TUDOR ARCHEZIC"ARTEA CUJUC-ARrI

T.ate d."pt"ttt" *"pra acestei edilii sunt rezeriate Editurilor Tudor

Arghezi 9i Regis. - O.P. 55, C.P. 19, Sector l, Bucurefti.'fel/Faz 021.222.26.16.; 0722.399.599; 0129.174.209'

rsBN 973-9ss23-2-3

TUDORARGHEZI

TH{F{up{ordcd b4'Stef50

CARTEACU JUCARII

Coperti gi vignete de MITZURA ARGHEZI

Edilie ingdjiti de Traian Radu

EDITURA TUDOR ARGIIEZI& EDITURA REGIS

Bucuresti

, . . r : i r , | , ;

' , . , i i . . .

Surna l prezentului volurn ll reproduce pe cel alediliei din anul 1958;. apirut l3 EdituraTineretului, sub diiocla supraveghere aaurcrului, la care s-altad?lvga! tiludle o,t,,, de{trr Si Uriaft. elimin te_dt cenzuri.

1., ,

oo

FATA DE DEMUR

O fati cenuqie cu jarulochilor in plete negricioase, cabili.riile sirate ale mirii, a fostosdnditi odinioari si i se retezecapul cu securea, pentnr ogregeali. Pe vremea dinpoveste, stipanii puteau siscurteze viala cui pofteau, cunejudecatd, pentru cd nici ojudecati nu era mai dreaptidecAt a lor La necaz qi la che{numai muzica 9i sdngele,amestecater puteau si-i

potoleasci si nici o ispravi, nici buni, nici rea, at6t se aseminauisprivile bune cu isprivile rele ale stipdnilor, nu se puteau rrece,dupi rinduiali, hri tiieri si injunghieri.

Fata cenulie a cerut stepenului sA o cmte, figiduindu_i si_ispuie seara pove$d, si-i legene cruzimea cu basme trumoase. dacise ra imbuna sA o ierte pini la isprivirul povestilor ei; ;i numaidupi aceea si o rimiti gadelui impiritesc.

. Ilpd]atului i s-a pirur figiduiala plicuti. Dete porunci qi

primi pe Fati la picioarele lui, si gadi pe o papuri de catifea cusuti.cu aur gi si-$i depene, in auzul lui, furca de basme. in copilirie, Fatafdcuse covoare, care incepeau lot din furca de tors, se rasuceau insuluri gi gheme, se vopseau cu coji de copac qi buruieni fierte invase de arami, se prindeau in rizboaie gi, urzindu-se tari, se teseau,

bdtute cu pieptenele de fildeq. Acum, la curtea celui mai puternicimpirat din tara depdrtate a rdseritului de soare, ea se legase sdscoati de-a dreptul covoarele din furci, firi rdzboaie, Ibri vipsele,{iri nici lini nici mdtase, ci numai din vorbe, aqa cum fac stelelelumini numai cu vdzduh.

Imptejurarea era grea qi munca Fet€i cumpliti. Din pimdnt,din zare, din flori 9i din inchipuiri trebuiau si se zdmisleascdpoveqtile care ii intirziau zilnic moartea cu o zi. Cind nici nuincepuse, ea se temea ci se \a opri odati, intr-o seari, pe negandite,gi fiml povestirii se ra rupe.

intAia poveste, a serii celei dintiia, Fata o intocmi povestind, inclipa in care stipinul binevoise si-gi deschidi urechea Ei si asculte.Pigind stipdnul in odaia de sidef, unde il ageptau roabele cu briliride aur Ia mdini qi la glezne gi sofaua de intins in ascultare, Fata incinu ltia ce are de povestit qi, ingenunchind infrico$ate, ceuta inmintea ei un inceput. Ea se bizuise nu pe o ispravi qtiutS, ci pe ouine sufleleasci. pe o pornire a inimii, plismuitoare. ca atuncicdnd din necuno$tinti scotea, pentru covoare, chipuri 9iimpirecheri. Daci va ticea, stipinul o si se supere $i va trimiteneintirziat la moarte pe fata mincinoasa.

inchinindu-se la ivirea lui printre slugile impiritegti, ea gisise,ridicati pe genunchi, taina din tainele sufletului, aceea care face

din nou cu putinti me$tetugul dintru inceput al lui Dumnezeu 9iscoaterea vietii din nimic. Ea povesti in prima noapte pini larevirsatul zilei qi stipdnul izbutind si nu adoarmi, rimase rrijit pesofa gi l6cu semn cu mana cA Fata poate pleca la hodini.

De atunci, in fiecare seari, in fiecare noapte, Fata cenuqie apovestit 9i in fiecare zori de zi viala ii sporea cu o zi. $i i-a stat capulpe umeri inci o mie gi una de zile 9i de nop{i. Stdpinul alu timpulsi uite osinda 9i Fata rimase in palatul impiriliei, in cancelaria cuhrisoave. zapise 5i sigilii, cu insircinarea sd scrie tot ce a povesrit. pepiei de ciprioari tibiciti cu lustru, ca si rimiie impiragilor urmaqizesre li podoabi a gAndului qi a cuvintului, in ceasurile de hotiriripripite 9i de nehotirire.

A

Scriitorul de povestiri din impiritiile de mai tirziu urmeazipilda Fetei cu pielea cenuqie, care sa destremat de_acum cateva miide ani, qi sa topit, prin preajma fluviului Eufrat, in lutul moale, desubt o piatri albi, pusi pe mormantul ei, nedezveliti de valuri si deqacali. Ca si nu piari gi ca si i se pard ci triieqte ziua indoit, odatecu el gi odati cu imprejurarea povestitd, el povesteqte zi.d.e zi, asufletului qi a pdmintului, o imprejurare. El trebuie sdindrepdteasce zi cu zi lirima de piine pe care o gusti qi picirurade \4n care i-o inmoaie. ln ziua cind nu a Stiut si povesrcasci nimjc.simre gidele apropiindu-se cu sicurea 5i minia impiratului, care_siscoale mulr.umirea din chinul povestjtorului. pomncind pitaruluisi-i taie merticul de piine qi sd-i slErime urciorul.

- Fata povestise impiratului ei timp de o mie gi una de nopti,

impreunnnd nizdreala gindului si basmul cu lumea, puinclcdntecul sd vietruiasci 5i si zburde ca omul, ascunzdnd oe oameniide pe poteci printre ddlii gi stupi 5i pitind fetiqele in leu$tean sibusuioc. Scriitorul are timpul mai mic, penru ci gi impiratul lui emai mare - $i va povesti, ca Fata cenu$ie, de la care a invdrat tainadulce a sufletului amar, tulburati de virsarea piraielor lucii dinintuneric intr-insa, o mie gi una de clipe...

POVESTE CU OI

Nici o jucirie nu e maifrumoasd ca juciria de vorbe.Copiii, ca gi oamenii mari, suntmai simqitori la vorbe decit lafapte, plicindu-le mai mult decitfaptele lAcute, faptele povestite.$i, daci povestea miroase aminciuni qi minciuna este ticluiti.bine, povestea qi atunci le placemult; de unde un scriitor scoateinvilul ci inchipuirea e maiadevirati decit adevirul qi cdviata trebuie riscoliti, ca si fiescrisi pe placul cititorului mare gial ascultitorului mic.

Cu o poveste izbutim gi noi si astimpirim rdnduiala copiilorrd?.nrititi' La strigitul: ,,Stafi ce vA spui povestea cu racii", - toateuneltele dejoaci sunt pirisite. Nici o pipugi nu-i place fetilei, caun rac spus qi spilcuit cu suliman din gind, 9i nici o ma.qini nu maiduce gdndul biiatului, ca o visare.

Fata se urci pe masd gi se culci pe ea, ascultind de aproapedesfiqurarea lucmlui scornit pe loc qi care, cu o clipi mai deweme,nici nu se pomenea. Barutu e vesel. M(ura fixeazi in spa;iumiqcarea icoanelor atarnat€ de cuvinte, nu le aprobi, nu ledezaprobi, lejudecS.;i le strecoari in priceperi, 9i citeodati face olegituri frumoasi intre doui moment€ depertate sau intre doua

cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbili in lumea stelelor, cu careincep si semene. scinteierori gi nemigcali.

Bamtu se bucurd de infi$qarea de pe dinafari qi de imbucareape fele a buci;ilor din care se injghebeazi povestirea. El numunce;te; mesoare 9i incadreazi gi-i place luciul vorbelor, ca un lacproaspit, intins cu pensula moale pe un ciob. El sti pe scaunceasuri intregi, participdnd cu o pilpiire inceati la licirirealucmrilor, in care se uiti ca intr-o vitrini. Neastimniml lui selini5teste indati ce incepe povestirea 5i, pe sciunelul lui, Barulu seface biiatul cel mai ascultitor

Ieri s-a {Icut, dupi-masi, povestea unui migar care avea detolariS o pisici. Pisica aducea migar.r.rlui tot ce trebuia penou ocisnicie de gospodind, qi migarul a triit, ca un boier lenef, ogrimadi de ani, pini ce, din senin, 9i poate ci qi din pricina virstei,pisica s-a imbolnivit...

Copiii n-au voit si qtie cum se impica un megar cu o ma6 $iunde qedea tnnira pireche, in proprietate sau cu chirie intr-unapartament. Imbolnivirea pisicii li s-a pirut fireasci. I-a llcut sir0di aminuntul ci pisica zicea subt o plapumd de pnpuqi qi ci iqiculcase durerea de cap, infigurati intr-o basma cu danteld, pe operine de puf brodati cu numele ei qi purtind un fluture intr-ofereastri tiiati cu foarfeca in fa{a de olandi subtire.

Pisica tuqea pulin qi, slibindu-i vederile, n-avea ochelari ca siciteasci.

-Destul te-am tinut eu pe tine, a zis ofrand pisica. E randul tausd umbli qi si aduci.

-Natural! au adlugat copiii, miqcagi de boala pisicii qi convinqide sprijinul pe care trebuie si gi-l dea prietenii 9i fragii.

-$i dupi ce a spus aqa, ce a {icut migahu? intrebi Barugu,rostindu-se, ca de obicei, din gitlej, unde mama i-a pus, ca Iamuzici, o zbdrnditoare.

-Ce si faci? A iegit din casi liri nici un gdnd desluqit, dar animerit la un baci bitrin, care su{la in fluier in miilocul oilorfermecate.

-Sunt sirac 9i amirit, a zis migaml, ci mi-e familia bolnavi.Nu rnde de mine, am spus adeviran am gi eu o familie. Eu suntcapul familiei, qi familia mi-e pisica.

-$i wei si nu r6d inci o dati? zise baciul. Cine a mai lizutmigar qi pisici iicuqi si se intreleagi? l{aide! fii serios, megarule, Sitreci intre oile mele, ci tot sa pierdut migarul meu.

-Nu pot, ci mi agteapti pisica si-i duc de mincare.-Si nu mai rispunzi, cA te cotonogesc, zise baciul. yed b t^

asta? Numaidecit 1i{ culc pe spinare de cateva ori.Copiii, tulburali de into$Ahre, scrutari cind ochii lui titulu,

care asculta qi el, foarte supirat qi el pe cioban, cind ochii maicii,care ficea povestea, sce{pinend citeodati capul fetitei, in pirulcireia, castaniu, igi strecurase un deget a mingiiere.

-Sta$ si vedef ce s-a intdmplat! zise miicuta, asigurind asdelauditoriului ci tot riul spre bine este. Indi, migarul, care segandea numai la pisici, fu silit si se supuie, $i baciul, pornind cuturmele din loc, pe pfuuni, i-a impor{rat spinarea cu toate catetrebuiau duse de cineva, 9i cu merindea unchia$ului.

Au umblat ata patruzeci qi cinci de zile:

- -Dar ce face pisica? intrebi, tresirind, fetila. N-are pe nimeni.

Intr-adever, in patruzeci qi cinci de zile se poate intdmpla oriqice.-Mi se pare, inierveni titugu, ci ai gregit numirul zilelor Ia

vezi, nu cumla sunt numai zece, cincisprezece, doudzeci, zise el,ciutind si nimereasci numirul mijlociu. Nu, au fost numaicincisprezece zile, cred, zise titulu, sim$nd ci douizeci se ficuseri,6i cu sciderile lui, prea multe.

-Ai dreptate, m-am ingelat, zise miicula. Luasem zilelepotopului, cu ploile lui de o luni ti jum;tate. Dupi o mai bunisocoteah, nu cred si fi trecut migarul, in pi;uni, pestecincisprezece zile.

-Cel mult! apreciazi Barutu.-Adormind odati baciul in pidure, inainte de asfin1it,

migarul il vizu sforiind cu gura ciscati qi o lud la fugi inddrit qiajunse, a treia zi, la pisici, mai povesti rniicula.

10

-Bine, dar ce-mi ficuqi? il mustri pisica. N-am pus in gurilamea, de cand ai plecat, o picituri de apA.

-Uite ce fi am adus. Ia din spinare.$i se puseri pe mincat qi pe biut, in disagii migarului gisindu-

se, pe lingi. brinzd, mimiligi, slinini, si doui tivgi cu lapte bun.Cind s-a cripat de ziui, pisica, uitdndu-se, ca si se oglindeasci, ingeam, qi ca si-qi ageze puful dintre urechi in lelul cum i-ar fi stat maifrumos, vdzu o lume neagri gi albi in bititurd, cum nu mai vdzuseniciodati.

-Nu te infricoga, zise migarul. Asta e averea noastri, Sau luatoile dupi mine. De acum nu mai avem nevoie de nimic - si cum eusunt cam puturos, ci-mi place sd dorm cdte cincisprezece ore pe zi,totul vine, nu se poate mai nimerit.

Aci, Barutu trase cu pofti un cescat mare, ciruia, din pricinavolumului, i se zice acasi; un ciscat numiru unu. $i rnse de plicere,gadilat de un inceput de stuf somnoros primprejuml genelor luicodate.

-Sili prezint, zise migaml, pe al treilea membru al familiei,pe Grivei. $i-a ridicat nasul, de subt fereastrd, la tine. Uite-I, ila decolo,

-intre noi, zise pisica, se hotdrd.se o uri de moarte, inci de hinceput.

-A fost o prejudecate. $a isprdvit. De azi incolo, tu, pisici, veifi cu cdinele ca o sori mai gingate.

$i plecari miganrl, pisica si cilelul, cu oile lor, ca si strebatilumea. La marginea oragelor, pisica vindea laptele muls de Grivei,ficea iaurt qi lapte, cum ii zice Barulu, ,,coyipsit". Pe cimp,dormeau cu togii grimadi - 9i Grivei avea nitte colti! Cdnd, ce sivezi? Pe un bu$tean, suferea un bitrdn slibinog, intr-o pustietate.Era baciul.

-Va si zici, zise unchia5ul, aqa te-ai purtat: mi-ai furat oile.-V-am furat eu pe voi? a intrebat migaml pe berbeci. Berbecii

deteri din cap ci nu. Sau luat dupi mine! $i nu v-a fost bine cu11

mine? a intrebat migarul din nou. Lumea oilor gi a berbecilor deteo behiire veseli, salutind cu picioarele dinapoi. Vezi? zise migarul.

-N-ai si-mi dai ceva sd duc la guri? ci mi-e foame, zise baciul.-Bagi mina in traista asta ti scoate, zise migaml.

$i cum qi-a bigat-o, aqa 9io gi trase baciul laba miinii, din ddsaginapoi, zgdriat de pisica adormiti la cald.

-Ai gregit disaga, zise migarul. Cauti in pirechea lui.Aci, baciul fu mupcat de un pui de c6.ine, care visa.-Bine i-a licutl ziserd copiii. El a rds de familia lui gi era si dea

in migar cu bita.Dar siracul baciul era bitrin 9i slibit de puteri. Migarului i sa

ficut mili ;i sau intovird$it si mearge impreuni gi si faci o familiemare cu totrii - ceea ce s-a gi intdmplat. Astdzi pisica doarme incojocul baciului, iar cdinele se incdlzeqte lingi burta migarului,care se culci pe o parte gi casci qi el.

Urmarea, pe altd dati, daci ne mai aducem aminte.Un somn lin incepu si se cearni peste un sfir;it de poveste atit

de fericit, qi fiecare Ei-a luat pipuga lui in braqe, ca si o puie inagternuturile albe. Titulu duce leginind fetitra gi, de pe sclunel, inpatul din odaia mici, miicula, pe cel mai gras, pe biiat...

SPECTACOLE

Din pricina uneiprecocititi intelectualeperverse, Barulu confundiliteratura cu unhrra...

-Ai si iei intotdeaunanumai trei la limba romdni!a strigat la el tetuiu,jignit inpedagogie.

Bamfu nu incearci nicio emolie. ii lipsegte, prinaberafie, bunul sim! almeritului, patriotismulcatalogului $i civilizaliamatricolei generale. Ba, cu

gdndul la prijituri, el s-ar mulpmi cu trei qi nici nu se gAndegte lazece, pentru ci i-a explicat de multe ori miicuga la ce se poateaqtepta dupe adtea buciF.

De altfel, aritmetica lui se prezinti anarhic. Numirindprunele, el zice: una, doui, $apte, unsprezece, cinci - 9i mdnAnci,e adevirat, cate douizeci gi doud la o singuri masi, pretinzind ci amdncat patru, Numirim prunele care au rimas, numirimsdmburii, ;i tot atatea ies, patru.

$i nici nu se poate altfel, de weme ce copiilor lui tititu li s-afigaduit ci nu vor fi dali niciodati la qcoali qi ci, toatd viap, ei sevor scula la prinz. $i, qcoala, cum o wea titufu, e firA domni$oaribi.n{ni cu ochelari, Iird examen gi firi certificate. TAtutu scrie peblocul de desen rale. Mitu face rale. $i Barulu tacr rate, dupe;1.

13

Daci rala trebuie si faci ,,mac! macl" titulu face ca ratra; 9i toatiqcoala din juml mesei, dupi cini, face in cor, ca rata Si ca titug:,,mac! mac!" $i fiindci ti.tugu scrie toate rafele din profil, ca sisemene mai bine, qi totdeauna cu ciocul la stnnga, hindci e mailesne, daci Miqu nu e mulpmite ci rata are numai un ochi, ti.tuluscrie doi ochi deo singurl parte a capului qi rala iese intreagi. gi,la urma urmei, dupi dorinta lui Barulu, tetulu poate se-i puie uneisingure rage ochii de la opt ritoi, fiindce to na e, $i tot doi ochi iesla socoteali.

Dar gi titulu e cet se poate de impiciuitor gi se feregte dedificultilile didactice. La o mrmiritoare controlate, oricum ar Iiluat-o, Iui Barutru i-au ieqit cnte noue degete la o mini. ,,Dacd weitu, Barutrule, bine, qi si.;tii ci, la urma urmei - il ldmuregte titulu -opt cu cinci, douizeci qi doi cu trei, e la fel... Ce folos si qtii sinumeri, cind o se te faci mare, o mie de prune? T[ n-ai si pogiminca mai mult de noui. Restul ce te priveste? Crezi ci titugu teface precupel? Tdtulu vrea si se riz.bune pe Societate, pe Stat $i peliberul arbitru, !i o si te facd, Baruple, leneq: asta e meseria ta.Ji-am ales-o de pe acum qi ai si vezi ce bine ajungi."

Viaqa e o jucirie gi toate sunt {dcute numai pentm joaci. Mip$i Barufu $tiu asta bine, de la titufu, care sejoacd toati noaptea cuun condei qi o bucatd de hArtie qi toatl ziua se joaci de-a fuga,umblind dupi cai verzi. A! o si le amte el odati un cal verde qi lorNumai si nuJ cereli pentm voi de to! ca titulu nu di. Atita 9i-apistmt s,i pentm el.

Milu se gdndegte la altcera: ce face Birbien.rl din Sevilla? A fostodati la operi;i l-a vizut. De atunci, Bdrbierul din Sevilla i se pareci toati ziua cAnti Ia radio Ei la gramofon. Este $i drept, Birbieruldin Sevilla are o grimadd de fraf, care tod canti, fiindci titutul lor,Bdrbierul din Sevilla cel bitrin, i-a invifat se canrc, asa cum titutulMilului 9i al Barllului ii invala pe ei si doarmi, si scrie pe hirtierale qi pe pi.rete, la lumina limpii, si faci seara, iepuri de umbri,cu degetele incdrligate.

14

$i se mai gindeqte Milu la ceva. Ea nu inlelege deosebireadintre operd qi cinematograf. Cante amandoui $ijoaci amindoui.Dar parci e altcera.

-Birbierul din Sevilla e om adevirat? inreabi Mitu.-Desigur, om adevirar. rdspunde tdtu[u.-$i Rio Rita e fati adeverad? inrrebi Milu.-Tu ce crezi? intrebi titutu.-Nu qtiu, rispunde Mi;u, voind si. fie adevirati gi

tot. Dar dacepresupunind totu$i ci poate sA nu fie adevirati denu-i adevi.rati, cum ar putea se nu fie adevirati?

La opere s-a lesat cortina gi a pierit tot Birbierul din Sevilla. Lacinematograf sa licut lumini $i s-a $ters toati Rio Rita din pinzi.Ce e asta?

.""_Ce si fie, Mitule?... Lasi ci o se{i spui eu alti dati., ziceti.tug, fugind de intrebare.

-Vreau acum! cere Mitru.-Acum nu se poate.Milu e convinsi ci tdtu;u e mai prost decit este. Daci nu-i

poate limuri nimic, e clar: e prost. Mitu stiruie qi titulu provocat giorgolios ci gtie, intrd in nigte detalii ridicule, care au convinsodefinitiv pe Mifu ci ritu{u are minte mai putind decit migarul eide carton, care di din cap. aprobe totul $i nu-i in stare si spuienimic.

In sfhrqit, Mip are o idee: sijoace in cinematograf, cu Baru{u,intrAnd amindoi in pdnzi 9i ficind o boroboald cu Rio Rita. Laaceasti veseli $tire, Barutu bate din palme qi rdde zgomotos cutoati gura, cum gtie si ridd el.

-Iau gi toba! zice Barugu.-Nu e nevoiel afirmi miicula. Cum si jucali voi in film, firi

si fiti poltif?Dar Milu are o idee pentm toate complicatiile. Ea propune si

invite la ea acasi pe domnul Burgheni, directorul de lacinematograf, si-l puie la masa ei cu scaune mici, sd-l serveascd ea

t5

cu farfuriile de la pipugi, si-i aratejucdriile 9i ma4ina ei de cilcat,si-l pupe mereu qi si-l conrupi ca si o puie in film cu Baruqu.

-Bine!... primegte titulu.-Disculia rim6.ne la recuziti.. Barulu voia si intre in film cu

toba, Milului i se pare ci toba s.a murdi.rit gi-l sfituiegte si. Iase tobaacasd ti sa ia mai bine racheta. Lui nu-i place racheta. Ei ii placeracheta. Atunci ia racheta ea gi el mingile.

Lui nu-i plac mingile. Ia tot ea mingile; el o si ia cuburile. Nicicuburile nu-i plac, el vrea numai toba. Ba da, o si ia gi trompeta! Nuse poatel trompeta face scandal.

Titulu 9i miicula, care au trecut in odaia de alituri, sosesc latimp. Mig $i-a veret mana la Barufu-n pat iar Barutu a prins peMilu de falci. Trag amindoi qi, cu mdna libere, pumni pe nevizure.Argumenteazi qi pling.

Procesul a tinut cinci minure $i pirgile, obligate si se sirute,ceea ce s-a ficut numaidec6t - au fost duse la culcare...

AMARACIUNI

:-*._ agent, o fatalitate, Cineya ii-- strambi proiectele toate.

.Sa suit pe sparele scaunului, ca si ajunga deasupra dulapului,

unde se gisea vioara. gi in loc si dea ai Uoiaa cu ,anr, u ,lut.ufruntea-$i nasul de parchet. Aceasti incheiere ,_u p",."iu, b-r.,tocmai in momennrl cnnd el iqi ridica piciorul si caice pe creqtetulrezemirorii. Ciner.a l-a imbrincjrsi a cizur. $a uitat:nu e ra nimenirn odare. A Iuat un bi1 ca si bari scaunul qi s-a nimerit cu birul incap. $i cizitura i-a jupuir nasul si i-a umfiar o buzi. Cui si s.prangai It ceaflA loati lumea, de acord si zbiere la el. $i cesupiritor e accentul interogativ al mustririlor! ,,De ce te_ai suit Descaun? De ce te-ai intins la vioari? De ce ai cizut? le cel...,,fui"iincepe cu; de ce? Bietul Barulu inci nu gtie ce forma in,..onu,Jjare sd se qie de el intdi patru ani, apoi inci. qapte ani 9i alg vreo?inci.

In fiece zi Barulu trebuie siaibi o decep;ie noui,constatand ci toate lucrurilemerg de-a-ndaratele fali desincerile lui dorintri. fragilitatea

\5G:.-. (,r pr(ruarc $r rou l-a

a 'ir l,! {il

trdiesre. cdci inrre el 5i viari se

17

in cazul c6nd o si iie silit si se faci persoani cultivati 9i siimbrigiqeze o profesiune intelectuali. $i pe urmi line toati viafa.

Omul are simpl juridic dezvoltat, qi ceea ce-l deosebegte deanimalele, lipsite de suflet, este, pe lingi cunoa$terea deDumnezeu, semnul intrebirii.

Barulu igi mai di seama ci omul e simplist 9i mirginit 9i cd totce a putut el si ndscoceasci pentru menlinerea autorititrii lui,cipitati prin injurie, a fost un ton ristit urmat de semnulintrebirii: o jumitate de doi, dedesubt cu punct. In consftangerearispunsului sti tot secretul domina;iunii acelor idioli cu pir care senumesc tati $i tituti. Daci s-ar duce si ceari si he liecat la vdnitiilebuzei qi ale sprdncenii, intii nu Lar mai pupa nimeni qi, al doilea,toti l-ar intreba: ,,D€ ce te-ai suit? Nu ti-am spus si nu te mai caliri?De ce nu asculqi"? Numai interogative! Ce palme ar trage el indreapta gi in stAnga, daci nu i-ar fi miinile aqa de mici qi decaraghios imitate dupe labele titufului qi ale miiculii! O si vieaceasti fericiti weme weodati? Nu vine, Baruple, niciodati.Tocmai cAnd ar trebui s; ceari socoteale d€ un trecut intreg deintrebiri, de ricnete qi de apisiri, se face ti Barutu titut - $i gata.

$i ce lesne se fac biietii tituti!Vezi o fati cu ochii lungi 9i cu omigdali de hldeE in colFl gurii surazitoare, te incurci in genele eiintoarse, o iei in bra;e gi o faci miiculi. $i iar vine, vorba aceea,barza, pe care Barulu incepe si o cam binuiasci, qi iar vin Baruliimici si Mitucii, qi comedia cu scaunul gi cu vioara se repeti, Ei serepeti, la fel, 9i interogatoriul...

A voit sd taie el, cu furculita gi cu culitul lui, cepAtate de labietul tata-mare, care a murit, o aripi de pui, 9i a sirit farfuriatocmai dincolo de masi, minjind pdrelii cu o flegmd mare de sos,ingrogati cu tociturd de morcov. Ce scandal! S-a risturnat paharulcu sifon peste piper! $a repezit toati familia si micgorezeaccidentul! $i a iegit o porcirie! Miicula i9i curitra fusta de mAtase,pe care o imbricase pentru intiia oard atunci, $i tAtu$ se scuturade morcovii;i tiieleii din cravati, intinzdndu-i pejiletci 9i mineci.Miicuta zbiera: ,,Nemerniculel ce si mi mai fac cu tine?" $i daci

18

n-ar fi fost titutu, care isi desficea cociriile din musta6. zicand:"Nu e nimic, s-a int6mplatl,, chestiunea s-ar fi isprivit cu micel.

Altcera- Cu cele mai bune ginduri, Barulu i gisit un ciocan giun cui ;i a dorit si bati cuiul in oglinda dulapului ii nici n-a intrat...Ba, ce e mai. mult. sa cripar toati oglinda ca de trisnet. in zigzag,de-a curmezigul intre coltruri.

O ispravi atit de mare nu se poate acoperi, cu nimic. Barulu acerut, pe snbt ascuns, la bucitirie, un dop qi o sfoari, ca si dreagioglinda, insi nu a izburit, el fiind un biiat prea mic. Miiloacele iuiindustriale, afari de cui si ciocan, sunt reduse. EI nu are irung, nicirindea, nici fierishiu, nici fier de tinichigiu; are numai scuiiat, 9icu scuipatul n-a ficut ispravd. A uns oglinda, qi nu s_a lipit. A linsocu limba. Cdnd se uita in oglirrdi i se pirea cd e tiiat in doui 9i ciare o pireche de nasuri gi patru buze. A chemat $i pe Disici si_lajute, fiindci pisica qtie multe qi qtie sI prinzi qi goareci, dri cursi,gi nici pisica nu Sda mestesugul ce isa cerut.

De aceea, Bamtru s-a hotirat si fuga intr-alti odaie, ca si nu qtienimeni ci.el ar fi. trecut prin inciperea cu oglinda, qi acolo s_a pussi coasi la masini, pini ce a incurcat atat de serios ata Dediniuntru. ci talpa ma5inii nrr a nrai vrur si calce, si roata saintepenit.

Barutu a fost prins tocmai in biroul lui titulu, unde rupsesepenilele gi creioanele cu o plicere accelerati, tocmai cind destuoasticla de cerneali ca sA incerce cum curge pe posuv.

Si nu-i mai aducem aminte ce a urmat. Si_l lisdm in coltulunde l-a pus miicula, cu borul in pirerc. numindu_l cum e mai riu:canalie, scelerat ;i tilhar.

JUCARIILE

Am fecut pentru tine opovestire mice, mici de tot, cat obatisti. M-am deqteptatat dinsomn dinaintea ferestrei,acoperit pe de-a-ntregul desoare, qi ridicind capul dinperini, ca dintr-o groapA cunimburi, m-am uitat in munti 9iam ras. Mi s-a pirut ci mi scolde unde mi culcasemazi-noapte, dintr-o albie de riucare carrti, furnicati de soare, $ide-a lungul cireia curgeborangicul printre ndliame gi

giulgii de matase. Se intocmise, frri sii gtiu, din nou, toate

imprejurimea, 9i stihiile dumnezeieqti, ale miracolului din aer 9i din

pimint, voiau si dea o pildd de zi fericiti, pierduti, {are al1i

martori decat viteii, in eternitigi.Mi-am incercat cuvintele in dreptul urechii, ca nigte ulcele

srnilluite de pimdnt. ca sd le vid cit pot si sune ii cal ar pulea si

taci, $i mi le-am incercat qi-n zarea soarelui, ca ni$te oue proaspete

de giinugi albi. Miar fi trebuit alte cuvinte, $i nu am, sirac, dar

fermecat in gospodiria mea fulgerati din patm pe4i, pe toate

ferestrele, de soare. ln fundul cemlui, un munte, care trebuie si h

lost foarte inalt, avea un pisc in zipadd de sidel 5i dinaintea casei

mele un cal vi$iniu p?iltea in iarba verde pind la mun1i. Din ce si

rup povestea asta mici, pentru tine, gi de unde si o incep? Sunt ca

20

un ldcituq de aur care vrea si Iiureasci un belciug qi ar trebui sistrice o trambite sau un chivot ca si faci belciugul"pentn_r staul. $ii-ar trebui fier,9i are aur:9i i-ar trebuie cuie, gi ire mirgaritare. fuwea sd fac un lacit pentru coqarul iezilor de curAnd nisiuti si si fiegatapini diseard, cind noaptea se va strecura la ei prin cripituri.

O povestire mici, moale ca un fir de aqi trecut piin ac gi iocmaiatita cit esre neroie ca sd coasd doi nasruri de iricji la pienLulpipusii. Mosorul e plin 5i nu-i gisesc ciperaiul. $i at" nu rretui.srempti 5i deslicuti din ingirarea ei linisrjti De mosor.

Ai bigar de seami. copila *eu.0.."a care nu srii si citestipovestirile scrise 5i niciodatd n-ai si auzi provestirile grAite.Jumdtate- de umbri 9i jumitate de nefiing, crrm te giselti tu,undela in inchipuire qi, clesigul niciieri, dar totu$i conrinuuprezenti. in marile mele a$tept,iri? Ai bigat de searni, tu, ci a$ woiintotdeauna si povestesc, qi numai pentn.r tine, lucruri lenese,gindite llri zgomor. firi rumul si l?ri singc. lucruri indbugire dcun

-oftat, desene cumte gi simple, broderii cu scami mai putini, si

cu firul golului qi al aerului mai mult, impletite impreuni., povestiridin toati inchipuirea?

Megtegugul nostru este cel mai inefabil qi mai mincinos. fatamea de lumini gi de ricoare - qi cel mai scump plitit din pricinagingigiei

-lui. Am alergat vara intreagi ." ,e p.irra in palmi un

bondar cdt o coacizd coapti, 9i l-am tinut o iarni in pumnul inchis- 5i nu era nimic. atunci cdnd. intr-o noapte cu bollile ptine destruguri, i-arn dat citre stele dmmul din inchisoarea lui. SaUaGherghina igi aduce acasi, din pidurile scuturate, ramurile sigitejele in spinare: in r.ar ra ei o sA fozneasce iarul si va inviacenusa, Noi culegem, una cite una, crengile caie cad. r6rfurileprea depirtate ale plopilor, franrc de greutatea plato$elor de stele;culegem in poali nucile seci, cu voce liuntrici, ale tuturorcopacilor din gridini, ale aducerii-aminte, dragostei gi sqferin{ei;rodul cu gioace al tuturor livezilor care nu roclesc. Niscocim. cucinsLita buni credinli a grddinarului, care adund fructe adeviratepentru gurd, 9i lilada qi recolta.

21

O povestire e o jucirie Ji-am spinzurat de pireli o mie dejucirii, qi totri copacii din pidr.rrile muntelui alb, la piciorul cintiapaSte lumini verde calul nostm ro$u, sunt plini de maimuloicocogali, de ingeri cu elastic, pe care i-a prins in codri dorinlanoastre de a da vocilor vintului o indreptilire, 9i pustietitriimolcome dintre firrnze o viagi impirecheati cu oameni, reduqi inmucara.

Ji-am ficut o povestire, cu gindul. Nu gtiu ce poveste$tegindul. Din cioburile de portrelan ale azumlui spart azi-diminealide ciocnetul soarelui in toartele lui, adun cu pensula unui fulgrisucitbroboane de lumini. E o povestire mici, scrisi firi slove, peun solz de pe$te, $i care trebuie cititi cu ocheanul. Ca s6 o citim,trebuie si o ducem diseari sus, in dreptul lunii, 9i si o aqezim pepolip Casiopeii. Vom piqi la noapte incet pe turla bisericii din satpini-n scdnteia crucii 9i acolo, in virful picioarelor, ne vom intindepini la constelatii.

POMUL CU PAPU$I

Pentru ci afi fost cuminti.Penru ci nu ali bilut azi roba cuvdtraiele in fundul cazanului derufe. Pentru ci nu atri amncatfarllriile pe geam. Pentru ci nu

- att rupt virful de la toatecreioanele. pe care le ascut o datdpe zi. Pentm ci nu ali lisat apadeschisi, ca si inece casa. pentr-uci nu mi-a1i uns clanlele cudulceatri. Pentru ci nu mi-agrbigat cutia cu tutun in foc. pentru

g e- t a 6d G ca nu a$ indreptat ceasornicul cu" 6 + . . ! ciocanul, nici nu mi l_ad nrii iL.r s pentru ci n, *irri n.rr puito'ni.

Pen tru ci nu mi-a$ scos nici un ochi qi nici nu mi_a1i ,.oi, 't,nl".i.din nou, haidem si vi duc, haidem sd mergem, dimpreune cuGrivei, scumpii mei copii, feriia dtutrului 9i fraYut"i *ei.'urij uiu.ipe camp.

. Intii o si recem prin buruieni amare, prin pituri de pelin.pnn horbota de mugelel cu nasturi galbeni. gi cind vom ie5i pulin$n

grddi.na silbaticd. picioarele ri vor mirosi u pout"'ilniiii_uomnutu_r- prrn care vom merge desculli. eu cu labele mele mari,vol cr caJcatele voastre ca nigte coJtuce trandafirii. Si nu marntrebalr.prea multe lucruri o dati, ci mi incurc. Sd nu hti curiosisi aflali de ce esre piminrul negru. iarba verde 5i ."rrl

"lt;i;;;.;nu-$tru detoc. O sd ne iasi pasiri inainte: rindunele asculife, vribiigrasulr ir croror.d-iia marii. Ticeli din guri. cd nu,tiu penrru cezDoara $r cum. gr sa nu dati cu piere in mine. ci mi bag in iarbi,

qq,

mi culc $i nu mai merg, pani ce fiecare din voi nu mi pupi de zeceori, unul pe o parte 9i celilalt pe alta, pe muchiile urechii 9i pe unochi inchis.

-Ce spusei? Al mi-aduc aminte. Fiindci ati fost cuminti, o simergem si vi arit cera, dincolo de api gi peste drum de moari,unde Mogul cu barba cit cinepa gi cu sprincenile cit peria dehaine macini toati ziua {iini de cozonaci. Si nu facetri guri cindtrecem pe ldngi moari, ca sd nu iasi Mogul in prag 9i se neameninte cu degetul lui lung cit un bi1 cu miciulie: ci daci iese,eu o iau la fugi, 9i ne prinde Mogul din urmi, qi ne pune si-i facemperigoare de milai pentru $oarecii morii, cA are opt sute

Cnnd vom trece apa, o sd vi iau in circi pe amindoi - unulcilare pe umiml drept $i altul pe stengul - ca si nu vd prindi raciide picioare 9i si vi gidile subt hlpi. O si vedeli in api un prostmare cu doi copii in spinare, aplecali pe iaz. Si nu mA intrebaticine sunt iia. $i si nu rideli de mine, ci mi pui jos in riu gi trecapa de-a bugile cu voi 5i fac prin api: coac. oacaca, coacl cabroscoiul dla de colo, care l1i-a scos botul verde din api ca si credemci nu este el si se ne sDerie.

pomul se cheami pipugoi, adici tati de PePuqi. Pipu$ile astea n-aumami, au numai tatd, dar nici nu vi inchipuili ce mai tad au: cudouisprezece mustiti $i douisprezece Pcnlii de fap, toatero$covane: aga e neamul lor; de stat la soare mult sa pirlit. O si viarit o pidure care face pipugi imbrecate gata ti incheiate la qapte

cimdqi albe, peste care tata lor a tras $i un halat verdedeschis. O sivedef pipugile sculate in picioare pe porn gi infiqurate in stihare.

O si vede;i pipugile cu piml rogu cre!. Le luim cu noi 9i letundem qi le schimbim hainele; pomul cu pipuEi e um pomde$tept: tot el face gi mirgele galbene de chihlimbar, pe care lemininci iepurii noaptea la luni.

Asta e numai un petic din tot ce o si vi arit. Dacd o wea tdtufu- 5i trebuie si rrea, ci, daci nu, il batem cu ciorapii miiculii - o sivi arit o grf,madi de lucruri, peste api, peste deal qi dincolo delocul unde bombine albinele 5i mirdie ursul.

24

O sA vA aret un pom in care cresc pipuqi, din care pricind

'7;)i;.h

JUDECATA

intr-o singuri siptimdnd,Barutu a intrat de doui ori pecalea faptelor penale, devenindcriminal. Joi a scuipat un domnbetdn $i sambiti a scos limba ladoud cucoane tinere.

A scuipat pur gi simplu, aqacum se scuipi. $i-a licut scuipatprecugetat gi, cu toate cd a stropitprost, in toate pirlile deodati -ciliva stropi qi pe nasul lui - el ascuipat. Nu intereseazi cantitateade scuipat, ci actul buzelor de ascuipa. El putea si scuipe uscat, sau

pejumitate uscat, cum s-a qi intimplat, 9i tot scuipat rirninea. Bagade seamd: el n-a scuipat pentru ci i-a trecut un miros pe la nas dripentru ci era praf in CiSmigiu: a scuipar un domn birin. $a dus ladommrl bitrin, a stat in faqa lui, qi a zis: ,,Te cuip. gi I-a scuipat.

Pe domnul bdtrdm nici rru l-a ajuns scuipatul lui Barulu, pentn.rci, ziserim, tot pe sine s-a scuipat. Dar e de judecat gindul riu, qiacesta a fostjudecat.

Joi, el scuipase o datd, dar simbiti a scos limba de doui ori. Ascos-o ti a finut-o nilel scoasi, ca si arate pornirea de ofensi. Limbalui Barutu. o fi ea rosie si frumoasi, cind iesc la iveali, dar nu-i maipujin adevirat ci limba nu trebuie si iasi din teaca ei niciodati,decit daci se gdsefte pe ea un pi.r, pe care-l duci cu supa la guri.Nu numai ci pirul nu e bun de mincat, dar te mai glndegti al cuia fost. ci.nd a cdzut in castron. gi te apuci un strdnuial sromacului

25

cu gleatd. Dar, firi pricini, si scoti limba la doui cucoane,insemneazi ci egti riu crescut ;i ci miicuta nu te-a invitat nimic.Ce folos cA atunci cand ai dat mana cu cineva te-ai ploconit, daciscoEi Iimba cdnd te inrilne'Li cu doui cucoane?

Asta nu se mai poate ierta subt nici un cuv6nt, niciodati gi deloc.A mincat, e s6tul, acum ii vom face numaidecit bagajele, ca si-ltrimitem pe cdmp, la ;igani. Pini diseari Barufu va fi datjos dinciruti gi lfsat in pustietate cu^gearnantanul lui. Dar meriti sd maisficem pe el un geamantan? Ii punem intro basma ceva, facem oIegiturd gi-i de ajuns. Deocamdatd, il dezbricim de haine qi-l lisimin cima{e. Ne pare riu ci i-am cumpirat alaltiieri pantofi. Nu enimic! Avem cui si-i dim. Pantofii vor fi purtati de un bdiat care nuscuipi. iar hainele, de cdtir.a biie$ care nu scor limba la oameni.Toate hainele vor fi impd4ite miine dimineali, pe stradi. Pentm cesA le mai pistrem, dupe ce am aruncat pe proprietarul lor la fgani?

O si-i punem in legituri o pdine neagri, ca sd aibi la noapte,gi o zi, doui, si nu moard de foame, cici liganii au nevoie de el si-I puie si sufle cu foalele la potcovirie. Lasi, ci atunci o sd se inveleminte si mai scuipe qi si mai scoa$ limba. Un trigan ga6iu, 9i gtirb degura toati, o seJ bati toat; ziua cu franghia.

-Noi o si trecem cu Mifu in automobil pe acolo, si te vedemmuncind inidu$it, negru de cirbuni 5i cu un gorl de piele legat cusirmi pe burti. $i din automobil o si te ameninlim cu degetul gi osi n€ incruntim la tine. Degeaba ai si plingi, noi nu ne dimjos dinautomobil, mergem la plimbare mai departe, $i seara ne intoarcempe alt drum qi n-ai si ne mai vezi: o singure dati 4junge.

-Poate lrei si iei qi pisica in legituri, si-1i 1ie de urit?-Pisica e mai cuminte, nu sti cu el, vine acas6. Pisica nu

trebuie si se faci ucenic de licituq-Haide! Eqti gata? Te-ai dezbricat? M-am uitat pe geam: a

venit cdrutasul.-Domnule cirutrag, vino pe din dos Si a$teapte nitel la

bucitirie. Cred ci pini la innoptar o si ajungeii.$i pe urmi vine noaptea neagri, de prin buruieni... $i o si bati

v,intul negru... $i or si-l miroasi broaqtele, apropiate de el, cu botullor rece... $i pe urmi o si se impiedice de el cerqetoml orb, care

26

cantd sambita prin curte; el acolo sri. 9a dus lumina electrici, s-aisprivit cu covoarele, cujuciriile! Adio pat moale cu somieri! Chiarastd-seari desfacem patul qi-l dim; si nu mai rimaie nici urmi deBarutru. A vrut si fie tigan, il facem figan. De altfel, tot de la ggani afost luar. pe un ciur cu milai. Si se intoarcd la ei! Si-i crape buzelegi genunchii de frig si si faci pe citclie coji. Jiganut nu b si-i deaportocale gi banane; o si-i dea de iqtia, dupi ceafi, calcaruri. $i o siminince fierturi de male, din strachinA, de ios.

-Ei, haide, scoaliL-re dc oe scaunlBarutu a stat cu fruntei plecati., ca un acuzat ce este, Si n-a

suflat. Din cind in cind, o migcare cocoEati din umeri, arita ci voiasi ofteze. Dar ce, aga se poarti un biiat cuminte cu lumea? O scuipi?Scoate limba?

De la un timp, Mip a cizut gi ea pe g2nduri gi se vede singuriacasi. ArA Barugu, pe care nu-lla mai tmge de breton 5i care nu-i r,amai rdspunde cu nici un ghiont. O singuri ceatce de hpte se va gisidimineata pe masa copiilor, 9i un scaun ra fi gol. Iar la masi, ea,Milu, o si stea singuri inre doi babahci. Ochii lui Milu se ridici dinmeditare, cupringi de o undi de lacrimi, 9i zice Mitru:

*Ii vine si plingd... fir.i si qrie ci-i pldng ochii ei.$i, din scaunul ei, pini.la Baruqu, ea face o sinzuri sirituri, il ia

in brale 5i il simd. Bamlu e desfiin6r in toare md;driile lui. Tdtulugi miicula au vorbit azi mai gros ca intotdeauna. Sa hoteratl Barunriese incet dintre scaun gi masi, vine citre miicuta, care s-a sculat inpicioare, ca si-i dea legdtura, piqelte resemnat $i cu ochii in jos, iEihiminti rdrful degetelor. incurcate ca inu-o aF de peianjen.

-Nu mai fac!... geme Barutu, niddjduind.-Nu mai face niciodati!... adaugi Mipra.-Pii, a venir cirura5ul...-Spui tu, Mitule, ci n-are si mai faci niciodati?... Bine...-Domnule cdrutragule, du-te acum gi vezi-li de treabi... A zis ci

nu mai face...impicare generali. Nu se lz mai vorbi niciodati de scuipat gi de

scoaterea limbii. A reapirur bucurja. Dar emotiile au obosit peBaru1u care zice:

-Md duc si mi cunc...

O IZBANDA

Ultima hotirire a fost caBarutu se fie ffimis intern la oqcoali de biie;i. Acolo el sepoate inciiera, de cite ori ii vinepe zi, poate si dea qi, mai ales, sipape bitaie. Cind va fiposomoral ciutnnd pricini degilceavi, o si-qi gdseascinumaidecnt adversari, qi cind vafi vesel qi zgomotos, iarigi o si fieun coleg de patru ani gijumitate care si-l puie la locullui. $i, la internat, un pedagogmizantrop, cu chica neagrdlucioasi, ras de musti.li gi cubuzele stranse, vinete r]e

misticism, se la uita toati ziua, ca un demon fotografic, pe subtsprincenele lui verticale, 9i insemninduJ intr-un carnet debuzunar, in vederea porfiilor de mincare, il r.a lua qi de_o urecheqi.l va duce si-l trinteasci-n genunchi pe un coridor.

Ce crede el?! Ci tot aga o si meargi via1a, Iiri culturi qiresponsahilitate? Si dea cu mingea-n geam qi siJ pupe miicula cil-a span? Si faci trenuri din scaune, covoare qi cirti, risturnate intoad casa, qi sd plece cu trenul la predeal, cilcind peste furculile giperii de din1i, qi omorind, poate, Doamne feregte, gi oamenitrecdtori? Toate au o margine qi timpul lor. intdia copilirie s_a

28

isprivit, devenim birbali qi trebuie si incepem a ne gandi laexistenti si la datoriile omului in societate.

-Nu-[i convine, hai? Crezi ci se ajunge cetitrean, gi mai alesbun cetetean, frri munci? Te inqeli. Ia si te judecim nitel. Aiinvefat tu ce\.?, de cdnd egri? Nu qtii nici o poezie qi nici un cantec?Altrii, la virsta dumitale, domnule, spun pe dinafard tot soiul defi-umuse1i. indati ce vine ciner,a in viziti, soseqte qi biiatul cu poezialui. sti drept qi incepe... Stai. de cind re-ai niscur, de-o viali je om,in bulerardul Elisabeta, 9i nu qtii, micar, cine e Elisabeta.

-Ba qtiu, rdspuuse Barulu.-Ia si vedeml intreabi dtutuBarutu tace, ca gi cum ar $ti gi ru ar consim;i si se

impirtdqeasci. f,l are $tiinta ermetici ti orgolioasi.-Prea il infebi $i tu repede qi dintr-o dati, observi mdicuga.-Vrei si-l iau mai pe departe? intrebi titufu. Mi se pare ci

suferi de preciziune pi de timiditate qtiinlifici, adaugi titutru,adresindu-se miicuqii. Dar cum si-l iau pe de departe in materie deElisabeta?

-intreabi-l Si tu, intai, daci gtie ce-i un bulevard $i vino peurmd la bulevardul Elisabeta. Fii metodic, ce naiba! Stiu cI preaprosL nu e5d,.,

-Metoda adevirati, explici titulu, consistd in a intreba intaide Cotroceni, apoi de Sfintul Elefterie gi de Calea plevnei.,.

-Cind eqti logic, nu am ce zice, aprobi miicutra.-Daci n-aq Ii ibst logic nu s-ar fi ales de capul meu nimic,

rispunde titulu, cu un aer administrativ gi ca qi cum s-ar fi ales decapul lui ceva.

-E adevimt, se vdri cucoana-mare, trei lucruri guverneaziviala: intdi voinla, al doilea munca gi al reilea fidelitatei.

-Ai uitat pe al patrulea, adause titutru: logica. Zugrar,rrl carene-a vopsit buci.tiria era de alti pirere, daci-1i mai aduci aminte. Elzicea ci, in viatri, intii e pictura, 5i al doilea liniatura.

VizAnd cd s-a incurcat, cucoana-mare se preface ci-i trebuieceva din alti odaie; mi se pare ochelarii, cici se carn uiti chior69.

29

Noi gtim ce va si zici asta; o sd se rizbune alti datd; pan-atunci, cumzice ddnsa. ne-o coace,

-Dar ce faci cu metoda bulerardului? intrebi miicuta. Uite.Barutu a$teapti ca s61i dea un rispuns.

-Tir qtii ce-i un bulevard? intrebi titu(u pe meicutra. Ci eu nustru.

-Asta-mi placel zice meicula. gezi in bulevard gi nu gtii ce-i unbulerard? Bulevardul incepe la Palatul Coroceni, trece pe laCiqmigiu, taie Calea Victoriei, taie Calea Moqilor, taie strada Tiaiar.rqi s{lrqeqte la Obor.

-intii, te cam pripeqti, rdspunde titulu. Ai uitat SchitulMigureanului, unde stai 9i aqteptr, fi ai teiat prea repede citevasrezi, unde la fiecare stai cate un sfert de ceas, pdni fluierdvardistul gi face cu cotul; weau si zic agentul de circulafe. $i ai uitatqi sensul unic.

-Dar ce, te duci cu automobilul, ca si inveti ce-i bulevard?intrebi miicula, vexatd. Noi vorbim: pejos.

---Si mi ier1i, rispunde tdtutu. Cum ai luat-o tu, cu trece $i cutai€, nu se poate merge decit in magini. Dar vreau sili spui ci gi cuma$ina te prea grdbegti. Asta, primo. Secundo: tu nu mi-ai spusce-i un bulevard; mi-ai spus numai cat e de lung bulevardulllisabeta.

-Lodzic! interveni Barutu, care, simlind puterea de analize alui dtutu 9i fiindu-i frici de intoarcerea la defini1ie, s-a dar deDartea lui.

-Sigur ci e logic, adause Mitu, absorbiti. pdni atunci inpudmrea cu .Ragel" a unei pipugi.

-Te combat, uite, gi copiii, precizeazia tdtntrrt. Ziun bulevard gi ne impicim.

Miicula jigniti in tabela ei cu notriuni, darintrebat in sine ce-i un bulevard qi a vizut c;. nu $tie.

-Are felinare, binci, copaci... zise miicula.-Dar are 6i pietre, 9i asfalt, 9i canalizare...-AfInci?

ci nu qtii ce-i

desigur s-a qi

30

-Atunci e strade ce spui tu, nu e bulerard! zise tituluconcludent.

-Nu-i totuna? intrebi miicu{a-Vezi bine ci-i totuna bulerardul cu strada, cend vorbe$ti de

stradi, zise titutu, dar nu-i totuna cind vorbegti de bulevard.-Cum numegti tu asta, care, intr-acela$i timp, $i este $i nu este?

intrebi mdicuta, apelind la resursele intrinseci ale lui titutu.-Nici prea-prea nici foarte-foarte, rispunse titulu.*Adici, intreabd meicuta.-Adici: ala. bala, portocala. Cioc. boc. Treci la loc.-Om serios e$ti dumneata? intreabi cucoana-mare, care-gi

gisise ochelarii. Tati de copii? Lumea care nu te cunoa$te crede cie cine gtie ce de capul dumitale.

Tetup insi a ceqtigat o victorie mare. Milu gi Barulu,reprezentind ultima generalie au a.saltat pe titulu din doui pirtri,cu cele mai eficace proiectile: mii de pupeturi.

-Te iubesc! strigi Mitu, animati de un lirism imens.-Te iubec! vocifereazi Barutu.

PAPUC

Motanul Papuc, poate ci celdintii din neamul lui de jaguali,

. degeneraqi pini la prindereagoarecilor domestici, suferi cestrabism. Privirea lui EaEie, orientatianapoda, ii di un aspect ciudat gi oautor iLare de gravurd chinezi ,Pestril ca un gal qi ros ca unghiozdan, in toate colturile, la bot,la ceafi, la genunchi gi in virfulurechilor. discrer 5i tacirum. el iqipetrece timpul, construit pemarginea mesei rotunde ca unan imal decorat iv. g i examineazivia[a apartamentului chiorig.

Infirmitatea lui se traduce, credem, prin dificultili de viz qiprintr-o nevoie monastici de nemiqcare 9i ticere. Capul luiimprudenr se ciocneste ca un pumn de picioarele mesei, dJscauneqi de geamuri 9i se pare ci Papuc vede citeva ore .mai clar gi cAtevaore mai puqin. Mitrele il admiri mult mai pulin decnt noi qi de cdteori iese din casi, el e victima unui fapt divers, rcgretabil, condus deo pisici sau de un cotoi agresiv.

Cunoscut printre matcle din cartier ca pisoiul prost almahalalei, cu Papuc s-au suprimat formele qi nuantele care sesucced intre intilnire ;i bi.taie. Nici un adversar nu mai gisegte utilsi se imobilizeze Ia o distanl.i de atac fali de el. DialoEul a fostsuprimat: ocara miorlditului, care durcazi intrc doi luptirori oecasd ojunritate de noapte. nu mai e necesari. Nimeni nu maj are

32

nimic si-i spuie $i toti trec de-a dreptul la ciile de fapr,repezindu-se, inglicind spinarea, rupind cerbicea qi rrintjnd indreapta 9i in stinga, alternativ 9i sonor, capul trist al lui paouc.

Pe toati suprafata pimintului, papui, pirdsit de toli, are unsingur apiretor pe stipinul lui, 9i sigur de aceasti unici insielicace ocrotire, inainte chiar de a fi simqit mdseaua dusmanuluidupd ceali sau laba cu cinci undile in cojoc. el di un strigirdeznddijduit, care iegind din accentul vocal, normal al pisiiii,contrine jalea unui prunc atacat de hieni. in scris, apelul lui arputea fi reprodus cu citeva silabe vorbite. la lecturi. din girlej 5i cugura ciscati: Aoa, Oaoa, Ioaoa, Oiaio, Ieoieoieo.

Numaidecit, stipanul erumpe cu geamurile deschise brusc inafari, producind o panici gi un tumult pe acoperiq, al cotoilor, carefug; sau se amnci in curte cu o stinghie cu care izbegte intr-un cotetde catew ori, alarmind pisicdria. ,,Papucl. cheami stipinul _ 9iPapuc soseqte rispunzdnd: ,,Miorlau,,; ceea ce inseamni gi:.,mullrrmesc", 5i: 'am mai scipar o dati, ', gi: ,.virr imediar,.. poate cipisoii procedeazi cu Papuc sumar gi din pricini ci-l qtiu protejatneobiqnuit de sistematic, in dorinqa de a-i trage bitaia, pe careniciodati n-au dus-o la capit, ;i de cele mai multe ori nici n_auinceput-o, inainte de a se produce marele timbiliu de geamuri, detinichele lovite, de bulgir.i gi de voci injurioase. in ijutorul luiPapuc, amenintat cu tdvileala, sar cdteodati toti pifia;ii familieistipinului si servitorii. hecare cu ce se giseste in mind, un vitrai,un clegte, o mdturi, un baston ii orchestra care izbucneste, cu alaide v6nitoare, inspiimdnd urechea cotosmanijor aduna[i, ca nistelaqi. zece pe unul - 5i acela chior - cn un zgomot haotic dc meteoridezldn(uiti.

Nimeni nu se deprinde cu infirmitatea lui, gi nici papuc. Elcrede cd. or(icum. inima lui caldi si pasiunea naivd de a mingiiafarmecile indrigostite ale unei sperante vor gisi, daci nu

"azi,

miine, o coresponden$ zadarnic visati qi ciutati.-Papuc, Papuc! resemneazi-te odati pentru totdeauna si

rimii l ingi sobi, unde ochiul sripinului tiuiu barbison se ridiciuneori de pe hirtii la tine, 9i surdde blajin ochilor tii incrucisali.

FIULUI DUCAMIN

Copiii stau ingenuncheagi,fiecare in patul lui alb,imprejmuit cu zibrele. Cu faJacatre rdsirit, ei sunt imbricatri denoapte, in cimi$i lerenelti,cusute cu arnici roEu la fati qialbastm la biiat qi legate, la git, cusnur asortat. Pieptul atletic al luiBaruP (patru ani) nu-l incaPebine cima5a, spintecati Pane hrzle. Miicula corecteazi finuta:acoperi golul.MAICUTA: Se vede si nu gadefmmos.

BARUTU: Se vede bunicul?l,tAICUla: Vea. lumnezeu buricul.MIJU (cinci ani, fluidi 9i lungani): Nu 1i-am spus?

