Cartea Zugravului Si Vopsitorului

C. T S I C U R A

zugravului şi vopsitorului

Ing. C. T S I C U R A

C a / i t e a

ZUGRAVULUI Şl VOPSITORULUI

Ediţia a iV -a

i i i

E d i t u r a T e h n i c ă B u c u r e ş t i — 1 9 8 1

Cartea cuprinde noţiuni teoretice şi practice in domeniul lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi tapetări.

Lucrarea tratează materialele folosite, reţetele şi prepararea lor, uneltele, dispozitivele şi utilajele moderne, procesul tehnologic al lucrărilor, metodele noi de lucru, alegerea armonioasă a culorilor, organizarea raţională a lucrărilor şi atelierelor de specialitate, măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii şi normele de măsurători ale acestor lucrări.

Noua ediţie este revizuită şi întregită, completindu-se cu prezentarea noilor produse şi a tehnologiei respective de aplicare, cu modul de alegere a culorilor şi de organizare a lucrărilor.

Lucrarea se adresează muncitorilor zugravi, vopsitori şi tapetari de pe şantierele de construcţii, puţind fi foarte utilă şi celor care doresc să-şi execute singuri aceste lucrări.

Redactor ; ing.'MARIANA GEORGESCU Tehnoredactor i VALERIU MORĂRESCU

Coperta: MIHAI HOITOR

T ip a r u l e x e c u ta t s u b c o m a n d a n r . 2 la Î n t r e p r in d e r e a p o lig ra f ic ă l a ş i

S tr . 7 N o ie m b rie , n r . 49

P R E F A Ţ Ă

î n Directivele Congresului al X l l - l e a , pr iv ind dezvoltarea economico- socială a Republicii Socialiste Rom ânia pe perioada 1981— 1985, este prevăzut un vast program de construcţii care întrece cu m u lt pe cele ale cincinalelor anterioare. Un exem plu grăitor este fap tu l că în decurs de n u m a i un deceniu, n u m ă ru l locuinţelor noi se va dubla. Astfel, dacă în cincinalul 1971— 1975 s-au construit 513.000 apartamente, în perioada 1981— 1985 sînt prevăzute a se construi peste un m ilion de apartamente în m u n ic ip ii , oraşe şi centre muncitoreşti unde cerinţele de locuinţe sînt m ai mari.

Amplasarea noilor construcţii va contribui atît la crearea unor condiţii m ai bune de viaţă pentru miloane de cetăţeni, c îtş i a unei imagini civilizate, prospere, pentru numeroase aşezări din toate colţurile ţării.

Este important de menţionat că această impetuoasă dezvoltare cantitativă va avea loc paral.el cu îmbunătăţirea calitativă a condiţiilor de locuit, gradul de confort edilitar urmînd să crească corespunzător exigenţelor şi necesităţilor populaţiei.

Odată cu volumul mereu crescînd al construcţiilor şi ridicării calitative a lucrărilor, se prevede şi o preocupare permanentă pentru formarea de cadre calificate şi îmbunătăţirea organizării m uncii p r in promovarea metodelor avansate de m uncă, asigurînd, totodată şi reducerea consumurilor de materiale şi ridicarea calificării personalului de pe şantiere, prin îmbogăţirea necontenită a orizontului lor de cultură tehnică.

Ridicarea calificării constituie un factor important atît în ceea ce priveşte creşterea productivităţii m uncii , cît şi în reducerea costurilor, scurtarea duratelor de execuţie, ridicărea calităţii lucrărilor etc., care se vor reflecta tn dezvoltarea în ritm susţinu t a economiei naţionale.

Printre factorii care contribuie la dezvoltarea rapidă a tehnicii, la perfecţionarea şi extinderea procedeelor avansate de lucru, la ridicarea calificării cadrelor de muncitori şi tehnicieni, un loc important îl ocupă şi cartea tehnică.

Prezenta ediţie a acestei lucrări continuă seria lucrărilor tipărite de Editura tehnică, destinate constructorilor. Cartea se adresează muncitorilor zugravi-vopsitori-tapetari de pe şantiere — factori principali în finisarea şi, deci, înfrumuseţarea exterioarelor şi interioarelor clădirilor — şi are drept scop de a-i ajuta să cunoască tehnica lucrărilor de zugrăveli, vopsi

6 PREFAŢĂ

torii şi tapetări, metodele avansate de muncă, cum şi folosirea utilajelor şi dispozitivelor corespunzătoare.

î n lucrare, după ce se dau unele no ţiuni strict necesare privitoare la suprafeţele suport care se acoperă cu zugrăveli, vopsitorii sau tapete, se tratează materialele şi produsele f in ite folosite la aceste lucrări, cum şi reţetele pentru preparare pe şantier a diverselor compoziţii. A po i se descriu uneltele, dispozitivele, aparatele şi utilajele folosite, structura procesului tehnologic şi metodele principale care se aplică la executarea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii si tapetări.

I n această ediţie se tratează materialele noi folosite accentuîndu-se asupra mecanizării lucrărilor de specialitate prin folosirea, în acest scop, a uneltelor şi aparatelor moderne de mare productivitate, în pas cu ultimele realizări ale tehnicii mondiale.

O atenţie deosebită se acordă economisirii materialelor şi a reducerii consumurilor specifice.

Pentru completarea cunoştinţelor, lucrarea cuprinde un capitol privitor la alegerea, combinarea armonioasă şi folosirea culorilor la lucrările de f in isa j, cum şi un capitol de organizare a lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii care să îndrumeze muncitorii să execute lucrările de specialitate în termen, economic şi de bună calitate.

Lucrarea se încheie cu un capitol în care sînt cuprinse regulile de protecţie şi tehnica securităţii m uncii în meseria de zugrav-vopsitor-tapetar şi un capitol de măsurători specifice lucrărilor respective.

î n felul acesta cartea de faţă îşi propune să ajute la ridicarea nivelu lui profesional al cadrelor de muncitori zugravi-vopsitori-tapetari, prin în s u şirea metodelor de muncă cele m ai avansate, principala cale de îndeplinire a sarcinilor trasate constructorilor, care are ca scop f ina l reducerea costului construcţiilor, creşterea gradului de confort şi executarea in termen a marelui volum de construcţii din ţara noastră.

AUTORUL,

CAPITOLUL 1

G E N E R A L I T Ă Ţ I

, 1. I S T O R I C

în c ă d in a n tic h ita te om ul a c ă u ta t să în frum useţeze aspec tu l p ie tre i, lem nu lu i sau lu tu lu i din care îsi co n stru ia locu in ţa acoperindu-le cu u n s t r a t m ai gros sau m ai su b ţk v de culoare.

L a în cep u t culorile fo’o:;ite au fost negru , roşu, galben şi a lb a s tru cu ca re se înfrum useţai:, da obicei tem ple le , c ău tîn d u -se să li se dea o în fă ţişa re c ît m ai a tră g ă to a re p r in rep rezen tă ri de oam eni, an im ale sau p lan te .

în unele g ro te d in F ra n ţa şi S p an ia s-au g ă s it p ic tu ri m ura le re- p rezen tînd scene de v în ă to a re , tu rm e de an im ale etc. d a tîn d d in epoca pri';. stivă. Im agin ile s în t fie m onocrom e, co lo ra te n u m ai în n eg ru , fie bicrom e, co lo ra te în negru şi ga lben sau negru şi roşu.

Cu m u lt în a in tea erei n oastre , chinezii foloseau u n lac negru d in ulei de tu n g şi ră ş in ă copal, p ig m e n ta t cu negru de că rb u n e . în is to ria c u ltu rii m ondiale se c itează fo losirea su b s ta n ţe lo r peliculogene în C h ina şi B ab ilon încă din seco lu l al V -lea î.e.n.

G ustu l p e n tru fru m o s s-a m a n ife s ta t la d ife rite popoare o d a tă cu ev o lu ţia c iv iliza ţie i, fiind sa tis fă c u t cu a ju to ru l m ijloacelor m a te ria le puse la d ispoziţie de teh n ica epocii respective .

E g ip ten ii, cu două — tre i secole î.e .n . au fost p rim ii care au ap lica t a r tis tic culorile, folosind com poziţii pe b ază de lacu ri d in răşin i, p ig m en ţi şi vopsele de ceară p e n tru decorarea tem p le lo r, p a la te lo r, cav o u rilo r şi sarcofagelo r. C ulorile folosite — alb , negru , a lb a s tru , roşu, g a lb en şi v e rd e — erau e x tra se d in m a te rii m inera le şi p re lu c ra te cu a t î ta p ricepere în c ît şi a s tăz i m u lte d in tre ele p rez in tă o s tră lu c ire şi o p rospeţim e u im itoare .

Grecii, m ai p u ţin , şi rom anii, în tr-o m ăsu ră m ai m are, au lu a t de la eg ip ten i a ceas tă a r tă şi au ap lica t-o la p ic ta rea vase lo r şi decorarea tem p le lo r, p a la te lo r şi ch ia r a locu in ţe lo r. D eoseb it de in te resan te şi ed ifica to are s în t zugrăvelile în apă şi vop sito riile în ulei descoperite pe pere ţii şi o rn am en te le ru in e lo r o raşe lo r H ercu lan u m şi P om pei în I ta lia .

8 Generalităţi

în Ind ia , la în cep u tu l erei no astre , se cu n o ştea în su fic ien tă m ăsu ră p rep a ra rea lacului pe b ază de şelac şi folosirea lui în scopuri decora tive .

U leiurile veg e ta le sica tiv e s în t cunoscu te ab ia în veacu l a l V U I-lea şi s-au folosit la în cep u t sub fo rm ă de lacuri p e n tru acoperirea aram ei, b ro n zu lu i şi a rg in tu lu i, ia r apoi la com poziţiile p e n tru v o psit. P e n tru îm podob irea p e re ţilo r se foloseau în acelaşi tim p pe scară m are com poziţii de zu g ră v it în cu lori de apă , av în d ca l i a n ţ i : ceară , albuş de ou, caze ină etc.

în prim ele secole ale erei n o a s tre zugrăvelile iau un a v în t deoseb it, d înd n aşte re la cele două ram u ri ale p ic tu r i i : fresca şi pastelul.

Fresca este o zu g răv ea lă pe ten cu ia lă c ru d ă de m o rta r de v a r . U scarea zug răve lii se face o d a tă cu ten cu ia la . S-a folosit fo a rte m u lt la p ic tu ra bisericească, deven ind u n m eşteşug din cele m ai ap rec ia te .

Pastelul rep roduce cu f id e lita te re a lita te a şi nu este a ltcev a decît o îm b in a re de culori de apă , îm b u n ă tă ţ i tă cu a ju to ru l creioanelor sau a cre te i co lorate . A prop ierea zug răve lii de p ic tu ră a a ju ta t zu g rav u lu i să se perfecţioneze a t î t în teh n ică , c ît şi în com binarea culorilor, făc înd d in acest m eşteşug o a r tă .

R e ţe te le fo losite la p rep a ra rea com poziţiilo r nu se cunoşteau decît d e cei in iţia ţi, co n s tiţu in d „secrete", care se p ă s tra u cu s tr ic te ţe şi se tra n sm ite a u d irec t d in g en era ţie în generaţie .

în veacu l a l X H -lea s-a s im ţit nev o ia de a se în fiin ţa şcoli, care să îndrum eze şi să perfecţioneze zugrav ii.

în Ita lia , în Spania, în F ra n ţa , în R usia , în G erm ania etc ., m eşte şu g u l zugrăvelii începuse să dev ină u n u l din cele m ai c ă u ta te . F ieca re c a să la in te rio r sau la ex te rio r avea în flo ritu ri d in tr-o îm b in are de cu lo ri, m e n ită să-i dea o în fă ţişa re c ît m ai a trăg ă to a re . în c e tu l cu în ce tu l se p reco n izau noi m ijloace de alegere şi de com binare a culorilor.

O d a tă cu p e rfec ţio n area acestu i m eşteşug s-a a ju n s şi la c u n o a ş te re a teh n ică a în tre b u in ţă r ii cu lorilo r în ceea ce p riv eşte d u ra b ilita te a şi p ă s tra re a c ît m ai în d e lu n g a tă a lucru lu i scos d in m îna z u g ra vu lu i. A cesta nu se m ai m ărg inea să acopere pere te le sau lem nul cu u n s t r a t de cu loare ; a descoperit că adău g in d în am estecu l de ap ă şi cu loare clei încălz it, zu g răv ea la este m ai d u rab ilă , cu loarea îşi p ă s tre a z ă m ai b ine n u a n ţa şi c a p ă tă to n u r i v a r ia te şi vii.

D escoperirile ştiin ţifice au a v u t o în rîu rire şi a su p ra îm b u n ă tă ţir i i com poziţiilo r de zu g ră v it şi v o p s it în v ederea ob ţin erii u n o r fin isa je d u ra b ile şi de c a li ta te su p e rio a ră care să p ro te jeze co n stru c ţiile şi să le dea u n aspec t p lăcu t.

L a sfîrş itu l secolului t r e c u t şi în cep u tu l secolului X X , d ezv o lta rea crescîndă a in d u strie i ch im ice a a tra s d u p ă sine şi d ezv o lta rea co res

Cartea zugravului şi vopsitorului 9

p u n ză to a re a p ro d u c ţie i de lacu ri şi vo p se le a t î t c a n tita tiv , c ît şi ca so rtim en te .

D upă p rim u l răzb o i m o n d ia l se fo loseau p e n tru zugrăveli com poziţii pe bază de v a r, de clei de cazeină şi de s ilic a ţi, ia r p e n tru v o p sito rii vopsele pe bază de u lei v e g e ta l şi lacu ri d in răşin i n a tu ra le şi ni- trocelulozice.

O am enii de ş tiin ţă însă nu s-au m u lţu m it n u m a i cu a t î t şi, d u p ă îndelung i cercetări, au a ju n s la re z u lta te sp ec tacu lo ase care au^[revo- lu ţio n a t in d u stria lacurilo r şi vopselelor.

L a noi în ţa ră uzinele şi co m bina te le in d u s tr ie i chim ice în co n tin u ă dezvo lta re , liv rează in d u str ie i lacu rilo r şi vopselelor m a te rii p rim e de bază (răşini, so lven ţi, p la s tif ia n ţi e tc .), d in care se fab rică o g am ă largă de produse, care sa tisfac pe dep lin pe co n su m ato ri, a t î t c a lita tiv , c î t şi c a n tita tiv , rea liz îndu-se fin isa je cu p ro p r ie tă ţ i deoseb ite de p ro tec ţie , rez is ten te la sp ă la re şi lovire, cu u n a sp e c t p lă c u t şi m ai ieftine d ec ît cele e x ecu ta te cu com poziţii de v o p s it clasice.

2 . DEFINIŢII. CONSTITUENŢII CARACTERISTICI A l COMPOZIŢIILOR

P rin lu c ră ri de zugrăveli şi vopsitorii se în ţe leg acele lu crări de finisaj care se execu tă în in te rio ru l şi la ex te rio ru l construc ţiilo r, îm b ră- c înd uniform cu o peliculă e lem entele sau obiectele pe care se aplică.

I n n o ţiu n ea de zug răveli se cu p rin d to a te acele lu crări de spec ia lita te , care se ex ecu tă de zu g rav în treb u in ţân d în com poziţia de zu g ră v it un lia n t în p rezen ţa unei c a n ti tă ţ i de apă , ia r în n o ţiu n ea de v o p sito rii acele lucră ri de sp ec ia lita te , care se ex ecu tă de v o p sito r, în tre b u in ţîn d în com poziţia de v o p sit ca lia n t uleiurile , lacurile sau în locu ito rii lo r.

C om poziţiile în g enera l s în t suspensii fo rm ate d 'n cel p u ţ n doi c o n s titu e n ţi p r in c ip a li : u n u l care asigu ră cu loarea şi se n um eşte pigment ia r ce lă la lt n u m it liant sau pelicu logen care p rin solid ificare fixează p ig m en tu l pe su p ra fa ţa su p o rt. Cei m ai fo losiţi lia n ţi s î n t : v a ru l cleiurile an im ale , silicaţii, cazeina, u leiurile v eg e ta le răşin ile n a tu ra le şi s in te tice , b itu m u rile etc.

Peliculele se form ează p rin solid ificarea s tra tu r ilo r de com poziţii ap lica te în m od co resp u n ză to r pe su p ra fe ţe de m eta l, de lem n, de tencu ie li d rişcu ite sau g le tu ite , de b e to n e tc . , în grosim i cuprinse în tre 60 şi 200 m icron i1), în fu n c ţie de n u m ă ru l s tra tu r i lo r ap lica te şi felul com poziţie i folosite.

l) Un micron (jj.) este a mia parte dintr-un milimetru.

10 Generalităţi

3 . ROLUL ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR

în ansam blu l lucră rilo r care a lcă tu iesc o co n stru c ţie , zugrăvelile şi v o p sito riile îndeplinesc u n u l sau s im u ltan m ai m u lte ro lu ri şi an u m e : p ro te c ţia , igiena şi es te tica ob iectelor.

a) Protecţia. Z ugrăvelile şi m ai ales vopsito riile form ează u n s t r a t p ro te c to r al su p o rtu lu i pe care se aplică. A cest ro l de p ro tec ţie se p o a te referi :

— la rug in ire (an ticorozivă), ca de exem plu la ta b la neag ră de pe în v e lito ri, la tîm p lă r ia şi co n stru c ţiile m etalice şi ch ia r la m ateria le le p rinc ipale s tru c tu ra le de co n stru c ţii cum s î n t : b e tonu l, b e to n u l a rm a t şi z id ă ria ;

— la foc (ignifugă), în special la e lem ente de co n stru c ţie d in lem n expuse perico lu lu i de incendiu , cum s în t de exem plu şa rp a n te le de lem n ale clădirilor, constru c ţiile şi b aracam en te le de lem n etc. ;

— la um ezeală (h idrofugă), p e n tru a feri de p u trez ire e lem entele d in m a te ria l lem nos ca, tîm p lă riile , s tîlp ii şi b a lu s tra d e le de lem n din ex te rio r, streşin ile etc. ;

— la acizi (an tiac id ă), ca de exem plu la d ife rite reze rv o are sau a lte ob iec te a că ro r su p ra fa ţă v in e în c o n ta c t cu su b s ta n ţe acide (acid su lfuric, acid clorhidric etc.).

b) Igiena. Z ugrăvelile şi vop sito riile în tre ţin su p o rtu l în tr-o m ai b u n ă s ta re de igienă, în tru c ît fo rm ează o su p ra fa ţă n e ted ă şi co n tin u ă , ca re re ţin e m u lt m ai p u ţin p ra fu l şi a lte im p u r ită ţi d in aer. M ai ales su p ra fe ţe le v o p site se în tre ţin m ai uşor, c u ră ţire a lor de p raf făcîndu-se m ai sim plu şi m ai bine.

c) E ste tica . V aloarea a r tis tic ă a c o n stru c ţiilo r dep inde în b u n ă p a r te şi de teh n ica zugrăvelilo r şi v o p sito riilo r. E fec te le de cu loare şi a rm o n ia în tre cu loare şi d estin a ţia încăperilo r şi în ansam blu , a co n stru c ţiilo r d au u n aspect d eco ra tiv din cele m ai frum oase şi p lăcu te , sa tisfăc în d cerin ţele este tice a t î t în in te rio r, c ît şi la ex te rio r.

A. CLASIFICAREA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A ZUGRĂVELILORŞI VOPSITORIILOR

P e n tru o o rien ta re m ai uşoară şi o în ţe legere m ai lesnicioasă a lu c ră rilo r de zug răveli şi v o p sito rii, acestea se v o r îm p ă rţi în u rm ă to a re le ca tego rii p rinc ipale :

a) După liantul întrebuinţat. A cesta d e te rm in ă în g enera l felu l z u g ră velii şi vopsito rie i.

Cartea zugravului ţi vopsitorului 11

Spoieli (văruieli), în care lian tu l în tre b u in ţa t este v a ru l. Se u tilizează la co n stru c ţii secu n d are p e n tru acoperirea tencu ielilo r, z id ă riilo r d e că răm id ă , be ton , p ia tră etc. N u se în tre b u in ţe a z ă la zug răv irea fa ţa d e lo r c lăd irilo r m ari deoarece s tra tu r ile su b ţir i de v a r se m u rd ăresc u şo r la ac ţiu n ea agen ţilo r ex te rio ri şi tre b u ie des re în n o ite . Spoielile se m ai aplică şi pe su p ra fe ţe le lem noase ale co n stru c ţiilo r p rov izorii şi a u x ilia re cum s în t barăcile , m agaziile, g a rd u rile şi a lte le . Su^ rafe ţe le m e ta lice nu se văru iesc deoarece rug inesc sub ac ţiu n ea concum iU n tă a a p e i şi a ox igenului din aer în tim p u l în tă rir ii peliculei de v a r.

P e n tru co lorarea com poziţiilor de v a r se în tre b u in ţe a z ă n u m ai p ig m en ţi rez is ten ţi la alcalii şi nu se decolorează la ac ţiu n ea v a ru lu i.

Zugrăveli cu clei, la care lia n tu l în tre b u in ţa t este cleiul. Se u tilizează n u m a i la in te rio r pe su p ra fe ţe ten cu ite , care nu s în t supuse u m id i tă ţ i i ; su p ra fe ţe le de lem n ra reo ri se acoperă cu zu g răv ea lă cu clei şi n u m a i la c lăd iri cu un c a ra c te r cu to tu l p rovizoriu . S up ra fe ţe le m eta lice n u se acoperă cu zugrăveli cu clei din consideren te le in d ica te la spoieli, j

P e n tru co lorarea com poziţiilo r de z u g ră v it cu clei, se în tre b u in ţe a z ă a p ro ap e to ţ i p ig m e n ţi i ; din această cauză zu g răv e lile cu clei se u tiliz ează pe o scară largă la fin isa rea încăperilo r de locu it, o b ţin în d u -se o g a m ă fo a r te v a r ia tă de culori, m erg înd de la n u an ţe le cele m ai deschise p în ă la cele m ai închise.

Zugrăveli cu silicaţi, la care lia n tu l în tre b u in ţa t este s ilica tu l de p o tasiu şi în m ai m ică m ăsură silica tu l de so d iu sub fo rm ă de s tic lă so lub ilă . L a zugrăveli se recom andă fo losirea s ilic a tu lu i de p o tasiu şi nu de sodiu, deoarece acesta nu rez istă la a c ţiu n e a agen ţilo r a tm osferic i ca re produc pe su p ra fa ţa s tra tu lu i a c o p e rito r p e te de sare (eflorescenţe albe de ca rb o n a t de sodiu).

în general, la noi, s tic la so lubilă se u tilizează la ign ifugarea c o n s tru c ţiilo r de lem n p e n tru p rev en irea p ro p ag ă rii in cend iilo r şi la im perm eab ili- z a rea beto an e lo r şi m o rta re lo r. Se reco m an d ă să se aplice pe su p ra fe ţe le fa ţad e lo r clăd irilo r din cen tre le cu m u lte fab ric i şi uzine şi din oraşele in d u stria le cu sp a ţii p la n ta te reduse, p re z e n tîn d o su p ra fa ţă n e te d ă , pe care cu greu se d ep u n e p ra fu l şi fum ul.

D a to r ită rez is ten ţe i la apă , zu g răv ea la cu s ilic a ţi se u tilizează şi la zu g răv irea bazinelo r de b e to n p e n tru în o t, a f în tîn e lo r din p a rcu ri şi îr gen era l a su p ra fe ţe lo r ca re v in în c o n ta c t d irec t cu apa.

S uprafe ţe le m eta lice nu se zug răvesc cu s ilica ţi deoareee, rug inesc d in cauzele a ră ta te la spoieli.

Generalităţi

C om poziţiile de silicaţi p e rm it co lorarea lor cu p igm en ţi, o b ţin în d u -se cu .lo ri cu n u a n ţe v a r ia te de la deschise p înă la închise ca şi în cazu l com poziţiilo r cu clei.

Zugrăveli cu cazeină, la care lian tu l în tre b u in ţa t este cleiul de cazeină A ceste zugrăveli se folosesc pe o scară m ai redusă d in cauza costu lu i lo r r id ica t. P o t fi în tre b u in ţa te la zu g răv irea in te rio a ră şi e x te r io a ră a su p ra fe ţe lo r te n c u ite şi a z idăriilo r de că răm id ă şi de beton . Z u g răv irea su p ra fe ţe lo r de lem n cu com poziţie de cazeină este adm isă n u m a i c înd este v o rb a de o ex p lo a ta re de sc u rtă d u ra tă (cel m u lt u n an p e n tru s u p ra fe ţe le ex terioare). S u p rafe ţe le m eta lice nu se zugrăvesc cu com poziţii de cazeină deoarece m eta lu l ru g in eşte d in aceleaşi m o tiv e a r ă ta te la spoieli.

P e n tru co lorarea com poziţiilo r de cazeină se în tre b u in ţe a z ă n u m ai p igm enţi rez is ten ţi la alcalii, p e n tru a nu fi a ta c a ţi şi deco lo ra ţi de v a ru l a f la t în ten cu ia lă .

Vopsitorii cu com poziţii pe b ază de su b s ta n ţe peliculogene, care, d u p ă în tin d ere şi uscare, dau pelicule co lo ra te cu aspect m a t p înă la sem ilucios.

C lasificarea v o psito riilo r dep inde de ca rac teristic ile su b s ta n ţe i peliculogene d in com poziţia respec tivă , a cărei alegere se face d upă n a tu ra su p ra fe ţe i su p o rt, a s t f e l :

— vopsito rii cu com poziţii p e bază de ulei, care se aplică p s su p ra fe ţe te n c u ite şi g le tu ite , pe su p ra fe ţe de lem n şi m etalice, unele n u m ai în in te rio r — cu p ro d u su l den u m it Inol — ia r a lte le a t î t în in te rio r c ît şi la e x te rio r — cu produsele d en u m ite L in o x in şi Durol — ,pe în v e lito ri de ta b lă — cu p rodusu l d en u m it Deruginol — , pe duşum ele — cu p ro dusu l d en u m it D u r a x — , pe m ib llie ru l de b u c ă tă r ie —cu p rodusul den u m it Ideal — etc . ;

— vopsito rii cu com poziţii pe bază de b itu m , care se aplică în in te rio r şi ex te rio r p e n tru p ro te ja rea su p ra fe ţe lo r m etalice îm p o triv a c o ro z iu n ii;

— vopsito rii cu com poziţii pe bază de răşin i alchidice (g ru n d u ri de acoperire), care se aplică în in te rio r şi ex te rio r pe su p ra fe ţe g le tu ite cu ipsos, su p ra fe ţe de lem n şi m etalice ;

— vopsito rii cu com poziţii pe bază de ulei em ulsionat Emulsol, care se aplică pe su p ra fe ţe de lem n a t î t în in te rio r c ît şi la e x te r io r ;

— vopsito rii cu com poziţii pe bază de lian ţi so lubili în apă (vopsele ignifuge), care p ro te jează elem entele şi constru c ţiile de lem n îm p o triv a focului a t î t în in te rio r c ît şi la e x te r io r ;

— vopsito rii cu com poziţii pe b ază de em ulsii d in răşin i de po lim eriza re (po liace ta t de v inii), care se aplică în genera l la acoperirea su p ra fe ţe lo r din ten cu ia lă d rişcu ită sau g îe tu ită , su p ra fe ţe lo r de be to n , de c ă

Cartea zugravului fi vopsitorului 13

ră m id ă , de p ia tră şi, în tr-o m ăsu ră m ai m ică, la acoperirea su p ra fe ţe lo r de lem n, d u p ă ce în p rea lab il s :a. p ro ced a t la t r a ta r e a lor cu un g ru n d de îm bibare.

Em ailuri cu com poziţii pe b ază de lacuri şi p ig m en ţi cu p u te re m are de acoperire, care, d upă în tin d e re şi u scare se p rez in tă sub form ă d e pelicule dure , fo a rte lucioase şi cu aspect ne ted .

E m ailă rile se clasifică d u p ă felul lacului u tiliz a t ca su b s ta n ţă peli- culogenă, ap lic îndu-se în u rm ă to a re le d o m e n ii:

— em ailări pe bază de lacu ri d in ulei şi răşin i, p e n tru acoperirea s u p ra fe ţe lo r de lem n, m e ta l ş i g le t de ipsos ;

— em ailări pe b ază de lacu ri n u m ai d in d e riv a ţii celulozei sau am este c a ţi cu ră şin i alchidice, care se aplică în special p e n tru acoperirea s u p ra fe ţe lo r m eta lice p recum şi celor de lem n şi g le t de ipsos ;

— em ailări pe bază de răşin i de polim erizare, cum s în t copolim erii d e c lo ru ră şi a c e ta t de v inii, care se aplică p e n tru p ro te ja rea an tiac id ă a su p ra fe ţe lo r de lem n, de ten cu ia lă şi de zidărie, ia r cele cu răşin i p e r- clorvinilice p e n tru p ro te ja rea su p ra fe ţe i u tila je lo r şi co n stru c ţiilo r din m ediu chim ic ;

— em ailă ri pe b ază de lacu ri cu răşin i alchidice, cum este p rodusu l Hcxol, care se aplică pe su p ra fe ţe de lem n, m e ta l şi g le t de ipsos, sau Termolux, cu care se acoperă su p ra fa ţa e lem entelo r de ra d ia to a re şi a

ţe v ilo r de c a lo r ife r ;— em ailări pe b ază de lacuri cu răşin i de po licondensare cum sîn t

cele epoxidice, po liu re tan ice şi siliconice, care se aplică pe su p rafe ţe le de lem n, m e ta l şi g le t de ipsos, pelicu la lor fiind p rin excelen ţă rez is ten tă la ac ţiu n ea ag en ţilo r corosivi din m ed iu l m arin şi d in in d u s tr ia pe tro lie ră ; în p lus, pelicu la ră şin ilo r siliconice rez is tă şi la te m p e ra tu r i rid ica te (200— 500°C), fo losindu-se cu fo a rte b u n e re z u lta te la acoperirea su p ra fe ţe lor m etalice ale cu p toare lo r, cazanelor, e tuvelo r, ţev ilo r de e şap am en t e tc ;

— em ailă ri pe b ază de lacu ri cu răşin i alchidice em ulsionate cu cazeină, care se aplică pe su p ra fe ţe de b e to n (tencu ieli d rişcu ite sau g le tu ite , z idărie e t c . ) ;

— em ailări pe bază de lacuri cu răşin i de m odificare (clorcauciuc), c a re se ap lică pe su p ra fe ţe de lem n, m e ta l şi ten cu ia lă d rişcu ită sau gle- tu i tă , a f la te în m ediu chim ic.

Lăcuiri cu so lu ţii pe bază de u lei s ic a tiv a t, de d e riv a ţi celulozici sau de răşin i în so lven ţi, care, d u p ă în tin d e re şi uscare d a u pelicule t r a n s p a re n te şi lucrioase .

C lasificarea lacu rilo r dep inde de carac teris tic ile su b s ta n ţe i peliculogene din so lu ţie , care, la r în d u l său , d e te rm in ă dom eniu l de folosire la fin isa rea d iferite lo r su p ra fe ţe su p o rt şi a n u m e :

14 Generalităţr

— lacu ri pe b ază de ulei v eg e ta l s ic a tiv a t, cum sîn t produsele Durolac şi Rapidol, ca re se ap lică a t î t pe su p ra fe ţe de lem n c ît şi pe cele m eta lice ;

— lacuri pe b ază de d e riv a ţi celulozici, care se ap lică în g en era l la fin isarea m obilei şi p e n tru p ro te ja re a su p ra fe ţe lo r de m eta l, a rg in ta te , c ro m ate , n ichela te , a lăm ite etc. ;

— lacuri pe b ază de răşin i n a tu ra le exotice (Copal de M anilla), c a re se ap lică la in te rio r pe su p ra fe ţe su p o rt v o p s i te ;

— lacu ri pe b ază de răşin i alchidice p e n tru p ro te ja re a su p ra fe ţe lo r de m eta l, co n tr ib u in d to to d a tă la efectu l es te tic al f in isa je lo r;

— lacuri pe bază de clorcauciuc p en tru p ro te ja rea su p ra fe ţe lo r d e lem n, m e ta l şi ten cu ia lă d rişcu ită sau g le tu ită îm p o triv a ac ţiu n ii a p e i şi agen ţilo r chim ici.

C onvenţional, aşa cum se ob işnu ieşte în m od c u ren t pe şa n tie r şi p e n tru a u şu ra expunerea , în cu p rin su l lucrării se v a folosi cu v în tu lu i „vopsito rii" a t î t p e n tru acoperirile cu pelicule de vopsea, c ît şi p e n tru cele d e em a il sau lac.

b) După calitatea finisajului. în ra p o r t cu d e s tin a ţia c o n s tru c ţiilo r şi a cerin ţe lo r fa ţă de c a lita te a fin isaju lu i, zugrăvelile şi v o p sito riile se îm p a r t în :

— zug răveli şi v o p sito rii s im ple care se folosesc la clăd irile auxiliare,, m agazii, c o n s tru c ţii p rovizorii etc. ;

— zugrăveli şi vopsito rii ob işnu ite , care se folosesc la locu in ţe , c lăd iri a d m in is tra tiv e , cu ltu ra le , sociale etc.

— zugrăve li şi vopsito rii de c a lita te su p erio ară , care se folosesc la f in isa rea c lăd irilo r de im p o rta n ţă specială.

N a tu ra şi felul zugrăvelilo r şi vopsito riilo r se p rev ăd în p ro ie c tu l lu cră rii sau se ind ică de organele de sup rav eg h ere a lu crărilo r de a rh ite c tu ră de pe şan tie r.

5 . FENOMENUL SOLIDIFICARU (USCĂRII) PELICULELOR

Peliculelele com poziţiilo r fo losite la zug răveli şi v o p sito rii se c a ra c te rizează p r in tr -u n proces de so lid ificare (uscare) specific, de care depinde,, în tr-o m are m ăsu ră , c a lita te a acesto r lucrări.

P e n tru so lid ificarea peliculelor se foloseşte în m od c u ren t pe ş a n tie re şi te rm e n u l „uscare“. Cu to a te că e s te im propriu , to tu ş i fiind u zu a l ş i: a v în d sensul de solid ificare se v a folosi ca a ta re şi în cu p rin su l a c e s te i c ă rţi.

L a acoperirea d iverselor su p ra fe ţe su p o rt cu fin isa je clasicie de z u g răve li şi v o p sito rii se deosebesc d ouă feluri de procese de u scare &


pelicu lelor şi an u m e : fizic, p rin ev ap o ra rea so lv en tu lu i şi chim ic, p rin o x id a rea lian tu lu i.

Ca u rm are a dezv o ltă rii so rtim en tu lu i de m a te rii p rim e şi evo lu ţie i m e to d e lo r de ap licare a com poziţiilor, s-au a d ă u g a t şi a lte p o s ib ilită ţi d e u scare a peliculelor, care au d e te rm in a t g ru p a rea lor în u rm ă to a re le c a te g o r i i :

— pelicule care se usucă p rin tr-u n proces fizic ;— pelicule care se usucă p rin procese chim ice şi— pelicule care se usucă a t î t p rin procese fizice c ît şi chim ice.a) Uscarea fizică. A cest proces se produce p rin ev ap o ra rea so lv en

tu lu i şi so lid ificarea lian tu lu i d in com poziţie . în acest fel se usucă p e licu le le de : clei, lacu ri b itum inoase , şelac, lacuri so lubile în alcool, lacu ri p e bază de d e riv a ţi celulozici, cauciuc etc.

b) Uscarea chim ică. U scarea chim ică se produce, în func ţie de lia n tu l fo losit, fie p rin ox idarea acestu ia , fie p rin reacţiile ca re se p roduc în tre lia n t şi un ii com ponen ţi in tro d u şi în com poziţia resp ec tiv ă . în c o n tin u a re s în t descrise p rincipalele procese chim ice care au loc la uscarea d iv e rse lo r su b s ta n ţe peliculogene.

Oxidarea. L ian ţii din pelicule, cum sîn t u leiurile v eg e ta le şi cei pe L ază de răşin i alchidice, absorb oxigen din aer tran sfo rm în d u -se în tr-o s u b s ta n ţă solidă, u n oxid, inso lubil în so lven ţi şi cu rez is ten ţe m ecanice co resp u n ză to are . U scarea p rin ox idare este in flu e n ţa tă de u m id ita te a ae ru lu i în co n ju ră to r, care, în m od norm al, tre b u ie să fie cup rin să în tre 4 0 şi 80% . A erul u sca t este inactiv .

Policondensarea. L ian ţii din unele răşin i s in te tice cum s în t cele a lch id ice , am inice, fenolice etc., sub ac ţiu n ea că ldu rii sau u n u i acid în tă r i to r p ierd apa din c o n s titu ţia lo r şi se tra n sfo rm ă în tr-o su b s ta n ţă m acro m o lecu lară1) care se p rez in tă sub fo rm ă de peliculă com pactă . D in această ca tego rie fac p a r te lacurile cu uscare la c u p to r şi cele cu în tă r ito r i acizi pe b ază de ră şin ă fenolică, am inoalch id ică şi epoxidică.

Poliadiţia. L ia n ţii pe baza u n o r răşin i epoxidice se usucă p rin a d ă u g a re a în com poziţia re spec tivă a u no r am ine sau po liam ide ca re au un rol de în tă r ito r . P rin reac ţia care a re loc în tre aceste s u b s ta n ţe s e o b ţine p o liu re tan u l p rin uscarea căru ia re z u ltă pelicule ad eren te , elastice, rez is ten te la u zu ră şi la ac ţiu n ea agen ţilo r chim ici.

Polimerizarea. P r in polim er se în ţelege u n p rodus m acrom olecu lar re z u lta t d in u n ire a u n u i n u m ăr de s tru c tu r i m olecu lare de bază, d en u m ite

!) Prin produşi macromoleculari se Înţeleg acele substanţe care slnt compuse din molecule foarte mari, ai căror atomi slnt puternic uniţi Intre ei.

16 Generalităţi

meri. Se deosebesc două categorii de p o lim e r i: polimeri s im pli , fo rm aţi d in acelaşi fel de m eri, şi copolimeri, fo rm aţi d in m ai m u lte feluri de m eri.

U nirea s tru c tu r ilo r m oleculare se face p rin tr-o serie de reac ţii chim ice n u m ite polireaclii, care se rep e tă de un n u m ă r fo a r te m are de ori şi în u rm a căro ra fie că se form ează, fie că se deg radează produşii m acrom oleculari.

Ca polireacţie de fo rm are se p o a te da ca exem plu po lim erizarea a c e ta tu lu i de v in ii cu fo rm area de clei sau lac polivinilic. R ezu ltă pelicule de lac fo a rte dure.

Uscarea fizico-ehim ică. A cest proces se p roduce p rin e v ap o ra rea so lven tu lu i con co m iten t cu reac ţia chim ică, a ceas ta d in u rm ă încep înd în a in te de ev ap o ra rea com pletă a so lven tu lu i. E lim in a rea t r e p ta tă a so lven tu lu i peliculei asigură psliculei v isco z ita tea necesară procesului chim ic, care p o a te f i : re a c ţia în tre com ponen ţi şi ox idarea lian tu lu i în c u p to r ca în cazul lacurilo r pe bază de ulei sau de răşin i a lch id ice co m b in a te cu răşin i fenolice, sau reac ţia în tre com ponen ţi, am esteca ţi în a in te de ap licare , cum s în t răşin ile epoxidice în tă r ite cu po liam ine sau poliam ide şi lacuripo liu re tan ice .

6 . ALTE LUCRĂRI EXECUTATE DE ZUGRAVI ŞI VOPSITORI

Z ugrav ilo r-vopsito ri, în a fa ră de lu cră ri clasice co n sac ra te m e seriei lor, le m ai rev ine sa rc in a să execu te şi o a ltă serie de lu c ră ri de fin isaj, cum s î n t : bă iţu irea , calcio-vecchio, ceru irea, poleirea şi ta p e ta re a , care de asem enea îm b racă su p ra fe ţe le su p o rt cu scopul de. a le p ro te ja şi de a c o n trib u i la în tre ţin e re a cu ră ţen ie i şi a a sp ec tu lu i lor d eco ra tiv .

a) Băiţuirea. Se execu tă pe elem entele de tim p lă rie de lem n prin ap licarea unei com poziţii de co lo ran ţi s in te tic i tra n sp a re n ţi, de d ife rite culori, n u m ită bail.

A cesta p ă tru n d e în porii lem nulu i lăsîndu-i v izib ilă s tru c tu ra . Se fixează p rin ceru ire sau lăcu ire realizîndu-se astfel o fin isare din cele m ai frum oase.

b) Finisarea în relief (calcio-vecchio). C alcio-vecchio se ex ecu tă , în general, cu o com poziţie de ipsos şi clei în încăperi cu o u m id ita te m a i m ică decît 65% , pe pere ţi te n c u iţi şi cu su p ra fe ţe p lane. N u se foloseşte la ex te rio r d in cauza c o n ţin u tu lu i m are de ipsos, care, fiind un m a te ria l higroscopic (absoarbe u şor apa), face ca su p ra fa ţa re spec tivă să se um ezească şi să se d e terio reze uşor. A ceastă fin isa re este d u rab ilă şi p rez in tă u n aspect frum os, d a r este m ai scum pă d ec ît zugrăvelile


obişnuite , necesitind o m anoperă m ai com plica tă ,p recum şi o c a n t i ta te şi o v a r ie ta te m ai m are de m ateria le .

c) Ceruirea. Se execu tă în g enera l p e n tru p ro te ja re a cu u n s t r a t su b ţire de ceară a e lem entelo r de c o n stru c ţie de lem n (parchete , m obilier, tîm p lă rie etc.), a su p ra fe ţe lo r fin isa te p rin b ă iţu ire sau cu calcio-vecchio, că ro ra le m ai p o a te da şi un aspect de vech i (p a tin ă ).

d) Poleirea. Se execu tă pe su p ra fe ţe şi o rn a m e n te de lem n, m e ta l şi ipsos p rin acoperirea lor cu un s t r a t fo a rte su b ţire (foiţe) de m e ta l p re ţios (a rg in t sau aur), p e n tru o b ţin e rea u n u i aspect deoseb it de fru m o s şi de o va lo are a p a re n tă fo a rte m are.

e) Tapetarea. în v ederea u şu ră rii şi to to d a tă a sc u rtă r ii te rm en u lu i de ex ecu ta re a fin isa ju lu i in te rio r pe pere ţi, resp ec tîn d to tu ş i c a lită ţile şi efectele zug răvelilo r şi vopsito riilo r, s-a in tro d u s cu d estu l succes în tre b u in ţa re a tap e te lo r.

D in p u n c t de ved ere funcţional, deco ra tiv şi este tic , costu l fin isării cu diverse tip u r i de ta p e te este, re la tiv , ap ro p ia t de acel al re sp ec tiv e lo r zugăveli sau v o p sito rii pe care le înlocuiesc.

7 . PROCEDEE DE APLICARE A COMPOZIŢIILOR DE ZUGRĂVIT SAUDE VOPSIT

P e şan tie re le d in ţa ra no astră , zugrăvelile şi vop sito riile se execu tă folosind a t î t procedeele clasice c ît şi cele m oderne. P rin procedee clasice se în ţeleg : cele m anuale , cu b id in eau a şi pensu la ia r cele m oderne (m ecan izate), cu verm orelu l şi p isto lu l.

T re p ta t , procedeele clasice s-au îm b u n ă tă ţi t sau s-au în locu it şi se înlocuiesc co n tin u u — în p rim u l rîn d cele m an u a le — cu p rocedee m oderne, b a z a te pe cele m ai p erfec ţio n a te şi p ro d u c tiv e m etode' de ap licare a com poziţiilor. A ceste noi p rocedee au fost in tro d u se în u rm a producerii în fabric ile de sp ec ia lita te a un o r noi m a te ria le m ai efic ien te dec ît cele clasice şi a un o r noi tehno log ii b a z a te pe cele m ai p erfec ţio n a te şi p ro d u c tiv e m eto d e de ap licare a com poziţiilor. P r in ap licarea p rocedeelor m oderne în dom eniu l zug răvelilo r şi m ai ales al v o p sito riilo r se re a lizează o p ro d u c ţie sp o rită , o c a lita te superioară şi un p re ţ de cost m ai redus al lucrărilo r.

a) A plicarea m a n u a lă . E s te procedeul cel m ai vechi şi fo a rte răs- p în d it de ap licare a com poziţiilo r de fin isare (văru ieli, zugrăveli şi vo p sito rii) cu a ju to ru l celor m ai cunoscu te u n e lte cum s în t b idinelele şi pensulele.

P rocedeu l este c a ra c te riz a t p rin tr-o s im p lita te deoseb ită şi cu p osib ilită ţi larg i de ap licare pe d ife rite m ărim i şi form e de su p rafe ţe , folosind

18 Generalităţi

o m are v a r ie ta te de c o m p o z iţii; p rez in tă însă şi d ezav an ta je cum s î n t : p ro d u c tiv ita te redusă , consum m are de m a te ria l şi de m uncă ca lificată, p recum im posib ilita tea folosirii com poziţiilo r de v o p s it cu u scare rap idă .

b) Aplicarea m ecanizată. E s te procedeul c a rac te riza t în genera l p rin tr-o m are p ro d u c tiv ita te , p rin tr-u n consum m inim de com poziţii şi de m uncă ca lifica tă şi p rin rea lizarea de lucrări cu un p re ţ de cost redus. A plicarea se p o a te face a t î t la şa n tie r pe obiectele sau su p ra fe ţe le su p o rt respective c ît şi în a te liere şi cam ere speciale de v o psit.

Cele m ai fo losite procedee m ecan izate de fin isare s î n t : p rin pu lverizare , p rin im ersie şi p rin vă lţu ire .

Procedeul prin pulverizare se foloseşte a t î t la ap licarea spoielilor ş i zug răve lilo r c ît şi a vopsito riilo r şi m etalizărilo r.

P u lv e riza rea se o b ţine :— cu a ju to ru l aeru lu i c o m p r im a t: la ap licarea cu p isto lu l, în g enera l

a com poziţiilo r de v o p s it şi m ai p u ţin a celor de zu g răv it, în aer liber s a u în cam ere-tune le ; la ex ecu ta rea m eta lizărilo r cu p istoa le speciale p r in p ro iec ta rea p ică tu rilo r de m e ta l to p it pe su p ra fe ţe le s u p o r t ; p rin a n tre n a re a pu lberii de po lie tilenă p înă la duza u n u i p isto l special, unde, t r e c u tă p rin tr-o flacără ox iacetilen ică, se to p eş te şi se p ro iec tează aco p er in d un iform su p ra fa ţa s u p o r t ;

— p rin com prim area com poziţiilor, la ex ecu ta rea spoielilor şi z u g ră v e lilo r cu verm orele şi la ex ecu ta rea vopsirilo r cu p isto lu l p rin aşa n u m ita „p u lv e riza re fă ră a e r“ sau p rocedeu l „airless“ ;

— cu a ju to ru l p istoa le lo r e lec trom agnetice , cu pom pă şi p is to n p ro p riu ;

— prin ev ap o rarea şi destinderea gazulu i lichefiat, in tro d u s în rec ip ien tu l cu com poziţia de v o p sit, ob ţin îndu-se astfe l com prim area şi îm p in g erea acestu ia sp re duza de pu lverizare (p isto l cu pernă de gaz) ;

— p rin ac ţiu n ea fo rţe lo r e lec tro sta tice care an tren ează p a r tic u le le com poziţiilo r de v o psit, tre c u te p rin duza u n u i p isto l special unde, în c ă rc în d u -se cu e lec tr ic ita te n eg a tiv ă , s în t a tra se sp re piesele de v o p s it încărca te , la r în d u l lor, cu e lec tric ita te pozitivă.

Procedeul vopsirii pr in imersie se bazează pe o b ţin e rea unei pelicule p e piesele ca re u rm ează a fi f in isa te p rin cu fu n d area acesto ra în tr-o baie , co n ţin în d com poziţia de v o p s it sau lăcu it. Se p o a te considera ca procedeu p rin im ersie şi acoperirea cu o peliculă p ro tec to a re a p ieselor m etalice , încă lz ite şi in tro d u se în tr-u n s t r a t de pu lbere de po lie tilenă, c a re în c o n ta c t cu s u p ra fa ţa ca ldă a m e ta lu lu i se to p eş te şi aderă de acesta .


Procedeul acoperirii prin~văUuire se b azează pe o b ţin erea u n e i pelicule de com poziţie de v o p sit pe s u p ra fa ţa s u p o r t p rin trece rea piesei re spec tive p r in tre doi c ilindri a c ţio n a ţi m ecan ic .

8 . FACTORII CARE DETERMINA CALITATEA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

C alita tea lucrărilo r de zu g răv e li şi v o p sito rii p recum şi a sp e c tu l lor s în t d e te rm in a te în cea m ai m are p a r te de o serie de co n d iţii d in care cele m ai im p o rta n te s î n t :

a) Stabilirea procesului tehnologic. E s te o co n d iţie esen ţia lă p e n t r u rea lizarea unei zugrăveli sau v o p sito rii de ca lita te .

P rocedeu l tehnologic se s ta b ile ş te ţ in în d seam a de felu l su p ra fe ţe i su p o r t care se fin isează ,de com poziţiile, unelte le , a p a ra te le şi in s ta la ţiile de care se p o a te dispune. O d a tă f ix a t procesul tehno log ic acesta tre b u ie re sp e c ta t pe to a tă d u ra ta lucrărilor.

b) Pregătirea suprafeţelor suport. C onstitu ie o fază fo a rte im p o r- te n tă de care dep inde ap ro ap e exclusiv ad e re n ţa s tra tu r ilo r p e licu - logene şi, în consecin ţă , c a lita te a lucrărilor.

c) Alegerea compoziţiilor pentru executarea finisajelor de acoperire. E s te u n fac to r im p o r ta n t p e n tru rea liza rea un o r zugrăveli şi v o p sito rii co resp u n ză to are şi de b u n ă ca lita te . L a alegerea com poziţie i g a ta p re p a r a te sau a m ateria le lo r com ponente , beneficiaru l lucrării sau p ro ie c ta n tu l t re b u ie să ţ in ă seam a de condiţiile de ex p lo a ta re a su p ra fe ţe lo r c a re se p ro te jează sau se decorează, a specificului lor şi a p o sib ilită ţilo r te h n o logice de execu ţie .

d) Calitatea corespunzătoare a compoziţiilor alese. E s te chezăşia rea liză rii unei lu cră ri de b u n ă ca lita te , a tu n c i c înd s în t ap lica te cu pricepere.

C om poziţiile g a ta p re p a ra te sau m ateria le le co m ponen te s în t g a ra n ta te p rin ce rtif ica te de fabricile p ro d u că to a re , ia r p ro p rie tă ţile şi ca rac teris tic ile lo r s în t im puse de p rescrip ţiile oficiale (s ta n d a rd e , n o rm a tiv e sau norm e in terne). P reg ă tirea , om ogenizarea sau îm b u n ă tă ţire a com poziţiilo r treb u ie e fec tu a tă în a te liere de şa n tie r sau cen tra le , d o ta te cu u tila je , a p a ra te şi in s ta la ţii co respunză toare .

e) Dotarea cu unelte, aparate şi instalaţii. F olosirea u n o r co m p o z iţii p o tr iv ite nu co n stitu ie u n ica cond iţie p e n tru o b ţin e rea u no r pelicule de ca lita te , este necesar to to d a tă ca la ap licarea lo r să se fo losească Unelte, a p a ra te sau in s ta la ţii co respunză toare , de b u n ă c a lita te şi b in e în tre ţin u te .

20 Generalităţi

f) Calificarea zugravilor şi vopsitorilor. L a to a te m eseriile din in d u s tr ia c o n s tru c ţiilo r şi m ai ales în sp ec ia lita tea zug rav ilo r-vopsito ri, c a lita te a lucru lu i dep inde de co n ştiinc ioz ita tea , ex p erien ţa şi c a p a c ita te a teh n ică a m u n c ito rilo r respectiv i.

E s te necesar ca m u ncito rii de sp ec ia lita te să cunoască în cele m ai m ici a m ă n u n te o p era ţiile pe care tre b u ie să le execu te şi m o d u l cum tre b u ie să lucreze, ia r în trep rin d e rile să se p reocupe p e rm a n e n t p e n tru rid ica rea c o n tin u ă a calificării zug rav ilo r-v o p sito ri şi ch ia r personalu l teh n ic care se ocupă cu problem ele de zugrăveli şi vopsito rii.

D in cele a ră ta te în acest p a rag ra f se p o a te tra g e concluzia că, în •cazul cînd u n u l sau m ai m u lţi d in tre fac to rii ca re asigură reu ş ita lucră rilo r de zug răveli şi v o p sito rii nu s în t re sp ec ta ţi, c a lita tea , d u ra b il i ta te a şi asp ec tu l peliculelor se reduce s im ţito r.

C A P I T O L U L I I

SUPRAFEŢE SUPORT ALE ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSIT ORIILOR

S u p rafe ţe le de lem n, m eta l, ten cu ia lă , ipsos, b e to n ce lu lar au to c la - v iz a t (b. c. a), sau b e to n ale d ife rite lo r e lem ente de co n stru c ţii (pere ţi, ta v a n e , tîm p lă rie , pardoseli, s tre ş in i, învelito ri e tc .) sau de in s ta la ţii (rezerv o are , cazane, ra d ia to a re , tu b u ri, ţe v i etc.) se fin isează în genera l d u p ă in d ica ţiile p ro ie c ta n tu lu i şi ce rin ţe lo r de acoperire cu com poziţii de zu g răv it Sau de vopsit.

în a in te de acoperire su p ra fe ţe le tre b u ie p re g ă tite cu o deoseb ită a te n ţie , în vederea o b ţin e rii u n o r lu c ră ri de b u n ă ca lita te . P e n tru aceasta m u n cito rii tr e b u ie să cunoască ca rac te ris tic ile p rin c ip a le lo r su p ra fe ţe su p o rt, cum sîn t cele te n c u ite , de be to n , de lem n, de m e ta l, de ipsos şi de b. c. a.

1. SUPRAFEŢE TENCUITE

Tencuielile se execu tă cu scopul de a p ro te ja , de a un ifo rm iza , de a izola şi de a în fru m u se ţa e lem entele pe care s în t ap lica te .

Tencuielile po t fi clasificate în d ife rite ca teg o rii d in tre care cele m ai im p o rta n te s î n t : d u p ă felu l lia n tu lu i fo losit în m o rta re , d u p ă locul pe c a re se aplică şi d u p ă m odu l de p re lu c ra re

D upă felul l iantului fo losit în m o rta re tencu ie lile se îm p a rt în :— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e v a r , p re p a ra te d in n isip ,

v a r p a s tă şi apă . Se folosesc la p e re ţi d in z id ă r ie ;— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e v a r ş i a d a o s d e i p

s o s , care, d a to r ită ipsosului, se în tă resc în tr-u n tim p m ai s c u r t şi au rez isten ţe m ai m ari d ec ît cele de v a r . Se folosesc la p e re ţi de z id ă rie şi ta v a n e din şipci şi tre s tie şi d in ra b iţ ;

— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e v a r c u a d a o s d e c i m e n t , care, d a to r ită c im en tu lu i, se în tă resc , de asem enea, m ai rep ed e şi c a p ă tă rez is ten ţe m ai m ari d ec ît cele de v a r . Se folosesc la p e re ţi de z id ărie şi ta v a n e de b e to n şi d in ra b i ţ ;

22 Suprafeţe suport ale zugrăvelilor şi vopsitoriilor

— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e c i m e n t , p re p a ra te din c im en t, nisip şi apă , care se în tă resc m ai repede şi au rez is ten ţe cu m u lt m ai m ari d ec ît m o rta re le a m in tite m ai în a in te . Se folosesc la ap lica rea pe e lem ente de co n stru c ţie u n d e se cer rez is ten ţe m ari;

— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e i p s o s , nisip şi ap ă , c a re se în tă resc în tre 10 şi 30 m in de la p rep ara re . Se folosesc în in te r io ru l co n stru c ţiilo r la pere ţi şi ta v a n e din s tu f it , şipci şi tre s tie , ra b iţ şi p lăc i de ipsos, n u m a i în m ediu u sca t, cu u m id ita te a sub 60% şi fă ră a v e n i în c o n ta c t d irec t cu su p ra fe ţe s u p o r t de b e to n . Ip sosu l p o a te fi a m e s te c a t cu p a s tă de v a r d a r n ic io d a tă cu cim ent.

D up ă locul unde sînt executate se îm p a rt în :— t e n c u i e l i i n t e r i o a r e pe p ere ţi şi ta v a n e şi— t e n c u i e l i e x t e r i o a r e pe pereţi.D u p ă modul de prelucrare a feţei vizibile se deosebesc :— t e n c u i e l i b r u t e cu fa ţa v iz ib ilă n e tez ită su m ar, care s e

ap lică în încăp erile de la subsol, în pod, la ca lcane etc. ;— t e n c u i e l i s i m p l e la care fa ţa v iz ib ilă este n e te z ită c u

drişca , d in care cauză se m ai num esc şi tencu ie li d rişcu ite şi care sînt- cele m ai ră sp în d ite , ap lic îndu-se în încăperile c lăd irilo r de locu it, la m agazine , b iro u ri e tc . ;

— t e n c u i e l i g l e t u i t e la care ten cu ia la sim plă cu m o r ta r de c im en t cu v a r, de ipsos cu v a r sau de ipsos se acoperă cu un s t r a t su b ţire de p a s tă de v a r sau de ipsos, n e tez it cu drişca m eta lică ; aceste ten cu ie li se ap lică la încăperile de locu it b irouri, c lăd iri so c ia l-cu ltu ra le etc~

S tra tu l de g le t de ipsos are o grosim e de 1— 3 m m , rea liz înd o s u p ra fa ţă perfec t n e ted ă şi p lană , ca re co n stitu ie la rîn d u l său s tr a tu l su po rt: p e n tru ap lica rea unei zugrăveli sau vopsito rii de c a li ta te superioară . C înd g le tu l se ap lică pe o ten cu ia lă de m o rta r din cim ent cu v a r , în p a s ta de ipsos se in tro d u ce o c a n ti ta te de la p te de v a r în v ed erea ob ţin erii unei ad e re n ţe m ai b u n e în tre cele două s t r a t u r i ; *

— t e n c u i e l i s c l i v i s i t e la care ten cu ia la sim plă cu m o r ta r de c im en t se ne tezeşte cu drişca m eta lică şi cu adaos de p ra f de c im en t, a p lic a t p rin p u d ra re ; su p ra fa ţa acesto r tencu ie li nu se fin isează nici p rin zu g răv ire şi nici p rin vopsire deoarece pelicu la re spec tivă nu aderă: de su p ra fa ţa s u p o r t ; se aplică în încăperi cu u m id ita te m are (băi, bazine ,, căm ine de v iz ita re e t c . ) ;

— t e n c u i e l i d e c o r a t i v e la ca re fa ţa v izib ilă nu se f in isează, aspec tu l deco ra tiv ob ţin în d u -se p rin com poziţia m o rta ru lu i, care; co n ţin e p igm enţi de cu loarea ce ru tă şi m a te ria le speciale (do lom it, te ra s i t e tc .) şi o p re lu c ra re co resp u n ză to are cu d ife rite u n e lte , o b ţin în d u -se tencu ie li de s im ilip ia tră , calcio-vecchio, b u cea rd a te , ra şch e ta te , p ie p tă n a te


etc . ; a ces te tencu ie li se aplică în special pe p e re ţi ex te rio ri şi uneo ri în să li de spec taco le , de lec tu ră etc.

C înd se execu tă tencu ie li noi peste a lte le vechi, acestea d in u rm ă t r e b u ie so lz ite cu ciocanul şi b ine u d a te , căci astfe l s t r a tu l nou nu aderă .

2 . SUPRAFEŢE DE BETON

B eto n u l ca su p o r t p e n tru lucrările de zug răve li şi v o p sito rii se în tîl- :neşte la pere ţii şi p lanşeele tu rn a te în co fraje de in v e n ta r , m etalice sau d in placaj şi la e lem ente p re fa b ric a te de p e re ţi şi p lanşee din beton , t r a n s p o r ta te şi m o n ta te pe şan tie r.

S u prafe ţe le e lem entelo r de b e to n tu rn a te in co fra je de in v e n ta r sau p re fa b ric a te se p re z in tă ne tede şi, ca u rm are , nu necesită ap licarea u n u i s t r a t de ten cu ia lă p e n tru o b ţin erea p la n ită ţii ceru te . D u p ă o p re lu c ra re •corespunzătoare aceste su p ra fe ţe se p o t fin isa p rin zu g răv ire , v o psire s a u ta p e ta re .

Se reco m an d ă de exem plu, vop sirea e lem ente lo r de b e to n la in te r io r ş i ex te rio r cu vopsea de V inarom şi se in terzice folosirea co m poziţiilo r p e bază de alchidali, care dau cu v a ru l din b e to n reac ţii alcaline.

3 . SUPRAFEŢE DE IPSOS

în- a fa ră de su p rafe ţe le de ipsos o b ţin u te p rin g le tu ire se folosesc 3n aceleaşi cond iţii şi su p rafe ţe le p lăcilo r de ipsos. A cestea s în t fo losite l a ex ecu ta rea de p e re ţi d e sp ă rţito ri în încăperi u n d e u m id ita te a a e ru lu i :nu trece de 60% . N u se folosesc la p ere ţii încăperilo r de bă i şi d u şu ri.

P e re ţii d in aceste plăci, d u p ă ch itu irea ro stu rilo r, se fin isează d ire c t p r in zu g răv ire sau vopsire ca şi pere ţii g le tu iţi cu ipsos.

A. SUPRAFEŢE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

B eto n u l ce lu lar au to c lav iza t este folosit în co n stru c ţii sub fo rm a de p lăci, p anouri şi fişii cu care se execu tă pere ţi ex te rio ri sau in te rio ri, ia r «cu fîşii a rm a te ch ia r şi ta v a n e .

D u p ă rep a ra rea ev en tu a le lo r defecte şi netez izea su p ra fe ţe lo r, a ces tea .-se p o t acoperi, d u p ă caz, cu pelicule de zugrăveli sau d in polim eri s in te tic i.

5 . SUPRAFEŢE DIN AZBOCIMENT PRESAT

A zbocim en tu l p resa t, sub fo rm ă d e p lăci p lane, ca de exem plu p a n o u r i le de azb o p an , sau su b fo rm ă de p lăci o n d u la te se foloseşte, în general, Sa c o n stru c ţii in d u s tr ia le p en tru ex ecu ta rea de p e re ţi şi tav an e -în v e lito ri.


P e n tru p ro tec ţia şi fin isarea lor se folosesc vopsele acrilice, rez is ten te la alcaliile din azbocim ent şi care s în t, to to d a tă , şi p erm eab ile la v a p o ri,

6 . SUPRAFEŢE METALICE

S uprafe ţe le m eta le lo r care se folosesc în co n stru c ţii se p ro te je a z ă în genera l cu un s t r a t su b ţire de vopsea sau lac p e n tru a fi fe rite de c o roziune şi a le da un aspec t c ît m ai estetic . D in tre m eta le le cele m ai des în tîln ite în elem entele de co n stru c ţie s în t : fo n ta , o ţe lu l, a lum in iu l, zincul şi alam a.

Fonta se fo loseşte îndeosebi la in s ta la ţii, ca ţe v i de scu rg ere şi de presiune.

Oţelul se foloseşte la ex ecu ta rea tîm p lă rie i m e ta lice şi a d ife rite lo r c o n stru c ţii m eta lice a t î t Ia clăd iri, c ît şi la lu c ră ri de sp e c ia lita te , cum s în t de exem plu podurile m etalice. O ţelul se fo loseşte pe şa n tie r sub fo rm a de o ţel la t, p la tb a n d ă , b an d ă de o ţel, o ţe l p ro fila t cu se c ţiu n i v a r ia te (T , dub lu T , U, cornier, p ă t r a t etc.), o ţe l ro tu n d , ta b lă n e a g ră sau z in ca tă , sîrm ă neagră sau z in ca tă etc.

A lu m in iu l se foloseşte în g enera l sub form ă de ta b lă , la e lem en te o rn am en ta le şi de g re u ta te m ică (pan o u ri de cofraj de in v e n ta r , e lem en te p o r ta n te p e n tru acoperişuri, p an o u ri p e n tru p e re ţi in te rio ri şi ex te rio ri, fe restre , uşi, ja luzele , p lafoane fono izo lan te etc.).

Zincu l se foloseşte sub fo rm ă de ta b lă la e lem en te te d eco ra tiv e şi uneo ri la învelito ri.

A la m a se fo loseşte sub fo rm ă de ta b lă la e lem ente o rnam en ta le .

7 . SUPRAFEŢE DE LEMN

L em n u l este u tiliz a t în c o n stru c ţii sub form ă de lem n ro tu n d , p roduse sem ifab rica te de lem n şi p roduse de valo rificare su p erio ară a lem nului.

L em nu l ro tu n d se în treb u in ţează în co n stru c ţii pe şan tie re sub fo rm a b ru tă , de b ile şi m anele.

P rin c ip a lu l p rodus sem ifab rica t d in lem n folosit la d iverse e lem ente de co n stru c ţii ca re se fin isează p rin vopsire sau lăcu ire este cheresteaua . A ceasta se liv rează în d ife rite so rtim e n te a că ro r denum ire este d a tă d u p ă fo rm a secţiun ii tran sv e rsa le şi d upă ra p o r tu l la tu rilo r. Cele m ai uzua le s î n t : se îndurile , dulapii, grinzile, riglele sau cusacii şi şipcile.

. P r in p re lu c ra rea cherestelei se produc sem ifab rica te care se folosesc în g enera l pe şan tie re sub fo rm ă de :

— scîndurL fă lţu ite ;


— du şu m ele cu lam b ă şi uluc ;— p a rc h e te .P ro d u se le de v a lo rifica re a lem nulu i se liv rează de fabrici de sp ec ia

li ta te fiind fo losite în co n stru c ţii sub form ă de p la c a je şi panele sau sub

CFig. 1. Tipuri de plăci celulare :

a — cu m ie z d in ş ip c i ; b — c u m ie z d in b e n z i d e f u r n i r ; c — c u m ie z d e f u r n i r e s p ir a la te (m e lc i) .


form ă de fu rn ir, la acoperirea elem entelor de lem n p e n tru rea lizarea u n u i aspec t de esen ţă m ai va lo ro asă a su p o rtu lu i.

P rin im punerea folosirii c ît m ai ra ţio n a le a m ateria le lo r tra d iţio n a le de co nstruc ţie , a t î t d in p u n c t de ved ere econom ic, c ît şi d in p u n c t d e ved ere teh n ic , s-a a juns la folosirea u n o r noi so rtim e n te su b fo rm a de lem n am elio ra t, p rin care pe de o p a rte , se reduc fo a rte m u lt p ierderile ca re ap a r la p re lu cra rea p rin aşchiere a lem nulu i, ia r pe de a l tă p a r te , s-au o b ţin u t cu lori şi aspecte deoseb it de este tice . D in ca tego ria lem nulu i am elio ra t fac p a r te : p lăcile fib ro-lem noase (P F L ), plăcile d in aşchii d e lem n ag lom erate (PA L ), lem nul s tra tif ic a t (LS), şi plăcile ce lu la re (fig .l)„

8 . TÎMPLĂRIE p e n t r u c o n s t r u c ţ i i

E lem en te le c lăd irilo r care se referă la ferestre , uşi, m obilier fix înz id it, lam b riu ri e tc . prim esc în co n stru c ţii d enum irea generică de tîm p lă rie . F iecare d in acestea îndeplinesc ro luri func ţio n a le b ine p rec iza te -

în a fa ra ro lu lu i fu n c ţio n a l pe care-1 au elem entele de tîm p lă rie intr-o- co n stru c ţie , acestea m ai îndeplinesc to to d a tă şi u n rol es te tic , p e n tru rea lizarea că ru ia se folosesc m ateria le , form e, d im ensiuni şi d e ta lii c o n s tru c tiv e co respunză toare .

N a tu ra m a te ria lu lu i din care se exec u tă e lem entele de tîm p lă rie este d e te rm in a tă de ca teg o ria clădirii şi im p o r ta n ţa ex p loa tă rii.

a. Ferestrele. Sîn t a lc ă tu ite clintr-o serie de e lem ente d in tre care cele m a i im p o r ta n te s în t in d ic a te în fig. 2.

în figura 3 este re p re z en ta tă în secţiu n e o rizon ta lă şi v e rtic a lă o fe re a s tră d u b lă d in lem n, cu deschidere in te rio a ră , ia r în figura 4 o fe reastră m eta lică d ub lă c u p la tă cu cercevele m obile, e x e c u ta te din profilu ri cu p e re ţi su b ţiri în d o ite , d in ta b lă de o ţel şi lam inate .

b. Uşile. în genera l s în t -a lcă tu ite d in tr-o p a r te fixă — t o c ' l sau c ă p tu şe a - a — şi o p a r te m obilă ~ foaia de u ş ă —

plin ă sau cu geam . în fu n c ţie de felu m a te ria lu lu i d in care s î;;t e x ecu ta te , uşil> s în t de m ai m u lte ca tegorii şi a n u m e :

2

Fig. 2. Elementele principale care compun o fereastră :

1 — m o n ta tu l to c u lu i ; 2 — t r a v e r s a s u p e r io a r ă a to c u lu i ! 3 — p r a g u l in f e r io r ; 4 — g la f ; 5 — c e rc e v e le ; 6 — ş p r o ţ ; 7 — s u p r a -

lu m in ă : 8 — k e m fe r .


m asive (din sc în d u ri şi du lap i), cu tăb lii, s im plu sau dub lu p laca te , d in plăci celu lare, d in panel etc.

în figurile 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 s în t in d ica te d ife rite tip u r i de uşi şi e le m en te le lor com ponente .

Ca la uşile de lem n to t astfe l şi cele m etalice s în t a lc ă tu ite d in două p ă r ţ i p rinc ipa le (fig. 11) şi a n u m e : to cu l şi foaia de uşă.

c. Obloanele. L a ferestre le c lăd irilo r de locu it şi la uşile-ferestre de .balcon, se m o n tează uneori încă u n rîn d de e lem ente de tîm p lă rie , în

Fig. 3. Fereastră dublă din lemn cu deschidere interioară în două canaturişi supralumină :

a — s e c ţ iu n e o r iz o n ta lă ; A — A’ (v. fig . 2) ; b — s e c ţ iu n e p e r t ic a lă B— B> (v. f ig . 2) ; 1 — r a m a to c u lu i ; 2 — to c ; 3 — c e rc e v e le in te r io a r e ; i — c e rc e v e le e x te r io a r e ; 5 — lăerirr . r ; 6 — c ă p tu ş e a lă ; 7 — k e m f e r e x te r io r ; 8 — k e m fe r in te r io r ; 9 — c e rc e v e le la s u p r a lu m in ă ; 10 — g la f ; 11 — s o lb a n c ; 12 — m a te r ia l te rm o iz o la to r ; 13 —

g e a m ; l i — b a la m a le .

Fig. 4. Fereastră metalică dublu cuplată, cu supralumină : a — v e d e re ; b — s e c ţiu n e o riz o n ta lă (A—A ’ ; c — tsec ţiune v e r tic a lă (B —B f) ; 1 — to c ; 2 — z id ă rie ; 3 — p ra z n u d e f ix a re a to c u lu i înz id ă rie ; 4 — te n c u ia lă ; 5 — g la f ; 6 — so lb an c ; 7 — k e m fe r ; 8 __c e r c e v e l e c u p l a t e ; 9 — c e rc e v e l e c u p l a t e la s u p r a lu m in ă ; 10 — l ă c r i -

m a r ; l i — b a l a m a le ; 12 — le m n s a u m a te r i a l D la s tic : 13 — e ea m .


Fig. 5. Uşă din lemn :1 — m o n ta n ţi i ; 2 t ra v e rs ă s u p e r io a ră ; 3 — p ra g ; 4 — fo a ia u ş ii ;

5 — n iv e lu l p a rd o se li i .

tocul uşii din figura 5 :1 — to c ; 2 — fo a ie d e u ş ă ; 3 — p e rv a z u r i ; 4 — m a te r ia l

te rm o iz o la to r ; 5 — te n c u ia lă .

2

Fig. 8. Foaie de uşă cu rame şi tă b lii:

1 — m o n ta n ţi ; 2 — t r a v e r s e ; 3 — p e rv a z ; 4 — tă b lii .

4Fig. 7. Secţiunea A—A’ prin

căptuşeală :1 — c ă p tu ş e a lă ; 2 — to c u le ţ ;

3 — fo a ia u ş ii ; 4 — p e rv a z ;5 — te n c u ia la .

Sec/iu n i <J A-Â

Fig. 9. Foaie de uşă dublu placată :

X — r a m ă ; 2 — t r a v e r s e In te r m e d ia re ; 3 — fo i d e p la c a j .

Fig. 10. Foaie de uşă din panel fu rn iru it:

1 — f u r n i r ; 2 — m ie z d e ş ip c i în c le ia te ; 3 — le m n m a s iv ; 4 — to c u le ţ ; 5 — c ă p

tu ş e a lă .

A

Broască Wertheim

Fig. 11. Uşă metalică :■a — v e d e r e ; b — s e c ţ iu n e a A —A* ; i — z id ă r ie ; 2 — te n c u ia lă ; 3 — g h e a r e < p raz n u ri) d e f ix a r e a to c u lu i în z id ă r ie ; 4 — to c ; 5 — c a d r u l fo ii d e u ş ă ;

6 — tă b l ia fo ii d e u ş ă ; 7 — b a la m a .


gen era l de lem n, ca re au tă b lii sau ja lu ze le şi ca re se num esc obloane. O bloanele p o t fi p iv o ta n te sau ru lan te .

O bloanele p iv o ta n te s în t de două t i p u r i : cu tă b lii ex ecu ta te din p an o u ri p line de sc în d u ră (fig. 12), sau cu ja luzele , con fec ţiona te d in şipci su b ţir i aşezate în in te rio ru l unei ram e cu in te rv a l în tre ele (fig. 13).

Fig. 12. Obloane cu tă b lii :1 — c e rc e v e le ; 2 — o b lo a n e c u tă b l i i ; S — o r if lc li

în o b lo n ; 4 — c îr l ig e d e v în t.

2 2 a

Fig. 13. Obloane cu jaluzele pentru uşi-ferestre de balcoane : a — v e d e r e ; b — d e ta liu ; 1 — u ş ă - f e r e a s t r ă ; 2 — o b lo a n e c u Ja lu z e le ;

3 — lă c r im a r u l u ş i i ; 4 — r a m a o b lo n u lu i ; 5 — ja lu z e a ; 6 — tăb U e ;7 — p ra g .

32 Suprafaţa suport a'a zugrăvelilor şi vopsitoriilor

1 1 , b îs n

i r

13'

15'

17

Fig. 14. Fereastră dublă cu deschidere interioară şi oblon rulant:a — g o lu l f e re s tre i şi c u tia ru lo u lu i ; b — s e c ţiu n e a o riz o n ta lă A ; c __se c ţiu n e a v e r tic a lă B ; d — a lc ă tu ir e a o b lo n u lu i ru la n t ; 1 — ş ip că ;2 — p ra g ; 3 — la m e le de o ţe l g ă u r ite ; ■! — ş u ru b u r i ; 5 — c ercev e le ;6 — to cu l cu ra m ă ; 7 — ra m a p e n tru ru lo u ; 8 — p ro f il U de g h id a j ; 9 - ru lo u ; 10 — g eam ; 11 — s c r ip e te p e n tru în fă ş u ra re a ch in g ii ; 12 — c ap acu l c u tie i ; 13 — ch in g a ; 14 — la g ă re le fu s u lu i ; ÎS — a p a r a t de

s tr in s ch in g a ; 16 — fu s u l ru lo u lu i ; 17 — b u ia n d ru g s a u g r in d ă de b e to n a rm a t.

Fig. 15. Lambriu din scînduri profilate : a — v e d e re ; b — s e c ţiu n e v e r tic a lă ; c — d e ta liu de s c în d u r i p ro f ila te ; 1 — s c în d u r i p ro f i la te ; 2 — p lin - tă ; 3 — p ro f il te rm in a l ; 4 — rig le de m o n ta j ; 5 —

g h e rm e le ; 6 — te n c u ia lă ; 7 — b a r ie ră d e v a p o ri.

1 2

r ig . « ii» •a — v e d e re ; b — s ec ţiu n e a A ; 1 — lo n je ro n ii ra m e i d in

lem n m asiv ; 2 — tă b lie d in le m n m asiv ; 3 — b a g h e tă de aco p e rire .

Ţ f T T r r r r m > r r r r m / y J A / H r >

bFig. 17. Lambriu din rame şi panouri din panel :

a — v e d e re ; b — sec ţiu n e a A ; 1 — ra m ă d in lem n m asiv ;2 — p ie să in te rm e d ia ră de le g ă tu ră ; 3 — p a n o u d in p a n e l fu r n i ru i t ; 4 — ş u ru b p e n tru lem n ; 5 — ş ip c i-d ib lu ri m o n ta te în z id ă rie ; 6 — fu r n i r ; 7 — p ro f il de te rm in a ţie ;

8 — p lin tă .

Fig. 18. Lambriu pentru tratament acustic :1 — p a n e l ; 2 — şip că ; 3 — p lac a j ; 4 — v a tă d e s tic lă ; 5 — b a

g h e tă ; 6 — d u la p i d e b ra d ; 7 — d ib lu de lem n ; 8 — ş u ru b u r i p e n tru lem n ; 9 — z idă rie .

>0-

2Scm

* i

— p ;

t z

AJ

Fig. 19. Dulap în perete cu trei uşi, căptuşit ou placaj lustru it:^ ° x sec ţlu n e o riz o n ta lă AA ; b — v e d ere ; e — sec ţiu n e v e rtic a lă BB. b r u t e i — eîii « ’ , 7 f.0i de u şă d in p an e l ; 3 — p e rv a z ; 4 — te n c u ie li9 - ra m ă rie i lm n m L ; „ >.P S e, de m,e ta l ! 7 - t t iz ; * - m o n ta n ţi in te rm e d ia r i ; re ţ i i la teraH • î™ ‘ ’ . 0 ~ d lţ>lu r l • 11 — p a n o u r i d in ra m e ş i p laca j p e n tru p e re ţ i i la te ra li , 1. — p a n o u d e p laca j p e n tru fu n d u l d u la p u lu i ; 13 — t ra v e rs ă in te rm e

d ia ră ; 14 — tra v e rş ă in fe r io a ră ; 15 — p o liţe :


Ja lu ze le le au o înc linare de 45° care p o a te fi fixă sau reg lab ilă cu a ju to ru l u n u i d ispozitiv a r tic u la t, m o n ta t sp re in terio r.

O bloanele ru la n te (fig. 14) se folosesc la ferestre le sau uşile-ferestre cu deschidere in te rio a ră . _

d) Lambriurile. S în t co n fec ţio n a te d in lem n, care po a te fi m asiv, d in ram e şi tă b lii, d in p anel fu rn iru it sau d in placaj.

în figu ra 15 se rep rez in tă u n lam briu cu elem ente d in sc îndu ri p ro fila te , în figura 16, d in ram e şi tăb lii, în figura 17, d in p anel ia r în figura 18, u n lam briu p e n tru t r a ta m e n t acustic d in p lacaj şi panel.

e) Mobilierul fix . E s te re p re z e n ta t d in d u lap u ri m o n ta te în nişele lă sa te în pere ţi, ex e c u ta te din lem n v o p s it sau fu rn iru it sau din m e ta l v o p sit. Uşile d u lap u rilo r înz id ite p o t avea u n u l, două sau tre i c a n a tu ri cu desch idere ra b a ta b ilă sau p rin g lisare (fig. 19).

CAPITOLUL I I I

MATERII PRIME ŞI PRODUSE FINITE

L a lucrările de spoieli, zu g răv e li şi v o p sito rii se folosesc fo a rte m u lte fe luri de m ateria le . D in tre acestea unele se în tre b u in ţe a z ă aşa cum se găsesc în n a tu ră , ia r a lte le se p re lu crează sau se tra n sfo rm ă p e n tru a c ă p ă ta p ro p rie tă ţile şi c a lită ţile ce ru te de lucrările respective.

D u p ă funcţiile pe care le îndeplinesc în a lcă tu irea d iferite lo r com poz iţii de lucru se deosebesc u rm ă to a re le cinci c a te g o r i i :

— p ig m e n ţi i ;—- l ia n ţ i i ;— lacurile, em ailurile , vopselele şi g ru n d u rile g a ta p re p a ra te ;— d ilu an ţii şi s o lv e n ţ i i ;— m ateria le le auxiliare .

A . P IG M E N Ţ I P E N T R U Z U G R Ă V E L I Ş I V O P S IT O R II

1. GENERAUTAŢI

P ig m en ţii s în t su b s ta n ţe co lo rate , sub fo rm ă de pu lbere , insolubile în lia n ţi şi d ilu an ţi. C înd s în t am esteca ţi în m od om ogen cu lia n ţi, a lcătu iesc suspensii co lorate .

Suspensiile p e n tru z u g ră v it şi v o p s it s în t am estecu ri de su b s ta n ţe solide şi lichide ; su b s ta n ţe le solide, sub form ă de p raf, inso lubile în lich ide, se află în s ta re de suspensie u n tim p m ai m u lt sau m ai p u ţin în d e lu n g at. P e n tru a m en ţin e suspensia om ogenă, această se am estecă periodic.

E x em p lu de suspensie p e n tru z u g ră v it este h u m a şi p igm en ţii din com poziţia de z u g ră v it cu apă şi clei.

Cu c ît p a rticu le le a fla te în suspensie s în t m ai mici, cu a t î t este nevoie de m ai m u lt tim p ca ele să se aşeze pe fu n d u l v asu lu i în care se află co m poziţia . în g enera l com poziţiile , a t î t cele de zu g răv it c ît şi cele de v o p sit, s în t a lc ă tu ite d in suspensii, deoarece co n ţin p igm en ţi şi u m p lu tu ră in so lub ilă în lian ţi sau în apă.

D e fin e ţea pu lberii p igm en ţilo r şi m ateria le lo r de u m p lu tu ră , p recum şi de v îsco z ita tea lian ţilo r şi a so lven ţilo r dep inde d u ra ta d in tre in te r

38 Materii prime şi produse finite

vale le de am estecare a com poziţiilo r p e n tru re s tab ilirea o m o g en ită ţii lo r. A m estecarea com poziţiilo r cu ap ă şi clei tre b u ie să se facă m ai des decît la com poziţiile cu ulei sau cu a lte su b s ta n ţe anh id re .

P ig m en ţii se am balează în b u to a ie de lem n de esen ţă ta r e sau în saci. In te r io ru l b u to a ie lo r este c ă p tu ş it cu h îrtie . F iecare b u to i sau sac a re o e tich e tă pe care se ind ică în tre p rin d e re a p ro d u că to a re , denum irea p ro dusu lu i, g re u ta te a n e tă şi n u m ăru l s ta n d a rd u lu i de s ta t .

T ra n sp o rta re a p igm en ţilo r se face cu veh icu le acoperite , ia r depozita re a lo r se face în încăperi u scate .

D u p ă com poziţia lor p ig m en ţii se clasifică în două m ari ca tego rii : pigmenţi anorganici (m inerali) şi pigmenţi organici.

P ig m en ţii anorganici s în t oxizi sau să ru ri ale d iferite lo r m e ta le (fier, p lum b , zinc, cu p ru , crom etc.), sau s în t p ra fu ri de m eta le (a lum in iu , a lam ă, zinc etc.), av înd cu loare n a tu ra lă . L a r în d u l lor p igm enţii a n o rg an ic i se îm p art, d u p ă orig inea lor, în naturali şi artificiali (s in te tic i). P ig m en ţii anorgan ic i n a tu ra li se o b ţin din m inereu ri p rin p re lu c ra rea m ecan ică şi te rm ică co respunză toare . Cei artific ia li s în t com puşi chim ici, de cele m ai m u lte ori oxizi ai d iferite lo r m eta le şi m etaloizi, sau m eta le şi a lia je sub fo rm a de pu lberi fine. D e exem plu : la am estecarea unei so lu ţii de b ic ro m a t de p o tasiu cu o so lu ţie de sodă cau stică şi o so lu ţie de a z o ta t de a rg in t se o b ţine u n p rec ip ita t, care se depune sub fo rm ă de rez iduu şi care nu este a ltcev a d ec ît p ig m en tu l n u m it galbenul de crom.

P ig m en ţii organici se fab rică d in d iferite co m b in a ţii o rganice co lo ra te şi se deosebesc de cei m inerali, p rin aceea că la o încălzire p u te rn ic ă se carbon izează şi se înnegresc d in cau za co n ţin u tu lu i lo r de carbon . A ceşti p ig m en ţi se îm p a rt, de asem enea, d u p ă originea lor, în naturali şi arti f i ciali (s in tetic i). P ig m en ţii organici n a tu ra li s în t d in ce în ce m ai p u ţin folosiţi, e x tra c ţia lor din p lan te , insecte şi an im ale fiind costisitoare . Ca exem ple se p o t c ita : ca rm in u l n a tu ra l, indigoul, sepia. Cei s in te tic i se o b ţin d in h id ro ca rb u ri, ca re la rîn d u l lor se e x trag d in cărbune, pe tro l, gaze n a tu ra le etc. D in tre aceştia cei m ai fo losiţi s în t azop igm enţii cu cu lori şi n u a n ţe de la galben la m aro închis.

' 2 . CARACTERISTICILE ŞI CALITĂŢILE PIGMENŢILOR

a) Stabilitatea la lum ină . E s te p ro p rie ta te a pe care o au p ig m en ţii de a-şi p ă s tra v rem e în d e lu n g a tă cu loarea sub ac ţiu n ea lum inii solare. D in sp ec tru l lum in ii so lare în special razele u ltra v io le te au o ac ţiu n e deco lo ran tă .


P ig m en ţii m inera li a rtif ic ia li rez is tă ap ro ap e to ţ i la a c ţiu n ea lum inii. E i îşi m en ţin m u lţi an i cu loarea lor in iţia lă , fa p t p e n tru care s în t în tre b u in ţa ţi la v o p sito riile ex te rio are .

P ig m en ţii m ai p u ţin re z is te n ţi la lum ină , s în t g a lb en u l de crom şi litoponu l, ca re se în g ă lb en eşte cu tim p u l. U nii se înch id la culoare, ia r a lţi p ig m en ţi organici, p e n tru lacuri, se decolorează. Folosirea acesto r p ig m en ţi este re s trîn să . E i s în t în tre b u in ţa ţi în g enera l la vopsirea su p ra fe ţe lo r in terioare .

b) Insolubilitatea în apă. P ig m en ţii nu tre b u ie să se d izolve în apă. C înd se d izo lvă, su p ra fe ţe le z u g ră v ite cu com poziţii ale acesto r p igm enţi v o r ap ă rea p ă ta te .

c) Capacitatea de colorare. E s te p ro p rie ta te a p igm en tu lu i de a-şi p ă s tra m a i m u lt sau m ai p u ţin in ten siv n u a n ţa , a tu n c i c înd se am este c ă cu p ig m en ţi albi. Deci cu c î t c a p a c ita te a de co lo rare este m ai m are cu a t î t p ig m en tu l este m ai econom ic, fo losindu-se în c a n tita te m ai m ic ă p e n tru aceeaşi su p ra fa ţă .

d) Puterea de acoperire. Se d e te rm in ă p rin c a n tita te a de p igm ent e x p r im a tă în g ram e, fo losită la 1 m 2 de su p ra fa ţă v o p sită , p e n tru ca s t r a t u l de v o p sea ap lica t an te rio r, să nu se m ai v a d ă

C u c ît p u te re a de acoperire a u n u i p igm en t este m ai m ică, cu a t î t c a n t i ta te a de v opsea fo losită pe 1 m 2 de su p ra fa ţă v o p sită , p re p a ra tă cu acest p ig m en t este m ai m are. .

în t r e p u te re a de acoperire şi c a p a c ita te a de co lo rare nu ex istă legături. E x em p lu : lazu ru rile au o fo a rte m ică p u te re de acoperire, d a r au o m are c a p a c ita te de co lorare .

e) Rezistenţa la coroziune (la rugină). E ste însuşirea u n o r p igm enţi de a p ro te ja su p ra fe ţe le de m e ta l îm p o triv a rug in irii sau ch ia r de a op ri p rocesu l de rug in ire.

P ig m en ţii an tico rosiv i, cum s în t m in iu l de p lum b, m in iu l de fier, c ro m a tu l de p lum b , v erdele de p lum b, g a lbenu l de zinc, verdele de zinc, te tra c ro m a tu l de zinc etc. şi p igm en ţii m etalic i, cum s în t pu lberea de alum in iu , p u lb e rea de zinc e tc ., au u n rol im p o rta n t în com baterea co roz iun ii m eta le lo r şi reducerea p agube lo r cau za te de aceasta . D in date le s ta tis t ic e rezu ltă pe p lan m ondial că 4 0% din p ro d u c ţia an u a lă de fier se p ierde d a to r ită coroziunii.

A lţi p igm enţi, în loc să oprească, accelerează procesu l de coroziune. A stfe l s în t neg ru l de fum şi p igm en ţii care co n ţin sulf.

f) Rezistenţa la acţiunea alcaliilor, acizilor şi uleiurilor. A ceastă p ro p r ie ta te este ind ispensab ilă , m ai ales cînd vopselele se aplică pe b e to n sau pe tencu ie li p ro asp e te sau cînd se am estecă în v a r . A pele de p loaie, d izo lv înd d ife rite gaze, p o t deveni slab acide sau alcaline


şi a tu n c i ele de te rio rează peliculele ale că ro r p ig m en ţi nu s în t rez is ten ţi la alcalii sau la acizi. A stfel, a lbu l de zinc şi de p lum b nu rez istă ac ţiu n ii v a ru lu i, ia r g a lb en u l de p lum b în aceeaşi s itu a ţie se în roşeşte , pe cînd v erd e le de p lum b se îngălbeneşte ,. L a fel, u ltra m a r in u l se decolorează cu u şu rin ţă în c o n ta c t cu acizii.

S în t însă p igm en ţi, a su p ra că ro ra acizii nu au nici un efect. E i p o t fi folosiţi la v o p sito rii speciale an tiac ide . A stfel s în t : a lb u l de t i t a n , ox idu l de crom , g ra f itu l etc.

P ig m en ţii ca re se în treb u in ţează la vopselele de ulei, nu tre b u ie să se dizolve în ulei, deoarece pe su p ra fa ţa v o p s ită v o r ap ă rea p e te şi p o rţiu n i decolorate , care nu se m ai p o t rem edia p rin ap licarea unu i a l t 's t r a t de vopsea, în tru c ît p ig m en tu l d in s t r a tu l in ferio r trece în s t r a tu l nou ap licat.

g) Absorbţia de ulei şi apă. E ste c a p a c ita te a p ig m en tu lu i de a a b so rb i u leiu l sau ap a în c a n tita te a necesară p e n tru s a tu ra ţ ia lui co m p le tă .

Cu c ît c a p a c ita te a p ig m en tu lu i de a abso rb i u leiu l sau ap a este m ai m ică, cu a t î t pelicula aco p erito are v a fi m ai rez is ten tă şi cu a t î t p ig m en tu l este m ai b u n p e n tru s tra tu r ile aco p erito are de vopsea. D e asem enea, cu c ît c a p a c ita te a de ab so rb ţie a p ig m en tu lu i este m ai m ică cu a t î t şi co stu l vopselei este m ai mic, av înd în ved ere econom ia de ulei ce se face la vopselele de ulei, respec tiv econom ia de clei la zugrăveli.

h) Fineţea de măcinare. A ceasta in fluen ţează p u te rea de aco p e rire şi c a p a c ita te a de co lorare p recum şi c a lita te a şi d u ra b ilita te a culorii o b ţin u te . M ărim ea p a rticu le lo r de p ig m en t tre b u ie să fie sub 10 m icroni (0,010 m m ) ad ică pe s ita cu 10 000 o ch iu ri/cm 2 să răm în ă o c a n tita te ca re să nu depăşească 0 ,2 —3 % din g re u ta te a lui.

i) Greutatea specifică. D e m u lte ori p en tru o b ţin e rea unei an u m ite n u a n ţe tre b u ie să se m estece doi sau m ai m u lţi p ig m en ţi de d iferite culori. în aceste cazu ri in teresează g re u tă ţile specifice ale p igm en ţilo r. D acă g re u tă ţile lor specifice s în t p rea deosebite, am estecu l o b ţin u t se s tra tif ic ă d u p ă un oarecare t im p şi deci tre b u ie a v u t g rijă , la în tre b u in ţa re , să se am estece b ine p e n tru om ogenizare. P ro b a de o m o g en ita te se face a s t f e l : se ia o m o stră d in am estec, se în tin d e pe o foaie a lbă de h îr tie şi se ne tezeşte cu un şpaclu de m eta l. P e su p ra fa ţa n e te z ită nu tre b u ie să a p a ră particu le le p igm en ţilo r care com pun am estecul.

j) T ox ic ita tea . P igm en ţii nu tre b u ie să fie v ă tă m ă to r i şi nu t r e buie să a tace căile re sp ira to rii ale lucră to rilo r. U nii p igm enţi însă, co m puşi ai p lu m bu lu i, cu p ru lu i şi z inculu i, s în t tox ici. L a folosirea acesto ra tre b u ie lu a te p recau ţiile co resp u n ză to are im puse de teh n ica se c u rită ţii m uncii.


3 . PIGMENŢII UZUALI CLASIFICAŢI DUPA CULOARE

a) Pigm enţii de culoare albă. S în t oxizi sau să ru ri care au p ro p r ie ta te a de a colora în alb com poziţiile de zu g ră v it şi vo p sit. Se găsesc în co m erţ p re p a ra ţi in d u s tr ia l sub fo rm ă de v a r, h u m ă, cao lin , c re tă , lito p o n , alb de zinc etc.

Varul de construcţie în com poziţiile de z u g ră v it are nu n um ai un ro l de p ig m en t ci m ai ales de lia n t (v. „ lian ţii de a p ă “, pag. 49).

H u m a este o v a r ie ta te de m arn ă (rocă fo rm a tă d in ca lca r şi argilă) sau din a rg ilă fină , care se înm oaie u şor în c o n ta c t cu apa , deven ind p lastică^ Se liv rează în bu lg ări de cu loare a lbă. Se foloseşte şi ca p ig m en t la zug răve li in te rio are .

Caolinul cu v a r i e t ă ţ i : caolin p e n tru u ltra m a rin (ST A S 232-73), caolin sp ă la t de A g h ireş, (ST A S 4888-76), caolin sp ă la t de H arg h ita , es te o arg ilă de c u lo a re albă. Se în treb u in ţează la zugrăveli in te rioare în locul hum ei ca u m p lu tu ră şi ca p igm en t d înd o zu g răv ea lă de un a lb im acu la t.

Creta (ST A S 2706-71) este un p ig m en t n a tu ra l m ineral şi se o b ţine p rin m ăcinarea cre te i n a tu ra le , în a cărei com poziţie p redom ină c a rb o n a tu l de calciu.

C reta fo losită ca p ig m en t a re asp ec tu l u nu i p ra f fin de cu loare a lbă . N u se d izo lvă în apă , nu este so lubilă în so lu ţii bazice, d a r se d izo lvă u şor în acizi, cu excep ţia acidu lu i su lfuric. C reta este fo losită ca u m p lu tu ră p e n tru d ife rite com poziţii şi p e n tru a deschide n u an ţe le lor. P ig m en tu l alb de c re tă posedă o p u te re de acoperire fo a rte m ică.

D in c re tă nu se p rep a ră com poziţii de ulei p e n tru v o p sit, deoarece asem enea com poziţii se în tă resc greu , au o p u te re de acoperire fo a rte m ică, ia r ob iectele v o p site c a p ă tă o cu loare g albenă ştearsă . D in c re tă am esteca tă cu ulei de in fie rt se o b ţin e o com poziţie în tre b u in ţa tă la g ru n d u ri şi ch itu ri.

în ce rca rea ra p id ă pe şa n tie r a c re te i se face a s t f e l : cînd se d izo lvă com plet în acid c lo rh id ric tre b u ie să p ro d u că zgom ote carac teris tice (flu ie ră tu ri) şi deg a ja re de b iox id de carbon . Cu feno lfta le ină tre b u ie să dea o reac ţie n e u tră , ad ică să nu se coloreze. D acă feno lfta le ina se în roşeşte , a ceas ta ind ică p rezen ţa v aru lu i, ceea ce nu se adm ite .

Litoponul (ST A S 3004-64) este un p igm ent artific ia l (un am estec de su lfa t de b a riu şi de su lfu ră de zinc) de cu loare albă. A re o b u n ă

?u te re de acoperire. Se po a te am esteca cu a lţi p igm en ţi şi cu lian ţi, n so lu ţii bazice, litoponu l este in so lu b il; în acizi co n cen tra ţi, su lfu ra

de zinc. se dizolvă. L ito p o n u l nu este a ta c a t de gaze. R ez is tă fo a rte b in e la te m p e ra tu ră , însă nu rez is tă b ine la in tem perii. N u este o tră v ito r .


Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru em ailu ri şi com poziţii de v o p s it la in te rio r, ia r la ex te rio r n u m a i cu adaos de a lb de zinc.

A lbu l de zinc este un p ig m en t a rtific ia l de oxid de zinc şi se p re z in tă su b fo rm ă de p ra f a lb c r is ta liz a t. Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru co m p o ziţii de v o p s it şi em ailu ri ce se p o t ap lica a t î t la in te rio r, c î t şi la ex te rio r . A re o p u te re de acoperire b u n ă . R ez is tă b in e la lum ină . Se p o a te am esteca cu to ţ i p ig m en ţii şi cu lian ţii ca re n u au o a c id ita te p re a m are . N u rez is tă la ac ţiu n ea leşiilor, a acizilor şi a gazelor. P u te re a de u scare es te b u n ă . R e z is te n ţa la te m p e ra tu ră şi in tem p erii este fo a r te b u n ă . A lbu l de zinc c u ra t se d izo lvă com ple t în acid acetic (o ţe t).

A lb u l de p lum b (ceruza) es te u n p ig m en t a rtific ia l, un h id ro c a rb o n a t de p lum b , de cu lo a re a lbă , c u ra tă şi s tră lu c ito a re , av îd o m are p u te re de acoperire . N u tre b u ie să co n ţin ă im p u r ită ţi . A lbu l de p lu m b este d izo lv a t de acizi şi este în n eg rit de h id ro g en u l su lfu ra t. R ez is tă b ine la lu m in ă şi p ro te jează m eta le le îm p o triv a rug in ii. Se fo loseşte la vop sirea m e ta le lor, a m esteca t cu v e rd e de cu p ru , N u rez is tă la a c ţiu n e a so lu ţiilo r bazice, a acizilo r şi a gazelor, L a că ld u ră rez is tă p în ă la te m p e ra tu ra de 120°C. D e asem enea , re z is tă fo a r te b in e la in tem perii.

G eru ra e s te fo a r te o tră v ito a re şi de aceea este in d ica tă n u m a i la v o p s ito r ii ex te rio are .

B io x id u l de titan es te un p ig m en t a rtific ia l av în d cu lo area de u n alb fo a rte c u ra t. P u te re a de acoperire es te fo a r te b u n ă . R ez is tă b ine la lum ină . E s te so lub il în so lu ţii bazice şi în acid su lfu ric ; rez is tă fo a r te b in e la gaze. Se p o a te am esteca cu to ţ i p ig m en ţii şi lian ţii. N u este o tră v ito r .

F o losit în com poziţii de v o p s it, fă ră a lţi p ig m en ţi, nu re z is tă la in tem p erii şi deci la v o p s ito ria e x te rio a ră . D acă în să b iox idu lu i de t i t a ni se a d a u g ă o c a n t i ta te de oxid de zinc şi su lfa t de b a riu , a tu n c i re z is te n ţa lu i se am elio rează s im ţito r . A ceste am estecu ri s în t cu n o scu te sub d e n u m irea de alb de t i ta n .

A lbu l de titan a re o p u te re m are de acoperire şi se în tre b u in ţe a z ă în com poziţii de v o p s it şi em ailu ri, o b ţin în d u -se o pelicu lă de u n a lb c u ra t re z is te n tă la ag en ţi ex te rn i.

A lţi p ig m en ţi a rtific ia li de cu loare a lbă s în t : su lfa tu l de b a riu , su lfu ra de zinc etc.

b) Pigm enţi de culoare neagră. S în t su b s ta n ţe ca re co lorează în neg ru com poziţiile de z u g ră v it şi v o p sit. Cei m ai u zuali s în t g ra fitu l şi negru l de fum .

Grafitul (p lom bag ina) (S T A S 1903-76) are cu loare neag ră cu n u a n ţe cenuşii şi luciu m etalic . R ez is tă la a c ţiu n ea ch im ică a acizilo r şi a bazelo r, la ac ţiu n ea a g en ţilo r a tm osferic i, la lum ină şi la te m p e ra tu r i în a lte .


P o sed ă o p u te re de acoperire b u n ă . E s te folosit Ia p re p a ra rea co m poziţiilo r de apă sau ulei, p e n tru acoperirea d eco ra tiv ă a lem nu lu i şi a m e ta le lo r. D e asem enea, ca v opsea în so lu ţie apoasă, este fo losit p e n tru acoperirea ob iec te lo r de arg ilă şi de ipsos, ca re c a p ă tă p rin vo psire u n aspec t m eta lic .

Negrul de fu m (S T A S 101/1-76 din gaz m e tan şi m e ta n am esteca t cu d is tila te de pe tro l) este un p ig m en t a rtif ic ia l (carbon cu ra t) , c a re se o b ţin e p rin a rd e rea înch isă a lem nu lu i, sm oalei, n a fta lin e i, p ăcu rii, u le iu lu i m in era l sau a gazelo r n a tu ra le . N egru l de fum o b ţin u t d in gaze n a tu ra le este cel m ai bu n . A re o cu lo a re care v a r ia z ă în tre negru fo a rte p ro n u n ţa t şi negru g ri sau negru cu n u a n ţe de m aro. P u te re a de aco p erire este fo a rte b u n ă . C a p ac ita tea de co lo ra re este fo a rte b u n ă la cel o b ţin u t d in gaze n a tu ra le şi m ai slab ă la cel p ro v e n it d in a rd e rea a lto r m ateria le . N egru l de fum rez istă fo a rte b ine la lum ină . Se am estecă b ine cu to ţ i p ig m en ţii şi lian ţii. R ez is tă fo a r te b in e la baze, la acizi şi la gaze. A re o p u te re de u scare m ică şi, în am estec cu a lţi p igm en ţi, în ce tin eşte uscarea com poziţiilo r p re p a ra te cu aceştia . R ez is tă b in e la te m p e ra tu r i în a lte şi la in tem p erii. Se fo loseşte a t î t în com poziţiile de zu g răv it, c ît şi în cele de v o p sit.

A lţi p ig m en ţi de cu loare neag ră s î n t : negru l de oxid de fier, neg ru l de an tra c e n etc.

c) Pigm enţi de culoare roşie. S în t oxizi sau să ru r i ca re au p ro p r ie ta te a de a colora în roşu . S în t p re p a ra ţi in d u s tr ia l sub denum irea de m in iu de fier, m in iu de p lum b , ţin o b e r etc.

M in iu l de fier a re cu loare roşie, cu n u a n ţă v işin ie. E s te greu so lub il în acid su lfuric, în acid azotic şi m ai u şor în acid clorh idric . P o sed ă o b u n ă p u te re de acoperire şi este re z is te n t la ac ţiu n ea agen ţilo r a tm osferic i. F re c a t cu ulei se usucă încet, d a r form ează o peliculă de p ro tec ţie re z is te n tă şi d u rab ilă .

M iniul de fier dă am estecu ri bune, a t î t cu p ig m en ţii n a tu ra li c ît şi cu p igm en ţii a rtific ia li, ob ţin în d u -se com poziţii de v o p sit de d ife rite n u a n ţe . Se fo loseşte în com poziţii de zu g ră v it p recum şi în cele de v o p sit, m ai ales p e n tru acoperirea ob iec te lo r m eta lice îm p o triv a coroziunii (în v e lito ri de ta b lă , p o d u ri m eta lice etc .) sau n eam esteca t cu a lţi p igm en ţi, ca g ru n d la lucrările de vop sire a ob iec te lo r m eta lice .

M in iu l de p lumb (ST A S 429-67), este u n am estec de oxid de p lu m b de cu loare roşie, p în ă la po rto ca liu . A re p u te re de acoperire şi de co lo rare bu n ă . L a lum ina zilei nu este re z is te n t şi cu loarea lu i se înch ide. Se p o a te am esteca cu a lţi p igm enţi, însă num ai dacă se folosesc lia n ţi cu a c id ita te m ică, a ltfe l com poziţia de v o p sit se îngroaşă şi p înă la u rm ă se p ie trifică .


M iniul de p lu m b este g reu so lub il în so lu ţii bazice, es te so lub il în acizi, ia r la a c ţiu n ea gazelor, se înneg reşte . A re p u te re a de u scare fo a rte b u n ă .- R e z is te n ţa lu i la că ld u ră este fo a r te b u n ă , la in tem p erii în să este m ică. M iniul de p lum b este un p ig m en t an tico rosiv de p rim o rd in şi ad e ră b ine pe su p ra fe ţe le m etalice .

P u te re a lu i de p ro tec ţie îm p o triv a rug in ii nu a fo st în tre c u tă p înă a s tăz i de n ici un a lt p rodus. E s te u n p ig m en t o tră v ito r . D in această cauză se în tre b u in ţe a z ă p e n tru p ro te ja re a an tico ro siv ă n u m ai ca g ru n d şi n ic io d a tă ca vopsea acoperiţoare .

Ţinoberul (c inab ru l) es te o su lfu ra de m ercu r de cu loare roşie aprins. A re o p u te re de acoperire şi c a p a c ita te de co lo rare b u n ă . N u este re z is te n t la lum ină . Se am estecă b ine cu a lţi p ig m en ţi şi lian ţi. R ez is tă b in e la so lu ţiile bazice, la acizi şi la gaze. L a te m p e ra tu r i în a lte se înnegreşte . A re o p u te re de u scare m ică, d in care cauză ac ţio n ează în vopsea ca un în c e tin ito r al uscării.

Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru com poziţii de v o p s it şi em ailu ri a t î t la ex te rio r, c ît şi la in terio r.

Colcotarul artificial este u n am estec de su lfa t de calciu, co m p le t c a lc in a t şi de oxid de fier, de cu loare roşie înch isă sau roşie deschisă. E s te re z is te n t la lum ină.

U n a lt p ig m en t roşu , a rtific ia l, este păm întu l d in siena ars.d) Pigm enţi de culoare galbenă. S în t su b s ta n ţe care co lorează în

galb en com poziţiile de z u g ră v it şi v o p sit. Cei m ai uzuali s în t ocrul, siena, g a lb en u l de crom , ga lb en u l de zinc şi ga lb en u l de cadm iu .

Ocrul es te arg ilă co lo ra tă în ga lben , roşu , b ru n etc. d a to r ită oxi- z ilo r de fier pe care-i con ţine . în fu n c ţie de c o n ţin u tu l în fier, ocrul a re d ife rite n u a n ţe , de la g a lb en deschis p înă la po rtoca liu . N u a n ţa b ru n ă este d a to r ită p rezen ţe i oxidului de fier.

E x is tă ocru g ras, cu u n c o n ţin u t m ic de v a r şi ocru slab , cu un c o n ţin u t în sem n a t de v a r . O crul g ras are o m are p u te re de acoperire şi se usucă m ai rep ed e dec ît ocrul slab.

O crul con ţine ad au su ri de ipsos, de c a rb o n a t de calciu şi de su b s ta n ţe organice, care in fluen ţează, de asem enea, a su p ra n u a n ţe i şi c a lită ţii p igm en tu lu i. ^

P rin încălzire p înă la 130 — 150°C, ocru l ga lben c a p ă tă cu loare roşie. O crul ga lben este fo a rte rez is ten t la alcalii, lum ină şi ag en ţi a tm osferic i, este insolubil în apă, d a r p a r ţia l so lubil în acizi.

E s te un p ig m en t ie ftin şi rez is ten t. D e aceea este u n u l d in tre cei m ai în tre b u in ţa ţi p igm en ţi la zug răve li şi vopsito rii m ai ales la p rep a ra rea g ru n d u rilo r.


Siena este un p igm en t de cu loare g a lb en -b ru n ă , cu n u a n ţe d iferite . Se o b ţine d in h id ra tu l p u r de oxid de fier. I se ad au g ă c u a rţ, n isip , arg ile şi d e riv a ţi organici, în c a n ti tă ţ i m ici. Se deosebeşte de ocru p rin c o n ţin u tu l m are de oxid de fier (69% ), şi p rin n u a n ţa sa g a lb en -b ru n ă .

Siena n a tu ra lă are o m are c a p a c ita te de ab so rb ţie a u leiu lu i. D u p ă calcinare, c a p a c ita te a de ab so rb ţie a u le iu lu i dev ine m ai m ică. P u te re a de acoperire a sienei n a tu ra le este m ică. P r in am esteca re cu a lte su b s ta n ţe şi p re lucra re p o tr iv ită , se o b ţine un p ig m en t fo losit la lucrările de z u g ră veli. ,

Galbenul de crom (ST A S 2488-71) se o b ţin e d in c ro m a tu l de p lum b, d e 'cu lo a re galbenă , cu d iferite n u an ţe . E s te o tră v ito r . Se înneg reşte sub ac ţiu n ea h id rogenu lu i su lfu ra t şi se în roşeşte sub a c ţiu n ea v a ru lu i. Sub ac ţiu n ea lum in ii se înch ide la culoare . R ez is tă la a c ţiu n e a ag en ţilo r e x te rn i şi p ro te jează b ine m etalele. A re o m are p u te re de acoperire şi de colorare.

P o a te fi folosit la orice lucrări de zu g răve li, în a fa ră de cele care se ap lică pe tencu ie li încă um ede.

N u se u tilizează p e n tru văru ie li.Galbenul de zinc este un c ro m at de zinc cu u n c o n ţin u t de p o tas iu ,

ap ă şi an h id rid ă crom ică. A re cu loarea galben deschisă, de n u a n ţa lăm îii. N u este o tră v ito r şi rez istă la ac ţiu n ea lum inii. N u se înn eg reşte sub ac ţiu n ea h id rogenu lu i su lfu ra t şi a gazelor su lfu ro ase şi a re o p u te re m ijlocie de acoperire şi co lo rare .

G albenul de zinc p ro te j ia jă fo a rte b ine m e ta le le îm p o tr iv a coroziunii, în t r e b u in ţa t la v o p sito rii şi spacluieli ex te rio a re pe m e ta l, a p ă ră m e ta lu l de coroziune tim p de 7 — 8 ani.

Galbenul de cadmiu este o su lfu ră de cadm iu . A re cu loarea g a lb en ă , v a riin d de la n u a n ţa lăm îii, p înă la to n u r i închise. N u este o tră v ito r , se d izolvă în acizi. N u se d izolvă în apă şi în baze alcaline. A re o fo a rte m are p u te re de acoperire şi se fo loseşte în com poziţiile vopsele lo r de ulei şi celor de apă , p e n tru e x te rio r şi p e n tru in te rio r, p recum şi p e n tru em ailurile de nitrocelu loză.

e) P igm enţi de cu loare a lbastră . S în t oxizi sau să ru r i ca re co lorează în a lb a s tru . în co m erţ se găsesc sub d en u m irea de a lb a s tru de fier, u l- tra m a r in etc.

Albastrul de fier (de P ru sia , de P a ris , M ilori) (S T A S 2539-69) se ob ţin e din ferocianu ra de fier şi se liv rează sub fo rm ă de b u lg ă ri şi de p raf, cu o m are v a r ie ta te de n u an ţe . C uloarea v a ria z ă în tre ind igo şi u ltra m a rin . N u este o tră v ito r , este t ra n s p a re n t şi are o fo a rte m are p u te re de aco p e rire şi de colorare. E s te a ta c a t de v a r. Se în tre b u in ţe a z ă la v o p sito rii. N u este in d ica t p e n tru zugrăveli.


Ultramarinul (ST A S 2976-69, u ltra m a rin de t ip T ), se o b ţin e p rin a rd e rea u n u i am estec de caolin şi de c u a rţ, cu sodă, c ă rb u n e şi su lf sau cu su lfa t de sodiu şi cărbune.

C uloarea lui v a r ia z ă de la n u a n ţa deschisă a a lb a s tru lu i azuriu , p în ă la n u a n ţe închise.

Se în tre b u in ţe a z ă la zug răve li şi vopsito rii.U ltra m a rin u l nu este o tră v ito r , rez istă sa tis făcă to r la ac ţiu n ea v a ru lu i

şi alcalilor, este a ta c a t de acizi, es te tra n sp a re n t şi a re o p u te re m edie de acoperire. N u se înneg reşte sub ac ţiu n ea h id rogenu lu i su lfu ra t.

A lţi p ig m en ţi de cu loare a lb a s tră s î n t : la zu ritu l de zu g răv it, a lb a s tru l de co b a lt, azu ru l etc.

f.) P igm enţi de culoare verde. S în t to t oxizi sau să ru ri care au p ro p r ie ta te a de a colora în v e rd e com poziţiile de zugrăveli şi vopsito rii. A stfel s în t : verdele de oxid de crom , v erde le de co b a lt, verdele de c ro m a t de p lum b , v e rd e le de zinc.

Verdele de ox id de crom (S T A S 4465-71), se o b ţin e p rin ca lc inarea u n u i am estec de b ic ro m a t de sodiu şi sulf, este de cu loare verde-înch is, rez is tă la in flu en ţa lum inii, la ac ţiu n ea bazelor, a acizilor, a v a ru lu i şi a agen ţilo r atm osferici. N u este o tră v ito r , n u se sch im bă sub ac ţiu n ea te m p e ra tu r ilo r în a lte şi nu se înneg reşte sub ac ţiu n ea h id ro gen u lu i su lfu ra t.

