Cartof Eco Mecanizare

7/30/2019 Cartof Eco Mecanizare

1/18

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLESI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIYARE MASTER AGRICULTURA ORGANICA

MECANIZAREA LUCRARILOR NSISTEM ECOLOGIC A CULTURII

DE CARTOF

IndrumatorIoan Droca

StudentBujor Remus Ioan Mihai


2/18

Generalitatii despre cartof

Cartoful (Solanum tuberosum) este o planterbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau

violete i tulpini subterane terminate cu tuberculi deform rotund, oval sau alungit. Planta este cultivatpentru aceti tuberculi care sunt comestibili, bogai n

amidon, motiv pentru care sunt folosii n alimentaie,

dari ca furaj.Cartofii sunt originari din America de Sud, din

regiunea Munilor Anzi. n perioada precolumbian, nzonele aflate azi n Chile, Peru, Ecuadori Columbia,

se cultivau circa 200 de specii de cartof. Dup orez,gru i porumb, cartofii reprezint a patra surs deenergie alimentar.

Importana i compoziia chimic folosit n alimentaia omului: -consum direct

-produse uscate

-produse semipreparate

folosit n industrie:-amidon, spirt-produse pe baz de amidon, spirt (cauciuc sintetic,

colorani) folosit ca hran pentru animale (porcine, bovine) conine: - 76,3% ap; - 23,7% substan uscat (17,5%

amidon i proteine): enzime; vitaminele A, B1, B2, C, D,PP; solanin gust amar poate deranja la stomac devinetoxic la 0,1 g/kg mas vie.

Din o ton de cartofi se obin prin prelucrare industrial:- 95 litri de alcool de 40;- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;

- 140 de kilograme de amidon uscat;

- 100 de kilograme de dextrin.

Particulariti botanice i biologice de la plantare la rsrire sunt 15-30 de zile (n funcie de

temperatur); de la rsrire pn la nceputul tuberizrii sunt 10-30 zile

(are loc creterea rdcinii, a stolonilor, a tulpinii ifrunzelor);

Rdcinfibroas i ramificat, rdcin primar irdcin secundar (stolonifer);Stolonimuguri axilari i terminali; n spaiul vrfului de


3/18

cretere exist o zon care se ngroa, din care se formeaz tuberculul. tuberizarea (ncetarea creterii plantei aeriene i cretere tuberculului) dureaz 25-45 de zile; Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele i lujerii nglbenindu-se)

dureaz 20-40 de zile.Pe suprafaa tuberculului exist ochi, formai din 3 muguri la subsoara unui rudiment de

frunz, care se numete sprncean. n condiii optime de perminare, cartoful ncolete(mugurele central) se transform n col.

Clasificare

dup perioada de vegetaie: Soiuri timpuriiFresco (95 de zile, perioada de vegetaie);semitimpuriiBran, Rustic, Teo (95-110 zile);semitrziiSuper (110-130 zile)trziiTitus (peste 30 de zile).

dup calitate:Clasa Apentru salate (tuberculii mai puin finoi, nuse sfrm la fierbere; consisten tare);Clasa Bpentru diferite preparate culinare (mai puin finoi; amidon fin);

Clasa Cfinos, are consisten redus i crap la fierber;Clasa Dfoarte finos, se sfrm complet; amidon grosier folosit n industria sa.

Zone de favorabilitate

foarte favorabiledepresiunile intramontane i extramontane (temperaturi de 16-18C,precipitaii anuale mai mari de 600 mm/an);favorabiledealuri subcarpatice (temperaturi de 19-20C, precipitaii anuale mai mici);favorabile pentru cultura timpurien Sud, n Sud-Est, n Arad,n Sudul Moldovei, nDobrogea.

Relaiile cu factorii de mediu

cldura creterea plantelor i formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de15-18C; la temperaturi de2 sau -3C cartoful este complet distrus;luminaeste pretenios fa de lumin mai ales n faza formrii tuberculilor; la umbr nuformeaz tuberculi;umiditateaare cerine mari fa de umiditate; seceta determin stagnarea creterii tuberculilor,reducerea produciei i capacitatea de pstrare;solulare cerine ridicate fap de sol; prefer soluri nisipo-lutoase, luto - nisipoase, aluvionare,afnate, bine aerisite, fertile.

Rotaia culturiinaintea cartofului se cultiv: familia leguminosaesau familia graminee gru, orz i porumb.