(Barutu qi-a deschis nigte ochi imenqi, resemnati: ba i.a spuslGenele lui negre, dese, incovoiate, au o Iucire de metal.)MAtculA: i"

""mele Thtilui, 9i al Fiului, 9i al Sfintului Duh. Amin.

MI'|U: Numele Tatilui qi al Fiiului Duh. Arnin.BARUTU: Numili Tatului qi... Cum ai jis?

(Ca si5i faci semnul crucii dupi reguli, el qi-a strans toatedegetele tare, ca gi cum sar teme si nu-i scape din mdni cera $i, cupumnul intors, cauti anevoie punctul precis din frunte.)BARUJU: Na-m jis ,,Ducamin".MITU: Eu nu pot si zic ,,Fiiului Duh".

MAICI-,TA (rar): in numele Tatilui... qi al Fiului...9i al SfintuluiDuh... Amin.MITU: Ba nu! N-am purur si zic: ,.;i al Slhnrului Duh...', Mdmico, sinu-mai zicem: .,Tn numele Tadlui..." Nu e frumoslMAICUJA: Bine, si nu mai zicem ,,in,,, dar zicem pe celelalte curat.MIfU qi BARUf,U (odati): Numele, numili, Tatilui Duh, Fiului Ducamln,MIJU: De ce mi incurci?BARUJU: Th mi incunci.MITU: Prostulel lasi-md si zic eu mai intii...BARUTU (trist):Jice cijice ea intii...MAICUJA: Vai, ce picat mare! Nu vi mai asculti. Dumnezeurugiciunea.MII'U: Nu ti-am spus? Se supiri Dumnezeu.BARUJU: $a supirat pe tine. Eujrc sumos.

- (Mip a rimas cu gandul undela. Vrea si alle cela.)

MAICUIA: Hai, inci o dati! Si nu necijim pe Dumnezeu.BARUTU: Nu tri-am spus ci se supdni?MIJU: Mimico!MAICUTA: Da,

(Mi1u igi alege cuvintele qi dezlaneazi ideea incet, silindu_se cncAutitura, cu cazna umerilor qi cu degetul adtetor, purtat pe labirbie, pe la timple qi prin aer, si se desluqeasci.)MIJU: Unde sti, mimico, Dumnezeu?MAICUTA: Fiindci ne ascultd?MIJU: Da.MAICUTA: Unde si stea? in cer.MITU: gi nu cade?MAICT[A: Cum si cadi? Are o ciscioari cu prispi, cu floridinaintea uqii, pe care le udi cu stropitoare, asculdnd mgaciunilecopiilor.MIJU: Da?...MAICT[A Dumnezeu e un slhnt bitrin, cu barba mare, albi.MITU: E pirinte Dumnezeu? Ca pirintele Atanase?MIICYIA: Vezi bine ci e pirinte. poarri qi el tot haine. lungi 9imitinii, insi e mai bitrnn. E foarte bitrin.

35

MIJU: $i de ce nu pui pe Costache si-i ude florile, dacd e a9a deDatrani

mfCUla, ii place si-9i ingrijeasci florile singur Aqa e Dumnezeu.MIJU: C6nd ne ducern la el, si ne dea criitre?BAUITU (brusc): Eu veau $i un cal.MAICUIA (cu ochii la titup): Nu e drum la Dumnezeu...

(Mi[u lrea si inteleagi 9i urmireqte un gind ticut.)BARUJU: Si ne suim pe casi. (Liudiros.) [,u l-am vizut peMudnezeu. din oom.MITU (ironicd): Parci te-ai suit weodad, tu. in pomiBEUTU (dezarmat qi incurcat): Ba m-am suit. Stiu eu...MAICUJA: Sa suit qi el pe coada mdturii o dati gi a cizut cu mituricu tot.

(Barulu e jignit. Milu r.dde.)MIIU: Nu-i aga ci nu s-a suit in nici un porn?MAICUfA: Ce, e pisici? Numai pisicile se urci-n pom.BARUTU (hotirit 9i rizbundtor): Nu mai jic Numili 'latului!MAICUTA: Daci nu zici, nu-ti mai trimite Dumnezeu nimic.BABUTU (cu pirere de riu): Ce?MAICUJA: De toate. Mere, portocale...BARUJU: Menele qi pontocalele le aduce Dumitu.MAICUIA: Tot nerod e. Crede ci le aduce Dumitru singur. Dar luiDumitru cine i le dn?BARLTU (convins) : Mudnezeu!MAICUJA: Vezi?MIfU (analitici): De ce zice Dumitru ci-.I ,,costd", cind cumperi tu?MAICUJA (mugcindu-qi buzele): Dumitru nu qtie ce spune... Acum,noapte bund, copii. E tirziu. Ne mai inchinim 9i mdine seard.BARUTU (singur, inveselindu-se pini la birbie): Eu veau si-mi deaun cal viu... Si un bici.

CATUNUL DE STICLA

In satul unde m-a prins penea$teptate zipada, drumuriles-au inmorrnanht intr-o singurinoapte gi o pustietate albi a puspe cimpie stipanirea eimiraculoasi. Noua stihie nusearndni cu nimic ai parci s-apetrecut intr-adevir o minunetotali. De la ivirea luceafiruluiyde aseari pdni in zorii zilei dehirtie, culorile toate s-au topitintr-o singuri culoare, de luminiadormite, care acum viseazi.

i ^ .

, rnnr. stelere $r tuna s_au pogorAt. pe cind visam cu copiii. pani

la pimanr,.5i au rimas. de jur imprejurul colibelor gi pini inmarginile depirtate ale zdrii, inridicinate. gi, ca firele d. pepaOl.,care infloresc in gimilii umflate, de piinjeniq, sau depinat detoate razele qi pulberile lor argintate, gi scrumurile lor nepipiite auzburat qi aucizut. $i, mai tdrziu, popoarele de ingeri mici cnt scatiii,au venit $i le-au a4ternut fiecare cu o batisti de olandi. cu care.unul alruia. ingerii grerg lacrimile si sudoarea. Si rrebuia si vie. sidesigur a venit. $i o adtare de icoani, pe care noi nu am vizuFo,pentru ce ne-a furat somnul gi ne-a dat in leaginul cald toatinoaptea. Venili din paturi ldngi mine. voi, copiii irei. a5a, inceL. qitimg prin a$ternut, ca sd ve povestesc cum a fost 9i cum are si maifie, pini la Criciun, pnni la Boboreazi qi pini mai tirziu. ci.ndsrelele gi ingerii vor veni iaripi si-gi ia cenugiie 5i scurecile inapoi...

31

$a mai intimplat si alt lucru neob\nuit. in mijlocul satului'ne-am pomenit cu nigte urgi, apropiindu-se de obloane 9i ciutindsi zireasci iniuntru, ca si cearl pat qi putrini cilduri. Vinturile dinmunte s-au nepustit pe ei, au urlat pidurile cu clocotenemaipomenite, ciririle Etiute s-au astupat, birloagele au fostpierdute, ti.bielii urqi au riticit pdni la primiria 9i biserica llo-astri.itrin intuneric, oamenii au crezut ci au venit Mo; Criciun 9i S{hntulPetru si scrie, trimigi de impirilia de sus, numele letelor cuminli qi

ale biie$lor care nu s'au zgiriat qi nu s-au bA t, ca si le aducidaruri. Cam aqa umbli, in luna lui decembrie, cu catastivele,luminate de un felinar - citeva nopt.r de-a rindul - solii cercetitori.luind insemniri qi $tiinfe, pe la toate casele, de la pisici, de la celei

6i de la cioci. Si nu crede$ ci daci dai un ghiont, daci furi obomboani, daci mugti din felia de unt a fratelui, daci i1i infigimdna in pirul surioarei $i tragi, se nu credeii ci nu gtie numaidecitDumnezeu. Lumea e p[ne de ochi, vorba se duce din guri in gur6,gi cind nu o scrie nimeni in vederea Crdciunului, tot se afli - prin

l'ribii, prin veverile, prin toate pisirile 9i lighioanele, care nu suntpuse degeaba pe lume. De vine uliul si se role$te pe sus. de ce seuite h el giina, ratrele 9i hulubii? Giina spune, qi uliul duce vorbamai departe.

Luminindu-se nitrelug, oamenii au gdsit urqii colindnnd prin satqi, speriali, au iegit cu furcile 9i iau gonit. Cu vintul impotrivi, cu

oamenii impotrivi... in vizuini ii afteptau puii, copiii lor cu botulmare, cu ochii mici, 9i vedeau, la ceasornicul din perete, ci perintiiintirzie qi nu mai vin. Ursul mdngnie dulce cu laba lui de fier, cind

i9i dezmiardi puii, IEcnndu-9i-o de mitase ;i de catifea, 9i mamaunoaica i$i face nasul moale cind qi-l viri si-i gddile intre gale'

Unde s-au dus urgii alungali din sat, nu gtie si ne spuie nimeni:pini la primilari, cdnd incep si se intoarci nevistuicile la staul gi

ilorile incep sA scoati scufii albastre Ei albe, din ariturile cirtitreineEre...

PO\IESTEA BRADULUI NEGRU

ziua pomilor Dumnezeu

-Vreau si-mi faci si altfelde copaci decdt cei cu ramuriledespicate qi chinuite, cergindsoarele qi ploaia cu bralele lacer. Vid imprejurul meu multesoiuri de copaci cu frunzi, cufrunza lremuretoare ca roiurilede fluturi, ridicatri din peticemici, $i pomi roditori cu feluride fege, galbene 9i roqii. Ammuqcat din catifeaua cu suc aperelor aurii, atarnate de

Ina zis:

rapte inchegat ei dur.". e,' .,,p,.,,Tiif; JlJjtjh:'i.T, $:'ffi:a merelor domnegti care sund in coquri ca tirticulile de lemn. Amsupt strugurele mare al prunelor brrrmate, cu simburele ghimpat 9iamar. Am sorbit picitura lucie, de zmeuri, a visinilor incilecate.cite doud,5i am vdzur 5i chipul nou cum le-ai prins prin foi. ca pen\te clopolei legina;i de aq.i. gi am injunghiai pi pipenele verde,cu coaja de marmori malachiti 5i cu miezul roqu nisipos, de lauurede zahdr Bosnna La e o minune. cici pe sfori inrinsepe pimiir aificut si creasci ghiulele gi globuri. Crezut-ai cd nu ari si-mi placi.df-ro3i

.R..S.ari1 si le srringi dinrr-o dati, rnigend fr6nghiile sitarandu-le prin intuneric in rnare?

- Diavole fermecdtorl Mi se pare ci ai voit si mio iei inainte, gi

pdn-a nu fi fost Siprimlna Facerii isprivira. ai incercat un omco

vegetal intocmind cipildna - ici negricioasi qi dincolo bilani. Temai prinsesem, intr-altA parte, incepind un Adam rogcovan, culicdlia de giac, in nuca de cocos. Lasi, rindul omului are si vie, $ipe al meu m-am hotirit si-l incerc cu miinile mele. Tu fi-mi unpom cu frunzi qi Iiri fiunzi, cu o frunzi tare, care sd

^nuingilbeneasci niciodati ca teiul 9i se nu se scuture niciodati. Imitrebuie sd acopir munEii gi veqnicia pietrei. Deasupra, pe piscuri,am pus chivire de zipadi 9i, in dreptul zipezii, albinele de argintale stelelor, vecine cu ele. E nevoie de un copac, de subt creste pinila poale.

Diavolul, care la inceput muncea cu Domnul laolalti Ei,poruncit de Dornnul, {Icuse toati argintiria $i zmalprile palatuluiceresc - qtreagini de arami noui, pridvoare in cele patm colprimari ale lumii, invelite cu perdele de odajdii 9i aqternute cuborangicuri albastre qi verzi - gi-a chemat me$terii ti ucenicii risipiliprin pidurile de gutui 9i nuci prin qesuri, 9i ceru de la ei oinchipuire noui.

-Vreau si-mi faceli, zise Daivolul, un pom drept, cu ramuriledrepte, cu frunzele drePte, un pom neaseminat cu pomii $i care sAse pari ci pogoari intreg din vizduh. Am vizut in stinci o$gnire-n sus de api: faccli-mi o pidure din trunchiuri de fintdni.

Inceputul se ficu pe balti, unde, locul fiind mai intins, lucrul emai lesnicios. Pini la ivirea in coama vdntului a secerii albe a lunii,care se aseamdni cu o bripri rupti qi cu o margine de talger desticli, balta s-a umplut cu bege lungi cu fulg, qi sulip hestiei fusocotiti drept o niscocire potriviti cu gdndul Domnului, inchipuit.Lucritorii misurari atunci depirtar€a dintre creste $i stele, s,i indreptul fieciruia infipseri o sulild in plumbul rece al munlilorzgmnlurogi. Virful pomului nou ciua cu sfArcul in sus, qi ramurilelui, din zeci de umeri, se rizimau pe piatre, ca o pajud, ca o pajuricu sute de aripi de fier. Daci virfi.rile furi linci, frunzele furiundrele, sule qi ace.

$i se llcu noapte. $i se aprinseri luminile toate in codri gi, Idrdsi !tie, noaptea se ivi in seara pomilor, ca pomul cel dintii deCriciun, instelat.

NA UNECHE...

Cel dintii lucru care a uimit ur,an de zile pe copii a fost ceasomiculdc buzunar. La siritura ciudati acapacului sa adaos ricucul, ridicaLla ureche. N4uzicalitatea monotonia bitiii avea pentru auzul lor unfarmec, desigur complicat, deweme ce ore intregi ascul6ndu-1,surisuri delicate se succedau, caorele luminii, pe figura lortrandafirie.

A fost, indi, destul de greu dedescoperit urechea, Barugu crezindci aude cu nasul sau cu falca. Minalui, grasi, purta ornicul pe la birbieqi imprejurul gurii, prins cu toate

palma, ca un sipun. I se pirea ci asculti cu sprinceana, cu dintrii,cu limba, cu gaura cefii albe, ignorant in auz, ca t6tup candscrie, nesigur daci igi aduce aminte cu degetul mic ai dacigdndeqte cu inelul.

Barufu a fost, insi, mai fericit ca el, ci, lipindu-qi odati, dingreqeali, capacul ceasornicului de ureche, a descoperit! CAci tdtulue gi mai prost decdt biiatul lui, cu cercelul cirnos al urechii tiiat incatifea de coci de cozonaci. $i a9a se qi cuvine: si fie mai prost. Acitit ci oamenii cugeti cu creierul gi ci mintea e adunati intreagila cap, gi a nu crezut niciodati. fiindci niciodari nu a 5tiut cu capulcum simte Barulu cu urechea, El socoate ci iudeci oentru- el

4l

altcine\.'a, care nu-i el, ti cil impinge ata, din senin. ,Stai, mi,ingerule!" zice citeodati titutu noaptea, qi copiii intreabi dinsomn: ,,Cu cine vorbegti?" qi tdtulu rispunde: ,Cu cine sd vorbesc?Cu diavolul de inger".

Baru{u nu a $tiut in schimb, pe unde se deschide capacul gi cilrebuie impins, ca sd sard, un trumbumc. $i nici titulu nu l-a invilat,pistrand secretul tehnic pentru atunci cind Banrgu o si aibimustili $i o si fumeze ligiri cu carton. Ticilosul de fabricant a ficutresortul numai pentru pipiirile tari qi l-a ascuns iniuntrul toartei,cu mette$ug. Mai are titulul cate\.a taine, pe care le va dezvilui inpatru ochi, dupi ce Barutru se la face mai mare. Pane atunci,confuzia, incertitudinea gi presupunerile il vor lucra ca si-idezvolte, cum zice domnul Adamescu de la etajul al treilea,intuiliunea.

Auzind ci pisicile fad, Barugu ne-a adus vestea ci gainileTitanei au fitat patru ou6. Noi n-am rAs de el, pentru ci nu a gregitdecat cuvantul, treburile pisicii fiind la fel cu treburile giinii.Numai Miqu l-a baljocorit, pentru c;. e fati qi pentru ci $tie ogrimadi de taine, pe care le tace; toate fetele sunt mai de$teptedecit biielii, pini la;aisprezece ani; randul biie;ilor vine maitirziu.

Problema ceasornicului s-a I:cut insi mai mare, in pat. Mi;u,auzind in perini bitind un tictac. a ciutat ceasornicul dedesubt. Aintors cear$aful, s-a uitat subt saltea, $i-a purtat mana de-a lungulpiretelui, pe covor, 9i nu a gisit nimic. Titulu i-a explicat ci fiecareom a mancat un ceasomic. Miicuta i-a spus ci titulu spune, ca deobicei, prostii, qi i-a dat o explicafie 9i mai ndzdrivani, ci bateinima gi ci oamenii au o inimi mare, care bate la fel cuceasomicele de buzunar. Dar tot titutu, probabil, spune maiadevirat, cici de unde pini unde si bati inima, care nu se vede, caun ceasornic care se vede?

A rimas aproape stabilit ci miicuta nu cunoa$te tot a$a de binelucrurile ca 6tu!u, care uneori qtie tot, absolut tot. Dacd n-ar gti eltot, d€ ce l-ar tot intreba numai pe el copiii cite in luni qi-n soare?

Lt

Ei au incredere mai ales in titulu pentru ci tot ce zice el e adevirat.Miicup le-a spus si nu minince prea multe bomboane, ci se stricidin$i, pe cind titutu ii indoape pe nevezute cu bomboane, 9i dintriisunt bucuro$i si lnugte din umplutura cu ciocolati; bei api rece qitrece. Meicuta le-a spus si nu se murddreasci pe haine, $i tituF le-a spus: murdirili-vi bine gi tivilitri-vi in pimint, qi e mai bine cumzice tituF. Nu le-a spus tot miicula sA nu sejoace cu chibriturile,ci fac pipi in pat? Titutru toati ziua sejoaci, aprinde la chibrituri 9iEigiri, 9i n-a fecut niciodati... ,,[, adevirat numai o parte din cezice", le-a spus titulu. ,,Cind fumeazi meicutele, atunci sA $ti[i ciaEa se intAmpll".

Pormi, titutu $i-a asigurat de mai nainte toate succesele. El nurdcnegte nici la Barufu, qi mai ales nici la Milu, pentru ci e fetig, qifeti[ele nu trebuiesc obiEnuite cu amiriciunile - pe cdnd mdiculiiii scapi cind cite o vorbi uriti, cand cate o palmi peste miinilecopiilor. Titufu zice ci nu trebuie si loveqti obrazul, pentru ci. esfhnt, qi nici miinile, pentru ce mangaie obrazul. Daci wei si dai opdlmici, di-o Ia spate,jos de tot, cici pani cauti unde si dai, trecesupirarea, $i in loc si dai o palmi, dai o pupituri - qi-i mai bine.Tdtu$ se bagd-n toate celea ti stricd mereu cheful miiculii de-a serepezi. Mdicup zice ci o creqtere buni se capiti printr-o singurireguli, pe cind titutru zice si se capiti prin cite doui, care se batcap in cap, susdnand ci Mip qi Barulu trebuiesc deprinqi cu,,controversa", cu ,,pentm contra" gi cu ,,contra pentru". $i titulutrebuie si aibi dreptate, pentru ci el nu se supere niciodati, rademereu qi, la urmi de tot, pupi meinile miiculii, 9i mdicu;a i le pupipe ale lui - $i incepe o pupituri intre to1i, de citeva ori.

Numai la creioane se schimbi nitelu! principiile.Mi;u zice:-Titu$le, te iubesc... Di-mi un creion qi o hirtie.Barutu zice $i el;-Titutule, te iubec... Dd-mi un chion qi o he tie ...Tetufu zice;-O si le nrpeli virful.

43

Mitru zice:-Nu.Bamfu rispunde engleze$te:-T9! lipindu-gi virful limbii indiritul gingiei de sus.$i amindoui vdrfurile se rup numaidecit unul roqu gi altul

albastru.-Ce v-am spus, ci o si-mi rupeqi creioanele?-Ea le-a mpt! rispunse BarlluDe la ceasornic, Barugu a rimas cu $tiinta ci lucrurile se

deosebesc cu urechea, seminind cu mopsul Bebi, care ledeosibe$te numai cu mirosul. Cirlile, cutiile, tabacherea, bastonul,umbrela, condeiul de buzunar, le apreciazi cu auzul, consternat cinu se repeti in toate tictacul, care trebuie si se giseasci in miezultuturor obiectelor uzuale, 9i le verifici la contactul cu suprasim;ullui, ducindu-le rind pe rdnd ,,na uneche".

DOMNITA PULHERI,A

Scriitorii sunt alegi deDumnezeu ca si mnngiieoamenii cu graiuri noi qi cupovestiri frumoase 9i ca si lefaci viala mai dulce gimultumirile mai adanci.

Pe wemea cind nu eratiparul, cdnd nu era hirtiemulti ca azi, cnnd nu erau cirqipentru toate lumea, niciscriitorii nu se prea osteneau siscrie gi nu aveau atezare. Eipribegeau ca 9i cnntecele lorfiri cuiburi, din loc in loc,stribiteau ;drile cu scripca

subsuoari $i pretutindeni unde se opreau, igi tdnguiau povestirile, intdcerea poporului, adunat la desfitare 9i diruit de Dumnezeu cuminunea sfintului auz.

indati ce cdndreEul igi ridica pe strunele viorii arcuSul, se isca inoameni voia neinlelease de a fremanta pimdntul qi de a se arunca sprecer ca qi cum li sar fi delreptat aripi nepadite la cilcdie: ei se prindeaude mdini qi de mlloc, pirechi, gijucau.

Insi povestirea era pentru ascultare $i numai pentru zbuciumulde sine. Povestirile se spun qi infloresc lucruri intAmplate qi oamenii aufost intotdeauna lacomi S; le cunoasci $i sd invete din cele petrecutecate ce ; mai ales ci firea qi avAntul cuvintelor qi impletitura decanepe aspri a durerii capiti, trecutd prin gniuri calde, o moliciune

45

de mitase 9i-o pojghie de lumini. Cind povestitorul putea se lezdruncine sufletul cu pol'estirea lui, oamenii se bucurau cu mirare qiziceau ci intr-adevir pribeagul cantire[ fusese trimis de citre Cel deSus.

Pirerea celor ce asculti este adevirati.Un povestitor din acele wemuri, de care vorbim, era foarte trist

in povestirile lui qi furtunos gijalnic in toate cintecele de dragoste giospig O umbri se lisa peste el gi ascultitori, pe dati ce povestea, iardaci incepea si cinte, se innopta ca de ploaie. Lucmrile, in weme cecdnta el, se dezlinau ca dimia ldbirlati, se vegtejeau opirite in lanuriintinse, ca niqte gridini fierte de pdcli, sejigireau ca penele mzui dearipi,jelpelite cu tii$ul dinlat al unui briceag ruginit. Totul se vedeazidit pe dedesubt din scrumuri, inchegat din cioburi miqjite qi dincenugi, Totul se risipea, ca la trecerea unui fier de cilcat arzitotpurht pe verdeata Desului noui, de mAna uscati a relei ursitoare. $icintireEul 9i ascultitorii lui se posomorau: printre cuvintele aruncatein povestirea lui se surpau pripdstii cu gemete ;ijiluiri.

Candretul Iosif stingea fericirea in toli fliciii qi mihneaduminicile feteloq care totuqi il chemau necurmat la hore, sA le carte,simjind trebuinli neastAmpirati de vorbe de pustietate.

Iosif cdntiregrl nu era trist intr-adins. Firea lui erz mAhniti dinnescare ti el canta ca sijerreasci, qi firi pricind hotirdti.

-,,De ceoi fi eu mereu mAhnit?" s-a intrebat odati Iosif, rdzimat,intro pidure, qi ascultind glasul codrului clocotitor, cu fluiere qir'uiete line. ,,De ce sunt eu numai in durere qi ingrijorare, iar copaciigi cerul qi lumina gi gatelile mari ale lumii sunt atit de ademenitoareqi de fermecate?"

$i cum sta el qi se iscodea, parci amirit gi de scripca lui,spinzurari de ramuri, cu picioarele la birbie, cuprinse in bratre, i sepiru ci aude un murmur printre mesteacinii albi, de-a lungulplocatelor a;ezate unele peste altele.

Iqi deschise ochii. Credea ci. viseazd. In fala lui, venea spre el unconvoi ciudat. O domnili mici, inalti de o gchioapi, se uita in sus qizimbea, cu bundvoin$. Purta rochie lungi de horbote subtiri de

argint, cu o coadi ficuti parci intr-adins, ca se o sileasce a pi{i incet.Se oprise putrin, pentm ci iqi pierduse una din cizmele de aur, cu careo incilfau, acum ingenuncheali 9i zoritri, zece ciribuqi negriciogi,{uta1i de zece viespi ca sulfina. in fap Domnitrei, pe misuri ce ficeaun pas, cincizeci de megteri piianjeni, impirecheali cu cincizeci defluturi, urzeau covonrl impiritesc al piinjenigului alb, incmcigat cuborangicul galben. O mie de greierii, aplecati pe cimpoaie, insoteauin dnduri alaiul, iar furnicile negre, inaintea lesatorilot netezeaudrum, acoperinduJ cu peturi moi de pemdnt cernut. O mie de cobze,purtate de $n1ari in mantii lungi 9i strivezii ca smaraldul, trineauisonul cimpoierilor duiosi. in clipa in care sa zvonit ci iese Domnila,toate pidurea $a pomit sd cente cu toate viepritoarele qi tn[rzele ei,ca o suti de ministiri adunate laolalti: cu clopotele dezlinfuite !i cucoruri de maici mici in noaprea invierii.

Iosif cintirepl i;i zise:-Pdni acurn nu am inteles ce slujbi fac atiteajiganii gi gaze. Ele

ingrijesc de f;.ptura Domnitei... Dar nu indrizni si glisuiasci, siintrebe, sau si se mitte, de t€amA si nu faci greqeali.

Domnila veni pind-n dreptul ciubotelor lui.-lntinde mina qi ia-mi. de jos incet 9i a5eazi-mi in palma ta

noduroasi, fa rugat cu vocea ei de licusti, Domnila; cici am si-tivorbesc cera la ureche.

Anrnci, doui bufnile mari, inve$mantate in catifea, sau repezit desus, pe umerii lui Iosif, de priveghe. Daci ar fi fost si-i pricinuiasciweun riu Domnilei, cele doui pisiri - Funinginea gi Bezna - i-ar fiscos ochii amindoi, ca niqte nasturi, 9i dupi ele ar fi cizut deasuprafiptaqului de rele virtejul lulturilor albi, care ori de cate ori ilipirese$te Domnila tainicul palat, din stincile pidurii, o insotesc, pefundul zirii pretutindeni.

Pe margini, veneau in pilcuri scroafele mistretrilor, fiecare din elecu cite dolizeci gi patru de purcei silbatici virgali, qi cu 1i1ele plinede lapte. I9i ficeau loc prin ramuri cu coarnele, cerbii urmali deciutele sfioase cu priviri de micqunele, pe care vitejia fantosi a

oarnenilor cu pu.tce, nettiutori de rostul lor in lume, le vineazi, ca siIe menance liumusetea.

Abia intinse palrna losif, vr{jit de cele ce-i fuseseri poruncite, cipiianjenii qi gindacii de metase i-o imbricari cu pufuri. gi cdnd qezupe podul palmii lui, Domnila i se destiinui:

-Cu toate ci str{baf pidurile mele din copilirie, tu nu ai auzitde mine niciodati, zise pipuga. Eu sunt Domnip Pulheria, aceea careface frumoase lucrurile urate. Am venit si te intreb $i eu: de ce numaipldngi qi de ce numai suferi?... Nici tu nu qtii, bietule Iosite! Uite, 1i-am adus o oglindi. E oglinda descdntati a bitrinilor candreli $i asfin$lor apostoli. Unii o pierd 9i oglinda rimAne pierdur.i. Algi ogisesc 9i acelora le-o dau. Te potri vedea inff-insa intreg, dar mai potrivedea $i printr-insa, ca printr-o stide de clegtar. Pune,o la ochi 9i nu tem6ndri de ce-ai vizut...

Iosifvizu gi nu putu si spuie nimic in aiureala ochilor lui luminal.ide betia cereasci. Fau isa inseninaL inLineriti, in suler i se deslusiintiia oari goptirea ftntdnii siritoare a bucuriei.

-Vezi? 9i-a zis. Eu cercetam pind acum inliuntrul lucrurilor qimintea nu mi-a dat nici un rdspuns. Acum vid lucrurile pe dinafari,a$a cum sunt.

$i Iosifgasi o rostire noui in graiul viorii lui. Puse oglinda rece insdn qi porni citre sat. Era in ziua Pa5tilor qi sitenii, in straie albe,aflaseri minunea gi-l aEeptau, ghicindu-l dupi sunetul viorii ce seapropia de biserica Sfintei Fecioare.

-De aci inainte, Iosife, ai si ne iube$ti qi ai si ne dezmiezi, astrigat la el, din uqa circiumii, rdcarul. $ezi colea gi cinti....

48

$Trr ROMANE$TE?

\-_

Titu;u ne-a povestit citara Elvetiei, ficuti dinsmalturi albastre de ape gismalluri albe de zipadi, stiintre lacuri 9i munf 9i cipoalele munlilor, intinse dinpisc in pisc, ca ni$te nivoadela uscat, leagind in viile lorfirimituri de sate qi cirduri debiserici. gi rofi munlii, plequvi,printre direle de pfuune qiverdeatri, par frimintag dinmiez de pdine de secari. Ne-a

spus cd toatd Elvetria e ca o Jadd cujucirii ficuti de Dumnezeu inr_o zi cdnd. aducindu-gi aminte de copiliria tui. a voit sA glumeascegi sd surirdi. Coasrele pisunilor sunl culreierate de vaci mici. silbuigi.cdrimizii. cu cate o sffopirurA vanatA prin perete rogcovine 5ialbe, iar de gmmazul vacilor, care dau lipte cu ciocolati. atdrniclopote. sunetoare ca muzicile Si ca la liruiehie. A6a cd viile cintidin fund pini-n crestetele cele mai inale qilacd se scarpini uurii.clocotesc in luiete furtunoase.

Pe muchia crestelor de piare uscati, acolo unde frunteamuntelui di in pripistii gi se scobeqte pe dedesubt, ca sprinceana,creste floarea rogiatici instelati, a cireia mireasmi intrece gingdgialacrimii 9i a oftatului: mictuneaua muntelui, ciclamena. pirtiu casi o miroasi, singur eretele stancii esre in stare sA aiunse rea{Irpini la r ulpina ei subgire, de a1i. Dar biie!i ;i lerele se iuc"si ei. dinges. sd-i caute primejdiosuJ ascunzig. Daci un bdiat din cei mari, cu

LO

?.'rt'l

sacul in spinare a putut se$i strecoare, nevdtimat de moarte, pipii-tul prin troscotul trepos, pini la ridicina ei pi si o smulgi, 9i oaduce in dar fetii cu ochii mari, care viseaze Si se neliniltefte de cateori aduce venind din mun[, din deperhre, mugetul cirezii prinside nori $i ploaie firi acoperemanq darul lui e un semn inainteainelului strecurat in degetul logodnei.

Mulf biie;i au cizut cu floarea-n mdni din gingia pripastiei innegura ei dejos 9i nu s-au mai logodit. Este un loc, unde muntele,incovoiat de jur-imprejur cu un pirete de cetate, i9i line riparotundi, ca un horn uriaq dinaintea pasului celui din urmi aldrumetului de munte. Acolo, poteca, ingustati h talpa unui singurpicior, se opregte qi se curmi. Daci a sosit incet, drumelul sti in loc,incremenit de gol gi ticere: ochii lui pot citi pe Peretele rotund alripii numele, icondeiat cu roqu, al celor care au sosit mai pulinincet qi au cizut in groapa de piatri, pierdutd in bezna dinliuntrulei. Numele acestor flicii e insotit de o cruce qi de insemnareaanului cind crucea s-a ivit pe lume in locul tinerelii lor 'Iotri

cilitorii care au iutit un sfert de pas, chemaqi de o $oapti sauamelili de zarea rupti-n gura ripii au rimas acolo,jos, la lund.

Dar nu toate drumurile sfirqesc a6a, qi foarte pulini cilitori,fali de numirul mare al drumetrilor de munte, care sosesc vioi cuflorile acasi, nu se mai intorc. Daci ai intrat intr-un cimitir, li senare ci a murit lumea toati, in desimea mormintelor albe. Deobicei, stolurile de bdieli qi fete se duc ai se intorc cintind, plecindsambita la munte $i intorcindu'se duminici, seara drziu. Cu piuriin spinare, drumefli dorrn unde apuci qi se trezesc cu veverilele inbradul de care norocosul $i-a sPenzurat o traisti, o pildrie qi bdlulr , - -^

- . , , , i - f , ,1 , t - { i - .

rurrK' Lu Yar rur uL rr l r .-Pe

un drum de jumitate munte, titutu urca, intro simbdtidupi-amiazi, muntele, singur, printre vii de razachie coapte De-alungul sdrmelor intinse intre pari, gerpuiau vinele grele deciorchini rumenitri ai unei podgorii frumos ingrijite, la care licireaciuritura cuminte a vreo zece copii.

-Ce faceli voi, frumoqilor, aici? i-a intrebat tetulu pefrantuzeste,

-Ne uitim la strugurii iqtia copqi, rispunse un copil bilan.50

-Nu vreli sd mincatri? a intrebat titutru.-Nu e voie! au respuns toti copiii, cu pirere de riu.-Cine v-a spus ci nu e voie? i-a intrebat titulu.$i ei rispunserd, care: ,,mama", care :,,profesonrl., care:

,,pasrorul".-Nu-i adevarat! rispunse tituqu. Pentru copii e voie origice.

Duceli-vi gi rupeg.-Ne vede domnul proprictar, rdspunseri copiii, care

incepuseri si se bucure ci, micar cu gindul, arfi putut si guste clinstrugurii ingridili.

-Domnul proprietar e in capitul celilalt al viei, zise tirug.Lam vizut fumindu-qi pipa, cdnd am trecut incoace. $i daciprinde, ce-o si v,i faci? Daci ar gti cd voi stali aci, cu ochiistrugurii lui, el ar veni tot pe fugd Ei v-ar da si vi situra;i.

-Proprietarul e zgarcit gi ne bate.-Voi suntefi cu tolii elvelieni? a intrebat titutu.-Elvelieni. rispunseri copiii to1i.

\ala

-['u sunt roumain, a zis titulu, 9i o si vi invig romane$te. Lanoi, cind copiii se uir^i la struguri. vine proprieurul singur 5i le dio poali. Ii bagi-n vie gi le zice: ,,mnnca1i".

-Mon Dieu! ziseri copiil

_ Si {tii ce a frcut tdtutu? A pus copiii pe iarbi. A scobit o groapdcu hdrletrul lui de alpinisr dedesubtul gardului ghimpat, s-a tirit peburti pini la struguri $i s-a intors cu pili.ria plini cu v6rf 9i aumancat tofi copiii.

De bucurie, ei au tibirit pe dtutu $i l-au pupat ca pe un drac,cu admiralie - 9i pupiturile au ficut mai mult decat sfusurii vieii ntregi.

Titutru qi-a mai intors o dati capul, ca si-i salute, dupi cetrecuse de higigurile dealului 9i intrase in munte, dar copiii nu semai uitau la el. De-a bugile. ei intrau singuri. in vie, acum, ca nigre$obolani.

Si tdtutu, ceruia i se ficuse dor de tari, a fost tare multumit cIelvelienii invilau rominegte...

CEXO, BEXO...

TAIUTU:Vrei si nu mai fii bniaPBARUJU: Cu nochie?MAICUIA Cu rochie, ca toate fetele.Cu danteli, cu firsti pe dedesubt rozi.MRUIU: Ap nozi 9i nohrndi... cufori?...MAICU]A Si cu o brnFri sublire, deaur, la mini"..BARUIU: De auh qi cu mihtrigoh!...Veau...MAICUIA: inse trebuie sd fii cuminte,dacd nu mai r.rei si fii biiat. Aldel nuse poarc.

MRUJU: Miciu e fad $i nu e cuminte. M-a bihrl..MAICUfA Gne gi-a spus ci MiEu e fati? De unde qtii?B,{RUJU (se gindeqte, uidnduse la dtutu. Adevimt, de unde gtie?Ridici din umeri;i se buzeazi): Nu tiu... Miciujice.mICUl.t fr.tgnte, nr iai spus lui BaruEu ci egti fati?MIIU (corecti 9i adulti) : Nu-mi aduc aminte si-i fi spus.- i ,n

l , -nr hTATUIU: Bravo. I\4i[u:Am inceput sa vorbim ca domniqoarele mari. Ce-ati mai citit azi?MIIU (rdznnd); $a nrtit mingea de tolMAICUfA: Risufld. l,aso nitel, ci se umfld singuri.MI!U: Sa ficut ca o bdlegu$.MRUJU (a cui e mingea mici, vexat): Nu e ca o b.ilegu$. Mingea luiMiciuecaobilegu$.MIJU: E ca o bdleguti nrtiti-

52

BARUTU:Jice ci e ca o bilegup uhti6...MAICTITA gi dacn zice! Ea zice, ea aude...MRUJU: Am aqjit qi eu.TATUTU: Asculti, Mifule, se nu mai turburi auzul bfianrlui.MAICI-IfA El nu mai e biiat. Sa ficur fa6.BARUTU: Nu mai veau.MAIC'[I1A: Nu mai wei si te faci fati... cu danteli?...MRUJU:Nu.MI!U: [u nu-i dau rochiile mele...BARUfU:Jice ci nu-mi di nochiile...MAICLTIA l"asi, celi face trie miicup alte rochii (se apleaci la urechealui Bamlu) ... mai frumoase.BARUIU (iluminat): Mai sumoase?MITU (cetre dtufu):Ai auzi0TATUIU (la urechea lui Migu) : Nimeni no si aibi niciodati rochii maifiumoase ca Miiu.MIIU (la urechea lui titugu) : Nu-i aqa cd nu-i atlevirapIATUTU (la urechea lui Mi!u) : Cnm o sA Iie adevirat? gi cum o si se faciBarup fetiqi, gns curn e gi cu capul mare?MRUIU (intunecat de gelozie, cine miicura) : Vezi?MIJU (discrrd) : Mie mi-a spus tituqr cela.TAIUJU: Daci i-ar fi spus numai cera, n-ar fi nimic, dar 6tutu i_a spusmulte.,.BARUJU:Jice ci i-a spus munte...MAICIIfA; Ia, vi rog, si nu mai vorbit' pe qoptirc...BARUTU: Tinrplel Nu-mi spui 9i mie cer,a?TAILi"!J: \4noncoace, sd-1i spun gi tie cer,a.MIIU (dA fuga la stanga lui tin4u. la ureche) : I-ai zis numai a6a: lui nu_i spui nimic.TATUTU (la urechea lui Migu) : O si-i spun: oxo, roxo, mixo, pixo, cexo,bexo, zuma, buma.

(Mi{u ride cu pummn h guri.)BARUJU (din dreapta lui tnturu) : Pune guha na rmeche.TATUJU (in urechea lui Baruru): Biiedi nu se lac lere, nici letele biieti.

53

MI!U: Ce i-ai spus?B,ARU[U: Maiji.fefUTU (in urechea lui Mitu); Tehrlu, cdnd se gindegte la tine, pesfadi, te pupe-n gard qili zice Pitruca. (in urechea lui Barugu.) Are tntutur.rn biiat cu came de caisi. (In urechea lui Miqu.) $a intalnit titufu cuniqte V:ibii care au intrebat ,,Ce mai face Mitu?" ti tenr[u le-a spus ci Miturade toati ziua.MITU: TifirF e!TATU,IU: Ce e?MI!U: Te iubesclBARUIU: Titululel Te iubec.MIJU (penoryi): Mi imiti...TAn-IIU: Pe Mifu o iubeqti? ci Milu te iubeqte.BARUJU (nesigur): Daci mi iubete Mciu, o iubec...MIJU: Pupi-mi, ca si te iubesc.

(Pupitura mare, ca o gtampila a lui Baru;u, dati bine, cu un oftarMip il pupe, din grepala, pe rur ochi deschis. fipn Barutru )MAICIJ"IA Da ce sa indmplat de lipi? Miple, ce iai ficut?BARUJU (cnscdnd ochiul 9i gura odati cu ochiul): Chedeam ci rn-achionaL

(Tetulu, miicuF 9i Mifu rad. Sosefte Bdbi, cimul, 9i se opreqte incrdpdnrra usji, uitinduse cu capul curmeziq. A simlit ci e dejoaci 9i avenit si palticipe.)BEBI: Hau, hauau... (futeapti)TATUIU:Vrea si se lupte cu Barulu. Uite-l cum sti. Haide, Bdbi, qau pe

Bamtu...(Bdbi il apuci pe Barunr de un picior $i-l di jos $i nftdleqte pe el,ciupindul de burti, dAndu* inapoi qi iar ciupindu-l de burn.)BARUJU (leginat de rx): MA gadani! .TATUf,U:Bdbi!Bi,BI: Mffr!... Bau!...TA .ITU: Hai si facem tuti pe Bebi. Adu piliria...MI!U: Bebi e fatn, tinrPle...TAn-rI,u: E beial..

54

MAICUIA Ziu ci e bdiar!BARUIU: Ba e fati.MITU: Sigur ci e fati.BARUJU (la urechea miiculei) : Nu-i a5a ci Bdbi e fati?MITU (la urechea lui 6tutu): Nu-i ara ci e fati?MACUIa th urechea lui titulu): I-eai sprx hr ce e citea?TA1UTU (la urechea miiculri): Nu le.am spus nici asa, nici ara.l4AICtIfA (la urechea lui tinrni): De unde or fi gtiind?TAIUJU (la urechea miicutei): Tu, cind erai mici, de ulde qtiai cicocoqd nu e giin4 qi ci giina nu-i cocog?MAICU'fA (la urechea lui tiu6r) : Nu mi face si rid... Ia uiti-te la ei cumexamineazi cileaua.MIIU: Ce $-a spus?BARUTU: Ce iai srrus?TATU'I-U foaci, gi se strAmbd, qi declami ca un actor): Oxo, roxo, mixo,pixo, cexo, bexo, zum4 buma...MAICIIfA (diversiune) : Hai, mergeli la plimbare?MI.IU $I BARUTU (cu ennziasm) : Oxo, roxo, Oxa, noxo. Z-uma, buma.Zuna, buna...TATUTU: O si vi spui, pe sn:adi, povestea umbrelei care se deschidepe oos..,

ROBUL

Dragi biiete, noi trebuie si netngem prin timpuri dintr-un lunggir de robi. Nu-mi explic intr-altfel,gindurile ce ies treptat dinintunericul meu adinc. Cineva imispune mereu ,,Nu e voie!" tocmaiatunci cind mi pregitesc si mibucur de ceva. $i ascult!

Cu wemea, am aflat tot felul depliceri interzise gi m-am obiqnuitcu suferinla ci nu e voie nimic. Amascultat porunca dar m-am xcunsmereu intr-o ipotezi: ,,Nu e voielbine: stipinirea mea incepe acolo

unde a celorlalf sfar$e$te". $i incet, ferindu-mi de bunitigilelirinii, m-am apropiat, firi si vreau, de o zvre, care seamini cucerul $i de un tovari$ care seameni cu Dumnezeu, Bine, nu e voie:la urma urmei, am bucuriile mele.

In fiin1a mea de pimant au intrat, cite puqin, ceara azurului 9iicoanele de argint ale apelor gi nu mai semin nici cu ceilal$, nicicu mine. Poetul qi apostolul au dreptate: lucrurile se inleleg pemarginile cuvintelor qi cuvintele nu sunt de ajuns ca si inlelegi: enevoie de har. Aci, niciodati vocea nu s-a sculat de pe salteaua ei casi mi opreasci; aci e voie. Aci mi simt in casa mea, in casa codrilor,a fintdnilor gi a 'vulturului negru.

5t)

Beat de voie buni qi cu paharul ridicat, m-am oprit in mijloculdinluirii, am cizut pe ginduri gi am aruncat cupa de cristal depirete. ,,De ce nu maijoci?" M-a intrebat cobzarul. ,,Nu e voie,,, amrispuns. A rds cobzarul gi rdsul s-a dus invirtindu-se in vi.rtejulhorei. din guri frumoasd in guri frumoasi. Mai tirziu. a venii lamine un mogneag trist $i m-a intrebat: "Ai spus ci ceva nu e voie -gi am aflat in capr.rl pidurii gi am venit si-gi spui ci ai dreptate: nueste voie". $i a mai venit un flicdu cu sprdncenele imbinate si totaga mi-a spus.

Dar mi rdzvri.tesc. Cum si fie voie pentru toati lumea Ei numaipentru mine se nu fiel Este voiel am strigat, uite ci este voie - Si cupieptul inainte, ca o plato$A ameninlitoare gi cu o spadi lucie inpumn, am pornit cetre ceruri. $i de colea, din sulfini, a iegit ungreiere 9i a zis: ,,Nu e voie". $i de dincoace, din pipidie, a iegit oveveriti ro$ie gi mi-a spus: ,,Nu e voie". $i a trecut peste mine qi opitulice gi tot aqa spunea zburind, ci nu este voie. intr-adevir, nuera voie. Pieptul mi s.a incovoiat gi-am pierdut scanteia lungd aspadei din cotor Rizwitirea mea era rizwdtire de rob.

Daci n-aq fi fost neam inddtinat de robi, nu m-as multumi si facbine mereu qi si md mullumesc pentru mine cu greutdlile, cucorvezile iubirii, cu aratul din qirz spinirii a bucnriei altora. N-aqzice in fiecare ceas: ,,lasi, eu pot si mai a;tept; nu e nimic, ei si fieveseli 9i fericiqi". Am un dar de a cidea in genunchi gi de mi duceweme lungd pe genunchi, cu bunivoinla in spinare, de robitor.Unde se stringe iaz mai addnc, tocmai acolo iau oamenii in cdrcigi-i trec pe uscat. Sunt carul tuturor, sunt barca tuturora, sunthambarul lumii, si mie, pentru mine, nu-mi rdmine nimic. De cesi-mi rim?ie? lasi, agteapti. Venili ciini bituli, flimdnzi ;i bolnavi,voi care nu ave;i nimic in tot intinsul cuprins intre stele; venili giculcali-vi in mine: lisali-mi mie riia 9i bubele voastre; lasi, eu potsi aqtept. Citi-mi r.a mai fi a5teprarea mea veqnicd, de clopotnildsinguraticd, pe un pisc? Bun e Dumnezeu! lasi, agteapti.

$i cdnd nici nu caut, nici nu mi bucur, nici nu sur{d; atuncicand sunt cu totul singur in viala ce-a fost $i in viata ce are si vie, a$

wea, in puterea noptii, si mi lenevesc putin, intins intre zodii gimdngiind capricomul. Mi-e frici. Nu gtiu de ce mi-e frice. Nu evoie! Nu e voie si. te risfetri. gi pentru ci nu e voie nici de odihni,ca nu cum\,a si visez frumos, muncesc. Sunt un rob: trebuie sImuncesc. $i muncesc cu toate vitele suflenrlui meu, idugate laintuneric. $i mi izbivesc. Nu mai mi-e teame de nimic. Dinmormantul ostenelii mele, ingropat in bulgari de piarrd, me ridic.Ce bine a fost! $i, deodatd, lumea care mA stipanette, lumea cuvoie, mi se arati ca o gindicirie mirunti cit meiul $i grigul,adunatd pe un coltuc de paine cu unt.

[,asi, nu e nimic, a$teapti...

O LOCOMOTIVA SI O GARA

Am fost insircinali cudoui mandate de increderegi ne cdznim si le ducem laimplinire.

Biiatul ne-a cerut untren, un tren lung, comandatla gari, pe misura lui, cicivrea si se faci ,,maqinist".Trenul si fie cam atit deinalt, cat ne-ar ajunge nouila birbie, cu locomotiviadevirati, care merge cu foc.El ra mdnui aburul qi fluierulgi va trece prin giri cu magina

sforiind $i nechezdnd. $i nu se ra opri decat atunci cind va credeel, ca si bea api 9i si. min6.nce o prajituri. Va porni iute gi lastribate toati [ara, departe, $i va trece, ca siJ r.adi, gi pe stradaunchiului Sesis, d6.nd un fluier gros in fa;a porlii, la numirul zece.Daci o si vrea sd se suie gi pisoiul Papuc in tren, el il primegte, insicu luare-aminte si fie, ci trenul o si meargi repede qi daci i-o veniameleali nu o si mai poati siri din tren. Mai bine si dmdie acasd,dupi sobi.

Fetita il !i prive$te cu necaz cum o sd conduci el trenul; dar casi cumpineasci. lucrurile, ea ne-a comandat o gari, unde o si seopreascd negreqit trenul fratelui ei. Daci nu wea si se opreasci, eapune un geamantan pe,,lenie" qi dd trenul peste cap. Orgolios,biiatul crede ce trenul o si taie geamantanul in doui qi, ca si nu

piardi un obiect de cAHbrie atet de scump, o povituieste sd si-l tiein mini, cici locomotiva Iui trece negretit. O si vedem. Pini unaalta, trebuie se fie gata intdi gara gi tocmai dupl aceea trenul; ceeace este natural, cilitorii din tren neputind si cumpere bilete giggari din cimp 9i avind nevoie si se uite 9i la ceasornicul mare deperon. Biiatul cere intii trenul. intrucdtva i-am impicat, invoindu-ne ca, pe cdnd vine trenul, din partea cealalti si vie gi gara. Perfect!I-am convins sd nrimeasci.

insi gara sd nu fre o gari mare, ca gara Cimpina. Fetilei iitrebuie o gari pe misura trenului comandat de frate-su, o garimicd, o giricici: totul sA se prezinte cam ca un cotet de caine, cu ofirmi in fa1i, aritnnd numele girii. Dupi citer,a inspiralii, ne-amoprit la gara ,,Mak-Mak', a ci.rei inscripjre va fi deslugiti, noaptea,la un bec electric. Punem intr-o lampi nilici electricitate gi oagdtdm de firmd: asta merge lesne. Chestia e: ce ne facem dehamali qi de personal? De la geful de gard pini la frinari, fetila weaoameni mici de tot gi vii, nu sullete de tinichea. gi vrea mulli de tot,ca se umple peronul statiei Mak-Mak. Serviciul pogtal si fie ti elaproape microscopic, cu scrisori gi plicuri cit boabele de linte qi cutimbre, inlelegi, cit de mici. Obiectind ci nu o si le poati lipi, earispunde sd nu ne impiedici.m in aminunte, cici serrriciul poqtal ilface ea in intregime, telefon si telegraf.

Nevasta gefului de gari si stea sus, la o fereastri, $i se priveascitrenul rizimad in cot. Si fie decoltati gi sd se pieptene cu cozi.Odati cu gara mobilati 9i cu funcdonarii, trebuie comandati gi onevasti de gef. Lasi, ci gisim gata, la magazin. Nu se poate, trebuiespecial comandati. Bun. Comandim qi asta. Gata? Nu, nu e gata.Nu se poate gari firi ci1el. Ne trebuie gi un cilel mic de tot, careo si iasi atdt de mic incit se pierde sau il mindnci mugtele. DefellCitelul o si stea in geam pe marginea ferestrei, Iingi nevasta$efului de gare. Ea o si aibi grlji sd nu-.l scapejos, cici distanp pdniIa peron e mare:35 cm., o prepastie. Toate bune. Poqetele qiumbrelele pierdute vor fi pistrate la casa de bagaje. Foarte bine; ose comandim $i cateva po$ete $i umbrele pierdute. Daci o babi o

60

si piardi o legdturi cu cowigi, asta rim6ne proprietatea girii; cicidaci nu se mininci se strici.

-imi dai gi mie un covrig, intreabi ingrijorat biiatul.-Mi laqi si conduc ai eu locomotir,a? intrebi fetitra.Intrebarea e lapidari. Stai, si se gandeasci. problema se

complici. Pentru un covrig ridicul si-i dea pe mdnd o locomotivd?-Nu mai rreau cor.rigil rispunde hotirat biiatul. Mai repetle

se poate lipsi de un cowig decit de o locomoriva.Fetila reclami cu lacrimi, subit apdrute in lumina ochilor $i ea

pesemne Si-a {acut socoteali ci un covrig nu-i aqa de mult.-Zice ci nu wea cowigi! se plinge fetila.-Eu cred ci el itri dd locomotila, daci ii dai qi tu gara ni1el.-Nu dau gara! decide fetita ristir.Ideea garii, concurenta trenului, l-a induplecat pe biiat si o

doreasci.-Zice ci. nu-mi dd gara! se vaietd biiatul.Strinqi cu uga, ciutim o solulie gi incercim o propunere.-Tu n-ai si pogi conduce toati locomoti\.a - ii demonsrim

beiatului - pentru ci n-ai decit doui miini qi trebuiesc mai multe.Tu o si conduci fluierul qi sora ta fumul.

El preferi fumului fluierul gi preferi si stea pe cirbuni pi, de ladistanli, si faci magina si quiere. Trenul a qi plecat. Lauzi: piflpal)-pifl pafl - Beiahl !ip5. entuziasmat, fetila nu mai poate de bucurie.Dar,..

-Si nu uitri, titutule, gara!... noteazi fetita.Puqi de acord, ii imbirbitdm, punindu-le in locomotivi qi un

sifon rece, din care vor bea amdndoi cind le-o fi set€. $i ca sd-i steatrenului mai bine, hotirdm de comun acord si punem sifonuldeasupra locomorivei, l6nga coq.

A"tteptdm si. ne vie locomotiva $i gara...

BALONUL SPART

Din doui baloane de cauciuctransparent, cumpirate din mnnaconducdtoare de aStri multicolori avinzitorului de biqici, unul a crApat.Evenimentul s-a petrecut penea$teptate, ca la toate lucrurileumflate gi trecitoare. A pocnit o date,qi copiii si-au intors capul. cu impresiaci cine'va a ,,mincat" o palmi. De sus,cobora o sfoari fird suflet, cu ozdreantrd de cauciuc spinzurati de ea.Orice dialog rimanea zadantic. inochii lui Barulu se roteau Iacrimrdramatice, qi un geamit ii rupse

gitlejul gras. Cind plinge, frumosul Barufu nu mai seamini cusine qi cu nici una din fotograhile lui. Gura lui, croiti plastic pentrusurisuri de garoafZ., cu arcul mlidios qi spdnten, i$i pierde linia Eiexpresia; maxilarul deschis i se casci dupi regulile artelorjaponeze; igi arati aproape toati limba. Un riget de maresinceritate ii deschide toati orchestra vocali, insoft de o girli delacrimi. Cu ce se poate inlocui un om? Cu nimic. $i mai pulrn unbalon.

Totugi, baloanele au asupra oamenilor superioritatea ci suntidentice, oarecum. Am incercat o minge, un cerc, am ligiduit uncal, o puqci: toate lalolalti nu echivalau, in momentul dezastrului,cu balonul, gi ne-am dus prin lume si cdutim un al doilea balon.

62

Suferinta lui Bamlu era cu atit mai greu de vindecat cu cit unmartor permanent sta de fa[, ca si-i aduci aminte ci nu toatebaloanele se sparg. Balonul Miplui, surazitoare qi trufa$e, plutea inaer, galben gi rogu, sfiddnd riscoacerea materialului qi dilatatriasolari fierbinte. Ba mi se pare ce balonul fetei se Iicea mai mare gimai ispititor, pe mdsuri ce aducerea-aminte a balonului biiatului semictora. Din ce in ce mai lucios qi mai fraged, el igi permiteacapricii ;i fantezii injocul cu vizduhul.

Dragi Barutru, e primul tiu balon plesnit. l,a patru ani nu esteprea deweme. Lacrimile tale vin dintr-un punct al iluziei, care lzizvori de-aci-nainte totdeauna. E un simplu inceput, 9i fii mullumitci, murind, balonul a pocnit. Se mai giseau in inimile lui o voce giun entuziasm. Baloanele tale viitoare, cele mai multe, se vordezumfla Iiri zgomot, sleite nesimEit, firi si. bagi de seami decitin momentul cnnd, numirindu-tri aqele, cele mai multe vor atarnainjos, ti.rite moale de o pung,i goali. Asemenea baloane nu se vormai putea umfla niciodati, cici nu va mai fi vAnt.

te necaJe$te balonul sunoarer, mai ager gi mai dirz decitnddijduia qi ea. Ne vom plimba in tot oraqul cu el ridicat qi vioi 9i

Te necije$te balonul surioarei, mai ager gi dirz

ne vom duce acasd, ii vom da drumul in odii, $i maine, tot adt detanir

-$i de nour se va indlp qi mai sus. A.9a sunt baloanele, fitul

meu. Intr-o parte pielea de cauciuc a fost mai tare, qi biqicile scoasedin ea s-au ivit cu o durati mai lunga, degi prepl fusese la fel. gi, cubaloanele tale dezumflate, vei intdlni baloanele care nu se maidezumfli, ;i te vei mdhni. Nu te mihni peste misuri, biiete, cici,la urma urnei, trebuie si-1i spui un secret qi balonul lui Mitu o sipocneasci.

Totul sti, 9tiu, in durata celor citer,a ore, a celor cnteva zile qiin bucuria de-a te fi putut folosi de ele. Aci n-ag avea ce rispunde.Experientra, de existenta cereia o sd afli atunci cand nu vei mai aveace face cu ea, recomandi ribdarea, exact pentru timpuldezumflirii 5i pocnirii baloanelor colorate. i! vine iumplir de greusA asimilezi aceasti idee, dar ea se cheami inlelepciune, tot unbalon, care crapi mult mai des decit baloanele de gumi.. Fi-te de

63

pe acum intelept, de la o yarsti cand in loc dejavri limba ta pelticdroste$te vahzi, qi cind gura ta intortocheati pronunlijivaji dreptvizavi. Cdci inlelepciunea adevirati e mai bine si fie peltici,pmncette decet complicati, in silabele ei dure, de gangavealamarilor inlelepciuni.

$i nu te mai uita cu atita pofti la balonul Miprii. Vid ciinsinuirile mele de scepticism n-au la tine nici o trecere, biiete.Singurul lucru care ;i-a luat gindul de la baloane a fost o bicicletiverde, pe care cilirea un biiat cAt tine de mic. Ai ticut cit a trecut:ai r'rea o bicicleti. $i iar te apuci si ricneqtii Trebuie si-ji mai spuicer.a: ci daci te plnngi afari din cale de mult ci gi-a cripat balonul,se poate intemph si te alegi gi cu o bitaie; nu e voie si te jelui.Lumea e veseli 9i n-are timp de oftatul tiu. M-ai inleles?