P u te re a lui de acoperire este m ijlocie ia r c a p a c ita te a de co lo rare redusă . Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru com poziţii de z u g ră v it şi de v o p s it, p e n tru em ailu ri şi p en tru co lo rarea c im en tu lu i.

Verdele de cobalt se o b ţin e p rin ca lc inarea u n u i am estec de p ro to x id de co b a lt şi oxid de zinc. E s te de cu loare v e rd e aprins. în func ţie de co n ţin u tu l în oxizi de zinc, p o a te da v a r ie tă ţi de v e rd e închis şi v e rd e deschis. E s te solubil în acizi, re z is tă însă la ac ţiu n ea v a ru lu i şi a lum inii. P u te re a lui de aco p erire şi de colorare este m edie.

Se în tre b u in ţe a z ă Ja p re p a ra rea com poziţiilo r p e n tru v o p sit.Verdele de cromat de p lum b (verde m ătăsos, ţin o b e r v erde) este un

am estec de galben de crom şi a lb a s tru de P ru sia . C uloarea lui v a ria z ă de la n u a n ţe a lb a s tru -v e rzu i la n u a n ţe g ă lbu i şi a ju n g e la to n u ri de m ăslin iu închis. A cest v e rd e se d is tru g e sub ac ţiu n ea bazelor, a v a ru lu i şi a acizilor şi se înch ide la cu loare sub ac ţiunea h id rogenu lu i su lfu ra t. R e z is tă la ac ţiu n ea ag en ţilo r a tm osferic i şi p ro te jează b ine m eta le le îm p o tr iv a coroziunii. A re o m are p u te re de acoperire şi de colorare.

Se în tre b u in ţe a z ă la v o p sito rii in te rio a re şi ex te rio a re , pe m e ta l şi pe lem n. N u se foloseşte la zug răve li cu v a r.

Verdele de zinc (verde nou, v e rd e de m ai) este u n am estec o b ţin u t d in g a lbenu l de zinc, cu a lb a s tru de P ru sia . C uloarea lui v a r ia z ă de la


verd e deschis gă lb u i, p înă la v e rd e a lb ă s tru i închis. Se d istruge sub a c ţiu n e a bazelor, a v a ru lu i şi a a c iz ilo r ; nu se înneg reşte sub ac ţiu n ea h id rogenu lu i su lfu ra t. R ez is tă la ag en ţi a tm osferic i şi p ro te jează b ine m eta le le îm p o triv a coroziunii. A re o p u te re m ijlocie de acoperire şi de colorare.

Se în tre b u in ţe a z ă în special la vop sirea m eta le lo r. N u se fo loseşte la zugrăvelile cu v a r.

g) Pigm enţi de culoare brună. Sîn t su b s ta n ţe ca re dau com poziţiilo r o cu loare b ru n ă . Cei m ai im p o rta n ţi s în t u m b ra , sep ia şi m aro n u l de oxid de fier.

Umbra se o b ţin e d in arg ila co lo ra tă n a tu ra l cu ox id de fie r cu, b iox id de m an g an şi cu su b s ta n ţe o rgan ice (hu ile b ru n e) ; acestea se num esc umbra naturală şi umbra arsă.

U m b ra n a tu ra lă a re o n u a n ţă de la ro şia tic -b ru n , p în ă la v e rd e -b ru n . Se în tre b u in ţe a z ă în g enera l la zugrăveli, av în d o c a p a c ita te de acoper ire sa tisfăcă to a re .

U m b ra a rsă a re n u a n ţa de la b ru n -s tră lu c ito r , p în ă la b run -înch is. A re o c a p a c ita te de acoperire sa tis făcă to a re , rez is tă la lum ină , la acizi, la baze şi la ag en ţi a tm osferic i. A m esteca tă şi fre c a tă cu ulei, fo rm ează com poziţii de v o p s it de c a lita te b u n ă , şi cu u scare rap id ă . A m esteca tă c u apă se în tre b u in ţe a z ă şi la zugrăveli.

U n defect al u m b re i este c a p a c ita te a m are de ab so rb ţie . Ca v opsea d e ulei, este fo losită p e n tru vop sirea su p ra fe ţe lo r ex te rio a re , deoarece rez is tă fo a rte b ine la in tem p erii.

h) Pulberi m etalice sau pigm enţi m etalici. S-au în tre b u in ţa t la în c e p u t cu scop o rn a m e n ta l şi s-a c o n s ta ta t că vopselele care co n ţin aceşti p ig m en ţi oferă şi o b u n ă p ro tec ţie îm p o triv a coroziunii. A stăzi vopselele c o n ţin în d pu lb eri m etalice , se în treb u in ţează , m ai ales, în acest scop.

M etalele ale că ro r pu lberi se în tre b u in ţe a z ă în v o p s ito rii s î n t : a lam a (p e n tru v o p sito rii cu n u a n ţe de bronz sau azurii), a lum in iu l, z incul, o ţe lu l inox idab il, n ichelul şi a rg in tu l.

P r in a n u m ite m etode m ecanice, chim ice sau e lectrice m e ta lu l es te tra n s fo rm a t în pu lbere lam elară , ex trem de fină, ca re am esteca tă cu lac •sau ulei şi ap lica tă pe su p ra fa ţa de v o p sit, se rid ică la su p ra fa ţa p e licu le i de vo p sea , fo rm înd un s t r a t m eta lic p ro te c to r fin şi co n tin u u .

S tra tu l de m e ta l astfe l a şeza t reflec tă că ld u ra şi în tîrz ie ra d ia ţia . D e asem enea, nu lasă să p ă tru n d ă razele u ltrav io le te , care form ează u g e n tu l ac tiv în d eg rad area u leiu lu i d in com poziţiile de v o psit. Pelicu la m e ta lic ă este a p ro ap e com plet im perm eab ilă p e n tru apă .


b) Firnisurile. S în t su b s ta n ţe care îndeplinesc în vopsito rii a t î t ro lu l de lian ţi c ît şi de sicativ i.

E x is tă două ca tego rii de firn isu ri : vo la tile şi grase.F irn isu rile v o la tile s în t so lu ţii de răşin i în su b s ta n ţe vo la tile , ca te r e

b e n tin a , alcoolul, b enzina etc.F irn isu rile g rase s în t u leiuri v ege ta le cu su b s ta n ţe sica tive în a n u m ite

p ro p o rţii, sau lacu ri com puse d in răşin i şi u leiuri s ica tive po lim erizate , d izo lv a te în so lu ţii vo latile .

U leiurile cele m ai folosite p e n tru p rep a ra rea firn isu rilo r s în t de in, de c înepă, de tu tu n şi floarea-soarelu i. U leiurile de m ac şi de nucă s în t de b u n ă c a lita te d a r fiind scum pe, se folosesc d o ar în p ic tu ră .

c) Plastifianţii. S în t su b s ta n ţe n evo la tile sau fo a rte g reu v o la tile , ca re am esteca te în com poziţiile de lucru , răm în în peliculă, d îndu-i e la s tic ita te a necesară. E x em p le de p la s tif ian ţi s î n t : u leiu l de ric in , cam foru l, f ta la tu l de b u tii, ră ş in a cum aron , p a la tin o lu l etc.

d) Sarea de bucătărie. S area de b u că tă rie se am estecă în com poz iţiile de v a r p e n tru o m ai b u n ă fix a re a lo r pe su p ra fa ţa de spoit.

e) Boraxul tehnic. A cesta se liv rează sub fo rm ă de c ris ta le p ra f sau în s ta re to p ită (bo rax ca lcinat). Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra rea co m p o z iţiilo r de cazeină. Cazeina se d izolvă în tr-o so lu ţie apoasă de bo rax .

f) Alaunul de potasiu (STAS 2959-74). A lau n u l de p o tasiu se p re z in tă sub form a, de c rista le m ari cu g u st a s trin g en t. Se m ai n u m eşte piatră acră. Se în tre b u in ţe a z ă la p rep a ra rea g ru n d u rilo r p e n tru z u grăveli.

g) Calaicanul (sulfatul de fier) (STAS 2189-73) şi liidraţii de alu* m iniu. A ceştia d izo lva ţi în apă se p o t am esteca în zugrăveli, p en tru a le m ări rez is ten ţa . D e asem enea, p o t fi am esteca ţi în g ru n d u ri în locuind su lfa tu l de cup ru .

h) Materiale de umplutură. S în t su b s ta n ţe ce se am estecă în v o p sele p e n tru d ife rite scopuri şi an u m e :

— p e n tru a econom isi p ig m e n ţi i ;— p e n tru a a te n u a n u an ţe le p rea ta r i ale u n o r p ig m e n ţi ;— p e n tru a da u n o r vopsele o m ai m are re z is ten ţă şi d u ra b ili ta te ;— p e n tru a spori p u te rea ignifugă a vopsito riilo r respective .A ceste m a te ria le se liv rează sub fo rm ă de pu lb eri fine, n u m ite filere.

Cele m a i fo losite s î n t :Ipsosul (ST A S 545/1-75) se o b ţin e p rin încălz irea p ie tre i de gh ips

p înă la o te m p e ra tu ră de300°C, In an u m ite cond iţii de c ircu la ţie a aeru lu i în c u p to r cînd p ia tra îşi p ierde ap a pe care o conţine. P ia tra de gh ips este m ăc in a tă fin fie în a in te , f ie d u p ă încălzire.

Cartea zugravului şi vopsitorului G I

Ip sosu l este p u ţin solubil în ap ă şi fo a r te solubil în acid clorhidric şi azotic . E s te rez is ten t la lum ină. Ipsosu l în tre b u in ţa t în co n stru c ţii este de cu loare a lbă. L a lucrările de zugrăveli se în tre b u in ţe a z ă o c a li ta te superioară de ipsos n u m ită alabastru.

Ipsosu l nu se fo loseşte la ex te rio r, d in cauza so lu b ilită ţii sale p a r ţia le în apă , d in cauza h ig roscop ic ită ţii sale şi a p u te rii slabe de acoperire. T o t d in aceste cauze, ipsosul nu este fo losit ca p ig m en t indep en d en t ci ca u m p lu tu ră , p e n tru p rep a ra rea com poziţiilor.

Ip sosu l se m ai în tre b u in ţe a z ă şi la p rep a ra rea ch itu rilo r cu c a re se ch itu ie sc su p ra fe ţe le în a in te de a fi zu g răv ite sau vopsite .

T o t ca m a te ria le de u m p lu tu ră , sub fo rm ă de fier se folosesc : c re ta , ca lcaru l, ta lcu l, a n h id ritu l, su lfa tu l de bariu , m icro -azbestu l etc.

U nele d in tre aceste m a te ria le m icşorează rez is ten ţa la in tem perii a co m poziţiilo r de z u g ră v it în ca re s în t am esteca te , cum s î n t : hum a, c re ta , ca lcaru l şi a n h id ritu l. D e aceea ele nu se v o r folosi în com poziţiile d e s tin a te ex terioarelo r c lăd irilo r. în aceste cazuri se recom andă su lfa tu l de b a riu , ta lcu l şi caolinul.

M icroazbestu l a re c a lită ţi ignifuge şi to to d a tă m ăreşte d u ra b ilita te a zugrăvelilo r.

Pudra de m arm ură se o b ţine p in m ăcin area fină a deşeurilor r e z u lta te de la p re lu cra rea m arm urii. Se în tre b u in ţe a z ă la p rep a ra rea c h i tu r ik r p e n tru şpacluieli, în locu ind creta .

2 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ATÎT LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR CÎT ŞI LA PREGĂTIREA SUPRAFEŢE

LOR SUPORT

a) Săpunurile de menaj (STAS 189-69) şi pasta de săpun. Se în tre b u in ţează la spălarea sup rafe ţe lo r ce u rm ează a fi zu g răv ite , la p re p a ra re a g ru n d u rilo r p e n tru zugrăveli, p e n tru a m ări ad e re n ţa d in tre s tr a tu l de zu g răv ea lă şi su p ra fa ţa de zu g răv it, iar îm p reu n ă cu u leiu rile v egeta le , la îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii v ăru ie lilo r şi a zugrăvelilor cu cazeină.

S ăp u n u l se p re z in tă în s ta re lichidă sau solidă, cu u n c o n ţin u t de cel p u ţin 40% acizi graşi. S ăpunu l in s ta re lichidă este m ai p u ţin spornic d ec ît cel în s ta re solidă. L a aceeaşi c a n ti ta te de com poziţie p en tru zu g răv it se ad au g ă o c a n ti ta te dub lă de săp u n lichid.

b) Sulfatul de cupru (STAS 34J-73) (piatra vînătă). Se p rez in tă sub fo rm ă de c rista le cu aspect şi cu loare ca rac teris tică . Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra rea g ru n d u rilo r p e n tru zugrăveli. S u lfa tu l de cup ru sau


A. ÎNCERCAREA RAPIDA A PIGMENŢILOR PE ŞANTIER

D ete rm in a rea rez is ten ţe i la lum ină se face cu a ju to ru l u n o r lăm pi speciale de c u a rţ, care rad iază raze u ltra v io le te în tr-o c a n ti ta te m u lt m a i m are decît razele de lum ină solară.

în cazul c înd este posibilă o ac ţiu n e a lcalină a su p ra peliculei de v opsea (de exem plu în com poziţii ca lcaroase sau de cazeină etc.), tre b u ie să se verifice rez is ten ţa la a lcalii a p igm en ţilo r folosiţi. P e n tru aceas ta se p u n 2 — 3 g de p ig m en t în tr-o ep ru b e tă şi se acoperă cu o so lu ţie de p o ta să 5 % sau de sodă caustică . E p ru b e tă se ag ită b ine şi apo i în so lu ţie se in tro d u ce un sica tiv . P ig m en tu l care d u p ă două, ore s-a d e c a n ta t, nti tre b u ie să-şi sch im be cu loarea, ia r so lu ţia nu tre b u ie să se coloreze.

P e n tru p ig m en ţii folosiţi la com poziţiile de v a r , verificarea se po a te face ţin în d sub observaţie , t im p de 24 ore două p robe de p ig m en t, din care o p robă de p ig m en t am esteca tă şi freca tă cu p a s tă de v a r şi a lta cu p ra f de c re tă şi apă . D acă p ro b a freca tă cu p a s tă de v a r p rez in tă o sch im b a re de n u a n ţă , fa ţă de p ro b a fre c a tă cu p ra f de c re tă , aceasta dovedeşte n e s ta b ilita te a p ig m en tu lu i respectiv .

P ig m en ţii fo losiţi la com poziţiile de apă cu clei, se încearcă d in p u n c tu l de v ed e re al so lu b ilită ţii lor la apă. P e n tru aceasta se pune p ig m en t în tr-o ep ru b e tă cu ap ă la te m p e ra tu ra de 70 — 80°C, şi d u p ă ce se ag ită b ine se lasă să decan teze. A tît p ig m en tu l c ît şi apa nu tre b u ie să-şi sch im be cu loarea.

P ig m en ţii fo losiţi la vopselele de ulei tre b u ie să fie insolubili în ulei. V erificarea se face la fel ca şi în cazul p receden t, însă cu ulei. în acelaşi m od se verifică so lu b ilita tea p igm en ţilo r şi fa ţă de a lte su b s ta n ţe peliculogene sau so lv en ţi organici care se în tre b u in ţe a z ă în com poziţii.

în ce rca rea c a p a c ită ţi i de co lo rare a p igm enţilo r, se face am estec înd p ig m en tu l cu o c a n ti ta te m ereu crescîndă de c re tă (în cazul com poziţiilo r cu apă şi clei) sau de ceruză (în cazul com poziţiilo r cu ulei) şi se observă care este c a n tita te a m in im ă de p igm en t p e n tru care am estecu l nu-şi sch im bă n u a n ţa . R a p o rtu l c a n tita tiv , în tre p ig m en tu l ca re se încearcă şi c re tă sau ceruză, d e te rm in ă c a p a c ita te a de co lorare a p ig m en tu lu i respectiv .

P u te re a de acoperire a u n u i p ig m en t se încearcă pe o p lacă de stic lă , pe care s-au ap lica t două dung i cu vopsea de ulei, u n a de cu loare jneagră şi a lta de cu loare albă. D u p ă ce se c în tă reş te , p laca de stic lă se v o p seşte cu vopsea p re p a ra tă cu p ig m en tu l ce se încearcă, p în ă cînd nu se m ai


p o t ved ea cele două dungi, neag ră şi albă. C în tă rin d d u p ă aceea, încă o d a tă , p laca de stic lă , se d e te rm in ă c a n tita te a de vopsea ap lica tă , la ca re se p o a te calcu la apoi c a n ti ta te a de p ig m en t folosit.

A b so rb ţia de ulei şi apă a p igm en ţilo r se d e te rm in ă p rin ad ău g a rea t r e p ta tă de ulei sau apă (în p ică tu ri) la o p ro b ă de p igm en t de 100 g, p în ă ce p a rticu le le de p igm ent s a tu ra te se v o r un i la am estecare , în tr-o s in g u ră m asă. C ap ac ita tea de ab so rb ţie se exp rim ă p rin c a n ti ta te a de u lei sau de apă , în gram e, ab so rb ită de p ro b a de 100 g p igm en t.

B. L IA N Ţ I

1. GENERALITĂŢI

P rin lia n t se în ţelege un m a te ria l în s ta re lichidă sau v îscoasă, care în tin s în tr -u n s t r a t su b ţire se în tă re ş te d upă un a n u m it tim p şi p ro d u ce o pelicu lă care leagă în tre ele particu le le de p ig m en ţi cu care a fost am este c a t şi to to d a tă le lipeşte de su p ra fa ţa -su p o rt.

În tru c ît s în t g en era to ri de pelicule, lian ţii se m ai num esc şi s u b s ta n ţe peliculogene.

L ia n tu l p rin uscare ,, suferă o tra n sfo rm a re fizică sau chim ică, sau , a t î t fizică c ît şi chim ică. A stfel el îşi sch im bă s ta rea , din lichid flu id sau v îscos în solid, ceea ce îi dă noi însuşiri fizice sau chim ice.

C a lita tea lian ţilo r se c o n sta tă în g enera l în lab o ra to a re de sp e c ia lita te sau în lab o ra to a re le ate lierelo r de şan tie r.

D u p ă p ro v en ien ţa lor, lian ţii p o t fi organici şi anorganici. L ia n ţi i organici s în t ex tra ş i d in p lan te şi din unele v ie tă ţ i ca peşti şi in sec te , ia r cei anorgan ic i au p ro v en ien ţă m inera lă şi s in te tică .

L ia n ţii se clasifică în u rm ă to a re le g ru p e : lian ţi de apă, u leiuri em ulsii p e n tru vopsele, răşin i, b itu m u ri, d e riv a ţi celulozici.

2 . LIANŢI PENTRU ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

a) Lianţii de apă. S în t acei lian ţi care am esteca ţi cu apă se d iluează , în fu n c ţie de carac teris tic ile şi de u tiliza rea lor aceştia s în t u rm ă to rii :

Varul de construcţie (ST A S 146-70) este un lian t de apă an o rg an ic . Se fab rică d in p ia tră de v a r care es te un ca lcar de cu loare a lbă sau alb-cenuşie, în fu n c ţie de c a n tita te a de im p u r ită ţi pe care le con ţine .

D e m u lte ori p ia tra de v a r se găseşte în n a tu ră am esteca tă cu ca rb o n a t de m agneziu (fo rm înd v a ru l dolom itic), cu oxizi de fier (co lo ra tă în roşu), cu arg ilă (fo rm înd m arne) etc.


D u p ă felul p ie tre i din care es te fab rica t, v a ru l p o a te fi :— v a r slab , de cu loare alb-cenuşie, fa b ric a t d in p ia tră de v a r ca re

co n ţin e şi a lte m a te rii în a fa ră de ca lcar ;— v a r g ras, de cu loare a lbă, o b ţin u t din p ia tră de v a r c u ra tă .F ab rica rea v a ru lu i se face p rin a rd e rea în cu p to a re a p ie tre i de v a r

la te m p e ra tu r i în tre 850 şi 900°G. P rin ardere p ia tra de v a r se descom p u n e în oxid de calciu, care este v a ru l ars (v a ru l nestins) sub fo rm ă de bu lg ări şi b ixod de carbon

V aru l ars (ox idu l de calciu) se liv rează în v rac, sub fo rm ă de b u lg ă ri şi se ca rac terizează p rin m area lu i a v id ita te de apă . D e aceea tre b u ie lu a te to a te m ăsurile p e n tru e v ita rea um ezirii lui în tim p u l tra n s p o r tă r i i sau depozitării.

V aru l bu lgări se tra n sp o r tă în v agoane închise, au to cam io an e şi c ă ru ţe acoperite . D ep o z ita rea pe şan tie re se face în şoproane, p e n tru t im p sc u rt sau în m agazii b ine izo late îm p o triv a um ezelii, p e n tru t im p m ai în d e lu n g a t. D acă se în treb u in ţează la spoieli, este necesar ca v a ru l să fie cu ra t, fă ră u rm e de p ă m în t şi fă ră praf.

S tingerea v a ru lu i se face în v a rn iţe , o b ţin îndu-se p a s ta de v a r (v a ru l s tin s), care se depozitează în gropi. P rin stingere , v o lu m u l v a ru lu i c reşte de 2 — 2,5 ori. în m edie 1 kg v a r bu lg ări se stin g e cu 3 — 5 1 apă.

V aru l se foloseşte la lucrările de zugrăveli sub fo rm ă de la p te de v a r, d u p ă m in im um 10 zile de la stingere .

în a in te de spoire, se s treco ară p rin tr-o s ită , p e n tru elim inarea im p u r ită ţ i lo r şi a p ărtice le lo r de v a r nestinse .

C om poziţiile de zu g răv it cu v a r , s în t rez is ten te la ac ţiu n ea ag en ţilo r atm osferici. V aru l s tin s ap lica t în s t r a t su b ţire pe o su p ra fa ţă oarecare , sub ac ţiu n ea ac idu lu i carbon ic p roduce o în tă r ire rap id ă a s tra tu lu i pe s u p ra fa ţa ob iec tu lu i pe care s-a ap lica t.

R ez is ten ţa la u m id ita te a com poziţiilo r de v a r este o c a li ta te fo a rte ap rec ia tă , pe care nu o au com poziţiile de clei.

Sticla solubilă (ST A S 2902-75) n u m ită şi a p a de stic lă este de asem enea u n lia n t de apă , anorganic . D in p u n c t de ved ere chim ic, e s te u n silicat de po tasiu sau de sodiu. S ticla solubilă este un lich id incolor, om ogen şi tra n sp a re n t. Se d iluează cu apă .

Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru ap ă ra rea lem nulu i îm p o triv a focu lu i şi a pu trez irii, p e n tru im perm eab ilizarea b e to an e lo r cum şi la p re p a ra re a u n u i ch it, care se în tă re ş te p u te rn ic , p rin am estec cu p ra f de c re tă .

Cleiurile animale s în t lian ţi de apă organici. E x is tă şi c le iuri de origine v eg e ta lă d a r acestea nu se în tre b u in ţe a z ă p e n tru zu g răv e li •decît cu adaosuri. C leiurile an im ale se p rez in tă sub fo rm ă de p ra f sau

Cart&a zugravului şi vopsitorului 51

p lăc i şi se o b ţin p rin to p ire a u n o r re s tu ri d in co rpu l an im ale lo r şi an u m e : nerv i, ten d o an e , oase, piei, zg îrc iu ri etc.

Se livrează în saci de h îrtie , (cel sub fo rm ă de p raf) şi în lăzi c ă p tu ş ite la in te rio r cu h îr tie (cel sub fo rm ă de plăci).

E le se m ai num esc şi cleiuri ta r i şi s în t u rm ăto a re le :Cleiul de oase (ST A S 8 8 — 73) este un p rodus solid, de cu loare gal-

benă-înch isă p înă la b rună-înch isă , o b ţin u t p rin co n cen tra rea şi uscarea so lu ţiilo r ge la tin o ase p rin tr a ta re a cu a b u r şi cu apă, în au toclave , a oaselor degresate .

Se liv rează m ăc in a t sub fo rm a u n u i am estec de p ra f şi g ra n u le sau în p lăc i de 180 X 180 m m .

Cleiul de piele (ST A S 89-76) se o b ţin e p rin co n cen tra rea şi u sc a rea so lu ţiilo r gelationoase, re z u lta te p rin fierberea cu apă a ră z ă tu r ilo r de p iei n e tă b ă c ite sau a ră z ă tu rilo r de piei tă b ă c ite cu crom .

A re cu loarea de la galben-deschisă p înă la b rună-înch isă .S e liv rează m ăc in a t sau în p lăci de 1 8 0 x 9 0 m m .P e n tru zugrăveli se în treb u in ţează m ai m u lt cleiul de piele. Cleiul

de p iele leagă m ai b ine decît cel de oase şi se p o a te deosebi de aceasta p rin fa p tu l că a tu n c i c înd este a b u rit p rin re sp ira ţie , nu are m iros, pe c în d cel de oase c a p ă tă un m iros p a rticu la r.

în a in te de în tre b u in ţa re la com poziţiile de zugrăveli sau ch itu ri, cleiu l de p iele se înm oaie în tîi în ap ă (plăcile circa 24 ore ia r g ran u le le 1 —2 ore) şi apoi se încălzeşte la te m p e ra tu ra de 6 0 —70° C, p înă c înd se dizolvă. Se p u n circa 1,5 — 6 p ă r ţ i apă p e n tru o p a r te de clei.

Cleiul de cazeină se o b ţine d in la p te sm în tin it, am esteca t cu o s u b s ta n ţ ă a lcalină, de obicei v a r s tin s în pu lbere , sodă, s ilicat de sodiu etc. şi apoi cu apă în p ro p o rţie de 150 — 300% ; d upă ap ro x im a tiv o ju m ă ta te de o ră cleiu l este g a ta - Cu acest clei se lucrează la rece. Se p rez in tă sub fo rm ă de g ran u le com pacte sau poroase, om ogene, de form e v a r ia te , av în d cu loarea a lbă p înă la galbenă-deschisă.

C a lita tea c leiu lu i se încearcă pe şan tire , la um flare şi la p u te re a de lipire.

U n clei b un , lă sa t în apă 24 de ore, se um flă fo a rte m u lt, însă nu tre b u ie să se dizolve.

Cleiurile care co n ţin p o tasă cau stică nu se în tre b u in n ţe a z ă la z u grăveli, deoarece înroşesc culorile şi s tr ică bidinelele.

T o t din ca tego ria lian ţilo r de apă organici fac p a r te g e la tin a (S T A S 2540-73), d ex tr in a (ST A S 8-64) şi am idonu l (ST A S 7-69).

b). Uleiurile. S în t su b s ta n ţe grase, care am esteca te şi f re c a te cu p igm en ţi, dau vopselele.


U leiurile folosite la p re p a ra rea com poziţiilo r de v o p sit s în t de două f e lu r i : veg e ta le şi sin te tice .

U leiurile vegeta le , den u m ite generic tehn ice , p e n tru a fi deoseb ite de cele com estibile, s în t p roduse n a tu ra le , ex tra se d in sem in ţe le sau din fru c te le u n o r p la n te o leaginoase cum s în t : inul, floarea soare lu i, ra - p iţa , tu tu n u l, ricinul, tu n g u l etc.

U leiurile veg e ta le nu se în tre b u in ţe a z ă la com poziiţiile de v o p s it în s ta rea lo r n a tu ră , ci sub fo rm ă de ulei fie rt, ca re se p rep a ră a s t f e l : se fierbe u leiul la o te m p e ra tu ră de 2 8 0 —300°C, ad ău g în d u -se un mic p ro cen t ( în tre 0,1 şi 2 ,5% ) de oxizi ai un o r m eta le (sicativ i), cum s în t : m angan , coba lt, p lum b şi altele.

U leiurile, d u p ă p ro p rie ta te a lor de a se usca, se îm p a rt în tre i clase şi a n u m e : u leiu rile s icative, adică u leiurile care se usucă (u leiu l de in, c înepă, tu tu n şi tu n g ), u leiurile sem isicative, cum este u leiu l de floarea soarelu i şi u le iu rile nesicative, cum este u leiu l de ricin. P r in p re lu c ra re însă şi acest ulei p o a te fi tra n s fo rm a t în ulei sicativ .

L a p rep a ra rea com poziţiilo r de v o p sit se în treb u in ţează u le iu ri v e g e ta le sicative, care form ează p rin u scare în ae r o peliculă ta re , sau u leiuri vegeta le sem isicative care form ează o peliculă n u m ai în u rm a u n u i adaos de sicativ i.

U leiurile ce se folosesc la lucrările de v o p sito rii tre b u ie să fie t r a n s p a ren te , să a ibă o cu loare c ît m ai deschisă, să se în tin d ă b ine în tr-u n s t r a t fo a rte su b ţire şi elastic, să nu co n ţin ă co rp u ri s tră in e sau d epuneri în fundu l vasu lu i.

D upă felul uleiu lu i în tre b u in ţa t se o b ţin com poziţii de v o p s it cu p ro p rie tă ţi d iferite . Cu uleiu l de tu n g se o b ţin com poziţii de v o p s it cu tim p de u scare fo a rte bun , cu ulei de in com poziţii cu tim p de u scare norm al, cu ulei de floarea soarelu i com poziţii cu o uscare len tă .

Cel m ai în tre b u in ţa t ulei v eg e ta l este uleiul de in tehnic (S T A S 18- 70). Se p rez in tă sub form a u n u i lichid lim pede, de cu loare ga lb en ă p înă la b rună-desch isă . N u este o tră v ito r , nu rez istă la acizi, ia r b aza le îl saponifică. R ez istă destu l de b ine la gazele in d u stria le . Se fab rică în două s o r tu r i : ulei de in c ru d şi ulei de in fiert.

P u te re a de uscare a uleiu lu i este fo a rte b u n ă . U scarea se produce, după cum s-a a ră ta t m ai în a in te , sub ac ţiu n ea oxigenului d in aer. Pelicula care se form ează este e lastică şi rez is ten tă . L u m in a şi c ă ld u ra favorizează u scarea, ia r um ezeala o înce tineşte si pelicu la se p o a te u m fla.

Uleiul de in sicativ (S T A S 16-70), cu n o scu t şi sub den u m irea de ulei de in fiert, se o b ţine d in u leiu l de in t r a t a t cu s ica tiv i şi este fo a rte c ă u ta t în in d u s tr ia lacurilo r şi a vopselelor. A re asp ec tu l lim pede, c u


loare g a lb en ă-castan ie . T im pu l m ax im de uscare este de 48 ore, în s ta re c u ra tă , şi 24 ore c înd este am esteca t cu p igm ent.

T o t d in in se m ai fab rică u leiu l de in po lim eriza t. A re aspec t lim pede, m iros ca ra c te ris tic şi este de cu loare galbenă.

Uleiul de cinepă se o b ţin e d in sem in ţele de c înepă şi a p a rţin e g ru p e i de u le iu ri sica tive . Cu com poziţii de v o p sit din ulei de c înepă fie rt se o b ţin pelicule lucioase şi rez isten te .

Uleiul tehnic de floarea soarelui (ST A S 2710-70), se o b ţin e d in se m in ţe le de floarea soarelu i şi a p a r ţin e g rupei de u le iu ri sem isicative. D in acest m o tiv se în treb u in ţează p e n tru vopsele şi em ailu ri n u m a i a tu n c i cînd s în t in tro d u şi în com poziţie p igm en ţi a c tiv i (oxid de zinc sau alb de p lum b). D e asem enea, deoarece pe licu la 'v o p se le lo r cu ulei de flo a rea soarelu i se înm oaie cu tim p u l, este reco m an d ab il ca acesta să fie în tre b u in ţa t n u m a i în am estec cu u le iu ri sica tive .

Uleiul de tung, cu n o scu t şi sub denum irea de u lei din lem n c h in e zesc, se o b ţin e d in fru c te le a rb o re lu i de tu n g . Cu com poziţiile de v o p sit d in ulei de tu n g se o b ţin pelicule lucioase şi rez is ten te cu o în tă rire m ai rap id ă d ec ît a u leiu lu i de in. A ceastă d in u rm ă p ro p r ie ta te este fo a rte im p o rta n tă deoarece a d ă u g a t în com poziţiile de vo p sit a u le iu rilo r sem isicative, le scu rtează ap reciab il tim p u l de în tă r ire a peliculei de vopsea.

Uleiul de ricin se o b ţine d in sem in ţe le ric inu lu i. C arac te ris tica cea m ai im p o rta n tă a acestu i ulei es te că se d izolvă în alcool. în in d u s tr ia lacu rilo r şi vopselelor, u leiu l de ric in în s ta re n a tu ra lă este în tr e b u in ţa t ca p la s tif ia n t la fab ricarea n itro lacu rilo r. P rin d e sh id ra ta re şi po lim eri- z a re se p o a te o b ţin e un ulei s ica tiv de c a lita te su p erio a ră , a că ru i p e liculă este m ai rez is ten tă la ac ţiu n ea apei decît pelicu la u le iu lu i de in fiert.

A lte u le iu ri fab rica te d in sem in ţe oleaginose s în t : uleiul de rapiţă tehnic (ST A S 2078-70), uleiul de tu tun etc.

C aracteristicile p rincipale , co m p ara tiv e , ale com poziţiilo r p re p a ra te cu d iferite u le iu ri v egeta le , se p re z in tă a s t f e l :

— rez is ten ţa m ecanică a peliculei de vopsea cu u lei de tu n g este fo a rte bună, cu ulei de in es te b u n ă , ia r cu ulei de floarea soare lu i este s lab ă ;

— la încălzire, pelicula de vopsea cu ulei de tu n g şi aceea cu u le i de in nu se înm oaie, pe cînd pelicula de vopsea cu ulei de floarea so a re lu i se în m o a ie ;

— pelicula de vopsea cu ulei de tu n g este inso lubilă în so lv en ţi, aceea cu ulei de in este p a r ţia l solubilă, ia r aceea cu ulei de floarea so a re lu i e s te so lubilă.


L a folosirea u le iu rilo r v ege ta le se ţ in e seam a de n a tu ra p ro v en ien ţe i lor. A s t f e l :

— uleiul de tu n g se în treb u in ţează la p rep a ra rea lacurilo r şi em ailu rilo r de c a lita te superioară , fo losite a t î t la in te rio r c ît şi la e x te r io r ;

— u leiu l de in, la p re p a ra rea lacu rilo r pe b ază de ulei, p e n tru in te r io r şi ex te rio r, la p re p a ra rea vopselelo r şi em ailu rilo r p e n tru in te r io r şi e x te r io r ;

— uleiu l de floarea soarelu i, la p rep a ra rea vopselelo r şi em ailu rilo r p e n tru in te r io r ;

— u leiu l de ricin , la p re p a ra rea lacurilo r de n itrocelu loză ca p lasti- f ian t, ia r d u p ă p re lucra re , şi la p re p a ra rea u le iu rilo r fierte .

U leiurile sintetice s în t în locu ito ri ai u le iurilo r vegeta le , av înd la bază subprodusele de d is tila re a ţiţe iu rilo r sau a cărbun ilo r, la care se ad au g ă sica tiv i şi so lven ţi, d a to r ită că ro ra aceşti în locu ito ri c a p ă tă p ro p rie ta te a de a se solidifica în s tr a tu r i su b ţiri. D u ra b ilita te a şi c a lita te a lo r însă este m u lt in ferioară u leiu rilo r vegeta le .

în lo cu ito rii s in te tic i, cum s î n t : afteno lu l, ca rb o n a lu l, lacolul şi p e tro la tu m u l, se folosesc la lucrările de v o p sito rie in te rio a ră de m ică im p o rta n ţă .

U leiul v eg e ta l se încearcă pe şan tie r, însă u leiu l s in te tic n u m ai în lab o ra to r. U leiul v eg e ta l s ica tiv se încearcă p e n tru d e te rm in a rea tim p u lu i de u scare cu p ig m en ţi şi fă ră p igm enţi.

U leiurile se liv rează în v agoane c iste rnă , în b u to a ie de o ţel, în b u to a ie de lem n şi în b u to a ie de ta b lă cu c a p a c ita te a m in im ă de 25 1. T o a te vase le p e n tru u lei de v o p sit tre b u ie să fie u sca te şi cu ra te , să a ib ă pe ele num ele şi ad resa fabric ii p ro d u că to a re , d enum irea u leiu lu i şi g re u ta te a b ru tă sau g re u ta te a n e tă . P ă s tra re a pe şa n tie r a u le iu rilo r se face în re ze rv o are sau în v ase c u ra te şi acoperite , ev itîn d u -se am estecarea lor cu a lte u leiuri.

C) Em ulsiile. P rin am estecarea u n o r su b s ta n ţe care nu s în t a sem ăn ă to a re d in p u n c t de ved ere chim ic, cum a r fi de exem plu ulei şi apă , şi p rin tr-o ac ţio n are m ecanică a su p ra am estecu lu i, se o b ţin e în loc de so lu ţie, aşa-n u m ite le em ulsii.

E m ulsiile s în t d ispersii fo a rte fine de lia n ţi în m edii lichide, în g enera l în apă.

D acă se p u n lao la ltă apă şi ulei, cele două lich ide se v o r separa , u le iu l rid ic îndu-se d easu p ra apei. A m estecîndu-se în să p u te rn ic se v a o b ţin eo em ulsie. în acestă em ulsie u leiu l este d isp e rsa t în p a rtic u le fo a rte fine. P e n tru stab iliza rea unei em ulsii astfe l ca p a rticu le le de ulei să nu se separe de ap ă şi să se ridice la su p ra fa ţă , se in tro d u ce o s u b s ta n ţă n u m ită em ulgato r, ca re are p ro p rie ta te a de a se d izo lva în m a te ria lu l de b ază ,


p re lu n g in d v ia ţa em ulsiei,. Ca e m u lg a to r i se folosesc : să p u n u ri de sodiu , de p o tas iu , g e la tin ă , g răsim i cleiuri, alcalii, h id rox iz i m eta lic i etc.

în cazul em ulsiei apă în ulei, p rin am estecare p a rticu le le m ici de ap ă v o r fi p ro te ja te de em u lg ă to r in tro d u s în em ulsie şi d izo lv a t în apă . în cazu l em ulsiei u lei în apă , particu le le de ulei v o r fi p ro te ja te de em ul- g a to ru l d izo lva t în ulei.

E m ulsiile p o t fi d ilu a te n u m ai cu lich idu l de b ază . A s t f e l : em ulsia u le iu lu i în apă p o a te fi d ilu a tă n u m ai cu apă , ia r em ulsia ap ă în ulei, n u m a i cu ulei sau cu un so lven t al acestu ia .

E m ulsiile de apă în ulei se în tre b u in ţe a z ă la v o p sito rii. Au a v a n ta ju l că p e n tru o b ţin e rea unei pelicule de c a lita te su p erio a ră pe o su p ra fa ţă de 1 m 2, se în tre b u in ţe a z ă de 1,5 — 2 ori m ai p u ţin u lei fie rt, decît a tu n c i c înd se în tre b u in ţe a z ă o com poziţie p re g ă tită n u m ai cu ulei.

E m ulsiile de u lei în apă se în tre b u in ţe a z ă la com poziţii de z u g ră v it cu a p ă şi clei, fo rm în d pelicule de o re z is te n ţă m ecanică m u lt m ai m are, în co m p ara ţie cu peliculele com poziţiilo r ca re nu c o n ţin ulei.

d) R ăşinile. L a a lcă tu irea com poziţiilo r p e n tru vopsele, lacu ri sau em ailu ri se p o t folosi ca lia n ţi şi răşin ile , ca re s în t s u b s ta n ţe n a tu ra le sau a rtific ia le . R ăşin ile au u rm ă to a re le p r o p r ie tă ţ i : s în t so lub ile în so lven ţi organici, se înm oaie sau se topesc la u rca rea t r e p ta tă a te m p e ra tu r ii şi au p ro p rie ta te a de a se în tin d e pe su p ra fe ţe le su p o rt, rea liz îndu-se astfe l pelicule rez isten te .

R ăşin ile am esteca te în m od jud icios în com poziţiile de v o p sit, dau peliculelor acesto ra o seam ă de ca lită ţi , cum s î n t : d u ra b ilita te a , d u r ita te a , netezim ea, lu m in o z ita tea , izolare e lectrică, te rm ică , an tia c id ă , an tico rozivă , ignifugă etc.

D u p ă n a tu ra şi c o n s titu ţia lor, răşin ile se clasifică în două ca tego rii p rinc ipa le : răşin i n a tu ra le şi răşin i sin te tice .

Răşinile naturale d in care se p re p a ră lacurile s în t su b s ta n ţe o rganice coloidale, ca re au tr e c u t p rogresiv d in s ta re a flu id-v îscoasă în aceea de so lid-am orfă, t ra n s p a re n tă sau tra n s lu c id ă . C om poziţia lo r ch im ică este fo a r te v a r ia tă . E le s în t secre ţii de orig ine an im ală sau v eg e ta lă , de p ro v en ien ţă fo a rte veche, sau e x tra se d in d ife riţi a rbo ri, în special coniferi trop ica li.

Cea m ai im p o rta n tă d in tre aceste răşin i este şelacul. Şelacul este o ră ş in ă n a tu ra lă , re z u lta tă d in în ţe p ă tu r ile u n o r in sec te a su p ra frunze lo r a rb o re lu i de „lac“ d in In d ia . A ceste insecte p re lucrează sucul r e ţin u t în u rm a în ţe p ă tu r ii şi îl secre tează sub form a de şelac. Şelacul co n stitu ie m a te ria p rim ă cea m ai c ă u ta tă p e n tru fab ricarea lacu rilo r de sp irt, a lacurilo r p e n tru m obilă şi a lacu rilo r izo lan te. A re cu loare ga lb en ă cu


n u a n ţe de galben deschis p înă la m aro. T rebu ie p ă s tra t la rece, în tru c ît la că ldu ră se înm oaie şi fo rm ează blocuri.

D in aceeaşi ca tegorie se p o a te c ita şi colofoniul (sacîzul), ex tra s din tă ie tu r i în tru n c h iu r i de pin. E l este so lubil în alcool, în te re b e n tin ă , în w h ite -sp irt, în u le iu ri etc. Se foloseşte p e n tru lu c ră ri ie ftine şi p u ţin durab ile . A re te n d in ţa de a abso rb i apa şi este friab il. Se m ai în tr e b u in ţe a z ă la p rep a ra rea răşin ilo r a rtific ia le şi la cele m odificate.

în c ă de la în cep u tu l secolului X X u tiliza rea d in ce în ce m ai largă a peliculelor de p ro tec ţie şi de decoraţie , a a r ă ta t c ît de in su fic ien tă este p ro d u c ţia de u le iu ri s ica tive şi de răşin i n a tu ra le , fa p t care a s tim u la t c rearea de m a te ria le cu p ro p rie tă ţi s im ilare care au fost den u m ite răşin i s in te tice .

Răşinile sintetice, spre deosebire de răşin ile n a tu ra le , care dau d u r ita te şi luciu peliculelor vopselelor la care s în t ad ău g a te , fo rm ează ch ia r pelicula de p ro tec ţie , fie singure, ca în cazul p o liace ta tu lu i de v inii, fie com bin îndu-se chim ic cu u leiurile s ica tiv e ca în cazu l alch idalilo r. A stfel de răşin i s în t cele fenol-form aldehidice, u reo-form aldehid ice , po liesterice , epoxidice etc.

în cele ce u rm ează sîn t descrise răşin ile s in te tice fo losite la p rep a ra rea com poziţiilo r cu care se fin isează diversele e lem ente de con stru c ţii.

Poliacetatul de v in ii ( P V A ) . P rin p re lu crarea chim ică a gazu lu i m e tan se o b ţin e acetilena, ia r din acetilenă şi ac id acetic s in te tic se fa brică a c e ta tu l de v inii, care p rin polim erizare, dă p o liace ta tu l de v in ii. P o liace ta tu l de v in ii p e n tru lacuri se p rez in tă sub fo rm a de em ulsie lăp to asă (la tex ), în care particu le le de p o liace ta t de v in ii s în t d isp e rsa te în apă. D in această em ulsie se fab rică vopselele em ulsionate v inilice.

Com poziţiile de polim eri în em ulsie se p o t u tiliz a cu re z u ta te s a t is făcă to a re p e n tru acoperirea su p rafe ţe lo r su p o rt de că răm id ă , b e to n , ten cu ia lă sau g le tu ri de ipsos, cu pelicule care p re z in tă o a d e re n ţă b u n ă .

Com poziţiile pe b ază de a ra c e t E au p ro p rie tă ţi de p ro te c ţie d eo seb ite ; ele se p o t aplica pe z id ărie sau pe b e to n um ed, care co n tin u ă să se usuce sub pelicula de p ro tec ţie . A ceastă p e rm e a b ilita te la v ap o rii de ap ă se d a to re ş te alcoolului polivinilic c o n ţin u t în peliculă. P r in c o n tra c ta re a peliculei, pe v rem e u sca tă , se form ează canale, p rin care ies v ap o rii de apă d in zid. Sub a c ţiu n ea apei d in ex te rio r, alcoolul p o liv inilic tin d e să-şi m ărească v o lum ul p în ă la 600% , p ro ducînd astfe l e tan - şa rea su p ra fe ţe i acoperite cu com poziţia re sp ec tiv ă .

V opsitoriile cu a race t E rev in la u n p re ţ m ai scăzu t decît vopsito riile pe bază de ulei, ia r în cazu l zugrăvelilo r, deşi p re ţu l este m ai r id ic a t , aceasta se com pensează p rin c a lită ţile lo r superioare .


P rin ap licarea v o psito rie i cu a race t E , d irect pe sup rafe ţe le de b e to n ne ted e ale p e re ţilo r co n stru c ţiilo r (d in b e to n m onolit, tu r n a t în co fraje de in v e n ta r d in p an o u ri de p lacaj) s-a a juns la com pensarea d iferen ţe lo r d e p re ţ în tre această v o psito rie şi zug răv ea lă o b işnu ită , e lim in îud tencu irea .

A lch ida lii s în t cele m ai u tiliz a te răşin i s in te tice în in d u s tr ia lacurilo r, fiind o b ţin u te p rin reac ţia de policondensare care are loc în tre polialcooli şi poliacizi.

în in d u s tr ia lacurilo r şi a vopsele lo r se folosesc răşin ile alchidice m od ifica te cu acizi graşi, a că ro r gam ă de p roduse este d estu l de bo g a tă , liv rîndu -se sub denum irea com ercială de Rom alchid.

P rodusele de rom alch id se u tilizează în co n stru c ţii p e n tru vo p sito ria in te rio a ră şi ex te rio a ră a tîm p lă rie i (uşi, ferestre), p recum şi p en tru aco p e rirea su p ra fe ţe lo r m etalice. P e su p ra fe ţe de be to n , care au reac ţie a lca lină , nu s în t recom andab ile . Se p o t ap lica însă cu re z u lta te fo a rte b u n e pe su p ra fe ţe g le tu ite cu ipsos, în bă i şi b u că tă rii, fiind rez is ten te la ac ţiu n ea apei. C om para tiv cu vopsito riile pe bază de ulei, alch idalii p re z in tă a v a n ta ju l unei uscări rap ide , care p e rm ite ap licarea, la in te r v a le scu rte , a s tra tu r i lo r succesive.

D in p u n c tu l de vedere al costu lu i, vopsito riile pe bază de ro m a lch id se situ ează la u n nivel ap ro p ia t de cel al v o p sito riilo r de u lei, asi- g u rîn d pe lîngă o c a lita te superioară şi o im p o rta n tă econom ie de u le iu ri s icative.

R ăşin ile epoxidice s în t polim eri, ca re co n ţin în a fa ră de a to m i de ca rb o n şi h id rogen şi a tom i de oxigen.

P olim erii epoxid ici se în treb u in ţează în com poziţiile de v o p sit ob ţi- n îndu-se lacuri şi em ailuri ale că ro r pelicule s în t ne tede , lucioase şi fo a rte rez is ten te la ac ţiu n ea agen ţilo r atm osferici. D in această cauză se recom andă în special ap licarea lor pe su p ra fe ţe su p o rt a t î t din lem n, c ît şi m etalice , a fla te în m edii a tm osferice um ede şi m arine.

R ăşin ile acrilice se o b ţin p rin po lim erizarea m e tac rila tu lu i de m etil cu a lţ i a c rila ţi sau m e tac rila ţi. Se folosesc sub form ă de em ulsii în apă p e n tru com poziţii de v o p sit d e s tin a te acoperirilo r pe z idărie , b e to n etc.

R ăşin ile acrilice o b ţin u te p rin copolim erizarea d iferiţilo r m e ta c rila ţi şi a c rila ţi (de m etil, e til, propil, b u tii etc.) s în t u tiliz a te p e n tru com poziţii de v o p sit d e s tin a te acoperirii su p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n, de m a te ria le p lastice. Pelicu la o b ţin u tă este re z is ten tă la lum ină şi la apă, posedă o m are e la s tic ita te şi o ad e ren ţă b u n ă la d iferite su p o rtu ri.

S iliconii s în t polim eri din g ru p a po lie terilo r silicoorganici. E i se deosebesc de ceila lţi polim eri p rin fa p tu l că în s tru c tu ra lor ex istă a tom i de siliciu în locul a to m ilo r de carbon .


A ceşti po lim eri rez istă la c ă ld u ră şi frig m en ţin în d u -şi p ro p rie tă ţile în tr -u n dom eniu la rg de te m p e ra tu r i de la circa — 50°C şi p în ă la + 200°C au o h id ro fob ie fo a rte rid ic a tă (nu s în t u d a te de apă) şi o v îsco z ita te m are.

C om poziţiile de siliconi sub fo rm ă de lacuri, ap lica te pe su p ra fe ţe m eta lice , de b e to n , de lem n, pe ţe să tu r i, h îr tie etc., în pelicule fo a rte su b ţir i (circa 20 g /m 2), form ează u n s t r a t de p ro tec ţie b u n îm p o triv a ag en ţilo r a tm osferici.

D erivaţii cauciucului se o b ţin p rin tr a ta r e a cauciucu lu i cu clor şi se folosesc la lucră rile de v o p sito rii sub denum irea de cauciuc c lo ru ra t saU clor-cauciuc. Se p rez in tă sub fo rm a u n u i p ra f alb , uşor, a fîn a t, fin sau g ra n u la t. N u este tox ic , ia r pelicula de acoperire este fo a rte rez is ten tă la ac ţiu n ea p ro d u se lo r chim ice ca : acizi, clor, g licerină, sodă caustică , u le iu ri m inerale , h idrogen su lfu ra t etc. C lor-cauciucul este p rac tic n e in flam ab il şi se u tilizează la fab rica rea lacurilo r şi em ailu rilo r p e n tru v o p sirea h a le lo r şi in s ta la ţiilo r ind u stria le , a co n stru c ţiilo r m eta lice în m ed iu m arin etc.

e) Polim eri pe bază de celuloză. S în t com puşi chim ici ai celulozei. N itroce lu loza c o n s titu ie cel m ai v ech i m a te ria l p lastic p rodus pe cale ch im ică . D enum irile co respund com poziţie i lor chim ice, deosebindu-se a s tfe l u rm ă to rii d e r iv a ţ i : n itrocelu loza , a c e ta tu l de celuloză, benzil- celu loza etc T o ţi aceşti d e riv a ţi, cu excep ţia a c e ta tu lu i s în t inflam abili*

L acu rile pe b ază de d e riv a ţi celulozici se usucă repede şi dau peliculei u n aspec t ne ted , om ogen şi s tră lu c ito r .

Nitroceluloza (ST A S 3216-64) este o su b s ta n ţă v îscoasă, uşor so lubilă în un ii so lv en ţi organici (ace tonă , a c e ta t de b u tii, benzen etc.). D acă în so lu ţia de n itrocelu loză se ad au g ă p la s tif ian ţi (u leiuri vegeta le , e te ru ri e tc .), se form ează com poziţia de v o p sit. Pe licu la su b s ta n ţe i de v o p sit cu n itrocelu loză se în tă re ş te d a to r ită v o la tiliză rii so lv en ţilo r în cel m u lt o oră.

D in cauza in flam ab ilită ţii acesto r m a te ria le s-a p recon iza t reducerea consum ulu i şi în locu irea lor p rin a c e ta tu l de celuloză cu p ro p rie tă ţi a sem ăn ă to a re , d a r cu o in flam ab ilita te redusă.

N itroce lu loza se încearcă în lab o ra to a re .f) Bitumuri (ST A S 2664-66). M aterialele b itu m in o ase p o t fi n a tu ra le ,

p ro v en in d d in zăcăm in te care se găsesc ca a ta re în p ă m în t (asfa ltu rile ) sau a rtific ia le , p ro v en in d din d is tila rea petro lu lu i. E le sîn t am estecu ri de h id ro c a rb u ri cu p roduse de o x id are şi po lim erizare, p recum şi cu p a r tic u le de c ă rb u n e în suspensie.

C uloarea lo r este neagră, b ru n ă închis ; se p rez in tă (la te m p e ra tu ra o b işn u ită de 20°C) sub fo rm ă de co rpu ri solide sau lichide vîscoase.

Cartea zugravului ş.i vopsitorului 59

Peliculele com poziţiilo r de v o p s it pe b ază de b itu m sîn t aderen te , elastice, im perm eab ile şi au o m are p u te re de acoperire : rez istă la acizi şi la baze, nu rez is tă însă la a c ţiu n ea lum inii.

Se folosesc la fab rica rea lacurilo r de b itu m , d en u m ite şi asfa lt-lacu ri c a re p ro te jează de ru g in ă su p ra fe ţe le m eta lice şi conducte le care se în g ro ap ă în p ă m în t, p ro te jează ob iectele supuse la um ezeală sau apă , cum a r fi fu n d a ţiile de b e to n sau că răm id ă ale clăd irilo r, p ro te jează îm p o tr iv a p u trez ir ii b ărc ile sau p ă rţile de lem n ale v ap o are lo r şi se fo losesc cu re z u lta te fo a rte bune în in d u s tr ia e lec tro tehn ică şi a au tom obile lo r

C. M A T E R IA L E A U X IL IA R E

în procesu l tehno log ic de p re p a ra re a com poziţiilo r şi în cel de execu ta r e a lu crărilo r de zug răve li şi v o p sito rii se folosesc o serie de m ateria le a u x ilia re care co n trib u ie la îm b u n ă tă ţire a p ro p rie tă ţilo r, la reducerea p re ţu lu i de cost a com poziţiilo r şi, respectiv , la p reg ă tirea su p rafe ţe lo r su p o rt care se finisează.

D u p ă felul cum sîn t în tre b u in ţa te m ateria le le au x ilia re se clasifică.în :

— m ateria le aux ilia re folosite n u m ai la p re p a ra rea c o m p o z iţiilo r;— m ateria le au x ilia re fo losite a t î t la p rep a ra rea com poziţiilo r c ît

şi la p reg ă tirea su p ra fe ţe lo r su p o rt şi— m a te ria le au x ilia re fo losite n u m a i la p reg ă tirea su p ra fe ţe lo r su p o rt.

1. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR

a) Sicativii (STAS 1203-74). S în t su b s ta n ţe lichide sau solide, de n a tu r ă organică sau m inera lă , so lub ile în u le iu ri vegeta le . Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru accelerarea u scării peliculei a lacu rilo r şi a vopselelor. U n ad ao s p rea m are de s ica tiv i (peste 10% ) m icşorează c a lita te a s tra tu lu i d e acoperire, p rovocînd înm uierea peliculei respective.

S ica tiv ii cei m ai fo losiţi s în t n a fte n a ţii, care au u n c o n ţin u t b o g a t în m eta le şi o m are so lu b ilita te în u le iuri. Se o b ţin p rin p rec ip ita rea să ru rilo r m eta lice (de coba lt, p lum b, m angan), so lubile în apă , t r a t a te cu acizi naften ic i.

S icativ ii, pe lîngă ac ţiu n ea lo r d in tim p u l uscării, c o n tin u ă să in flu en ţeze pelicula ch ia r d u p ă ox idare , adică d upă fo rm area ei. A ceastă ac ţiu n e este d ău n ă to a re , în tru c ît g răb eş te îm b ă trîn ire a peliculei, in fluenţând to to d a tă s tru c tu ra şi c a lita te a ei. D e aceea sica tiv ii tre b u ie în tre b u in ţa ţi cu g rijă şi num ai în p ropo rţiile s tr ic t necesare.

« 2 Materii prime şi produse finite

a lau n u l dă zugăvelii u n luciu deosebit, cu u n aspect p lă c u t şi o fixează m ai b in e de su p ra fa ţa zu g răv ită .

în so lu ţie apoasă , ap lica tă pe su p ra fe ţe te n c u ite sau de lem n, d is tru g e sporii de c iupercă şi de m uşchi, cum şi u nele m icroorgan ism e şi îm pied ică fo rm area lor.

c) Acidul elorhidric (STAS 339-76). în so lu ţii slabe (1 —2 % ) se în tre b u in ţe a z ă la spă la rea eflorescenţelor a p ă ru te uneori, ca u n p ra f alb-roz, pe fa ţad e le de p ia tră sau de că răm id ă a p a re n tă . A m esteca t în com poziţiile p e n tru văru ie li, le m ăreşte rez is ten ţa . A plica t pe piese de o ţel, le c u ră ţă de rug ină . A cidul clorhidric teh n ic se liv rează ca o so lu ţie cu co n cen tra ţie de 37,5% de acid clorhidric.

d) Soda calcinată (carbonat de sodiu) (STAS 99-76). E s te u n p ra f a lb c ris ta liz a t, care se în tre b u in ţe a z ă la p rep a ra rea cleiu lu i de cazeină, p recu m şi la c u ră ţire a su p rafe ţe lo r a fu m ate , p ă ta te de g răsim i şi la c u ră ţ ir e a su p ra fe ţe lo r vo p site cu ulei, E s te solubilă în apă.

3 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR SUPORT

a) Materiale de şlefuit (abrazivii). Sînt m ateria le ab raz iv e ce s e rvesc la netez irea su p o rtu lu i pe care se aplică com poziţia , p recum şi a su p ra fe ţe i ch itu lu i, a ru n d u lu i şi însăşi a peliculei (ST A S 2055-68 A braziv i m ăcin a ţi, P ia tră de ş le fu it şi STA S 1469-68 A brazivi, te h n o logie şi clasificare).

E le se liv rează sub d iferite form e ca : p ie tre , p aste , p ra f sau fix a te pe u n su p o rt de h îr tie sau de p înză.

Cele m ai cunoscu te m a te ria le de şlefu it s în t u rm ăto a re le :Piatra ponce naturală este un m a te ria l poros, de p ro v en ien ţă v u lc a

nică, de cu loare albă-cenuşie şi a t î t de uşoară în c ît p lu te ş te pe ap ă . A re d u r ita te a 6 şi nu este a ta c a tă de acizi. T ă ia tă în fo rm ă de c a lu p u ri de d iferite m ărim i se în tre b u in ţe a z ă p e n tru şlefu irea u sca tă sau u m ed ă a sup rafe ţe lo r c h itu ite , g ru n d u ite , sp ac lu ite e tc ; m ăc in a tă în fo rm ă de pu lbere , sim plă sau în am estec cu a lţ i ab raziv i, la şlefu iri fine.

P ia tra de frecat este o că răm id ă arsă, fa b ric a tă din arg ilă a lb ă , fă ră nisip, av în d su p ra fa ţa n ed e tă şi o d u r ita te m ijlocie. Se în tre b u in ţe a z ă la şlefu irea u sca tă a su p rafe ţe lo r te n c u ite , în a in te de ap licarea g ru n du lu i.

Piatra ponce artificia lă se o b ţin e p rin tr a ta r e a te rm ică a am estecu lu i de caolin, c re tă , n isip şi fe ld sp a t n a tu ra l. Se p rez in tă cu o cu loare u n ifo rm ă, cu aspect asp ru , s tru c tu ră om ogenă, poroasă. Se foloseşte la ş lefu irea ch itu rilo r în lu c ră ri de vopsito rie .


H lrtia de şle fu it (ST A S 1581-61) este un m a te ria l cu p ro p rie tă ţi ab raz iv e , o b ţin u t p rin fixarea, cu a ju to ru l cleiului de piele, a u n u i s t r a t de ab raz iv sub fo rm ă de g ran u le pe un su p o rt de h îr tie sau h îr tie co m b in a tă cu p înză.

Se liv rează sub fo rm ă de foi de 2 3 x 3 0 cm, de coli de 4 5 x 7 0 cm şi su b form ă de benzi.

H îr tia de şlefu it se clasifică d upă n a tu ra , d u r ita te a şi g ran u la ţia a b raz iv u lu i în d ife rite tip u ri, s im boliza te a s t f e l :

— H S din g ran u le de stic lă de cu loare a lbă-verzu ie , cu g ra n u la ţia de la 5 la 4 0 ;

— HC din g ran u le de c u a rţ (crem ene) de cu loare a lbă cenuşie, ga lbenă sau neag ră-g ri, cu g ra n u la ţia în tre 6 şi 100 ;

— H E din g ran u le cu e lec troco rund no rm al şi H E n cu electrocorund nobil, cu g ra n u la ţia în tre 5 şi 40 ;

— H C n din g ran u le de c a rb u ră de siliciu (carbo rund) de cu loare n eag ră şi H C v de cu loare verde , cu g ra n u la ţia în tre 5 şi 40.

P în za de şle fu it (ST A S 1582-61) diferă de h îr t ia de şlefu it, av înd su p o rtu l de p înză . E a se clasifică d u p ă n a tu ra , d u r ita te a şi g ran u la ţia a b raz iv u lu i, în aceleaşi t ip u r i ca şi h îr t ia de şlefu it, av în d la in iţia le , ca p rim a lite ră , P în loc de H , s im bo liza tă a s t f e l :

— P S din g ran u le de stic lă ;— PC d in g ran u le de c u a rţ ;— P E din g ran u le de e lec trocorund n o rm a l;— P E n din g ran u le de e lec troco rund n o b i l ;— P C n d in g ran u le de c a rb u ră de siliciu de cu loare neagră ;— PC v din g ran u le de c a rb u ră de siliciu de cu loare verde.D im ensiun ile g ran u le lo r s în t cup rin se în tre 5 şi 40.N o ta re a g ra n u la ţie i m ate ria le lo r ab raz iv e se face cu num ere de

la 4 la 200, care co respund cu o a n u m ită m ărim e a g ranu le lo r, conform in d ica ţiilo r d in ta b e lu l 1.

H îr tia şi p înza de şlefu it se în tre b u in ţe a z ă p e n tru şlefuirea s u p ra fe ţe lo r ce se zug răvesc sau se vopsesc. P e n tru c u ră ţire a sup rafe ţe lo r se fo loseşte h îr t ia sau p înza de ş le fu it cu g ran u le m ari de ab raziv n u m ă ru l (40—50). P e n tru şlefuirea locurilor c h itu ite şi su p rafe ţe lo r şpaclu ite se folosesc num ere le 23, 20 şi 16, ia r p e n tru şlefuirile m ai fine, p en tru în d e p ă r ta re a a sp e rită ţilo r şi rizu rilo r peliculelor s tra tu r ilo r in ferioare de v o p sea se folosesc num erele 12, 10 şi 8.

P e n tru lu c ră ri de v o p sito rie de c a lita te superioară (ex ecu ta te cu lacu ri şi em ailu ri ca re se şlefuiesc), se folosesc hîrtii şi p înze de şle fu it rezistente la apă. A cestea se nu m ero tează cu num erele de la 20 la 4. A s t f e l : cu h îr tia sau p înza de şlefu it n u m ăru l 20, care are granu le le cele


Tabelai 1

N u m ăru lD im enaiunia granu lelo r

(fracţiuni lo r principale) V-

N um ăru iD im ensiunea g ranu le lo r

(fracţiun ilo r princ ipale)

200 2 500-2 000 20 250 - 200160 2 000-1 600 16 200-160125 1 600-1 250 Pulberi100 1 250-1 000 12 160-12580 1 000- 800 10 125-10063 800- 630 8 100- 8050 630- 500 6 8 0 - 6340 500- 400 5 6 3 - 5032 400- 315 4 5 0 - 4023 315- 250

m ai m ari, se c u ră ţă sup rafe ţe le m etalice ce u rm ează a fi vo p site . Cu n u m ă ru l 12 se şlefuiesc locurile c h itu ite şi su p rafe ţe le şpaclu ite . Cu n u m ăru l 8 se şlefu ieşte pelicula de g ru n d şi p rim u l s t r a t de vopsea. Cu num erele 5 şi 4 se şlefuiesc şi se re tu şează defin itiv locurile defec te răm ase încă pe su p ra fa ţa peliculelor în a in te de ap licarea u ltim u lu i s t r a t de vopsea.

Şm irghelul (em eri) se p rez in tă sub fo rm ă de p ra f c o n s titu it din g ran u le ab raz ive sau d in g ran u le ag lom era te cu lian ţi de clei. G ranu lele s în t de p ro v en ien ţă m inera lă (oxid de a lum in iu şi m inereu ri de fier şi m agneziu ,) de cu loare neagră , gri-înch is sau n eg ru -a lb ăstru i, opac.

Se fo loseşte la şlefuirea fină a peliculelor.b) Soda caustică . Soda cau stică (h id rox id de sodiu) (ST A S 98-76,

sodă cau stică c ris ta liza tă şi STA S 3068-69, sodă cau stică so lu ţie) este u n m a te ria l co m p act, c rista lin . Se în treb u in ţează în so lu ţii de d ife rite c o n c e n tra ţii la în d e p ă rta rea peliculelor de lacu ri şi vopsele vechi, p recum şi la c u ră ţire a p e te lo r grase. E s te o o tra v ă p u te rn ică , d in care cau ză tre b u ie d ep o z ita tă şi p ă s tra tă cu a ten ţie . D istruge pielea, ca rnea , sto fele etc. pe care ev en tu a l le stropeşte .

D. P R O D U S E IN D U S T R IA L E F IN IT E

P e şan tie re le de co n stru c ţii se folosesc p e n tru ch itu iri, g ru n d u iri, vopsiri, lăcuiri, em a ilă rie tc ., o serie de com poziţii p re p a ra te în a te lie re de şa n tie r sau în fabric i de specia lita te .

O d a tă cu creşterea co n tin u ă a vo lum ulu i lu crărilo r de v o p sito rii au c rescu t p ro p o rţio n a l şi c a n tită ţi le de com poziţii folosite la fin isarea p rin acoperire cu pelicu le a sup rafe ţe lo r. în s ta d iu l ac tua l, p re p a ra rea com poziţiilo r în ate lierele de şa n tie r nu a m ai corespuns nici c a n ti ta t iv

Cartea zugravului şi vopsitorului G5

şi nici c a lita tiv cu cerin ţe le m ereu crescînde ale lu c ră rilo r de con stru c ţii, î n consecin ţă s-a recurs la p re p a ra rea com poziţiilo r ap roape în to ta l i ta te a lo r în fab ric i de sp ec ia lita te d o ta te cu u tila je m oderne de m are p ro d u c t iv i ta te , p recum şi cu lab o ra to a re care con tro lează p e rm an en t c a lita te a a t î t a m ate ria le lo r com ponen te c ît şi a p roduselo r fin ite .

In d u s tr ia de lacuri şi vopsele d in ţa r a n o a s tră a rea liza t o creştere a c a n ti tă ţ i i şi c a lită ţii p roduselor, com pletînd to to d a tă şi so rtim en te le cu cele m ai noi t ip u r i de p roduse p e n tru cele m ai d ife rite scopuri.

P rodusele fin ite s în t liv ra te de fabric i în am b a la je specifice fiecărui so rtim en t (cu tii şi b idoane de ta b lă z in ca tă sau lăcu ită , b u to a ie de ta b lă , dam igene p ro te ja te etc.), m a rca te v izib il, conform dispoziţiilo r d in s tan d a rd e .

A m bala je le tre b u ie ţ in u te erm etic închise p e n tru a se ev ita im - p u rificarea co n ţin u tu lu i, ev ap o rarea so lven ţilo r şi su b s ta n ţe lo r v o la tile şi, în consecin ţă , fo rm area cojilor la su p ra fa ţa produselor.

C ap ac ita tea am bala je lo r este specifică fiecărui p rodus şi v a riază de la 250 g la 400 kg.

D ep o z ita rea p roduselo r fin ite se face în m agazii închise, u scate , b in e aerisite , la ca re te m p e ra tu ra nu scade sub + 7 °C şi nu dep ăşeşte + 20°C şi în care s-au lu a t .toate m ăsurile de pază c o n tra incendiilor.

în c o n tin u a re v o r fi p rezen ta te produsele fin ite , liv ra te de fabricile d in ţa r a n o a s tră şi folosite cel m ai frecven t în c o n stru c ţii sub fo rm a de ch itu ri, g ru n d u ri, vopsele, lacuri şi em ailuri, p recum şi sim bolizarea lor conven ţională .

1. SIMBOLIZARE

P e n tru a se e lim ina orice confuzie în tre p rodusele in d u str ia le fin ite , d in cauza d iv e rs ită ţii so rtim en te lo r liv ra te de fabric i, s-a p recon iza t sim bolizarea a t î t a p roduselo r fin ite , c ît şi a m a te riilo r p rim e şi auxiliare.

S im bolul este com pus fie d in cifre şi re p rez in tă seria de fab rica ţie a p rodusu lu i, fie d in lite re şi cifre care dau ind ica ţii a su p ra p rodusu lu i în o rd in ea u rm ă to a re :

— in iţia la p ro d u su lu i f i n i t ;— cifra ca re rep rez in tă cu loarea ;— cifra ca re rep rez in tă n u a n ţ a ;— cifra care ind ică n a tu ra m aterie i p rim e (acesta p o a te fi se p a

ra tă de cifrele an te rio a re p r in tr-u n p u n c t ) ;— n u m ăru l de ord ine al re ţe te i (aceasta este se p a ra t de cifra care

ind ică n a tu ra m aterie i p rim e p rin tr-o lin iu ţă).


In iţia le le p roduselo r fin ite şi a m a te riilo r prime, şi aux ilia re s în t : C p e n tru c h i tu r i ; G p e n tru g ru n d u ri ;D p e n tru d i lu a n ţ i ; L p e n tru l a c u r i ;E p e n tru e m a ilu r i ; S p e n tru s i c a t iv i ;U p e n tru u le iu ri s ica tive ; V p e n tru v o p sea ;

I p e n tru p ro d u se ignifuge. Cifrele rep rezen tîn d cu loarea şi n u a n ţa p ro d u su lu i s în t cele in d ica te

în ta b e lu l 2.Tabelul S

D enum irea oul orii S im bo lu l oul orii

S im boluln uan ţe i D enum irea cu lo rii

S im bolu lcu lo rii

S im bolu lnuan ţei

Incolor 0 00 Albastru 6 6263

Alb 1 10 6567

Roşu 2 23 6929

Brun 7 71Portocaliu 3 35 72

73Galben 4 40 75

45 7947

Cenuşiu (gri) 8 81Verde 5 51 82

53 895558 Negru 9 9059

Pentru nuanţe cu variaţii de tonuri, limitele se indică prin mostrele respective.

M ateria p rim ă p rinc ipa lă este e x p rim a tă p rin u rm ăto a re le c ifre :1. p e n tru u le i ;2. p e n tru d e r iv a ţi c e lu lo z ic i;3. p e n tru ră ş in i n a tu ra le sau b i tu m u r i ;4. p e n tru ră şin i s in te tice de p o lim eriza re ;5. p e n tru răşin i alchidice ;6. p e n tru răşin i epoxidice, siliconice, am idice şi p o liu re tan ice ;7. p e n tru m a te rii ig n ifu g e ;8. p e n tru p o lia c e ta t de v i n i i ;9. p e n tru ră şin i de m odificare a p roduse lo r n a tu ra le .


N u m ăru l de o rd ine al re ţe te i es te acel p re v ă z u t de c ă tre M iniste ru l In d u s tr ie i C him ice şi se înscrie în s tan d a rd e le de c a lita te sau norm ele te h n ic e respective .

E x e m p l i f i c ă r i :— C 891-1, s im b o lizează : c h it (C) de cu loare cenuşie (gri), n u a n ţa

89, pe b ază de ulei (1), re ţe ta nr. 1 (denum irea com ercială : „ch it de cu ţit" ) .

— D 002-1, sim bolizează : d ilu a n t (D) incolor (0), n u a n ţa 00, pe— b ază de d e riv a ţi celulozici (2), re ţe ta nr. 1 (d en u m irea com ercială :

„ d ilu an t n i tro “).— E 652-1, sim bolizează : em ail (E) a lb a s tru (6), de n u a n ţa 65,

pe bază de n itrocelu loză (2), re ţe ta nr. 1 (denum irea co m ercială : „ n itro e m a ir (a lbastru ).

— U 001-20, sim bolizează : ulei (U), incolor (0) n u a n ţa 00, pe bază de ulei (1), re ţe ta nr. 20 (denum irea com ercială : „R apidol").

— G 425-1, sim bolizează : g ru n d (G) de cu loare g albenă (4), n u a n ţa (42), pe bază de răşin i alchidice (5), re ţe ta nr. 1 (denum irea co m ercia lă : „g rund de îm b ibare , galben binale").

— L 003-8, sim bolizează : lac (L) incolor (0), n u a n ţa 00, pe bază de ră şin i n a tu ra le (3), r e ţe ta nr. 8 (denum irea com ercială : „E x- presslac").

— S 001-1, sim bolizează : s ica tiv (S) incolor (0), n u a n ţa 00, pe bază de ulei (1), re ţe ta n r. 1 (denum irea com ercială : „ tereb ina").

— V 508-210, sim bolizează : vopsea (V) de cu loare v e rd e (5), n u a n ţa 50, pe b ază de p o lia c e ta t de v in ii (8), r e ţe ta nr. 210 (denum irea com ercială : „vopsea d in v in a ro m " vern il).

2 . GRUNDURI GATA PREPARATE

G rundurile asigură în m are m ăsu ră ad e ren ţa peliculelor de s u p ra feţele su p o rt pe care se aplică co n trib u in d a t î t la d u rab ilita tea , c ît şi la c a lita te a acesto ra . P r in folosirea co resp u n ză to are a m a te riilo r com pon en te , unele g ru n d u ri au o ac ţiu n e an tico rosivă asu p ra m etalelor, ia r a ltele o ac ţiu n e h idrofugă asu p ra su p rafe ţe lo r de lem n şi ipsos, p rin îm pied icarea p ă tru n d e rii apei în porii respectiv i. Ţ in în d seam a de aceste consideren te , se deosebesc tre i ca tegorii de g ru n d u ri şi an u m e :

— g ru n d u ri de îm b ibare ;— g ru n d u ri an tico rosive ;— g ru n d u r i de acoperire sau de culoare.


a) Grundurile de îmbibare. C onstitu ie p rim u l s t r a t de p ro tec ţie care se aplică pe tîm p lă r ia de lem n şi pe su p rafe ţe le de ipsos, un ifo rm izîndu - le p u te rea de ab so rb ţie şi co n stitu in d to to d a tă şi s t r a tu l de leg ă tu ră în tre s tr a tu l su p o rt şi s tr a tu l u rm ă to r de şpac lu ia lă sau vopsea.

Cele m ai fo losite g ru n d u ri de îm b ib a re p roduse de fabric ile n o as tre au ca b ază u leiu rile v ege ta le , cum este G 001-5 sau răşin ile alcliidice, cum este G 005-2. A spectu l peliculei d u p ă u scare este tra n s p a re n t m a t. E le se p ig m en tează fo a r te s lab p e n tru ca p ă rţile peste care s-au ap lica t să se p o a tă deosebi u şor de cele neacoperite .

b) Grundurile antieorosive. S în t folosite p e n tru p ro te ja re a m eta le lo r. S u b s ta n ţa p ro te c to a re d in com poziţia g ru n d u lu i o form ează p ig m en ţii speciali fo losiţi în acest scop.

D u p ă su b s ta n ţa peliculogenă şi p ig m en tu l an tico rosiv fo losit se deosebesc:

— g ru n d u ri an tieo ro siv e pe b ază de ulei şi m in iu de p lum b G 351-4 sau galben de zinc G 431-1 ;

— g ru n d u ri an tieo ro siv e pe b ază de răşin i alcliid ice şi m in iu de p lum b G 355-4 ;

— g ru n d u ri reac tiv e an tieo rosive pe b ază de b u tiro l po liv in ilic şi c ro m a t de zinc G 404-50/1, am esteca t în m o m en tu l în tre b u in ţă r ii cu o so lu ţie de acid fosforic ca în tă r ito r G 404-50/11.

G rundurile an tieorosive pe b ază de ulei şi răşin i a lch id ice d au pelicule du re şi cu aspect sem im at. G ru n d u rile reac tiv e au o u scare ra p id ă şi o eficac ita te an tico rosivă su p erio ară ce lo rla lte g ru n d u ri, u tiliz în d u -se la p ro te ja rea co n stru c ţiilo r şi e lem ente lo r m eta lice expuse la a tm o sfe ră im p u rifica tă a cen tre lo r in d u s tr ia le şi a ac ţiu n ii apei de m are. E le fo rm ează pe su p ra fa ţa m eta le lo r un s t r a t su b ţire m icrocrista lin , fo a rte ad e re n t, c o n s ti tu i t d in fo sfa ţi m etalic i, d easu p ra că ru ia se află o p e licu lă su b ţire de b u tiro l poliv in ilic , legat chim ic de s tr a tu l de fosfa ţi, p rin in te rm ed iu l u n u i com plex fosfo-crom ic al răşin ii.

c) Grundurile de acoperire sau de culoare. A cestea fo rm ează s t r a tu l de bază al vopsele lo r sau em ailurilo r. S în t p re p a ra te în g enera l în aceeaşi cu loare şi cu acelaşi lian t ca şi com poziţia s tra tu lu i care se su p rap u n e , av în d o co n s is ten ţă m ai flu idă şi o p ro p o rţie m ai m are de p ig m en ţi şi m a te ria le de u m p lu tu ră .

F olosind aceeaşi cu loare a t î t la g ru n d , c ît şi la s tr a tu l u rm ă to r de vopsea sau em ail, se o b ţine o c reşte re a p u te rii de acoperire a celei d in u rm ă , care , în această s itu a ţie se p o a te ap lica în tr -u n s t r a t su b ţire .

Peliculele g ru n d u rilo r de acoperire s în t dure , au aspec t m a t sau se m im at.


3 . VOPSELE GATA PREPARATE

V opselele p roduse de fabricile de sp ec ia lita te se p rez in tă sub fo rm ă de suspensii de p ig m en ţi în s u b s ta n ţe peliculogene, cu sau fă ră adaos de m a te ria le de u m p lu tu ră . A p lica te în s t r a tu r i su b ţir i dau d upă u scare pelicule cu aspec t m a t p înă la sem ilucios.

D u p ă n a tu ra su b s ta n ţe i peliculogene vopselele se clasifică as tfe l s— vopsele pe b ază de u lei v e g e ta l ;— Vopsele pe bază de b itu m ;— vopsele pe bază de răşin i a lc h id ic e ;— vopsele pe b ază de em ulsii d in ră ş in i de p o lim e riz a re ;— vopsele ignifuge.a) Vopselele pe bază de ulei. Se p roduc sub fo rm ă de suspensii de p ig

m en ţi şi m a te ria le de u m p lu tu ră în u le iu ri s ica tive sau sem isicative, cu sau fă ră adaos de ulei po lim eriza t. D u p ă c a n ti ta te a şi c a lita te a u leiu lu i fo losit, vopselele de ulei se îm p a rt în : vopsele p e n tru in te rio r şi vopsele p e n tru ex te rio r, rez is ten te la in te m p e r i i : Pelicu lele acesto r vopsele au a sp ec t sem im at p în ă la lucios. *

Cea m ai fo losită vopsea pe bază de ulei v eg e ta l este v o p seau a cu den u m irea de L in o x in , liv ra tă în d ife rite c u lo r i: a lbă (V 101-1 a), crem (V 401-1 a), v e rd e (V 531-1 c) etc., care se ap lică a t î t la ex te rio r c ît şi în in te rio r pe su p ra fe ţe -su p o rt de lem n, m e ta l sau g le t de ipsos. P e licu la re z u lta tă este sem ilucioasă, cu tim p de u scare de 24 ore.

P e n tru p ro te ja re a în v e lito rilo r de ta b lă se fo loseşte un p rodus fa b r ic a t pe b ază de u le iu ri v ege ta le s ica tive şi p ig m en ţi cu den u m irea de D eruginol (V 731-9), deoseb it de re z is te n t fa ţă de agen ţii a tm osferici.

Pelicu la d upă u scare are un asp ec t sem ilucios, ia r tim p u l necesar u scă rii este de 24 ore.

b) Vopselele pe bază de bitum . Se fab rică d upă o serie de re ţe te , co re sp u n ză to a re su p ra fe ţe lo r pe care se aplică. A stfel, p e n tru e lem entele m e ta lice ale u scă to riilo r de lem n se folosesc p rodusele V 903-65,V 813-66 si V 903-68, ia r p e n tru p ro te ja rea tencu ielii, p ro d u su lV 903-63. '

P elicu la re z u lta tă d u p ă u scare a re un asp ec t lucios-sem ilucios, are c a lită ţi an tico rosive şi rez is tă îndeosebi la a c ţiu n e a apei. T im p u l de u scare a peliculei este de 6 — 24 ore.

c) Vopselele pe bază de răşini alchidice şi alelndo-am inice. S în t p ro duse care se folosesc pe şan tie re le de c o n s tru c ţii ca vopsele in te rm ed iare , co n s titu in d p rim u l s t r a t de v o p sea la fin isarea unei su p ra fe ţe cu em ailu ri pe bază de ră ş in i a lch id ice sau alchido-am inice.


Se liv rează în cu loarea co resp u n ză to are celei alese p e n tru em ailu ri cu care se acoperă , cum a r f i : V 105-1, V 735-2, V 835-2, V 835-1 etc. p e n t r u cele alchidice, sau , p e n tru cele a lc h id o -a m in ic e : seriile 5202 (vopsea in te rm ed ia ră galbenă), 5240 (vopsea in te rm e d ia ră albă), 5248 A (vopsea in te rm ed ia ră crem ) etc.

Vopselele a lch id ice in te rm ed ia re se ap lică pe su p ra fe ţe te n c u ite şi g le tu ite , pe su p ra fe ţe de lem n şi pe su p ra fe ţe m etalice.

Peliculele re z u lta te s în t d u re şi e lastice cu asp ec t sem im at p în ă la lucios, d u p ă felu l p ro d u su lu i l iv ra t la cererea beneficiarulu i.

T im p u l de u scare a peliculei este de 24 ore.d) Vopselele pe bază de em ulsii din răşini de polimerizarc. S în t p ro

duse de fab ric i fo losind ca l ia n t p o lia c e ta tu l de v in ii (PV A ) şi s în t liv ra te sub den u m irea com ercială de V inarom în d ife rite culori, ca : V 108-210 (albă), V 408-212 (crem ), V 508-210 (vern il desehis), V 608-220 (a lb a s tru cer) etc. Se aplică pe su p ra fe ţe -su p o rt de lem n, ten cu ia lă , c ă ţă m id ă , p ia tră şi be ton . Peliculele re z u lta te s în t rez is ten te , lavab ile şi poroase, însă lip site de sup le ţe , cu asp ec t m a t sau sem im at. T im p u l de u scare a peliculei este de 39 m in însă tim p u l de u scare în tre două s t r a tu r i co n secu tiv e este de 1 — 8 ore.

T ra n sp o rtu l şi d ep o z ita rea p roduse lo r V inarom se face n u m a i la te m p e ra tu r i p este + 5°C p e n tru a se ev ita în g h e ţa rea apei din com poziţie şi d eg rad area în consecin ţă a p rodusu lu i, fă ră p o s ib ilită ţi de recu p erare .

P ă s tra re a p roduselo r V inarom nu tre b u ie să depăşească 6 lun i de la d a ta p re p a ră r ii lo r d eo arece se riscă ca s u b s ta n ţe le co m p o n en te ale em ulsiei să se separe (să se , ,ta ie „ “)

e) Vopselele ignifuge. S în t p roduse care se folosesc în co n stru c ţii p en tru p ro te ja rea lem nulu i îm p o triv a focului, îm p ied ic înd ap rin d e rea lui. P e licula acesto r vopsele reduce v ite z a de a rd e re şi de p ro p ag are a flăcării.

Vopselele ignifuge fo losite c u re n t în c o n s tru c ţii s în t cele pe bază de silica ţi cu u m p lu tu ri d in m icroazbest, ox id de zinc, m ică, nisip, ta lc etc.

V opselele pe bază de silicaţi (I 107-1) se ap lică , în special, la v o p sirile in terioare , o b ţin în d u -se o pelicu lă d u ră , d u rab ilă şi cu aspec t p lăcu t. T im p u l de u scare a peliculelor în tre două s tr a tu r i succesive este de 24 ore.

D iluarea vopselelor se face cu apă.P e n tru e x te rio r se folosesc vopsele ignifuge (I 107-30) sub fo rm ă de

tre i p roduse in te rm ed iare , ca re se ap lică în tr e i s tr a tu r i succesive. P r i m ul co n stitu ie m ateria lu l ignifug p ropriu -zis, al doilea face pelicula p rim u lu i insensibilă la u m id ita te , ia r al tre ilea acoperă su p ra fa ţa lem nulu i cu o peliculă rez is ten tă la a c ţiu n ea agen ţilo r a tm osferici, d u rab ilă şi cu aspect p lăcu t.


D iluarea p rim elo r două p roduse se face cu apă , ia r a celui de al tre ile a cu d ilu an t pe bază de u lei D 001-1.

In te rv a lu l de ap licare în tre p rim u l şi al doilea s t r a t este de 1/2 oră, ia r în tre al doilea şi al tre ilea de 24 ore.

P e n tru o b ţin e rea u n u i a spec t p lă c u t, peste u ltim u l s t r a t de vopsea ign ifugă se p o a te ap lica u n s t r a t de v o p sea sau de em ail pe bază de ulei sau ră şin i s in te tice .

T e rm e n u l de folosire a vopselelor ignifuge de in te rio r este de două lun i, ia r a celor de ex te rio r, t r e i luni.

D ep o z ita rea se face în m agazii u sca te şi la o te m p e ra tu ră de m in im um + 5°C.

Vopselele ignifuge, m en ţio n a te m ai îna in te , nu se p o t aplica pe tim p friguros (sub + 5°C), deoarece au ca so lven t apa.

P ro d u se noi cu c a lită ţi ignifuge superioare s în t em ailurile alchidice cu ad ao su ri de su b s ta n ţe anorgan ice, ca : bo rax , oxizi de s tib iu etc., ca re în p ro cesu l de a rdere , dega jă su b s ta n ţe care îm pied ică arderea. Ca produse noi ignifuge se m ai m en ţionează şi em ailu rile pe bază de c lorcauciuc şi perc lo rv in il, cu sau fă ră adaos de oxizi de stib iu .

4 . LACURI

L acu rile se fab rică în tr-o gam ă im p o rta n tă de p roduse care diferă în tre ele p rin com poziţia lor. Se p rez in tă sub fo rm ă de so lu ţii de răşin i, de d e r iv a ţi celulozici sau de b itu m în so lven ţi, cu sau fă ră adaos de ulei. L acu rile sîn t incolore sau slab co lo ra te de răşin ile sau uleiurile în tre b u in ţa te .

L acu rile se folosesc a t î t ca p roduse fin ite c ît şi ca produse sem ifin ite p e n tru p re p a ra re a em ailurilor.

D upă uscare, lacurile ap lica te în s tra tu r i su b ţir i dau pelicule t r a n s p a re n te (cu excep ţia lacului de b itu m ) şi cu aspect lucios.

A legerea lacu rilo r se face ţ in în d seam a de :— c a p a c ita te a de în tin d e re a lacu lu i (p ro p rie ta te a lacului ap lica t

cu pensu la peste o p lacă de stic lă de a fo rm a su p ra fe ţe ne tede p rin d isp a r iţia u rm elo r de pensu lă sc u rt t im p de Ia a p lic a re ) ;

— e la s tic ita te a peliculei (p ro p rie ta te a peliculei de a se în tin d e fă ră să a p a ră c ră p ă tu r i pe su p ra fa ţa e i ) ;

— flex ib ilita tea peliculei (p ro p r ie ta te a peliculei de a se îndoi fă ră să se d e te r io re z e ) ;

— rez is ten ţa la ac ţiu n ea ap e i şi la so lu ţiile acide, alcaline şi s a l in e ;— d u r ita te a peliculei (re z is te n ţa pe care o opune pelicula a tu n c i

c în d este zg îria tă cu u n v îrf m etalic).


Peliculele lacurilor sînt durabile, p ro tejează suprafeţele pe care le acoperă, au un luciu specific şi un aspect decorativ .

D upă re z is ten ţa fa ţă de in tem p erii a su b s ta n ţe i peliculogene se d e o sebesc : lacu ri p e n tru in te rio r şi lacu ri p e n tru ex te rio r.

D u p ă su b s ta n ţa de bază peliculogenă, care im p rim ă ca rac te ris tic ile sale peliculei, şi de so lven tu l folosit, lacurile se p o t clasifica astfe l :

— lacuri pe bază de u le i ;— lacuri pe b ază de sp ir t ;— lacuri pe b ază de d e riv a ţi celulozici ;— lacuri pe b ază de b itu m ;— lacu ri pe b ază de răşin i s in te t ic e .a) Lacurile pe bază de ulei. Se fab rică din u le iu ri v eg e ta le s ic a tiv e

sau sem isicative, cu adaos de răşin i sin te tice , so lv en ţi şi s ica tiv i. U le iu l asigură e la s tic ita tea peliculei, ră ş in a m ăreşte d u rita te a , so lv en ţii u ş u rează ap licarea lacului, ia r s icativ ii scu rtează d u ra ta de uscare .

U leiurile cele m ai fo losite s în t cele de in şi de tu n g sub fo rm ă de u le i f ie r t (s ica tiv ) sau sub fo rm ă de ulei p o lim eriza t. D u p ă c o n ţin u tu l de ulei lacurile se clasifică în lacu ri g rase şi lacu ri slabe.

Peliculele lacurilo r g rase au o d u ra tă m ai m are de u scare d ec ît a lacu rilo r slabe, s în t elastice, lucioase, rez is ten te la in tem perii, fo losindu-se a t î t la in te rio r c ît şi la ex terio r. U n astfe l de lac este cel p rodus sub d e n u m irea de D urolac (L 001-27), sau lacu l p e n tru ex te rio r L 001-5.

L acu rile slabe d au pelicule cu luciu m ai p ro n u n ţa t, m ai dure, în să m a i p u ţin rez is ten te decît peliculele lacurilo r g rase, d in care cau ză se folosesc num ai p e n tru fin isări la in terio r. U n astfe l de p ro d u s este lacu l de bază p e n tru in te rio r L 001-1.

T im p u l de uscare a peliculelor de lac pe b ază de ulei este de 24 ore, în a fa ra celei de D uro lac care se usucă în 8 ore.

D iluarea p roduselo r se face cu w h ite -sp irit sau cu d ilu a n tu l D 001-1.b) Lacurile pe bază de spirt. Se o b ţin p rin d izo lvarea ră şin ilo r n a

tu ra le sau s in te tice în alcool. R ăşin ile n a tu ra le fo losite în acest scop s î n t : şelacul, cololoniul, copalu rile etc., ia r d in cele s in te tice : fenol- fo rm aldehidele şi n itrocelu loza t ip A.

L acu rile pe bază de sp ir t se folosesc la fin isa rea su p ra fe ţe lo r de lem n şi m ai ales a m obilelor fu rn iru ite . Pelicu lele ace s to r lacu ri s în t d u re însă nu sîn t rez is ten te la ac ţiu n ea apei, d in care cau ză se în tre b u in ţe a z ă n u m ai p e n tru in terio r.

D in tre lacurile de sp ir t cele m ai cu n o scu te s în z t : Lac-expres (L 003-2), folosit ca adaos la vopselele de ulei p e n tru o b ţin e rea luciulu i, tin d u ra de bronz (L 003-3), p e n tru p re p a ra re a em ailu lu i de bronz şi lacul de spirt incolor (L 003-7), p e n tru fin isă ri in te rioare .


D u ra ta de u scare a pe licu le lo r acesto r lacu ri este de circa 24 ore.D ilu area se face cu alcool.c) Lacurile pe bază de derivaţi celulozici. S în t fab rica te d in n itro

celuloză sau a lţi d e riv a ţi celulozici, d izo lva ţi în so lven ţi vo la tili (ace tona , a c e ta t de am il, a c e ta t de b u tii e tc .) în care se am estecă d ilu an ţi, p lasti- f ia n ţi şi răş in i n a tu ra le sau sin te tice .

Se folosesc la fin isa rea su p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n şi de tencu ie li g le tu ite .

D e riv a ţii celulozici, ca su b s ta n ţe peliculogene, dau peliculei c a ra c te ris tic ile p rinc ipa le : u scare rap id ă , d u r ita te m are, luciu şi aspect p lăcu t. P la s tif ia n tu l m icşorează in fla m a b ilita te a d e riv a tu lu i celulozic, m ăreşte e la s tic ita te a peliculei, d a r îi m icşorează d u rita te a , luciu l şi re z is ten ţa la ag en ţii atm osferici. R ăşin ile îm b u n ă tă ţe sc ad e ren ţa peliculei, îi m ăresc d u r i ta te a şi re z is te n ţa la ag en ţii a tm osferici. So lvenţii g rei în c a n tita te m ică m ăresc luc iu l peliculei.

T im p u l de u scare a peliculei este de 1/2 — 1 oră.L acu rile pe b ază de d e r iv a ţi celu lozici care se fab rică în m od c u ren t

s î n t :— n itro lacu l p e n tru m obilă L 002-16 ;— lacul incolor de p ro te c ţie L 002-7, d en u m it şi „Z apon lack“,

cu uscare rap id ă (30 m in .) ;— n i t r o la c u lL -002-2, p e n tru fin isarea su p rafe ţe lo r m e ta lice ;— n itro lacu l L 002-21, p e n tru fin isarea su p rafe ţe lo r de lem n.D ilu area lacu rilo r pe bază de d e riv a ţi celulozici se face cu d ilu an tu l

D 002-2.d) Lacurile pe bază de bitum (lacu iile asfaltice). Se produc din

b itu m u ri (sm oală sau g u d ro n u l de hu ilă) p rin com binarea lo r cu ulei şi so lv en ţi (w h ite -sp irit, te re b e n tin ă , to lu en etc.).

Se aplică pe su p ra fe ţe m etalice pe care le p ro te jează , co n s titu in d s tr a tu r i izo la toare p rin excelen ţă h idrofuge şi an ticorosive. Peliculele re z u lta te s în t rez is ten te la ap ă , la acizi şi la alcalii, nu rez istă însă la că ld u ră şi la razele so lare şi s în t lip siţi de e la stic ita te . A spectu l lor după u scare este lucios-sem ilucios şi de cu loare neagră.

T im p u l de u scare a pelicu lelor este de 6 ore.In d u s tr ia de lacu ri şi vopsele p roduce un lac pe b ază de b itu m cu

denum irea A sfa lt lac (L 903-61), folosit în co n stru c ţii p en tru p ro tec ţia co n d u cte lo r m eta lice .

D ilu area se face cu w h ite -sp irit.e) Lacurile pe bază de răşini sintetice. Se fab rică de in d u stria de sp e

c ia lita te d in ţa ră , în tr-o g am ă fo a r te m are şi v a r ia tă de produse cu m u ltip le u tiliză ri în d ife rite dom enii, d in tre ca re un loc de fru n te îl ocupă


fin isarea su p rafe ţe lo r m etalice, de lem n şi de tencu ie li g le tu ite .L acu rile pe b ază de răşin i s in te tice se liv rează ca a ta re sau a m e s te

c a te cu p igm en ţi sub form ă de em ailuri, d înd la ap licare, pelicule lucioase, dure, elastice, rez is ten te la in tem perii, care-şi m en ţin tim p în d e lu n g a t luciu l specific.

în construc ţii, cele m ai folosite lacu ri pe b ază de răşin i s in te tice s în t:— lacu ri a lc h id ic e ;— lacu ri e p o x id ic e ;— lacu ri p o liu re ta n ic e ;— lacu ri pe bază de clorcauciuc ;— lacu ri siliconice.Lacurile alchidice se o b ţin in d u str ia l p rin d izo lvarea la ca ld a răşin ilo r

r e s p e c tiv e în so lven ţi (h id ro carb u ri a lifatice şi arom atice). Se folosesc la fin isarea s u p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n şi celor te n c u ite şi g le tu ite .

Se po t ap lica d ire c t pe su p ra fe ţe m eta lice ca u ltim s tr a t peste u n em ail sem ilucios sau pe su p ra fe ţe de lem n peste g ru n d u l de îm b ibare alchidic

G 095-2.Se fo losesc în m od cu ren t, lacu l „de bază" (L 035-5) şi lacul p e n tru

fin isarea s u p ra fe ţe lo r d in ex te rio ru l co n stru c ţiilo r (L 005-32).Peliculele lacurilo r a lch id ice s în t elastice, rez is ten te la lov ire şi la

agen ţii a tm osferici, durab ile , a d e ră fo a rte b ine pa sup rafe ţe le su p o rt, s în t fo a rte lucioase, însă nu rez istă la alcalii.

T im p u l de u scare a peliculelor este de 12 — 24 ore.P ro d u se le se diluează cu d ilu an tu l D 005-11.La curile epoxidice se fab rică în ţa r a n o as tră d in răşin i epoxidice esteri-

f ic a te cu acizi g raşi n a tu ra li (ulei de in sau de ric in d e sh id ra ta t) . Se liv rează sub fo rm ă de soluţii, care se aplică folosind doi co m ponen ţi sau u n u l s ingu r cu uscare la aer. P r in am estecare şi p relucrare cu p ig m en ţi c o re sp u n ză to ri se o b ţin em ailuri de c a lita te superioară .

L a c u rile epoxidice se u tilizează p en tru vop sirea su p ra fe ţe lo r de lem n, m e ta l sau ten cu ia lă g le tu ită , fiind recom andab ile la fin isarea obie c te lo r e x p u se agen ţilo r atm osferici sau în c lim at m aritim , precum şi la p ro te

ja re a parchete lo r.Se u tilizează, în general, com binate , cum a r fi : la cu l de p ro tec ţie

p e n tru ex te rio r (L 033-6D), lacu l incolor an tico rosiv (L 006-81), lacul epox i-gudron (L 906-50) etc.

Peliculele o b b ţin u te s în t, c a lita tiv , superioare celor da ulei, răşin i alchidice sau de n itrocelu loză. S în t rez is ten te la acizi şi baze d ilu a te , ja apă , să ru ri şi u leiuri, rez istă la u zu ră şi şocuri, s în t du re şi ad e re n te şi cu luciu specific.

T im p u l de uscare a peliculei este de 10 — 15 ore.


D ilu area se p o a te face cu d ilu a n tu l D 005-1 sau D 005-11.Lacurile poliuretanice se fab rică şi se liv rează în doi com ponen ţi

ca re se am estecă în a in te de ap licare . C om ponen tu l de bază con ţine ră ş in ă po liesterică , ia r cel de a l doilea, izo c ian a t, ca re are rol de în tă r ito r . S o lu ţia de în tă r ire este fo a rte sensibilă la u m id ita te . A m b alaje le orig inale tre b u ie go lite c o m p le t ; nu se lasă de pe o zi pe a lta u m p lu te p a rţia l.

L acu rile p o liu re tan ice se u tilizează p e n tru lăcu irea parchete lo r. L acu l de p a rc h e t fo losit a re s im b o lu l L 0(6-301, ia r so lu ţia de în tă rire , s im bolu l L 006-302.

A m estecul co m p o n en ţilo r se face cu 0,5 — 1 oră în a in te de în tre b u in ţa re , av în d ca d u ra tă 4 ore de la p rep a ra re , după care se gela- tin izează . ^

P elicu la o b ţin u tă este lucioasă şi fo a rte rez is ten tă la u zu ră şi apă. U scarea ei se face în 10—15 ore. în caz de nevoie p rim u l com ponen t se p o a te d ilua cu s p ir t teh n ic , în c a n tita te de m ax im um 10% .

L acurile am idice s în t fa b rica te pe bază de răşin i am idice c a ta liz a te şi se liv rează în doi com ponen ţi, com p o n en tu l de bază şi în tă r ito ru l re spec tiv . U n astfe l de p ro d u s este şi lacu l de p a rch e t cu d enum irea com ercială de „ P a lu x “, ca re se liv rează sub fo rm ă de so lu ţie I (L 006-24) şi un p e rox id ca în tă r ito r , so lu ţia I I (L 0C6-25). M odul de am estecare şi ap lica re a co m p o z iţilo r p recum şi p ro p rie tă ţile peliculei r e z u lta te sîn t a sem ăn ă to a re cu cele ale lacurilo r po liuretan ice.

Lacurile pe bază de clorcauciuc se produc din clorcauciuc, sub form ă de p ra f alb, d izo lv a t în so lven ţi d in h id ro ca rb u ri a rom atice , cum sîn t : to lu e n u l sau x ilenul.

Se liv rează ca lac incolor „de b a z ă “ cu sim bolu l L 009-2.Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru fin isarea su p ra fe ţe lo r de lem n, m e ta l şi

g le t de ipsos. P r in tr-o p ig m en ta re co resp u n ză to are se o b ţin em ailuri cu c a li tă ţ i specifice lacului.

Pelicu lele o b ţin u te au u n asp ec t sem ilucios, s în t du re şi rez is ten te la a tacu l apei şi ag en ţilo r chim ici, fiind in d ica te p e n tru acoperirea s u p ra fe ţe lo r care se ex p lo a tează în m ediu chim ic, deoarece rez istă la m a jo rita te a acizilor, alcaliilor, p ro d u se lo r o x id an te , să ru rilo r m inerale, p recum şi a u no r izo top i rad ioactiv i.

T im pu l de u scare a peliculei es te fo a rte scu rt, nedepăşind o oră de la aplicare.

D iluarea se face cu to lu en sau cu d ilu an tu l D 006-1.Lacurile siliconice se fab rică p rin d izo lvarea răşin ii respective în

h id ro ca rb u ri a rom atice . P r in co m b in area ră şin ilo r siliconice cu cele a lch id ice se îm b u n ă tă ţe sc carac teris tic ile peliculei.

76 Materii prime şi produse fi ni te

L acurile siliconice se p o t p ig m en ta ob ţin în d u -se em ailu ri de c a lit a te superioară . P ig m e n tu l u tiliz a t în m od c u re n t este p u lb erea de a lum iniu .

L acu rile siliconice se ap lică pe su p ra fe ţe în că lz ite cum s în t : co şu rile, in s ta la ţiile de încălzire, m o toare le electrice, tra n s fo rm a to a re le , ţev ile de e şap am en t etc., care cer pelicule te rm o stab ile .

Peliculele o b ţin u te s în t lucioase, du re şi rez is tă la te m p e ra tu r i de 250 — 300°C. P r in m odificarea cu răşin i alchidice se reduce în tr-o o a reca re m ăsu ră re z is ten ţa la te m p e ra tu ră , însă se îm b u n ă tă ţe ş te ap rec iab il e la s tic ita tea .

L acu rile siliconice în tregesc so rtim en te le ac tu a le de lacu ri, însă d in cauza p re ţu lu i lor rid ica t nu s în t încă folosite pe scară largă ci num ai p e n tru cazuri speciale.

5 . EMAILURI

E m ailu rile s în t lacuri p ig m e n ta te cu sau fă ră adaos de u m p lu tu ră , opace, co lo ra te şi acoperitoare . Se liv rează de fab ric ile de sp e c ia lita te în tr -u n n u m ă r im p o rta n t de so rtim e n te care d iferă în tre ele p r in .c o m p o z iţia lor. R e ţe te le fo losite p e n tru fiecare p rodus s în t re sp ec ta te de to a te fabric ile d in ţa ră .

D in p u n c tu l de vedere al c a lită ţii lor, em ailu rile se s itu ează în tre vopsele şi lacuri, îm p ru m u tîn d de la p rim ele cu loarea şi o p a c ita te a , ia r de Ia celelalte, s tră lu c irea , d u r ita te a şi to a te ca lită ţile specifice lacu lu i în tre b u in ţa t.

E m ailu rile ap lica te pe su p ra fe ţe su p o rt ca re se fin isează d au , d u p ă uscare, pelicule dure, lucioase şi netede.

D u p ă însuşirile peliculei em ailurile se îm p a r t în : em ailu ri ca re se p o t şlefui sau lu s tru i şi em ailu ri care nu se p o t şlefui sau lu s tru i, ia r după rez is ten ţa fa ţă de ag en ţii atm osferici, se îm p a rt în : em ailu ri p e n tru in te rio r şi em ailuri p e n tru ex te rio r.

în c o n tin u a re se p rez in tă o serie de em ailu ri p roduse în ţ a r ă , cu ca rac te ris tic ile p rinc ipale şi dom eniu l lor de folosire, o rd o n în d u -le d u p ă s u b s ta n ţa peliculogenă a lacului, care co n stitu ie lia n tu l com poziţie i re sp ec tiv e şi an u m e :

— em ailu ri pe bază de lac de u le i ;— em ailu ri pe b ază de d e riv a ţi c e lu lo z ic i;— em ailu ri pe bază de b i t u m ;— em ailu ri pe bază de răşin i s in te tice ;— em ailu ri ignifuge.


a) Emailurile pe bază de lac de ulei. Se fab rică în culori v a ria te , fo losindu-se la fin isarea su p ra fe ţe lo r de lem n, de m e ta l şi de tencu ie li g le tu ite , a t î t în in te rio r c ît şi ia ex terio r.

în fu n c ţie de u tiliza re se p roduc p e n tru lucrările de c o n stru c ţii em a ilu ri cu u rm ă to a re le denum iri :

— Ideal (E 101-9, E 401-4 etc.), p e n tru acoperirea m obilei de b u c ă tă r ie d in lem n sau din m e ta l ;

— D urol (E 101-1, E 231-1 etc.), p e n tru acoperirea su p ra fe ţe lo r de lem n şi de m eta l, la in te rio r şi e x te rio r şi a su p ra fe ţe lo r g le tu ite din in te r io r ;

— D u ra x (E 711-6, E 721-1 şi E 771-1), p e n tru acoperirea d u şu m elelor noi sau v e c h i ;

— E m a il negru (E 901-6) p e n tru vopsirea ta b le lo r şcolare.D iluarea acesto r em ailu ri se face cu w h ite -sp irit sau cu d ilu an tu l

D 001-1, ia r tim p u l de u scare a peliculelor este de 24 ore. *U n a l t em ail de lac de ulei, rez is ten t la te m p e ra tu ră este Titan

(E 901-10), fo losit la vo p sirea sobelor de fo n tă sau de ta b lă , cu un tim p d e u scare a peliculei de 10—12 ore.

b) Emailurile pe bază de derivaţi celulozici. Se produc în tr-o gam ă m are de culori, fo losite în co n stru c ţii şi în in d u s tr ia m obilei, pe o scară d e s tu l de largă A ceste p roduse s în t c a lita tiv in ferioare celor pe b ază d e ră şin i s in te tice şi ch ia r de ulei. Pelicu la lo r p rez in tă o e la s tic ita te m ediocră şi îm b ă trîn esc în tr-u n tim p m ai sc u rt la a c ţiu n ea ag en ţilo r a tm osferic i. P re z in tă însă a v a n ta ju l unei u scări rap id e 1 —2 ore de la ap licare .

P rinc ipa le le em ailuri pe bază de d e riv a ţi celulozici fo losite pe ş a n tie rele de c o n stru c ţii s în t nitroem ailurile cu denum irea de N ovolin ca : E 102-1 (alb), E 232-1 (roşu), E 532-1 (verde) etc., se folosesc p e n tru acoperirea su p ra fe ţe lo r de lem n şi m e ta l ; dau pelicule sem ilucioase cu un tim p de u scare de o oră. D iluarea se face cu d ilu a n tu l n itro D 002-1 sau D 002-2 în p ro p o rţie de 25 — 40% .P rin folosirea. în com poziţia em ailu lu i a unei răşin i a lch id ice de tip „R o m alch id “, se o b ţin e o peliculă cu luciu, e la s tic ita te şi d u r ita te s u perioară , în co m p ara ţie cu em ailu ri n u m ai pe b ază de n itrocelu loză, în ca tego ria acesto r em ailuri co m b in a te se cu p rin d p rodusele sim boliza te de exem plu cu: E 102-2 (alb), E 412-1 (crem ), E 732-3 (b ru n ro şcat) etc.

A ceste em ailu ri se d iluează cu d ilu an tu l D 002-2 în p ro p o rţie de 10- 20%.

c) Emailurile pe bază de bitum. S în t p roduse d in lacurile resp ect iv e slab p ig m en ta te . A stfel p e n tru vop sirea oglinzilor se fo loseşte em ailu l E 733- 1, în care se c u p rin d e ca p ig m en t ox idu l roşu. Pelicu la o b ţin u tă este lucioasă şi se u su că în 3 ore.


U n a lt em ail pe bază de b itu m este şi L u n a r lac (E 813-1), în care se foloseşte ca p ig m en t pu lberea de a lum iniu .

A plica t pe su p ra fe ţe de lem n sau de m eta l le p ro te jează , pe p r im ul, îm p o triv a p u trez ir ii şi pe al doilea îm p o triv a coroziunii.

P elicu la o b ţin u tă este lucioasă şi se usucă în 4 ore de la ap licare .D iluarea se p o a te face cu w h ite -sp ir it.d) Emailurile pe bază de răşini sintetice. S în t p re p a ra te de fabricile

d in ţa r a n o a s tră în tr-u n so rtim en t v a r ia t de culori şi p roduse folosind în treag a g am ă co resp u n ză to are de lacu ri şi p igm enţi. A stfel, în co n stru c ţii, s în t u tiliza te , d u p ă caz, u rm ăto a re le em ailu ri pe bază de răşin i s in te tice :

— em ailu rile a lc h id ic e ;— em ailurile e p o x id ic e ;— em ailurile p o liu re ta n ic e ;— em ailurile v in il ic e ;— em ailurile a c r il ic e ;— em ailu rile pe b ază de clorcauciuc ;— em ailurile siliconice.E m ailurile alchidice au o largă u tilizare , ap lic îndu-se pe su p ra fe ţe

s u p o rt din g le t de ipsos, de lem n şi m etalice, a t î t în in te rio r c ît şi la ex te rio r. N u se aplică pe su p ra fe ţe de be to n sau pe tencu ie li care con ţin v a r, d eo arece se p ro d u ce o reac ţie a lcalină care d is tru g e pelicula de a lch idal.

Cele m ai u tiliz a te em ailu ri alchidice sîn t :— H exol (E 105-1, E 405-10 e t c . ) ; se aplică pe su p ra fe ţe de lem n,

m e ta l şi g le t de ipsos, ob ţin în d u -se pelicule lucioase, cu un tim p de u scare de 12—24 ore, dure , e lastice şi rez is ten te la in tem p erii :

— T erm olux (E 105-10, E 625-3 etc .) ; se u tilizează la acoperirea elem entelor şi ţev ilo r de calorifer, o b ţin îndu-se pelicule lucioase, re z is te n te la te m p e ra tu ra norm ală de ex p lo a ta re la in s ta la ţiile de încălzire c e n tra lă , cu u n tim p de u scare de 12 ore ;

— em ailurile im itaţie lovituri de ciocan (E 815-8) cu u scare la aer ; se aplică pe su p ra fe ţe m etalice, o b ţin îndu -se pelicule sem ilucioase, dure , elastice, rez is ten te la u m id ita te şi cu aspect o rn am en ta l, im itînd lov itu rile de ciocan p rin tr-u n desen b ine c o n tu ra t şi uniform . T im pu l de uscare a peliculei este de 8 ore ;

— em ailurile im itaţie flori de gheaţă (E 755-6, E 825-20 etc .) ; se ap lică pe su p ra fe ţe m etalice, o b ţin îndu-se pelicule cu desen de flori de g h ea ţă b ine c o n tu ra t, cu tim p de uscare la aer de 24 ore.

P rodusele se diluează cu d ilu a n tu l D 005-1, în a fa ră de em ailu rile im ita ţie lo v itu ri de ciocan care se d iluează cu d ilu a n tu l D 005-11.

P e n tru sc u rta re a tim p u lu i de u scare şi îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii

Cartea zugravului şi vopsitorului79

peliculelor s-au o b ţin u t em ailuri alchidice m odifica te p rin copolim eri- z a re a cu a lte răşin i cum s î n t :

- em ailurile alchidal-clorcauciuc, care dau pelicule rezistente- la u m id ita te şi ag en ţi chim ici agresiv i, cu tim p de u scare de 8 —10 o re ;

- em ailurile ureo-alchidice, care dau pelicule cu uscare rapidă,’ d u re , lucioase, rez is ten te la in tem p erii şi u m id ita te ;

em ailurile melam ino-alchidiee, in d ica te p e n tru acoperirea s u p ra fe ţe lo r m eta lice în m ediu m arin .

E m a ilu rile epoxidiee se fab rică pe o scară to t m ai în tin să , fiind fo a rte a p rec ia te p e n tru c a lită ţile lor hidrofuge, an tico rosive şi e s te tice . Se ap lică a t î t în in te rio r c ît şi la ex te rio r pe su p ra fe ţe de lem n m eta lice şi su p ra fe ţe te n c u ite şi g le tu ite cu ipsos.

P elicu lele o b ţin u te s în t du re şi lucioase, rez is ten te la u m id ita te şi că ldu ră . P e n tru aceste însuşiri se recom andă ca acoperiri p en tru ob iec te le fo losite în m ediu m arin şi în c lim a t tro p ica l um ed. T im pu l d e uscare a peliculei este de 24 ore.

E m ailu rile epoxidiee care p o t fi p roduse în m od cu ren t, în tr-o g a m ă v a r ia tă de cu lo ri, de fabricile n o astre s î n t : em ailurile pe b ază d e răşin i epoxidiee este rifica te şi cele epoxidiee nem odificate, a că ro r în tă r ire se face cu a ju to ru l ca ta liza to rilo r.