4/18

Planta premergatoare: este orz de primavara, dupa recoltarea orzului ternul selucreaza cu grapa rotativa si seamana mazare pentru ingrasamant verde.

Lucrarile de baza:

Aratul:Pentru obtinerii un sol usor si cu cat mai putine bulgari apelam la o atatura de toamna cu

adancime de 25-30 cm. Pentru incorporarea cat mai eficienta a resturilor vegetale, ingrasamant

verde folosim un plug reversibil cu ante trupita ca de exemplu plugul EBERHARDT D 90 M

Plugul EBERHARDT D 90 M este un plug reversibil destinat pentru efectuarea lucrarilor de arat

pe terenurile plane sau in panta, lucrand dupa curba de nivel curasturnarea brazdeiin aval sau inamonte.

Cand lucreaza in agregat cu tractoarele de 65 CP se echipeaza cu doua perechi de trupite.Brazdarul plugului este de forma trapezoidala avand un varf detasabil in forma de dalta, iar

cormana de tip semielicoidal avand pieptul detasabil.

Antetrupita este prevazuta cu cormana avand aripa scurta si se monteaza pe o barsa cotita prinintermediul a doua suruburi, cu ajutorul carora se modifica si adincimea de lucru.

Cutitul disc se monteaza in fata ultimei trupite si poate fi cu tais neted sau crestat, iar reglarea

pozitiei lui se realizeaza prin intermediul a doua sectoare zimtate.

Mecanismul de reversare a plugului are in competenta un cilindru de forta cu dublu efect, careseleaga cu o parte de cadrul mobil si cu cealalta de cadrul fix. Prin intermediul a doua furtunuri

cilindrul se racordeaza la distribuitorul hydraulic al tractorului, reversarea comandandu-se prinintermediul manetei distribuitorului hydraulic, care in timpul lucrului este pe pozitia neutru, iar la

reversare se pune pe pozitia ridicat sau coborat in functie de sensul de reversare.Pregatirea pentru lucru a agtegatului consta in cuplarea plugului la tractor si efectuarea reglajelor

plugului in functie de conditiile de lucru.

Tractorul la care se cupleaza plugul trebuie ca la rotile din spate sa aiba presiunea in pneuriledin spate egala, iar tirantii verticali trebuie sa fie reglati la aceeasi lungime.


5/18

In procesul de lucru agregatul se deplaseaza dupa metoda in suveica, la fiecare capat al parcelei

avand loc ridicarea plugului, reversarea acestuia si intoarcerea agregatului in bucla sau din trei

miscari, in functie de marimea pantei.

Reglarile care se fac la plugul D90M sunt urmatoarele:

1 paralelismul cadrului plugului cu suprafata soluluia in plan longitudinal de la tirantul central al tractorului

b in plan trasversal se face separate pentru fiecare sens de rasturnare a brazdei cu ajutorul

celor doua suruburi limitatoare de reversare. Reglajul este correct cand barsa plugului formeaza

cu suprafata solului un unghi de 90 indiferent de panta terenului.

2 adincimea de lucruprin intermediul rotii de copiere basculante care este prevazuta cu un surub ce madificapozitia rotii fata de suprafata solului. Cand plugul lucreaza cu un tractor prevazut cu

ridicator hydraulic ce poate lucra pe effort controlat nu este necesara roata de copiere,

reglarea adancimii de lucru executandu-se de la maneta de comanda a ridicatorului.


6/18

3 latimea de lucru la prima trupitaactionand asupra tirantului de reglare partea anterioara a plugului se poate deplasa intr-o

parte sau alta modificand pozitia primei tripite pana ce va avea aceeasi latime de lucru ca sicele din spate.

4 paralelismul dintre axa de simetrie a plugului si a tractoruluiprin intermediul surubului de reglaj pe care se gasesc doua piulite ce pemit modificarea

pozitiei partii posterioare a cadrului mobil

Fertilizarea soluluiFertilizarea solului se face cu masina de ierbicidat EEP-300 cu care se stropeste deasupra solului

10-15 litri/ha Azotofertil, 10-15/ha litri Ecofertil si 2-3 kg/ha Trifender. Masina va fi descris mai

detaliat la combaterea bolilor.