Barutu i$i {ecuse gi el socoteala. Pe furiq, sa repezit la balonulvalid, a smuls de sfoard gi a voit siJ spargi, ca sd provoace, imitativ,o durere Ia fel gi si satisfaci. rizbunarea. Vai! ce sa intimplat!Balonul nu s-a spart, ci a pomit in sus, departe, in fundul marilorseninitili.

Nu mai plAnge, Mijulel $'a dus acolo unde se duc toatebaloanele. la Dumnezeu...

UN CIOB DE PRIMAVARA

Odaia di in srradi, pestepeticul de gridini cu pomi indesfigurare, imprejmuit cuzibrele. Au inflorit caigiideodati, peste noapte, mainainte ca frunzele si li se fidesficut. Le-am gisitdimineala furcile ramurilor cutotul albe, ca $i cum ar fi fostinmuiate in lipturile groaseale nopfi si ar fi ingheEat pe

sidef, covisire proaspit irr fi lcles. i" ;:t"#,t:"tr$::*tT::li;bumbacul selenar gi a stat in geamul meu - prevestitor de bine _ cao panoplie cu mii de sreaguri marunre, ca ni5re roiuri de flururialbe, spanzurate in aer deasupra tulpinii.

-Sunt rufele spelate azi-noapte, ale stelelor, intinse ca si seusuce gi uitate pe ramuri - gopteqte Gnomul meu, pe care-l vddiegind cu barba incdlcir.i si cu catifeaua hainclor dvili i i, din desisulsule^tului meu de pdmAnt. arenr la basme 5i povesri.

Inrr-adevir, intr-alla noapte. cimesile, i i l i, basdstele si scufiteleminuscule ale nfiri i lor ceregti au dispirut. poate ci un ieDure cucoqul in spinare a venit, le-a incircit pe toate 9i, pe o potecine$tiuti, umbhnd in doui picioare gi rizimat in ciomag, le-a-dus indormitorul curar al virginalelor lacrimi. poare ci o licusri mare,albastri le-a transporL:rr pe scara Caii Lacree intr_o roabi de cristal.Poate... Florile caisului au pierit, iar in locul lor se ivesc frunzele, ce

cresc din ceas in ceas Si au acoperit pomul intreg, cu gingafeimbqiciminli tremuritoare.

In rind cu caigii au inllorit spumele violete ale liliacului,purtate pe vinturi de ramuri subliri, ca nigte pimetufuri de fulgipentru scuturatul oglinzilor soarelui de sus. Ce modisti harnicigi-a expus, de Florii, piliriile in verdeala fragedului liliac? Darpenele lui de stru! au fost furate, una cate una, jumulite de minamici 6i silbatici a copiilor, agifati de garduri, ca si prade alutulimaterialilor din uzinele Botanicii subterane.

Deasupra florilor din gridini, pe atlazul azurului palid,aluneci sdgefle rindunelelor, ca intr-o stampi.

$i r.a inflori, iati, qi gutuiul, dupi ce frunzele au crescut deplin,ca si. primeasci florile rare, agezate cate una, cu o simetricieconomie, in cuiburile 1or. Locurile le-au fost rezerr,ate din vremein punctele unde frunzele se iritahesc cap in cap gi brodeazdpentm evenimentul ttiut $i tinut secret al unei flori, un leaginrotund, un blid neted, verde, in mijlocul ciruia va sta, leginate deadieri, cea;ca albd, trandafirie a florilor de porlelan.

Gnomul meu bdtrin gi naiv s-a urcat in pomii 1epo9i. Din colivialor pentru cuci, el numiri, insemndnd pe riboj cu briceagul,petalele ce se deschid. Dar fermecat de frageda drigiligie, Gnomulse uluiegte qi iqi cresteazi degetul arititor O boabi de sXnge sescurge pe faianla catifelie a florilor de gutui.

Y

BATRANII DIN INSUI"A.

in insulaMirii de Aur,ceruri sau dinape, o pirecheun biietan

Trandafirie, ase iviseri dinpdmnnturi saude tineri sfio9i,negricios, cu

Deosebirea dintre ei qi tot ce mai fusese inainte era ci omul, cutoate se sub{ire si inalt, adici supus ciderii de la sine, sa sculatdeodati drept in picioare qi a mers pe punctul cel mai ingust altrupului siu, ca o ariare ciudati. Tilpile lui erau satinate gi elinsuqi sa numit pre sine Fiul Plopilor, mirat, firi indoiali, deinrudirea {Ipturii lui zvelte cu feptura copacilor incremenigi,silciile de-a lungul plopilor, plopii in dreptul soarelui gi cedrii pemargini dc ripi, ascultind murmurcle din addnc.

A fost in timpurile acelea neinchipuite, urzite cu frumuseti debasm, in care s-au desprins din ripare gi s-au lepidat de osindapdmdntului robii ridecinii, taretori mai nainte ca dovlecii gi slobozinumai pe misura wejului, ramurii 9i tulpinii.

1v)f,${( ( ;

'//i,W,,

sprincenile imbinate qi o fati cucosila ca firul de soare, careumblau goi gi se jucau printrefructe gi ierburi piroase, cuaroma tare,

Insula Trandafirie este loculadevirat, in care s-au niscut dinceruri, din pimenturi sau ape,cei dintdi oameni ca noi.

67

Pasirile au putut stribate vizduhul plutind pe aripi, fiinpledezlipite din mal $i-au putut alege un drum.

Pe om, de atunci il poarti o putere deosebiti, care lipsegteincheieturilor lui numeroase qi moi. Uitalivi la el, mergind ca oficlie 9i intrupdnd linia verticald. Zadarnic i-atri rizima de piretecadavrul: din firea lui plutitoare a pierit in ceasul mor;iicumpinirea. Mortul cade in genunchi, se rostogolegte, se surPi;oasele gi arcurile qi-au pierdut tonul nevizut, ca orgile nemaiatinsede mini striini.

Jocul primilor oameni, de care povestim, din InsulaTrandafirie, se prelungea, cu mari odihne de visare gi somn, de-alungul 9i latul firii iegite din ocean, adormind alituri de un izvor gitrezit in leagine de trestii $i-n aroma pomilor dc cauciuc. Trupulscanteia trecand printre plante, de o pati de soare, goniti de o patide umbri, ca o ramuri curgitoare, 9i injurul capetelor infliciratelicirea nimbul metalic. $i jocul li se sfnrgea mereu 9i incepeaneincetat, puternic gi nesilios, incit freamitul qi oftatulcrepuscular umpleau insula Ei pidurea, ca un parfum ficut pentruauz. Pe subt smochini gi banani, ei s-au inmullit cu timpul,mugcindu-Ei sinii 9i infrigurindu-gi coapsele urzicate fierbinte. Iarsinul cu mura neagri al primei mume a fost vizut hrinind inlumina fird margini a lumii, cite cinci qase prunci deodati,dolofani qi naivi ca nigte mistreli, nisculi pest€ an. Degetele lorscurte, boante qi groase morfoleau ca intr-un aluat darnic de lapte,gi nasul cirn, infundat in ploqti, se inibuga de guiqat ti de plAcere.

intr-o zi ricoroasi, familia toati scoborind in lunci, ochiul luiDumnezeu a numirat patruzeci $i doi de copii, din care patmumdreau convoiul pe bu9i, zgiriali de zmeuri qi mingiia$ depiersici pitici. $i ochiul lui Dumnezeu se increti de un surisbinevoitor, cici Dumnezeu, care mai tArziu a vorbit mult 9i in multeIimbi, s-a shit atunci sd griiasci gi s-a ascuns mul1umit, dupi mun1i,ca un tate bun. $i astfel, toli pruncii crescuri nebotezali, ca nigtepignni adevirali, insi fir:moqi.

Cum qi de unde sa aritat calul inaintea lor, nu se gtie. Adeviruleste inse ci le-a iegit intru intAmpinare calul, ciruia i se uriserundeva, printr-o pegteri qi cd ceata omului a rimas uimiti de fiin1a

68

9i de strilucirea lui. Apropiindu-se, surizdnd cu marile lui mdsele simigcird lirile..a bucuric, copiii i-au clat fragi. sulfini 5i fulgi clecereale. Pi.rinlii l-au batut dulce pe spinarea lucie ti neagr;. Elscoase un nechez 5i rimase tovari5.

Incilecali gi culcatri pe spinarea lui terpuitoare, locuitoriiInsulei.Trandafirii puturi merge mai deparie, in inima qi pemarginile fermecate de talaze, ale lirii lor necunoscute. Cu el iusuit piscurile pani-n catapetesme 9i au scoborit in viile negre, deunde ies in priveli$re raurile neodihnite. Au ce.cetar o"adureamaimulelor. care i-au alungar cu migdale gi nuci. Au tjiat de_acurmezigul districtul cu mii de culori, al papagalilor cu voci depiuni gi curci. $i au cunoscut peqterile scorbuioise cu fluturi maride catifea, cu libelule gi strivezii efemere. Au vizut tapii silbatici,ciutele delicate. elelanlii cu coada la cap si dinrr-o cdliroriedepinatd.au adus cu ei o vaci de zimbru blajini. cu ugerii grei.Intr-alte cdlitorii, au invitar de la \.ulturi si injunghie ;i sifure !i auficut wlturi dintr-o creangi indoitd qi ciocuri din sigeli. $i atunciau prisit in preajma bordeielor gi ciini cu urechile ciulite. Si adurat aceasti viafi de invitituri noi si de agerimiale mindi pini cecalul a murit...

Ei nu qtiau in Insula Tiandafirie ci poate calul muri, ci se poateface moartea de la sineqi, ci este viali $i ci este moarte. Mo;rteacalului s-a petrecut in ziua cea mai frumoasi, cind de dincolo, depeste oceanul de aur, incepuseri se se arate pisiri mari, albe, inispita zirii. fluturend in sroluri. El s-a culcaL ia un om si a rimasnesimtri tor

Intiia oari, viafa tribului a incercat durerea deznideidii siintiia oari pdrintii 5i copiii au plins si in pilcul lor numeroi li s-anilucit ci sunt singuri qi dezmogtenili. gi pentru ci ceata lor isicroia dnrmul pe marginea r6ului linildr. i-a ispirir $indul si se uirein el mai afund.

$i in oglinda curati a impletitelor ape, ei au zerir patruzeci $ipatru de bitrini...

GREIERI$UL

Odati cu stelele se iveqteglasul clopoleilor nevizutri, caun sunet al lor Explicarea cigreierii sunt nigte gingdnii iutri,care scot un guier monosilabicdin frecarea unor surceleanatomice proprii, gtiintrifici 9iaparent exacti, nu satisface nicipe titu$l pedagog. Ob\nuilidin instinct ci nu suni decitmateriile metalice sau cristalinesonore sau sufletul intmripat al

cintecului, aruncat prin fluierul unui cioc sau prin trdmbitra vocii,imaginea scobitorilor de din;i frecate pini la melodia punctati, pareo stupiditate de zoolog.

Ciutim alte pricini qi alte imagini, mai bine primite. Clopolelulface parte din muzici $i este acceptate gi ideea stelelor cu clopotemici. Ele suni chiar in ceq cele mai depirtate, ca nigte boabe deplumb introdus in gdocile stelare. De alte stele, spinzuri pini laferextrd, pe fire de argint, piinjenoase, clopogeii minusculi, in felulacelora de nichel, cusu$ pe cingetorile cilelului cdrrr. Un vint slabmigci beteala firelor gi leagi.ni sunetul in intuneric.

Dar mai repede greierul este o pasire care colindi intunericulcu un clopolel legat !a git cu o panglici albastri, ca la pommbieiitipirili pe ci4ile pogtale, destinate felicitirilor anuale, porumbieimirun;i ca niqte colibri, sau qi mai mici, ca niqte fluturi. Ba nulclopoleii, de mirimea gimiliilor de ace negre, sunt legafi cu o

70

bucati de mitase la gmmazul de catifea al fluturilor chiar. Nu a intratintr-o seari, pe cind titugu spunea povegti, un fluture mare pe geam,urzit din funingini aurii qi negre, cu ochii ca doui mirgele de briliantcirimiziu gi-n cre5retul capului cu un scarlionl de agat6? EI rrebuiese fi a\.,ul un clopotel admat de piept. Daci n, u runrt intrindu-nepe fereasre, este ci se gisea la oameni buni, unde fluturii mari gimici intri {iri frici. Dar afard, in spaqiul cu bu{iritre $i cucuvii, caresunt $ ele ni$te fluturi cu pene 9i cu ochii de gheati, nu se gtie ce seintimpld 9i Domnila Pulheria, regina de-o gchioapd a fluturilor, .vreasi qtie cu auzul, c2t' clopotei la cAtri fluturi zboari-n lume, dupi cemina ei. deschizd.nd cuferele de sticli, le di dnrmul la fiece scioitar.

Clopotei singuratici qi nebuni nu pot si fie, umbldnd pribegi capufirl de pipidie, dupi venturi, minate lin de-a lungurile lumii.Poate si fie, cine qrie? cinrecul cobzejor mici, de la virrinamagazinelor dejucirii, unde o mild cenuqie cinti gi o mdti albi, cutamburini, joaci dupd cobzi - dar cine qtie daci o fi adevirat?Titugu spune qi minciuni.

Adevirul este cd nimic nu se localizeazi mai qreu ca sunetulgreierilor de noapte. E o voce ErA sirualie. hri dimensiuni 9i firidireclii. Ji se pare in acelaqi timp ci e in zece locuri in pimant $i dejur-imprejurul dzduhului tiu. Toate suretele au o localitate, afari degreierigul, universal gi unanim. O suti de greieri in cimpie par o sutide mii de glasuri, care se frAng qi se intind neincetat ca ni$te degetede sirmi gi cleqnr cu cdle zece falange, cutreierand pe JaIzcinigelor 9i printre h_ pini. Metaniile de chihlimbar se deliri gi seingiri, qi noaptea pare locuitd 9i colindati de cilugiri mici, mii decdlugiri mici, care ziua stau in ministirile sobolilor ridicate ca virfulciciulii in cdldura soarelui fierbinte.

Dac-ar fi prin apropiere nlte silcii, cu petale de mirgean care-qi ciocnesc in riscolire sforile verzi cu mugud vibritori, am crede cea intrat in lac lucea{Uml si se scalde qi ci silciile s-au infiorat. Dar nicisilcii, nici ape incete nu sunt in betaia auzului, din zarea pridvoruluinostru.

POVE$TI DE ADORMIT DE-ANPICIOARE

Ciinii sunt cei maiinteligen;i pietoni qi au inteleslocomogiunea mecanici firiciudi ;i firi spirit agresiv

Pini acum patruzeci deani, unii din ei mai puteau silatre, protestand ce locul caluluia fost luat de motor: azi nu mailatri nici unul. Viteza,demarajul, auspuful, cauciucul,be$ica tipetoare, clacsonul,trompeta electricd au intrat in

seria obiectelor admise. Sunt sigur cd s-au invept se deosibeascidupi ureche o marci de automobil, numirul cilindrilor qi in oricecaz apreciazi distanlele cu preciziunea misurdtoare a unuikilometror. Daci vrea sI treaci drumul, cninele a4teapti si treacipe dinainte-i intii automobilul. Dacd e in dmm de-a trece, gtie si seopreasci ldngi roati; A! uite unul care s-a incurcat, fuge prea iuteqi o si se incruciqeze direclia cu nefericita lui spinare. Vi inqelaf: atrecut gi ciinele tealdr gi automobilul glong.

In drumul maqinii noastre, pe aceeaqi stradi, std intotdeaunatolinit un ciine bdrdn. El stie qi ce fel de oameni sunt in ma$ine.Trebuie si fi auzit o dati vocea lui Mi1u, care a tipat: ,,Bage deseami, titugule, ci doarme un cAine in mijlocul srizii: si nu cumlasil calci!" Niciodati cainele nu s-a ostenit sd se scoale si, ca sI nu-lsupirim, suntem nevoili si ocolim

Repetatul rac! rac! rac! al trompetei nu foloseste la nimic,Cdinele 5tie ceva si nu se ingeali.

Odinioari, cind transportul se ficea cu trisura, iutealamoderati a calul.' i. deasupra ciruia biciul riziriului l lcea oficiul deundifi llri rezultate, semina cu mersul pe jos gi Grivei avea tottimpul si mai stea qi si mai porneasci. Singura notriune mecanici iivenea de la biciclet.i, o caricaturi cu doui ro;i subliri si uncilare, _care da inestetic din picioare, cocoqat pe ghidon.intdmplat ci un biciclist nitiriu a lovit in febiilitateavelocipedici un ciine. Biciclistul era numaidecit pedepsit !i dat cucapul de caldardm.

Cu automobilul nu merge tot aqa gi c mare nevoie si. ne ferim.Uite-l ce frumos se uiti-n stinga qi dreapta cilelul mic cu coada defulgi, care a zerit peste drum un camarad de seama lui. Cdnd nicinu te a$tepti, apare o limuzini: si ne gindim inti.i foarte bine. S_auitat.si-a vizur. asigurat, de drum.

La inceput, cAnd ieqise automobilul, au fost schilozi si au fostmorti. Riposatul Lascu, care a murit inainte de a vi fi nescut voi,era un dugman inviersunat al virezii. EI voia si minince negre5it oroari de automobil 5i se tinea cu dintii dupi fuga ei. gal si oprindd, ca?e o minge, $i gata se o scape. Bietul Lascu se spicializasein cursa inainte si indirit. Se ducea la un kilomeiru cu unautomobil $i se intorcea cu alt a;tomobil, ca si ia neintirziat cuffainapoi. Deqelat de oboseali, el trebuia sA renunte, dupi cate o sutede asemenea kilometri gi. cu burta-n sus. dormea doui ore intregi,surizAnd de visul unui succes, pane ce-l de$lepra ciocul ga)nii. Dineroare, umblind dupi purici gi upurindu-.I zilnic de scirpinig, giinail nimerea intr-o trAtri neagri, 9i atunci Lascu, sirind in pici-oare,ocira giina doui minure.

Ce sa intimplat, nu 9tiu, dar intr-o buni zi, Lascu n-a mai datfuga dupi automobile Si s-a purtat cu ele, pani a inchis ochii,de-alunci. incoace prudenr, Idsindu-5i coada la pimint.

Dar cileaua letitra, pe care de asemeni voi nu ati apucat-o?De5tepticiunea ei o sd va fie povestitd de dlulu, intrc sumecleniede isprdvi. Un singur lucm nu qtia letila: si citeasci. Lascu, maitinir qi mai indriznel, a nirivit-o si alerge gi ea dupi magini. O

omS-alui

dati, o magini mare a prins-o dedesubt ti i-a scalciat obrazul Deatunci s-a vindecat dar a rimas rdnjiti ca un domn senato! caregi-a pus gingii qi misele noi, la dentist. Credegi ci sa mai linut dupiautomobile?

Cat privegte pe Pussy, cifelu$ul nostm de canapea japonez,care, din pricina unui nas cdt un nasture de ghea$ qi a unorsprincene stufoase, se uita ca pe de lituri 9i chioriq, al naibii! seinvitase cu automobilul inchis. Unde stafiona un automobil, el sezuia gi se culca pe canapea 9i fiindci goferii nuJ cuno$teausportsmen qi nu dideau drumul maqinii, celelul se apuca si latre,ham! ham! ca si porneasci.

Ciinii s-au civilizat, au invi(at legile circulagiei. Ei mai gtiu ci inBucuregti maginile gin pe dreapta gi ci se pldtesc. N-a[i vizut pemopsul domnului inspector ci nu se dl jos din trisuri pdni cegoferul nu-Ei prime$te plata qi pdni ce nu-l aude rispunzind: "Sitriitri, mersi"?

Pe vremea flaqnetei, chiotele instrumentului erau insolite dejilania cninilor din cartier. Lumea credea ce le tpsegte simlulmuzical. De unde! nu le plicea instrumentul gi probabil ci nicivalsul. Uite, ciinii noqtri cum asculti de binevoitori posturile dinEuropa la radio! I-a1i auzit vreodatd urlind, la Beethoven, laWagner, la Grieg? Niciodati.

Pe rremuri a fost un neam de oameni, latinii, din care se trage qiproprietarul nostru. Ei nu aveau nici telelbn, nici telegrzf, insd toateporuncile de la Roma se duceau a doua, a treia zi, dupi ce fuseseridate, in toate pir;ile impiritriei, pind in mirile mari. Cum frceau ei,nu se ptie nici la $coala de pe bulelard, unde se $tie tot. Dar cainii $tiubine cum igi impdrtdqesc qtirile. De la Bucureqti Ia Braqov, la Cluj, IaArad, la Pesta, Viena, pdnd unde r'rei, se rispindeqte noaptea, hau!hau! din mahala in mahala, din sat in sat, cdnd lumea doarrne gi lunascoali cileii, ultima noutate. Daci un ,,Ford" a strivit un caine lasosea, $tie toati Europa, cel mai drziu in zece ore.

Zic! Nu-i adevirat! Thta Ford n-a strivit cu masinile lui nici unciine, niciodatd. Ci e unchiaq bun gi cumsecade...

-Bag seami, Bamtru, ci ai adormit... $i !i s-au ficut 9i lie ochiimici... Sd vi fie ruqine!

PACALEAI.{

Un pedagog de literaturefiancezi, de la care s-au inspirat,probabil, {Iri si mirturiseasci qiascunzindu-i cartea in cel maidepirtat sertar mai multecelebritdti, invagi pe oricine siscrie literar, dupi douizeci delectriuni, prin imitarea marilorscriitori. Si te pui in fiecare zi cucaietul dinaintea unui autor, capictorii copiEti la Luvm, qi sdimitezi sistematic. in nu qtiu cdfani, devii scriitor cu merite

incontestabile ti toati lumea se miri cum ai devenit.Trebuie si fie un adevir in eficacitatea spiritului de imitatie si

probabil cd natura, care patroneaza identicele funcliuni aJegeneratriilor succesive la oameni, la tuberoze $i la citei, $i.a ficutmarele tiraj animal ti vegehl existent, linind seami de principiulmiimulirelii 9i stabilinduJ in legile ei. Natura reproduce: imiteazi.Insi, ca si nu observe indivizii cijoaci in realitate ca proptii, intr_ohori cu muzica nevizuli 5i cu parteneri constanf Je la lacerealumii, ii picilegte cu sentimentul entuziasmului gi cu iluzia ciinoveaz5, treci.ndu-le bagajele in instinct.

Eroarea sau binefacerea pedagogului francez consisti inrecomandarea actului imitat voluntar, care, este drept, a datnumero$i autori. incepuI cu rraduceri din Maupassanr qi itabili l i in

zodiile lui Taine. Mai interesanti trebuie si fie cealalti imitalie

sinceri, obsesia, care intr-adevir genereazi in toate artele o

sumedenie de ucenici gi sateligi, destinali si se ridice 5i si zboare injurul unui ins artistic nou, ca pulberea ridicati in scinteierea lunii,

de fuga unui telegar.Barulu practici involuntardezideratele culturii, asimilAnd

expresia lucrurilor tizute. Zi cu zi, el aducc din plimbirile lui,descoperirile noi, pe care nu le mirturiseqte - insi Ie reproduce.Cind zice: ,,Sunt un cal" $i face din copite qi din grumvz, el a vezutun cal qi i-a plicut. A dorit si aibi un tren qi a preferat si fie chiarel trenul ce-i trebuia, umplAnd cu quiere, cu aburi qi fumapartamentul, stdbitut in pas gimnastic pe qine ideale. A dorit sifie colonel si s-a Iicut colonel.

Telefoniqtii cu gheare ramificate la picioare, agatali de stalpiide telegraf, i-au sugerat o instalatie, cu ajutor-ul unui ghem desfoari, legnnd clanta u$ii de un scaun, scaunul de o carali cu api giparcurgind in zigzaguri qi ocoale, cu sfoara, mobilieml unei odii.Cind a deschis cineva uqa, dezaslrul a lost insnnnneu. toarcobiectele sirind risturnate din locul lor, peste care s-a prdbuqit 9ilitrll de api din carafi. A fost o lapovili, neprevizuti de spiritul deimitagie, care credea ci ghemul de sfoari, deslicut $i innodat pelucrurile din casi. are si cinte si si vorbeasci.

Singura crealie nebinuid logic este bdmia care urmeazi uneiexperiente prea complicate. O bitaie, de buni seami, inexpresivi

9i suportabili, in care supiri cu mult mai mult intenfa decntpedeapsa. De cind a fost tuns pe sciunel cu magina gospodiriei,care dusd de mina inexperimentati birbieregte a miicu.tii,

ciuguleqte capul ca barza gi-l lasi pestril 9i nipirlit pe alocuri, ca o

blani de pisici bolnavd, pedeapsa lui Barutu intarzie prin ceutarealocului de aplicajie, 9i necazul descreqte, Daci nu-1i apuci dintr-o

singuri dati advenarul cu o ciupituri repeziti-n pir, pipditul pinisi ajungi la moalele spinirii se catifeleaza qi te vezi mingiind unpantalon intins cu o palmi distrati qi erazivi.

76

Barulu iEi aduce acasi ideea, cu discrelia cuveniti, din dorintrade a se produce intr-o ispravd, pe care nimeni nu o qtie in afari deel. Se cunoa$te ce tiinuiegte ceva, dupi clipirea ochilor qisfiangerea gurii. Odati i-a trebuit un lac, pe care nul avea inapartament, cu pod peste lac; 9i nu l-am fi putut obfine aproximativdecit deschizind toate robinetele din baie gi bucitirie si ldsdndu-lesd curgi in oddi. Posibilitatea l-a fermecat gi a rimas adinc mihnitci nu am realizat-o. Barulu vroia un Cigmigiu la domiciliu, ca siintre in balti gi si treaci. pe dedesubtul podului, ca o lebidi. Toatiziua a triit intr-o atitudine de picioare cu tilpile inotitoare, de aripigrele gi de fulgi albi, cresculi pe toad irrrinderea burlii.

Singurul inconvenient al lacului visat era ci o sinzuri lebidi.pe o suprafald mare. lucie. indnsi, sar fi putur ineci. ii trebuiaIebezii o lebidi. ca si fie doui, impiiecheare. el. Baru[u,rezerv6ndu-9i rolul de lebid biiat. Toate propunerile {Icute suroriideteri gres, lVlilu refuzind si fie lebndi 5ipreferind rolul dc lunrrecu motor; ceea ce iarigi nu se putea, din pricind ci lebdda s_ar fiputut ciocni cu barca qi dacd nu se risturna barca, se scufundalebida negregit.

Urmari tratative, incepind cu o cutie de bomboane, care peMitu a ldsaro indiferent"i, curia rebuind abia cumpirati si Baruiuneavind bani, pentru ci nu poarti buzunar. Bamqu a oferit anrncio pipuqi cu bratul scrantif prequl fu socotit prea mic. Scoase uniepure dintr-o cutie, firi cojoc. Ademenire neserioasi; iepurele eraun animal banalizar de o lungi inrrebuinlare 5i inci de li Criciun,de cind ii dispiruse nasul, semdna cu totul altceva decdt cu ovietruitoare din neamul lui. ,,O si-gi cumpir un automobil,,, propuseBam1u, ca un amant care gi.a $optit darul ispititol Ia uqa actitei dincabini.,,N-ai parale", rispunse Mitru, cu un accent ironic debaletisti.

Riminea ameninlarea ,,Te iau de pir". Argumentul s-a doveditineficace. Mai rapidd, Mip trase lebddului o palmi: lebidul plinse5i voi sd mu5te, gi iluzionigrii furi despdrriri djnrr-o incdierare peparchet. ..Nu vrea sd fie lebidil" se plinse Baru!u.

Ieri ne-a adus o scamatorie. A vizut copiii din parc jucindu-secu o pietricici ascunsi in palma inchisi, cu pumnii stringi. Dacd seghicea pumnul cu pricina, rAdeau toli copiii, dar ei rddeau qi dacinu era ghicit. Bamtru n-a inleles scamatoria gi crezind ci are nevoiede doui lucruri gi nu numai de unul, a ceutat pani ce a gesit, ti s"aprezintat si tragi pe ,ii doi" pe sfoari. Cei ii doi sunt titu$ gimiicu;a, pseudonime critice pentru un limbaj secret, intre Miqu EiBamgu.

il auzim sosind impiedicat, pe sali, intr-o coade de mdturilungi, cu care, voind si intre in odaie de-a curmezitul, nu a pututsi se strecoare. Izbutind si incapi pe uqd, a venit si ne pdcileascinumaidecit, cu mitura intro mini gi in cealalti cu ibricul de cafea.

-itr care mini, intrebi Barutu, e mitura qi in care mdniibricul?... Ghici!

CAINELE

Deasupra mormintului,invelit cu frunzd de toamni, affecut o noapte, a trecut o zi.M-am dus azi si. i-l privesc cuadinci. tulburare. Iluzia ci afost cu neputinfe; uimirea citotu$i el a murit, ci a muritpentm totdeauna, ci nu o si-lmai intilnesc ascultindu-nepasul, ridicindu-se in douipicioare, vorbind gi aun;indsosirea flagnetei - sentimentulcA toate acestea nu se maiintimpli doare.

Mi. duc la farfuria decorati cu flori din care se adipa; mi aplecqi mi uit in api sd-l vid... La masi, nu ma) pot s6 siau decai cupicioarele zgircite subt scaun, atent si nu Iovesc amintirea ciineluicare a$tepta la toate pranzurile la picioarele mele. Cind il loveamnileluq, firi voie, el venea repede sd. cerceteze dacd. am greqit cuceva gi daci l-am lovit ca sdJ pedepsesc: el lua o inlitriqare de ,,nugtiu si fi ficut cela, in orice caz nu m-am gindit si-gi fac riu,,9i nuse mai intorcea la locul pirisit, decit dupi impicare. Ne impicimaga: el suridea din ochi gi legina coada, eu mi lisam pe capul luiti-l puricam la ridicina nasului, in gaura din frunte, ii morfoleamurechile ca pe ni$te zdrenqe mari de catifea gi - in s{irqit - ciineleridica $i botul, ca si-i scarpin beregata. Dosul miinii pe beregati.9i

?o

pantec, la incheietura pulpei, erau dovezile supreme de plicerepentru el $i de prietenie lhri umbri.- Ca si fie pi-pdit pe pielea trandafirie a pintecului. conslelat cucatera greunte de @1d, rinduite pe marginile unui buric negricios,ciinele ciuta canapeaua din dormitor gi intre perinile canapelei seintorcea cu burta-n sus, deschidea simetric picioarele dinapoi Ei pecele dinainte le stringea, ca si faci loc, Iisdndu-le moi dinincheieturi.

Figura in atitudinea lui exprima o mare mullumire, aritindn-qi reversurile gi devenind un ciine nou, ciinele cel de pe dedesubt,pe care il cunogtea numai familia lui. Buzele negricioase, intoarsecu ciptu$eala lor trandafirie, pestrili, mitisoasi $i uscati, infef$auo guri de pelte. Organ cu organ, construit cu delicate$ qi belgug,el era des{ltat cu mina, cu obrazul gi cu vocea. Singur buricul segidila. Masajul energic al pieptului proeminent qi chilug ii dasendtate. Strangerea uqoari a virfului labelor dinainte in podulpalmei, ii stirnea un zimbet satisficut, in auzul mingdierilor Idrisens, derilatc din numele lui sau dintr-un cuvant scalciat. Mu!a...Maimu1a... Tuqcanu... Fu9culanu... TuEchi... Mugchi... Fuqchi...Mutanu... Mupn... Danu... Fanu... Panu... Mu1dnescu... Mugnski...Muscalan.,,

Labele lui puternice in talpi 9i fine in gambe aveau puluri intredegete variate... Cand se intimpla in stradi sA calce intr-un scuipat,de care-i era o evidenti scirbi, el venea in trei picioare,scuturindu-$i-l pe cel umed, ca si fie gters cu o fi'unzi, cu o bucatidejurnal.

Mdngiierea continua cu pipiiri variate pentru fiecare muqchi,cu un oftat gemut cind i se apisau bralele, mai cirnoase, 9i pulpeleinre palmi 9i degetul mare. La punga neagri gi rece, daci i seatingea din eroare, ciinele scotea un marait care insemna: interzis!Pe mijlocul burlii, o pensuli groasi de stuf il consacra birbat givoinic. Inocenti lipsi de ruqine.

Ceremonia nasului se petrecea de citera ori pe zi, pentmcercetarea temperaturii 9i a sinitilii lui irregale. Capul prins in

80

palmi era ridicat cu botul in sus, obrazul ni se apropia de el ;iprimea"sauxn tampon de ghea1i sau o senzagie de aspri usciciunede piele. Notele de liceu stabileau gradele de comDetend.Cildicelul se cifra cu ?-8. Recirorul cu &91 Frigul cu i 0. ingi,.1ul cul?.-Numdrul polar era rostit sacramental, cir vocea mar!, ca si_laudi toati lumea.

Natura impodobise pe pussy cu citeva varietili de pir alb 5i cuo a gasea caliute de pir negru. velur. rczervar urechilor, lucrate dinibrigin qi dublate cu atlas de nuan$. Alb pe toati mantaua, culoareaherminei se termina in cre$tetul capului, subfindu-se ca o cirareintre urechi, pe frunte 9i lilindu-se din nou dedesubtul ochilor.cuprin5i vioi, negri gi adinci in peralele negre ale urechijor Elsemina cu o viziune albi mascali cu ochelaii de motociclisr. injurul gitului. valul pirului suprapunea parru_cinci rindurj degulere Stuart, argintii. Pe spinare. lana devenea figidi. pe solduri.se friza in scirlionti de mitase, pe pulpe aluneca oniulati si, coada,groasi, era ca un scul bogat de bumbac ai mitase, des{icut in v6.rf.Pe picioarele din fa$ firul devenea metalic pini la labe. Deasupralabei se desficea un pinten mare, sincer, din care unul intr_o zi s_aruDL

.in mers, invirtiri. coada aringea jumitatea spindrii. $i tictacul

cozii devenea rapid si elocvent, indati ce drumul ii era li iar de unciine simpatic. De obicei el frecventa tot atat dc putrin semenii lui.ca 5i rituqu pe alli tiruli. O viziri sumari in jurul cozii i l edificaimediat asupra striinului, ca o singuri frazit iititi dintr-un autor.Dezgxstat, el pornea inainte.

Dar in r,'reme ce coada manewa sprinteni pe qolduri deasupra,urechile cepitau o expresie de inteligenli unalitici. Firele ur.chiise ridicau incurcate, zbdrlite creg, gifbnate, ficindu_i ciinelui uncap de danteli. Ochii deschigi in intrcgime se rotunjeau in negurapetelor capului, in cercuri de un efect cle ametist gi ie aur. Cii"nelecocheta injurul unei domnigoare din citei.

^ . tr4omentele Iui de sarcasm 5i spiritualiratel Uneorj. rdsrurnat, el

igi risturna gi volumul urechilor, odati cu capul. Urechile atunci i8 i

se deschideau lungi, terminate cu varfuri asculie, des{icute ca niEte

aripi de liliac. $i ochii i se sringeau cu o dorinli de giretlic ai haz'

Apoi, inliligirile lui de seriozitate, de melancolie, de filozofici

interioari scmtare, de contemplare, atunci cind pe covor 9lrizimat in picioarele dinainte, strimbate hecare in cate o parte, el

lua infifqarea unei statuete compusi caricatural! Ciutitura lui fixi

de bleg inlelept, de ,,moq".Plimbirile lui, intotdeauna supravegheate $i moderate de o

chemare la realitili, erau urmate de o scildituri lungi pe 1oale, de

aruncituri subite pe o parte, de o risturnare, de o ridicare bruscd,

urmatl de alti cidere bruscl, urmati de ti\'dleli imense, de

gemete, de sforiiri rapide, incheiate cu o ingrimidire generali-a

velinlelor de pe parcheu El sta un momenl pe sPate, cu picioarele

in aer. Cu o labd disuari iqi ficea vint sd alunece cu covoml pe

parchetul cemit sticlos Sau, culcat pe o parte, irnita garpele

cilitorind tirdq, ca un inotitor lungit pe umir.Din acest exemplar genial al formelor, al mi$cirilor qi al vie$i

sufleteqti a rimas un mormant invelit cu frunze gdlbui' $i ra

rimanea, poate, o povestire, pe care titulu ar woi-o frurnoasi, Ia

care va scri cu gingdgie qi durere, ca si-i lase amintirea iltreagi $ipoarc cA aceaste LtemturA firi intrigi 9i peripetrii va face pe cititor

mai atent faf de ci1ei, bun fate de ciirri, milos pentru lumea

prietenilor statornici, a tuturor tovariEilor cu patru picioare ai

nefericitului qi silbaticului om.Povestirea unui ciine frumos e povestirea tuturor ciinilor; a

ciinilor pirisili, izgoniqi, pribegi dirr oraqe 9i sate, bitu$, bolnavi,

ocirAli de cite un gazetar liri cdmin, firl familie, {iri lirini, cu

avesiune fali de un animal care nu se mdninci 9i nu cinti'

$i nu e nevoie ca un cdine si fie lup, mops, dobermann, tpi!,se$e! griffon, ca sA merite o atentie respectuoasd. Tod cainii sunt

ciini, de neam gi ne-neam, qi cei mai de pre! is ciinii boemi, firi

vatri, Ilri patrie, firi ogradi...

PE$TELE RO$U

intr-un urcior de cristalrotund plutesc pe dungi,imobili ca niqte frunze dearami, pegtii domestici;i aiaurorelor depdrtate. inchiqi intrei elemente care sunt numaifelurile deosebite ale uneisingure $i aceleeagi divinematerii: lumina, ei liciresc inaerul invizibil, in lichiduldiamantin, in pdretele lasului,construit in curba unui reflex;ca $i cum viata lor impiriteascis-ar petrece intr-un punct

Rareori sau ald.tuit laolaltd -"t

T'Ti,: JT;t:;:,.':::::ildezbinate, ca si dea na5rere unui corci mai neasemuit.

Metalele, pietrele scumpe;i florile adunate la srigarea uneifantasme vrijiroare. prin Domnirorii Ior pirili in peiteri s-i scorburi.$i prin ffambita$i, s-au invoit intr-o zi, pentru o singuri dati, unelecu altele, si se cizneasci si dea la iveali o frumuseXe noui, iscatidin inchipuirea lor. Fiecare din dobiroacele alese ale pimintului.vizduhului 5i apelor a pus firimirum lui din ceea ce avei, sria. dorea$i putea, pentru sivirgirea minunatului mare lucru miret. Deveneau ca rinduneaua cu bolul de lut in cioc. pe careJ strive5te pemarginea cuibului inceput; cici, dupd zapistul scris pe o coaji ie

83

mesteacin ii iscelit cu zece mii de nume, care de care mai ginga$e,

fipturile 9i jivinile aveau indatorirea si aduci, la cate un ceas din

noaote. ne rdnd. prafuri si mireele.Muricindu+e^cu sdncile. hrir. paraliticul 5arpe, osindit si

umble IZri picioare, si se sprijine {iri genunchi, 9i si se arunce, dinpiduri in piduri,lEri aripi, ca o niluci mlidie, lungi, avenit cu celmai scinteietor solz al neamului Iui cu rubedenii multe, $i l-a Pusdar, in tiriziile de foi de aur ale vracului, insircinat cu strangereamateriilor prime. $i garpele a plecat ca un parau, care ar merge cu

izvorul duoi el.'

intr-o'pungi de borangic, pirisiti de o crisalidi, fluturii au

adus cite pu$n din aproape nepipiita frini, cu care ei se pudreaziin faptul serii pe spinare qi pintec. Contribugia fusese dumicati cu

economie de pe aripile tuturor flutudlor cu mustala de chiciurd

catifelie 9i talc, aceasti pulbere liind cea mai scumpi qi mai rari din

toate gAteIIe necanterite ale lumii: cea;a sufletelor cilitoare, cu

care gizele se ciocnesc in zborul lor prin haosul ultramarin'Silicate, bichromate, fluoruri gi oxalati de azur..

Piunita si-a scuturat de scintei arimii coada, snop cu spicul

rotund, cu cinci curcubeie, in mijlocul cirora fulgeri ochiul de

smarald, cu lumina de micqunele, al fiarelor din Apocalips.Mai darnic qi maijertitor, sticletele gi-a dat ochii amindoi, care

au si fos( pislra1i neatin5i pentru pe5tele rosu si pu5i de-a dreapta 5ide-a stinga obrajilor, deasupra penelor inotitoare. $i cum se {icuse

bezni deodati gi sticletele orb rimase locului, nemaiputdnd pleca,

milostivitu-sa de ddnsul piticul, care qi-a scos rnirgiritarele negre

din paftale 9i le-a imprumutat sticletelui ca si r'azi.Ariciul 9i puii lui au fost aduqi pe o tavi cu lustru, randui[i unul

Iingi altul, ca periile berce intr-o trusi de voiaj Ei au dat undrelelegi acele cu gimilie pentru qira spinirii qi oasele fine, IEri si cugete

la undili.Din tabachem uitate printre arici s-a ivit capul broa$tei lestoase.-Mul;umim de bunivoinli, au griit piticul ;i rraciul; nu avem

ce lua de la dumneata,84

$i broasca lestoasi a purces derale, ca un sirac.Columba viqinie a dat puqini mitase din stofa pilpditoare de

luciri a gusii. Ursul. intrind in inciperea muntelui cu turluri depiatri, invdluit intr-un nor albistrui de mu$te, tinea o labi ca omini, in care ar fi pestrat ce pretios.

-Am un bob de zmeuri pentru el, zise ursul, gindindu_se lachipul ce trebuia si se nasci din darurj si mestesuguri.

-Puneo aci, in foaia de aur, rispunse r,raciul.Dar prostul o pierduse pe drum.Ca o rnireasi, inviluiti pini la grumaz cu zaimfuri strivezii,

apim Efemem, zeitra verzuie a libelulelor nocturne, imbricati inaripi de patru ori mai lungi decit fiinta ei de nefiinli. Ea se adusetoati gi toati se dete, ca un lucru, in intregimea lui pu1in.

Lebdda ceru pentm viitor locul de profesor de inot, cu conditriasi-l prindi plutind qi sil minince. Ea trebui si. se depirtezedimpreund cu ror.ari5ii ei. barza cu ciocul portocaliu. ra{a $igdscanul coxalgic, alungali de cobolzi.

Florile firri nespus de gentile fafa de viitor-ul biietan, pus lacale de puterile zimisliroare de frumusef.

Primele sosite, intr-un gir de lungi leginiri, au fost lalelele, canigte fecioare zvelte cu amforele purtate pe cre$tet. Fiecare a virsatin tidla de sidef a r,raciului diamantul unui fulger de roui, dincofele lor fragile 5i multicolore, brizdate cu iduri dc cimegirominegti. Leandrii aduseri garoafele lor, trandafirii ca miezul tlepepene verde. Micegul sa desfoiat ca o ninsoare moale.

Pipidia dete bumbacuri pentru o saltea c6t Iatul mdinii, careavea si fie cuibul de ndscocire.

Muqelelul, chimenul, sundtoarea qi mugtarul aduseri in plogticit bobul de mazeri, doftorij si unsori. Izma dete picelu;a eiglaciali, pentru ca apele si fie de-a pumrea proaspete gi reci.l,avanda, sucul ei de zilnici intinerire. Tiparoasa, Ieclii pentrubotez. Salcia, tresria, papura, panglici au adus qi funde.

85

Apoi, au sosit din pimantviermii tuturor metalelor $i pi€trelo!lierrnele de fieq riermele de ptumb, viermele de agate, viermeleperuzelii gi fiecare din ei cu prinosul lui potrivit, cate o scanteie.

in pofida ghienului lor oftitor, pasirile cintirele nu aveau ce

da, afari de buni vestire, ca nigte butari ce ar fi trebuit rispldtif laurmi cu seminle. Proiectul cerea ca noul niscut si fre splendid,insi tdimit.

intirzialii cerbi, cu rqinoasele ciute, ajunserd tirziu la staulul

cu daruri. Ei aduseri pe coarnele lor inalte fiqia gtergarului

albastrrr, intins, care trebuia si fie scutecul cel dintni al unui pmnc,

visat omenesc,$i se opriri inqelali in pustietate qi magii, care porniseri cu

totul intr-alti parte din $rile lor parfumate cetre Nazaret, insotitide $apte caini cu litrdtura de lup. Vraciul ;i piticul incercard si-ilimureasci:

-Duceli-vi mai departe, Peste mare, in lara lui lrod. Noi nufacem riscoali, ci numai arti japonezi. Ne-am pus de gind si

uvim limpezimile inghegate qi si dim universului de ape un

pe$ti$or. cu icre de cilic qi cu tricou de purpuri, bitAnd in verde

strugurru...

Pettele roqu, n€mi$cat ln linia undei, in{igigeazi muncainspirati a miilor de bijutieri Ei zugravi, care au luat parte la

{iurirea lui de carne minerali, hriniti cu striluciri qi adipati culuciu. El doarme ingropal in soareJ cural in zalele lui, rece qi seninZimislit firi bdrbat qi femeie, podoabele lui nu sunt {Icute ca siplaci unei pirechi, aleasi din fuga unei strechi de jiginii.

Giuvaerul lui mistic are o destinalie in ipotezi, in aparenli ;i insupraghicire.

Ceasuri Ei zile intregi, el zace-n echilibru cu ochii firi pleoape,in ac€la$i punct, spanzurat in ata apei, ca de o undi{i din stele. Dinfiptura lui, care nu mai poate si contempleze, de cind reveria safecut fiinF gi I-a invdluit, porne$te ca din toate clopoffiitele gi dintoli oamenii, un fir in necunoscut, piezit, incurcat de vent qi netezit

86

de binuiali. in r6.nd cu semenii lui, el riieste dus cu mintea sinesimtitor, ca gi cum sar alla singur in univers 5i mrllumir clesinguritatea lui. Sunt doisprezece pegti in borcanul de cristal,doisprezece episcopi liturgisitori in odajdii 9i nici unul nu_icunoaltc pe celilalt, care-i sti alituri, inflexibil, de citer.a luni.Zimislitorul i-a scutit si se caute dupi adieri qi miros, pistrandu_leintacte silueta prestigiului ceresc.

-. Numai mata izbute$te sd le supere suprema imobilitate qi

distanla. In smaraldul galben al ochiior ei, silaqtrii borcanului decristal s-au oglindit, ca ni;te adaose crepusculare. Birci ancorate lamarginea r.asului cu lumini, ei se desfac qi trec incet la fund.scufundati in rigidirate, ln vrerne ce norul lumuriu cu coamaumflati ffilllie vioi imprejurul linigtii imaculate. Ticiloasa ar facedin atatea tezaure, indesate intr-un trup smnt qi geometric, oimbucituri. Ea socotette ci, wijiti, hinqa de vipaie -va

ie$i ca unsoarice rosu djn borcan sj va veni si fie mincaid din dragosre sidevotament. Ideea o imbati gi-o face seducitoare.

Cu botul trandafiriu, cu tamph, cu grumajii, cu qalele gi cucoada intreagi, pisica mingdie I'asul de jur-imprejur, se strecoaridulce.. Nidajduind ci poate fermeca auzul, ei igi drege un glaslinguqitor gi mic, ca pentru privigherori. Insul nu va intiizia sd iasiEi si vie:vocea carel cheami este prea insinuanti ca si-i reziste.Pettele trebuie sa fie un pui de papagal, iar borcanul o colivie, dinacelea, de care pisica a maijefuit.

^ , _ Mafu

11 .ndic1! la marginea lasului de cristal 9i priveEte

inliuntru. Iqi duce laba inainte, ca si prindi. Ca o cucoani iatoliciinminuqati, qi-a udat mina in aghiazmi. O scuturi qi

In naivitatea ei $tiintifici, mila crede ci qi_a ars osulfuric 6i cd unghiile ii vor cidea de suferintri.

Apa rece i-a carbonizat-o.

fuge.labi in acid

SPUGAL

&

Tdtutu nu se superi lesne,dar cnteodati vine qi el suparat.De unde vin tof dtutii, de labiuou. Nu se poate titul firdbiuou. De ce e supirat? Deo-ameni, Ce sunt o-amenii?Niqte o-ameni, adici mulli detot, cum ies duminica de lapugal...

Un an intreg Miru a fost laqpugal, qi iarna 9i r,ara, ca si sejoace pe zipadi 9i iarbi. Dece-i zipadi 9i pe urmi iarbi?Vin succesiv, de patru ani... Ce

e gpugal? E unjoc cu mingea, la care se uiti o-amenii! $i Epugal este9i cimpia netedi, ingrijiti, cu rinduri de binci imprejur, unde batcu botul ghetelor oamenii mingea. Milu i-a zis gpugal dintr-o datiqi nu sa mai zis fotbal in casa lu Mip. Lu Mip, pentru ce e fetiti.Cind e vorba de Baruqu, se zice lui.

Are gi Barulu o minge de gpugal, umflatd cu pompa debicicleti, dar el nu o nimeregte niciodati in buric. Pune mingea peiarbi jos, leagini piciorul qi di! $i iese strdmb. Mingea fugediagonal. Barugu e foarte supirat $i.l roagi pe titulu si-l ajute, dartitulu nu poate si-l ajute aga, ca si creadd Barulu ca el a lovitmingea-n burti drept. $i se nasc incidente. Uneori piciorul luiBarulu trece peste minge 9i di in gol... Dar Barugu a mai vizut qi adoua hguri la qpugal, El $ne mingea cu amdndoui mninile,ridicati pind ridici qi piciorul. $ii di drumul mingii, atunci ca soizbeasci piciorul qi so arunce-n sus. Asta n-a putut si realizeze

88

Bamlu niciodati, coincidenla dintre minge qi picior piciorul nuoch€$te mingea nicidecum, dar trAnteqte pe Barufu jos - gitotdeauna Banrtu nimeregte firi greE, cu mingca lui din tricou, depdmdnt. $i iar sc supiri ci el poate sd faci numai ceea ce nu vrea.

Cind cade, Barugu sau zice ,,mi doahe", daci-l doare incet. sause face urit. plingdnd cu gura cdscad, dacd-l doare mre. Dar trecenumaidecit.

-Lasi, c-ai sd nimere$ti, Barutule, mingea, cAnd te-i face mare.Dar iar se supiri Baru;u. dandu-si seama cd rebuie timp.Barulu se supdri mereu.5i rnereu nu mai e supdrat. Surisul iui

altemeaza cu bosumflarea insnnunee. $i fizura lui. cand senini,cind intunecara. cljpesle ca un far: cire o seiuncld.

Miicuta ii poveste$te Iu Mitru:-Cind erai mici de tot, in cirucior, te ducea mama la tpugal

9i te ficea si rdzi aqa: itri arunca o batistd pe ochi, te ascundei subtbatisti, si repedc rrdgea batisra inddrir. $iru rideai.

Miplui ii place si-i vorbeasci mdicutra de ea, de cind era mici.Dar Bamgu iati-l ci ingroaqi pugin buzele fi inrreabi cu indoiald:

-Am mers gi eu?Barulu inci nu se niscuse, qi miicula rdde:-Tu nu erai, rdspunde mdicuta.-De ce nu eham? plinge Barulu.-Fiindci nu te adusese.-De ce nu mi adusese? plinge Barulu mai tare.Atunci miicuta il linisteste.-Erai qi tu la gpugal, zice mdicula.-Da? rispunse Bamgu, fericit. gi md jucam gi eu cu batista?-Tejucai 9i tu cu barisra. O date tu li o dati Mitru. Uite biiatu,

nu e biiatu: nu e biiatu, uite biiatur

. Dar egalitatea de tratament o supi.ri pe Miqu, care intrelegeinexistenlele 9i existenlele treptate. Ea se supiri intr-alt f6l,gandindu-se cu ochii. Titulu ii face inima si-i vie la loc, goptindu-ila ureche. ca si audd numai ea, cd nu-i adevdrar. Meicula iice aqa,ca si nu pldngi Barulu. Bamtu nu era la tpugal. Barugu nici nu senascuse.

$i astfel Barulu triie$te cu iluzia de inainte de-a fi fost 9i rddeci se bucura cind nu era,

-Prostr e! zice miicuta. Si-l siruti.

ABECETARUL

Ion D. Marinescu este elevin clasa I-a primari gi stiingindurat pe un sciunel,speriat de literele abecedarului.E intr-a qaptesprezecea zi degcoald. In mina lui minusculicondeiul e mult mai greu capiatra cu care di in sus, multmai complicat ca pra$tia, ca

lurca qi coinacul. El poatemerge pe bicicleti insi nu poatesi 1ie condeiul dupi cum i secere.

-Me usture de$tiul, seplinge Marinescu, ciruia la gcoali ii zice ca lui tati-su, om in virsti,cu inele, cu ceas la brdu qi cu mustiti. Lui i-ar plicea mai bine si-izici la qcoali Ionel, ca acasi.

Dar nici acasi vorba Ionel nu mai suni ca nini in luna luiseptembrie 1927, cind au infal in viala lui programul, Domnul,$coala, Tabla, Catalogul... EI simte ci de aici inainte totul ra mergenumai cu program qi certificat qi ci orice om striin o si aibi dreptulsi se amestece in sufletul lui, desfrtat pdni atunci de mama, carenici ea nu mai seamini cu ce era, apirind programul gi..abecetarul* cu silbiticie.

90

Toate lumea s-a invoit sd.-i puie in meni un condei, un bitr miccu penila-n vnrf, qi si.-l tortureze, silindu-l si faci litere dupi. model.Cind il ia dc jr s, gl 5s uiti la condei, ca la un lucru pe care nuJpoate stipini, cale poate si ia foc qi si-I ardi pe miini, cine qtie? Arwea si facd un citrel sau o pisici gi trebuie si faci niqte lucruri carese numesc ,B[ Di Fi y kd. qi sile lie minte pe toare, cum se scriu gicum se rostesc, cu toate ce sunt aproape la fel.

$i, nedespirtriti de toc, e sticla cu cerneali. De unde a mai iegitgi sticla cu cerneali? Dupi cit se vede, aceasti api neagri nu se maiintrebuinteazi la altceva nimic, decit la scris. Dai dnrrnul tocului incerneald qi-l scoli minjit gi cu el te mizgilesti pe degete, pe haine,pe nas. Ionel e acoperit de cerneald, parci ar fi fabricat-o el in albieqi in lighean, inainte de a fi umplut sticla cu ea.

Cemeala nu exista inainte de septembrie 1927. Ce cauticerneala in viata lui, ca si i-o indurerezein fiecare zi? De diminealipini seara, nu-i vorba decnt de cerneali gi de alfabet. Si, cernealaasta e un element diavolesc; cu cnt te gtergi de ea cu atat se intindemai departe. O ai intai pe doua degete, pe urmi vine pe cinci. rrecepe m6.na stingi, iese pe obraz, o gisegti seara cdnd te dezbraci pecdmatd. Parcd e vie qi umbli singuri. Intro zi, cind a voit si se spelede cerneali, ca si nuJ mai vazi mama lui, se {icuse negru gisipunul gi minjise odaia intreagi qi doui prosoape Ei se prelinseseo pati si pe cilel, singura rubedenie adevem6, ce-i mai rimdneaintacti lui Ionel din toate familia, intrati. in abecedar gi in program.

In cele din urmi, el a mai invilat o amenintrare pe care nu o$tluse:

-Ai si rimni repetent!Nici nu incepuse bine anul 5i el se vedea destinat si rimnie

repetent, fire sA priceapi ce se ascunde dedesubtul acestui cuvantpronunfat cu desperare. Deocamdati, el iqi inchipuia ci o sirimiie cocogat sau Echiop, 9i se temea.

Condeiul lui Ionel e vrijit. Pini nu-.I inmoaie in cerneali, el eu$urel $i se invdrtegte lesne, ca o furculild, 5l md lesne. jndari cel-a inmuiat, condeiul se schimbA. Se pirone$te pe caiet qi nu se mai

ol

mi$ce, de$ el trebuie dus numai cu cele trei degete, cu care teinchini. $i trebuie dus in sus, apoi dus injos, apoi intors dejos insus gi dus invirtit. Ionel face tot ce poate intre sciunelul qi masa luimici de lucru, scoali sciunelul pe doui picioare, iqi opintegtegenunchii in masi, apasi cu cotul, se incovoaie din umeri, scoatelimba, ii vine si strinute. Alaltiieri, nu qtiu cum s-a sprijinit in toateastea, ci au sirit masa, sciunelul, condeiul, cerneala, 9i abecedaruldeodati, toate, in zece pirli, ca dintr-un arc, 9i Ionel a rimasrepetent, in mijlocul oddii, pe spate, qi cu picioarele in sus.

-Lenequle! o si-gi rup urechile, daci mai faci aga, sa ristit,mama lui Ionel. Stai aici hngd mine gi scrie... Fi pe a

*Nu poci... Nu poci deloc, plinge Ionel, rizbit. Mami... Vinosi te pup...

-Ia, te rog, sd fii serios.., escrocule! ii rispunde cu crrrzimemama lui... - qi Ionel se apleca pe caiet cu ni$te lacrimi cet sfugurii,atirnate de gene. Trebuie si poli!

Ionel ar vrea si faci pe a-Nuli place carlea, licelosule...-Ba-mi place, zice Ionel, cu frici Ei dezgust.-O si te dau la fieririe, si cari cu spinarea... Lai licut pe d

Cum se face... d-A?... a... gtiu!-Nu gtii nimic, egti un prost - un cerc ai o coadd.-Era si spui qi eu... zice Ionel.-Ia spune atunci cum se face Di?-8i... bt.. da... se face... Di.. stai ci $tiu; E cu coadi de purcel.-Desigur ci e cu coadi de purcel, dar coada vine la urmi, nu

se incepe cu coada. Bagi-gi min$le in cap - ii zice mama luiincruntatd - ce mA scoli din ribdiri... Tragi o linie dejos in sus, deIa stinga la dreapta {iri si-i dai drumul, te intorci cu linia sus, de ladreapta la stinga, aluneci in jos, intorci in sus gi faci o codi$ depurcel... Ai inleles?

Ionel tace.-Ai inleles?

q9

Ionel tace.-Ai inleles ori nu ai inteles?...-Mi doare aici, ingdni Ionel, clipind din ochi qi ducind m6na

la frunte.Smrfitul e intotdeauna inspiimintitor. Mama nu-l bate pe

lonel, cici wea sil faci sd inleleagi de vorbi, insi il face,,prostuie,dobitocule, puturosule: cdnd eram ca tine qriam zece poezii, pedinafari", qi cite altele, care-l ruqineazl cumplit pe Ionel, mai alespoeziile, cdci el nu a invilat nici una.