E m ailurile epoxidiee esterificate se liv rează în com poziţii sep a ra te p e n tru ap licarea în două s tra tu r i , cum a r fi de exem plu em ailu l alb :

E 106-1 p e n tru prim ul s t r a t şiE 106-2 p e n tru cel de al doilea.D iluarea se face cu d ilu an tu l D 005-11.T erm enu l de p ă s tra re a com poziţiilo r este de m ax im um 6 lun i.E m ailu rile epoxidiee nem odifica te se liv rează sub form ă de doi

c o m p o n e n ţi : com ponen tu l de bază, cum este de exem plu E 106-50 şi so lu ţia de în tă rire , care p o a te fi am ina sau po liam ina.

Cei doi com ponen ţi se am estecă în p ro p o rţia prescrisă de fab rica p ro d u că to a re şi după ind ica ţiile acesteia. U tilizarea em ailu rilo r epoxidiee în doi co m p o n en ţi este in d ica tă p e n tru acoperirea obiectelor care se ex p lo a tează în m ediu m arin , în in d u stria p e tro lie ră si în in d u s tr ia chim ică.

D iluarea se face cu d ilu an tu l D 006-50.Inconvenientul acoperirii cu emailuri epoxidiee este faptul că peliculele

se usucă relativ greu (circa 24 ore) necesită un tim p lung ( 7 - 1 0 zile) pînă la darea în exploatare a obiectului care se finisează şi sînt încă destu l de scum pe în com paraţie cu alte produse similare.


E m ailurile poliuretanice se liv rează sub fo rm ă de doi com ponen ţi (com ponen tu l de b ază A şi în tă r ito ru l B), care se am estecă în a in te de ap licare în p ro p o rţia in d ica tă de fab rică (100 : 48).

Peliculele o b ţin u te s în t lucioase, dure, e lastice şi rez is ten te la agen ţi chim ici, la p roduse pe tro lie re , la u m id ita te , la agen ţii a tm osferic i şi la u zu ră . T im pu l de u scare este de 24 ore de la aplicare.

D iluarea se face cu d ilu an tu l D 006-30.D ezav an ta je le ca re se în tîlnesc la ap licarea acestu i p rodus s î n t :

u scarea re la tiv în cea tă a peliculei (24 ore) d u ra tă lungă (10 zile) p în ă la da rea în e x p lo a ta re a ob iec tu lu i ca re se finisează, p re ţu l, co m p ara tiv cu a lte p roduse sim ilare, d estu l de r id ica t, ia r în tim p u l ap licării tre b u ie lu a te m ăsuri speciale p en tru p ro tec ţia m îin ilor şi capu lu i, deoarece produsele s în t to x ice .

E m ailurile vinilice se produc sub fo rm a de em ailu ri perclorvinilice (de exem plu : E 814-70), cil tim p de u scare a peliculei de 2 ore şi de em ailu ri pe b ază de copolim eri v in ilic i (de exem plu : E 104-41), cu tim p de u scare a peliculei de 12 ore.

Peliculele re z u lta te după u scare s în t lucioase, dure , flexibile, rez is tă la so lu ţii acide, alcaline, saline şi la p roduse c lo r u r a te ; de asem enea, rez is tă fo a rte b ine la ac ţiu n ea apei şi agen ţilo r a tm osferici.

Se folosesc la acoperirea su p ra fe ţe lo r su p o rt, a t î t m eta lice c ît ş i de ten cu ia lă sau de beton , d in in d u s tr ia chim ică sau în ex p lo a ta re în m ediu m arin .

A coperirea cu em ail perclorvinilic rez istă la şocuri şi su p o rtă v a r ia ţii de te m p e ra tu ră în tre —40°C şi + 50°C , fă ră să se degradeze. D u ra b ilita te a peliculei este de 5 —6 ani, reven ind astfe l m ai ie ftin ă decît a lte p roduse s im ilare cu p ro p rie tă ţi anticoriSsive.

D ezav an ta je le ca re se în tîlnesc la ap licarea pelicu lelor em a ilu rilor v in ilice s î n t : nu se aplică în locuri expuse la te m p e ra tu r i m ai m ari dec ît 50°C, necesită u n n u m ă r m are de s tra tu r i , ia r obiectele fin isa te nu se dau în fo losin ţă decît d upă m in im um 7 zile de la ap licarea u ltim u lu i s t r a t de em ail. In plus, em ailu l perclorv in ilic este u n p rodus to x ic şi u şo r in flam abil.

E m a ilu rile acrilice se produc p rin p ig m en tarea lacurilo r resp ec tiv e , o b ţin îndu-se com poziţii co lo ra te cu m u ltă c la rita te , cu care se acoperă su p ra fe ţe le su p o rt m etalice , de lem n, de ten cu ia lă sau de beton .

P elicu la se în tă re ş te p rin ev ap o ra rea so lven ţilo r v o la tili d in co m poziţie . F iin d ap lica tă în tr-u n s t r a t fo a rte su b ţire , din cauza c o n ţin u tu lu i red u s în corp, este necesar u n n u m ă r de 5 —8 s tra tu r i p e n tru o b ţin e rea unei pelicule cu grosim e ob işnu ită .


Pelicu la se usucă fo a rte repede, în 10 — 30 m in şi a re un aspec t sem i- m a t. S în t rez is ten te la lum ină şi îm b ă trîn ire , p ăstrează cu loarea n e a lte ra tă , rez istă la apă , la. alcalii şi acizi, nu rez istă însă la te m p e ra tu r i în a lte şi la so lven ţi.

E m ailu rile acrilice, d a to r ită p ro p rie tă ţii lor, se u tilizează la aco periri în m ediu chim ic şi în m ediu um ed . E x tin d e re a folosirii acesto r p roduse este l im ita tă de p re ţu l lor fo a rte m are.

E m ailurile pe bază de clorcauciuc se liv rează în lim ita gam ei cu lorilo r p rinc ipale şi n u a n ţe lo r respective (de exem plu E 109-1) fiind fo losite la acoperirea su p ra fe ţe lo r de lem n, m eta l, te n c u ia lă -ş i be ton .

Se o b ţin pelicule cu uscare rap id ă (1 oră), cu asp ec t lucios, rez is te n te la ac ţiu n ea apei şi agen ţilo r chim ici. R ez is tă la te m p e ra tu r i de ex p lo a ta re p înă la m axim um 80°C.

D iluarea se face cu to lu en sau cu d ilu an tu l D 006-1 în p ro p o rţie de 5 - 1 0 % . ' '

E m ailurile siliconice se produc pe o scară lim ita tă din cauza p re ţu lu i fo a rte rid ica t. Se u tilizează ca acoperiri de p ro tec ţie te rm o rez is ten te la in sta la ţiile in d u stria le cu te m p e ra tu r i de ex p lo a ta re de 250°C. P r in p ig m en ta rea cu pu lbere de a lum in iu (E 816-71) rez is ten ţa peliculei creşte p înă la 400°C. Ca p igm enţi şi u m p lu tu ri se folosesc : m icroazbestu l, pu lberea de alum in iu , b iox idu l de t i ta n , oxidul de s tib iu etc.

Pelicu la are u n aspect sem ilucios şi se usucă tim p de 30 m in la 190 — 200°C.

O biectele acoperite cu em ail se p o t da în ex p lo a ta re după o oră de la ap licarea u ltim u lu i s tra t .

D ilu area se face cu d ilu a n tu l D 006-1 în p ro p o rţie de 10% .e) Emailurile ignifuge. A ceste em ailu ri îm bină p ro p rie tă ţile ig n i

fuge ale peliculei cu rez is ten ţa la agen ţii a tm osferic i şi chim ici, cu o b u n ă a d e re n ţă la lem n şi cu p o sib ilită ţi de o b ţin ere a unei gam e v a r ia te de culori.

D in tre em ailurile ignifuge se enum eră p rodusele d in em ailu ri a lch id ice cu adaosu ri de su b s ta n ţe anorganice, ca : b o rax , oxizi de s tib iu etc ., p rodusele pe b ază de clorcauciuc şi perclo rv in il cu sau fă ră adaos de oxizi de stib iu .

P elicu la acesto r p roduse, în tim p u l arderii, degajă su b s ta n ţe care p ro te jează lem nul şi îm pied ică a rd erea .

6 . CHITURI

C hitu rile se fab rică pe bază de ulei, de p o lia c e ta t de v in ii, de n i t ro celuloză şi de ră şin i sin te tice .


D upă co n sis ten ţa şi m odul de ap licare ch itu rile se îm p a rt în : chituri de cuţit, cu un c o n ţin u t de 12—15% lian t, p rezen tîn d u -se sub fo rm a unei p a s te v îscoase, care se ap lică cu şpaclu l şi chituri de stropit cu un ■conţinut de 18 — 20% lian t, p rezen tîn d u -se sub fo rm a unei p a s te fluide, c a re se ap lică cu p isto lu l.

C h itu l de c u ţ i t se ap lică peste un s t r a t de g ru n d an tico rosiv sau de îm binare , ia r ch itu l de s tro p it se aplică peste ch itu l de c u ţi t sau -direct peste s tr a tu l de g rund .

a) Chituri pe bază de ulei. S în t am estecu ri de u le iu ri sau lacuri pe bază de ulei cu c re tă , ardezie şi a lte m ateria le de u m p lu tu ră .

C h itu ri pe bază de ulei se liv rează în culorile g ri sau alb cu u rm ă to a re le s im b o lu r i: C 891-1 şi C 891-2, p en tru ch itu rile de c u ţi t şi C 721-1, p e n tru ch itu l de s tro p it

D iîn a re i r h 'tu lu i p m tru s tro p it se face cu benzină uşoară în p ro p o rţie de m ax im um 10% .

b) Chituri pe bază de derivaţi celulozici. Se produc d in tr-u n am estec de n itrocelu loză cu d ife rite răşin i, în care se in tro d u c m ateria le de u m p lu tu ră ca : oxid de zinc, c re tă , litopon , b iox id de t i t a n etc. Se liv rează •cu u rm ă to a re le s im b o lu ri: C 822-1, p e n tru ch itu l de c u ţi t şi C 822-2, p e n tru ch itu l de s tro p it.

P rodusele se d iluează cu d ilu an tu l D 002-1.c) Chituri pe bază de răşini alchidice. Se p roduc p rin am estecarea

în lacurile respective a m a te ria le lo r de u m p lu tu ră . Se liv rează sub fo rm ă de c h it de c u ţit cu uscare la aer (C 895-3) şi ch it de s tro p it cu u sc a re la ae r (C 895-4).

P ro d u se le se diluează la nevoie cu d ilu an tu l D 005-11.d) Chiluri pe bază de răşini epoxidice. Se p roduc p rin am estecarea

în lacurile epoxid ice a m a te ria le lo r de u m p lu tu ră . Se liv rează sub fo rm a de ch it de c u ţit (C 896-2) şi ch it de s tro p it (C 896-1).

e) Chituri pe bază de emulsii de acelat de viniJ. A ceste ch itu ri con ţin ca m a te ria le de u m p lu tu ră : c re tă , oxid de zinc, fă ină de lem n, litopon , b iox id de t i ta n etc. Se liv rează sub fo rm ă de c h it PA V alb. D iluarea

;se p o a te face cu apă.C hitu rile fo losite la fin isarea su p ra fe ţe lo r de lem n sau m eta lice p e n tru

um plerea c a v ită ţilo r sau p e n tru n ivelarea şi n e tez irea lor se aleg ţin în d seam ă de n a tu ra su p ra fe ţe i su p o rt, de felu l com poziţie i de acoperire şi de co n sideren te econom ice. în general este in d ica tă fo losirea chitu r ilo r a l că ro r lia n t tre b u ie să co respundă cu n a tu ra com poziţiei •care le acoperă (grund , vopsea sau em ail).


T o to d a tă se ţ in e seam a ca pelicula com poziţiei ca re acoperă s t r a tu l de ch it să a ibă aceleaşi ca rac teris tic i d in p u n c tu l de vedere al ad e ren ţe i de su p ra fa ţa su p o rt, al d u rită ţii , al e la s tic ită ţii şi al rezisten ţe i la d ife riţi ag en ţi ex te rio ri.

E. D IL U A N Ţ I, SO L V E N Ţ I, D E C A P A N Ţ I

1. DILUANŢI

D iluan ţii s în t su b s ta n ţe lichide care se ad au g ă în com poziţiile de zu g ră v it sau v o p sit în c a n ti tă ţ i co respunzătoare , p e n tru a le su b ţia şi a le da f lu id ita te a necesară. D ilu a n tu l tre b u ie b ine a m es teca t c u ; com poziţia în care a fost in tro d u s şi a su p ra căreia el n u are nici o ac ţiu n e chim ică, ci n um ai pe cea de a o su b ţia .

E x em p le de d ilu a n ţi s în t u leiurile v eg e ta le (care s în t în acelaşi t im p şi lian ţi) şi apa.

A p a de ploaie, de rîu ri lim pezi şi cea p o tab ilă (S T A S 790-73) e s te b u n ă p e n tru d ilu a rea com poziţiilo r de zug răveli şi spoieli. Se e v ită apele p rea sălcii (care s în t dure) şi cele tu lb u r i (care au în suspensie d iverse co rpu ri organice, m inerale , gaze etc.) sau cele care co n ţin scurgeri in d u stria le , p ro v en ite de la d iferite fab ric i. Apele m inerale se p o t folosi n u m ai d u p ă ex am in area în la b o ra to r a c o n ţin u tu lu i lor.

C înd se folosesc com poziţii g a ta p re p a ra te de vopsele, em ailu ri şi lacuri, p e n tru a le da f lu id ita te a de lucru co resp u n ză to are m etodei de ap licare alese, se în treb u in ţează d ilu an ţi de ap licare . A ceştia s în t am estecu ri de so lven ţi, g a ta p rep a ra te .

D u p ă com poziţiile de v o p s it la care se folosesc, d ilu an ţii de a p licare s în t de p a tru categorii, şi an u m e :

a) Diluant pentru lacuri, vopsele şi emailuri pe bază de ulei (D 001-1). E s te u n am estec de h id ro ca rb u ri a lifa tice şi a rom atice . Se p re z in tă sub fo rm ă de lichid om ogen, tra n sp a re n t şi fă ră p a rticu le în suspensie.

P e n tru d iluare se foloseşte în tr-o p ro p o rţie de 5 — 10% din g re u ta te a com poziţie i ca re se d iluează.

b) Diluanţi pentru lacuri şi emailuri pe bază de derivaţi celulozici. S în t am estecu ri de h id ro ca rb u ri a lifa tice , a rom atice , alcooli esteri şi cetone. Se p rez in tă sub fo rm ă de lichide om ogene, tra n sp a re n te şi fă ră p a rticu le în suspensie. Se ad au g ă în m o m en tu l folosirii co m poziţie i, care necesită d iluarea , în p ro p o rţie de 25 — 100% .

Se p roduc u rm ă to a re le ca tego rii de d ilu a n ţi :— D 002-1 (c a lita tea I) şi D 002-6 (c a lita te a I I ) , cu ca re se o b ţin

pelicule lucioase, în co n d iţii no rm ale de lucru ;


— D 002-2 (c a lita tea I), care se foloseşte în co nd iţii grele de lucru , în special ia rna , sau pe v rem e um edă, ţ

M an ipu larea d ilu an ţilo r p e n tru com poziţii pe b ază de d e riv a ţi c e lu lozici se face cu cea m ai m are a ten ţie , deoarece s în t su b s ta n ţe tox ice , lu îndu-se to to d a tă m ăsurile de te h n ic a se c u rită ţii m uncii.

c) Diluanţi pentru lacuri şi emailuri alchidice. S în t am estecu ri de h id ro c a rb u ri a lifa tice , a ro m atice şi alcool. Se p rez in tă sub fo rm ă de lichide lim pezi şi om ogene, fă ră p a rticu le în suspensie.

D iluarea com poziţiilo r alchidice se p o a te face cu u rm ăto a re le categorii <le d ilu an ţi, l iv ra ţi de fabric i, ca re se am estecă în com poziţie în tr-o p ro p o rţie de 2 5 —40 % :

— D 005-1, p e n tru com poziţii care se ap lică cu pensu la ;— D 006-1, p e n tru lacu ri şi em ailu ri an tieo rosive , care se aplică

c u pensu lă ;— D 005-11, p e n tru com poziţii care se ap lică p rin pu lverizare .d) Diluanţi diverşi. Sîn t p roduse sub fo rm ă de am estecuri lichide

de d ife riţi so lv en ţi organici, om ogene şi tra n sp a re n te , fă ră p a rticu le în suspensie. D in această categorie fac p a r te :

— D 004-13, p e n tru em ailu ri pe b ază de copolim eri v in i l ic i ;— D 004-50, p e n tru g ru n d u l reac tiv G 404-50 ;— D 009-1, p e n tru com poziţii pe bază de clorcauciuc ;— D 007-1, p e n tru com poziţii ig n ifuge ;— D 006-50, p e n tru lacu ri şi em ailu ri epoxidice în doi c o m p o n e n ţi;— D 006-30, p e n tru lacu ri şi em ailu ri po liu retan ice.Se reco m an d ă fab ric ilo r p ro d u că to a re ca p e n tru fiecare fel de g ru n d ,

vopsea , lac sau em ail să se ind ice d ilu a n tu l co respunză to r, g a ta p re p a ra t, cu care să se dea f lu id ita te a necesară com poziţiei, a t î t la ap lica rea ei cu pensu la c ît şi cu pisto lu l.

2 . SOLVENŢI

S olvenţii s în t m a te ria le u şo r v o la tile , care d izo lvă su b s ta n ţe le p e liculogene, m odific îndu-le p rin aceas ta v îsco z ita tea . Solvenţii, în tim p u l uscării şi fo rm ării peliculei se evapo ră , în tru c ît nu reac ţionează chim ic cu vopseaua, ia r ro lu l lor de a o su b ţia a fo st în dep lin it.

în g enera l so lu ţiile p rea u şo r v o la tile in flu en ţează s tru c tu ra peliculei şi o fac p u ţin im perm eab ilă , d a to r ită canale lo r de ev ap o ra re pe care le p roduc în m asa ei, D e aceea, la v o psito riile ex te rio a re este reco m an dab il să se ev ite aceşti so lven ţi şi, în orice caz, u ltim u l s t r a t de fin isare să fie p re p a ra t cu te re b e n tin ă , ca re nu este a t î t de vo la tilă .


P ro p o rţiile de so lven ţi, prescrise de re ţe te le re spec tive tre b u ie să fie re sp ec ta te cu s tr ic te ţe , deoarece v a r ia ţi i c ît de m ici po t m odifica s u b s ta n ţia l c a li ta te a com poziţiilo r. D in cauza u n o r astfe l de m odificări se p o t o b ţin e de exem plu , lacu ri p rea su b ţir i sau p rea vîscoase, se po t o b ţin e pelicu le m a te , d in care so lv en ţii s-au ev ap o ra t p rea repede, sau lipicioase, d in care s-a e v a p o ra t to t so lven tu l.

F ieca re so lv en t are u tiliz ă ri specifice, ei d izo lv înd n um ai a n u m ite s u b s ta n ţe peliculogene.

Solven ţii fiind su b s ta n ţe de obicei in flam ab ile şi ch ia r tox ice , este necesar să se m anipu leze cu a te n ţie deoseb ită , respectîndu -se to to d a tă ş i p resc rip ţiile de te h n ic a se c u rită ţii m uncii şi a pazei co n tra incendiilor.

D in tre so lven ţii fo losiţi p e n tru flu id ificarea com poziţiiloi* de lacuri, v opse le şi em ailu ri se m e n ţio n e a z ă :

a) Solvenţi pe bază de produse petroliere. Se u tilizează cei cu un c o n ţin u t în h id ro ca rb u ri a lifa tice , d in care face p a r te şi w h ite -sp iritu l {STA S 44-67), ca re se o b ţine la d istila rea ţiţe iu lu i, s i tu a t în tre benzinele g re le şi p e tro lu l la m p a n t uşor.

Se foloseşte p e n tru d iluarea lacu rilo r şi vopselelor pe b ază de ulei ş i a u n o ra d in lacu rile pe bază de răşin i alchidice. E s te in flam abil, d a r nu este tox ic .

U n a lt p rodus p e tro lie r ca re se m ai foloseşte p e n tru d iluarea a n u m ito r co m p o ziţii este benzina de ex trac ţie .

b) Solvenţi pe bază de hidrocarburi aromatice. Cei m ai u tiliz a ţi s în t :

— to luenul, ca re se p rez in tă sub fo rm ă de lichid incolor, cu m iros s la b . E s te un d izo lv an t p rin ex celen ţă al b itu m u rilo r, al u le iu rilo r şi a l unei serii în treg i de ră şin i n a tu ra le şi s in te t ic e ;

— xilenu l, care ca şi to lu en u l, se p rez in tă sub fo rm a de lichid incolor, fo a r te b u n so lv en t p e n tru u le iu ri, b itu m u ri şi răş in i n a tu ra le şi s in te tice .

c) Uleiul de terebentină. E s te un lichid g ă lb u i cu m iros p lăcu t, o b ţin u t d in ră şin a p ro a sp ă tă de conifere. Cu to a te că are o m are p u te re de d izo lvare a răşin ilo r şi u le iu rilo r, în u ltim ii ani, se foloseşte d in ce în ce m ai p u ţin , fiind în locu it cu a lţ i so lven ţi m ai ieftin i şi accesibili în c a n t i tă ţ i m ai m ari (w h ite -sp iritu l ca so lv en t al com poziţiilo r pe bază de u lei şi x ilenu l al celor pe b ază de răşin i s in te tice).

d) Alcoolii. S în t so lv en ţi care se folosesc în genera l la fab rica rea lacu rilo r. P e şan tie re le de co n stru c ţii se în tîlnesc sub denum irea de s p ir t (alcool etilic) şi de b u tan o l.


S p ir tu l (alcoolul etilic) se fab rică p rin fe rm en ta rea p ro d u se lo r care co n ţin am idon (cartofi, po rum b) sau care co n ţin z a h ă r (m elasă)). Se fo lo seşte la fab rica rea lacu rilo r de sp ir t şi, pe şan tie r, a com poziţiilo r p e n tru lu s tru it.

B utano lu l este un lichid incolor, cu m iros p u te rn ic o b ţin u t p rin fe rm e n ta ţia am id o n u lu i d in po rum b. Se fo loseşte la fab rica rea la c u rilo r pe bază de n itrocelu loză şi ca adaos la lacurile pe b ază de ră şin i a lchidice, p e n tru îm b u n ă tă ţire a în tin d e rii pe su p ra fe ţe le su p o rt, perm i- ţ în d astfel ap licarea lo r cu pensula .

e) E sterii. C onstitu ie o g ru p ă de so lven ţi o b ţin u ţi p rin rea c ţia acidu lu i acetic cu d iferiţi alcooli. Se p rez in tă sub fo rm ă de lichid incolor, cu m iros ca rac te ris tic , av în d o largă în tre b u in ţa re la fab rica rea lacu rilo r pe b ază de n itrocelu loză.

D in tre aceştia cei m ai im p o rta n ţi s în t : a c c e ta tu l de b u tii şi a c e ta tu l de am il.

f) Cetonele. S în t so lven ţi cu o m are p u te re de d izo lvare o b ţin u ţi d in d is tila rea u sca tă a lem nului. Se p rez in tă sub fo rm ă u n o r lichide incolore, cu m iros carac teris tic , fo losite în c a n ti tă ţ i to t m ai m ari în in d u s tr ia lacurilor.

Cele m ai u tiliz a te s î n t : ace to n a şi m etil-izobu til-ce tona.g) Eterii glicolici. S în t so lv en ţi ca re se p rez in tă sub fo rm a de

lichide incolore cu m iros p lăcu t şi care se folosesc ca so lv en ţi p rin excelen ţă ai lacurilo r şi em ailu rilo r n itrocelulozice. D in tre aceştia m ai impor-- ta n ţ i s în t : etil-g licolul şi a c e ta tu l de etil-glicol (a c e ta t de Cellosolv). A cesta din u rm ă se în treb u in ţează ca u n excelen t so lv en t şi a co m p o z iţiilo r pe b ază de u le iu ri şi pe bază de răşin i epoxidice şi po liu re tan ice , ca re se p o t ap lica a t î t cu p isto lu l c ît şi cu pensula. Pelicu la re z u lta tă a re un aspec t s tră lu c ito r d a to r ită ev ap o rării fo a rte len te a so lv e n tu lu i respectiv .

3 . DECAPANŢI

D ecap an ţii s în t am estecu ri de so lv en ţi o rganici, so lu ţii sau p a s te a lcaline sau acide p roduse in d u s tr ia l sau p re p a ra te pe şa n tie r ca re se folosesc la în d e p ă rta rea rug in ii sau s tra tu r ilo r vech i de v opsea de pe su p ra fe ţe le m etalice .

Ca d e cap an ţi a lca lin i se p o t folosi paste le ca re se p o t p rep a ra pe şa n tie r folosind re ţe te le nr. 68 şi 69 ia r ca d ecap an ţi acizi, p a s ta d in re ţe ta nr. 70.


In d u s tr ia de lacuri şi vopsele produce un d ecap an t din so lven ţi organici cu c a p a c ita te m are de d izo lvare , n u m it Decanol (D 002-10), care se p re z in tă sub fo rm a de lichid incolor, opalescent.

D ecap an ţii, fiind în g enera l su b s ta n ţe tox ice , v o r fi u tiliz a ţi cu o d e o se b ită g rijă , lu înd to a te m ăsurile de teh n ica secu rită ţii în m uncă.

F . M A T E R IA L E D IV E R S E

P e n tru fin isarea su p ra fe ţe lo r su p o rt de lem n, în 'a fa ră de acoperirile c u vopsele şi em ailu ri, se p o t folosi şi ba iţu rile , ia r p en tru fin isarea s u p ra fe ţe lo r aco p erite cu d ife rite com poziţii se p o a te folosi în m od c o re sp u n z ă to r ceara sau d iferite p roduse p e n tru n e te z it şi lu s tru it p e licu lele de lacuri sau em ailuri.

1. BAIŢURI

B aiţu rile s în t su b s ta n ţe co lo ran te v egeta le , m inerale sau s in te tic e ■care se d izo lvă în apă , d înd b a iţu rile de apă , sau în sp ir t (alcool), d înd b a iţu r ile de sp irt. E le se aplică n u m ai pe su p ra fe ţe le de lem n, as tfe l ca esen ţe le de c a li ta te in ferioară să cap e te asp ec tu l u n o r esenţe su p erio a re (n u c , p a lisan d ru , s te ja r etc.).

B a iţu r ile sîn t tra n sp a re n te şi to tu ş i u şo r co lorate . C olorarea su p ra fe ţe i- s u p o r t se face în n u a n ţa lem nulu i al căru i aspec t se im ită , folosind b a iţu l c a re c o re sp u n d e culorii şi n u a n ţe i respective (b ru n , ocru, ro şca t etc.). S tra tu l de b a iţ nu rez istă la apă şi nici la u zu ră , d in care cau ză se p ro

te je a z ă p rin ceruire, lăcu ire etc.

2 . CEARA DE ALBINE

C eara de alb ine este o su b s ta n ţă organică care se to p eş te uşor. E s te <le c u lo a re ga lb en ă şi are un m iros p lăcu t. Se în treb u in ţează la p rep a ra rea v o p se le lo r de ulei de c a lita te superioară , d înd pelicule m ate , p e n tru fin isa rea şi p ro te ja re a su p ra fe ţe lo r vopsite , p recum , şi p en tru p a tin a re a s u p ra fe ţe lo r în calcio-vecchio zu g răv ite .

3 . PRODUSE PENTRU FINISAREA PELICULELOR

P e n tru n ivelarea şi lu s tru ire a peliculelor de lacu ri şi em ailu ri se folosesc o serie de p roduse cum s î n t : egalizato rii, p a s ta de ş le fu it si ;apa de lu s tru it.


a) Egalizatorii. S în t am estecu ri de d ilu a n ţi şi so lv en ţi în s ta re lich idă şi cu aspec t lim pede care! ap lica te pe o su p ra fa ţă a c o p e rită de pelicule de lac sau em ail pe b ază de d e riv a ţi celulozici, co n tr ib u ie la egalizarea su p ra fe ţe i respective.

în in d u s tr ia m obilei s în t fo losiţi e g a liz a to r ii : D 002-4 p e n tru s u p rafe ţe le fin isa te cu lacu l L 002-16 şi D 002-25 p e n tru su p ra fe ţe le fin isa te cu lacu l L-002-21.

b) Pasta de şlefuit. E s te fo rm ată d in tr-u n am estec de pu lb eri ab raz iv e fo a rte fin d isp ersa te în uleiuri, ceru ri şi so lvenţi. Se fo loseşte la po lizarea peliculelor de lacuri şi em ailuri pe bază de n itrocelu loză. P ro d u su l l iv ra t de fab ric i p o a r tă denum irea de N ovolin şi a re sim bolu l D 002-30. E s te o m asă cu aspect om ogen şi de cu loare alb-gălbui.

c) Lichidul de lustruit. E s te o d ispersie de u le iu ri şi m a te ria le fo a r te slab ab raz iv e în apă . Se produce de fab ric i cu sim bolu l D 002-21 şi cu d enum irea de N ovolin sau cu sim bolu l D 002-31, şi cu d en u m irea de N ovolin super.

Se p rez in tă sub fo rm a u n u i lich id cu aspec t lăp tos, de cu loare galben deschis şi cu o ca p a c ita te de lu s tru ire de „luciu oglindă".

Se foloseşte, p e n tru lu stru irea peliculelor de lac sau de em ail pe b ază de n itrocelu loză la fin isări de c a li ta te superioară .

d) Lichidul de egalizare. E s te com pus d in tr-u n am estec de d izo lv a n ţi organici, cu c a p a c ită ţi fo a rte reduse de d izo lvare a lia n tu lu i, în g enera l a n itrocelu lozei.

G. TAPETE

O fin isare in te rio a ră a c lăd irilo r cu c a lită ţi şi efecte su p e rio a re zugrăvelilo r, se o b ţine p rin ap licarea pe su p ra fa ţa pe re ţilo r a u n o r fîşii ca re p o a rtă denum irea de ta p e te .

1. GENERALITĂŢI

T ap e te le s în t con fec ţiona te d in h îrtie , ţe s ă tu r i te x tile , m ă ta se , folii d in m ase p lastice sim ple sau pe su p o rt te x til , cu fa ţa n e ted ă sau în relief, fă ră sau cu desene, în tr-u n a sau m ai m u lte culori.

T ap e te le se ap lică în în căp eri pe p e re ţi şi m ai r a r pe ta v a n e , pe ten cu ie li g le tu ite cu ipsos sau fin d rişcu ite , pe p e re ţi de b e to n cu su p ra fa ţa n e ted ă şi p lan ă (pere ţi d in p an o u ri m ari sau d in b e to n tu r n a t m ono lit în co fraje de in v en ta r)cu pori p înă la 5 m m sau av în d fa ţa n e te z ită cu g le t p re p a ra t d in tr-o p a s tă ad ecv a tă p e n tru acest t ip de pere ţi, pe p e re ţi


din zidărie d in b locuri m ici, fîşii sau p an o u ri de b e to n ce lu lar au to c lav iza t, n e tez iţi p rin ten cu ire sau g le tu ire şi pe p e re ţi d in ipsos (p lăci şi fîşii).

A p licarea ta p e te lo r nu este in d ica tă în încăperi cu te m p e ra tu ră r id ic a tă sau a tm o sfe ră u m ed ă ca : sp ă lă to rii, băi, b u că tă rii, la b o ra to a re sau a lte încăperi cu co n d iţii sim ilare.

T ap e te le fo losite în co n stru c ţii s în t de tre i c a te g o r ii : nelavabile, sem ilav ab ile şi lavab ile . în m od c u re n t s în t liv ra te în su lu ri de d iferite lungim i.

2 . TAPETE NELAVABILE

A ceste ta p e te p o t fi d in h îr tie co lo ra tă , netedăx sau p re sa tă p e n tru a im ita d ife rite ţe să tu r i , pielea sau lem nul, sau d ife rite desene în relief. L ă ţim e a ta p e te lo r de h îr tie este de circa 50 cm şi lungim ea de 7 —12 m.

A lte tip u r i de ta p e te ne lav a lib e sîn t şi cele d in ţe s ă tu r i te x tile , de m ă ta se sau d in fire îm p le tite de tre s tie . P rin tr-o ap licare deosebit de îngi'ij ită se o b ţin e u n fin isaj de fo a rte b u n ă c a lita te şi cu u n aspect deoseb it de p lăcu t.

D ezav an ta je le folosirii u n o r astfe l de ta p e te s î n t : costu l lor rid ica t ş i ch e ltu ie li de în tre ţin e re m ai m ari decît cele n eces ita te p e n tru orice a l t fel de ta p e te .

3 . TAPETE SEMILAVABILE

T ap e te le sem ilavab ile sîn t, de asem enea, fîşii d in h îr tie specialăi aco p e rită pe fa ţă cu s tr a tu r i de polim eri, de obicei PVC sau PV C şi PV A . C om poziţia de acoperire se p o a te colora cu p ig m en ţi co resp u n z ă to r i a ces tu i scop, av în d p o s ib ilita tea să se o b ţin ă p rin ca lan d ra re şi desene în relief, ca re m ăresc a sp ec tu l plastic .

T ap e te le sem ilavab ile s în t p erm eab ile la v ap o ri de apă şi s în t p roduse în tr-u n s in g u r t ip şi anum e T R ( ta p e t cu s tr a tu l de finisaj în re lief).

Se liv rează în su lu ri la te de 70 c m ± 3% , fiecare sul av înd 5 0 — 70m 2. Se p ro te jează cu h îr tie g roasă de am bala j şi se tra n s p o r tă îm p ach e ta te în lăzi sau cu tii. Se depozitează în m agazii uscate , pe ra f tu r i în care su lu r ile s în t a şeza te în picioare.

C a lita te a ta p e tu lu i sem ilavab il p o a te fi c o n s ta ta t ţin în d seam ă de u rm ă to a re le consideren te :

— a d e re n ţa perfec tă pe h îr tie a s tra tu lu i de p o lim e r i;— s t r a tu l de polim eri s ă fie im perm eab il şi nu tre b u ie să p rez in te

fisu ri sau c r ă p ă tu r i ;


— culoarea s tra tu lu i de polim eri tre b u ie să fie un ifo rm ă, să nu se decoloreze, ia r desenele să a ib ă c o n tu ru ri precise ;

— m argin ile fîşiei de ta p e t tre b u ie să fie d rep te şi în treg i.T ap e te le sem ilavab ile se în tre ţin cu u şu r in ţă p rin c u ră ţa re a lor

cu o c îrpă m oale u m ez ită cu apă şi săpun .

A. TAPETE LAVABILE

T ap ete le lavabile , fo losite p e n tru fin isarea încăperilo r, s în t de tre i ca tego rii şi anum e :

— folii d in m a te ria le p lastice ;— su p o rt de h îr tie acoperit cu o peliculă fo rm a tă d in tr-o p a s tă

pe bază de PVC sau cu un s t r a t de com poziţie pe b ază de ulei de in poli- m eriza t sau de m asticu ri speciale ; acest fel de ta p e t p o a r tă num ele de „lincTUsta“ ;

— su p o rt te x ti l aco p erit cu u n s t r a t de po lic lo ru ră de v in ii p las- tif ia tă .

Cele m ai u tiliz a te s în t ta p e te le pe su p o rt de h îr tie sau pe su p o rt te x til , care p o a te fi necolorat, co lo ra t sau im p rim a t cu desene v a r ia te în u n a sau m ai m u lte culori. P e p a r te a co lo ra tă sau im p rim a tă a s u p o r tu lui te x til se ap lică o peliculă de po lic lo ru ră de v in ii p la s tif ia tă şi t r a n s p a re n tă sau, d u p ă caz, tra n sp a re n tă d a r co lo ra tă cu p ig m en ţi co resp u n ză to ri scopului.

T a p e te d in această ca tegorie se p roduc în su lu ri de 25 m sau m ai lungi, d u p ă com andă, cu lă ţim i de 73 ± 0,5 cm sau de 100 ± 0,5 cm .

în com erţ se liv rează ta p e te lavab ile pe su p o rt de h îr tie de t ip TCM ( ta p e te c a lan d ra te m onocolor) şi de t ip TC P ( ta p e te c a la n d ra te policolor), ca re co n stitu ie şi b a rie re de vapori.

C alita tea ta p e tu lu i lavab il se c o n s ta tă ţ in în d seam ă de u rm ă to a re le consideren te :

— ad e ren ţa p erfec tă a peliculei de po lic lorură de v in ii p la s tif ia tă pe su p o rtu l te x ti l sau de h î r t i e ;

— pelicula tre b u ie să fie im perm eab ilă si să nu p rez in te bu le . o n d u lă ri şi c r ă p ă tu r i ;

— culoarea tre b u ie să fie un ifo rm ă, rez is ten tă la lum ină , ia r desenele să a ibă co n tu ru ri precise.

T ap e te le lavab ile se în tre ţin fo a rte u şor p rin sp ă la re cu apă şi săp u n sau cu so lven ţi, îm p ro sp ă tîn d u -le astfe l fa ţa v ă z u tă .

A plicarea acesto r ta p e te se v a fac£ n u m ai pe su p ra fe ţe s u p o r t a c ă ro r u m id ita te nu depăşeşte 2 % . în caz c o n tra r , în tre s t r a tu l im p e r


m eabil al ta p e tu lu i şi s tr a tu l su p o rt se înm agazinează apă, care ac ţio n în d a su p ra ad ez ivu lu i o rganic sau su p o rtu lu i co n trib u ie la d ezv o lta rea m ucegaiu lu i. M ucegaiul astfe l fo rm a t p ă tru n d e p înă la fa ţa ta p e tu lu i pe care-1 p ă tează , ră sp în d in d to to d a tă în încăpere şi u n m iros dezagreabil.

H . C O M P O Z IŢ II P R E P A R A T E IN A T E L IE R E C E N T R A L E SA UD E Ş A N T IE R

P e n tru fin isa rea in te rio are lo r şi ex te rio are lo r co n stru c ţiilo r p rin aco p erire cu pelicule, ta p e te , calcio-vecchio e tc ., se folosesc o serie de com poziţii, co re sp u n ză to are ce rin ţe lo r execu tă rii lu crărilo r respective.

O p a r te d in aceste com poziţii se liv rează şan tie re lo r g a ta p re p a ra te de fab ric i ,cum s î n t : vopselele, lacurile şi em ailurile , ia r o a ltă p a r te , d e s tu l de în sem n a tă , se p re p a ră în a te lierele de şa n tie r sau în a te lie re le cen tra le ale în tre p rin d e rilo r d o ta te cu astfe l de u n ită ţ i de p ro d u c ţie au x ilia ră . în această ca tegorie se cu p rin d : vopselele p re p a ra te p e n tru lu c ră ri de vo lum redus sau p e n tru n u a n ţa re a u n o r vopsele g a ta p re p a ra te , p recu m şi com poziţiile de spo it, cdm poziţiile de z u g răv it, paste le de calcio-vecchio, adezivu l p e n tru ta p e te etc.

C om poziţiile de z u g ră v it şi cele de v o p sit se p rep a ră în a te liere d u p ă re ţe te b ine s tab ilite , folosind m a te ria le liv ra te de fabricile de p roduse chim ice.

în re ţe te le care u rm ează s în t in d ica te o rie n ta tiv m ateria le le cu care se o b ţin com poziţii de cea m ai b u n ă ca lita te . A ceste m ateria le p o t fi to tu ş i în lo cu ite cu a lte le sim ilare, care v o r da însă com poziţii co resp u n z ă to a re cu c a lita te a în locu ito rilo r în tre b u in ţa ţi.

A stfe l p e n tru vopsele se ind ică u leiu l de in fie rt, fiind cel m ai r e p re z e n ta tiv . în locul acestu ia însă p o a te fi u tiliz a t, orice ulei teh n ic n a tu ra l , fa b r ic a t d in sem in ţe o leaginoase sau ulei s in te tic .

L a fel p e n tru s ica tiv i şi so lven ţi, în re ţe te s în t p re z e n ta ţi cei cu c a l i tă ţ i superioare . în lipsa lor pe şa n tie r se p o t în tre b u in ţa în locu ito ri (v . cap. I I I . C şi I I I . E ), în fu n c ţie de cerin ţele c a lita tiv e ale lucrării.

I. REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE SPOIT

a) Chit. Reţeta nr. 1. C hit p e n tru su p ra fe ţe te n c u i te :— ipsos— c re tă m ăc in a tă sau hum ă— so lu ţie de clei 2%

1,000 k g ;2,000 kgp înă la co n sisten ţa de

lucru


M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p rep a ră în p rim u l rîn d so lu ţia de clei cu o cen cen tra ţie s labă (2% ). P re p a ra re a se face astfe l : se sfă rîm ă plăcile de clei, se c în tă resc şi se p u n la în m u ia t tim p de 24 de ore în ap ă a cărei c a n ti ta te este, de asem enea, m ă su ra tă .

Cleiul astfe l în m u ia t şi u m fla t este pus la f ie r t în v a su l e lectric p e n tru p re p a ra t clei, p în ă la com ple ta lui d izo lvare şi om ogenizare. D upă aceea se s treco ară p rin s ita cu 400 — 625 o ch iu ri/cm 2.

C o n cen tra ţia so lu ţie i este d a tă de p ro cen tu l de clei, în g re u ta te , c o n ţin u t în g re u ta te a to ta lă a so lu ţie i. D e exem plu , p e n tru cazul aceste i re ţe te , so lu ţia de clei re sp ec tiv ă co n ţin e 20 g ram e de clei solid la u n li tru de soluţie .

în so lu ţia de clei, astfe l p re p a ra tă , se ad au g ă ipsosu l şi se am estecă . Apoi se in tro d u ce m ate ria lu l de u m p lu tu ră (c re ta sau hu m a şi se co n tin u ă am estecarea p în ă la com ple ta om ogenizare.

b) G runduri (p e n tru 10 1 de g rund). Reţeta n r„ 2. G ru n d cu săp u n de ru fe :

— apă, p înă la o b ţin erea u n u i vo lum de 10 1 de com poziţie .M o d u l d e p r e p a r a r e . V aru l se s tin g e într-o. c a n ti ta te

în tre ită de apă , în ra p o r t cu g re u ta te a lui, ia r so lu ţia de săp u n şi u le iu l com estib il se in tro d u c t r e p ta t în tim p u l stingerii. Se am estecă pînă se o b ţin e o p a s tă om ogenă şi apoi se d iluează cu apă . Dacă să p u n u l lichid se înlocuieşte cu să p u n u l tare, este necesară o cantitate dublă de apă. S ăpunurile de v a r care se form ează m ăresc re z is te n ţa peliculei şi p u te re a ei de acoperire.

A cest g ru n d se în tre b u in ţe a z ă la văru ie lile de c a li ta te o b işn u ită , în a in te de în tre b u in ţa re , com poziţia se tre c e p rin s ita cu 225 o ch iu ri/cm 2.

Reţeta nr. 3. G rund cu a lau n de p o tas iu (p ia tră a c r ă ) :— v a r g ras p a s tă 2,500 kg ;— a lau n de p o tasiu 0,200 kg ;— apă p în ă la o b ţin erea u n u i vo lum de 10 l i t r i de com poziţie .M o d u l d e p r e p a r a r e . V aru l p a s tă se d iluează cu a p ro

x im a tiv 5 1 de apă ia r în lap te le de v a r astfe l o b ţin u t se ad au g ă a la u n u l de p o tasiu d izo lv a t în p rea lab il în ap ă fie rb in te în clocot. L a această com poziţie se adaugă , am estec înd m ereu, apă p în ă la u n vo lum al com poz iţie i de 10 1. în a in te de în tre b u in ţa re , com poziţia se tre c e p rin s ita cu 225 och iu ri/cm 2.

G rundu l de a lau n este cel m ai bu n , deoarece fixează fo a rte b ine s t r a tu l de v ă ru ia lă pe su p ra fa ţa de v ă ru it , însă costu l lu i este m ai r id ic a t. Se

— v a r bu lgări— săp u n de ru fe (tare)— ulei com estib il

1 ,2 0 0 -2 ,0 0 0 kg ; 0 ,1 5 0 -0 ,2 0 0 kg ; 0 ,0 2 5 -0 ,0 3 0 kg ;


în tre b u in ţe a z ă la v ăru ie lile de c a lita te superioară şi în cazurile în care se cere o rez is ten ţă m are a s tra tu lu i de v a r la in tem perii

Reţeta nr. 4. G ru n d cu sare de b u c ă tă r ie :— s a re d e b u c ă tă rie 0,100 k g ;— v a r g ras p a s tă 2,500 kg ;— apă p înă la ob ţinerea u n u i vo lum de 10 1 de com poziţie .M o d u l d e p r e p a rja jr e. Se p rep a ră ca şi g ru n d u l cu a la u n

de p o tasiu ( re ţe ta 3).E s te un g ru n d ie ftin şi se în tre b u in ţe a z ă în genera l la lu c ră ri de vă ru ie li

sim ple, com portîndu -se fo a rte b ine pe su p ra fe ţe le ex te rio a re . Sarea de b u c ă tă r ie fiind higroscopică, ab so arb e apa d in a tm o sfe ră şi a s ig u ră solid ificarea t r e p ta tă şi un ifo rm ă a peliculei de v a r şi a d e re n ţa ace s te ia de su p ra fa ţa pe care se aplică.

Reţeta nr. 5. Pacioc de v a r :— g ru n d 1 1 ;— ipsos (8 — 10% din g re u ta te a v a ru lu i bu lgări) c irca 0,150 k g ;

sau :— caolin (10 — 15% din g re u ta te a

v a ru lu i bu lgări) circa 0,200 kgPaciocul, fiind m ai consisten t d ec ît g ru n d u l, se ap lică m an u a l,

cu b id ineaua, av în d ca scop ne tez irea su p ra fe ţe i tencu ie lii p rin a s tu p a rea porilo r şi zg îrie tu rilo r răm ase de la drişcuire. T o to d a tă c o n trib u ie la m ărirea rez isten ţe i, g răb irea u scării şi la o b ţin e rea u n u i aspect de alb in tens al peliculei de v a r.

C aolinul şi ipsosul au ro lul de a îngroşa în tr-o oarecare m ăsu ră com poziţia . Cînd se fo loseşte ipsosul, com poziţia tre b u ie ap lica tă im ed ia t, a ltfe l se îngroaşă m u lt şi devine nelucrab ilă .

c) Compoziţii de spoit. Reţeta nr. 6. Com poziţie de v a r cu sare de b u c ă tă r ie :

— v a r g ras p a s tă 2 ,500—3,500 kg ;— sare de b u c ă tă rie 0,100 kg ;— p igm enţi, în c a n tita te necesară

ob ţinerii n u a n ţe i ceru te , cel m u lt 0,300 kg ;— apă p în ă la o b ţin erea u nu i vo lum de 10 1 de com poziţie .M o d u l d e p r e p a r a r e . în cazul c înd se în tre b u in ţe a z ă v a r

bu lgări, se iau 1,2 —1,5 kg v a r b u lg ă ri care se s tin g cu o c a n ti ta te de ap ă de a p ro x im a tiv tre i ori m ai m are fa ţă de v o lu m u l acestu ia .

L a v a ru l p a s tă se ad au g ă 5 1 de apă , o b ţin în d u -se lap te le de v a r, în care se ad au g ă sa re de b u c ă tă rie d izo lv a tă se p a ra t în apă fie rb in te


în clocot. P ig m en ţii ce in tră în com poziţie se înm oaie în apă cu 24 ore în a in te a u tiliză rii lor.

P ig m en ţii astfe l în m u ia ţi se in tro d u c t r e p ta t în lap te le de v a r , am estec în d p în ă la o b ţin erea culorii cu n u a n ţa d o rită . C om poziţia o b işn u it ă se su b ţia z ă cu ap ă p înă se o b ţin e c a n tita te a de 10 1, care se trece, în a in te de în tre b u in ţa re , p rin s ita cu 225 o ch iu ri/cm 2.

L a spoielile in te rio a re u n d e uscarea este len tă in tro d u cerea sării d e b u c ă tă r ie în com poziţie nu este obligatorie.

Reţeta nr. 7. C om poziţia de v a r cu ulei v e g e ta l :— v a r b u lg ă ri 1,200 — 1,500 k g ;— ulei de in f ie r t 0,060 — 0,120 k g ;— p igm en ţi, în c a n ti ta te a necesară

o b ţin e rii n u a n ţe i c e ru te cel m u lt 0,300 kg ;— apă p în ă la o b ţin erea u n u i vo lum de 10 1 de com poziţie.M o d u l d e p r e p a r a r e . C om poziţia se p rep a ră la fel ca şi

în r e ţe ta nr. 6 în să în loc de sare de b u c ă tă rie la stingerea v a ru lu i se ad au g ă , a tu n c i c înd efervescen ţa este m ai p u te rn ică , ulei de in fiert. U leiu l a d ă u g a t în lap te le de v a r dă n aş te re sap o n a ţilo r de calciu, care s în t insolubili. A ceştia m ăresc d u ra b ilita te a v ăru ie lilo r p recum şi rez iste n ţa lor la in tem perii, co m p ac tîn d spo ia la şi făcînd-o astfel m ai rez iste n tă la um ezeală. Se în tre b u in ţe a z ă m ai ales p e n tru spo irea fa ţad e lo r vechi, cu ten cu ia la p ă ta tă .

în locul u leiu lu i se m ai p o a te în tre b u in ţa şi la p te de v acă crud , d in care s-a scos sm în tîn a (se p u n e o p a r te de la p te de v acă la 15 p ă r ţi la p te de var). A daosul de la p te spo reşte a d e re n ţa spoielii de su p ra fa ţa care se v ă ru ie ş te şi îi m ăreşte to to d a tă şi rez is ten ţa . în tre b u in ţa re a la p te lui se recom andă în special la văru ie lile pe lem n.

P e n tru v ăru ie lile co lorate ,• se folosesc ca p igm enţi, oxizii rez is ten ţi la ac ţiu n ea v aru lu i. A ceştia nu tre b u ie să se ad au g e în c a n ti tă ţ i p rea m ari, deoarece în pelicula de spoială ei se decolorează repede, se p ă tează de. la s tro p ii de ploaie şi tra n s m it tencuielii u m id ita te a a b so rb ită din a tm osferă .

L a văru ie lile necolorate , p e n tru a se în lă tu ra te n ta gă lbu ie a v a ru lu i, se ad au g ă în c a n ti ta te m ică, p ig m en t a lb as tru .

C onsisten ţa com poziţiei de v ă ru it este c o n d iţio n a tă de p o sib ilita tea de a fi în tin să u şor cu b id in eau a sau p u lv e riza tă cu verm orelu l. C om poziţiile p rea apoase dau v ă ru ie li tra n sp a re n te , care răm în du n g a te , ia r cele cu c o n ţin u t sărac de apă dau v ă ru ie li groase, care c rap ă şi se coşcovesc. C onsisten ţa se verifică p rin p robe de spoire pe 1—2 m 2.


2 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUZRAVELI CU CLEI

a) Grunduri de clei (p e n tru 10 1 de g rund). Reţeta nr. 8.G ru n d de a lau n :

— a lau n de p o tasiu (p ia tră acră) 0,125 kg ;— săp u n de ru fe (40% ) 0,250 kg ;— clei 0,250 kg ;— ulei de in f ie rt 0,030 kg ;— hum ă 1,000 — 2,000 kg ;— ap ă , p înă la o b ţin e rea unu i vo lum de 10 1 de g ru n d .M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izolvă cleiul în 2 —3 1 apă fie rb in te ,

d u p ă ce a s ta t în p rea lab il în apă rece tim p de 8 — 10 ore p e n tru a se înm uia. S ep a ra t se p rep a ră so lu ţia de a lau n în apă. T o t se p a ra t se d izo lvă şi săp u n u l în apă fierb in te . D u p ă p re p a ra rea acesto r so lu ţii, so lu ţia de a lau n se in tro d u ce în so lu ţia încă f ie rb in te de clei, am estec în d în to t tim p u l opera ţie i. U leiul de in f ie r t se in tro d u ce în so lu ţia fie rb in te de săp u n sub fo rm a unei şu v iţe su b ţiri, am estec înd m ereu. Se o b ţin e astfe l o em ulsie de ulei şi săpun , care se in tro d u ce în so lu ţia de clei şi a laun , am estec înd m ereu.

în com poziţia astfe l p re p a ra tă se ad au g ă apă p în ă ce com poziţia se răceş te şi n um ai d u p ă aceea se ad au g ă h u m a şi re s tu l de apă , am este- cîndu-se p e n tru o b ţin e rea vo lu m u lu i de 10 1 de g ru n d . H u m a nu se ad au g ă c înd com poziţia este fie rb in te , deoarece se form ează o sp u m ă b o g a tă care p o a te să iasă d in vas.

în a in te de în tre b u in ţa re g ru n d u l se s treco ară p rin s ita de 900 o ch iu ri/cm 2.

Reţeta nr. 9. G ru n d de su lfa t de cu p ru :— su lfa t de cu p ru (p ia tră v în ă tă ) 0,150 kg ;— săpun de rufe (so lu ţie 40% ) 0,250 kg ;— clei an im al 0,200 kg ;— ulei de in fie rt 0,030 kg ;— h u m ă 2 ,000—3,000 kg ;— ap ă , p înă la o b ţin e rea u n u i vo lu m de 10 1 de g rund .M o d u l d e p r e p a r a r e . P re p a ra re a şi p ă s tra re a g ru n d u lu i

de p ia tră v în ă tă se face în v ase de lem n sau d in m a te ria l p lastic . Se p rep a ră la fel ca g ru n d u l de a laun (v. re ţe ta nr. 8) n u m ai că în loc de a lau n se pune p ia tră v în ă tă .

în a in te de în tre b u in ţa re com poziţia se trece p rin s ita de 900 och iu ri/cm 2.

9G Materii prime şi produse finite

G rundu l de su lfa t de cu p ru se în treb u in ţează num ai p e n tru fixarea locurilo r p ă ta te de rug ină sau de răşină , deoarece este v ă tă m ă to r să n ă tă ţi i m u n c ito rilo r care-1 în treb u in ţează şi to to d a tă a ta c ă obiectele m etalice d in încăperea care se zu g răveşte , oxidîndu-le.

G rundu l de su lfa t de cup ru se aplică n um ai m anual, deoarece in tro d u s în ap a ra te le de p u lv erizare le d istruge a tac în d m e ta lu l din care sîn t con fecţionate .

G rundu l de a lau n (v. re ţe ta n r. 3) este m ai rez is ten t d ec ît cel cu săp u n şi v a r b u lg ă ri (v. re ţe ta nr. 2), însă acesta din u rm ă are a v a n ta ju l că este m ai ieftin . C onsisten ţa g ru n d u lu i dep inde de p o ro z ita te a tencuielii. D e aceea g ru n d u l se încearcă ap lic îndu-se pe p o rţiu n i mici. C onsisten ţa lui şe s tab ile ş te astfe l ca să nu lase dîre, să tre a c ă uşor p rin fu r tu n u ri şi să se pu lverizeze b ine p rin in jec to r a tu n c i c înd se aplică pe su p rafe ţe le de z u g ră v it cu a ju to ru l ap a ra te lo r.

b) Chituri. Reţeta nr. 10. C hit cu clei şi ulei :— clei (so lu ţie 15% ) 1 1 ;— ulei de in f ie r t 0,025 kg ;

M o d u l d e p r e p a r a r e . în so lu ţia de clei, cu o co n cen tra ţie de 15% , se in tro d u ce uleiul. Se am estecă, ad ău g in d t r e p ta t so lu ţia de săp u n şi c re ta sau hum a, care a fost în p rea lab il tre c u tă p rin s ita cu 400 o ch iu ri/cm 2, p în ă se o b ţin e co n sis ten ţa necesară.

Reţeta nr. 11. C hit cu clei p e n tru ch itu ie li şi şp a c lu ie li :— clei (so lu ţie 10% ) 0,150 1;— g ru n d de a lau n sau p ia tră v în ă tă

'( v . re ţe ta nr. 8 sau 9) 1 1 ;— am estec d in două p ă r ţ i c re tă şi o

p a r te ipsos, circa 3 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P lăcile de clei se ţ in în apă 24 ore

în a in te de în tre b u in ţa re p e n tru înm uiere , d upă care se d izo lvă în apă fie rb in te , o b ţin în d u -se o so lu ţie de 10% . S olu ţia de clei se ad au g ă la g ru n d u l de a lau n sau de su lfa t de cu p ru , am estec îndu-se m ereu. A m este cu l de c re tă şi ipsos, d u p ă ce s-a ce rn u t p rin s ita cu 400 och iu ri/cm 2, se ad au g ă în com poziţie în c a n ti ta te a d e te rm in a tă de co n sis ten ţa de lucru a paste i. C om poziţia de c h it o b ţin u tă , în a in te de în tre b u in ţa re , se trece p rin m aşin a de freca t vopsele.

A cest ch it se în tre b u in ţe a z ă la ch itu irea c ră p ă tu rilo r care se deschid în p rea lab il şi a ad în c itu rilo r mici.

Locurile c h itu ite se g rundu iesc cu g ru n d u l respectiv .

— săp u n de ru fe (so lu ţie 40% )— cre tă sau hum ă

0,025 kg ; 2,600 kg.


P e n tru şpaclu ieli c h itu l se p rep a ră cu g ru n d de a lau n (v. re ţe ta nr. 8) şi c re tă . Se în tre b u in ţe a z ă la lucrări u n d e se cere o c a lita te sup erio ară .

Reţeta nr. 12. C hit cu clei p en tru şp a c lu ie li:— clei (so lu ţie de 5% ) 1 1— ulei de in f ie r t 0,025 kg ;— te re b e n tin ă 0,025 kg ;— săp u n de ru fe (so lu ţie 40% ) 0,025 k g ;— c re tă , c irca 2,200 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . în so lu ţia de clei cu o co n cen tra ţie

de 5 % , p re p a ra tă ca în re ţe ta nr. 11, se in tro d u ce pe rîn d şi am estec înd m ereu, uleiu l, te re b e n tin a , săp u n u l de ru fe şi la u rm ă c re ta . P a s ta o b ţin u tă se om ogenizează p rin frecare la m aşina de freca t vopsele. în cazul că acest ch it se în tre b u in ţe a z ă la o şpaclu ire m ecan iza tă , se ad au g ă o c a n ti ta te m ai m ică de c re tă şi an u m e 1 ,2— 1,3 kg. C h itu l cu clei p en tru şp ac lu it se în tre b u in ţe a z ă la orice lu cra re de zu g răv ea lă cu clei.

C h itu rile de şp ac lu it c înd se ap lică p rin pu lverizare , tre b u ie să aibă o a s tle l de co n sis ten ţă , înc ît la o încercare cu u n be ţişo r de lem n cu un d iam etru de 8 — 10 m m , com poziţia de şp ac lu it să se scurgă sub fo rm ă de p ică tu ri.

c) Compoziţii de zugrăvit preparate cu clei.Reţeta nr. 13 C om poziţia cu clei p e n tru z u g ră v it :

— h u m ă 100 kg ;— clei 6 kg ;— p igm en ţi 12 kg ;— apă, p în ă la co n sis ten ţa de lucru circa 140 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . H u m a, cleiul şi p ig m en ţii se înm oaie

se p a ra t în ap ă (c irca 40% din g re u ta te a m a te ria lu lu i u sca t), p în ă se o b ţin e o p a s tă de co n sis ten ţa sm în tîne i.

U nii p ig m en ţi, cum este negru l de fum , fiind h id ro fob i se înm oaie cu o so lu ţie f ie rb in te de apă şi clei.

în m u ie re a h um ei cu apă se face în p ro p o rţie de 2 litr i de apă la 1 kg hUmă b u lg ă ri fă râ m iţa ţi m ă ru n t. C a n tita te a de apă p o a te v a r ia în fu n c ţie de c a li ta te a hum ei.

Se to a rn ă în tîi ap ă , a t î t c ît să acopere b u lg ă rii fă râ m iţa ţi de h u m ă ; re s tu l de ap ă se ad au g ă d u p ă în m u ie rea acestora .

P e n tru în m u iere h u m a fă râ m iţa tă se lasă în ap ă tim p de 5 —24 ore, d u p ă ca re am estecu l se om ogenizează b ine cu o lo p a tă .

D acă o cu loare u rm ează să rezu lte p rin com binarea m ai m u lto r p igm enţi, a tu n c i aceştia se înm oaie fiecare sep a ra t. Apoi se freacă b ine, to t sep a ra t,


preferab il p rin m aşina de freca t vopsele, o b ţin ln d u -se p a s te în c a n tită ţi le necesare rea lizării culorii de n u a n ţa ce ru tă . D u p ă aceea se p rep a ră com poziţia , lu îndu-se ca b ază h u m a In ca re se in tro d u ce în tî i p ig m en tu l a căru i cu loare p redom ină şi apoi se ad au g ă în c a n t i tă ţ i p o tr iv ite ceila lţi p igm en ţi, în o rd inea descrescîndă a c a n ti tă ţ i i ca re in flu en ţează cu loarea. C om poziţia se su b ţiază , d u p ă nevoie cu apă.

N u a n ţa culorii se p o tr iv e ş te p rin p ro b e pe b u c ă ţi de h îr tie , care, d u p ă uscare se co m p ară cu e ta lo n u l culorii ce ru te .

în tim p u l p o tr iv ir ii n u an ţe i nu este perm is să se in tro d u că p ig m en ţi u sc a ţi (n e în m u ia ţi în apă), deoarece răm în p a rtic u le u sca te de p ig m en t ca re dăunează c a lită ţii s tra tu lu i de zug răvea lă .

C om poziţia p re p a ra tă în cu loarea şi n u a n ţa c e ru tă tre b u ie să fie în c a n ti ta te su fic ien tă ca să a ju n g ă p e n tru e x ecu ta rea în treg ii lucrări.

S o lu ţia de clei se p rep a ră d in clei şi apă în p ro p o rţie de 1 kg clei la 5 litr i apă . P lă c u ţe le de clei s p a r te în b u c ă ţi sau cleiu l g ra n u la t se Înm oaie în ap ă tim p de 24 ore. D u p ă aceea am estecu l se fierbe, in tro d u c în d v a su l cu clei în a l t v as cu apă care fierbe.

F u n d u l v asu lu i cu clei nu tre b u ie să a tin g ă fu n d u l v asu lu i cu apă . în com poziţia d in re ţe ta nr. 13, se in tro d u ce o so lu ţie de clei de 2 0 % .

C a n tita te a de clei se s tab ile ş te în ra p o r t cu g ra d u l de încleiere ce se cere zugrăvelii. A stfel p e n tru su p ra fe ţe le care s în t m ai p u ţin expuse de a fi a tin se de oam eni în trecere , cum s în t ta v a n e le sau pere ţii cu socluri aco p erite cu vopsea , fa ian ţă , lam b riu rile etc. se în tre b u in ţe a z ă com poziţii p u ţin încleia te . P e n tru su p ra fe ţe ex p u se a fi a tin se , se n treb u in ţează com poziţii m ai înc le ia te , a c ă ro r pe licu lă u sc a tă nu se şterge , adică a tu n c i c înd se freacă cu m în a nu m u rd ă re ş te palm a.

P e n tru a se e v ita Incleierea excesivă a com poziţie i, so lu ţia de clei nu se to a rn ă în com poziţie d in tr-o d a tă ci se ad au g ă t r e p ta t am estecîn - du-se bine.

în c le ie rea excesivă a com poziţie i a re ca u rm a re d im in u area c la r i tă ţ i i culorii şi a p a riţia , după zug răv ire , a p e te lo r cu aspec t de m arm u ră .

în tim p u l ad ău g ării so lu ţie i de clei se observă la în c e p u t o îngroşare a com poziţie i şi apoi o lichefiere t r e p ta tă . C om poziţia cu clei se încearcă dacă este b ine p re p a ra tă în m u in d o pensu lă în com poziţie , ca re apoi se scoate şi se lasă să se scurgă. D acă com poziţia se scurge ca o şu v iţă co n tin u ă se opreşte ad ău g area so lu ţie i de clei.

U n a l t procedeu p rac tic , fo losit des pe şa n tie re p e n tru verificarea com poziţiilo r de zu g răv it, este şi cel p rin scu fu n d area m îin ii în com poziţia p re p a ra tă , d u p ă care se scoa te şi se în d e p ă rte a z ă degetele. în tr e degete tre b u ie să se form eaze o peliculă se m itra n sp a re n tă , n u m ită com un,


„ lab a g îş te i“ . D acă nu se form ează, se ad au g ă c îte p u ţin so lu ţie de clei, am estec îndu -se energic, d upă care se încearcă d in nou p în ă se reuşeşte fo rm area peliculei, ca re asigură astfe l că încleierea este p o triv ită .

C om poziţia de zu g răv ea lă , d u p ă ce a fo st am esteca tă cu so lu ţia de clei, se v a în tre b u in ţa în tr -u n in te rv a l de 2 4 —48 ore de la p rep ara re , în tru c ît se a lte rează cu tim p u l, în special va ra .

D u p ă p re p a ra rea com poziţie i cu clei aceasta se trece p rin s ita cu 900 ochiuri/cm *.

Com poziţiile p re p a ra te cu clei, care u rm ează să fie p u lv e riza te cu a ju to ru l ap a ra te lo r, se încearcă la cu rgere a s t f e l : pe o p lacă de stic lă se aplică o p ic ă tu ră d in com poziţie , d u p ă care p laca se aşază în poziţie v e rtic a lă . D acă p ic ă tu ra se prelinge a p ro x im a tiv cu 3 —4 cm com poziţia ap lica tă pe su p ra fa ţa de zu g ră v it v a da pelicule de b u n ă ca lita te , care nu v o r p rezen ta dîre. C înd p ic ă tu ra se scurge repede, com poziţia v a tre b u ie în g ro şa tă , cu hum ă în p a s tă , ia r c înd p ic ă tu ra se scurge în ce t, com poziţia se su b ţia z ă cu apă.

Reţeta nr. l i . C om poziţie în cu loare de bronz p e n tru com ple ta rea cu desen a zugrăvelilo r.

— pu lbere de bronz 0,100 kg ;— am idon 0,100 kg ;— g e la tin ă 0,050 kg ;

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izolvă am id o n u l în p u ţin ă apă ca ld ă şi se am estecă p în ă se desfac to a te coco loaşe le ; d u p ă aceea se ad au g ă apă p în ă se o b ţin e o so lu ţie de co n sis ten ţa lap te lu i (circa 4 0 0 — 500 m l). G ela tina se d izolvă în re s tu l de 100—200 m l apă ca ldă şi se am estecă p în ă la om ogenizare.

în v asu l cu am idon se to a rn ă g e la tin a , d u p ă care se in tro d u ce şi pu lberea de b ronz , am estec în d con tinuu .

în t im p u l lu cru lu i, v a su l cu com poziţia se ţ in e în a l t v as cu apă fie rb in te , răc irea şi în tă r ire a se face pe su p ra fa ţa care se finisează.

Reţeta nr. 15. C om poziţie cu „p ra f de m ătase" p e n tru zugrăveli decora tiv e s tro p ite .

— p ra f de m ă ta se 0,050 k g ;— am idon 0,100 kg ;— g e la tin ă 0,050 kg ;

M o d u l d e p r e p a r a r e . E s te acelaşi ca în re ţe ta n r. 14, cu d ife ren ţa că, în locul p u lb e rii de pronz se in tro d u ce în com poziţie p ra fu l de m ătase .

— apă 0 ,0 0 0 5 -0 ,0 0 0 6 m 3.

— apă 0 ,0 0 0 5 -0 ,0 0 0 6 m 3.


3 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUGRĂVELI CU SILICAŢI

Reţeta nr. 16. G ru n d de s ilica t de p o tasiu :— com poziţie de silica t de p o tasiu cu o g re u ta te

specifică de 1,12 10 1;— c re tă 1 kg ; M o d u l d e p r e p a r a r e . C om poziţia de silica t de p o tasiu se

diluează cu apă p în ă c înd g re u ta te a specifică v e rif ic a tă cu a reo m etru l a ju n g e la 1,12. A poi se in tro d u ce în so lu ţie c re tă şi se am estecă bine.

D u p ă o b ţin e re a com poziţiei, aceasta se trece p rin s ita cu 900 ochiuri/cm *.

Reţeta nr, 17. C om poziţie de silica t de p o tas iu p e n tru z u g ră v it :— c re tă 2,500 kg ;— nisip fin m ă c in a t 2,500 kg ;— ta lc teh n ic 1,250 k g ;— a lb de zinc 0,600 kg ;— p ig m e n t c irca 0,600 k g ;— com poziţie de silica t de p o tasiu cu

g re u ta te a specifică de 1,14 p e n tru p rim u l s t r a tşi 1,18 p e n tru s tra tu l al doilea 7,5 1.

M o d u l d e p r e p a r a r e . S ilica tu l de p o tas iu se d iluează cu apă p în ă c înd se se o b ţin e o so lu ţie cu g re u ta te a specifică de 1,14 p e n tru p rim u l s t r a t de zu g răv ea lă şi de 1,18 p e n tru al doilea s tra t .

In această so lu ţie se in tro d u c p igm en ţii şi ceila lţi com ponen ţi u sca ţi, am estec îndu -se to t tim p u l. C om poziţia astfe l p re p a ra tă se trece p rin m aşin a de freca t vopsele şi apoi p rin s ita cu 900 o ch iu ri/cm 2.

N isipu l este fin m ă c in a t în m ori cu bile, astfe l în c ît să tre a c ă p rin s ită cu 10 0D0 ochiuri/cm*.

C onsisten ţa de lucru se verifică p rin zu g răv irea de p ro b ă pe p o rţiu n i m ici.

4 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUGRĂVELI CU CAZEINA

a) Clei de eazeină. Reteta nr. ÎS. Clei de cazeină cu co n cen tra ţie de 2 0 % :

— cazeină te h n ic ă 1 k g ;— solu ţie de am o n iac 25% 0,150 kg ;— v a r p a s tă 0,500 kg ;— fenol 0,020 kg ;— apă 4 1. M o d u l d e p r e p a r a r e . în tr -u n v as se in tro d u ce 1 kg cazeină

te h n ic ă peste care se ad au g ă 1 1 apă , p re fe rab il apă în că lz ită la cel m u lt


60°C, care tre b u ie să acopere cazeina şi se am estecă la in te rv a le de 10— 15 m in t im p de 3 —4 ore. C azeina în acest tim p se um flă . Se adaugă apoi2 1 de apă şi am oniacu l, am estec înd con tin u u , tim p de circa 2 ore. D u p ă aceea se ad au g ă p a s ta de v a r şi se am estecă b ine. în tim p u l in tro d u cerii v a ru lu i, la în cep u t, cazeina se îngroaşe, p înă la s a tu ra re a ei cu v a r şi apoi se lichefiază.

F enolu l, în c a n t i ta te m ică, se ad au g ă la com poziţie ca a n tisep tic p e n tru ca so lu ţia să se m e n ţin ă nedescom pusă m ai m u lt de 48 ore.

S o lu ţia de clei de caze ină astfe l o b ţin u tă se trece p rin s ita cu 225 o ch iu ri/cm 2.

b) Grund de cazeină. Reţeta nr. 19. G ru n d p re p a ra t din clei de cazeină:— so lu ţie de clei de cazeină 20% 5 1;— ulei de in f ie r t 0,300 kg ;— apă 5 1;— c re tă 7 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia de clei (p re p a ra tă d upă re ţe ta

nr. 18)i, se in tro d u ce în v asu l de p re p a ra t em ulsii. Se ad au g ă ulei de in fie rt şi se am estecă repede. în fe lu l acesta se o b ţin e o em ulsie, la care se ad au g ă a p ă şi c re tă , am estec înd b ine com poziţia . D u p ă aceea se tre c e to tu l p rin tr-o s ită cu 900 och iu ri/cm 2.

Cînd g ru n d u l se ap lică p rin pu lv e riza re , p e n tru a în lă tu ra curgerea com poziţiei, se ad au g ă la 1 1 de com poziţie c irca 0,1 so lu ţie de a lau n 10% . A dăugarea so lu ţie i de a lau n se face cu m are a te n ţie p în ă ce se o b ţin e îog roşarea com poziţie i. O c a n ti ta te m ai m are de so lu ţie de a laun d ec ît cea p rescrisă , d u ce la coagu larea com poziţie i şi deci la a lte ra rea g rundu lu i.

c) Chit de cazeină pentru şpacluit şi chituit. Reţeta nr. 20. C h it de clei de cazeină.

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p rep a ră ca şi g ru n d u l d in re ţe ta n r. 19 în care se sp o reşte c a n ti ta te a de p ra f de c re tă de la 7 kg la 22 kg p e n tru a i se m ări v isco z ita tea . C înd şpaclu irea se face m ecan iza t cu p u lv eriza to ru l, a tu n c i se m ai ad au g ă încă 4 1 de ap ă , îngroşîndu-se ap o i com poziţia cu o so lu ţie de a lau n de 10% ca în r e ţe ta nr. 19.

d) Compoziţie de eazeină pentru zugrăvit. Reţeta nr. 21. C om poziţie de clei de cazeină :

— so lu ţie de clei de cazeină 20% 5 1;— ulei de in f ie r t 0,300 kg ;— p a s tă de c re tă şi p igm en ţi 10 k g ;— ap ă 4 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . P a s ta de c re tă şi p igm en ţii se p re

p a ră ca la re ţe ta n r. 13. L a această p a s tă se ad au g ă em ulsia o b ţin u tă d in clei de cazeină şi u lei (v. re ţe ta nr. 18 + re ţe ta nr. 19) p e n tru încleiere.


E m u lsia de clei de cazeină se ad au g ă t r e p t a t p e n tru a se e v ita încleierea excesivă a com poziţiei. D ozarea se ve rifică p rin ap licarea u n u i s t r a t de com poziţie cu o pensu lă pe fîşii de h îr tie care se u sucă la foc. O c a n ti ta te in su fic ien tă de em ulsie cu clei de cazeină face ca pelicu la să se ş tea rg ă uşor, ia r o c a n ti ta te excesivă duce la fisu ra rea peliculei şi la p ie rderea c la r ită ţii culorii.

Cînd com poziţia de z u g ră v it cu cazeină se ap lică m ecan iza t cu p u lv eriza to ru l, se ad au g ă o so lu ţie de a lau n 10% , aşa cum s-a a r ă ta t la re ţe ta nr. 19.

în cazul zu g răv irii fa ţa d e lo r şi a su p ra fe ţe lo r te n c u ite d in in te rio r, ca re s în t supuse u m id ită ţii, em ulsia d in această re ţe tă se p re p a ră cu 1 kg ulei de in fie rt în loc de 0,300 kg. A cest su rp lu s de u lei face ca pelicu la zug răvelii să cap e te o rez is ten ţă d eoseb ită la in tem p erii.

5 . REŢELE PENTRU COMPOZIŢII DE NETEZIT SUPRAFEŢE DE BETON PLANE NETENCUITE SAU DE BETON CELULAR AUTO-

CLA VIZAT

Reţeta nr. 22. P a s tă G IPA C :— în tîrz ie to r de p riză p lus p la s tif ia n t 1 p a r te— a race t D 50 sau D P 25 4 p ă r ţi— ipsos de co n stru c ţii 2 3 —24 p ă r ţi— ap ă , p în ă la o b ţin e rea consisten ţe i

de lucru a p as te i 7 —16 p ă r ţiA m estecul de în tîrz ie to r de p riză p lus p la s tif ia n t se o b ţin e d in o

p a r te p la s tif ia n t D isan şi 19 p ă r ţ i în tîrz ie to r de priză .M o d u l d e p r e p a r a r e . în tîrz ie to ru l de p riză su b fo rm ă de

so lu ţie se p re p a ră d in clei de oase g ran u la r. C a n tita te a de clei re sp ec tiv ă a m e s te c a tă cu ap ă în p ro p o rţie de 1 : 4 p ă r ţi, în g re u ta te , se lasă să se înm oaie t im p de 24 ore, apoi v a su l în care s-a d izo lv a t cleiu l se p u n e în a l t v a s cu ap ă care se află d easu p ra unei su rse de c ă ld u ră . Se am estecă c o n ţin u tu l şi, ev en tu a l, se m ai ad au g ă apă , p în ă la o b ţin e rea u n e i so lu ţii cu d e n s ita te a de 1,051, la te m p e ra tu ra de - f 24°C.

S o lu ţia de în tîrz ie to r de p riză p lus p la s tifian t, se in tro d u ce în v a su l cu A race t în p ro p o rţie de 1 : 4 p ă r ţi , conform re ţe te i, şi se am estecă energic. în cazu l în care am estecu l nu se u tiliz ează im ed ia t, p e n tru o b u n ă conservare , se m ai ad au g ă şi 0,04 p ă r ţ i c ris ta le de fenol la o p a r te so lu ţie de în tîrz ie to r de priză p lus p la s tif ia n t.

A m estecul de so lu ţie de p la s tif ia n t p lus în tîrz ie to r de p riză şi A race t, c o n stitu e co m p o n en ta lichidă a p as te i G IPA C , ca re se reco m an d ă să se


p rep a re în la b o ra to ru l de t r u s t sau în tre p rin d e re şi să se livreze şan tie re lo r în v ase închise de po lie tilenă . D ep o z ita rea lo r se face în încăp eri închise, la te m p e ra tu ră de p este + 5 °C .

P a s ta G IPA C se p re p a ră pe şa n tie r m anual, în tr-o ta rg ă c u ra tă , în ca re se p u n e ipsosu l (23 p ă r ţi) p e s te ca re se to a rn ă t r e p ta t co m ponen ta lich idă, d u p ă care se ad au g ă la în cep u t 7 p ă r ţ i de ap ă şi se am estecă b in e p în ă se o b ţin e o p a s tă om ogenă. Se ad au g ă şi re s tu l de ap ă (circa 16 p ă r ţi) p în ă se o b ţin e co n sis ten ţa de lucru . C înd se aplică în două s t r a tu r i se fo loseşte p e n tru p rim u l s t r a t o p a s tă cu o co n sis ten ţă v îscoasă, ia r p e n tru s t r a tu l doi cu o co n sis ten ţă flu idă.

în a in te de ap licare , p a s ta b ine om ogen izată se trece p rin tr-o s ită cu 100 o ch iu ri/cm 2.

C a n tita te a de p a s tă ce se p re p a ră o d a tă tre b u ie să co respundă unu i f ro n t de lucru ce se p o a te acoperi în cel m u lt 6 ore, t im p în care p a s ta îşi p ă s tre a z ă c o n sis ten ţa de lucru .

C onsum ul specific de p a s tă G IPA C pe m 2 de su p ra fa ţă n e tez ită e s t e :

— p e n tru u n s ingu r s t r a t :— a ra c e t D 50 sau D P 25— ipsos de co n stru c ţii— p la s tif ia n t D isan— în tîrz ie to r de p riză (clei de oase)— apă

— p e n tru două s t r a t u r i :— a ra c e t D 50 sau D P 25— ipsos de co n stru c ţii— p la s tif ia n t D isan— în tîrz ie to r de p riză (clei de oase)— apăReţeta nr. 23. C om poziţie de n e te z it cu nisip fin , a su p ra fe ţe lo r de

b e to n sau de b e to n ce lu lar a u to c la v iz a t :— nisip fin 0 —0,2 m m— ara c e t D P 25— apă p în ă la co n sis ten ţa de lucru

(12—14 cm pe conul e ta lo n ), circaîn cazul ap lică rii cu p is to lu l de s tro p it, c a n ti ta te a de apă p o a te c le ş te

p în ă la de p a tru ori.M o d u l d e p r e p a r a r e . în v a su l cu a ra c e t D P 25 se in tro d u ce

t r e p ta t n isipu l fin de A ghireş sau de V ăleni, am estec înd energic. Se o b ţineo com poziţie p ă s to a să în care se in tro d u ce c a n ti ta te a necesară de apă p e n tru a-i da co n sis ten ţa de lucru d o rită .

0,060 kg ; 0,380 k g ; 0,0008 k g ; 0,0162 kg ; 0,001 ms.

0,132 kg ; 0,856 k g ; 0,0017 k g ; 0,0323 kg ; 0,001 m*.

2 p ă r ţi 1 p a r te

0,5 p ă r ţi


6 , REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE VOPSIT

a) Grund de îmbibare cu ulei. Reţeta nr. 2 i :— ulei de in f ie r t 1 k g ;— p ig m en t p e n tru n u a n ţa re 0,050 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . A ceastă com poziţie se p rep a ră in tro -

du c în d p ig m en tu l în ulei şi am estec în d co n tin u u , d u p ă care co m p o z iţia este tre c u tă p rin s ita cu 900 och iu ri/cm 3.

L a ap licarea m ecan iza tă a com poziţie i cu a ju to ru l p isto lu lu i, p e n tru a se asigura co n sis ten ţa de lucru şi a se e v ita în acelaşi tim p fo rm area ce ţii în tim p u l pu lv erizării, se ad au g ă în a in te de în tre b u in ţa re un so lv en t (w h ite -sp irit sau te re b e n tin ă ), în p ro p o rţie de 5 — 10% din g re u ta te a com poziţie i.

G ru n d u l de îm b ib a re se ap lică pe su p ra fe ţe de lem n şi su p ra fe ţe g le tu ite de ipsos care u rm ează a fi v o p site . A cesta co n stitu ie s t r a tu l de leg ă tu ră în tre su p ra fa ţa su p o rt şi s t r a tu l de acoperire u rm ă to r ; to to d a tă p ro te jează su p o rtu l şi ev ită a b so rb ţia lia n tu lu i d in vopsea de c ă tre acesta .

b) Chituri de ulei. Reţeta nr. 25. C h it cu ulei sau lac p e n tru c h itu ire :— ulei de in f ie r t sau lac 1 k g ;— so lu ţie de clei 10% 0,100 k g ;— cre tă , p în ă la o b ţin erea con sis ten ţe i de lucru .M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tru p re p a ra rea acestu i c h it se

in tro d u ce în v a su l de p re p a ra t em ulsii, c a n ti ta te a de ulei, în care a p o i se ad au g ă t r e p ta t so lu ţia de clei, am estec în d fă ră în tre ru p e re . D upă o b ţin e rea em ulsiei, se ad au g ă t r e p ta t şi c re ta p în ă la o b ţin e re a co n sis ten ţe i de lucru a p aste i. A ceasta se ap lică cu şpaclu l pe su p ra fa ţa de v o p s it. Se în tre b u in ţe a z ă la c h itu irea defec te lo r su p ra fe ţe lo r te n c u ite şi a celor de lem n a t î t d in e x te r io r c ît şi în in te rio r. C h itu l p re p a ra t cu lac se u sucă m u lt m ai rep ed e d ec ît cel p re p a ra t cu ulei şi de aceea este m ai com od la în tre b u in ţa re . P e n tru ch itu irea c ră p ă tu r ilo r de pe su p ra fe ţe le te n c u ite d in in te rio ru l încăperilo r, c h itu l d in aceas tă re ţe tă p o a te fi în lo cu it cu c h itu l cu clei d in re ţe ta nr. 11, deoarece este m a i ie ftin şi su fic ien t de re z is te n t p e n tru in te rio r.

Reţeta nr. 26. C hit de ulei p e n tru c h itu ire a aco p erişu rilo r de ta b lăşi a su p ra fe ţe lo r m eta lice :

— u lei de in fie rt 1 kg ;— c re tă , c irca 4 kg ;— m iniu de fier sau de p lu m b 1 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P re p a ra re a c h itu lu i se face p rin

in tro d u ce rea t r e p ta tă în ulei a cre te i şi a m in iu lu i de fier sau de p lum b ,


care se am estecă b in e p în ă ce se o b ţin e o m asă p las tică om ogenă şi de c o n sis ten ţa necesară.

C h itu l p re p a ra t d u p ă această re ţe tă se în tre b u in ţe a z ă p e n tru ch itu irea fa lţu rilo r şi coam elor acoperişu rilo r de ta b lă , p recum şi p e n tru a s tu p a rea d iverselor defec te ale su p ra fe ţe lo r m eta lice ce u rm ează a fi vopsite .

Reţeta nr. 21. C h it de ulei p e n tru şpac lu it m an u a l (p en tru circa 10 kg c h i t ) :

— ulei de in f ie r t 1,750 kg ;— s ica tiv n a ften ic 0,090 kg ;— so lu ţie de clei 10% 0,350 kg ;— săp u n de ru fe 0,040 kg ;— cre tă , c irca 7,700 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tru p re p a ra rea ch itu lu i se ia

c a n ti ta te a de ulei p rescrisă şi în aceas ta se in tro d u c , în o rd ine , am estec înd rep ed e şi co n tin u u : s ica tiv u l, so lu ţia de săpun , so lu ţia de clei şi apoi se ad au g ă t r e p ta t c re ta p în ă la o b ţin e rea co n sisten ţe i de lucru .

Cu ch itu l d in re ţe ta nr. 27 se ex ecu tă şpaclu irea m an u a lă a su p ra fe ţe lo r ex te rio a re te n c u ite sau de lem n.

Reţeta nr. 28. C hit de ulei p e n tru şp ac lu it p rin s tro p ire (p e n tru circa 10 kg de ch it) :

— ulei de in f ie rt 3 k g ;— sica tiv naften ic 0,150 kg— so lv en t (te reb en tin ă ) 0,600 kg— so lu ţie de clei 10% 0,300 kg— săp u n de ru fe 0,050 kg ;— cre tă , c irca 5,900 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tru p re p a ra rea ch itu lu i se in tro

duce în ulei, în ord ine, am estec înd rep ed e şi co n tin u u : s ica tivu l, so lv e n tu l, so lu ţia de săp u n şi so lu ţia de clei. L a am estecu l o b ţin u t se ad au g ă t r e p ta t c re tă p în ă la o b ţin e rea consisten ţe i de lucru.

Cu acest c h it se şpacluiesc m ecan iza t su p ra fe ţe ex te rio are , te n c u ite sau de lem n.

P e n tru su p ra fe ţe le in te rio a re care se vopsesc cu ulei, se în tre b u in ţe a z ă în g enera l şpaclu ieli de c h it cu clei p re p a ra te d u p ă re ţe te le 11 sau 12, în tru c î t aceste c h itu r i s în t m ai ie ftine d ec ît cele p re p a ra te cu u lei şi s în t su fic ien t de rez is ten te p e n tru v o p sito rii in terioare .

Reţeta nr. 29. C hit co lo ra t de u lei cu clei p e n tru ş p a c lu i t :— ulei de in fie rt 1,200 k g ;— so lu ţie de clei 6 % 1,200 k g ;— ocru 1,400 kg ;


— negru de fum 0,200 kg ;— c re tă , circa 6,000 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia de clei p re p a ra tă d u p ă re ţe

te le p reced en te se in tro d u ce în ulei, am estec în d u -se m ereu . Se ad au g ă t r e p ta t c re ta şi p igm en ţii şi se am estecă m ereu p în ă la o b ţin e rea consiste n ţe i şi cu lo rii dorite .

Se în tre b u in ţe a z ă la v o p sito rii pe lem n la e x te rio r, fiind m ai ie ftin dec ît c h itu l p re p a ra t n um ai cu ulei, şi to to d a tă fiind şi co lo ra t în cu lo a rea d o rită .

Reţeta nr. 30. C hit de ulei cu clei p e n tru şp ac lu itu l su p ra fe ţe lo r m eta lice (p e n tru circa 10 kg de ch it) :

— ulei de in f ie r t 2,000 kg— so lu ţie de clei 6% 0,300 kg— ocru 1,000 k g ;— negru de fum 0,200 kg— c re tă , c irca 6,500 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia de clei se ad au g ă t r e p ta t în

ulei, am estec îndu -se m ereu. A poi se a d au g ă , t o t am estec înd , c re tă şi p igm enţi, p în ă la o b ţin erea con sis ten ţe i şi cu lorii do rite .

C h itu l de m ai în a in te se în tre b u in ţe a z ă la şp ac lu irea cu c h it co lo ra t a su p ra fe ţe lo r m eta lice , a fla te în in te rio ru l încăperilo r, care u rm ează a fi v o p site cu u lei sau cu lac.

Reţeta nr. 31. C h it de ulei p e n tru şp a c lu itu l su p ra fe ţe lo r m etalice (p e n tru circa 10 kg de ch it) :

— ulei de in fie rt 0,550 kg ;— sica tiv na ften ic 0,680 k g ;— lac 0,450 kg ;— te re b e n tin ă 0,570 kg ;— sp a t greu 0,600 kg ;— ocru 0,950 k g ;— alb de zinc 0,640 kg ;— m iniu de fier 0,220 kg ;— negru de fum 0,200 kg ;— cre tă , circa 5,100 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p re p a ră m ai în tîi so lv en tu l (ulei,

lac sica tiv , şi te reb en tin ă ), in tro d u c în d u -se t r e p ta t în ulei, în ordine, lacul, s ica tiv u l şi te re b e n tin a am estec îndu -se m ereu. în so lv en tu l astfe l p re p a ra t se in tro d u ce apoi t r e p ta t c re tă şi p ig m en ţi, am estec îndu-se c ît m ai bine, p în ă c înd se o b ţin e co n sis ten ţa şi cu loarea necesară.


C h itu l acesta se în tre b u in ţe a z ă p e n tru şpaclu ieli pe su p ra fe ţe le m eta lice ex te rio a re , ca re u rm ează a fi v o p site cu v opsea de ulei sau de lac.

c) Grunduri de acoperire cu ulei. Reţeta nr. 32. G ru n d cu u l e i :— ulei de in f ie r t 1,000 k g ;— p a s tă de v opsea de ulei 0 ,500— 1,000 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P a s ta de v opsea se p rep a ră co n

fo rm re ţe te i n r. 38 şi cu ea se v o p seşte su p ra fa ţa re sp ec tiv ă în cu lo area şi n u a n ţa ce ru tă . L a această p a s tă se ad au g ă t r e p ta t u le iu l am estec îndu-se în tr-una*

Cînd g ru n d u l se aplică m ecan iza t cu p istoa le p u lv e riza to a re , p e n tru a-i da o f lu id ita te m ai m are se in tro d u ce în com poziţia de m ai în a in te u n so lven t, de obicei w h ite -sp irit sau te re b e n tin ă , în c a n ti ta te de 0 ,070—0,100 kg. S o lven tu l aduce com poziţia la o co n sis ten ţă care face posib ilă p u lv e riza rea ei p rin p isto l.

C a n tita te a de p a s tă de vopsea necesară p e n tru p re p a ra rea g ru n du lu i nu este to td e a u n a aceeaşi, ci v a ria z ă cu p ig m en tu l în tre b u in ţa t . L a p re p a ra rea g ru n d u rilo r se v a lua c a n ti ta te a de p a s tă ca re este necesară p e n tru o b ţin e rea u n e i co n sis ten ţe p o tr iv ite şi n u a n ţe i dorite .

Reţeta nr. 33. G ru n d cu em ulsie :— ulei de in f ie r t 1 kg— so lu ţie de clei 10% 2,500 kg— lap te de v a r 0,300 kg— so lven t (te reb en tin ă ) 0,800 kg ;— p a s tă de v opsea de ulei 0 ,500— 1,000 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p rep a ră se p a ra t so lu ţia de clei

10% (v. re ţe ta n r. 11) şi se p a ra t lap te le de v a r (2 kg v a r p a s tă la 10 1 de apă). în ulei se ad au g ă la p te de v a r şi se am estecă energic în v a su l p e n tru p re p a ra rea em ulsiei, d u p ă care se ad au g ă t r e p ta t so lu ţia de clei şi apoi so lv en tu l, am estec în d con tin u u .

A ceastă em ulsie, astfe l p re p a ra tă , se in tro d u ce t r e p ta t în p a s ta de v opsea de u lei (v. re ţe ta nr. 38), u rm în d in d ica ţiile d in re ţe ta nr. 32 şi am estec înd con tin u u .

C om poziţia d in această re ţe tă este m ai ie ftin ă d ec ît c e a -d in re ţe ta nr. 32.

d) Grunduri antieorosive eu ulei. Reţeta nr. 3â. G rund cu m iniu de p lum b :

— m iniu de p lu m b 1 k g ;— ulei de in f ie r t 1,600 k g ;— te re b e n tin ă 0,400 kg.


Reţeta nr. 35. G ru n d cu m iniu de fier :— m iniu de fier 1 kg— ulei de in fie rt 0,500 kg— te re b e n tin ă 0,100 kg.Reţeta nr. 36. G ru n d cu galben de zinc :— galben de zinc 1 kg—- ulei de in fie rt 1,500 kg.Reţeta nr. 37 G ru n d cu m iniu de fier şi ga lb en de zinc :—■ m iniu de fier 1 kg— galben de zinc 1 kg— ulei de in f ie rt 2 kg-M o d u l d e p r e p a r a r e . P ig m en ţii acesto r re ţe te se in tro

duc în ulei am estec îndu -se b ine p e n tru o b ţin e rea com poziţie i de g ru n d cu co n sis ten ţă ce ru tă . Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru g ru n d u ire a co n stru c ţiilo r m etalice , expuse in fluen ţe i ag en ţilo r a tm osferic i.

G rundurile d in re ţe te le nr. 34 şi nr. 35 se în tre b u in ţe a z ă în g enera l la vopsirea m eta le lo r feroase, a t î t la ex te rio r c ît şi la in te rio r, ferindu-le de coroziune. G ru n d u l cu m iniu de p lum b, este m ai scum p d ec ît cel cu m in iu de fier, însă are c a lită ţi superioare .

G rundurile cu galben de zinc se în tre b u in ţe a z ă în special la v o p sirea m eta le lo r neferoase şi m ai ales a a lu m in iu lu i şi a lia je lo r Sale.

e) Vopsele de ulei. Reţeta nr. 38. P a s tă de v opsea de u lei (p e n tru1 kg p a s t ă ) :

— ulei de in f ie r t 0,250 kg ;— p igm en ţi, circa 0,750 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . C a n tită ţile de u lei şi p ig m en ţi n ece

sa re p e n tru o b ţin e rea p as te i se d e te rm in ă pe cale e x p e rim en ta lă . E le dep in d de c a p a c ita te a pe care o are p ig m en tu l de a ab so rb i u le iu l.

în princ ip iu p rep a ra rea paste i de v opsea de u lei se face a s t f e l : fiecare p ig m en t care tre b u ie să in tre în com poziţia vopselei se am estecă se p a ra t cu ulei şi se tre c e p rin m aşina de fre c a t vopsele , o b ţin în d u -se o p a s tă de vopsea cu ulei de cu loarea p ig m en tu lu i.

D u p ă p re p a ra rea paste lo r, se p a ra t p e n tru fiecare p ig m en t, acestea se com bină, lu înd ca bază cu lo area p re d o m in a n tă a v o pse le i la care se ad au g ă t r e p ta t şi celela lte p a s te de p ig m en ţi cu ulei în o rd in e descrescîn- dă a in flu en ţe i lo r a su p ra n u a n ţe i culorii. A m estecarea v o p se le lo r se face n um ai d u p ă ce fiecare p a s tă v a fi adusă p rin adaos de u lei la co n sis ten ţa de lucru. Com poziţiile cu m are p u te re de co lorare tre b u ie să fie a d ă u g a te în c a n ti tă ţ i m ici, p e n tru ca să nu d en a tu reze cu loarea.

C om poziţia o b ţin u tă se trece p r in m aşina de freca t vopsele şi se s tre c o a ră p rin s ita cu 900 o ch iu ri/cm 2. .


Reţeta nr. 39. V opsea de u l e i :— p a s tă de v opsea de ulei 1 kg ;— ulei de in f ie r t 0,150 — 0,600 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . C înd v o p seau a se ap lică m ecan iza t,

se ad au g ă un so lv en t (w h ite -sp irit sau te reb en tin ă ) în c a n ti ta te de 0,050 — 0,150 kg p rin care se o b ţine o v isco z ita te p o tr iv ită .

V opseaua cu u lei astfe l p re p a ra tă se în tre b u in ţe a z ă a t î t p e n tru p rim u l s t r a t de vopsea, c ît şi p e n tru cele u rm ăto a re .

Reţeta nr. 40. Vopsea cu emulsie de u le i :— p a s tă de vopsea de ulei 1,000 kg ;— em ulsie de ulei 'C 0 ,850— 1,000 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P a s ta de vopsea , p re p a ra tă d upă

re ţe ta nr. 38, av în d cu loarea şi n u a n ţa ceru tă , se d iluează cu em ulsie p re p a ra tă d u p ă re ţe ta n r. 33. C a n tita te a de em ulsie în tre b u in ţa tă p en tru d ilu a rea paste i de ulei dep inde de c a p a c ita te a de ab so rb ţie a u leiu lu i pe care o au p ig m en ţii din p a s tă .

V opseaua astfe l o b ţin u tă se p o a te în tre b u in ţa în locul celei de ulei d in re ţe ta nr. 39, fiind m ai ie ftină .

f) Vopsele m ate de ulei. Reţeta nr. 41. V opsea de ulei sem im ată :— vopsea de ulei 0,750 kg ;— w h ite -sp irit (parch e tin ) 0,250 kg.Reţeta nr. 42. Vopsea de ulei m ată :— vopsea de u lei 0,500 kg ;— w h ite -sp irit (p arch e tin ) 0,500 kgM o d u l d e p r e p a r a r e . V opseaua se am estecă cu c a n tita te a

de w h ite -sp irit din re ţe ta re sp ec tiv ă p înă la com p le ta om ogenizare a com poziţiei. T reb u ie r e ţin u t însă că rez is ten ţa peliculei acesto r co m p oziţii se reduce p ro p o rţio n a l cu c a n ti ta te a de so lven t fo losită .

Reţeta nr. 43. V opsea de ulei cu ceară şi alb de zinc :— p a s tă de vopsea de ulei 1 k g ;— alb de zinc (p igm ent) 0,500 kg ;— te re b e n tin ă 0,500 kg ;— ceară 0,100 kg ;— ulei de in fie rt 0,250 kg ;— sica tiv n a fte tic 0,100 kg ;— pigm enţi, d u p ă necesita te şi d upă n u a n ţa culorii.M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tru p rep a ra rea aceste i com po

ziţii, se to p e ş te ceara in tr-u n v as m eta lic , av în d g rijă să se am estece ca să nu se p rin d ă de fu n d u l v asu lu i şi să nu se ap rin d ă . Se ia de pe foc v asu l şi am eStecîndu-se, se ad au g ă t r e p ta t o ju m ă ta te din c a n tita te a de te re b e n tin ă şi d u p ă aceea a lbu l de zinc (p igm en t). Se freacă apoi la m aşina de freca t vopsele cu re s tu l de te re b e n tin ă şi cu ulei. în acest


am estec se ad au g ă p a s ta de alb de zinc. C om poziţia o b ţin u tă se am estecă b ine, adăug în d u -se şi u n sica tiv p e n tru a g răb i în tă r ire a peliculei pe su p ra fe ţe le ce se vopsesc.

P e n tru a se o b ţin e d ife rite n u a n ţe de culori se ad au g ă p igm en ţi, d im in u în d în consecin ţă , c a n tita te a de alb de zinc.

Cu com poziţia de v o p sit descrisă se o b ţin e o v o psire m a tă de ca lita te .g) L azu ru ri de ulei. Reţeta nr. 44. L azu r de ulei (vopsea t r a n s

p a re n tă ) :— ulei de in f ie r t 1 k g ;— benzină 0,200 kg ;— sica tiv n a ften ic 0,100 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . P re p a ra re a lazu ru lu i de ulei se face

in tro d u c în d în ulei b enzina şi s ica tiv u l şi am estec înd bine. L azu ru l de ulei se fo loseşte p en tru fin isarea d eco ra tiv ă a lem nulu i.

C olorarea lazu ru lu i de ulei se o b ţin e p rin am estecarea cu ulei a u n o r culori de lazu r care se găsesc g a ta p re p a ra te sub fo rm a de p ra fu ri (v. re ţe ta n r . 4 5 ) ; am estecarea se face în m aşin a de freca t vopsele.

Reţeta nr. 45. C uloarea de lazu r în ulei.— culoare de lazu r d u p ă nevoie :— ulei 1 k g ;— te re b e n tin ă 0,100 kg ;— sica tiv (firn is rap id ) 0,200 kg.C ulorile de lazu r se aplică pe tîm p lă r ia de s te ja r cu aspec t n a tu

ra l sau pe ru lo u ri la uşi şi ferestre , a t î t în in te rio r, c ît şi la ex te rio r. D e asem enea, culorile de lazu r se ap lică ca u ltim s t r a t pe p e re ţi la v o p s ito rii d eco ra tive , c^lcio-vecchio, o rn am en te etc.

7 . REŢETE PENTRU EMAILURI CU PULBERI METALICE

Reţeta nr. 46. E m a il cu pu lbere de bronz :— lac de u lei 1 k g ;— pu lbere de bronz 0,200 kg ;

so lven t ( te reb en tin ă) 0,100 kg.Reţeta nr. 47. E m a il cu pu lbere de a lum in iu :— lac de ulei 1 k g— pu lbere de a lum in iu 0,150 — 0,250 kg ;— so lven t te re b e n tin ă 0,100 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . în lacu l de ulei se in tro d u ce p u lb e

rea re spec tivă u sc a tă sau sub fo rm ă de p as tă . Se am estecă b in e şi apo i se in tro d u ce şi so lv en tu l (w h ite -sp irit sau te re b e n tin ă ) p în ă se o b ţin e co n sis ten ţa de lucru.


A m estecarea p u lb e rii de b ronz sau de a lum in iu cu lacu l se face cu p u ţin t im p în a in te de începerea lucru lu i, deoarece v o p seau a se gela- tin e a z ă d u p ă 24 ore.

L a vop sirea cu p u lb ere de a lum in iu p rim u l s t r a t se aplică cu u n c o n ţin u t de 0,150 kg a lu m in iu la 1 kg de lac, ia r a l doilea s t r a t cu un c o n ţin u t de 0 ,200—0,250 kg a lum in iu la 1 kg de lac.

V opselele cu lac d in re ţe te le n r. 46 şi 47 se în tre b u in ţe a z ă la vopsito rii deco ra tiv e .

V opseaua cu lac şi a lum in iu m ai a re şi o a ltă p ro p rie ta te fo a rte im p o r ta n tă şi an u m e este an tico roz ivă . F o losită la vopsirea co n stru c ţiilo r m etalice , le a p ă ră de ac ţiu n ea ag en ţilo r ex terio ri.

Reţeta nr. 48. E m a il cu p u lb e re de zinc, ap lica t cu pensu la :— lac de ulei 1 k g ;— pu lbere de zinc 0 ,9 0 0 —1,200 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . L acu l de ulei se am estecă b ine cu

pu lberea de zinc, o b ţin în d u -se o vopsea groasă. A ceasta se aplică num ai cu pensu la .

Reţeta nr. 49. E m a il cu pu lbere de zinc, ap lica t cu p is to lu l :— lac de ulei 1 k g ;— pu lbere de zinc 1,500 k g ;— so lv en t (te reb en tin ă ) 0,170 kg ;— s ica tiv n a ften ic 0,010 kg.S uprafe ţe le v o p site cu această vopsea au o s tră lu c ire specială, ia r

o b iec tu l v o p s it a re a sp ec tu l m e ta lu lu i respectiv .T o t d u p ă această re ţe tă se p o t p rep a ra : vopsele de lac cu o ţel in o x i

dab il ca re dau com poziţii a rg in tii cu reflexe a lb ă s t r u i ; vopsele de lac cu nichel care se ap lică pe m e ta le şi uneori, pe lem n ; vopselele de lac cu a rg in t s în t m ai scum pe d ec ît cele lalte , însă se o b ţin efecte d eco ra tive p ro te jîn d to to d a tă perfec t şi m e ta lu l pe care s-au ap lica t.

8 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE PASTE

a) Com poziţii pen tru fin isări dccorative în relief (calcio-veechio).R elttu nr. 50 P a s tă o b işn u ită (c a n tită ţile s în t d a te p e n tru 1 m 1, de s u p ra fa ţă fin isa tă).:

— ipsos 1,000 kg— hum ă (caolin) 0,600 kg— clei de oase • 0,120 kg— ulei de in f ie r t 0,050 kg— apă 1,000 1.

112 Materii iprime şi produse finite

M o d u l d e p r e p a r a r e . H u m a sau cao linu l d u p ă ce se m ăru n - ţe ş te se înm oaie în apă , apoi se am estecă b ine şi se s treco ară . Se in tro d u c t r e p ta t so lu ţia de clei şi u leiul con tin u în d u -se am estecarea . Se ad au g ă t r e p ta t şi ipsosul, am estec înd energic, p înă se ob ţine o p a s tă de co n sis ten ţa sm în tîne i, care, în a in te de în tre b u in ţa re se trece p rin s ita cu 225 ochiuri/ cm 1.

P a s ta de h u m ă şi clei se p o a te p rep a ra în c a n ti tă ţ i necesare p e n tru e x ecu ta rea de lu c ră ri tim p de 1—2 zile ; adaosu l de ipsos se face n u m a i p e n tru c a n ti tă ţ i care se po t consum a în 30 — 60 m in de la p rep ara re .

C a n tită ţile de m a te ria le d in re ţe tă p o t p rezen ta m ici v a ria ţii, în fu n c ţie de c a lita te a m ateria le lo r, a p reg ă tirii su p ra fe ţe lo r su p o rt, a u n e lte lo r cu care se face ap licarea şi a îndem înării m u n c ito rilo r z u g rav i.

Reţeta nr. 51. P a s tă cu ip so s-a lab astru :— ip so s-a lab astru 1,000 kg ;— h u m ă (caolin) 0,400 kg ;— clei de oase 0,100 k g ;— ulei de in f ie r t 0,050 kg ;— apă 0,800 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . E s te iden tic cu cel d in re ţe ta nr. 50.Reţeta nr. 52. P a s tă cu vopsea de ulei :— ulei de in f ie r t » 2 k g ;— firn is 1 k g ;— alb de zinc 5 k g ;— ceară de a lb ine 0,250 kg.A ceasta este o com poziţie scum pă, se lucrează în reliefuri mici şi

nu are nevoie de o co lorare u lte rio a ră . Ceara de a lb ine fo losită tre b u ie să fie c u ra tă şi a lb ită .

Reţeta nr. 53. P a s tă din V inarom şi hum ă :— hum ă în p a s tă 7,5 p ă r ţ i ;— V inarom (culoare) 3 p ă rţi,

sau în c a n t i tă ţ i de consum specific :— hu m ă 0,600 kg ;— V inarom (culoare) 0,500 kg ;— apă, circa 0,001 m 3.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se înm oaie h u m a în apă (circa 4 0 %

din g re u ta te a m a te ria lu lu i u sca t) tim p de 24 ore, ob ţin în d u -se o p a s tă de co n sis ten ţa sm în tîn e i vîscoase.

în p a s ta de h u m ă, astfe l o b ţin u tă , se in tro d u ce t r e p ta t , am estec în du-se con tin u u , v opsea V inarom de cu loarea aleasă. în caz de nevoie, co n sis ten ţa se p o a te m odifica flu id ific îndu-se cu o c a n t i ta te m ică (su b0,5 p ă r ţi) de apă.


A m estecu l o b ţin u t în fo rm ă de p as tă , se trece p rin s ita cu 100 o ch iu ri/cm 2.

Reţeta nr. 54. C om poziţie de s tro p cu nisip fin de A ghireş sau d e V ăleni şi V inarom (consum sp e c if ic ) :

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se um ezeşte n isipu l cu o p a r te d in a p ă , d u p ă care se to a rn ă t r e p ta t v o p seau a de V inarom , am estec îndu-se energic. Se o b ţin e o com poziţie p ăs to asă a cărei co n s is te n ţă de lucru se reg lează p rin in tro d u cerea unei c a n ti tă ţ i p o tr iv ite de apă.

b) Compoziţii colorate pentru şpacluielile care im ită marmura» R eţeta nr. 55. A m estecu l u sca t (în p ă r ţi de g r e u ta te ) :

— c im en t p o r tla n d 1 p a r te ;— ipsos 1 p a r te ;— nisip fin de carieră ( tre c u t p rin s ita de

900 och iu ri/cm 2) 2 p ă r ţ i ;— pigm enţi, d u p ă necesita te şi n u a n ţa

culorii ceru te .C om poziţia lichidă (în p ă r ţi de v o lu m ) :— em ulsie de ulei (v. re ţe ta nr. 33) : 1 p a r te :— apă 1 — 1,5 p ă r ţiM o d u l d e p r e p a r a r e . A m estecul u sca t şi com poziţia lich idă

se am estecă în p ă r ţ i egale (în g re u ta te ) , o b ţin îndu -se astfel com poziţia p e n tru şpac lu it.

L a p rep a ra rea com poziţiilo r p e n tru şpac lu it, se alege felul m arm u rii c a re u rm ează a se im ita . în fu n c ţie de n u an ţe le pe care le p rez in tă aceasta , se v o r p rep a ra com poziţiile p e n tru şpac lu it. în general se p rep a ră o- com poziţie m ai v îscoasă, av în d cu loarea p rinc ipa lă a m arm urii, cum şi c îte v a com poziţii fluide, de n u an ţe le care a lcătu iesc desenul m arm urii.

în cazul c înd m arm u ra care se im ită tre b u ie să p rez in te u n am estec de culori, se p re p a ră în m od a se m ă n ă to r c îtev a com poziţii cu culorile respective , ia r în a in te de ap licare, ele se v o r am esteca în tr-o a n u m ită ord ine, o b ţin în d u -se u n am estec p o tr iv it de culori.

P re p a ra re a acesto r com poziţii se face de c ă tre v o p sito ri cu o în a ltă calificare.

9 , REŢETE PENTRU BAIŢURI

Reţeta nr. 56. B a iţ p e n tru im ita rea lem nulu i de nuc.— apă 1 1;— co lo ran t b ru n 0,100 kg.

— nisip fin— V inarom (culoare)— ap ă , circa

0,0025 m 3 ; 0,600 kg ; 0,001 m3.

114 Materii prime ţi produse finite

Reţeta nr. 57. B a iţ p e n tru im ita re a lem n u lu i roşu :— ap ă 1 1;— co lo ran t roşu 0,150 kg.B a iţu rile ap lica te pe su p ra fa ţa lem nu lu i au p ro p rie ta te a de a p ă tru n d e

în lem n pe o ad încim e oarecare , m ărin d u -i re z is te n ţa . F iin d t r a n sp a re n te p ă s trează asp ec tu l n a tu ra l şi s tru c tu ra lem nului.

M o d u l d e p r e p a r a r e . B a iţu rile se p re p a ră cu co lo ran ţi s in te tic i t r a n s p a re n ţi de cu loare roşie, sau b ru n ă , cum a r fi co lo ran ţii de an ilină sau am estecu rile lo r cu co n cen tra ţii încep înd de la 0 ,03% p în ă la 1 ,2% .

C oloran ţii se d izo lvă în apă ca ld ă la te m p e ra tu ra de circa 80°C, ceea ce p e rm ite să se m ărească ad încim ea de p ă tru n d e re a b a iţu lu i în lem n (0 ,3 —0,5 m m ).

în a in te de în tre b u in ţa re so lu ţiile se s treco ară p rin tr -u n tifo n su b ţire .B a iţu rile p re p a ra te d u p ă re ţe te le nr. 56 şi 57 înch id cu loarea lem nulu i.S în t to tu ş i cazu ri c înd este necesară deschiderea cu lorii lem nului.

O p e ra ţia se nu m eşte to t b ă iţu ire , deşi, în co m ponen ţa com poziţie i re sp ec t iv e nu in tră b a iţu ri.

în re ţe te le n r. 58 şi 59 s în t d a te com poziţiile ca re se folosesc p e n tru deschiderea culorii lem nului.

Reţeta nr. 58. C om poziţii cu apă o x ig en a tă :— apă o x ig en a tă 3 % 0,300 kg ;— am oniac 25 % 0,030 kg ;— apă 1 1.Reţeta nr. 59. C om poziţie cu acid oxalic :— acid oxalic (sare de m ăcriş) 0,030 kg ;— am oniac 25 % 0,020 kg ;— apă 1 1.R e ţe te le nr. 58 şi 59 s în t in d ica tiv e . E s te necesar să se facă probe

pe b u c ă ţi d in acelaşi lem n, p re p a ra te în aceleaşi cond iţii, p e n tru a se s ta b ili c a n ti ta te a co resp u n ză to are o b ţin e rii culorii do rite .

1 0 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE LUSTRUIT ŞI PATINAT

Reţeta nr. 60. S o lu ţie de şelac în alcool p e n tru g ru n d u ire :— alcool (sp ir t) 86 — 88%— şelac (fulgi) 14— 12%Reţeta nr. 61. S o lu ţie de şelac în alcool p e n tru lu s tru ire :— alcool (sp irt) 9 0 —92%— şelac (fulgi) 10— 8% .


M o d u l d e p r e p a r a r e . Şelacul se in tro d u ce în alcool, care-1 d izo lvă, o b ţin în d u -se o so lu ţie de lac gălbu ie , cu care se fin isează, p rin lu s tru ire , su p ra fe ţe le su p o rt de lem n, în general m obilierul.

Reţeta nr. 62. C om poziţie de ceară p e n tru p a t i n a t :— ceară 1 kg ;— benzină 1 1;— p ig m en t (c a n tita te a co resp u n ză to are n u a n ţe i ceru te).M o d u l d e p r e p a r a r e . V asul cu ceară se in tro d u ce în tr -u n

v as cu ap ă f ie rb in te ; d u p ă ce s-a to p i t ceara se scoate v asu l de pe foc, se to a rn ă benzină şi se am estecă b ine, apoi se in tro d u ce p ig m en tu l şi se am estecă d in nou, p în ă se o b ţin e o com poziţie un ifo rm ă.