Pregatirea patului germinativ:Ca sa obtinem un sol afanat utilizam grapa rotativa care nu intoarce pamantul si asa fel mentine

umiditatea solului. Ca de exemplu putem folosi grapa rotativa KE-253 EBERHARDT

Grapa rotativa KE253 (Eberhardt)

Grapa rotativa se utilizeaza pentru pregatirea patului germinativ in vederea insamantarii

diferitelor culture agricole.Grapa poate sa lucreze dupa efectuarea araturii sau poate sa efectueze

pregatirea patului germinativ, fara ca in prealabil sa se realizeze aratul.Grapa rotativa are in componenta doua parti dinstincte si anume: rotoarele verticale cu cutite si

tavalugul, care poate fi de tip Packer sau cu vergele.

Grapa rotativa poate sa faca parte integranta dintr-un agregat complex, care la o singura trecereexecuta atat pregatirea patului germinativ cat si semanatul. In acest sens grapa este prevazuta la

partea posterioara cu dispozitiv de prindere a semanatorii.


7/18

In procesul de lucru grapa este antrenata de la priza de putere a tractorului prin intermediul unei

transmisii cu roti dintate,astfel incat rotoarele se misca doua cate doua in sens invers unul fata de

celalalt. Ca urmare a deplasarii si rotirii cutitele vor realize mobilizarea solului, maruntirea,

afanarea si distrugerea buruienilor. In urma cutitelor grapei urmeaza tavalugul care realizeaza unprocess de distrugere a eventualilor bulgari ramasi, o usoara tasare si nivelare a solului, lasand

un pat germinativ bine pregatit.Turatiile rotorului in functie de rotile dintate ce se monteaza la cutia de viteza si tiratia la prizade putere sunt trecute in tabelul urmator.

Roti dintate Turatia cutitelor, in functie de turatia prizei

de putere (rot/min)

540 1000

242 448

378 -

181 336

Reglarile grapei KE253

1 orizontalitatea grapei

in plan longitudinal de la tirantul central, iai in plan transversal de la tirantii verticali.Pentru a copia mai binedenivelarile terenului in plan transversal bara la care se prindtirantii laterali este montata in orificiii alungite.

2 adancimea de lucruprinmadificarea pozitiei tavalugului ( care indeplineste si rol de roata de copiere ) fata derotoarele frezei. Montand boltul de limitare in orificiile superioare adancimea de lucru se

mareste.

3 turatia rotoarelor cu cutiteprin modificarea rotilor de la cutia de viteza. Se pot realize trei turatii (181, 242, 378

rot/min ) cand antrenarea se face de la o priza de putere cu turatia de 540 rot/min.

4 pozitia paravanelor laterale

reglarea acestora se face in functie de adincimea de lucru, in asa fel ca partea inferioara safie la nivelul solului.

Dupa slabirea suruburilor de prindere partea inferioara a paravanului se poate ridica sau

cobori datorita orificiilor alungite.5 pozitia razuitorilor de la tavalug

slabirea cele doua piulite de strangere a razuitorilor pe support si deplasandu-I in orificile

alungite.


8/18

Plantarea se face cuInfiintarea culturii se facecu masina de plantatcartofi 4SaBP62,5 distanta intre randuri este de

70 cm si intre plante pe rand este de 25 cm.

Masinile de plantat cartofi sunt masini care executa macanizat toate operatiile impuse de

procesul tehnologic de plantare.Masina 4SaBP62,5 este destinata plantarii mecanizate a cartofilor la distanta intre randuri de60, 62,5 si 70 cm.

Masina prezinta doua sect de constructie identica, reunite prin dispozitivul de suspendare la

tractor si lucreaza pe patru randuri. Buncarul are o capacitate de 180 kg, iar prin montareainaltatoarelor, se ajunge la 250 kg.

Masina are in constructie patru aparate de distributie, de tip disc vertical cu degetede prindere,

antrenate prin lant de la roata de sprijin.

Pe axul tubular se munteaza doua came ce se rotesc odata cu axul si care realizeaza punerea in

miscare de oscilatie a fundului inclinat in vederea alimentarii continue a aparatelor de distributie.In apropierea centrului discului, la partea inferioara, se afla doua came fixe pe care se deplaseaza

capetele degetelor de prindere a tuberculilor, una avand rol de deschidere a degetelor, in vederea

prinderiituberculilor, iar cealalta de a elibera tuberculii cand au ajuns deasupra rigolei deschise debrazdar.