Dar e mult mai grav, ci i se fac bagajele, ca si plece, si. plece inlume singur, cu geamantanul tdrdg. O si se faci seari, o si ploui, qiel o sA se duci pe drumuri pustii, o si meargi aSa mereu gi o sd-lminince ralele.

INTRE MITU SI BARUTU

Mitu a stat la u$4, a$teptand pedtulu. ca si-i comunjce un lucrugrav. Barllu nu a fost cuminte. Nunumai ci nu a fost cuminte, dar afost impertinent. Barulu s-aemancipat. A ociril pe mama-mare'I-a rirpuns ristitl ..Nu veau!" gi arepelal de cdteva ori cA nu vreaposomori t s i b i t ind chiar cupumnul in scaun, unde-i ajungemina mai bine decdt pe masi. El erasingur cu mama-mare. la carcindrizne$le si zbiere, pentru ci

mama-mare nu I-a,,ciupit" niciodati. Noi zicem ,,ciupit", fiindcd nuputem zice,,bdtut". Facem din doui degete un cle;te mic gi, ca gicum am prinde un purice, varam cleqtele in pirul gros al lui Baruluqi muqcim din pir nitel, cu pipditul dintre unghii. Atnt qi nirnic maimult dezlinguie o vijelie de lpete Ei di drumul unei virsiri delacrimi, de parci Barutu ar avea zece ochi in tot obrazul.

Dupi ce s-a ristit la mama-mare cu pumnul, a bitut in parchetcu piciorul de citer.a ori. Asta, mama-mare nu i-a putut-o lrece cuvederea qi i-a rispuns, necijiti, aqa: ,,N-o sd mi sperii eu de obroasci de copil". Cuvnntul broasci l-ajignit, qi Barulu a rispuns:,,Nu sunt o boaci!" din care pricini mama-mare a ris. Barugu nicinu gtie sd zicd broasci, gi se supiri 9i lace tiriboi. Foarte urXt!Barulu ar putea se fie mai cuminte

-Dar gtii, titugle, ce i-a mai zis mamei-mari?-Ce i-a mai putut zice. Doamne?

94

-I-a zis: ,,Eti o poati..Auzind aceste lucruri, lui titu{u era si i se faci riu.

Nemaipomenit! Si-i spuie mamei-rnari Barutru ci este proastil pece lume se lrezetre $i de unde vine dezordinea asu? Ce l-a Ecur luimama-mare, ci si cuteze asemenea ociri? Nu i-a dat cu lingurifa lacafea, de cate trei Si patru ori "mastani', cu zahir, pe subt ariuns, casi nu vadi Milu? Nu i-a adus mereu cite o bomboand. doui. inpogeta ei cu o cheie mare, care de-abia incape, si cu o cheie mici?Nu la descheiat repede in Cismigiu ca si. faci pisa limpcde. intr-oraze de soare? N-a furat pentru el, cind nu vedea sergentul, cate ofloare? Toate sacrificiile posibile le-a licut mama-mare, qi el totnesimtitor a rimas! Toate ca toate, dar acest lucru nu se mai iartd.

-Pe ticilosul ila, care m-aude de dup6 uga din fund, am sd-lpedepsesc. Stai. mojicule. si-mi pui pildrii5i minugile in cuier!Voiveni numaidecdt la line 5i vei vedea ce lei pdli! i1i vorbesc intr-adinsgramalical. ca si simli din acesr viitorul intai cd rotul sa sf?r5it inrrenoi $i ci te asteapti sintata resentimentelor mele.

Raportul lui Milu nu s-a terminar inci de tor. in cosrumul eitirolez decoltat, cu bralele goale qi cu un gorl rogu cu volanul cre1,ea povestette agitati, frimnntind cu o mdni mirgelele cu perlemirunte ca arpacaqul, de la gat, qi gesticulind cu degetul miiniidrepte qi ridicat in aer. N-a mai pomenit nici Mitru atAta grosolinie.E-a

9 r3qe cAreodati pe mama-mare de firele de pir de pe neg gi iiviri qi cite un deget in ochi, ca si vadi cum ii sti, dar vorbe irritenu spune totdeauna. Apoi ea e feti{e; mama-mare se supird gi peurmi se impaci. Dar purtarea lui Barulu, care e biiat, erevoltitoare; qi cu atit mai mult cu cit chiar adineaori, cu un minutinainte de a pdgi pragul tatutu, el i-a strigat $i ei: ,,Te bat,,, darrepede de-a lungul silii, bo4os, 9i sa ascuns tocmai in odaia dinfund, de unde asculti ;i clipegte din ochii lui mari, ca din douibuzunare.

Cdnd ocira pe mama-mare mai riu, tocmai intra in odaie gimiicula, care a auzit! ,,Ce-ai zis, Barulule? l-a intrebat $i miicuta.Am auzit bine, ori m-am ingelat? Ai ficut-o pe mama-mare proasti?,,

-$tii ce-a zis atunci Barulu. riruqulei A zis ci nu a zis cd emama-mare proasti, a zis ci e proasti. pisica...

OK

-O si mi ocup imediat de aceste lucmri nepermise, i-arispuns Miqului titutu, dar intai at wea o gurip. Aqa, pe obraz, pegat, pe frunte, pe ochi. Asta di pofti de mnncare.

$i, Milu s-a pupat cu titulu o grimadi, qi ochiul de hoq gelos allui Barutu, se strecura cateodati, tocmai din fundul coridorului, pecripetura u$ii.

-Acum mi duc si facem dreptate Si si pedepsim pe Baruqu, azis tetup, 9i s-a dus dupi Barutu, care s-a ascuns qi mai in fund, inbaie.

$i titulu, negisind altceva in drum, a luat in mdni o bititoarede mugte.

- -Unde e$ti? a ciutat tetutu prin baie. Te-ai ascuns in coqul de

rurei$i gtii ce a {icut tituEu? A stat acolo, in baie, cu Barutu, pe care

$i l-a indns pe genunchi 5i l-a mincar de rot, cle subsuori, d; burri,de guge qi de toate pirlile lui grase. $i Barulu, in Ioc si pldngi,ridea in hohote gi se zvircolea.

Dar a pilito gi titugu, ci a venit mama-mare qi i-a gdsit in baiepe amAndoi Ei l-a licut pe titulu de doud parale.

-Frumos igi qade qi dumitale, cal bdtranl Ce autoritate vrei simai aibe perintii la copii? Cind eram eu mici, nici nu suflamdinaintea tarii, Dumnezeu sd-l ierre

Mi1u, intelegind ci qi mama-mare a fost odati mici, s-a ganditnilel qi a ris de n-a mai putut. Dar tdtulu e om prevdzitor, are detoate la el gi a schimbat cursul lucrurilol dAnd mamei-mari unpachet cu halr.a, de care mamei-mari ii place mult, lui Mip obritari cu mirgele roqii, qi lui Bam{u un pistol, care face pac! qiscoate fum. $i valvdrtej ne-am dus toti trei la masi gi ne-am suit pegenunchii lui titulu, ludnd frecare cdte un picior.

Singura nein{elegere, care s-a aplanat prin citeva mutiri depe un genunchi pe altul qi inapoi, a fost ci Mip credea ci piciorulpe care sta Barulu, $i Barutu ce piciorul pe care stitea Miqu, eramai bun.

IEPURII SI CRAPII

Daca stali cuminti gi nu yimai ghiontili in par, o sA vi spui

Daca,shF cumrntr

povestea cu iepurii $i crapii... AItu mai wei si dai o dati cupiciorul qi pe urmi si teliniste$ti? Nu mai zic nimic. imiinchid buzele cu atitea zivoarecite misele miau rimas, qi tac.Pentru niqte copii care se bat,care se crupescr nu se mai aflipovepti. Lisatri-mi si mi culc.Mi-am pus boneta cu ciucure-n

mo! $i am intrat in alternut. Peste citeva minute nu se \," mai auzidecat wietulvantului din strunga $i motomlmeu pomit la intuneric.Si stingem lampa: buni searal

Sd nu o sting, ci v-aqi astdmpirat? Bine. Sd incercdm. Dar pe tine,unul. te cam umfli risul 5i celdlalt te uif incoa cu ochj ie hor.Pungasulei re ghicesc: nu-1i umbld ginduri bune prin cap. Ia minade la gurd. Bun. Mai rideri o dari.5i gau. Acuml

,,Iepurii 9i crapiil. Iepurele gedea lingi un snop de sicari qi dadin urechi ca din doui deqte. Era un iepure cum nu s-a mai vizot, cuunsprezece picioare; zece de fugit qi al unsprezecelea de rimas pe locdin fuga cea mai mare, ca o lrdnd de picior Dar fiecare picior era deo culoare, negru. rosu. alb. cafeniu. cenusiu si aja mai departe, Iabeleiepurelui fi ind inciltare de Dumnezeu cu unsprezece cioraoidespirechead. scurti pini la genunchi. Cind fugea.iepurele nu mai

on

semdna cu nimic fi animalele ripitoare, vizindu-l, se infricoqau de

el, ca de un migar care ar fi umblat prin piduri cu guler 9i cmrati,

cu pilirie de paie, imbricat in redingoti, qi din pantaloni afari,

iesindu-i pe dindarit, coada cu pametuf.-la ii ma iau eu dupd fiihtra asra pestrita. a zis un crap de

unsprezece kilo 9i cinci sute de grame! Vreau si vid 9i si midumiresc, ci nu mi se pare lucru curat.

Crapul, se intdlnise cu el la marginea hele$teului, undeiepurele se dusese si bea api, tocmai in locul unde crapul scosesemustitrile din balti ca si soarbi aer. Ei s-au ciocnit bot in botamindoi; pegtele s-a scufundat 9i iepurele a croito de-a fuga.Crapul crezuse ci vede apropiindu-se de ochii lui un crap cu pir 9icu urechile date pe spate, iar iepurelui i se piruse ci vede-n lac uniepure liri urechi gi cu solzi, ceea ce nu mai pomenise nici uniepure niciodati.

Sirind din ap[ pe uscat, crapul ficu numaidecnt qi el citerapicioare gi ca siJ ajungi pe iepure mai degrabi, nu gtiu cum iicrescuseri dedesubtul pintecului $i patru roli. Fugea iepurele,fugea qi crapul, qi au fugit atAt de mult unul dupi altul, pini se ficunoapte gi riticiri drumul amdndoi.

-la mai bine si mi culc, qi-a zis iepurele, rupt de oboseali.Ticilosul de crap s-a incurcal" in miricinis.

Tot as,a zise $i crapul.-Pini la ziui sunt cdteva ceasuri; mai bine si le dorrn' Pentru

intdia oari mi culc departe de ai mei, pe pdmant uscat. O si micam doard oasele firi o saltea de nimol. Blestematul acela a fugit

mai repede ca mine qi cred ci nici nu o si-l mai ajung. Indati ce se

face ziui, caut un drum mai iute, intru in vreun piriu din

apropiere, care mi duce repede acasi, in helegteu.Culcindu-se crapul, pimintul nu fu adt de tare cum socotise

el. Dimpotrivi, se simli intins ca pe o perini bund de puf. Crapulnimerise nu se poate mai bine, a$ternutul subt el era chiar cildicel.Zise: ,,Doamne ajuti!' ;i adormi.

Singur iepurele nu se simqea destul de potrivit aFzat.98

-Parci md apasi cela pe spinare, igi zise el, qi parci miroase ape'te. ,.Doamne ajuti!" sopti si iepurele in g6nd qi idormi.

Cdnd se lumini de ziui, crapul qi iepurele clormeau Iiri si gtie,unul peste altul. Visand. crapul se bdgase in iepure de tot 5ilepurere Unea pe crap cu labele imbrd$5at. Ochii crapului sedeqteptari intii 9i deteri de ochii iepurelui, care se trezi aiunci. intdcere qi uimiqi, ochii lor schimbari ciutituri insDeimantate.

-Poftim! asu mai lipsca, zjse fiecare in cugitul lui.-Eu md scol bini5or qi mi duc si-mi vdd de rreabd. isi zise

iepurele. gi voind si se ridjcc nu puru, c) parciJ (ineau niglelegituri de labele de rlinddrit. gi cind voi si se ridice gi el, crapulfu lovit in cap cu un mimrnchi de leugtean. .

-Vi sa ficut de duci? ricni la ei un om cu ciciuli. Maiasrep|2li nitel ci de-abia sa deschis pia1a.

^ Intr-adevir, copiii tatii, pegtele qi iepurele erau in piati de

\,?nzare...Dar voi agi adormit amindoi... povestea are un succes

nemalpomenit.

CRAMPEI DMMATIC

Domnigoara Mitu Domnica:patru ani. Domnul Barutru Iosif:trei ani.

Se sirbitoresc patru ani denattere $i un an de botez. Barutuigi aminteEte de preot qi crede cimai vine o dati sd-l scufunde incazanul rece. il cauti din ochi, 9iposomordrea ii umfli nasul gi-iface un zbenghi cu o zgdire afrunfii. Ar wea si ofteze. Mamasti pe o canapea, cu fata ladreapta $i cu biiatul in stangaIata trine in brale o pipuqi noui;

biiatul are un automobil.MIJU: Te iubesc, mami.BARUJU: Eu te iubec.(Mitu qi Barulu nu admit nici uri $ in declara$ile lor Ei sunt "AutCaesar, aut nihil".)MAMA: Eu vi iubesc pe amindoi qi voi sunteli copiii mei cuminli'MIJU: Baruqu nu e cuminte. A dat cu mingea in supi, pe maqindBARUTU: Miciu nu e cuminte. A a'uncat. ' a sticat... a spaht...MAMA: Tu cauti, Barutule, o minciuni. Mip n-a ficut nimic.MITU; Nici nu te-am spus cd ai tras iepurele de coadi qi a ieqit.(Buza-njos a lui Barutu. Capul plecat. Se uiti pe subt sprdncene. El'lnOVat, )MAMA: Nu e nimic. Azi de ziuavoasri, treaci-meargi. Mama nu viceartl O si vie musafirii. Le ieqili inainte fiecare, daqi mina,ingenunchiali ni1el, cum v-am aretat Ei zicefi: ,,Poftifi". Haide, si

100

vedem, mai lineqi minte? Eu viu pe uqi, sunt o cucoand, 9i voi mdprimi{i.MIJU: Vreau eu si fiu cucoana. Tu, Barup, faci un compliment.BARUTU: Vreau sd fiu cucoana eu. Nu fac un comolimenr.MITU: Tu nu eqd o cucoani. Tu eSri un prost.BARUTU (tipand subir):Jice ci sunr un posl.MAMA: Iar vi certa{i... V-am spus ci de ziua voastri nu ne certim.BARUIU: Miciu scoate limba la mine gi-mi face semn cA sunt unpost.MIJU: El a scos limba Ia mine.(Mama prinde pe Barutu cu limba afari. Confuz, el nu mai cuteazisili tragi limba indirdt.)MAMA: Te-am prins! Daci n-ar fi ziua ta de botez, te-ag pune la colt,ca si te inve! minre.(Barulu ;i-a bigat limba la loc, isi rotesre ochii gi nu mai stie ce sAzici. Scoare un susoin.)MITU: Iar ni s-au inecat corabjile cu pisici...BARUTU (vexat):Jice ci iah nj s-au inecar cohibiile cu pisici.MAMA: Ce vezi riu in asm? $au inecar corabiile, dar bisicile auscdpat.

(Bam1u rdde g6ndindu-se cum au inotat pisicile.)BARUTU (ciulind urechile):A sunaL! Auzii Asunar...MAMA: A cizut o furculiqi la bucitirie. Nu a sunat nimeni.

(Migu ride.)BARUIU: Miciu ride.MIJU: Cum si nu rid? A cdzut o furculiti si el crede ci a sunat.

(Barufu plinge. barjocorir. gi arati pumnul.)MITU: Acum arad pumnul gi zice ci mi bate.MAMA: Milu e mai mare ca Barutu $i nu ste filmos, Bamtule, si-iarigi pumnul.

(Argumentul e nein{eles. Barutu totuEi se pleaci.)N{ITU: Uitd-te, mami, la mine: de ce te uiti la barutu?BARUIU; La mine si te uitrj.MIJU: Nu lreau sd se uite la tine: e niuna mea.MAMA: Sunt mama voastri, mama lui Miqu gi mama lui Barulu.BARUTU: Esti a mea de tot.MITU: A mea de tot.

101

(O pupdturi pe obrazul mamei, care a depigit mijloacele deinvenlie ale lui Bam1u. Pirindu-i riu ci nu a pupat el intii, stiputin pe ganduri, se repede gi sdruti stingaci, de doui ori, pemama, pe obraz.)MAMA: Cind erai mici, Migu, te uitai la lampa electricd din tavan,gi rddeai.BARUJU: $i eu mi uitam la lampa electrici.MAMA: Tu plingeai cind Le uil2i la lampa electrice.MI!U: El pldngea hindcd era urit. (Se ajusteazi cu cochetirie.)BARUJU: Auzi? Auzi? (Lasi iar buzele in jos. \i scobeqte unnasture. reflectdnd.)MAMA: Acum a snnat cu adevirat. Scula$-vi qi ie9i1i. Va si zici; dafmina gi faceli un compliment.

(Musafirii intri odate cu tofii, intampinati de copii.)MITU (citre doi domni): Ce mi-ai adus?BARUTU (citre doud cucoane): Mie ce mi-ai adus?(Se desfac pachetele la uqi. les caini, ra[e, muzici, pipugi, pe carecopiii 9i le grimidesc in brafe.)MIJU: Ale mele sunt mai frumoase.BARUJU: Ba ale mele sunt mai frumoase.MIJU (pedantl): lh nu gtii, tu e$ti un prost mic.BARUIU: Tu egti o poasti mahe.

(Barutu ii dd in cap cu un cirucior Milu ii fante$te in cap opipugi. A inceput bitaia.)TATA (se apropie): Ce-i acolo, giligia asta?

(Copiii iEi aduc aminte de compliment. Se uiti unul la altul.Rad. Mitu face o genoflexie la crocodil. Barufu saluti calul.)MIf,U: Bonjur, crocodil.. BARUJU: Bonjuh, calule, pofti$.MAMA (supirati): Ne-a$ ficut de rislTATA (luindu-i in bratre pe amnndoi): O sd vi povestesc Ia masirizboiul aricilor cu porcii mistreli.

(Se inchide usa.)

GHEMUL DE PAINJENI$

Desficdnd corespondenF,titufu a gisit cate\,a scrisori de lacntera domniEoare mici gi una dela una mici de tot, care si-i deavoie sd-i zici Fetili.

Copiii mullumesc lui titufu,bitran dar rot de{ lchioapi,doui, sufletegti, qi el, ci sa ginditsi faci, si pentm ochii lor devnpaie 9i pentru guriqa lortrandaflrie, cdte o povestire. El afigiduit mai multe, dar daci nu oizbuti si fie totdeauna pe placul

de scriirorii mari, ne.u- a. un r,og affii"t# :lt:"?"i#r:urechi. Face qi el numai ce se poate. Smerit gi totu{i tea{et el se ciznesre,o dati mai bine qi o dad mai riu, si traga, fudulindu-se, din sac, basmulcel mai fiaged gi mai curat.

- Tocmai se pregitea si scrie povestea ghemului de piinjeniguri,

cdnd sa milostivit Fetiga cu scrisoarea ei. Se gindea el la ghim, lua fin_rlin mini sd-l deqire qi, ddndul peste cap, si inqire ghemul al doilea cumitasea ghemului dintii. Finrl i sa tot rupt, lipit pe carc un deget, cumse lipe$e peinjeni$ul de obraze gi gene qi te silegte, ca si te scapi de el,sd-{ puricifata ;i sd re strimbi.

Ghemul de piinjenisuri tinlnr l-a gisit intr-ur cuib de pitigoi, dintr-un plop. Impireteasa potimichilor umbli noaptea prin razeli lunii cuun pitpalac pe umeri, care se roteqre in bdr_aia Iini a vinnrlui de orintre

103

snopi, cu strinuhrd ;i cu un miorldit. Cind nece impiriteasa, care-i oligincugi, alaiul de liutari ai millor de pitpalaci o primesc cu canecr.Ior de ciociaele de lemn, bitute in toci de fag mititele. Dar impereteasaofta ci la cunea ei gindacii de mitase adormind uitaseri megtegugul qirizboaiele nu mai aveau ce uzi. Prapure rotunde de fire de lumini albeluceau in dreptul lunii, intinse intre ulrni ti mesteceni, ca ni$te phse.

*Cine face rotogoalele astea de scame arginitie, a intrebatimpdriteasa potirnichiloq luna sau altcinela?

*Pdianjenii, au d,spuns sitarii, al ciror cioc lung vede pdnddeparte. k-au firat intrc noapte meqtqugul, adormind gindacii cufarmece diavoleqti, 9i au fugit cu el in pidure 9i sau pus pe tors. Numaici mdtasea nu mai e aqa de buni. E ca mierea viespilor, care tot anul nu

4jung si umple fagurii lor uscali. Abia intinde piianjenul plasa 9i firul sa gi rupt, adiat de o fiunzi.

Impiriteasa ''roia si radi mai de aproape. Pe intinderea uneibatiste de opt colturi, lesuti din firul filrzt, vizu alergand un unchiag depiianjen gros, ca o boabd de chihlimbar in luciul unei oglinzi.

-Aduceli din firul ista pentru rizboaiele increm€nite aleimpiriliei noastre, a poruncit impireteasa.

Atunci incepu pridiciunea. Piienjenigurile toate, pand hmarginea pidurii, fuii adunate, in weme ce piiarjenii alunga[,pregiteau alte stofe, care gi ele erau la rindul lor firate. Dar in zece anide zile abia sa putut intocmi un ghem cdt o minge, carc nu cantdreamai mult ca un ftlg de subt aripa potimichii: Cine l-a pus in cuibulpiligoiului n-am alut gtire; desnrl ci impiriteasa sa posomorit...

Povestea ghemului de piienjeniguri putea sd fie mai lungiAdevfull este ci stind adormitri ca pisicile, g6ndacii de mitase sau trezitci qi.au adrx aminte megt€$ugul - $i atunci, de ce si o mai lungim? Ei seapucari de uzit horbote u;oare, broboade cu flori intoftocheatemanhle gi catifele de multe culori. Iar miasea plumburie a hotrilor cucite gase picioare, a rimas de prins mu4tele 9i Snlarii.

INTAIA DEZILUZTE

Mip gi-a pus minugile depiele ale titulului Ei pdrcurgegridina cu miinile uriage aleunui monstru pitic. $ia pus 9i opireche de ghete de ale lui qi, insfarqit, $i o pilirie, cu marginilepini la umeri. Ea wea si sperielumea - nici mai mult, nici maiputm.

,,Unde se duce momaia fericap, cu labele de pelican?"intreabi wibioii, care sar dinpemant ca nigte bulgiri cenugiiin sus.

,,Cine-i cocogatul care trece?" se uiti ga$tele.Pisoiul crede ci s-a imbrecat curcanul, 9i cninii, nedumeriqi,

stau mai departe, ciulili pe jumitate gi cu o ureche moale, datipe ceafi.

Pentm ca inscenarea si izbuteasci, titup a luat-o la fugi,miicula dupi el, $i toti din casi sau ascuns, tremurind de groazi.Numai Barutu qtie. El afirmi ci personajul care bnjbiie prin curte,cricinat de ghete gi orbit de pdldrie ii este cunoscut.

-Eu qtiu ci este Miciu, da' nu vreau se spui, repeti Barufu.Dar cine-l crede?Mip gi-a mai adaos Ia costum un baston gros, pe care, ca siJ

poati duce drept, ca o cA{e, trebuie siJ fe mai de scurt.105

-Du-te incet qi di-i piliriajos, zice Barugu, care ar vroi si seapropie.

Cu toati certitudinea lui, el incepu si se sfiascd de noul animalcu mdnugi.

-Nu poci, Barutrule. Muqci.-Nu mucci, rispunde Bamfu, cu oareqcare nesigurangi.-Muqci, di cu bastonul, dd cu ghetele Ei trage palme cu

mdnugile mari.-Daaa? se miri Bam;u.Convingerea lui e cu totul zdruncinati. El a vizut pe Mip

incillindu-se, puind piliria, luind bipl. gtia ci e Mig, dar parcinu mai qtie. $o fi strecurat Milu pe under.a, din ghete gi din pilirie,qi acum umbli singure ghetele, mAnuqile, piliria qi bastonul.

-Vreau si te pup, titutule! zice Barulu emoqionat.El cauti adipostul cel mai apropiat, pe cAnd Milu iqi

cheltuiegte activ caricatura in atitudini. Ghetele danseazi saupiqesc foarte misurat, ca gi cum ar urmiri un garpe care trece inpimint. Bastonul dezechilibreazd uneori personajul, opintit qirevenind in vizduh. Iati, Mitu s-a luat dupi scroafa cu purcei, carefug dintro bucati, ca niqte damigene cu dop. Barulu $i-a instriinatcomplet frgura primitivd a caricaturii gi, vizdnd porcii rupAnd-o de-a fuga, nu mai are de ales. [,] se aliture de tot.

-Mi doae picioalele, titutule...Barulu rrea si fre luat in brate. Pus pe umi.r, la o distanli buni.

de piticul cu piliria pe ochi, el scoate un suspin de ugurare.Dar a venit timpul si-l liniqtim.-Bravo Milu! aplaudi lumea, sosind din toate colgurile.Mitru scoate pildria gi saluti pini la pimdnt.-Ai vizut ci era Mi!u? Nu te mai uita aga; e Mitru.-Da? se miri el inci o dati gi cu totul confuz fali de sinegi.Succesul l-a mugcat insi de inimi gi vrea qi el si faci pe momiia,

ca sA guste din cabotinaj. Ciutim si-i explicim ci., inf-oimprejurarea dati, arta permite o singuri maimuli qi ci imitaliaimitafiei, imitatia maimugei, e de doui ori un plagiat care, in loc de

106

felicitiri, implici huiduiali. Baru;u nu wea si gtie nimic Ai, fiind total nostru. il l isim si incalle ghetele. cu srangdcie, sd puie piliria,feri me$tesug si mdnugile. l i esre necaz cA a ino?t in rdndulimitatorilor reproducitori, dar se supune, ca si nu scape crimpeiulde glorie care il fliminze;te. FirA entuziasm, el intinde bitul,ridici palma, i9i desface piciorul. Si cade in [gheanul cu api algiinilor, sirindu-i piliria 9i pierzindu-gi bastonul. Ochii luistupefiati se uiti la noi qi, vizdndu-ne cd nu rddem, Barutu isi didrumul 9i plinge descurq'at.

Ridicindu-l din zeami qi giinal, Barulu are $i un argument.-Te-ai murdirit peste tor gi miro$i a cote1, ii spune titulu.-Pentu ci sunt mic, tituple, rispunde Barugu, consolat...

CONTROVERSA

Controversa fusesepricinuiti de na$terea celorpatru pui de pisici.

Toli eram de parere cedoi pisoi erau vergati cucenuqiu gi alb, ci al treilea seinlifiga aproape violet, caqerbetul de ciregi amare,ultimul fiind ca negrul-de-fum. insd nu ne inlelegeam inaminuntul care face cotoiulferoce $i mala docild.

-Sunt doi pisoi 9i doui pisici, afirmi miicula, mullumiti demisterioasa simetde a naturii. Doui pirechi. Dim una Tdtanei, 9iare sd ia una liptireasa.

-Nu e nici un cotoi, rispunde titugu. Citegipatru sunt,uniform, niQte pisici. Natum dumitale nu-i atit de previzdtoare, casi o felicif. La noi au ieqit toate pisici; vecinul, sunt sigur, a cipitat

tapte cotoi: deficit.-Uite, pipiie qi vezi rdspundea mdicula, ridicind pisicile in

dreptul luminii, la fereastri, cu pintecul cdtre ochi.Titulu punea ochelarii cu plisele groase gi cu sticla rotundd,

examina cu sinceritate gi rispundea:-Te-ai ingelat. Patru pisici.-Nu simli un bob de arpacaq, moale

cotoi!tl

108

inci nedesluqit? E

-Nu simt nimic. $i cind nu e nimic, e mati, respundea ritutu.Mi.icutra invoca. vexari, senLimentul bunului sini1.-Orice om in toati firea vede cA este vorba de doi cotoi qi

doui pisici.Titulu replica intr-o doari, ca si vateme certitudinile mAicutii,

cu definitria triunghiului scalen gi citate din Herodot. Miicula, maislabi in clasicism, argumenta experimental, polemizind cu ironiegi regretind ci natura nu pune pisicilor lusti, criteriu sensibilpentru proqtii de birbali.

-Daci. mai insiEti, zise titutu, te zdrobesc, citindu{ dinTartampion. Nu mi face!

Miicula, care nu a fost la studii de specialitate, ca tetulu, credecA Tartampion e un profet arab, pe care tdtutu il $tie pe dinafard,in dialect original, - $i TArufu, Iag, titanic qi victorios cu orice prel,ne chiori$te cu prestigii false. Nu mai e mult, Barulu o sa se facimare gi o sd invele carte numai ca sd controleze pe tetu$, care preaEtie multe qi ne face impresia ci vehiculeazi minciuni. Totuqi, cotoiimiicuqii au rimas cotoi, gi nici unul nu qi-a schimbat pozifa lui.

-Eu zic ci avem de-a face cu nigte banale pisici, incheie titu;u.Daci qtiam, nu lisam pe Iloricica si se plimbe noaptea peinvelitoare, cu toate rugamintile cotoilor de la fereastra.

-Nici nu se mai poate discuta: sunt doui pisici si doi pisoi! apunctat miicuta.

Energia de ton a tdtutului a zdruncinat insd in secretcovingerile miiculii, care, ascunsi intr-o odaie gi creznndu-senevezuti, Iua pisicile pe rind, sulldndu-le in blana bu4ii, ca sidescopere parci un purice fixat pe pielea lor de atlaz.

-Vezi ci te indoieqti? o surprinse incurcatd ti.tu1u, scoqindcapul de dupd dulap.

Mip 9i Baruqu au asistat intrigali la examinarea puilor depisici, ea - ciulind ni$te ochi mdmnli ;i tari, de veverili, el -holbindu-se enorm. intre amindoi se ficeau schimburi denedumeriri ti de scinteieri de posibilitid. Se petrecea, evident, unlucm foarte nou qi foarte interesant, miiind in instinct, dar ei nu

109

pricepeau cu desivirqire nimic, ciutdnd si se apropie tnraygrnpig,ca prin intuneric. Intenlia lor scdpira de intrebiri, pe care rru qtiausd le formuleze, nepricep6.nd ce este o pisici !i ce este un cotoi $icum se vor putea deosebi.

Toati ziua plecali pe cuibul pisicii, intinsi ca o elegantiodalisci, ei luau ci.te un pui, il intorceau cu burta-n sus pegenunchi gi-i sullau in blani amindoi, ciutind si vadi ivindu-secela senzalional, un nasture de sidefsau o limbi de minutar Sunaupisoii la ureche, ca mingea, care are ceva iniuntru, ti pisoii nusunau a nimic. Puneau un deget undeva, ciutAnd ,,arpacagul". Ei aucrezut ce totul trebuie ciutat subt birbie, pe inghititoare, Sigitlejurile fuseri explorate minulios.

Controversa trecuse la ei. Solidarizati cu miicuta, Mitu afirmaci are doi cotoi gi doui pisici, iar Barutru, adoptind in totul vederileIui titugu, rispundea ci mnlele erau ,,pigiqi".

PAPAGALUL SI RANDUNICA

Din colivia lui, Cocd se uitipe fereastrd Ia slobodeleri.ndunele. Lui, libertatea nu i-ar folosi nicidecum gi-i pare riu.Ca si se bucure de aer gi zare, elar trebui si fie in tara hti derodii qi banane, unde vizduhul,mai pictural decit in exiluleuropean, pune culori de floarevie gin penele pisirilor; intr-alte continente, intunecate.

Pimdntul lui, cu adeviratde aur gi rubin, in care pddurile cu ramuri qi frunze sunt inintregirne de cristal, se gi.sqte la sfarqitul cdmpiilor seminate cufloarea-soarelui qi griu, in apropierea basmelor qi vecin cuparcurile fermecate, cu mogiile gi proprietiqile lui Dumnezeu. Ca sizboare atat de mult, aripa lui, adormiti de umbra celurilor qidegerati in avdnturi de lungile nop{i mohor6.te ale unui emisferpizmag, s-a dezr.dlat. Alipirile firi sffirqit qi leac in colivia de fier,construiti in colivia mare a lumii, i-au ingreuiat incheieturile qi l-auingrdgat - 9i pini-n patria vlsurilor, care acolo nu se mai yiseazi cise trdiesc obignuit, ca pe aici, la noi, suferinlele qi amigirile, r,ulpilegi pisicile a$teapti ciderea unui papagal luminos obosit, ca siJdesfaci repede ca un ciorap de catifea.

-Rimii, mai bine, Cocd, in colivia ta cu zi.brele, in care liamspanzurat de un cdrlig o juciric si o minciund mobili, ficute

111

dintr-un colac de os, peltm a te consola leginat. Prins cu ghearelesau cu ciocul de incowigarea lui, inchide ochii, Ii-gi vint incet,intre seminle 9i apa din ulcicd, 9i mul;umegte-te si semeni cu ocheie galbeni atirnati de o verigi sau cu o lampd. de dormitor depmncl.

Rindunelele s-au adurat pe foseaua mare, din toate streaqinileimprejurimii, din bisericile boltite, din turlele ascujite, cu cmce saucu stea, din clopotnili, din gospodirii qi pitule, din grajduri 9i dinqcoli. Nu ptiu daci sunt citeva mii, cnteva zeci de mii, citeva sute demii, citera rnilioane, cici ochiul se deprinde si numere pilcurile,stolurile, roiurile. Sforile telegrafului, de.-a lurrgul drumului, suntca ni$te metanii de negru chihlimbar, atirnate intre stilpi gi,renduite treptat, par un gherghef de socotit cu mirgele gi boabe,rn$lrarc pe un gratar,

O cale inci nestribitut.i de copiii lor incepe din citun qi ducedincolo de Cartagina 9i Piramide, ale cirora gi intemeietori s,ipriditori, amestecati de sute de veacuri cu pulberea umflati decrivi.tul fierbinte al pustietiqilor de nisip, le-au vizut venind giplecdnd qi tricotandu-$i din lind de lut, cuiburi, ca niqte pungi, peqoldurile Sfi nxului incremenit.

Dupi cdt se poate cunoatte, zburitorii au organizat rdndurile giau hotd.rit plecarea. Ascultitorii stau locului, intor$i cu ciocul intr-o singuri parte. Apusul pune zibranic de ploaie cernit gi numaicateva ceasuri au rdmas pini ce fulgerele iqi vor anrnca sibiilefndiri din negura tiriilor in rnpele trdsnite. E o plecare nobili., deingeri, qi tristi, de heruvimi siraci, firi merinde, iiri bagaje,invesmantali in singura cirnagi de fulgi. Totul e pregdtit gi oraexodului trebuie si se fi rostit pdni la secundi. De cdtera ori,stolurile s-au ridicat, au voit sA plece qi s-au inton, prinse pe fireletelegrafului qoselii, ca ni$te cravate pi fun$. O intirziere, oindoiali...

Mirarea lui Cocd deveni atenti. Zburfuorii erau agitaEi de opreocupare. Cite un stol pleca din rinduri qi ocolea de citera ori ostreaqini de qindrild, in subsuoara cireia atArna, ca un urcior, un

112

cuib de pimant $i, desfacandu-se din stoluri, cate doue, rei,cildtoare se opreau grdbite pe cuib, vorbeau din gura cuibului cucineva dinli.untm gi se intorceau si comunice stolului ;tiri. Ogospodini micl a intirziat s6-$i deretice, pesemne, odaia pentruanul viiror gi surorile o dojenesc si o cearti - $i o mai asreapti cinciminute. ca si puie totul la loc. A treia oard stolurile s-au rldicar si.prin lumini, trecuri laolahi, dese. ca o velintd lungd - 5i nu s-aumai intors. Pe acoperiguri, se iviri cenuqii, wibioii, bucuro5i si puiestApanire pe camerele goale.

Am Iuat o scari ;i am pus-o in dreptul cuibului de subt $indrile,la care s-au oprit rdndunelele neribditoare. A rimas o rindunicisingurd, cu ochii inchi5i, in agonie...

-g99ql dati-vn jos incet. A murir...

ARMASARUL DE BUMBAC

Dragi Barulu, i[i trimit Prinpofti un armisar. Nu te sPeria. Lamlegat bine intr-o cutie de mucala, i-am pus ca impiralilor egiPteni, de-ale mincirii, in cutia lui, nilel fin inbot. ca si-l giseasci pe intuneric ;iun pumn de flori de mufelel, pentrudupi masd. De sete o si mai Poatirdbda pind Ia tine acasi: di-i aPi culingurila, bagi-i nasul in pahar

Ia te uitd ce falnic armesar ti.amales! Ai \rut intotdeauna un cal: amciutat un arrnisar. Armisarul fali decal esle un sergent-major Pe langiun civil; stra;nic in uniformi, cu

cizmele tari, cu sabia bine strinsi pe golduri 9i cu pinteni muzicali.Gura armisarului tiu e nilelug ciscati Ei moale cam. O zibali

de musama ii gidili nechezul. Mai bine, ca nu spumege: d-arumnle cutia cu bale si var ineca atmdsarul. Ochii lui sunt, mi separi, de sticld qi seamind cu ai ciinelui tiu de pe masi, cu ai ursuluidin dulap gi cu ai curcanului din etajeri. In privinla ochilor, toatedobitoacele tale, cu care ciletore$ti prin aPartament qi curte, incim1i, sunt fra1i. Mi se pare - weau si-1i spun Ia ureche, la urecheata rotundi gi carnati ca o mdnitarcd, ceva, - ci gi unul 9i armisarulies de la aceeaqi croitoreasi,

Tu nu qtii prea bine cum s-a {icut lumea' Intii, Mudnezeu aficut iarba, florile gi apa, ca si le minince gi si le bea curcanul qirata. Porme a ficut pe ciEelul silbatic, ca si minince bobocii de

114

raF. A lacut calul, care n-a mancat pe curcan !i pe cilel, dar care$ia ales mancarea curcanului li a ralei cu care se cearti toati ziuain liradi. Cnnd a ficut ti pe titup, care a licur pe meicuta,gindindu-se si faci gi el ceva, ci nu ficea nimic ai rideau curcile deel, tdtulu a mdncat pe curcan. insi cu toate cd dobitoacele minnnciori iarbi, ori se mdninci unele pe altele, ele se adapi toate intr_unsingur fel: cu api, pe care Mudnezeu a jicut.o in6i si_intai.

Nu-i asa c-ai inreles. dar ci gi-ar pldcea mai bine si l isimlucmrile balti si si ne inroarcem Ia armisar?

Coama lui o si se nimereascd bine cu asteptirile tale: e decoton__perli. dat prin picptenele des. pe spinare. poarrd doui;ci:una albastri, de stofi, ca s?i nu-l bati la spinare, cealalti, tle... tot demuqama, ca hamul $i cipistrul. Unde n-au stat podoabele de lasrne, crortoreasa a fo€t qi mai prevdzitoare ca Dumnezeu, care lasipirul titulului, in cre$tetul capului, si nipirleasci. A bitut cdte uncitimai cuiul, cu miciulia de aur $tiu ci o sd te supere burta preanetedd a armisarului, pe care domniqoara croitoreasi a cusuGoDlne, cu tot ce nu este de nevoie, iniuntru. Ai si te uiti camdezamigir. imi parc riu, dar cyri destul dc ho!, ca si nu mi maisicii cu intrebirjle. pe care mi fac ca rru le aud. Coada - ia orivesrece mai coadi: zece-jumbite de arnicil

Te rog examineazi copitele inuzabile: sunt din cea mai hni.mugama licuiti, ca ni$te pantofi de dansator Cind s_o face marearmisarul, o sil luim amdndoi in trisuri ca sil ducem la potcolar,Dar te vestesc: ai si cresti si tu tocmai cend o si fie bine si incaleci5i o si tc duci pe el de-a fuga. Ia Bineasa si Mogoyoaia. o sd inceapicursul primar! Siricanel o si-ri prezinr odati si cu rsul primar, dupacare croitoreasa nu gtie si faci nici o jucirie.

Acum. te rog. sd mi ier1i, dacd ari;i patru rotile subr oicioare.Aq li voit si calce gi si-qi desfacd picioarele, singur, ci un caladevirat.'[u rrage-l de sfoari.

Aa e viata, Bamgle : caii care nu pot si mearga, au trebuintide rotile 6i de o bucati de sfoard.

PIATRA PITIGOIULUI

Ne-am ciznit, doi copii, omami gi un om, si vA facem opovestire. Dacd o fi buni, nu-ivina noastri, iar dacd o f,rproastd, o si ne silim alti datimai mult. Basmul a ie;it dincolaborarea tuturora; mamapunea hre de bumbacuri ingiurile ciorapilor coPiilor,biiatul clidea un castel dinpietre dreptunghiulare, iarfetila impletea pe un schelet desdrmi fire de papuri vipsite, ca

si iasi din degetele-i cumintri gi mici un co;, in care si puie Ia vardpatru cirege. $i cum lucrau mdinile, mergea $i gura $i se croiapovestrrea,,.

Basmul incepe, ca toate basmele, cu vorbele: ,,A fost odati",pennu ci tot ce se intdmpli din lumea basmelor, s-a petrecut odati,adici pe wemuri, gi nu se mai poate petrece inci o dati.

A fost o toamni dulce 9i lungi, cum - nu e vorba - au mai fostqi altele, insi nu la fel in totul $i intocmai ca toamna aceea. Paserilecilitoare, berze cu aripile mari, rAndunele mici qi alte soiuri desigeli zburitoare, cu ciocul cit chibritul sau cdt creionul sau cdtnuiaua, ajunseseri cu bine in lara caldd, unde aveau si riiascipani ce trecea geml gi se topea zApada de la noi. Pasirile de la

116

(t

Giurgiu a$tepraseri pasirile din Arges, de la Baciu gi Severin, qidupi ce se adunari toate, au trecut in nori de stoluri citre miazizi,peste Dunire, peste S{antul Munte $i peste Mare, in Egipr, $i maijos, in nisipurile frdmintate de vdnturi, prin care umbli de mii deani stafiile de niatri.

Vizind ci incep si imbdtrdneasci qi cd unele din ele nu o simai aibe puterea si se intoarci. de doui ori inapoi, pasirile au linutsfat laolalti qi s-au hotirdt si zideasci un palat.

In timpul cuvenit, toate pasirile aduseri cite ceva girispindindu-se de trei ori pe intinsul lumii, ele grimidiri, dumicatcu dumicat, purtat in cioc, cea mai mare cetate din lume, cu boltigi inciperi $i cu o turle la mijloc. in turli fu pus pazrric un lulturnegru, cu o suti de ajutoare, o sute de ciori. Vulturul sta in fereastrasau pe vdrful turlei, iar pe creqtetele invelitorilor mai ioase, incollurile palatului departarc. vegheau ochii de olel ai corbilor,amati cu ciocuri gata de lupti qi cu gheare din acelagi metal.

Cdteva rindunici betrane, ca ni$te maici cu comanacul turtit nefrunre. remisesere in palar - si cdter,a becaqe. $i, la inrrare, in citeun picior, strijuiau gase cocori dobrogeni, ffei de-a dreapta $i de-astanga rei. cu gindul la nuferii albi de la Cernavodi.

Strijerii n-aveau de pizit numai insuqi palatul, ci mai alesmarile averi adunate prin virfuri qi frrizi. O pasire, cit un lluturede mici, o pasire galbeni, ciocinise in geamul unei imperit€se deprin raiurile fierbinli ale pdmintului gi impiriteasa, uimiti defrumuse[ea pifigoiului de aur cu ciocul tle os, I-a ldsat si intre. Dardupi trei zile tdlharul a plecat, furind in cioc un ac de diamantfermecat, cu vdrful tare $i (epos ca pintenul de glidili. Acul, pizitin ziduri de marmuri trandafirie, de citre totri cei o suti'deimpirali, care s-au strecurat printre timpuri la tron, avea insugireade-a lumina cu o scinteiere de luni pini in deplrtiri, qi el fu puscu piara lui dejar alb intoarsd incoace, in locul cel mai inall alpalatului pisiresc, strdlucind ca un luceafir mai mare.

Isprava izbutindu-i bine, a imb5rbitat inima piqigoiului de aur.El zise miicutrelor rindunele:

"Sta1i ci o si mai aduc si alte averi.117

cici acum am inleles cum trebuie sd lucrez $i nu mA las pane nu

umplu cu striluciri ^scumpe

candela flri untdelemn din turlacioroiului Dumitr-r.r". Intr-adevir, cioroii fusesere tod botezagi, ca si

fle de cilindarul rominesc Ei ca si se sirntijurali qi legali sulleteqtede cetele sfinfilor O suti de ciori primiseri o suti de nume, ca

oamenii, qi in liecare dilnineati gi seari, cdnd se vinau laolalti,

amestecandu-se, apele luminii cu apele inLunericului, n:lturul il

striga pe nume, ca si radi de nu cumva, weunul, apucat de dorulpribegiei, ar fi pirisit creasta coperigului de pazi 9i ar fi plecat. Insd

cioroii nu s-au miScat din locul lor niciodatd Ei totdeauna ei au

rdspuns de cXte doui ori pe zi chemirilor rulturilor, ziciind ,,Crau,Crau" - ceea ce in limba ciorilor insemneazi: ,,Sunt aici, fii firi

grijd. Nu plec."Cu istelimea lui, pitrigoiul de aur se duse la balconul altei

imoiritese din tirimurile calde, care tocmai citea o scrisoare de latinirul ei impirat, dus departe, in cuprinsurilc mirii de mirgean,ca si cumpere gi si aduci, pe spiniri de cdmile Ei elefanli, grdu qi

secari pentru supuqii lui. Cici pe wemea aceea 9i in Frile aceleaunde nu creiteau bucate cu spicul gros Ei cu $tiuletele mare, ca la

noi, impiralii ficeau treburile astea, plidnd cu mdna lor qi

cumpirnnd, pe vizute $i pe gustate, toati hrana oamenilor dinimpiritii. Coribiile aduceau in strimtorile Mirii de Mirgeanbutoaie cu branzi grasi, burduqe cu unt, saci cu porumb qi griu qi

sare. Si dideau asemenea mar{i, care in lara de unde venea seflcea de Ia sine, pe alte mirfuri, de alte soiuri, care $i ele, in partealocului, se ficeau de la sine: curmale, portocale, rodii, scortrigoare,dingi de elefant, os de broasci, gi mirgiritare - 9i schimbul treceaprin iniinile impiratrilor qi lumea era mulqrmiti.^

impiriteasa era bucuroasi foarte de cele ce-i aducea lacuno$tinti imperatul 9i intrerupse citirea scrisorii, in clipa cind cucoada ochiului zirise pitigoiul galben rdsfrlindu-se in lereastri' Eadeschise cu bigare de seami uqa cerdacului, temindu-se sd nu-lsperie gi negtiind cu ce fel de poami de preficut gi de hot aveade'a face. Afurisitul de piligoi trigea cu ochiul gi cu urechea gi sirea

118

jucind imprejur, sprinten gi drigilaq. Abia se intorcea cu cioculintr-o parte, ci se qi muta in partea cealalti, iqi intorcea capul piezig,ca sA i se mdi pata cirimizie ce-i sta frumos pe gugi, ca o floare clemu$cati; ii scanteia c6.nd ochiul drept cind ochiul sting - 9i, wijitide atatea tertipuri, impiriteasa cu greu igi mai potoleaneastamperul de a prinde pitrigoiul, pe care vroia si-l tie in palmi,sil duci Ia ureche, si-l mangaie cu obrazul 5i saj senrte.

A! ce $arpe de pitigoi. Cdnd impdrdteasa ii zise incet,strecurdndu-gi vorbele prin cripitura ugii cerdacului: ,,Nu wei si fiial meu?" el rispunse: ,,Cirip". CAnd ii zise: ,,.Apropie-te Ei vinoiniuntru", piligoiul rdspunse de doui ori:,,Cirip, cirip,,. gi cindimpiriteasa deschise uga de tot, el nu fugi, ci se piti in penele luide aur, ca o pitulice, 9i impdriteasa il lui cu gingdgie in m6ni, ca ominge. Pi$goiul nu se zbitu defel qi se lisi dus in bogatele inciperiale impiritesei.

^ Pi$goiul nu mai vizuse niciodatS. o impiriteasi de culoarea ei.

Impiriteasa dintai, de la care furase acul cu luceferi, fuseserogcovani la pir 5i albi ca smdntina. impiriteasa de acusi eranegricioasi 5i cu roalea astea neinchipuir de fr-umoasi. pielea ei eraca dulceafa qi in albul ochilor se rotunjea o lumini ca prunelebrumale: genele groase se incrrrcau ca lulgii: gurita aveu ,uia"ul aumiezul simburilor de caise; degetele erau lungi qi moi, goldurileinalte gi croiala fiinlei intregi a imperitesei iegea din nigte tipare, pecare Dumnezeu le gdndise mult gi le iubise.

Piligoiul intrase in obiceiurile impiritesei: el clormea pecipitiiul inalr al parului. cu ciocul intors spre ochii ei, pe care ilgdtea cu jumeruri. Pe tr-upul mic al pisimicii incipuseri toatepodoabele, cu atat mai scumpe cu cit erau mai mirunte, aledomnigei, care a gdtit-o cu miinile ei, trinind-o in poali;i pegenunchi. De jur-imprejurul gatului, impiriteasa ii aninase un$img de opt mdrgiritare, cele mai strilucite din toati lumea. Lapiciorul sting ii petrecuse inelul cu briliante cel mai mare din toateimpiritriile, iar la piciorul drept ii pusese o pietricici, singura dintoatd lumea gi a cdreia licirire albastri era ca un fum. piatra. luati

119

din timpurile foarte vechi, din degetul unui imperaL care supusesevointei sale toate pimanturile ti toate apele ti biruit numai in ziuain care i se putuse ghici taina gi cind a putut se-i fie smuhi Piatradin podoabele lui - avea puterea si vindece, si invieze mortrii, siintinereasci bitranetea qi si prefaci toate gandurile in bucurii 9ifapte.

Cu aceasti piatri la inel, omul putea si umble pe talaze $i penori; putea sd zboare, putea si afle, si gtie 9i si invete; putea sivorbeasci in limbi striine; putea sd faci flori gi fructe in m{loculierrrii; putea si scoboare fulgerul la porunci; putea si faci din apivin; putea si scoati api din pietre; putea si schimbe pietrele inoameni qi oameni in pietre; putea si vorbeasci in orice timp cuDumnezeu.

Cind se vizu piligoiul de aur stipin pe firimirura de piatri dela piciorul drept, nu-i mai lipsea nimic. Pe fereastra deschisi gi-aluat zborul citre palatul pasirilor, pe care avea si-l inzestreze cunigte puteri neinchipuite. Insd, ca si nu zicd impiriteasa ci apridat-o (destul ci o lisa cu inima frinti), el zise pietrii sd se maifaci o piatri la fel cu ea, ca si lase qi impiritesei una. Cum sa zis,a$a s-a $i fecut - ti se mai lacu o piatri la fel, insi cu citer.a puterimai puline decit piatra piligoiului. Noua pietricici putea cat 9imama ei, foarte multe minuni si faci: nu putea si dea insi tineretedecit impdrd.tesii, impiratului qi copiilor lor, pe alfi neqtiind si-iintinereasci. Din aceasti pricini, impiriteasa cea negricioasi 9ifrumoasi qi impdratul, dimpreuni cu copii lor, mai triiesc $i azi,frumogi, tineri qi voinici ca gi pe rremuri, mutali departe, tocmai inpra de Numaidecit-dedesubtul-risiritului.soarelui, unde, ca sd teduci, trebuie si umbli pe apd o suti si cinci luni: si daci nu obose$dajungi.

intre timpuri insi, un biiat de sitean din pir$le pustietilii,care pi$tea caprele prin preajma palatului pisiresc, vizindliciririle stelei din rdrful turnului marelui vultur, sa apucat se obati cu pietre, socotind si o doboare. Zadarnic l-au croncinitcioroii qi l-au ocirdt maicile rindunici: el da cu pietre. Pietrele

120

dimprejuml palatului nu erau nici ele ca orice bolovani, firi chip.Dimpotrivi. tr'ie ci acolo era locul unde Dumnezeu lEcuseimpirl$ile gi ,.alatele, unele cu altcle; adevdrul este ci fiecarepiatri era un inger, o floare, un dobitoc sau un pe$te, $i biiatul cucaprele arunca in tum numai cu fiinle impietrite.

Ce-a pilit insi biiatul cu caprele, $tie numai pielea lui!Vdzindu-se luat mereu la ochi cu aruncituri. acul cu luceferii. aculdin virful turlei, care lumina palatrrl, sa necijit 9i scoborand ca oviespe, s-a nipustit asupra pizitorului de capre gi s-a pus si-l inlepe.Virful lui intra 9i iegea mereu, in mddulare. De intrepituri, spinareaIicu o cocoage; capul crescu cat banita; miinile se aritari ca niftebroa$te lestoase; pleoapele se umflari ca pepenii galbeniinjunghiafl. Despre picioare gi despre ce mai rdmAnea din om, numai vorbesc. Cu toate umfliturile lui, din tilpi qi pani in cre$tetulcapului, biiatul crescu in sus ;i pe laturi cit o claie de fin qinemaiputindu-se trine pe picioare, umbla ca o bigici umflati,purtati de vint - gi rideau de el ciorile gi insugi

"ulturul, care nu

gtie de obicei sd rndi. Numai glasul se mai putea migca slobod albdiatului qi glasul biiatului se ruga si fie iertat cA nu mai face,zicnnd ci abia acum a inleles ci pasirile sunt sfinte $i cA palatulpisiresc este aI lui Dumnezeu.

Tocmai atunci venea qi piligoiul cu pietricica lui $i, strangandsfatul pasdrilor bitrine, incepu prin a le intineri pe toate qi toatebituri lumina cu aripi noi de pui. Cind veni 9i el, rulturul se rugisi fie miluit, trdgdndu-i-se $apte sute de ani din o mie gi trei sute,cdli avea.

-Ba te facem de un an qi jumitate, zise pijigoiul, pentru cAtotuna e,

-Daci zici dumneata!... rdspunse rulturul. insi atunci sd-mifaci $i o r.ulturil i, cici mi s-a urit singur aici, numai cu cioroii.

Vulturul s-a ridicat pini in fundul cerurilor intinerit gi insolitde o mlturoaici mnndri, cu care a ficut mii de rotocoale invizduh.

127

-Acum, pe biiatul cu caprele, adaose pigigoiul, si-l iertim, 9isi-l facem paznicul noshrr, ci s-a pociit. Aveam nevoie de un om,ca si ne pistreze pietricica in palat.

Cind auzi, biiatul cu caprele s-a dezumflat tot gi s-a {icutfrumos ca un rege,jurdndu-se si pizeasci palatul straqnic, cu toateputerile strinse in pieaicica piligoiului.

Numaidecdt, un pirete de plumb gros se alternu pe uqi, peziduri, pe turle, ca o zidirie noui peste zidiria veche, ca gi cumpalatul intreg ar fi inffat intr-un glon[ de puqci. Cioroii furi trimiqila treaba lor, lua1i pe sus de un nor adinc de corbi, care trecea dinSahara cdtre Oceanul Inghelat. gi biiatul cu caprele, pe care ilchema Nip, 9i-a luat in primire cheile gi comorile. gi ca si-Eifuduleasci qi el caprele lui, le-a licut coame de sticli, cu fele decurcubeie qi copite de agati lustruitd gi schimbinduJe Fceliile inbarbiqoane de ibriqim Ei licindu-.le pielea de catifea, le-a pus 9i citeun disag de aur in spinare qi le-a trimis acasi cu 1apul, la pirinli,care erau niqte siteni harnici gi siraci, ca si-9i cumpere pimnnt.

$i de-atunci, palatul e gol aproape tot anul, cici nici o pasirenemaiputdnd si-mbitrineasci, ele nu mai riman neputincioase inministirea lor, ci se intorc intinerite in fiecare primivard, din tirilecalde, Ia Giurgiu, in Argeq, Ia Baciu, la Severin $i in Bucureqti...

Acum, daci povestea noastri nu v-a plicut, si ne iertati.

GEAMANTANUL

Trebuind sd plece peste Olt,pe doui zile, titutu i-a cerutMiplui, fetitra lui, si-iimprumute un geamantan, Lapatru ani $i jumdtate, Mitu eproprietireasi de o mul$ne delucruri. Afari. de pipugi, ea areo furculili, un cu;it, o linguri qiun colac de $ervet, inchise intr-o cutie de atlaz, cu copci qipaftale bisericeqti. Are oumbreld de cucoand mici,

gelbuie ca midulu. de banani 6i cu trei flori tighelite cu aur Arepo$eti $i in po$eti, oglindi, un harap de celuloid, o batiste, doinasturi, un dop, un leu, un chibrit qi un ac. Mobilier citwei, pentrupisici imaginare, o matini de cilcat gulere pentnr wibii qi ciorapipentru greieri. Scaune pentru veverile mai mici decdt in pidure gitoati gospodiria unui basrn {iri sfhrgit, cu fiintre din ce in ce maiminuscule, cu inchipuiri fragede Ei neverificate. $i zestrea eicilitoare se incheie cu un geamantan, care trece din odaie inodaie, ca prin girile unui continent zugr;vit cu aurore $i tapisat cupove$tr.

-Hamal! strigi Mifura - qi vine Bamlu, bondoc gi spitos, cuceafa lui ca fierul gi cu muEchi la brale ca titutu. El ia geamantanulgi su{li ca de o greutate mare, de la canapea la scaun, dind,,bagazele pentu Bagov.."

De doui ori pe zi, Migu pleaci la una din staliileapartamentului, gribiti si vadi mai repede pe unchiul Sesis gi pe

723

Titana, pe care ii iube$te tare de tot, ca pe o mili gi ca pe un cal qica pe o viculi, superlativele de dragoste ale copiilor domnuluitahrtu.