11. REŢETE PENTRU ADEZIVI

Reţeta nr. 63. Soluţie cu clei de oase :— clei de oase 1 kg ;— ap ă 5 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . P lăc ile de clei de oase se sparg în

b u c ă ţi şi se in tro d u c în tr -u n v as cu apă rece, u n d e se lasă, tim p de 24 ore, p e n tru ca să se înm oaie. D u p ă înm uierea cleiu lui so lu ţia se fierbe p înă la desfacerea com pletă a b u c ă ţilo r de clei. în a in te de ap licare, so lu ţia tre b u ie s tre c u ra tă p rin s ita cu 4 0 0 —625 och iu ri/cm 2. Se p rep a ră c a n t i tă ţ i care p o t fi co n su m ate în circa ! /2—1 oră de la fierbere. D acă au răm as c a n t i tă ţ i neconsum ate , ca re s-au răc it, so lu ţia se încă lzeşte d in nou cu u n adaos redus de apă.

So lu ţia de clei de oase astfe l p re p a ra tă se foloseşte p e n tru am o rsarea p e re ţilo r în ved erea ap licării ta p e te lo r . A m orsarea se face cu so lu ţia ca ld ă (40—50°C).

Reţeta nr. 64. S o lu ţie cu clei de fă in ă :— făină 2,000 kg ;— apă 8,000 1;— clei de oase (solu ţie) 0 ,200—0,400 1;— acid fenic (fungicid) în

co n cen tra ţie 0 ,25% 0,025 kg ;— insectic id („ P lo to x “,

„D ep ara to x " sau „D ău n ă to x ") 0,500 1M o d u l d e p r e p a r a r e . Se cerne fă in a p rin s ita cu 400—625

och iu ri/cm 2; se fierbe apa în c a n ti ta te a p rescrisă ; se to a rn ă circa 1 /8din c a n ti ta te a de apă c lo co tită în tr-u n v as (p referab il de lem n p e n tru a se e v ita a lte ra rea solu ţiei) şi apoi t r e p ta t se v a rsă fă ina , am estec în d u -se


c o n tin u u ; se ad au g ă restu l de ap ă c lo co tită , am estec în d în co n tin u a re şi lăsîndu-se apoi t im p de 24 ore la în m u ia t.

A doua zi, am estecu l se fie rbe în tr -u n v as d in ta b lă g a lv a n iz a tă , u m p lu t n u m ai 3/4 d in în ă lţim e , p înă la com p le ta desfacere a coco- loaşelor.

D u p ă răc ire cleiul se s treco a ră p rin s ita cu 400 — 625 o ch iu ri/cm 2 tre c în d u -se în tr -u n a lt vas c u ra t (p re ferab il de lem n), u n d e i se ad au g ă , am estec îndu -se b ine, acid fenic în co n cen tra ţie de 0 ,25% ca an tisep tic , p e n tru e v ita re a fo rm ării m ucegaiu lu i, ciupercilo r şi p roducerii de m irosuri n e p lăcu te şi in sectic id p e n tru e v ita re a p ă tru n d e rii insectelor.

C om poziţia astfe l o b ţin u tă tre b u ie să a ib ă o co n sis ten ţă p o tr iv ită p e n tru a fi în tin să u şo r cu b id in eau a , în s t r a t un iform .

S o lu ţia de clei de fă in ă se fo loseşte p e n tru lip irea a t î t a h îrtie i su p o rt, c î t şi a ta p e tu lu i. Se p rep ară ' în tr-o c a n ti ta te ca re să fie co n su m a tă în cel m u lt 3 zile de la p rep a ra re , deoarece d u p ă trece rea acestu i tim p , so lu ţia de clei îşi p ierde p ro p rie tă ţile de lipire.

F ie rb erea cleiu lu i de oase şi a cleiu lu i de fă ină se face în vase de ta b lă g a lv a n iz a tă , d e p a rte de ob iecte sau m ate ria le in flam abile şi cu lu area m ăsu rilo r de p ază c o n tra incendiilor.

In sec tic id u l se ad au g ă în clei n u m ai d u p ă răc irea acestu ia , deoarece es te un p ro d u s in flam abil.

1 2 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE SOLVENŢI, DEGRESAŢI, DE-

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izo lvă, am estec îndu-se b ine, so d a ca lc in a tă în ap ă c ă ld u ţă . D u p ă d izo lvare şi răc ire şi în a in te de în tre b u in ţa re se in tro d u ce t r e p ta t , am estec îndu-se , ace tona . Se ob ţineo so lu ţie d izo lv a tă cu care se c u ră ţă pungile de răşină .

Reţeta n r : 66. D eg resan t p e n tru su p ra fe ţe m eta lice feroase :— h id ro x id de sod iu (sodă cau stică ) în

so lu ţie de 15% 0,650 kg ;— silica t de sodiu , în so lu ţie de 1% 0,350 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . Soluţiile re spec tive se încălzesc p înă

la te m p e ra tu ra de 80°C, d upă care se am estecă energic în vase ca re nu s în t a ta c a te de so lu ţii alcaline.

CAPANŢI ŞI DIZOLVANŢI

Reţeta nr. 65. S o lven t p e n tru ră ş in a de b ra d :— sodă ca lc in a tă— ace to n ă— apă

0,050 kg ; 0,250 k g ; 1 1.


Reţeta nr. 67'. D eg resan t p e n tru su p ra fe ţe le m eta lice n e fe ro a se :— so lu ţie de fo sfa t trisod ic 0,250 kg ;— silica t de sodiu

(stic lă so lubilă) 0,250 kg ;— h id ro x id de sodiu

(sodă cau stică ), în so lu ţie 1% 0,250 kg ;— so lu ţie de săp u n 0,250 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se am estecă so lu ţia de săp u n cu

s ilic a tu l de sodiu. în am estec se in tro d u c t r e p ta t , am estee îndu-se co n tin u u so lu ţia de h id ro x id de sodiu şi apoi so lu ţia de fo sfa t trisod ic .

Cu acest am estec se degresează su p ra fe ţe le m e ta le lo r neferoase care u rm e a z ă a fi lăcu ite .

Reteta nr. 6S. P a s tă d e c a p a n tă a lca lină I (p e n tru c a n ti ta te a de 10 k g ) :

— h id ro x id de sodiu (sodă cau stică ) 2,800 k g ;— silica t de sodiu (stic lă so lubilă) 1,600 kg ;— am id o n 3,300 kg ;— apă 2,300 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se am estecă h id ro x id u l de sodiu cu

ap ă , se in tro d u ce , am estec înd co n tin u u , s ilica tu l de sodiu şi apo i a m idonu l, p în ă se o b ţin e o p a s tă flu idă. M an ipu larea m a te ria le lo r şi a m e s te c a re a lor se face cu o deoseb ită g rijă , lu înd to a te m ăsurile in d ica te de norm ele de p ro te c ţia m uncii.

Reteta nr. 69. P a s tă d e c a p a n tă a lcalină I I (p e n tru c a n ti ta te a de 10 kg) :

— v a r b u lg ă ri 1,600 kg ;— sodă c a lc in a tă 1,400 k g ;— c re tă 2,000 kg ;— apă 5,000 1.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se s tin g e v a ru l b u lg ă ri cu ap ă , se

in tro d u ce în lap te le de v a r o b ţin u t soda c a lc in a tă şi apoi, am estec în d c o n tin u u , se in tro d u ce c re ta p în ă se o b ţin e o p a s tă sem iflu idă. om ogenă.

Reţeta nr. 70. P a s tă d e c a p a n tă acidă (p e n tru c a n ti ta te a de 10 kg) :— acid su lfu ric c o n c e n tra t 1,550 kg ;— acid c lo rh id ric c o n c e n tra t 0,500 kg ;— acid fosforic 0,050 kg ;— leşie b isu lfitică

(so lu ţie 50% ) 0,100 kg ;— a p ă 2,700 1;— clei de oase 0,100 kg ;— p ă m în t de infuzorii 5,000 kg.


M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izo lvă c leiu l în ap ă şi se am este c ă cu leşia b isu lfitică . A poi în am estec se in tro d u c e t r e p ta t şi pe rîn d , am estec îndu-se co n tin u u , acidu l su lfuric, ac idu l c lo rh id ric şi ac id u l fosforic. în am estecu l o b ţin u t se in tro d u ce p ă m în tu l de in fuzorii şi se am estecă p în ă se o b ţin e o p a s tă om ogenă.

L a m an ip u la rea acizilo r şi la p re p a ra rea p a s te i se v o r lua to a te m ăsurile in d ica te de norm ele de p ro te c ţia m uncii.

Reţeta nr. 71. P a s tă a n tio x id a n tă (p e n tru c a n t i ta te a de 10 kg) :— b ic ro m a t de po tasiu 0,500 k g ;— leşie b isu lfitică

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izo lvă b ic ro m a tu l de p o tas iu în a p ă , d u p ă care, în so lu ţia o b ţin u tă , se am estecă leşia b isu lfitică . A poi se in tro d u ce t r e p ta t , am estec înd co n tin u u , p ă m în tu l de infuzorii p în ă se o b ţin e o p a s tă om ogenă. Se ap lică pe su p ra fe ţe le m eta lice care au fo st t r a ta te cu p a s te d ecap an te acide, în ved erea a n ih ilă rii p rocesu lu i d e ox idare a acesto ra .

Reţeta nr. 72. P a s tă d izo lv an tă (p en tru c a n tita te a de 10 k g ) :— sp ir t in d u s tr ia l 2,200 k g ;— to lu en sau benzen 4,300 kg ;— so lv en ţi organici

(a c e ta t de am il, b u tii etc .) 2,200 kg ;— p a ra fin ă 1,300 kg.M o d u l d e p r e p a r a r e . Se am estecă so lv en ţii în tre ei şi apoi

se in tro d u ce p a ra fin a , care se d izo lvă în so lu ţia o b ţin u tă , d înd, p rin am estecare , o so lu ţie v îscoasă şi om ogenă.

Se foloseşte la decaparea s tra tu r ilo r vech i de vopsea de pe d ife rite su p ra fe ţe su p o rt.

Reţeta nr. 73. C hit ignifug.— solu ţie ign ifugă A a com poziţiei

M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p une arg ilă la în m u ia t cu o p a r te d in so lu ţia ignifugă A I 107-30, tim p de 24 ore, d u p ă c a re se am estecă energic, in tro d u c în d u -se şi re s tu l de so lu ţie , p în ă se o b ţin e un am estec om ogen. în co n tin u a re se in tro d u ce şi n isipu l fin, am estec în d u -se co n tin u u p în ă se o b ţin e o p a s tă cu co n sis ten ţa p o tr iv ită p e n tru lu c ru .

(so lu ţie 50% )— apă— p ă m în t de infuzorii

0,050 kg ; 5,100 1; 4,350 kg.

— nisip fin— argilă

I 107-30 1,5 p ă r ţ i 1 p a r t e ; 1 p a rte .

CAPITO LU L IV

UNELTE, DISPOZITIVE, APARATE ŞI UTILAJE FOLOSITE LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR

ŞI APLICAREA LOR

A. UNELTE ŞI DISPOZITIVE MANUALE

1. UNELTE PENTRU MĂSURARE, TRASARE ŞI VERIFICARE

M ăsurarea, tra sa re a şi v e rifica rea lu cră rilo r pe şa n tie r s în t o p e ra ţii c a re se fac cu a ju to ru l u rm ă to a re lo r u n e lte :

Unelte pentru m ă su ra re : m e tru l de b u zu n ar, m e tru l m e ta lic în c u tie şi ru le ta .

Unelte pen tru tra sa re : d rep ta ru l, co lţa ru l (echer gh iunie , v inclu ) şi fu r tu n u l de nivel.

Unelte pen tru verificare: firu l cu p lum b (cu m p ăn a) şi n ive la (bolobocul),Unelte pentru verifica re : firu l cu p lum b (cu m p ăn a ) şi n ivela

(bolobocul).

2 . DISPOZITIVE ÎNTREBUINŢATE LA PREPARAREA, TRANSPORTAREA ŞI PĂSTRAREA COMPOZIŢIILOR

A ceste d ispozitive po t fi con fec ţio n a te d in lem n sau d in m e ta l. M etalu l tre b u ie să fie inoxidabil, de obicei se fo loseşte ta b la z in c a tă .

P re p a ra re a com poziţiilo r se face în b u to a ie de lem n sau m e ta lic e de c irca 100 1 c a p a c ita te .

F ie rb erea cleiu lui este reco m an d ab il să se facă în v ase e lectrice (fig. 20) com puse d in tr-u n v as in te rio r 1 cu o c a p a c ita te de c irca 6 1, în ca re se află cleiu l şi u n v as e x te r io r 2. în tr e p e re ţii v ase lo r se p u n e apă . P r in încă lz irea e lec trică a apei, cleiul d in cazan u l in te rio r fierbe, fă ră a se a rd e sau a se lipi de vas. C arac te ristic ile v asu lu i s în t u rm ă to a re le :

— p ro d u c tiv ita te a 4 —5 l/o ră ;— c a p a c ita te a rezerv o ru lu i

in te r io r 6 1;— ten s iu n ea c u re n tu lu i 120 sau 220 V ;

12» Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite

consum de c u re n t 1,3 k W /o ră ;g re u ta te a v a su lu i 5,250 kg ; d im e n s iu n i:d iam e tru 260 m m ;în ă lţim e 300 m m .

Fig. 21. Site : a — s i t ă s im p l ă ; b — s i t ă s p e c i a l ă .

(Fig. 20. Vas eleotric pentru fierberea cleiului.

Fig. 23. Găleată.Fig. 22. Ciur suspendat.

'Cartea zugravului şi vopsitorului 121

C ernerea m a te ria le lo r se face cu a ju to ru l s ite lo r şi c iu ru rilo r m anuale . S ite le (fig. 21, a) au och iu ri sub 1 m m 2, ia r ciu ru rile p este 1 m m 2. S istem ul de s ită d in fig. 21, b este fo a rte p rac tic , p e rm iţîn d o b u n ă s trecu ra re a ■compoziţiilor.

C iurul su sp en sd a t (fig. 22) are o p ro d u c tiv ita te m are şi p o a te fi m a n e v ra t de u n s in g u r m u n c ito r, m işcîndu-1 ca pe u n leagăn.

A m estecarea com poziţiilo r şi în că rca rea lo r în vase le de tra n s p o r t se face cu a ju to ru l po lonicu lu i.

T ra n sp o rta re a lich idelor şi a com poziţiilo r se face în g ă le ţi de 8 —12 1 c a p a c ita te a (fig. 23).

P ă s tra re a co m p o z iţiilo r în tim p u l lucru lu i se face în vase de 2 0 —30 1 c a p a c ita te , co n fec ţio n a te din m a te r ia l inox idab il, ca re asigură c a lita te a co m p o z iţie i respec tive .

3 . UNELTE ÎNTREBUINŢATE LA PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

O peraţiile de c u ră ţire , netezire , şpaclu ire e tc ., a su p ra fe ţe lo r în v e d e re a zu g răv irii sau vopsirii, se ex ecu tă m an u a l, cu o serie de u n e lte •şi an u m e :

a) Periile de sîrmă (fig. 24). Se folosesc la c u ră ţire a vopselei v ech i, în special de pe su p ra fe ţe le m eta lice şi p e n tru în d e p ă rta rea rug in ii de pe

su p ra fe ţe le m eta lice care u rm ează a fi vopsite .

Fig. 24. Perii de sîrmă.

b) Răzuitoarele m etalice (fig. 25). S în t fo losite p e n tru în d e p ă rta rea v o p se le lo r şi a zu g răv e lilo r vechi.

c) Lampa de benzină. Se fo loseşte p e n tru a c u ră ţa p rin ardere v o p seau a v ech e de pe su p ra fe ţe le v o psite .

d) Şpaclul. E s te u n e a lta fo lo sită în m od o b işn u it p e n tru n etez irea su p ra fe ţe lo r (şpaclu irea) în v ed erea zu g răv irii sau a vopsirii. Ş paclu l e s te u tiliz a t, de asem enea, p e n tru co jirea vopselelo r sau a zug răvelilo r v ech i. E x is tă şp ac lu ri de lem n co n fe c ţio n a te d in lem n de esen ţă ta re

122 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite

şi im p reg n a te cu ulei de in f ie r t la ca ld (fig. 26, a) şi şp ac lu ri m e ta lice (fig. 26, b), ca re se con fecţionează p rin d ecuparea lam ei d in ta b lă de o ţe l OL-50, şlefu irea su p ra fe ţe i, cu a scu ţirea u şo ară a p ă r ţ i i a c tiv e şi t r a ta r e a te rm ic ă a aceste ia p rin că lire la d u r ita te a prescrisă .

Se fab rică în d o u ă fo rm e :— form a A, în cinci m ărim i şi— fo rm a B, în p a tru m ărim i.L a fo rm a A, lam a se în g u stează la c a p ă tu l opus p ă r ţ i i a c tiv e şi se

te rm in ă cu u n v îrf , care se in tro d u ce în tr-u n m în e r d in lem n de fag a b u r i t , p re v ă z u t cu o cap su lă d in ta b lă d e c ap a tă p e n tru a m b u tisa re şi o ro n d e lă d in ta b lă neagră .

L a fo rm a B, lam a uşo r în g u s ta tă , se fixează p rin două n itu r i în tr-u n m îner, e x e c u ta t p rin p resa re d in b a n d ă de o ţe l la m in a tă la rece.

C arac te ris tic ile te h n ic e ale şp ac lu rilo r s în t in d ic a te în ta b e lu l 3.O n e tez ire b u n ă a s tra tu lu i de c h it se face cu a ju to ru l şp ac lu rilo r

p re v ă z u te cu o b a n d ă de cauciuc (fig. 26, c). A cestea au fo rm a şpaclu lu i o b işn u it de lem n şi s în t p re v ă z u te cu o tă ie tu ră , în ca re se in tro d u ce o b a n d ă de cauciuc , f ix a tă cu şu ru b u ri. B an d a de cauciuc iese a fa ră cu 2 —3 cm , p e rm iţîn d o b u n ă ne tez ire a ch itu lu i. P r in fo rm a sa la tă şi p rin d im ensiun ile sa le m ari (lă ţim ea de 20 cm ), acest şpaclu p e rm ite să se e x e c u te d in tr-o d a tă n e tez irea u n e if îş ii la te de şpaclu ia lă , ceea ce aduce o im p o r ta n tă m ărire a v iteze i de lucru şi o b u n ă c a li ta te a su p rafe ţe i.

e) D rişca de cauc iuc (fig. 26, d). E s te fo losită , de asem enea, cu b u n e re z u lta te , p e n tru şp ac lu irea ra p id ă a su p ra fe ţe lo r. A ceastă drişcă se co n fec ţio n ează cu u şu rin ţă pe şa n tie r d in tr-o sc îndură de 2,5 cm


12

caTip B

Fig. 26. Unelte pentru şpaclu it: o — s p e c ia de lemn ; b — şpacluri metalice ; c — şpaclu de cauciuc ;

d — drişcă de cauciuc.


Tabelul 3:

F orm a M ărim eaLungim ea, in m m , a G rosim ea lam ei. in m m

L ă ţim ea lam ei l a v i r f (6)

m mgoaclului

(L>lam ei

(1) 0 0i a,

2 170 85 1,5 0,5 204 180 90 — 1,8 0,5 40

A 6 210 110 — 2,0 0,6 608 225 125 — 2,5 0,7 80

10 240 140 - 3,0 0,7 1004 200 80 0,5 — — 406 210 90 0,5 \ _ — 60

B 8 220 100 0,5 — — 8010 230 110 0,5 — — 100

grosim e, lungă de 50 cm şi la tă de 9 cm . P e o p a r te se m o n tează d o u ă m inere , la d is ta n ţă de 25 cm u n u l de a ltu l, ia r pe la tu rile lungi ale ei se m on tează , două benzi de cauciuc, la te de 4 cm , f ix a te în cuie. D a c ă g ro sim ea cau c iu cu lu i este de 3 —5 m m , el este scos în a fa ră cu 1 cm fa ţă de sc în d u ră , ia r dacă g rosim ea lu i este de 6 —9 m m , cauc iucu l se sco a te în a fa ră cu 1 ,5—2 cm fa ţă de. sc îndu ră . Cu aceas tă drişcă se p o a te şp ac lu i d in tr-o d a tă o fîşie. de 50 cm lăţim e.

f) Ram a m etalică pentru fixarea pietrei de şlefuit (fig. 27). Se fo loseşte la şlefuirea p e re ţilo r şi tav an e lo r.

Fig. 27. Ramă metalică pentru fixarea pietrei de ş le fu it:1 — m in e r ; 2 •— r a m ă m e ta l ic ă ; 3 — ş u r u b d e f ix a r e ; 4 — p ia tră r

d e ş le fu it .


4 . UNELTE ÎNTREBUINŢATE LA SPOIT, ZUGRĂVIT ŞI VOPSIT

Spoielile se ex ecu tă cu b id inele, zug răvelile cu bidinele, şi pensu le, ia r vopsito riile cu pensu le o b işnu ite , speciale şi perii p e n tru finisare»

în a fa ră de aceasta , la fin isa re se m ai folosesc p iep ten i, ro le şi şab lo an e .

a) Bidinelele. Cele uzuale s în t b id inelele de zu g rav cu su p o rtu l de lem n, fo rm a t d in m o n tu ra în fo rm ă de disc şi m ineru l f ix a t p rin înşurubare* am b ele ex e c u ta te p rin p re lu c ra re d in lem n de fag c ru d sau a b u rit. P a r te a ac tiv ă — p ă ru l — este fo rm a tă , la m ijloc, din am estec de p ă r de porc, d in cozi de bov ine şi de coam ă de cal, ia r la m arg ine, d in am estec de p ă r d in cozi de bov ine şi caba line şi p ă r de porc.

P ă ru l se fixează în m o n tu ră în g ău ri cu d iam e tru l de 3,5 m m pe m arg in e şi de 7 m m în zona c en tra lă , p rin p resare m ecanică sau p r in tra g e re m an u a lă şi se lipeşte cu co lo fo n iu .-

Se fab rică în două m ărim i, 4 şi 6 av în d ca rac te ris tic ile teh n ice d in ta b e lu l 4 şi fig u ra 28. '

Tabelul *

Diametrul monturii (D)

mm

Lungimea, în mm, a

Mărimeapărului (b ) minerului (1) bidinelei (L )

4 115 100 176 2946 1 25 1 1 0 176 30 4

P e n tru lucrările de zug răve li se m ai fo loseşte şi t ip u l de b id inele n u m ite „fine“ cu p a r te a ac tiv ă m ai b u n ă , fo rm a tă d in tr-u n am estec de. p ă r de porc si coam ă de cal. Se liv rează în două so rtim en te 4/10 si 6/ 12.

Se produc şi b id inele de c a l i ta te in ferioară , cum s în t b id inelele „popu lare", cu p a r te a ac tiv ă d in tr-u n am estec de. p ă r de porc, y a k , cozi de bovine, coam ă d e cal şi m ax im u m , 30% fire de m an ila şi b id inelele „gospodar", cu p a r te a ac tiv ă d in p ă r de cozi de bov ine şi coam ă de cal. A m bele t ip u r i de b id inele se liv rează în două m ărim i 1 şi 2.

B idinelele cer o îng rijire a te n tă ; d u p ă te rm in a re a lucrărilo r, ele se sp a lă b ine cu apă , se usucă, ia r p ă ru l lor se leagă cu sfoară, ca să nu răm în ă ră s f ira t d u p ă uscare.


b) Pensulele. Cele uzuale fo losite la lucră rile de v o p sito rii şi, în unele cazu ri, la zugrăveli, d u p ă fo rm a lor, se g ru p ează în tre i ca tego rii şi anum e: pensu le la te , pensu le p e n tru ra d ia to a re şi pensule ro tu n d e .

Fig. 28. Bidinea de zugrav.

P ensu le le s în t co n fec ţio n a te p rin a sam b larea u n u i sm oc de p ă r la un m îner p rin in te rm ed iu l u n u i inel de fixare.

S m ocul de p ă r p o a te fi a lc ă tu it, în fu n c ţie de dom eniu l de u tiliz a re a pensulei, d in :

— p ă r n a tu ra l, cu u rm ă to a re le p ro v e n ie n ţe : p ă r de porc (o p ă ritu ră , sm u lsă tu ră ), p ă r de cal (coam ă, coadă), p ă r de bov ine (coadă, u reche, f ru n te ) , p ă r de cap ră , p ă r de v e v e riţă , p ă r de b u rsu c etc. ; fire le de p ă r n a tu ra l tre b u ie să fie cu ra te , lucioase, elastice, d re p te şi n e a ta c a te de m o l i i ;

— p ă r s in te tic d in fire fila m e n ta re de : po liam ide, po lic lo ru ră de v in ii e tc . ; p ă ru l s in te tic p o a te fi cu c a p ă tu l a sc u ţit sau cu c a p ă tu l d e s p ic a t ;

— am estecu ri om ogene de p ă r n a tu ra l şi p ă r s in te tic sau de p ă r n a tu ra l de d iverse p roven ien ţe .

F irele de p ă r d in sm oc tre b u ie să fie para le le , o rie n ta te cu sp icu l sp re v îr fu l pensulei. Sm ocul tre b u ie să fie b ine fo rm a t (să nu p rez in te fire ră sfira te ) .

_M inerul pensu le lo r se confecţionează d in :


— lem n de esen ţă m oale (tei, p lop , salcie, b ra d etc .) sau lem n de esen ţă ta re (fag, s te ja r , fras in e t c . ) ;

— m a te ria le p lastice (po lip rop ilenă, p o lie tilenă de în a ltă d e n s ita te etc).L em nu l tre b u ie să fie b ine u sca t, fă ră c ră p ă tu r i , g ă u ri de in sec te

sau a lte defec te v izib ile .Pensu le le se liv rează cu m in eru l de lem n v o p s it sau n evopsit. în

cazu l m înere lo r n evopsite , acestea tre b u ie să fie b in e şle fu ite şi să nu p rez in te u rm e de p re lu cra re . L a cele v o p site , s t r a tu l de lac sau de em ail tre b u ie să fie un ifo rm şi să acopere în tre a g a s u p ra fa ţă a m ineru lu i.

M înerele e x e c u ta te d in m a te r ia l p lastic tre b u ie să fie n e ted e şi să nu p rez in te fisuri, p e te , b u le de aer, b a v u ri e tc .

Ine lu l se ex ecu tă d in m e ta l sau d in m a te ria l p lastic . In e lu l m eta lic al pensu le lo r la te p o a te fi d in ta b lă de o ţe l co s ito rită , a lă m ită sau c u p ra tă ia r cel a l pensu le lo r ro tu n d e , d in ta b lă de o ţe l d e c a p a tă sau d in b an d ă de o ţel ca rb o n la m in a tă la rece, p ro te ja te p rin b ru n are , n ichelare sau zincare.

L a fix a rea sm ocu lu i de p ă r în m în e r se folosesc adeziv i co respunză to ri, fu n c ţie d e 'd o m en iu l de u tiliz a re a pensulei. In gen era l se u tilizează adeziv i pe b ază de ră ş in i epoxid ice, cauciuc v u lc a n iz a t etc.

P e fiecare pensulă se m archează şi m ărim ea ei.

Fig. 29. Pensulă lată.

P ensu le le la te se p ro d u c în tr-o g am ă m are de so rtim e n te şi m ărim i (o b işnu ite , speciale, in d u s tr ia le o b işn u ite şi fine, un iversa le , e te rn a e tc .). în m od c u re n t se folosesc de c ă tre zu g rav i-v o p sito ri pensulele o b işn u ite şi speciale ca re se liv rează în 9 m ărim i cu g am a în ţo ii (fig. 29).


C aracteristic ile teh n ice p rin c ip a le ale acesto r pensule s în t in d ica te în ta b e lu l 5.

P e n tru m ărim ile 3 /4 —3 ţo ii firele s în t d in p ă r de porc c u ra t sem i-ta r e in cu loare n a tu ra lă . P e n tru m ărim ile 3 —5 ţo ii se în treb u in ţează

Tabelul SL ungim ea. în m m a

L ă ţim ea G rosimeaM ărim ea to ii snopu lu i (d) in e lu lu i (dj)

m m m m p ăru lu i (1) pensu le i (L )

3/4 21 10 37 1721 26 13 42 189

1V. 36 16 47 2042 50 18 52 218

2 1/* 62 18 55 2333 75 20 60 248

3 Va 88 20 65 2664 100 22 70 2815 125 22 75 300

p ă r de porc c u ra t sem ita re , în cu loare n a tu ra lă sau un am estec fo r m a t d in 70% p ă r de porc sem ita re cu 30% p ă r de a lte p ro v en ien ţe .

P ensu le le la te se folosesc la ex ecu ta rea lu c ră rilo r de v o p sito rii, a leg îndu-se m ărim ea co resp u n ză to r cu su p ra fe ţe le care se fin isează (m ici, în tin se , înguste , cu profil etc.).

C

Fig. 30. Pensulă pentru radiatoare.

P ensulele p e n tru ra d ia to a re (fig. 30) s în t, de asem enea, pensu le la te şi se u tilizează p e n tru vopsirea e lem ente lo r de calorifer, p recum şi a a lto r ob iec te cu c o n tu r com plica t.


Se confecţionează d in tr-u n snop de fire de p ă r de porc în cu lo ri n a tu ra le , f ix a t p rin lip ire în tr -u n inel la t c u rb a t d in ta b lă a lbă, în ca re se fixează cu ţ in te la c a p ă tu l opus, m in eru l d in lem n de p a ltin , te i sau fag lăcu it.

Se fab rică în tr-u n s ingu r t ip , în p a tru m ărim i cu gam a în ţo ii şi cu ca rac te ris tic ile teh n ice p rin c ip a le d in ta b e lu l 6.

Tabelul 6

Mărimea toiiLăţim ea

snopului (ef) mm

Grosime»[nilu lu i (di)

mm

Lungimea, In mm &

păru lu i (1) pensulei (£)

1 26 7 38 378i 1/ . 36 7 ,5 43 391

2 50 8 45 4032 1/* 6 2 9 50 4 16

M ărim ea pensu le lo r p e n tru ra d ia to a re se alege în ra p o r t cu m ărim ea şi co m p lex ita tea su p ra fe ţe lo r ce se vopsesc.

P ensu lele ro tu n d e se p roduc ca şi pensulele la te , în tr-o v a r ie ta te de tip u r i, m ărim i, form e şi c a li tă ţi ( t ip A, t ip B, lac, lioneze, lin iare , anleger, em ailac etc.). Cele m ai u zu a le s în t pensulele ro tu n d e t ip A (p a te n t) , p roduse în nouă m ărim i de la n r. 8 —24 şi pensulele ro tu n d e tip B (pum n), p roduse în şa p te m ărim i de la n r. 0 —6.

C aracteristic ile teh n ice p rinc ipa le ale pensu le lo r ro tu n d e de t ip A s în t in d ica te în ta b e lu l 7 şi fig u ra 31, ia r a celor de t ip B, ta b e lu l 8 şi figu ra 32.

Tabelul 7

M ărime»Grosime»

snopu lu i (ii) m m

Grosime» Ine lu lu i (di)

m m

Lungim e», In m m »

p ă ru lu i (1) pensulei (£)

8 14 17 40 2 0 210 16 2 0 4 5 2 1 412 19 2 4 50 22 614 22 27 55 23 816 2 5 31 60 25 018 28 3 4 65 2 6 220 31 3 8 70 2 7 922 3 4 41 7 5 29124 37 4 4 8 0 3 0 8


Tabelul S

MărimeaGrosimea

snopului (d)mm

Grosimea Inelului (di)

mm

Lungimea, In mm a

părului (1) pensulei ( L )

0 28 31 60 2 0 31 31 3 6 7 0 21 52 3 4 3 9 80 2313 37 4 2 7 0 2274 3 7 4 2 90 2 4 75 40 46 80 2436 40 46 90 253

M ărim ile ca rac te ris tic e pensu le lo r ro tu n d e nu indică u n ită ţ i de m ăsu ră . Ca şi în cazul pensu lelo r la te , m ărim ea pensu le lo r ro tu n d e de t ip A

sau B «e alege în ra p o r t cu m ărim ea su p ra fe ţe lo r ce se finisează.

\

■*5“v i--------------------— '

Ll

Fig. 31. Pensulă rotundă tip A (patent).

A lte două so rtim e n te de pensu le ro tu n d e fo losite la lucrările de zug răve li şi v o p sito rii s în t şi cele p e n tru lin ia tu ră (faspensule) (fig. 33), liv ra te în nouă m ărim i, cu care se tra se a z ă liniile şi, respectiv , p e n tru


şab lo an e (fig. 34), l iv ra te în p a tru m ă rim i. Sm ocul d e p ă r al pensulelor p e n tru şab loane e s te ro tu n d , s c u r t şi r o tu n j i t la c a p ă t p e n tru a p u tea p ă tru n d e în to a te co lţu rile şab loanelelor.

Fig. 34. Pensulă pentru şabloane.

C aracteristic ile teh n ice p rinc ipa le ale pensu le lo r p e n tru lin ia tu ră şi p en tru şab loane s în t in d ica te în tab e le le 9 şi, resp ec tiv 10.

c) Pensulele speciale şi periile pentru finisare. Se folosesc la lu crările de fin isare a vopsito riilo r. Cele m ai în tre b u in ţa te s î n t :

Tab'lul 9

M ărimeaGrosimea

sn opu lu i (d>- mm

Groalmca in e lu lu i (di)

m m

Lungim ea,

p ă ru lu i (1)

n m m , a

pensulei (£ )

00 3,5 6 34 2680 4,5 7 36 2781 5,5 8,5 38 2872 6,5 10 40 3024 8 11 45 3196 10 13 50 3368 11,5 15 55 353

10 12,5 17 60 37212 16 20 65 388


Tabelul 10

M&rlmeaGrosimea

snopului (djm m

Grosimea Inelului (d,)

m m

Lungimea. In nun a

p iru lu i (I) pensulei ( i )

16 25 31 35 14518 28 34 40 15720 31 38 45 16922 34 41 50 181

Pensula plată subţire (fig. 35, a), confecţionată din păr de porc şi folosită pentru finisarea lucioasă a suprafeţelor vopsite cu vopsele de ulei.

Pensula plată fină (fig. 35., b), confecţionată din păr de bursuc şi folosită la lucrările de vopsitorie de ca lita te superioară.

Pensula m ultiplă (fig. 35, c), şi pensula cu degete (fig. 35, d). S înt a lcătu ite din m ulte pensule mici confecţionate din păr de porc şi fixate pe acelaşi suport. P o t fi m ari sau mici. E le servesc la executarea im ita ţiilor, lin iaturilor sau a lto r modele.

Pensula pentru netezit (fertraiber), de formă p la tă sau ro tundă, cu părul lung sau scurt şi de diferite mărimi. Cele cu părul scurt sîn t confecţionate din păr de porc (fig. 35, e), iar cele cu părul lung. din păr de bursuc (fig. 35, f). Aceste perii dau posibilitatea ca suprafaţa proaspăt vopsită să fie netezită în aceeaşi direcţie (operaţie num ită şi fertraibuire).

Pensulele fine pentru executarea imitaţiilor de lemn (fig. 35, :j). Se confecţionează din p ăr de veveriţă , sîn t de forma la tă sau ro tundă şi de diferite mărimi.

Pensulele din bureţi (fig. 35 A). Se folosesc pentru im itarea ţe s ă turilor, a m arm urii etc. S înt a lcă tu ite din bucăţi de burete, care au o m are elasticitate şi dau diverse desene speciale.

Pensulele plate (şlagăre) (fig. 35 i) şi canadiene (fig. 35 j) . Se folosesc, de asemenea, la executarea im itaţiilo r de lemn. Acestea au părul fin şi lung, care im prim ă pe suprafa ţa proaspăt vopsită dungi asem ănătoare cu fibrele lemnului.

Peria tufăr (fig. 36, a), folosită pentru finisarea obişnuită a suprafeţelor vopsite, finisare num ită tufuire. Suprafaţa tu fu ită este m ată şi aspră.

Peria pentru im itaţii de pînză (fig. 36, b), a lcă tu ită dintr-o serie de pensule mici, aşezate în linie dreaptă . Im ita ţia se obţine schim^ bînd direcţia pensulelor prin întoarcerea periei, cu m inerul perpendicular pe prim a direcţie.

Fig. 35. Pensule speciale : a — p la tă s u b ţire ; b — p la tă l in ă ; e — m u ltip lă ; d — cu degete t ru n e tez it, cu p ă r s c u r t ; f — p e n tru n e tezit, cu p ă r lu n g ; g Im ita t e sen ţe d e lem n ; h — d in b u re ţi ; t — p la tă (ş lagăr) ; j —

1 J

; c — pen- — pentru

canadiană.

08-01

134 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosit»

CF ig . 36 . P e r i i p e n t r u f i n i s a r e :

a — tu f ă r ; b — p e n t r u Im ita ţi i d e p în z ă ; c — d e c au c iu c .

cd

Fig. 37. Dispozitive pentru întreţinerea pensulelor:

a — v a s c u s i tă ; b — b a ie s im p lă ; c — b a ie c u s i tă ; d — c ă m a ş ă d e c au c iu c .


Periile de cauciuc (fig. 36, c) s în t folosite la fin isarea sup rafe ţe lo r ; se o b ţin desene cu o s tru c tu ră m ă ru n tă sau m are.

în tre ţin e re a pensulelor este de m are im p o rta n ţă p e n tru asigurarea bunei ca lită ţi şi a econom iei lucrului. în cazul pensulelor folosite la zugrăveli, în tre ţin e rea acestora se face la fel ca a b id inelelor, Pensulele folosite la vopsito riile de ulei sau cu lacuri, treb u ie să se| spele,^ în d a tă după folosire, în tr-u n so lvent (te reb en tin ă , pe tro l etc.).

P e n tru vopsele cu solvenţi organici (ulei, a lchidal, c im ent-perclor- vin il etc.) se folosesc num ai pensule şi bidinele cu p ă r an im al; p en tru vopsele şi em ulsii cu so lven t apa (V inarom , A racet D P25, A racet CPM B), p en tru zugrăveli în culori de apă, spoieli şi p en tru c u ră ţa tu l p rafu lu i, se folosesc pensule, perii şi b id inele a t î t cu p ă r anim al, c ît şi cu păr sin tetic .

P e n tru spălarea şi p ăstra rea pensulelor se p o t folosi dispozitive de construc ţie sim plă, care se pot confecţiona cu u şu rin ţă pe şan tie r şi care conservă ca lita tea pensulelor. A şa este vasu l din fig. 37, a p rev ăzu t cu s ită pe fund şi cu cleme p en tru a tîrn a re a pensulelor. L a fel s în t băile sim ple (fig. 37, b) sau cu s ită (fig. 37, c)apoi căm ăşile de cauciuc (fig. 37, d) care se p o t confecţiona din d eşe u ri 'd e can 'e re de au tom obil, s trîn g în d u - se la gură cu inele de cauciuc.

d) Pieptenii (fig. 38). S în t u n e lte folosite’ la execu tarea^d iverse lo r im ita ţii. P iep ten ii s în t ex ecu ta ţi d in c a u c iu c / m ateria l p lastic sau din m etal şi se p rez in tă , fie ca p lăcu ţe cu şan ţu ri im prim ate, fie ca p lăcu ţe cu din ţi.Ş an ţu rile sau d in ţii au m ărim i diferite, după im ita ţia care treb u ie ex ecu ta tă .

e) Rolele. Sînt folosite la execu tarea zugrăvelilor decorative. O rolă (fig. (39) se com pune d in tr-o fu rcă cu m îner şi două b ra ţe la te ra le extensib ile, ex ecu ta te din aţei ba lo t lam in a t la cald, de 1 5 x 2 m m , în tre care se fixează doi c ilindri (rolele).

în fa ţă este prinsă o rolă din cauciuc vulcanizat, cu desene în relief de 4 —5m m înălţim e, m o n ta tă pe un cilindru de lem n şi f ix a tă la te ra l cu două rondele.

în spa te este p rinsă o rolă de b u re te din cauciuc v u lcan iza t, m o n ta tă , de asem enea, pe un cilindru de lem n şi f ix a tă la te ra l p rin două rondele.

A m bele role se fab rică în tr-u n singur tip şi o singură m ărim e,, cu d iferite desene în relief.

iuuuuuvFig. 38. Piepteni.


R ola de b u re te a- sigu ră a lim en ta rea cu com poziţia de zu g ră v it, ia r rola de cauciuc im prim ă p rin ro stogo lire pe su p ra fa ţa care se fin isează, desenul ales.

U n a lt sistem de ro lă este acela cu b u re te (fig. 40).

A ceastă ro lă este a sem ăn ă to a re cu p re ced en ta cu deosebirea că p rim u l cilind ru este aco p erit cu u n b u re te , ca re im prim ă u n desen, p e rm iţîn d astfe l o fin isare p lă c u tă a su p rafe ţe lo r.

Se p o a te folosi şi fă ră c ilindru de a lim en tare .

f) Şabloanele. Servesc la ap licarea de desene pe su p ra fe ţe le zu g răv ite . S în t c o n fec ţio n a te , în genera l, d in c a rto n p re sa t p ro te ja t cu un s t r a t de ulei de in şi ,d u p ă u scarea acestu ia , v o p sit cu două s t r a tu r i de vopsea de ulei de cu loare înch isă . Se confec ţionează şi d in m e

ta l, ia r un eo ri d in celuloid tra n sp a re n t, ca re este rez is ten t şi se p o a te tă ia cu u şu rin ţă .

Şabloanele se p o t confecţiona pe şan tie r, d u p ă m odele d a te sau se liv rează g a ta con fecţionate . în cazu l şab loanelo r con fec ţio n a te pe şan tie r,

Fig. 39. Rola pentru zugrăveli decorative: a — f u r c a ş i m in e ru l ; 5 — ro lă d in b u r e te d e c a u c iu c ; c — ro lă d in c a u c iu c v u lc a n iz a t c u d e s e n e în r e l ie f ;

d — ro le le m o n ta te în f u r c ă .


în tîi se face im p rim area m odelu lu i p rin ____copierea sau decalcarea pe m a te ria lu l respec tiv . Apoi se face tă ie re a şab lo n u lu i Ş Ş j p a d u p ă m odel cu c u ţitu l , aşezînd m a te - ^ s S || |j |g g X ria lu l pe o su p ra fa ţă perfec t p lană .

Se p o t folosi m ai m u lte fe lu ri de

Şabloanele sim ple. S în t fo losite p e n tru o singu ră cu loare (fig. 41). U neori şa- bloanele sim ple sîn t indirecte (fig. 42), desenul fiind o b ţin u t d a to r ită culorii .

Şabloanele pentru m ai m ulte culori. S în t Fig. 40. Role pentru zugrăveli fo rm a te d in m ai m u lte şab loane sim ple, decorative din burete, ca re se ap lică în tr-o a n u m ită o rd ine pep e re te şi an u m e a t î te a şab loane sim ple c îte cu lori s în t (fig. 43 de la s fîrş itu l cărţii).

D upă te rm in a re a lucru lu i, şab loanele se c u ră ţă şi se usucă , p ă s trîn d u - se, aşeza te unele p este altele, în ra f tu r i sau în cu tii.

bFig. 41. Şablon simplu direct :

a — ş a b lo n ; b — d e sen .


ba — ş a b lo n ; b — d e se n .

Fig. 42. Şablon simplu in d irec t:

g) Rolele pentru vopsitorii (fig. 44). în lo cu l'p en su le lo r se p o t folosi p en tru vo p sito rii, em ailări sau lăcu iri, ro lele cu înveliş, în g en era l, din m a te ria le p lastice spongioase sau d in b lan ă de oaie.

O astfe l de ro lă se com pune d in tr-u n cilindru pe care se ap lică învelişu l d in m a te ria lu l p lastic spongios şi u n m îner c o tit al că ru i c a p ă t form ează u n ax p re v ă z u t cu două capace d in m a te ria l p lastic . A cestea p ă tru n d e ta n ş în orificiu l c ilind ru lu i (fig. 45), co n s titu in d to to d a tă şi lagărele în care se ro te ş te c ilind ru l pe ax (fig. 46).

în ra p o r t cu m ărim ea su p ra fe ţe i care se fin isează se a lege şi m ărim ea ro lelor (lungim ea c ilind ru lu i). în m od cu ren t aceas tă lung im e este de 180, 200, 250 şi 300 m m . D ia m e tru l in te rio r al c ilin d ru lu i în ca re se in tro d u c e ax u l de ro tire al m ineru lu i, este de 44 sau 54 m m . G rosim ea în v e lişu lu i de m a te ria l p lastic spongios care acoperă c ilind ru l este cu p rin s in tre 13 şi 22 m m . P e n tru v o p sirea su p ra fe ţe lo r n e ted e şi p lan e se alege o ro lă cu u n înveliş su b ţire , ia r p e n tru cele rugoase şi aspre, o ro lă cu î nveliş m ai gros.


G re u ta te a unei ro le de 200 m m , com plet ech ipa tă , este de circa 200 gram e

îm p re u n ă cu ro la se liv rează şi v a su l în care se in tro d u ce com poziţia cu care u rm ează să se execu te fin isa ju l. U m plerea se face cel m u lt p înă la 3/4 d in în ă lţim ea vasu lu i.

Fig. 44. Rolă pentru vopsitorii.

în cazul com poziţiilo r flu ide v asu l este p re v ă z u t cu un p e re te cu g ră ta r-ra c le tă , sp r ijin it pe u n a d in la tu rile lung i ale acestu ia (fig. 47); P e n tru în cărcarea învelişu lu i spongios cu com poziţie , se rostogo leşte


ro la pe g ră ta r în vas, d u p ă care, to t p rin rostogolire, se rid ică ap ăsîn d uşo r pe g ră ta r p e n tru elim inarea su rp lu su lu i de m a te r ia l şi u n ifo rm iza rea încărcării rolei.

Fig. 45. Elementele componente unei role Fig. 46. Modul de introducerepentru vopsitorii : a axului şi a capacelor-lagăre

l — c i l in d ru c u în v e liş d in m a te r ia l p la s t ic în tubul cilindrului rolei,s p o n g io s ; 2 — m in e r ; 3 — a x u l d e r o t i r e a r o le i ; 4 — c a p a c e e ta n ş e d in m a te r ia l p la s t ic p re v ă z u te c u l a g ă r e e rm e tic e ; 5 — v e d e re c u s e c ţ iu n e a c a p a c u lu i şi la g ă ru lu i d e c a p ă t.

în cazul com poziţiilo r v îscoase se foloseşte u n g r ă ta r p lu ti to r c a re se aşează p este com poziţie (fig. 48). P e n tru în că rca rea u n ifo rm ă a în velişu lu i spongios, se rostogo leşte ro la de c îtev a ori, a p ă s în d u şo r peste g ră ta r .


Fig. 47. Vasul şi racleta pentru compoziţii fluide : a — v e d e re ; b — s e c ţ iu n e s c h e m a tiz a tă .

h

Fig. 48. Vasul şi racleta pentru compoziţii vîscoase: a — v e d e r e ; 6 — s e c ţ iu n e s c h e m a tiz a tă .

D upă în tre b u in ţa re se scoa te d in ax cilind ru l-ru lou şi se spa lă b ine în tr -u n v as c u ra t cu te re b e n tin ă , w h ite -sp irit sau cu so lv en tu l com poziţiei fo losite . D upă aceea se d izolvă p u ţin săp u n în ap ă c ă ld u ţă cu care se sp a lă b ine ru loul.


Se şte rg e tu b u l ru lo u lu i şi se rem o n tează ax u l cil m îner. Se ro te ş te de c îte v a ori pe ax ru lo u l ca învelişu l spongios să elim ine o p a r te d in ap a de spălare , d u p ă care se p u n e la u sca t la u m b ră , su sp en d a t cu o sfoară.

5 . UNELTE ŞI DISPOZITIVE AJUTĂTOARE

în a fa ră de u n e lte le descrise, la lucră rile de zu g răv e li şi v o p sito rii se m ai folosesc u n e lte şi d ispoz itive a ju tă to a re .

a) Scările de zugrav (fig. 49). S în t sfcări dub le şi se folosesc p en tru a p e rm ite lucru l la înă lţim e. Se confecţionează din lem n de b ra d p en tru a fi uşoare la m an ip u la t.

U n a l t t ip de scară p en tru zu g rav i este şi scara te lescop ică d in figura 50, co n fec ţio n a tă d in ţe a v ă de o ţel cu p e re ţi su b ţiri. Scara se com pune d in tre i tro n so an e (superio r, m ijlociu şi de bază) p rin care se p o t realiza


tre i înă lţim i cu 4, 5 sau 6 tr e p te fă ră a se d em o n ta , fiind p re v ă z u tă cu d ispozitiv de b locare p e n tru fiecare înă lţim e . în ă lţ im e a m ax im ă e s te de 2,25 m, ia r cea m in im ă de 1,41 m. M asa n e tă a scării este de 13 k g .

Fig. 50. Scară telescopică pentru zugrav i:1 — t r o n s o n u l s u p e r io r ; 2 — t r o n s o n u l m ijlo c iu ; 3 — tro n s o n u l d e b a z ă ; 4 — ta lp a d e s p r i j in ; 5 — la n ţu l d e s ig u r a n ţă ; 8 —

ta m p o n ; 7 — n u c a ; 8 — d is p o z i t iv e d e b lo c a re .

P e n tru lu cră ri în casa scării, se folosesc scări de zu g rav de tip special, p rev ăzu te cu d isp o z itiv e de lung ire şi scu rta re , p e n tru a p u te a fi aşezate pe tre p te le scării (fig. 51).

Scările dub le ob işn u ite se confecţionează în genera l cu 5 sau 7 tre p te .


C apetele p ic ioare lo r ca re se sp rijin ă pe pa rd o sea lă şi m ai ales pe scări, tre b u ie să fie p rev ăzu te cu d ispozitive care să îm pied ice a lu necarea.

b) L ada p e n tru ch it (fig. 52). Se confecţionează d in lem n de b ra d . L a d a se aşază pe u n su p o rt în p a r te a s tin g ă a v o p sito ru lu i, la 50 — 60 cm înălţim e.

c) Dispozitivele de protecţie. Se folosesc p e n tru p ro te ja re a în tim p u l zu g răv irii savi vopsirii m ecan iza te a su p ra fe ţe lo r care nu se zugrăvesc sau nu se vopsesc. A cestea s în t de fo rm e v a r ia te şi se p o t confecţiona cu u şu r in ţă pe şan tie r , av înd o co n stru c ţie sim plă.

A stfel este rig la de p ro tec ţie (fig. 53, a), fo rm a tă d in tr-o sc în d u ră lungă de 80 cm, la tă de 14 cm , şi av în d u n a d in tre m uchiile lungi te ş ită .

U n a lt d ispoz itiv este rig la de sep ara re (fig. 53, b) care se fo loseşte la p ro te ja re a liniei de d em arca ţie în tre ta v a n şi pere ţi. E s te co n fec ţio n a tă d in tr-o rig lă ca cea d in fig. 53, a, la care se ad au g ă o coadă cu care p o a te fi m a n e v ra tă de jos. M arginea te ş i tă se lipeşte de p e re te şi rig la ia o p oz iţie în c lin a tă fa ţă de acesta . L ă ţim e a rig lei o p reşte je tu l de zu g răv ea lă să cad ă pe scafă, p ă s tr în d d em arca ţia d in tre ta v a n şi pereţi.

Fig. 51. Scări duble :I — s c a ră n o r m a lă ; 2 — s c a ră c u p ic io a re n e eg a le .

Fig. 52. Ladă pentru chit.


P e n tru a nu se îndo i d in cau za um ezelii la ca re este expusă , rig la se îm b ibă b ine cu u lei de in f ie rt, cald . D u p ă te rm in a re a lucru lu i se ş te rg e p înă se u sucă şi se p ăs tre a z ă sub o g re u ta te ca re să nu-i p e r m ită să se curbeze.

800

-V, ' - '"-N fi

640

Fig. 53. Dispozitive de protecţie ; a — r ig lă s im p lă d e p r o te c ţ ie ; b — r ig lă d e s e p a ra re .

P e n tru ex ecu ta rea lu crărilo r in te rio a re de zug răve li şi v o p sito rii se în tre b u in ţe a z ă scările dub le şi m ăsu ţe le de in v e n ta r (fig. 54), cu p la tfo rm a de lucru v a ria b ilă ca în ă lţim e.

S cheletu l de rez is ten ţă al m ăsu ţe lo r se com pune din corn iere sau d in ţe v i astfe l co n fec ţio n a t ca p icioarele să fie ex tensib ile , variin - du-li-se în ă lţim ea în tre 1,50 şi 2,60 m . P es te sche le tu l de rez is ten ţă se aşază o pod ină de lem n, în g enera l din p anouri de 0,80 X 2,70 m.


P e n tru ex ecu ta rea lucră rilo r de zugrăveli şi v o p sito rii se m ai folosesc şi schele m obile sau d em on tab ile ca re se aleg, p e n tru in terio r, în fu n c ţie de în ă lţim ea încăperilo r, ia r p e n tru ex te rio r, în fu n c ţie de în ă lţim ea fa ţad e lo r.

d) Schelele interioare mobile.Se po t m u ta cu u şu rin ţă în tr-o aceeaşi încăpere sau d in tr-o încăpere în a lta . Cel m ai u tiliz a t tip este schela pe cap re de lem n şi cele m eta lice de in v en ta r.

în figu ra 55 este p re z e n ta tă o cap ră con fec ţiona tă din lem n. Caprele treb u ie să fie b ine în tă r ite şi f ix a te în cuie p e n tru a nu se ră stu rn a . P e cap re se aşază du lap ii ce form ează p la tfo rm a (podina schelei). D u p ă te rm in a re a lucru lu i, du lap ii se rid ică şi caprele se m u tă .

P e n tru în ă lţim i m ai m ari se u tilizează schele d in c ap re su p rap u se (fig. 5G), la c a re pe p rim a podină se aşază o a doua p la tfo rm ă pe capre , se rv ind ca p la tfo rm ă de lucru.

Fig. 54. Măsuţă metalică cu înălţime variabilă.

Fig. 56. Schelă din capre de lemn suprapuse.

în figura 57 este p rezen ta tă o cap ră m etalică ex tensib ilă d in profile lam in a te şi ta b lă a m b u tisa tă . Se com pune din două su p o rtu ri în form ă, de A, în care cu lisează un cad ru care su sţine p od ina .

R eglarea înă lţim ii caprei se face p rin rid icarea sau coborîrea cad ru lu i d u p ă nevoie, şi fixarea lui cu b o lţu ri care p ă tru n d p rin g au ra su p o rtu lu i şi ce le ale cad ru lu i.


C aprele se aşază c îte două la o d is ta n ţă de m ax im u m 1,70 m. P este trav e rse le de sus ale cad re lo r se fixează pod ina de 1,00 m lă ţim e, e x ecu ta tă d in p an o u ri de d u lap i a sam b la te cu chingi. în ă lţ im e a m in im ă de la sol la care se p o a te m o n ta pod ina este de 1,35 m şi m ax im ă de 1,95 m .

Fig. 57. Capră metalică extensibilă : a — v e d e r e l a te r a lă ; b — v e d e r e f r o n ta l ă ; 1 — c a d r u - s u p o r t c e n t r a l re g la b i l ; 2 — b o l ţ ;

S — t r a v e r s ă ; i — g ă u r i d e f ix a r e a b o l ţu r i lo r ; 5 — p o d in ă ; t — c o n tr a v tn tu ir i .

P e n tru lu crări de zug răveli şi v o p sito rii la încăperi cu su p ra fa ţa m are şi în ă lţim i p înă la 5,00 m , se p o a te folosi schela tu rn d in p an o u ri şi t r a verse m eta lice de in v e n ta r (fig. 58), care, a sam b la te , p o t a lcă tu i tu rn u r i de 1,00, 2,00 sau 3,00 m înălţim e.

•S u p ra fa ţa de sp rijin a unei astfe l de schele este de 1,80 X 1,80 m, ia r în ă lţim ea u n u i cad ru de c irca 1,00 m.

Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite

Panoul de iq y en tar pentru podină (fig. 59) se execută dintr-o ram ă de tab lă de 2 mm grosime, îndoită în form ă de U, în care sîn t fixate scînduri de 2,5 cm grosime şi 15 cm lăţim e, fără noduri sau crăpături.

Panoul are lungimea de 1,60 m, lăţim ea de 0,60 m, masa netă de 17 kg şi poate suporta o sarcină de 150 kgf/m 2.

M ontarea se începe prin aşezarea pe pardoseală a celor pa tru tălp i, în care se fixează cele dpouă traverse care formează baza turnului. Prim ele două cadre se m ontează pe tă lp i perpendiculare pe traverse .

D acă schela se lim itează la o simplă platform ă de 1,00 m înălţim e, cadrele m o n ta te se încheie cu a lte două traverse aşezate paralel cu cele ale bazei, ia r pe m ontan ţii cadrului se m ontează furcile pe care se fixează panoul podinei.

Furcile sin t prevăzute cu tije pen tru reglarea nivelului podinei.

P en tru ridicarea platform ei la 2,00m înălţim e, se procedează la rigidizarea cadrelor m onta te pe tă lp i printr-o diagonală. apoi se m ontează cu a ju to ru l bo lţu- rilor cele două cadre ale panoului u rm ător, dispuse perpendicular fa ţă de cele de dedesubt. Se solidarizează cu tra v e rsele respective, se m ontează tijele cu furci şi apoi panoul podinei.

în cazul m ontării şi a celui de al tre ilea panou. în locul traverselor se m ontează in tre cadrele celui de al doilea panou o diagonală, dispusă perpendicular fa ţă de diagonala panourilor de dedesubt.

Cadrele se m ontează cu a ju to ru l bolţurilor, perpendicular pe cadrele celui de al doilea panou.

în continuare se m ontează şi restu l elem entelor care form ează schela tu rn .

Tălpile pot fi înlocuite cu ro ţi orientabile (fig. 60), cînd schela tu rn devine mobilă, avînd posibilitatea să se deplaseze de-a lungul frontulu i de lucru.

T'-£. 58. Schelă turn din panouri metalice :

1 — ta lp ă ; 2 — t ra v e rs ă ; 3 — c a d ru v e rtic a l ; 4 — d iag o n a lă ; 5 — b o lţ ; 6 — ti je d e re g la re ;

7 — fu rc i.


Sarcina m axim ă uniform ă d istribuită pe care o poate suporta schela este de 150 kgf/m 2.

M ontarea schelei tu rn se face m anual, cu grijă, pentru a se ev ita deformarea elementelor com ponente şi pentru a se m enţine s tab ilita te a ansablului în tim pul m anipulărilor.

< Z ^ ///////////, / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / , ; y.

Fig. 59. Panou de inventar pentru podină : Fig. 60. Roată orientabilă :a _ plan ; b — vedere ; 1 — podină ; 2 — mon- i — ro a tâ . 2 _ fu rc a rotil . ,

t a n t ; 3 _ lo n g rln â ; * - travense. a x u l ro tU ; < _ a x u l de ro ti re 7fu rcii.

e) Schele exterioare. Aceste schele folosite de către zugravi-vopsitori pot fi fixe sau mobile Cele fixe sînt, de fapt, schelele folosite de zidari, tencuitori, betonişti etc , care, la term inarea lucrărilor, zugravii-vopsitori finisează faţadele construcţiilor, com pletîndu-se astfel aspectul a rh itec tu ra l. *

Schelele fixe folosite în mod curent sînt cele m etalice tubulare (fig 61). şi cele cu platform a autoridicătoare (fig 62).

D intre schelele mobile, folosite in special de zugravii-vopsitori, sîn t şi nacelele suspendate pentru o singură persoană sau pen tru două p ersoane.


Fig. 61. Schelă tubulară tip „6 Martie“ :

a — e lev a ţie ; b — sec ţiu n e tra n s v e r s a lă c— p la n ; d — d e ta liu A ; 1 — m o n ta ţ i i 2 — lo n je ro a n e ; 3 — tr a v e r s e : 4 — t ra v e rs ă de a n c o ra re ; 5 — c o n tra v ln - tu r i lo n g itu d in a le ; 6— eo n - t r a v în tu r i o riz o n ta le ; 7 — v a n g s c a ră ; S — ţe v i de a n c o ra re ; 9 — m în ă c u re n tă s c a ră ; 10 — m in ă c u re n tă b a lu s t ra d e ; 11 — c o lie re In u n g h i d re p t ; 12 m a n şo n ; 13 — n a d ă p re lu n g i to a re ; 14 —

s a b o t ; 15 — a n co ra je .


Nacela suspendată mobilă pen tru o singură persoană (fig 63), se com pune d in tr-un cadru m etalic de circa 2,00 m înălţim e, e x e c u ta t din ţeav ă p a tra tă care susţine nacela de 0,90 m înălţim e şi pe a cărei podină

Fig. 62. Schela metalică cu platformă autoridicătoare :1 — p la tfo rm ă d e s p r i j in d in d u la p i ; 2 — s ta ţ i i d e b a ză ; 3 — tro n s o a n e ; 4 — g r in d a p rin c ip a lă a p la tfo rm e i ; 5 __ g rin z i t e r m in a le j 6 — g r in z i In co n so lă ; 7 — p a ra p e t ; 8 — cab lu e le c tr ic ;

9 — c a b lu d e c u p ru p e n tru p u n e re la p ă m tn t.

de 0,37 m 2 sup rafa ţă poate s ta şi lucra un singur m uncitor Masa netă a cadrului şi a nacelei este de 80 kg* iar c a p ac ita tea p o rta n tă de 200 kgf. .

Pe cadrul nacelei este f ix a t un troliu cu două m inere, care poate fi m anevra t de m uncitorul din nacelă în tro liu se în făşoară cablul de suspendare a nacelei, care, după ce trece prin doi sc rip e ţi conducători,

SUB!


Fig. 63. Nacelă suspendată mobilă pentru o singură persoană :a — v e d e r e f r o n ta lă ; b — v e d e r e la te r a lă ; 1 —' c a d r u m e ta l ic d in ţe a v ă p ă t r a t ă ;

2 — n a c e la ; 3 — b a lu s t r a d a ; 4 — t r o l iu ; 5 — m in e re ; 6 — s c r ip e ţ i .


care îi asigură s ta b ili ta te a şi v e r tic a lita te a , este p rin s de o consolă f ix a tă la p a r te a de sus a co nstruc ţie i.

U n a lt t ip de nacelă su sp en d a tă m obilă este şi acela d in fig u ra 64, în ca re p o t ac tiv a doi m u n c ito ri. Se com pune d in tr-o nacelă a lc ă tu ită

Fig. 64. Nacelă suspendată mobilă pentrtu două persoane : a — v e d e r e f r o n ta l ă ; b — v e d e r e l a te r a lă ; 1 — c a d r e m e ta l ic e ; 2 — d u

la p i i p a r a p e tu lu i ; 3 — m in a c u r e n tă ; 4 — t r o l i i ; 5 — m in e re ;6 — p o d in ă .

din două cad re m e ta lic e 'd in ţe a v ă cu d iam e tru l de 70 m m , so lid ariza te în tre ele cu d u lap i de lem n, ca re co n stitu ie to to d a tă şi b a lu s tra d a nacelei. N acela se rid ică cu a ju to ru l a două tro lii a c ţio n a te m an u a l d in in te rio ru l nacelei, p re v ă z u tă cu cab lu rile resp ec tiv e .

N acela este su sp e n d a tă de două console, care se p o t fix a pe acoperiş, te ra se sau balcoane, p rev ăzu te , la r în d u l lor, cu scrip e ţii şi cab lu rile de su sţinere , p recum şi cu două ro le ca re ru lează pe fa ţa c lăd irii a tu n c i c înd se rid ică sau coboară.

S u p ra fa ţa pod inei es te de 3,00 m 2, m asa n e tă a nacelei de 300 k g , ia r c a p a c ita te a p o r ta n tă de 250 kgf.

B . U T IL A JE P E N T R U P R E P A R A T C O M P O Z IŢ II

U tila je le p rinc ipa le cu care s în t d o ta te a te lierele p e n tru p re p a ra re a com poziţiilo r de z u g ră v it sau de v o p s it s în t : m a lax o are le , m aşinile de freca t com poziţii, am estecă to are le şi ap a ra te le p e n tru s tre c u ra rea c o m poziţiilo r.


1. MALAXOARE

M alaxoarele. Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru p re p a ra rea ch itu rilo r sau p e n tru îm b u n ă tă ţire a sau om ogenizarea celor liv ra te de fabric i. D in tre m alaxoare le ex is te n te cel m ai fo losit este de tip u l 0 —6 cu două axe cu p a le te (fig. 65).


M alaxorul se com pune d in tr-o alb ie m eta lică , p re v ă z u tă la ex te rio r cu u n m iner p e n tru ră s tu rn a re , în v ed erea golirii am estecu lu i, ia r în in te rio r la p a r te a de jos cu două axe cu p a le te ca re se ro tesc în sens invers şi cu v iteze diferite . A xele s în t a c ţio n a te de u n e lec tro m o to r p rin in te rm ed iu l u n u i red u c to r. E lec tro m o to ru l şi re d u c to ru l, ro a ta de tran sm isie şi cu reau a se p ro te jează cu o m a n ta m etalică .

M alaxoru l de c h it de t ip 0-6 are o p ro d u c tiv ita te de 8 0 — 110 k g /h .

2 . MAŞINI DE FRECAT COMPOZIŢII

Maşinile de frecat com poziţii. Se folosesc în a te lie re p e n tru p re p a ra rea com poziţiilo r de z u g ră v it sau de v o p s it, a p aste lo r de p ig m en ţi şi a ch itu rilo r, p recum şi îm b u n ă tă ţire a sau om ogenizarea co m poziţiilo r g a ta p re p a ra te de fab ric i. Cu a ju to ru l lor se o b ţin e d ispersia p ig m en tu lu i sau a m a te ria lu lu i de u m p lu tu ră în lia n tu l com poziţie i. A ceastă d ispersie tre b u ie să fie c ît m ai un ifo rm ă, deoarece in fluen ţează asu p ra a sp ec tu lu i peliculei d u p ă ap lica re şi în special a su p ra rez is ten ţe i ei în tim p .

M aşinile de freca t fo losite în in d u s tr ia de lacuri şi vopsele s în t de tre i feluri şi an u m e : cu tre i v a lţu r i, cu două v a lţu r i şi cu o b a ră şi

Fig. 66. Schema funcţionării maşinilor de frecat compoziţii, cu trei

valţuri :1, 2, 3 — v a l ţu r i ; 4 — c u ţ i t ;

5 — J g h e a b d e e v a c u a re a c o m p o z iţie i ; 6 — c o m p o z iţie .

Fig. 67. Schema funcţionării maşinilor de frecat compoziţii, cu un valţ şi

o bară : l — v a l ţ ; 2 — b a r ă ;

3 — c o m p o z iţie ;4 — c u ţ i t .

cu u n s ingu r v a l ţ şi cu o b a ră . M odul de fu n c ţio n a re ~a~acestor m aşin i es te in d ica t schem atic în fig. 66, 67 şi 68. Cele fo losite în a te liere le c en tra le sau de şa n tie r s în t în genera l m aşin i de f re c a t cu p la to u ri şi p îln ie a c ţ io n a te m an u al sau m ecanic.


In a te lie re le cen tra le sau de şan tie r, aşa cum s-a a r ă ta t m ai îna in te , se folosesc, d u p ă nevoile p ro d u c ţie i, m aşin i de freca t com poziţii cu ac ţiu n e m an u a lă sau cu ac ţiu n e m ecanică.

A vînd în v ed ere im p o rta n ţa acesto r m aşin i în o rgan izarea ex ecu tă r i i lu crărilo r de z u g ră v e li şi vopsito rii, se v a descrie în c o n tin u a re m odul lor de fu n c ţio n a re şi ca rac teris tic ile p rinc ipa le ale m aşinii a c ţio n a te m ecanic, care este fo losită cu p recădere în a te lierele cen tra le .

a) Maşina de frecat com poziţii, cu acţiune m anuală (fig. 6 9 ) . Se co m p u n e din două p la to u ri de fo n tă , u nu l su p erio r fix 1 şi a ltu l in ferior

Fig. 68. Schema funcţionării maşinilor de frecat compoziţii, cu două valţuri şi o bară: 1, 2 — v a l ţu r i ; 3 — b a r ă ; i — c u ţ i t ; 5 — jg h e a b de e v a c u a re a

c o m p o z iţie i ; 6 — c o m p o z iţie .Fig. 69. Maşină de frecat

vopsele cu platouri (secţiune).

m obil 2 f ix a t pe u n d ispozitiv special 3 a şeza t pe su p ra fa ţa sferică a c a p ă tu lu i de sus a l a rbo re lu i v e rtic a l. A cest a rb o re este p us în m işcare cu a ju to ru l u n o r ro ţi conice 4, p rin tr-o m an ivelă 5, a s tfe l că în v îrte ş te p la to u l. în p îln ia 6 se in tro d u ce v o p seau a sem ilich idă, care coboară pe p la to u ri, u n d e este freca tă . P e n tru in tro d u cerea un ifo rm ă a vopselei


pe p la to u ri, în cen tru l pîlniei se ro te ş te un ax 7, p re v ă z u t cu două p ale te . A xul este f ix a t în tr-u n d ispozitiv , ca re su sţine p la to u l inferior. P e n tru sch im barea fineţei com poziţiilo r, se reg lează sp a ţiu l d in tre p la to u ri cu a ju to ru l u n u i d ispozitiv care ap rop ie p la tou rile . Ieşirea com poziţie i freca te se face p r in tr -u n jgh eab S. A ceastă m aşină se m ai p o a te pune în m işcare şi cu un e lectrom otor.

P rin felul co n stru c ţie i m aşina p o a te fi închisă erm etic , ev itîn d u -se astfe l p ierderile de d izo lvan ţi. D a to r ită acestu i fa p t m aşina p o a te fi fo losită la frecarea lacurilo r pe b ază de n itrocelu loză , ace til celuloză, vopsele pe b ază de a lch idal etc., u n d e se lucrează cu d izo lv an ţi cu p u n c t de fierbere scăzu t.

P e n tru frecarea com poziţiilo r de vopsea de cu loare a lbă, se în tre b u in ţează m aşin i de freca t cu p la to u ri de p o rţe lan .

b) Maşina de frecat com poziţii cu platouri tronconice, cu acţiune m ecanică (fig. 70), se com pune d in tr-u n elec trom otor, 1, cu un ax v e rtic a l care tra n sm ite tu r a ţ ia u n u i red u c to r, fo rm a t d in ro a ta d in ţa tă m o to are 2,

tronconice.


ro a ta in te rm ed ia ră 3 şi ro a ta a n tre n a n tă â a axe lo r p la to u rilo r. D ispozit iv u l de frecare se com pune d in tr-u n p la to u tro n co n ic b m obil şi u n u l fix 6. Cele două p la to u ri s în t p re v ă z u te cu două p ie tre de frecare ale căro r su p ra fe ţe de c o n ta c t cu şa n ţu r i elicoidale îm b u n ă tă ţe sc frecarea şi a n tren ează com poziţia freca tă c ă tre ex te rio r, p e n tru a se evacua p rin jg h eab u l de descărcare 7. S pa ţiu l d in tre cele două p ie tre se p o a te regla, o b ţin în d p rin aceas ta v a r ia ţia fin e ţe i de frecare a com poziţiei. A xul p la to u lu i m obil se p re lungeşte şi p ă tru n d e în p îln ia de a lim en ta re de fo n tă 8, u nde este p re v ă z u t cu două p a le te 9, care servesc la am estecarea com poziţie i respective.

U m plerea a p a ra tu lu i cu com poziţii se face p rin p îln ia de a lim en tare , care, d upă ce se am estecă cu p a le te le d in p îln ie şi se freacă în tre cele două p ie tre , se evacuează p rin orificiul de descărcare şi se scurge p rin jgheab în v asu l respec tiv de tra n s p o r t sau de depozitare .

C orpul red u c to ru lu i se fixează cu şu ru b u ri pe o m asă sau u n b an c de, 0,70 m înălţim e.

P ro d u c tiv ita te a m aşin ii de f re c a t de t ip 0-10 A este p e n tru :110 k g /o ră ;

60 — 75 kg /o ră ;80 kg/oră .

3 . AMESTECATOARE

Am esfecătoarele se în tre b u in ţează p e n tru om ogenizarea com poziţiilo r p re p a ra te în a te lie r sau p rim ite g a ta p rep a ra te , p recum şi p e n tru p re g ă tire a u n o r so lu ţii sau em ulsii necesare p rep ară rii com poziţiilor.

în a te liere le cen tra le şi de şa n tie r se folosesc am estecă- to a re ac ţio n a te m anual şi am este c ă to a re a c ţio n a te m ecanic.

a) Amestecat or acţionat m anual. U n t ip de am estecă to r a c ţio n a t m an u a l este rep rezen t a t în fig. 71. L a acest a p a ra t

—• com poziţii de zu g ră v it— c h itu ri p e n tru v opsito rii

şi p a s te de p igm en ţi— com poziţii de v o p sit


s-a u tiliz a t m ecanism ul m aşinii m an u a le de freca t com poziţii căru ia i s-a scos p a r te a de sus, ad ică p îln ia şi p la to u rile ia r în locul lo r s-a f ix a t u n rezerv o r 1 de 20 1 cap ac ita te , în in te rio ru l căru ia se în v îr te ş te u n ax cu p a le te 2 şi la n ţu r i 4 .

C om poziţia se evacuează p rin orificiul 3 .

P ro d u c tiv ita te a am este c ă to ru lu i este de 400 — 460 1 com poziţie , în tr-u n schim b de 8 ore.

b) Amestecătoare acţionate m ecanic. U n tip de am estecă to r cu o p ro d u c tiv ita te m are şi uşor de folosit în a te liere , este am este- că to ru l a c ţio n a t m ecanic de tip u l S.365.A p a ra tu l est"e m obil (fig. 72). am estecarea efec tu îndu-se în vase de in v e n ta r 1 de 3 0 —50 1 ca p a c ita te , p rev ăzu te cu capac e tanş 2 cu în ch iză to are speciale 3 şi cu m înere 4 p e n tru tra n sp o rt.

A cţionarea m ecan ică se face p r in tr -u n e lec tro m o to r p re v ă z u t cu red u c to r, al căru i ax v e rtica l o p ă tru n d e p rin capac în v a su l de am estecare . A xul, la c a p ă tu l d in vas, este p re v ă z u t cu la n ţu r i 6 şi cu p a le te 7.

Se p o t folosi axe de lungim i d iferite , d u p ă în ă lţim ea v asu lu i de in v e n t a r în care se am estecă com poziţia .

P rin ro tirea axu lu i cu la n ţu r i şi p a le te se crează în com poziţie cu ren ţi care a n tren ează şi am estecă c a n ti ta te a de m a te ria l d in vas.

în tim p u l tra n s p o r tu lu i şi d ep o z ită rii, v asu l de in v e n ta r este aco p e r it cu capacu l p ro p riu cu înch idere e tan şă , însă în tim p u l am estecării

Z '>

5

? 3

/250-

V " "300

f i }

•

Fig. 72. Amestecător mobil cu acţiune mecanică.


com poziţiei, se fo loseşte capacu l cu care este p re v ă z u t ax u l e lec tro m o to ru lu i p rin care acesta p ă tru n d e în vas.

P ro d u c tiv ita te a am estecă to ru lu i S.365 este de 200 — 300 kg/h .U n am estecă to r p rac tic şi u şor care p o a te fi fo losit la om ogenizarea

com poziţiilo r de zu g răv it, v o p sit şi c h itu it, a t î t în a te liere c ît şi pe ş a n tie re, este şi am estecă to ru l electric m obil din fig. 73, care are ca u n e a ltă de

b ază m aşina elec trică t ip 13. Cu a ju to ru l m an d rin e i se p rin d e o t i jă de o ţe l 012 m m , av în d capu l in ferio r file ta t p e n tru în şu ru b a rea d isp o z itiv u lu i de am esteca re .

Fig. 73. Amestecător electric mobil :

1 — u n e a l tă e le c tr ic ă d e b a z ă ; 2 — t i j a ; 3 — d is p o z i t iv u l d e a -

m e s te e a re .

c dFig. 74. Dispozitive de amesteeare-

agitare :a — d isc p e r f o r a t , c u c i te o p t e l ic e p e - r i f e r ic e ; b — in e le în c ru c iş a te ; c — c a

d ru în c r u c iş a t ; d — p ro f i l U.


P ro d u su l es te d o ta t cu tr e i t i je de lungim i d ife rite şi cu p a tru t ip u r i de d isp o z itiv e -ag ita re (fig. 74).

T ip u l a g ita to ru lu i care tre b u ie u ti l iz a t es te im pus de n a tu ra m a te ria lu lu i. A stfel, fo losind d iscurile se realizează o am estecare p rin ab so rb ţie şi cen trifu g are , ca re a n tren ează m asa m ai densă de vopsea de pe fu n d u l re c ip ie n tu lu i; cu a g ita to a re i^ cu inele încrucişa te se ob ţine, p rin cen trifugare, o b u n ă am estecare a m asei de vopsea . D isp o z itiv u l în fo rm ă de cad ru în c ru c işa t rea lizează o b u n ă am estecare a com poziţiilor, av în d a v a n ta ju l că a n tren ează în m işcare şi m a te ria lu l d in ungh iu rile m o a rte (co lţu rile rec ip ien tu lu i). A g ita to a re le de t ip U rea lizează am estecarea p rin b a te re şi se reco m an d ă p e n tru com poziţiile care p rez in tă neom o- g en ită ţi.

în fu n c ţie de ad încim ea rec ip ien tu lu i cu vopsea, se alege şi se m o n te a ză t i j a cu lu n g im ea ad ecv a tă , ia r în fu n c ţie de c a n ti ta te a de m a te ria l e x is te n tă în rec ip ien t se alege d im ensiunea a g ita to ru lu i (disc, inele sau de t ip U).

în ta b e lu l 11 s în t in d ica te carac teris tic ile teh n ice şi fu n c ţio n a le ale a m e s te c ă to ru lu i electric.

D u p ă a legerea şi m o n ta rea tije i şi ag ita to ru lu i co resp u n ză to r v asu lu i şi com poziţie i, în treg u l ansam blu se a g a ţă de u n cad ru sau de u n cîrlig

Tabelul 11

CaracteristiciU n ita tea

de m ăsu ră V aloarea

Motorul electric s— putere k W 0,450— tensiune V 220— turaţia la axul mandrinei rot/min 500

Tija amestecătorului i— diametru mm 12— lungime mm 650; 800 ; 1 000

Dispozitive de agitare!90 ; 120 ; 140— diametrul discurilor 0 mm

— diametrul inelelor 0 mm 80; 100— cadru (1 X L) mm 90 x 120— profile U (1 X L) mm 125 x 145

Masa netă kg 5,5Productivitatea tehnică:

— amestecarea compoziţiilor de zugrăveli şi200 - 250vopseli dm3/h

— amestecarea chiturilor dm3/h 50 — 60


d easu p ra vasu lu i. Se p o rn eşte m o to ru l e lectric şi se in tro d u ce a g ita to ru l în com poziţie.

A m estecă to ru l de v o p se a p o a te fi m e n ţin u t în s ta re de fu n c ţiu n e , fie n u m a i a t î t t im p c ît se ap asă pe b u to n u l de ac ţio n a re p la sa t la m in eru l

de apucare , fie p e rm an en t, c înd b u to n u l se b lochează p rin tr-u n dispozit iv special.

P e n tru om ogenizarea com poziţiilo r pe şan tie r, în vase m ai m ici sau d irec t în am ab a la je le lor se p o a te folosi u n am este - c ă to r care are ca b ază o m aşină e lec trică de g ă u r it de 1,5 — 2,0 kg m asă n e tă , p re v ă z u tă cu o m an d rin ă de 10 m m , cu care se p o t fixa , d u p ă nevoie, tre i t ip u r i de t i je cu unu l, două sau tr e i d iscuri cu alice periferice (fig. 75).

M otoru l e lec tric de 1,7 A şi 370 W , se cu -

-------- -------- ------------------- ----- -—— pl ează la te n s iu n e a deFig. 75. Amestecător electric, portabil, adaptat 220 V şi a re tu r a ţ ia re

ia maşina electrică de găurit. g lab ilă , cup rin să în tre 0şi 2400 ro t/m in .

Cu acest a m estecă to r se o b ţin e la locul de lucru , com od şi repede , o om ogenizare fo a r te b u n ă a com poziţiilo r de v o p s it şi de zu g răv it.

4 . DISPOZITIVE ŞI APARATE PENTRU STRECURAREA COMPOZIŢIILOR

D ispozitivele şi ap a ra te le p e n tru s tre c u ra rea com poziţiilo r s în t d e s tin a te ' p e n tru în d e p ă rta rea po jg h iţe lo r, cocoloaşelor, p a rtic u le lo r m ai m ari de p ig m en ţi sau a lto r im p u r ită ţi d in com poziţiile de v o p s it sau zu g răv it, ca re p o t bloca sau dereg la a p a ra te le de p u lv e riza re , în fu n d în -


du-le duzele şi canalele de adm isie şi care, dacă to tu ş i trec , s trică asp ec tu l e s te tic a l su p ra fe ţe i fin isate .

Cele m ai fo losite s î n t : d isp o z itiv u l de s tre c u ra t cu ac ţiu n e m an u a lă şi s ite le v ib ra to a re m ecanice.

a) D ispozitivul tle strecurat cu acţiune m anuală (fig. 76). Se com pune d in tr -u n su p o rt cu u n v as 1 p re v ă z u t cu o s ită deasă care form ează

Fig. 76. Dispozitiv pentru strecurarea compoziţiilor de zugrăvitsaiu vopsit

fu n d u l v asu lu i 2. în in te rio ru l v asu lu i se ro te ş te , cu a ju to ru l m an ivelei â, un ax 3, pe care este f ix a tă o perie de p ă r 5. C om poziţia in tro d u să în v as se s tre c o a ră p rin s ita de la fund , ac tiv în d u -se s trecu ra rea p rin ro tire a periei. C om poziţia b u n ă p e n tru lucru se s trîn g e în tr-u n v as a şeza t sub v a su l de s tre c u ra t, ia r reziduurile se evacuează p rin tr-u n orificiu la te ra l 6.

b) Sita vibratoare. P rin m ecan izarea o p era ţiilo r de s trecu ra re a com poziţiilo r se rea lizează o p ro d u c tiv ita te sp o rită , o b ţin în d u -se to to d a tă şi re z u lta te c a lita tiv e superioare . în fig. 77 se p rez in tă o s ită v ib ra to a re ca re se com pune, în p rinc ip iu , d in v ib ra to ru l 1, re c ip ien tu l 2 şi c ad ru l s u p o r t 3.

V ib r a to r u le s te a c ţio n a t de u n m o to r electric m onofazic.R ec ip ien tu l de vopsea a re în in te rio r o s ită in te rsch im b ab ilă 4, ia r

în p a r te a su p erio a ră u n capac 5, f ix a t cu clem ele 6. E ta n şa re a este a s ig u ra tă de g a rn itu ra 7. în p a r te a in ferioară , rec ip ien tu l este deschis.

P e cad ru l su p o rt, e x e c u ta t d in ţe a v ă , se sp rijin ă , p rin in te rm ed iu l ta m p o a n e lo r de cauciuc 8, rec ip ien tu l şi v ib ra to ru l.

A cţio n area m o to ru lu i se face de la p u p itru l de com andă 9, p re v ă z u t cu două b u to a n e 10 p e n tru po rn ire şi oprire. R aco rd u l la re ţe a u a de


a lim en ta re se face p rin co n d u c to ru l electric 11, p re v ă z u t cu fişă cu c o n ta c t de p ro tec ţie .

C aracteristic ile teh n ice şi fu n c ţio n a le ale a p a ra tu lu i s în t d a te în ta b e lu l 12.

Tabelul 12

Caracteristici Unitatea de m&Burfi Valoarea

Motorul l— putere k\V 0,250— tensiune V 220— intensitate A 1

Frecvenţa de vibraţie vibr./min. 4 000 ;6 000 ;8 000Capacitatea recipientului 1 4,5Dimensiuni de gabarit i

— lăţime mm 550— Înălţime mm 500

Masa netă kg 17,200Productivitatea l/h 4 8 - 5 0


P e n tru p u n erea în fu n c ţiu n e a s ite i se p rocedează la efec tuarea u rm ă to a re lo r o p e ra ţii p r e g ă t i to a re :

— se deschide cap acu l r e c ip ie n tu lu i;. — se alege s ita cu m ărim ea och iu rilo r, co resp u n ză to are n a tu r ii

co m p o z iţie i ce u rm ează a fi s tre c u ra tă şi se m o n tează în re c ip ie n t;— se aşază u n v as c u ra t sub rec ip ien t, p e n tru co lec ta rea m a te ria lu lu i;— se in tro d u ce fişa în p riza de c u re n t electric p e n tru ten s iu n ea de

220 V şi se v erifică fu n c ţio n a rea în gol.D u p ă te rm in a re a acesto r o p e ra ţii p re g ă tito a re se to a rn ă v o p seau a

pe s ită . P a r te a flu ida cu suspensiile fine tre c im ed ia t p rin s ită în v asu l co lecto r, răm în în d pe s ită un am estec de suspensii fine şi grosiere sub

fo rm ă de p a s tă .Se m o n tează capacu l, asigu rîndu -se înch iderea cu clem ele respec tive ,

şi se p u n e în fu n c ţiu n e v ib ra to ru l p rin ap ăsa rea pe b u to n u l „p o rn it" al p u p itru lu i de co m an d a . V ib ra to ru l g enerează o m işcare v ib ra to r ie în p lan o rizo n ta l, ca re se tra n sm ite site i, flu id ific înd com poziţia astfe l ca aceas ta să p o a tă tre c e p rin ochiurile sitei.

F re c v e n ţa de v ib ra re se p o a te reg la în tre i t re p te , p e rm iţîn d ca, în fu n c ţie de v îsc o z ita te a com poziţie i de s tre c u ra t, să se p o a tă folosi frecv en

ţa o p tim ă.P e n tru com poziţiile cu o v îsc o z ita te red u să se u tilizează frecv en ţa

de 4 000 v ib ra ţ i i pe m in u t, ia r p e n tru cele cu v îsc o z ita te m are , frecv en ţa de 8 000 v ib ra ţi i pe m in u t. F re c v e n ţa m edie de 6 000 v ib ra ţi i pe m in u t este cel m ai des u til iz a tă p e n tru com poziţiile p ro a sp ă t p re p a ra te ; de a ltfe l, a p a ra tu l es te reg la t la liv ra re pe această t r e a p tă de frecv en ţă .

D u p ă ce se te rm in ă s tre c u ra re a com poziţie i, se j'opreşte fu n c ţio n a rea v ib ra to ru lu i p rin a p ăsa rea b u to n u lu i „o p rit" , se deschide capacu l, se s co a te s ita şi se c u ră ţă a t î t s ita p ropriu -z isă , c ît şi rec ip ien tu l şi capacu l, s p ă lîndu -le cu so lv en tu l com poziţie i, p e n tru ’ a se e v ita am estecarea co m p o z iţiilo r şi în fu n d a rea och iu rilo r sitei.

C. A P A R A T E P E N T R U C U R Ă Ţ IR E A Ş I Ş L E F U IR E A S U P R A F E Ţ E L O R

P e n tru c u ră ţire a de p ra f a su p ra fe ţe lo r su p o rt se folosesc, în general, a p a r a te a c ţio n a te cu ae r co m p rim at.


1.PERII DE SÎRMA MECANICE

P e n t ru c u ră ţ i rea ruginii sau a vopselei vechi de pe suprafe ţe le m etalice , se p o t folosi perii ro tu n d e de s îrm ă de oţel 1, puse în fu n c ţ iu n e de un e le c t ro m o to r i , de care s în t cu p la te p r in t r -u n ax flexibil 3 (fig. 78 «).

P e r ia es te m a n e v ra tă astfe l în c î t să cu re ţe rug ina de pe elem en te le m eta l ice care u rm ează a fi vopsite .

Periile m ecan ice m ai p o t fi acţ io n a te şi cu a ju to ru l aerului com p r im a t (fig. 78, b).

Periile ro tu n d e de s îrm ă de o ţe l se m a i p o t a ta ş a la m aş ina de g ă u r i t e lectrică, în locul b u r ghiu lu i.

2 . APARAT DE SABLAT

___P e n t ru cu ră ţ i re a ruginii şi ab — p e r ie p n e u m a t ic ă (v e d e re ) . vopselei v ech i se m ai folosesc şi

ap a ra te le n u m ite su f lă toa re de nisip sau a p a ra te de sab la re (fig. 79), cu u n a sau cu două cam ere. P r inc ip iu l de fu n c ţ io n a re al u n u i astfel de a p a r a t es te u r m ă t o r u l :

N isipul a junge în rezervoru l i t r e c în d p r in t r -u n ciur 1 şi o pîlnie2, cînd su p a p a conică 3 este deschisă. L a p a r te a de jos rezervoru l are u n fund conic, în care se află u n orificiu de t recere 5, care se p o a te închide cu înch iză to ru l 6. Aeru l c o m p r im a t v in e de la com presor la fu n d u l conic p r in t r -u n ro b in e t 7 şi, în acelaşi t im p , p ă t ru n d e în rezervo r sub su p a p a conică, p r in tr-o ţ e a v ă 8. A păsînd pe su p a p ă se în tre ru p e com un ica ţia rezervoru lu i cu aeru l d in ex te r io r şi deci se p roduce o presiune în rezervor, î n acelaşi t im p , aeru l c o m p r im a t trece p r in t r -u n cana l 9 în cam era de am estecare 10.

Cînd se deschide înch iză to ru l , n isipul iese sub presiune şi a ju n g e în cam era de am estecare , u n d e în t î lneş te c u ren tu l de ae r co m p rim a t , ca re îl duce p r in t r -u n f u r tu n 11 la d ispozitivul de sab lare 12 ( t i jă cu

Fig. 78. Perii de sîrmă :n p r i p n f> H n n n + ă / o p p f i u n


d uză sau pistol), de u n d e ţ îşn eş te a fa ră cu o p u te re capab ilă să ro ad ă rug in a şi v o p seau a veche de pe m etal.

P e n t ru as igurarea unei b u n e func ţ io n ă r i a ap a ra tu lu i , nisipul t reb u ie să fie perfec t usca t , ia r aeru l co m p rim a t t reb u ie c u ră ţ i t de apă şi ulei.

Fig. 79. Suflător de nisip (aparat de sablare) cu o cameră (secţiune).

î n cazul în care nisipul de sa b la t este um ed , a tu n c i el t reb u ie în că lz i t în t ă v i de ta b lă şi n u m a i d u p ă u sca rea lui v a p u te a fi in tro d u s în reze rv o r p r in s i ta şi orificiul de la p a r te a superioară , av în d gr i ja ca m a n e ta de reg la re a nisipului 6 să fie închisă.

î n t im p u l ope ra ţ ie i de sab lare , m u n c i to ru l specia liza t t re b u ie să fie ech ipa t cu o m ască de pro tec ţ ie . A cesta v a ţ in e d ispoz it ivu l de sab la re as tfe l în c î t să form eze cu su p ra fa ţa care se c u ră ţă u n ungh i de 7 0 —80° ; în nici un caz je tu l de nisip nu t r e b u ie să cadă p e rp en d icu la r pe su p ra fa ţă .

D is ta n ţa d in tre d uză şi s u p ra fa ţa de sa b la t t re b u ie să se m e n ţ in ă la 150—350 m m , la o presiune a aeru lu i de 2 —5 at.


C alita tea cu ră ţir i i p rin sab la re dep in d e de efectu l ab raz iv al m a te r ia lu lu i în tre b u in ţa t , de p u r i ta te a aeru lu i c o m p r im a t şi de reg im ul de lucru al com presorului.

R e z u l ta te sa t is făcă to a re se o b ţ in şi p rin cu ră ţ i re cu alice. î n aces t caz se elimină a p ro ap e com ple t fo rm area p rafu lu i de silice p ro v en i t p r in d is trugerea g ranu le lo r de c u a r ţ şi deci şi pericolul îm bolnăvir ii de silicoză.

3 . APARATE PENTRU CURĂŢIREA ŞI ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR

a) Aparat portabil de şlefuit. P e n t r u cu ră ţ i re a şi şlefuirea sup ra fe ţe lo r de lem n şi de m e ta l ce u rm ează a fi vopsite , se u ti lizează, a t î t pe şan tiere le de construcţii , c î t şi în atelierele anexă , a p a ra tu l electric p o r ta b i l de ş lefuit cu disc ab raz iv d in fig. 80.

Acest a p a r a t se com p u n e d in m o to ru l elect r ic 1, r e d u c to ru l# , m îne - rele de m an ip u la re 3 şi â, discul ab raz iv 5, a p ă ră to a re a 6 şi cond u c to ru l electric cu fişă 7.

M otoru l electric este de t ip m onofaza t , p re v ă z u t cu u n în t r e ru p ă to r b a sc u la n t S p e n t ru por- nire-oprire.

A lim en ta rea m o to ru - , lui se face n u m a i p rin in te rm ed iu l unu i t r a n s

fo rm a to r de separare , cu tensiunile de lucru de 220/220 V ; în aceSt scop, cab lu l de a l im en ta re al a p a ra tu lu i este bifilar, ia r fişa nu are c o n ta c t de p ro tec ţie . A ceastă Construcţie es te im pusă de norm ele de p ro tec ţ ie a m uncii pen tru a p a ra te le electrice portabile .

Caracteristicile tehn ice şi func ţiona le ale a p a ra tu lu i electric p o r ta b i l de şlefuit şi ale t ra n s fo rm a to ru lu i de separa re s în t in d ica te în ta b e lu l 13.

P e n tru p u n e rea în fun c ţ iu n e a a p a ra tu lu i de şlefuit, se in tro d u ce fişa în priza t ra n s fo rm a to ru lu i şi apoi se face ra co rd a rea aces tu ia la r e ţe a u a electrică de a lim en tare .

L a axu l-port-scu lă al re d u c to ru lu i se m o n te a z ă discul ab raz iv co respunză to r .

Fig. 80. Aparat electric portabil de şlefuit.


Tabelul 13

C aracteristic iUnitatea

de m ăsură Valoarea

a. Aparatul de şlefuitMotorul

— puterea utilă kW 0 ,2 5 0— tensiunea V 2 2 0

Turaţia discului rot/min 5 00 0Diametrul discului 0 mm 180Masa netă kg 3 .5 0 0Productivitatea m2/h 10 - 12b. Transformatorul de separareTensiunea primară V 2 2 0Tensiunea secundară V 22 0Puterea kVA 0 ,5 0 0Masa netă kg 1 2

A cţion înd în t r e ru p ă to ru l , m o to ru l electric a n t re n e a ză în m işcare de ro ta ţ ie scula, p r in in te rm ed iu l reducto ru lu i.

Se verifică fu n c ţ io n a rea a p a ra tu lu i la m ersu l în gol, d u p ă care se p rocedează la opera ţii le de şlefuire. Se ap u că m îneru l la te ra l cu m în a d re a p tă şi m îneru l p os te r io r cu m în a s tîngă , efec tu îndu-se In mişcări c ircu la re largi pe d easu p ra su p ra fe ţe i care se p reg ă te ş te p e n tru vopsire , p roced înd la în d e p ă r ta rea fie a s t r a tu lu i de v opsea veche, fie a m a te r i a lelor s t ră in e p ro v en i te de la a l te opera ţii tehnologice (m o r ta r de la tencu i- re, v a r sau h u m ă de la zugrăveli etc.), fie s t r a tu l de oxizi (rugină) de pe suprafe ţe le metalice.

î n a fa ră de p regă tirea p rin cu ră ţ i re a su p ra fe ţe lo r p e n t ru vopsit , a p a ra tu l p o a te fi folosit şi p e n t ru şlefuit, p revăz îndu-se acest scop discuri ab raz ive cu g ra n u la ţ ia co respunză toare . Se şlefuiesc astfe l suprafe ţe le ch itu i te , g ru n d u i te sau şpacluite , în ved e rea ob ţinerii unei su p ra fe ţe n e tede şi plane.

A p a ra tu l m a i p o a te fi folosit şi la lu s tru irea sup rafe ţe lo r care au fost vopsite , m o n t în d în locul discului ab raz iv , fie u n disc-perie cu firul m oale şi lung, fie u n disc de pîslă.S Ş3? b) Aparat m obil pentru şlefuit suprafeţe chituite. P e n t ru şlefuirea pere ţi lo r c h i tu i ţ i se foloseşte a p a ra tu l electric de ş lefuit cu disc (fig. 81) ind ife ren t de felul cum s-a fă c u t aplicarea chitu lu i.


Fig. 81. A parat electric de şlefuit cu disc.

A p a ra tu l se co m pune d in t r -u n disc cu cauciuc 1, pe care es te f ix a tă h îr t ia de ş lefu it (şm irghel) cu g ranu le fine. Discul se ro teş te fiind a c ţ io n a t

de u n e lec tro m o to r 2,

ţ i a p r in t r -u n ax fle-

^ ^ c e CaUC' UC

Xk Discul cu h îr t ia de şle-fu it se aplică pe p e re te

jjjgT şi apara tu l se pune înfunc ţiune . S u p ra fa ţa se f reacă, şlefuindu-se, ia r p ra fu l r e z u l ta t este

su f la t de aerul co m p rim a t , care este in trodus p r in t r -u n tu b de cauciuc şi care iese p r in t r -u n orificiu al discului.

în locul discului cu h îr t ie de şlefuit, a p a ra tu l p o a te avea o p ia t ră ro tu n d ă de gresie.

P r in în locuirea h îrtie i de şlefu i t cu o b u c a tă de pîslă, p e rm ite folosirea a p a ra tu lu i şi la opera ţii le de lus tru ire a peliculelor.

c) Aparat de curăţat şi şlefu it, adaptat Ia m aşina de găurit. Un ap a ra t uşor şi comod de m anevrat, folosit a t î t la cu ră ţarea suprafeţelo r c ît şi la şlefuire şi lustru ire , este şi m aşina de găurit, prezenta tă în fig. 75 care, d o ta tă cu disc, ca unealtă activă, p revăzu tă fie cu un abraziv (fig. 82), cu o perie sau cu o pîslă, poate efectua operaţiile am in tite în bune con-

Fig. 82. Aparat electric portabil de diţii şi cu o p ro d u c tiv ita te şlefuit, adaptat la maşina de găurit. satisfăcătoare.


D. A P A R A T E F O L O S IT E P E N T R U A P L IC A R E A C O M P O Z IŢ II L O R D E Z U G R Ă V IT

P e n t ru aplicarea m ecan iza tă a com poziţiilor de z u g ră v i t se folosesc diferite t ip u r i de ap a ra te , care func ţionează pe principiul pu lverizării m a te r ia lu lu i care se aplică pe s u p ra fa ţa ce se finisează.

D u p ă felul ac ţionării , ap a ra te le de z u g ră v i t se îm p a r t în a p a ra te ac ţ io n a te m a n u a l şi a p a ra te ac ţ io n a te electric.

1. APARATE DE ZUGRĂVIT ACŢIONATE MANUAL

A p ara te le de zu g ră v i t a c ţ io n a te m a n u a l se îm p a r t în a p a ra te cu fun c ţ io n a re in te rm i te n tă şi a p a ra te cu fu n c ţionare con tinuă .

a) Aparat de zugrăvit cu funcţionare interm itentă. U n a p a ra t m a n u a l cu fu n c ţionare in te rm i te n tă de t ip „K a lim ax" este re p re z en ta t schem atic în fig. 83.

Princ ip iu l pe care se 4bazează fu n c ţ io n a rea ap a r a tu lu i constă în p o m p area de aer în rezervoru l acestu ia în care se află com poz iţ ia de zug răv i t . Se realizează o presiune în spa ţiu l de d easu p ra com poziţie i c a re o obligă să t re a c ă p r in t r - u n tu b de cauciuc la un p u lv e r iz a to r (duză) sau la u n separa to r , u n d e c a p ă tă o m işcare de ro ta ţ ie şi se sep a ră în p a r t icu le fine, ca re s în t îm proşca te pe sup ra fa ţa de zug răv i t .

L a acest fel de pu lve r izare , deci, ae ru l nu p a r t ic ip ă d irec t în procesul de pu lver izare ci n u m a i presează com poziţia de zu g ră v i t obli- gînd-o să t reacă p rin dispoz it ivu l de pulverizare.

J3

Fig. 83. Aparat de pulverizat ou funcţionare intermitentă, tip „Kalimax“.


A para tu l se co m pune d in t r -u n rezervor 1 în care se in tro d u ce c o m poziţia de zu g ră v i t p rin g u ra de încărcare 2, p r e v ă z u tă cu un b u şo n de închidere. R id icarea presiunii aeru lu i din rezervor, necesară p u lv e rizării compoziţiei, se ob ţine cu a ju to ru l unei p o m p e 3 f ix a tă în in te r io ru l rezervorului. P r in t r -u n m iner 4 se m an ev rează în corpul pom pei o t i j ă5 , care are f ix a t la p a r te a de jos un p is ton de piele 6, p re v ă z u t cu un orificiu care se închide cu o c lap e tă 7. L a p a r te a de jos a pom pei se află o su p a p ă cu bilă S, a cărei dep lasare este l im i ta tă de orificiul 9 şi fundu l c o n s t i tu i t d in t r -u n g r ă ta r de s îrm ă 10. Com poziţia 11 d in rezervor, sub a c ţ iu n e a aeru lu i c o m p r im a t 12, iese p rin ş tu ţu l 13 p re v ă z u t cu u n ro b in e t 14. L a ş t u ţ se raco rd ează fu r tu n u l de refulare, la ca re se a ta şează in jec to ru l cu duza de pulverizare . A p a ra tu l este p re v ă z u t cu u n m a n o m e tru 15, ca re indică p resiunea aerului d in rezervor şi cu o su p a p ă de s ig u ra n ţă 16, care se declanşează a u to m a t a tu n c i c înd pres iunea d in in te r io ru l rezervoru lu i depăşeş te presiunea m ax im ă la care aces ta p o a te să rez is te .

P res iunea din rezervor se r idică p r in po m p area de aer d in e x te r io r cu a ju to ru l pom pei şi anum e : p rin r id icarea p is tonu lu i 6 se fo rm ează d e d e su b t v id care obligă su p a p a cu bila să se închidă, fiind p re sa tă de jos în sus de com poziţia d in rezervor, deschizîndu-se în acelaşi t im p s u p a p a cu c lap e tă 7 a p is tonulu i p r in care pă tru n d eâe ru l a f la t d ea su p ra acestu ia .

La m işcarea de coborîre a p is tonulu i, aeru l de sub p is ton se co m p rim ăobligă clapeta 7 să se închidă, îm pinge bila supapei 8, care lasă aerul

să treacă şi să pă tru n d ă în rezervor deasupra compoziţiei. P rin m işcări succesive de du-te-vino ale pistonului presiunea aerului din rezervor creşte ajungînd la presiunea ceru tă pen tru obţinerea pulverizării com poziţiei.

Caracteristicile tehnice ale a p a ra tu lu i s î n t .— cap a c i ta te de încărcare 20 1 ;— pres iunea u t i lă 3 — 5 d a N /c m 2 ;— d ia m e tra l rezervoru lu i 230 m m ;— înă lţ im ea rezervoru lu i 650 m m ;— m asa n e tă aprox im ativă 12 kg.b) Aparat de zugrăvit cu funcţionare continuă. în fig. 84 este re

p re z e n ta t schem atic a p a ra tu l m a n u a l de z u g ră v i t AMZ. cu fu n c ţ io n a re con t in u ă . P r in acest procedeu se în lă tu ră nea junsu l pu lverizării n e u n iforme a compoziţiei, c a u z a t de v a r ia ţ ia presiunii, p recum şi a p ierderii de t im p la încărcarea rezervorului.

A pa ra tu l se com pune d in tr-o pom pă cu m e m b ra n ă 1, a c ţ io n a tă de p îrghia de m an ev ra re 2, p rin a r t icu la ţ ia 3 şi de corpul pom pei 4


cu rezervorul de aer 5. Compoziţia este aspira tă prin m işcarea membranei, din vasul de alimentare prin sorb nl6, furtunul 7 , şi supapa de asp ira ţie 8 şi re fulată prin s u p a p a 9 în f u r tu n u l 10 care o conduce în in jec toru l 11 ş i duza 12 u n d e se p u lv e rizează. R ezervoru l de aer e s te p re v ă z u t cu u n m a n o m e tru care indică presiunea care ac ţ ionează a sup ra com poziţie i . L a începerea luc ru lu i se închide ro b ine tu l 14 a l d ispozitivu lu i de s t ro p i t 11 şi se m an ev rează p îrghia p înă se ob ţine p resiunea de lucru, d u p ă care se p oa te începe opera ţia de pulverizare, ac ţ io n în d a su p ra pîrghiei con t in u u p e n tru m enţinerea une i p resiuni constan te .

2 . APARATE DE ZUGRĂVIT ACŢIONATE ELECTRIC

A p ara te le de z u g răv i t a c ţ io n a te electric, folosite în m od cu re n tp e şan tiere , s în t cele cu fu n c ţ io n a re co n t in u ă de t ip AEZ-1 şi AEZ-2.

a) Aparatul de zugrăvit acţionat electric,jde tip AEZ-1. (fig. 85) [Este u n a p a r a t de z u g ră v i t cu o p ro d u c t iv i ta te m are , com pus d in tr -u n e lec tro m o to r 1, ca re p r in in te rm ed iu l u n u i r e d u c to r 2 cu excentric 3, p u n e în m işc a re biela 4, care ac ţionează a su p ra pom pei cu m e m b ra n ă 3. Mişcaream e m b ra n e i p ro d u ce ab so rb ţ ia com poziţie i din vasu l respec tiv prinsorbu l 6 şi re fu la rea ei p rin cam era supape lo r cu bile 7 şi 8 în rezervoru l9 , de unde, p r in pres iunea a c u m u la tă este îm pinsă în fu r tu n u l de lucru 10 t e rm in a t cu d ispoz it ivu l de s t ro p i t 12. M ăsurarea presiunii d in rezervor s e face cu m an o m etru l 11.

b) Aparatul de zugrăvit acţionat electric, de tip rAEZ-2 (fig .86). E s te un a p a ra t m odern iza t , s im ilar cu t ip u l AEZ-1, av în d în co m p o n en ţa s a u n m o to r electric 1 de a c ţ io n a re şi o p o m p ă cu m e m b ra n ă 2, pusă

Fig. 84. Aparat de pulverizat cu funcţionare continuă, fără rezervor.

Fig. 85. Aparat electric de zugrăvit (AEZ-1) cu pompă cu membrană.

6

Fig. 86. Aparat electric de zugrăvit, modernizat, tip AEZ-2.


în funcţiune direct de un sistem bielă-manivelă 3. Conectarea cu reţeaua electrică se face prin în trerupătoru l 4 şi fişa 8.

Sistemul de aspiraţie-refulare este constitu it din supapele 5 şi 6 în formă de pastile de cauciuc care reazemă pe scaune metalice, iar aspiraţia se face prin fu r tu n u l 7 cu sorb şi sită. A para tu l este prevăzut cu o supapă de s iguranţă 10 şi un circuit de re tu r 1 1 ; m anom etru l 9 este m o n ta t lîngă capacul port-duză.

Sistemul de pulverizare se com pune din fu r tunu l 12, t i ja metalică. 13 cu rob ine tu l 14, şi capacul port-duză 15 cu duza 16.

A paratele AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2 se sprijină pe cîte o placă metalică.Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale apara te lo r de zugrăvit

AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2 sînt indicate în tabelul 14.Tab'.lul 14

T ipul apara tu lu i

U nita teaCaracteristici de m ăsură

AMZ AEZ-1 AEZ-2

Tipul pompei cu membranăFrecvenţa oscilaţiilor membranei osci l/mi n circa 30 420 2 820Amplitudinea membranei mm 20 6 1,5Debitul pompei i / h 2,5-3,1 4,8-5,0 5,3-5,6Presiunea de lucru daN/cm2 4-4,5 5 - 0 5+0,5Motorul electric :

— putere k W — 0,150 0,150— tensiune V — 220/380 220/380

Dimensiunile furtunurilor( 0 X L):

— de absorbţie mm 28x1 100 28 x 1 100 28 x 1 500— de refulare mm 18x10 000 18 x 10 000 18 x 10 000

Lungimea pulverizatorului(2 buc) mm 900 + 1 500 900 + 1 500 2 x 900Diametrul duzelor 0mm 0,5; 1 ; 1,5; 0,5; 1; 1,5; 0,8 ;1 ; 1,5;

1,8 1,8 2*Dimensiuni de gabaiit i

— lnn<,lme mnj 900 530 350— Jătltre mm 1P0 ?40 jqo- InMţlme mm 1 300 3«0 350

Masa ir tă k g 21 30 23Productivitatea m2/h 100-150 200-250 200-250

Punerea în funcţiune a apara te lo r AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2, se face în felul u r m ă t o r :

— se introduce compoziţia de zugrăv it în tr-un vas rezervor cura t, d u p ă ce s-a s trecu ra t printr-o sită cu 900 ochiuri/cm2;


— a p a ra te le e lectrice de z u g ră v i t AEZ-1 şi A E Z -2 se raco rd ează la r e ţe a u a e lec tr ică de a l im en ta re p r in tr -o fişă p re v ă z u tă cu c o n ta c t de p r o t e c ţ i e ;

— se am orsează p o m p a şi se in tro d u ce so rbu l în v a su l cu com poziţie ;— se ac ţionează m a n e ta a p a ra tu lu i AMZ ;— se conec tează în t re ru p ă to ru l a p a ra te lo r AEZ-1 şi A EZ-2 la r e ţe a u a

e lec tr ică .P r in ace a s tă opera ţie se im p rim ă m em b ran e i po m p e i o m işcare

oscilatorie. Ca u rm a re , com poziţia este ab so rb i tă d in v a s şi re fu la tă p r in fu r tu n la d ispozitivu l p u lv e r i z a to r ; la a p a ra te le electrice, su rp lusu l de m a te r ia l se în toa rce pe c ircu itu l re tu r . F u n c ţ io n a re a su p ap e lo r de ab so rb ţ ie şi de re fu la re este a l te rn a t iv ă , fiind s inc ron iza tă cu oscilaţiile m em brane i . P e n t r u reg larea presiunii de lucru se ac ţionează a su p ra a rcu lu i de la su p a p a de s iguran ţă .

L a a p a ra te le AMZ şi AEZ-1 cu recip ient, se creează o pe rnă de a e r co m p rim at , a cărei presiune este ind ica tă de m a n o m e tru , care m en ţin e pres iunea com poziţie i de z u g răv i t c o n s ta n tă .

L a a p a ra tu l AEZ-2, p res iunea com poziţie i este m e n ţ in u tă c o n s ta n tă d a to r i tă frecven ţe i îna lte de lucru a supapelor, s is tem ul bielă-manivelă; f i ind a n t r e n a t d irec t la tu r a ţ i a m o to ru lu i electric. Contro lu l p res iun ii de lucru se face p rin m an o m etru l m o n ta t lîngă cap u l pu lver iza to r .

R o b in e tu l de la t i j a p u lve r iza to ru lu i a p a ra te lo r de zu g ră v i t înch ide sau deschide accesul spre capu l po r t -d u ză . L a acest cap se m o n te a z ă d uza cu orificiul co re sp u n ză to r n a tu r i i şi co n cen tra ţ ie i com poziţie i ca re se pu lverizează . Duzele au fo rm a u n o r pasti le m eta lice cu u n orificiu c e n tra l ca l ib ra t , de diferite d im ensiuni.

F o rm a je tu lu i de m a te r ia l p u lv e r iza t este u n c o n ; d im ensiunile aces tu ia s în t în func ţie de n a tu ra compoziţiei şi de m ărim ea orificiului duzei u t i l iza te . Astfe l s-a c o n s ta ta t p rac t ic că cele m ai b u n e re z u l ta te se o b ţin c înd b aza conulu i je tu lu i are u n d iam e tru de 0 3 0 —40 cm şi o înă lţ im e de 70 — 75 cm, ceea ce corespunde cu d is ta n ţa la care se ţ in e p u lv e r iza to ru l fa ţă de su p ra fa ţa care se finisează.

P e n t ru acoperirea sup ra fe ţe lo r su p o r t cu u n s t r a t uniform de zu« g ră v e a lă este necesar ca p u lv e r iza rea com poziţie i să se facă sub fo rm a u n u i je t cu par t icu le le respec tive ră sp în d i te c î t m ai un ifo rm pe secţ i u n e a lui.

T ran sfo rm area compoziţiei în p a r t ic u le foa r te fine (pulverizarea) se realizează la ieşirea d in duza d ispozitivului de s t ro p i t (fig. 87). S în t folosite d o u ă sisteme de p u lv e r iza re : prin mişcarea ro ta t iv ă sau p rin şoc.

P u lve r iza rea p r in m işcare r o ta t iv ă este de două f e l u r i : d irec tă şi p r in caneluri.


P u lve r iza rea p r in m işcare r o ta t iv ă d irec tă se ob ţine cu a ju to ru l unei duze cu c am eră cilindrică (fig. 8 8 ), în care p ă t ru n d e com poziţia sub presiune p r in orificiul aşezat t a n g e n ţ ia l la c ilindru , care im prim ă aceste ia o m işcare elicoidală. î n ce n t ru l bazei cap ă tu lu i opus este p re v ă z u t u n orificiu 3 p rin care com poziţia este ob liga tă să treacă . La ieşirea din duză je tu l compoziţiei se destinde, pu lveriz îndu-se în pa r t icu le fo a r te fine. J e tu l pu lv e r iza t are fo rm a conică cu v îrfu l în orificiul duzei. în t r -o sec ţ iune p rin con se observă inele de com poziţie pu lv e r iza tă de d iferite d en s ită ţ i (v. fig. 8 8 ). P e n t ru o pu lver izare un iform ă este necesar să se regleze u n gh iu l de ră sp înd ire a conului cu a ju to ru l p iu liţe i 2 (v. fig. 87) şi d i s ta n ţa d in t re d uză şi su p ra fa ţa s u p o r t ; de a s e m e n e a , es te necesar ca mişcările d ispozitiv u lu i de s t ro p i t să fie c ît m ai uniform e.