Brazdarele masinii sunt de tip combinat,fiind formate dintr-un cutit sageata , o pana alungita si

aripile. Prinderea brazdarelor pe cadru se face prin intermediul suportului prevazut cu orificiipentru reglarea in trepte a adancimii de lucru. Organelle de acoperire a tuberculilor sunt de tip

disc sau de tip rarita si ele formeaza biloane peste tuberculii lasati in rigoala deschisa de brazdar.

Instalatia electrica de semnalizare serveste pentru controlul bunei functionarii a masinii intimpul lucrului.

Funcionare masinii

La deplasarea agregatului in lucru, roata de antrenare actioneaza prin intermediul transmisieiaparatele de distributie si prin intermediul camelor seactioneaza fundurile inclinate oscilante.

Discurile de distributie rotindu-se,degetele ajung sub actiunea camei, sunt deschise si tuberculii

intra intre paleta degetului si disc. Cand degetul scapa de sub actiunea camei de deschidere, arcultine tuberculul de cartof intre disc si paleta degetului, realizandu-se transportul pana deasupra

rigolei deschise de brazdar. Aici ,degetul intra sub influenta celei de-a doua parti a camei cu

profil mai inalt, deplaseaza mai mult degetul si tuberculul cade in rigola deschisa de brazdar.Organele de acoperire realizeaza formare biloanelor peste tuberculii ajunsi in rigola.


9/18

Reglaria) Reglarea distantei dintre randuri se realizeaza prin montarea brazdarelor in orificiile

prevazute pe cadrul sectiei. Distanta dintre brazdarele interioare ale celor doua sectii va fi

aceeasi cu distanta dinte brazdarele sectiei. Distanta dintre randuri se poate regal la 60;

62,5 si 70 cm. Corespunzator se regleaza organelle de acoperire.

b) Reglarea distantei dintre tuberculi pe rand se face prin modificarea raportului detransmisie dintre roata de sprijin si discul de distributie, conform tabelului

Nr.crt. Numarul dintilor rotii de lant

de pe osia de transport

Numarul dintilor rotii de lant de pe

axul distribuitorului

Distanta intre tuberculi

pe rand ( cm )

1 25 30 21,5

2 25 35 25,0

3 19 30 30,0

4 19 35 35,0


10/18

5 19 40 40,0

c ) Adincimea de plantat - sub rotile de sprijin se introduce cale avand grosimea egala cu

adincimea de lucru, minus 23 cm si se coboara brazdarele pana atingsolul. Se fixeazasuportii brazdarelor in aceasta pozitie. Concomitant se regleaza adincimea de lucru a

organelor de acoperire.d ) Lungimea marcatoarelor se regleaza la fel ca la alte masini:

LM = B+C + d

2LM = lungimea marcatorului ( distanta dintre urma brazdarului si urma discului

marcatorului, in cm )

B = distanta dintre brazdarele extreme ale masinii (cm)

C = ecartamentul rotilor din fata a tractorului (cm)d = distanta dintre randuri (cm)

Se masoara de la brazdarul marginal pana la locul unde discul marcatorului atinge solul.

Soiulde cartof RUSTIC este un soi romnesc, creat la INCDCSZ Braov prin selecie clonalindividual, prin hibridare complementar ntre linia de ameliorare HB-8 i soiulGrandifloria i este recomandat pentru cultura ecologic a cartofului att n zonelerurale montane ct i n cele agricole tradiionale, pentru consum toamn-iarn iindustrializare sub form de pommes-frites.Soiul RUSTIC reprezint soluia de promovare n producie pe scar larg a unui pachettehnologic viabil (soi, smn de calitate i tehnologie specific) pentru cultura ecologic acartofului att n zonele rurale montane (cu suprafee mai mici de 5 ha) ct i n cele agricoletradiionale (20-50 ha) unde se vor produce tuberculi comerciali mai sntoi i mai curai.Acest soi cu tehnologia sa specific se adreseaz n egal msur i productorilor mari (100-150 ha) din zonele nchise care vor trebui s se alinieze normelor UE privind nivelulde intervenie cu produse chimice n cadrul tehnologiei culturii cartofului.


11/18

Combarere buruienilor

Combaterea buruienilor inainte de rasarire a cartofului se face cu grapa tip plasa.Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cind lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima

lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare. Cind plantarea s-a facut cu biloane, se lucreazaterenul cu grapa plasa, in agregat de 3 cimpuri, cu latimea de lucru de 8,4 m si o viteza de inain-tare de 5-7 km/h. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe

intervalul dintre biloane.