-Nu vi mai stimpirali, mii beiete? se supiri titutu furios.Lisati-mi si scriu... Uite, tetuu o se faci o edituri mare, o librdrie,o mo$tenire. Barufu o si fie director $i Mitu directoare: pestecincisprezece ani povestirile lui titugu o si le citeasci toati lumea...

Bamgu priveqte cu o speran$ qi rispunde:-Nu mai fac gilidzie: sd duc bagazele la gai gi mi intoc. Miciu

pleaci Ia Baqov $i pomi md duc qi eu.Titulului i-a trebuit insistenli ca si determine fetiF se$i dea

geamantanul ei. Tocmai bun pentru doui batiste, o pereche deciorapi, cdteva gulere, o cimag6, magina de ras, un prosop gi douiflacoane, geamantanul putea si slujeasci o dati qi el la o cilitoriemai lungi decit drumul accidentat de Ia odaia copiilor la dormitorMip ascundea insi un secret in geamantan $i pitise !i cheia, ca sdnu poati fi descoperit, evazivi la intreberi $i hotirlti siJ lase pekluru 14,4 u46dt,

Tirgul ra ficut cu greutate 9i cu o chirie scandaloasi. Laintoarcerea din Olt, titutu s.a obligat si aducd un co; cu cipguni giun buchet cu bujori qi mu$etel, Si sd dea geamantanul indlrit.Cheia, totuqi, a geamantanului, nu a {icut parte din contract gicind Mig ia dat-o titulului, aritnndu-i-o din depirtare, i-a maicerut $i o cutie cu bomboane. in puterea celui mai tare, titulu nuare ce face 9i se supune. El va pli.ti arenda pini la bob.

Invirtindu-se o dad cheila in broasca geamantanului, Mip s-aghemuit cu capul in pumni qi s-a roqit qi a ris intimidati.. Si pe cdndse ridica incet capacul, Mip gi-a dus un deget la buze:

-Tituple, doarme...-Intr-adevir, inlAsurat intr-un jurnal, in geamantan dormea

dus Ursulache, o fiari de catifea albi, pe care fabricantul dejuciriia construito cu ochii ga9ii.

Mip nu i-a dat voie sA scoati pe Ursulache din geamantan gititutu a trebuit sil poarte cu el printre rufe qi obiecte de toaleti,pini la Severin qi inapoi...

O $EDINTA DE FOTOGRAFIE

Tinirul nostru prietenDoru a figiduit copiilor si-ifotografieze. In dimineatadumincii hotirite, spilatul a mersrepede, $tergerea urechilor cutamponul de \,?td nu a dat loc lajalea obignuiti, suflarea nasului gi,,gahgaha" cu api caldi, iuliti cudoui picdturi de menti, s-aupetrecut fire incidente. Dinobiceiul lui de a-qi primi rindul lacoadi, subt pretext ci e ,,ocupat",

Barutu a mai reqinut pentru duminica fotografiei nazurilepreferintelor 9i intiietigilor sftict personale. Ludndu-i urecheadreapti Ia cuript, el s-a incipitrinat si 9i-o dea pe stinga, qi nasul atrebuit lisat la urmi. Era un fel de a-ii demonstra voin[a, ceea ce-iatrase o resfire, un ordin 9i o piruiali. Piruiala se practici, ladomiciliul lui Bar-uju, cu doui degete, cum am mai spus, arititorulgi vecinul lui cel gros, intre care sunt prinse, intr-un gest culegetorde flori, trei-patru fire de pir gi zmucite din loc.

Zmucirea e 6oari. dar zbieratul e monstmos. in zilele cindcauti. gilceavi, Bamtu alteapte cu neribdare si urle, 9i are nevoiede un pretext, pe care il provoaci, ostentativ, dintr-o trebuinXiadAnci de a se transforma in victimd pedepsiti pe nedrept.

A4a, el confundi cu bund-9tiin1i piciorul drept cu stdngul Eicere se i se puie pantofii pe dos, refuzdnd si primeasci pantoful

125

sting in piciorul sting: in ambele imprejuriri rezultatul esteca$tigat. Barutu urli qi daci-i pui picioarele pe podind intoarse, liurli 5i daci l-ai incil1at dupi picior

Barulu se poate ciocni cri capul de pireli qi uqi de zeci de orifiri si cricneasci; nirivag, el ar vrea si ridi, ca de un lucru denimic, qi izbuteqte si ridi. in conceptia lui intri orgoliul ci nurebuie si se frece la cucui. insd, rdzbit citeodati, trece in camerade aldturi, unde este surprins ci geme;i ofteazi, misurnndu-gi cupipdinrl zgarciul rotund ce s-a ivit in pir. Daci l-ai vizut in aceasrisituatie de om dureros, Barutru numaidecit a $i inceput si urle,jumetaE sau pe trei sferturi, de durere, qi un sfert din sentimentulrupinii ci s-a dat pe fag.

-V-ali vexat, domnule Barutu? il intreabi cineva. Vi camusturi cucuiul. Vezi, daci lacem nebunii?

$i atunci ii trece, ca si arate nu numai ci nu l-a usturat, dar ciiar fi fi.cut, dimpotrivi., foarte multi. plicere.

Dinaintea aparatului fotografic, Mitrura a qi luat atitudinea careii spune instinctul ci-i sti mai bine. Dar pdni si se orientezeobiectir,ul exact gi pini si se aprecieze, printr-un resort cu balica decauciuc, durata secundei, ea obose$te, qi atitudinea ei, corectatd deo somnolenli a ochilor, hxali pe monoclul fotografic, se destrarniin clipa cind este ,,gata!" Barufu s-a uitat un timp Ia aparat gi ainceput si se joace cu buzele de-a bmm-bu-ru-ru, brim-bi-ri-ri,brom-bo-ro-ro. Comanda: ,,gata!" il gise$te intors cu spatele lafotograf.

-Uitd-te la domnu Dor"u, Barutr_r..,-Mitu! uiti-te ici in colt...-Mai la stinga ni1elu9, il roagi domnul Doru, qi el scoate

picion:l in afard.-!ine, md, picioarele lipite!Barulu iqi suge burta, crezind ci miqcarea pantecului concordd

cu a picioarelor, ca la maimuloiul lui rogu, care, strdns de mijloc,bate din tipsii.

126

-Daci nu stali frumos, o si iegitri pociti. Bdgati de seami!Acum! Bun! Bine!

Dupi developarea cligeului, ne-am gdsit in fatra unei scene pecare nu arn a\.'ut timpul se o prevenim. Mitu a iniflcat urechea luiBarulu, ti Barutu se zbate ca un ied prins de un corn gi se apiri cucopitele, pe dedesubt.

-El a dat intii cu piciorul! afirmi Mitru.-Ea m-a apucat intii de uheche! afirmi Barutu.$i ca si se incheie o serie de tragice evenimente, miicula qi

tdtufu $i-au luat fiecare copilul lui, pe care-l roade ii ciugule$tefiecare, in vreme ce Mitru rdde in hohote, 9i Barutru a leqinat de ris...

sb

OMUL DE AUR

Doi birbali qi o fati urcidin ges, din lu{erni, poalamuntelui, citre satul de subtpiduri. Ei calci la fel, aplecaqipe linia coastei pieziqe, cani$te soldali mari, 9i duc,ri.zimate pe umere qi in podulpalmei, ca niqte arme grele,coasele, cu baioneta intoarsi.Cine nu ar cunoa;te unealtade retezat de-a-n-picioarele,finul gi otava, qi nu arinqelege ora de aur care scstinge in apus, pe cit se ridiciin risirit ora de argint, ar

putea bdnui ci aceqti muncitori ai cimpului cosit purced in suscitre luni. Oglindirea albi s-a qi prins, de dincolo de codrii negri,in penele de olel ale celor trei coase care zsirie cerul,

Se pregitegte taina odihnei, la care iau parte lacile, fumul dinhornuri, l6.nos, ceata de mai multe terii, inchegate printre depirtiriqi renduri de mun1i, pe muchii $i cotoare. Litratul ciinilor, biruitde liniqti, se indulcegte ca o toacd. Mugetul vitelor e sufletesc qiclopotul cailor care au intrat cu cldile in guri, bate-n catifea. Firevdnt, marginea cu porrrmburi a cimpiei e frimintati in foile lungigi curgetoare, de o simlire.

Pace voui! roste$te necuvanhta ticere din amurg 9i, din mun1i,rdsar qapte biserici cu singura turld a hecireia dintre ele, asculiti ca

128

tr!,f+'.,'t tt

" *nrdD i' mtt'o'"t

un creion cu varful lung - pe cand giinilor li s-a iecut noapte Sisomn de timpuriu.

Fetelor qi copiilor, pestrili in livadi, 9i care cauti, fiecare pentrusine norocul in trifoiurile cu patru foi, li s-a strecurat umbra pe subtpantoh gi au rdmas in mini cu intuneric. Ei se ridici sfroqi denegura care vine din pimint qi se cautd unii pe altrii, ca si nu-iapuce arfita de sticli a lunii pe cimpiile rimase singure cu ea qi,{iri voie, au inceput si cante gi, liri voie, cAntecul lor incet e orugiciune. Oamenii care se intdlnesc in drumul cire sat igi zic;,,Buni-seara" 9i de fapt ei vor si spuie mai mult, cici luna qi noapteaqi tdcerea qi oboseala le dau o fizionomie de icoani qi ascunrl in eiinlelesuri intortocheate li temeri.

La noapte, tirziu, cind vor adormi toate satele din munte $ipidure, cind se va opri munca oamenilor de tot, se vor pogori dincregtetele piscurilor celor mai apropiate de stele, cu poteci, carerdspund in vecie, - in cirucioare mici, trase de asini albi, cu catastivgi arhivi, apostolii, bitrinii si profelii ambelor lqeziminte, ca sicumpineasci faptele din timpul zilei, pentru cel mai mare folos aldrepturilor qi al celor picitoqi. Toate aceste socoteli jXcandu-se varaqi toamna, cind nu ploui nici ninge in cilimari, munca de noapteeste. de la lacerea Iumji pini azi. cu rorul a stihiilor de sus.

Noaptea trecuti a fost giligie de glasuri in bititura noastri,unchepii Domnului neputdnd sijudece la fel veghea unui cantiret,gisit cu lampa aprinsi. El scrie noaptea, cu urechea la celenegriite, stihurile cantate in auzul luminii. Prorocul pd.minturilorinflorite a horirir cd el se roagi. pe cdnd preolii r,ramurilor slerpeau socotit ci blestemi; 9i s-au uitat qi unii qi altii cu nasurile turtite,prin geamul lui la el, ca sd-9i faci pirerea cea mai adevirati,vizindu-l cu ochii - qi tot nu sa inpeles. Sta rizimat in cot,alteptand ca un nerod, si-i ia cineva, nezirit, mina si sd scric cumina lui - qi scria o bucati de weme qi se oprea, ti iar a$teptapirand ci vorbe6te cuiva gi ci aude vocea aceluia numai el. $iprorocii s-au gnlcevit in mai multe limbi la fereastra, ca nigtecirturari pimenteni, care 1in silit gtiinta qi inchipuirea in gridina

129

lor ingrddiri, ca mirarul !i ca leu$teanul, pdnd ce s.a putut aproPja

de perdeaua cintdrelului un Er,anghelist, obiqnuit si scrie cu vorbe

sopute.-Uitati-vi mai bine, zise Ion, Luca, Marcu sau Mater. .Pe

scaunul de ldnsi sobi sti cineva cu obrazul de aur, cu ochii deLuca,Marcu Matei. Pe

smarald 5i ametist li mina lui, agezati pe un genunchi, e

insnngerati. Lali vizut?intr-adevir, cintirepl asculta la piciorul muntelui, in citunul

9i bordeiul lui, de Omul de Aur, in r,T eme ce adormeau Ei licuricii.

in troaptea aceea el venise singur din bolta bollilor, inaintea

nrofetilor lui...

I-{BORATORUL NOSTRU DECERCETARI

Suigul cunoqtinlei se urcdnumai "treptat ti anevoie. 'Iot ceam putut cipdta in patru ani, dinafari, este ci pe copii ii aducebarza gi ci pe pisoi ii face pisica.Uum anume, intrucAtva opriveste: Mip pretinde ci pe lasubsuoari; Ilaru(u sustine, dupeo veche perere, pe care Milu apirisit-o qi el o adopti complet,cd pe guhi. Mi se pare cA Barutuo si rosteasci pe r din ge! ceci

pdni Ia primul lui majomt de trei ani, inci nu a putut ajirge sn_lpuie pe limbi.

Aducerea copiilor cu barza e-o idee fianquzeasci sau germani,ne pare riu ci am nagionalizat-o in gospodirie, tlar ne-a colmunicat_o Cati, sisoaica gi agentulde culturi din casi. Cu toate ci,.r,., cit.gtegi scrie, ea propagi principiile pe care le_a invitat experimentalpnn casele pe unde a trecut, pentm ci ea $tie fi alte lucruri ascunsegi le_ explici intr-un stil qi intr-o limbi, ca si te strimbi a" mr, ,roiam botezat-o pe Cati: Kant, filozoful pirlii noastre din aparhment,dintrc camera de baie qi bucitirie. Nici o idee, nici o ach'iri1i" norispirituali, expuse de acest filozof, care gtie si spele gi rufe, nu vinefiri.argumentele principalele: ,,ziu, conagule!,i gi ,,si n_apuc si miscol!" pronunFte cu accent plicut.

131

Odati, Cati, care colporteazi legenda viplului cu cdter'a capetepi sejuri ci a vizut de doui ori pe dracul, o dati cdnd se scilda in

Mureg, iar a doua oari la piscutul gdgtelor, pe la Vinga, ne-apovestit cA un copil s-a niscut cu toti dintii qi toate miselele Ei ci

vorbea ungure$te, dar a treia zi, fiind de o precocitate exagerati, a

murit. Titulu a intrebat atunci daci pruncul avea Ei mustili sau

daci se niscuse ras, ca dePutatul sas al Ardealului, qi Kant sa

supirat, rdnit in simjirea lui politicd, 9i a cemt leafa, ca si

demisioneze.*De ce s-a supdhat, tituple, Cati? a intrebat Barrrp. Uite ci

pindze.-Tare mai eiti proas6, Cati dragd! i-a spus 6tu[u - $i Cati nu

a mai plecat, pentru ci titulu i-a zis dragi, o vorbi, care peungure$te insemneazi: ,,scumpi" qi se cinti la ceardaq' Dar vorba

..proasti" i-a rimas 5i Barulu i-a aplicat-o de-aluncea mereu. subforma ,,poati".

Cu un filozof, cu o pisici qi patru pisoi, cu o miiculi, cu untitu!, cu Milu $i cu Barutu, am a\,'ut in apartament un univers. Dacemai punem pe Mo Cdpn, care-i adeviratul Mo$ Criciun, pe ,,MaicaDomnului cu Fiul ei", cum exprimi cu o pedanterie gingafiMipra, pe italianca din ziua duminicii, cintireali din Rigoletto, peharmonici gi cu gura, universul noslru merge pini-n Alpi,resedinta preferati a unchiagului; 9i pnni la Roma.

DeEi bitrini 9i viduvi, italianca se ingriEa o dati pe an,9i depatru ani, de cind ne uitim pe geam cu Mi1u, 9i de trei ani, de cinds-a ivit la fereastrd qi Baru;u, la cei qapte copii frumoqi ai italiencii semai aduni, an cu an, cite unul. Intr-o zi de praznic, ea gi-a adus tolicopiii, fete zulufate qi bdiegi cu ochi albagri, toti frumoEi, cura;i qi

bine imbricagi, fiecare apar;inind cnte unui model deosebit.Singura riu imbricati era italianca mami, incinsi totuqi cu un 9or1bine cilcat. Dupi harmonicd, siciiti cu o dibicie ugoari Ei rapidi,toti copiii italiencei, sprinteni qi nervo;i, cu dansul in singe Ei cusaltul in talpi ti cilciie, sau pus sijoace qi ci cnnte un balet, uniiinvirtili la dreapta, allii ocolind in stanga 9i strecurindu-se

732

rindurile intre ele gi frcindu-se doud cercuri, cercul mare mic sicercul din mijloc lirgindu-se mare. Milu ql Baruru au birut. debucurie, din palme. Firi si 5tie, ei au aplaudar si rilulu le_a spuscum se zice la teatru ceea ce fac ei qi cum este teatrul, acolo undeesrc.

Lui titulu ii place cum cinti italianca din harmonici Ei glasulei dulce qi trist. Cand cantd, il intreapi cela la inimi si daci nrl ar fimiicula, care si-l corecteze qi care di de obicei numai un nol. el i_ar lisa sd cadi in curre, pe fereastri, toqi polii din buzunar.

-A draculuil are,,ralenr.,. zice tdtulu, cu ochii umezi nireLus.Milu gi Barutu n-au inreles cuvinrul. pe care nici tdturu. care_lspune,^nu-l inlelege deloc.

-Imi place ci-si qine copiii, totdeauna, curali, rispundemiicuta. 5i chemdnd-o pe ihliancA sus. miicup i-a pus in brate unjurnal cu cite pulin din roate, oud. zahir sipun, slinini, sare..piine qi citera cirpe ,,pentru cel care vine,, - ,,pentru cel care e pedrum"...

-Graliei mulpmeste iralianca.-Cine vine, 6tutule, de a zis miicuta ci e pe drum? intreabi

Mipra.Si titutu zice: ,,Messia". [l o si-i limureascd fetilii lui cine este

Messia, mai tirziu, cici el vine pentn.r hecare om $i pentru fiecarefetili. in mai multe feluri si acum nu erre dmpui de examinatproblema in rolalihrea ej...

Laboraton-rl nostru de cercetiri qi Academia noastri de notriuniqi lexic funclioneazd in toate zilele siptdmdnii.

ZAPADA

I .Pentru niite pipu$i, nici

ci s-a mai vizut lari mai curatica impdrigia mat1 a zdpezilAlb in miazinoapte, alb inmiazizi, alb j ur-imprejur, qi albintre margini, pretutindeni.Golul din codri s-a implinit cubroderii 9i urzeli albe, tesutemigilos cu miliarde de igli;e 9iace. Plopii s-au inlbgurat inmantale lucii, satele s-auimbrobodit cu ldni recescAnteietoare. Daci s-au suryatclddirile miraculoase de

frunze, bisericile verzi gi castelele fragile, armat€ cu ramuri demesteacin gi cu grinzi de gorun, ele s-au reclidit in schimb intr-osingure noapte de pufuri de pipidii astrale.

Dmmuri gi poteci cilitoare, apele s-au oprit intr-un gand,preficute-n cii. Pulberea lirinii s-a a$t€rnut strecurati dedesubtulsticlei de gheatri. Ca si se mingdie de pierderea culorilor 9i anilucilor fermecate din amurg, acum, cdnd lumina s-a invilitucitcu umbra laolalti, ca o mantie aurie ciptuqiti cu t.rgaie, Maicapipuqilor, Preacumta, di fiecdrui griunte de zipadd o floare Ei-lscrie cu piienjeniE. Peste noi tof, firi deosebire, cad stelele, cadfluturii unui botez de gheaF.

Vifore de nimburi, furtuni de aureole, viscol de tiare, virtejuri,calamititri 9i epidemii de glorii... Durnnezeu bate timpul cuSluvaere.

134

In umbra incle$tatd a stretinilor de [ur!uri, trec sfinti in stihare.qi plugarul, invesmdntat in odijdii, merge in toiag prin Ierusalimullui noiembrie, arhiereu incircat cu poveri minuscule de argint.

Miresele au umplut ora;ul. regii sunt li.rd numir lcoinele aupurces la drum, qi chiar caii sunt purtitori de cidelnili risunitoare.pe cind candeli cu focul inghelat sclipesc in consrelaliiimbe\ugate. Oameni de oglindi stribat impireda zipezii, printreschimici in giac gi ciubote. pe pdrtii de-a lungll se ingirl iconografiafumurie a Bisericii de Risdrit 9i, dimpotrivi, cilitoresc sta"tuile,ogivele gi vitrourile, rinite in spirtura sacri de cite un rubin.

-Moq Criciun e Pipuga Mare, mitropolirul tuturor pdpu$ilor

stribunicul juciriilor, niscocite pentru iarni. El nu poaie veni penoroi gi colb, pentn ci giubeaua lui de purpuri nu_qi roaiepulpana decit pe cimpuri de zibelini, curate, miturate cu tdrnuride sticli, netezite cu tivilugi de ametist. Cine I-a vizut cilirind peun asin preamic gi atirnindu-i picioarcle prea lungi in aer. penflapoarta oraqului, nimedt, a mintit. Mo$ Criciun cilitoregte pejos,de-acolo de unde pleaci pin-aci unde ajunge, dupi trei tuniOedrum printre citunele adormite, uimind ciinii $i lupii cu lini$teaIui gi incremenind corbii-n copaci. gi nu-i numai Mo5 Criciun, sunrmii de Mogi Criciuni: cici s-a inmu\it qi Moq Criciun de cAnd s.auinmullt copiii - ;i fiecare unchias pleaci-ncoace din pegterilor lor,pe cnte o scorburi deosebiti, mai apropiati, ca si {ungi la timp.

De asti dati, noiembrie i-a rezit pe totri cu o lund mai devreme,$i mo$negii, venerabili la chip 9i sprinteni la picioare, cocogali,pentru ci afa le sti bine gi aqa e uniforma, dar in sinea lor flicii, aupornito, mi se pare, in cele parru pir;i ale lumii, sili! ca laintoarcerea din drum si vie cu umbrele de ploaie gi gogoni.

Cum se niruiesc ciorchinii de mirgiritare din boltrile cu vite demetal, cum se primle muntele de mirgele Ia fap pimintului prinsin iarmaroc, o singure pasire a rimas la 1ari, vrabia cenugie,impliniti ra o cucoane duri, cochetd, cu o linie de tarrl lingdpleoape. inrr-o groapi albi. unde ra frinr,i desficur o minieaburie de oviz, cincizeci de raibii vorbesc franpzeste gi joaJ,

135

vioaie, o sceni de bulevard, ridicindu-se in stol odati $ipogordndu-se iare$i in stol, pe acelagi loc pirisit, la trecerea unei

sinii cu tilpile unse, trasi de un telegar stil englezesc Una din ele

a furat cela din carele cu mei ale armatei, cici fuge cu spicul unuipai lung, ca un hot de lire telegrafice, qi o ia Peste case

Seara, zipada inaugureazi sili imense ca de paturi albe,

dormitoare ca penml lehuze, leagine ca pentru prunci gingavi,

pensionate reci ca pentru fecioare scandinave bilane - 9i pini la

miezul noplii n-a venit inci si ristoarne pitura de dimie nimic. $iatunci, paturile sunt acoperite cu flori pentrrr absenli; intaicrizantemele, apoi chiparoasele, in sfirqit narcisele. Un duliupribeag se duce greu prin petale, ciutindu-qi stipnna, infirmiera -qi gridina de aclimatare a plantelor cu solzi de gheali estesfirimati de un automobil cu farurile aprinse, care inainteazirdcnind ca o fiari speriati, gemind in miruntaie.

Zipada este industria in mare a fabricanhrlui microscopic,pentru care lucreazd detaliat mii de uzini de acelagi tip 9i format.Din octombrie la mart, natura $i-a rezenat singura indeletnicire dea tdia firicele de hArtie de cristal, de a fabrica milimetri, punctealbe, virgule gi paranteze, pentru a dovedi omului, variabil qitrandav, ce Alpii s-au niscut dinff-o firimituri de faind. Intreferestre, pe marginea uneia dintre ele, ea mi-a a;ezat, ca pe o poliF,in fiecare geam, cite un rind bine strins de cirli in multe volume,tiraj suav. Dejgheaburi spdnzuri instrumente de cristal, eprubete,pipete, pulverizatoare de Baccarat.

Un sewiciu de SAlTes pentm o suti de persoane mi l-a pus pe

casi, intr-o tavd de muzeu. Colprile casei sunt o imitalie de briliantturnat a figurilor, comice qi grave, de catedrali medievali.Bucitiriile de patru etaje sunt mascate de uriagi gurluri de orgi.Meqtequgul zmalplui, aflat de Bernard Palissy la foc, il repeti,fiecare burlan la rece, din api qi vizduh inchegat cu transparenle.Haruzul din parc ai-a inghept in aer biciul de safir.

$i dupi inaugurarea tuturor acestor expozilii de portelan, defaianle, de metale strivezii, de sidefuri, de materii prime vitroase,

136

de cvarluri, de marmori, de aglomerate qi pulverulenle, palatele luinoiembrie au stat patru zile deschise pentru amatorii de colec{ii.Intr-o alti noap'e, piretrii sau cojit de darlrri, qi tezaurele au pornitdin panoplii qi vitrine. Bibliotecile au fost desfoliate $i aruncateintr-un uragan de puteri active; pini a doua zi, rahrri rte foi cuinscrip;ii chirilice, talaze de pergamente, au cdzut $i s-au a$ternut indezordinea evenimentului cotropitor. Piciorul cilca pe o paginidin Sfintele Scripturi cu inigala roqie si aurie, bitul stirAma ostatueti, starnea un fluture de mitisuri. Boransicurile s-audestrimat. rimbele tle pinzi au cizut {?.sii si zdrente. florile 5i-aupierdut petalele toate.

Unde mai sunt splendorile variate ale geniului, esentrial,dezlinfuit orbeqte $i trecitor la intimplare, pe milioane dekilometri pitrali dintr-o datd? Din vnnt el face piatri gi fier,instantaneu. Cheami pidurile gi, cu^entuziasmul ci se supun unuiideal, pidurile il urmeazd dansind. Intreabi undele gi ele rispundpasionate, in tumulturi gigantice de talaze. $i-a pus degetul pepimant, $i pimantul s-a infiorat ca zebra in silbiricie. Sa uitat inunivers, gi universul, simtrindu-i cdutitura, 9i-a deschis feerile noplii.Fiecare gind al lui nivilegte ca un torent fi se revarsi ca o betealide ape spinzurati-n cregtetul abrupt al unei stinci, ridicati cupiscul in ceruri. Se muti gandul qi se zimislesc minunile,descintecele, incdntdrile, qi-n vecia lui nu rimine etern decatprovizoriul.

Dar splendorile incep si se inmoaie gi devin lichidc. Muzeele,catedmlele, piramidele curg pejgheaburi de tinichea...

Cizmele liptarului se t6.risc prin foste hlamide Ei ci{i, roflecerufii spinteci \durile sfinte din ajun: interiorul mirgiritarelor,stratficate in bancuri, slirimate de potcoavele calului normand, sevidegte gelatinos 9i stricat. Fantezia lui Dumnezeu le-a considemt osecundi fi, obositi de aceasti senind bun;voinfe, a fecut peste ele$i le-a uitat in picioarele qi lopelile locuitorilor de jos, obiqnuigi sideschidi, intre firmament qi pildrie, un cortel.

137

Imperiul lichideazi in intregimea lui. Ca\alerismul, noblefea !iierarhia cristalini a unei lumi ce s-a visat o siptimAni neclintiti qidefinite sunt incdrcate in furgoane, ca un material mort lidescompus, qi aruncat in garh.

Peizajul apare ca un cdmp de lupti, in care s-ar h rizboit doudpopoare, invegmintate in ceargafuri 9i rufirii, cu unghiile gi cudin$i. Gloatele bimite aleargd acum despuiate citre mare, ca si-qicaute un refugiu ;i o imbri.cdminte, dupi ce Ei-au lisat aici cimiqilemaculate. Oblojeli de \ate aruncate, cu noroi 5i puroaie, acoperipimintul, cizute de pe bralele qi coapsele coloqilor infrdn{ de alqicologi, care au plecat ti ei, odati cu bufnigele 9i corbii. Aci, inmocirla vdnitl de subt pirete, de care se echilibreazi, pipiinduJ,trecitorii, un mare general a fost prins de duqman qi muqcat. Morliiau fost scufundad in pimant cu cilcaiul, qi desllcu$, in mdruntaie,ca nigte vopsele cu ulei frecate - bravi invinqi, care au gtiut si-qi deasufletul pe zipadd, IIri si geami, cruzi gi deciqi pini la urmi!Singele celor mulgi a fost atdt de necijit, incit, virsindu-se in cocahumelor roscate. s-a deslicut in otravi.

Prin mlaqrini de carne, cetilenii se duc la qcoali, la cafenea qiateliere, alunecand in creierii cadavrelor masacrate, {ari si qtie cesa intAmplat peste noapte qi cAte tragedii mute s-au petrecut qiisprivit Ia fereastra lor intunecati.

Moqii Criciuni au fost apucali de moini in ceiate, $i s-au ascunsin hoteluri, cu birbile albe, cu cizmele lor de lac, cu cojoacele decatifea rogie 9i violeti. Cilira din ei au mdncat bitaie, dirr pricinaunui nas ca nelumea: cirnii au scioat.

Acum, cite unul, doi, rafi englezefte, se strecoari prin lumeaperonului qi se intorc la pe$teri, acasi, cu trenul.

Pini. si le creasci birbile din nou. vor trece natruzeci de ani...

DANSUL LUI BARUTU

in gospodir ia noasrrajgnoranti - unde nu se gde nimicdin actele istor ice conr inental(care se succed ca niSte monumentemari in acl iune. ale planerei -evenimentele importante se petrecin interior inchis. La noi nu se facenici politici, nici qtilnte sociale, $lnrc loecum t l teralura. ln la[abibliotecii. care se deschide, ci"localurjle de noapre, tirziu: drrpice oamenii onegti qi candizi auadormit (Barutu, Sreoi ca obuturuge, cu brafele intinse, de

inotitor prin vis, si Mitru, gratrioasi si-n somn, ca o amfori culcati),noi nejuci.m de-a capra. de-a iezii. de-a ursul supirat sau povesdmfantezii improvizate.

Titutu vinde dintr-un burduf de brinzi, pe careJ duce in cArci1i-l line de picioarele lui groase qi de genunchii ca niSre merecrete$ti. Negustorul de brdnzi trece prin odii qi strigi:

-Brdnzi ieftini, cine mai cumpiri?Se apropie cucoana Mi1u, cu co;ulepl pe mand, in 5al de

gospodini, 9i intreabd:-Cat dai, omule, brinza?-Din ce parte r.rei, cuconili, ci pre;ul e dupd loc. Vrei de-aici?

vrei de colea? sau ig place mai bine de-aici? qi rdtutu ciupefte incet,nu are, din burduf, din dosul genunchilor. din burr_i. din gusi.

139

-Vreau de-aici, cere clienta, sfredelind cu degetul intre coaste;Iase-m5 si gust.

-Nu glsta, cucoani, rispunde dtulu, ci nu mai cumperideloc. Brinza asta e impugiti.

-Nu sunt binzi, zice Barutu, sunt Bautu!$i comertpl de brinzi se termini pe canapea, unde punem

burduful jos qi sirim pe el qi-l mdncim, cum apucim, a$a imputitcum e.

Ora dansului dupi cini, se face cu program.Mitru singuri, gi Barutru sti pe scaun, in public.singur Barrrlu, Ei Milu se odihneqte in stal. linal

intiiApoiule

danseazidanseazd

dansat deamdndoi. Dansatorii sunt obligatri si joace cum ii taie capul Ei inacelagi timp sd-$i cante, niscocind un ritm vocal potrivit cu ritmulmiqcirii. Barulu are un cuvant $i pentru odihni 9i pentru oboseali.Dupi ce a dansat, el zice:

-M-am otenit, stai si mi otenesc - qi se aqaz6.Dansul incepe dupi uqi. Milu se duce in dormitor, inchide uga,

ca si-gi faci toaleta, $i sti pudn, ciznindu-se si-qi puie pe frunteceea ce Barutru numegte un "cdlhiong". Titulului, firi voia lui, dupice se rade gi se spald, i se ivegte in col1ul sprincenii un zulufincirligat, pe care Mitru crede ci titugu 9i-l face inh-adins. Zadarnictetulu se juri ce nu wea si-i vie cnrlionpl, cd el tot vine, dar, ca siimpace pe Mi;u, el i-a figiduit ce inff{ noapte va isca un farmec,ca si-i treaci ei c6.rlionlul lui, cu nidejdea ci va cheli mai repede,ca si dispari amintirea. Pirul lui Milu e drept gi ondularea rimdnerigidi.

Se deschide uga. Apare Domnigoara. Tirnete de aplauze.DomniEoara saluti. Salutul ei deosebit nu seamene cu nici un salut5i. ca si nu-i stricim originalitatea, ne-am jnterzis si-l corectim. inloc si se aplece inainte, Mitu se lasi pe spate cu bralele gi salutipieziq, ridicdnd piciorul pufn de pe parchet. Dansul a inceput. EIpoate fi chinezesc, cambodge sau grec; meritul lui este de-a h fostinventat fird model: cici in gospodirie nu danseazi nimeni. Odatia \.'r-ut ii titutu si joace, dar a rAs qi pisica. Milu i-a spus: ,Stai jos,tdtutule, cA nu melge*. Mip avea numai trei ani. $i Barulu i.a spus:

140

,,Eti talaghios". Iar mdicula, ca si nu-i ucidi prestigiul in public, i_a$optit la ureche: ,,Prostul mamii!" qi l-a mingdiat.

-

Dansul Milrdui e lene5, lin 5i sentimenul pjciorulei, fluid. faceun.r.al in sus. care se ridicd trepur in mijloc. in umir. in bralulIeginat, pini-n €rful mdinii inillate ondulat, 9i apoi ralul intregcoboariinapoi pani la tilpi qi se urci din nou cu pasul al doilea, g'iiardqi coboari, dind un desen de nuferi riscolitri. gi, la migcareagleznelor 9i a bratrelor, ia parte qi figura, ochii care se leagrumazul care se clatini si vocea, mici.

gana,

Barutru, inventiv intr-alte domenii, in materia dansului e redusla rolul de imitator. Din douizeci de dansuri inventate de agilititileMilului. Barutu a prins pejumetate unul singur. pe care iirepetd,nec{it ci nu are mai rnulte dansuri qi el.

-Altul! strigim noi, cind Barulujoacd. Altul!-Ata e antul, rispunde Bam1u.Dansul lui e comic pentru ci, gros gi inelastic, Barup face

miqcirile qi ia expresiile de figuri ale fetilei. El inchide ochii asentiment $i innoadi gura a melancolie.

-M-am otenit! zice Barulu.-Du-te $i te... ostene$te! rispunde Mip.Si pe cind il dezbraci miicuqa gi, netezit cu api rece, il intinde

gi-l trage ca si creasca mare. rdstignir pe prr. el spune ci a uitat sdfaci la dans o fiorituri, a cireia executie ar vrea si o demonstrezeimediat.

-Tine-o minte si o faci miine seari negreqit, il invali miicuta.Mdine o si chemim si se uite veverila, cioaca, goarecele, bufnip,crocodilul...

$i el repeti, silabisind treptat mar rar:-Ve-ve-i1a, gioa-ca, qoa-i-ci-Ie...$i inainte de-a numi bufnip, imbricat in hainele de noapte,

Baruqu a adormit,,.-Noapte buni, copiii marnii, le-a zis miicula - qi ei n-au $riut

si rispundd.Singuri pendula lovette ticerea cu mutul ei tictac, ca-ntr-o

perini de Duf.

CHISOAIA

Barulu a cerut sa bagescrisoarea el, in plic. Bine.

-Barulule, uite plicul gi uitescrisoarea. Ia seama, insd, nucumra si o cocoloqeqti.

DupA ce i-am dat voie, sti untimp Ei se gindegte; plicul e coleaqi scrisoarea lingi plic. I-ar fiplicut, probabil, si mi opui, elsi insiste, eu si refuz, el si faciscandal qi eu siJ impac. Dinatare intelnire de adversari iese

de obicei, la urmi, o banani. Nu se gtie de unde iese; el spioneaziinciperile, prefrcdndu-se ca ar ciuta altceva, insi preocupatstiruitor de banane qi de gandul si le mdn6.nce odad pe toat€.Adici pe toate intr-o zi, pentru ci a doua zi iar si le giseasci petoate $i iar si le minance pe toate.

Barufu a binuit ci bananele sunt ascunse in dulapul cualbituri, in nfirie, gi di tircoale, intorcAnd cite o privire ticiloasi,urmati de un ochi linguros gi corupitor. Din senin, 9i uitindu-se labroasca dulapului, imi spune: ,,Pe tine te iubec".

,,$i ce dacl mi iubegti?" il intreb eu. El imi spune ci md iubegtein fala dulapului, unde nu ne aude nimeni altul afard de mine.,,Poqi sd md iubes,ti - qi eu te iubesc pe tine", ii mai spui eu; dar numai am banane.

142

Rispunsul meu, care nimeregte drept la trinti, il face si se mireca de un dar al meu de a citi gdndurile gi, dupi expresia ceo iafigura lui, se intelege ci el dezbate o problemi: s-a tredat prin

cuvant,Pe carel-ar fi uitat, cd vrea toate bananele, sau intr-adevir, am eu darul profefei?

,,Bine" zice Bamtru, cugetitor. $i iar vrea si puie ,chisoaia,,, cugindul la banane, pe care le iube$te - el spune exact - ca un pui deelefant. Totuqi, dacd parvine si bage scrisoarea in plic, simte cd, deginu eu r-am propus acest amestec in corespondenla mea, o banani.tot o si iasi pentru meritul lui imaginar Dar gi daci striciscrisoarea, parcd se gnndeqte el, indirect, tot la acest rezultatajunge. desi rrecind printr-un scandal. in ambele cazuri, Barulupare asigxrat; a$a incat el ar renunla Ia scrisoare, daci ar Eti cum siajungi la banani Ihri scrisoare.

Barufu nu ftie inci intelesul cuvintului ,,ieri" gi zice ,,mdine,,.,,Mdine, imi spune el, am mincat o banani..." vrind si aduci vorbade banane. ,,Si fii sinitos, Barutrule, daci ai mincat-o,,, ii rispundeu, fdri angajamenr. retezindu-i gindul. El se uird la mine, ca pesteochelari, 9i nu se qtie ce gdndeEte afari de banani. Dar rebuie ficutce\.?. Se hoteri$te. Ia scrisoarea intr-o mnnd gi plicul intr-alta, decite un col1,9i wind si le impreune, le ciocne$te. $a obosit.Schimbd plicul in mAna in care tinea scrisoarea qi scrisoarea inmina in care linea plicul. Iar le impreuni, iar gre;eqte. Mina cuscrisoarea trece dincolo de mina cu plicul. Depirteazi mdinile, leapropie, le mai depirteazi o dati. in sffirqit, pune pe mase phcul $iscrisoarea. Il privesc cu sensul: ,,Ce ti-am spus eu?! Dar cum qi-a{icut el socotelile, ci o ia de-a dreptul:

-Veau o bananil zice Bamtru gifdind.

NAVODUL DRAGOSTEI

In pustietatea qesului denisip, triia un pescar dnit carelucrase zece ani la un nivod. Iifigiduise fetei pe care o iubea,dintr-un bordei, si-i puie inelulcisniciei in degetul al doilea,lingi degetul mic, in ziua cAndlz fi nivodul isprivit qi clnd va fiprins in rnare pegtele cel cuneputinti de vinat, in birci, cuvnrgtile gi minciocul.

Acest peqte uriag se apropiade tirmuri. Fusese vizut din rremile lui Homer, rizvritind valurile ,spintecate la risdritul soarelui, cu pieptul. Pescarii pustietidipovesteau ci el ldcuse parte din herghelia de momni a ImpdratuluiNegru, 9i ci scipase din gridinile din mare ale impiriliei, pulintimp inaintea lui Hristos.

Nivodul fixese urzit, nod cu nod, ochi cu ochi, de singurelemiini ale pescarului indriznetr, ajutat de o suveici de os lustruit, qireleaua lui acoperea un judel intreg de pustierare. indns intreriserit Si apus Si irtre miazenoapte gi miazdzi, pirea un vdnt deodihni, culcat pe nisipuri. Ca si-l misori intre margini, era nevoiesi mergi citer'a zile pe genunchi, stribAtind cite un nod;i scurtdndcite o sfoard.

La ziua hotirnti,, in ajun de Pa4ti, pescarii din lungul grmurilormi.rii trebuiau si apuce de nivod qi si-l scufunde in talaze, printreluntri. Se petrecu insd ceva nepetrecut: marea fugi din margini,

744

l is6ndu-5i mitcile scorburoase goale si L6rdnd cu ea, dedesubrulzanlor, alutl|te vii din adincrrri. pescarii blestemind pescarul.mutari colibele gi bircile intr-alti !ar; $i, odati .u .1, po.rri p.spiniri 5i coliba felei indrigosrire. aj cdreia ochi nu r" rnul pr,.l,oezupr de trumuse[ea nivodu]uj zadarnic. Dumnezeu se imporrivisevointii ribditoare a feciomlui indrigostit 9i pedepsi ,,.r1o.o,i.."gindului de a prinde marea cu un piinjenig.

Zile multe si timpuri multe, pescaml fu zbuciumat de altineodihni, umblind pe fundul mirii uscate, pardositi cu ,id.fu;;ifildequri trandafirii de scoici. pentru ci se niscuse cu patimaisprivilor.grele, pescuitul scrumbiilor gi al pegtilor Ae blj, careimbogileau pe negustorii de crnmpei.:, d" f.a",rri d O. S;;,

""_I ispitea. $i acum, d6ndu-9i seama ci a cdpitat zestre n.r$6;;,inviergunarea Celui de Sus, care, nebiruit, l_a ales pe .t Oug*dintre oameni, Iiri si se mindreasci ci smerit, inse iareqi noArjiporni la o ispravi noui.

- .-Voi ridica o clopotni;i din n isipuri cir re ceruri, ca si srripunu

vizduhul turtir al gesului pustiu sisi rdmiie srripuns. $i a. r.oli, Jisr"rs, voi.ciuta dragostea mea, care gi_a purtat coiiba departe, dincolode intiia zare rnuti 9i oarbi.

La clopotnifa lui, pescarul a muncit tot zece ani de zile firiscule 5i.lird aiutoare. dezgropand sdncile cu unghiile 5i mi5cindu_le drn loc si intorcindu-le cu umerii 5i cu opinrirca. pind ce le_ainvilat

.si umble singure gi singure si se aieze tu ti.ut ,orJf

poruncire de gindurile lui. Strlduinlele gi rdnile dobindite i-aufrimantat camea din nou, ficAndu-io de arami, iar insufle;irea luia.dat viali lespezilor, bolovanilor ;i nisipului, care i s. ,uprneuu cunigte ciini qi ca nigte furnici. pescarul descoperise in;.Lg...".;pimand $i graiul nesimlit cu auzul, al ticerilor si al uitirii

Sc auzea citre mare ci vanatorul de undc, care se lisase depescuit, incearci o cutezare noui 9i luntra;ii, indetinaii cuginginiile mici ale undilii, au r6s in bo.a.l.f. fr, .*.e"ut.li pflnide fum de peqte fript. Ei erau inlelepti pentru cd ,tu-iu"'iirt.omunci veche, ficuti de veacuri la fel. Cind se ivi temelia. ei se

745

apropiau duminica de singuraticul ziditoq neinlelegind ce sfi4e9te,dir pricepdnd cA incePutul pornise Din duminicl in duminici,tunr.,l creqtea incet, de cite-o palmi. Mai tirziu, pescarii se adunauin Iiecare seari, de departe, ca si-l zireasci sporind cu o palmi peA.

AdAncit in zid.irea lui, ziditorul nu I'izuse ci se ivise in pustietatepizma gi ci fiecare piatrd cit pumnul era insotit-i, in ducerea ei pe

muchile clopotnigii, de necazul foqtilor tolardsj. Dupi ce peretele

pitrat se ridica de un stat de om, ziditorul aducea pe brale $ipotrivea la rind, pini la un stat de om, trePtele de piatre rofie, ca

ii arate mai tirziu gacalilor urmiri$ de hieni pe scara clopotni{ii, ci

scara fusese udati cu singe. Are si cadi de pe creasd, se gindeau

privitorii. Treapta cu care suie, se gindeau ei, are siJ ristoarne Dar

ziditorul nici nu a cdzut de pe crestele mereu iniltate si nici nu s-a

dsturnat. Minunea amdnuntului sa sivirqit zilnic, zilnic alteaptA si

doboare pe ziditor, qi minunea intreagi a fost gititi intr'o sambeti,

ca munca Domnului, care s-a odihnit in ziua a qaptea.Ziditorul a ceutat din turn imprejurul lumii qi a gisit marginile

ei Ei marea, care fugise, Ei coliba dragostei strimutati' Tiecuseri

zece ani ca zece veacuri Ei ca o zi. Pescarii se uitau^la clopotnila

pustietitii dejos, in sfiaie de nuntd $ in cimaqi albd. Imbitrdniseri

ioli qi mulli din fogtii flicdi se apropiau frin{i pe cirji, posomorili Eiamari, privind in sus de-a curmezigul, ca nitte geini. Rulinad se

aretA $i iubita, din nisip, ascunzindu-;i fa1a, invechiti de tristete, cu

mina, 9i neputand si-i tiinuiasci Pantecul, ingreuiat subt

cingitoare. Ziditorul tresari.Dar citre seari, pe cind se ascuteau cremenile de argint ale

steletor albe. el vizu;i nivodul, pe care il uitase. zburdnd intreg siintins 9i impovirat dc plumbii de pe margini, la cemri. $i stelele s

au nrins de zalelc lui.

MADONA NEAGRA

Pisica noastri. neagrd, cu ochiide sidefqi sulf, a fitat. Fantoma eide catifea a scos din sdn gi i-a pusin cogul ciptugit, patru bobociorbi. Lumina porniti din Vega n-aputut incd ajunge qi scipira inochii lor absenli. Tricotati din lanipestriti, neagre, gilbuie qicenu$re, ei par niqte tarligidespi.recheaEi, rimagi prea mici ineaginul unui prunc qi, pringi cu

gurile de @gele darnice alemamer, sunt ca nigte vicrmi mari imblinili, ieqitri din pimAnt, desubt cog, ca si minince mnta de vic.

Copiii sunt fericif de noul eveniment;i, aplecati deasupracuibului cu furnici piroase, asculti vocile lor de rribii, imoleiitesublire pe murmurul tor.s de pisicd. sfinx rasturnat lene5 pe orizont$i. supt de pantere. Ei sunt uimili de venirea ciudatd a tuspatrupisoilor deodati ;i nu s-au limurit, de cind ii examineazi.nicidecum. Imaginea supiritoare a herzei aduciroare de pisoi. oresping amandoi. cu necaz: ciocul imens al pasdrii de apd. pe care .o cunosc din balta Cernavodei gi din poze, nu i_ar fi putut purtadecat-gduriti, ca intr-o furculiti, iar zborul celor patru te.re su. fiauzit in vizduhul casei, ca zgomotul covoarelor ;cuturate. Altcevaeste aici. Ei qtiu ci puii au fost ,,iniuntru,,: cum se gisesc firi semn,acum, pe dinafari? Foarte tirziu, Barxtu, cu o violentd sinceri.tate.afirmi ci pisjca i-a ,.visar" 5i deci fenomenul s-a petrecur pe .,gud.._

147

si afirmatia lui il satisface 9i a satisficut intrucah? 9i pe Mi[u, care,

mai mistici;i mai apropiati de instinct, rimine dubitativi 9i viseazi

cu ochii dugi. Tiriile misterelor intinse stribat lumea, inlinguite

unele de altele Ei incovoiate, ca nigte fire telegrafice cu mirgiritare

fugace." A doua seari, pisica s-a stecurat in odaia noastri qi ne-a $sit la

masi, intimpinati de cuvinte mdngiietoare, diminutilate pentru a

fi md fraged inlelese, si de mustrdrt.-Cum 1i-ai lisat singuri copiii?... E obositi, mdla mamii... Papi

pudntel sosuc cu piini5oari...Dar instalati pe un scaun, madona neagri gi-a uitat pisoii de tot

qi aceasti lipsi de sentiment, bmsc relemte, ne vexeaze'

-Du-te repede ti vezi ce fac! o indemna meicula.Insensibili, mila iqi ia firul de unde I-a lesat $i toarceO descoperire: cuibul e gol! O presimlire: i-a mincat! O

dereticare generali verifici presim;irea. In odaia pisicii toate

obiectele au fost risturnate, intai, cu delicateie. $oapte la ureche,

ca si nu binuiasci de pe acum copiii celelalte mistere, criminale,alc naturii, argumenteazi in sensul ci. dupi culn s-a rnai auzit.malele $i cilelele is.i minincd puii cei dintAi. Penkcul pisicii este

trebuie uitatsufletefte, $i

evident, mai mare decdt era acum un "eas. frebuie perlepsiti.

Fmmusegea jertfei de a nagte este pitad de un asasinat, care nu

Ia pisici. Renagte teoria cninelui mai bundevotat decit pisica. repuLati dusminoasd.

Murindu-i stepana, o pisici flimindi i-a mincat beregata: cninelemoare lingi cadavml stipinului ucis. Dar calul! cine se mai poateindoi de virtutile lui, comparativ cu pisica? Calul insi mininci oviz

5i [in: n-ar avea ce face cu carnea de minz.-Stai ce-!i arit eu !ie! ameninli o femeie.-Si nu te mai prind pe-acasi, ci te orror cu cle$tele,

fiuiduieqte altcineva. Ticiloasa! Blesternata! Iegi afarilCopiii nu pricep gi lacrimile lor sentenfioase se ivesc gi pentm

rii pisicii, care au dispirut, $i pentru pisica in primejdie. Cu multi

nicimal

148

greuhte, impicdicin o crirni noui. pisica a fost datd afari, si acumse dnguie la usi.

Ceasul de culcare coincide cu descurajarea. Cu capul plecat peumir, copii stribat odiile, ducind in mani, tri$ti, pirechea lor iepapuci. Un ofrat de dureri confuze le scapi printre lacrjmile abiarelinute,

-Dupi culcare, ai si vezi, nimic nu-i mai poate stipini gi vorphnge toati noaptea, zice tetutu.

-Ce si le fac? rispunde miicuqa.Aprindem lampa, dezbricdm copiii, nesimlitori ca nigte

manechine si. ncputinciosi ca si ei Ia surisuri gijocuri. pirem unpersonal indiferent, de sanatoriu, manipulind copii de clienti.Cdnd ridicim plapuma parului Miturii, dim un sLriger cu rotii.Pisoii dormeau adinc, incruciqagi, unul peste altul...

. Mai iertiroare ca noi. pisica se intoarse de-a fuga. de-a lungul

coridorului, pe unde isi transportase puii la mai cald, se cuiciimprejurul lor 9i liptinduJe setea, ne mulpmefte cu ochii,deschigi in paftale de aur..

DE PROFUNDIS

Sunt silit si intorc velintasentimentali $i si-1i aret, acum,povestea mea de mdtase gi

catifea, pe dedesubt, inciptuqeali. I1i aminte$ti de mamacileaua, cu puii frizali, Pribegi,ndsculi in ulila noastrd? Intrele mniriile schelei pentru oclidire viitoare, sdldgluise un tribde ciini qi copiii nogtri le duceaudemincare. liecare cilel fuseseadoptat de cdte o familie vecinigi ciqeaua fusese luati de citrcun proprietar. A doua zi, i-am

vizut din nou adunaqi intre lemne. Nedeprinqi cu covoarele giparchetul, puii s-au purtat prost iar muma i9i cinta in urlete dorulqi deznidejdea. Tiptil, pirinlii adoptivi aduseri puii inapoi, citeunul, 9i le deteri drumul pe subt poarti $i cileaua, scipatisupravegherii stdpAnului de peste noapte, veni de-a fuga in mijlocullor. Ei gi-au povestit cu totii intr-un grai de chiote bucuriareintilnirii qi muma igi puse darurile pline dinaintea lacomelorcirtitre albe.

Au mai trecut citela zile peste bordeiul lor Ei noaptea de ieri luincremeniti de inghel. Ne-am gindit pe tdcute la ei; pe 6cute, dinpricina ruginii oamenilor mari de-a vorbi tare de nigte ci1ei, 9ine-am auzit unii pe allii oftind incet.

150

-Ce ai titurule? intrebari copiii.ce!?, zise fetifa. gi tirutu, mincinosghicit, rispunse mdicuqii:

Mi se pare cd te-ai gandit lati grav, pentru ci se simlea

o crizi!... Daradause titufu

-Mi se pare ci nu se mai face imprumutul... Emi se pare ci voi aqi oftat cu adevirat: vi e somn?...pentru copii.

Copiii se uitari in ochii terufului $i tremure de lacriminestipdnite s-au ivit in luminile lor.

^ --a4ergem mnine qi-i luim pe toti Ia noi, ho6ri titu{u, covar$it.

O si-i tinem intii in bucdtirie...Copiii siriri pe el qi-l pupari cu pofti.-Ai vizut?... zise fetita. Tu te gindeai Ia ei... Spune drept!-Nu weam sd 9titri cd mi gindesc ai eu acolo... Sunt om cu

mustili 9i oamenii nu se gdndesc la citei... O sd vedef voi maitArziu, ci ei se gindesc la datoriile cetileanului fafi de stat...

-Spui prostii, zise mi.icu1a. Copiii, ca 9i minc, furi. de aceea;ipdrere cu miicula.

-Nu wei si mergem acum? intrebari vioi Si neribditori cooiii.-Vjscoleste: ascuh.rgi. Vijiie vinrul qi rosne5te piara. E

intuneric 5i nu putem inua la ej. Poarra lor e incuiar.i.-Sirim peste zibrele, propuse biiatul, stropsind consunele

tari.-Nu se vede nimic... Dar miine, diMe-dimineati, mi duc si

vi-i aduc pe to1i.-Te duci tu singur? intrebe fetila.-Nu-i totuna, daci vi-i aduc voue pe totri? ii aqteptali in casi, la

cald, 9i vdjuca[i cu ei lingd sobi.-O speranfi atdt de repede impliniti ii {hcu sd bati din palme,

shdindu-se cum au sd-5i impartd cdleii a doua zi. Le plicuseambilor copii cu deosebire catelul cu o pata neagre la iidacinafrunlii, care da iluzia ci prefemtul avea trei ochi, asezati la rind.

M-am sculat, foarte de dimineatri, ca si aduc dteii $i ceFaua.M-am dus in dreptul zibrelelor inchise gi am fluierat ca si viemuma ti nu a venif am fluierat de cnteva ori si nu a venit. M-am

r51

aplecat $i am chemat, cum se cheami citeii, bobocii de rali 9ipurceii, prin imitalii $i onomatopee, qi familia nevizuti nu a venit!

$i m-am uitat mai bine. Citrelul cu trei ochi ntirrise chiar lingi locul

dc undel chemam. $i togi fralii lui cizuseri care incotro, in zipadi.

I-am numdrat, imprfutiatri, culcatri pe o parte, scutura[i ca ni$te mieicu bomboane iniuntru, dintr-un pom de Criciun. Unde eraciteaua? Am stat si am cercetat un ceas,

*invali-mi ce si le povestesc copiilor nogtri; cici nu le potspune ci puii au mudt. $i nu pot nici chema profetic, puterile vechidin cer, din soare qi din pustietitri ca si invieze citeii...

RUGACIUNEA DE SEARA

Barutu e ingenuncheat inpat, cu coatele pe masa denoapte, dinaintea limpiielectrice, cu abajurul ca unpupitru de strani. Icoananeagrd de lemn, din pirete, aretrei veacuri, tot atet de lesnecum Barutu are trei ani. El iqiface mgi.ciunea cu mama qi zicedupa ea ,,Numile Ta-tu-lui... 9ialu l-iului... 9i alu Sfu... ntului...Duc... funin". Dar a greqit intdimina, incepi.nd semnul cmcii

cu stenga; ceea ce este un mare picat.Crucea se face cu dreapta gi Barulu nu stie exact care-i dreapta,

eziti. se sperie, cici vorbe5te cu Dumnezeu. gi ar vrea parci si maiaibi o a treia mdni, ca si iasi din incurcituri. In eforturile pe carele face. cu umerii. cu spinarea 5i uir-6nduse cu ochii lui. exagerar demari $i de lrumo;i. la am6ndoui mainile puse aliruri, pe masa denoapte. parce ar wea si ducd la lrunte 5i un picior.

Mama ii ia mina dreapd, i-o srdnge Ja rrei degete. qi el le punepe toate cinciJ qi i-o duce la finnte, Barulu numegte frultea:ptuntea. ,,In numele Tatilui" a fost agezat exact in mijlocul frunliilui albe, dar ,,al Fiului" o ia anapoda, cind spre umirul sting, undestd Aminu, cind spre cel drept, unde este Sfdntul Duh. Se ivegte dinnou discu;ia stangului, deosebit de dreptul, 9i iar se innoadirugdciunea, care incepe frumos.

Se reia totul de-a capul, cu aritarea ci,,Numele Fiului" este,,abulic" adici: la buric. De alfel, in ciutarea noului cregtin se vede ostangecie, datoriti 9i no{iunii destul de vagi a buricului. El e de

153

pirere ca buricul este buricul, dar este nesigur, cici sa putea caburicul si fie gi altceva. Verificarea semnului Fiului se depirteazi qitrece peste buric, ca gi cum nu ar exista.