Mişcarea sp ira lă se m ai p o a te ob ţine şi cu a ju to ru l u n o r caneluri elicoidale, p rev ăzu te în in terio ru l cam ere i duzei (fig. 89). Acest t ip de duză are d e z a v a n ta ju l că se uzează re la t iv repede şi duza t r e b u ie în lo cu i tă des.

2 2Fig. 88. Duză cu cameră cilindrică.

P u lve r iza rea p r in şoc (fig. 90) se p roduce p r in izbirea je tu lu i co m p o ziţiei de su p ra fa ţa cu rb ă a orificiului duzei, care îi modifică şi d irecţia cu 90°, ieşind sub fo rm a conică. Acest t ip de p u lv e r iza to r es te s im plu şi rez is ten t ia r pu lver izarea un ifo rm ă .

Fig. 87. Duză pentru pulverizat compoziţii de

zugrăvit:1 — o r if ic iu d e ie ş i r e a c o m p o z iţie i p u lv e r iz a te ;

2 — p iu l i ţă d e r e g la r e a p u lv e r iz ă r i i ; 3 — o r if ic iu

d e I n t r a r e a c o m p o z iţie i.


Fig. 89. Duză ou cameră cu caneluri Fig. 90. Duză cuelicoi dale. pulverizare prin

şoc.

3 . APARATE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR DECORATIVE PRIN STROPIRE

P e n t ru aplicarea zugrăvelilor d eco ra tive p rin s t ro p ire şi celor decora t iv e în relief se foloseşte a p a ra tu l m a n u a l de s t ro p i t din fig. 91, care se com pune d in tr -u n rezervor 1, în care se to a rn ă com poziţia de s t ro p i t

şi o perie cilindrică 2 din fibre vege ta le , ca re se ro teş te p rin in te rm ed iu l m a n iv e lei 3. P r in ro t ire peria se încarcă cu com poziţ ie din rezervor şi frecîndu-se

u şor de lamelele 4, este s t ro p i tă în pic ă tu r i pe su p ra fa ţa su p o r t . Cu a ju to ru l păru lu i pensulelor p la te 5, peria c il indrului în ro t i re se c u ră ţă şi p ă t ru n d e în re te rv o r u n d e se încarcă din nou cu com poziţia respec tivă (de zu g ră v i t sau de calcio-vecchio).

M ărim ea, desim ea şi u n ifo rm ita tea s trop ilo r dep ind de d is ta n ţa la care se ţ in e a p a ra tu l de s u p ra fa ţa su p o r t ,în genera l peretele, de v i teza de ro tire a periei ci

l indrice şi de v i te z a cu care aces ta este dep lasa t. A p a ra tu l este ţ i n u t de z u g rav în d re p tu l p iep tu lu i , a g ă ţa t de gît.

E. A P A R A T E SI IN S T A L A T II P E N T R U P U L V E R IZ A R E A C O M P O Z IŢ I IL O R D E V O P S IT

Fig. 91. Aparat manual de stropit.

A p a ra te le şi insta la ţ i i le folosite la aplicarea p rin pu lverizare a com poziţi i lo r de vopsit , t ra n s fo rm ă m a te r ia lu l în pa r t icu le fo a r te fine, care, în aceas tă s ta re pe suprafe ţe le ce se finisează, se


unesc din nou fo rm înd o peliculă de o grosim e foa r te mică„ m ă s u ra tă în microni*).

P rocedeele folosite în m od c u re n t pe şan t ie re p e n t ru pulverizarea; com poziţi i lo r de v o p s i t s î n t : p u lve r iza rea p n e u m a tic ă , pu lver izarea h id rau lică la p resiun i îna l te , pu lver izarea prin ac ţiune e lec trom agnetică şi p u lve r iza rea cu pe rn ă de gaz.

1. PULVERIZAREA PNEUMATICA

P ulver iza rea p n e u m a tic ă este cea m ai folosită la ex ecu ta rea lucrăr i lo r de finisaj p rin acoperire cu vopsele, lacuri şi emailuri. Aceasta se bazează pe p ro p r ie ta te a aeru lu i c o m p r im a t ca p rin ex p a n d a re să pu lverizeze firul de com poziţie care iese d in tr-o duză de d iam e tru l mic (0,8 — 2,5 m m ) a u n u i a p a r a t special co n cepu t p en tru aceas tă opera ţie n u m it , d u p ă aspectu l form ei lui ,pistol.

P u lve r iza rea cu a ju to ru l p isto lu lu i este cea m ai folosită m e to d ă industr ia lă , ob ţin îndu -se o v i teză de aplicare de 5 —6 ori m ai m are d e c î t la aplicarea compoziţiilor cu pensula .

O d a tă cu fabr icarea pe sca ră . la rg ă a com poziţiilor pe b ază de n i t r o celuloză şi de răşini s in te tice s-au d e zv o l ta t şi p e rfec ţ iona t a t î t insta la ţ i i le cît şi pistoalele de pu lverizare , îm b u n ă tă ţ in d u -se con tinuu caracter is t ic i le lor tehnice.

P is toa le le cu aer c o m p r im a t de presiune m edie se îm p a r t în două c a t e g o r i i :

— pistoale a l im e n ta te cu com poziţie de la o su rsă e x te r io a ră ;— pistoale la care rec ip ien tu l (cupa) cu com poziţia es te a ta ş a tă de

acestea.D in p r im a categorie fac p a r te pistoalele a l im e n ta te cu com poziţie

de la u n rezervor se p a ra t de m are c a p a c i ta te (20—50 l), p rin in te rm ed iu l u n u i fu r tu n . Acestea po t lucra con tinuu , com poziţia a jung înd în p is to l cu o oarecare presiune (0 ,3— 1 d a N /c m 2).

P istoalele din a doua categorie s în t a l im en ta te cu com poziţie d in tr -u n rec ip ien t de c a p a c i ta te m ică (0 ,5— 1 1), f ix a t fie la p a r t e a ’de jos; fie la p a r te a de sus.

T o a te t ipu ri le de p istoale se c o m p u n în genera l din : corp, m ecan ism e de reglare şi co m an d ă şi din capu l de pulverizare. Corpul se confec ţionează din aliaje de a lum iniu , ia r celelalte piese, din a lam ă şi oţel. Cea mai i m

*) Micronul se notează cu litera grecească \i şi este o unitate de măsură egală cu a milioana parte dintr-un metru sau a mia parte dintr-un milimetru, l[ i= 0 ,001 mm

180 Unelte, dispozitive, aparate ţi utilaje folosite

p o r ta n tă p a r te a p isto lu lu i este capu l de p u lv e r iza re care se co m pune din duza p r in care tre c e com poziţia şi duza p rin care t rece aeru l c o m p r im a t . D u za com poziţie i este aşeza tă în to td e a u n a în in te r io ru l duzei ae ru lu i

Duzele şi acul de închidere se confec ţionează din o ţel t r a t a t , p e n t ru a rez is ta la ac ţ iu n ea a b raz iv ă a pig- m enţilo r .- D iam e tru l duzei com poziţie i va r iază în t re 0,5 şi 2,5 m m .

a) Pistol pulverizator cu recipient portabil m ontat dedesubt. în fig. 92 este r e p re z e n ta t u n astfe l de pistol, a lc ă tu i t din corpu l 1, e x e c u ta t din a lum in iu t u r na t , capu l pu lv e r iza to r 2 cu d uză şi ac o b tu ra to r , t r ă gac iu l 3 cu t i j a 4, discul-pi- u l i ţă 5 p e n t ru reg la rea je tu lui de m ateria l , regu la to ru l deb itu lu i de aer 6, raco rdu l 7 pen tru fu r tu n u l de aer S, ro b in e tu l d is t r ib u i to r de aer' 9, raco rdu l 10 p e n tru recipien tu l p o r ta b i l de m a te r ia l 11 sau p e n t ru u n fu r tu n a u x iliar la recip ien tu l s tab il .

î n in terio ru l corpului s în t p ra c t ic a te orificii p en

t r u adm isia aeru lu i şi a m a te r ia lu lu i la cap u l pu lveriza to r , p re v ă z u te c u v en ti le cu arcuri.

R ec ip ien tu l po rtab i l e s te r a c o rd a t la d is tr ibu ito ru l de aer 9 prin co n d u c ta 12 ; în in terio ru l rec ip ien tu lu i se află co n d u c ta 13 p e n t ru admisia m a te r ia lu lu i în pistol, iar pe capac este p r e v ă z u t ven ti lu l 14.

R ec ip ien tu l s tab il (fig. 93) se com pune d in tr -u n vas cilindric 1 de 25 — 50 1 cap ac i ta te , confec ţiona t d in ta b lă z in c a tă şi f ix a t în poziţie v e r t ica lă p r in t re i su p o r tu r i , p rev ăzu t în fund cu u n ş t u ţ la care se racordează fu r tu n u l care a l im en tează pistolul.

c o m p r im a t , în poziţie concentrică .

J 4 5

Aer de la compresor\

Fig. 92. Pistol pulverizator de medie presiune, alimentat cu compoziţie de vopsit dintr-un recipient stabil sau dintr-un re

cipient portabil montat dedesubt.


P e ş tu ţu l din fu n d u l rec ip ien tu lu i este m o n ta t u n rob ine t 8 care reglează d eb i tu l de m a te r ia i . L a p a r te a superioară , rec ip ien tu l se înch ide e tan ş cu capac 2 p r in in te rm ed iu l a şase cleme reglabile 3, care se s t r în g cu ş u ru b u r i f lu ture .C a p a c u l a re m o n ta t fpe fa ţa ex te r io ră d is t r ibu ito ru l de aer în t re rec ip ien t şi p istol com pus d in rob in e tu l de reglaj 4 a l ae ru lu i spre pistol» rob ine tu l d e adm isie 5 a aeru lu i în recip ie n t t m a n o m e tru l 6 pen tru .indicarea presiunii în recip ient •şi m an o m etru l 7 p e n tru indic a rea presiunii la pistol. D ist r ib u i to ru l es te p re v ă z u t cu raco rd u r i p e n t ru fu r tu n u l de a e r spre pistol şi racordu l p e n t ru fu r tu n u l de aer 10 care a l im e n te a z ă cu ae r in s ta la ţ ia d e la u n com presor. P e cap acu l rec ip ien tu lu i es te m o n t a t un rob in e t de ev acu are 9 a ae ru lu i din rezervor p e n tru s co a te rea aces tu ia de sub pres iune .

P e n t ru pu n erea în fu n c ţ i u n e a u n u i p is to l cu rec ip ien tde m a te r ia l p o r ta b i l m o n ta t ded esu b t (v. fig. 92) se procedează la ■efectuarea u rm ă to a re lo r o p e ra ţ i i :

se raco rd ează pisto lu l p r in fu r tu n u l 8 la sursa de aer c o m p r i m a t ;— se d eşu rubează rec ip ien tu l şi se u m p le cu m a te r ia l om ogen iza t

t r e c u t p r in tr-o s i tă cu ochiuri de 0»5— 1 m m la tu ră d u p ă care se m o n te a z ă la p is to l e tan ş în d u -se a sam b la rea cu o g a rn i tu ră de cauciuc ;

— se înch ide v e n t i lu l 14 ;— se in troduce aer c o m p r im a t în rec ip ien t ac ţ ion îndu-se roze ta

reg u la to ru lu i 9 ;— se reglează de la su rsa de aer co m p r im a t (com presor) p resiunea

a e r u lu i necesar p u lv e r i z ă r i i ;— sg apasă pe t răgac iu l p is to lu lu i care in iţ ia l p rin t i ja t ra n sv e rsa lă

■4 desch ide o su p a p ă p e rm iţ în d m ai în tîi t rece rea a e r u l u i ; p rin a p ă sa re a

7 4 5

Fig. 93. Recipient stabil de material (compoziţii de vopsit) pentru alimentarea

pistoalelor.


în co n t in u a re a trăg ac iu lu i se p roduce dep lasarea acului o b tu ra to r care deschide orificiul duzei d înd astfe l pos ib i l i ta tea m ate r ia lu lu i să t re a c ă şi» în t î ln ind je tu l de aer co m p r im a t , să fie a n t r e n a t de aces ta şi p u lv e r iza t .

R eg larea d eb i tu lu i de m a te r ia l se face p rin in te rm ed iu l rozetei discului 5 care l im itează cursa t răgac iu lu i p e n tru acu l o b tu ra to r .

R eglarea deb itu lu i de aer se face p r in roze ta reg u la to ru lu i 6 care este p la sa t la te ra l pe corpul pistolului.

L a te rm in a re a com poziţie i de v o p s i t din rec ip ien t sau la t e r m in a r e a lucru lu i se închide rob ine tu l d is t r ib u i to r şi se deschide v e n t i lu l 14 a l rec ip ien tu lu i p e n t ru a-1 scoate de sub presiune.

în cazul u til izării rec ip ien tu lu i s tab il se procedează astfel :se raco rdează rob ine tu l d is t r ib u i to r al rec ip ien tu lu i s i t u a t pe

capacu l acestu ia a t î t la sursa de ae r co m p r im a t c î t şi la p is to lu l d e v o p s i t ;

— se raco rdează în locul rec ip ien tu lu i p o r tab i l u n a l t f u r tu n de la rec ip ien t la p is to l p e n t ru t r a n s p o r tu l c o m p o z i ţ ie i ;

— se desface capacu l rec ip ien tu lu i şi se to a rn ă m a te r ia l om ogen iza t şi s t r e c u ra t în tr-o c a n t i t a t e care nu t re b u ie să depăşească 8 0 % din vo lu m u l rec ip ien tu lu i d înd posib ili ta tea să se creeze d easu p ra com poziţ ie io pe rnă de aer care să m en ţin ă p resiunea co n s ta n tă ;

— se închide capacu l şi se s tr îng to a te cele şase p iu l i ţe -f lu tu re p e n tru a s igu ra re ;

— se reglează p resiunea în rec ip ien t în l imitele 0,5 — 3 d a N /c m 2 p r in ac ţ io n a rea reg u la to ru lu i cu m an o m e tru ;

— se deschide succesiv rob in e tu l p e n tru adm isia aerului în rec ip ien t şi m a n e ta de la ro b in e tu l de m a te r ia l de la p a r te a inferioară a rec ip ien tu lu i ;

cînd m a te r ia lu l a a ju n s la p isto l se deschide şi ro b ine tu l p e n tru accesul aeru lu i necesar p u lv e r iz ă r i i ;

— se reglează presiunea aeru lu i p e n t ru pu lverizare în limitele 3 —6 d a N /c m 2.

P e n t ru o nouă rea l im en ta re cu m ate r ia l se închide accesul ae ru lu i de la com presor şi se deschide ro b ine tu l-ven ti l p e n tru evacuarea aeru lu i d in rec ip ien t d u p ă care se p o a te deschide capacul.

b) Pistol pulverizator cu recipient m ontat deasupra (fig. 94). L a acest p isto l a l im en ta rea cu com poziţie se face prin g ra v i ta ţ ie (cădere liberă). Se compune, d in u rm ă to a re le p ă r ţ i p rincipale : corpul 1 p re v ă z u t cu m îner, racordu l 2 de a l im en ta re p e n tru aer» trăg ac iu l 3 de com an d ă a aerului, rec ip ien tu l p e n tru com poziţie 4 şi a ju ta ju l de pu lverizare 5 reglabil p e n t ru j e t la t sau ro tu n d .


R ec ip ien tu l se e x ecu t ă în d o u ă m ărim i din ta b lă d e a lum in iu ia r re s tu l pieselor d in oţel ca rb o n .

Caracteristicile te h n i ce şi func ţiona le ale p is to lului pn eu m a tic p u lv e r iz a to r de presiune m ed ie d in fig. 92 cu recip ien tu l m o n ta t ded esu b t şi f a b r ic a t de î n t r e p r in d e rea „6 Martie*1 din T im işoara s în t d a te în ta b e lu l 15 ia r a celui «din fig. 94 cu recip ient u l m o n ta t d easu p ra şi p ro d u s de în t r e p r in d e re a •de in d u s tr ie locală „Me- t a l u l “ din Sa lon ta s în t d a t e în ta b e lu l 16.

U til izarea p isto lu lu i ■echipat cu rec ip ien t po rt a b i l se face n u m a i cînd se aplică com poziţi i de v o p s i t pe obiecte cu su p ra fe ţe re la t iv reduse.Cînd se d ispune de un f ro n t m are de lucru este in d ic a t ca p is to lu l să fie a l im e n ta t cu m a te r ia l din rec ip ien tu l s tabil.

c) Forma şi caracteristicile jetului. în t im pu l func ţionăr i i p is to lu lui» au o deosebită im p o r ta n ţă fo rm a şi d im ensiunile je tu lu i în funcţie d e n a tu ra com poziţie i care se pu lverizează.

Astfel la reglarea deb itu lu i de m a te r ia l cu a ju to ru l rozetei respective p r in tr -o ro ta ţ ie de la 0 la 1/4 se ob ţine un je t conic cu un unghi la v îrf d e circa 30°» cu u n d iam e tru de 2 0 —25 cm şi înă l ţ im e de 2 0 —30 cm*

Fig. 94. Pistol pulverizator de medie presiune cu recipientul portabil montat deasupra.


Tabelul l i

CaracteristiciUnitatea

de mugură Valoarea

Dimensiuni de gabarit— lungime mm 2 10— lăţime mm 1 3 0— Înălţime mm 2 7 5

D iam etrul duzelor 0 mm 1 ,0 ;1 ,5 ;2 ,0 ;2 ,5Capacitatea recipicutulni portabil 1 3M asi netă (pistol ;<i recipient) kg 0C apacitatea to ta lă a recipientului stab il 1 50Masa ne’ă a recipientului *tabil !>« 3 S .5Presiunea de lucru daN/cm* 3 - 6Consum de aer com prim at Nm3/min 0 , 1 8 0 - 0 ,2 2 0Productivitatea m2/b 4 0 - 1 0 0

Tabelul ÎS

Mărimea

Caracteristici Unitatea de m ăsură

1 2

Dimensiunile de gabarit s — lungime mm 181 18 1— Înălţime mm 3 1 3 3 1 3

Capacitatea recipientului portabil 1 0 ,5 0 0 1Masa netă kg 0 ,9 4 0 1 ,0 3 0Presiunea de lucru daN/cm* 2 - 4 2 - 4Consum de aer com prim at Nm3/min 0 , 1 - 0 , 2

<NO1T-cT

Productivitatea m2/h 2 0 - 5 0 3 0 - 7 0

ia r la u n reglaj cuprins în tre 1 /2— 1 rotaţie» je tu l se pu lverizează a p la t iz a t cu u n ungh i la v îr f de circa 80° şi cu u rm a periferică a a m p re n te i la d i s ta n ţa de 20 — 30 cm în fo rm ă de elipsă cu d iam etre le 30 X 10 — 40 X 15 cm.

J e tu l conic (fig. 95 a) se p rez in tă în sec ţiune cu o pulverizare o m o genă ia r m ăr im ea lui dep inde de d im ensiunile orificiului duzei. P r in a c t iv a rea aeru lu i d in orificiul c e n tra l al duzei se exerc ită o ac ţ iu n e de sugere sub ţ i in d je tu l conic ca re ia o fo rm ă a sc u ţ i tă (fig. 95 c) cu care se. po t acoperi colţurile şi ungh iu r i le sup ra fe ţe lo r ca re se vopsesc. Cu j e tu l ap la t iz a t (fig. 95 b) se acoperă su p ra fe ţe p lane întinse.


Fig. 95. Forma jeturilor compoziţiilor de vopsit:

a — conic ; 6 — aplatisat ; c — ascuţit.

C aracteris tic i le je tu lu i de v o p sea — fo r ţa je tu lu i v i teza şi energia c in e t ică — vari ind în func ţie de p re s iu n ea de lucru şi de d i s ta n ţa p is to lu lu i fa ţă de s u p ra fa ţa care se acop e ră cu com poziţia de v o p s i t au o m a re im p o r ta n ţă în rea lizarea u n o r pelicule de ca lita te .

P a ra m e tr i i o p tim i în cazul luc ru lu i la p res iunea de 5 d a N /c m 2 c u p isto lu l ţ i n u t la o d is ta n ţă de 2 5 cm de ob iec t s î n t :

— fo r ţa je tu lu i = 0 ,1 8 —0,20 daN ;— v i teza je tu lu i = 8 8 —95 m /s ;— energia c ine tică a je tu lu i =

7 ,7 —9,0 daN m .L a pistoalele pn eu m a tice de v o p

s i t în func ţie de n a tu ra m a te r ia lu lu i ,d e consis ten ţa lui (v iscozita tea) şi de presiunea de lucru a aeru lu i se o b ţ in deb ite de 0 ,4 —0,7 1/min ia r consum ul de ae r c o m p r im a t es te de 8 , 8 - 1 2 , 2 N m '/h .

P u lv e r iza rea com poziţi i lo r de v o p s i t pe bază de ulei se îm b u n ă tă ţe ş te d a c ă acestea se d i luează cu so lven t în c a n t i t a t e de 5 — 10% care nu p re jud ic iază nici c a l i ta te a acoperirii şi nici aspec tu l estetic .

J e t u l com poziţie i care se pu lver izea z ă de a ju ta ju l u n u i p is to l t r a d i ţ i o n a l se p rez in tă ca în schem a din fig. 96.

Com poziţ ia de v o p s i t ţ îşn eş te din p is to lu l 1 p rin a ju ta ju l 2 sub fo rm a u n u i j e t conic. D in cauza frecării cu ae ru l par ticu le le com poziţie i din je t p ie rd o c a n t i t a t e de energie av în d d r e p t consec in ţă m icşoarea v i teze i de dep lasare . F reca rea este neun ifo rm ă f i in d m ai mică în ce n t ru l je tu lu i şi m ai m a re la periferia lui.

Ca o consecin ţă v iteze le p a r t icu le lo r d in cen tru l je tu lu i s în t m a i m a r i şi scad t r e p t a t sp re periferie r e p a r t iz a te c a în ep u ra 4 d in fig. 96.

Fig. 96. Schema cinetică a jetului la ieşirea din orificiul

duzei pistolului.


Această n eu n ifo rm ita te a v i teze lo r are o du b lă consecin ţă şi a n u m e r— particu le le f r în a te de la periferia je tu lu i se p ie rd pe tra iec to r ie

fo rm înd aşa zisa „ c e a ţă “ ;— res tu l de p a r t icu le care a ju n g la su p ra fa ţa de v o p s i t 5 se dep u n

sub form a unei pelicule de grosim e neun ifo rm ă 6 co respunză toare e p u re i vitezelor.

în consecinţă la folosirea u nu i pistol t r a d i ţ io n a l se form ează ,,cea ţă“ ’ se p ierde o c a n t i t a t e de vopsea ia r grosimea peliculei ap lica te nu e s te un iform ă.

P e n t ru e lim inarea ,,ceţii“» la t ipu r i le noi de p istoa le p u lv e r iz a to a re1 s-au p rev ăzu t , sup lim en tar , la a ju ta ju l de pu lverizare 2 (fig. 97) o serie de orificii 3, dispuse concentric în ju ru l lui, p rin care se insuflă aer co m p r im a t care form ează în ju ru l conului i a com poziţie i p u lv e r iz a te u n ecran de aer 5, care d irijează particu le le je tu lu i şi împiedică răsp în- d irea lor în m ed iu l încon ju ră to r , realiz înd deci două efecte fu n c ţ io n a le în egală m ăsu ră de im p o r tan te .

D a to r i tă unei energii cinetice m ai r id ica te (fig. 98), ecranu l de a e r c re a t de orificiile p is to lu lu i pu lv e r iza to r p roduce p rin c ircu la ţ ia sa acce-

- ------ — u / fir

\ \

1

i

Fig. 97. Schema forţelor care Fig> 98. Schema pulverizării cuacţionează asupra jetului unui ecran de aer şi uniformitatea pistol pulverizator, prevăzut cu peliculei de vopsea obţinută,

orificii pentru ecran de aer.

le rarea par t icu le lo r periferice, as igurînd astfel o v i teză un ifo rm ă a î n treg u lu i je t , ceea ce duce la rea lizarea unei pelicule un ifo rm e 6 pe s u p ra fa ţa care se finisează 7. T o to d a tă se reduc şi pierderile balis tice de v o p sea pe tra iec to r ie .


L a o vopsito rie de c a l i ta te şi fă ră p ierderi p rin m înu irea co respunzăto a re a pisto lu lu i, t re b u ie ţ i n u t seam a de o serie de reguli, p r in t re care cele m a i im p o r ta n te s în t en u m era te în con tinuare .

d) Alegerea tipului corespunzător de duză de pulverizare. în a in ted e a începe pu lver izarea este necesar să se m on teze la p isto l duza cea m ai p o tr iv i tă , în func ţie de f ine ţea de pu lverizare dorită , de su p ra fa ţa ob iec tu lu i care se vopseş te şi de cerin ţele de p ro d u c t iv i ta te im puse de f luxu l tehnologic .

Duzele cu d iam e tre mici (0,5 — 1,2 m m ) servesc p e n tru acoperirea su p ra fe ţe lo r mici şi înguste , cele cu d iam e tru l de 1,2 m m , p e n tru a co p e r irea su p ra fe ţe lo r cu goluri, iar duzele de 1,8 —2,5 m m p e n tru suprafe ţe le p lan e întinse.

Alegerea m ărim ii duzei dep inde şi de consis ten ţa com poziţie i care s e în t re b u in ţe a z ă la acoperirea suprafe ţe lor . Astfel, p e n t ru com poziţ i i v îscoase se folosesc duze cu d ia m e tru de 1,8 —2,5 m m şi aer co m p r im a t la p resiunea de 2,5 — 3 d ^ N /c m 2, ia r p e n t ru cele cu v iscoz ita te mică, d u ze de 0,8 —1,8 m m şi aer c o m p r im a t la p resiunea de 1,5 —2,5 d a N /c m 2.

E s te b ine ca la alegerea duzelor, în a fa ră de co n su l ta rea tabe le lo r c u carac ter is t ic i in d ica te de p ro d u că to r , să se facă şi încercări p rac tice de vopsire.

P e n t ru fiecare t ip de duză care u rm ează a fi folosit t reb u ie a s ig u ra t ş i acu l de închidere la acelaşi d iam etru .

e) Presiunea în com poziţia de alim entare a pistolului. L a pistoalele c u rec ip ien t in d ep en d en t sau m o n ta t dedesub t, p res iunea v a r iază de la u n m a te r ia l la altul şi dep inde în cea m ai m are m ăsu ră de v iscoz ita tea aces tu ia . O presiune, sub no rm al în com poziţie v a crea pe su p ra fa ţa ce se v o pseş te o peliculă n eco respunză toa re d a to r i tă lipsei de m a te r i a l ' l a p u lv e r iz a re şi, uneori, cu aspec t de coajă de portoca lă .

f) Presiunea aerului de pulverizare. E s te un p a ra m e tru deosebit de im p o r ta n t , deoarece scăderea sub normele, adm ise a aerului co m p rim a t p e n t ru p u lver izare conduce la a p a r i ţ ia pe s u p ra fa ţa ce se finisează a u n o r p ic ă tu r i neuniform e, zone cu scurgeri şi uneori rizuri.

Scăderea presiunii se p o a te sesiza m ă su r în d p resiunea de aer la p is to l cu a ju to ru l u n u i m a n o m e tru . în astfel de cazuri se v o r analiza cauze le şi rem ed ia d u p ă specificul lor.

Cele m a i frecven te cauze ale coborîrii presiunii s î n t :— pie rder i la îm binările fu r tu n u lu i cu piesele rigide ;— lung im ea m a re a fu r tu n u r i lo r şi a secţiunilor mici de trecere a

a e ru lu i în aces te f u r t u n u r i ;— în fu n d a re a f iltre lor de aer ;— d efec ta rea agrega te lo r care p roduc aeru l c o m p r im a t etc.

188 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite-

’) D is tan ţa şi direcţia de vopsit. D is ta n ţa în tre s u p ra fa ţa ob iec tu lu i şl p is to lu l de pu lv e r iza t t reb u ie să fie co n s ta n tă . P is to lu l t re b u ie ţ i n u t p e rp en d icu la r pe s u p ra fa ţa care se vopseşte , ia r în t im pu l vopsirii, d e p lasa rea lui pe v e r t ica lă sau o rizon ta lă se face para le l cu aceasta .

h) Defecte care pot apărea la vopsirea cu pistolul pulverizator. D e fectele care a p a r în t im p u l pu lver izăr i i com poziţi i lo r p o t avea în g en e ra l două cauze princ ipa le :

— defecte p ro v en i te din m a n e v ra re a neco re sp u n ză to a re a p is to lu lu i de p u l v e r i z a t ;

— defecte d a to r a te u n o r cauze mecanice.P r i n m a n e v ra re a n eco re sp u n ză to a re a p is to lu lu i se d is t ing :— lucrul cu p is to lu l în fo rm ă de semicerc, c înd se ob ţine o peliculă

de v opsea m a i su b ţ i re la cap e te şi m a i g roasă sp re ce n tru ;— d is ta n ţa p rea m are p înă la obiect, c înd se ob ţ in e o peliculă de

vopsea p rea sub ţire , ce a p a re la s u p ra fa ţă p ră fu i tă d a to r i tă so lvenţilo r m ai vo la t i l i ca re se ev ap o ră din j e t ;

— d is ta n ţa p rea m ică p înă la obiect, care, d a to r i tă presiunii ae ru lu i , face ca pe s u p ra fa ţa care se vopseş te să a p a ră efectu l de coajă de p o r to ca lă şi, uneori, ch ia r perdele de scurgeri accen tu a te .

Scurgerile de vopsea m ai p o t ap ă rea şi a tu n c i c înd a fost m ă r i t ă p res iu n ea vopselei din rec ip ien t, fă ră o c reştere co re sp u n ză to a re a v itezei de trece re a p isto lu lu i pe s u p ra fa ţa ob iectu lui. Se p roduc astfe l ag lom erăr i locale de vopsea care p r in curgere deg radează s u p ra fa ţa v o p s i tă .

A p a r i ţ ia u n o r fîşii a p a ren te , viz ibile în pelicula de vopsea se d a to re ş te de obicei defec tu lu i de s u p ra p u n e re a fiecărei t rece r i a p is to lu lu i cu t rece rea an te r io a ră .

T o a te aceste defecţiuni, se rem ed iază p r in tr -o in s tru ire a t e n t ă a m uncitorilo r-vopsitori , p r in re spec ta rea regulilor de vopsire , p r in e x e m p l i ficări p rac t ice d e m o n s tra t iv e făcu te de cei m ai e x p e r im e n ta ţ i v o p s i to r i .

P r in t r e defectele princ ipale de pu lver izare ca u z a te de fac tori m ecanic i se e n u m eră :

— d is t r ib u ţ ia inegală a vopselei la pu lver izare şi pu lverizările d e p la sa te d a to r i tă în fundări i u n u ia d in orificiile la te ra le de aer ale duze i sau unei deschideri n eco respunzătoare a acului o b tu ra to r , as tfe l înc î t aceasta este t r e c u tă nesim etric p rin orificiu şi d e v ia tă într-o p a r te . D a c ă p r in ro t irea duzei cu 180°, defecţiunea se ro teş te şi ea o d a tă cu d u z a , cauza este a s tu p a re a unu ia d in orificiile la te ra le de aer. D acă , cu t o a t ă ro t i rea duzei, defecţiunea ră m în e în aceeaşi zonă a conulu i de pu lv e r iza re , în seam nă că se da to resc unei desch ideri defectuoase a acului şi t r e c e re a nes im etrică a com poziţie i p rin orificiul d u z e i ;


- vopsirea neun ifo rm ă cu m arg in i su b ţ ia te şi cen tru încă rca t se p o a te produce d in tr-o reglare n eco respunză toa re a acu lu i o b tu r a to r care, la apăsa rea pe trăgac i , lasă să t re a c ă p rin orificiu o c a n t i ta te p rea m ică de vopsea, ob ţ in în d In acest fel o pu lve r iza re neun ifo rm ă, în g ro şa tă în cen tru şi s u b ţ ia tă pe m arg in i (fig. 99, a). Această defec ţiune m a i

p o a te ap ă rea şi d a to r i tă unei presiuni p rea m ari în v o p seau a din r e c ip ien t. î n acest caz, p resiunea aeru lu i c o m p r im a t este insufic ien tă p e n tru o pu lverizare corectă a vopselei, în special în zonele m arg ina le ale conului de pulverizare. P e n t ru rem ediere se v a regla la începu t desch iderea acului o b tu ra to r , p e n tru a pe rm ite trecerea p r in orificiu a unei c a n t i tă ţ i m ăr i te de vopsea. D acă d u p ă acest reglaj defecţiunea nu dispare , se v a reveni cu acul o b tu ra to r la poziţia in iţia lă şi se v a reduce pres iunea vopselei. P r in încercări re p e ta te se reglează p resiunea în vopsea şi, eventual» deschiderea acului o b tu ra to r p înă se ob ţ in e o p u lv e r iza re co respunză toare ;

— vopsirea neun ifo rm ă cu m arg in i încă rca te (fig. 99, b), se d a to re ş te unei necoresponden ţe la pu lverizare în tre c a n t i ta te a de vopsea şi presiunea aeru lu i com p rim at . R em edierea se face p rin reglarea a l te rn a t iv ă a acu lu i o b tu ra to r şi presiunii de aer p înă la o pu lverizare co respunză toare . D acă vopseaua este tr im isă la p is to l în tr -u n rec ip ien t, se verifică ş i pres iunea acestu ia , reglînd-o d acă este necesar.

i) îngrijirea pistolului de pulverizat. L a în tre ru p e rea de scu r tă d u ra tă a lucrului, pisto lu l se a t î rn ă de m arg inea unei gă le ţi în care se află t ip u l de so lven t folosit p e n t ru d iluarea compoziţiei, astfel înc ît n u m a i cap u l pu lv e r iza to r să fie in tro d u s în lichid. E s te greşit p rocedeul de a in tro d u ce

aFig. 99. Pulverizări defectuoase :

a — cu margini rărite ; b — cu margini încărcate.

b


c o m p le t pisto lu l în solvent, în t ru c î t acesta dizolvă lubrif ian ţii în zonele de ungere şi deg radează garn i tu r i le de e tanşare .

î n genera l p istoalele de pu lv e r iza t s în t co n s tru i te robust , însă, ca orice a p a r a t a că ru i su b an sam b lu r i s în t p re lu c ra te cu un în a l t g rad de precizie, t reb u ie lu a te to a te m ăsuri le p e n t ru ca a t î t pistolul, c î t şi accesoriile acestu ia să fie în p e rm a n e n ţă cu ra te . N u este perm is ca în canalele în g u s te ale p isto lu lu i sau în orificiile duzei să ră m în ă vopsea care se u su că şi în tre ru p e sau dereglează func ţiona rea acestu ia . M urdăria este cel m ai m are d u şm an al pistolului.

L a te rm in a re a lucrului sau în cazul în tre ruperi lo r de lungă d u ra tă t re b u ie p ro ced a t la c u ră ţ i rea im ed ia tă a p is to lu lu i şi a rec ip ien tu lu i de m ate r ia l . P e n t ru aceasta , d u p ă golire, se pune în rec ip ien t o c a n t i ta te p o t r iv i tă d in so lven tu l c o re sp u n ză to r com poziţie i cu care s -a luc ra t şi se in troduce aer com prim at. P r in ac ţiona rea t răgac iu lu i (cu sau fă ră înch iderea co n duc te i de a l im en ta re cu aer a p istolului) se o b ţine o b u n ă spălare , a t î t a conducte lo r şi orificiilor de la pistol, c î t şi a conducte i de m a te r ia l din rec ip ien t sau a fu r tunu lu i .

Se re co m an d ă conec ta rea cu sursa de aer co m p r im a t şi e fec tuarea une i pu lver izăr i p în ă ce pe su p ra fa ţa de p robă a p a re n u m a i so lvent

c u ra t .D u p ă aceas tă opera ţ ie de cu ră ţ i re in te rioară a ins ta la ţie i se p roce

d ează şi la o spă la re ex terioară . Se dem on tează în prealabil d uza de pu lver izare , se spa lă în so lven t cu ra t , apoi se suflă cu aer c o m p r im a t şi se păs trează , p înă la re începerea lucrului, în tr -u n v a s mic cu d iluan t. N u se v a folosi p e n tru c u ră ţ i re sodă caustică sau soluţii alcaline, care a ta c ă aliajele uşoare din care s în t confecţionate pistoalele de vopsit .

So lventu l r e z u l ta t din spă la re este co lec ta t în t r -u n -vas p e n tru a fi r e în t re b u in ţa t fie p en tru d iluarea compoziţiei fie p e n t ru o nouă spălare, d u p ă ce în p rea lab il a fost s t r e c u ra t p r in tr-o s ită cu ochiuri de 0 ,5 — 1 m m la tu ră .

2 . INSTALAŢII PENTRU PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT

Aerul c o m p r im a t necesar es te p rodus de in s ta la ţ i i co respunză toare co m p u se d in t r -u n com presor m obil sau fix şi d in tr -u n sep a ra to r de apă, şi de ulei.

în fig. 100 este rep re z en ta tă schem atic o astfel de ins ta la ţ ie de aer c o m p r im a t , c a r e deserveşte cele t r e i feluri de p istoale descrise m ai na n te .


In s ta la ţ ia se com pune d in tr -u n com presor 1, care produce a e ru l co m p r im a t şi-l pom pează în rezervoru l 2, de u n d e tre c e p r in t r -u n fu r tu n în s e p a ra to ru l de apă şi de ulei 3. Aici, aeru l c o m p r im a t p ă t r u n d e p r in

Fig. 100. Schema de funcţionare a aparatului cu pulverizare pneumatică.

s t ra tu r i de pîslă şi de cocs, cedează u m id i ta te a şi părtice le le fo a r te f ine de ulei, a n t r e n a te de la com presor, şi apoi trece , astfel c u ră ţa t , p r in fu r tu n u l â la pisto lu l pu lv e r iza to r 7.

în p r im a v a r i a n tă aeru l c o m p r im a t de la sep a ra to ru l de apă şi d e ulei t rece p rin fu r tu n u l i în va su l cu com poziţie t>, de Unde o ram ifica ţie trece ' d irect la p is to l şi a l ta presează asup ra com poziţie i din rezervor, obligînd-o să se ridice p rin f u r tu n u l 6 p înă la duza pistolului.

P e n t r u v a r ia n te le I I şi I I I , aeru l c o m p r im a t de la se p a ra to r e s te d ir i ja t , p r in fu r tu n u l â, d irec t la racordu l p isto lu lu i respectiv .

P e şan tie re se folosesc în genera l n u m a i copresoare m obile . Alegerea t ip u lu i şi c a p a c i ta te a com presoru lu i este în funcţie de v o lu m u l lucrărilo r de finisare p rin acoperire cu pelicule şi de procedeul a d o p ta t p e n t ru aplicarea compoziţiilor.

Compresoarele mobile se folosesc fă ră sau cu rezervo r de aer. C om - presoarele cu rezervo r de aer as igură o presiune c o n s ta n tă de pu lver izare , cu ajutorul'' aerului înm ag az in a t în rezervor.

P e şan t ie re se folosesc în general, p e n tru lucrările de vopsito r ie , două t ip u r i de com presoare mobile : com presoare cu p is ton şi com presoare cu m em b ran ă .


a) Compresorul cu piston tip ECV 240 (fig. 101). Se com pune din u rm ă to a re le p ă r ţ i princ ipale :

— com preso ru l de aer propriu-zis 2., de t ip cu p iston, m o n o e ta ja t , cu doi c i l i n d r i ;

— m o to ru l electric de a n t re n a re 1 de t ip asincron, t r i faza t , care an tren ează , p r in in te rm ed iu l u n u i cuplaj, com presoru l de aer. P o rn irea şi oprirea m o to ru lu i se fac de la a u to m a tu l 3 ;

— rezervoru l de aer c o m p r im a t 4, confec ţiona t din ta b lă de o ţe l p r in sudare , m o n ta t pe u n ax cu două ro ţ i de cauciuc 9, p rin in te rm ed iu l u n u i şasiu d in ţe v i su d a te 10, p re v ă z u t cu m îneru l 1 1 ;

— se p a ra to ru l de ulei 5, m o n ta t pe co n d u c ta care refulează aeru l de la com presor în rezervoru l 4 ;

— se p a ra to ru l de ap ă 6, m o n ta t la ieşirea aeru lu i d in rezervoru l 4. L a ieşirea aeru lu i d in s e p a ra to ru l de ap ă este m o n ta t rob ine tu l de î n ch idere 7 şi ş tu ţu l 8 p e n t ru raco rd ;

— a p a ra tu ra de m ă su ră şi con tro l este m o n ta tă pe co n d u c ta de re fu la re a aerului de la com presor în rezervoru l 4 şi este com pusă d in su p a p a de s ig u ran ţă 12, m a n o m e tru l 13 şi p re so s ta tu l 14 .

P e n t ru b u n a fu n c ţ io n a re a com presoru lu i este necesar să se efectueze u rm ă to a re le o p e r a ţ i i :

— se deschid robinete le sepa ra toa re lo r de ulei şi de apă, p e n tru e lim inarea u leiului şi apei răm ase e v en tu a l de la u tilizările an te r ioare . D u p ă p u r ja re aceste rob ine te se închid ;


— se închide rob in e tu l de aer şi se porneş te com presorul, verificîndu-se b u n a func ţiona re a supape i de s ig u ra n ţă şi a p resos ta tu lu i. Verificarea se face u rm în d indicaţiile m a n o m e t r u lu i ;

— se racordează fu r tu n u l de l e g ă tu ră al p is tonulu lu i p u lve r iza to r la ş tu ţu l de raco rd ;

— se apasă pe b u to n u l de porn ire al a u to m a tu lu i care pune în fun- c ţ iu n em o to ru l de a n t re n a re a compresorului.

C aracteristicile tehn ice şi funcţionale ale com presoru lu i pen tru vopsito rie t ip E C V 240 s în t d a te în tabe lu l 17.

Tabelul 17

CaracteristiciUnitatea

de m ăsură Valoarea

Compresorul de âer :— debitul de aer l/min 20 0— presiunea de utilizare daN/cm2 7— presiunea maximă daN/cm 2 8

Presiunea pentru pistoalele de vopsit daN/cm2 2 - 5Motorul electric :

— putere k W 2,2— tensiune V 2 2 0 /3 8 0

Capacitatea rezervorului de aer comprimat 1 7 5Dimensiuni de gabarit

— lungime mm 1 450— lăţime mm 530— înălţime mm 8 0 0

Masa netă a compresorului kg 11 0

P e n t ru rea lizarea u n o r lucrări de ca l i ta te este necesar să se ia unele m ăsu r i p e n t ru fu n c ţionarea o p t im ă a com presoru lu i şi an u m e :

— verificarea cu a ten ţ ie a func ţionăr i i sep a ra to a re lo r de a p ă şi ulei, p en tru a se asigura purif icarea m ax im ă a a e r u l u i ;

— reglarea p re so s ta tu lu i în l imitele necesare p e n tru efec tuarea lucrului în bune condiţii.

b) Compresorul eu m embrană (fig. 102). E s te a c ţ io n a t p r in t r -u n m o to r electric de a n t re n a re 1 de t ip m o nofaza t sau asincron t r i f a z a t cu flanşă, legat de corpul com presoru lu i 2.

Axul m oto ru lu i a n tren ează ax u l in te rm ed ia r 3 pe care s în t m o n ta te bielele 6 şi v e n t ia to ru l cu pa le te 4. Compresorul este p rev ăzu t cu u n f i l tru 5 ex e c u ta t d in t r -u n m a te r ia l p lastic poros. în p a r te a v e n t i la to ru lu i ,


f i l t ru l este p re v ă z u t cu o carcasă m eta lică de fo rm ă troncon ică p e n tru d ir i ja rea aerului asp ira t . L a ex terior , fi l tru l are o s i tă m eta lică de p r o tec ţie .

Compresorul, p rev ăzu t cu două cam ere de com presie, se co m pune din bielele 6 a n t re n a te de porţ iu n e a excentrică a a x u lui in te rm ed ia r <3, pe care sînt m o n ta te m em brane le7 f ixa te de biele p rin placa S, p rev ăzu tă cu supapele de asp ira ţie cu lamele 9. Cele două biele s în t m o n ta te pe excen tricul axu lu i in te rm ed ia r deca la te cu 180°, astfel încît la o ro ta ţ ie com ple tă a acestu ia se ob ţin două curse a l te rn a t iv e ac tive ale bielelor.

Camerele de com presie s în t l im ita te în p a r te a

superioară de chiulasele 11 pe care s în t m o n ta te supapele de refu lare cu lamele 10. în in te r io ru l chiulasei, deasup ra supape lo r de refulare sîn t p rev ăzu te cam erele de egalizare a presiunii legate p rin in te rm ed iu l unei conduc te de legă tu ră 13. L a cam era inferioară de egalizare a presiunii este m o n ta tă su p a p a de s ig u ran ţă 12. L a cam era superioară de egalizare a presiunii este m o n ta tă co n d u c ta de evacuare a aerului 17, pe care este m o n ta t u n m îner de a p u c a re din cauciuc.

E c h ip a m e n tu l electric al com presoru lu i se com pune din cab lu l de a l im en ta re cu fişa 16 şi în t r e ru p ă to ru l t r ip o la r 15, care co m an d ă porn irea şi oprirea e lec trom otoru lu i 1.

T o a te subansam blu ri le com presoru lu i s în t m o n ta te pe o placă de susţinere 14.

P e n t ru po rn irea com presoru lu i se racordează m o to ru l electric de an t re n a re la re ţe a u a de cu ren t cu a ju to ru l fişei, d u p ă care se conectează cu a ju to ru l în tre rupă to ru lu i .

M otorul electric an tren ează p r in in te rm ediu l axu lu i cu excentric , cele două biele care acţionează m em brane le de cauciuc. L a m işcarea

Cartea zugravului şj vopsitorului 195

descenden tă a m em b ran e lo r se deschid supapele de asp ira ţie şi aerul e s te adm is în cam era de com presie . |La m işcarea a scenden tă a m e m b ra n e lor, aerul este re fu la t în camerele de egalizare a presiunii p rin supape le de refulare . D in cam erele de egalizare a presiunii, aeru l este re fu la t la ex te r io r p r in tr-o ţ e a v ă cu ş tu ţ . De la ş tu ţu l de refulare, prin in te rm ediu l u n u i t u b flexibil de legătură , se a lim en tează p istolul pu lverizator.

La te rm in a rea lucrului se opreşte func ţionarea com presoru lu i p r in deconec tarea m o to ru lu i electric de la re ţea , ac ţion înd în t re ru p ă to ru l şi apo i sco ţînd fişa din priză.

Caracteristicile te h n ic e şi func ţiona le ale com presorului cu m e m b ra n ă sîn t a r ă ta te în tab e lu l 18.

______ T a b e l u l 1 8

Caractsrisltici U nitatea de m ăsură Valoarea

Compresorul de aer >— debitul de aer— presiunea de utilizare— presiunea maximă

Motorul electric :— putere— tensiune

Dimensiuni de gabarit:— lungime— lăţime— înălţime

Masa netă a compresorului

Spre deosebire de com presoru l cu p is ton ECV 240. com presorul cu m em b ran ă este m ult m ai m anevrabil , d a to r i tă d im ensiunilor de g a b a r i t m u lt mai reduse şi g re u tă ţ i i de circa 29 kg, care pe rm ite să fie p u r ta t de un s ingur om, p u t în d fi u t i l iza t m u l t m ai com od în condiţii de şan tier , u n d e sch im bările locului de m uncă s în t frecvente, iar t ra n sp o r tu l de la u n loc la a l tu l se face pe trasee incom ode (pe scări, pe schele etc.).

P e n t ru realizarea u n o r lucrări de ca lita te , se v o r lua aceleaşi m ăsuri ca şi p e n t ru com presoru l cu p is ton E C V 240.

1/min 250daN/cm2 5daN/cm2 7.5

k\V 2,2V 220/380

mm 476mm 200mm 370

' kg 29,100

3 . PULVERIZAREA PRIN ACŢIUNE ELECTROMAGNETICA

P e n t ru acoperirea cu compoziţii de vopsit, lăcu it şi em aila t a suprafe ţe tor cu în t in d e re mică, a mobilierului sau p e n tru diverse rep ara ţ i i cu astfe l de com poziţii , se folosesc a p a ra te cu pu lve r iza re p r in ac ţ iunea

196»

Un©lte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite

elec trom agnetică . F u n c ţ io n a rea aces to r a p a ra te nu necesită ag rega te separa te , care îngreunează o rgan izarea lucrărilor r e s p e c t iv e ; se m a n e vrează cu m u l tă u şu r in ţă şi au o m are m obili ta te . D in această categorie de a p a ra te face p a r te şi pistolul e lectromagnetic.

P isto lu l electromagnetic (fig. 103) este a se m ă n ă to r celui ob işnuit însă cu d im ensiuni ceva m ai mari.

3 5

Pres iunea în com poziţie se o b ţine - cu a ju to ru l unei pom pe cu p is ton3, s i tu a te deasupra rezervoru lu i 7 şi p re v ă z u tă cu o serie de supape. Mişcarea p is tonu lu i este a s igu ra tă de un e lec trom agnet 1 care a t ra g e u n miez mobil şi, p r in in te rm ed iu l unei tije, îm pinge pistonul. R eaducerea p is tonu lu i în poziţie no rm ală este a s igu ra tă de u n resort. E lec tro m ag n e tu l se cuplează p rin apăsa rea pe b u to n u l de com andă 2 la tens iunea reţelei de i lu m in a t 9 de 110 sau 220 V şi f recven ţa de 50 Hz. C uren tu l p ă t ru n z în d în e lec trom agnet îl obligă să execu te un n u m ă r dub lu de v ib ra ţ i i , respectiv 100 de im pulsuri pe secundă. L a fiecare impuls se refulează şi la fiecare r e trage re a p is tonu lu i se absoarbe p rin tu b u l de asp ira ţ ie 4 o nouă c a n t i t a t e de compoziţie . Cilindrul pom pei şi p is tonu l s în t confec ţiona te din m ate r ia le foa r te dure, p e n tru a rezista ac ţiun ii ab raz ive a p igm en ţi lo r d in compoziţie. Deoarece în t im p u l func ţionăr i i pisto lu l se încălzeşte, se recom andă în tre ru p erea lucrului p înă ce acesta se răceşte. P u lve r iza rea un ifo rm ă a com poziţie i se ob ţine prin ac ţ ionarea şu ru b u lu i de reglare


5, iar reg larea ungh iu lu i vîrfu lu i conului de pulverizare.se face cu a ju to ru l şu ru b u lu i 6.

P rinc ip iu l de fu n c ţ io n a re constă în asp irarea p rin depresiune a com poziţie i de p u lve r iza t din recipient, îm pingerea acesteia p rin canale le elicoidale ale unu i a ju ta j de tu rb io n a re şi pu lverizarea în ex terior p rin duză ; aceste opera ţi i s în t îndeplin ite de pom pa cu pistonaş.

Cu acest pistol se p o a te realiza o presiune în com poziţie care p o a te v a r ia în tre 3 şi 30 d a N /c m 2, cu o p ro d u c t iv i ta te de 170 g com poziţie p u lv e r iz a tă în t im p de 1 m inu t.

Caracteristicile tehn ice şi funcţionale ale pistolului pu lve r ir iza to r e lec tro m ag n e t ic s în t da te în ta b e lu l 19.

Tabelul 19

CaracteristiciUnitatea de

măsură Valoarea

Pistolul propriu-zis— lungime mm 2 2 0— lăţime mm 1 1 5— înălţime mm 2 2 0— masa netă kg 1 ,4 3 0

Electromagnetul:— putere • W 50— tensiune V 220— intensitate A 0 ,5

Recipientul:— capacitate 1 0 ,8 0 0— masa netă kg 0 ,1 4 0

Diametrul duzelor!— duză normală mm 0 ,6— duză cu prelungitor mm 0 ,5— duză cu două orificii mm 0 ,2— duză cu jet acicular mm 0 ,3

Productivitatea m2/h 15 - 20Consum specific de material kg/m2 0 , 1 7 0 - 0 ,2 2 5

L a acest p isto l se po t folosi p a t ru feluri de duze (fig. 104). Cu duza din fig. 104, b se acoperă cu com poziţ ie su p ra fe ţe care nu p o t fi cuprinse com ple t în je tu l unei duze no rm ale (suprafe ţe în ungh iu ri ascu ţite , o rnam en te , c a v i tă ţ i etc.) (fig. 104, a). Cu duza din fig. 104, c se acoperă cu com poziţi i su p ra fe ţe fo a r te în gus te sau locuri de pe suprafe ţe le deja acoperite , care necesită unele re p a ra ţ i i sau com ple tări . D u za din fig. 104, d se foloseşte la lucrările de dezinfectare. Aceasta are form a de ac


p e n tru a p ă t ru n d e p r in t r e deschizături, unde pulverizează compoziţia respectivă p rin orificiile la te ra le cu care este pre v ă z u tă duza.

Fig. 104. Pistol electromagnetic prevăzut cu diferite duze

a — c u d u z ă n o r m a l ă ; b — c u d u z ă c u p r e l u n g i t o r ; c — c u d u z ă c u j e t a c i c u - l a r ; d — c u d u z ă c u d o u ă o r l f i c i i .

Fig. 105. Reglarea uniformităţii jetului pistolului electromagnrtic :

a r e g l a r e a ş u r u b u l u i ; b — p u lv e r iz a r e a u n i f o r m ă ; c — p u l v e r i z a r e n e u n i f o r m ă .

Fig. 106. Reglarea unghiului vîrfului conului de pulverizare :

a — p u l v e r i z a r e e v a z a t ă : b — n n iv e r i 7 a r p î n c * n c t 3

J e tu l se reglează cu a ju to ru l a două şu ruburi . Ş u ru b u l 5 reglează u n i fo rm ita tea particu le lor din sec ţiunea conului de pu lver izare (fig 105), iar şu ru b u l 6 deschiderea u n ghiului v îrfu lu i conului de pu lverizare (fig. 106). în - v î r t in d spre s tînga şu ru bul se ob ţine o ev azn rp


a conului (fig. 106, a), iar spre d re a p ta îngusta rea unghiu lu i de pu lverizare (fig. 1C6, b).

în fig. 107 este p re z e n ta t u n p istol e lec trom agnetic m odern de d im e n siuni reduse şi cu o m asă n e tă de 1,200 kg şi foar te uşor de m a n e v r a t (fig. 108).

Fig. 107. Pistol electromagnetic, modem. Fig. 108. Pistol electromagnetic în acţiune.

P u te re a e lec trom agnetu lu i este de 35 W la tens iunea de 220 V, dezvol- t în d în com poziţia ce se pu lverizează o presiune care p oa te a junge pînă la 120 d a N /c m 2. E s te d o ta t cu u n recip ient de 0,800 1 şi cu c e le ip a t ru t ip u r i de duze, confecţionate din m a te r ia l foa r te dur, care rezis tă la ac ţ iunea ab raz ivă a p igm enţilo r la astfel de presiuni. D im ensiunile duzelor norm ale sîn t cuprinse in tre 0,4 şi 1,0 m m, iar deb itu l de vopsea p u lve r iza tă pe m in u t este de 120 g.


A . PULVERIZARE CU PERNA DE GAZ

Din această ca tegorie face p a r te bu te lia p u lv e r iz a to a re cu p e rn ă d e gaz (fig. 109)"care se com pune d in tr -u n rec ip ien t 1 d in ta b lă d e oţel neag ră sau de d u ra lu m in iu lăcu ită în interior, av în d o c a p ac i ta te de 350 — 500 ml, în care se in tro d u ce com poziţia 2 şi gazul lichefiat 3, care,

5

Kg. 109. Butelie pulverizatoare cu pernă de gaz.

p r in evapora re se am estecă cu com poziţ ia din butelie, p roduc înd to to d a tă şi energia necesară pu lverizării. P res iunea d ezv o l ta tă este de m ax im um . 0 — 7 d a N /c m 2, la 50°C. B u te l ia se încarcă n u m a i la fabrica furnizoare.

L a p a r te a superioară a bu te l ie i este m o n ta t capacu l de pulverizare, com pus din tr-o carcasă 4, în care s în t m o n ta te p îrghia 5, care p rin ap ăsare desch ide ven t i lu l de trece re a com poziţie i şi duza 6 u n d e se produce pu lverizarea . Capul de pu lve r iza re este p re v ă z u t în in te r io r cu un t u b din m a te r ia l plastic 7 care a ju n g e pînă la fund . O d a tă cu com poziţia se in troduce în bu te l ie bila S din oţel, de sticlă, sau de porţe lan , care, p rin agitare , asigură am estecarea şi d is tr ibu irea un ifo rm ă a p igm enţilo r în compoziţie.

Compoziţiile de vopsit (vopsele, emailuri, lacuri etc.) t reb u ie sa fie perfect com patib i le cu gazul lichefiat, astfel ca în p e rm a n e n ţă a m e s


te cu l compoziţie-gaz să ră m în ă s t a bil. î n genera l se recom andă ca gazul de pulverizare să fie şi so lven tu l p rodusu lu i de vopsire.

L a pu lver izare b u te l ia (fig. 110) t re b u ie ţ in u tă ver t ica l , p e n t ru ca tu b u l să fie în p e rm a n e n ţă în com poziţie, altfel p rin duză iese n u m a i gaz.

D is ta n ţa de su p ra fa ţa su p o r t , la care se ţ ine pisto lu l cu pe rna de ae r , es te de 25 — 30 cm.

P e n t ru ap licarea com poziţie i se a p a să pe p îrghie care, deschizînd v en ti lu l , lasă să a ju n g ă com poziţia la duză, p rin d ila ta rea şi p resiunea p ro d u să de gaz, .d e u n d e iese sub fo rm a de compoziţie-gaz. Gazul la ieşire se evaporă dezvoltînd p rin aceas ta energia necesară pu lverizării compoziţiei sub fo rm ă de ceaţă .

î n t im p u l lucru lu i b u te l ia t r e bu ie dep lasa tă în lungul sup ra fe ţe i su p o r t cu mişcări circulare p e n tru ca je tu l , care este ro tu n d , să acopere com ple t su p ra fa ţa su p o r t c a r e se finisează.

în t im p u l unei treceri pe su p ra fa ţă nu t reb u ie în t r e ru p t j e tu l de- pu lverizare deoarece la porn ire p o t a p ă re a scurgeri, p ică turi , zone n eaco p er i te etc. A păsarea pe ven t i l se face î n a i n t e ca je tu l să a ju n g ă pe obiect» ia r oprirea, d u p ă ce acesta a p ă ră s i t s u p ra fa ţa .

O bute lie de 350 ml p oa te fi fo losită p e n t ru acoperirea unei su p ra fe ţe su p o r t de 2 —2,5 m 2, ia r u na de 500 m l, p e n t ru acoperirea unei su p ra fe ţe s u p o r t de 3 ,5 —4 m 2.

Buteliile cu pe rnă de gaz, folosite la acoperirea sup ra fe ţe lo r m ici cu vopsele, lacuri sau emailuri, au a v a n t a j u l că au o fu n c ţ io n a re s im plă , se m an ev rează uşor, nu necesită c u n o ş t in ţ e speciale şi p rac t ică în d e lu n g a tă , iar pu lver izarea nu este lega tă de nici o ins ta la ţ ie sau sursă de energie e lectrică. S ingurul d ezav an ta j pe care-1 p rez in tă este pos ib ili ta tea l im it a t ă de lu c ra .

Fig. 110. Butelie pulverizatoare în. acţiune.


5 9

5 . PULVERIZAREA HIDRAULICA LA PRESIUNI ÎNALTE (FARA AER,AIRLESS)

Vopsirea p rin pu lverizare h id rau lică la p res iun i înalte, denum ită şi vopsirea fă ră aer (airless), es te o m e to d ă m odernă de aplicare a co m p o ziţiilor de v o p s i t (lacuri, vopsele, em a ilu r i etc.). Se bazează pe veh icu larea com poziţi i lo r cu a ju to ru l u n u i ag reg a t de p o m p are cu doua etaje.

Agregatele folosite în m od cu re n t s în t de două t ip u r i :

— agrega te cu p o m p are p e n u m a t ic ă şi h idrau lică , p rev ăzu te la fiecare -etaj cu cîte un p is ton (fig. 111) şi

— agregate, cu p o m p are n u m a i h idraulică , p re v ă z u te la pr im ul etaj cu p iston, iar la cel de la doilea cu d ia frag m ă (m em brană) sim plă sau dub lă (fig. 112).

Agregatele din p r im u l t ip necesită ca anexă un com presor de aer com prim a t (v. fig. 101 şi 102). iar din cel de al doilea t ip , in clud în ansam blu l a g r e g a tu lui şi o pom pă de abso rb ţie şi refu lare a compoziţiei.

Com poziţia c o m p rim a tă la p resiun i h idraulice r id ica te (80 — 250 d a N /c m 2), t re - c înd p rin p istol şi duză de p u lver izare cu orificiul foa r

t e mic, se des tinde brusc la ieşirea în a tm osferă , d a to r i tă diferen ţe i m a r i de presiune, pu lveriz îndu-se fo a r te fin, ap roape de a to m izare . Par t icu le le din je tu l pu lv e r iza t se în d re a p tă cu v i teza înce tin ito a re spre su p ra fa ţa care t re b u ie aco p er i tă şi pe câre se depun. în c e t in i rea v itezei de dep lasare a p a r t icu le lo r din j e t p rov ine din rez is ten ţa ae ru lu i cuprins în tre duză şi obiect. T rebu ie r e m a rc a t că dep lasarea par t icu le lo r com poziţie i de v o p s i t se face n u m a i d a to r i tă energiei lor c ine tice şi nu p rin a n t re n a re de v re -u n je t de aer com prim at.

Fig. 111. Agregat mobil de pulverizare fără aer, cu pompare pneumatică şi hidraulică :

1 — p o m p a p r o p r i u - z i s ă ; 2 — v a s d e e c h i l i b r a r e :3 — r e g u l a t o r d e a e r : 4 — a m e s t e c ă t o r p n e u m a t i c ; 5 — e l e v a t o r p n e u m a t i c ; 6 — p i s t o l d e p u l v e r i z a t ; 7 — r e c i p i e n t d e v o p s e a : 8 — c ă r u

c i o r d e t r a n s p o r t ; 9 — m i n e r u l c ă r u c i o r u l u i .


Fig. 112. Agregat de pulverizare fără aer, cu pompare hidraulică(piston şi diafragmă dublă), pe cărucior :

1 — m o t o r u l e l e c t r i c d e a c ţ i o n a r e ; 2 — t a b l o u d e c o m a n d ă c u î n t r e r u p ă t o r d e c u r e n t ; 3 — c a b lu e l e c t r i c c u f i ş a c u c o n t a c t d e p r o t e c ţ i e ;4 — p o m p ă a u x i l i a r ă d e a b s o r b ţ i e - r e f u l a r e ; 5 — f u r t u n d e a b s o r b ţ i e a c o m p o z i ţ i e i ; 6 — f u r t u n d e r e f u l a r e a c o m p o z i ţ i e i î n c a m e r a d e a d m i - s ie - c o m p r e ts ie ; 7 — c a m e r a d e a d m i s i e - c o m p r e s i e ; 8 — s u p a p ă d e r e f u l a r e a c o m p o z i ţ i e i c o m p r i m a t e s p r e p i s t o l ; 9 — f u r t u n d e c o n s t r u c ţ i e

s p e c i a l ă p e n t r u v e h i c u l a r e a c o m p o z i ţ i e i c o m p r i m a t e s p r e p i s to l .

P r in pu lve r iza rea h idrau lică la presiun i îna l te (fără aer), part icu le le d in je t a ju n g pe s u p ra fa ţa care t re b u ie acoperi tă d ispersa te un ifo rm şi cu o v i teză redusă , astfe l că posib ili tă ţi le de ricoşare s în t su b s ta n ţ ia l m a i mici în c o m p a ra ţ ie cu procedeele clasice de pu lve riza re cu aer, j e tu l este m a i b ine d ir i ja t în d irec ţia suprafe ţe i ob iec tu lu i care se f in isează, iar fo rm area ceţii este m u l t redusă.

Aceste carac ter is t ic i , specifice pu lverizării fă ră aer, conduc la o serie de av a n ta je , fa ţă de pu lver izarea ob işnu ită cu aer c o m p r im a t , d in tre care cele m a i p rinc ipale s î n t :

— p ro d u c t iv i ta te de 2 —2 1/ 2 ori m a i m are ;— economie de com poziţie (circa 20 — 40% ), p rin e lim inarea d ispe r

să r i i la te ra le ale pu lver izăr ii şi a form ării c e ţ i i ;

2 0 î Unelte, dispozitive, aiparate şi utilaje folosite

— s t ra tu l depus aderă b ine de su p ra fa ţa su p o r t şi, d a to r i tă c o n ţ in u tu lu i redus de solvent, este de m ai b u n ă ca lita te , f iind co m p ac t şi, p rac tic , l ipsit de bule şi p o r i ;

— p r in tr-o s ingură trecere a je tu lu i p o a te fi r e a l iz a tă o grosime m ai m a re a s t r a t u l u i ;

— consum ul de aer co m p r im a t la agregate le cu p o m p are p n e u m a tic ă şi h idrau lică , se reduce la circa o zecime, aeru l c o m p r im a t fiind n ecesa r n u m a i p e n tru ac ţ iona rea ins ta la ţ ie i de am estecare a com poziţie i şi p e n t ru a c ţ io n a re a p is tonu lu i e ta ju lu i p n eu m a tic ;

— pericolul de incendiu, de explozie şi de îm bolnăv ire a m u n c ito r i lo r e s te redus la m in im um , reducînd.u-se astfel co respunză to r şi cheltuielile o rgan iza to r ice p e n tru secu r i ta tea muncii.

P r in vopsirea fă ră aer se p o t execu ta finisaje folosind com poziţi i a t î t la t e m p e ra tu ra m ediu lu i am b ian t , c ît şi com poziţi i p re încă lz i te cu a ju to ru l une i in s ta la ţ i i adecva te .

Agregatele de pu lverizare fă ră aer po t fi fixe sau mobile, d u p ă c e r in ţe le p rocesului tehnologic . L a şan tie re le de co n s tru c ţ i i se folosesc a g re g a te le mobile pe roţi, d o ta te cu u n rec ip ien t de 20 — 50 1 cap ac i ta te , ca re se a l im en tează periodic pe m ă su ra folosirii con ţin u tu lu i .

a) Agregate mobile de pulverizare fără aer eu două etaje (le pompare (pneum atic si hidraulic). E ta ju l pneu m atic p r im eşte aerul c o m p r im a t de la un com presor şi cu a ju to ru l u n u i p is ton cu t i je t r a n s m ite o m işcare a l te rn a t iv ă u n u i al doilea p is ton din e ta ju l h idraulic , care realizează p o m p area propriu-z isă a vopselei. D acă la e ta ju l pn eu m a tic aerul c o m p r i m a t v ine liber de u rm e de apă şi ulei, f i l t r a t de d ispozitive ex te r ioare , la e ta ju l h idrau lic s-a p re v ă z u t în p a r te a in ferioară un filtru m e ta lic de taşab il cu site de cup ru de 5 0 0 — 1 000 o ch iu r i /cm 2.

A gregatu l es te f ix a t cu a ju to ru l unei g a rn i tu r i şi c îteva şu ru b u r i de capacu l rec ip ien tu lu i de vopsea . Acesta p o a te dezvo lta o pres iune h id rau lică în tre 14 şi 30 de ori m ai m are decît p resiunea iniţială de ae r p r im i tă de la compresor.

U n reg u la to r de t ip u l cu m em b ran ă , l im itează şi reglează in tro d u ce rea ae ru lu i c o m p r im a t în agregat, 1 — 10 d a N /c m 2. P res iunea de lucru se p o a te citi pe un m a n o m e tru f ix a t la regula tor . î n a in te de in t ra re a în ag rega t , f ixa t, de asemenea, pe regula tor , se află şi u n rob ine t de înch idere a aerului com prim at.

P e n t ru c u ră ţ i rea duzelor se foloseşte un in jec to r de aer c o m p r im a t (fig. 113), m o n ta t cu a ju to ru l u n u i sistem de ho lendere pe corpul r e g u la toru lu i, în a in te de in tra rea aeru lu i c o m p r im a t în acesta.

Aerul c o m p r im a t in tră în in jec to r (fig. 114) şi este o p r i t să iasă de o su p ap ă a c ţ io n a tă de un ac. L a ap ăsa rea pe un b u to n s i tu a t la p a r t e a


inferioară a in jec toru lu i, o t i jă deschide su p ap a şi aerul c o m p r im a t iese cu presiune p r in capul de injecţie, c u ră ţ in d duza ţ in u tă cu m îna în d re p tu l je tu lu i.

P o m p a t r im i te com poziţia de v o p s i t în tr -u n cilindru de oţel, care constitu ie va su l de ech ilibrare (fig. 115) sau va su l ta m p o n , care are d rep t scop echilibrarea pu lsa ţ i i lo r şi a s igurarea u n u i deb it c o n s ta n t de com poziţie la pistol. Vasul de echilibrare se constru ieş te în două d imensiuni. O d im ensiune mică (0,500 litri capac i ta te ) p e n tru un s ingur p istol şi u na m a re (1,500 1) p e n t ru două pistoale.

Vasul de echilibrare este p re v ă z u t cu un fi l tru c ircu lar cu s ită de 500 och iu r i /cm 2 şi este f ixa t p rin în şu rubare pe un corp m o n ta t pe capaci. Corpul de f ixare este p re v ă z u t cu u n rob ine t p e n tru golirea c o n ţ in u tu lu i vasu lu i t a m p o n în recip ien tu l de vopsea în cazul curăţirii .

Om ogenizarea com poziţie i de v o ps it din rec ip ien t şi îm piedicarea depunerii p igm enţi lo r pe fundu l său, se realizează p r in t r -u n am es tecă to r p n eu m a tic cu pa le te . Acesta se co m pune d intr-o tu rb in ă ac ţ io n a tă cu aer co m p rim at , av înd 30 — 800 ro t /m in , un cuplaj semielastic şi o t i jă cu elice cu tre i palete.

T u ra ţ ia tu rb in e i este reg la tă prin o b tu ra re a aerului co m p rim a t cu a ju to rul u n u i rob ine t m o n ta t pe corpul ei. T u rb in a este f ixa tă pe capacul rec ip ien tu lu i cu o p iu liţă mare, iar axu l cu elicea p ă t ru n d e în aceasta p rin desch iză tu ra în care a fost m o n ta tă tu rb in a .

Fig. 113. Regulator de aer comprimat ou injectorul de

aer :1 — r e g u l a t o r d e a e r c u m a n o -

m e t r u ; 2 — i n j e c t o r d e a e r .

Fig. 114. Secţiune prin injec- tarul de aer comprimait.


A grega tu l m obil de pulverizare m a i este d o ta t şi cu o serie de fu r tu n u r i de cauciuc de o construc ţie specială, p e n tru in troducerea aeru lu i c o m p r im a t sau p e n t ru a face legă tu ra de aer la am es tecă to r şi e levator.

începerea lucru lu i se face num ai cu agreg a tu l perfec t cu ra t . C ură ţirea se face în genera l la te rm in a re a lucru lu i cu so lven tu l prescris p en tru com poziţia cu care s-a vopsit , in trodus în c ircu itu l recip ien t-p is- to l fă ră duză şi func ţion înd cu presiune mică. î n vederea um plerii cu vopsea se cu plează fu r tu n u l de. ae r la e leva to r şi capacu l începe să se ridice p înă a junge la poziţia m ax im ă . D u p ă ce r id icarea s-a te rm in a t , se scoa te rec ip ien tu l de vopsea şi se u m p le cu com poziţia p re g ă t i tă la v iscoz ita tea de lucru. Se aşaza d in nou recip ien tu l pe cărucior, în locaşul special a m b u t is a t şi se decuplează de la e levator.

C apacul coboară uşor şi se aşază pe recipient.

Se cuplează aeru l la am es tecă to ru l cu p a le te şi se porneş te la tu r a ţ i a prescrisă de p ro d u c ă to ru l com poziţie i de vopsit . O t u ra ţ ie p rea m are a am es tecă to ru lu i p oa te produce spum area com poziţie i şi periclita re a ca li tă ţ i i pulverizării.

î n acest t im p se m an ev rează regu la to ru l de aer al ag rega tu lu i p înă ce m a n o m e tru l

ind ică 1 — 1,5 d a N /c m 2.Se deschide ro b in e tu l şi po m p a începe să lucreze încet. O pera to ru l

u rm ă re ş te ca p rin fu r tu n u l de. vopsea cu p istolul f ixa t , da r fă ră duză, să se sciirgă în tr -u n vas t o t so lven tu l de cu ră ţ ire p înă ap are com poziţia de vopsit . î n acest m o m e n t se în tre ru p e adm isia în pistol p rin rid icarea degetu lu i de ne t răgac i , se asigură cu a ju to ru l dispozitivului de b locare şi se monteazti fi l tru l şi duza la pistol. D u p ă te rm in a re a m o n tă r i i acestora , se ac ţionează regu la to ru l p înă la ob ţinerea presiunii necesare lucrului şi pe u n panou se face p roba pulverizării. D acă aceas ta este co respunzătoare , se t rece la ex ecu ta rea vopsitorie i respective. T ipul de duză de pu lver izare care se m on tează la pistol se alege în co n fo rm ita te cu te h n o lo gia de vopsire s tab i l i tă , iar d im ensiunea ei, de felul şi v iscoz ita tea compoziţiei.

Fig. 115. Schema vasului de echilibrare :

1 — c o r p u l v a s u l u i ; 2 — f i l t r u ; 3 — p i u l i ţ ă d e f i x a r e ; 4 — r o b i n e t ; 5 — c o r p d e f i x a r e : 6 — i n t r a r e a c o m p o

z i ţ i e i ; 7 — c o n d u c t a d e g o l i r e .


b) Agregate mobile de pulverizare fără aer eu două etaje de pompare hidraulică (piston şi diafragmă). Aceste ag rega te au în m a jo r i ta te un g a b a r i t redus (circa 50 X 40 X 40 cm) şi nu necesită com presor de aer. Se racordează d irec t la r e ţe a u a de curen t. E lem en te le de a n tre n a re şi func ţiona le sînt m o n ta te într-o carcasă care rezistă la solicitările dure de pe şantiere .

Fig. 116. Agregat mobil de pulverizare fără aer cu două etajede pompare hidraulică cu recipient propriu pentru compoziţia

de vopsit, de 20 litri capacitate.


A bsorb ţia com poziţie i de v o ps it se face, la t ipu r i le de deb it mic, p r in tr-o pom pă de absorb ţie-refu lare d in tr-un rec ip ien t p ropriu de 20 1 cap a c i ta te (fig. 116), iar la cele de deb it m ai m are, d in tr -u n recip ient m obil sau d irect d in am bala je le originale ale p ro d u că to ru lu i compoziţiei

U n a l t t ip de ag reg a t cu pu lverizare fă ră aer şi cu .fdouă e ta je de p o m p are h idraulică , însă fără pom pă de ab so rb ţie-refulare, este şi cel din fig. 118 cu rec ip ien tu l f ix a t deasupra , din care com poziţia p ă t ru n d e în Camera de compresie prin grav ita ţ ie .

în fig. 119 este p re z e n ta tă o schem ă de func ţionare a u n u i ag rega t m obil de pu lverizare fără aer de m are p ro d u c t iv i ta te , cu două e ta je de p om pare h idrau lică (p iston şi două diafragme).

P r in ro tirea de că tre m o to ru l e- lectric a a rbore lu i excentric 1, se acţ ionează asup ra p is tonu lu i 2, care, la ridicare, absoarbe ulei din rec ip ien tu l 3 p rin su p ap a de adm isie 4. L a coborî- rea p istonului, se com prim ă uleiul care închide su p ap a 4 şi apasă asup ra celor

două d iafragm e (m em brane) 5. Acestea com prim ă p u te rn ic com poziţia de v o p s i t din cam era de adm isie-com presie 6, care, la r îndu l ei, presînd su p a p a de adm isie 7 o închide şi refulează com poziţ ia prin su p a p a de evacuare 8 spre fu r tu n u l de leg ă tu ră cu pistolul. Â dm isia compoziţiei de v o p s i t se face p r in t r -u n fu r tu n 9, f iind ab so rb i tă de o p o m p ă aux il ia ră 10 d in rec ip ien tu l respec tiv p r in t r -u n s istem flexibil cu co t de ţe a v ă şi sorb cu fi l tru şi re fu la tă în cam era de adm isie 6. A c ţionarea d ia fragm elor es te s incron iza tă cu p o m p a aux il ia ră de absorb ţie-refu lare .

P res iunea se l im itează p rin regu la to ru l de presiune 11.F u n c ţ io n a re a agrega tu lu i cu două e ta je de p o m p are h idrau lică este

în principiu a s e m ă n ă to a re cu cea descrisă p e n tru a g re g a tu l cu eta j de po m p are p n e u m a tic ă şi etaj de p o m p are hidraulică .

D u p ă ce s'-au cu p la t la p o m p a de asp ira ţie-refu lare fu r tu n u r i le re sp e c t i ve se cuplează fu r tu n u l pistolului, se f ixează şi pistolul, însă fă ră d u ză şi apoi, p rin fişa cab lu lu i electric, se face legă tu ra cu tab lo u l de com andă .

Fig. 117. Agregat mobil de pulverizare fără aer cu două etaje de pompare hidraulică cu recipient pentru compoziţia de vopsit separat (ambalaj original).


Fig. 118. Agregat mobil de pulverizare fără aer cu două etaje de pompare hidraulică, fără pompă de absorbţie-refulare şi cu recipient propriu pentru compoziţia de vopsit, fdxiat deasupra agregatului.

începerea lucrului se face, cum s-a a r ă t a t şi m a i îna in te , cu agregatu l perfec t c u ra t . Se reglează ag reg a tu l la p resiunea m in im ă, se in troduce sorbul în rec ip ien tu l cu com poziţia de vopsit , se conectează cablul electric p rin fişa respec tivă la r e ţe a u a de cu ren t şi se c o m u tă în t re ru p ă to ru l de pe tab lo u la „deschis".

A greg a tu l începe să funcţioneze la p resiunea m in im ă. O p era to ru l u rm ăreş te în acest caz ca p rin p isto lu l fă ră d u z ă să se scurgă în tr -u n v as t o t so lven tu l răm as d u p ă cu ră ţa re , p înă a p a re com poziţia de vopsit , î n acest m o m e n t se în tre ru p e adm is ia prin r id icarea degetului de pe


trăgac i , se as igură cu a ju to ru l m ecan ism ulu i de b locare şi se m on tează fi l tru l şi duza pisto lu lu i. D u p ă m o n ta re a lor, se ac ţ ionează reg u la to ru l p înă la ob ţine rea presiunii necesare de lucru, e fec tu îndu-se pe un panou

;

O 2 5 6 7Fig. 119. Schema de funcţionare a agregatului de pulverizare fără

aer, cu pompare hidraulică (piston şi diafragmă dublă) :1 — a r b o r e e x c e n tr ic ; 2 — p is to n ; 3 — re c ip ie n t d e u le i p e n t r u c o m p re s ie ;4 — s u p a p a d e a d m is ie a u le iu lu i ; 5 — d ia f r a g m ă d u b lă (m e m b ra n e ) ;6 — c a m e r a d e a d m is ie -c o m p re s ie a c o m p o z iţie i d e v o p s i t ; ^ — s u p a p a d e a d m is ie a c o m p o z iţ ie i ; 8 — s u p a p a d e r e f u la r e a c o m p o z iţie i c o m p r im a te s p r e p is to l ; 9 — f u r tu n d e a b s o r b ţ ie a c o m p o z iţie i d in r e c ip ie n t p r e v ă z u t c u s o rb ; 10 — p o m p ă a u x i l ia r ă d e a b s o r b ţ ie ş i r e f u la r e ; 11 — re g u la to r d e

p re s iu n e .

p r o b a pulverizării. D acă aceas ta este co respunză toare se trece la e x e c u ta r e a vopsitorie i respective. T ip u l de duză de pu lver izare se alege în con fo rm ita te cu tehnologia de vopsire s tab il i tă , ia r d im ensiunea ei, de felul şi v iscoz ita tea compoziţiei.

A m estecarea com poziţie i de v o p s i t din rec ip ien t se face cu a ju to ru l a m es tecă toare lo r electrice p o r tab i le (v. fig. 74 şi 75).

L a în tre ru p e rea pulverizării la pistol, com poziţia abso rb ită de po m p a aux ilia ră este t r im isă înapoi în rec ip ien t p r in t r -u n al doilea fu r tu n a ta ş a t para le l la cel de absorb ţie .

î n tabe lu l 20 s în t ind ica te carac ter is t ic i le tehn ice şi func ţiona le ale ag rega te lo r p e n t ru pu lverizare fă ră aer.

A gregatele cu p o m p are h id rau lică cu p is ton şi d ia fragm ă se produc, în ra p o r t cu m ăr im ea lor, cu ac ţ io n a re cu m o to r electric monofazic sau trifazic, cu sau fă ră p ro tec ţ ie an tiexp loz ivă . Cele cu deb it liber de p o m p a re a com poziţie i sub 2 1/min, s în t ech ip a te cu m o to a re electrice minofaz',ce, i a r cele cu debite pes te 2 1/min, cu m o to a re electrice monofazice sau trifazice.


T a b e lu l 20

ValoareaCaracteristici Unitatea agregat cu pomparede măsură agregat cu pomparepneumatică Si hidraulică liidraulică

(piston-t-diafragmă)

Puterea motorului electrickW — 04, - 2,0

Tensiunea de alimentare V — 110; 220; 380Presiunea aerului comprimat pentrualimentarea recipientului daN/cm2 3 - 8 —Presiunea de lucru a compoziţiei de

120-240vopsit daN/cm2 120-250Debitul de compoziţie de vopsit 1/min 1,1 - 5,0 1,2-5,8Capacitatea recipientului 1 20 - 50 20 (propriu) sau

capacitatea ambalajului

Lungimea furtunului compoziţieicomprimate m 5-1 0 5-1 0Masa netă a agregatelor kg 14-60 18-90Productivitatea m2/h 125-200 120-220Diametrul duzelor pistolului mm 0,18-1,09 0,18-1,04

Aceste din u rm ă agrega te 4p o t fi ech ipa te la nevoie şi cu m o to a re cu explozie (benzină) sau cu m o to a re p n eum atice ro ta t ive .

c) Pistolul de pulverizat, furtunurile de presiune înaltă. P isto lu l de pu lv e r iza t p e n t ru vopsire fă ră aer (fig. 120) este de o construc ţie specială , a d a p ta t ă acestu i s is tem şi se co m p u n e din :

Fig. 120. Piesele componente ale unui pistol de pulverizat fără aer :

1 — c o rp u l p is to lu lu i ; 2 — d is p o z i t iv d e b lo c a re a t r ă g a c iu lu i ; 3 t r ă g a c iu l ş i g a r d a lu i ; 4 — g a r n i tu r a d e te f lo n ; 5 — p iu l i ţ ă c u g î t ; 6 — f i l t r u la m e la r ; 7 — d u z ă d e p u lv e r iz a re ; 8 — p iu l i ţă d e f ix a r e a d u z e i ; 9 — in t r a r e a v o p s e le i .

212 Unelte, dispozitive, oparate şi utilaje folosite

— corpul p is to lu lu i cu d ispoz itivu l de ag ă ţa re 1, d ispozitivul de b loca re a t ră g a c iu lu i 2 şi h o lenderu l p e n tru fu r tu n u l de vopsea 9 ;

— trăg ac iu l cu g a rd a t ră g a c iu lu i 3 ;— acul o b tu ra to r p e n t ru înch iderea orificiului de vopsea, cu arcu l

său ;— p iu li ţa cu g î t 5 p e n tru f ix a rea f i l tru lu i lam ela r p en tru vopsea 6

şi g a rn i tu ra de teflon 4 p e n t ru f ixarea p iuliţei de corpul p i s to lu lu i ;— p iu liţa S p e n t ru fixarea duzei de pu lverizare 7.F u r tu n u r i le care conduc com poz iţ ia la p istol s în t con s tru i te d in tr-o

a r m ă tu r ă m eta l ică c ă p tu ş i tă cu u n tu b din m asă p lastică specială, de obicei teflon. E le au o lungim e de 5 — 10 m şi s în t p re v ă z u te la cap e te cu holendere, de prindere , care p e rm it ro t irea -p is to lu lu i şi în şu rubarea cu u şu r in ţă la ag reg a tu l de pom pare . Acestea t r e b u ie m a n ip u la te cu g r i jă , nu t reb u ie îndoite , ră su c i te sau lăsa te să se frece pe suprafe ţe le ab raz ive , deoarece, în afara de cos tu l lor rid icat, orice f isură c ît de sim plă se lărgeşte rap id sub efectul presiunii îna l te d in compoziţie , făcînd fu r tu n u l inutilizabil.

d) Duzele. Duzele de pu lverizare s în t de o construc ţie deosebită . R ea liza te din m eta le uşoare cu inserţi i foEyrte dure din c a rb u ră de wolfram sau de tu n g s ten , au p ra c t ic a te în acestea orificii foa r te fine de pu lverizară executate, p rin procedeul e lectro-eroziunii. P r in folosirea acestor c a rb u r i duzele po t rez is ta eroziunii r id ica te a p igm en ţi lo r din com poziţii la presiuni îna lte de. pulverizare.

Aşa cum se v ede în fig. 121, s în t t re i t ip u r i de duze de pu lver izare .

a b cFig. 121. Duze de pulverizare fără aer :

a — p e n t r u p u lv e r iz a re f in ă ; b — p e n t r u p u lv e r iz a r e o b iş n u i tă ; c — p e n t r up u lv e r iz a re c o n ic ă .

L a duza de pu lverizare f ină (F .F ) (fig. 121, a), fo rm a je tu lu i de p u lv e rizare este în genera l a lung ită , su b ţi indu -se spre capete . Această duză se p oa te deosebi d u p ă lung im ea ei m a i m are şi cu loarea neagră.

■Cartea zugravului şi vopsitorului 213

D uza p e n tru pu lver izare ob işnu ită (fig. 121, b) a re un j e t de p u lv e r iz a re a p la t iza t ve r t ica l şi su b ţ ia t la capete . Această duză asigură o .acoperire largă şi o su p ra p u n e re m in im ă şi se deosebeşte d u p ă lung im ea ei m ai m ică şi crom are.

D u za p e n tru pu lverizare conică (in cerc) (fig. 121, c) realizează o pu lve r iza re cu sec ţiune c ircu lară şi cu o d is t r ib u ţ ie un ifo rm ă în to a tă zona. D uza cu p r in d e o bucşă ce p o a te fi scoasă, p re v ă z u te cu caneluri p e n t ru a crea ac ţ iu n ea de pu lver izare şi fo rm area je tu lu i de pu lverizare ro tu n d .

Duzele se l ivrează, de obicei, în tr-o c u t iu ţă din m a te r ia l plastic cu ind ica ţ ia d im ensiun ilo r în ţoii sau în m m. în ta b e lu l 21 este d a ta c o re s p o n d e n ţa ţo li-m m .

Tabelul 21Dimensiuni Dimensiuni

to ii mm to ii mm

0,0 0 7 0 ,1 8 0 ,0 2 1 0 ,6 30 ,0 0 9 0 ,2 3 0 ,0 2 6 0 ,6 60 ,0 1 1 0 ,2 8 0 ,031 0 ,7 90 ,0 1 3 0 ,3 3 0 ,0 3 6 0 ,910 ,0 1 5 0 ,3 8 0 ,041 • 1 ,0 00 ,0 1 6 0 ,41 0 ,0 4 3 1 ,0 90 ,0 1 8 0 ,4 6 0 ,0 7 2 1 ,83

e) Alegerea duzei. L a alegerea duzei se ţ ine seam ă de v iscoz ita tea -compoziţiei p e n t ru v o ps it fiind în r a p o r t d irect p roporţ iona l . P e n t ru v isc o z i tă ţ i slabe se folosesc duze cu orificiu mic. pe c înd p e n tru viscozi- t ă ţ i m ai m ar i se pre fe ră folosirea duzelor cu orificiu cu d iam e tru m are .

C a n t i ta te a produsu lu i p u l ver iza t es te în func ţie de m ăr im ea orificiului duzei, iar gro-

jsimea peliculei es te d e te rm in a tă de d iam e tru l orificiului

îşi u n gh iu l de proiecţie. D ouă «duze av înd acelaşi orificiu, d a r •unghiurile de proiec ţie diferis e , lasă să t re a c ă aceeaşi can- ' t i t a t e de p rodus care se re p a r t i z e a z ă însă pe o în t indere tde su p ra fa ţă d iferită (fig. 122).

Fig. 122. Pulverizarea prin două duze cu acelaşi orificiu, însă cu unghiuri de pro

iecţie diferite.

Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite

A ceastă ca rac te r is t ică in f luen ţează ca l i ta tea vopsitorie i p rin fa p tu l că, d a c ă ,o com poziţie de o a n u m i tă v iscozita te , t re c în d pr in tr-o d u ză îi corespunde un ungh i de proiecţie b ine d e te rm in a t şi, deci, o p u lv e r i zare în condiţi i optim e, o aceeaşi compoziţie , t re c în d p r in tr-o altă. duză cu u n orificiu de acelaşi d ia m e tru însă cu u n ungh i diferit de p ro iec ţie, face ca re z u l ta tu l pu lver izăr ii s ă nufie sa t isfăcător .

L a alegerea duzei se m ai ţ in e seam ă şi de ra p o r tu l în tre ungh iu l de proiecţie al je tu lu i şi de m ăr im ea suprafe ţe i de v o p s i t ( tabelu l 22).

Tabelul 22

Caracteristici Unghiul de proiecţie a pulverizării

Suprafeţe întinse > 40°Suprafeţe de mărime mijlocie intre 25° şi 40°Suprafeţe mici 25°

Ca regulă genera lă se reco m an d ă să se folosească ungh iu l de proiecţie cel m a i m a re posibil, p e n t ru cel m a i mic orificiu de duză.

f) Pulverizări defectuoase. Cauze şi măsuri de remediere. Ca şi în cazul pu lverizării p neum atice , t o t astfe l şi la pu lve r iza rea fă ră aer es te necesar să se cunoască even tua le le cauze care p rovoacă o c ît de m ică dereglare a ins ta la ţie i , p e n t ru a se lua im ed ia t m ăsuri le c o re sp u n ză to a re de rem ediere, în vederea realizării unei pu lverizări cu rez u l ta te o p t i me. Cele m ai frecven te cauze sînt: incluziuni de aer, în fu n d area f i l t re lo r şi duzei, fu n c ţ io n a rea defectuoasă a ins ta la ţie i şi piese u za te ale p i s to lului.

Aerul închis în difuzor p o a te produce o p icu ra re la duza p is to lu lu i. P e n t ru e lim inarea ei se în d re a p tă pisto lu l în sus şi în jos de c î teva ori.

P e n t ru evacuarea aerului din conduc te , d u p ă pu n erea în fu n c ţ iu n e a ag rega tu lu i, se în d re a p tă p is to lu l fă ră duză în v a su l cu com poziţ ia de vopsit , p în ă ce je tu l devine reg u la t şi con tinuu . Se deconectează apo i a p a ra tu l de re ţe a u a electrică şi se m o n tează duza la pistol.

D acă v o p seau a nii iese din pistol, în seam nă că filtrele s în t în fu n d a te fie la adm is ie fie la ieşire.

în fu n d a re a duzei se m a i p o a te d a to r i şi p rezen ţe i u n o r co rpuri străine» cum s în t part icu le le de vopsea u sc a tă în co n d u c te în u rm a une i u t i l iză r i an te r ioare . M ajo r i ta tea acestor p a r t icu le sîn t r e ţ in u te de f i l tru l de admisie; to tu ş i unele d in t re ele a jung p înă la duza pe care o înfundă.


0 c u ră ţ i re com ple tă a ech ip am en tu lu i şi o f i l t ra re eficientă a co m p o ziţie i de v o p s i t s în t p rincipalele rem edii p e n tru ev i ta rea cauzelor în fundă- r ii f i l t re lo r şi duzei.

Compoziţiile de. v o p s i t la care g ranu le le m a te r ia le lo r com ponen te sînt. m ai m ar i decît cele ob işnu ite mijlocii, p o t consti tu i , de asem enea, cauze frecven te de înfundare . î n acest caz, se c o n s ta tă p rezen ţa în filtru a u n o r c a n t i t ă ţ i m ari de part icu le . P e n t ru e v i ta re a acestu i incoven ien t t r e b u ie folosită o duză cu orificiu m a i m are . A ceas ta însă p oa te duce la o m odificare a ca l i tă ţ i i pu lverizării şi acoperir i i su p ra fe ţe i respective. U n a l t rem ediu este şi acela de a folosi e lem ente f i l t ra n te de o d im ensiune superioară . . ■

în cele m ai m u lte cazuri se recurge la o m icşorare a v iscozită ţi i co m p o z iţie i, în lim etele perm ise de fabrică , care p o a te ev i ta în fundarea , d înd t o t o d a t ă pos ib i l i ta tea să se lucreze la presiuni m ai mici.

E s te im p o r ta n t de ş t iu t că în fu n d a rea f i l t ru lu i p roduce o defo rm are în proiecţia je tu lu i . Acest defect o p e ra to ru l îl p o a te a tr ibu i , e rona t , în fu n d ă r i i duzei. Acest lucru se p o a te co n s ta ta , c înd defectul în fundări i p e rs is tă ch ia r d u p ă r e p e ta te cu ră ţ i r i ale orificiului duzei.

Ca regulă generală , se c u ră ţă to a te filtrele de adm isie sau de ieşire cel p u ţ in o d a tă pe zi. N eglijarea acestei cu ră ţ i r i conduce la o pu lverizare d e fo rm a tă , com parab ilă cu cea a une i duze în funda te .

D acă pro iec ţia pu lverizării p rez in tă o zonă cen tra lă com pac tă , c u p r in să sus şi jos de proiecţii separa te , aceas ta se da to re ş te unei foa r te s la b e presiuni de pu lver izare p e n tru duza aleasă. O pu lverizare d e fe c tu oasă m ai p o a te fi a t r ib u i tă şi une i com poziţii p rea vîscoase p e n tru duza respec tivă . în am bele cazuri se r id ică p resiunea sau se adaugă so lven t p e n t ru a m icşora v iscoz ita tea produsului.

P e n t ru ob ţine rea u n o r rez u l ta te de pu lver izare scon ta te , nu t reb u ie folosită o presiune superioară celei necesare, deoarece o presiune excesivă red u c e d u ra ta de folosire a ins ta la ţ ie i şi p roduce - o risipă inu ti lă a com poziţ ie i de vopsit .

P roiecţii d e fo rm ate sau ne regu la te s în t p roduse de o duză cu orificiu o b s t r u a t sau u za t . Aceleaşi defecte p o t fi c au za te şi de o m o n ta re n e în g r i j i t ă a acului o b tu ra to r . Se reco m an d ă a se da o a te n ţ ie deosebită a r t icu la ţ ie i acestu ia , care nu t reb u ie să fie nici p rea rigidă d a r nici prea m obilă . De asem enea, t reb u ie a s ig u ra tă c u ră ţen ia acului p e n tru a se e v i ta o u zu ră p re m a tu ră a a r ticu la ţie i .

g) Curăţirea instalaţiei de pompare şi înlocuirea unei com poziţii cu alta . C ură ţirea insta la ţ ie i t reb u ie e fec tua tă cel p u ţ in o d a tă pe zi şi ch ia r de m a i multe, ori, ţ in în d seam ă de condiţiile de u til iza re şi com poziţia folosită . P e n t ru aceas ta :


— se deconectează in s ta la ţ ia de r e ţe a u a electrică ;— se scade p resiunea com poziţie i în d rep t în d p isto lu l în va su l de

a l im en ta re şi se apasă pe trăg ac i p înă se scurge to a tă com poziţia de v o p s i t ;

— se aşază sorbul în tr -un vas co n ţin înd so lven tu l r e c o m a n d a t d e fabrică , co respunză to r compoziţiei. Cînd so lven tu l a p a re în pistol, se d ir i jează în rezervoru l său p înă iese cu ra t .

P e n t ru sch im barea com poziţie i co lora te cu a l ta de a l tă culoare sau de a l t t ip , se p rocedează m ai în tî i la o spălare, d u p ă care se aşază so rbu l în vasu l com poziţie i respective de vopsit . Se d ir i jează p istolul în r e zervoru l so lven tu lu i şi se apasă pe tră g a c i p înă cînd a p a re com poziţ ia cea nouă de vopsit , e lim inînd astfe l so lven tu l ră m a s în corpul pom pei şi în fu r tu n u l de a l im en ta re a pistolului.

Se c u ră ţă duza, se rem on tează în p istol şi se re ia lucrul.Se recom andă ca spălările să fie e fec tua te c ît m ai des şi cu mici c a n t i t ă ţ i

de solvent, fiind m ai eficiente ca u n a sau două spă lă r i cu c a n t i tă ţ i m ari de solvent.

L a te rm in a re a lucrului, se spală pom pa, fu r tu n u r i le şi p isto lu l c h ia r d acă in s ta la ţ ia nu se u tilizează în z iua u rm ă to a re .

h) Indicaţii generale. L a folosirea agrega te lo r de p u lverizare fără. ae r se v a ţ in e seam ă de u rm ă to a re le consideren te genera le :

— racorduri le fu r tun u r i lo r , legăturile şi suprafe ţe le de raco rd a re a pistoalelor, fu r tu n u r i le pom pelor etc. se m an ipu lează cu grijă . O s im p lă f isură se lărgeşte ra p id sub efectul presiunii în a l te d in com poziţ ia d e v o p s i t ;

— fu r tu n u l care conduce com poziţia sub presiune la pistol, ca o r ice fu r tu n de în a l tă presiune, nu t re b u ie îndo it d u p ă o cu rb ă cu o rază m a i mică de 10 cm. U n f u r tu n care a su ferit o s p ă r tu ră , este u n fu r tu n p ie rd u t (nefolosibil) ;

— s ta rea fu r tu n u r i lo r t reb u ie ve r if ica tă periodic, p e n t ru a descoperi even tua le le defecte sau u rm e de u zu ră susceptib ile să p roducă v re -o r u p t u r ă ;

— este s t r ic t in terzis să se dem onteze fu r tu n u l sau p istolul fă ră a. în t re ru p e com ple t p resiunea d in p o m p ă ;

— este s tr ic t interzis, de asem enea, să se sch im be duza sau inversoruR fără a verifica dacă t iă g ă to ru l p isto lu lu i este f ix a t în poziţia „închis"" şi dacă po m p a nu este sub presiune ;

— pistolul t re b u ie considerat, în t im p u l cînd p o m p a este sub p re s iu n e , ca u n utila j periculos ; se v a ev ita m an ip u la rea sa, ch ia r fă ră duză, î a apropierea persoane lo r care se află pe şantier.


F. IN S T A L A T II P N E U M A T IC E P E N T R U A P L IC A R E A C O M P O Z IŢ IIL O R D E F IN IS Ă R I D E C O R A T IV E IN R E L IE F

0 in s ta la ţ ie p n e u m a tic ă folosită p e n t ru ex ecu ta rea finisărilor deco - r a t iv e în relief (calcio-vecchio) se com pune în principiu d in tr -u n agrega t ■de aer co m p rim at , rec ip ien t şi p isto l pu lv e r iza to r adecva t , cu care, p rin stropire , se aplică pe p e re ţ i şi uneori pe ta v a n e , diverse compoziţii , p re p a ra te co respunzător, cu v iscoz ita te medie, av înd consis ten ţa de 12 — 15 cm, m ă s u ra tă cu conul e talon.

1. AGREGATELE DE AER COMPRIMATAgregatele de aer c o m p r im a t folosite s în t cele descrise în su b c a p i

to lu l p receden t (v. şi fig. 101 şi 102).

2 . PISTOLUL DE STROPITPisto lu l de s t ro p i t (fig. 123) este com pus din corpul p isto lu lu i 1

cu mîner, t răg ac iu l 2, şu ru b u l de reglare 3 care asigură reglarea fină a deb itu lu i de m ateria l , şu rubu l de reglare fină a aerului 4 şi duza 5.

Fig. 123. Pistol de stropit compoziţii pentru finisări decorative în relief : a — c u f u r tu n d e le g ă tu r ă la re c ip ie n tu l c o m p o z iţie i ;

b — c u re c ip ie n t -p î ln ie m o n ta t p e p is to l.


R ecip ien tu l de m a te r ia l sub presiune (v. fig. 124) se c o m p u n e d in tr -u n v as cilin-

Fig. 124. Recipient de 25—50 1 capacitate, dric 9 de 25 — 50 1 capaci- pentru compoziţii de stropit. t a t e f ix a t în p o z i ţ i e 'v e r t i

cală p r in t r e i supor tu r i , prev ă z u t în fund cu u n ş tu ţ la care se racordează fu r tu n u l 7, care a l im ente a z ă pistolul. P e ş tu ţu l din fu n d u l rec ip ien tu lu i este m o n ta t un ro b ine t 16, care reglează deb i tu l de m ateria l . L a p a r te a superioară rec ip ien tu l se închide e tanş cu u n capac 10 p rin in te rm ed iu l a şase cleme re glab ile 11, care se s tr îng cu ş u ru b u r i f lu ture . Capacul are m o n ta t pe f a ţa ex te r ioa ră d is t r ib u i to ru l de aer în tre recipient, şi pistol, com pus din ro b in e tu l de reglaj al ae ru lu i spre p istol 12, rob ine tu l de adm isie a aeru lu i în rec ip ien t 13, m a n o m e tru l p e n t ru ind icarea presiunii în rec ip ien t 14 şi m a n o m e tru l p e n t ru ind icarea presiunii la p istol 15. D is tr ib u i to ru l es te p re v ă z u t cu ra co rd u r i p e n tru fu r tu n u l de aer 6 spre p istol şi raco rdu l p e n t ru fu r tu n u l de aer ÎS care a l im en tează cu aer in s ta la ţ ia de s t ro p i t de la u n com presor. P e capacu l rec ip ien tu lu i este m o n ta t , de asem enea, u n rob in e t de evacuare 17 a aeru lu i din rezervor, p e n tru scoaterea de sub presiune.

P is to lu l de s t ro p i t p o a te fi a l im e n ta t cu m a te r ia l p r in fu r tu n u l de la ' rec ip ien tu l sub p res iune (fig. 124) sau p rin recipientul-p îlnie S, care se p o a te m o n ta la pistol în locul fu r tunu lu i . A lim en ta rea cu! aer n ecesa r pu lverizării m a te r ia lu lu i se face p r in fu r tu n u l 6 r a c o rd a t la recip ien t, în cazul alim en tă r i i cu m ate r ia l de la acesta, sau d irect de la com presor , în cazul a l im entă r i i cu m a te r ia l p rin pîlnie.

3 . RECIPIENTUL DE MATERIAL


Q

Fig. 125. Instalaţii mobile de stropit compoziţii pentru finisări decorative în relief, montate pe cărucior :

a — c u re c ip ie n tu l -p î ln ie m o n ta t p e p is to l ; b — c u re c ip ie n tu l s e p a ra t .

î n tabe lu l 23 s în t ind ica te carac ter is tic ile tehn ice şi func ţiona le ale ins ta la ţie i p e n tru s t ro p i t compoziţii, p rodusă de în t re p r in d e re a „G M artie" d in Tim işoara .

în fig. 125 si'nt p rezen ta te două in s ta la ţ i i m o d ern e de. s trop it c o m p o ziţii p e n t ru finisări decora tive în relief m o n ta te pe cărucior, u n a cu


Tabelul 23-

Caracteristici Unitatea de măsură Valoarea

Pistolul:— masa netă kg 1,120— diametrul duzelor mm 2,5 ; 3,0 ; 3,5; 4,0 ;

5,0; 6,0Recipientul:

— capacitatea i 25-50— presiunea maximă de lucru daN/cm2 4— masa netă kg 22-34

Pîlnia :— capacitatea 1 3— masa netă kg 0,350

Tubul flexibil pentru aer :— diametrul interior mm 6— lungimea m 10

Tubul flexibil pentru compoziţie :— diametrul interior mm 19— lungimea m 10

Consumul maxim de aer m3/h 2,5Productivitatea m2/h 35

recipientul-p îln ie m o n ta t pe p istol (fig. 125, a), iar cea la ltă cu rec ip ien tu l se p a ra t (fig. 125, b).

Pistoale le aces to r ins ta la ţ i i s în t d o ta te şi cu duze cu orificiu m ai m are şi an u m e de 8,5 şi 10 m m d iam etru .

4 . MODUL DE FUNCŢIONARE

P e n t ru fun c ţ io n area în b u n e condiţii a ins ta la ţie i este necesar să se efectueze u rm ă to a re le o p e r a ţ i i :

— se face legă tu ra p r in t r -u n fu r tu n de cauciuc cu rec ip ien tu l co m p o ziţiei de la ag rega tu l de aer co m p rim at , care să asigure o presiune de8 d a N /c m 2 şi u n deb it de circa 0,1 m*/min ;

— se raco rdează fu r tu n u l de aer 6 cu u n c a p ă t la d is tr ib u i to ru l de aer de pe capacu l rec ip ien tu lu i iar cu celălalt c a p ă t la p i s t o l ;

— se raco rdează fu r tu n u l p e n t ru m a te r ia l 7 la ş tu ţu l de la recip ient şi la p is to l ;

— se desface capacu l rec ip ien tu lu i şi se to a rn ă com poziţia ce u rm ează a fi pusă în operă , lăsîndu-se u n spa ţiu liber de 2 0 % din ca p a c i ta te a rec ip ien tu lu i spre a se asigura o pe rnă de aer suficient de m are care să


preseze asup ra compoziţiei. Com poziţia in tro d u să t reb u ie să fie om ogenă, a v în d v iscoz ita tea şi g ran u lo z i ta tea prescrisă ;

— se cu ră ţă su p ra fa ţa de e tanşare , se f ixează capacu l 10 p rin strîngerea un ifo rm ă a şu ru b u r i lo r cu cleme 11, apoi se închid to a te robinetele ;

— se deschide ro b ine tu l p e n t ru adm isia aeru lu i în recip ient 13, apoi rob ine tu l 16 p e n tru adm isia com poziţie i la pistol, p rin f u r tu n u l flexibil 7 ;

— cînd c o n p o z i ţ ia a a juns la p isto l se deschide rob ine tu l 12 pen tru accesul ae ru lu i necesar nulverizării com poziţie i şi se apasă pe trăgac iu l2 al p i s to lu lu i ;

— p en tru ob ţine rea unu i je t o p tim de m a te r ia l se reglează deb itu l de aer de la v e n t i lu l 4 al p i s to lu lu i ;

— p e n tru ob ţine rea unei dispeisii fine, uniforme, se foloseşte u n ra p o r t m a re ae r /m a te ria l , iar p e n t ru ob ţine rea u iu i p ro iec tă r i sub form ă de stropi, acest ra p o r t se reduce ;

— în funcţie de v iscoz ita tea şi g ra n u la ţ ia compoziţiei, se reglează p resiunea in rec ip ien t în limitele 0,5 — 4 d a N /c m 2 şi la p istol în limitele 4 — 8 d a N /c m 2. R eg larea presiunii se face ac ţion înd a su p ra ro b in e te lo r a f la te pe capacu l recip ientului, lîngă cele două m a n o m e tre 14 şi 15. Cînd în locul rec ip ien tu lu i se foloseşte pîlnia, reglarea aerului necesar pu lverizării compoziţiei se face d irect de la sursa de aer c o m p r im a t . O bţinerea deci pe su p ra fa ţa su p o r t a u n u i finisaj în relief cu s trop i m a i m ari sau m a i mici, de. fo rm ă ro tu n d a sau ap la t isa tă , este în funcţie de adm isia aerului com prim at, de consis ten ţa compoziţiei şi de d is ta n ţa la care se ţ ine p istolul de su p ra fa ţa suport .

D u p ă ce se goleşte com poziţia d in recip ient se închide, de la sursa de aer co m p rim at , accesul aerului în recipient, apoi se deschide rob ine tu l 17 p en tru evacuarea aerului din rec ip ient şi c înd am bele m an o m etre ind ică presiunea zero se deschide capacu l 10 şi se to a rn ă din nou com poziţ ie în recipient.

L a* te rm in a rea lucrului se spală b ine recip ientul, fu r tu n u l şi p is to lu l t rec în d p r in ele apă sub presiune, apă care a fost in trodusă în p rea lab il în recipient. D u p ă te rm in a rea acestei opera ţii se spală şi ex te r io ru l instalaţiei.

G. PROCEDEE SPECIALE DE ACOPERIRE A SUPRAFEŢELOR SUPORT

P e n t ru realizarea u n o r acoperiri cu compoziţii de v ops it a s u p r a feţelor suport şi în p rim ul r înd a celor metalice, în t r -u n r i tm rap id şi în p roducţie de m are serie, s-au p reconizat o serie de procedee speciale


care p rezin tă a v a n ta je su b s tan ţ ia le fa ţă de vopsirea p rin m etode o b iş n u i te a t î t de ordin economic c î t şi din p u n c tu l de vedere al eficienţei, al s im pli tă ţ i i procedeelor de aplicare şi al condiţiilor igienice de m uncă.

D in tre procedeele speciale de acoperire cu pelicule, se v o r descrie cele care po t fi folosite pe şantierele şi în atelierele în trepr inderi lo r de con s tru c ţ i i şi anum e: vopsirea în c îm p electrostatic , vopsirea p rin sinteri- zare şi m eta lizarea . •

1. VOPSIREA IN ClMP ELECTROSTATIC

Procedeu l vopsirii în c îm p electrostatic constă în pu lverizarea particu le lor de vopsea încărca te cu sarcini electrice nega tive si d ir i ja rea lor spre piesa care se acoperă. încă rca tă la ri 'ndul ei cu e lec tr ic ita te pozitivă. I n t r e su rsa de particu le pu lver iza te şi piesă se produce un cîmp electrosta tic în care electronii emişi de ca to d încarcă cu sarcină nega tivă particu le le de vopsea, care se în d reap tă , respectînd legile c îm purilor electrice, spre piesa în cărca tă Cu sarcină electrică con tra ră , pe care se depun.

Piesele s în t legate şi la p ă m în t p e n t ru ev ita rea eventuale lor e lec tro c u tă r i .

P e n t ru ca sensul c îm pului să fie to t t im p u l acelaşi (de la polul negativ la cel pozitiv) se foloseşte o sursă de e lec tr ic ita te cu deb ita re de curen t

con tinuu . In te n s i ta te a folosită este de 60 — 120 kV.

C uren tu l con tinuu de îna ltă tens iune se ob ţine din cu ren tu l de la re ţea de 50 Hz, care este t r e c u t p r in t r -u n gen e ra to r a lcătu i t d in tr -u n t ra n s fo rm a tor , p e n t ru realizarea curen tu lu i de îna l tă t e n siune şi u n redresor cu tu b u r i electronice, care tra n s fo rm ă cu ren tu l alt e rn a t iv în cu ren t cont inuu .

In s ta la ţ ia de vopsit se Compune d in tr -u n r e zervo r de vopsea care

Fig. 126. Schema vopsirii electrostatice cuf pistol cu cupă pulverizatoare :

1 — c u p ă d e p u lv e r iz a re c e n t r i fu g a lă ; 2 1 — p ie s a d e v o p s i t ; 3 — tu b d e a l im e n ta re c u v o p s e a ; 4 — d r u

m u l p a r c u r s d e p a r t ic u le le d e v o p s e a .

Cartea zugravului şi vopsitorului

asigură a l im en ta rea unu i

p ă tru n z în d în zona ion iza tă 'se încarcă cu e lec tr ic ita te ,n ega tivă şi, d ispersîndu-se Flg- 127‘ Cupa Ş ™ 1'0 elecU'°statlca omogen sub foi m ă de ceaţă, se depune pe piesa de vopsit .

î n t r e cupa p u lve r iza toa re şi piesă treb u ie m e n ţ in u tă o a n u m ită d i s ta n ţă care este în funcţie de ten s iu n ea de lucru şi an u m e 1 cin p e n tru fiecare 4 000 V. P e n t ru 60 kV, deci, d is ta n ţa m in im ă este de 15 cm, i a r p en tru 120 kV, 30 cm. O apropiere prea m are in tens if ică emisia de electroni, aeru l se ionizează şi se produc, descărcări electrice sub form ă de arc, care produc defecţiun i în in s ta la ţ ia de vopsire şi p rez in tă pericol de incendiu.

Vopsirea se p o a te face şi cu a p a ra te p o r ta t iv e com puse d in tr -u n pistol (fig. 128) cu o cupă ro ta t iv ă an g ren a tă p r in tr-o t i j ă de că tre un mic m o to r asincron, m o n ta t la celălalt capă t . Mînerul m eta lic şi carcasa m o to ru lu i fac corp com un cu m asa pistolului, în t im p ce cupa ro ta t iv ă es te sp r i j in i tă de o ţe a v ă izolată. T răgac iu l p isto lu lu i lucrează în doi t i m p i ; o u şoară ap ăsare pe tră g a c i declanşează ro tirea cupei ro ta t iv e Şi ap a r i ţ ia c îm pulu i de îna l tă tensiune ,; ac ţ ion înd m ai d ep a r te pe tră g a c i se p e rm ite adm isia vopselei. D înd d ru m u l trăgaciu lu i, se opreşte în p r im u l


Fig. 128. Pistol pentru pulverizare centrifugală în cîmp electrostatic.

r înd adm isia vopselei şi apoi se în tre ru p e c u ren tu l de îna l tă tensiune . G re u ta te a p isto lu lu i este circa 1,800 kg.Compoziţiile ap lica te cu p istolul pu lv e r iza to r a c ţ io n a t cu aer co m p r i

m a t po t fi folosite şi în vopsirea e lec trosta tică . î n acest caz, vo p seau aeste pu lve r iza tă cu un pistol clasic cu aer c o m p rim a t î n t r -u n cîm p creat de o re ţea (grilă) de. fire. m eta lice con ec ta te la tens iunea în a l tă a genera to ru lu i (fig. 129). P r in ionizarea aerului şi p reda rea sarcinilor electrice particu le lo r de vopsea, a- cestea, încărcîndu-se cu sa rcini de aceeaşi po la r i ta te , se fragm en tează şi se resping în tre ele pu lveriz îndu-se foar te fin, f iind a t ra se t o to d a tă de-a lungul liniilor de fo r ţă de că tre piesa de aco perit , conec ta tă la p o t e n ţ i alul opus.particu le lo r este influen-

Fig.

l —

129. Pulverizare mecanică cu transport electrostatic :

p is to l p u lv e r iz a to r c u a e r c o m p r im a t ; 2 — t r a n s f o r m a to r d e în a l tă te n s iu n e ; 3 — r e ţe a m e ta l ic ă c o n e c ta tă la t r a n s f o r m a to r u l d e în a l tă te n s iu n e ; 4 — p ia s a d e v o p s i t ; 5 — c a le a d e r u

la r e a t r a n s p o r to r u lu i c o n e c ta tă la p ă m în t .