Gapa tip plasa prezinta colti cu sectiune eliptica sau circulara. Fiecare colt este prevazut cu unochi in care se introduce prelungirea coltului alaturat.astfel, prin montarea coltilor cu prelungirile

lor se realizeaza un cadru sub forma de plasa. Grapa se utilizeaza pentru distrugerea buruienilor,

in prima faza de dezvoltare, din cultura cartofului.

Dupa rasarirea cartofului pentru combaterea buruienilor vom folosi masina de rebilonat

Combaterea bolilorCombaterea bolilor in cultura

ecologica de cartof se face substante

pe baza de Cupru in concentratie de1% sau 3 kg/ha si solutii pe baza de

Sulf in concentratie de 0,015%.


12/18

Combaterea gandacului de colorado este combatut cu Novodor 4 l/ha. Pentru aceasta

folosim masina de ierbicidat EEP-300

Echipamentul de erbicidat EEP-300 este destinatpentreu efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor,

bolilor si daunatorilor din culturile de camp. El se construieste in mai multe variante avand

capacitatea rezervorului de 100, 300 si 500 l fiecare din aceste variante poate fi echipat cu pompacentrifuga OITUZ sau pompa cu membrana IMOVILLI (Italia).

Latimea de lucru a rampelor este de 8 sau 10 m, iar duzele utilizate sunt cu jet lenticular,

avand dispozitiv antipicurare cu membrana, fabricate de firma LECHLER.


13/18

Functionarea echipamentului de ierbicidatInainte de inceperea lucrului este necesar sa se faca alimentarea masini cu solutie. Daca

echipamentul are pompa IMOVILLI nu este necesara amorsarea pompei. Se inchide robinetul 2 ,

se racordeaza sorbul 5, la robinetul 4, care este deschis, iar maneta (a) de la pompa centrala de

distributie se ridica. Se cupleaza pompa 6 si lichidul aspirat prin sorbul 5, robinetul 4, filtrul 3este refulat spre rampa centrala si dirijat spre rezervorul 1. Cand rezervorul este plin se opreste

antrenarea pompei, se detaseaza sorbul si se deplaseaza agregatul spre parcela de lucru.

Pentru echipamentul cu pompa OITUZ este necesar ca in faza initiala sa se amorsezepompa. Pentru aceasta se inchide robinetul 2 si se deschide robinetul 4, la care se ataseaza

furtunul cu sorbul 5. Printro palnie aflata deasupra robinetului de amorsare A se toarna apa in

instalatie pana ajunge de la sorb si la pompa. Se desface surubul de aerisire al pompei, iar candapa ajunge la orificiul de aerisire pompa amorseaza si se monteaza surubul de aerisire. Se inchide


14/18

apoi robinetul de amorsare A si se antreneaza pompa, maneta (a) fiind in pozitie ridicataq iar

maneta (b) in pozitie coborata (inchise), lichidul fiind dirijat spre rezervor. Dupa unmplerea

rezervorului se opreste antrenarea pompei, se inchide robinetul sorbului, se detaseaza furtunul cu

sorbul si se deplaseaza masina la parcela de lucru.In lucrului masina se alimenteaza din rezervor, robinetul 2, fiind deschis iar robinetele 4 si

A fiind inchise. Solutia absorbita de pompa trce prin filtru unde se retin impuritatile si esterefulata spre rampa centrala de distributie. In timpul lucrului maneta (a) este coborata iarmanetele (b) sunt ridicate astfel ca este deschisa trecerea solutiei spre tronsoanele rampei de

distributie. Robinetul 8 este deschis astfel ca o parte din solutie va trece spre rezervor pentru a

asigura agitarea si omogenizarea solutiei.La capatul parcelei cand vrem sa intoarcem agregatul, maneta (a) se actioneaza in sus iar

manetele (b) se actioneaza in jos, astfel solutia de la pompa nuva mai ajunge la rampe ci in

rezervor. In acest caz presiunea pe furtunile de conducere a solutiei la duze scade si membrana

dispozitivului antipicurare inchide scurgerea solutiei pe plante.

Dupa intoarcere se actioneaza din nou maneta (a) in jos si manetele (b) in sus pentruditijarea solutiei spre duze.