,,Fii serios, Bar-utrule, ci mi supir", ii zice mama 9i figura luiexprimi o mare nedumerire. ,,Uite, ista e buricul", fixeazi mama,qi el a inleles ci buricul se gise$te dedesubtul nasturelui de sidefcare prinde minteanul de pichet al pijamalei, pe burti, depantalonii largi, incheia;i la gleznd. Cmcea e toati gata, dar nu enumai atit. La semnul inchiniciunii se adaugi o rugiciune, destulde lungi, dar obligatorie. Un copil cuminte nu se poate culca firisi spuie intii rugiciunea intreagd - Ei iati de ce: Somnul e pra luiDumnezeu, unde copiii se duc indati ce adorm gi daci pe Baruluil ra intdlni din intimplare Domnul qi-l va intreba: ,,I'e-ai inchinat,Barulule, aseari?" el trebuie si nu umble cu minciuni, ci si spuiecum l-a invilat mama: ,,Da, Mudnezeule, m-am inchinat". De altfel,mama i-a spus gi cum il cheami pe el 9i cum trebuie si spuie cdJcheamd, pupind mina lui Dumnezeu ;i ficind o metanie cu unDlclor,

,,Di-mi.. Do-amne.. sinitate" a mers. ,,Mie... si lui... titutu" amers. ,,$i mimichiii... 9i suioaei... mele" tot a mers. Rugiciunea s-aincurcat la cuyintele ,,$i tuturor celor dimprejurul meu". liind deprea multe ori rgi Iimba lui Bamtu neputand si-i scoati pe toli lardnd gi ajutAndu-se mai mult cu gadejul, rugiciunea s-a oprit, ingum deschisi, pe jumitate. $a renunlat. Urmarea a fost binerostiti.: ,,Di-mi pnine... sae... api..." Aci Barutu ri-a oprit $i a cerut seadauge ,juciii Ei o puci" gi i s-a permis si ceari jucirii si o pugcd,degi cu explicaqia ci Dumnezeu dd de toate, afari de pqti, pe carepoate ci, la urma urmelor, le va cumpd.ra de la Mos Criciun, daciBarulu ra h cuminte. Din pricina pugrii care i-a fosr permis si oceard si pe care el nidijduia sd o giseasci. a doua zi de dimineald,ldngi cafeaua cu lapre, adusi zilnic de Dumnezeu, sfir;irulrugiciunii, trist, a fost spus cu mare bucurie: ,,$i mi pi.zerite,Doamne, de moartea de ndprazni". Cu moartea Barulu s-a obiqnuitde asti var5, de cind omomm mustele cu stropitorul de aburi: elinsusi a ucis intr-o zi. liri si wea, un [luture, peire care s-a tivilit inlulerni. Niprazna singuri a rimas ririginar"d gi nerosrid 5i mamaa {icut-o sd se piardi in plapumi qi-n perina de puf.

NEGUTAIORUL DE OCHET,.{RIClientul, Opticianul, doamna Ferdy

Magazinul de optici ,,La trei ochelari"

CLIENTUL: Domnule optician,am venit si-mi dai o pireche deochelari.OPTICIANUL: Cu marginea deaur sau de metal?CLIENTUL: Cu cea mai ieftinimargine.OPTICIANUL: Atunci vi sen'escnigte ochelari firi margini.CLIENTUL: N-am ce face cu ei:n-am cine si mi-i duci.OPTICIANUL: N-am r.n.rt si zicniqte ochelari nemirgini{. Au qi

cei firi margini o margine... de aer.CLIENTUL: Iarti-mi cd insist. Nu me intereseazi, dar vreau siinteleg.OPTICIANUL: Si vi dau un exemplu. Orice plic de scrisoare are omargine de aer, o margine care inconjoari marginea lui.CLIENTUL: Vrei si-mi propui niqte ochelari pitrali qi cu margineagomati? Se lipesc de sprincene.OPTICIANUL: Fereasci Dumnezeu: nu am aceasti marfi inmagazin. Am dat exemplul cu plicul ca si puteti pricepe margineala ochelarii fird margine.CLIENTUL: Cum? 9a descoperit marginea nemirginiti?OPTICIANUL; E o chestiune veche, mult prea veche, stimatedomnule. intii. au fost ocbelari firi margini 5i apoi au venit

ochelarii cu margini, ochelarii cu sdrme qi ochelarii cu arc. De fapt,pirintel€ ocheladlor a fost monoclul.CLIENTUL: Continui ci mi intereseazi. Vorbegti ca un domnprofesor.

(Surisul de satisfacge al opticianului.)OPTICIANUL: Nu mai am ce spune; s-a isprivit.CLIENTUL (ginditor): Egti bun dumneata si-mi spui ce este unochelar cu arc? Nu pot si rni-l inchipui. Il pui 9i sare de la ochi?Atunci, la ce foloseqte?OPTICIANUL (hlolog): Este a;a numitul ,,pince-nez".CLIENTUL: N-am nici o idee. Seamini cu arcul de la canaoea?OPTICIANUL (rizdnd):Sd vi-i arir.CLIENTUL: O si mi-i ariti dupi ce mi-i da o pi.reche de ochelarifiri margini... Ca si pot si vid ochelarii cu arc.OPTICIANUL: Luaf loc, vd rog. Ce numir purtaf?CLIENTUL: Numirul 37.OPTICIANUL (ride) : Imposibil!CLIENTUL (reflectind): Port si 42OPTICIANUL: Exclus.CLIENTUL : Oare si mi fi inqelat? (Se gande$te.) Stai si-mi aducaminte. (Misoari cu degetul pe marginea tejghelei. Di din cap.)Nu! (Numiri cu mina in aer Repede.) Am qi nr. 172. (Di din cap.)Pardon, ista e numirul casei.,,OPTICIANUL: Nu m-atri inleles. Ce numir de ochelari aveti?CLIENTUL: Trebuie si am numir de ochelari?OPTICIANUL: Desigur.CLIENTUL: $i, daci n-am numdr, nu pot avea ochelari?OPTICIANUL: Nu se poate avea ochelari llri numir.CLIENTUL: Spuneai ci sunt mai ieftini {iri margini? Di-mi niqteochelari llri numir poate cA sunt $i mai ieftini.OPTICIANUL: Oricit ar fi ochelarii de ieftini, trebuie neaperat siaibd numdrCLIENTUL: Foarte curios... Te rog si-mi explici.OPTICIANUL: Si vi dau un exemnlu.CLIENTUL; Ca si inleleg pe rind, cauti un exemplu cat maiaproape de plic. De pildi, tot un plic, insd daci se poate, negumat.

156

OPTICIANUL: Nu se potriveqte .CLIENTUL: A! trebuie si se potriveasci?OPTICIANUL (arati cu mdinile): Gulerul e-aga 9i ochelarul e-asa.CLIENTUL: Cind [-am spus adineaori ci porr nr 38, md gandeamla galoqi. (Scoate galogul gi-l pune pe tejghea.) Vezi gi dumneata: nue 38?OP|ICLANUL (iritat): Cdnd v-am intrebat ce numir puftati, caopl.ician nu mi puteam gandi Ia galosi.CLIENTUL; gi trebuie si te superi? La urma urmei, 9i ochelarii gigalolii nu sunt tot ai mei? $i crezi dumneata, domnule optician, cinatura nu a previzut nici o legituri intre numere? Crezi cinumirul ochiului nu corespunde deloc cu numirul piciorului? Amspus ci numirul meu de la casi este 172. Ei bine, qtii ce numir amla briqci? 171. Nu vezi ci in fond e tot aia? Am uitat numirul de lapilirie: trebuie si fie gi acolo weun qapte, weun doi... Si nu te crezidumneata mai de$tept decat natura.OPTICIANUL (filozofic): E cu totul altceva.CLIENTUL: intii, trebuia si mi intrebi nu ce numir am la sticle,dar daci am mai purtat sau nu am mai purtnt ochelari. Nu puteamsi port numir {Ird ochelari. Dar si ciutdm. Aduni numirul de lagaloq cu numirul de la brigci pi cu cel de la casi qi, Iic6.nd calculeledumitale, obfnem - nu se poate altfel - numirll ochelarilor mei.Si te intreb ceva: nu sunt toti ochelarii de sticli?OI'TICIANUL: Ba da.CLIENTUL: Atunci ce rost au numerele de ochelari? Sunt unii maimari, ca geamul de la privilie, $i altii mai mici, ca geamul de lapod?OPTICIANUL: Ochelarii se numeroteazi altfel, stimate domn.CLIENTUL: Foarte riu. Zioiciti clientela.UP I ILLA,N LL: Ochelanr au numere de tirie.CLIENTUL: Vezi? am in1eles... Unii se sparg mai lesne gi algi maigreu (Arimat.) $i, in definitiv, de ce faceli ochelarii tocmai dinmaterialul cel mai fragil? Eu i-aq fi lbcut de... postavOPTICIANUL: Dac-ar fi de postav, n-ar mai vedea nimeni cuochelarii. Puneti-vi paltonul in cap gi veli constata ci nu mai ziri;ideloc.

157

CLIENTUL: Ciudat. Nu te-ai intrebar dumneata niciodati de ce sevede prin sticli gi de ce nu se vede prin bumbac?OPTICIANUL: Dumneavoastti nu vi e aminte sd cumpiragi.

(Intri doamna Ferdy.)OPTICIANUL: Sirut mina, cuconila, cu ce vd putem servi?DOAMNA FERDY Terminali intii cu domnul, care a venit inainteamea.OPTICIANUL: Cu domnul am $i terminat. (Citre client.) Ce vitrebuie dumneavoastri se gisette Ia a treia privdlie pe dreapta.

(Clientul iese.)DOAMNA FERDY -Am cumpdrar de la dumneata un binocludefect. M-am dus aseard Ia teatru gi actorii jucau cu picioarele insus. Vede risturnaL qi de-a-ndoasele.OPTICIANUL: E-adevirat, cuconili?DOAMNA FERDY: Poftim, uitd-te gi dumneata. (Potrive$te bincolulcitre vitrini.) Uite, trecc o trisuri: fugc de-a-ndaratele.OPTICIANUL (luind binoclul, izbucneste inrr-un hohot de ras):Nu mi-a; Ii inchipuit si fie animalele cvadrupede atat de comicecind fug aqa.DOAMNA FERDY (ia binoclul): Uite un domn care poarti cravataIa spate qi umbli cu cilciiele intoarse.OPTICIANUL (ia binoclul): Un cnine lup fuge pe spinare cu coadainainte. Ati observat ci 9i figurile se schimbi: uite, un popi cubarba in cre$tetul capului; mustilile se tin dupd el, libere qideta0ate.DOAMNA FERDY (ia binoclul): N-am mai pomenit aqa ceva. (Seuitd la optician cu binoclul pus de-a-ndoaselea, dindu-se inapoi.)In interior mai are un defecl depirteazi lucrurile la doui pogte. Cecamghios egti, domnule optician. Te-ai mic9omt cat un pui depisici!OPTICIANUL (ia binoclul): Cuconiqil aveli dreptate. Pe onoareamea. nu sunle(i mrl mare ca o giscd.DOAMNA FERDY (ia binoclul): Ai inceput sd semeni cu un moiic.Cere scuze ;i sirltd mina.

158

OPTICIANUL (se executi lipind cilciiele): Si mi mai uit odati hdumneavoastri. (Vede pe client intorcAndu-se gi nimerind clanlagreu.)CLIENTUL; Bine, domnule, negustor serios egti dumneata? Imipare riu. M-ai trimis la vopselirie. (Pipnie 9i gisegte un scaun, incare se instaleazi definitiv.) Si md servesti imediat!OPTICIANUL (citre doamni): Lua;i, vi rog, loc.DOAMNA FERDY ,A,!tept si ispriveqti cu domnul 9i scapi-mi, terog, de binoclu.CLIENTUL (incet, citre optician): Estc sotria dumitale?OPTICIANUL : De unde pini unde?CLIENTUL (incet):A zis cd si o scapi de... binoclu. Si te invil eucera. Daci face pipi in apartament, sA cumperi o biciuqci de trestiede mare.OPTICIANUL (ride): Nu inleleg ce vred sA spuneti.CLIENTUL: Am ar'ut qi eu un binoclu, insi de sex feminin. Fitase5i 5ase binoci si toti liceau pipi in casi...OPTICIANUL: Ce credeli dumneavoastri ci este un binoclu?CLIENTUL: O msi de ciini cnrni, de toati liumuselea.OPTICIANUL: Confundatri, mi se pare, binoclul cu buldogul...CLIENTUL: Poate sA ai dreptate. Al dumitale se cere la u9i?...OPTICIANUL: Binoclul e un aparat de apropiat lucruriledepirtate.CLIENTUL: Se pune la ochi, ca Ei ochelarii?OPTICIANUL: Desigur, insi trebuie siJ trii cu mina.CLIENTUL: Atunci nu mai cumpir ochelari. Di-mi un...buldoglu.,,OPTICL{NUL: Dumneavoastri nici nu qti$ ce vreli si cumpirali.CLIENTUL: Bine, cumpir qi ochelari. Mai ai ceva de vdnzare? Suntdispus si cumpir o multime de instmmente de opticd.OfilC[ANUL (bucuros): Atunci, ldsali-mi si vi fac eu o colectiecompletd. (Ia malul telefonic ai fluieri.) Alo, atelierul! Dumneataegti, domnul Franl? Lasi, te rog, un moment gi adu-mi la magazincdte un exemplar din fiecare instrxment de al rostru. (CAtr€client.) Imi datri voie si vi intreb: sunteqi profesor de fizici?CLIENTUL: Sunt profesor de dans.

159

OPTICIANUL: Ce faceli cu instrumentele?CLIENTUL; Nu e riu sd se siseasci la casa omului.(Franl intri cu un stoc de instrumente, duse in brate, aiutat de unservltor.)OPTICIANUL: Danke sehrCLIENTUL: Vorbegti nemfette perfect. ,fu wea si inyAt 9i eu. Di-miun aparat de vorbit nemtelte.OPTICIANUL: fua cer,a nu existi.CLIENTUL: Un prietcn al meu arc o pahie cu care vorbefte patrulimbi.OPTICIANUL; Probabil ci. le-a invilat.CLIENTUL: Nici vorbi! E o pdlnie cu patru limbi. Di-mideocamdati una cu o singuri limbi, pentru nemte$te.OPTICIANUL (evaziv): Aparatele astea sunt in vami.. Le voi scoatepeste trei, patru zile. Uite, aveli aci deocamdati un microscop, untelescop, un periscop.CLIENTUL: Pune-le deoparte. Care-i mai mare, telescopul sauperiscopul?OPTICIANUL: Sunt de fbrmate d€osebite insi foarte Dortative.CLIENTUL: Vrearr si re inrreb tlaci un relescop e mai mare tlecitun episcop. penrru cd un prolopop e mai mic decir un episcop.OPTICIANUL: Intre optici. qi sfintul cler nu e nici o legituri.CLIENTUL: Al nu e nici o lesiruri?OPTICIANUL: Aci aveqi un metru, un pluviometru, un barometru.un densimetnr;i un termometru.CLIENTUL: Domnul Frantr a uitat si aduci un kilornetru. 'fot seostene$le. roagdJ sa ric si cu un u\inlelru.OPTICIAN UL (Jignil ): Nu tillem taximere...CLIENTUL: I.ln taximetru mic, mic de tot, ca si-i dau drumul nebirou si sd, mi ioc cu el.OPTICIANUL (reteazi) : Lipseste.CLIENTUL: Pune micar un kilometru, tot aga, mic cle tot, ca si-lliu in sufragerie.OPTICIANUL: O si vi comand. Aci avetri un barometru. Antiploaia qi virrtul, vremea frumoasi gi frigul uscat.CLIENTI. r-: E bun, il bag in ri.citor gi-l pui la vint.

160

OPTICIANUL: Lua!-vi in primire rermomerrul.CLIENTUL; imi lipsesre din casi grozav un rermomelru: De zeceani mi giu si cumpir qi am uitat mereu. Nu-ti inchipui cdli bani amdat pe medicamente in zece ani.OPTICLANUL; E pentru temperaturi.glflyu!, Dar mai cu seami pentru vindecare. Daci e5ti bolnavsl lel ta subsuoare un termomctru. ifi trece. $i mai are un folos:scrve5rc firi si se consumc. ca venluzele. Cred ci dumneata, careai atitea termometre in privilie, efd sAnitos tun.OPTICIANUL: Am un suturai teribil.CLIFNfIJI;,L.r1,i-mf 9i pe mine, pune termometrul... Ai isprivitcu furnitura? Di-mi acum ochelarl.OPTICLANUL: Vi mai trebuia un binoclu.DOAMNA FERDY Vid ci sunteti amator de lucruri rare. Vdrecomand binoclul acesta.CLIENTUL (goptind): Ziceai ci nu e sotia dumitale. Te ros si mdprezinl i .OPTICIANUL; Doamna 1ierdy.CLIENTUI (sculdndu-se in picioare gi complementdnd intr_altiparte decdt in direc;ia doamnei): profesorul Bankuk, maestru dedans 5i de educalia voinlei prin sine insuSi, releparie, masnerismanimal 5i sugestie. Horel Ingli5. unde ocup un upir,u-.nt."DOAMNA FERDy (cirre optician): Un barbai disdns. Uile cumsaluti. (Cdtre Bankuk.) Binoclul acesta prezinte obiectele sau pedos, adici intoarse cu spateJe, sau cu iusul in jos. sau culcate.lrin{ele $i obiecrele in miscare merg anapoda gi di_a-ndararele.BANKUK (spiritual): Admirabill e Lun icasi si la ciile ferate. Stiidumneata cite.ciocniri s-ar pulea evin dacd ge6i de gari ar aveaacest binoclu? Ar fi de ajuns si se uite la un tren in peiicol pentruca trenul si o ia la luga'indirir. Ziceri. doamni, cd mai face'ceva?DOAMNA IERDY Prezinti obiectele culcate.BANKUK (9i mai spiritual): E bun contria sandacilor Hotelul meue qti.n {e_ plo5nile si gindaci. pui binoclul ;i_i culci. (Cirrcoptician.) Parci mi-aduc aminte cd-mi mai trebuia ceva. (Grav) Nu_mi poti da si un grasometru: ala cred ci se cheame.OPTICIANUL: Grasometr-u? La ce se intrebuinleazd erasometrul?

161

BANKUK Mi se- pare ci se atArni de urechiOPTICIANUL: In ce scop?CLIENTUL: Ba mi se pare cA se numegte grasoscop. Ne sta meavrea si slibeasci Ei a incercat de toate. Mi-a spus si-i cumpir, cindvoi gesi, un aparat din acelea care se agali de urechi.OPTICIANUL : inpleg. Dori$ un telefon. Luagi un abonament la

centrala automati.CLIENTUL: Si credeti cl slibeote?OPTICIANUL; Toti abonatii la centmla automati au sli'bit in Easeluni cu cite douizeci de li.ilogmmc.CLIENTUL: if mulgumesc, am luat qi binoclul.

(Doamna Ferdy pleaci.)DOAMNA FERDY La revedere, domnule profesor.CLIENTUL: Acum di-mi niqte ochelari buni.OPTICIANUL: Rimisesem la numirul dumneavoastri Nu mi-a1i

spus ce numer ad purtat pini acumiLnxtUL: oaceig mai fi purtat ochelari, nu inleleg de ce aq mai

cumpira altii, Sunt de felul meu conservator,OPIiICIANUL : La purtare, numiml creqte din an in an'CLIENTUL: Cum, cre{te aga singur?OPTICIANUL : FireEte.CLIENTUL: Nu mi se pare atit de fltresc, mi se pare chiar foarte

bizar La briEca mea, pe care o am de cinci ani, niciodatd n-am

obserr'at acest lucru, Creite cifra sau cre$te numirul?OPTICIANUL: Ochelarii sunt un fabricat exceplional' Si alegem

numdrul care vi trebuie. Lua$ loc, vi rog, pe acest scaun' (Il

conduce la un fotoliu.) VI rog, uitatri-vi incoace.(ii arati o planqi cu text de diverse mirimi Clientul intoarce

capul in partea opusi qi se uiti linti).OPTICIANUL: Vi rog se vi uitaf Ia mine.CLIENTUL (cu capul intors): Mi uit la dumneata- de zece minute'

OPTICIANUL , in patt a ceea nu mi puteli vedea lntoarceii-vasore mine. (Clientul se intoarce incet.) Acum ce vedef?iLnNtuL: gtiu eu ce si ziclOPTICIANUL: Nu vedeti nimic?CLIENTUL: Absolut nimic. Dar aud o voce.

162

OPTICIANUL: Vocea mea.CLIENTUL: Probabil. Cred ci domnul Frant a plecat.OPTICL\NUL: Si mi apropii pu1in. Nici acum nu vede!?CLIENTUL: Nici.OPTICIANUL: Foarte neobi$nuir.CLIENTUL: Nici acum.

(Se apropie.) Dar acum?

OPTICIANUL (vine ldngi client)r Mi vedeli sau cel pufn mizang!CLIEN'IUL: Nici nu te vid, nici nu te ziresc. parci nici nu ai fi.OPTICIANUL: E un caz unic de miopie. (Opticianul trece Iaspatele clientului.)itlnNtUl: incep, ca si zic aga, si te r,ad.,E;ti la spatele meu.OPTTCIANUL: Din ce in ce mai cunosl Este exacr.

(Opticiamrl scoate ceasul 9i examineazi ora.)CLIENTUL: Acum te uili la ceas.OPTICIANUL: Extraordinar! Domnule, dumneavoastri avetiprivirea dorsald... Mi vedeli cu ceafa...CLIENTUL: Nimic imposibil. Unii rtd cu coada ochiului.OPTICIANUL (ia tabloul cu litere qi-l plaseazi in spateleclientului): Ciri!. vd rog, rindul acesra.CLIENTUL: Nu descifrez nimic.OPTICIANUL (mutandu-$i degerul pe alt rind): Citili aici.CLIENTUL: Tot nu vid.OPTICIANUL: Nici aici?CLIENTUL: Nici aici.OPTICIANUL: Pe mine cred ci mi vedetri.CLIENTUL: Egti in spatele meu.OPTICIANUL (uimit si cdutind o solutie): Voi telefona doctoruluiOrlando Popescu, qi-i voi cere sfatul pentru cazul dumneavoastri.(Desprinde telefonul.) Alo! 13 13... Casa domnului dr popescu?...A; pulea vorbj cu domnul dr Popescu?... Astept... Da. Domnul dr.Popescu?... Si vi expun un caz extrem de interesant... Este la mineun client care vrea si cumpere ochelari... Suferi insi de un defect...sau mai bine zis are o insuqire curioasi: Nu vede cu fata, insi vedefoarte clar crr spatele,.. Si nu stiu cum si-i aqez ochelarii.., Al nu estecasa domnului dr. I. N. Popescu? Este casa domnului dr. N. I.

163

Popescu? Mi scuzali. (inchide telefonul Cauti in cartea

telefonici.) Sunt in cartea telefonicd optzeci de doctori, pe care ii

cheami Popescu qi pe unul il chearni chiar Popescu Dumitrescu(Ia telefonul.) Domnigoari, dali-mi trei, douizeci 9i unlrr zero'

trei... Alo!... casa domnului dr. Popescu? Si trii$, domnule doctor.

Am un caz curios de oculism... M-am in$elat? Nu sunteii domnul dr.

Poppescu cu doi p?.,. Sunteli domnul dr. Popppescu cu trei p?..

Nici nu sunteti medic?... Suntefi doctor in drept? Scuzati, vA rog!(Citre client.) N-am noroc si dau de oculist' Problema e

urmitoarea: Dindu-ne seama ci dumneavoasfi vedeli cu partea

dinapoi. este de Sliut exact cu ce anume punct vede$. ca sd stiuunde punem ochelarii, mai sus sau mai jos'.. Dali-mi voie sd vi

oipii...binNTUI-' Mi gldil, nu mi pipii, ca !ip.OPTICIANUL: Atunci ce-i de llcut? Ce virsti aveli?CLIENTUL: Vrei si caugi numirul ochelarilor in numirul anilor?OPTICIANUL (ii pune brusc degetul pe riddcina nasului): Cevcdeli acum?CLIENTUL: Nimic.OPTICIANUL (apropie degetul de ochi 9i-l m!ci): Nici nu di dinpleoape. (ii pune degetul pe globul ochilor.) Fenomenal! i-ambegat degetul in ochi 9i nici n-a clipit!CLIENTUL (blajin): Nu 1i-am spus demnule, ci am ochi denortelan?bltICtANUL, l. portrelan? Nu mi.a1i spus! Acum se explici. De cemai ciutali ochelari?CLIENTUL: Dumneata crezi ci daci a$ avea ochi, aq mai cumpiraochelari? Ce-a9 fi ficut cu ei?

CUM A FACUT MAMA PE MITU

In casa noastli tot ce s-aficut, de citre mama noastria fost fecut. La inceput, eramama. Nimic imprejuml einu era, decat casa ti bititura.Nu erau rate, nu erau pisici,nu erau purcei qi jucirii, nuerau giini, qi nici cilei nuerau - $i pe toate le-a fecutmama, care face qi-acum toatecu miinile ei, pe care Mip lepupi ori de cite ori mninile

curate ale mamei se apropie de fafa ei.La inceput de tot, mama a fi.cut cafeaua cu lapte si smintina

qi, pe urmi. l-a licut pe tatu(u. in curte. prin tritoi, ca si nu_i maifie urit de tol, Tot mama a licut-o 5i pe bunica noastrd. carc a ie5ilnifel coco$ati. $a cam frnnt cind a fost scoasi din cuptor $iristurnali, din oala cu gura-njos, pe scdndura de tiilei.

De Criciun, la cozonaci cu Mi;u, care e o harnici gospodini,alegAnd stafidele 9i minc6ndu-le pejumitate, mama i.a spus cum afi.cut-o pe ea, acum patrx ani, tot de Criciun. Stafidele mici, rogii,se potrivesc, pentru a fi deosebite unele de altele si de cozile lor. cudegetele mici ale lui M(u, ca ligdrile cu chibritele. .,pe cele sricatele tragi deoparte qi le arlncim", i-a spus lui Migu mama, qi Mip agdsit o grimadi de stricate - si, in loc si le arunce prea departe,le-a mnncat. ,,Vezi si nu te imbolnivegti,,, !a spus mama, dai Mig

165

Stie cA nu se imbolnive$te. Stafidele rimase, care au trecut incozonaci, tot Mitu o sa l€ minence, ciupite pe felie.

Pe Mi1u, mama a ficut-o din coci qi nuci, qi pe titulu mi se pareci. din coci qi mac, fiindci are mustili. A luat, Pentru Mi!u, o Pungede fiini, o cani cu lapte qi cinci albuguri de oue betutc si cincigilbenuguri, 9i le-a frimintat bine. La Mitru a pus qi o bucati devanilie gi zahir mult, cernut printr-o sitd blondi. Cand a fost gata,mama a scos-o din copaie 5i. intinzind-o pe scandura presirati cu{iini, a indesat-o, i-a tras bratele $i picioarele, i-a prinsincheieturile, una cite una, citindu-le cite o rugiciune, bunipentru intirirea zgdrciurilor qi, rotunjird intre palme mirgele cXtboabele de maziri, cirora le-a pus deasupra cite o unghie, tiiate cufoarfeca din margini de solzi argintii, de crap, i-a lipit degete lapicioare, ca nigte mirgiritare cu umbri trandafirie.

Fiindci a voit si aibi o fatii sprinteni, care si stea mai mult inpicioare qi mai mult sd umble, mama i-a ficut fluierile lungi, atitdeasupra, cat fi dedesubtul genunchilor, $i s-a ferit se-i ingreuiezeqoldurile cu a$ternuturi lenege gi somnoroase. In mljloculpnntecului, a impuns semn cu unghia - un ochi inchis - qi, cu treistafide negre, a ficut trei alunile, ca si o cunoasci mama toataviala, dace s-ar intampla, Doamne fereqte! si o piardi sau si o furepe Ia marginea pldurii, lreodati, Sfanta Sfintelor, care ademeneape lremuri, cu ochii ei de ciprioari 9i cu zAmbetul preacurat, fetelesfioase gi le cilugirea intr-un schit in piscurile plequve

Pentru ochi a fost mai greu, cici, intii, mama luase doui boabede piper, apoi doui misline, doui migdale cu cripitura albi. Niciuna nu se nimerise, ca si scapere qi si scruteze sigetind. Aici atrebuit o piui 9i o alifie. in piui, mama qi-a slirdmat cerceii 9i uninel, pAni i-a prefecut intr-un praf arzitor qi plimidind pulbereascinteietoare cu grisime de piatri i-a dat ciutdtura ei de azi:neagri, ca un spin de diamant innoptat pe dinliuntrrr gi cu o steadedesubt.

in sfdrEit, a puso in cuptorul de zid pentru piine, de unde ascos-o a$a cum este gi se vede: frumoasi, subtrire, zvelti. In cuptor

r66

s-a pehecut insi ceva neprevezutj cd i-a venit, pe gaura de fum, incuptor, un su{let care s.a incuibat in coce, $i care, mpt din ce lume$i taine, $tie lucruri noi, neinvilate 9i nici trecute prin gindul,weodati, al mamei.

Cum l-a ficut mama pe titufu e altceva. Fiind pe atunci maisiraci, n-a putut si cumpere Iaini, nici coloniale, 9i l-a plimidit dintd.r6.1e de milai. A cipitat un sac intreg $i a pus in dtulu tot sacul.Altfel nu iegea titugu nici aga de gros, nici aga de mimiliga.

PADUREA COPIILOR

Fiindcd ai fost cuminte, mi[iu de cuvant 9r-t] povestesc cumera pidurea in care mijucam eutoati ziua de vari, cind eram mic.

Tu gtii ce este o pidure.Mergi intre copaci, in sus qi injos,inainte $i inapoi, la stinga qi ladreapta 9i pretutindeni numaiintre copaci, qi copacii sunt infiptiin pimdnt, de ridicini. Tot agaera gi pddurea mea, cu deosebireci, in loc si fie lipili de pdmint,copacii umblau de colo pinicolo, ne qinuqi de nimic.

Cateodati, cand treceam prin pidure, era acolo toati, 9i pini sd miintorc nu mai era deloc, ;i a doua zi iar venea indirit.

Nu gtiu cum s.a intimplat cd pddurea asta feri pireche a fostzimisliti miqcitoare. Poate ci din pricina multor copii cid erau instatele care incingeau codrul dejur-imprejur, copacii au luat celz dinzburdilnicia lor gi au rimas nebunatici 9i copildroqi. Citeodati nesuiam cite zece, cincisprezece, intr-un pom gi el o lua la dnrm cu noi,ca un car cu boi, ne plimba prin toati pidurea, ;i se intorcea cu noiin circi in locul unde ne suisem. Apoi, igi inmuia crengile, lasindu-le cu noi in jos, noi ne ploconeam Ia el, el da din virf a,,mulpmimdumitale". Pomii erau Si dqte tilhari: intrau in livezile oamenilor qipridau merii pArguili gi perele coapte. Cind ai si vezi r.reun brad cu

168

poame in el si Stii cd ai de-a face cu uu hot. CoDacr se scutum nitel.cand se adunau copiii si roate poamele furate le erau diruire lor

Era o babi cu pirul roqu in partea locului, care licea farmece $rraji cu pidurea copiilor, puind arborii si umble la rAnd, ca plopii,unrrl inapoia celuilalr. pe marginile drumurilor de o parte si de ita.;i dacd voia si goneasci un om, infricogat, din casa lui, ca si i-o ia altii,baba trimitea pahx, cinci molifli bitrani de se aqezau in poarti, plinide bufnile $i cucuvii qi cite unul plecat din pidure cu luni cu tot,luna afldndu-se tocmai ln pdienjenigurile lui, c6.nd porr.rea copacul.Spune tu, nu te-ar apuca frica ;i n-ai fugi daci, dqtepdndu-te intr-obuni dimineaqi, ai da, in bititurd, de patru clopotnife sau biserici,ieqite in timpul noptrii din pimint?

Cit priveEe moliftii, ei au qi o voce ciudati, ci risuni cum arquiera un clopot in desimea lor qi uneori parci. ar purta in ei cAte unceasornic mare, care bate orele $i toaca lor misurati. Sub camilavcaneagri, atimati brazilor din crettete pe bmte, se aud $oaptecdlugireqti, pidurile din cregtetul mun$lor vorbind adeseori cuDomnul, in limba de rugeciuni a vantului, care-i graiul cdtre vecie allucrurilor tainice de pe pimint.

Pidurea mea era gi locuiti de o mullime de Iipturi cu coarne saunumai cu copite, cu labe, degete gi unghii; fipturi, unele mari, insiblajine, lisdndu-se si fie apucate gi prinse; zimbri cu fruntea lati,cerbi cu ramuri in cap, trapi cu zulufi de os, si mistre[i, purtetori derituri ai $tampilei umede dumnezeie$ti, insemnati cu doui litere,alfa qi omega, in miilocul unui rotogol. Noi alergam cate ojumdratede ceas dupd un bivol silbatic, il prindeam in brale gi el se dezumflaincet, dindu-5i suIetul inrreg de bucurie.

Vrei sd-gi spui adevirat? Animalele erau de cauciuc subfire gipidurea era de gutaperci * ;i primarul noastru le umfla in toatisdmbita searz cu pompa de bicicleti, ca si avem cu ce ne jucaduminica dimineata.

PLICUL

Bamtu wea un plic.-Nu-1i mai dau plicuri, ci Ie strici, ii

rispunde tatufu, qi mi costi unulcincizeci de bani.

-Vreau si chiu la Baqov..-Tot scrii qi nu mai inve$ si scrii. De

un an, de cind ,,chii", au mai iegit optromancieri qi zece poeti. Te rog, Barutule,fii serios. $i si nu-mi mai mdzgilegtiplicurile, ci mi supir.

Pauzi.-Di-mi un plic, ci nu mai chiu.-Daci nu scrii, de ce-gi mai trebuie

plic? Acum nu e timp de plicuri. Du-te dete culci: mi-ai ligiduit ci ai si dormidoui ceasuri, in toate zilele, dupi-masi,

ca si te duc la cinematograf. Tine-te de cuvant.-Mi cunc cu el! zice Bamlu.-Cu cine cu el?-r,u prrcu,.-$i mi-l dai inapoi nemazgilit ti curat?-Il pui su'penni.*Bine, uite un plic. Si dea naiba si mi-l mototoleqti!Mi[u a prins de veste ci fratele ei a cipitat un plic.-I-ai dat lui Bamlu un plic, zice Mi1u.*De unde Etii?-Lam vezut.-$i dumneata ce r,rei acum?-Si-mi dai gi mie ceva...

770

-N-am nimic de dat.-Si-mi dai ochelarii, si md culc cu ei.-Cum sd-ir dau ochelarii? Trebuie si citesc. Dacd-1i dau

ochelarii, nu ma' pot si fac nimic.Mitu $tia ci nu i se pot lisa ochelarii. Repede:-Atunci di-mi ceasul.-Ai si-i spargi geamul. Lai mai sparr.-[ram mici, Acum sunt.., frumoasi,-$i cAnd erai mici erai frumoasi, qi tot ai spart geamul. Dar ce

vrei si. faci cu ceasul?-il pui la gat. Mi uit cit o sd dorm...-Lasd, cind o si. cunogti numerele de pe ceasornic, i1i cumpdr

unul de mind.-$tiu, zice Milu: acu e douisprezece.-Ai pus degtiul pe patru.-Patru nu-i douisprezece? intreabi Migca.-Ai dreptate, Mitule. Totuna e. Jine ceasul. Stai si tri-l pui de

get.

Aproape doui ore reglementare au trecut. Titutu uitase, furatin povestirile unei cirgi cu poze, pe care o ascunde de copiii lui,lacom si mindnce singur din dulceprile scrise. Barutu casci.gutural, cu un mare accent de lene in vocea ciscatului, scosdinr-un mare gdtlej. In privinla lui, titulu e firi griji: Barulu o sidoarmi mult si o si-l rizbune pe el. O sd ceari toati viata saJdezbrace 5isd-l imbrace. si-l culce 5isd-l scoale cineva, gi cum e biiarfiumos, qi cum titulu are un singur biiat, iar titutrii ceilalf au fetemulte, Bam[u o sA fie fericit.

A bitut de tase.-Buni dimineala, purcei!

MIJU (inapoind ceasornicul): Nu gtiu ce are, titulule, ci seinvirteqte mereu.TATUTU (tehnic): I-ai rupt, desigur, acul.MIJU; Nu sa rupt nimic.BARUTU (restituind plicul in perfecti stare): Poftim!TAIUfU: Bravo, Barufu!BARUIU: Lam qi lipit!

UNAT $I SUMOS

De mici,categoriile qividesc intregi,construit contm PentrucA e fatd $i are un an mai multdecdt el, Mip se bucuri, asupralui Barulu, de o autoritate ci.reiael i se impotrive$te, dar pe care osuporti, in parte din superstilie,qi in parte pentru ci. nici nu-idisplace.

-E soa mea, explici Bam;u,cind a primit un pumn $i nu a

ftlspuns,-Si daci e sora ta. tu trebuie se mininci bitaie?Barulu rnde, aducdndu-qi aminte cit e de mic qi de catifelat $i

de inofensiv pumnul cdt o floare de leandru, al Miqurii. El ;tie cidacd i-ar trage el un pumn, cum poate, buturugi duri 9i optimismguraliv, autoritatea fetitrii ar fi numaidecat decapitati. Ea trage-n elca-ntr-un burduf, $i el nu poate da: e bun. Numai cind colplpumnului nimerette pe la nasul lui cirn gi lat, se cam supiri. putrin.Il jignegte mai mult prestigiul atins, decat o durere abiainregistrati. Barutu e in stare sI se ristoarne de zeci de ori pe rindcu capul gi cu spinarea de pireqi Ei parchet, Iiri si-9i simti umflaticarnea cucuielor consecutive,

Pe Baruqu il impresioneazi iu.tealapi nemotivarea cu care Miluil acoperi pe neaqteptate cu palme. In orice atitudine sar afla,culcatd, pe scaun sau in picioare, miua ei fragili distribuie

172

., deosebirile,privilegiile se

ca intr-un romanadictoriu. Pentru

douizeci de palme cu viteza cu care iqi ascute mAcehrul culitul pevergea. El clipegte iute, ceutand pricini logici a vijeliei, isi holbeazipini dincolo de sprincene ochii, mari ca nlte rdsirituri, qi rimineganditor, firA se binuie cit ii sti nedumerirea lui de frumos. gi peurnd, MiEu se rdzgandegte, face pe mama qi-l pupi - si el, cdnd epupat a$a, se zbate qi refuzd, pAni ce-qi schimbi gdndul 9i el, 9i sesiruti amindoi, pe nas, pe ochi, pe urechi, pe birbie, exagerandincetinirile qi ci.utarea locurilor de pupat.

Cind n-are cu cine si se culce, li dupi ce a cer;it aten$ilemamei, disputati deopotrivi. de amAndoi copiii, unul pretinznnd ci.ea e a lui toati. gi celAlalt tot aga, Bamtu ia de o labi ursul gi intri cuel in pat. Ca si nu rdceasci, ursul e invelit cel dintii cu plapuma,pini la guri, lisindu-i-se loc si respire. Ursul e un biiat de ispravi$i se uiti ca^un nerod cu veqnic inocentul lui ochi albastru, care i-amai rimas. In trei ani, i-au cezut un ochi gi o ureche. Miqu 9i cigeiis-au jucat cu el pe subt canapea gi l-au tarat pe subt dulapuri,trigdnduJ cu dintii.

Baru;u renunli bucuros la o bomboani de ciocolatd pe care acerul-o, dace socoate ci la bomboana lui ar fi rar,nit cineva,

-Ia-o tu, zice Baru1u: mie-mi di mdmica anta...Mip preferi si le mindnce insi pe amdndoui, cind ii di

mama doud bomboane, una pentru ea gi alta pentru Barup. Sau lecantire$te cu ochiul gi, dupi ce gusti pe cea mai mare, cu intentiade a o da pe cea mici fratelui ei, mai face o socoteali qi o min5,ncaqi pe cea mici. Dar mai bine le bagi pe amindoui odati in glri,dupi ce le-a examinat.

Intre varieti.tile mirunte a.le vietii, cu creioanele, cu ci4ile 5i cupdrelii mizgiliqi cu compot, scapiri frrea lor viitoare. Miluonduleazi, dansind cu un ritm asiatic o fantezie: pule piciorulpiezi5. il ridicd pe celilalr. intinde bralcle. 5i le suce5re. 5i garul eiparticipe la valul pe carel improvizeazd fiin1a-i treziti dereminiscenlele misterioase. Se opregte, saluti, cere aplauze 9i trecela altceva: vrea si puie ventuze pipugilor mari sau se duce la Bamtruqi-l mugci. Sau s-a repezit Baru1u la ea, in pas victorios $i a mu$cat-o el. Mqcitura fetii nu-l scoate din fire pe biiat. El vine cu buzelesranse subt nas. sovi indu-5i p ic ioarele.5i z ice cu s impl ic i tate:

-Mi1u m-a muccat.Mi!u, in schimb, recnegte fi, dupi ce i-a trecut impresia sau

durerea, se opregte in fap lui qi-i zice scurt:-Prostule IApostrofa il supiri pe Barutru mai mult decat o muEcituri qi

doi pumni. Reflectind, el se apropie de noi ii ne raporteaze:-Jice ca sunt pott...Barutru crede ci ,,prost" insemneazi "urit"; cici daci-l intrebi:

,,Dar cum eqti Baru;ule, tu?", el rispunde: ,,Sunt sumos". Pe cind,,urit" are la el sensul de murdar qi de minjit.

Cugetarea originali a lui Baruqu se migci intre serios profund qiintre baroc. Se uiti la clania ugii un sfert de ori, cu privirile duse cutotul intr-alti lume $i nu-l intoarce nimic de la filozoha lui. Daci-lintrebi: ,,La ce te gindeqti, mii biiete, de te uili a.9a 9i sufli?" el tacede cate ffei, patru ori neintrerupt, $i rispunde rizdnd, ca aseari:

-Mi. g6.ndesc la o giini... Am alut o giini in pat... zice el.-$i fo fi umplut plapuma de giinal?-Nul rispunde Barulu, rdz1nd gi

{ehvet...Rispunsul ne face si. ri.dem cu hohot, qi Barutru, incurajat ca un

autor, se lanseaze:-$i am mai alut cela... adaugi Baruqu.-Ce-ai mai ar.ut, Baru;ule?-Am mai a\'ut un nas in cot, zice el, 9i rdde cu mninile la burtd.$i ride qi Mip, care se bucuri de-o capacitate de ris

extrawganti, ca gi Bam1u.-Ce zici tu, titutule, ci o si iasi biiatul nostru? intreabi

meicuta.-$tiu gi eu?... rispunde titugu. l'q r.rea si iasi un qoltic de

povestitor.. .Miiculii ii place, cici gi ea aw parte de un asemenea mincinos

al condeiului. gi zice ci nu i-ar pirea riu.-Ce wei si te faci tu, Barulule, il intreabi Miqu, care, la patru

ani. a $i cApiLal o minre de mitusici,$i Barulu rispr:nde cu avint:-Tinichigiu!

174

mar tare: i-am pus un

dbO PISICA

A intrat acum doui luni,in casi, cu tihni 9isimplicitate. Venea pentruintiia oari qi totu4i sar fi zis cia mai fost qi cd-i aparlinuseceva din apartamentulnoastru, atat de familiari iiem ciutitura galbeni, atdt desigur pasul, mut qi lin, cu careigi ducea silueta de catifeaprin odii. impiriteasapemantului intreg nu ar putea

si aibi o geani mai fini, o lini$te mai aristocratici, o stipinire desine mai linigtitd, un stil mai suav decat pisica noastri strlini.

-De unde vii tu, neagre ca bezna tare qi supli ca o ceala dinintunecime qi cum sa intimplat si-1i alegi tocmai ciminul nostmsilaq? Ai mai fost vreodatd pe la noi, pe cind lipseam, in timpulsomnului nostm sau al cilitoriilor noastre pe lacurile dintre trestii?Cum de-ai nimerit aici? Poate ci te-a trimis cineva, pe care nu-lcunoaqtem, qi care se gindegte la nor...

-Miau! rispunde pisica qi luminile de aur ale ochilor eilunatici s.au ridicat spre noi, cu gtiinla ci intilnesc privirea noastri.Dumnezeu a dat un semn de infelegere lumilor pe care le-andscocit. ochii, suvenire de ceruri. reminiscenga de infin ir. inrocmitin afari de urzeala sAngelui cu carnea, ca o floare, ochiul duce cusine o firimituri de stea qi o figiduin{i.

-Fiindci vengi neatreptati, fii bineveniti, mi1a. Uite sofaua:gi-o ddruiesc. Uite oglinda, in care ai sA te gite$ti. in farfuria deporgelani cu doui flori de smalq vei avea un izvor de api pentn.rgurila ta, ca o foaie de garoafi palidi;i rozi. Copiii gi-o vor umplein fiecare ziecare zi cu donip lor de cristal. Uite copiii...

-Miau! rispunde pisica, miau! Blana ei de lutri s-a desficutcu donita lor de

de-a lungul qi incepind cu tampla gi smriind cu sfircul cozii, migatrece de cateva ori ;i se intoarce, frecindu-si blana caldi depicioarele lor goalc pini la gcnunchi.

Barutu, care n-a mai vizut pisici, e mi;cat adanc ti Milura, carea mai vizut pisicile pestrile, e impresionati de culoarea ei, negru-nnegm, de minuqile de velur ale labelor, moi ca niste pensule depicturi. Bunica 5tie mai mulre lucruri adevirate ca noi sj Lilmice$lepisica fi culoarea ei, purtitoare de noroc.

Pisica nu a mai plecat de la noi. Pe o perini mare de mdtase,uEoari ca o umbri cu broderii de fir, ea doarme zi gi noapte, ca qicum trebuie si se odihneasci toati viala de o grea opintire, pe carear fi lecut-o din risputeri intr-altil existentri. $i pentru ci. noimuncim lhri de rigaz, ne bucurim cd putem adiposti idolulinefabil al repaosului gi al lenei surazitoare, in gospocliria noastride unelte. Camera unde doarme pisica am impodobit-o cumoa$tele noastre cle prel: candela. cirli le. icoanele, anrintiri le de labdtrtni, ceasomicul cu bdtaia rari de dom, pregurile de lini tercatica ni$te drumuri scurte boite cu soare. Un ciucure de borangic alqewetului mesii gidild urechea pisicii. oprird ca un fluture negiu petdmpla ei cu mustili.

-De ce face aga pisica?-Toarce ca fusul, murmurl camarea, cAnti ca vantul, $uieri

ca graul. Asa face- pidurea, aia curge apa, a;a gerne salcia qibombine furtuna. In somnul ei, cu auzul la pimdnt, mita ascultivioara lumii, care canti pretutindeni, in cele de sus gi-n cele de jos,in pripastie 5i-n piscuri gi.n creasra ririci. si vicul ei se aude ca unecou al viorilor din tirani si ape...

I,.{STUNII

Intr-o fiin[d de o suti degrame, leginati de un zborasculit, ei reprezinti regulaintreagi a vieEii gi cinsteanaturii. Au venit dindepirtirile mari ale mirii, cuaripile de culoarea talazuluidin orizont, singuratici camarea, singuratici ca zarev.'Iiecerea lor dintr-o lumeintr-alta, despirliti de

nimeni ei nimeni n, . 0""," o"".ru, lX;ffi"LT#,l|,1;ffi1:de negrele vijelii cere5ti. care scuturd din adincuri necunoscureconstelaliile gi zodiacul. lqezatd pe un hr de telefon, rAnduneauapoarti prestigiul universului, vizut dintr-o planeti mai puri, Ilridescompuneri $i putregai, unde vegetatia qi cam.a au insugiri demetal qi corindon.

Abia scobori.ti din intuneric Ei din lumini, ea i'i pregare$tecula, in care sdliqluiegte un anotimp, curard in depri;de;le ei,stipdni de sine stdtdtoare, neimpirtiqind cu omul 9i cu g6.nganiapa;razitzri, obiceiul de a-9i fura cuibul gi de-a dormi in -gun'oi

9isudoare striini. O casi pe Arges, o casi pe Mediterani, o"casi inEgipt, prinrre morminte de regi, bisericili, turnurile, smncile suntpline de clidirile ei uniforme - ca nigte urcioare de lut spinzurated:..r"tir] in osteneala zidirii i9i gisegte indreptitrirea de a seodihni 9i de a visa in bordeiul ei aerian, dispreqrrini poteca pe care

1?1

iqi tnri$te momAia omul in cA{i 9i drumurile gata fecute Undecoboari incepe qi sfir;eqte, plecind, noui pretutindeni, neostenitdin perpetua ei mobilitate qi renovare. A sosit, a stat, a plecat.

Lunaticii, chemati in somn citre slivile sticloase, se intr-aripeazl ca si urce turla catedralei, dar zborul lor govlielnic seopre$te la cruce. Ar voi sulletul si se ridice mai sus, sd escaladezecerul 9i pribeag printre nori si se risipeasci in ziri, ca un parfumintors in floarea lui, dezlAnat de azur Omul scoboari insi pe brdnciinapoi, ingreuiat de spinare qi de genunchi 9i purtind in gold ranarobului singerati. RAnduneaua zboari la aqtri.

Ea nu a lisat, despirdndu-se de o perspectivi de plopi Di de unlac str{uit de silcii, nici pireri de riu, nici datini impletite cuaripile, ca nigte spini. La pimint s-a uitat atita timp cat a construitcu dumicafi de lut, un balcon in dreptul stelelor albe. Unpimantean s-a putut apropia de fulgii ei de inger albastr-u; a zburat.insi mina omeneasci nu a mi.ngdiat {iptura ei inexistenti, cind a

pus-o in palmi 9i s-a uitatla cadavrll ei de floare' Din clopotnip dincare a cezut pini Ia mina ta, indri8ostid de pipdireazburitoarelor, o gimilie de sullet a gesit timpul si piari, ca si-$ laseintre degete o aripi nesimlitoare. Lumea pe care o cauli gtie sdrimiie muti gi absenti de cate ori te indrepti citre ea, si-i incerci

sonoritatea,Iati rdnduneaua cAnti, la desfacerea petalelor zilei' Ea s-a

degteptat pe cind luceafirul i-a trecut dincolo de cuib, odati cuizloarele din fundul pidurii, odati cu iedera qi cu fmnzeleliciritoare ale fagilor albi. $i pe marginea streaginii tale ea cinti,incepindu-qi ziua cu biruinfa. Ca o armonici minusculi, vocea eimare, in care suni glasuri de mai departe, continui cdntecul lisatde privighetoare neisprdvit, in bitaia lunii.

Sculali copii! Douizeci de rAndunele cinti la fereastra voastri,intortochind sunetul in sute de feluri - 9i facegi aripi gi voi, ca siscipali de minjirea lirinei.

ALUNITA

Obrazul sting al feti[ei are o alunilildngi nasul cirn. Ea-i sti ca un strop albunei flofi violete qi pare un ochi mic. unal treilea ochi, deschis pentruinformarea regiunii fragede dintrecercelul urechii Ei coltul gurii durd.Cind suride gura, suride 9i alunita, sicind ochii se fac $ireti, se liretette $ialunila, care animeazi cAteodati toatifizionomia. gi e cit un punct de penifcu tu!.

Incepand sa se vadi in ogl indi .corhet i abia r id icat i pe pic ioare Srdansdndu-5i pasul incal{al cu papuci moide piele albastri, i.eti;a a crezut la

inceput ci a stropit-o cafeaua, qi sa pldns, dupi toate incercdrile dea o qterge cu colpl batistei, ci ,,nu iese,,. Mai tdrziu, ea observase ci-i vine bine qi isi gitea gu$a, pe care i-o mininci mama de o sutd deori pe zi, cu o guvili de danteli, addugind alunilei un moriv maimuJl si iasi in evidenli.

Problema discutati de pirinqi irr auzul atent al fetitei consistaanume in a se gti daci n-ar fi fost mai nimerit asezati alunitadeasupra buzei de sus, intre locul unde stofa de carne face unjgheab 9i intre cuta zdmbetului trandafirie. Mama ar fi dorit-opotriviti de-a dreptul subr nas. Tata o prefera pe birbie. in cele dinurmi, s-a hotiri.t ci locul intimplirii lusese cel mai bine ales.

779

O tristete tulbura liniqtea bucuriei, cd bdiatul nu avea nici oaluniqi, lipsi de care el se simtea nefericit.

-De ce stai a$a de bosumflat? intreabd mama.-Pentnr ci de ce n-am gi eu alunili, rdspunde biiatul.Cateodati, una din pdruielile zilnice printre picioarele mesei,

pornea numai de la alunili, biiatul umblind si qteargi alunila cuun ghemotoc de hirtie 9i fetip fugind ca si-gi scape bobul de maclipit in negtire pe faP ei.

Intr-o noapte, pe cXnd surioara dormea, biiatul, deznidijduitde incerciri qi sculat intre perini, plingea gi el ci,,nu iese",presimtrirrd ci alunila sa prins in punctul ei pentru totdeauna.

Argumentul care a potolit cdwa timp amiriciunea biiatuluifusese ci qi el ar fi alut o alunili, pe spinare. Pentm ce niciodati nuputea si o zireasci, mama ii punea degetul intre umeri qi-l {icea sisimti ci in locul atins era o aluniti mai firtmoasi decXt a fetitei.Aceasti dovadi se {icea in secret, ca sA nu se supere feti(a ci alunitaei rimdne mai uriti. intr-o buni zi, insi, in care a examinatchestiunea mai de aproape, biiatul s-a necijit de ce alunila lui scafld pe spinare, pe cind a fetitrei se risfali in Yizul tttturora. Aturtci,i s-a figiduit ci are sd fie mutatd, incet-incct, qi marna s-a pus sdcaute, pentm descdntecele de mutat alunila, o grimadi desubstante care nu se gisesc odati toate. lrrr picior de edndac verde,o picitura de miere scoasi din ciocul albinei, un petec de pi.injcn!,de care zboari din stele, se mai giisesc; dar era greu de furat luleauaSfnntului Petru, cnnd acest me{ter liicitu$, pribeag prin lume, cufoalele in spate, alipea cu luleaua in dinqi. Dinlii stringeau atat detare coada lulelei, ci nu puteai si-l picilegti in somn gi si i-o iei dingurd aprinsi. O si ne vorbim cu \{o Ciqun,

^sd ne aduci el lucml

necesar pi asta numai pentru cinci minute. In cinci minute mufialunilele toate de pe oameni pe un singur om qi biiatul se mdngiiacu Idgiduiala ci el o si aibi dupi Criciun o mie d'nlunite, pestctor.

-Numai ci o sd fie pocit, zicea mama.-Nu e nimic, cd lui o sd-i placi, zicea tdtu$.

180

. , lyi,.,. j i." ca o si fiu pocir. ptinsea biiarut. pupind si

lmora[r$and, gros cum era. pe surioara lui, impresionari.Tam a schimbar gindurite biiaLului. figidulndu_i o pdreche de

mustitri qi o barbi neagri, la majorat, qi aritindu_i documentat ci obarbi sti in orice caz mai bine decdt o aluniti; intai pentru ci eneagri de rot. al doilea penru ca e creafe. al treilea cd L ftcur.i dinfire gi al patrulea pentru ci incepe de la o ureche $i se ispriveste laurechea cealalti. Ei i-a licur 5i un drsen comparativ, cu creionul,a$a cA exista in familie si un documenr. rrn doiar, dosarul cu birbisi mustiti.

Fetita insi wea qi ea o barbi, dar biiatul rispunde ca ea arealuniti si ci nu se poare unul si aibi doud lucnrri. I se Iigdttuise 5ifetilei o barbi cirimizie, ca si nu se simtd in barba lui cea neasribiiatul nedreptil ir. Totu5i. el se supird 5i nrr admite rloui birbi ladomici l iu.

-Urte, zice cd mie si nu-mi dai barbi, zrce fetita.Tata se apleci la urechea ei si-i 5opre5re: ,.LasiJ si zici, raci din

guri, tu o si ai o barbd negreqit".-Am gi eu o barbi, zice fetila tare, infiuntandu_gi fratele.--Jice cd are qi ea o bahbd! se pldnge biiatul.Ceasomicul a bitut de orele noui seam. Ce tirziu e! pdni la

noui, puii de giini au visat de mai multe ori gi toati lumea doarme.qi caii. si pisicite. 5i vileii, inci de muh.

Ultima temi de discutat in pat, dupd ce copiii sau imbrdcat incostum de n^oapte, spilaf proaspit gi cu cAte o bomboani in guri,este: cine a fi.cut alunila, mama, ori tata, ori amdndoi.

$i toati lumea cade de acord, ivindu-se somnul, cd alunitelc leface Mudnezeu.

-Uite, ziceca mre sa nu-ml

VOCABULARUL

pantofilot aruncandu-9i degetulfurci, qi injurind ca un bivolar

Generaqia energici este invdrsti de trei $i patru aniimplinitri. Imperiul otelului, alzborului Si al iulelii s.a manifestat.Ieri, fetila - ingerul 9i consolareadtutului, mandria 9i rdzbunareamiiculii - i-a inspeimantat.Crxintele ei, limitate Ia portocale,ciocolati, pipugi, iepuri, pui 9idiminutive, s-a imbogitit cu unul.N-ag putea reproduce cuvdntulinlioritor pe care copila noastri l-a rostit cu entuziasm. Am vazut-oddndu-se jos, tdrig, de pe scaun,ridicAndu-se agresiv pe virfularititor inainte, ca un dinte de

-Ce ficuqi, puici? i-am zis. Mi se pare ci n-am auzit bine. Mise pare ci mi inqel. Unde ai gisit vorbele, pe care mi se pare ci nule-ai zis?...

-Ai auzit bine, titutule, nu te-ai inqelat. I-auzi'..

$i ingerul meu a repetat ingnobila injurdturd, silabisind cu oacuratefe elemplari.

-Ei bine, eu tot n-am auzit. Vezi pe fratele tiu, mai mic cu unan? E mai cuminte. El niciodati nu va repeta prostiile auzite pestradi, de la bi{arii supirali. Limba lui nu se ra spurca, sunt sigur,niciodati. Pe dumneata, domnigoari, te rog lase-d pdpu$a, $i trecila colg, ca si te pociieqti qi si te intrebi daci e bine ce ai ficut...

182

inci nu am isprivit de a;ezat in congtiinla copilei vinovatesentinta mea grea si lapidard. de un sril rctinut insi dur, ci biiarulmeu, al doilea inger, a doua mindrie, a doua consoloare, a venit lamine cu pumnul indns qi, revoltat, m-a interpelat de doui ori maiurit. m-a infruntat cu o groaznici ofensa gi. iasindu-ma mur, mi-aficut gi cu degetul intins ca un pistol. El a spilat onoarea surioarei.Sa dus in collul unde ofta fetiqa, a intors-o de la pirete qi, holbat cao bufnild. ne-a ocirit peldc. El nu^poate rosti pe ri si pe ci siintortocheazi silabele pe englezegte. intinde miinile lui sroaser cugropire in coate. si face ca un oralor.

Generalia s-a asociat qi ne declari rizboi.-Ce ne facem? intreabi marna, mugcAndu-Ei buzele,

posomorati. Toate ca toate, dar o si ne laci de ris dacd nu letragem o bitaie. Miine avem Ia masi familia Tartarin, catolicd,severd gi ascetici. Ingelegi ce o si se intimple cXnd i.o venidomnisoarei ideea si-l bage pe geful familiei in cine ptie ce\''ocaounr.