S-a c o n s ta ta t că tra iec to r ia şi devierea ţ a ţ ă de :

— fo r ţa e lec trosta tică ;— v i teza iniţia lă în m o m en tu l intrării în c îm pul e lectrostatic ;


— frecarea aerului, care este invers p ropo rţ iona lă cu d iam e tru l particulei.

Pierderile de vopsea (care s în t minime) vo r fi cu a t î t m a i mici cu cît fo r ţa e lec tros ta t ică v a fi m ai m are decît celelalte forţe m en ţio n a te m ai îna in te , ca re acţionează asup ra particulelor. în acest caz re z u l ta n ta t u t u r o r aces to r fo r ţe (în care p red o m in an tă este fo r ţa e lec trosta tică) d ir i jează par t icu la de vopsea de-a lungul liniilor de fo r ţă ale c îm pulu i creat, p înă la piesa de vopsit, legată la o p o la r i ta te opusă şi la p ăm în t , u n d e îşi p ierde sarcina.

L a com poziţia folosită treb u ie a d ă u g a t un so lvent co rec tor în ceea ce p r iveş te rez is t iv i ta tea şi c o n s ta n ta dielectrică.

Consumul specific p en tru u n s t r a t de compoziţie de v o ps it este de SO— 120 g /m 2 de su p ra fa ţă vopsită .

P rocedeul de vopsire e lec trosta tică se aplică pe o g am ă v a r ia tă de p roduse d in m ate r ia le a t î t conductib ile , c î t şi neconductib ile (lemn, cauciuc, sticlă, m a te r ia le p lastice e tc . ) -

La m ater ia le b u n e conducă toare de e lectric itate , însuşi obiectul form ează electrodul pozitiv. L a m ater ia le izolatoare se aplică, în in terio ru l lor, o su p ra fa ţă m eta lică care se leagă la p ă m în t şi îndeplineşte ro lu l de electrod pozitiv.

Aplicarea "procedeului de vopsire e lec trosta tică este h o tă r î tă de fo rm a şi dimensiunile piesei p recum şi de m ărim ea seriei p rodusulu i.

O folosire p o tr iv i tă a vopsirii e lectrosta tice este aceea p e n tru piesele confecţionate din plasă de sîrm ă sau sub form ă de g ră ta r la care se o b ţine o economie su b s tan ţ ia lă de m a te i ia l şi m anoperă .

P r in t re av an ta je le vopsirii e lectrostatice se re lev ă condiţiile de m uncă sanitar-ig ienice corespunză toare , consum redus de vopsea şi m anoperă şi ra p id i ta te a execuţie i (p ro iec tarea vopselei, făcîndu-se în general n u m a i pe u n a din feţele obiectului).

Are d e z a v a n ta ju l că se p o t produce incendii în cazul descărcăi'ilor electrice sub form ă de arc, care p o t avea loc în tre cupa ro ta t iv ă şi piesa care se vopseşte.

2 . ACOPERIREA SUPRAFEŢELOR METALICE CU MATERIALE PLASTICE PLUVERULENTE, TOPITE

în u lt im ii ani a fost a d o p ta t u n nou procedeu de p ro te ja re a s u p ra fe ţe lo r metalice, p rin acoperirea lor cu u n s t r a t de m ater ia le p lastice sub formă de peliculă o b ţ in u tă p rin top irea lor.

Aceste pelicule s în t omogene, uniform e, cu o rez is ten ţă m are la coroziune fa ţă de a n u m ite su b s ta n ţe chimice şi cu p ro p r ie tă ţ i b u n e electro izolante şi term oizolan te .


Materialele p lastice cele m ai folosite s î n t : polietilena, a c e to b u t i ra tu l de celuloză, nailonul şi policlorura de vinii.

Suprafeţele m eta lice care u rm ează a fi acoperite s în t p re g ă t i te cu deosebită a ten ţ ie p rin sab lare şi c u ră ţ i te de orice fel de im p u r i ta te .

Acoperirea cu pulberi to p i te se face fă ră o p realab ilă p re lu c ra re a s t ra tu lu i su p o r t (grunduire , chitu ire , şpacluire etc.).

Procedeele folosite p e n tru acoperire s î n t :— prin pu lverizare în flacără cu p is to lu l ;— prin cu fundarea piesei în tr -u n s t r a t de pu lbere flu id izat ;— prin aplicarea e lec trosta tică a pulberii pe su p ra fa ţa m e ta lică .Obiectele ca re se acoperă t reb u ie [să aibă ungh iu r i ro tu n j i te , ia r

sudurile b ine ne tez i te şi fă ră pori.a) Acoperirea prin pulverizare a pulberii în stare topită. Se ob ţine

cu a ju to ru l u n u i p isto l special, a sem ăn ă to r becului de su d u ră , p rin cen tru l că ru ia se suflă pu lbere de m ater ia l plastic cu a ju to ru l ae ru lu i comprimat.. P u lb e rea trece în d rep tu l unei flăcări ox ipropanice, cu te m p e ra tu ră c î t m a i scăzută p e n tru a nu deg rada m a te r ia lu l care se topeşte , ia r to p i tu r a se răsp îndeş te pe su p ra fa ţa obiectului, acoperindu-1 cu o peliculă ade ren tă . O biectul este în prea lab il în.călzit la o te m p e ra tu ră de 2 2 0 —250°C, ia r f lacăra p isto lu lu i este re la tiv scu r tă , p en tru a lim ita la o frac ţ iune de secundă t im p u l în care este t r a v e r s a tă de par ticu le le de m a te r ia l plastic.

b) Acoperirea în pat de pulbere fluidizată. E s te un procedeu care a căpă - t a t aplicaţii din ce în ce m ai largi p r in s im p li ta tea care-1 carac terizează şi p r in realizarea u n o r p ro d u c t iv i tă ţ i deosebit de ridicate.

P rinc ip iu l acestu i procedeu constă în punerea unu i obiect f ierb in te în co n tac t cu pu lberea m ate r ia lu lu i plastic , care, top indu -se p rin a tingere cu acesta , ade ră pe su p ra fa ţa respectivă . P e n t ru u şu ra rea in troducerii şi mişcării obiectu lui în p a tu l de pu lbere c o m p ac tă se p rocedează la fluidificarea ei p rin aplicarea u n u i cu re n t ascenden t de gaz. în c u re n tu l de gaz par ticu le le de pu lbere se p u n într-o m işcare tu rb u le n tă , încetînd de a m ai consti tu i un s t r a t com pact . î n acest s tad iu se co m p o rtă ca un fluid, oferind o rez is ten ţă slabă la scufundarea u nu i obiect în interiorii 1 m asei sale şi cu rg înd în ju ru l acestu ia la fel ca u n fluid.

Procesu l de acoperire a une i sup ra fe ţe în p a t de pu lbere f lu id iza tă co m p o r tă u rm ă to a re le o p e r a ţ i i :

— preîncălzirea obiectului care se finisează ;— cu fundarea în pu lberea f lu id iza tă ;— în d e p ă r ta rea excesului de pu lbere ;— coacerea în cup to r .


O biectul f ie rb in te (260—330°C), m e n ţ in u t în poziţie su sp en d a tă cu a ju to ru l unei sîrme este a fu n d a t reped*; în pulbere. P r in tr -o mişcare uşoară a obiectului în p a tu l de pulbere se produce un co n ta c t c ît m a i uniform al suprafe ţe i acestu ia cu particu le le de pulbere, realizîndu-se u n s t r a t a coper i to r de grosime un ifo rm ă . D u ra ta de a fu n d a re este cuprinsă in tre 3 şi 10 secunde, în funcţie de grosim ea peliculei p rev ăzu tă a fi o b ţ in u tă . Grosimile peliculelor p o t fi cuprinse în tre 100 şi 400 microni. Grosimile m ari se o b ţin p rin cu fundări succesive ale obiectului în m asa pulberii.

în d e p ă r ta r e a excesului de pulbere de pe su p ra fa ţa obiectu lui se face fie p rin scu tu ra rea , fie p rin suflarea cu un je t de aer com prim at. In cazul obiectelor cu o cap a c i ta te te rm ică mică (plase metalice), după acoperirea lor cu pulbere, se re in tro d u c în c u p to r cu o te m p e ra tu ră de 270°—310°C. D u ra ta de răm înere în c u p to r treb u ie să fie a t î t c î t să se ob ţină o acoperire netedă şi lucioasă ; în genera l va r iază în tre c îteva secunde şi circa 90 secunde. încălzirea pre lung ită p rovoacă volati l izarea p las tif ian ţilo r şi modificarea culorii peliculei.

c) Acoperirea cu pulberi în eîmp electrostatic. Constă în depunerea m ater ia lu lu i de acoperire în form ă de pulbere prin folosirea unu i c.împ electric, pe su p ra fe ţe reci sau uşor preîncălzite.

P r incip iu l aplicării e lec trosta tice a pulberii de m ate r ia l plastic este acelaşi ca şi la vopsirea e lectrostatică.

Par t icu le le de pulbere, porn ite d in tr -u n pistol de construc ţie s p e cială si în cărca te cu e lec tr ic i ta te nega tivă , se d irijează sub form ă de nor spre obiectul rece sau pre încălz it care se finisează, încărca t cu e lec tr ic i ta te pozitivă, îl învăluie şi se dep u n pe su p ra fa ţa lui, a t î t pe p a r tea d in fa ţă , c ît şi pe p a r te a din spate.

Obiectele reci se acoperă cu un s t r a t uniform de pu lbere care aderă pe su p ra fa ţa lui, după care are loc fenom enul de respingere în tre s t r a tu l depus şi par ticu le le p ro iec ta te p rin pulverizare. O biectul acoperit cu pu lbere este încălzit pen tru to p irea acesteia, fie în tr -u n c u p to r cu raze infraroşii, sau cu aer cald, fie p rin încălzire prin inducţie. T e m p e ra tu ra de încălzire dep inde de n a tu ra pulberii.

Grosimea peliculei astfel o b ţ in u te este de 50 la 500 microni, în funcţie de n a tu ra pulberilor.

Obiectele p re încălz ite se acoperă cu pelicule m ai groase, deoarece par ticu le le ven in d în co n tac t cu su p ra fa ţa obiec tu lu i se încălzesc şi devin m ai bune conducă toa re de e lectric itate , depun îndu-se astfel în grosimi care p o t a junge pînă la 1 500 microni.


P r in procedeul acoperirii cu m a te r ia le p las tice pu lv e ru len te , t o pite , se o b ţin pelicule dure , lucioase cu o gam ă largă de n u a n ţe deschise, co n s t i tu in d nu n u m a i s t r a tu r i p ro tec to a re d a r şi decorative.

3 . METALIZAREA SUPRAFEŢELOR PRIN PULVERIZARE

Procedeul de m eta l izare a sup ra fe ţe lo r constă în acoperirea e lem en tu lu i care t re b u ie p ro te ja t cu un a l t m e ta l r e z is ten t Ia oxidare , cum este de exem plu acoperirea pieselor de oţel u u n s t r a t de zinc. Zincul es te m e ta lu l cel m ai folosit şi care oferă o p ro tec ţie excelen tă con tra agenţilor atm osferic i şi chimici.

P e şantier , elem entele m eta lice se m eta lizează cu o ins ta la ţ ie specială de pu lverizare (fig. 130), la care m e ta lu l de acoperire to p i t este îm proşca t

1 — c o m p re s o r d e a e r ; 2 — r e z e r v o r ta m p o n ; 3 — f i l t r u d e a e r ; 4 — b a te r ie p e n t r u r e g la r e a p re s iu n i i a e r u lu i ; 5 — tu b d e o x ig e n ; 6 — tu b d e a c e t i le n â ; 7 — b a te r ie p e n t r u r e g la re a p r e s iu n i i a c e t i le n e i ş i o x ig e n u lu i ; 8 — f u r tu n p e n t r u a c e t i le n ă ; 9 — f u r tu n p e n t r u o x ig e n ; 10 — f u r tu n p e n t r u a e r ; 11 — s î rm ă p e n t r u m e ta l iz a r e ; 12 — s u p o r t p e n t r u s î r m ă ; 13 — p is to l d e m e ta l iz a r e ; 14 — p ie s a

d e m e ta liz a t .

pe su p ra fa ţa care treb u ie p ro te ja tă , cu a ju to ru l unu i p istol a s e m ă n ă to r cu cel de vopsit . T opirea m e ta lu lu i se realizează p r in trecerea acestu ia p r in tr -u n arc vo lta ic sau p r in tr-o flacără oxiacetilenică, ia r p ro iec tarea se face cu a ju to ru l aerului co m p rim a t . P ică tu r i le de m e ta l t o p i t s în t pu lver iza te p înă la d im ensiunea de 50 —100 microni.

Cu c ît s t r a tu l de acoperire este m a i gros, cu a t î t d u ra ta lui în t im p este m a i m are. A ceastă grosime însă nu poa te creşte ne lim ita t , deoarece de la o a n u m ită grosim e pelicula m eta lică se desface în foi. D u ra ta în t im p a s t ra tu lu i de acoperire dep inde în m are m ăsu ră de g rad u l de v ic iere a aerului cu gaze industr ia le . Astfel un s t r a t de zinc de 600 g /m 2, ap l ica t la cald, are o d u ra tă teore tică în aer c u ra t de circa 60 a n i ; în c l im a t


ind u s tr ia l norm al de circa 15 a n i ; în aer v ic ia t du rează n um ai 7 —8 ani. D in aceas tă cauză pes te s t r a tu l de zinc se aplică u n s t r a t p ro tec to r de vopsea sau lac care-1 p ro te jează îm p o tr iv a ac ţiun ii corosive a agenţilo r atmosferici.

în a in te de a se aplica s t r a tu l de acoperire, su p ra fa ţa care se m e ta l i zează t re b u ie p re g ă t i tă cu a te n ţ ie respec tînd cu s t r ic te ţe indicaţiile d a te la subcap . C. Suprafe ţe le m eta lice se recom andă a fi cu ră ţ i te p rin sab lare , ope ra ţ ie care produce t o to d a t ă şi rug o z i ta tea necesară ca pelicula de acoperire să adere b ine pe s t r a tu l suport.

D u p ă sab la re su p ra fa ţa c u ră ţ i tă se şterge de p ra f cu cîrpe usca te sau cu lin j e t de aer co m p r im a t şi se trece la o p e ra ţ ia de m etalizare.

M etalul de acoperire se p rez in tă sub form a de sîrme, a căro r top ire se face în tr -u n arc electric, s îrmele serv ind d re p t electrozi.

M etoda top ir ii cu flacără oxiacetilenică este m a i scum pă decît m e toda e lectrică şi p rez in tă şi pericol de explozii.

In s ta la ţ ia de m eta l izare cu arc voltaic. se com pune d in :— un t r a n s fo rm a to r sau u n g ru p convert izo r a se m ă n ă to r celor

folosit*' !a sudu ră , de 350 A' şi 70 V ;— u n com preso r de aer sau raco rd de aer la co nduc ta de aer

com prim at ;— un filtru de aer care elim ină im p u r i tă ţ i le şi în special um ezeala

din a e r ;— un pistol de m etalizare.P is to lu l (fig. 131) es te r aco rd a t p r in t r -u n tu b de cauciuc cu inserţii 1,

la filtrul de aer. Aeru l iese la p a r te a d in fa ţa p is to lu lu i p r in tr-o d u z ă # . D uza fiind u na din piesele de u zu ră în funcţionare , se sch im bă la fiecare 100 m 2 su p ra fa ţă acoperită .

D ouă sîrme 3 din m ate r ia lu l de acoperire, legate electric de bornele t r a n s fo rm a to ru lu i . îna in tează convergen t că tre un punc t de în tîln ire aşezat la circa 7 cm în fa ţa tu b u lu i , p r in care iese aerul. Sîrmele îna in tează co n tinuu şi cu aceeaşi v i teză t ra se de c îte doi cilindri p rev ăzu ţ i cu ro ţ i d in ţa te 4, care se rotesc în sens invers. Acestea s în t puse în mişcare de u n mic m o to r electric 5 p r in in te rm ed iu l unu i regu la to r de v i teză 6.

în m o m en tu l Mtîlnirii s îrm elo r se produce u n arc volta ic , m eta lu l se to p e ş te şi este pu lv e r iza t şi p ro iec ta t de v în a de aer com p rim at pe su p ra fa ţa care se acoperă.

Pis to lu l se ţ in e în m înă şi. se p l im bă în fa ţa suprafe ţe i ce se m e ta lizează, la o d i s ta n ţă m edie d e 150—200 m m , pînă ce în treaga s u p ra fa ţă a fost a co p e r i tă cu o peliculă con tinuă şi fă ră în treruperi . Axa

230

pisto lu lu i se ţ in e c î t m ai p e rpend icu la r pe su p ra fa ţa de vopsit şi în nici u n caz sub u n unghi m ai mic de 85°.

La ob ţinerea unei acoperiri un ifo rm e şi cu o grosim e cît m ai ap ro p ia tă de cea prescrisă, con tr ibu ie în tr-o m are m ăsu ră şi experien ţa m u n c i to ru lu i care execu tă lucrarea.

5

U

3Fig. 131. Pistol pentru metalizare (schemă).

Piesele mici se m eta lizează cu pistolul ţ i n u t în poziţie fixă, s u p r a f a ţa de acoperit m işcîndu-se în fa ţa lui.

E x is tă o v a r ie ta te de p is to a le de m eta l iza t cu arc volta ic c a r a c te r iza te p r in c a n t i ta te a de m e ta l de acoperire depusă în u n i ta te a de t im p .

P r in m e ta l iz a re cu a lum iniu şi zinc se realizează p ro tec ţ i i foa r te b u n e ale e lem ente lo r de oţel, în tr-o v a r ie ta te largă de atm osfere corosive şi ape n a tu ra le şi nu necesită dec ît grosim i mici ale s t ra tu lu i , deoarece am bele m e to d e s în t de obicei anodice fa ţă de oţel. D e asemenea, p rez in tă a v a n ta ju l că nu s în t tox ice ' şi s în t cele m a i p u ţ in costis itoare d in tre m eta le le de pu lverizare .

Acoperirile cu zinc cu grosim ea de 0,15 m m , ap lica te p rin pu lver izare , oferă p ro tec ţ ia cea m ai b u n ă p e n tru construc ţi i le din oţel d in fabricile de produse chimice. De asem enea, z incul oferă p ro tec ţ ie p e n t ru o ţe l

Cartea zugravului jl vopsitorului 231

în apele dure, s lab alcaline ; în cazul apei de m are se recom andă o grosime m in im ă a acoperirii de 0,2 m m.

Acoperirile cu a lum in iu se folosesc în a tm osfere le industr ia le cu sulf, p recum şi în ape f ie rb in ţi şi ape moi, u n d e zincul nu p rez in tă r e z is ten ţă . C a n t i t ă ţ i , m ari de a lum in iu se folosesc şi p e n tru acoperiri de p ro tec ţie de oţel, îm p o tr iv a oxidării la te m p e ra tu r i r id icate (p înă la 500°C).

C A P IT O L U L V

TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DEZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii se execu tă folosind diferite p ro c e dee, corespunză toare suprafe ţe lor su p o r t care se finisează, a com poziţi i lo r în t reb u in ţa te , a procesului tehnologic a d o p ta t şi a condiţiilor de lucru existente.

A. CONDIŢII PRELIMINARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

L ucrările de zugrăveli şi vopsito r i i se încep n um ai după ce s-au te rm in a t lucrările de construc ţi i şi de ins ta la ţi i propriu-zise, răm în înd de ex ecu ta t doar cele care nu m a i p o t degrada s t r a tu l de zugrăvea lă sau vopsea, adică : cu ră ţ irea parchete lor, t rag e rea firelor electrice prin tubu r i le care au fost deja m o n ta te , m o n ta rea corpurilor de i lu m in a t etc. L a efectuarea acestor u l t im e lucrări, m uncito rii respectiv i t reb u ie să fie cu m u l tă băgare de seam ă p e n tru a nu m u rd ă r i zugrăvelile şi v o p s i toriile.

S ta rea suprafe ţe lo r care u rm ează să fie zu g răv i te sau vopsite t rebu ie să asigure pos ib ili ta tea începerii lucrărilor respective. Aceste suprafe ţe se cu ră ţă de praf, de m urdărie , de stropi, de scursori etc., iar por ţiun ile um ede t reb u ie să fie com ple t uscate , în caz c o n tra r se produc pe te şi se scorojeşte s t r a tu l (le zugrăvea lă sau vopsea ap lica tă . De asemenea, t reb u ie să se în lă tu re defectele ins ta la ţ i i lo r de apă şi canalizare, ale insta la ţi i lo r de încălzire cen tra lă şi ale învelitorilor, care po t produce pe te um ede şi oxidarea pieselor metalice.

P e n t ru zugrăvelile ex terioare este necesar ca tocurile şi cercevelele ferestrelor, uşile exterioare, o rnam en te le etc. să fie acoperite pen tru a nu fi s t ro p i te ; în acest fel se ev ită o m an o p e ră destu l de costis itoare pen tru cu ră ţ i rea lor. Jgh eab u r i le şi burlanele defecte treb u ie să fie r e p a ra te şi f ixa te la locul lor, îna in tea începerii lucrărilor de zugrăveli pen tru a nu produce degradarea u lte r ioară a zugrăvelii din cauza prelin- gerii pe fa ţa d ă a apelor de ploaie.


In in teriorul clădirilor, în a in te de începerea lucrărilor de z u g ră veli şi vopsitorii, to a te încăperile treb u ie să fie c u ră ţa te de moloz şi să se spele b ine pe jos, p e n t ru a se ev i ta p roducerea prafu lu i şi depunerea lui p e suprafe ţe le p ro asp ă t zug răv i te sau vopsite. De asemenea, geam urile t reb u ie să fie m o n ta te p e n tru a se ev i ta uscarea neuniform ă a s t ra tu lu i de vopsea din cauza curen ţi lo r de aer ce se produc, p recum şi p e n tru a ,se îm piedica p ă t ru n d e re a şi lip irea pe acest s t r a t a insectelor, ceea ce a r s t r ic a aspecul lucrării.

Suprafeţele te n c u i te nu t reb u ie să con ţină granu le de v a r nestins, deoarece acestea se p o t stinge din cauza um id i tă ţ i i s t r a tu lu i de z u g ră veală şi, m ărindu-şi v o lum ul prin stingere, p roduc desprinderea un o r bucă ţe le de ten cu ia lă sub form ă de îm puşcă tu ri , ceea ce face să se c o m pro m ită cu to tu l lucrarea. De asemenea, tencu ia la nu trebu ie să fie b u rd u ş i tă sau cu c ră p ă tu r i şi r izuri răm ase prin drişcuirea u nu i m o r ta r de tencu ia lă cu c o n ţ in u t de granu le de nisip prea mari.

R aco rd a rea tencuieli lor pere ţi lo r cu scafele sau plintele pardoselii, cu tocurile uşilor şi ferestrelor, cu ţev ile şi obiectele insta la ţi i lo r de to t felul etc., să fie cît m ai b ine făcu tă fă ră a avea fisuri sau c ră p ă tu r i adînci.

Suprafeţele de lemn treb u ie să fie c u ră ţa te de mucegai, să fie bine da te la r indea (geluite) şi şlefuite. N odurile căzu te şi c răpă tu r i le mari treb u ie a s tu p a te cu b u că ţ i de scîndură , b ine păsu ite şi lipite cu clei.

Uşile şi ferestrele, în a in te de vopsire , t rebu ie să fie a ju s ta te , micile lor defecte în lă tu ra te şi f ierăria m o n ta tă .

Construcţiile ex e c u ta te din lem n treb u ie să fie rigide. Duşumelile t rebu ie să fie b ine încheiate.

Construcţiile m eta lice în a in te de a fi vopsite treb u ie să fie com plet te rm in a te cu elem ente c o m p o n e n te a sam b la te prin sudură , n i tu ire sau bulonare.

Zugrăvelile şi vopsitorii le se execu tă de preferin ţă în m ediuûscat, la t e m p e ra tu r i de peste + 5 °C . Curenţii pu tern ic i de aer trebu ie ev ita ţ i , deoarece prin uscarea izo la tă a u n o r porţiuni, su p ra fa ţa răm îne p ă ta tă .

îndep lin indu-se condiţiile a ră ta te , suprafe ţe le care urm ează a fi zug răv ite sau v o ps ite se p red au de că tre tencuitori , dulgheri, t îm p la r i sau lăcătuşi, zugrav ilo r şi v ops ito r i lo r p e n t ru a le finisa, dîndu-le aspectu l definitiv.

P e n t ru o m ai b u n ă e x ecu ta re a lucrărilor şi p e n tru o coordonare perfectă în tre echipele de m u n c i to r i de diferite specialită ţi, care se succed, este recom andab il ca p red a rea lucrărilor p e n tru z u g răv i t sau v o ps it să se facă cu p roces-ve rbal de p redare-p rim ire încheia t în tre echipa care p redă şi ech ipa de zugrav i şi vopsitori care preia lucrarea.

234 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

î n felul acesta echipa de zug rav i şi vopsito ri face şi recep ţia lucrării e x ecu ta te de cea la ltă echipă, ceea ce duce la as igurarea bune i ca l i tă ţ i a lucrărilor de zugrăveli sau vopsitorii.

B. F A Z E ŞI O P E R A Ţ II P R IN C IP A L E ÎN E X E C U T A R E A L U C R Ă R IL O R DE Z U G R Ă V E L I Ş I V O P S IT O R II

L ucrăr i le de zugrăveli şi vopsito r i i se execu tă folosind, d u p ă caz, cele m ai corespunză toare procese tehnologice^ care, în desfăşurarea lor po t fi îm p ă r ţ i t e în u rm ă to a re le t re i faze principale :

— faza de pregă tire a sup ra fe ţe lo r ;— faza de pre lucrare a l o r ;— faza de acoperire cu pelicule p en tru fa ţa v ăzu tă .

1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

F aza de pregă tire a sup rafe ţe lo r are ca scop cu ră ţ i rea şi netezirea lor. Modul de pregă tire dep inde de m ate r ia lu l suprafe ţe i su p o r t pe care se aplică zu g răvea la sau vopsitoria , de n a tu ra şi de ca l i ta tea lucrărilor, de culoare etc. ; astfel o s u p ra fa ţă ten cu i tă se c u ră ţă de p ra f şi i se deschid crăpă tu r i le , unei su p ra fe ţe lem noase i se a ju s tează nodurile şi cuiele de lemn aparen te , iar o su p ra fa ţă m eta lică se cu ră ţă de rugină. T o t aşa suprafe ţe le care au ap lica te pe ele o zugrăveală sau o vopsea veche, se cu ră ţă în prealabil de s tra tu r i le vechi.

2 . PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR

F aza de pre lucrare a sup rafe ţe lo r are ca scop să desăvîrşească n e te zirea suprafe ţe lo r şi să m ărească ad e ren ţa lor fa ţă de s t ra tu r i le de z u g ră veală sau vopsea.

Modul de p re lucrare depinde de obiectul care se vopseş te şi de n a tu ra compoziţiei ce se aplică.

F aza de p re lucrare cup rinde o serie de operaţii , care treb u ie execu ta te ( to a te sau n um ai p a r te din ele) ca : g rundu irea , ch itu irea , şpacluirea şi şlefuirea.

a. Grunduirea. E s te opera ţia p rin care suprafe ţe le su p o r t se acoperă cu un s t r a t de com poziţie n u m it grund, care face leg ă tu ra în tre su p ra fa ţa su p o r t şi s t r a tu l u rm ă to r de compoziţie.

G rundur ile folosite p e n t ru spoieli şi zugrăveli se aplică pe suprafe ţe tencu ite , te n c u i te şi g le tu ite , de ipsos, de be ton şi uneori de lemn.


G rundurile p ă t ru n z în d în porii supo rtu lu i , con tr ibu ie la fixarea în bune condiţi i a peliculei com poziţie i s t r a tu lu i u rm ă to r , care, dealtfel, constitu ie şi s t r a tu l de finisaj.

G rundurile p e n t ru vopsito r i i s în t de două categorii, fiecare folosindu-se co respunză to r m ate r ia lu lu i din care este a lc ă tu i tă su p ra fa ţa su p o r t pe care se aplică. Astfel, p e n t ru sup ra fe ţe din lemn şi ipsos se folosesc grundurile de îmbibare, ia r p e n tru sup ra fe ţe metalice, grunduri antieorosive.

G rundu l de îm b ibare un iform izează pu te rea de a d e ren ţă şi absorbţie a sup rafe ţe lo r su p o r t , as tu p în d u - le porii. Se realizează astfel o b u n ă p ro tec ţie în lă tu r în d to to d a tă a b so rb ţ ia l ian tu lu i din peliculele s t ra tu r i lo r u rm ătoa re .

G runduri le an tieorosive ap lica te pe su p ra fe ţe m etalice izolează m e ta lu l de m ediu l în co n ju ră to r p r in su b s ta n ţa peliculogenă, iar prin p ig m e n t ' îl p ro te jează îm p o tr iv a coroziunii.

D e ca l i ta tea g ru n d u lu i dep inde fo a r te m u l t acoperirea uniform ă şi fără pe te a suprafe ţe i , cu cofhpoziţia folosită p e n t ru finisare.

A plicarea se face a t î t m a n u a l c ît şi m ecanizat. P e n t ru o p ă t ru n d e re m ai b u n ă a g ru n d u lu i de îm b ibare în porii suprafe ţe i su p o r t se recom andă aplicarea acestuia m anual .

b. Chituirea. E s te opera ţia p r in care se a s tu p ă fisurile, rosturile şi adînciturile de pe suprafe ţe le ce se zugrăvesc sau se vopsesc, folosindu-se p e n tru aceas ta com poziţia vîscoasă, care este chitul, iar, în unele cazuri, p a s ta de ipsos sau de ipsos cu var .

Chiturile folosite la zugrăveli diferă de cele ce se folosesc la vopsitorii, în funcţie de n a tu ra su p o r tu lu i şi a lucrării. U n ch it b u n trebu ie să fie omogen, să se lipească bine, a t î t pe suprafe ţe le o rizontale cît şi pe cele ver tica le , să se în t in d ă uşor cu şpaclul, să nu sufere co n trac ţ i i p rea m ari p rin uscare şi să nu formeze c r ă p ă tu r i la su p ra fa ţă .

Asigurarea aderen ţe i se ob ţ in e p r in folosirea u n o r ch i tu r i coresp unză toa re , ap lica te pe su p ra fe ţe su p o r t g ru n d u i te şi uscate, lipsite de p ra f sau a l te im puri tă ţ i .

Chitu irea , fiind o opera ţie care se aplică pe suprafe ţe le su p o r t n um ai în punc te le unde este necesară, se execu tă m anual , cu a ju to ru l şpaclului.

Grosimea s t r a tu lu i de ch i t nu t reb u ie să depăşească lim ita deschiderii u n o r fisuri sau u n o r ro s tu r i norm ale. C răpăturile , porţiun ile de tencu ia lă căzu te , aşchiile de lem n şi nodurile desprinse, cuiburile în b e to n etc. nu se rep a ră cu chit , deoarece acesta ap lica t în grosim i mari, pe de o p a r te , nu ad e ră în b u n e condiţii şi, d u p ă uscare, con trac- t în d u -se v a p rezen ta c ră p ă tu r i dezagreabile, iar pe de a l tă p a r te o astfel de opera ţ ie r idică p re ţu l de cost.


c. Şpacluirea. Are ca scop acoperirea denivelărilo r şi netezirea sup rafe ţe lo r su p o r t cu un s t r a t de ch it cu o consis ten ţă p o t r iv i tă care dep inde de m odul de aplicare şi an u m e : ch i tu r i de c u ţ i t care se aplică cu şpaclurile şi ch itu r i care se aplică p rin s trop ire cu verm orele sau cu pistoale.

Şpacluirea este, în general, obligatorie la lucrările de vopsitorii , ia r la lucrările de zugrăveli, n um ai a tunc i c înd acestea s în t de c a l i t a t e superioară . P e tencu li g le tu ite , şpacluirea se aplică n um ai local.

Şpacluirea se p oa te face a t î t m an u a l cît şi m ecanizat.Consistenţa compoziţiei c iu turilo r p e n tru şpac lu it este ceva m ai

fluidă decît cea a chitu rilo r obişnuite , p en tru a u şu ra operaţiile de în t in dere şi netezire.

Grosimea s t r a tu lu i de şpacluială de pe suprafe ţe le de zu g răv i t este de m ax im u m 2 m m, iar a celui de pe suprafe ţe le de v ops it de 0,5 mm. Chitu l ap lica t în grosimi m ai m ari şi neuniforme, se usucă nergu la t, din care cauză se nasc tens iun i in te rne <&re produc c răp ă tu r i în m asa chitu lu i şi ro s tu r i în d rep tu l racordărilo r cu s t r a tu l suport.

d. Şlefuirea. E ste opera ţia de eliminare a a spe r i tă ţ i lo r unei s u p r a feţe, p rin netezire cu m ateria le abrazive. Se aplică îna in te de pre lucrarea suprafe ţe lo r suport , după fiecare chitu ire şi şpacluire şi, d u p ă caz, la finisarea peliculelor de zugrăveli şi de vopsitorii.

S u p ra fa ţa şlefuită are un aspect m a t şi se controlează a t î t v izual c ît şi p rin pa lpa re cu v îrful degetelor, iar în cazuri speciale, cu a ju to ru l luminii aplica tă oblic la nivelul suprafeţei, p e n tru evidenţierea t u tu r o r denivelărilor. ,

Se deosebesc d o u ă feluri de ş le fu ir i : şlefuirea uscată şi şlefuirea umedă. Şlefuirea u m edă se execu tă cu a ju to ru l hîr t ie i sau pînzei de şlefuit rez is ten tă la apă, după um ezirea suprafe ţe i cu apă sau cu a l t lichid care nu a tacă s t r a tu l sau pelicula care se şlefuieşte sau su p o r tu l acestora. S tra tu r i le de compoziţie aplica te pe lemn se recom andă să se şlefuiască u m ed în prezen ţa petro lu lu i (din cauza sensibilităţii lemnului la apă), iar cele ap lica te pe m eta l, în p rezen ţa apei. P r in acest procedeu se asigură u n ifo rm ita te a şlefuirii şi se ev ită fo rm area prafului.

L a şlefuirea peliculelor se v a ţ in e seam ă de d u r i ta te a lor. Cele m oi şi elastice, cum s în t peliculele compoziţiilor pe bază de ulei, nu se p o t .şlefui deoarece, în t im p u l acestei operaţii; pelicula se deform ează după ca re revine la form a iniţială.

Pelicula g ru ndu lu i de îm bibare nu se şlefuieşte deoarece ss d is truge p ro p r ie ta tea de izolare h idrofugă şi de absorb ţie a suprafe ţe i s u p o r t .


P e şan t ie r o p era ţ ia de şlefuire se execu tă în genera l m anual. P e n tru s u p ra fe ţe p lane şi în tinse se folosesc a p a ra te ac ţ iona te mecanic, cum s în t a p a ra te le electrice de şlefuit cu disc (v. f ig /8 0 , 81 şi 82).

3 . ACOPERIREA CU PELICULE PENTRU FAŢA VAZUTA

D u p ă p regă tirea şi p re lucrarea sup ra fe ţe lo r su p o r t se procedează la aplicarea com poziţiilor care form ează pelicula feţei v ăzu te . P r in aceas ta obiectul care se finisează se acoperă cu u n u l sau cu m ai m u lte s t r a tu r i de zugrăvea lă , vopsea, em ail sau lac, p r im ind astfel culoarea şi aspectu l ex te r io r p re v ă z u t sau dorit. Grosimea peliculei şi n u m ăru l d e s t r a tu r i care o form ează s în t cond iţ iona te de o serie de factori, din c a re cei m ai im p o r ta n ţ i s î n t :

— pu te rea de acoperire a p igm entu lu i din compoziţie ;c o n ţ in u tu l în l ian t a l compoziţiei şi, în unele cazuri, p roprie tă ţ i le

d e p ro tec ţie a acestuia.Cu com poziţii con ţin înd p igm enţi cu pu te re m are de acoperire se

realizează pelicule sub ţir i , iar cu com poziţii con ţin înd p igm enţi cu pu te re mică de acoperire, pelicule groase. N u m ă ru l de s t r a tu r i şi grosimea peliculei in fluenţează apreciabil a sup ra calită ţi i acesteia. Astfel o peliculă o b ţ in u tă d in tr-un s ingur s t r a t , es te inferioară unei pelicule o b ţ in u tă d in 2 — 3 s t r a tu r i de aceeaşi grosime şi aceeaşi compoziţie. Cînd se ob ţin d in m ai m u lte s t ra tu r i , porii din fiecare s t r a t s în t acoperiţ i consecutiv prin suprapunere , con tr ibu ind la realizarea unei pelicule cu p ro p r ie tă ţ i o p tim e (aderen ţa , e lastic ita tea, d u r i ta te a etc.) şi cu posib ilită ţi m ai bune de uscare.

Grosimea peliculei, o b ţ in u tă d in tr -u n s ingur s t r a t de com poziţie este l im ita tă şi de posib ili ta tea producerii scurgerilor pe suprafe ţe le vertica le sau înclinate.

L a acoperirea cu compoziţii în m ai m u lte s t r a tu r i sub ţir i se are în vedere ca aplicarea unui s t r a t să se facă n um ai d u p ă ce se co n s ta tă c ă s t ra tu l p receden t s-a uscat. Altfel, la aplicarea unu i s t r a t peste a l tu l neuscat, face ca cele două s t r a tu r i să se su p ra p u n ă şi, îngroşîndu-se, s ă se p roducă scurgeri sau încreţiri.

L a aplicarea compoziţiei de v o ps it se v a ţ in e seam ă că o aderen ţă b u n ă în tre s t r a tu r i şi un aspect uniform se ob ţine p rin in terca larea peliculelor cu aspect m a t şi cu aspect lucios. Astfel, peste o peliculă cu aspect m a t se aplică o peliculă cu aspect lucios. A spectul m a t se o b ţ in e fie p rin folosirea unei compoziţii de v ops it corespunzătoare , fie p rin m ă tu irea şi prin şlefuirea peliculei, ap lica tă anterior, după ce ace a s ta s-a u sca t perfect.


P rim u l s t r a t de com poziţie de v ops it ap lica t peste s t r a tu l su p o r t p reg ă t i t şi p re luc ra t se n um eşte grund de culoare sau grund de acoperire. Pelicula acestu i s t r a t este su b ţ i re fiind o b ţ in u tă d in tr-o com poziţie d ilua tă , idcn tică c ît p riveşte culoarea şi re ţe ta , cu com poziţia s t r a t u r i lor u rm ă to a re .

Grosimea peliculelor de acoperire în s ta re u sca tă va r iază d u p ă com poziţia folosită şi după n u m ă ru l s t ra tu r i lo r care se aplică. O rien ta t i v se poa te considera că grosim ea unu i s t r a t este de 50 — 80 m icroni p e n t ru pelicula de zugrăvea lă şi 30 — 40 microni p en tru pelicula de vopsea.

Procedeele de acoperire cu peliculele de zugrăvea lă s în t de două f e l u r i : m anuale (eu bidinele şi pensule) şi m ecan iza te (cu a p a ra te cu pu lverizare in te rm i te n tă sau con tinuă , a c ţ iona te m an u a l sau electric) ; pen tru acoperirea însă cu pelicule de vopsea, emajl sau lac se folosesc o v a r ie ta te de procedee m ecanizate , inclusiv cele m a n u a le cu pensule şi perii. D in tre procedeele m ecanizate folosite în m od ob işnu it pe şan tie re şi în atelierele în trepr inder i lo r de construc ţii s în t : p rin pulverizare cu a ju to ru l aerului com p rim at sau fără aer la presiuni înalte , cu a ju to ru l pistoalelor electrom agnetice , a buteli i lor cu pernă de gaz, p rin ac ţ iunea forţe lor electrostatice, p rin imersie, p rin m eta lizare etc.

Pelicula de zugrăveală, după uscarea ei, nu m ai suferă nici un fel de f in i s a r e ; pelicula de vopsea îna in te de a se usca se poa te finisa p e n tru a ob ţine fie un aspect lucios, fie un aspect m at. Pelicula de lac sau email p o a te răm îne nefin isată sau se finisează prin lustru irea u l t im u lu i s t r a t al peliculei. Această opera ţ ie asigură ob ţinerea unei su p ra fe ţe netede, p lane şi un luciu specific şi uniform.

L a acoperirea sup ra fe ţe lo r cu pelicule de zugrăveală , vopsea, em ail sau lac s în t necesare uneori în con tinuare şi a l te opera ţii care să dea suprafe ţe i care se finisează un aspect decorativ . Aceste opera ţii su p l i m e n ta re speciale v o r fi expuse în capitolele u rm ă to a re , ind ic îndu-se to to d a t ă tehnologia de execuţie şi unelte le sau apara te le care se folosesc p e n tru realizarea efectului decorativ .

C. PROCEDEE DE PREGĂTIRE A SUPRAFEŢELOR SUPORT1* PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR NOI PENTRU ZUGRĂVIT SAU

VOPSIT

Lucrările p en tru pregă tirea suprafe ţe lo r p în ă la înă l ţ im ea de 2 m p o t fi e x ecu ta te de pe pardoseală . L a înă lţ im i m a i m a r i (pînă la 5 m ) se execu tă de pe scări duble sau capre, iar la înă l ţ im i de peste 5 m, de pe schelele de diferite categorii.


a) Suprafeţele tencuite. P e tencuieli noi -compoziţia de zu g răv i t şi v o p s i t se aplică n u m a i după ce acestea s-au în tă r i t şi s-au uscat, adm i- ţ în d u -se o u m id i ta te re m a n e n tă de m ax im u m 8 % pen tru zugrăveli şi 2 —5 % p en tru vopsito r i i1).

D u ra ta de în tă r i re şi de uscare depinde de n a tu ra m o rta ru lu i din care este execu ta tă tencuia la , de te m p e ra tu ra şi de s ta rea de u m id i ta te a m ediului încon ju ră to r .

Pr inc ipa la opera ţie de p regă tire a acestor sup ra fe ţe este n e tez irea lor, p en tru în lă tu ra rea asperită ţilor.

P e n tru aceas ta se foloseşte p ia t r a ponce, gresia ta re sau că răm ida b ine arsă şi b ine netez ită , care se in troduc în d ispozitivul din fig. 27 în lipsa acestora se po a te în t re b u in ţa cu rez u l ta te sa t is făcă toa re o b u c a tă de lemn de brad. P ia t r a este ţ in u tă cu a ju to ru l dispozitivului respectiv deasup ra suprafe ţe i şi apăsîndu-se uşor se netezeşte tencu ia la peste to t , p înă ce se în lă tu ră de pe su p ra fa ţa ei u rm ele de drişcuire şi asperită ţi le .

N etezirea se execu tă cu gr i jă p e n tru ca suprafe ţe le te n c u i te să nu se zgîrie p rin frecare. Stropii şi scursorile de m o r ta r se freacă p înă cînd dispar. . * —

L a lucrări de vo lum m are se folosesc a p a ra te electrice de şlefuit.D acă pe su p ra fa ţa ten cu i tă a p a r fisuri, acestea se lărgesc cu a ju to ru l

c u ţ i tu lu i de răzu it , pe o adîncim e de cel p u ţ in 2 m m şi sub un ungh i de 45°, iar apoi li se netezesc marginile. Lărg irea este necesară p en tru în d ep ă r ta rea p ă r ţ i lo r de tencu ia lă degrada tă , astfel încît m ate r ia lu l cu care se v a face rep ara rea c răp ă tu r i lo r să adere b ine de tencu ia la răm asă .

D upă netezire, tencu ia la se c u ră ţă de pra fu l p roven it de la netezire, fie m an u a l cu cîrpe şi cu m ătur i , fie, c înd lucrările au un vo lum m are , p rin suflarea cu aer com prim at.

Uneori, po r ţ in i mici de tencuieli s în t b u rd u ş i te sau de te r io ra te din d iferite cauze ca : defecte de execuţie, um eziri p roven ite de la ins ta la ţi i de apă defectuoase, sp ă r tu r i ex ecu ta te de in s ta la to r i etc. T encuia la b u rd u ş i tă sau d e te r io ra tă se desface p înă la zidărie şi se cu ră ţă rosturile zidărie i cu o scoabă pînă la 1,5 — 2 cm a d în c im e ; con tu ru l tencuielii răm ase t reb u ie să fie neregula t şi cu su p ra fa ţa zg run ţu roasă , p e n tru ca noua tencu ia lă să se lege bine.

D acă su p a fa ţa desfăcută are u n d iam etru m ai mic de 20 cm, rep a ra ţ ia se face cu p a s tă de ipsos, iar dacă este m ai m are, re p a ra ţ ia se face cu

M Pentru determinarea umidităţii tn pereţi şi tîm plărie se folose;te aparatu l cu rezistenţă electrică de tip „Higromette" sau alte aparate similare.

240 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori»

m o r ta r de acelaşi fel cu cel al tencuielii ex is ten te . î n am bele cazuri su p ra fa ţa ce se rep a ră t rebu ie în prealabil b ine um ez ită prin s t ro p ire cu apă.

b) Suprafeţele de că răm idă sau beton. Se c u ră ţă de p ra f şi se spală cu apă , în a in te de a fi zugrăv ite , p e n t ru ca zugrăvea la să adere m a i b ine de suprafe ţe le respective. P e n t ru ev ita rea pe te lor care a r p u te a să a p a ră pe suprafe ţe le zugrăv ite , îna in te de începerea lucrărilor se cu ră ţă porţiuni* le um ezite sau in fec ta te cu ciuperci de mucegai, dacă acestea există , şi se elimină cauzele care le-au provocat.

Suprafeţele ne tede de be ton din panouri m ari prefabricate , d ia fragm e de be ton t u r n a t în cofraje Aietalice, pereţi de b e to n tu r n a ţ i în co fra je g lisan te se pregătesc p e n tru o zugrăv ire de ca l i ta te superioară sau d e cora tivă , de vopsire sau ta p e ta r e prin :

— închiderea rosturilo r d in tre elementele p re fabrica te cu m o r ta r de ciment;

— rep a ra rea cu m o r ta r de c im en t a porţiun ilor de be ton d eg rada te , astfel încît să se ob ţină o su p ra fa ţă netedă , cu aba te r i de la p la n i ta te sub 5 m m , m ă s u ra t cu d re p ta ru l de 1,5 m lungim e ;

— închiderea şan ţu r i lo r din be ton rezu l ta te de la m o n ta rea in s ta la ţiilor ;

— şlefuirea b avu ri lo r de be ton ;— frecarea cu peria de paie sau de sîrm ă a suprafe ţe i de be ton p e n tru

în lă tu ra rea prafului de c im ent şi u rm elor de m o r ta r rezu l ta te de la r e p a r a ţ i i ;

— aplicarea cu b id ineaua a unei amorse de A r a c e t : apă, în p ro p o r ţ ie de 1 : 4 ;

— aplicarea g letu lu i de nisip fin ( re ţe ta nr. 23) sau a paste i G IP A C (re ţe ta nr. 22) a t î t p en tru a s tu p a rea alveolelor ex is ten te în beton , c î t şi p e n tru ob ţinerea unei su p ra fe ţe plane. Aplicarea se face m a n u a l sau m ecanizat.

î n cazul finisării cu ta p e te se aplică un s ingur s t r a t de G IPA C, ia r în cazul zugrăvirii de ca l i ta te superioară sau vopsitorii , se aplică două s t r a tu r i succesive, av înd grijă ca grosimea to ta lă a pastei s ă jn u d epăşească 1 mm.

D acă p e su p ra fa ţa be tonu lu i există ad înc itu r i de pes te 5 m m , aco p e rirea lor se face n u m a i în s t r a tu r i succesive de grosim e de cel m u lt 2 m m fiecare.

c) Suprafeţele de beton celular autoelav izat (b.c.a.). Se p regă tesc p e n t ru finisare p r in u rm ă to a re le © p e ra ţ i i :

— se cu ră ţă de praf, de pe te de ulei etc. ;


— se rep a ră even tua le le defecte de su p ra fa ţă sau deg rad ă r i din t r a n s p o r t şi m an ipu la re ;

— se şlefuiesc şi se desprăfuiesc ;— se am orsează su p ra fa ţa cu o so luţie de A racet D P 25 d i lu a t în

apă în ra p o r t 1 : 1 ;— se gletuiesc cu com poziţie de g le t cu nisip fin ( re ţe ta nr. 23), sau

cu p a s tă G IP A C (re ţe ta nr. 22).R ep a ra ţ i i le se execu tă d u p ă m onta j (în cazul u n o r defecte mici)

sau îna in te de m o n ta ju l e lem entelor de b.c.a., în cazul uno r defec ţiun i m ari, de că tre z idarii- tencuitori .

C urăţirea sup ra fe ţe lo r se face cu perii de paie sau de sîrmă, cu şpaclul metalic , h îr t ie de şlefuit, iar desprăfu irea cu pensule late, ro tu n d e sau bidinele, d u p ă caz.

G letu l p r e p a ra t cu nisip fin 0 — 0,2 m m cu A race t D P 25 sau p a s ta GIPA C se aplică m a n u a l sau m ecanizat, însă am orsa se aplică n um ai m anual, cu b id ineaua sau pensula, p en tru o bună im pregnare a suprafe ţe i suport .

A plicarea m a n u a lă a g letu lu i se face cu m istria , cu fierul de g le t sau cu şpaclul de cauciuc, iar ap licarea m ecan izată cu „ in s ta la ţ ia de ap lica t tencu ia lă s t ro p i tă şi m asă de şpac lu11.

A plicarea g le tu lu i se face în două s t r a tu r i cu o grosime to ta lă de 1—2 m m , a t î t la execuţia m anua lă , c ît şi la cea m ecanizată . î n cazul acesteia din u rm ă , după s trop irea cu pistolul, se netezeşte cu şpaclu l de cauciuc sau cu fierul de glet.

P r im u l s t r a t se aplică ras pe su p ra fa ţa t r a t a t ă cu am orsă , av înd rolul de a u m ple porii, al doilea s t r a t fiind cel de netezire p ropriu-zisă .

G letu l se aplică pe fa ţa panourilo r ex terioare în rosturile orizontale şi v er t ica le (pe m uchiile teşite) şi, în l im ita posibilităţilor, şi pe can tu r i , d u p ă m o n ta re a panourilor .

L a în t re ru p e rea m on ta ju lu i se g letu ieşte şi su p ra fa ţa orizonta lă a u l t im u lu i panou m o n ta t . " .

în scopul p ro te jă r i i acestor panouri îm po tr iva umezirii, d a to r i tă prec ip ita ţ i i lo r a tmosferice, se recom andă ca g le tu irea pere ţi lo r să fie făcu tă la u n in te rv a l de t im p cît m ai sc u r t după m o n ta rea lor.

D u p ă uscarea s t r a tu lu i de glet, cel p u ţ in 24 de ore de la aplicare, se execu tă finisajul dorit, la i n t e r i o r : zugrăvea lă simplă, decora tivă , în relief, vopsito rie sau tap e ta re , iar la exterior, finisaj în relief sau vopsi- to r ie cu V inarom .

d) Suprafeţele de lemn. P e n t ru pregă tirea aces to r su p ra fe ţe se ta ie cu cu ţi tu l , cu d a l ta sau cu şpaclul, nodurile, pungile de răşină şi cuiele de lemn, se ad înceşte prin b a te re floarea cape te lo r cuielor de


m eta l cu 2 —3 m m , se în lă tu ră şi aşchiile, se netezesc marginile pieselor de lem n etc.

Defectele m ai m ar i c um s în t încleierea defectuoasă a pieselor, nodurile căzu te , c răp ă tu r i le etc. se rep a ră de t î m p l a r i ; sarc ina zug rav u lu i şi vopsito ru lu i este de a le c o n s ta ta şi com unica conducerii şan tie ru lu i pen tru a fi rem edia te .

U m id i ta te a adm isă în lem nul e lem entelor sau a pieselor care se finisează prin vopsire este de m ax im u m 12%.

e) Suprafeţele metalice. î n principiu p regă tirea lor constă în î n d e p ă r ta rea t u t u r o r urm elor de rug ină sau de oxizi de pe elementele s a u piesele m etalice care se vopsesc, p recum şi a pe te lor de grăsimi, noroi, m o r ta r sau vopsea veche. A deren ţa peliculei pe astfel de sup ra fe ţe este slabă sau ch ia r inex is ten tă şi ulterior, v a duce sigur, la desprinderea s t r a tu lu i de vopsea.

Curăţirea suprafe ţe lo r metalice se face cu p u ţ in t im p îna in te de vopsirea lor. M etalul c u ră ţ i t de rug ină treb u ie g ru n d u i t în cel m u lt 2 —4 ore de la ■curăţire, deoarece în aerul um ed, rug ina se v a fo rm a im edia t din nou. Su p ra fa ţa p re g ă t i tă p e n tru vopsire, t reb u ie să fie c u ră ţ i tă p înă la luciu.

Cură ţirea suprafe ţe lor se face prin procedee m anuale , m ecanizate , te rm ice şi fizico-chimice.

P rin procedee manuale se în d epăr tează prin frecare cu a ju to ru l periilor de sîrm ă (v. fig. 24), a răzu itoare lo r de oţel şi a şpaclurilor de oţel, p recum şi p rin ciocănire cu a ju to ru l dă lţi lo r şi ciocanelor speciale de oţel (v. fig. 25), s t r a tu l su b ţ i re de rug ină şi oxizi, noroiul şi m orta ru l . P rocedeul m a n u a l de c u ră ţ i re a suprafe ţe lo r este sim plu şi dă rezu l ta te bune. Are d e z a v a n ta ju l însă că cere o c a n t i ta te de m anoperă mare, cu o p ro d u c t iv i ta te mică. în genera l acest procedeu se utilizează la lucrările c u un vo lum redus.

Prin procedee mecanizate se efectuează aceleaşi operaţii , însă p roce deele m ecanizate au a v a n ta ju l unei m ai m ari r a p id i tă ţ i în execuţie şi a unei m ai b u n e ca l i tă ţ i a curăţirii , u şu rînd to to d a tă m unca obositoare a acestui fel de lucrări. Procedeele m ecan iza te cele m ai des folosite în construcţii s î n t : p rin suflare cu nisip (sablare) şi p rin frecare cu perii mecanice.

Cel m ai eficace procedeu este cel p rin suflare cu nisip (sablare) «are , în ţifara înd ep ăr tă r i i im puri tă ţ i lo r , asigură o su p ra fa ţă m ai un iform ă îşi o a d e ren ţă m a i b u n ă a peliculei de vopsea. Suflă toru l de nisip (v. fig. 79) funcţionează pe principiul pulverizării nisipului sau alicelor cu a ju to ru l u n u i cu ren t de aer com prim at, ia r procedeul se bazează pe a c ţ iu n ea m ecanică a g ranu le lo r de nisip sau a alicelor a sup ra s t r a tu lu i <de oxizi (rugină), vopsea veche sau unele m urdăr i i care se găsesc pe


su p ra fa ţa m etalică . Acest procedeu nu se aplică pieselor cu d im ensiun i mici sau cu pere ţi sub 1 m m grosime.

Sablarea cu n is ip uscat. P rocedeu l se bazează pe ac ţiunea abraz ivă a particu le lo r de nisip de c u a r ţ cu m uchii a scu ţi te (fără argilă, p ă m în t etc.), c a rb o ru n d sau a lte g ranule minerale, p ro iec ta te a sup ra suprafe ţe lo r metalice.

Se aplică :— la piese tu rn a te , lam inate , fo r ja te pen tru în d e p ă ra ta re a ruginei,

ţund eru lu i , nisipului s in te r iza t la tu rn a re sau a im p u r i tă ţ i lo r solide ;— l im ita t la ta b lă sub ţire şi piese fine ;— n um ai p e n tru piesele la care modificarea dimensiunilor d a to r i t ă

ac ţiun ii ab raz ive a nisipului nu este con tra ind ica tă din p u n c t de ved e re funcţional.

G ran u la ţ ia nisipului u t i l iza t la sab lare şi presiunea aerului c o m p r im a t s în t în funcţie de n a tu ra m ater ia lu lu i ce se sablează şi de d im ensiunile piesei. T abe lu l 24 cup r inde datele in fo rm ative p e n tru sab la re cu nisip c u ra t şi uscat.

Tabelul 24

Piesele care se sab lează Presiunea aerului daN/cm*,

D im ensiunea g ranu le lo r

de n isip m m

Piese din oţel şi fontă cu grosimea pereţilor peste 3 mm %v , 3,0-5,0 2,0-2,5Piese din oţel turnate şi laminate, cu grosimea pereţilor pînă la 3 mm 2,5-4,0 1,0-2,0

/

Nisipul pen tru sab la re t reb u ie să fie usca t şi lipsit de grăsimi. D u p ă 3 —4 treceri p rin ap a ra t , nisipul se cu ră ţă şi se re îm prospă tează cu 5 — 10% nisip proaspă t .

Sablarea cu alice. Se bazează pe ac ţiunea abraz ivă a alicelor metalice p ro iec ta te a sup ra suprafe ţe lo r metalice. Se u tilizează ca m ate r ia l ab raz iv :

— alice ro tu n d e de fo n tă 0 ,3 —1,7 m m— alice de s îrm ă de oţel 0 ,6 —2,2 m m— alice din oţel, sp a r te 0,1 — 1,7 m mSe aplică la : piese tu rn a te , lam inate , fo r ja te pen tru în d e p ă r ta r e a

ruginei, ţund eru lu i , nisipului s in te r iza t de la tu rn a re sau a im p u r i tă ţ i lo r solide. •


N u se aplică la ta b lă sub ţire , piese fine sau piese la care modificarea d im ensiunilor d a to r i tă ac ţiun ii abraz ive a alicelor este con tra in d ica tă din pu n c t de vedere funcţional.

Dim ensiunile in fo rm ative ale alicelor cu care se efectuează sab larea In funcţie de m ater ia lu l de sab la t , s în t ind ica te în tabe lu l 25. Consumul

Tabelul 2S

M ărim ea granu lelo r abrazive, mm

M aterialu l care se sablează alice rotunde de fontă

a lic e de o te l sp a rte

a lice de sirinftde o te l

Fontă cenuşieOţel turnatLaminate din o{elOţel forjat, matriţatMetal ruginit sau vopsea veche

0 , 3 - 1 , 2 1 ,0 — 1,7

0 , 3 - 1 , 2 1 , 0 - 1 , 7 0 , 3 - 0 , 9 0 , 3 - 0 , 9 0 , 6 - 0 , 9

0 , 6 - 1 , 2 1 . 2 - 1 , 5 0 , 4 - 0 , 9 0 , 4 - 1 , 2 0 , 4 - 0 , 6

d e alice din sîrm ă de oţel este de 8 —10 ori mai mic decît consum ul de alice din fontă. Alicele t reb u ie ferite de um ezeală şi medii corosive. In cazul folosirii u t i la je lo r func ţion înd cu aer co m p rim a t , p resiunea aerului este de 2 —4 d a N /c m 2 (m axim um 6 d a N /c m 2).

Sablarea pieselor cu nisip usca t sau cu alice se face în con fo rm ita te c u g radu l de p regătire im pus de procesul tehnologic a fin isaju lu i ce trebu ie a p l ica t pe su p ra fa ţa m eta lică respectivă.

Se deosebesc în general t re i g rade de sab la re şi anum e :G radu l I : sab la re uşoară ; duza ap a ra tu lu i se t rece rap id pe su p ra fa ţa

m etalică, astfel înc ît să se îndepărteze porţ iun ile uşor de taşab ile ale peliculei de ţu n d e r , rug ină şi eventualele par t icu le stră ine.

G radul I I : sab lare îngrijită ; duza ap a ra tu lu i se trece pe su p ra fa ţa m etalică, p înă la în d ep ă r ta rea aproape com pletă a ţunderu lu i , ruginei şi celorlalte im p u r i tă ţ i solide. în final, su p ra fa ţa sab la tă se c u ră ţă cu a ju to ru l unu i j e t de aer co m p r im a t usca t sau cu o perie cu ra tă . S upra fa ţa

t reb u ie să a ibă o culoare cenuşie.

G radu l I I I sab lare p înă la m e ta l cu ra t , b l a n c ; duza a p a ra tu lu i se t rece pe su p ra fa ţa m eta lică şi se m en ţine p înă la în d e p ă ra ta a re a com ple tă a ţunderu lu i , ruginei sau a l to r im p u r i tă ţ i solide. în final, suprafe ţe le s a b la te se c u ră ţă cu a ju to ru l unu i je t de aer co m p r im a t-u sca t sau cu o perie cu ra tă . S u p ra fa ţa treb u ie să aibă aspec tu l m eta lu lu i blanc.


Sablarea nu se aplică la piese care prez in tă sufluri, ad înc itu r i sau c r ă p ă tu r i din care m ateria le le abraz ive s în t greu sau imposibil de în d e p ă r ta t .

R ugoz ita tea medie a pieselor sab la te în ' vederea vopsirii nu t rebu ie s ă depăşească o tre im e din grosim ea to ta lă a sis tem ulu i de vopsire .

Sablarea se execu tă la te m p e ra tu r i în tre 10 şi 25°C şi Ia o u m id i ta te r e la t ivă a aerului de m ax im u m 65% . O pera ţia se face astfel încît d is ta n ţa in t r e piesa de s ab la t şi orificiul a p a ra tu lu i să fie de 150 — 350 m m.

Piesele care u rm ează a fi g rundu ite , se spală cu apă încălzită la 5 0 - 60°C. D u p ă spălare se usucă în aer cald.

Piesele care u rm ează a fi lăcu ite se spală cu so lvenţi organici n e u t r a lizaţi.

Alt procedeu pen tru cu ră ţirea suprafe ţe lo r m eta lice este şi acela c u a ju to ru l periilor de sîrm ă mecanice (v. fig. 78) sau a discurilor cu m a te r ia l ab raz iv ale a p a ra te lo r de şlefuit (v. fig. 80, 81, 82).

Acest procedeu se aplică suprafe ţe lo r m ari care nu pot fi c u ră ţ i te p r in sablare.

Viteza de ro ta ţ ie a periilor este de 1 5 0 0 - 2 800 ro t/m in. In t im p u l lucrului s în t necesare în tre ruperi de c îte 15 m in după fiecare 45 min, pen tru ca m o to ru l să se p o a tă răci. în tre ru p er i le s în t folosite pen tru c u ră ţ i r e a de p ra f a păr ţ i lo r pre lucra te . Cu periile mecanice se po t cu ră ţi c irca 45 m 2/h.

Suprafeţele metalice se u dă în t im p u l curăţirii , cu p as tă de şlefuit s a u cu o soluţie de sodă calc ina tă . D u p ă cură ţire , se spală cu apă încălzită la 50 —60°C, apoi cu apă rece şi se usucă.

Oxizii de pe suprafe ţe le m etalice z incate nu se în d ep ă r tează prin procedee m ecan izate şi nici cu h îr t ie de şlefuit, deoarece s t r a tu l de m eta l de la su p ra fa ţă se distruge. Cură ţirea se v a face cu a ju to ru l un o r perii aspre de p ă r sau de iarbă.

Prin procedeul termic se în d epăr tează oxizii metalici, s t ra tu r i le vechi de vopsea, grăsimile, m urdări i le etc. Procedeul nu se aplică la profile cu pereţi sub ţir i care po t suferi deform aţii din cauza căldurii s a u acolo u n d e a r p u tea produce sch im bări de fo rm ă sau de rez is ten ţe a pieselor ; de asemenea, unde este pericol de incendiu sau explozie.

A p a ra tu l cel m ai în t r e b u in ţa t este lam pa de benzină. L a o lucrare cu un vo lum m ai m are se m ai în trebu in ţează ş i 'a r z ă to r u l cu flacără ox iace ti len ică . Procedeul se bazează pe d ila ta rea diferită a oxidului şi m eta lu lu i în t im p u l încălzirii, fa p t care uşurează desprinderea oxizilor de pe m e ta l şi în lă tu ra rea lor. Suprafeţele m etalice cu vopsea veche sau ru g in ă se su p u n acţiunii flăcării, după care vopseaua în m u ia tă sau rugina arsă se îndepărtează cu şpaclul, apoi se freacă su p ra fa ţa cu perii


de sîrm ă. C ură ţirea efec tua tă p rin acest procedeu p rez in tă a v a n ta ju l unei p ro d u c t iv i tă ţ i m ărite .

P rin procedee fizico-chimice, ca decapare şi degresare, se c u ră ţă piesele şi se în d ep ă r tează s t ra tu r i le de oxizi.

P rin decapare se îndep ă r tează s t ra tu r i le de oxizi (rug ină etc.), pelicule vechi de vopsea şi a lte m u rd ă r i i de pe suprafe ţe le m eta lice cu soluţii acide, alcaline sau cu paste. D ecaparea cu so luţii acide sau alcaline se aplică pieselor mici în băi, ia r cu p as te se aplică pieselor m ari care nu încap în băi.

Decaparea cu soluţii acide sau alcaline se aplică pe cale industr ia lă .D ecaparea cu pas te se aplică în felul u rm ă to r :P e suprafe ţe le m etalice nevopsite se acoperă s u p ra fa ţa cu a ju to ru l

pensulei sau u n u i ta m p o n d u p ă caz, cu u n s t r a t gros de 1 —3 m m p as tă acidă sau alcalină (v. re ţe te le nr. 68, 69 şi 70), sau cu so luţie de „Feru- g ino l“. Se lasă 30 —40 m in d u p ă care se în d ep ă r tează p a s ta acidă p rin spă la re cu apă. O pera ţia se repe tă dacă pe su p ra fa ţa m e ta lu lu i au răm as oxizi. D u p ă în d e p ă r ta rea urm elor de acizi, su p ra fa ţa m eta lică se t r a tează cu p a s tă an t io x id an tă (v. r e ţe ta nr. 71), care se m en ţine pe aceasta 20 — 60 min, d u p ă care se spală din nou.

P e suprafe ţe le m eta lice acoperite cu s t r a tu r i vechi de vopsea se face o t r a t a r e cu p a s tă d izo lvan tă (v. r e ţe ta nr. 72). care se m en ţin e 3 0 —40 min. D u p ă înm uierea s t ra tu lu i , vopseaua veche se îndep ă r tează cu u n şpaclu sau cu peria de sîrmă. Apoi su p ra fa ţa se spală cu benzină, în cazurile în care nu este pericol de incendiu, şi se usucă la aer.

Fabric ile de lacuri şi vopsele livrează o s u b s ta n ţă d izo lvan tă g a ta p re p a ra tă n u m ită „Decanol“, care se aplică în m od identic.

în cazul în care, d u p ă decaparea cu paste, pe surafe ţe le m eta lice m a i răm în u rm e de vopsea, acestea se v o r c u ră ţ i p rin frecare cu peria de sîrmă.

Prin degresare se cu ră ţă piesele şi elementele m eta lice care în t im p u l prelucrării, m anipulării , t r a n sp o r tu lu i şi m o n tă r i i lor, se m urdăresc cu uleiuri sau a l te su b s ta n ţe grase, ce împiedică o b u n ă ad eren ţă a s t r a tu r i lo r de vopsea pe m etal. P e n t ru în d ep ă r ta rea m ater ii lo r grase, inclusiv produsele petroliere, se face o degresare locală n u m a i pen tru sectoarele m urdăr i te .

S ubstan ţe le folosite ca m a te r ia le degresan te s în t solvenţii organici şi soluţiile sau paste le alcaline (v. r e ţe ta nr. 66).

D egresarea cu solvenţi se execu tă p rin spă la rea obiectelor cu u n ta m p o n de c îrpe sau cu perii în m u ia te în aceştia. Piesele m etalice mici se degresează p rin scu fundare în tr-o baie în care se află so lven tu l la te m p e ra tu ra ob işnuită .


D u p ă degresare, piesele se lasă să se usuce la aer sau se usucă în in s ta la ţ i i închise, cu aer cald.

Piesa se consideră degresată dacă udîndu-se su p ra fa ţa cu apă nu ră m în insuliţe de apă, por ţiun i n e u d a te sau, la scurgere, p ică tu r i aderen te pe sup ra fa ţă .

Deoarece degresarea cu solvenţi p rez in tă pericol de explozie, incendiu şi tox ic i ta te , este necesar să se ia to a te m ăsurile de p ro tec ţ ie şi securita te .

Solvenţii în t re b u in ţa ţ i de obicei s î n t : w hite-spiit , benzină sau t e r e b e n t in ă , tr ic lore ti lenă , to luen , alcool etilic, ace tonă etc.

P e tro lu l la m p a n t nu se foloseşte p e n tru degresare, deoarece acesta p o a te provoca rug in irea m eta lu lu i sub s t r a tu l de grund .

Lucrîndu-se în condiţii de şan tier , peste e lementele sau piesele m etalice m o n ta te se depun*: noroi, praf, apă, g h ea ţă , b ru m ă sau zăpadă , ca re t reb u ie în d e p ă r ta te de pe suprafe ţe le metalice îna in te de a fi c u ră ţ i te de rug ină sau de su b s ta n ţe grase.

P ra fu l se îndep ă r tează cu a ju to ru l uno r m ă tu r ic i sau a u nu i cu ren t d e aer co m p r im a t de la u n compresor.

N oro iu l se în depăr tează p rin spălare cu apă şi cu perii, iar apoi prin ş te rg e re a suprafe ţe lo r cu cîrpe uscate.

Z ăp ad a , b ru m a şi g h e a ţa se îndep ă r tează p rin s fă r îm are sau prin încălzire cu c lam p ă de benzină, ia r apa se şterge cu cîrpe u sca te şi curate .

2 . PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR VECHI PENTRU O NOUA ZUGRĂVIRE SAU VOPSIRE

P regă tirea suprafe ţe lo r care au a v u t pe ele s t r a tu r i de ^ u g răv e l i s a u vopsea, t reb u ie să se facă cu deosebită grijă , p e n tru a se ob ţine o luc ra re de b u n ă ca lita te , fă ră c răp ă tu r i , coşcoviri, pete, denivelări etc. M etodele în t re b u in ţa te p e n t ru p regă tirea lor depind, ca şi la suprafe ţe le noi, de m a te r ia lu l din care este cons ti tu i tă su p ra fa ţa (tencuială , lemn s a u metal).

a) Suprafeţele tencuite. Se verifică m ai întîi, p r in ciocănire, p en tru a se co n s ta ta s ta re a tencuielii ; porţiun ile care se desprind se cu ră ţă ş i se refac, muchiile lovite se repară , iar c răpă tu r i le se lărgesc pen tru repa ra re .

Spălarea sup rafe ţe lo r este o opera ţie care se p rac t ică în cazul z u g ră velilor, av înd ca scop în d e p ă r ta rea zugrăvelii vechi de pe pere ţi şi de pe ta v a n e . Se execu tă în felul u r m ă t o r :

Suprafeţele respective se înm oaie în apă ca ldă d in a b u n d en ţă , cu a ju to ru l bidinelelor sau prin s trop ire cu verm orelu l. D u p ă înm uiere


se freacă su p ra fa ţa cu un b u re te ud . Z ugrăvea la veche se desprinde de pe pere ţi şi t a v a n e şi se ia pe b u re te ; acesta t re b u ie sp ă la t m ereu , pe m ăsu ră ce se îmbîcseşte de zugrăveală .

O pera ţ ia se repe tă de m ai m u lte ori p înă cînd nu răm îne nici o u rm ă din vechea zugrăveală . v

Răzuirea suprafe ţe lo r este opera ţ ia p rin care se îndepărtează , to ta l sau par ţia l , s t ra tu r i le de zugrăvea lă veche, a tu n c i c înd s în t coşcovite sau cînd nu m ai p o t su p o r ta un nou s t r a t de zugrăveală . Se execu tă cu a ju to ru l unu i c u ţ i t t r iungh iu la r , a sem ăn ă to r cu u n şpaclu de oţel, av înd grijă ca în t im p u l răzuirii să nu se degradeze tencuiala .

Răzuiri le po t fi sim ple sau integrale. Cele simple se execu tă pe p o r ţ iun i răzu indu-se cu c u ţ i tu l t r iu n g h iu la r p a r te a coşcovită p înă la p o r ţ iunea care este b ine prinsă pe tencuia lă . Se netezesc apoi marginile zugrăvelii vech i care răm îne, astfel ca să se racordeze cu tencu ia la descoperită prin răzuire. R ăzuirile integrale se execu tă a tunc i cînd se cer lucrări foa r te îngrij i t execu ta te . In felul acesta se obţin su p ra fe ţe perfect netede, fă ră denivelări. Acestea se umezesc b ine cu b id ineaua în m u ia tă în apă , preferabil caldă, sp re a se u şura lucrul şi a se ev ita fo rm area prafu lu i. R ăzu irea se execu tă cu şpaclul de oţel. D acă s t ra tu r i le vechi de z u g ră veală s în t num erose, opera ţia de um ezire se rep e tă de m ai m u l te ori p înă cînd se produce înm uierea lor. S t ra tu l de zu g răvea lă în m u ia t se umflă, iar p rin răzu irea cu şpaclul de oţel se desprinde în fîşii. D u p ă răzuire, suprafe ţe le se ş terg cu apă c u ra tă cu a ju to ru l bure tu lu i.

în cazul vopselelor vechi suprafe ţe le acoperite cu vopsea de ulei, lac sau email, care rezistă bine, nu se c u ră ţă ci se spa lă cu apă şi s ă p u n sau cu o soluţie de sodă ca lc inată 5% .

D u p ă aceea su p ra fa ţa se spală cu apă c u ra tă şi se ş te rge cu o c îrpă ; peliculele care se ţ in slab se în lă tu ră com plet cu şpaclul de oţel sau prin a rdere cu lam p a de benzină care îndepărtează în în treg im e s t r a tu l de vopsea, sau cu a ju to ru l soluţiilor chimice.

în d e p ă r ta r e a vopselei vechi t reb u ie e x ecu ta tă com ple t şi cu cea m ai m are a ten ţie . E s te greşit s is tem ul uneori de v o p s i to r i de a c u ră ţa n u m a i o p a r te din vopseaua veche, deoarece în acest caz vopsito ria nouă v a fi de c a l i ta te inferioară.

î n cazul înd ep ăr tă r i i vopselei vechi cu soluţii chimice, cea m ai sim plă so luţie p e n tru sp ă la t este fo rm ată d in tr -u n amestec de solvenţi (benzină, te re b e n t in ă etc.) cu paraf ină sau nafta lină . O a l tă com poziţie este o p as tă alcalină p re p a ra tă din c re tă am es teca tă cu o soluţie de 20 — 30% sodă caustică în apă. P a s ta astfel p re p a ra tă nu t reb u ie să curgă dacă este ap lica tă pe o su p ra fa ţă n e teda vertica lă . De obicei se aplică circa


0,150 kg p as tă la 1 m 2 de s u p ra fa ţă vopsită . Aplicarea compoziţiei, ca re a tacă pielea, se face cu a ju to ru l unu i b ă ţ în făşu ra t cu p înză sau sac ; nu se în treb u in ţează pensule deoarece sînf a ta c a te de m ater ia le le ca re alcătu iesc compoziţia .

P a s ta se lasă să s tea circa o oră pe su p ra fa ţa de c u ră ţa t d is trug înd şi um flînd v o p seau a veche care apoi ,se îndep ă r tează prin răzu ire şi spă la re cu apă m u ltă şi se usucă cu o cîrpă.

b) Suprafeţele de lem n. î n genera l cele vopsite , se c u ră ţă apli- cînd aceleaşi procedee ca la vopsito rii le pe tencuieli. Cînd se c u ră ţă cu lam pa de benzină treb u ie să se procedeze cu m u l tă a ten ţ ie p en tru a nu se ap r inde lem năria .

Suprafeţele de lem n zu g răv i te se c u ră ţă p rin spălare cu apă caldă.c) Suprafeţele metalice. Se cu ră ţă , de vopseaua veche cu perii de

s î rm ă m an u a le sau mecanice, cu su f lă toare de nisip, p r in a rde re cu lam pă de benzină şi prin cu ră ţire chimică, aşa cum s-a a r ă ta t în p a rag ra fu l p recedent.

D u p ă e fec tuarea uneia din operaţiile a ră ta te , es te b ine ca s u p ra fa ţa c u r ă ţ a t ă să fie sp ă la tă cu o cîrpă m u ia tă în te re b e n t in ă sau w h ite -sp ir t , p e n t ru ca să se ia u ltim ele răm ăşiţe , de vopsea de pe su p ra fa ţa respectivă. D u p ă aceas tă spă la re su p ra fa ţa se freacă cu o c îrpă uscată .

D. P R O C E D E E O B IŞ N U IT E D E A P L IC A R E A C O M P O Z IŢ IIL O R

Compoziţiile folosite la e fec tuarea operaţiilor, a t î t d in faza de p re lucrare a su p ra fe ţe lo r supor t , c î t şi din faza de acoperire, se aplică în genera l p rin procedee clasice, m an u a le sau m ecanizate . Uneori acoperiri însă cu com poziţi i de vopsit se aplică şi p rin procedee m oderne m e c a n iza te de m a re p ro d u c t iv i ta te , care v o r fi descrise în con tinuare .

în cele. ce u rm ează se v o r descrie a t î t procedeele clasice, c ît şi cele m oderne în t r e b u in ţa te pe şantierele şi în atelierele de spec ia l i ta te ale în trep r in d e r i lo r de construcţii la ex ecu ta rea lucrărilor de zugrăveli şi vopsito rii .

1. APLICAREA COMPOZIŢIILOR PENTRU LUCRĂRILE DE SPOIELIs ŞI ZUGRĂVELI

a) G runduirea . Se execu tă d u p ă p regă tirea suprafe ţe lo r suport , p rin aplicarea, m a n u a l sau m ecanizat, a unu i s t r a t sub ţire , uniform şi con tinuu de grund . Se reco m an d ă ap licarea m an u a lă p e n tru rea l i zarea unei p ă t ru n d e r i b u n e a g ru ndu lu i în porii s t ra tu lu i su p o r t , asigu r îndu -se astfel o a d e re n ţă b u n ă p e n tru s t r a tu l u rm ăto r .

250 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?

G rundu irea m an u a lă se face cu bidinele m ari ro tu n d e sau p ă tra te . G run d u l se ia în c a n t i t ă ţ i mici cu b id ineaua care se s toarce de m a r g inea vasului. Compoziţia g ru n d u lu i din vas se am estecă din cînd în cînd p e n tru a se ev ita depunerea m ater ii lo r în suspensie.

G rundu irea pere ţi lo r se face orizontal, ia r a plafoanelor t ran sv e rsa l pe direcţia luminii, cu mişcări largi ale mîinii de îna in te şi înapoi.

A spectul suprafe ţe i g ru n d u i te treb u ie să fie umed-lucios. C înd unele p o r ţ iun i se m ătu iesc înseam nă că în acea p o r ţ iune s t r a tu l su p o r t a abso rb it m a i repede apa din s t r a tu l de g ru n d decît res tu l suprafe ţe i . P e n t ru uniform izare se v a aplica, pe porţiunile cu aspect m a t, încă un s t r a t de g rund .

P e s t r a tu l de g ru n d ap lica t nu treb u ie să răm în ă dîre sau u rm e de bidinea. î n caz că se produc, se re tuşează pe loc cu aten ţie , fie cu b id ineaua, fie cu o pensulă.

D acă suprafe ţe le su p o r t p rez in tă asperită ţi , a tu n c i p e n t ru netez irea 'lor, în loc de grund , se aplică cu b id ineaua un s t r a t de pacioc (v. r e ţe ta nr. 5).

G rundu irea m ecan iza tă se face cu a ju to ru l verm orelului. Modul de execuţie este identic cu cel descris mai d ep ar te la aplicarea com poziţ i i lor de acoperire.

b) Chituirea. Se execu tă cu a ju to ru l şpaclului de lemn n um ai după uscarea s t r a tu lu i de grund . Chituirile se po t face cu p a s tă de ipsos sau de ipsos cu v a r sau, în cazul lucrărilor de ca l i ta te superioară , cu ch itu r i cu ulei (v. re ţe te le nr. 10 şi 11).

Şpaclul se mişcă perpend icu lar pe c ră p ă tu ră în a in te şi înapoi astfel înc ît ch itu l să p ă t ru n d ă cît se p o a te de adînc ; d u p ă um plerea c răp ă tu r i i , p o r ţ iunea c h i tu i tă se nivelează p rin mişcări ale şpaclului ex ecu ta te de-a lungul c răpăturilo r .

Locurile ch itu ite , după şlefuire, se grunduiesc p e n tru un iform izarea s t ra tu lu i respectiv .

c) Şpacluirea. Se aplică pe sup ra fe ţe su p o r t , care urm ează să fie fin isate cu zugrăveli de ca l i ta te superioară . Aplicarea com poziţiilor de şpaclu it (v. re ţe te le nr. 11 şi 12) se face în genera l m an u a l cu b id ineaua , cu şpaclul de lem n sau de cauciuc, sau cu drişca de cauciuc.

L a şpacluirea cu b id ineaua c h i tu l de o consis ten ţă m ai s labă (asem ăn ă to a re cu sm în tîna) , se aplică cu b id ineaua, în tr -u n s t r a t un iform pe to a tă su p ra fa ţa , apoi se netezeşte cu şpaclul la t de cauciuc sau de lemn. Netezirea se face astfe l ca să rezu lte un s t r a t uniform.

L a şpacluirea cu şpaclul c h i tu l se aplică în tr -u n s t r a t su b ţ i re şi apoi se netezeşte cu şpaclul. A t î t aplicarea, c ît şi netezirea se fac dîndu-se pr im a d a tă în t r o direcţie, ia r a doua oară perpend icu la r pe aceasta .


0 şpacluire de ca li ta te cu o b u n ă ad eren ţă de s t r a tu l su p o r t se ob ţine prin ap licarea s t r a tu lu i de ch it respectiv în reprize, fo rm ate din c î teva s t r a tu r i sub ţir i de m a x im u m 0,5 m m grosim e fiecare. Grosimea to ta lă a s t ra tu lu i de şpaclu ia lă nu t reb u ie să depăşească 2 m m, în porţiun ile «ele mai încărca te cu chit.

L a aplicare, şpaclul se ţ in e înc lina t pe s u p ra fa ţa respectivă, iar g ros im ea s t r a tu lu i se po tr iveş te p rin apăsa rea pe şpaclu cu degetele m îin ii s tîng i (fig. 132). L a netezire, şpaclul se ţ in e şi m ai înclinat pe

s u p ra fa ţă , cu care treb u ie să facă u n unghi de 10—15° şi să se su p ra p u n ă cu 4 — 5 cm peste fîşia ne tez ită m ai înainte^

în t im p u l lucrului şpaclul se şterge regula t p en tru a nu lăsa u rm e <le zgirie turi pe şpacluială.

P e n t ru sup ra fe ţe în tinse se în treb u in ţează şpaclurile de lemn, la te de 15 — 20 cm, iar p e n tru po r ţ iu n i înguste, cele de 5 — 10 cm lă ţim e. Şpaclurile de cauciuc se în treb u in ţează , în special, p e n t ru netezire şi au lă ţ im ea de 2 4 —30 cm. O m are p ro d u c t iv i ta te se ob ţine aplicîndu-se şpaclu ia la cu b id ineaua în sens orizontal şi apoi ne tez ind cu şpaclul de cauciuc în sens v e r t ica l (fig. 133).

P e n t ru o p ro d u c t iv i ta te m ai m are se în treb u in ţează drişca de cauciuc. C hitu l lu a t cu m is tr ia (în c a n t i ta te de circa 1 kg) din lada de lemn, se aşază pe drişcă, la mijloc, în form ă de fîşie. Drişca se aplică pe su p ra fa ţa respectivă sub un ungh i de 15° şi se deplasează d in tr-o s ingură m işcare pe o lungim e de 1,5 — 3 m pînă cînd se consum ă t o t chitul. Corectarea şi ch itu irea colţu rilo r se face cu şpaclurile înguste.

Fig. 132. Poziţia şpaclului la aplicarea şpacluielii.

Fig. 133. Aplicarea şpacluielii cu bidineaua şi netezirea ou

şpaclul.

252 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?

d) Netezirea eu pas tă GIPAC. P a s t a G IPA C , p re p a ra tă conform • re ţe te i nr. 22, se aplică în două s t r a tu r i pe suprafe ţe le dâ b e to n n e te n c u i te însă ne tede şi pe suprafe ţe le de b e to n celu lar a u to c la v iz a t (b.c.a.).

P r im u l s t r a t de pas tă se aplică d u p ă t —2 ore de la am orsa rea s u p r a feţei cu A r a c e t : ap ă (1 : 4), ne tez indu-se energic cu fierul de glet, p e n t ru închiderea alveolelor ex is ten te pe su p ra fa ţa su p o r t şi a even tua le lo r denivelări. în cazul în care fierul de glet lasă u rm e uşoare pe s u p ra fa ţă , nu este necesară e lim inarea lor prin revenirea fierului de glet, deoarece aceste u rm e d ispar la aplicarea celui de la doilea s t ra t .

S t ra tu l al doilea de p as tă este m ai sub ţire decît p r im ul (0 ,1— 0,2 m m ), are o consis ten ţă m ai fluidă, se aplică, de asemenea, cu fierul de g le t după ce p r im u l s t r a t de p as tă s-a z v în ta t (nu este abso lu t necesară în tă r irea lui) şi se recom andă să se rev ină cu netezirea pe su p ra fa ţa acoper i tă , ca să nu răm înă urme.

S u p ra fa ţa de be ton sau b.c.a. ne tez ită cu p a s tă G IPA C nu t r e b u ie să p rez in te desprinderi, cute, băşici, scurgeri, fisuri sau u rm e de la fierul de glet.

e) Şlefuirea. E s te ope’ra ţ ia care se execută după ch itu ire şi şpac lu ire şi d u p ă uscarea chitului.

P e n t ru şlefuire se în treb u in ţează p ia t ra ponce, că răm ida de f reca t sau h îr t ia s tic la tă . L a şlefuirea cu p ia t ra ponce sau cu că răm ida de freca t a tav an e lo r şi a pă r ţ i lo r de sus ale pereţilor, se foloseşte d ispozitivul cu m îner lung, de 1 — 1,5 m (v. fig. 27), care se m anevrează de pe pa rdosea lă ; p en tru părţile, de jos ale pere ţi lo r se în trebu in ţează m înere de 40 — 50 cm lungime.

Cînd şlefuirea s e 'e x e c u tă cu h îr t ie s tic la tă , aceas ta se îm bracă pe o sc îndură , cu care apoi se freacă suprafeţele ch i tu i te sau şpachu te .

P e suprafe ţe le m ari şlefuirea se execu tă cu apara te le mecanice de şlefuit din fig. 80, 81 şi 82.

D u p ă şlefuire, su p ra fa ţa se c u ră ţă de p ra f cu o c îrpă u sc a tă sau cu o perie p la tă sau cu a ju to ru l unu i cu ren t de aer com prim at.

Locurile ch i tu i te şi suprafe ţe le şpaclu ite şi şlefuite se grundu iesc cu un nou s t r a t de grund .

f) Spoirea şi zugrăvirea. Se execu tă d u p ă u sca rea com ple tă a u l t im u lui g rund , fie p rin procedee m anuale , fife mecanizate .

Spoirea şi zugrăvirea m anuală se execu tă p rin aplicarea a d o u ă sau tre i s t r a tu r i de compoziţie , d u p ă nevoie, astfel ca să se ob ţină o culoare un ifo rm ă pe t o a t ă sup ra fa ţa .

în a in te de a se aplica compoziţiile se ag ită şi apoi se s t recoară prin s i te de con tro l cu 225 och iu r i /cm 2. Se elimină astfel eventuale le depuneri de g ranu le grosiere de var , hum ă, p igm enţi sau a lte im purită ţ i .


Compoziţiile folosite t reb u ie ag i ta te şi în t im p u l lucrului în vasu l în care s în t p ăs tra te .

Aplicarea com poziţiilor de acoperire cu bidinelele se face c a ' şi la g rundu ire însă re tu şa rea s t r a tu lu i ap lica t se face : la pere ţi p rin m işcări vert ica le ale bidinelei, ia r la t a v a n e p rin mişcări în d irecţia ferestrelor.

în in te r io ru l încăperilor lucrările de acoperire se execu tă de doi zugravi. Se acoperă în p r im u l r înd tavane le , folosîndu-se scări duble sau schele m o n ta te pe capre, ia r apoi se acoperă pereţii.

Spoirea sau zug răv irea pere ţi lo r este recom andab il a se execu ta concom iten t pe în treag a înălţim e, ev it înd astfel dungile care se fo r mează a tunc i cînd s t r a tu l ap lica t la p a r te a de sus a pere ţi lo r s-a usca t îna in te dea fi ap lica t s t r a tu l de jos. Cînd încăperea este îna ltă , p e n t ru a se ev ita t im p ii m o r ţ i c au za ţ i de m işcări inutile de coborîre şi u rcare a t rep te lo r scării, se form ează o echipă com pusă d in doi sau t r e i zugrav i, care lucrează la o d is ta n ţă egală unu l de a ltul, a s t fe l : p rim ul la p a r te a

zugrăvelii pe întreaga înălţime • Fig. 135. Trasarea unei linii cu pensula a peretelui. V şi rigla.

superioară a peretelu i, aşezat pe scară, al doilea la p a r te a de la mijloc, lucrînd t o t pe scară , şi al tre ilea la p a r te a de jos a peretelui, lucrînd de pe pa rdosea lă (fig. 134).


D u p ă te rm in a re a acoperirii pere ţi lo r se t ra g e linia defin it ivă de dem arca ţie , de cu loarea pereţilor, însă de o n u a n ţă m ai închisă. P e n tru aceas ta se foloseşte o riglă şi o pensulă ro tu n d ă care se reazem ă pe riglă (fig. 135).

în t im p u l în tre ruperilo r scu r te de lucru se recom andă ca bidinelele s ă se p u n ă în t r -u n vas cu apă, însă în aşa fel ca să nu a t ingă fu ndu l vasu lu i ; în m odul acesta se pre lungeşte d u ra ta de u tilizare a bidinelelor.

Cînd suprafe ţe le zu g răv i te ale pereţilor u rm ează să fie tu fu ite , a tunci, peste s t r a tu l p ro asp ă t de zugrăvea lă se aplică lovituri uşoare cu peria tu f ă r (fig. 136). T u fu irea este b ine să se facă de doi zugravi, u n u l tu fu ieş te d e pe scară p a r te a de sus a pereţilor, iar celălalt p a r te a de jos, m erg înd astfe l unu l d u p ă celălalt p înă la c o m p le ta finisare a lor.

Fig. 136. Tufuirea suprafe- Fig. 137. Spoirea cu ajutorul ver-ţelor zugrăvite. morelului.

L a tu fu ire t r e b u ie să se ev ite a se lovi cu peria de două ori în acelaşi loc, deoarece se fo rm ează rugoz ită ţ i neuniform e pe su p ra fa ţa respectivă .

F a ţa d e le se spoiesc de pe scări sau de pe schele de diferite t ip u r i .Spoirea şi zugrăvirea mecanizată se execu tă cu apa ra te le de pu lve r iza t

(vermorele) folosind o com poziţie su b ţ ia tă , p e n t ru a trece cu u şu r in ţă prin duza in jec to ru lu i acestor ap ara te .


Vermorelele cele m ai b u n e p en tru spo it s în t cele cu ac ţiune co n tinuă şi m ai ales acelea care au rezervor p e n tru com poziţia de spoit (fig. 137).

în a in te de începerea lucrului, se verifică a p a ra tu l , se leagă f u r t u nul, se m on tează tu b u l în in jec tor şi se pom pează com poziţia în rezervor pînă se ob ţine presiunea necesară pulverizării.

Verm orelul es te ac ţ io n a t în t im p u l lucrului de u n a ju to r al z u g ra vului, care în tre ţ in e presiunea de regim în ap a ra t , po m p în d în rezervor din c înd în c înd c a n t i ta te a necesară de compoziţie.

P re s iu n ea o p t im ă de lucru în conducte , p e n t ru o p u lver izare un ifo rm ă se recom andă a fi de 3 —4 d a N /c m 2. P res iunea p o a te fi m e n ţ in u tă c o n s t a n t ă după indicaţiile m an o m etru lu i cu care este p re v ă z u t verm orelul. A ju to ru l zugravu lu i t reb u ie să supravegheze s ta re a a p a ra te lo r şi să amestece din c înd în c înd com poziţia p e n tru a p reveni depunerea pe fund a particu le lo r în suspensie ; to to d a tă , pe m ăsu ră ce com poziţia din vas se consum ă, el adaugă alta .

în a in te de in troducerea compoziţiei în rezervoru l ap a ra tu lu i de s trop it , acesta t reb u ie t r e c u tă p r in tr-o sită de contro l cu 225 ochiuri/cm 2; altfel im pur i tă ţ i le şi particulele de p igm enţi sau de hu m ă, răm ase ne- fă răm iţa te , a s tu p ă duza, obligînd pe zug rav să în tre ru p ă lucrul, pen tru a o desfunda. D in cînd în cînd com poziţia din rezervor t rebu ie ag i ta tă uşor, chiar în t im p u l lucrului, p e n tru ca să nu se producă depunerea m ateria le lor în suspensie.

Vermorelele cu ac ţiune in te rm i te n tă se re incarcă cu compoziţie n um ai după ce s-a consum at în treaga c a n t i ta te din rezervor şi presiunea a scăzu t la zero. D eşu ru b a rea buşonulu i de închidere a orificiului de a lim entare , c înd în rezervor ex is tă încă presiune, p oa te produce accidente.

D u p ă ce a p a ra tu l a fost pus la p u n c t şi p regă ti t p en tru lucru, zug ravu l opera to r începe lucrul, deschizînd rob ine tu l de porn ire şi rob ine tu l ţevii injectorului.

Compoziţia t rec înd sub presiune p rin canalele injectorului, c a p ă tă o m işcare de ro ta ţ ie şi, t rec înd to to d a tă p r in tr -u n orificiu îngust, se pu lverizează sub form a unui je t conic (v. fig. 88).

î n p r incip iu je tu l de com poziţie t reb u ie să cadă pe rpend icu la r pe su p ra fa ţa de spo it sau de zug răv i t , ia r in jec toru l t re b u ie să se afle la o d is ta n ţă o p tim ă de aceasta p e n tru a se ob ţine o p u lv e r iza re uniform ă şi fă ră scurgeri.

î n t im p u l stropirii , zug ravu l ţ in e tu b u l cu m îna s tîngă la p a r te a de jos, astfel ca rob ine tu l să se afle în m înă , iar cu m îna d reap tă îl aşază în poziţie de lucru. Deschizînd rob ine tu l el în d reap tă je tu l perpend icu la r pe su p ra fa ţa de spoit sau de zug răv it , p lim bînd tu b u l cu in jec tor de-a


lungul suprafe ţe i p rin mişcări r itm ice, rare, c irculare (fig. 138), cu scopul de a aplica un s t r a t uniform de com poziţie ; în caz con tra r , pe su p ra fa ţa respectivă v o r apărea pete.

De asemenea, p e n t ru ob ţinerea unei acoperiri uniform e t reb u ie ca in jec toru l să se ţ in ă la o d is ta n ţă de0,75 — 1,00 m de la su p ra fa ţa care se acoperă (fig. 139). L a d is ta n ţe m ai m ari (fig. 139, a), cea m ai m are p a r te din com poziţia pu lver iza tă nu v a a- ju n g e la su p ra fa ţa ce se finisează, iar la d is tan ţe m ai mici (fig. 139, b) se vor

Fig. 138. Mişcarea circulară a injectorului de-a lungul supra

feţei de spoit sau zugrăvit.form a scurgeri.

P u lve r iza rea se execu tă p înă ce su p ra fa ţa care se acoperă p ie rd e aspectu l m a t şi în cepe să cape te luciu, d u p ă care se trece im ed ia t m a i departe . D acă se persistă pe acelaşi loc cu pulverizarea, s t r a tu l

Fig. 139. Pulverizarea compoziţiei pe perete : a — in j e c t o r u l ţ i n u t d e p a r t e ; b — i n j e c t o r u l ţ i n u t

a p r o a p e ; c — i n j e c t o r u l ţ i n u t n o r m a l .

■de compoziţie se îngroaşe şi t rebu ie lu a t im ed ia t cu b id ineaua sau pensula, p e n t ru a se ev ita fo rm area dîrelor.

D u p ă te rm in a re a lucrărilor, bidinelele, pensulele şi to a te une lte le p recum şi vasele care au v e n i t în co n tac t cu com poziţia se sp a lă bine, reco m an d ab i l cu apă caldă, se ş te rg şi se usucă. V erm orelul se desface în piesele sale com ponen te şi a n u m e : se scoate pîlnia cu f i l tru l din vasu l cu compoziţii, se deşurubează in jec toru l şi se scurge din a p a ra t în vas


com poziţ ia ră m a să ; după acesta se în şurubează in jec to ru l şi încliizînd rob in e tu l ţev i i in jec toru lu i se pom pează d intr-o că ldare apă cu ra tă p înă se ob ţine o presiune în a p a r a t de 5 — 6 a t ; d u p ă aceea se spală f iltru l, fu r tu n u r i le de refu lare şi de absorb ţie , pom pa, cu tia supape lo r şi ţ e a v a in jec toru lu i, inclusiv injectorul. A p a ra tu l se spală şi se şterge pe d inafară .

2 . APLICAREA COMPOZIŢIILOR PENTRU LUCRĂRILE DE VOPSITORII

D u p ă p regă tirea suprafe ţe lo r su p o r t în vederea vopsirii u rm ează o serie de opera ţii al că ro r rol este de a p re lucra suprafe ţe le şi apoi a le acoperi cu s t r a tu r i de vopsea, de email sau de lac.

î n fig. 140 este rep re z en ta tă o secţiune sugestivă p r in tr -u n s t r a t su p o r t de lemn sau g le t care a su ferit un proces com ple t de vopsire. S u p ra fa ţa su p o r t p rez in tă neregu larită ţi , m ai m u l t sau m ai p u ţ in accen tua te , care d u p ă pre lucrare se nivelează şi apoi se acoperă cu o peliculă de vopsea.

Procedeele folosite la execu ta rea operaţi i lor respective s în t descrise în cele ce urm ează .

a) G runduirea eu g rund de îmbibare. Se execu tă im ed ia t d u p ă t e r m i narea pregătir i i suprafeţelor, d îndu-se o deosebită a te n ţ ie acestei opera ţii , deoarece s t r a tu l de g ru n d condiţionează co m p o rta rea s t r a tu r i lor u rm ătoa re .

Aplicarea g r u n d u lui de îm bibare se r e com andă a se face m a n u a l ; se foloseşte to tu ş i şi procedeul de aplicare cu a p a ra te de pu lver iza t.

Grunduirea m anuală se execu tă cu bidinele şi pensule ro tu n d e sau late, a că ro r m ăr im e va r iază d u p ă dim ensiunile şi formele sup ra fe ţe i su p o r t .

S t ra tu l de g ru n d de îm b ib a re se aplică în tr -u n s t r a t su b ţ i re (circa 15 — 20 pi) şi co n tinuu fă ră prelingeri, dîre sau fire de pensulă. Modul de lucru este acelaşi cu cel descris m ai d ep a r te la ap licarea co m p o ziţiilor de vopsit.

Fig. 140. Secţiune printr-o suprafaţă vopsită :1 — s u p r a f a ţ a s u p o r t ; 2 — g r u n d p ă t r u n s î n s u p o r t ; 3 — a d î n c i t u r t c h i t u i t e ; 4 — s t r a t d e ş p a d u i a l ă ; 5 — s t r a

t u r i d e a c o p e r i r e ; 6 — s t r a t p r o t e c t o r d e la c .


S u p ra fa ţa p ro a sp ă t g ru n d u i tă are aspec tu l umed-lucios şi este slab colora tă de p ig m en tu l din compoziţie. D acă vre-o zonă din su p ra fa ţa g ru n d u i tă nu p rez in tă acest aspect, înseam nă că s-a- omis g ru n d u irea ei, ia r dacă este co lo ra tă în cu loarea g ru n d u lu i d a r cu aspec t m a t , în seam nă că z o n a respec tivă a abso rb it l ian tu l din compoziţie . î n am bele cazuri zonele respec tive t re b u ie g ru n d u i te şi respectiv , r e g ru n d u i te as tfe l ca aspec tu l lor să a p a ră aşa cum s-a a r ă t a t m a i înainte .

T rebu ie d a tă o deosebită a te n ţ ie g rundu ir i i locurilor de pe s u p r a fa ţa su p o r t care au suferit d iverse rep a ra ţ i i sau chituiri.

Grunduirea mecanizată se execu tă p rin pu lve r iza rea g ru n d u lu i de îm b ib are a căru i consis ten ţă t reb u ie să fie m ai f lu idă decît a celui ap lica t m anual. Modul de execuţie se v a descrie m ai d ep a r te la ap licarea c o m poziţiilor de vopsit .

b) Chituirea. E s te opera ţia p rin care se acoperă cu ch i t zg îrie turile, fisurile, ad înciturile , ş t irb i tu r i le , capetele de cuie, locurile pungilor de răş ină etc. E x e c u ta re a se face în două reprize : aplicarea ch itu lu i şi apoi ne tez irea locului ch itu it . Chitu l (v. re ţe te le ,nr. 25 şi 26) se aplică cu şpaclul de oţel sau de celuloid. Chitul se ia pe lam a şpaclului şi se aplică p rin mişcări perpend icu la re pe lungim ea ad încitu rii în care se îndeasă p e n tru a o um ple c ît m ai com pact . D u p ă com ple ta rea ad înciturii , şpaclul se m an ev rează pe rpend icu la r pe p r im a direcţie, ţinîndu-1 înc lina t şi apăsîndu-1 cu p u te re p e n tru o b u n ă netezire a locului ch itu it.

Locurile m a i adinei de 1 m m se acoperă în m a i m u l te reprize.c) Şpaeluirea. în a in te de vopsire se execu tă pe sup ra fe ţe de lemn

sau m eta lice şi m ai p u ţ in pe cele ten cu i te şi g le tu i te sau pe su p ra fe ţe de ipsos, deoarece, acestea din u rm ă treb u ie să fie p re d a te p e n tru v o p s i t , ne tede , p lane şi fă ră defecte.

P e n t ru şpaclu ire se folosesc ch itu rile de c u ţ i t (v. şi re ţe te le nr. 27, 29, 30 şi 31) şi ch itu rile de ap licare p rin s t ro p ire (v. şi r e ţe ta nr. 28).

M odul de execuţie, a t î t m a n u a l c ît şi m ecan iza t , este a se m ă n ă to r cu cel descris la p a rag ra fu l 1, c din acest capitol.

d) Netezirea cu pas tă GIPAC. Se ex ecu tă pe su p ra fe ţe de be ton ne ten cu i te şi de b e to n celular au toc lav iza t , aşa cum s-a a r ă t a t în p a r a g r a ful 1 punctele b şi c.

e) Şlefuirea. Şlefuirea s t r a tu r i lo r de p re lucrare a sup rafe ţe lo r şi a peliculelor de compoziţii de v o p s i t consti tu ie cond iţ ia esen ţia lă p e n t ru o b ţinerea u n o r lucrări de ca lita te .

Şlefuirea m anuală se execu tă cu h îr t ie sau p înză de şlefuit p rin frecarea cu m în a a sup ra fe ţe i cu abrazivu l ales, apăs înd un iform şi în t re ţ in în d p e rm a n e n t co n ta c tu l în tre su p ra fa ţa care se finisează şi su p ra fa ţa cu abraziv.


L a şlefuirea u m edă , su p ra fa ţa care se şlefuieşte se um ezeşte cu m in a s tingă, cu u n b u re te sau cu u n ta m p o n în m u ia t în lichidul respectiv , iar cu d re a p ta se execu tă mişcările necesare şlefuirii.

L a folosirea de abraz ive sub fo rm a de pu lberi cu d iferite g ranu la ţi i , ş lefuirea se face cu u n p os tav u m ez i t cu care se ia pu lberea respectivă.

P as te le de şlefu it se folosesc în acelaşi m od ca şi pulberile abrazive.Freca rea cu lichide de lu s tru i t se face cu a ju to ru l u n o r ta m p o a n e moi.D u p ă fiecare şlefuire su p ra fa ţa se c u ră ţă b ine de p ra f cu cîrpe usca te

sa u perii plate . Suprafe ţe le şlefuite u m ed se spală cu ap ă sau cu so lvent şi se ş terg cu piele de căprioară . N u se folosesc c îrpe deoarece lasă scame, care dăunează ca l i tă ţ i i vopsitoriilor.

Şlefuirea mecanizată se execu tă cu a p a ra tu l electric de şlefuit (v. fig. 81), m o n ta t pe un şasiu mobil. Discul cu h îr t ia de şlefuit, cu g ra n u la ţ ia co respunză toare lucrării se aplică pe su p ra fa ţa care se p r e lucrează şi a p a ra tu l se p u n e în funcţiune .

P r in m işcarea discului se o b ţ in e şlefuirea respectivă, iar p ra fu l r ezu l ta t es te su fla t cu a ju to ru l aerului co m p r im a t care iese p r in t r -u n orificiu a l discului.

f) Vopsirea. Vopsirea se p o a te execu ta m a n u a l sau m ecan iza t ; la u n vo lum mic de lucrări şi în cazuri cînd se vopsesc obiecte m ă ru n te sau sup ra fe ţe mici, es te in d ica tă vopsirea m anua lă . î n to a te celelalte cazu r i este ind ica tă vops irea m ecan izată , în t ru c î t as tfe l se r idică cu m u l t p ro d u c t iv i ta te a m uncii şi se scu r tează t im p u l de execu ţie a lucrărilor.

Vopsirea m a n u a lă se face cu pensule sau cu role p e n tru vopsit . V opsirea cu pensule se face începînd cu alegerea pensulelor p o t r iv i t cu felul su p ra fe ţe i care se vopseşte . A s t f e l : p e n tru sup ra fe ţe fo a r te mici se fo losesc pensule de l in ia tu ră ; p e n t ru suprafe ţe le mici, pensule mici p la te sau ro tunde , ia r p e n tru sup ra fe ţe în t inse pensule mari.

Pensulele noi, în a in te de în t re b u in ţa re se umezesc în tr -u n v a s cu a p ă rece, d u p ă care se elimină excesul de apă p r in tr -o uscare superficială, co n s t în d din ş te rgerea pă ru lu i pensulei cu o c îrpă uscată . î n felul acesta se ev ită ca v o p se a u a să a jungă la baza firelor de p ă r şi să le încleieze.

O pera ţ ia de vopsire cu pensula se co m pune din t re i reprize ; aplicarea vopselei pe su p o r t , netez irea ei p e n t ru a a lcă tu i o peliculă subţire , densă şi c o n t in u ă şi apoi finisarea u l t im u lu i s t r a t care p o a te fi lucios sau m a t .

O pera ţ ia de v o p s i t m a n u a l se execu tă p r in in troducerea pensulei în v o p seau a din vas, apoi s toarcerea ei p rin ap ăsa re pe peretele vasu lu i în care este c o n ţ in u tă , sau pe lopă ţica de lemn cu care se am estecă vopseaua , în aşa fel ca să răm în ă în că rca tă cu o c a n t i ta te m ică de vopsea. D u p ă aceea se t rece la ap licarea vopselei.


P e n su la 'p e n tru zu g ră v i t se ţ in e cu degetele pe leg ă tu ra de sfoară cu care se leagă p ă ru l (fig. 141, a), pe c înd pensu la pen tru v o p s i t se ţ in e de miner (fig. 141 ,b) fă ră a îm b ră ţ işa cu degetele legă tu ra . P ensu la pent r u t r a s linii se ţ ine , de asemenea, de mîner. P oz iţ ia mîinii pe p en sulă este în func ţie de efortu l cu care se exec u tă operaţia .

în t im p u l aplicării vopselei, pensu la se ţ in e pe rp en d icu la r pe su p ra fa ţa ce se v o p seşte (fig. 141, c) ; vopsirea se face prin apăsa re cu mişcări

scu r te ale p ă ru lu i pensulei încă rca te cu vopsea ; mişcările se fac cu pa lm a, în t im p ce b ra ţu l răm îne nem işcat. P ensu la se mişcă în două direcţii. În t î i se face încă rca rea vopselei pe su p ra fa ţa respec tivă cu mişcări ale pensulei num ai în tr-o s ingură direcţie, iar apoi se face re tu şa rea p en tru netez irea s t r a tu lu i de vopsea cu mişcări perpend icu la re fa ţă de p r im a direcţie.

A plicarea com poziţiilor de lacuri şi a celor de em ailuri se face cît m ai repede, în s t r a tu r i sub ţir i , fă ră a t rece de două ori sau a reveni pe locurile vopsite . D e aceea vopsito rii le cu lac sau email cer o deosebită p r icepe re şi a te n ţ ie din p a r te a vopsito ru lu i. î n cazul vopsito rii lo r m anuale , pensu la se încarcă cu o c a n t i ta te m ică de vopsea p e n tru ca aceas ta să nu curgă şi să n u se usuce pe pensu lă în t im p u l vopsirii. M înuirea pensulei t reb u ie să se facă repede şi cu mişcări sigure.

V opsirea suprafe ţe lo r se începe cu p o r ţ iu n i mici (profiluri, bo rduri , chenare , o rn a m e n te etc.) şi apoi se trece la cele întinse.

D irec ţia de vopsire cu pensu la $e v a m en ţin e mereu aceeaşi p e n tru acelaşi s t r a t de vopsea, pe în treaga su p ra fa ţă . D acă s în t m a i m u lte s t r a tu r i , d irecţia de vopsire a f iecărui s t r a t se v a stabili în m odul u rm ă to r :

Fig. 141. Modul cum se ţin pensulele în timpul lucrului :

a — p e n s u la p e n t r u z u g ră v i t ; b — p e n s u la p e n t r u v o p s i t ; c — p o z iţ ia p e n s u le i în t im p u l v o p s ir ii .


î n cazul vopsirii o singură d a tă sau de tre i ori, netezirea g ru n d u lu i ap lica t an te r io r cu pensu la se v a face t ran sv e rsa l fa ţă de direcţia fibrelor l e m n u lu i ; netez irea se v a face orizonta l în cazul pere ţi lo r şi pe rpend icu la r pe d irecţia că tre ferestre în cazul duşumelelor.

Cînd vopseaua se aplică de două ori, netez irea g ru n d u lu i se face în lungul fibrelor l e m n u lu i ; netez irea se v a face v e r t ica l în cazul pere ţi lo r şi în d irec ţia c ă t re ferestre la duşumele.

F iecare s t r a t se aplică m işcînd pensula pe rpend icu la r pe d irecţia în care s-a v o p s i t s t r a tu l an terior . T rebu ie ţ in u t însă seam ă că u l t im u l s t r a t de vopsea t re b u ie să se aplice cu pensula în aceaşi direcţie în care s-a făcu t ne tez irea g ru n d u lu i , ad ică în lungul fibrelor l e m n u lu i ; de asemenea, de sus în jos pe pereţi şi în direcţia că tre ferestre la duşumele.

Vopsirea cu rola se face d u p ă ce în prealab il s-a ales rola p o tr iv i tă p e n t ru su p ra fa ţa şi lucrarea ce u rm ează a fi ex ecu ta tă .

Ca şi in cazul pensulelor noi, rola nouă se in troduce în tr -u n vas cu apă rece, d u p ă care se rostogoleşte pe o c îrpă u sca tă şi c u ra tă ca să se elimine excesul de apă, ev itîndu-se astfe l o ev en tu a lă încleiere cu vopsea a bazei învelişului plastic.

D u p ă te rm in a re a p regătir i i rolei şi a in troducerii în v a s a compoziţiei de v ops it s t re c u ra te p rin s i ta de $00 och iu r i /cm 2, se încarcă rola prin rostogoliri r e p e ta te în tr -u n sens şi a l tu l pe g ră ta ru l-rac le tă .

Vopsirea pere ţ i lo r se face începînd de la p a r te a de sus p r in tr-o ro lare orizontală . Cînd se execu tă de u n s ingur m uncito r , se recom andă să se lucreaze succesiv pe su p ra fe ţe de circa 1,00 m*.

L a raco rd a rea p r in su p rap u n e re a două fîşii de vopsea se v a avea g r i jă să nu se p roducă scurgeri. A ceasta se p o a te ev ita p rin încărcarea co respunză toare a învelişului rolei cu com poziţia de v o ps it şi reglarea v itezei cu care este deplasa tă .

D u p ă ce s-a acoperit su p ra fa ţa peretelu i cu fîşii o rizontale se trece im ed ia t la ro la rea în fîşii vertica le . Această opera ţ ie este m en ită să netezească pelicula de vopsea şi, în consecinţă, a r t r e b u i e fec tua tă fără să se re încarce rola. D acă nu este posibil, se r tc o m a n d ă ca re încărcarea rolei cu com poziţia de v o p s i t să se facă foa r te m odera t .