Reglari:a)Reglarea inaltimi de lucru a duzelor: Se face cu scopul de a asigura uniformitatea de

repartitie a solutiei pe suprafata tratata. In cazul echiparii masini cu duze pentru ierbicidare totala,inaltimea optima de lucru este de 560 mm cu oabatera de 25 mm.Acest reglaj se realizeaza prinintermediul ridicatorului hidraulic al tractorului sau prin montarea rampelor in diferite orificii

montate pe cadru. Pentru a evita balansarea rampelor in timpul lucrului este necesar ca ancoreletirantilor laterali sa fie bine intinse.

b)Reglarea pozitiei duzelor: Duzele sunt montate corect pe rampa atunci cand axa mare a

orificiului lenticulari face un unghi de 5 cu directia rampei. Duzele prevazute cu sistem de

montare pe rampa de tip ''baioneta nu necesita acest reglaj deoarece la montare se ataseaza toateduzele sub acest unghi.

c)Reglarea debitului de lichid: Se poate executa in doua moduri:

1) calculand debitul de lichid teoretic pe duza si apoi verificand practic,ca la EEP 600.

Cunoscand cantitatea de solutie ce trbuie distribuita pe hectar din tabelul masinii, in functie decultura in care lucreaza, se aleg pozitia robinetului de reglaj si viteza de deplasare a masinii.

Debitul teoretic pe care trebuie sa-l distribuie masina intrun minut se poate determina cu relatia:

q= NBV l/min600

N = norma de lichid pe care dorim sa o distribuim pe ha, in l/ha

B = latimea de lucru a masinii, in m

V = viteza de lucru in km/h

Norme de lichid realizate de masina MPSP 3x300 echipata pentru a lucra in culturile de camp

Pozitia de reglaj 2 3 4 5 6

Debitul maxim de lichid in l/min 10 15 20 25 30

Viteza de lucru in km/h Norma de lichid, in l/ha, pentru culturile de camp

4,65 180 270 360 450 550

5,85 150 220 290 360 450


15/18

Debitul pe o duza se determina cu relatia:

qd = q / nd l/min

q = debitul realizat de intreaga masina in l/minqd =debitul pe duza, in l/min

nd =numarul de duze

Verificarea masini daca realizeaza debitul de lichid calculat pe duza se face punand masina in

lucru cu reglajul stabilit conform tabelului si colectand in timp de un minut solutia care apoi cu

ajutorul unui cilindru gradat se masoara.

Cand cantitatea colectata corespunde cu cea calculata, reglajul este bun deci poate sa incepemunca propriu zisa.

Cand cantitatea colectata este mai mica decat cea calculata, modificam pozitia robinetului de

reglaj in sensul cresterii debitului, iar cand cantitatea colectata este mai mare, modificam pozitia

robinetului de reglaj in sensul micsorarii debitului. Dupa modificarea pozitiei robinetului dereglajse face o noua verificare a debitului si daca este cazul din nou se corecteaza pozitia

robinetului de reglaj.

2) utilizand rigle de calcul

Cand se utilizeaza rigle de calcul(care se livreaza odata cu masina)

cel ce realizeaza tratamentul

trbuie sa stie norma de lichid cedoreste sa o dea pe hectar, viteza

cu care se deplaseaza in lucru sitimpul de duze de pe masina. Pe

baza acestor date rigleta indicadebitul pe duza (l/min), presiunea

de lucru (bar) si dimensiunea

medie a picaturilor.


16/18

Recoltarea cartofului Masina de scos cartofi MSC2/75

Masina de scos cartofi MSC2 estesemipurtata si efectueaza urmatoareleoperatii: dislocarea tuberculilor,

separarea tuberculilor din masa se sol silasarea tuberculilor pe sol intr-o brazdacontinua.

Masina lucreaza pe doua randuri

plantate la distanta de 75 cm, in agregatcu tractoarele de 45 CP sau 65 CP.

Din punct de vedere constructiv

masina se compune din doua brazdare

tip dalta, divizate, cu rol de dislocare a

biloanelor in care se afla tuberculii sipatru discuri verticale cu rol de

delimitare a fasiei de sol supuse actiunii

brazdarelor si de a raia solul in planvertical. Pozitia brazdarelor ests

determinate de o roata, care se gaseste

la patrea anterioara a masinii. Masinamai prezinta si doua transportoare

separatoare cu vergele ( gratare rulante )

cu rol de separare a cartofilor din masade sol. Transportoarele cu vergele sunt

antrenate de la priza de putere prin

intermediul unei transmisii cardanice, a unui redactor cu roti dintate conice si a transmisiei cu

lanturi. La partea posterioara masina prezinta doua paravane cu rol de limitare a latimii brazdeide tuberculi, fiind o masina semipurtata,mai are si doua roti de sprijin.