-lntr-adevir, scumpi tolarigi a vielii mele, problema e dintrecele mai demne de examinat, Doui. trei asemenea scapiri dinvedere, qi putem si ne mutAm din acest cartier, populat numai delocatarilocatan morali qi de mari proprietari. Ai vizut, Miss Fowler, careinlelege indeajuns rominegte, a rimas extrem de afectatd gi ne-a

morali de$r

ficut atentri ci fetele lordului Asquith nu injuri. ca hamalii qi au otinutd riguroasi. Eu iti propui si luim fiecare, deosebit, pe citeunul. Tu ia bdiatuJ. gi eu iau ferila - qi si-i iutlecim in parriiular.

Intentia piru potriviti, gi solii se desp"irliri. Titulu a trecut cufetita in birou, lisind-o si meargd inainte, cu capul plecat gi cupipuqa la subsuoari. Miicula porni in dormitor, impingind dinspate pe biiat, care trinea ursul de labi. Usile furi bine inchise. casA nu transpire nimic ai pentru ca lectia sA fie administrata intrepatru ochi. Trecuseri zece minute misterioase, cdnd uqa se dete deperete intre cele doui odii, $i guvernanta apiru cu un geamantanin mini. Titulu umbla in patru picioare, cu fetila cilare in spinare,iar miicuu se gidila, pe canapea. cu biiatul. care le5ina de r6s.

183

-Vd rog, doamni, si-mi dali imediat socoteala, ceru imperios,cu gingiile str2nse, bitrdna domnigoari, care, incilgati cu ghete cuelastic lustruite perlect, era posesoarea cite unui nod pintenog lafiecare picior s,i a unei substange etice superioare, Nu mai am ceciuta in aceasti casi...

-N-ai si mai spui aga niciodati, nu este a.!a? ameninla afectattatulu.

-N-am si mai spui niciodati, rispundea fetita.-N-ai si mai spui aga deloc, zicea miicula.$i biiatul rispundea, dind din sprdncene:-Delot!...-Miss Fowler, zise titugu, stilul 9i sinteza dumnealoastri

sufleteasci au motive si fie satisficute. Mai stati mecar pane laprimivari, cind infloreqte ghiocelul qi liliacul capiti tonurilevioletului albastru.

Lirismul aproape nordic al tituplui a invins, 9i Miss Fowler arimas.

-$ti1i, domnigoard, zise titugu, mai inchidem un ochi, mai neastupim o ureche. Nu $tiu cum o veni pe englezegte, dar la noi, firivorba ceea, pe care a1i auzit-o, viata devine amari $i contractulsocial imposibil.

NU ESTE VOIE

Mitu si Barufu au cipetat de laTitana o masd mici qi doui scaunemici, de bambus. Dimineafa, la prdnz grseara, ei se aqazi, ca doi consumatoricare plitesc, cu 5eruetele cu ;ireturilegate la birbie. MiEu e mare qi Barugue mic: Mitu are patru ani 5i frarele ei aretrei. ,,Mincal-ar mama!" zice Mi1u,cand Barulu pierde intre farfurie qrgura prea deweme deschisi, treisferturi din lopata furculilii.

Privirea lui se umfli de ciudi,uimiti de chibzuin{a mnncirilor de-a fugi din tacimuri gi de-a siridin farfurii. Intii, ele nu vor si vie in lingura gi furcul(a lui. Supasti in blid qi pe urmd ii scapi pe piept. Dacd ar avea qi el un ilrlucru, o cani. sau un robinet, ca si ia din farfurie qi si umple linguracu varf...

-Cu mina dreapti! striga mdicula de la masa ei. Nu 1i-am spussi nu mai tii furculita cu sdnga?

Lui parci i.ar veni mai bine cu m6na, cu care nu e voie si ses\easci, 9i pini si ia o dati, munceste din tot sufletul $i di uneorigi din picior. Ceva se vede clar cdJ stinjenegte in mintea lui, zbircitia nepricepere, deasupra nasului gros, cu pielea de la frunte: pentruce a6tea piedici in calea poftei de mancare? Fala de masi, care nutrebuie murdiriti, gervet alb, farfurii, cini, pahare $i, pe deasupraatetora piedici, $i lingurita, $i lingura, li furculila, ca si se lungeascdalteptarea gurii lui, deschisd dinaintea bucatelor, ca un plisc de pui

1d5

de vrdbioi. Baru;u ar prefera sau si duci de-a dreptul Ia gurimincirile cu mina, sau si.-gi bage gura in ele si sd se sature mai iute.

Odati a {icut a{a: a luat castronul cu compot, l-a biut, l-amincat, l-a lins de jur-imprejur 9i a fost bun. El ar admite numaicastronul. Dar nici nu vi inchipuiti ce s-a intamplat atunci. Barurua fost ficut ,,porc", ,,mitocan", ,,scdrbos" gi ,,leneg". Cuvintul porcnu l-a rdnit prea mult. Sunt in curte cilira porci, cu care el sejoacivoios pini-n troaci, incaleci pe ei, intri cu pantofii in mimiligalor gi se pomenegte cilare iniuntm cocinii, firi si simti alcevadecit foarte multi. bucurie. Dar l-au jignit zbieritele familiei 9itonul de insulti pe care il luau cuvintele blajine. Poate ci mai existiun fel de porc, pe care Barulu nu-l cunoagte qi care minnnci toatdziua compoturi cu castronul: el ar vrea si fie porcul ila.

Mincarea ar h gustoasi, daci nu ar fi atntea reguli rdcnite lafiece miqcare qi ar fi acceptabild via(a in genere, de dimineala piniseara. Nimic nu e voie. Nu e voie si freci piretii odiilor cu vArfulunei creion roqu sau albastru. Nu e voie sd zgirii uqile cu grebla. Nue voie si cari pimnnt cu giletrile gi si thci cozonaci cu api inmijlocul odiii. Nu e voie si dai cu pietre in lampi. Nu e voie si taicanapeaua. Nu e voie si rupi cirtrile Ei si verSi cerneala dincdlimirile lui titulu. Nu e voie si te pudrezi cu ,,I{oubigant" qi si tefaci rogu pe fali, dupi ce te-ai ficut negru la bucdtirie $i te-ai tivilitin funingini. Nu e voie si suni la clopopl toati ziua. $i nu e voiemicar si te culci nespilat qi si dormi cu botul tiu plin de noroi inpuful alb, brodat la coll cu un gdndac qi cu o lloare de mugelel. DarBarulu e revoltat $i de altceva. De weme ceJ spali seara la culcare,se intreabd la ce mai folosegte spdlarea de dimineald, cind el ecurat. $i, Stiti cate nepliceri se strdng intr-un spilat. Api caldi, apirece. Sipun mult. Cureptul urechilor cu pimdtufuri de vati.Srflatul nasului: o dati, de doui ori, dc trei ori qi: ,,Mai sufli o datd,ci tot a mai rimas ceva" - intotdeauna.

Barulu dore$te o via6 ilegali, prin curte, pe cXmp, la rate, lagaini, la ciini, la pisici, {iri trei, patm schimbiri de primeneli pe zi,Iird ochiul ca un scai, al miiculii, lipit de urmele lui. Si intre subt

186

pat li si stea acolo, pini i-o veni si se urce pe dulap; si intre pe subtlemne; si sejoace cu ciocanul gi cutitul, si stea pe burti in giinal,sd calce in moc:"ld pind la ciorapi qi apoi si intre in praf. De c6nde, el nu a putut r,rci niciodati sd iasi la dmm gi si treacd de-a fugape dinainte. in momenrul cind rece un cal sau un auromobil. ilnu se poate plimba decdt insotit, franat in toate voin;ele lui: siumble incet cind merge repede, si meargi repede cind umbliincet, se stea cand porne$te, sd se mi$te cnnd s-a oprit, siciit detoata societatea civilizat?i.

Noroc ci nu se cunoagte cu nimeni din marea lui generagie qicA nu l-am lisat se se grupeze. Intr-alfel, nevasti, el ar scoate un ziarsi ne-ar da la cao.

HOTUL

In cutia cu pilirii vechi staun un, de catifea. Daci nu eragalben ca floarea-soarelui, el arfi fost fioros qi podul intreg ar fitremurat de frica lui, Aveam inpod doi berbeci nipirlili, treivaci firi picioare gi un arrnisar,care sta in pod fiindci era delemn, qi vopsit cu pensula verde.Dar ursul era galben qi culoareaasta micsoreazi seriozitatealucruriloq nu sperie pe nimeni giau luat-o llorile pentru ele. $imai avea ursul doi ochi de sticli,

care se uitau drept in tavan. Domnigoara cusitoreasi imbrdcnndursul, din $ase petice croite frumos, cred ci s-a inqelat cind airebuit si-i puie $i ochii, gregind cutia ochilor de urs $i luind dintr-alti cutie doi ochi de pommbiel. Un urs se cere incrxntat ursulnostru din pod se uita cu bunitate.

Ursul stituse jos, in casi, doi ani intregi, qi ajunsese atdt destricitor, incat am fost nevoit si-l pui deoparte, in singudtate, $i els-a trezit in cutia de pili.rii, numai dupi, ce incepusem zadarrric felde fel de mijloace de indreptare. Croind ursul din faqa uneiscurteici, mogtenid de la o cucoand bunici, croitoreasa nu segAndise ci, firi si vrea, ii di, prin potrivirea midularelor, niqtendrar,uri, pe care nici scurteica, nici catifeaua nu le ar,useserd intimpul lor. Thtil urgilor, care umbli nevizut prin lume si ingrijeqtein munli de copiii lui, sipindu-le peqteri, rdsturnAnd iarna cite un

r88

piehoi pe barloage, spilandu-i in somn, piepdnandu_i qi tiindu-leunghiile cu un fieristriu de arginr, face ci faie 9i trece 9i pe la urqiide pisli, pentru copii, !i le di cate un crdmpei de nirav

'Ursul nostru se nirivise si fure, 5i nu fura alLceva decit

bomboane, ciocolati, dulceafi, fructe li rahat. Cind titugu aduceao cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea 9i golea numaidecdt cutia,firi si-l ladi nimeni.

-Cine a mAncat ciocolata?-U'su, rispundea biiatul, ridicAnd din umeri. Nu mai e.-Dar cutia cu bomboane englezeqti?-U'su, rispundeau fata qi biiatul.Il vizuseri amindoi. Lau prins de cdteva ori cu cutiile in bratre,

fugind subt canapea. Lau 9i bitut. Odati i-au rupt o ureche debumbac. Doi ani de zile ursul a mincat toari dulceira de zmeuri side chitri. caisele verzi, nucile,5erberuJ. insi el nu manca torborcanul, lua cnte pulin, ca si nu se cunoasce, scotea cate un pumnde bomboane, citera buciri,5i le manca pe roate. cu incetul.

A,ga sa ficut ci am trimis holul in pod, ca si-l peclepsim gi sicrutim dulceturile copiiilor insi el furi qi acum. Vini din pod. Noinu l-am intilnir niciodari pe scard. se fere5re de noi, insi copiii l-aulizut de mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul, cumdesface borcanele gi cutiile. cum le gisesrc gi cum fuge inddrar. Der,'pii. ursul nu vrea sd se fereasci. SrrdmuLarea lui in pod a fost cuarir mai bine renid cu cit invalase de la urs sd mindnce zahir. simielul cu pirul creg. $i de la miel a in\r;tat ti mingea si papedulceali furati., cofeturi, cozonac Ai pri.jituri. Ba mi se pare ci ursulniciodati nu a rnincar ce mandnci acum toate mingile, careinconjoari borcanele 5i curiile 5i sug din ele rot.

'ldtutru nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru ci el gtieci trebuie si creasci;i lasi dulapurile descuiate, cutiile cu capaculnitrel ridicat, borcanele cu tipla nelegati, pentru ci mingile nu audegete ca si dezlege sfoam ii si descuie dulapul. Totuqi, intr-o zi,titufu o si se puie la pandi, chiar in dulap. Cind ursul 9i mielulvorverri cu lingurila in libuli ca sa se inlrupt;. o sel geseasce pe tatutuintre borcane. $i atunci nu qtiu carc din trei va fugi mai repedesperiat mielul, ursul, ori titr',1l.

I-4. COLT

Ji-am figiduit albumul inculori al ci.mpului qi al mungilor gitrebuie si amdnim, ca sA te pui lacolt. Apucat de un avint nepermis,ai tras de marginea mesei ti airislurnat castronul cu supi bdtutdcu oui, Uite ce s-a ales!

Tdtufu iqi pusese haine noi, qipare acum ci a ie$il dinlr-un buloide brinzi cu zer. Capotul de mitaseisa l ip i t mi icul i i de burte $i pantof i iei palizi, puEi ca si-i faci pofti de

mancare titutului, cand iigenunchi, sau opdrit.

ies inainte la usd. cu poalele scurLe pe

Tilhamlel nu te uita prea mult pe subt sprdncene cu ochii tiifrumogi la mine. Uiti-te-n jos, cocogeazi-te pugin, ci-1i qade bine,gros cum egti qi, repedc! du-te la colg. Te rog, nu-ti alege colful care-ti place tie, de lingi dulapul cu dulceate, ca se areti cu de$tiul dupice ne vom impica, borcanul de sticli cu fragi. Nici nu ne rnaiimpicim noi amindoi. Du-te-n coltrul de dincolo ;i stai aga, cu nasulbosumflat, intre doui uqi. Ai si rimdi acolo o luni de zile, nedormit,nemancat, nespilat, si moldi de'a-npicioarele ;i s5. te vaieli cd sa,,fucat buba la ticiol". Pormi te voi muta in baie, si stai qi acolo olune de zile intr-un coll; orsivie piianjenii la tine, ticilosule, qi n-am se te apdr. Pormi de tot te mut in piwrili. Acolo sd vezi ce are si!i se intimple! Si te inveqi si mai ver6i castronul cu supi.

190

Dintr-o cirimidi o si iasi Baba Chioara cu mitura cufuningini, 9i o si se strdmbe pi o si scoati limba la tine. Dinrr-altecirimizi o si vie dihorul puturos 9i o sd facd ,,ffl ca un giscan. $imai vine crocodilul cu botul ca foarfeca. $i mai vine elefantul cudoui bastoane-n gurd. $i mai vine 9i popa. Atunci si te vedem ce-aisi faci dumneata, cdnd te-o intreba toati lumea asta:

-De ce-ai risturnat castronul cu supi?Auzi tu? si verqi, tu, supa, de pui, bituti cu gilbenquri de oui!

Unde sa mai pomenit? Imi vine si mor de ruqine. Auzi tu? nimeninu a mai virsat niciodati castronul cu supi. Tiebuia si. mi. nasc eupe lume ca si viz acest fenomen? A! te sperie cuvantul ,,fenornen,,,tdlharule! Cum o sd mai ies eu cu tine la cimp? O si te amte $iciocile gi o si spuie in auzul meu, {Iri si indriznesc si rispund, citu esd ija care ai sricat pantalonii de covercoat ai Lirulul;i si fusrade soie lavable a

^miicutii. O si por eu auzi ticdloqiile tale feri sd

intru in pim6.nt? Intoarce capul qi nu-1i mai anrnca ochii pe furiE lamine, ci nu te iert. Nu pot sA te iert Qi nu trebuie si te iert; daci tevoi ierta acum, cind te vei face mare, ajungi hotr de cai.

-Bravo! zise mdicuta. Ata lectie, mai inteleg.A inceput si-1i tremure nilel barba! Ti se miSci pe diniuntru

buza de jos! Vrei si plingi! Nu te-ai gandit ce-o si urmeze dupiristurnarea castronului! Credeai ci o fapti atAt de cump[6 estescutiti de consecinge. Al te infrico$eazi cuvAntul ,,consecinqe'?Ji-am spus: stii la col1.

Du-te, fetila tatii, 9i qterge-l pe tilhar la ochi 9i spune-i si nu maiplingi degeaba: e prea tdrziu. Uite, tine batista mea: supa nu mi-aintmt in buzunarul de sus. Srrfli-i 5i nisucul borcdnat. Mai sufli-i-lo date. Aqa. A zis cela? Ce-a zis? AI r,rei tu sd-l ierr? Crezi tu ci potsi-l iert? A! si tu, meicuti, zici, va si zici, si-l iert. Pii, o si vrea 9iGrivei si-l iert. Nu vi grnbili. Si mi gdndesc puqin. Ce-o si zic eucindcalu ne-or aran pe sraoa oam€nlr cu mana/ vreau sa cuget: este\Teo scApare sau nu este nici una? Nu qtiu ce si fac. Desizur ci a

ne-or araampe stradi oamenii mdna? Vreausa

aflat qi primarul. Vretri cu orice prel siJ iert? Bine, bine, perispunderea voastri. Nu zic insi ci-l iert, il las numai se-mi pupe

191

mana: e tot ce pot si fac... I{ai, iegi din coll, vino-ncoace 9i spune cinu mai faci. fua. Pupd ici. Bine. Pune-l acum pe scaunul lui. Di-iindirit tacimurile qi gervetul lui: era si le dau miine olteanului cucirbuni: nu i le mai dau. Du-te in pirnrili gi spune sd-gi vadi detreabi Baba Chioara gi sd se duci la plimbare dihorul. Si nu maiiasi crocodilul. Si stea acasi la el elefantul, - gi popa.

Ce mai avem de mincat? Am ajuns {iri supi la fripturi.Dupi-prdnz, o sa ducem pantalonii gi fusta la spdli.torie.... $i, cum r.ream si vi spui, cimila de postav a ie$it intr-o zi din

cufrrul cu boarfe gi sa dus, mormiind, la geamantan, ca siminince dulceali de catifea. Dar mai bine vi povestesc dupiiaurt...

GRADINA CU SOARE

Buni dimineaga, soarel DezintAi april, tirutu te saluti. Aicam intdrziat ;i ai linut si daic.reptate cilindarului $rinesc.Tu cgti mai ttiinlific decatInstitutul Meteorologic qidecdt amatorii autodidacti aideprinderilor lui Galileu qilycho Biah6, de multosandite. Tir ai refuzat si fii deparerca savantului teologGeorgescu, care 1i-a luat-oinainte gi ;i-a ficut socoteli denu te mai puteai mi;ca. Ai dat

'& ro+ or*rA*ffa9*

fftra?g_gg&?N

zipadd qi Crdciun de Paqtile oamenilor invi.tali si ti_ai pistrataslernulurilc de aur 5i florile pcntru pa\iti lc noastrc, Ia te uitA curnl : p_r imesc in Ierusal imul Cismigiului panseaua si ramuri le.despletite in pieptenele vdntului incennat.

Au iesit intru intimpinarea copitelor mici ale asinului tiu alb,ingiuat cu cergi impiturite, roli copiii zuhrfaf, trandafirii qi albi,care te-au ciutat cu c6rligul in sobi toati iarna prin liniria moaleqi fragedi a cenuqii. Bine-ai venit sinitosl inci de azi-noapte s_auauzit incercdndu-qi arcugurile qi cobzcle pisicilc nopqii, greierii carctorc, Ia intunericul stelelor, firul de unde l-a lisat mila cind s:aculcat. TAtufu nu crede in fiin6 greiemlui zburdalnic, cum n_a

193

crezut nici in Pagtile fiecut. Clopoleii cu simburi de cirege, caresuni de cite ori ii clatini vantul, sunt aritdrile auzului, goale.

De-a lungul grddinii se plimbi un grddinar ciung, seminitorulcu o mini ralidi, al frumuselilor cu mireasmi. El ochegte gridina,din fatd li pe dungi, mai de la smnga, mai de la dreapta, ca unzugrav care cauti zimbetul cel mai frn in aseminarea cea mai bund.Trimite violetul pulin mai citre lac qi roqului ii face loc mai in fund.AI mirgiritarul: te-am prins: tu sunai ca greierii din cojile tale demlzdriche, aninate in aer de cite o mustati. $i boii, care trag decarul cu ghivece de garoafe, s-au inveqmantat 9i ei in odijdiilesoarelui, aproape si ingenunche subt epitrahil qi si sesnovedeasci...

-Stai frlmos, cd vine ,clpitanul!" Mitrul nu e voie si pui mina.Baruful se nu rupi.

Un fluture galben canari stribate stofa soarelui, adinci qidulce, ca un fulg de timiie.

Cipitanul e un paznic inalt, mai mare peste paznici, cuscirlion$ risucili, traqi de virfuri pe subt nas. El gi-a imperecheat ouniformi de ofi1er, care nu aparline nici unei armate cunoscute,chipiul de la Comuni, tunica de la Teatrul Na;ional qi moletierelede la Operd. La mina dreapti ii atArni de o curea cu qtreang o vinide bou, impletiti, purtind inscriplia: ,,Salutiri din Ocnele Mari", 9iin cleqtele degetelor de la mina stingd el qine in dreptul gurii untrabuc. Are $i decoratii, puse pe pi€pt ca intr-o verigi de chei $i careatesd un timp de pace indelungat, o mare braruri de sedentar Else uiti, ca ;i grddinarrrl, pe diagonali, afectind, firi siJ qtie, simtrulde perspectivi al acestui constructor de ronturi qi mozaicuri inzigzag. $i cand a trecut un domn bine imbricat, il saluti cuinplesul unui respect colegial.

Se vorbea intr-un roman de demult de un cilirel firi cap, carecolinda cimpia gi pidurea, dus de un cal priceput in peripelii.Cipitanul trece prin Ciqmigiul principatului cu peqti de aramiprintre luntri, ca un cilirel fird cal, dominXnd lumea vegetalelorde petale-mici qi parcurgdnd zeci de kilometri inutili, cu trabucul gicravaqa. Intre marinarii cu fes ai helesteului de beton, el esilvicultor qi reprezintd Codrul.

794

- In cintarul cu limba de orologiu cade un ban prin zeceinghigtori de meul din sroma. int -uli rto,nu., si Ii;; ,J;;;;.

un cadran cu kilograme. Barulu are douezecl 9i tvfiqu nouasore#ekilograme exact. Gilceava se isci din p.i.i"" .irr"i, ni.i u"ui"" qJ.daci douizeci e mai mare decdt nouiip..r... qi n..u.. . ,"Jrfi.uicu cifra lui, gisind-o mai buni decit pe a cefullatL {eri si ltie n;ice exprimi greutati. A pus titulu un ban gi a iesit numi.ut .et

^aibun, anume. Cilia de fetitd e neapirat mai frumoasi. in cintar,inliuntru, e o intrelegere, sau cu titutu sau cu Maica Domnului,care tot de 6tutu tine.

*_ r.dlulu Vuc roL poate tot, vede tot, lace tot: nu incape indoiali.F.l_a infiinlat qi Cifmigiul ca si-gi plimbe copiii, 9i, cl ,i; i;plicere, a pus in Ciqimgiu qi ceasul acela .oj", p. .u.. nu*p,1inume$te ,,tantal". $i soarele tot titutu l_a ficut. $i bananele le_aficut el. Ceea ce nu are nici un intreles serios qi pare o pe.nf.ufa,care ru prinde, esrc cA titufu ia banane 9i di din buzunar hirtie.Hartia nu o face tot el?

_. Ce rugine o sd-i fie lui, cind copiii se vor afla ci titulu nu afhcut niciodati nimic...

Tdtutu srie tot. poate tot. vede tor, lace tot:

. . r I : r t t ,

r ' , i

€i",

* S*.indeamni unele pe altele si iasi

de unde au stat o iame ascunse. Un fluturc galben azi, un fluturemiine, cirirniziu, omida niscuti rnarc diutr-o dati, capitul ierbiise treze$te gi, lepidate de scutece 9i de Sirloage, vietedle cu aripi,ridicini 9i picioare se vdd ieqind cite una. Nici musca murdari nue riu veniti in cele dintdi zile de lumini, cind rarnurile li wibiilei;i dau buni dimineala, dupi o noapte alnorliti de citeva luni.

Oamcnii la fel. Dezlipcsc figia de hdrtie din cripituraciurciuvelei qi dau ferestrele de pirete. Noi incd nu dezgropasem,amrl acela din copilirie, via, dar apucasem si sculim din muguroaietrandafirii, care simliseri inci din pimint ci se pregiteau livezilede vard. Ridicate din adormire, cricile de nuiele dideau din {iecareochi cite o ivire noui, incol;iti ca un sfirc de Iini roqcat. Am ficutfocul datinei din frunzele adunate cu grebla gi am sirit fiecare dedoud ori crucig peste el. Dupi focul de la Mucenici, timpul rdu numai cuteazd si se intoarci gi tot ce poate fi urXt in primir.ara

196

inceputi e pllraja, ploaia, caldi; care indeamni gi mai, multburuienile sd creascd.

Iama noastri nu mai avea sfir;it gi se innoiseri intr_o iarnddouizeci cle ierni. Se ducea o pirud de zipadd 5i se a5ternea farimuhi. inrirziere ala. ln rigazurile trigului iejuca soarele cu sarul.purndu-$r rn loate geamurile ochii si uirindu_se pe urdini5ele de lastupr.Am numerat chiardoudzeci de ierri. iar a doui.zeci gi una le_ainfecu!,.in qiUnUl,Floriilor,.pe toate. Ventul a dulat,nu $tiu oatezile qi. zgopotutr lui de tocili s-a,frecat de.casa noasrri zi,5i .noapte,ralurile.lui ,ne.au bituq .de-a, .vatrma., cu ninsoar-ea, ne-au dei€litodiile, ne-au. descoperlt,pitulele, bordgiele si grajclul,.sfiful ridicatsnopi era Fandt pe pimin!;i risipit mormane de surcele.

Rimisesem cu som-mea firi mami, de Buna Vestire. Nemudse tata qu_un an. inainte qi; dupi el, ea, la un an implinit, 9iamandoui f€tele, de opt 9i de qase api, ar.n fos-t luate din,sai 9i dusein satul mitusii, in cas4 ei;,in11e copiii ei., De.ce qrurisetmama; careera tindri, eare cintafrumos ;i cosea tot atat de. fru.mos, n_as putea$ti se,spui; dat murise tot de boala t!tei,, care tot de Buna Vestireinchisese ochii. Cum se zicca la noi. s-a inrregrir. Si-a dat slhr5itul cuo lumAnare aprinsi in mani, rot,ca p9 la.n;i. fe yede o.vecini canu mai ai de rdit. Si pini vine popa. dace wea si vie in toiul noptii,lie ci rrei.si mori, fie^ci nu ai woi. i1i aprinde lumanarea, gi_1i punecotorul ei in palmi. InleJegr ci nu mai ai de triir ;i cd trebuie simon;:$i, mori,, Nu, este prea greursi mori,rcind ai Qdut cum se facede moarle-; te supui.

_ Mai tdrziu, amr allat tlar.ora$ carq de, c9 ,ar h murit, marna ladoui,zee.i $i $apte,de 3ni, inimoasi, sublire ca o,fa1i mare,.oachesi$i cu ochii, alba$tri,,Mincase peqte 9i pegtele care se vjndf la [ar;,pentru prosti, e stricat. Mancase pette,gi tata,,Oamenii sede_prinseseri cu legea asm 5i parci ai fi fosr poruncd de Sus samxnance pe$te ca sa moari. alti boali nepudndu_se arAta ara derute cu o nroarte de a doua zi. . : . :.

In vederea Floriilor, cnnd la noi in Moldora se fac ,in tgatecasele cozona.i,lnituqa mea qe ingrijise de,la tirg de douispfezecepungi.de feini qi o cipildni de zahdr, pe care le_ipus intr.opapuri.pe marginea deideasupravetrei, de unde da in fund cuptorUl,'Oi,la

197

dreapta d stinga sobele din amindoui odiile, la mijloc cu tindi.Oameni nevoiagi, cu toati indestularea misurati a casei, unchiul 9imitupa se munciseri tot postul gi inci rreo citeva siptimini pini-n post, si strange bani pentru fiini qi zahir Ouile ni le ficeau

tiinile noastre, care aveau grija cregtineasce si inceapi la timp, casi fie in Sfdnta Noapte ro$ite gata $i incondeiate.

La incondeierea ouilor tot mama fusese cea mai dibace: iiaduceau din sat femeile coguri pline, ca si le faci frumoase gi, ea,cu un condei al ei, inminuncheat din fire de pir de porc ai cucerneluri pregitite cu qtiinlele ei, din buruieni qi ridicini, le dainapoi, cum era tocmeala, injumitilite, imbricate cu tot felul dechipiuri ndscocite, ou dupi ou, Ei toati lumea cunoqtea ouileIlenei.

Despre unt, el era ficut tot in biteturi, din laptele racilornoastre. Aveam llini de pipugoi, dar fiina de grau rebuiacumpirati din tirg, pe bani. Trdmbele de cinepi qi de in, ficutesuluri gi adunate in dulap, cu toate ci erau multe $i metu$a secdznise cu ele toati iarna sl Ie dea la rizboi, 9i la lumina zilei qinoaptea cu lampa, n-aveau in anul acela preq Au trebuit strAnqi deunde s-a putut banii scumpi, de {iini 9i zahir'

Era, va si zici, in seara de ajun de Florii $i cutreiera un viscolcare a ucis inmugurirea. Mituqa trebuia si se scoale de cu noapte $isi friminte coca. Copiii au fost scilda$ in albie in tind6, citeqigase.

Un lipit se auzi din zloati, la uEi. Unchiul a deschis si vadi ce-i, qi in dreptul luminii vizu in zdrenle, tremurAnd de frig, mai multgoald decit imbricati, o femeie. A bigat-o in casi, i-a fost mili desufletul dsta- de femeie prigoniti de crivIl 9i biciuiti-n spilareadespuiati. Indati, femeia s-a pitit lingi vatri gi, trecandu-iddrdniala, mituqa i-a dat o haini de-a ei, i-a dat si minince. Femeiapovestea ce o bate birbatul in toate zilele: in simbita rloriilor a giaruncat-o in vifor, intorcind cheia in broasci, dupi ce a dat-o afari.La cald, adormi, strinsd la vatri; se rugase sd fie lisatd si-qi petreacinoaptea la noi.

Mdtugi-mea se spilase gi ea pe cap qi lisind albia cu lituri intindi sa dus si se culce intre fete. Unchiul. in odaia de alituri,dormea cu bdietrii. Patul se intindea ca in arhondaric, la ministire,

198

cat piretele_ cuptorului 9i lat ci puteam dormi curmeziq iar inungherul cel mai moleqitor sta cuicat pe spinare .o,olrri..i rrrlifericit motan din Florodniceni.

_ . Trecuse o parte din noapre gi s_a simlit cd vine un fris de afari.leqrnd unchiul in tindd. a gesir dati de vinr in ro"t" iarqil. u;ndeschisi. de cu seara incuiati. Un rroian rie zipacld trecuse pragulin mijlocul tindei. A scular mitusa. Femeia addposritd in cisipierise. Ficurd mai mare flacira limpii aripite. impreiurul albieipodjna era plini de liini 5i pungile goale gi mototoiite in caretuscse pdstrati erau impresdare prin tindi 5i Iirurilc mdtu5ii, groasede liini. fuseseri frimentale cu srafide. in mijlocul albiei seiopeaincet cipetena de zahir gi toati tinda era un ciob de oui sfirimate.Clanla u9ii, pe unde plecase femeia gdzduiti, era minjiti de aluat.

---Si mai lasi in casi oameni necunoscuri! zise unihiul, care sepuse si curetre podina de coji qi de fiini cilcati de picioare ude.

- -Rimaseri de Pagd copiii liri cozonaci. suspina mdruga, care

$tia ce nu mai avea cu ce si cumpre din tirg.Supirarea lu mare de Dumineca de Florii si nu se poroli pini

la toaca vecerniei, cdnd satul a mai aflat celz. La o lumetate aepogti de sat em o moari de apd, care micjna toatj siptiminaporumb. Moara Iuase foc de diminea;i qi sa stins dupi_prinz.Inrebarea era cum arsese lird foc.

Inainte de a inchide moara, moraml o cerceta intotdeauna cubigare de seami. De ziua Floriilor 9i de Siptimina Mare oirea sifie un semn riu. Zvonindu-se ci a fost gasiigi un om ars in moari,cu tot viforul, satul, fiind 9i duminici, porni intr_acolo. Sa dus siunchiul cu miruga.

Era adevirat ci se aflase qi un om apucat de fliciri in moari.L_au v5.zut si s-au uitat la trupul ficul aproape tdciune. Era o lemeie.Mituga cunoscu qi haina, pe care i-o didusi la innoptat femeii ca sise inveleasci. Arsese pejumdtare $i trebuie sd se fi zvdrcolir, ce a fostgisiti zgirciti pe o parte d trebuie si fi tipat, cici gura i_a rdmascescati. Cine puka se aude un geamet in uiletul vaniului mare?.

Miinile qi braple goale ii erau acoperire, parci ar fi tras panala coate niqte ciorapi de coci.

O PO\IESTE DE-A MAMII

Mi-aduc aminte ci erammici qi aveam acasi douizeci deoi 9i patru capre. Nu gtiu ce neamde oi ar fi putut sA fie, ci toatelltau cite doi 5i chiar cdte treimiei gi aveam in tot anulcincizeci, cu iezii caprelor cu tot.Abia venili pe lume, ei seintorceau in loc, pe nifte picioarelungi, subliri ;i Eoviitoare qi se giduceau si sugi, de parci i-ar frinvilat cinel2. A treia zi, mieiiincepeau si se .joace, pe cind

iezii erau gata dejoaci de cum se nigteau, ca qi cum qi pini atunciumblaseri in doui picioare gi veneau de la hora iezilor, prinqi uniicu allii de labe. ca de miini.

Mieii 9i iezii erau ai mei qi turma mea linea pini pe la Pa9ti,cdnd se impugina cu cdte unul. Imi spunea mama ci unul se ducela Iisus, ci altul o ia citre Maica Domnului, 9i mi pomeneam ci toliau intrat in Rai - Ei credeam cd trebuie si fie ad€virat, de weme ce-mi ziream uneori turmele pe cer inghesuindu-se ca norii de linicu zulufi. Unde se duceau qi iezii, nu am aflat, qi-mi inchipuiam c?ldiavolii iqtia mici nu s-ar fi simlit bine decit lingi diavolul mare, cucare aveau aseminare. Mieii stiteau la mdngiiat 9i Ie bdtea inimatare cind ii imbrigigam qi-i lineam lipi1i de inima mea. Dar iezii$tneau din bralele mele cat colo, f1ri cel pulin si cadi ca mieii ingenunchi. Nu putea nimic si-i facd si se impiedice cumva 9i sd nurimaie totdeauna in patru labe. $i-mi fugeau din brale, nu cum se

200

fuge ca sd scapi: mai ficeau in drum cdte doui, trei schimonoseli.firi trebuinla la fugi $i care le srireau bine.

-Iar o sd-i duci tu la piqune, ci sunt ai tdi, Domnico, imi spuneamama si niciodati nu eram mai bucuroasi ca alunci cdnd intram inpajiste gi in pidure cu mieii qi iezii mei, care mi cunoa4teau.

Dar trebuia sd-i cunosc Ei eu bine 9i si-i deosebesc de mieii 9iiezii striini, cu care, pitindu-se unii de a\ii printre ferige gi sirindunii peste al;ii ca si se sperie, se adunau turmele mici ale fetelorcelorlalte. Ne a;ezam impreuni 5i povesteam, si turmele seamestecau. Ne intorceam pe seari-n sat cu o singuri turmiamestecati, dusi din urmi de opt, noui fete, mici cum eram gi noi.

Mama le-a pus mieilor qi iezilor nogtri citc un .cercel roqu dearnici, care le at6.rna de cdte o ureche gi-i lovea qi la nas. Mieiiintorceau capul. ca un om cu chica si care vrea si ;i-o dreagiscuturdndu-se din ceali.lnsi iezii giseau cu cale si fac giumbuguri.dacd ciucurele le gAdila o nari.. Sireau ca.pisicile, incolicindulse inaer aruncau din picioarele dirrapoi 5i o apucau repede la srdngliri si mai stea se se gindeasci. numaidec6r la dreapu. se uiindirit daci i-am vizur 5i i5i luau indari ochii de la miprefici,ndu-ie ci s-ar fi uitat intr-alti parte.' . ..preEcandu-se ca s-ar li uitat intr-alti parte. . ..

Daci as fi fosr mai cuminre, n-a5 fi ldsat nici oile. nici caprele siplece Ia Maicr Domnuluigi la Dumnezeu 5i le-as fi tinur lingi mine.A'5 fi arut azl c|teva mii de oi, pe care le-aq fi smuls qi tuns qi ag IistrAbimt lumea cu turmele mele, din vArful munlilor pdni la baltisi mare. fu fi mers cilare. femeie in toati firea, pe migar, minat inhit bitut cu argint. i-a5 fi pus miganrlui meu circei cu clopoqei deaur care ar f t sunat cum cint i greier i i I i r r . incet. incet. insot j td deciobinitelb qi de iiinii mei de stini. Si chimirul mi-ai fi fost lat siplin 5i in el ar fi sral $i doui pisroalc. Cici una era Domnica intinutul nostru de haiduci qi am ar.ut putere si ristbm in trantidreapti patru voinici dintr-o smucihrri

Dar avenit intr-o zi holul ista care sti la masi cu hoi, care sufldqi asculti. Nu qtiu ce-a fhcur. ce-a dres. ci m-a apucar cu ochii deinimi, in locul unde bitea inimia mieilor, qi m-am dus, multumdsclui Dumriezeu, dupi el!

A5 f i avut oi 5 i capre mulrc. dar nu v-a$ f i avut pe voi .manca.v-ar maica si vd minince.

CHEILE

Milu si Barulu au maicrescut qi incep si comploteze.

In ceasurile scurte dintrepiruieli gi ghiontri, dati $i primiri,infelegandu-$i interesele degeneratie mai bine, ei igi dauseama ci au datoria si seorganizeze impotriva mariloradversari: miicuta $i titu{u,unchiul Sesis gi mituga Titana.Libertitile lor au vdzut dinexperienfi ci sunt limitate dereguli qi dogme. In ordineamorali nu e voie nimic, iar in

ordinea materiali totul e incuiat. Afurisitii si tartorii au clusper-versiunea pdni la rafinamentul dulapurilor cu broascd, blocatecu o {drimi de metal trecuti pe o verigi. Cu toate cA, nemiqcate gibldnde la locul lor, s-ar lisa de bunivoie cotrobiite. dulaourilesunt ca $i cum nici n-ar fi acolo unde se qesesc, cdci stau inbuzunarele asupritorjlor unele la miicula. altile la tarugu.

De la bucitirie pdni la dormitoare, numai dulapuri de toatimdrimea $i inil$mea. Nu e odaie firi un dulap cel pudn. Teintrebi de ce mai e nevoie de dulapuri daci. sunt oriii, 9i ce rostmai au odiile daci mai ai 9i dulapuri, chei la odii si chei ladulapuri. E absurd. Si mania cheilor cu broascd merge qi maideparte. Chiar in dulapurile incuiate. dacd umbli la ele, dai desaltare incuiate, 9i in saltare, de cutii incuiate. Nemaipomenit!

202

Odatd, Barulu a gdsit uga unui dulap cripati gi a strigatnumaidecat pe Mig. Descoperiseri, in sfirqit, drumul la tainilemari, ti au intrat amdndoi in dulapul cu haine. Deceptia le-a fostserioasi. trezind,r-se amindoi intre pant:loni atdrnaI de cdrlige 9ifuste si dand si de alte rafruri incuiate. Dulapul mai avea si pitruuqi, iar la mijloc o grimadi de polile, pini sus. Ce riu e si fii mic,qi mai ales ce nedreptate! Tot iia sunt de vini ci egti mic: puteausi te faci mare dintr-o dati, sd nu agtepli sd cre$ti cat le-o place lor,douizeci de ani. E o ingelegere secreti intre pirintii din toatilumea. Ei se prefac ci se g6lcevesc unii cu alfi pentru tot felul depretexte, dar in fond sunt de perfect acord: copiii trebuie si fiemici 9i si stea mici o viali intreagi. N-ar wea gi Barulu si aibimustafi? De ce n-are mustili? N-ar r.rea qi Mip si puie fustelemamei? De ce nu poate? Fiindci e linud mici intr-adins, si nupoatA se se geteasci.

Au dus la dulap scaune, s-au suit pe ele gi au dat de cutiiincuiate. De cine le incuie iia, daci nu de ei ? Situatia asta trebuiesi se sfarfeascA. E de netolerat. Te pupi toati ziua cu ipocrizie qiascund de tine tot. Vreau sinceritate qi lucm pe faF, ori totul, orinimic.

. . Un zgomot de explozie a venit de sus qi un vaiet cu lipete arzDucmt,

-Unde sunt copiii? a intrebat tatug.-Adineaori erau pe aci, nu $tiu unde s-au bigat, a rispuns

miicula, inspiimintati.Au dat fuga din doui pirli pe sciri, gi un spectacol dramatic

s-a desIl$urat dinaintea lor, in dormitor Dulapul cel mare, cuparu dulapuri. era reslurnar peste Milu si Barutu. Si a Lrebuit ojumitate de ceas ca si poati fi scoqi de subt dirAmituri, din haine,din ru{Lrie $i ciorapi. Le cizuseri in spinare, ca o avalangi delucruri indricite, dulapul, gi toate cutiile de lemn gi carton s-aupributit, lovindu-i fiecare cu un coll under.a. O umbreld ilnimerise ca un cioc de barzi pe Barutru in ceafh qi flcitorul de relezbiera afirmind ci l-a ,,omol6t".

A fost prima revolu$e adevirati din familie, si riniqii trata$ lainfirmeria gospodariei cu frictiuni si oblojeli, s-au dezumflat abia

203

dupd patru Ale, cAt a durat qi aEezarea lucrurilor la loc. Numairidicarea dulapului in picioare a ginut o jumitate de zi, demontatcu $urubelniF li montal bucad cu bucati,

Modest qi lingugitor, Barulu s-a atteptat qi la o bitaie penidragi. dar miicura l-a cmrar. mullumiii. ci dulapul l-a prinsiniuntru ;i nu l-a srivit.

-Nu mi bati, rrdrnico? a intrebat Barulu. . r-Imi pare bine ci e cel pulin conqtient gi logic, a zis titulu, ca

un infumurat.ln imprejuririle cele mai grele el spune vorbe umflate, tot ca

si-gi ascundi gindul de ei. l

-Las ci te-a birut el. Dumnezeu, a rispuns miicula,Va si zici, gi Dumnezeu are o inleleeeri cu ei... Nu mai e in

viala asta nici o libertare. Cind nu te vedi ci re strecori binisor pescare titul,u. se line dupi tine Dumnezeu. Nu mai poli nici sd suflide atita camarili. Ce-i atunbi Bafutu?Juciiie 9i'biiaie dejoc?

Pr6cesul s-ajudecat dupe ae au fo.st ScoaS. pansameritele. Lapiciot Barutu a rimas cu o zgirieruri arldnci. Buricul unui degeti-a rimas mugcat de o caseti. in care qi-l vdrisc ca si ridice capacul.Fusese scos de subr boarlc cu degeruJ prins in dcschizdrura demctal. Flagranrul delict era evidenrlvoia ii lorleze capacul. dar nuI-a ajutat Dumnezeu, care tine cu pirir1tii. Cum vrei si mai.aibi opdrere bund copiii despre el. cind lace polide pentru eia?

La proces au fost cirali 9i Colonelul si Tirana. gi n-au lipsir dinCurtea cu Juratri nici pisicile, rdmise in calitarc de apiritori,intrucit ele, cireii 5i giinile sunr in solidaritate cu ei. Djn motiveinsi speciale. in legdturi cu inrendenla, giinile, rare)e 5i gisrele.cu toare ca acuzalii cereau o largd publicitate a dezbaterilor. n_aufigurat in insranli. Coco;ul loniqi s-a mirginir si ia inlbrmaLii pela fereastra, iniluindu-si un ochi pini la geam 5i comunicdndqogoru]ul, din cdnd in cind. impresiile ditormle, din gedinf.Colonelul s-€ prezentat in unilormi qi cu decorafile pe piepr.Vizdndu-l ci 9ia pus qi pe ,,Mihai Viteazul,, Barulu qi-a dat seamacA se petrece un lucru grav qi a sleclit-o. Mai ales ci unchiulSesis, indilerent de zimbetul lui. nici nu l-a bigat in seame.

204

-Nu te mai uita aia la mine. i-a atras atenlia tetutu. E Dreala.ii .I"::.1 dar la Currea Marriali si vei fi judecar dup; CiautJustigiei Milirare.

Sa ispiivit, nlr mai,em nici o,scipare. O si-l minince ocna.Pentru solemniratea just i l ie i . acuzaqi i au fost t inul i in

coridorul de la baie. Intri.nd in sala de gedinfi, colonelul a tuqitpentru pregetire, 9i sabia lui s-a lovit de pardoseali, de gresie, cade o lespede grea db es,afod:,,;,[, gata?q a zis:,qi a.sunat dinclopo;elul cu care altidati. era,chematf,;la sufragerie Cati. ,,E gata!,,i s-a rispuns. Aprodul care striga ,pe'impricina$,,era soldaiul deordonanli al domnului colonel., O sd r.adi ,si cl;,Barutu, actrm, ce-i un colonel. Nu mai e Sesis in civil, care il risfiqa pe genunchi qipe care il trigea. de cioc; cu,o lipsi de respect tolefati .binevoitorO tresi groasi gi trei sub$ri: patru trese cle aur. $i eloleti. De sabie,nu mai vorbim. Se trage afara Jungi. lungi de tor. si laie. Cu sabiaasta.domnul colonel'a ucis la Mirigeqti,o mie, mi se pare, de turci.

Soldatul a strigat pe inriiul acuzat. Vrea sa vie 5i N4itu. Nu sepoate. Fiecare cdnd e chedrati Acuzatul e adus de.'soldat; cu ochii-n pimant. Nu s-a ltiut cind venise qi pdrintele. Aqtepta 5i el pescaun la masa juriului. Toate autodtetile eiau,adunate, VorbeEtecolonelul, cu co deiul in mdni,,fiindci se fac si acte. .

-Ia miinile de la spate, stai drept Qi rispunde,Barutu nu putea si stea drept 9i si-qi ia nidinile rle la spate.

'l irrea intr-o mdni bilele gi in cealalti un corn.-Cum te cheami? a intrebat domnul colonel presedinte.Barutu s-a sperjar. Unchlul Sesis a uirat cum il iheami.-Barulul.rispunde tiriginat Batulu-Ce nume e ista?.:; Asta nu e ilu,me de iudeciti;,: Spune cum

te cheami legallBarutu s-a uitat la tAtug, dar titutu nu se mai riita ,lalel..TraEe

cu coada ochiului la mi icula. dar nic i mdicura nu se mai uird la i l .Intoarce ochii la Titana, dar nici Titana nu se mai uiti la el. Arede-a face numai cu Sesis, dar nici el nu mai e Sesis,.e domnulcolonel qi domnul pre$edinte.

'-Te-am intrebat cum te cheami tiRispunde.

205

nu' mi-ai "rispuns.

-Nu gtiu, rispunde Barulu, Ei o lacrimi ii umple hecare ochi,in fala marii singuritili in care se simte deodati izolat.

-Ci1i ani ai? mai intreabd pregedintele.Se gindegte, descurajat. Nici asta nu gtie. Dar i$i aduce aminte

ce a rispuns odati argatul Petre la aceea$i intrebare cind a fostangaJat.

-Sunt bitran, rispunse Baru{u.Nea$teptatul rispuns a tulburat intr-a6t auditoriul, incit, la

un semnal al domnului colonel, acuzatul a fost repede scos afari 9idus la baie, ca si aibi vremejuriul si ridi.

-Cum ieqim din incurciturl? a zis Sesis. Ne trebuieimaginagie.

Dus la baie, Barulu a plans lingi Mip, care a plins gi eavezandu-l ci plinge.

*Ce fl-a llcut, manca-te-ar mama? l-a irrtrebat Mip.-Sesis nici nu mai qtie cum mi cheami, a gemut Bamtu,

sim[ind cd treiefte o imprejurare care ii da dreptul si fie disperat.-Ai spus cd m-am agilat gi eu de dulap? l-a intrebat Mitu.-N-am spus nimic...-Ai spus ce am ciutat cerceii mamii?Barulu tigiduieqte, {Zcind cu limba in cerul gurii un zgomot

cum suge purcelul.Apare soldatul.-Sunteti chema;i amindoi, zise soldatul.Bar-uqu lace loc soru-sii si r"reacd,*Intri tu intai, zise Mip.-Ba intri tu intei, zice Barulu. Eu am mai intrat o dati intdi.Cioroviiala la uqa qedinlei face pe Sesis si o deschidd.-Iar v-a1i luat la cearti? intreabi colonelul, care igi scosese

sabia 9i chipiul. Abia nejudecim de dulap...Fiecare din copii incepe o explicafie $i nu se poare pricepe

nimic.-Sta1i jos! zice unchiul Sesis.Baru[u dA fuga la miicuga qi Mip la titulu. Solemnitatea a

degenerat. Nu mai e-nici masa in mijlocul odiii, nici juriulincremenit pe scaune. Ii vine Iui Barugu inima la loc.

206

-Uite ce ne-am hotirdt, zice unchiul Sesis. Nu vi maijudecim,.nu.vi_mai pedepsim! (Copiii sar la el siJ pupe.) Vi dimvoui cheile de la toate dulapurile. (Entuziasm.) Si le ginegi voi, lavoi... Cind o trebui ceva din l'reun dulap, umbla$ voi qi scoateti voitot ce trebuie.

Atunci, verigi dupi verigd gi snop dupi snop, de prin buznare,de la cingitori 9i de prin cuie, cheile le-au fost pusi grimadi pemasi gi date in primire: cheile din toati casa, cheile din toiticurtea, de la pivinili, de la magazii, de la cote;e, de la murituri !ide la bijuterii, de la lemne si de la haine, de la cimari gi de larulirie, de la cirbuni qi de la dulapurile cu cir1i.

-De azi incolo, vegi avea voi doi griji de toate si titulu limiicuga or si stea gi or si sejoace. Voi faceli ceaiul, mincarea, voipuneli untul pe paine, voi o si lucrali gi o sd. aducetri parale. Tdtulugi miicula au demisional,5i chiar acum se duc in curre si se dea inleagin. Voi si pregdti! masa, ci mdncdm la voi.

Gindindu-se mai bine, Mitu $i Barutu ar fi preferat si fiejudecali gi condamnaqi. Erau weo suti de chei diniintea lor qi leexaminau: unele gdurite, altele cu bold. Seminau unele cu altele,dar o str{mbdtura deosebea cheie de cheie.

-Azi facem tot noi masa, zise miicula. Voi, luaf cheile 5iducetri-vd la dulapuri. Vede{i ce-i in fiecare dulap, ca si $titi, $i peurmi le dneti Ia voi. Ia tu parru verigi $i tu patru verigi.

Cam codindu-se, dar totu$i bucuro$i, copiii au incercat la toatedulapurile. si nici unul nu s-a deschjs. Au luar cheile la rind 5ide-a-ndaratele, o verigi dupi alti verigi, au apisat in u9i cugenunchiul, au scos limba, ca si meargi cheile mai bine; degeaba.Au fost chemaqi la supd:

-La masd. cooiilCdte o verigi iu chei, una rlupd alta, a fost aduse Ia mdicuta pe

masi, opt verigi pline cu chei mai lungi $i mai scurte.-Uitile! a zis Mitu.-Ji Ie dau indirit, a zis Barulu. Nu se potrivelte nicdieri

nici una.

URIASII

La inceput, erau uria$ii,pa$.rile, dobitoacele, pidurile qioamenii. Nici o fi in1i nu eramimnti, cici Dumnezeu voia sdarate puterea lui, dar qi si r.adibine fapturile de pe p?imant,cand se va uita din ceruri la ele.$erpii, rimele, gopi.rlele nu seascundeau cici nici n-aveau de cesd se ascundi, nici loc destul demic pentru o pitire. $arpele erac6t Dunirea de lung.

Animalele toate mancauiarbi, iarba crestea tot anul, nu

era iarni gi omnul se hrinea cu poamc. Dc ce s-ar fi ascuns unelede altele, daci nu era nici o primejdie? Gustul ci se minanciIApturile intre ele a venit mai tirziu, cind firea s-a rAzvritit $i s-astricat $i a rimas stricati.

Dar de prea mult bine qi oamenii qi dobitoacele s-au situmt $inealend ce face decit si min1nce gi sd doarmi, s-au supdrat cA suntsupuse lui Dumnezeu si au voit sd ia locul lui.

intdi, omul nepudndu-se lupta cu el, a inceput a prigonianimalele, ca si qi le supuie, pindla veni Ei rindul lui Dumnezeu.Daci garpele era cit un riiu, daci vulturul era cit o jurnitate de cer,ornul era c i t cele mai inal te turnur i de ai i . Avea. duoamisur i toarr . : r no:rstr i , c inci sule optzeci t le col i p in i Ia cap. capulde qaizeci de co1i, bralele $i picioarele de o suti !i o suti optzeci decoti $i spi area ii era lati de doui ori cit temelia unei biserici in

208

If ,",.,:tr{i::iH:;x.l,H:i.;:ifi n;#i;i,il?Jffiaceluia- Numai copiii oameniilor oe pe wemuri erau cat Curtea de

fi*ft;iif#.. tr crerteau iute ,i n; m"r _r,."". ?;i}ii_"_li_A fost ti inmul$rea uriagilor o pricini de trufie, vdzdndu_semulf qilenindu-le rugine si fie supugi d.

"n ,i"go. D;*;;;;;:;;

119 treluiay si.19 gi roage cind le ven.u o pora"d. ..uu. ,c.ri n.mai rugdm de el?,.incepeau ei a murrnu.a. .,Lua_ no; ,ingu.i.. sicatne f.ebuieste.. Dar nu pureau 5i Ie lips.a.trlUruinlu,'iffi;;;gi mai vSrtos ii indiriea_ ^

Dumnezeu auzei toate, dar ii lisa si vadi ce fac.,- ,

DuTn"rgu le da pe lingi hrand, imbriciminte, dupi ce leoaouse bunul cel mai mare. pe care un ghemoroc de pimint, cum

H::!,:ryffi1,Hi:i#:1i,1ti::x?",,:;, :13 ;tlj::"n' :::a lunii gi.l icea parte clin pielea lur. ca arama, ca aurul si arqintul.uregrea $r se Innoia singxri. de doui ori pe an, ca si fie totdiaunaproaspete, parce scoasi noui din dulap. $i ornut ni.i nu ," ori.n"usi spele, atit era de fericit. Vintul, care a rimas qi pini in ziua deazi. dar cu alte insdrciniri, rrecea pesre ve5mintele lui ca un burere,nTur.u,

ll metale $i ricoare gi_l 5letuia dormind, {icandu-l caognnda. )r nu era nici praf. nici noroi, ce $i pimanrul era curar silucea ca strcla. ca sd nu piteze pe om gi animaie, inve5m6.ntate si eleca onte bogate $i bine mirositoare. Deschideau aripile sd zboare giimbilsimau vizduhul cu miresme frumoase.Dupa rizr.ritire. Dumnezeu i_a dat omului tintari, muste.prrici

_gi piduchi pi a pus pe limba tor otravd, ." ,e_L,rii" J" jll

:.^MlliCn'-rfi.ca si-i inlepeli cu spatele. A dar vitelor coarne,ca sa-l rmpunga (el a niscociL blesrematul cutit) ii mdsele ca si_lapuce gi zdrobeasci.

^. Oamenii sau invoit si se pregiteasci a nivili in cer, bitindu_lc.a! t *-l ..9 Sggoloaje, spirgind soarele si luna ca nisre seamuri.pnn gaunle lecute in tirie si poad cotropi. Dumner.u-ii lisa sise ur|,a ta er din deperldrile stelelor cir scinteia. Ei adunari zeci dearu, poate sute de ani, strinsi laolalti, bolovanii risipiji pe toati faga

209

Dimantului. Pe mai multe fele ale lumii ei clidiri astfel, cu incetul,movili gi mdguri de frimituri de lut de pe marginea apelor.frimanhte, stoarse qi frcute bo!. Cind te gdndeqti ci o palmi deuriaq era lati cit un sat intreg, e lesne de inchipuit cit muquroi lua

odad ti ce gol licea in albia unui riu, scormonindu-l cu pietre 9inisio.

intr-o zi, girurile de bolovani clidili pe lungimi de pustietitri

nemisurate, pind la cer, fuseserd, dupi socoteala uriaqilor, gata Ei

se adunari sd inceapd bitaia cerului cu lespezi qi se impirtriri pe

virfurile cele mai inalte. Cei de jos, a$ezati pe rinduri, porleauboloranii din poale 9i le dideau din miini in mAini pdnd la virf,

unde cei mai vioi dideau de-a z-vdrlita, care-ncotro, ca s'

nimereasci din mai multe pd4i odati bolta de sus ce trebuia

dogiti. Ca si qtili ce erau migurile mari 9i inalte, trebuie si vi spui

cii acoperau ele pim2nt qi cit erau de late: cale de zece z\le

umblati cu armdsaml pe fugi putea si o stribati, daci ar fr fost loc

prin grosimea lor. Iar lungimile le erau cit o cale de doudsprezeceluni trecuti cu cite doisprezece telegari; ci incepeau unele nu $tlude unde Ei luau sfdr;it la Marea de sus.

Dupi ce au fost uriaqii adunali in cete pe virfuri, a inceput

dezarnigirea, la care nu s-au glndit Cu cnt sau apropiat de cer, cu

atit cerurile erau mai depirtate, incAt de le-ai h luat la ochi dejos

totuna era, bolo\.anii nu ajungeau niciieri Ei se impriqtiau deasupra

nasului, mare cit dovlecii, al infricogalilor uriaqi.Au bitut in gol o siptimdna intreagi 9i n-ar: nimerit mai

deparLe. dupa sutul nostru, decit gdlean cu api pe cale o lrulcllndupi cdiniiia gilceavi. Nu se cunoqtea nimic. A1i1a$ de neizbindi,

uriaEii se sfideau intre ei cd n-au vizuL ca ni{te prolti, destul de

bine. si intiia oari de cind ii ficuse Cel de Sus, ei se loviri unii pe

allii cu bolor.anii cit niEte morminte, se apucari cu unghiile de

gitlejuri, se imbucari qi se mpseri de cealA, se sfa$iare de pantece

cu dintii.Dumnezeu outea si radA, dar nu a ris.Putea si-i mustreze, $i nu i-a mustrat Putea si le vorbeasci

uriagilor din cerdacurile impiriliei lui, dar nu a binevoit Ei ar fi210

cerxt dinaintea ameninfirilor iertare, dar mr orice fel de Iucrupoate,sifie iertar -;i odad ierLa$ lot ar fi dusminir p.D;;;;;.