U n s t r a t de v opsea p rea gros se în t in d e defectuos şi se usucă greu. E s te preferabil să se aplice două sau ch ia r t re i s t r a tu r i su b ţ i r i la un in te rv a l de c î tev a ore, d e te rm in a t de t im p u l de uscare a compoziţiei de v o ps it folosite.

P e n t ru vops irea locurilor inaccesibile rolei obişnuite, cum s în t colţurile, profilurile , fîşiile înguste , ţev ile etc., se folosesc pensulele.

D u p ă te rm in a re a lucru lu i se p rocedează la spă la rea şi uscarea u n e l te lor folosite, conform ind ica ţii lo r din cap ito lu l IV, A, paragrafu l 4, g.


O rgan izarea locului de lucru se face ca şi la lucrările de zugrăveli.L a te rm in a re a com ple tă a lucrărilor, to a te pensulele care au fost

în t re b u in ţa te se spa lă b ine cu te re b e n t in ă sau p e tro l lam p an t , după care se aşază, suspenda te , în c u t ia respectivă .

A para te le şi va su l care au se rv it la ex ecu ta rea vopsito rie i se c u ră ţă şi se spa lă b ine cu white-spir i t , benzină, t e re b e n t in ă etc. im ed ia t după te rm in a re a lucrărilor, p e n tru a se ev ita uscarea vopselii.

î n genera l la vopsito rii so lven tu l care a se rv it la spă la re nu se a ru n că ci se foloseşte la p rep a ra rea com poziţiilor sau la o a l tă spălare.

Vopsirea m ecan iza tă se face pe şan tiere le n o as tre în genera l p rin pu lver izare cu p is toa le cu aer co m p r im a t şi, m a i restrîns, p rin procedeul fă ră aer (airless) sau cu p istoale electrom agnetice . Se ob ţine o execuţie rap idă , im p o r ta n te economii de m ate r ia le şi m anoperă , p recum şi o ca l i ta te super ioa ră a lucrului.

L a procedeul vopsirii p rin pu lver izare cu aer com prim at, alegerea t ip u lu i de com presor se face ţ in în d seam ă de posibili tă ţi le şan tie ru lu i şi de v o lu m u l lucrărilor. L a com presoare pu te rn ice se po t lega m ai m u l te pistoale, care să lucreze în acelaşi t im p . Se recom andă folosirea com presoare lor mobile, cu 1—2 pistoale şi cu fu r tu n u r i de d iam e tre şi lungimi po tr iv ite .

în a in te de începerea lucru lu i vop s i to ru l îm p reu n ă cu un m ecanic verifică a p a ra te le şi in s ta la ţ ia ; com presoru l se aşază pe u n p o s ta m e n t solid şi d rep t , fix îndu-se c ît se p o a te m ai ap ro ap e de locul de lucru, p e n t ru a se ev i ta p ierderea inu tilă a presiunii aerului, care are loc în co n duc te le lungi.

P e n t ru ob ţine rea unei p ro d u c t iv i tă ţ i b u n e şi a u n u i r a n d a m e n t m ax im al com presorului, t re b u ie as igu ra t accesul în in terioru l încăperii a u n u i vo lum suficient de aer c u r a t ; în tr-o cam eră cu aer plin de p ra f şi a b u r f i ltre le se în fundă repede.

Se încearcă pres iunea care nu treb u ie să depăşească p res iunea adm isă , de asem enea, şi ungerea şi se lasă ca in s ta la ţ ia să funcţioneze c î teva m inu te în gol.

Se s tab ile ş te apoi consis ten ţa vopselei. V opseaua nu t r e b u ie să fie prea consis ten tă , p e n t ru a nu în funda a p a ra tu l , d a r nici p rea lichidă, p e n t ru a acoperi b ine s u p ra fa ţa de vopsit . C onsis ten ţa se s tab ileş te p r in probe.

R ezervo ru l se încarcă cu vopsea în a in te de începerea lucrului. Apoi pe o foaie de placaj sau pe u n perete , se face o p robă , spre a regla pistolul p e n t ru o a n u m i tă f ineţe de pu lverizare şi lă ţ im e a je tu lu i de vopsea. A ceastă opera ţie este de m are im p o r ta n ţă şi de ea depinde, în m are m ă sură, c a l i ta te a vopsito rie i execu ta te .


L a vopsirea cu pistoalele pu lve riza toa re t reb u ie să se respecte regulile p rev ăzu te p e n tru apa ra te le de pu lve riza t cu m en ţ iu n ea că în t im p u l lucrului, p is to lu l t reb u ie ţ in u t la o a n u m ită d i s ta n ţă de su p ra fa ţa care se acoperă şi care depinde de m ăr im ea duzei. Astfel, se recom andă ca la folosirea duzelor de 0 ,5 — 1,8 m m , d i s ta n ţa în tre duza p isto lu lu i şi s u p ra fa ţă să fie de 10— 15 cm, ia r la folosirea celor de 1 ,8—2,5 m m , d is ta n ţa să fie de 15 — 30 cm.

Mîna care ţ in e p isto lu l t re b u ie să se m işte vertica l, de sus în jos şi de jos în sus, com poziţia ap lic îndu-se în fîşii, care se acoperă u n a pe a l ta cu 4 —5 cm ; la trece rea de la o fîşie la cea u rm ă to a re (poziţiile1, 2, 3 şi â) t răg ac iu l p isto lu lu i se lasă liber (fig. 142).

S t ra tu l u rm ă to r de com poziţie se aplică n u m a i d u p ă ce s t r a tu l p r e ceden t s-a u sca t com plet, m a n e v r în d pis to lu l în d irec ţia perpend icu la ră celei după care s-a ap lica t p r im u l s t r a t (fig. 143).

L a vopsirea tav an e lo r , p isto lu l se ţ in e sub un ungh i de 45° fa ţă de acestea .

P e n t ru a p ă ra rea de s trop ire cu vopsea a d iferite lor p o r ţ iun i care nu se vopsesc (de exem plu : locul de îm binare a tencuielii cu fa ia n ţa etc.) sau cele care se vopsesc cu a l te culori sau se zugrăvesc (de exem plu soclurile, scafele etc.), se folosesc d ispozitive sim ple de p ro tec ţie (v. fig. 53), care se p o t confecţiona uşor pe ş an t ie r d u p ă neces i ta te : p istolul se ţ in e cu o m înă , ia r cu cea la ltă se ţ in aceste dispozitive. î n locurile în care se întîlnesc m ai m u lte culori, se folosesc p an o u r i confecţionate

1 3Fig. 142. Schema aplicării compoziţiilor de vopsit cu ajutorul pistolului de

pulverizat.

Fig. 143. Direcţia de manevrare a pistolului la aplicarea a două straturi consecutive de compoziţie de vopsit.


din sc înduri sau p lacaj, care se ţ in sub un ungh i a scu ţ i t fa ţă de perete , p e n t ru a îm piedica răsp înd irea vopselei. Aceste p an o u r i se m u tă cu m îna pe m ă su ră ce se execu tă vopsirea .

î n orice încăpere se execu tă întâi vopsirea tiavanelor şi apoi vopsirea p e r e ţ i lo r ; vops irea pereţilor se începe de la colţuirile încăperii. P e n tru o ex ecu ta re r a p id ă a lucrărilo r în încăperile m a r i . s e e x e c u tă vopsirea ta v a n e lo r şi a pere ţi lo r în acelaşi t im p : u n v o p s i to r lucrează la ta v a n e de pe o scară m obilă , ia r al doilea lucrează de pe pardosea lă la pereţi.

D u p ă te rm in a re a lucrului, fu r tunu ri le , rezervoru l şi p istolul se c u ră ţă b ine cu solvenţi. Apoi p istolul se suflă b ine cu ae r co m p r im a t p e n tru a nu se în funda p rin uscarea în canale a răm ăş i ţe lo r de m ateria l . T o a te piesele care s în t supuse ruginirii se ung cu ulei.

Procedeul vopsir i i prin pu lverizare fără aer la presiuni rid ica te , c o m p o r tă unele reguli deosebit de necesare p e n tru ob ţinerea unei finisări de ca li ta te .

D u p ă ce s -au as igu ra t t o a te condiţiile de lucru, se începe vopsirea . P e n t ru suprafe ţe le p lane se respectă regulile exem plif ica te în fig. 144.

L a suprafe ţe le cu rbe se respectă aceleaşi reguli de ac ţionare a pistolului, d a r ordinea trecerilo r je tu lu i de pu lverizare pe obiect este cea din fig. 145.

P e n t ru o u til izare core sp u n ză to a re a in s ta la ţiei şi pen tru ob ţinerea unei vopsitorii de ca li ta te t reb u ie re spec ta te şi u rm ătoare le r e g u l i :

— ac ţionarea t r ă g a ciului se face to td e a u n a fie com ple t deschis, fie

com ple t închis ; este interzis a încerca m odif icarea je tu lu i p rin jucarea t r ă g a c iu lu i ;

— d is ta n ţa de la pistol la piesă p o a t e v a r ia d a to r i tă ca l i tă ţ i lo r de acoperire ale m ater ia lu lu i şi t ip u lu i d e su p ra fa ţă care se pulverizează de la 30 la 40 cm ;

— p en tru a ob ţine o pu lverizare m a i în tinsă , p isto lu l t reb u ie ţ in u t la o d is tan ţă m ai m are de su p ra fa ţă (50 —70 cm), însă în aces t caz, pen tru

Fig. 144. Reguli de acţionare a pistolului la suprafeţe plane :

1 — în c e p u tu l m iş c ă r i i ; 2 — a p ă s a r e a t r ă g a c iu lu i ; 3 — v o p s ire c o n t in u ă ; 4 — e l ib e ra re a t r ă g a c iu lu i ;

5 — s f i r ş i tu l c u rs e i .


a nu se sub ţia p rea m u l t pelicula, se foloseşte o duză cu un debit m ai m are de vopsea ;

— reglarea je tu lu i se ob ţine n um ai prin duze.F o rm a a p la t iz a tă a je tu lu i se d irijează pe rpend icu la r pe direcţia

de m işcare a pistolului, iar je tu l cade perpend icu la r pe su p ra fa ţa care

se vopseşte ; v i teza de deplasare a p istolului t reb u ie să fie un ifo rm ă şi astfel reg la tă ca s t r a tu l de vopsea să acopere suprafe ţe le ca re s e finisează, av înd g r i jă însă să se ev ite fo rm area scursorilor.

Se recom andă ca v o p seau a să fie ap lica tă pe pere ţ i în fîşii vert ica le şi pe ta v a n e în fîşii orizontale, astfel ca fiecare fîşie să acopere circa ju m ă ta t e din fîşia p receden tă .

P e n t ru a ob ţine pelicule m ai groase la o singură trecere se po t folosi m ai m u lte procedee şi a n u m e :

— înce tin irea mişcării p i s to lu lu i ;— folosirea u n o r duze cu d eb it m ai m a r e ;— aprop ie rea m ai m are a p isto lu lu i de sup ra fa ţă .P e n t ru a se o b ţ in e însă rez u l ta te optim e, este necesar să se coordoneze

cu precizie p a ra m e tr i i fiecărui t ip de vopsire, deoarece altfel pe su p ra fa ţa f in isată p o t ap ă rea scurgeri, efecte de coajă de portoca lă etc.

L a acoperirea p r in pulverizare fă ră aer a obiectelor cu forme com plic a te şi zone crit ice p en tru vopsire treb u ie să se găsească experim enta l

Fig. 145. Vopsirea suprafeţelor curbe :1 — v o p s ir e a s u p r a f e ţe i d e s u s ; 2 — v o p s ir e a s u p r a f e ţe i d e jo s ; 3 — v o p s ir e a p ă r ţ i i c u rb e , p r im a t r e c e r e ; 4 — v o p s ire a p ă r ţ i i c u rb e , a d o u a t r e

c e re ; 5 — v o p s ir e a p ă r ţ i i c u rb e , a t r e ia ş i a p a t r a t re c e re .


com bina ţia cea m ai eficace de mişcări ale p isto lu lu i de pulverizare, p e n t ru a ob ţine finisarea dorită , ev it înd ag lom erări excesive de m a te r ia l sau scurgeri.

în cazul în tre ruper i lo r v rem eln ice a func ţionăr i i pistolului, se v a elibera t răg ac iu l p e n t ru a opri pu lverizarea vopselei şi apoi se v a bloca p e n tru a îm piedica acţionările accidentale care p o t degrada su p ra fa ţa vopsită .

P e n t ru a realiza vopsir i de ca lita te , zilnic d u p ă te rm in a rea lucrului, p istolul şi duza de pulverizare treb u ie spă la te cu un so lven t com pa tib il celui folosit la vopsire şi su f la te cu aer c o m p r im a t cu a ju to ru l in jec to rului de aer. Se reco m an d ă ca duzele să fie p ă s t ra te în tr -un mic vas cu solvent.

T o t p e n tru o a c u ra te ţă p e rm a n e n tă a duzelor se recom andă ca pe t im p u l opririlor tem pora re , pisto lu l legat de fu r tu n să se in tro d u că în so lvent cura t.

g) Finisarea peliculelor. Se po a te executa , la cele de vopsea, îna in tea uscării, iar la cele de email sau lac, d u p ă uscare. Peliculele de vopsea îna in te de uscare po t fi finisate, fie d u p ă u l t im u l s t r a t de vopsea, fie d u p ă fiecare s t r a t care co m pune pelicula. F in isa rea are o im p o r ta n ţă deosebită, deoarece dă aspectu l definitiv al vopsitorie i respective.

î n m od ob işnu it f inisarea se face m anual, p rin folosirea c î to rv a pensule speciale. în cazul vopsitorie i m ecanizate , aspectu l defin itiv al acesteia se ob ţine o d a tă cu aplicarea u l t im ulu i s t ra ţ , căruia i s-a p o t r i v i t în m od co respunză to r m ăr im ea stropilor, consis ten ţa vopselei, p u lv e rizarea fiind ex ecu ta tă foa r te îngrijit.

Cea m ai s im plă finisare m a n u a lă co n s tă în în lă tu ra rea u rm elo r de pensulă sau a l te defecte ale u l t im u lu i s t r a t de vopsea. Această opera ţie se execu tă cu pensu la la tă t r e c u tă uşor pes te s t r a tu l de vopsea încă n e u s c a t ; s u p ra fa ţa f in isa tă astfel devine n e tedă şi lucioasă.

O finisare m an u a lă fo a r te ob işnuită , în u rm a căreia d ispar urm ele de pensulă şi defectele, se ob ţine cu pensula p e n tru netezire (fertraiber). O pera ţ ia se m ai n u m eş te netezire sau fertraibuire. în a in te de lucru pensula f e r t ra ib e r se spală cu ap ă şi cu s ăp u n ; este interzisă spă la rea cu solvent, ca re a r p roduce d izolvarea vopselei ce se aplică pe s u p r a fa ţa de vopsit . D u p ă spă la re pensu la se şterge b ine p înă la uscare.

P e s te u l t im u l s t r a t de vopsea, p ro a sp ă t ap lica t şi neusca t încă, se t rece p ă ru l pensulei cu apăsa re uşoară şi un iform ă, m en ţin înd ace eaşi direcţie de m işcare a pensulei. în acest fel su p ra fa ţa v o p s i tă devine n e ted ă şi un iform ă.

O finisare des folosită este tufuirea, ex e c u ta tă cu peria n u m ită tu fă r . S u p ra fa ţa p ro a s p ă t v ops ită se b a te c ît m ai un iform şi regula t cu aceas tă


perie, ob ţin îndu-se o su p ra fa ţă m a tă şi aspră. S u p ra fa ţa m a tă p rez in tă si a v a n ta ju l că unele defecte ale vopsitorie i nu s în t vizibile, în t im p ce pe sup ra fe ţe lucioase se v ă d ch ia r şi cele m ai mici defecte.

E. TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE SPOELI,ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

P e n t ru ex ecu ta rea lucrărilo r de spoieli, zug răve li şi vopsito r i i se procedează la alegerea u n u i proces tehnologic , co respunză to r sp ec ificului şi cerin ţelor de ca l i ta te ale lucrării respective.

1. SPOIELI (VĂRUIELI)

Spoielile (văruielile) se a p l i c ă 'p e ' -sup ra fe ţe te n c u i te pe be ton , pe că răm id ă sau pe lemn. Cele m a i uzuale s în t cele ap lica te pe tencuieli.

a) Operaţiile procesului de spoire. Operaţiile care alcătu iesc p r o cesul de spoire şi succesiunea lor s în t ind ica te în ta b e lu l 26.

T abelul 26

N a tu ra suprafeţei supo rt

O rdineaoperaţiilor D enum irea operaţiilor

T encu ia lăC ărăm id ă sau beton Lem n

A. P regătirea suprafeţelorB. P relucrarea suprafeţelor

+ + +

i Umezirea cu apă + ■f* +2 Grunduirea sau aplicarea padocului + + +3 Chituirea locală + — —4 Grunduirea locurilor chituite

C. A coperirea suprafeţelor+ — —

1 Aplicarea straturilor de acoperire (2 — 3) + + +

N otă : Prin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, ia r prin semnul ( —) operaţiile care nu se execută.

D u p ă p reg ă t i rea suprafe ţe lor , care se face ţ in în d seam ă de n a tu ra sup o r tu lu i (v. su b cap ito lu l C), se t rece la um ezirea in tensă a acestora cu apă , p e n tru a realiza o b u n ă a d e ren ţă a s t ra tu r i lo r u rm ă to a re de com poziţi i şi p e n t ru ev i ta rea fisurilor care s-ar p u te a produce în p e liculă prin abso rb irea de c ă t re su p ra fa ţa su p o r t a apei de con s t i tu ţ ie a compoziţiilor. P e n t r u aceleaşi m otive se reco m an d ă execu ta rea sp o


ielilor pe t im p călduros, sub ac ţiunea d irec tă a razelor solare, deoarece şi în acest caz pelicula se usucă prea repede şi, p ierz înd din apa de c o n s t i tu ţ ie , se degradează.

D u p ă um ezire se aplică g ru n d u l sau paciocul (v. r e ţe ta nr. 5), m a nual sau m ecanizat. Se recom andă aplicarea m an u a lă pen tru realizarea une i fixări m ai b u n e a acestu i s t r a t de legă tu ră pe su p ra fa ţa suport . D u p ă uscarea g ru n d u lu i sau a paciocului se aplică com poziţia de spoit în două sau t re i s t ra tu r i , d u p ă nevoie, astfel ca să se ob ţină o culoare un iform ă pe to a t ă sup rafa ţa .

C onsis ten ţa compoziţiilor t reb u ie să co resp u n d ă m odulu i de ap l i care. Se v a ţ in e însă seam ă că o com poziţie p rea apoasă dă pelicule t ra n sp a re n te , pe care ap a r u rm ele de bidinea, ia r cele cu o consis ten ţă m are dau pelicule groase, acoperitoare , d a r care, după uscare, c rap ă şi se desprind uşor.

P e n t ru alegerea nuan ţe i culorii şi s tab ilirea consis ten ţe i op tim e se efectuează p robe în condiţiile specifice şan tie ru lu i respectiv.

Aplicarea compoziţiilor de spo it se face d u p ă 2 — 4 ore de la t e r m inarea pregătir i i suprafe ţe i su p o r t respective. D acă se în tîrz ie m ai m u l t devine necesară o nouă ş tergere a prafului.

în t re ru p e r i le în aplicarea s t ra tu r i lo r de spoială nu se fac oricum, deoarece v o r ieşi în ev iden ţă liniile de în tre rupere , d in cauza uscării neuniform e a compoziţiei, ap l ica tă în diferite in te rva le de t im p . Se recom andă ca în tre ruperi le să se facă în d rep tu l u nu i colţ, la un c a p ă t al e lem entu lu i de construc ţi i care se finisează, în d rep tu l unei linii de dem arca ţie etc.

S tra tu r i le succesive de compoziţie se aplică n u m a i d u p ă ce se c o n s ta tă că cel ap lica t an te r io r este com plet uscat.

b) Defecte de execuţie, cauzele şi prevenirea lor. Supra ie ţe le spo ite treb u ie să fie acoperite cu u n s t r a t co n tinuu de aceeaşi n u a n ţă , fără pe te , dung i sau dîre şi fă ră pa r t icu le de p ig m en t a p a re n te ; aspectu l t reb u ie să fie u n ifo rm şi m a t . D acă lucrarea se e x ecu tă m a n u a l u r mele bidinelei nu t reb u ie să se v a d ă la o d is ta n ţă m ai m are de 3 m de la su p ra fa ţa spo ită , iar c înd spoirea se execu tă cu verm orelu l, m iş cărilor g reş i te ale in jec toru lu i în t im p u l lucrului şi neglijarea m e n ţ i nerii d is tan ţe i reg lem entare în tre in jec tor şi su p ra fa ţa ce se spoieşte p roduce p ă ta re a spoielii.

P ă ta r e a spoielii m ai provine şi din u rm ă to a re le cauze : p rep a ra rea necorespunzătoare a laptelu i de v a r , folosirea de m ate r ia le de ca lit a t e inferioară, u t i l izarea de v a r stins de curînd , u scarea incom pletă


a zidurilor în in te r io ru l lor, ceea ce face ca tencu ia la să fie u sca tă n u m ai în apa ren ţă . Acest defect se p oa te în lă tu ra p r in tr-o b u n ă alegere a m ateria lu lu i, p r in tr-o p rep a ra re îngrij i tă a compoziţiei de spoit, p r e cum şi prin tr-o verificare a te n tă a u m id i tă ţ i i z idurilor şi tencuielilor. P e te mai ap a r şi c înd spoiala a fost ap lica tă pe o tencu ia lă neîn- t ă r i t ă complet, sau îna in te de uscarea porţ iun ilo r re p a ra te ; de asem enea, pe su p ra fa ţa spo ită a p a r pete, a tu n c i c înd s t ra tu r i le de spoială se aplică fă ră să se a ş te p te ca s t r a tu l p receden t să fie perfect uscat, cînd suprafeţele nu au fost c u ră ţ i te şi periate, precum şi în cazul cînd conducte le in s ta la ţ i i lo r nu au fost suficient izolate sau nu au fost a co perite de tencuia lă , acestea p u t în d lăsa u rm e de rugină, de ulei, de b i tu m etc.

P e te m ai a p a r pe su p ra fa ţa spo ită şi a tunc i cînd lucrarea se exec u tă la ex te r io r în zorii zilei sau seara t îrz iu cînd ap a re roua ; de a se m enea, cînd se lucrează pe v rem e foar te um edă, pe t im p de ploaie, pe a rş i ţă pu te rn ică sau în cu ren ţi pu te rn ic i de aer, v în tu r i cu p ra f sau pe u n t im p friguros, la t e m p e ra tu r i sub + 5 C. Spoiala răm îne p ă ta tă şi a tu n c i cînd se în tre ru p e lucrul fă ră să se fi te rm in a t aplicarea pe î n t reag a su p ra fa ţă a compoziţiei de spoit. Aceasta se în t îm plă în general c înd nu s-au p re p a ra t c a n t i tă ţ i suficiente de compoziţie de var.

Ştergerea po jghiţe i de v a r este r e zu l ta tu l umezirii insuficiente cu apă a suprafe ţe i ce se spoieşte, sau fap tu l că apa necesară în tăririi peliculei de v a r a fost abso rb ită de tencuia lă , sau al executării lu c ră rilor pe t im p călduros sub ac ţ iunea d irectă a razelor solare, care p ro duc evapora rea apei din s t r a tu l de spoială aplicat. P o jg h i ţa de v a r răm în înd cu o c a n t i ta te insuficientă de apă. nu se în tă reş te complet, lăsînd particu le de v a r sub form ă de praf.

D esprinderea pojghiţe i de v a r de pe o su p ra fa ţă spoită se da to- reş te fap tu lu i că această su p ra fa ţă nu a fost b ine c u ră ţa tă de s t r a t u rile vechi de spoială sau praf.

c) Consumuri specifice. în general c an t i tă ţ i le de compoziţii de v a r c onsum ate de diverse spoieli dep ind de felul compoziţiei în t re b u in ţa te şi de n a tu ra suprafe ţe lor ce u rm ează să fie spoite.

Chitul consum at depinde de m ărim ea şi f recven ţa defectelor su p ra feţei care se ch itu ieştş .

G rundurile de v a r şi compoziţiile de v ă ru i t se consum ă la m e tru p ă t r a t de su p ra fa ţă spo ită în c a n t i tă ţ i le ap ro x im a tiv e a ră ta te în t a belul 27.


Tabelul 27

Felul suprafeţei pe care se aplică Grundkg/m*Compoziţia de spoit

pentru un singur strat acoperitor kg/m*

Tencuială 0,400 0,450Cărămidă sau beton 0,500 0,600Lemn 0,350 0,400

2 . ZUGRĂVELI SIMPLE CU COMPOZIŢII DE APA ŞI CLEI

Zugrăvelile s imple cu com poziţi i de apă şi clei se aplică în g en e ra l pe suprafe ţe le tencu ite , m a i r a r pe suprafe ţe le de cărăm idă , be ton sau lem n şi s în t excluse de pe suprafe ţe le m etalice , în t ru c î t p rovoacă rug in irea acestora .

a) Operaţiile procesului de zugrăvire. O peraţiile care alcătu iesc procesu l de zugrăv ire cu com poziţii de a p ă şi clei, p recum şi succesiunea lor s în t ind ica te în tab e lu l 28.

Tabelul 28

• Categoria zugrăveliiSimplă Obişnuită Superioară

»* o * ~ Denumirea operaţiilor Pe tencuieliQ) _ - f io § DriscuiteDriscuite Gletuite Drieculte Gletuite

A. Pregătirea suprafeţelor + + + + +

lB. Prelucrarea suprafeţelor Prim a grunduire + + + + +

2 Chituirea crăpăturilor — + + + +3 Şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea

prafului _ + + + +4 Grunduirea locurilor chituite — + + + +5 Şpacluirea suprafeţei — 0 — + +6 Şlefuirea suprafeţei şpacluite şi ştergerea

prafului _ 0 _ + +7 A doua grunduire — 0 — + +

1C. Acoperirea suprafeţelorAplicarea primului s tra t de zugrăveală + . + + + +

2 Aplicarea stra tu lu i I I de zugrăveală 0 • + + + +3 Aplicarea stratu lu i I I I de zugraveală — 0 0 + +

Notă : P rin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, prin sem nul ( —) operaţiile care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină după im portan ţa lucrării.


D u p ă p regă tirea suprafe ţe lor te n c u i te (v. subcap ito lu l C) se p r o cedează la cu ră ţ i rea pra fu lu i şi aplicarea prim ei g rundu ir i în tr -u n s t r a t c î t m ai sub ţire , recom andab il cu b id ineaua , p e n t ru a p ă t ru n d e c o m poziţia c ît m ai adînc în porii tencuielii. D u p ă g ru n d u ire se chituiesc c răp ă tu r i le şi fisurile, se şterge p ra fu l şi se g runduiesc locurile ch itu ite . P e tencuielile drişcuite, la ex ecu ta rea zugrăvelilor simple, se aplică, d irec t d u p ă grundu ire , 1 —2 s t r a tu r i de zugrăvea lă p en tru acoperire.

D acă suprafe ţe le ten cu i te s în t b ine drişcu ite sau s în t gle tu ite , nu se m ai şpacluiesc ci se chituiesc n u m a i acolo u n d e este nevoie.

L a zugrăveli de ca li ta te superioară su p ra fa ţa su p o r t se netezeş te p rin şpacluire, d u p ă care se şlefuieşte, se c u ră ţă p ra fu l şi se aplică a doua grunduire . D u p ă uscarea g ru n d u lu i se aplică s t ra tu r i le de a c o perire, de p re fe r in ţă m ecanizat. Aplicarea p rin procedee m anua le se face de obicei n u m a i pen tru acoperirea suprafe ţe lo r mici.

P e n tru execu ta rea lucrărilor de zugrăveli de c a l i ta te ob işnu ită sau superioară , se aplică p e n tru acoperire 2 — 3 s t r a tu r i din com poziţia respectivă.

b) Defecte de execuţie, cauzele, prevenirea şi remedierea lor. Z u grăvelile cu com poziţii de clei fac p a r te din lucrările p re ten ţioase ale tehnicii zugrăvelilor. E le cer o execuţie îngrijită şi respec ta rea tu tu r o r condiţi i lor pre lim inare a r ă ta te în subcapito lu l A.

O lucrare de zugrăvea lă de b u n ă ca li ta te treb u ie să prezin te u r m ă to a re le carac teris t ic i p rincipale :

— u l t im u l s t r a t de zugrăvea lă să acopere un ifo rm su p ra fa ţa f in isa tă , astfel ca să nu se v a d ă s t r a tu l an te r io r ;

— pelicula de acoperire să fie co lora tă un iform pe în treaga s u p r a fa ţă zug răv ită , iar la liniile de dem arca ţ ie a două culori, acestea nu trebu ie să se în t re p ă t ru n d ă ;

— s t ra tu l f in isat nu t reb u ie să prez in te "defecte c a : u rm e de b id i nea, dîre, dungi, pete, fisuri, cojiri etc., iar la o ş tergere uşoară cu dosul pa lm ei nu t reb u ie să se ia.

Ştergerea s t r a tu lu i de zugrăvea lă deno tă că nu s-a încleiat destu l de bine com poziţia de zug răv it . P e n t ru rem edierea acestu i defect se aplică încă u n s t r a t de zug răvea lă b ine încleiată însă cu o c a n t i ta te m ai mică de p i g m e n t ; dacă nici aceas tă opera ţie nu a ju tă la re m e dierea defectului a r ă ta t , s t r a tu l de zugrăvea lă t reb u ie în d e p ă r ta t p rin spălare, iar su p ra fa ţa g ru n d u i tă şi z u g ră v i tă din nou.

Pete a p a r pe o su p ra fa ţă zu g răv i tă a tunc i c înd se foloseşte o c o m poziţie de z u g răv i t prea încleiată. în acest caz s t r a tu l de zug răvea lă se îndepărtează prin spălare şi apoi se aplică u n nou s t r a t de zu g ră v e a lă cu o com poziţie încleiată corect.


Crăpături sau cojiri ap a r pe pelicula de zu g ră v e a lă a tunc i cînd s t r a tu l su p o r t nu a fost p reg ă t i t co respunză to r sau com poziţia a fost p re p a ra tă greşit (de ex. o înceeiere excesivă). Aceste defecte nu po t fi rem edia te . în consecinţă se în d epăr tează s t ra tu r i le ex ecu ta te defectuos şi se aplică din nou compoziţiile corespunzătoare .

c) Defecte produse de cauze externe şi remedierea lor. U neori pe suprafeţele zu g răv i te ap a r pete, pe porţiun i m a i mici sau m ai în tinse cauza te de in f i l t ra ţ ia apelor de ploaie, de rugină, de fum, de anilină sau de gudron.

Pete de umezeală. D in cauza învelitorilor şi ins ta la ţi i lo r defectuoase apele se infiltrează şi p ă t ru n d p rin ta v a n e şi pereţi, form înd pete, m ari sau m ai mici, după c a n t i ta te a de apă care se infiltrează. P e n t ru în d ep ă r ta rea acestor pete, se răzu ie zugrăvea la p ă ta tă p înă la tencu ia lă , se aplică u n s t r a t sau două de pacioc de v a r , se lasă să se usuce, se dă u n s t r a t de vopsea de ulei cu alb de zinc şi apoi se zugrăveş te ob işnuit to a t ă încăperea.

Pete de rugină. Acestea a p a r cînd prin tencu ia lă p ă t ru n d e rugina a rm ă tu r i lo r be to n u lu i aşezat la sup ra fa ţă , a rab iţu lu i , a sîrmelor sau a obiectelor de o ţ e l ; rug ina este a n t re n a tă de apele de ploaie sau de apa insta la ţi i lo r defectate. în d e p ă r ta re a acestor pe te se face la fel ca a celor cauza te de umezeală.

Pete de fum şi pereţi afumaţi. D in cauza fum ulu i care p oa te ieşi din burlanele de sobă încheeia te defectuos sau din cauza coşurilor n e cu ră ţa te , se p roduc fie pe te locale, fie o a fum are genera lă a pere ţ i lo r şi a tav an e lo r (în cazul defectelor grave).

în d e p ă r ta re a acestor pe te se face p rin răzu irea p înă la ten cu ia lă a s t ra tu lu i de zugrăvea lă a fum at, după care se c u ră ţă praful, se spală şi apoi se aplică un pacioc de var . D u p ă uscarea p ad o c u lu i se aplică un s t r a t de soluţie de a laun în p roporţie de 1 kg : 20 1 de apă. Se lasă să se usuce şi apoi se aplică s t r a tu l de zugrăvea lă d u p ă m etodele cunoscute .

Pe te le de fum sau de funingine p roven ind de la coşuri, pe te care sîn t im pregna te în zidărie, se elimină a s t f e l : se răzuie zugrăveala p înă la tencu ia lă şi apoi se ch itu ieş te şi se şlefuieşte. P es te această su p ra fa ţă se lipeşte cu clei o foaie sub ţire de s taniol peste care se zugrăveşte .

Pete de gudron. Aceste pe te p rov in de la tu b u r i le de scurgere de fon tă care s în t în co n tac t cu tencuia la . P e n t ru în d ep ă r ta rea lor se cu ră ţă locul p ă ta t , ia r la nevoie se a rd e cu lam pa de benzină ; apoi se aplică un s t r a t de vopsea de pu lbere de a lum iniu , d u p ă aceea un s t r a t de şelac şi apoi iar un s t r a t de vopsea de aluminiu. *

d) Consumuri specifice. Ca şi la zugrăvelile cu var , c a n t i tă ţ i le de com poziţii consum ate la diverse zugrăveli de apă şi clei depind de felul


compoziţiei în t re b u in ţa te şi de n a tu ra suprafe ţe lor ce u rm ează a fi zugrăvite . î n ta b e lu l 29 se indică c a n t i tă ţ i le ap ro x im a tiv e de com poziţi i consum ate p e n tru zugrăvelile de ap ă şi clei.

C a n t i ta te a de ch it co n su m ată p e n tru ch itu irea c răp ă tu r i lo r depinde de felul în care se p rez in tă su p ra fa ţa de zugrăv it .

Tabelul 29

Consum specific, în kg/m*

Prim ul grund Al doilea grund

Felul suprafeţei pe care se aplică Cu alaun

sau cu sulfat

de cupru

Cu săpun 8i var

bulgări

Cu alaun sau cu

sulfat de cupru

—Cu săpun el var bulgări

Chit de spacluit

Compoziţie de zugrăvit

cu clei

Tencuială cu suprafaţa foarte rugoasă 0,230 0,370 0,190 0,260 0,650 0,250Idem cu suprafaţa mai puţin rugoasă 0,230 0,370 0,190 0,260 0,320 0,250Lemn geluit 0,170 0,280 0,140 0,200 0,250 0,250

3 . ZUGRĂVELI CU COMPOZIŢII DE SILICAŢI

Zugrăvelile cu compoziţii de silicaţi se aplică pe su p ra fe ţe ten - cuite , de cărăm idă , de b e to n sau de p ia tră . L ia n tu l (sticla solubilă) din compoziţie p ă t ru n d e în porii supo r tu lu i pe care se aplică a s tu p în d u - i şi fix înd astfel pelicula pe su p ra fa ţa respectivă. Pelicula fo rm a tă e s te ca rac te r iza tă p r in d u ri ta te , im perm eab il i ta te , t r a n s p a re n ţă şi d u r a bilitate. Compoziţia p oa te fi co lo ra tă cu p igm enţi rez is ten ţi la alcalii.

P rocesul de zugrăvire com portă opera ţ ia de p regă tire c o re s p u n ză to a re a s t ra tu lu i su p o r t (v. subcap ito lu l C) şi apoi operaţiile de ap licare a compoziţiei de silicaţi în două sau tre i s t ra tu r i , d u p ă nevoie. Compoziţia p en tru pr im ul s t r a t se p rep a ră ceva m ai d i lua tă , con s t i tu in d g ru n d u l propriu-zis. C răpă tu r i le şi găurile de pe su p ra fe ţe le de tencu ia lă sau be ton se chituiesc fie cu m o r ta r de c im ent cu nisip, fie cu ch it pe b ază de silicaţi ( tabelu l 30).

Locurile c h i tu i te se şlefuiesc cu p ia tră sau h îr t ie de şlefuit, se c u ră ţă de p ra f şi se g rundu iesc din nou.

Aplicarea compoziţiilor de zu g răv i t p re p a ra te cu silicaţi se face cu bidinele sau m ecan iza t cu verm ore le sau p istoale pu lveriza toare . Modul de aplicare este a sem ăn ă to r cu cel descris la spoieli.


' Tabelul 30

Ordineaoperaţiilor

N atura suprafeţei auport

Denumirea operaţiilorTencuială Beton P iatră Cărămidă

A. Pregătirea suprafeţelorB. Prelucrarea suprafeţelor

+ + + +

1 Umezirea cu apă + + + - f2 Grunduirea + + +3 Chituirea + +4 Şlefuirea locurilor chituite + +5

1

Grunduirea locurilor chituite C. Acoperirea suprafeţelor Aplicarea straturilor de aco

+ + —

perire (1 — 2) + ' + + +

Notă î Prin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, iar prin semnul ( —) operaţiile care nu se execută. ^

L a zug răv irea m ecan iza tă geam urile t reb u ie a p ă ra te de s trop ii d e compoziţie de silicaţi fie p rin panouri, fie p rin ungerea lor cu ulei m ineral. D acă nu se iau aces te m ăsuri, cu ră ţ i rea lor se face foa r te greu.

L a te rm in a re a lucrului, to a te sculele, m ecanism ele , fu r tunu r i le , ţev ile in jec toru lu i şi in jectoarele se spală b ine cu apă p înă ce se în lă tu ră co m ple t u rm ele de com poziţie de silicaţi.

C onsumul ap ro x im a tiv de com poziţii de silicaţi pe m e tru p ă t r a t es te : 0,200 kg g ru n d de silicaţi şi 0,250 kg com poziţie de silicaţi p e n tru fiecare s t r a t de zugrăvea lă aplicat.

4 . ZUGRĂVELI CU COMPOZIŢII DE CAZEINA

Aceste zug răve li s în t foar te rez is ten te la ac ţ iu n ea agen ţi lo r e x t e riori. Se aplică pe suprafe ţe tencu ite , pe le m n , 'c ă r ă m id ă sau b e ton .

a) Operaţiile procesului de zugrăvire cu com poziţii de cazeină. P e n t ru e x ecu ta rea zugrăvelilo r cu com poziţii de cazeină se aplică operaţiile ind ica te în ta b e lu l 31.

P reg ă t i rea suprafe ţe lo r se face aşa cum s-a a r ă t a t an te r io r la s u b cap ito lu l C, ţ in în d seam ă şi de fa p tu l că peliculele cu com poziţie de cazeină au o pu te re de co n trac ţ ie m u l t m ai m are decît peliculele co m p o ziţiilor de v a r sau de apă şi clei, d in care cauză po t desprinde s t ra tu r i le de tencu ia lă care nu s în t rezistente . Deci în a in te de ap licarea z u g ră v e lilor cu compoziţii de cazeină, t reb u ie ver if ica tă fo a r te a t e n t rez is ten ţa te n c u ie l i i ; po rţiun ile slabe se v o r desface şi reface cu tencu ia lă nouă.

Cartea zugravului şl vopsitorului

Tabelul 31

Ordineaoperaţiilor

Denumirea operaţiilor

Natura s

Lemn

iprafetei suport

Tencuială

C ără.midă

saubeton

îninterior

Laexterior

Catezugrj

Obişnu ită

îoria vel ii

Superioară

A . Pregătirea suprafeţelor + + + +B. Prelucrarea suprafeţelor

1 Grunduirea cu grund de îmbibare + + — — —2 Prima grunduire + + + + • f3 Chituirea crăpăturilor + 0 + + —4 Şlefuirea locurilor chituite + 0 + + —5 Grunduirea locurilor chituite + 0 - f + —

6 Şpacluirea completă + 0 + —7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + 0 — + — *8 A doua grunduire + 0 — + —

C. Acoperirea suprafeţelor1 Aplicarea straturilor de acoperire (1 — 2) + + + +2 Tufuirea (la aplicarea manuală) + 0 - + —

Notă: Prin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, prin semnul ( —) operaţiile care nu se execută iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină după importanţa lucrării.

Găurile şi ş liţurile din tencuieli cu la tu ra m ai m are de 5 cm şi adîn- cimea peste 1 cm se repa ră cu m o r ta r de aceeaşi com poziţie cu re s tu l tencuielii. Adincitu rile şi c răp ă tu r i le mici se rep a ră cu ch it de cazeină.

Suprafe ţe le de lem n se grunduiesc m a n u a l cu g ru n d de îm b iba re pe baza de ulei vegetal.

Suprafe ţe le tencu ite , de c ă răm id ă sau de be to n t re b u ie să fie pe rfec t usca te în a in te de aplicarea compoziţiilor de p re lucrare şi acoperire a suprafe ţe lor su p o r t .

A plicarea zugrăvelii de cazeină pe o su p ra fa ţă v o p s i tă cu ulei se face, în cazul cînd pelicula este încă rez is ten tă , spălînd în prea lab il aceas tă su p ra fa ţă cu o soluţie de 10 % sodă ca lc ina tă şi apoi ap lic înd s t r a tu l de zugrăvea lă cu cazeină. Zugrăvelile cu com poziţii de cazeină se execu tă ca şi zugrăvelile cu apă şi clei. L a execuţia m ecan iza tă se folosesc n u m a i pu lver iza toare ac ţ io n a te cu aer com prim at, deoarece pu lver izarea compoziţiilor de cazeină se face m ai greu decît a celor de apă şi clei, fiind m ai vîscoase.

E x e c u ta rea fiecărei opera ţii din tab e lu l 31 se face n um ai după u scarea com ple tă a s t r a tu lu i ap licat an terior , adică după ap ro x im ativ 15 —20 ore.

27(5 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

D u p ă te rm in a rea lucrului t o a t e sculele şi a p a ra te le se spală b ine cu apă p înă la în lă tu ra rea urm elor de com poziţie de cazeină.

b) Defecte de execaţie, cauzele şi prevenirea lor. Defectele ce se p o t ivi în cursul acestor zugrăveli s în t similare cu cele descrise la z u grăvelile e x ecu ta te cu compoziţii de apă şi clei. P rinc ipa la p reocupare este de a p re în t îm p in a ap a r i ţ ia acestor defecte, ceea ce este cu m u l t m ai uşor decît re tu şa rea lor, re tu şa re care duce de obicei la rezugrăv irea suprafeţelor.

c) Consumuri specifice. C an ti tă ţ i le de com poziţii de cazeină e x p r im a te în k ilogram e consum ate pe 1 m 2 de su p ra fa ţă zu g răv i tă s în t d a te în tab e lu l 32.

C a n t i ta te a de ch it necesară chituirii depinde de vo lum ul c r ă p ă tu r i lo r existente .

Tabelul 32

N atura suprafeţei

Felul compoziţiei Tencuial ă Lemnkg/m> kg/m*

Ulei pentru îmbibare 0,080Grund 0,300-0,350 0,200Chit pentru chituit şi şpacluit 0,500-0,600 0,400 - 0,500Compoziţie de zugrăvit 0,350-0,400 0,350 - 0,400

5 . VOPSITORII

L ucrăr ile de vopsitorie necesită , ca şi cele de zugrăveli, o serie de opera ţ i i care depind de felul vopsitorie i şi n a tu ra m ater ia lu lu i ce se vopseşte.

Operaţiile procesului de vopsire. O peraţiile necesare p e n t ru vopsirea unei suprafe ţe şi ordinea desfăşurării lor s în t a r ă ta te în tab e lu l 33.

Pregătirea suprafeţelor pentru vopsit se face cu o deosebită grijă, p e n t ru ca pe de o p a r te să nu aibă defecte, iar pe de a l tă p a r te vopseaua să adere cît m ai b ine de aceste suprafe ţe . Modul de p regă tire este a ră ta t în subcap. C.

Cînd su p ra fa ţa ce urm ează a se vopsi are o vopsea veche încă în b u n ă stare, aceas ta nu se în d epăr tează ci pes te su p ra fa ţa vopsită , după şpacluire şi şlefuire, se aplică u nu l sau două s t r a tu r i de vopsea.

Suprafeţele de lemn şi cele te n c u i te şi g le tu i te cu ipsos se grunduiesc cu g ru n d de îm bibare c ît m ai uniform , insistîndu-se în d rep tu l


Tabelul 33

Natura suprafeţei suport

«â0, Denumi rea operaţii 1 or

Tencuialăgletuită Lemn Metal

aoej Categoria vopsitorieioaO

Obişnuită

Superioară

Obişnuită

Superioară

Obişnuită

Superioară

A. Pregătirea suprafeţelor + + + + + +

1B. Prelucrarea suprafeţelor

Grunduirea cu grund de îmbibare + + + +

2 Grunduirea cu grund anticorosiv — — — — + +3 Chituirea locală + + + + 0 +4 Şlefuirea locurilor chituite + + + + 0 +5 Grunduirea locurilor chituite + + + + 0 +6 Şpacluirea generală (I) + + + + 0 +7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + + + + 0 +8 Şpacluirea generală (II) — 0 0 + - 09 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — 0 0 + — 0

10 Şpacluirea generală (III) — — — 0 — —

11 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — — — 0 — —

1C. Acoperirea suprafeţelor

Grunduirea cu grund de acoperire (sau de culoare) -|_ + + + + +

2 Şlefuirea peliculei de grund de acoperire + + + -L. + +

3 Vopsirea, primul strat + + + + + +4 Şlefuirea peliculei de vopsea 0 + 0 + 0 +5 Vopsirea, al doilea strat 0 + 0 + 0 +6 Şlefuirea peliculei de vopsea — 0 — 0 — 07 Vopsirea, al treilea strat — 0 — 0 — 08 Finisarea ultimului strat de

vopsea prin tufuire sau fertraibuire + + + + + +

Notă 3 Cu semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care nu se execută, iar semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determ ină în funcţie de Im portanţa lucrării.

fisurilor deschise ale tencuielii şi, la lemn, în d rep tu l locurilor unde au fost pung i de răş ină şi la noduri. D u p ă g rundu irea suprafe ţe lo r se e x ecu tă ch i tu irea a s tu p în d cu chit, co respunză to r na tu r i i suprafe ţe i care se

278 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori

prelucrează, c răpă tu r i le , u rm ele mici de lovituri, locurile nodurilor, cuielor de lemn, diblurilor, locul de u n d e s-au e lim ina t pungile de răş ină , rostu rile îm binărilo r pieselor m eta lice etc.

Locurile ch i tu i te se şlefuiesc, se şterge p ra fu l şi se grunduiesc.O pera ţ ia de şpacluire se ex ecu tă o singură d a tă sau în două-tre i

reprize, d u p ă n a tu ra suprafe ţe i care se pre lucrează şi d u p ă cerin ţele de ca l i ta te ale vopsitorie i. D u p ă fiecare şpacluire se execu tă şlefuirea, u sca tă sau u m edă , şi se şterge sau, respectiv , se spală su p ra fa ţa şlefuită .

D u p ă p re luc ra rea suprafe ţe i su p o r t se aplică s t ra tu r i le de acoperire, încep înd cu g ru n d u l de acoperire sau de culoare, D u p ă ca tegoria v o p s i torie i şi p u te rea de acoperire a p igm enţilo r din com poziţie se aplică1—2 — 3 s t r a tu r i de vopsea. Peliculele fiecărui s t r a t de vopsea se şlefuiesc în a fa ră de pelicula u l t im u lu i s t r a t care se finisează fie p rin netezire cu pensu la sau cu fer tra iberu l p e n t ru ob ţinerea u n u i aspect lucios, fie cu peria tu fă r , p e n tru ob ţinerea u n u i aspect m at.

Consumuri specifice. în tab e lu l 34 s în t ind ica te o r ien ta t iv c a n t i tă ţ i le a p ro x im a tiv e de com poziţie necesare executării diferitelor o p e raţii.

Tabelul 34

N atura suprafeţei suport

Denumirea compoziţiei Tencuialăgletuită Lemn Metal

Grund de îmbibare kg/m2 0,080 0,080Grund anticorosiv, kg/m2 — — 0 ,1 0 0Chit pentru prima şpacluire, kg/m2 0,400 0,500 0 ,2 0 0Idem, pentru a doua şpacluire, kg/m2 0 ,2 0 0 0,250 0 ,1 0 0Idem, pentru a treia şpacluire, kg/m2 — 0,150 —Grund de acoperire, kg/m2 0,080 0,080 0,080Vopsea pentru un singur strat, kg/m2 0,080 0,080 0,080

C an ti ta tea de ch it necesară ch itu irii dep inde de v o lu m u l fisurilor, cav ită ţ i lo r , ros tu r i lo r etc. de pe su p ra fa ţa suport , ca re t re b u ie nivelate .

a) Vopsirea pereţilor şi tavanelor. Se execu tă în încăperi în care, d in cauza destina ţie i lor, zugrăvelile obişnuite şi c h ia r tencuielile s-ar degrada uşor (clădiri publice, băi, spălătorii, locuri cu circu la ţie m are, încăperi san i ta re etc.). A v a n ta ju l vopsitorii lor a p l ic a te pe suprafe ţe le in terioare te n c u i te constă în fa p tu l că fac aceste su p ra fe ţe m ai rezistente, î n plus suprafe ţe le v o ps ite po t fi c u ră ţ i te uşor p r in spălare . Cu to a te acestea vopsirea în în treg im e a interioarelor, nla i ales a încăperilor de


locuit, nu este recom andabilă , deoarece vopseaua a s tu p ă porii tencuielii şi împiedica v e n t i la ţ ia n a tu ra lă a încăperilor respective.

De cele m ai m u lte ori, în încăperi se execu tă n um ai vopsirea pere ţi lo r d e obicei, pe o înă lţ im e de circa 1 ,5 0 - 2 ,0 0 m, în t ru c î t această p o r ţ iune este cea m ai expusă deteriorărilor. '

E x e c u ta rea vopsitorie i la pere ţi şi t a v a n e se face conform celor a r a t a t e mai înain te , de obicei, în t re i s t r a tu r i succesive d in care u lt i - m ul este supus uneia din finisările obişnuite (netezire sau tufuire) .

b) Vopsirea tîmplăriei de lem n (v. fig. 3, 5, 12, 13, 15 16 17 si 19) M ateria lu l lemnos de esen ţă slabă (brad, molid etc.) a re un ex te r io r m ai p u ţ in aspectuos şi m u lte defecte. D e aceea uşile, ferestrele si obloanele confec ţiona te din astfel de m a te r ia le se vopsesc cu vopsea care le sch im ba aspectu l şi în plus le p ro te jează co n tra intem periilor, m ă r in d u - le durab il i ta tea .

S u p ra fa ţa t îm plăr ie i de lemn de esenţă t a r e (stejar, nuc etc.) se frtiisează p rin p re lucrări speciale (lăcuire, lus tru ire etc.) care au rolul d e a pune în va loa re aspectu l ex te r io r pe care îl au aceste esenţe si t o to d a t a de a le apăra .

T îm plăria de construc ţi i de esenţă slabă se v o pseş te a t î t în in te riorul, c ît şi în ex terioru l c o n s tru c ţ i i lo r ; d in această'cauză vopseaua respec tiva t reb u ie să fie cît m ai rez istentă .

Im p reg n a rea t îm plărie i de lemn, de obicei, se face la fabrică, pe şa n t ie r ven ind g a ta im pregna tă . ’

Se v a avea grijă ca vopseaua să nu p ă t ru n d ă în b roaş te sau în încuie- ori. In astfel de cazuri vopseaua treb u ie în d e p ă r ta tă în d a tă cu griiă .

vopsirea uşilor şi ferestre lor se face n um ai d u p ă ce t îm p lă r ia a fost m o n ta ta defin itiv şi după ce geam urile s-au m o n ta t şi s-au ch i tu i t .

P ă r ţ i le fixe ale tîm plărie i , adică tocurile , se vopsesc ch ia r la locurile u n d e su it m o n ta te . Celelalte e lem ente adică cercevelele ferestre lor si toile de uşi se dem o n tează şi se depozitează în an u m ite încăperi ale co n s tru c ţ ie i u n d e sîn t vopsite . D e obicei, aceste încăperi s în t la fiecare e ta j al clădirii, observîndu-se să fie cura te , lum inoase şi ferite de c ircu laţie şi de curen t. D u p ă vopsire t îm p lă r ia es te lăsa tă să se usuce bine in încăperile respective şi n um ai d u p ă aceea se m on tează în tocuri.

P e n t ru ca operaţiile de vopsire să aibă loc în cele m ai b u n e condiţii ş i lucrările sa fie de cea m ai b u n ă ca lita te , elem entele de t îm p lă r ie se vopsesc pe capre mobile de lemn. T îm p lăr ia d e m o n ta tă se g rupează p e e lem ente asem ănă toa re , p e n t ru ca ap licarea s t ra tu r i lo r succesive sa se p o a ta face în serie, rea liz îndu-se astfel o m are p rodu c t iv i ta te , f i e c a r e s t r a t de vopsea se aplică succesiv pe to a te e lem entele de acelaşi

d u Pa m etoda în lanţ. D u p ă ap licarea u nu i s t r a t de vopsea pe o p a r te


a elem entelor de t îm p lă r ie şi uscarea acestu ia , operaţiile se repe tă pe ceala ltă p a r te a lor apoi se d au s tra tu r i le u rm ă to a re p înă la finisare.

c) Vopsirea rulourilor. Sînt vopsitoriile care se execu tă la cutiile rulo- u rilo r din încăperi şi la jaluzelele ru lourilor m o n ta te la ferestre (v. fig. 14).

Vopsirea aces to ra se face la locul de m on ta re . Jaluzelele, d a t o r i tă fap tu lu i că au su p ra fe ţe mici, se vopsesc m a n u a l cu pensula .

D upă p regă tirea şi p re lucrarea co respunză toare a suprafeţelor, se aplică s t ra tu r i le de vopsea, de cu loarea ceru tă . Se p o t aplica fie două s t r a tu r i de vopsea de ulei, fie un s t r a t de vopsea de ulei şi un s t r a t de lac incolor p e n t ru exterior. P e n t ru vopsire, jaluzelele se aşază în poziţie deschisă şi se vopsesc b u c a tă cu b u ca tă . T o to d a tă se vopsesc şi şinele de gh idare a jaluzelelor.

d) Vopsirea streşinilor. Se execu tă la fel ca şi vopsirea t îm p lă r ie i de lemn. U n a din m ăsurile care treb u ie lu a te este c ît m ai b u n a cu ră ţ i re a s treşin ilor de praf, var , m o r ta r etc., p en tru a se as igura o b u n ă c a l i ta te a vopsirii.

Streşinile de lemn po t fi apa ren te , cînd au căpriori vizibili, o rn a m e n ta ţ i cu diverse profile, sau în fu n d an te cu scînduri.

V opseaua t reb u ie să fie suficient de rez is ten tă , deoarece s treaş ina este expusă umezelii şi în general intemperiilor.

e) Vopsirea tavanelor de lem n. T avanele de lem n se p rez in tă su b form a u n o r grinzi aparen te , cu spaţiile d in tre ele (cîmpurile) te n c u i te sau din sc înduri ap a ren te ; a lteori tavane le de lemn sîn t a lcă tu ite d in sc înduri montate, pe grinzi.

Vopsirea tav an e lo r de lemn se execu tă la fel ca şi vopsirea t îm p lă r ie i de lemn.

f) Vopsirea duşumelelor. Duşum elele se vopsesc cu vopsele de lac speciale p e n tru duşumele, care au o suficientă rez is ten ţă la u z u ră şi e las t ic i ta tea necesară p e n tru a nu c răp a la mişcarea scîndurilor, cînd se circulă pe ele. D enum irea comercială a unei astfel de vopsele este „D u rax “ .

în a in te de vopsire se face o verificare a m ă n u n ţ i t ă a d uşum ele lor p e n tru a se co n s ta ta dacă s în t b ine f ixa te (să nu joace). î n cazuî u n o r defecte m a i însem nate , se a n u n ţă conducerea şantieru lu i, ca să t r im i tă dulgheri p e n tru r ep a ra rea lor. D acă vopsirea duşum ele lo r nu se face în d a tă după m o n ta re a acestora , este necesar, ca în a in te de vopsire, să fie da te din nou la rindea.

Se v a u rm ăr i ca g ru n d u l să fie în tins cît m a i un iform pe în treag a su p ra fa ţă a duşumelelor, ia r c răpă tu r i le , noduri le şi capetele de cuie să fie acoperite p r in ch itu ire , apoi se aplică, m a n u a l sau mecanizat» s t ra tu r i le de vopsea de lac p en tru duşumele.


g) Vopsirea tîmplăriei m etalice. în categoria t îm plărie i metalice se cup r ind în genera l ferestrele şi uşile metalice (v. fig. 4 şi 11).

D u p ă p regă tirea suprafe ţe lo r cu o deosebită conştiinciozita te şi pricepere se aplică im ed ia t g ru n d u l anticorosiv cel m a i p o tr iv i t p e n t r u p ro te ja rea m eta lu lu i co n tra ruginirii. D u p ă p re lucrarea s u p ra feţei se aplică 2 — 3 s t r a tu r i de vopsea, m an u a l sau mecanizat.

P ă r ţ i le fixe ale elem entelor m etalice se vopsesc pe loc, iar părţi le mobile, care p o t fi t ranspor tab ile , se g rupează pe categorii de e lem ente asem enea, în încăperea a m e n a ja tă p e n tru lucru.

h) Vopsirea balustradelor, grilelor, parapetelor. B alustrade le scărilorşi ale balcoanelor, grilele şi pa rape te le metalice, p recum şi a lte e lem ente m e ta lice ale construcţii lo r se vopsesc în acelaşi mod ca şi t îm p lă r ia metalică.

Vopsirea acestor e lem ente necesită u n consum m ai m are de t im p , d in cauză că piesele m etalice respective s în t de d im ensiuni reduse şi de obicei, cer o vopsire m anua lă , care este migăloasă. Ca u rm a re vopsirea lo r se execu tă cu pensula. D acă to tu ş i se foloseşte procedeul m ecan iza t p rin pulverizare, se aşază în spate le e lem ente lor care se vopsesc panouri de pro tec ţie , de obicei din ca r to n sau din plăci sub ţir i f ibrolem noase d u re (P F L ).

i) Vopsirea învelitorilor de tablă. înve lito r ile c lădirilor s în t expuse in tem perii lo r de t o t felul (ploi, z ăpadă , îngheţ, dezgheţ, a rş i ţă etc.). De aceea, învelitorile de ta b lă neagră sau învelitorile vechi de ta b lă g a lv a n iz a tă care au începu t să rug inească t reb u ie să fie v ops ite cu m u l tă a ten ţie , folosindu-se în acest scop o vopsea foar te rez is ten tă la in tem perii. D enum irea comercială a unei astfel de vopsele este „D eruginol“.

în cazul vopsirii învelitorilor noi de ta b lă neagră, p r im a opera ţie ca re se execu tă este p regă tirea suprafeţelor, opera ţie care treb u ie făcu tă cu m u ltă a te n ţ ie şi în cele m ai b u n e condiţii.

D u p ă cură ţire , se face o verif icare foa r te a te n tă a învelitorii, p e n t ru a se vedea dacă ta b la nu are gău r i sau c răpu tu ri , care a r pe rm ite p ă tru n d e re a apei p rin învelitoare . Verificarea se face p riv ind învelitoarea din pod, de u n d e se p o t v edea găurile sau c răpă tu r i le , d a to r i tă luminii ca re p ă t ru n d e p r in ele. Locurile cu astfel de defecte se m archează cu mici dopuri de lemn, ca să fie vizibile din exterior.

Se t rece apoi la a s tu p a re a c răp ă tu r i lo r mici cu ch it de ulei, opera ţie care se execu tă cu şpaclul. Defectele mari, care nu po t fi a s tu p a te cu chit, t rebu ie sem n a la te conducerii şan tieru lu i, u rm în d a fi r e p a ra te de că tre tinichigii.

O pera ţ ia de ch itu ire se execu tă şi la încheieturile tab le i , la coame, la racordurile jg heabur i lo r cu burlanele , cu şorţurile sau cu paziile etc. N u m ai după ce su p ra fa ţa este astfel p re g ă t i tă şi d u p ă ce ch itu l s-a


în tă r i t , se po a te trece la ap licarea g ru n d u lu i şi a s t r a tu lu i de vopsea, î n acest scop su p ra fa ţa învelitorii t reb u ie să fie c u ră ţ i t ă în prealabil de p ra f şi de m urdări i , p e n tru ca vopseaua să p o a tă adera c ît m ai bine.

V opseaua de ulei cu m iniu de p lum b sau de fier se aplică în două s t ra tu r i .

P a r t e a tab le i care v ine în co n ta c t cu as te rea la se g rundu ieş te cu m iniu de p lum b, îna in te de m o n ta re pe acoperiş.

T ehnica executării vopsito rie i învelitorilor are m are im p o r ta n ţă a sup ra ca l i tă ţ i i lucrării. Astfel vopsirea se începe cu încheieturile şi locurile de îm binare , la care vopseaua se aplică cu pensule m i c i ; d u p ă aceea se vopsesc îndoiturile jgheaburilor . Cîmpul învelitorii se vopseş te la u rm ă folosind în acest scop pensule la te şi lucrînd cu a ten ţie , p e n t ru ca vopseaua să fie ap lica tă c ît m a i un ifo rm pe în treag a su p ra fa ţă a învelitorii.

N u este perm is a se execu ta vopsirea învelitorilor de ta b lă în t im p u l căldurilo r mari, sau pe t im p friguros, la t e m p e ra tu r i sub +5°C . De asem enea nu este permis a se execu ta vopsirea pe t im p sch im b ă to r şi nici a tunc i c înd su p ra fa ţa tab le i este acoperită cu rouă, ap ă sau praf. Se recom andă ca aceste lucrări să se execu te în tre sfîrşitul verii şi în c e p u tu l toam nei.

A tu n c i c înd se vopseş te o învelitoare de ta b lă veche, operaţiile de vopsire s în t similare cu cele descrise, făcîndu-se în tîi cu ră ţ i rea tab le i , u rm a tă de o a te n tă ch itu ire a suprafe ţe i cu ch it de m in iu de p lum b. C urăţirea tab le i veche cere o m anoperă m ai g rea decît p reg ă t i rea învelitorilor noi în vederea vopsirii.

j) Vopsirea radiatoarelor şi conductelor. D a to r i tă fap tu lu i că r a d ia toare le şi conducte le ins ta la ţ ie i de încălzire cen tra lă s în t supuse încălzirii, acestea se vopsesc cu o vopsea specială de ulei cu lac, sau pe bază de a lchidali rez is ten tă la că ldură. D enum irea com ercială a unei astfel de vopsele este „T erm olux".

D u p ă p reg ă t i rea p realab ilă a suprafe ţe lo r de vopsit , se execu tă g ru n d u irea cu g ru n d de m iniu de p lum b sau cu a l tă com poziţie care ap ă ră m eta le le de rugină. Apoi se t rece la aplicarea vopselei în două, t r e i s t r a tu r i succesive, după nevoie.

V opseaua se aplică m an u a l , cu pensule speciale p e n tru v o p s i tu l rad ia to a re lo r sau m ecanizat, cu pu lveriza toru l.

în scopul vopsirii, r ad ia toa re le d u p ă ce au fost m ai în tî i m o n ta te şi supuse probe lo r respective de presiune, se golesc de apă şi se dem ontează vopsindu-se în aprop ie rea locului de m ontare . î n t im p u l vopsirii, ele se aşază pe sc înduri sau pe capre de lemn. M ontarea lor defin itivă la locul respectiv se face num ai după com ple ta uscare a vopselei.


k) Vopsitoria cu vopsele mate sau sem inate. Se execu tă pe t î m p lăria de lem n sau m eta lică la pere ţ i şi t a v a n e la fel ca şi vopsito ria obişnuită .

Compoziţiile folosite s în t cele din re ţe te le 41 şi 43, care, p rin v a r ia ţ ia c a n t i t ă ţ i i de ceară în l im ita prescrisă dau o peliculă sem im ată sau m a tă de ca l i ta te . L a c o m an d ă fabricile de lacuri şi vopsele livrează vopsele g a ta p re p a ra te pe bază de ceruri, p e n tru astfel de vopsitorii.

P e şan t ie r se obişnuieşte să se m ă tu iască v o p seau a p rin a d ă u girea de petro l, w hite -sp ii t sau te re b e n t in ă în c a n t i t ă ţ i mari. Folosirea în aceste scopuri a m ater ia le lo r a r ă ta te şi m ai ales a petrolului, nu este recom andab ilă , deoarece scade m u l t c a l i ta tea vopsitorie i şi întîrzie fo a r te m u lt uscarea peliculei.

6 . l a c u i r i ş i e m a i l Ar i

Aceste finisări se carac terizează p rin luciul specific pe care-i prez in tă sup ra fe ţe le respective d u p ă acoperire. Peliculele rea liza te cu lacuri sau cu em ailuri au o rez is ten ţă m are la um ezeală, la su b s ta n ţe care în genera l a ta c ă vopselele, la u zu ră etc., din care cauză se folosesc acolo unde , pe lîngă aspec tu l deosebit de estetic al suprafe ţe lo r se cer şi condiţii speciale de rez is ten ţă . Se po t aplica pe sup ra fe ţe tencu ite , pe lemn sau pe m eta l. î n fiecare caz se Va alege cu grijă cel m a i p o tr iv i t lac sau email. Astfel, suprafe ţe le ex te r ioare şi cele supuse umezelii se v o r acoperi cu lacuri grase de ulei, f iind in terzisă acoperirea acestor sup ra fe ţe cu lacuri de spirt, care n u rez is tă la um ezeală .

Suprafeţele care u rm ează a fi încălzite (sobe, rad ia toa re , conducte de ins ta la ţi i etc.), se v o r acoperi n u m a i cu lacuri speciale rez is ten te la că ldu ră şi ca re se po t usca la cald.

Compoziţiile de lac şi de email de obicei s în t g a ta p repara te . în t im p u l utilizării, ele t reb u ie să fie doar d i lua te cu solvenţii respectivi, p e n t ru a c ă p ă ta co n s is ten ţa de lucru.

A coperirea cu lacuri sau em ailuri se p o a te execu ta m a n u a l sau prin m etode m ecanizate . E s te de p re fe ra t m e to d a m ecanizată , în tru - c î t c a l i ta tea s t r a tu lu i acoperi to r ap lica t astfel este superioară celui ap lica t m anual .

P regă tirea , p re luc ra rea şi acoperirea suprafe ţe lo r cu lacuri sau em a iluri se face la fel ca la vopsitorii .

L a ex ecu ta rea lucrărilo r cu lacuri sau cu em ailuri se în t r e b u in ţează aceleaşi scule şi a p a ra te ca şi la vopsito r ia ob işnuită ; la fel se o rg a nizează şi locul de lucru.

A tunc i c înd se execu tă lăcuiri sau em ailări este necesar a se lua unele m ăsu r i speciale. Astfel, pe lîngă cu ră ţirea corespunză toare a s u

284 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori}

prafe ţe lo r care se finisează, se v a u rm ăr i ca ex ecu ta rea lucrărilo r să se facă încăperi perfect cura te , fă ră praf, deoarece prafu l depus degradează suprafe ţe le finisate. Camerele de lucru t reb u ie să fie lum inoase şi să a ibă o te m p e ra tu ră no rm ală (+ 1 8 °C ) .

P e n t ru aplicarea m an u a lă a lacurilor şi em ailurilo r se folosesc pensule moi, canadiene, cu care se ia o c a n t i ta te p o tr iv i tă de compoziţie , a t î t c ît să nu se p roducă prelingeri pe su p ra fa ţa pe care se aplică şi nici să se usuce pe pensulă.

a) Executarea lăcuirii. Lacurile , f iind com poziţi i t ra n sp a re n te , se aplică ca s t r a tu r i p ro tec to a re şi este tice pe su p ra fe ţe de lem n d e esenţă va lo roasă p e n tru a scoate în ev iden ţă aspec tu l n a tu ra l al lem nulu i sau pe sup rafe ţe le v o ps ite sau ca s t r a t p ro tec to r p e n tru sup ra fe ţe de lemn ceruite , bă i ţu i te , acoperite cu lazur etc.

Modul execu tă r i i lăcuirii a sup ra fe ţe lo r de lem n ceru ite sau b ă i ţu i t e este descrisă în subcap ito lu l J, ia r a celor acoperite cu lazur este descrisă în p a rag ra fu l 7, care u rm ează .

P e n t ru suprafe ţe le v ops ite succesiunea opera ţii lo r este aceea din ta b e lu l 34. P es te u l t im u l s t r a t de vopsea , după şlefuire, se aplică 2 — 3 s t r a tu r i succesive de lac, re spec tînd in te rva lu l de uscare, co respunză to r com poziţie i folosite. F iecare s t ra t , după uscare, se şlefuieşte u sca t sau um ed u til iz înd m ater ia le abraz ive din ce în ce m ai fine.

L a lăcuirile de c a l i ta te ob işnu ită u l t im u l s t r a t nu se şlefuieşte.Pelicula de lac ap lica tă fie p r in procedee m anuale , fie m ecan iza te

prez in tă , la vedere , u n luciu şi o netezire superioare celor ale peliculei de vopsea. C erce ta tă însă îndeap roape se co n s ta tă că, d u p ă uscare, pelicula de lac nu este perfec t ne tedă , p rezen tînd asp e r i tă ţ i şi grosimi v ar iab ile care nu po t fi rem ed ia te p r in tr-o s im plă prelucrare. î n c o n sec in ţă p e n tru ob ţinerea unei sup ra fe ţe perfec t ne tede şi cu un luciu „oglindă", se procedează la p re lucrarea ei p r in tr-o serie de opera ţii ca : şlefuirea, n ive larea şi lustru irea . Aceste opera ţii pe şan t ie r p o a r tă d e n u m irea de „şlaiflac“.

Şlefuirea peliculei u l t im u lu i s t r a t de lac se face p e n tru ca să se elimine orice a sp e r i ta te sau denivelare ex is ten tă pe su p ra fa ţa acesteia şi percep tib ilă v izua l sau la p ipă it . Ş lefuirea se p oa te face usca t sau um ed, d u p ă n a tu ra lacului folosit. î n genera l şlefuirea u m ed ă se aplică n u m a i la peliculele lacurilor pe b ază de nitroceluloză. P e n t ru um ezirea suprafe ţe lo r de lem n se foloseşte w hite-spirit , p e tro l sau diverse uleiuri. N u se reco m an d ă folosirea apei care p o a te p ă t ru n d e p rin încheieturile lem nulu i deformîndu-1.

D u p ă şlefuire suprafe ţe le se spală cu apă încălz ită la 35 — 40°C sau cu w hite-spirit .


Şlefuirea, de obicei, se execu tă în două sau t re i t re p te , în funcţie de o pera ţia de n ivelare care u rm ează . L a nivelarea p r in egalizare se aplică două ş le fu i r i : p r im a cu h îr t ie sau p înză ab raz iv ă cu g ran u la ţ ia 40, ia r a doua şlefuire cu h îr t ie sau p înză ab raz ivă cu g ran u la ţ ia 20 sau 8.

L a opera ţ ia de nivelare cu pas tă , în a fa ra de cele două şlefuiri a m in t i te m ai înain te , se aplică şi o a t re ia cu h îr t ie sau pînză ab raz ivă cu g ra n u la ţ ia 4.

Şlefuirea se face pe şan t ie r m a n u a l cu a ju to ru l unu i ta m p o n din lemn acoperit cu cauciuc, p lu tă sau fe tru peste care se aplică h îr t ia sau p înza de şlefuit.

G ranula ţi i le m a te r ia lu lu i de ş lefuit s în t astfel alese ca u rm ă to a re a g ranu la ţ ie să îndepărteze cu u şu r in ţă zgîrieturile lăsa te de la şlefuirea precedentă.

î n t r e operaţiile de şlefuire se lasă u n in te rva l de 24 ore, necesar ca pelicula să rev ină la d u r i ta te a iniţială , m odifica tă de efectul frecării , c ît şi p en tru evapora rea lichidului folosit la şlefuire şi spălare.

Nivelarea peliculei de lac este o opera ţie care are ca scop în lă tu ra re a a sper i tă ţ i lo r răm ase de la opera ţ ia de şlefuire. N ivelarea se p oa te realiza prin două m etode : p rin egalizare şi p r in şlefuire cu pastă .

Nivelarea prin egalizare se aplică n um ai în cazul peliculelor lacurilor pe bază de nitroceluloză.

O pera ţia se execu tă p rin frecarea peliculei de lac cu un ta m p o n din m ater ia l te x t i l (tifon, flanelă, fe tru , pîslă etc.), moale, îm b ib a t cu v a tă industr ia lă acoperi tă cu un finet. E galiza toru l, p rin ac ţ iunea sa slab d izo lvantă , în lă tu răproem inenţele răm ase 4 3de la şlefuire ia r excesul / /

um ple (fig. 146). Ope- r , ? > V j J /-ra ţ ia se execu tă în t re i 1 ^ ~r indu r i succesive la _. ~~~ „ 7 I “ 7un in te rva l de t im n Flg’ ' Schema nivelam peliculei cu egalizator :a . . _ . ^ 1 — s t r a t s u p o r t ; 2 — p e lic u la d e la c ; 3 — p r o e m in e n -m tre ele de 24 de ore ţe le p e lic u le i ; 4 — s e n s u l d e d e p la isa re a p ro e m in e n ţe lo r .

necesar refacerii în tă ririi peliculei. L a p r im a egalizare se foloseşte egalizatorul ca atare , la a doua se am estecă cu 10 — 2 0 % spirt, ia r la u l t im a , c a n t i ta te a de sp ir t p oa te creşte p înă la 30% .

T am ponu l, îm b ib a t cu o c a n t i ta te p o tr iv i tă (nu în exces) de eg a lizator, este a p ă sa t uşor cu m îna pe su p ra fa ţa lăcuită , im prim îndu-i-se


o mişcare de la un c a p ă t la celăla lt al suprafe ţe i în fo rm ă de opturi . Operaţ ia se repe tă p înă ce pelicula suferă o uşoară înm uiere şi se nivelează. T am p o n u l t reb u ie m işcat fără în tre rupere p en tru a nu dizolva pelicula în locul opririi. Acelaşi efect îl p o a te avea şi încărcarea ta m p o n u lu i cu eg a l iza to r în exces.

D u p ă cea de a tre ia egalizare se ob ţine o peliculă perfect n e ted ă şi cu un luciu specific.

Nivelarea prin şlefuire cu pastă se aplică în m o d curen t la p e l icu lele t u t u r o r categoriilor de lacuri.

P r in aceas tă m e to d ă proem inen ţe le peliculelor s în t în d e p ă r ta te p r in şlefuire (fig. 147), ob ţin îndu-se o su p ra fa ţă perfec t ne tedă . O peliculă

Fig. 147. Schema nivelării peliculei cu pastă de şlefiuit:

1 — s t r a t s u p o r t ; 2 — p e U e u la d e l a c : 3 — p r o e m i n e n ţ e l e p e l i c u l e i c a r e s e î n d e p ă r t e a z ă prin şlelulre.

ne tez i tă p rin şlefuire cu p a s tă es te m ai su b ţ i re decît aceeaşi ne tez i tă p rin egalizare.

( O pera ţia se execu tă cu a ju to ru l t a m p o n u lu i din m a te r ia l tex t i l , moale, cu care se freacă su p ra fa ţa peliculei folosind p a s ta de şlefuit p înă ce se n ivelează şi se ob ţine luciul specific.

L a n ive la rea p rin şlefuire pelicula t reb u ie să fie b ine u sc a tă p e n t r u a avea d u r i ta te a necesară să reziste la frecarea ta m p o n u lu i şi pastei, î n caz c o n tra r , p o a te fi exfo lia tă de pe su p o r t sau d e g ra d a tă p rin p ă t ru n d e re a re s tu r i lo r de p a s tă în peliculă.

Lustruirea este u l t im a opera ţie p rin care se realizează luciul „oglindă" al peliculei de lac.

D u p ă 24 ore de la nivelare se cu ră ţă su p ra fa ţa peliculei cu a ju to ru l lichidului de lu s t ru i t D 002 — 20 n u m it şi polish.

Ştergerea pieselor cu acest lichid se face cu a ju to ru l ta m p o n u lu i din m ate r ia l tex ti l , moale, sau cu piele de căprioară . în con tinua re su p ra fa ţa se şterge cu o cîrpă m oale cu ra tă şi usca tă . S u p ra fa ţa peliculei t reb u ie să p rez in te un luciu c lar fă ră u m b re sau ceaţă, fă ră u rm e de t a m p o n sau abraziv.


b) Executarea em ailării. Compoziţiile folosite treb u ie să corespundă n a tu r i i suprafe ţe i suport , a m ed iu lu i deêxploatare şi a caracteristic ilor pe care t reb u ie să le prez in te pelicula din p u n c t de vedere tehn ic şi estetic. ‘

P reg ă t i rea şi p re lucrarea suprafe ţe lo r su p o r t se face la fel ca şi la vopsitoriile de ca li ta te superioară .

L ucrările de em ailare s în t de două c a te g o r i i : emailări care nu se şlefuiesc şi em ailări care se şlefuiesc.

P es te u l t im a şpacluire, d u p ă şlefuirea respectivă , se aplică g ru n d u l de culoare cu vopsea ob işnuită . D u p ă uscarea şi şlefuirea g ru n d u lu i se aplică unu , două sau tre i s t r a tu r i succesive de email, respectînd in te rv a lu l de uscare co respunză to r compoziţiei folosite. Ca şi la lăcuire, fiecare s t ra t , d u p ă uscare, se şlefuieşte usca t sau um ed, utilizînd m a te rialele abraz ive din ce în ce m ai fine.

L a emailările care nu se şlefuiesc u l t im u l s t r a t nu se şlefuieşte. L a em ailările care se şlefuiesc se aplică aceleaşi opera ţii ca şi la e x ecu ta r e a lăcuirilor, de t ip u l „şlaiflac", p e n tru a se ob ţine pelicule cu luciu oglindă.

7 . ACOPERIRI CU LAZUR

L azuru l (v. re ţe te le nr. 44 şi 45) este o om poziţie t r a n s p a re n tă sau uşor colorată , de ulei, cu a ju to ru l căreia se po t ob ţine efecte estetice deosebite la acoperirea d iferite lor suprafe ţe şi în p r im ul r înd a lemnului.

A plicarea se face fie pe o su p ra fa ţă v ops ită fie pe o su p ra fa ţă de lemn al căru i aspect n a tu ra l t reb u ie să fie scos în ev idenţă .

S tra tu l de lazur ap lica t peste o peliculă de vopsea îi m ăreş te lu m in o z ita tea d înd im presia unei acoperiri în adîncime.

O peraţiile succesive, necesare scoaterii în ev iden ţă a aspectu lu i n a tu ra l al lem nului, s în t ind ica te în tabe lu l 35.

D u p ă p regă tirea ob işnuită a suprafe ţe lo r de lemn (vezi subcap. C), acestea se umezesc cu a ju to ru l u n u i bu re te p e n tru a ev idenţia , prin r id icarea lor, to a te fibrele cu lca te şi scamele răm ase după şlefuire.

D u p ă uscarea suprafeţei , fibrele şi scamele s în t în d e p ă r ta te prin şlefuire u sca tă cu h îr t i i ab raz ive cu g ran u la ţ ie fină.

Porii m ari şi micile gău r i de pe su p ra fa ţa lem nului se a s tu p ă cu u n ch it p ig m e n ta t la cu loarea lem nulu i care se finisează. Se recom andă ch itu l t r a n s p a re n t p r e p a ra t din ceară de albine, colofoniu şi şelac, care se aplică p rin topire.


Tabelul 35

O rdinea operaţiilor D enum irea opera ţiilo r

A. Pregătirea suprafeţelor

B. Prelucrarea suprafeţelor1234

UmezireaŞlefuireaChituireaŞlefuirea

C. Acoperirea suprafeţelor123

Strat de ulei vegetalStrat de lazurStrat de lac transparent

P e s te su p ra fa ţa su p o r t din lemn astfel p re lucra tă , se aplică cu pensula sau cu p istolul u n s t r a t de ulei vege ta l care p o a te fi considera t ca g ru n d d e îm bibare. Acesta p ă t ru n d e în porii lemnului, con s t i tu in d u n s t r a t p ro tec to r şi to to d a tă s t r a tu l de legă tu ră în tre su p ra fa ţa su p o r t şi s t r a tu l de lazur care se aplică în continuare .

P es te pelicula de lazur se recom andă să se aplice un s t r a t p ro te c to r de lac t ra n sp a re n t , care realizează t o to d a tă şi u n aspect de profunzim e a f ib ra tu r i i lemnului.

F. T E H N O L O G IA E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E V O P S IT O R II CU C O M P O Z IŢ II P E B A Z A D E R Â S IN I S IN T E T IC E U Z U

A L E

P e n t ru asigurarea execu tă r i i u n o r vopsitorii de b u n ă ca li ta te cu compoziţii pe 'bază de răşini s in te tice uzuale este necesară cu n o aş te rea t ip u lu i de com poziţie care t reb u ie ales şi caracteristic ile respective, p recum şi tehno log ia co responzătoare de aplicare a acestora pe diferite su p ra fe ţe suport .

1. VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE RĂŞINI ALCHIDICE

Vopsitoria cu em ailuri pe bază de răşini alchidice se execu tă : la

— pe su p ra fe ţe din glet de ipsos (băi, bucă tă r i i , g ru p u r i san i ta re , sa loane şi culoare de spitale, şcoli etc.) ;

(ROMALCHID)

in terior :


— pe su p ra fe ţe de lemn ( t îm plărie , p e re ţ i desp ăr ţ i to r i etc.) ;— pe su p ra fe ţe m eta lice (t îm plărie , rad ia toa re , - p a ra p e te e t c . ) ;

la e x t e r io r :— pe su p ra fe ţe de lemn (tîm plărie , saceacuri etc.) ;— pe sup ra fe ţe metalice ( tîm plărie , p a ra p e te şi a l te e lem ente de

construc ţi i m eta lice similare).Nu se aplică pe su p ra fe ţe de be ton , tencuie li de v a r sau c im ent

deoarece, pelicula nefiind rez is ten tă la alcalii, se degradează.Compoziţiile necesare acestei vopsitorii se co m an d ă la fabricile

de lacuri şi vopsele indicîndu-se simbolurile respective şi specificîndu-se to to d a tă culoarea şi n u a n ţa emailului, p recum şi a spec tu l său : lucios, sem in a t sau m at. N u a n ţa re a em ailurilor pe şa n t ie r este interzisă. în cazul în care to tu ş i este necesară o n u a n ţa re a em ailului pe ş an t ie r se v o r folosi n u m a i1 emailuri pe b ază de răşini alchidice ( (R om alchid) colorate. N u se v o r folosi p igm enţi sub fo rm ă de pulbere.

Lucrările de Vopsire ex te rioare şi in te r ioară ,cu emailuri pe bază de răşini alchidice se execu tă la o te m p e ra tu ră de m in im um ' + 15°C şi în condiţii de u m id i ta te re la t ivă a aerului, de m a x im u m 60% (u m id i ta te re la t ivă a aerului în l încăperile de locuit încălzite).

Operaţiile succesive care a lcătu iesc procesul tehnologic al execu tă r i i vopsitorie i cu em ailuri pe b ază de răşini alchidice s în t ind ica te în tabe lu l 36.

D upă p regă tirea suprafe ţe lor suport , conform indicaţiilor din s u b capito lu l C, se execu tă p re lucrarea suprafe ţe lo r cu com poziţii pe bază de răşini alchidice, d u p ă ca re se aplică g ru n d u l m a t de acoperire în cu loarea emailului cu care u rm ează să se acopere. P es te s t r a tu l de g ru n d şi ş lefuit se aplică unu , două sau ch ia r tre i s t r a tu r i de email.

S tra tu r i le succesive se în t in d pe direcţii perpend icu la re u n a fa ţă de ceala ltă ţ in în d seam a că u l t im u l s t r a t se în t inde pe pere ţi i g le tu iţi de sus în j-os, la ta v a n e , în d irecţia luminii (ferestrelor) şi la lemn, în lungul fibrelor.

S tra tu r i le de email se şlefuiesc cu h îr t ie sau p înză de şlefuit nr. 40 sau 32 ş te rg îndu-se apoi p ra fu l cu o pensulă moale. U lt im u l s t r a t nu necesită o p e ra ţ ia de finisare ( fe r tra ibu ire sau tufu ire ) , ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece com poziţiile pe b ază de răşin i alchidice a u p ro p r ie ta te a de a se în t in d e superficial şi de a uniform iza urm ele de pensulă.

Cînd lucrarea se face m anua l, cu pensula , s t r a tu l t re b u ie ap lica t c î t m ai uniform, fă ră a lăsa pe su p ra fa ţa respectivă u rm e m ai groase sau m ai subţiri.


Tabelul 36

Natura suprafeţei suportOrdinea

operaţiilor Denumirea operaţiilor Tencuialăgletuită Lemn Metal

, A. Pregătirea suprafeţelor + + +

B. Prelucrarea suprafeţelor

i Grunduirea cu grund de îmbibareG 005-2 + + —

2 Grunduirea cu grund anticorosiv — — +3 Chituirea locală cu chit de cuţit, 5 240 + + +4 Şlefuirea locurilor chituite + + +5 Grunduirea locurilor chituite + + +6 Şpacluirea generală cu chit de cuţit,

5 240 sau chit de stropit 5 240, strat I + + +7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + + +8 Şpacluirea, strat II — + 09 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — + 0

10 Şpacluirea, strat III — 0 —11 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — 0 —

C. Acoperirea suprafeţelor

1 Grunduirea cu grund alchidal de acoperire + + +2 Şlefuirea peliculei grundului de acoperire + + +3 Primul strat de email alchidal + + +4 Şlefuirea 0 + +5 Al doilea strat de email alchidal 0 -L J.6 Şlefuirea — 0 07 Al treilea strat de email alchidal - 0 0

Notă : Cu semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile, a căror necesitate se determină în funcţie de importanţa lucrării.

T im pu l necesar uscării u n u i s t r a t p e n t ru a p u te a fi ap lica t un a l t s t r a t de em ail e s te de 24 ore ; nu se v a aplica u n s t r a t nou în a in te de uscarea celui p receden t. Cînd t re b u ie să se execu te lucrări u rg e n te se p o a te ad m ite ap licarea s t r a tu lu i nou d u p ă 12— 16 ore ( t im pu l de uscare „la p ra f11) .1)

l) Prin timpul de uscare ,,la praf" se înţelege timpul după care suprafaţa vopsită nu este lipicioasă cînd se atinge cu mîna şi deci nu se mai lipeşte praful.


L a aplicare em ailu l se diluează cu d i lu an tu l D 005-1 în aşa fel încît să nu fie nici p rea su b ţ i re ca să curgă de pe pensulă şi nici p rea gros ca că „ ţ in ă“ pensula la întins.

P e n t ru pu lver izarea cu p isto lu l, ch itu l de s t ro p i t , g ru n d u l m a t co lo ra t şi em ailu l se d i luează cu d i lu an t D 005-1 şi n um ai în lipsă cu w hite-sp ir i t , t e re b e n t in ă sau to lu en p înă la o consis ten ţă care să pe rm ită s t ro p irea lor în b u n e condiţii.

Deoarece compoziţiile pe b ază de alchidal încleiază p u te rn ic p ă ru l pensulelor, acestea se v o r c u ră ţ i de 2 —3 ori pe zi, p recum şi la încetarea lucrului, cu d i lu an tu l corespunzător.

Consum ul specific de m ate r ia le p en tru 1 m 2 de su p ra fa ţă v o p s i tă c irco m p o z i ţ i i de alchidal este in d ica t in fo rm ativ în tab e lu l 37.

Tabelul 37

E m ail pe g le t E m a il pe tîm plă rie

E m a il pe tîm p lă r ie m e ta l ic ă

E m ail a p l ic a t

D enum irea m aterialu lu iun

s ra tD ouă

s tra tu r iU n

s tra tD ouă

s tra tu r iD n

s tr a tDouă

s tra tu ri

B a lu strade.g rile .

parapetietc.

C orpuride

ra d ia .toa re

Grund alchidal incolor de îmbibare G 005-2, kg 0,125 0,125 0,125 0,125Chit alchidal, kg 0,070 0,070 0,200 0,200 0,050 0,050 0,030 —Grund de miniii de plumb, kg 0,100 0,100 0,050 0,100Grund alchidal de culoare kg 0,125 0,125 0,175 0,175 0,100 0,100 0,080 0,120Email alchidal, kg 0,125 0,225 0,125 0,225 0,100 0,180 0,070 0,100Diluant D 005-1, kg 0,150 0,200 0,150 0,200 0,075 0,100 0,100 0,100Hîrtie de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,1 0,1

2 . VOPSITORIA CU VINAROM (POLIACETAT DE VINIL) IN DISPERSIE

Vopselele V inarom se folosesc la cons truc ţi i de locuinţe, social-cul- tu ra le , industr ia le , agrozootehnice şi la lucrări de organizare de şan t ie r în mediu ex te r io r sau în m ediu in terior, în încăperi cu u m id i ta te a re la t ivă a aerului p înă la 6 0 % , ia r în încăperi cu u m id i ta te a re la t ivă a aerului de peste 60% , de la lam briu r i în sus şi pe t a v a n e , pe u rm ă to a re le s u p r a feţe suport . :

la i n t e r io r :— zidărie de că răm idă ten cu i tă , av înd fa ţa g le tu i tă cu g le t de ipsos

sau cu p a s tă G IPA C (re ţe ta nr. 22) ;


beton av înd su p ra fa ţa g le tu i tă cu g le t de nisip fin ( re ţe ta nr. 23) sau cu p as tă G IPA C ; . ,

— be to n celu lar au toc lav iza t , av în d su p ra fa ţa g le tu i tă cu glfet de nisip fin sau cu p a s ta G IPA C ;

— su p ra fe ţe de lemn, P A L şi P F L .la ex te r io r :— zidărie de că răm idă te n c u i tă ;— panouri p re fab r ica te de b e to n t u r n a t e în poziţie o rizontală , cu

fa ţa d rişcu ită ;— p an o u r i p re fab rica te de b e to n sau t u r n a t în cofra je vert ica le a

că ro r su p ra fa ţă a fost g le tu i tă cu g le t de nisip fin ;— b e to n ce lu lar au toc lav iza t , av înd s u p ra fa ţa g le tu i tă cu g le t

de nisip fin.V opsitoria cu V inarom ap lica tă pe g le t de netezire rep rez in tă un

finisaj superio r vopsito rie i cu V inarom ap lica tă d irec t pe tencu ia lă sau pe b e ton , p r in aceea că se ob ţine o su p ra fa ţă p lană cu rez is ten ţă m u l t m a i b u n ă la m urdărie , d a to r i tă p rafu lu i d in a tm osferă şi a re o du ra b i l i ta te m a i m are în t im p , fiind p ro te ja tă de ac ţiunea alca lin ită ţi i d in beton.

G letu l de netez ire rea liza t cu nisip f in .co n s t i tu ie un finisaj ne ted , e tanş şi cu o b u n ă ad eren ţă de s u p o r t ; se p o a te utiliza a t î t la interior, c î t şi la exterior. Gletul de netezire rea liza t cu p a s tă GIPA C consti tu ie u n finisaj ne ted , cu o b u n ă ad e re n ţă de suport , fiind ind ica t p e n tru finisaje interioare .

Aceste vopseli nu se po t folosi la vopsirea suprafe ţe lo r m eta lice şi nici a suprafe ţe lo r din lemn la exterior.

Vopselele pe b ază de p o liace ta t de v in ii (V inarom ) se livrează de fabrici în culorile cerute, âu s im bolul V şi se specifică locul de aplicare, in te r io r sau exterior. V opseaua t reb u ie să co respundă din fabrica ţie culorii ce ru te p rin proiect. N u a n ţa re a vopselelor pe şan t ie r este interzisă.

Lucrările de vopsire, ex te r ioa re şi interioare , cu vopsele V inarom , se execu tă la o te m p e ra tu ră m in im ă de + 15°C şi în condiţii de u m id i ta te re la t iv ă a aeru lu i de m ax im u m 6 0 % (u m id i ta tea re la t ivă a aerului din încăperile de locuit încălzite).

Succesiunea operaţiilor care a lcătu iesc procesul tehnologic al execută r i i vopsitorie i cu V inarom este ind ica tă în ta b e lu l 38.

în a in te de execu ta rea acestei vopsito rii se v o r p regă ti suprafe ţe le din beton , te n c u i te sau lemn conform indicaţiilor din subcap. C.

Suprafeţele de lemn se grundu iesc cu g ru n d de îm bibare GD05-2, şi se chituiesc cu ch i t pe bază de poliace ta t de v in i i g a ta p rep a ra t . în lipsa acestuia, se p oa te folosi şi ch it de c u ţ i t 5240.

Cartea zugravului şi vopsitorului 29S

Tabelul 38

N atu ra suprafeţei supo rt

O rdineaoperaţiilor Denumirea operaţiilor Beton sau

ten cu ia lă driScuită

T encu ialăg le tu ită Lemn

A. Pregătirea suprafeţelor + ' + +

1B . Prelucrarea suprafeţelor Grunduirea cu grund de Îmbibare G 005-2 0 + +

2 Chituirea locală cu chit PAV sau de cuţit 5 240 + + +

3 Şlefuirea locurilor chituite + + +4 Grunduirea locurilor chituite + + +

1C. Acoperirea suprafeţelorPrimul strat de vopsea PAV (grundul deacoperire) (V 108-210) + + +

2 Al doilea strat de vopsea Vinarom + + +3 Al treilea strat de vopsea V larom + + +

Notăi Cu semnul (+ ) slnt Indicate operaţiile obligatorii, cu semnul (—) operaţiile; care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie de importanţa lucrării.

D u p ă uscarea chitu lu i, t o a te repara ţ i i le se şlefuiesc cu h îr t ie de şlefuit. A rm ătu r i le m eta lice ale t îm p lăr ie i v o r fi de pre fe r in ţă n ichela te sau lăcu ite din fab rica ţ ie ; în caz c o n tra r v o r t r e b u i să fie g ru n d u i te cu g ru n d anticorosiv şi apoi vopsite cu v opsea de ulei sau cu email.

Suprafeţele ten cu i te sau de b e to n treb u ie să fie drişcu ite c ît m ai fin, iar urm ele de drişcă c ît m ai p u ţ in vizibile.

tn cazul sup ra fe ţe lo r de b e to n n e tede (la p anour i m ari etc.), e v e n tu a lele găuri se um ple cu m o r ta r de c im ent, ia r bavuri le şi dungile care ies în relief se înd ep ă r tează , astfel îne ît să rezu lte o su p ra fa ţă com plet netedă. In te rv a lu l în tre execu ta rea repara ţ i i lo r cu m o r ta r de c im ent şi aplicarea vopsito r ie i v a fi de cel p u ţ in 7 zile, necesar uscării locurilor repara te.

S upra fa ţa îna in te de vopsife se c u ră ţă de p ra f cu pensule sau bidinele cu ra te şi uscate, p e n tru a se asigura ad e re n ţa vopselei de s t r a tu l suport.

P e n tru suprafe ţe le de be ton , tencuieli şi g le t se p oa te folosi ca g ru n d de îm bibare g ru n d din vopsea V inarom V 108 — 210, d i lua tă cu apă.

Aplicarea vopselei V inarom se face în t re i s t r a tu r i (prim ul s t r a t din vopsea V 108 — 210 d ilua t cu ap ă în p roporţ ie de 1 : 2 , av înd rolul de g rund) ind iferen t de n a tu ra suprafe ţe i su p o r t şi de fa p tu l că se execu tă la in terior sau la exterior.


P e n t r u s t ra tu r i le I I şi I I I , vopseaua se d iluează cu ap ă în p roporţie de 4 : 1 (volum etric).

P e sup ra fe ţe le de lem n g ru n d u l de îm b ibare se aplică m a n u a l cu pensu la (d u p ă ce în p rea lab il pe e lem ente din P F L s-a în lă tu ra t luciul p r in şlefuire cu h îr t ia de şlefuit).

Vopsirea se p o a te face m a n u a l sau m ecan iza t . î n am bele cazuri s t r a tu l I de v opsea se aplică cu pensu la sau b id ineaua , p e n tru a se realiza o p ă t ru n d e re b u n ă a vopselei în s t r a tu l su p o r t , asigurîndu-se astfelo ad e re n ţă b u n ă p e n tru s t r a tu r i le u rm ă to a re .

L a vopsirea m an u a lă se v a av ea gr i jă ca firele de p ă r d in pensulă sau b id inea răm ase pe s u p ra fa ţa v o p s i tă să se scoa tă im ed ia t cu o pensulă u sc a tă şi c u ra tă ; dacă aceas tă opera ţie se ex ecu tă d u p ă uscarea vopselei, pelicula se v a rupe , ia r v o p s ito r ia t reb u ie refăcu tă .

î n t r e ap licarea s t ra tu r i lo r de vopsea se v a lăsa u n in te rv a l de t im p p e n tru ca s t r a tu l ap lica t să se usuce la su p ra fa ţă . P e n t ru s t r a tu l I acest in te rv a l de t im p este de circa 1 ,5—2 ore, ia r p e n tru s t ra tu r i le I I şi I I I este de circa 2 —3 ore, în func ţie de t e m p e ra tu ra şi u m id i ta te a re la t iv ă a aerului.

Obiectele care au v e n i t în co n ta c t cu v o p seau a pe bază de po lia c e ta t de v in i i în emulsie apoasă , se v o r spăla , cel p u ţ in o d a tă la sfîrşitu l zilei de lucru , cu apă rece. în cazu l c înd s-a p rodus uscarea vopselei pe u n obiect care treb u ie c u ră ţa t , acesta se v a spă la cu apă caldă.

Consum ul specific de m ate r ia le p e n tru 1 m 2 de su p ra fa ţă v o p s i tă este ind ica t in fo rm ativ în ta b e lu l 39.

Tabelul 39

D enum irea m aterialu lu i

P e n tru in te rio rP en tru in te rio r 8i

ex terio r, pe tencu ie li d rişcuite s au betonP e g le t P e lem n

Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080Chit de cuţit, kg 0,200 0,200 0,300Hîrtie de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,2Vopsea Vinarom în 3 straturi, kg 0,300 0,250 0,600Apă, 1 0,3 0,3 0,6

Vopsitoriile cu V inarom fo rm ează d u p ă uscare pelicule lţivabile. E le se p o t c u ră ţa p rin spă la re cu o c îrpă um ez i tă cu apă caldă, cu perii sau cu a l te obiecte, care nu p roduc zg îrie turi.


3 . VOPSITORIA CU VOPSEA PE BAZA DE POLIACETAT DE VINILNUANŢATA PE ŞANTIER

A ceastă vopsito rie se referă la finisarea pere ţi lo r te n cu i ţ i sau a p e re ţi lo r de b e to n cu vopsele din dispersie de p o liace ta t de vinii, n u a n ţa te pe şan t ie r p rin am estecare de vopsea a lbă (simbol 8202), cu p a s te co lorate (simbol 8200), care p o t înlocui vopselele V inarom , din dispersie de poliace ta t de v in ii n u a n ţa te din fabrică. în funcţie de n u a n ţa dorită , se am estecă 0 — 10 p ă r ţ i (în vo lum e) de p a s tă simbol 8200 de culoare do ri tă la 100 p ă r ţ i de v opsea de culoare a lbă simbol 8202.

Vopselele n u a n ţa te pe şan t ie r s în t de s t in a te a se aplica la exterior, po t fi folosite însă şi la in te r io r .

P r in posib ili ta tea nu an ţă r i i pe ş an t ie r se p o a te ob ţine exac t n u a n ţa şi to n u l dorite , în special în cazul u n o r lucrări de repara ţi i .

P e n t ru aplicarea acestor vopsele se ţ in e seam ă de considerentele a r ă ta te la vopsito r ia cu Vinarom . Succesiunea s t ra tu r i lo r care a lcătu iesc procesul tehnologic, m odul de aplicare şi p a r t icu la r i tă ţ i le p riv ind ap l ica rea vopselelor n u a n ţa te pe şan tier , s în t identice cu cele descrise la v o p s i to r ia cu V inarom , cu u rm ă to a re le specificaţii p r iv i to r la aplicarea celor tre i s t r a tu r i de vopsea pe sup ra fe ţe te n c u i te :

— prim ul s t r a t este u n g ru n d de vopsea n u a n ţa tă , d i lua tă cu apă în p roporţie de 1 : 2 (în volum e) ;

— al doilea s t r a t este v o p seau a n u a n ţa tă , d ilua tă cu apă în p roporţ ie de 1 : 1 (în volum e) ;

— al tre ilea s t r a t este v o p seau a n u a n ţa tă la consis ten ţa am estecu lu i nediluat.

1 na in te de execu ta rea vopsitorie i se p regă teş te am estecu l de vopsea simbol 8202 şi p a s tă simbol 8200, de cu loarea şi n u a n ţa ind ica tă în proiect şi se s trecoară prin s i ta de 900 och iu r i /cm 3. O rien ta t iv se re c o m a n dă amestecurile de 0 —10 p ă r ţ i p a s tă simbol 8200 la 100 p ă r ţ i vopsea simbol 8202, care se aplică pe p o r ţ iu n i mici din su p ra fa ţa de v o p s i t ; după uscarea probelor m a r to r de n u a n ţa şi ton , se alege p ro p o r ţ ia de amestec cu care u rm ează să se execu te în treaga su p ra fa ţă , Se p regă teş te apoi cu p roporţ ia respectivă o c a n t i ta te m ai m are, din care se ia d u p ă aceea şi se p rep a ră diluţiile p e n t ru diferitele s t r a tu r i aşa cum s-a a r ă t a t m ai înain te .

E xpres ia de „n u a n ţa re a vopselelor" de po liace ta t de v in ii nu este cea m ai adecva tă . î n rea li ta te , p a s ta simbol 8200 în culoare şi n u a n ţă l iv ra tă de fabrică la com anda şan tie ru lu i se am estecă , d u p ă cum s-a a ră ta t , într-o a n u m i tă p roporţ ie cu v o p seau a a lbă simbol 8202 care îi deschide de fa p t tonul în ra p o r t d irect cu c a n t i ta te a folosită.


D acă fabrica însă nu d ispune de p a s tă în cu loarea şi n u a n ţa ceru tă ci de u n a ap ro p ia ta , este necesar ca şan t ie ru l să com ande o d a tă cu c a n t i ta te a necesară de p a s tă în cu loarea şi n u a n ţa oferită, şi u na sau două p a s te în culori c rom atice vecine cu p r im a în c a n t i tă ţ i mici (2 —5 % din c a n t i t a t e a pas te i de bază), care ad ă u g a te în tr-o a n u m ită proporţie , d e te rm in a tă prin probe, în p a s ta cu cu loarea dom inan tă , să rezu lte n u a n ţa u rm ă r i tă , însă în tr -u n to n ceva m ai închis. P r in in troducerea t r e p t a t ă în am estec a vopselei albe simbol 8202 se ob ţine şi to n u l dorit.

4 . VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE RĂŞINI EPOXIDICE

x\ceastă vopsito rie se execu tă :la in terior :— pe su p ra fe ţe din glet de ipsos ;la in te r io r şi e x t e r io r :— pe su p ra fe ţe de le m n ;

- — pe su p ra fe ţe metalice.Compoziţiile necesare acestei Vopsitorii se c o m an d ă la fabricile de

la c u r i şi vopsele, indicîndu-se simbolurile respective şi specificîndu-se to to d a tă cu loarea şi n u a n ţa emailului. N u a n ţa re a pe şan tie r a em ailurilor pe bază de răşini epoxidice este interzisă. D acă to tu ş i este necesară o n u a n ţa r e a em ailu lu i pe şan tier , se v o r folosi n um ai em ailuri pe baza de răşini epoxidice colorate. N u se v o r folosi p igm enţi sub form ă de pulbere.

L ucră r i le de vopsito rie ex te r ioare şi in te rioare cu em ailuri pe bază de răşin i epoxidice se ex ecu tă la o te m p e ra tu ră de m in im u m + 1 8 °C şi în condiţii de u m id i ta te re la t iv ă a aerului de m a x im u m 60% . în a in te de execu ta rea acestei vopsitorii se v o r p regă ti suprafe ţe le g le tu ite , de lemn sau de m eta l , conform indicaţi i lor din subcap. C.

Succesiunea operaţii lor care alcătuiesc procesul tehnologic al ex e cu tă r i i vopsito rie i cu email pe b ază de răşini epoxidice este ind ica tă în ta b e la 40.

Suprafe ţe le de m e ta l se recom andă a fi c u ră ţ i te prin sablaj. S u p ra feţele de lemn şi cele g le tu i te se grunduiesc cu g ru n d u l incolor de îm bibare G 005-2. Piesele metalice, care suferă ac ţiunea apei de mare, a lichidelor şi gazelor corosive din medii industr ia le se grunduiesc cu g ru n d u l reac tiv G 404-50, d i lua t cu d i lu an tu l D 004-50 în p roporţ ie de 5 0 % din grund , în care se am estecă u n în tă r i to r fosforic în p ro p o r ţ ie de 2 5 % din grund .

G rundu l reac tiv se reco m an d ă a fi ap lica t cu p isto lu l în tr -u n s t r a t f oa r te subţire , t r a n sp a re n t , în decurs de cel m u lt două ore d u p ă a m e s teca rea lui cu în tă r i to ru l fosforic.


Tabelul 40

jş aII D enum irea operaţiilor

N a tu ra suprafeţe i supo rt

T encu ialăg le tu ltă L em n M etal

3456

78 9

1011



Grunduirea cu grund de îmbibare G 005-2Grunduirea cu grund anticorosiv G 404-50Chituirea locală cu chit de cuţit epoxidicŞlefuirea locurilor chituiteGrunduirea locurilor chituiteŞpacluirea generală (I) cu cliit de cuţitepoxidicŞlefuireaŞpacluirea generală (II)ŞlefuireaŞpacluirea generală (III)Şlefuirea

C. Acoperirea suprafeţelor

+ + +

Grunduirea cu grund de acoperire epoxidic ŞlefuireaPrimul strat de email epoxidic ŞlefuireaAl doilea strat de email epoxidic Finisarea peliculei de acoperire

Notă i Cu Semnul (+ ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul (—) operaţiile care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie de importanţa lucrării.

+ + —

— — ++ + ++ + ++ + ++ + ++ - + +0 + 00 + 0— 0 -

0 —

+ + ++ + ++ + -f+ + ++ + +0 0 0

Chituirea şi şpacluirea se face cu ch it de cu ţ i t pe bază de răşin i epoxidiee care se usucă la aer d u p ă 24 ore. Suprafeţele ch i tu i te şi Şpacluite se şlefuiesc şi apoi se ş te rg cu o cîrpă de bum bac .

G rundul de acoperire pe b ază de răş in i epoxidiee se aplică în genera l cu pistolul şi se diluează cu d i lu an t D 006-1. D u p ă uscarea g ru n d u lu i de acoperire (24 ore de la aplicare), se aplică cu p istolul în două s t ra tu r i , em ailu l pe b ază de răşini epoxidiee. Acesta se diluează cu d i lu an tu l D 006 -1.


F iecare s t r a t se usucă în c îte 24 ore ; în a in te de aplicarea u lt im u lu i s t r a t se şlefuieşte uşor cu h îr t ie sau cu p înză de ş lefuit nr. 8 —4, rez is ten te la apă.

Consumul specific de m ate r ia le p e n t ru 1 m 2 de su p ra fa ţă v ops ită este ind ica t în tab e lu l 41.

Tabelul 41

N atu ra su p ra fe ţe i su p o rt

D enum irea m aterialu lu i Tencuiel ig le tu ite Lem n M etal

Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080 _

Grund reactiv G 404-50, kg — — 0,080întăritor fosforic, kg — _ 0,020Diluant D 004-50, kg — — 0,040Chit, kg 0,600 0,800 0,300Grund pe bază de răşini epoxidice, kg 0,100 0,100 0,100Email pe bază de răşini epoxidice, kg 0,180 0,180 0,180Diluant D 006-1, kg 0,025 0,025 0,025Hîrtie sau pînză de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,3

Obiectele v ops ite nu se dau în exp loa ta re decît d u p ă m in im um 7 zile de la ap licarea u lt im u lu i s t r a t de email pe bază de răşini epoxidice.

P e n t ru reducerea p re ţu lu i de cost al vopsito r ie i cu email pe bază de răşini epoxidice se folosesc, Ia prelucrarea suprafe ţe lo r su p o r t şi la g rundu irea cu g ru n d de acoperire, compoziţii pe b ază de răşini a lch idice, în loc de epoxidice. Această înlocuire nu influen ţează sensibil c a l i ta tea şi aspectu l final al peliculei.

5 . VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE CLORCAUCIUC

Aceste vopsito rii se execu tă :la i n t e r io r :— pe sup ra fe ţe g le tu i te cu ipsos ;la in te r io r şi ex te r io r :— pe su p ra fe ţe de lemn ;— pe su p ra fe ţe metalice.Vopselele pe b ază de clorcauciuc s în t ind ica te p e n tru acoperirea

suprafe ţe lo r care se exp loa tează m ai ales în m ediu chimic, av înd o b u n ă rez is ten ţă la m a jo r i ta te a acizilor, alcaliilor, produselor ox idante , să rurilo r minerale, p recum şi a u n o r izotopi radioactivi.


Compoziţiile necesare acestei vopsito rii se com andă la fabricile de specialita te , indicîndu-se simbolurile , culoarea şi n u a n ţa em ailurilor respective. N u a n ţa re a pe şan tie r a em ailurilor pe bază de clorcauciuc este interzisă. în cazuri cu t o tu l speciale se v o r folosi p e n tru n u a n ţa r e compoziţii co lorate de fabrica fu rn izoare şi în nici un caz p igm enţi sub form ă de pulbere.

Lucrările de vopsito rie ex te r ioare şi in terioare cu emailuri pe b ază de clorcauciuc se execu tă la o t e m p e r a tu r ă de m in im u m + 1 2 °C şi în condiţii de u m id i ta te re la t ivă a aeru lu i de m a x im u m 65% .

Tabelul 42

O rdineaoperaţiilo r D enum irea operaţiilo r

N a tu ra suprafeţe i su p o rt

T encu ia lăg le tu ită Lem n M etal

A. Pregăti)ea suprafeţelor•

+ + +

1

B. Prelucrarea suprafeţelor î

Grunduirea cu grund de mbibare G 005-2 + +

2 Grunduirea cu grund anticorosiv G 359-1 — — +3 Chituirea locală cu chit de cuţit epoxidic + + 4-4 Şlefuirea locurilor chituite + + +5 Grunduirea locurilor chituite + + +6 Şpacluirea generală (I) cu chit de cuţit

epoxidic 0 + 07 Şlefuirea 0 + 08 Şpacluirea generală (II) — 0 —9 Şlefuirea — 0 —

1C. Acoperirea suprafeţelor

Grunduirea cu grund de acoperire (G 109-1) + + +

2 Şlefuirea + + _l_3 Primul strat de email clorcauciuc + + +4 Şlefuirea + + +5 Al doilea strat de email clorcauciuc + + +6 Şlefuirea — 0 07 Al treilea strat de email clorcauciuc — 0 08 Finisarea ultimului strat de email + + +

Notă : Cu semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie de cerinţele de finisare a peliculei de acoperire.

300 Tehnologia executării lucrării©/_de.zugrăveli şi vopsitorii

Ţ Succesiunea opera ţi i lo r care alcătuiesc procesul tehnologic al e x e c u tă rii vopsitorie i cu email pe b ază de clorcauciuc este ind ica tă în tab e lu l 42.

Suprafe ţe le su p o r t se v o r p reg ă t i conform indicaţi i lor d in subcap . C. P re luc ra rea se v a face prin g ru n d u irea celor de lem n şi tencuie li g le tu i te cu g ru n d de îm bibare pe bază de răşini alchidice G 005-2, iar celor m etalice cu g ru n d anticorosiv pe bază de clorcauciuc sau, în lipsă, pe b ază de răşin i alchidice. Chituirile şi şpacluirile se execu tă folosind ch it de cu ţ i t pe b ază de răşin i epoxidice sau de răşini alchidice.

D u p ă p re lucrarea suprafe ţe lo r se aplică g ru n d u l m a t de acoperire pe bază de clorcauciuc şi apoi 2 — 3 s t r a tu r i de email pe b ază de clorcauciuc cu ţlefuirile respective şi f inisarea peliculei u l t im u lu i s tra t .

D u ra ta de uscare a fiecărui s t r a t de acoperire este de 1 oră.Aplicarea se face cu pensula , pe su p ra fe ţe mici sau ob işnu ite şi

p rin s trop ire pe su p ra fe ţe mari. In cazul aplicării p rin s tropire , co m p o ziţiile se d iluează cu to lu en în p roporţ ie de m ax im u m 2 0 % ; la ap licarea cu pensula d iluarea se p o a te face cu to luen sau cu d i lu an tu l D 006-1.

C ură ţirea pensulelor şi celorlalte une lte folosite la ex ecu ta rea vopsi- to rii lo r cu email pe bază de clorcauciuc se face cu to luen sau xilen, im ed ia t d u p ă te rm in a re a vopsirii.

Consumul specific de m a te r ia le pen tru 1 m 2 de s u p ra fa ţă v o p s i tă este ind ica t în tabe lu l 43.