Inainte de a incepe lucrul este necesara curatarea terenului de vrejuri si buruieni, lucru care se

poate face cu ajutorul unei masini de tocat vrejuri.In procesul de lucru, prin inaintarea masinii in lan, brazdarele disloca stratulde sol in care se afla

cartofii. Masa de pamant si tuberculi dislocate este preluata de catre primul transportor separator.

Ramura superioara a transportorului executa o miscare de translatie cu o viteza mai mare decat

viteza masinii, pentru evitarea aglomerarii stratului de pamant si cartofi la partea anterioara amasinii. In acest mod se realizeaza si micsorarea grosimii stratului de sol aflat pe

transportor,astfel incat solul va fi mai evacuate prin spatial existentintre vergele. Pentru a mari

actiunea de separare, ramurii superioare a transportorului I se imprima oscilatii in plan vertical cu

ajutorul unor roti eliptice. Stratul de tuberculi,vrejuri si o parte din bulgarii ramasi cad pe cel de-al doilea transportor separator unde continua operatia de separare a cartofilor din masa de

impuritati, in mod similar cu primul transportor separator. La capatul celui de-al doilea

transportor, cartofii sunt lasati sa cada intr-o brazda continua pe sol, de unde sunt adunati manualsau pot fi incarcati direct intr-oremorca cu ajutorul unui transportor elevator.


17/18

Reglajele masiniiMasina lucreza corespunzator la o vitaza de 45 km/h,calitatea lucrarii fiind conditionata destarea lantului si gradul de tasare a solului. Capacitatea de kucru poate ajunge la 4-5 ha/schimb

1. Reglarea adancimea de lucru:

Brazdarele sa lucreze la o adancime cu 2-3 cm mai mare decat adancimea la care se gasesc

tuberculi. Reglarea aceasta se face cu ajutorul rotii de copiere montata in fata masinii, prinintermediul volanului.

Obs.: o adancime prea mare determina scoaterea bulgarilor de pamant mari si deci o separare

necorespunzatoare a pamantului, iar o adancime prea mica determina taierea tuberculilor.2. Reglarea latimea brazdei:

Ca tuberculi sa nu fie acoperiti de sol buruieni sau vrejuri. Pentru aceasta se modifica paravanelorde la sectorul prevazut cu orificii. La o cultura curata , pe un sol nisipos, paravanele se apropie

mult pentru a avea o latime a brazdei mica, iar daca separarea tuberculilor nu este buna (solurigrele) si exista multe buruien sau vrejuri paravanele se deschid.

3. Reglarea cuplajelor de siguranta de la arborii motrici ai transportoarelor separatoare, ca sa

asigure decuplarea la un moment de torsiune de 40-45 daNm. Reglarea aceasta se face printensionarea arcurilor ce apasa asupra discurilor cuplajului, momentul de decuplare creste.

Obs.: o tensionare exagerata a arcurilor spirale poate duce la deteriorarea transportoarelor

4. Pozitia discurilor verticale sa lucreze la aceasi adancime ca brazdarele. Se desfac bridele deprindere a discuilor pe cadru si se modifica pozitia suportului.


18/18

BIBLIOGRAFIE

Ioan Mihaiu, Ioan Drocas, Ovidiu Ranta, Adrian Molnar Reglarea masinilor agricoleRisoprint Cluj Napoca 2004

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartof

http://www.ursa-mare.ro/utilaje/amazone/grape-rotative.php

http://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.html

http://majar.ro/motocultoare

http://www.recolta.eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartofhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cartofhttp://www.ursa-mare.ro/utilaje/amazone/grape-rotative.phphttp://www.ursa-mare.ro/utilaje/amazone/grape-rotative.phphttp://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.htmlhttp://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.htmlhttp://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.htmlhttp://majar.ro/motocultoarehttp://majar.ro/motocultoarehttp://www.recolta.eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/http://www.recolta.eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/http://www.recolta.eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/http://majar.ro/motocultoarehttp://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.htmlhttp://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floarea_soarelui-55602.htmlhttp://www.ursa-mare.ro/utilaje/amazone/grape-rotative.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cartof

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	giugiuca-romina
View:	237 times
Download:	0 times

Cartof Eco Mecanizare

Documents