"*--r].o.,: porunci si se impietreascd megxriie $i ceril l le ridicarerrrrpolfl\.? lut st s-au impieLrlt indati, riman6nd muntji de azi. Siaruncr porunc' mirilor si tuturor apelor si se umfie si si dea pe

dinafari gi ele au dar zile inrregi pe dinalari. I;;";;;;;;,- Sr au rnecat toati suflarea uriasilor dc n-au mai rimas decit cil i lalnrr-un ostrov pe care apele nu l_au ajuns. gi dupi rcrraserea aDelorIn matca lor. o pituri moale de ndmol gras icoperi."6 pimintulaiternutA pesle toate vietidle de pin_arun;i. inmonnenraie aclinc.

,umnezeu dete porunci numaidecit ca tot ce rimisese viu sisc chirceasci - incit uria5ii s-au llcur mai mici dc tloi .ori. .u nJ$i roate pasirilc si dobiroacelc scizuri l i micsorimea puiufui Oe o rifatri de closci, ba chiar mai mici.

-N-au voit si fie fericili in lene qi imbe\ugare. De azi incolopomii nu vor mai rodi firi munci 9i iarba va crJqte unde va voi ea.Am vdzut, mai zise Domnul, ci oamenii cAnd nu mai au ce face serizwitesc. Le-am rrimis mu5te. purici. 1in1ari. ca sa nu-i mai lasetrhnr(r, sa se scarpine 5i sii fugi. urmiril i oriunde ar ciuu sd seascundi. C6nd se la simli mai obosit omul 5i va credc ci are dreptulsd se,odihneasci inlr-un luc de pacc. arunci si vie pJo5nira nevjud$r Sa-l cluDeasce.

. , ,De,atunci incoace, t ip icul ur ia$ a fost in locuir cu r ip icul mic din

z ere de totdeauna. care nu dd voie omului si creisci neste omisud. nici sA traiasci taner si vojnic cir rine rimpul. i_a fostomului misurzti qi viatra qi i s-au tdmis tot felul de Uoii, ca s; ailide lucru mereu gi si nu stea. 'lbt de-atunci ou irr..p.,t on."nil remoari,

$i Dumnezeu nu s-a mai uitat niciodad de atunci la ei, cici nici

l i l . . r i , zdreste de pipernic i l i ce sunr. I -a t isat in lupr i cu

pamaotut . cu vremea. cu iarna. pe care a l icur-o tot aturrc i . iu ar; i1aSr..zalu;eaja dupi ger cumplit. La dezbracar qi l_a lisat eol,srlrndu-l sa-$j laci singur imbrdcim in re de prrrra re. daci u.5miit lnemuncit nu a fost bun.

, . Si-omul se lupr i tot t impul crr cera. cu ceva mdrunt. de seama

tur. $r r ; r petrece rraiul l i r i n ic i o mulrumjre c lepl ind.

BANCA NOASTRA

Citind cu voce tare, duPi-masd'informafile cu litere mai mari dinziare, am dat in gazeti de gt.irea ci ,inurma iniliativei unui gruP decomercianli s-a infiinlat BancaAprovizionarea". Cuvintul,,iniliativi"era nou pentru copii gi ei au cemtexplicatrii.

-Cum, voi nu qtiqi ce e oiniliativi? a intrebat cu un accentafectat tetulu.

Barulu se gindeqte ... Mitru segande$te ... Gelos ci sora lui invali

consoanele, Barufu se rePedeabecedarul ti se fuduleqte cu

-incepe cu Bi, zice Barutu.'. ($tia ci numele lui incepe cu Bi )-Nu incep toate vorbele cu Bi. Dar am intrebat ce credeli voi

ci-i o iniliativi?Copii se cred obligali si Etie 9i fiecare lrea sA $de mai iute'Tot BaruF o ia inainte.-E cu nuci! .. zice Barufu d se face ro$u'-Ce idee! rade titu$.Milu nu mai cuteazi se se aventureze, dupi ce fratele ei a dat

de doui ori greg, dar nu poate totuli se renunte.-Parci e albastri, spune Mi1u...-O iniliativi albastre? zice titulu.

,19

-Eu parci am vizut ceva albasru, cind ai zis.... .-:tru. atbasrra, nici rogie. lniqiatir.a e o treabi, nu e un lucru

$r nrcl nu s-a pomenit incd iniqiadvi cu rruci...Baru1u se mai gindegte o dar.i...-Cum ai zis ? intreabd. Barulu.Titulu provoaci. intuilia inutil 9r,

la gcoali, cu ,,atunci cind,,.in sfirgit, face o definigie, ca

-Ini$ativi e atunci cdnd apuci si incepi cela.-Barulu ,.incepe" sd ca5te, zice Mi1u.-Casci pentru el. Asta nu-i o iniliativi. O iniliativd arfi atunci

cdnd ar wea si ca9re, nu cind casci firi si wea. gi ar fi o iniliativi,rnar cu seami, dacd ar lrea si ne faca sA ciscim De toti,..

Copiii, urmirind cu plictiseali, fac sforliri de atentie.-Casci 9i Miqu, zice Barup.

, . . Nrl-i adevirat! rispunde Mip, care silabisegte in gqnd ... qi

biruiegte cuvintul: eu o si fac o i-ni-qi-a-ti-vi ... Vreau se ii pup petolr...

-Ai inleles, zice tinr1u... insi o initriativi nu se face: se ia.Trebuie si spui aqa: ,Eu o si iau o iniliativi: vreau sd vi pup pe tofi,,.Hai, pupi-ne.

-Am zis numai aga... Mai bine te pup numai pe tine.Barutu se vede inliturat.

. -Atunci nu e o... (Nu poate si zici 9i se incurci.) E cu,,niti,,!zice Baru;u.

-Negustorii au .r,rr_rt si faci o Banci 9i au luat inigiativa si facio Banci.

-O Banci Naflonali? intreabl Mifu, care a trecut de cate\,? oripe srada Lipscani.

-Da, o Banci... Nafonali.-Nu facem gi noi o Banci Nagonali? propune Banlqu.

. .Ideea i sa pirut lui titutu buni 9i am pus iuspatru bazele noiiinstitulii acasi. Am infiin6t o cooperadvd cu un ghigeu. Membriirondaton- sunt in acela$i timp fi clienti. Miicuta, titutu, Mi$ $iBaru;u, deponenli 9i debitori. Capitalul se mininci in famlie si

213

fondurile circuli in cerc inchis. Avem un cod al nostru qi daci,

Doamne fereite, se face vreo plingere, ea e judecate tot intre

actionari. Am dat toate legile Peste cap, am suprimat controlul de

stat $i ne administrdm anarhic, Tot ce putem adminte ca procuror

din afari este pisica, Ei ea, ca un magistrat ideal, se face colac gi

toarce. inter-venind destul de rar 5i_rrumai atttnci cind aude muzica

plicuti a cheilor de la cemari. In aceasti cameri de chibzuire

atami totdeauna de cuie cilira cdrnali, care intereseazA pe

magistratul nostru mai mult decXt Banca qi procesul.Banca e instalati Ia dtulu in Pat ti ghis,eul la zdbrelele de la

cap. Membrii trec seara qi depun spre pistrare, iar dimineala ridici

ce au depus. Opera;ia ar fi foarte corecti daci unii deponenti n-ar

avea tendinte de abuz, provocind deficite la casi. Ceea ce revolti

este nepisarea cu care se sen'esc gi presupunerea lor ci titulu e un

nabab. Golurile le acoperi el, din buzunare, Iiri sd-qi poatd

convinge asocialii ci intr-o zi sau alta Banca poate si dea faliment.

Ei rid ca de o glumi qi de la sumele foarte mici, care mai puteau si

fie implinite, au trecut la totalud considerabileDepunerile se fac seara cu pupituri qi retragerile dimineata cu

aceleagi monede. Frauda consisti ci depui o pupituri mici qi vrei

si incasezi o pupituri mare. In finanle, aceasti substituire

nepermlsi se lraduce cu o depunere de un leu si cu o retragere de

o mie... Ce folos! de la intemcierea Bincii deprinderile rele sporesc

neintrerupt.Casierul plititor e, fire$te, titup. La restituirea capitalurilor

aduse in ajun el sti culcat gi mai casci din cnnd in cind, ficdndu-9i

serviciul, copiii prezentindu-se la gh$eul lui cu noaptea in cap

-. Deschide privilia, jupane, 9i di-ne capitalul indirdL strige

Barutu. Ne ducem la ;coali Ei n-avem cu ce cumpira covrigi

Titup di plapuma la o parte, ca un oblon gi scoate capul din

perni ca orice bancher. Se uitd la ceas; qase dimineala, ori la care

bancherii normali se intorc pe partea cealalti.

-O si m-apuc de alte meserie, se phnge tdtulu. Cdte vrei?Mip primegte o anuni. Bamtu vrea tot.

2t4

. , -Numiri. bine. Si nu-mi spui pe urmi ci a lost o diferenli.

Una, doui. rrei. paru...5i suni_le acum 5i ru si nu_mi spui ci ri-amdat piese false. Iscileqte in collul ista, sub birbie.

-Tu ai si-mi dai un rest. prefer merunlil. Ai primit?-Primir.-Bigatri de seami si nu risipiti. V_am dat bani frumosi. noi.Cireodari, asocialii uiri si plireasci dobinda 5i penrru

claritatea registrelot care nu admit restanqe qi gtersituri, uitucul eintors de la usi.

-Ai uitat procentul. Vrei si md bagi in puscirie.DobAnda la Banca Titu.tu e, firegte, mare: treizeci la suti si

citeodati mai mult. Titulu nu mai e bancher, e un cimitar Darcliengii n-au ce face gi sunt pur qi simplu apucali de gnt.

-Treci la casilClientul trece la casi gi pierde in fiece zi ceva din capital.

N_umai cd pe misuri ce piere, capitalul se inmultreqte, nu e ca la alteDancr.

De-acum, Barulu gtie cum o si pliteasci li in ora$, domnisoareide la casa cofetiriei.

-Si bagi insi de seami, Barufule, ci gologanii igtia ai nogtri,de la gaisprezece ani in sus, daci-i pui in circulafe prin orag, r.launaqtere la incurcituri.

OUALE

Cind se intoarce miiculade la gfini gi numiri ouile pemasa inveliti cu o fali decinepi groasi, e o sdrbitoare.De le-ar fi scos din cer a$a defrumoase, bucuria ei n-ar fi maiingereasci. in coqul de richitironrnd adus pe sus $i jucat inpalmi, stau grimadi citecincisprezece, douizeci, treizecide ovale de faian1i... Giinilealbe le dau albe; galbenele qiroqiatic-ile: ca fildequl 9i pestri{e.

-Asta e al Boghetei! facprinsoare.

-il cunosc dupi

picitrele! strigi miicup. Cestilalt e al colofeiei. (Avem o gdinicolofani...) Pe astea le-au ficut picherile...

Miicuta nu gi-a stricat graiul de-acasi intr-atita, incat si-i zicipicherei bibilici 9i picheroiului bibiloi.

-Fetele mamii! cum se ingrljesc ele si nu dim bani pe oui, dePaqti. Daci egti, Barutule, cuminte, o si rotesc pentru tine unul, casA Ie spargi pe toate.

intr-un coq, deasupra, iaci un ou de patru ori mai mare decitcelalate.

-C+i cu ista?Familia e in dreptul ei si fie migcati. Crezdnd cI avea un gdscan

qi ciutindu-i o pireche vrednici de obirqiile lui occidentale,276

rl"r

ginerele ra dovedit gisci. SrrigAnduJ Costache gi el rispunznnd hnumle de Costache bucuros. acum o se-i hebuias;A numeleschimbat. E tot atat de greu si-l treci clintr-un nume intr_altul. ca Decreqtin siJ lepezi de legea lui qi sil faci papisra$... La noi in casi nuse taie viefuitoare: gdscanul e om, ciinii sunt oameni, oameni suntsi coto$manii.

-$titri ce si facem? Si-i zicem tot Costache! a hotirit Baruqu.Boghiata e o giini cu piliria trasi. pe ochi, peste un bari9, ca o

bereti ciufuliti, tricotati mirunt pani la cioc. Ca si. zireascd pufn,ea trebuie si caute piezig, si cerceteze de aproape, cum zicemiicuta, ca o,,nioapi", cu o sfinlenie incremeniti a uitirii dedomnigoari farmacisti. Foarfeca incovoiad, ii tunde ea cu biqarede seame ochii de jur-imprejur, acoperitr cu barbi. o datd pesiptimini, dar izbute$te si biruie nivala.

,,Puica" neagri di oul cel mai glumeg, mimnjici qi de neampitic. Berbatul ei, plin de necazuri $i circotag, e puricileneastimpirat al cirdului de giini, mic cit pumnul qi necredinciosdar ibowric infumurat al marilor mitu$i infoiate, cu patru fuste lacrinolini. Are o pani-n coadi de doudzeci de ori mai lungi decdtel intreg, o creasti rogie aprinsi gi har;ag. Pune pe fugi corciturilevestite, de vili nobili uriage, orpingtoni qi brahma, cocogi moldiventriloci, gi-i de temperament publicitar. Dupi ce gi-a scosdugmanul din ceea ce i se pare circumscriptia lui, piticul selungegte din picioare, bate din aripi, se prosliveqte qi faceevenimentul cunoscut, aruncXnd in vizduh o proclamalietr.ambip6. NitA din Vlatca, un duliu de cocosr care ne-a venit depe la Videle, i-ar fi scos ochii gi matele demult, llri o pazi severi.Fanfaronada marsiliezi a domniqomlui scoate din fire vlijganulinvilat cu personaje depline, cu bivolii gi berbecii de-acasi.

Doamna Ana e-o giini anemici, palidi, ca o profesoarinemloaici, iar mahalagioaica durdulie cu cagaveici qi-n tirligi ecucoana Sultana.

Sirbitoarea ouilor cotidiani s-a potrivit cu floarea viginilor,adunate in buchete mari date-n leagin, inainte gi-napoi, de vdnt, cu

2r'1

fringhia de rufe, cu peqchirele, cu niframele gi Eervetele, steaguriprinse intre catarge de prijini.

Am vroi si ne deprindem firi emotrii cu prezenta ouilor ingospodirie, cu fabricarea lor in serie; si nu ne tulbure forma gisubstan{a. Arn vroi $i noi si cuprindem aceste miracole cu gilbenu$in mdrfurile alimentare. Regularitatea pred€stinati a elipsei, cutiaei rohrndi de piatri transparenti, ceptuteala de mitase qi catifeafragild, totul lucrat cu me$te$ugul secret din intocmirea gingaqeipetale, al subtilului polen, al parfumelor, sunt de-o seame pentruuimirea gi temerea noastri de nevizut, cu giuvaerele de lumini aleochilor tii, fiici a Maicii tr'ecioare, pensulafl cu safir...

Cateodatd, maicuta descoperi pe undeva, intr-un loc ascuns, opuzderie de oui. Strigitul imprundent al tiinuitoarei, satislicutici-si aduni comoara. o trideazi...

-O si rim6.ie Picula, zice miicuta, cu gura ciscati, mainecand n-o se le mai giseasci undeli le-a pus. De doue luni $tiu ce meinqeali 9i m-am tinut dupi ea. I$i pusese hoala de gXnd sd cadiclo$cd fi si ne intampine intro zi din buruieni cu douizeci Si cincide pui de aur, ca nifte diaconi. Dar mi rdzgindesc. O si fiu maisireati decit ea. Mi duc si-i pui ouile la loc.

DUI-APUL CU LENJURI

Primul dulap a fost cel mai greu deaprovizionat, al primului copil. De ladestinaqia lui veche de ,,garderob. cuoglirrdd gi de pastrdror al hainelor lungi,spanzurate pe umere de lemn sauprinse intr-un clegte cu apucitorile late,el a trecut in mobilierul viitorului copil,modificat. Intercalandu-i-se polileparalele. dulapul si-a schimbar giculoarea,

Sa discutat calitatea vopselei gr afost aleasi cea mai costisitoare: uncopil a$teptat meriti nigte ,,Ripolin"

autenticJ cu treizeci de lei mai scump la cutie decit lacul,,superior" indigen. Apoi, dulapul nu putea si fie vopsit decit detitutu, care se simfea autorizat si ia parte pe toate ci.ile laspor i rea fami l ie i cu un membru n".unoscur. ta s i f ie s isrrr c in ic i o mini srr i ine nu va colabora. in absenqa lu i de acis i , Iaciririle exasperate ale unei pensule greu de disciplinat, el incuiaodaia ,,copiilor. qi lua cheia cu el.

- Vopsitul a fost un chin solitar, comparabil cu zugrivirea

Giocondei, cireia maestrul Leonard i-a comDus zambetul necesarin sapte ani de torruri. Tdtuqu a muncir numai doui sdptimini laopera lui. insi ,.Ripolinul' a fost cumpdrar de patru bri. prelulvopselii sferyind prin a costa de doui ori mai mult ca dulapul. El i$iaducea cudile in ghiozdan. pe furil. Trcbuiau evitate emofile infamilie qi menlinut prestigiul de vopsitor. Ca intr-o problemi binerezoh,ati', la finele operaliei au rimas un dulap vopsit 9i trei cutiigoale cu pensula lor..

219

Cea dintii vopsea a curs. Pdrelii netezi, incretifi ca de o senzatiede frig, caricaturizau aspectul $i al lucrului gi al formei. Titu;u a rascu turbare tot ce ficuse, silit si cumpere gi scule de ras, o lamitriunghiulari cu latul in virf. La intrebirile iritante, el rispundeala viitor 9i distrat ca un portretist adevirat, cu fiaze care incepeaucu ,inci" 9i se complicau cu ,,probabil". El n-a invipt se lingd decitdupd. zece cutii. Riunul deveni o pldcere$i alunecugul aderent alpensulei pe uleiul ei echivala cu o bucurie.

Titugu n-a linut socoteali de un aminunt. Era pe parchet depatru ori mai multivopsea dccAt pe dulap qi miicula a numit operaIui o ,,porcdrie". Titufu nu a insistat qi curi.litul scindurilor a linutqi el doud siptimini.

Abia riminea wemea, dupi calendarul doctorului, pentruumplut doui poliqe din dulap.

Miicuta voia fetitri 9i titulu cerea biiat qi deocamdati sapregitit rullria meniti. si-i impace pe amindoi, o ru{irie firi sex,care putea si fie trecuti cu acelaqi folos intre picioarele oriciruiadintre ei. Doudsprezece scutece de burnbac, qase de pichet qi trei del6ni sublire. A doua sdptimini s-a dublat cantitatea, adiugandu-setrei scufi1e de olandi 9i trei de flaneli, qase mintene de pichet qi treide lini, doui ldqi. In privinla figilor, sau niscut dispute, bitranelesusdnand ci, neinli5atri qi nestrdngi Iedeleg, copiii rimin cupicioarele strimbe, iar tinerele care odati cu corsetul $i conciul aurenuntat la toate sfaturile rradiliei, a{laseri ci nu se mai infa5i niciun copil. In cele din urmi, au trebuit consultafi autorii $i b;.hineleau dat inapoi.

Tirligii de ldni, o inci.lliminte care in primele siptimani suntgi ciorapi qi pantofi, au fost tricotali in casi. Totugi, intro zi, titulua scos dintr-un buzunar qi un pachet cit un ghem; o duzini deciorapi nr. zero, afirmind ci mai mici nu s-au gisit gi ci vinzitoriimagazinului celui mai !ast, de ciorapi ti tricotaje din Bucuregti, inparte fiecare qi dimpreuni cu patronul lor, au riscolit toate miileIor de rafturi $i seltare, ca si poati incilla un cilcii ca un trandafir,insi. inci inexistent.

Naiv, titutu a bigat in dulap 9i un cal, pentru ci ginea la ideealui. $i a virit qi o sabie, intii pentru ci vroia biiat 9i al doilea pentru

220

ci titulu e pacifist. El credea ci biiatul se r,a naSte in virsti de patruani. gata de haran5ament.

La douisprezece noaptea, s-a niscut insi o fetiF. "Nu ti-amspus ci e fetiF?" a zis miicula. ,,Nu-i nimic", a rispuns titulu, ,tot amea e $i fetita li nu-ji dau din ea nici degetul mic de la piciof'. $i i-a plicut atat de mult lui tetup fetita, ci a rimas pironit lingi eadoue sApdmani, cate ii trebuisere se vopseasci dulapul qi si cure[eparchetul. El se aftepta, dintr-o eroare de fiziologie, la copilcongestionat, ro$u, nileluq cam scnrbos c6.te!a zile, gi care indati cese va ivi w incepe si urle qi urlatul va line zece ani.

Liniqtea, parci experimentald, a fetigei, cumpitul ei depersoane, privirea teafiri gi siguri, figura minusculi, inconjuraticelugire$te cu un tulpan alb, peste care era intocmiti o basma demitase cu ciregi, invita la o convorbire in patru ochi, $i titulu a Siintrebato: ,,Ce zici? Cum te simli pe lumea asta? Nu-i aga ci e bine?"$i fetila, care examina becul electric, cu o suvenire poate a stelelorintilnite-n drum. surdse. .,O sd ne-nlelegem de minune amandoj".zise titulu, ciocnind cu doctorul o cupi cu vin...

Al doilea copil a venit dupi un an qi a fost biiat. Dulapul seumpluse $i, lingi el, a venit dintr-alti odaie un al doilea dulap - $iodaia ,,copiilor" ajunsese odaia copiilor cu adevirat. Acum, fetita $tiealfabenrl intreg, dar biiatul, care confundi doui litere in rostirealui, pronunli r qi n la fel. In momentul cand, povesteste titulu, inodaia copiilor e bitaie, pentru un castel, care s-a ddramal Biiaulr'roia si-i puie o piatri rotie in vanf, li fetita o piatre galbeni, $i l-aocirat, El relateazi incidentul: Miciu mi-a zis,,post". Ea are unargument: ,,Nu intelege prostul ci o piatre rotie sti riu pe acoperi$".

Procesul sa liniqtit cu doui bomboane.E dupi-amiazi, duminici. Titutru qi miicula se uiti la

dulapurile copiilor, unde s-au adunat $i au tot rimas mici,tricourile, beretele, minutile, pardesiile, rufiriile.., Bratrul miicugiisti pe umiml lui titulu, mnna lui titulu se odihnegte pe $oldulmliculii, care va gitit cu ce are mai proaspit, ca si-i placi luitatulu.

-Si1i ghicesc gindul? intreabi tdtuqu.-Mi l-ai ghicit, rispunde miicula.Pentru al treilea, n-ar rnai fi nevoie de curnpirat prea multe...

-$i daci mi-o plicea casa, spusei cuvoce conhdenfali, nu mi uit Ia un ci5tig frumos pentm dumneata.

Zicdnd ,,firrmos" voiam si creez in agteptdrile cizmaruluiimagini sau analogii de purcei prezentabili, uqor de corectat lauma urmei cu darul unui cifel de rasd, care cizmarului nu-i flceatrebuinF.

-Numai dumneata si fii mul{umit, condifona cizmarul. Casegoale, cite poftegti.

Peste o siprimdnd. mi duc la cjzmar-Ce {Xcusi, Preda, ci n-ai dat toate siptimnna pe la mine?

Te-am agteptat pentru casd.-Mai lasi c6.terz zile. Sambitd mi indlnesc cu un om.

O CASA PENTRU COPII

Cizmarul Preda, pe care il rugasemsd-mi gdseasci o case cu chirie. mi serecomandase specialist. Mulfimeareparaliilor la pingele gi tocuri il punea inlegiturd cu toli gospodarii satului undemi gdndeam si mi srabiliesc cu copiii.pentru a invifa, lucrind grddiniria

-Imi trebuie o casi incipitoare, ocurte mare, cu 5uri;i cosare. Vreau saslau aci vreo doi ani. imi iau vire, pdsdri.unelte qi caq gi venim cu to1ii. Dar nu amtimp de pierdut.

-Fii flrd nici o griji, domnule.Nimeni nu qtie mai bine ca mine rostulcomunei.

.).),

-Daci. azi e luni, simbdta ce vine cade tocmai peste gase zile.!i.am spus ci sunt foarte gribit.

-Nu rni.ai spus.-Mi-aduc aminte cuvintele mele: ,nu am timp de pierdut,.-Totuna e?-Atunci, de-aci incolo si qtii ci mi gribesc.

Au mai trecur doue siptimdni.-Iar nu te-ai 1inut, Preda, de cuvdntl Ce fel rle socoteali faci?

Ai gisit ori n-ai gisit?-Drept sili spui ci nici n-am ciutat... Da ia mai spune o dati.;

ce trebuia si caut, ci nu-mi aduc aminte bine?-O casd., omule.-De casd era vorba? Am gisit.-Unde e? De ce n-ai venit si-mi spui? E frumoasi?-Ioarte frumoasi, Are qopn.r pentru zece care cu fin, grajd

mare, ffint6ni. in curte, grddini.Hai s-o vedem.-Merg bucuros, insi dupi-amiazi. Am nigte tocuri de pus

pentrx notar,-Bine, dupi-amiazi. Cdti chirie cere?-N-am intrebat.-[ra cel dintii lucru de griut.-Am uitat si-ti spui ci nu vrea si inchirieze.-Atunci de ce wei si. ne mai ducem dupi-prinz?-lqa, ca si vezi casa.

La cinci siptimini de la prima intilnire, mi duc la cizmar.-Tot nimic, Preda ?-Cum, tot nimic?-Vorbisem de o casi. Mi-ai spus ce se gisesc cate vrei.-Ai dreptate. Am gisit una pe uliqa mare.-Fmmoasd? Incipitoare?-Foarte buni.

223

-Pune ciocanul gi calapoduljos 9i si mergem si vorbim.Intr-o jumAate de ceas ne a{lam dinaintea unei case de

inchiriat.-Am uitat si-1i desluqesc, zise cizmarul, ci inchiriazi numai

$adina. Dar e o casi foane bune.

Dupi opt zile, vine Preda la mine. Renunlasem la casi incomuni s,i mi pregeteam $ mI introc la orat.

-Buni ziua.-Mulpmesc dumitale. Ce vnnt?-Nu ciutai o casi? Ji-am gisir-o.-Casi?-O casi de inchiriat pentrx dumneata.-Bine zici, amsesem nevoie.-Am venit si mergem si o vizitim. Ne atteapti. proprietireasa.Inrim intrc curte 9i ne latri doi c6ini.-Am uitat siJi spun un lucru, zise cizmarul: o di 1ir6 gridini,

firn qopru qi firn grajd.-Hai si ieqim, Preda; mi faci caraghios. Ji-am mai spus ci mie

imi trebuie o gospodirie intreagi.-Cdnd mi-ai spus?-Cand ziceam ci weau si-mi cumpir vite , ci.ruli qi si-mi aduc

familia.-Acum o luni...-De cdnd vorbim de asta.-$tii cela? se hotdri$te cizmarul. Ti-am gdsit negregit! Mi duc

si caut pe Echiopul de la ac. Acum doi ani, cind imi trebuia casi qimie, mi-a gisit patru.

-$chiopul de la ac? Ce vorbe-i asta?-Acarul de la gari. Acum trei ani, i.a tiiat piciorul un expres.-Iar o si mi por{i cu vorba, Preda!-Nu mai spune nimic,-Bine. Ia seama cd o si te cinstesc frumos,

224

Nu qtiu de ce mi obseda firrmosul in toate figiduielile mele.Poate_ci din prudenfl practici evitam cuvintul ,,mare,,ca si nu_i:::

.t"T:Tt'a p:leju], in ziua ptiEii, si nidijJuiasci ";

il;;enorm. Firi si fie voluminos, un bacaiq frumlos face parte di;bacti$urile mari, putind totuqi si fie mic. Bacaiq frumos

" .u ane.

inteligent, un titlu care in sine nu insemneazi nimic li al cerui sensse ivegte numai comparativ.

-Este sigur ci f-am gisito!Bucuros insi grav, cizmarul s-a despirlit de mine, in fala

casei lui.

Peste o slri s{pfipdni., pe rizitoarea de la u$d se descle$ta denoroi o pereche de bocanci. Era crzmarul.

-Intri!-Si-1i fie de bine. Mi se pare cd ai cinat.--gi dumitale.Cizmarul nu intrase inci in odaia mea. privirea lui rimase

sfi oasi, examinind pdre$i.

-lezi la o trigare.

Stilul lui s-a inciltat numaidecat cu pluralul.-Ce faceti cu atirea cirli? Le-ad ciir pe roare?-Dumneara iri mindnci toare oritdniile din curre si pisoii?...

Nici noi nu le citim pe toare. Numaj citeva se mdninci.-Ziceatri cd vi aduceli familia la [ar;, mi-a amintit mirat

cizamarul, contempldnd cu uimire numirul portretelor din odaie.Era galeria bibliotecii, domni cu barbd. cu ochelari, unii rasi,

toli cu figuri de cljenti din capitali. Un inrelectual Lrebuie neaDeralsi-9i innobileze pireqii cu chipuri de artiqti si cirturari. ca siqol':ge1ci altora qi siegi ci gustut lui alege qi ca organul lui cuchici gindegte ca semenii ilqtri de pe pireqi.

-Ai crezut, Preda, cd sunt neamudle mele. Fii linisdt.Nici al nouilea neam; isra e englez, cel de lingi el e ncam1,

celilalt e frantuz.

225

Preda nu inlelegea ceva, pe care nu putea si-l exprime Ei,nedumirit, iqi pipiia cu degetele marginea urechii.

-Arn mai vizut din acestea $i la domnul prefect qi la domnul

deputaf numai figuri gi parcd totdeauna tot alea.Preda credea ci fotografiile se dau o dati cu diploma 9i deprins

cu scenele vii, el nu se invoia cu migtile incremenite alemonotoniei capului. Se simlea supirat de multiplicitatea unicului.

-N-am ce face, Preda! cultura generalil Dar mi se pare ci insllrgit mi-ai gisit casa pe care o ciutdm amindoi de doui luni dezile.

*Gisim cite poftili, rispunde Preda. Nu sunt amatoricat€ case,

-Si te vedem... Cnte mi-ai adus?-Case? mi intreabi Preda, fixind pe Bergson.-Desigur! Altfel, de ce ai venit)-Vi gisesc, si nu mai aveli nici o indoiali.-Va sd zicd, tor nu mi-ai gisit...-Uitasem si vi spui ci qchiopul de la ac a murit anul trecut

OMUL SUNATOR

El sd niscuse cu o infirmiareciudati qi cu un har nemaicunoscutTrupul. sau poate sullelul. i; suna.Fie ci plasma lui avea proprieril,analoge cu acumulator i i , careabsorb qi pistreazi electricitatea,fabricdnd la rdndul lor energie ;ilumini; he, weau si. zic, ciinmagazina sunetele, incongtient, incarnc, sau fie ci torentul sdngelui seinsolea de la sine de muzicavalurilor marine, omul suna ca undopoiel, ca o vioari, ca o titeri si catoate uneltele de cantat.

Se poate ce starea lui vibratili venea numai de la suflet, ca oreminiscen$ cu cauzele pierdute, aseminnndu_se in aceasti privinlicu scoicile trandafirii de porlelan silbaric. care 1ird limbi si fird ocireagi de fier inliuntrx, canti necontenit in vitrinele muzeelor dettiinie naturale, bolnave de nostalgia mugetului de ocean.

Ca un ceasornic, vibreazi orice fiinqi de carne, iar sopnrlelearrd un zumzet chiar in jnteriorul planlelor. pe care noi. oamenii,nu-l putem deslugi. Inima bate $i aleargi, vina zvicne;te. Omulsundtor suferea qi se bucura cu totul de alte insugiri, cle strune gi demetal, care nu puleau tedea laolald cu prea cunoscutele, degineinchipuitele pulsagii biologice, ale amforei cordului, plosci vie,spdnzurati pe intuneric. ;i lacir al rainelor asociare.

227

Ca qi cum ar fi fost montat din organe de nichel ti tabli presati,previzut cu qaibe, gplinturi, nituri qi piuli;e, incheiate in angrenajeconice, cilindrice gi circulare, pasul lui suna uneori ca o cizmi defier, umbra lui trecea prin lund ca o broboadi de zale, cu zgomotede belciuge gi chei, zdruncinat in automatica lui organizalie demiruntaie mecanice, ca o uzini in momentul pornirii, la orele deceali ale diminetii industriale.

Cind iqi ridica musta{a cu peria, in fata oglinzii, mustala luifluiera ca stalactitele de cristal atinse, din jurul abajurelor deIampi. Daci se netezea cu genetul rece sportiv, la sculare, carneaIui se impresiona ca sticla plouati cu gri$ul de gheali al iernii. EIumbla ca un lantr Iiri sfirqit Ei nevizut, de care se tinea 6ralghiule'aua planetei.

De copil, urechea i-a fost fermecati de clopofelul argintiu careil insolea pretutindeni Ei care qi in odihni iqi puncta clinchetulritmic. Clopolelul se scobora pe o scari infiniti, purcedea ca dintdrie qi sirituri cu sirituri, din treapti in treaptd, sffAbiteavizduhul, gi.urea pimintul, insolea apele, ielea la capetul lumii Dise intorcea, inapoi, de-a-ndiratele, ca un mirgiritar, zburitormereu prin insul lui sufletesc, desficut ca burduful in zigzaguri alunei armonici, stransi ca o carte qi intinsd irtr-o galerie de haos.

U ti-a cdutat clopoleleul in imbriciminte qi in rufirie, inbuzunare qi in mAneci; il simlea in sii'r qi clopotrelul scobora incingitoare, ciuta si-l prindi la coapse qi aluneca in ciorapi; scoteaciorapul gi sunetul cidea in pantofi; risturna pantoful ti clopofelulse ascundea in batisti. La urmirit si-l prindi imprejurul pemelor,printre dantele gi prin cusiturile plapomei de mAtase, in pat.Clopolelul fugea ca o corcodugi ;i se ficea nevdzut ca o boabi demercur, pierduti printre tighelurile ajurate. $i era din nou in fulgiiperinii, Ia urechea omului adpit, ro;ie qi cirnoasi ca miceaga, intrezulufii arimii de rugini. Omul sunitor lusese un copil candid 9iochii lui de sidef aqteptaserd zece ani ca si surprindd infiligareaclopolelului neodihnit.

Mai tirziu, tocmai tirziu Eisporit 9i amplifrcat. In camera

dinde

, ,R

ce in ce mai mult, sunetul s-aodihni riticea toate noaptea

Iantoma sorori, cu pieptul constelat de zurgeHi, ca de ni$tecandeli Soptitoare. Un sunet aminunlit de b"ijuterii nolni.nt",sffanse, puse in sac gi iarigi de$ertate $i numjrate din nou, sepetrecea pani la revirsatul zilei. Omul se obiqnuise cu aceasticonlocuire Si din cind in cdnd i9i apostrofa cu bunatate fantoma.

-Lasi-mi si dorm. N-ai mai isprivit, bunici?Ii. plicea sili inchipuie cd bunjca lui mai rriiegLe 9i cd in toirrl

noptii, trezite de mihniri qi de pireri de riu, igi mnngiia podoabelede aur qi platind, cu care strilucise in tinerefe. Zgoirotul se subliap0ni la fuior si se diviza pini Ia pulberi, .imaner,i intotd.a.,rra dilzgomotul. preceden t un zgomol mai moale. umbrd de umbri,ramastle de resluri, scami de scanre.

Pe scara din copilirie a clopogelului sferic se scobora lamaturitate un ban de aur, in echilibru pe muche, unirnut J._propulsie striini dar stipinit pi de o migcire de sine. in margineaunei trepte. aurul se putea opri o secundi, inainte de a_ii daorumul pe treapta urmatoare. Se intorcea ca pe ax, crestea ca uncerc, pirea cd se gdndegre gi se pogora la vale, sfirimat in mij deinele, in goani accelerati, ca o cloqcd sculati brusc, de subt penelecireia izbucnesc_ descoperili puii galbeni $i alearge. $i {uns inpripastia scirii, invirtitd ca un burghiu in fundul unui pu! aurulcidea in pugculitra cisternei, cu un ecou hohotitor de iezaure sicatacombe,

Omul imbitrdnea firi si-qi poati modem orchestra, in care1.Y.

.i"?l sute de cimpoaie gi contrabasuri, mii de pianine,dd:ryri

!i llaure mici, privigherori de abanos, cinreze de alamd,

orgi gi piligoi de coarde. incepuseri si cAnte de jur_imprejurul luigi lucrurile care nu au vibrat niciodati, insu{letit"e ca si-I b"ucrl.e sisiJ mingiie: lurul $i busteanul, pietrele dure qi colturoase, ;inesimtritoare se miqcau pe o parte, se deschideau ca niste oui si caniqte cutii cu balamale 9i capac gi din fiecare piatd se ivea ie opasire. fie un parpe alb, fie un piLic, fie o domniti care cintau $i sernlorceau in piatri, intovirisiti de gnari galbeni gi de fluturibrumirii.

DUMINICA OCUUIA

Le-am povestit copiilor, care s-au ficut mai mari gi acum inlelegmai bine problemele $tiintifice, ointAmplare din tinerelea mea destudent in streinetate.

intr-o duminici, dimin€afa,mi uitam din balcon in oraq. Infala perdelelor mele, se tiia Iaunghi drept bulevardul Matilda custrada Negricioasi, aga numiti dinpricina faladelor de piatricenu$ie. Dintr-al optulea cat,omgul pirea o cutie cujucirii.

Din bulevard venea grebit undomn, cu joben. Din strada

Negricioasi sosea, perpendicular pe bulevard, un domn, deagijderea gribit, gitit 9i purtitor, gi el, dejoben. Afari de aceqti doidomni, care inaintau trep(at citre coltul din dreptul fumului pipeimele, nu se mai zdrea nimic de-a lungul strdzilor, pustii de repaos,

$i absenta miqcirii se intoviri.gea ciudat cu prezenla soarelui peobloanele magazinelor inchise. Fumul pipei, in care ardea incet oaromi vegetald din Antile, se insinua leneg in culoarea duminicalia zilei.

Pentru ci nu aveam alt spectacol mai interesant, am urmiritcele douijobene cu domni imbricaqi la fel, in pardesie de culoareapietrei de frecat. Apropiindu-se mai mult, le-am remarcat unmoment cheutoarea pieptului, inflicirati de o rozeti; numai unmoment, ceci scurtindu-i pe mdsuri cu descre$terea distantei

230

dintre ei .qi.

colt, suprimandu_le dirnensiunea iniltimii 9icontracdndu-i srdct subt jobene. perspecri\? i-a desfigurar.Lucrul de care m_am temut. sa intdmplat. Exact in colq, domnii

s-au ciocnit unul de altul. A fost o zguduire de ,u_po"n..'irete.iii.au sirit din.locul lor. in spirale. inapoi. Domnii uu ,t*u, irrJriunut pe altul gi erau plesuvi. Cre5tetul fieciruia, de fildes, ronrnd.aibea drnrr-o piepdndturi cu artificii. A lua de virf, in fala oelinzii.singura suvitri de ldni, rimasi ca un barbi5on O.' O i"airail J.-i"ceal)- .si a-incolici-o, artjsric pe curba craniuiui, deshi.iJramplete it truntea. di o iluzie de pir tineresc.. Recfurigdndu-si fortrele. anulaie prin precipirare. domnii s_au

despirtrit pe incetul, pipiindu_se necu.e ii, piobabil, .;;;;j;scuze. ca oamenii binecrescuti. Departanclu_se dc_a_ndaratelepufin. au Ecut cite u-n complimenl. ca nrsre acrori care mullumesc.:i-t-1u

Iuat.Jobenele de.pejos. le-au nerezir cu mineca parrlesiuluiJur-rmprejur sr pe lund. cu o migcare a cotului, circulari, meniti sdcorecteze lustrul intr-o singuri directie. citre centru.

Dupi ce 5i-au acoperir cheliile cu jobenul, cei doi domni s_ausocotit datori si se mai salute o date iu solemnitate, incrucisdndaerul dintre dinqii.

gi pomiri, fiecare drumul lui.Scena mi-a plicut. Rimineam satisficut de aceasti. doradi de

progres in civilizatrie, mulpmiti ciruia doi oameni se lovesc, firi siwea..evident, dar llre sA se supere i$i pistreazi linisrea 5i sLipinireade srne necesard ca si-5i ofere unul altuia dovezile bunelor sinobilelor procedee. Am si scriu. mi gdndeam, nepotului meu oepistoli de ina.lti morali, inspirati de acest admirabil incident.

Ce vid insi? Cei doi domni s-au ciocnit din nou, cu o violen{iindoiti. Am auzit chiar sunetul de ciocan de lemn al frunlilorinElnite cu un ecou de coarne. Citva timp cei doi domni au rimasimpreuni., ca doi saci de {iini, sprijinili unul intr-altul.

-E ciudat si te ciocneqti o dati. Sd te ciocnesti de doui ori.este considerabil. Si fim arenti. imi zisei. Cela cu totul anormal sepetrece.

ii vizui despirlindu-se iaripi, domnii. De asti dati, ei s-auprezintat unul altuia, stringindu-gi miinile cu sentiment,

231

parlamentand cate\a minute $i indicand puncte ti distan[e, ca ni$tespor^tsmeni, care ar woi sejoace o parddA pe leren.

In ulma acestei evidente infelegeri, ei sau intors pe sffezileintretiiate, fiecare cam cu doui sute de pagi inapoi. Unul 9i-a lxatochii la firmele magazinelor gi a inaintat in aceasti atitudineincremeniti cetre celilalt, porrit cu capu-n pimint. A treiaciocnire! Domnii cizdnd imbrdliqagi pe asfalt qiau pistrat poziliaculcad cinci minute. Pe figura lor se ivise o nuanli de misticiteroare. Sculdndu-se de pe spate pe Sezut, au stat de vorb;impreuni, examinind cazul. Au scos o carte, pe care o purtau inbuzunar gi au risfoit-o. Luai binoclul, apropiai de opt ori qi citiititlul cirlii: ,,Formular mecanic". Atunci mi scoborii repede instradi, firi si am rigazul si.-mi schimb pijamaua violeti qi,ale mndu-mi de cei doi, m-am insl-alat si observ.

Ei ciutau formula Bx:+?=A+O, a disocierii moleculare...Intraseri p€ neatteptate in fenomenul coerenlii $i meqtegugul deciutat acum era ca si se degajeze.

Formula directi di, dupi cum se vede mai sus, regula in caredoi atomi intre in confuzie in interiorul legii gravitilii, uneori pindla reac;ie lichidi cu pricipitat, pe cind termenii ecuatriei inversatedetermini modul de a rupe farmecul magnetic qi de a separa doiatomi sau doui molecule, restituindu-le individualitatea lor initiali.

B reprezinti molecula puri, eventual amestecad cu x la petratmaterii sfiine, plus doui dubii sau doui certitudirti. A reprezintipe Alfa 9i O pe Omega, din totalitatea pantee, insumate. Dacaristumem egalitatea, jumitate din a doua parte a ecualiei ia loculprimului termen al pirlii celei dintiia qi legitura slibeqte, raportulse demagnetizeazd.

Formula este utilizad la construirea o;elului in toate uzinelede arme.

Cei doi domni pricepuri ci indivizii lor se comportau in triplalor consecutivi ciocnire, ca doui cifre chimice matematice, pe carenatura le pregitette, odati cu hidrargirul $i cu stearina pentru aconstitui in ambianli favorabili un rezultat; doui cifre care seignorau gi care s-au absorbit inevitabil, pe datd. ce s-au intnhit inbulelardul Matilda. Pentm a se putea duce fiecare din cei doi

232

coerenli in directria lui anumiti, trebuia de urgenfi suprimaticoerenla.

Coerengii se sculard dejos anevoie gi intre den$ii se petrecu undialog. Monocoerentul zise:

-Si depolarizim...-Si intercalim o ridicini cu exponent, distanqind la

periferie plusul de minus, propuse bicoerennrl.-Perfect! Perfect!$a produs dupi aceea o manewi migiloasi. Coerenqii sau

a$ezat fiecare de partea unui copac, imprejmuit cu un corset dezibrele de her qi uitindu-se fix unul la altul qi la copac, care inspa$ul fizic e ridicina cu exponenli, ca la nigtejaloane ce trebuiescdiametral aliniate, ei sau dat inapoi, incet, incet, centimetru cucentimetru, de-a lungul marginii bulevardului, dar destul de multpentru ca intre ei si se intercaleze un kilometru liber, adici cincisute de metri, de fiece parte a copacului ales.

Dupi ce au luat in posesiune punctele extreme, au maiverificat inc5. o dati coincideng in plan a celor ffei puncte fi averticalelor ideale, ridicate din ele in spajiu. Ca ni$te inotiroriconcurenqi, pe marginea pl{ei, au rotit braple de citeva ori gi s-aupus pe fuga, in direcgia copacului, accelerind direct proporlionalcu mistuirea kilometrului.

Necunoscind legile secrete, descoperite de savanli, nici wajaprecisi a formulelor in stare a le clitina, eu mi-am zis ci aga cum auapucat{ cei doi coeren;i, departe de-a scipa unul de altul, de a sesustrage influeniei mecanice qi de a se dezlipi, mai repede se vormicellri, Eram totu$i intrigat si vid daci subterfugiul unui calculin teorie exact, putea si inliture legea magnetici 9i daci, dupi cumse infiqiga rezultatul problemei, coerenlii se vor gdsi, atunci candvor ajunge copacul, unul in locul celuilalt, firi inconvenient,dincolo de coDac.

incercarei fuse fatall. Ei sau izbit de ridicina cu exponenti...Izbitura le-a fost atat de puternici incit monocoerenrului i-a intratintre zibrele capul, retezindu-i-se urechile amindoui, care cdzurica ni$te tomate. Bicoerentul se alese cu nasul si birbia spintecateprin ingroparea unei zibrele a coliviei de fier a copacului,in carne.

233

Cizind mutila$ pe asfalt, mi se stinse pipa. Arui numi timpul si-miexercit sentimentul de umanitate, M-am repezit sus, acasi, gi amadus cu mine r,ati, tincturi de iod, un lighean, un broc cu apdcaldd, vaselini 9i un sewitor negm.

DupA un sfert de ori de tralaliu medical coerenlii aveau capulde unsprezece ori mai mare decat inaintea experiengei.Nepricepindu-mi la marea chimrgie, am inviluit rinile crude cunumeroase pamri de vati, distribuind rotogoalele de dfon. Firiintirziere, ei se in{i$qau ca nigte figuranli de bal costumat, mascaticu capete de cdini de bumbac.

-Lisali jobenele la mine, le-am spus. Nu se mai potrivesc. $ivenili si le luati peste trei luni. Acum si incercim sfirdmareadinamicii moleculare gi a coeziunii mistice, dupi metodele lulgare.

-Dumneata vino incoace, ii zisei monocoerentului, luinduJde mane $i trecand drumul cu el. Birjar! du pe domn Ia adresi.

-Iar dumneata suie-te in trisura cu calul alb, 9i du-te la spital,ii spusei bicoerentului rdmas. Poftim qi urechile: bagi-le inbuzunar. I-am dat pachetul cu urechi, in{igurate in Mica publicitatea unui ziar.

Coerenlii s-au aqteptat ca trisurile cuprinse de undelemagnetice si dea inapoi, atrase de fatalitatea electrici gi si seciocneasci vijelios. $au inqelat. Eroarea lor venea din lipsa deincredere in virtutea anihilatorie a trecerii de De un trotuar Dealtul.

Din aceasti relatare veridici invdtim ce nu este bine si neducem la predici gi la conferinla pe jos qi cd trisura ajuti mult lasosirea corecti Ei la traiectoria rectilini. Bicoerentul era un pastorluteran. iar monocoerentul un agregat de fizico-chimiceremarcabil.

DE Mo$-AluN

Le-am povestit copiilor ciiernile noastre erau albe ca uncearqafcu prluri de danteli gi cidin cerul albastru - deneinchipuit - se lisa toati ziua,toati noaptea $i patru luniintregi, un material vioi, pe carenu-l puteam infitiqa ingospodd.ria noastri cu nimicdecit cu zahiml pisat, in bucilisi cipilani. Din octombrie, de pela Sflntul Dumitru, incepea si

fluiere vnntul, ca un popor de cimpoaie, $i si cante hornurile canitte orgi - $i, odati cu vintul, se porneau gi IZinurile astrale, stelelenipdrlind de o lumine, ca si se imbrace, dupi Ar.rul nou, cu alta.

Cu pulini inchipuire, puteti construi din nou, le spuneam,iernile din timpul meu, de pe cind eram mic ca voi, cu nasul, cuurechile $i cu unghiile degerate. Pomii plini de broboade albecretteau dintr-o gr;dini albi, se migcau printre acoper$uri albe: nurdmdnea neinilbit nirnic. Bunul Dumnezeu, care lisa lumea si semdnjeasci opt luni de zile cu pulbere, avea grijd ca o dati pe an sdo scufunde in albia cu spume.

Pe r,remea zlpezii, pe care voi nu o intelegeti, Dumnezeu hceachiciuri, fulgi qi miziriche, iar sufletul omului se vedea, umblindu-i imprejurul capului, ca un fum de tim6.ie.

Dupi ultimele cercetiri ficute de Grivei, am ajuns, cu copiii, sirectificem istoria intr-un punct esential, anume momentul cdnd,gonitri din Rai, Adam qi Eva - prinqi in pom, furand ni$te mere, pe

235

i f f i '

care n-au a\,'ut unde si le ascundS, lipsindu-le buzunarele, niscocitede hotrii de mai tirziu - ieqeau pe poarti $i nu $tiau incotro siapuce, daci nu trecea pe-acolo, tocmai atunci, ciinele Saint-Bernard. Ciinele purta la grumaz un coq atdrnat de curea gi in cog,un flacon cu rom deJamaica gi un pachet de ciocolati cu lapte - qiningea. Dupi ce au mancat din ciocolati qi au gisit-o bund, maibuni ca mirul stricat, pentr-u care se iscase galceava (un mirl marelucru la un pom cu mere ti la un proprietar de livezi!), 9i dupi ceau inghitit din flaconul cu rom, pe care nu l-au gisit lipsit decalititi, Adam $i Eva s-au dus cum au putut pani Ia schitul dinmunte, $i de-acolo, imbrica.ti cilugireqte, s-au mutat mai sus, peMont8lanc, asigurdndu-qi o provizie de tutun de pipi, parfumat cusuc de smochine 5i opium. Deci primii oameni n-au murit. ci s-auschimbat in Mos-Criciun si baba lrl.

Iegirim cu copiii in stradi, ca si le explicim cum era zipada lafala locului, intr-un parc municipal. A trebuit si ne intoarcem, sipunem galogii, si luim umbrelele. Explicaliile n-au gesitcrezemant, copiii de dupe zepadi fiind, ca gi cei de dupi rizboiulpentru dreptul popoarelor mici, increduli: unii neputindu-'ireprezenta un sloi de gheati diamantin atamat de streatini, ticeilalf neputdndu-qi stdpini surasul cand le spuneai ci de cinciparale cumpirai un cornet cu bomboane,

Din vitrini in vitrine, am ajuns la o expozilie de pipugi deCriciun, unde doi inqi mici, cu capetele de optzeci de ori maivoluminoase ca trupul, dideau, firi bucurie, o reprezenta{ie depublicitate pentru sufletul come4ului, de o monotonie dureroasi.Pipu5ile, iscodirile tariate din vitrine, sufereau toate de aceealimaladie a minusului de imaginalie. Iabricaliajuciriilor firi zipadigi-a pierdut avAnturile de odinioari qi trece printr-o epocd de tristimediocritate. Calul pe doui gine curbe e inci un animal de vizut,ca acum o suti de ani; singure coama, pielea, coada gi copitele audegenerat. Dracul care sare din cutie pe un resort spinl, e o bucatdbuni, mogtenid din wemuri, iar pipugii nu i sa adaos nimic,datind intacti din timpul femeii. ,,Pe r.remea zipezii, pipugile eraumai frumoase", le spunem copiilor mai inventivi decnt fabricangiide pdpugi, sili$ si creeze obiecte ginga$e ;i surisuri naive in

236

fabricile Societililor Anonime, cu capitaluri grave, de mareprestigiu.

Un citel cat un gogoloi de cilti ieqi din noroi scipirandu-iochii din masca de pdr incdlcit. Dupi port. rccunoaqrem un cdinede neamul griffonilor bruxelezi. ,,Cum ai aiuns in halul ista. mdibiiere?" il inrrebim. El pleacd rusinar capil si a$teapti ce are siurmeze: mirosul inimii simte ci aristocralia lui a dat de pretuitori.Cumpirim un mare ziar de dirnineal.i, in opueci 5i paLru depagini, si impachetim noroiul ciinelui pini la zgardi - o cureluqdcu clopotei. Intoarcerea acasi e gribiti de marele eveniment. Dinpricina unui cilel de opt sute de grame, copiii uiti miracoleleindustiale din vitrine. Ei sar imprejurul ziarului, din care scoate,ffemurand de suvenirea frigului, cdinele capul. Acasi, dupd o baiecaldi qi un ,,antricot", musafirul nostru se giseqte in element, $ipaturile, cu copiii valvirtej, oferi o plaje de jocuri 9i rislig $ipentm ci griffonul nu avea coadi, i-am dat numele de Ciutac...

Aceste evenimente se petreceau in preajma unui Criciun cugigantice noroaie. Citisem in ziare suspinul iremediabil al stipineicitelului, cu urcarea in fiece nou anunl a ., recompensei,' 5i, de Mog-A,jun, jucarim cu copiii o glumi, de care un moment au plins, sidupi aceea s-au bucumr. Plecarim cu colindul. deghizati, mici sirnari, ca niqte unchieqi, cu cite o barbd de pasH, cantardm tu$ind,,Buni dimineala" la qa muti a boierilor care pierduseri cilelul $icare n-au binevoit si ne rispundi., injurnndu-ne cu severitate, decatdupi repetate scandaluri.

Mogul cel mai mic scoase Ciutacul de subt cojoc qi-l dete gazdeiin mini. Ciocnirea sentimentelor paralizindu-i iniliatila, noi,mogii cei adevirafi, ne luarim in bratre mogii mici 9i, fuga!scoborind scara. am dispirur. Am auzir, dupd dezmericire, pagi inurma noastri, numerosi. Proprietarii cdinelui gi personalul lor neciutau sa ne mullurneasca. Dar mosii. mai iuli de picioare, s-aupierdut in ploaia de Pa;te a inristatului Crdciun.

JUCARIILE DIN CARTE

Fata de demult . . . . . . . . . . . . .5Poveste cu oi . . . . . . . . . . . . . . .8Spectacole . . . . . . .13Amir ic iuni . . . . . . . . . . . . . . .17Jucir i i le. . . . . . . . .20Pomul cu pipugi . . . . . . . . . . .23Judecata . . . . . . . .25O izbinda . . . . . . .28Papuc . . . . . . . . . .32Fiului Ducamin . . . . . . . . . . .34Citunul de st ic l i . . . . . . . . . .37Povestea bradului negru . . . . . . . . . . . . .39Na uneche... . . . . . . . . . . . . . .41Domnip Pulher ia . . . . . . . . . .45$t i i romdneqte? . . . . . . . . . . . .49Cexo, Bexo . , . . . . . , . . . , , . ,52Robul . . . . . . . . . . .56O locomotiv i q i o gar i . . . . . . . . . . . . . . .59Balonul spart . . . . . . . . . . . . .62Un ciob de pr imivard . . . . . . . . . . . . . . .65BitrAni i d in insul i . . . . . . . . .6?Greier igul . . . . . . .70Povegt i de adormit de-a-n pic ioare . . . . . . . . . . - . . -72Picileali . . . . . . . . . . . . . . . .15Ci inele . . . . . . . . .19Peqtele roqu . . . . . . . . . . . . . . .83$pugal . . . . . . . . . .88Abecetarul . . . . . . . . . . . . . . . .90Intre Mi{u l i Barutu . . . . . . . . . . . . . . . . .94Iepur i i 9 i crapi i . . . . . . . . . . . .97Crdmpei dramat ic . . . . . . . .100Ghemul de pi in jeni$ . . . . . . . . . . . . . . .103Intdia dezi luzie . . . . . . . . . . .105

Controversi . . . . . . . . . . . . .108Papagalul 9 i r indunica . . . . . . . . . . . . . .111Armisarul de bumbac . . . . . . . . . . . . . .114Piatra piqigoiului . . . . . . . . .116Geamantanul . . . . . . . . . . . .123O qedinf l de fotograf ie . . . . . . . . . . . . .125Omul de aur . . . . . . . . . . . . .118l,aboratorul nostru de cercetiri .. . .. .131Zdpada . . . . . . . .194Dansul lu i Barufu . . . . . . . . .139Chisoaia . . . . . . .142Nivodul dragostei .. . ... ..144Madona neagr i . . . . . . . . . . l4 lDe profundis . . . . . . . . . . . .150Rugiciunea de sear i . . . . . . . . . . . . . . .153Negul i torul de ochelar i . . . . . . . . . . . .155Cum af icutmamape Migu.. . . . . . . . .16bPidurea copi i lor . . . . . . . . . .168Pl icul . . . . . . . . . .170Unit g i sumos . . . . . . . . . . . .172O pis icn . . . . . . . .175l istuni i . . . . . . . .177Aluni la . . . . . . . .179Vocabularul . . . . . . . . . . . . . .182Nu este voie . . . . . . . . . . . . l8bHo1ul . . . . . . . . . .188Lacol t r . . . . . . . . .190Gridina cu soare . . . . . . . . .193Intr-o noapte de Flor i i . . . . . . . . . . . . . .196O poveste de-a mamii . . . . . . . . . . . . . .200Chei le . . . . . . . . .202Uriagi i . . . . . . . . .208Banca noasf ie , , . , , , , , , . , ,212Oudle. . . . . . . . . .216Dulapul cu lenjur i . . . . . . . .219O casi pentru copi i , . . . . . . , . . . . , , , ,222Omul suni tor . . . . . . . . . . . .227Duminica ocul t i . . . . . . . . . . .230De Mog-{jun . . . . . . . . . . . . .2Zb

Tipogrrfia Shik & $lcfrn SRLstr Nicolae Drigan nr. l0

sector 5, Bucureft;

lllllilruilflttilu