Tabelul 43

D îa ’im irea m i tir ia lu iu i

N a tu ra suprafeţei su p o rt

T encuielig le tu ite Lem n M etal

Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080Grund anticorosiv G 359-1, kg — — 0,080Chit de cuţit, kg a, 500 0,700 0,250Grund de acoperire (G 109-1), kg 0,100 0,100 0,100Email de bază de clorcaucic, kg 0,250 0,250 0,250Diluant toluen sau D 006-1, kg 0,025 0,025 0,025Hîrtie sau pînză de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,3

6 . VOPSITORIA DE CALITATE SUPERIOARA CU EMAILURI PE BAZADE NITROCELULOZA

Vopsitoria cu emailuri pe b ază de n itroceluloză se execu tă : la in terior : ,

— pe su p ra fe ţe g le tu ite cu ipsos ;;

Cartea zugravului şi vopsitorului301

Tabelul 44

5 !D enum irea opera ţiilo r

N atu ra suprafeţe i su p o rt

Tencu ia lăg le tu ită Lem n M etal

1

234

5

6

78

3

10

1112

1311

2,3

: 45

fi7



Grunduirea cu grund de Îmbibare G 005-2Grunduirea cu grund anticorosiv Chituirea locală cu chit de cuţit C 822-1 Şlefuirea umedă a locurilor chituite şi spălarea suprafeţei cu apă sau solvent Şpacluirea generală.(I) cu chit de cuţit C 822-1Şlefuirea umedă a suprafeţei şpacluite şi spălarea respectivă Şpacluirea generală (II)Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei şpacluiteŞpacluirea generală cu chit pentru stropit C 822-2 (I)Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei şpacluiteŞpacluirea prin stropire (II)Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei şpacluiteŞpacluirea prin stropire (III)Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei şpacluite

C. Acoperirea suprafeţelorGrunduirea cu email pe bază de nitroceluloză diluatŞlefuirea, timedă şi spălarea suprafeţei Primul strat de email pe bază de nitrocelulozăŞlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei Al doilea strat de email pe bază de nitrocelulozăŞlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei Nivelarea prin egalizare a peliculei 'Lustruirea cu lichid de lustruit (polish)Ştergerea peliculei cu o clrpă moâle

Notă Cu semnul ( + ) slnt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care nu Se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină In funcţie de importanţa lucrării. ; „

+ + +

+ +— — ++ + +

+ + +

+ + +

+ + ++ + +

+ + +

+ + +

+ + ++ + +

+ + +0 0 0

0 0 0

+ + ++ + +

+ + ++ + +0 0 00 0 0+ - + ++ + ++ + +


la in terio r şi ex te r io r :— pe su p ra fe ţe de lemn ;— pe su p ra fe ţe m etalice.A plicarea aces to r em ailuri se face conform indicaţii lor din subcap. E ,

p a rag ra fu l 6. P e n t ru ob ţinerea une i pelicule cu ca l i tă ţ i superioare se v a aplica procesul tehnologic corespunzător, care este a lc ă tu i t d in tr-o serie de opera ţi i a căror succesiune este in d ica tă în ta b e lu l 44.

Suprafe ţe le s u p o r t se pregătesc cu deosebită grijă conform indicaţii lor d in subcap . C, îndeosebi suprafe ţe le metalice care se recom andă să fie c u ră ţ i te p r in sab la re p înă la luciu metalic .

F aza de p re lu c ra re este a lc ă tu i tă d in tr-o serie de opera ţii succesive care treb u ie re sp ec ta te cu s t r ic te ţe în vederea realizării unei ca l i tă ţ i superioare . A s t f e l : suprafe ţe le te n c u i te şi g le tu ite cu ipsos p recum şi cele de lemn se g rundu iesc cu g ru n d de îm bibare G 005-2, pe b ază de răşini alchidice, ia r cele m eta lice cu un g ru n d anticorosiv.

Chitu irea şi şpac lu irea se face cu ch it de c u ţ i t C 822-1, iar pen tru o m a i b u n ă nivelare a sup rafe ţe lo r su p o r t se execu tă m ecan iza t şi 2 —3 şpacluiri cu ch i t p e n t ru s t ro p i t C 822-2.

D u p ă ch i tu ire şi d u p ă fiecare s t r a t de şpacluială se aplică şlefuirea respectivă , p re ferab il u m edă , începînd cu folosirea pietrei de şlefuit cu d u r i ta te m are , apoi cu d u r i ta te mijlocie şi, d u p ă al doilea s t r a t de şpacluială , folosirea hîr t ie i sau pînzei de şlefuit rez is ten te la ap ă nr. 23, m erg înd cu g ra n u la ţ ia din ce în ce m ai fină, d u p ă fiecare s t r a t de ş p a cluială, p înă la nr. 16.

Peliculele de acoperire cu em ail pe bază de n itroceluloză se ş le fuiesc fiecare d u p ă uscare, cu h îr t ie sau p înză de şlefuit a s t f e l : p r im ul s t r a t (g rundu l de acoperire sau fondul) cu nr. 8 şi apoi celelalte cu h îr t ie sau p înză cu g ra n u la ţ ie din ce în ce m ai fină p înă la nr. 5 sau 4 cu care se şlefuieşte Ultimul s t r a t de email

D u p ă fiecare şlefuire su p ra fa ţa se spală folosind fie un ta m p o n din m a te r ia l tex ti l , moale, fie o piele de căprioară . U d area p e n tru şlefuire şi p e n tru spă la re se face cu ap ă sau cu white-spir i t , d u p ă n a tu ra s u p r a feţei suport . P e n t ru uscarea sup ra fe ţe i sp ă la te se lasă u n in te rva l de t im p de 24 ore.

F in isarea peliculei p rin n ive la re şi lus tru ire se face conform ind ica ţii lo r d a te la subcap. E , p a ra g ra fu l 6.

Lucrările de vopsire cu em ail pe b ază de n itroceluloză se execu tă la t e m p e ra tu ra m in im ă de 12°C şi u m id i ta te a re la t ivă m ax im ă de 6 5 % , m a n u a l cu pensula sau m ecan iza t cu pistolul. L a aplicarea m anua lă , pensulele se spa lă la fiecare oră, ia r apa ra te le im ed ia t d u p ă te rm in a re a


lucrului. Spălarea se face cu d i lu an tu l D 002-1 cu care se d iluează c o m poziţiile pe b ază de nitroceluloză.

C onsumul specific o r ien ta t iv de m ate r ia le p e n t ru 1 m 2 de su p ra fa ţă v o p s i tă este in d ica t în ta b e lu l 45.

Tabelul 45N atu ra sup rafe ţe i su p o rt

D enum irea m a t3 ria lu lu i T encu ialăg le tu ită Lem n M etal

Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080Grund anticorosiv, kg — — 0,080Chil de cuţit C 822-1, kg 0,400 0,600 0,200Chit pentru stropit C 822-2,, kg 0,200 0,200 0,100Email pe bază de nitroceluloză kg 0,350 0,350 0,350Diluant D 002-1, kg 0,150 0,150 0,150Hîrtie sau pînză de şlefuit rezistentă la apă, coli 0,6 0,6 0,6

G. T E H N O L O G IA E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E Z U G R Ă V E L I Ş I V O P S IT O R II D E C O R A T IV E

P e n t ru finisarea decora tivă a diferitelor e lem ente sau piese ale construcţii lo r se execu tă zugrăveli sau vopsito rii cu d iferite desene (liniare, punctiform e, a r tis t ice etc.) în culori a rm onios alese sau cu asp ec t e deosebite, care realizează u n ansam blu estetic p lă c u t la vedere şi foa r te a t răgă to r .

1. ZUGRĂVELI DECORATIVE

Zugrăvelile execu ta te în tr-o singură culoare se num esc zug răve li simple.

D acă zugrăvelile s imple se decorează cu diferite desene, p rin a n u m i te procedee, se ob ţin aşa-num ite le zugrăveli decorative.

Zugrăvelile simple p o t răm în e deci definitive, sau p o t co n s t i tu i fondul zugrăvelilor decorative.

D ecorarea pereţilor se face în aşa fel ca îm b in area d in t re cu loarea fondului zugrăvelii şi cu loarea desenelor să se facă c î t m a i arm onios.

P o tr iv irea nuan ţe i fondului, a culorii desenelor şi ex ecu ta rea z u g ră velii decora tive se încred in ţează zugrav ilor cu o calificare superioară , care cunosc b ine regulile de com binare a culorilor şi în special regulile arm onie i culorilor.

în con tinuare s în t descrise zugrăvelile decora tive e x e c u ta te cu c o m poziţii de ap ă şi clei, care se întîlnesc m ai des.


a) Zugrăveli cu l in ia tură . Se execu tă acolo u n d e se cere ca pere ţi i încăperilor să a ibă p o r ţ iun i "co lora te diferit sau cu n u a n ţe d i fe r i te ; locul de sepa ra ţ ie d in tre două culori sau n u a n ţe Se m archează cu o linie de culoare p o tr iv i tă .

Cînd linia se t ra g e orizonta l pe pere te la o înă l ţ im e m ai mică decît ju m ă ta te a înă l ţ im ii peretelui, p a r te a .de sub linia de dem arca ţie se n um eşte soclu. î n t r e cu loarea soclului şi cea a păr ţ i i superioare a pere te lu i t reb u ie să ex is te o îm b ina re a rm onioasă ; de obicei soclul are o culoare m a i închisă decît re s tu l peffctelui. T rasa rea liniei de dem arca ţie se face ca în fig. 135.

P e n t ru d em arca rea a două culori se t ra sează uneori c î teva linii apropia te , paralele şi de diferite lă ţim i. Liniile sub ţir i de 3 —5m m lă ţim e se num esc riteri sau beglaiteri ; acestea com bina te cu liniile m ai la te dau im presia că dem arca rea s-a făcu t cu pervazuri.

P e n t ru d e lim ita rea a două culori liniile se t r a g nu n um ai o r izon t a l ci şi ve r t ica l p e n t ru îm p ă r ţ i re a suprafe ţe lo r pereţilor în a şa -num ite oglinzi. Oglinzile se finisează cu diferite zugrăveli decorative, după

. cerinţe.P e n t ru t r a sa re a liniilor paralele se foloseşte pensula cu „degete“

com pusă din m ai m u lte pensule mici (fig. 148).

bFig. 148. Executarea liniaturilor cu pensula cu degete:

a — c u d o u ă p e n s u le d e o d a tă , Îm b ib a te !n c u lo r i d i f e r i te ; b — c u o p e n s u lă ş i c u lo r i d ife r i te .


Cînd soclul este v ops it cu vopsea de ulei, iar res tu l peretelu i este zugrăv it cu com poziţie de apă şi clei, linia de d em arca ţ ie se t r a g e to td e a u n a cu com poziţie de apă şi clei, deoarece v o p seau a de ulei lasă pete grase pe pelicula zugrăvelii cu clei.

b) Zugrăveli stropite (şpriţuite). D u p ă zugrăv irea pereţilor cu c o m p o z i ţ i i de apă şi clei şi d u p ă U sca rea u l t im u lu i s t r a t de zug răvea lă aplicată, se îm pestr i ţează su p ra fa ţa z u g ră v i tă , s trop indu-se cu a l tă n u a n ţă de culoare care arm onizează cu n u a n ţa fondului.

L ucrarea se execu tă de zugrav i p ricepu ţi cu a ju to ru l pensulei p e n t ru zug răv it cu şabloane. D u p ă ce este în m u ia tă în com poziţia de zu g răv i t , p e n s u l a se loveşte uşor de o b a g h e tă (fig. 1 4 9 ) astfel ca gtropii să cadă p e su p ra fa ţa respectivă . P e n tru s trop ire se p o a te u ti l iza o singură c o m poziţie de z u g răv i t cu clei, sau două, t re i compoziţii de culori diferite .

Stropirea cu fiecare culoare se face în t r e i reprize ; p r im a se face ap lic înd stropii perpend icu lar pe su p ra fa ţa de fin isat, a doua oblic din p a r t e a d reap tă şi a tre ia t o t oblic însă d in p a r te a s t îngă . în acest fel s trop ii s înt aplicaţi uniform pe su p ra fa ţa de finisat.

Un mijloc m ai p o tr iv i t p en tru execu ta rea zugrăvelii s trop ite , cu o p ro d u c t iv i ta te m are este şi a p a ra tu l d in figura 9 1 . În v îr t in d m anivela 1 se ro teş te peria cilindrică 2 care a t ing înd păru l pensulei cu pă r p la t 3, fo r mează stropii care se proiectează un ifo rm pe su p ra fa ţa ce se finisează ;

306 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori!

peria este um ez i tă t o t t im p u l de com poziţia de z u g răv i t care se află în rezervorul de la p a r te a inferioară a apa ra tu lu i .

M ecanizat s trop irea se p o a te face în b u n e condiţi i şi cu a ju to ru l pistolului p u lve r iza to r a c ţ io n a t cu aer com prim at. P r in m icşorarea acce

sului aerului în pistol cu a ju to ru l reg u la to ru lu i respectiv, d im ensiunea particu le lor pu lver iza te se m ăreş te transfo rm în- du-se în s trop i mici care se pro iec tează uniform pe pereţi, r e zu lt înd o zugrăvea lă s t ro p i tă cu aspect p lăcut.

c) Zugrăveli rolate cu rolă. Pes te z u grăveli simple ap lica te pe pereţi, foar te a- desea se e xecu tă desene cu a ju to ru l rolelor.

R o larea se începe de la u n colţ al încăperii, aplic înd rola la p a r te a de sus a peretelu i şi mişcînd-o v e r t ica l în jos (fig. 150).

D u p ă ce s-a t r a s p r im a fîşie, se t ra g e fîşia u rm ă to a re av înd grijă ca raco rdarea cu fîşia p receden tă să se facă perfect, fă ră dungi, pete, sup rap u n er i sau n u a n ţe de culori diferite. O pera ţ ia se execu tă de zugrav i p r icepuţi ca zugrăvea la să prezinte un aspect un ifo rm şi p lăcut.

Desenul ap lica t cu rola t rebu ie să aibă o culoare ap ro p ia tă de aceea a fondului zugrăvelii p e n tru a nu se fo rm a un con

t r a s t p rea m are de c u l o r i ; cu loarea desenului trebu ie să fie ceva mai închisă decît a fondulu i p e n tru ca desenul să fie vizibil.

Desenul ap lica t cu rola p oa te fi într-o singură culoare, în două sau în tre i c u lo r i ; p en tru aceas ta se în tre b u in ţe a z ă t o t a t î te a role care se aplică p rin suprapunere . Com binaţiile de desene şi de n u a n ţe b ine po tr iv i te dau o finisare f rum oasă care acoperă t o to d a t ă şi diferitele defecte ale suprafe ţe i zu g răv i te ca : rugoz ita te , pe te etc.

d) Zugrăveli rolate cu pînză de sac. D u p ă uscarea zugrăvelii simple (a fondului), se ia o b u c a tă de p înză de sac cu d im ensiunea de 30 X 30 cm, se răsuceşte în fo rm ă de su l şi se leagă în sp irală cu o sfoară.

Sulul se înm oaie în com poziţia de zug răv it , se s toarce surp lusu l <le m a ter ia l şi apoi se ro lează pe perete , începînd d in tr -u n co lţ al încăperii, de sus în jos.

Fig. 150. Deplasarea rolei pe perete.


P e n t ru ea desenul, care se ob ţine p rin această rolare, să fie u n i form şi de aceeaşi in tens i ta te , este necesar ca zug ravu l să regleze a p ă sarea cu mina, pe m ăsu ră ce s a tu ra ţ ia sulului cu com poziţ ia de z u g r ă v i t se micşorează.

L a o aso r ta re corectă a n u a n ţe i fondu lu i şi desenulu i se ob ţine o finisare decora tivă p lăcu tă a sup ra fe ţe i zug răv ite .

R o larea cu p înză de sac se p o a te face şi p rin su p rap u n e rea a d o u ă sau t re i rolări cu culori diferite, av îndu-se grijă ca fiecare ro lare să ser aplice d u p ă ce s-a u sca t b ine cea preceden tă .

e) Zugrăveli tufuite cu buretele. D u p ă ex ecu ta rea şi uscarea zugrăvelii simple, care form ează fondul, se aplică pe su p ra fa ţa z u g ră v i tă lo v itu r i uşoare şi un iform e cu u n b u re te la t sau cu peria de bure ţi . B u re te le este în p rea lab il în m u ia t uşor într-o compoziţie, de zugrăvea lă de a p ă şi clei de a l tă n u a n ţă decît aceea a fondului. U rm ele lăsa te de b u re te p e pereţi ap a r ca n iş te pe te pitoreşti, care diferă ca m ăr im e şi ca formă. Cînd com bina ţia de cu lori şi pe te reuşeşte, se ob ţine u n in terior cu a sp e c t foarte p lăcut.

P e n tru ob ţinerea unei p ro d u c t iv i tă ţ i m ăr i te se p o a te în t re b u in ţa o rolă, la care rola propriu-zisă de cauciuc pe care este in ip r im a t desenul, este în locuită cu o rolă de b u re te de cauciuc (v. fig. 40, b) ; aceas ta ap lic a t ă pes te^suprafa ţa zu g răv i tă lasă u rm e ca nişte pete.

L ucra rea de finisare se execu tă în felul u rm ă to r : bu re te le se ap lică pe su p ra fa ţa care se finisează, p r in tr-o ap ăsare u şoară ; aplicarea u r m ă to a re a bu re te lu i se face prin su p rap u n e rea u rm ei noi peste cea p rece dentă , astfel ca să o acopere pe ju m ă ta te . în acest fel se ob ţine o ră sp în d ire un iform ă a pe te lor pe su p ra fa ţa care se finisează.

f) Zugrăveli finisate eu şabloane. P e n t ru aplicarea pe pereţi şi uneori pe p lafoane a u n o r desene care se rep e tă succesiv, se în t re b u in ţe a z ă nişte t ip a re cu găuri d ecu p a te care în ansam blu l lor form ează u n a n u m i t desen, n u m it şablon. Acestea s în t confecţionate din h îr t ie groasă, ca r to n , celuloid sau m etal. E le se p ăs trează pe ra f tu r i sau în cutii, a şeza te unele peste altele.

| A tunci c înd se execu tă cu şab lonu l desene cu m ai m u lte culori, se folosesc serii de şabloane. în acest caz, fiecărui desen îi co respunde o serie de ş a b lo a n e ; fiecare serie are a t î te a şab loane c îte culori a re desenul respectiv . Şabloanele une i serii t reb u ie să a ibă aceeaşi m ăr im e Şi să coincidă perfect în tre ele. A plicarea lor se face într-o a n u m ită ordine, m otiv pen tru care s în t n u m e ro ta te cu num ere de ordine.

Şabloanele se livrează g a ta d ecu p a te şi n um ai rareori se confecţionează de specialişti la fa ţa locului d u p ă un desen ales.


Şabloanele p e n tru im pr im area desenelor pe suprafe ţe le de z u g răv i t se îm p a r t în d irec te şi indirec te . Şablon direct este acela al că ru i desen ap lica t pe s u p ra fa ţa ce se finisează, p rin găurile respective , im p r im ă m odelul ales pe fondul zugrăvelii iniţiale, ia r şablonul indirect este acela al căru i desen ap lica t pe su p ra fa ţa ce se finisează, p rin găurile respective, con tu rează m odelul ales, cu loarea fondu lu i zugrăvelii in i ţ ia le co n s ti tu ind însăşi cu loarea desenului, ia r cu loarea ce se im p rim ă p r in g ău r i con s t i tu in d fondul desenului (v. fig. 41 şi 42).

P e n tru m odele de desene în m ai m u lte culori s-a a r ă t a t că s în t necesa re o serie de şabloane. Astfel p e n t ru u n desen care se execu tă in p a t ru cu lori se în treb u in ţează p a t ru şab loane cu d iferite decupări . P e n tru ob ţine rea com ple tă a desenului se aplică succesiv un şab lon după ce lă la lt pe] acelaşi loc ; p rin decupările şab loanelor se aplică com poziţia d e zu g răv i t de culoarea şi n u a n ţa ind ica tă p e n tru şab lonu l respectiv şi rezu l ta tu l final este ob ţine rea unu i desen e x e c u ta t cu p a t ru culori d iferite (v. fig. 43).

L a ap licarea succesivă a şab loane lo r este necesar să se a ş te p te ca zugrăvea la ap lica tă p rin şab lonu l p receden t să se usuce, ca să nu se producă ş te rsă tu r i sau m u rd ă r i re a suprafe ţe i . P e n t ru e v i ta rea deplasării d iferite lor p ă r ţ i ale m odelului, f iecare şab lon a re t ă ie tu r i de control, cu a ju to ru l că ro ra se f ixează locul de aplicare a fiecăru i şab lon pe s u p r a fa ţa pe care se finisează. Cînd se aplică p r im u l şab lon se p u n c tează pe pere te şi reperele de c o n t r o l ; şab loanele u rm ă to a re se fixează la locurile lor cu a ju to ru l acestor repere de control. D u p ă te rm in a re a desenului reperele de con tro l se elim ină p rin acoperirea lor cu o com poziţie de zugrăvea lă de cu loarea fondului, folosind o pensu lă p e n tru l in ia tu ră .

Cu şab loane se finisează de obicei p a r te a de sus ă soclurilo r şi p a r tea de sus a pere te lu i unde se face d e m arca ţ ia d in tre cu loarea pere te lu i şi cu loarea ta v a n u lu i . R areo ri şab loanele se în t r e b u in ţe a z ă p e n tru finisarea întregii su p ra fe ţe a p e r e ţ i l o r ; în acest caz se în t re b u in ţe a z ă şab loane care con tinuă desenul ce se repe tă a t î t în sens orizonta l, c ît şi în sens vertica l.

P e n t ru a se p ă s t ra linia d re a p tă la m işcarea şab loane lo r de-a ltingul sup ra fe ţe i ce se finisează, se aplică pe aceas ta în prealabil, cu s foara d a tă c u cretă , ca la t r a sa re a liniilor, u n a sau două linii d re p te de reper ; pe şablon se fac, la marginile sale, t ă ie tu r i t r iu n g h iu la re p rin care se fixează poziţia şab lonu lu i la m işcarea lui de-a lungul liniilor de reper.

A plicarea compoziţiei de z u g răv i t pe p o rţ iun ile d ecu p a te ale1 ş a blonului se face cu pensule ro tu n d e de d i fe r i te d im ensiun i, d u p ă m ărim ea m odelului (v. fig. 34).

Cartea zugravului şi vopsitorului. 309

Compoziţia p e n t ru şablon se p rep a ră ceva m ai v îscoasă decît aceea ob işnu ită p e n t ru zug răv i t .

Şablonul se aplică pe pere te pe locul în sem na t şi se dă pes te el cu pensula, d u p ă ce aceas ta s-a a fu n d a t în vasu l cu m a te r ia l de Zugrăvit, iar surplusul de m a te r ia l s-a sto rs p rin apăsarea ei pe p ere te le in te r io r al vasului.

P ensula t re b u ie n e a p ă ra t ş tearsă pen tru ca excesul de com poziţie să nu se p re l in g ă sub şablon, s tr ic înd astfel desenul.

Şablonul pes te care s-a ap lica t com poziţia de zu g ră v i t se r idică de pe perete şi îna in te de a se aplica pe locul u rm ă to r se şterge b ine cu o cîrpă de u rm ele de compoziţie , p e n tru a nu s tr ica desenul p r in p ă ta re a lui la a doua aplicare a şablonului.

Păr ţ i le pline ale şab loanelor s în t prinse de obicei în t re ele cu fîşii lăsate în t im p u l decupării, p e n t ru a nu se desprinde de şablon. A ceste fîşii lasă pe desenul ap lica t pe su p ra fa ţa de zu g răv i t aşa num ite le „ p u n ţ i“, adică mici po r ţ iu n i nezugrăv ite . D u p ă aplicarea şab loanelor se face re tu şarea desenelor cu mîna, com ple tînd aceste p o r ţ iu n i cu com poziţie cu a ju to ru l pensulei de l in ia tu ră şi folosind p e n tru sp r ij in irea mîinii d rep te în care se ţ in e pensula, b a g h e ta de pictor, care se ţ in e în m îna stingă, în t im p ce celăla lt c a p ă t al ei a t inge peretele.

La fel se re tu şează şi acele p ă r ţ i ale desenului care nu au ieşit a t î t de clare după .r id icarea şablonului.

Finisarea păreiilor încăperilor în culori diferite d em arca te în tre ele cu linii o rizontale şi vertica le t reb u ie să îndeplinească aceleaşi condiţi i ca şi zugrăvelile simple de c a l i ta te superioară , e x e c u ta te cu com poziţi i de apă şi clei. Liniile de d em arca ţie t reb u ie să aibă aceeaşi lă ţ im e pe to a tă în t inde rea lor, să nu aibă u rm e de îm binare şi de scurgere a c o m poziţiei.

Suprafeţele şpr i ţu i te , tu fu ite , ro la te etc., t reb u ie să fie un ifo rm acoperite cu s trop sau cu pete de n u a n ţa cerută , să a ibă u n desen omogen, fără spaţii goale şi fă ră îngroşări vizibile ale s t r a tu lu i de zug răvea lă . L a finisarea suprafe ţe lo r cu a ju to ru l rolelor, desenul t re b u ie să fie c o n t i nuu, a t î t în sens vertica l c î t şi în sens orizontal, îm b ina rea fîşiilor ro la te să fie perfectă, iar liniile desenului să fie clare şi să nu p rez in te scurgeri.

Desenele ap lica te cu a ju to ru l şabloanelor t reb u ie să aibă un c o n t u r precis şi clar, fără prelingeri de compoziţie de zu g răv i t şi să nu p r e z in te p o r ţ iun i nere tuşa te . ■ , - .. _ ,r


2 . VOPSITORII DECORATIVE

P r in acoperirea e lem ente lor de construc ţii cu pelicule de v opsea sau email se realizează un finisaj cu aspect p lăcut.

D acă pe acest finisaj se aplică Iiniaturi sau desene ca şi la zug răve li se ob ţin vopsitorii le decora tive care, a tunc i cînd s în t e x ecu ta te cu p r i cepere, au v a lo a re artis t ică .

î n a fa ră de vopsitoriile decora tive ex ecu ta te cu l in ia tură , s trop ite , ro late , cu şab lonu l şi similare s în t folosite cu ren t pe şan tie re vopsito rii le care im ită , pe su p ra fe ţe de lemn, f ib ra tu ra diverselor esenţe de le m n valoroase, pe tencuielile g le tu ite , m a rm u ra , ia r pe m etal, florile de g h e a ţă şi loviturile de ciocan.

a) Vopsitorii care im ită s t ru c tu ra lem nulu i (fladeruieli). V opsito riile în im ita ţ i i le de lem n se execu tă pe suprafe ţe le de lem n în scopuî de a da a spec tu l unu i lemn m ai scum p (de obicei s te ja r sau nuc). în acest fel, pe lîngă acoperirea de p ro tec ţie a unu i lemn ieftin (de obicei' răşinos), i se dă şi aspectu l de lemn valoros.

Se aplică u n s t r a t de vopsea care constitu ie fondu l noii culori peste c a re se desenează fibrele lem nului m ai valoros şi apoi se acoperă cu u n s t r a t p ro te c to r t ra n sp a re n t , de lac sau lazur.

Aceste opera ţ i i cer din p a r te a vopsito ru lu i o deosebită p r icep e re şi b u n a cunoaşte re a aspectu lu i lem nului care este im ita t .

Acoperirea desenului n a tu ra l al lem nului se face p rin şpac lu irea şi g rundu irea suprafe ţe i respective.

O deosebită a ten ţ ie t reb u ie d a tă şpacluielii, care treb u ie să fie fo a r te îngrij i tă , p e n t ru a se ob ţine o su p ra fa ţă perfect n e tedă care să acopere com ple t desenul n a tu ra l al lem nului.

E x e c u ta rea fondulu i se face la fel ca în cazul vopsito rie i ob işnuite . Culoarea fondu lu i t reb u ie să co respundă c î t m ai exac t cu c u lo a rea lem nului care se imită.

în cazul im ita ţ ie i de lem n de ste jar , fondu l este galben cu nuanţe- co respunză toare , în cazul im ita ţ ie i de lemn de nuc fondu l este b ru n , ia r în cazul im ita ţ ie i lem nului de p a l t in fondu l es te ocru etc. V ops ito ru l t reb u ie să p rep a re v o p seau a respec tivă de la caz la caz. U n fond de b u n ă ca l i ta te t reb u ie să fie fo rm a t cel p u ţ in din două s t r a tu r i de vopsea..

Aplicarea desenului esenţei de lem n care este im i ta tă co n s t i tu ie im ita ţ ia propriu-zisă şi este o p e ra ţ ia cea m ai dificilă.

D esenul fibrelor lem nulu i im i ta t se execu tă cu vopsele p r e p a r a te special, ca să redea exac t cu loarea şi n u a n ţa necesară. Această vopsea este a lc ă tu i tă din ulei de in fiert, am es teca t cu p igm en ţi în c a n t i t a t e necesară. Cele m ai în t re b u in ţa te compoziţii p e n t ru im ita ţ i i de lemn*


se dau în tabe lu l 46. C an ti tă ţ i le de m ateria le v o r fi p o t r iv i te de că tre v o p s i to r de la caz la caz.

Im i ta ţ ia propriu-zisă se execu tă prin m ai m u lte procedee, cu pensula , cu pieptenele, cu cîrpa, cu p en i ţa sau cu d ispozitive şi a p a ra te speciale.

Tabelul 40

L em nul ca re

se im ită

M ateriale fo losite

P en tru fond P e n tru im ita tle

S t e j a r Oxizi (alb de zinc, de plumb Pămînt de siena nears şi pigmentetc.) cu ocru cafeniu (în oţet)

Nuc Oxizi cu ocru mai închis ca Pigment cafeniu sau negrupentru stejar

Paltin Oxizi cu ocru deschis Pămînt arsFrasin Oxizi cu galben de siena ars Pămînt de siena crud, în uleiMahon Oxizi cu ocru Pămînt de siena nears, pigment

cafeniu (ton roşcat)

Cel mai simplu este procedeul de imitaţie cu pensula, folosit în mo d ob işn u i t pe şantiere . în acest scop, se folosesc pensule din p ă r de v e v e r i ţ ă , care s în t moi şi fine, av înd m ărim i diferite, d u p ă felul im ita ţ ie i . Se m a i fo losesc şi pensulele p iepteni, fo rm a te din m a l m u lte p ensu le mici, cu a ju to ru l cărora se po t p ic ta fibrele lemnului. P e n t ru ne tez irea se folosesc pensule p late .

E x ecu ta rea im ita ţie i de lemn se face de obicei m a n u a l cu a ju to ru l pensulelor şi este o lucrare m igăloasă şi com plica tă . I m i ta ţ i a se ex ecu tă a s t f e l :

Pe fondul u sca t se aplică s t r a tu l vizibil (flader) care cere de obicei •o culoare m ai închisă ca fondul. Pe acest s t r a t p ro a sp ă t ap lica t , se desen ează cu a ju to ru l pensulelor mici, a pensulelor p iep ten i sau a p e n s u lelor late, fibrele, vinele, nodurile, inim a şi celelalte de ta l i i ale lem nulu i c a r e se im ită . T recerea de la to n u l s t r a tu lu i v iz ib il la cel al fondu lu i t r e b u ie să se facă t r e p ta t , acest lucru se ob ţine p r in în t in d e re a u şoară -a liniilor im ita ţie i cu pensulele mici sau cu p iep tenele în ve li t în tr-o c îrpă D u p ă uscarea s t r a tu lu i vizibil, se fac re tu şă r i u şoare cu p en su la , sau ■dacă este necesar, se aplică un nou s t r a t vizibil, p e n t ru a se o b ţ in e o cît m a i b u n ă t recere de la un to n la a ltul.

F iecare d in tre aceste opera ţii se execu tă cu pensu le deosebite care t re b u ie să fie b ine în tre ţ in u te .


Un alt procedeu simplu, p e n tru im ita ţ ia lem nului, este acela al „imitaţiei cu pieptenele. P e n t ru aceasta se folosesc p iepteni de cauciuc, de m e ta l sau de.piele în acest caz, d u p ă uscarea pr im ulu i s t r a t de vopsea se aplică u n a l t s t ra t , av înd de obicei u n to n m ai închis care corespunde s t r a tu lu i vizibil din cazul im ita ţ ie i cu pensula . Im e d ia t d u p ă aplicare, p a r te din acest s t r a t se în lă tu ră cu p ieptenele. î n acest m od se ob ţin la su p ra fa ţa lem nulu i desene care a u culoarea fondulu i şi care dau im i ta ţ ia lem nului respectiv . Nodurile , in im a lem nulu i şi a lte detalii se' sco t în ev iden ţă cu b u că ţ i de cauciuc. C a lita tea im ita ţ ie i dep inde în m are m ăsu ră de priceperea şi ex per ien ţa vopsitoru lu i.

P e n tru im i ta ţ ia lem nului de s te ja r (fig. 151) fondul se colorează în galben-cafeniu deschis, şi se p rep a ră din p igm en ţi albi, ocru, siena, galben, portocaliu şi u m b ra . S tra tu l , vizibil are n u a n ţe m ai închise şi

t r a n s p a re n te : acest s t r a t se aplică foar te subţire . Operaţiile s în t u r m ă toare le :

Cu pensu la se execu tă cercurile groase ale im ita ţ i i lo r lem nului, în linii ondu la te . Cercurile se con tu rează cu un piep tene de desime m ijlo cie, ia r liniile sub ţir i o n d u la te ale miezului se execu tă cu un p iep tene des. Cercurile groase se re tuşează cu pensula. S u p ra fa ţa poroasă se im ită cu u n p iep tene de oţel des şi subţire . D u p ă ex ecu ta rea im ita ţ ie i se ap ică u n u l sau două s t r a tu r i p ro tec toare de lac.


Im i ta ţ ia de s te ja r a fu m a t se execu tă în m od a sem ăn ă to r folosind cu lori m ai închise.

L em nu l de nuc are culoarea cenuşie deschisă sau b ru n ă deschisă. F ibrele lui s în t b ru n e m erg înd uneori p înă la negru. L em n u l de nuc p rez in tă fibre o n d u la te şi pete.

L em nul de p a l t in are cu loarea b ru n ă roză, cu pe te roşcate. î n t ă i e t u r a t ransversa lă , razele m iezului au aspectu l u n o r v ine m ari argintii , foa r te p ro n u n ţa te , iar în tă ie tu ră longitud inală , fibrele ap a r ca linii dese m ărun te .

D u p ă cum s-a v ă z u t , ex ecu ta rea im ita ţi i lo r p rin procedeele m anua le descrise este foa r te migăloasă, cere o deosebită pricepere din p a r te a v opsito ru lu i şi m u l t t im p.

Tehnica nouă foloseşte p e n tru lucrări de vopsito r ie decora t ivă fină, procedee perfec ţ ionate şi de în a l tă p ro d u c t iv i ta te , care p rez in tă în acelaşi t im p şi a v a n ta ju l unei c a l i tă ţ i superioare. Deoarece aceste procedee nu fac ob iectul lucrării de fa ţă , se v a descrie în principiu num ai procedeul p rin decalcare, care se bazează pe folosirea unei h îr t i i speciale. Aceasta este o h îr t ie acoperi tă cu un s t r a t de am idon, peste care este ap lica t u n s t r a t de ge la t ină apoi s t ra tu r i le de vopsele care form ează fondul şi desenul im ita ţ ie i ; u l t im u l s t r a t este fo rm a t din adeziv. E x e c u ta rea im ita ţie i se face a s t f e l :

Se udă h îr t ia de decalcat şi se aşază cu s t r a tu l de adeziv pe s u p r a fa ţă respectivă, h îr t ia răm în înd deasupra . P r in um ezirea hîrtiei, s t ra tu l

Fig. 152. Imitaţie de lemn cu foi imprimate (decalcare).


d e am idon se dizolvă, iar h îr t ia de la su p ra fa ţă se scoate uşor. P e s u p ra fa ţa lem nulu i a răm as desenul colorat al im ita ţ ie i (fig. 152). D u p ă uscarea pe rfec tă se aplică s t ra tu r i le p ro tec toa re de lac incolor.

b) Vopsitorii care im ită marmura. Acest fel de vopsito r ie se ex e c u tă cu v opsea de ulei şi se aplică de obicei pe unele e lem ente de con s t ru c ţ ie (co loane , socluri, p anour i decora tive etc.), a tunc i c înd se u r m ă reş te a li se face o finisare îngrijită .

M etoda cea m ai sim plă p e n tru ex ecu ta rea im ita ţ ie i de m a rm u ră es te folosirea u n u i rulou învelit cu bure te . Modul de lucru în acest caz este u r m ă t o r u l :

Se ex ecu tă opera ţii le p re g ă t i to a re şi se aplică g ru n d u l respectiv în cu loarea de b ază a m arm ure i . G rundu l a lcă tu ieş te fondul im ita ţie i . Apoi ru loul înve li t cu b u re te se acoperă cu vopsea prin trecerea lui p e perna cu vopsea.

P r in rostogolirea lui pe s u p ra fa ţa g ru n d u i tă , se im prim ă pe aceas ta diferite desene care im ită m a rm u ra na tu ra lă .

E s te necesar ca vopseaua care se aplică cu ru loul să a ibă cu loarea desenulu i n a tu r a l al m arm u re i care se im ită .

P e n t ru ex e c u ta rea de im ita ţ i i de m a rm u ră m ai îngrij i te se folosesc şpacluieli în culori diferite, care se aplică pe su p ra fa ţa de fin isa t în s t r a tu r i succesive.

P re p a ra re a com poziţiilor aces to r şpacluieli (v. r e ţe ta 55) cum şi execu ta rea p ropriu-z isă a im ita ţ ie i , se efectuează, de obicei, de că tre vopsito ri-decora tori .

A plicarea com poziţi i lo r de şpac lu it pe s u p ra fa ţa p re g ă t i tă în acest scop se face în s t r a tu r i succesive cu şpaclul de lem n ; este in terzisă folosirea şpac lu rilo r metalice, deoarece prin ox idarea acestora se p oa te m o difica cu loarea compoziţiilor.

Mai în tî i se aplică com poziţia care a lcă tu ieş te cu loarea de fond a m a rm u re i şi ca re este m ai vîscoasă. De obicei se aplică p a t ru s t r a tu r i succesive, f iecare s t r a t şlefuindu-se cu grijă d u p ă uscare, p e n t ru a nu av ea n e re g u la r i tă ţ i sau asper i tă ţ i . în m od a se m ă n ă to r se aplică şi se şlefuiesc s t r a tu r i le de com poziţi i de a l te culori, care alcătu iesc desenul m arm u re i (o b işnu it în t re i s t r a tu r i subţiri) . Şlefuirea se face^de as tă d a tă cu h îr t ie s t ic la tă fină.

D u p ă uscarea şi şlefuirea u l t im u lu i s t ra t , su p ra fa ţa f in isa tă se lus tru ieş te b in e cu o b u c a tă de p o s tav , îndep ăr t în d u -se cu gr i jă p ra fu l de pe ea. Acest lucru se face cu scopul în t inder i i în bune condiţi i a s t r a tu lu i de lac p ro te c to r care u rm e a z ă a se aplica pe su p ra fa ţa fin isa tă . A ces ta este lacul special nitrocelulozic care se aplică în u n u l sau m ai


m u lte s t ra tu r i , d u p ă nevoie. A plicarea se face în m odul a r ă ta t la lăcuire, ia r su p ra fa ţa lăcu ită se lustru ieşte .

Im i ta ţ ia e x e c u ta tă în acest fel deşi necesită m anoperă m u ltă , este rez is ten tă şi a re to to d a tă un aspec t decorativ , a p ro p ia t de aspec tu l m arm u re i (fig. 153).

Fig. '153. Vopsitorie imitaţie de marmură.

c) Vopsitorii care im ită florile de gheaţă . E fec tu l decora t iv es te produs p rin crista lizarea ra p id ă a u n o r com puşi in troduşi în c o m poziţii de email pe bază de n itroceluloză sau de răşin i alchidice, cu care se acoperă obiectele care se finisează.

Procesul de vopsire a suprafe ţe lo r m eta lice cup r in d e u rm ă to a re le o p e r a ţ i i :

— pregă tirea cu deosebită grijă , recom andab il p rin sablare, a suportu lu i, conform ind icaţiilor d in subcap C ;

— g rundu irea anticorosivă cu g ru n d reac tiv G 404-50 (soluţia I + II) , ap lica t cu p istolul după m a x im u m două ore de la cu ră ţ i re a sup ra fe ţe i metalice, în 1 —2 s tra tu r i , a că ro r grosime v a fi de m a x im u m lO ^ m (microni). U scarea fiecărui s t r a t de g ru n d se face în 15—20 m in la o te m p e ra tu ră de 18°C. D iluarea g ru n d u lu i se face cu d i lu an tu l D 004-50 ;

— acoperirea cu email a lchidal b run , sau gri, cu pisto lu l în tr -u n s t r a t u n i fo rm ; d iluarea se face cu d i lu an tu l D 005-1, ia r consum ul specific de email este de circa 0,125 k g /m 2 ;

— m enţinerea obiectului care se finisează în a tm osferă de b ioxid de carbon, la te m p e ra tu ra de 40°C, în 15 m in se form ează desenul. U sca


rea peliculei se face în 24 ore, la t e m p e ra tu ra de 18°C. P r in încălzire la 80 — 100°C, t im p u l de uscare a peliculei se reduce la 30—60 min.

d) Vopsitorii care im ită loviturile de ciocan (Ham m erschlag). E fec tu l decora t iv este produsele uleiul s i l iconic ,cuprins în com p o z i ţ ie , ' în t im p ce emailul pu lv e r iza t t rece de la pistol la su p ra fa ţa care se finisează.

E m ailu r i le folosite s în t cele pe bază de nitroceluloză sau de p re fe r in ţă cele pe b ază de răşini alchidice care se p igm entează cu pulbere de a lum iniu .

Aplicarea se face, de obicei, cu pistolul, care asigură o acoperire un ifo rm ă şi u n desen clar. P r in aplicarea cu pensu la se o b ţin pelicule cu grosim i neegale şi cu aspect necorespunzător.

M ărim ea desenului se reglează prin folosirea unei c a n t i tă ţ i coresp u n ză to a re de ulei siliconic.

Procesu l de vopsire a suprafe ţe lo r m etalice cup rinde u rm ătoare le o p e r a ţ i i :

— pregătirea, recom andabil , p rin sab lare a sup o r tu lu i conform indica ţii lo r din subcap. C;

— gru n d u irea anticorosivă cu g ru n d reac tiv G 404-50, ap lica t ca în cazul p receden t (pct. c), care se usucă în 30 m in ;

— g ru n d u irea cu g ru n d roşu pe b ază de ulei, ap lica t cu pensula sau cu pistolul, care se usucă în 24 ore, la o te m p e ra tu ră de 20°C. D ilu a rea se face cu w hite-sp ir i t

— acoperirea cu email nitrocelulozic, ap lica t cu pisto lu l şi d i lua t cu d i lu an tu l D 002-2. T im pu l de uscare a peliculei este de 10 ore de la aplicare, la t e m p e ra tu ra de 20°C.

în locul g ru n d u lu i pe bază de ulei şi a em ailu lu i pe bază de n i t ro celuloză se p o a te folosi cu re z u l ta te m ai b u n e u n g ru n d alchidic de culoare G 885-1 şi emailul alchidic E 805-8 sau E 815-8, a căro r uscare însă se face la te m p e ra tu ra de 120—140°C, cu o d u ra tă de uscare a peliculei de n u m a i 30 min. î n a in te de uscare cu ra d ia n ţ i sau la c u p to r a peliculei, su p ra fa ţa v o p s i tă se lasă la aer la te m p e ra tu ra norm ală (-+- 20°C), t im p de 15 — 30 min. D iluarea acestor com poziţii se face cu d i luan tu l DJ305-1.

Grosimea peliculei de em ail este de circa 40 microni, ap lica tă în tr -un singur s t r a t , cu u n consum specific de 0,150 k g /m 2.

Vopseaua care im ită lov itu r i de ciocan se aplică în general la aco perirea tab lo u r i lo r de co m an d ă ale insta la ţi i lo r electrice, a caracaselor ap a ra te lo r e lectronice şi a d iferite lor obiecte m eta lice ale ins ta la ţi i lo r electrice, care t re b u ie să a ibă u n aspect decorativ .

Cartea zugravului ji vopsitorului 317

H. T E H N O L O G IA E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E Z U G R Ă V E L I ŞI V O P S IT O R II D E P R O T E C Ţ IE

U nul din scopurile pe care le îndeplinesc lucrările de acoperire cu compoziţii de z u g răv i t şi m ai ales de v o p s i t este şi acel de protecţie . In s t i tu te le de spec ia l i ta te au c ă u ta t şi c a u tă m ereu să găsească co m p o ziţiile cele m ai p o tr iv i te cu care să se acopere suprafe ţe le suport , ia r pelicula rez u l ta tă să consti tu ie un s t r a t c ît m ai eficient de p ro tec ţie a suportu lu i, îm p o tr iv a acţiunii d is truc tive a agenţilor externi ca : focul, u m id i ta te a , că ldura , su b s tan ţe le chimice, uzu ra etc.

1. ACOPERIREA LEMNULUI CU COMPOZIŢII IGNIFUGE

Ignifugarea are ca scop de a reduce in f lam ab i l i ta tea lem nului şi a produselor de lemn, întîrz iind, în caz de incendiu, p ropagarea focului.

Lucrările de ignifugare se execu tă de zugrav i-vopsitori cu instruc ta j special sub supravegherea unu i tehn ic ian de specialita te .

Aplicarea com poziţiilor ignifuge de su p ra fa ţă se face fie m a n u a l cu pensula, fie p rin s trop ire cu verm ore lu l sau cu pistolul.

Compoziţiile ignifuge folosite pe ş an t ie r s în t ind ica te în tabe lu l 47.

Tabelul 47

Consum specific, kg/m a

Nr. ert. S im bolul com poziţieiComponent

de b azăLenm PA L

P F L

Dur Poros

1

2

A . De interior

I . 107-1

Diasil „Victoria"

— soluţia A— soluţia B

silicat de sodiu silicat de

sodiu

1 , 5 - 1 , 7

0 , 2 - 0 , 3 1 , 2 - 1 , 4

1 , 5 - 1 , 6

0 , 2 - 0 , 3 1 , 2 - 1 , 4

0 , 6 - 0 , 7

0 , 2 - 0 , 3 0 , 4 5 - 0 , 5

1 .3 — 1,4

0 , 3 - 0 , 4 1 , 0 - 1 , 2

B. De exterior ■

I 1 0 7 -3 0

— soluţia A— soluţia B— vopseaua de a*operire

silicat de sodiu

pe bază de ulei

0 , 5 - 0 , 6 0 , 2 - 0 , 3

0 , 1 5 - 0 , 2

0 , 5 - 0 , 6 0 , 2 - 0 , 3

0 , 1 5 - 0 , 2

0 , 5 - 0 , 6 0 , 1 5 - 0 , 2

0 , 1 5 - 0 , 2

0 , 6 - 0 , 7 0 , 2 - 0 , 3

0 , 1 5 - 0 , 2


Compoziţiile ignifuge I 107-1, I 107-30 şi „Diasil Victoria" se livrează g a ta de aplicare de că tre fabricile p ro ducă toa re . So lu ţia A a compoziţieiI 107-30, la ap licarea p rin s trop ire , se d iluează cu ap ă în p roporţ ie de m a x im u m 5 % , iar v o p seau a de acoperire se diluează cu w hite-spirit , în p ropo rţ ie de m ax im u m 30%.

Compoziţiile I 107-1 şi „Diasil Victoria" se ap lică n u m a i asup ra lem nulu i ferit de p rec ip i ta ţ i i şi în încăperi cu u m id i ta te a re la t iv ă a aeru lu i care nu depăşeşte 60% , deoarece pelicula aces to ra este lavabilă.

O peraţiile de ignifugare se execu tă n u m a i pe t im p că lduros şi usca t ( te m p e ra tu ra aerului m in im um + 5 °C şi u m id i ta te a aeru lu i m ax im u m 60% ), pe su p o r tu r i de lemn a căror u m id i ta te nu treb u ie să depăşească 18% , p e n tru a se asigura ab so rb ţ ia soluţiei ignifuge în c a l i ta tea prescrisă.

P e n t ru ca aplicarea produselor să se facă în condiţi i bune, s u p r a f a ţ a lem nulu i care se ignifughează treb u ie să fie perfect cu ra tă . Se c u ră ţă de praf, noroi, m orta r , fum şi a lte im p u r i tă ţ i , p rin frecare cu perii de sîrmă, ob ţin îndu-se deschiderea porilor lem nului p e n tru rea lizarea unei adez iun i c ît m ai b u n e prin p ă t ru n d e re a soluţiei în adîncime.

Suprafe ţe le ign ifugate la care s t r a tu l ignifug s-a d eg rad a t se c u ră ţă p în ă la lemn îna in te de a fi reignifugate.

Compoziţiile ignifuge nu se aplică pe su p ra fe ţe spoite, da te cu carbo lineum sau vopsite . D u p ă cu ră ţ irea suprafe ţe lo r su p o r t se a s tu p ă c răp ă tu r i le cu ch it ignifug p re p a ra t din produsele respective p rin a m esteca rea cu h u m ă sau c re tă p înă la ob ţinerea unei paste , cu a ju to ru l şpaclu lu i. Chitu l se p rep a ră în c a n t i tă ţ i reduse, c î t este necesar pen tru lucrul im ediat.

P e n t ru compoziţiile ignifuge I 107-1, I 107-30 şi „Diasil V ictoria” se recom andă un ch it p re p a ra t conform re ţe te i nr. 73.

Se recom andă ca suprafe ţe le să se acopere p rin s trop ire care dă re z u l ta te m ai bune, com poziţia p ă t ru n z în d în to a te încheie turile unde n u p oa te p ă t ru n d e pensula , fiind to to d a tă şi economică p rin reali- -zarea u nu i consum specific m ai mic fa ţă de precedeul m anual.

a) Compoziţia I 107-1. Se aplică 2 — 3 s t ra tu r i , cu d u ra ta de u s care a fiecărui s t r a t de 24 ore, în condiţii no rm ale de lucru. S tra tu l al tre ilea se aplică n u m a i în cazul în care p rin prim ele două s t r a tu r i n u s-a a tins consum ul specific prescris.

b) Compoziţia „Diasil Victoria*'. E s te a lc ă tu i tă din două soluţii (A şi B), care se aplică succesiv ; se aplică în m od cu ren t în construcţi i p e n t ru ignifugarea lem nului. D u ra ta de uscare este de 24 — 48 ore.

c) Compoziţia I 107-30. Se aplică pe sup ra fe ţe de lem n a f la te la e x t e r i o r ; soluţiile A şi B se aplică prin stropire , iar vopseaua de acoperire, cu pensula în două s tra tu r i .

Cart®0 zugravului şi vopsitorului 319

D u ra ta de uscare a s t ra tu lu i soluţiilor este de 1 /2— 1 oră, ia r a soluţiei B de 24 — 48 ore.

Suprafe ţe le ign ifugate în in te r io r p o t fi acoperite cu vopsele V inarom în tr -u n u l sau două s t ra tu r i , care asigură su p ra fa ţe i ign ifuga te un aspect p lăcu t şi o p ro te jează îm p o tr iv a ac ţiun ii agenţilo r ex terni.

Produsele ignifuge se livrează de fabricile p ro d u că to a re în b u to a ie metalice sau b idoane de ta b lă de 25 — 30 kg închise ermetic, îm p re ună cu ins truc ţiun ile de aplicare a p rodusulu i respectiv .

D u ra ta m ax im ă de depoz ita re este de 3 luni de la d a ta fabrica ţie i , indicată pe e t ich e ta am bala ju lu i.

Avînd în vedere că soluţiile ignifuge s în t alcaline, m u nc ito ru l t r e b u ie să-şi p ro te jeze ochii în t im p u l lucrului. Geam urile şi obiectele s t ro p i te t rebu ie spă la te im ed ia t cu apă, în a in te ca soluţia ignifugă să se usuce pe ob iectul respectiv , sau se acoperă îna in te de începerea ignifugării.

2 . ACOPERIRI CU PULBERI METALICE

D u p ă cum s-a a r ă ta t în cap. I I I , subcap. A, pa rag ra fu l 3, p u n c tu l h, vopselele şi em ailurile care con ţin pulberi m eta lice sub form ă de pigmenţi, oferă s t ra tu r i lo r su p o r t pe care le acoperă o b u n ă p ro tec ţ ie îm potriva coroziunii şi to to d a tă u n aspec t estetic şi p lăcu t.

Aceste com poziţii se aplică pe sup ra fe ţe de lemn, de m etal, tencuie li g letuite , o rn am en te de ipsos etc. Cele m ai folosite s în t cele care con ţin pulbere de a lum iniu sau de bronz de diferite nu an ţe . Se po t folosi şi compoziţii cu pulberi de zinc, oţel inoxidabil, nichel şi ch ia r de arg in t.

Cele m ai ob işnuite vopsitorii cu pulberi m eta lice s în t cele cu pu lbe r i de bronz, de a lum in iu şi de oţel inoxidabil.

a) Vopsitoria cu pulbere de bronz. Se execu tă pe sup ra fe ţe p re g ă t i te cu m u ltă grijă. E le se şlefuiesc, se g runduiesc cu ulei de in fiert, se chituiesc şi se şpacluiesc. D u p ă uscarea ch itu lu i se şlefuiesc din nou Şi apoi se aplică un s t r a t de fond de vopsea ga lbenă de ulei, care, după uscare se şlefuieşte. P es te aceas ta se aplică în s t r a tu r i succesive ( 2 - 3 - s tra tu r i) emailul de bronz p re g ă t i t cu lac de ulei, de nitroceluloză sau de firnis rapid.

Vopsitoria se execu tă cu pensule la te cu p ă r moale de v e v e r i ţă .E m ailu l cu pu lbere de bronz (v. r e ţe ta 46) se p regă teş te în c a n t i

t ă ţ i mici, deoarece în c a n t i tă ţ i m ar i se ox idează (se înnegreşte) d a c ă nu este în t re b u in ţa tă în tr -un in te rv a l de 1 — 3 ore.

b) Vopsitoria cu pulbere de a lum in iu . E s te folosită, de asemenea, pe scară largă, realiz înd pelicule fo a r te rez is ten te la ac ţ iunea a g e n ţilor externi.


Ca şi în cazul vopsitorie i cu pulbere de b ronz se dă o deosebită a ten ţie p regătir i i suprafe ţe lo r în vederea vopsirii. M etalu l v a fi b ine cu ră ţa t , î n cazul vopsirii cu pu lbere de a lum iniu a suprafe ţe lo r m eta lice e x te r io a re se aplică un g ru n d cu miniu de p lum b sau de fier (v. r e ţe ta 34 şi 35) şi două s t r a tu r i de vopsea care să p ro te jeze m e ta lu l de rugină şi să form eze fondul p e n t r u emailul cu pu lbere de aluminiu.

c) Vopsitoria cu pulbere de oţel inoxidabil. Realizează, de asemenea, pelicule de p ro tec ţ ie foa r te bune. E m ailu l este argintiu , cu reflexe a lb ă s t ru i (v. r e ţe ta 48 şi 49).

Ar m ai fi de m en ţio n a t vopsito r ia cu pulbere de nichel pe m eta le şi uneori pe lemn şi vopsito r ia cu pulbere de a rg in t, care dă efecte decora t iv e şi o b u n ă p ro tec ţie a m etalelor.

3 . ACOPERIRI CU LACURI BITUMINOASE

L a clădirile industr ia le , p e n t ru p ro te ja rea elem ente lor metalice îm p o tr iv a oxidării şi a e lem entelor de lem n co n tra putrezirii , se în t r e b u in ţe a z ă vopsele p re p a ra te cu lac b i tum inos (lac asfaltic).

P reg ă t i rea şi p re lucrarea suprafe ţe lo r m etalice p en tru vopsirea •cu aceste lacuri se face ca şi la vopsito r ia de u l e i ; suprafe ţe le de lemn se vopsesc în două s t r a tu r i fă ră g rundu ire şi fă ră o pregă tire specială a f a r a de Curăţirea de p ra f şi m urdărie .

V opseaua de lac b i tu m in o s se aplică în acelaşi m od ca şi v o p seau a de ulei. Consis ten ţa de lucru necesară se po tr iveş te p rin diluare ' cu ■white-spirit, dacă este cazul.

E lem ente le uscătorii lor p e n t ru lemn (suprafe ţe m eta lice şi tencuieli) se p ro te jează îm p o tr iv a u m id i tă ţ i i a s t fe l :

a) Suprafeţele metalice. D u p ă p regă tirea respectivă se acoperă cu 3 s t r a tu r i de vopsea şi a n u m e :

— u n s t r a t de vopsea b i tu m in o asă cu m iniu de p lum b ;— un s t r a t de vopsea b i tu m in o asă g r i ;— un s t r a t de vopsea b i tu m in o asă neagră.T im p u l d e uscare a fiecărui s t r a t este de 18—24 ore, în condiţi i n o r

m ale ( te m p e ra tu ra de 18°C şi u m id i ta te a m ax im ă de 65% ).b) Suprafeţele tencuite. Se acoperă cu 2 - 3 s t ra tu r i de vopsea b i

tu m in o a să , ap lica te în in te rva le de 24 ore.Suprafeţele e lem ente lor m etalice care s ta u în apă, după o pregă tire

corespunză toare , se p ro te jează cu u rm ă to a re le s t r a tu r i de v o p s e a :— un s t r a t de g ru n d cu m iniu de p lu m b pe bază de ulei sau răşini

a lchidice ;


— 2 — 3 s t r a tu r i de lac b i tu m in o s (asfalt lac).Consum ul specific de com poziţie de acoperire este de 250 — 300 g /m 2

s u p ra fa ţă de vopsit .

4 . ACOPERIRI SUB FORMA DE BARIERE CONTRA VAPORILOR

P rin ba r ie ră co n tra v apo ri lo r se înţelege un s t r a t de protec ţie , cu rez is ten ţă m a re la p ă t ru n d e re a vaporilor , ap lica t pe a n u m ite e lem ente de construc ţie (pereţi, planşee), la încăperi cu u m id i ta te re la t ivă pes te 60% , în scopul reducerii presiunii efective a vapori lo r de apă şi a e lim inării pericolului de condensare pe aceste elemente.

• Ca bar ie re co n tra v apori lo r se consideră şi peliculele din vopsele şi em ailuri pe bază de ulei de in fiert, b i tu m (b i tu m t ă i a t sau b i tu m - cauciuc) şi răş in i alchidice.

Barierele de pelicule co n tra vapori lo r se aplică de obicei pe s u p ra fa ţa in te r ioară a e lem entelor. E le s în t obligatorii în băi, b u că tă r i i şi spălătorii fă ră v en ti la ţ ie directă .

B arie ra co n tra vaporilo r , din vopsea de ulei sau em ail (pe b ază de răşini alchidice), pe tencuieli ş lefuite se execu tă conform tehnologiei de la vopsitorii le respective, descrise în cadru l acestu i capitol.

Barierele co n tra vaporilor, cu vopsele din b i tu m tă ia t , se execu tă în m odul u rm ă to r : so lu ţia de b i tu m t ă i a t se aplică pe s t r a tu l su p o r t cu pensula sau cu b id in eau a în tr -u n u l sau două s t ra tu r i . S t r a tu l al doilea se aplică d u p ă ce pr im ul s t r a t s-a u sca t p r in evapora rea solventului.

D u p ă 24 ore de la ap licarea bariere i co n tra vaporilor , se p oa te execu ta finisajul in te r io r cu spoieli cu lap te de v a r sau cu com poziţii pe bază de po liaceta t de vinii.

5 . ACOPERIRI DE PROTECŢIE PENTRU ELEMENTELE' DE AZBOCIMENT PRESAT, PERMEABILE LA VAPORI

P e n t ru p ro te ja re a şi, to to d a tă , f inisarea e lem ente lor de azboc im ent presa t sub fo rm a de plăci p lane (panouri azbopan) sau sub fo rm ă de plăci ondula te , se aplică pe suprafe ţe le lor pelicule de acoperire cu vopsele acrilice rez is ten te la alcaliile azboc im entu lu i şi perm eabile la vapori . In general aceste vopsele s în t de s t in a te vopsitorii lo r la ex te r io r însă po t fi folosite şi în interior.


P e n t ru realizarea acoperirii, se procedează în prealab il la p regă tirea suprafe ţe i de azboc im ent p r in cu ră ţ i rea de corpuri s t ră in e şi praf, d u p ă care se aplică în două s t r a tu r i u n g ru n d vinii acrilic gri, s imbol 8352, sau alb, d i lua t cue apă în p roporţ ie de 4 : 1 (în volume).D acă unele plăci a p a r cu fe ţ neregulate , a tunc i se aplică şi un al tre ilea s t ra t .

G run d u l se aplică m a n u a l cu b id ineaua sau cu pensu la lată .T im p u l de uscare în tre s t r a tu r i este de m in im um 2 ore la t e m p e r a

tu r a de + 15°C şi de 1 oră la te m p e ra tu ra de + 25°C sau m ai mare.D u p ă uscarea u lt im u lu i s t r a t de grund , se aplică în două s t r a tu r i

v o p seau a acrilică în cu loarea aleasă, s imbol 8352 sau 8353, d i lu a tă cu apă în p ro p o r ţ ie de 4 : 1 (în volum e), sau vo p seau a Vinarom , de asemenea, în două s t r a tu r i d i lu a tă cu apă în aceeaşi p roporţie .

V opseaua p o a te fi ap lica tă m a n u a l cu b id ineaua sau cu pensula la tă , sau m ecan izat .

P e n t ru v o p s ito r ia sup rafe ţe lo r de azbocim en t din interior, afla te în încăperi cu u m id i ta te a de p es te 65% şi celor din exterior, se recom andă folosirea vopselelor acrilice.

In te rv a lu l de uscare în tre s t ra tu r i le succesive de vopsea şi în tre s t r a tu l de g ru n d şi vopsea, a t î t în cazul aplicării m anuale , c ît şi în cazul aplicării m ecan izate , este de 1 oră în perioadele calde (peste + 2 0 ° C ) ; în perioadele reci (la t e m p e ra tu ra m in im ă de aplicare de +15°C ), se pre lungeşte t im p u l p înă la 3 -ore.

Sculele şi u t i la je le folosite, se spală a t î t la te rm in a rea lucrului, cît şi la orice în tre ru p ere m ai m are de 1 oră.

6 . ACOPERIRI CU CARBOLINEUM CONTRA PUTREZIRII LEMNULUI

Construcţii le de lemn expuse la in tem peri i t reb u ie să fie p ro te ja t e co n tra putrezirii . O m e to d ă de p ro te ja re este vopsirea acestora cu carbolineum . Acesta p ă t ru n d e în tre fibrele lem nului şi nu m ai p e rm ite apei să-l a tace.

Vopsirea se face cu b id ineaua sau cu verm orelul, la fel ca şi zugrăvea la cu v a r . D u p ă im p o r ta n ţa construc ţie i se aplică unu l sau două s t ra tu r i de carbo lineum . S t ra tu l al doilea se aplică d u p ă ce p r im u l s t r a t s-a uscat.

S u p ra fa ţa v o p s i tă cu carbolineum trebu ie să a ibă o culoare uniform ă, ceea ce den o tă că p ă t ru n d e re a aces te ia în lem n s-a făcu t pes te t o t în m o d egal. Suprafe ţe le care p rez in tă pe te m ai deschise la culoare se vopsesc din nou.


7 . ACOPERIRI CU PELICULE REZISTENTE LA TEMPERATURI RIDICATE

E lem ente le m eta lice sau din b e to n a rm a t care sus ţ in u ti la je sau c o n duc te cu te m p e ra tu r i pes te 200°C se p ro te jează cu pelicule rezu lt a t e din com poziţii te rm orez is ten te . Aceste com poziţii t reb u ie să posede şi p ro p r ie tă ţ i superioare, deoarece, pe m ăsu ra creşterii tem p era tu r i i , se accen tuează şi ag res iv i ta tea m ediului chimic.

E m ailu l pe b ază de răşini alchidice (Term olux) rez is tă la t e m p e r a tu r i cuprinse în tre 60 şi 100°C, în medii fă ră ag res iv i tă ţ i chimice.

D in tre acoperirile te rm orez is ten te , (ele m ai ind ica te s în t cele cu em ailuri pe bază de răşini siliconice, care rezis tă la te m p e ra tu r i de 250°C, iar p rin p igm en ta rea cu pulberi de a lum iniu rez is ten ţa pe liculei creşte p înă la 400°C.

Procesul tehnologic cup rinde faza de pregătire , care t re b u ie e x e c u ta tă cu o deosebită grijă, f iind recom andab ilă sab la rea sup rafe ţe lo r m etalice p e n tru realizarea unei sup ra fe ţe perfec t cu ra te .

Acoperirea se face cu email pe bază de răş in i siliconice E 816-71, în com poziţia căru ia se am estecă m icroazbest, pu lbere de a lum iniu , bioxid de t i t a n etc.

A plicarea se face de p re fe r in ţă cu pistolul, în două, t re i s t ra tu r i , d irect pe m etal. O biectul v o ps it se lasă 30 m in la aer, îna in te de a fi supus te m p e ra tu r i i ind ica te p e n tru uscare. S t r a tu l u rm ă to r se aplică d u p ă uscarea s t r a tu lu i p receden t. T im pu l de uscare a fiecărui s t r a t este de 30 m in la 190 — 200°C.

D iluarea em ailu lu i se face cu d i luan tu l D 006-1.Consumul specific de em ail este de 200—250 g /m 2 su p ra fa ţă de

vopsit.Obiectele v o p s i te se p o t da în exp lo a ta re d u p ă o oră de la uscarea

u lt im ulu i s t r a t de email.

8 . ACOPERIRI CU PELICULE DE LAC PENTRU PROTEJAREA PARCHETELOR

... ^ C0Pei’u d e cu lacuri pe bază de răşin i s in tetice , d e s t ina te p r o te jării parche tu lu i, p o t fi de două categorii su b ţ i r i sau groase. Cele su b ţir i s în t pelicule t ran s lu c id e sau colorate , pe cînd cele groase (200—250 microni) consti tu ie o p ro tec ţ ie îm p o tr iv a uzurii.

Baza aces to r lacuri constă din doi com ponen ţi esen ţia li şi anum e Pa lux I (L 006-24) şi p a lu x I I (L 006-25). Aceşti doi com ponen ţi se


am estecă şi p rin reac ţia care se produce, se form ează un po liuretan . Peliculele o b ţ in u te se carac terizează p r in tr-o b u n ă ad eren ţă , o m are e las t ic i ta te şi o rez is ten ţă la uzu ră (la abraziune). Au, de asemenea, o rez is ten ţă sa tis făcă toare la a c ţ iunea apei, la agen ţii chimici şi solvenţi.

P r in lăcuire se ob ţin re z u l ta te foa r te b u n e la p ro te ja rea parche tu lu i supus un o r solicitări severe, Ia locuinţe, re s tau ran te , m agazine săli de dans, de g im nastică , de sport , şcoli etc.

Aplicarea treb u ie e fec tua tă de m uncito r i vopsito ri care să cunoască tehnologia de execuţie şi caracteris tic ile m ater ia le lo r folosite.

A plicarea lacului se recom andă să se facă la o te m p e ra tu ră de 16—25°C p e n tru ca uscarea şi polim erizarea să se facă în condiţi i bune.

A deren ţa s t ra tu r i lo r depinde de s ta re a suprafe ţe i parchetu lu i, în a in te de aplicare se în d epăr tează to a te asper ită ţi le superficiale p r in tr-o şlefuire cu p înză de şlefuit P E 25 şi apoi cu P E 10, p înă la ob ţinerea unei suprafe ţe netede. Parche te le vechi şi cele noi care au fost ce ru ite an te r io r t rebu ie ra şch e ta te îna in te de şlefuit.

S t ra tu l su p o r t t reb u ie să fie perfect u sca t p e n t ru a se ev i ta c o n tra c ţ ia u l te r ioa ră şi deci ruperea peliculei de lac.

Procesul tehnologic de aplicare a lacului, d u p ă p regă tirea s u p ra feţelor supor t , cup rinde u rm ă to a re le opera ţii de p regă tire a lacului şi aplicarea l u i :

A m estecarea celor doi com ponen ţi (soluţia I şi I I ) în p ropo rţ ie de 10 : 1 în g re u ta te se face îna in te de aplicare şi n um ai într-o c a n t i ta te care se p oa te folosi în m a x im u m 4 ore de la am estecare , d u p ă care com poziţia se gelifică, deven ind im proprie utilizării. N u este necesar o a l tă diluare a lacului. în caz de nevoie so luţia I se poa te dilua cu m a x i m u m 10% sp ir t tehnic.

L acurile p e n t ru p a rch e t se a p l ic ă c u pensula sau p is to lu l î n t r - u n s t r a t de grosim e norm ală sub fo rm ă de g ru n d de îm bibare . D u p ă 24 ore pelicula se şlefuieşte cu pînză de şlefuit P E 8, se şterge p ra fu l şi apo i se aplică încă 2 —3 s t r a tu r i de lac, lăsînd în tre fiecare vopsire u n in te rv a l de m in im um 3 ore p e n tru uscare. S tra tu r i le de lac nu se şlefuiesc.

P a rc h e tu l lăcu it se dă în folosinţă no rm ală d u p ă 24 ore d u p ă ap licarea u l t im u lu i s t r a t .

Consum ul specific de lac este de 300—350 g / m 2 de su p ra fa ţă acoperită .

în t re ţ in e re a peliculei de lac este foa r te u şoară şi nu necesită ceară de pa rche t . L acurile p roduc u n s t r a t lucios foa r te p lă c u t ca aspect. C ură ţirea u m ed ă cu produse alcaline nu dăunează parche tu lu i.


D u ra ta unei lăcuiri de b u n ă c a l i ta te este de circa 3 — 5 ani p e n t ru o cam eră de zi, 5 — 8 ani p e n tru o cam eră de d o rm it şi 2 — 3 ani p e n tru un birou etc.

I . T E H N O L O G IA E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E F IN IS A R E D E C O R A T IV A In R E L IE F (CA LC IO -V EC C H IO )

A spectul sup rafe ţe lo r f in isate în calcio-vecchio este al unei t e n c u ieli pes te care t im p u l a lăsa t u rm e, p rin m ăcinarea n e regu la tă a s u p r a feţei şi u m brirea coloritului m ai ales în ad încituri . D u p ă m odul de pre lucrare aspec tu l p o a te fi fo a r te v a r ia t ca relief şi colorit, ia r după compoziţiile folosite se deosebesc t re i feluri de calcio-vecchio : calcio- vecchio de apă, calcio-vecchio de ulei şi calcio-vecchio din paste cu V inarom sau din p a s tă simbol 8203.

1. CALCIO-VECCHIO DE APA

L ucrăr ile de calcio-vecchio e x ecu ta te de zu g rav se fac n um ai pen tru finisarea in terioare lor ; se aplică în genera l pe pere ţ i şi m ai r a r pe tav an e , în ex te r io r nu s în t recom andab ile din cauza c o n ţ in u tu lu i lor m are de ipsos, care f iind u n m ate r ia l higroscopic (absoarbe uşor apa), face ca su p ra fa ţa respec tivă să se um ezească şi să se deterioreze.

C ompoziţia în t r e b u in ţa tă penti 'u calcio-vecchio este cea d a tă în re ţe te le nr. 50 şi nr. 51.

Aceste finisări s în t durab ile şi p rez in tă u n aspect frumos, d a r s în t m ai scum pe decît zugrăvelile, necesit înd o m an o p e ră m ai com plicată , p recum şi o c a n t i t a t e şi o v a r ie ta te m a i m are de materia le .

E s te b ine ca su p ra fa ţa pe care se aplică calcio-vecchio să fie ten - cu i tă şi d rişcu ită cu drişca m a r e ; se ob ţine astfel o su p ra fa ţă rugoasă, pe care s t r a tu l de calcio-vecchio ad eră foa r te bine.

Ordinea de execu ta re a lucrărilor, după tencuire , este u rm ă to a re a :— cu ră ţ i rea sup ra fe ţe lo r de p ra f şi de m urd ăr i i cu perii asp re şi

cu cîrpe (dacă este c a z u l ) ;— aplicarea a două s t r a tu r i de g ru n d cu so luţie de clei sau cu ulei,

p e n t ru ob ţinerea unei bune ad eren ţe a compoziţiei de calcio-vecchio de su p ra fa ţa care se aplică şi închiderea to to d a tă a p o r i l o r ;

— aplicarea p rin presare sau p rin s trop ire cu b id ineaua , cu m ă tu ra sau cu a p a ra tu l , a pas te i de calcio-vecchio ;

— şlefuirea cu h îr t ie s t ic la tă a v îrfu r i lo r p r o e m in e n te ;— z u g răv i tu l cu compoziţii de apă şi clei, sau vop s i tu l cu ulei. î n

căzu i zugrăvelilor, îna in te de zug răv ire suprafe ţe le se spală cu săp u n .


D u p ă aplicarea zugrăvelii sau vopsirii su p ra fa ţa se p o a te p a tina cu o com poziţie de ceară de albine, ob ţin îndu-se aspecte deosebit de frumoase.

M odul de aplicare a stratului de calcio-vecchio po a te fi p rin s t ro pire sau p r in prelucrare.

a) P r in stropire. P a s ta de calcio-vecchio se aplică d u p ă ce g ru n d u l s-a usca t com ple t. S trop irea se face cu a ju to ru l unei perii cu p ă r de porc sau unei bidinele cu fire din paie de orez, care se îm bibă cu co m poziţie şi pes te care se t rece fie cu o b a g h e tă (fig. 154) fie cu u n d ispoz i t iv de ta b lă în form ă de S, care se t rece peste fire uşor, le arcu ieşte şi apoi, eliberîndu-le, p rovoacă strop irea .

Fig. 154. Perie pentru stropit calcio-vecchio.

S trop irea se m ai p oa te realiza şi cu ’ a ju to ru l unei m ă tu r i de nuiele, sau cu a ju to ru l unei bidinele din ia rbă de mare, care, d u p ă ce se îm bibă cu pas tă , se loveşte uşor de o baghe tă .

U n a l t mijloc de a s trop i este cu a p a r a tu l de s trop it , s im ilar cu cel a r ă t a t în fig. 91. în rezervoru l aces tu ia se p u n e pas ta , ia r p r in ro tirea m anivele i şi cu a ju to ru l pa le te lor f ix a te de a p a ra t şi al periei f ix a tă de ax u l de ro ta ţ ie , se p roduc s trop i care se pro iec tează pe pereţi.

S trop irea se execu tă c î t m ai uniform. U n ifo rm ita tea se ob ţine prin ţ ine rea unelte i de s t ro p i t în p e rm a n e n ţă la aceeaşi d i s ta n ţă de perete, p r in m an e v ra rea ei în m od egal a su p ra suprafe ţe i ce se s t ro p eş te şi p rin folosirea de p a s tă de s t ro p i t de aceeaşi consis ten ţă şi compoziţie.

C onsis ten ţa de lucru a pas te lo r este m ai m ică decît aceea a c iu tu rilor, ob ţin îndu-se prin s trop ire pe pere ţi s t r a tu r i de calcio-vecchio cu grosim ea de 1 — 3 m m.


P rin v a r ia ţ ia in tens i tă ţ i i s tropirii, a d is tan ţe i d in tre u n e a l ta de s t ro p i t şi pere te şi a consis ten ţe i pastei, se o b ţin s trop i m ai m ar i sau m ai mici, după dorin ţă .

A plicarea pas te i se face în m ai m u l te reprize. În t î i se aplică o s trop ire rară , d u p ă uscarea căreia se aplică încă două, t re i şi ch ia r m ai m u lte stropiri, p înă se o b ţine u n ifo rm izarea în tregii su p ra fe ţe şi reliefuri de m ărim ea dorită .

Uneori, m ai ales în cazul s trop ilo r m ari, s u p ra fa ţa acoperi tă cu calcio-vecchio se pre lucrează p rin nivelarea v îrfu rilo r reliefurilor şi ap la t iza rea lor cu a ju to ru l unei sc înduri mici ge lu ite sau a unei drişci de lemn. Se o b ţ in jocuri p lăcu te de p lanu r i şi de forme.

b) P i in prelucrare . Tehnologia aplicării calcio-vecchio-ului p rin p re lucrare este co n s t i tu i tă din două operaţii . P r im a opera ţ ie cuprinde acoperirea în tregii sup ra fe ţe cu un s t r a t de com poziţie de grosim e u n ifo rmă, corespunză toare m odelului ales.

Aplicarea pas te i se face cu b id ineaua sau cu şpaclul, drişca m e ta lică sau ch ia r m istr ia .

A doua opera ţie cuprinde rea lizarea pe s t r a tu l de compoziţie, p ro a s p ă t aplicat, a formelor şi reliefurilor m odelului ales, folosind une lte v a r i a t e co respunzătoare , ca : perii cu pă ru l ta re , pensule m ari ro tunde , perii cu bu re te de cauciuc, p iep ten i de lem n sau metalic i etc. Aceste unelte , m an ip u la te co respunzător, după aplicare, lasă urm e, care, în ansam blu , formează o rn a m e n ta ţ i i caracteristice , în relief, cu aspect deosebit de p lăcu t şi a t r ă g ă to r (fig. 155). Astfel, cu peria de b u re ţ i de cauciuc (fig. 155, a) p r in lov itu r i aplica te cu pricepere pe s t r a tu l de pastă , se ob ţin reliefuri cu aspec t p lăcu t şi uniform . Cu pieptenii se o b ţin şan ţu r i mici paralele , d re p te sau curbe (fig. 155, b), regula te sau în t îm plă toare . Cu pensula ro tu n d ă ap ăsa tă , în pas tă , r o t i tă p u ţ in şi apoi smulsă, se o b ţ in


urm e sub form ă de flori (fig. 155, c), care, ră sp în d i te un iform pe s u p ra fa ţa su p o r t , dau u n aspec t deosebit de frumos.

R ea lizarea unu i finisaj în relief de ca l i ta te depinde în m are p a r te de priceperea, conşti inc iozita tea şi experien ţa m uncito ru lu i care ex e cu tă lucrarea.

F in isa rea suprafe ţe lo r de calcio-vecchio de apă se face fie prin zugrăv ire cu compoziţii pe bază de clei, fie p rin vopsire cu com poziţii corespunzătoare .

F in isa rea p rin zugrăv ire cuprinde opera ţ ia de spălare cu o so lu ţ ie de s ă p u n d u p ă care se aplică 2 — 3 s t r a tu r i de zugrăvea lă în culoarea aleasă cu a ju to ru l vermorelului.

Vopsirea suprafe ţe lo r de calcio-vecchio se p o a te face m a n u a l sau, preferabil, m ecan izat cu pistolul.

A plicarea com poziţiilor se face d u p ă un proces tehnologic m ai simplu decît cel folosit la ex ecu ta rea vopsitoriilor obişnuite , succesiunea o p e ra ţ i ilor com ponen te fiind u r m ă t o a r e a :

— c u ră ţ i rea suprafe ţe lor de p ra f cu pensule sau cu je t de aer c o m p r im a t— g rundu irea cu g ru n d de îm b ib a r e ;— ch itu irea cu grijă a zg îr ie turilor şi fisurilor şi rep a ra rea cu ch it

a even tua le lo r p roem inen ţe r u p t e ; ,— şlefuirea uşoară a v îrfu rilo r p roem inen ţe lo r aciculare ;— g ru n d u irea cu g ru n d de îm bibare a locurilor ch i tu i te sau r e

p a ra te ;— g ru n d u irea cu g ru n d de acoperire ;— acoperirea cu 1 —2 s t ra tu r i de vopsea sau de email.

? L a acoperirea cu vopsea vopsito ru l t reb u ie să a ibă grijă să n u se d ep u n ă în ad înciturile calcio-vecchio-ului o c a n t i ta te m ai m are de vopsea care le po a te reduce sau ch iar nivela, m icşorînd astfe l efectul este tic , specific finisajului respectiv .

P e n t ru im ita rea aspec tu lu i de vechi, pes te care t im p u l a lăsa t urm e, sup rafe ţe le de calcio-vecchio zu g răv i te sau v o ps ite se finisează în m od corespunzător. O pera ţia respectivă se nu m eş te p:ttinare şi este descrisă în subcapito lu l u rm ăto r .

2 , CALCIO-VECCHIO DE ULEI

Acest finisaj în relief se execu tă p r in aplicarea pes te suprafe ţe le su p o r t te n c u i te şi g le tu i te cu ipsos, a u n u i s t r a t un ifo rm de 1 2 m m de p a s tă de vopsea de ulei (v. r e ţe ta nr. 52), care apoi se finisează prin p re lu c ra re sau p rin im prim are .


O peraţiile necesare execu tă r ii acestei lucrări s î n t :p regă tirea suprafe ţe i su p o r t d in glet de ipsos, conform in d ica

ţiilor din subcap . C ; - •— g rundu irea cu g ru n d de îm b iba re ;— şpacluirea cu ch it de c u ţ i t ;— g ru n d u irea cu g ru n d de acoperire ;

tu fu irea s t ra tu lu i de g ru n d de acoperire ;— acoperirea suprafe ţe i cu s t r a tu l de p a s tă din v o p

sea de ulei, ap lica t cu o pensulă la tă ;f inisarea p r in p re lucrare sau prin im prim are.

Compoziţiile folosite succesiv nu se aplică decît după ce s-a u sca t s t r a tu l an terior.

a) Finisarea prin prelucrare. Se execu tă cu a ju to ru l pensulelor tu f ă r din p ă r de porc cu p ă ru l ra r şi scurt sau cu p iep tene . Se ob ţin reliefuri uniform e m ă ru n te deosebit de estetice, a sem ăn ă to a re cu cele din fig. 155.

b) Finisarea prin imprimare. Se execu tă cu o rolă m etalică (fig. 156) specială, p rev ăzu tă cu un desen g rava t , care, p rin rostogolirea rolei pe su p ra fa ţa cu s t ra tu l de pas tă , im prim ă pe acesta desenul respectiv .P en tru a se evi.ta lipirea paste i de su p ra fa ţa rolei, aceas ta se a fu n d ă din cînd în c înd în tr -u n v as cu apă. D u p ă uscarea suprafe ţe i f in isa te se aplică o uşoară şlefuire a v îrfu rilo r ascuţite .

3 . CALCIO-VECCHIO CU PASTE DE VOPSEA VINAROM SAU CU PRODUSUL PE BAZA DE EMULSIE DE PIOLIACETAT DE VINIL,

CU SIMBOLUL 8203

P rin aplicarea paste lor de vopsea V inarom (v. re ţe te le nr. 53 şi 54) Şi a produsulu i cu cimbolul 8203, se u rm ăreş te rea lizarea unei acoperiri care să pro te jeze elementele de construc ţi i respective şi să le în f ru m u se ţeze to to d a tă , acoperindu-le cu un aspect decora t iv p lăcu t.

P a s ta din vopsea de V inarom şi h u m ă (v. r e ţe ta nr. 53) se aplică num ai în interior, iar p a s ta d in vopsea V inarom şi nisip fin p recum şi produsul 8203 se aplică n u m a i la ex terior, nefiind ind ica te p e n tru in te r io r d a to r i tă rugozită ţii .

Se aplică pe su p ra fe ţe d in :. panouri p re fab rica te de be ton , tu r n a t e în poziţie o rizonta lă cu m ţa drişcu ită :

Fig. 156. Rolă pentru finisarea suprafeţelor în

relief.


— p anour i p re fab rica te de b e to n sau t u r n a t în co fra je vertica le , cu su p ra fa ţa ne tez i tă cu .nisip fin şi A racet D P 25 (v. r e ţe ta nr. 23) sau cu p as tă G IPA C (v. r e ţe ta nr. 22) ;

— zidărie de că răm idă te n c u i tă sau din b.c.a., ne tez ite cu nisip fin şi A racet D P 25 sau cu p a s tă GIPAC.

D u p ă p regă tirea corespunză toare a suprafe ţe lo r supo r t , se procedează la aplicarea finisajului respectiv .

Pastele , a t î t cele p re p a ra te pe. şantier , c ît şi p rodusu l 8203, îna in te de utilizare, t reb u ie să fie b ine om ogenizate şi s t re c u ra te p r in s i ta cu 16 och iu ri/cm 2, p en tru a se ev i ta în fundarea duzei c înd se aplică m ecanizat.

P e su p ra fa ţa su p o r t se aplică în tîi m an u a l cu b id ineaua sau cu pensula la tă , o am orsă din vopsea V inarom albă V 108 — 210, d i lu a tă în apă în p roporţ ie 1 : 1 în volum e.

D u p ă 24 ore de la aplicarea amorsei, se p rocedează la acoperirea sup rafe ţe lo r cu compoziţiile de finisaj decora tiv respective. A plicarea lor se p o a te face m anual, ca şi calcio-vecchio de apă, însă se recom andă aplicarea lor m ecan iza t cu insta la ţi i le de p u lve r iza t descrise în cap ito lu l IV, subcap ito lu l F.

D acă com poziţia p rez in tă o consis ten ţă mare, se p o a te d ilua cu apă în p roporţ ie de m ax im u m 5 % , am estec îndu-se energic, p înă se ob ţine consis ten ţa p o t r iv i tă stropirii.

A plicarea acestor com poziţii se face la o te m p e ra tu ră a m ediu lu i de m in im um +15°C .

L a ap licarea cu p istolul pu lv e r iza to r (v. fig. 123 şi 125), a e ru l c o m p r im a t (4 — 6 d a N /c m 2) ac ţionează a su p ra com poziţie i care t r e c e prin duza cu orificiul de 4 — 10 m m d iam e tru şi pe care o p ro iec tează pe s u p r a fa ţa su p o r t sub form ă de s t ro p i m ai m ari sau m ai mici, în fun c ţ ie de m ărim ea orificiului duzei, de adm is ia aerului, de c o n s is te n ţa com poziţie i şi de d i s ta n ţa la care se ţ in e p istolul d î su p ra fa ţa suport .

Desim ea s trop ilor dep inde de n u m ă ru l de s t r a tu r i ca re se aplică, ia r u n ifo rm ita tea lor de c o n s ta n ţa v itezei de deplasare a p is to lu lu i şi a d is tan ţe i de su p ra fa ţa su p o r t p recum şi de folosirea une i p a s te de s t ro p i t de aceeaşi consis ten ţă şi com ponen ţă .

Consum ul specific es te de 0,200 k g /m 2 vopsea V inarom V 108 — 210 şi 1,6 —1,8 k g /m 2 de pas tă , la acoperirea deasă şi de circa 1 k g /m 2 la acoperirea ra ră .

î n t im p u l şi după te rm in a re a lucru lu i se iau u rm ă to a re e le m ă s u r i ;— ferestrele, uşile etc. sau obiectele ca lămpi, a p a ra te etc., învec ina te

sau a fla te în cadru l sup rafe ţe lo r care se finisează, t reb u ie fe r i te de s t ro p i re, deoarece acestea se c u ră ţă cu apă n um ai c înd s t rop ii s în t p r o a s p e ţ i ;


— după folosire, pistoalele se in tro d u c în găleţi cu apă c u ra tă p e n tru a fi c u ră ţa te cu u şurin ţă , astfel m a te r ia lu l compoziţiei se în tă re ş te în apa ra t , ia r cu ră ţ i rea lui este dificilă.

P rodusu l 8203 se livrează de fabrică a m b a la t în saci de polietilenă şi se depozitează în magazii uscate , fer ite de ac ţ iunea d irec tă a razelor solare şi a căldurii, la t e m p e ra tu ra de m in im u m + 5°C. î n caz de înghe ţ p rodusul nu m a i p oa te fi u t i l iza t.

D u ra ta depozitării este de 3 luni de la d a ta fabricării.

J . D IV E R S E L U C R Â R I D E A C O P E R IR E A S U P R A F E Ţ E L O RS U P O R T

în a fara acoperirii suprafe ţe lo r su p o r t cu diverse compoziţii, descrise în acest capitol, zu g rav u l v o p s i to r m ai foloseşte şi a l te m a te r ia le cu a ju to ru l cărora ob ţine unele fin isaje din categoria celor decora tive , cum s în t : bă i ţu irea , lustru irea , ceruirea, p a t in a rea şi poleirea.

1. BĂIŢUIREA

B ăiţu irea se execu tă cu a ju to ru l u n o r coloranţi s in tetic i t r a n s p a re n ţ i de diferite culori. P rep a ra rea lor se face conform cu re te te le nr. 56 şi 57.

B ăiţu irea se foloseşte, de obicei, la finisarea t îm plăr ie i de lem n furniru ite , la finisarea lam briurilo r etc., în care caz bă i ţu irea este exec u ta tă de că tre vopsitori .

în a in te de bă iţu ire , este necesar să se facă p regă tirea corespunzăto a re a suprafe ţe i respective. Această opera ţie se execu tă udîndu-se su p ra fa ţa lem nului şi şlefuindu-se cu h îr t ie s tic la tă , în scopul de a-i în d ep ă r ta neregularită ţi le sau aşchiile de la sup ra fa ţă . în cazul lem nului de esenţă moale, p en tru a se ob ţine o su p ra fa ţă corespunzătoare , o p e ra ţiile de u d a re şi de şlefuire t reb u ie să se rep e te cel p u ţ in de două ori.

P e n tru a m ăr i rez is ten ţa culorii, se adaugă am oniac în baiţ.Aplicarea b a iţu lu i se face în m ai m u lte feluri şi an u m e : cu pensula ,

cu buretele sau cu pulverizatorul. B a iţu l p ă t ru n d e m ai un iform dacă se aplică cu bure te le sau cu pulveriza toru l. în acest din u rm ă caz se realizează Şi o îna ltă p ro d u c t iv i ta te a muncii. E s te recom andab il să se acopere sup ra fa ţa respec tivă cu o soluţie m ai d ilua tă , d a tă de m ai m u lte ori, pînă se ob ţine n u a n ţa dorită , dec ît să se aplice un s ingur s t r a t de b a i ţ mai co n cen tra t .

332 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori!

P e n t ru o b u n ă în t inde re a ba iţu lu i , suprafe ţe le care se prelucrează t reb u ie să fie aşezate orizontal, ev it înd scurgerea ba i ţu lu i şi fo rm area de p e te şi dîre.

B ă i ţu irea se foloseşte, de asemenea, p e n t ru ex ecu ta rea im ita ţ i i lo r de lemn, d înd unei esenţe de lemn o b iş n u i t 'a sp e c tu l şi cu loarea unei esenţe m ai de preţ. î n cazul aces tu i fel de im ita ţ ie s t ru c tu ra lem nulu i respectiv se păs trează ; de exem plu , esenţe ca m esteacănu l, b radu l , fagul etc., c a p ă tă culoarea nucului, ia r u lm ul şi frasinul, cu loarea lem n u lui roşcat etc.

E x e c u ta rea bă iţu ir i i se face în felul u rm ă to r : su p ra fa ţa lem nului se c u ră ţă cu u n răzu i to r sau o b u c a tă de sticlă, apoi se şlefuieşte în lungul fibrelor cu h îr t ie s tic la tă , umezindu-se. D u p ă ce se usucă (circa2 — 3 ore), se face o a doua şlefuire, cu h îr t ie s t ic la tă m ai fină. B a i ţu l p re p a ra t în cu loarea ceru tă , se po a te folosi după o oră sau o oră şi j u m ă ta te de la dizolvare. Se aplică cu bure te le sau cu pensu la moale, îm bib înd bine porii lem nului şi frecînd bine su p ra fa ţa cu cîrpa, la d o u ă — tre i m in u te de la ap licarea baiţu lu i. O biectul b a i ţu i t se usucă după2 —3 ore, apoi se şlefuieşte uşor la su p ra fa ţă cu o h îr t ie s t ic la tă fină. D u p ă aceea se trece la finisarea suprafe ţe i bă i ţu i te . A ceasta se p o a te execu ta în m ai m u lte feluri, d a r cel m ai obişnuit p rin lăcuire, ceruire şi lustruire.

P r in lăcuire, de obicei, este necesar ca su p ra fa ţa b ă i ţu i t ă să fie g ru n d u i tă cu g ru n d de îm bibare p en tru a fi un ifo rm iza tă şi a rea liza o m ai b u n ă aderare a lacului de această sup ra fa ţă . Se re co m an d ă ca g ru n d u l să fie slab co lora t în culoarea baiţu lu i.

D u p ă uscarea g ru n d u lu i de îm bibare se execu tă ch itu irea cu ch itu r i de c u ţ i t de cu loarea ba i ţu lu i şi n um ai pe porţ iun i foar te mici. Locurile ch itu i te , d u p ă uscarea ch itu lu i se şlefuiesc, se şterge p ra fu l şi apoi se regrunduiesc. Se trece apoi la acoperirea cu 2 —3 s t ra tu r i de lac, după nevoie, aşa cum s-a a r ă r t a t în subcap. D, pa ragrafu l 6.

2 . LUSTRUIREA

L u s tru irea este o a l tă m e to d ă de finisare a sup rafe ţe lo r b ă i ţu i te . S u p ra fa ţa b ă i ţu i tă se acoperă cu s t r a tu r i de lac foa r te sub ţir i . î n acest fel se accen tuează cu loarea şi s t ru c tu ra lemnului.

A tunc i c înd suprafe ţe le b ă i ţu i te se finisează prin lustru ire , operaţiile p reg ă t i to a re t re b u ie să fie făcu te foar te îngrijit . Aceste ope ra ţ i i s î n t : şlefuirea şi a s tu p a re a porilor. L u s tru irea propriu-zisă constă d in tr-o grundu ire , u rm a tă de două lustru ir i succesive. L a g rundu ire se foloseşte 1 2 —14% şelac (v. r e ţe ta nr. 60), la p r im a lustru ire 8 — 10% şelac (v.


r e ţe ta nr. 61), iar la u l t im a lus tru ire alcool c u ra t . î n t im p u l lustru ir i i se adaugă p ra f de p ia t ră ponce, p e n tru a s tu p a re a porilo r lemnului.

L us tru irea se execu tă cu un ta m p o n de s tofă de lină sau fire de lînă, care se înfăşoară într-o p înză cu ra tă de in ; n u se ad m ite pînză de bum bac , deoarece acesta se roade uşor. T am p o n u l se păs trează în tr-o cutie, p en tru a nu fi expus uscării sau prafului. L u s t ru l se aplică p rin mişcări circulare rapide, fără opriri. P e n t ru a împiedica lipirea ta m p o n u lu i se recom andă a se p u n e pe p înză ulei de in fiert sau de floarea-soarelui.

Fig. 157. Executarea lustruirii unei suprafeţe de lemn : a — d i r e c ţ ia p r im e i lu s t r u i r i ; b — d i r e c ţ ia lu s t r u i r i i a d o u a ; c — d ir e c ţ ia lu s t r u i r i i a t r e ia ; <Z — d ir e c ţ ia lu s t r u i r i i a p a t r a .


L a începu tu l lucrului t a m p o n u l se v a 'a p l i c a uşor, nefiind permisă apăsa rea lui pu te rn ică pe su p ra fa ţă , ia r la sfîrşitu l lucrului, t a m p o n u l nu t reb u ie r id ica t brusc.

S tra tu r i le de lac su b ţ ia t depuse de ta m p o n v o r fi regu la te şi uniforme.R even irea în acelaşi loc se v a face n u m a i d u p ă usca rea s t ra tu lu i

p recedent, la d o u ă —tre i m inu te . P r im a lus tru ire se execu tă prin mişcări circulare uniforme, într-o p a r te şi în t r - a l ta (fig. 157, a) ce rcu rile av înd d iam etru l de circa 30 cm.

L u s tru irea se face întîi pe su p ra fa ţa obiectului, pe muchii, d u p ă care se execu tă a doua lustru ire , p rin mişcări ondula te , pes te care se revine cu mişcări circulare (fig. 157, b).

D u p ă t re i zile, în care t im p s-a făcu t îm b iba rea perfec tă a lemnului, se execu tă a t re ia lustru ire , p rin mişcări o n d u la te u rm a te de o m işcare d reap tă (fig. 157, c).

în sfîrşit, d u p ă cinci zile, se execu tă u l t im a lus tru ire cu sp ir t făcînd micări în form ă de op tu r i în am bele sensuri (fig. 157, d).

L u stru irea nu se a p l ic ă jp e suprafe ţe expuse u m id ită ţ i i sau agen ţi lo r atmosferici.

3 . CERUIREA

P rin ceruire se înţelege aplicarea de ceară pe su p ra fa ţa care se fin isează şi frecarea, după aceea, cu o c îrpă de in. Ceara folosită în acest scop este un am estec de ceară de albine cu te re b e n t in ă sau benzină.

A m estecul de ceară se aplică cu o b u c a tă de p os tav sau de c îrpă pe suprafe ţe le p lane şi cu peria cu pă ru l scu r t pe suprafeţele cu reliefuri.

P e n t ru o m ai b u n ă aplicare, com poziţia de ceară se încălzeşte îna in te de în trebu in ţa re . De obicei, ceara se aplică în două s tra tu r i , al doilea s t r a t aplicîndu-se d u p ă uscarea s t r a tu lu i p recedent. în cazul compoziţiei p re p a ra te cu benzină, uscarea durează tre i ore, ia r in cazul celei cu te reb en t in ă , şase ore.

D u p ă uscare se face frecarea suprafe ţe i ceru ite cu o c îrpă de in. S t ra tu l de ceară se oxidează u ş o r ; p e n t ru p ă s t ra re a aspectu lu i iniţial su p ra fa ţa ceru ită se lăcuieşte cu d o u ă —tre i s t r a tu r i de lac de spirt sau de ulei.

L ăcu irea se face cu u n ta m p o n de stofă de lînă sau cu peria cu p ă ru l scurt .


4 , PATINAREA

P rin pa tinare , aşa cum s-a a r ă t a t şi în subcap ito lu l I, se înţelege im ita rea aspectu lu i suprafe ţe lo r vechi prin diferite procedee, pen tru a ob ţine frum oase efecte decorative. P a t in a re a se aplică pe suprafe ţe o rnam en ta le sau finisate cu calcio-vecchio, zu g răv i te sau vopsite .

a) Patinarea suprafeţelor ornamentate sau în calcio-vecchio zugrăvite. Suprafe ţe le o rn a m e n ta te sau în calcio-vecchio, zu g răv i te se patinează a s t f e l : se aplică u n u l sau două s t r a tu r i cu com poziţie de zug răv i t colorată , care consti tu ie f o n d u l ; d u p ă uscarea u lt im u lu i s t r a t se aplică peste vîrfurile reliefurilor unu l sau două s t r a tu r i de compoziţie, co lora tă în tr -u n to n m ai deschis decît fondul. Aplicarea acestei compoziţii se face cu a ju to ru l unei pîsle cu care se t rece uşor pes te v îrfurile a sp e rităţilor.

P rin d iferenţa de to n în tre ad înc itu r i şi p roem inen ţe se ob ţine aspectul de vechi, p a tinarea .

D iferen ţa de to n se p o a te ob ţine şi p rin ceruirea suprafeţelor, operaţiile efectu îndu-se astfel: se aplică 2 — 3 s t r a tu r i de com poziţie de zugrăv it , co lora tă în cu loarea aleasă ; după uscarea u l t im u lu i s t r a t de zugrăveală se aplică cu o perie cu pă ru l scu r t o com poziţie de ceară (v. r e ţe ta nr. 62), în tr -u n u l sau în două s t ra tu r i . în a in te de uscarea compoziţiei se şterge com poziţia de ceară de pe proem inenţe , cu o b u c a tă de p os tav cura t.

S tra tu l de ceară t r a n s p a re n t depus pe cav i tă ţ i , cu t im p u l se o x i dează şi se închide la culoare, închizînd to to d a tă şi to n u l culorii fondului din adîncituri.

b) Patinarea suprafeţelor ornamentate sau în calcio-vecchio vopsite. Suprafe ţe le o rn a m e n ta te sau în calcio:vecchio vopsite , se p a t i nează în felul u rm ă to r : u l t im u l s t r a t de vopsea se aplică cu o com poziţie co lora tă cu u n to n m ai închis d e c î t cel an terior. în a in te de a se usca se ş terg proem inenţe le cu o b u c a tă de p o s tav cu ra t , e lim inînd astfel s t ra tu l u l t im de vopsea depus, lăsînd descoperit cel ap lica t an te r io r mai deschis la culoare, ob ţin îndu-se în felul acesta] un aspect de vechi.

Acest procedeu este folosit la p a t in a rea o rnam en te lo r v o p s i te cu email cu pu lbere de bronz sau a lum iniu p e n tru a da un aspect de o rn a m en t din m e ta l m asiv p a t in a t de vreme.

P e n tru in te r io r se po t folosi la p a t in a rea suprafe ţe lo r v o ps ite co m p o ziţii de ceară, la aplicarea lor procedîndu-se ca şi la p a t in a re a s u p r a feţelor zugrăv ite .


D u p ă uscarea u l t im ulu i s t r a t de vopsea se p o a te aplica u n s t r a t t r a n s p a re n t de lazur de ulei care sporeşte lu m inoz ita tea şi dă impresia unei acoperiri în adîncime.

5 . POLEIREA

L a unele clădiri m onum enta le , in terioarele se cer a fi decora te special cu finisaje scum pe şi p re ten ţioase , care fac p a r te d in aspectu l a n s a m b lu lu i a rh i te c tu ra l de interior. 0 astfel de lucrare deco ra t ivă este şi poleirea.

P r in poleire se în ţe lege aplicarea u nu i s t r a t foa r te su b ţ i re de m eta l pe obiecte de lemn sau m etal, sau pe tencu ia lă şi o rnam en te , p e n t ru ob ţinerea unu i aspect frum os şi de o va loa re a p a re n tă m ai mare.

Poleirea se execu tă cu m eta le preţioase în form ă de foiţe foar te su b ţir i , su t im i de m ilim etru , care se livrează sub form ă de c ă r ţ i de c îte 25 foiţe fiecare, d e sp ă r ţ i te în tre ele cu cîte o fo iţă de hîr t ie . D im ensiunile foilor de m e ta l s în t de 1 6 x 1 6 cm sau 8 x 8 cm.

Ca m eta le se folosesc aurul, a rg in tu l şi p la t ina . A urul este cel m a i des în t re b u in ţa t la astfel de lucrări decorative. A rg in tu l este m ai ieftin, d a r se înnegreşte repede, m a i ales dacă este ap lica t la exterior. P la t in a este m ai scum pă decît aurul, însă este cu m u lt m ai durabilă .

Foiţe le de m e ta l (poleielile) s în t ex trem de uşoare şi s în t foar te uşor lu a te de v în t , din c a re cauză cînd se lucrează la exterior, locul de lucru este acoperit cu o husă de pro tec ţie con tra v în tu lu i. Cînd se lucrează la in te r io r se închid accesele spre ex te r io r p e n tru a nu se produce curen ţi de aer.

P e n t ru aplicarea poleielii s t r a tu l su p o r t se p regă teş te cu foar te m u ltă grijă.

Astfel, suprafe ţe le ce u rm ează a fi poleite se vopsesc de p a t ru ori cu vopsea de ulei sau cu t re i s t r a tu r i de g ru n d cu şelac, d u p ă care se aplică u n s t r a t de şelac, p r e p a r a t în sp ir t industria l . D u p ă uscare se aplică un s t r a t de so lu ţie de m ix ion , care este u n p re p a ra t de fabrică pe b ază de ulei, lac de copal şi glicerină.

P e n t ru a nu răm îne suprafe ţe le nevopsite cu mixion, se am estecă în com poziţia lui, o c a n t i ta te de vopsea p re p a ra tă cu p igm en t de galben de crom şi l iv ra tă în tubu ri .

D u p ă ce s t r a tu l de m ixion s-a uscat, circa 24 ore, se procedează la aplicarea foiţelor.

C artea cu foiţe de m e ta l se aşază pe o pern iţă . Se suflă uşor la fiecare fo iţă ca să se desfacă lin fără să se rupă . F o i ţa se ia pe v îrfu l


unui c u ţ i t şi, apoi, suflînd uşor, aceas ta se în t in d e pe su p ra fa ţa ce se decorează.

P e n tru suprafe ţe mici, ca la o rn a m e n te de exem plu , foiţele t reb u ie tă ia te în b u că ţ i de d im ensiunea necesară. Tă ie rea se face cu a ten ţ ie şi precizie, p e n t ru ev ita rea pierderilor. P e n tru tă ie re fo iţa se aşază pe perniţă şi cu u n c u ţ i t se crestează de c î teva ori p înă ce se desprinde b uca ta respec tivă .

Foiţe le după ce au fost în t inse p r in suflare pe su p ra fa ţa care se decorează, se apasă uşor cu u n ta m p o n de v a t ă şi apoi se netezesc uşor cu o pensulă m oale specială, din p ă r de bursuc.

Foiţe le aplica te nu t reb u ie să a ibă nici o îndo itu ră , să nu se su p ra p u n ă una peste a l ta şi să nu se lase ro s tu r i în tre ele.

A uritu l cu fo iţe de a u r se p oa te execu ta şi pe zugrăvea lă ob işnu ită bogat o rn a m e n ta tă . P rocedeul este u r m ă t o r u l : după ce s-a ap lica t z u grăveala, se unge locul, care u rm ează a fi aurit , cu gă lbenuş de ou cu pu ţină glicerină, în loc de mixion. D u p ă 2 ore se p o a te auri după m odu l a r ă ta t mai înainte .

P e n tru a se feri suprafeţele , poleite cu fo iţe de m etal, de oxidare, se aplică pes te acestea 2 sau 3 s t r a tu r i izo latoare d in tr-o so luţie de şelac şi sp ir t industria l . P r im u l s t r a t fo rm ează g ru n d u l (1 p a r te şelac şi 2 1/ 2 pă r ţ i sp ir t industr ia l , lu a te în g reu ta te ) , ia r al doilea şi al tre ilea fo rm ează izolarea (1 p a r te şelac şi 37a p ă r ţ i sp ir t industrial) .

Suprafeţele au r i te nu se izolează, a u ru l fiind inoxidabil. Se obişnuieşte a se izola cele poleite cu foiţe de arg in t.

P e n tru a li se da sup rafe ţe lo r o rn a m e n ta te şi poleite u n aspec t de vechime, acestea se po t pa tina .

EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR SI VOPSITORIILOR PE TIMP FRIGUROS

C A P IT O L U L V

De m u lte ori, lucrările de finisaj ale clădirilor, inclusiv zugrăvelile şi vopsitoriile, se execu tă în t im pu l iernii. P e n t ru aceasta t re b u ie lua te m ăsuri de încălzire a încăperilor şi ţ in u t seam ă de o serie de condiţii şi de reguli.

Compoziţiile cu apă de v a r , clei, cazeină, silicaţi etc. se p repară şi se păs trează în încăperi încălzite. T e m p e ra tu ra lor în m o m en tu l în t r e b u in ţă r i i nu treb u ie să fie m ai joasă de + 10°C , iar p en tru g runduri de s ă p u n de +15°C .

P re p a ra re a şi p ă s tra rea vopselelor şi ch itu r i lo r se face în încăperi încălzite . Vopselele şi ch iturile de ulei p en tru şpaclu it se încălzesc îna in te de în trebu in ţa re , p înă la te m p e ra tu ra de 15—20°C.

D e asemenea, uleiurile din care se p rep a ră vopselele şi ch iturile se încălzesc îna in te de în treb u in ţa re , la 15 —20°3.

E s te interzisă încălzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor, em a i lu rilor şi solvenţilor d irect pe flacără, p e n t ru a se ev ita ap r inderea lor. în că lz irea lor se face în apă caldă sau p rin depoz ita re înd e lu n g a tă în încăperi încălzite .

Vopselele, lacurile şi emailurile se diluează cu so lvenţi p e n t ru a li se m en ţin e f lu id i ta tea necesară aplicării lor pa sup ra fe ţe reci, ţ in înd seam a însă de c a n t i ta te a m ax im ă care p o a te fi in tro d u să fă ră să i n f luenţeze ca l i ta tea compoziţiei.

P e n t ru a accelera uscarea, la p repara rea vopselelor se po t ad 'iuga sica tiv i în c a n t i ta te de cel .m it 15% din g re u ta te a l iantului.

Peliculele de g ru n d de apă sau de ulei t reb u ie să fie perfec t uscate îna in te de aplicarea compoziţiilor de zugrăveli şi vopsitorii.

încăperile în care se execu tă spoieli, zugrăveli sau vopsito rii pe t i m p friguros, t reb u ie să fie b ine izolate din p u n c t de vedere te rm ic şi b ine încălzite .

Lucrările de spoieli, zugrăveli şi vopsitorii interioare pe t im p friguros, ■cu compoziţii obişnuite , se execu tă n um ai în încăperi încălzite, în care


te m p e ra tu ra t reb u ie să se m en ţină , p înă la uscarea acoperirilor, Ia c e i p u ţ in + 5°C , m ă su ra tă la 0,50 m de la pardoseală .

L a execu ta rea zugrăvelilo r de ca l i ta te superioa ră se recom andă ca te m p e ra tu ra în încăperi să nu coboare sub +10°C . De asemenea, trebuie e v i ta ţ i cu ren ţi i de aer, care p rin uscarea locală a suprafe ţe lo r produc p ă ta re a lor.

L ucrăr i le de vopsito rii in terioare cu com poziţii pe bază de răş in i sin tetice se execu tă la te m p e ra tu r i de m in im um + 15°C.

U m id i ta tea aerului în care se execu tă lucrări de zugrăve li şi v o p s i torii nu t r e b u ie să depăşească 65% .

D iferen ţa în tre te m p e ra tu ra aeru lu i în co n ju ră to r şi a su p ra fe ţe lo r care se zugrăvesc sau se vopsesc, nu t reb u ie să fie m ai mare, de 5^-6°C,. pen tru a se ev i ta condensarea vap o r i lo r din a tm osferă . T rebu ie ev i ta t , de asemenea, c o n tac tu l d in tre suprafe ţe le care se finisează şi a b u ru l p rovenit de la diferite insta la ţi i ( rad ia toa re de calorifer, tu b u r i de v e n t i laţie etc.).

L ucrările de spoieli ex terioare se execu tă n u m a i în cazul în ca re te m p e ra tu ra zilnică a aerului nu coboară sub + 5 °C , iar a celor de vopsitorii sub -j-15°C.

CONDIŢII DE CALITATE A LUCRĂRILOR DE VOPSITORII DEFECTE ŞI REMEDIERI

C A P IT O L U L V I I

P e n t ru îndeplinirea rolului pe care-1 au vopsitorii le în construcţi i (de protecţie , igienic şi estetic), este necesar ca v ops ito ru l să cunoască c î t m ai b ine m aterii le p rim e şi produsele finite pe care le folosesc la finisarea suprafeţelor, p recum şi relaţiile d in tre caracteristic ile lor, n a tu r a suprafe ţe lo r su p o r t şi procesul tehnologic care t reb u ie a d o p ta t .

Defecţiunile care ap a r în t im p u l sau d u p ă vopsire nu t reb u ie a tr ib u i te a t î t ca l i tă ţi i materialelor, c î t nepriceperii celor care execu tă lucrarea.

P r in necunoaşterea compoziţiilor şi nerespec tarea in s t ru c ţ iu n i lo r de folosire şi aplicarea lor se produc o serie de greşeli din care rezu ltă vopsiri necorespunzătoare .

R euşita , deci,pn ceea ce priveşte c a l i ta tea lucrărilor de vopsito rii , dep inde în cea m ai m are m ăsu ră de p regă tirea profesională a v o p s i to ru lu i şi de conştiinc iozita tea lui.

O vopsito rie de ca l i ta te trebu ie să acopere s u p ra fa ţa su p o r t cu o peliculă n e ted ă şi uniform ă, fără u rm e de pensulă, dîre, pete , c ră p ă tu r i , băşici, cojiri etc. şi p rin care nu treb u ie să se în t re v a d ă s t r a tu r i le de vopsea. i < j

Suprafeţele vopsite treb u ie să prez in te o aceeaşi n u a n ţă şi un acelaşi to n de culoare şi acelaşi aspect lucios sau m a t. Bordurile , frizele şi l in ia tu ra t rebu ie să fie de aceeaşi lă ţ im e pe t o a t ă lungim ea, să nu p rez in te cu rburi sau fr în turi , iar locurile de îm p reu n are în pre lungire nu t reb u ie să fie vizibile.

Separaţiile d in tre vopsito r i i şi zugrăveli pe acelaşi p e re te treb u ie să fie d istincte, fără suprapuneri .

Desenele aplicate cu a ju to ru l şabloanelor, periilor, pensulelor, p iep tene lo r etc. t reb u ie să fie clare şi să nu p rez in te d iscon tinu ită ţ i la îm binări, spa ţi i goale, îngroşări, pete, prelingeri sau p o r ţ iun i n e re tu şa te .

P e n tru ev ita rea obţinerii uno r acoperiri cu defecte rem ediab ile sau neremediabile, se indică în con tinuare cauzele care le produc, p rin folosirea uno r com poziţii sau un o r tehnologii necorespunzătoare , p recum şi din neglijen ţa sau nepriceperea vopsito ru lu i, ară-


t îndu-se to to d a tă m etodele de p revenire şi, even tua l , rem edierea defectelor. Defectele p o t apărea în t im p u l executării lucrărilor de vopsitorii sau după uscarea peliculelor.

1. DEFECTE CARE APAR ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII COMPOZIŢIILOR

în t im p u l p ăs tră r i i în depozitele cen tra le sau de şan tier , co m p o ziţiile po t p rezen ta diverse defecte cau za te de depăşirea d u ra te i de conservare, de nerespec tarea norm elor de depoz ita re şi, în unele cazuri, d a to r i tă ca l i tă ţ i i nesa tis făcă toare a compoziţiilor.

Cele m ai obişnuite defecte care ap a r s în t tu lb u ra rea , fo rm area de coji, sed im en tarea , gelifierea şi spargerea emulsiei.

a) Tulburarea . Se produce fie p rin depoz ita rea com poziţi i lo r lao te m p e ra tu ră sub + 5°C , fie din cauza unu i co n ţ in u t p rea m are de sicativ. î n am bele cazuri, pen tru remedierfe, se reco m an d ă o uşoară încălzire a compoziţiei la 20 —25°C, prin in troducerea vasu lu i în care este p ă s t ra tă , în ap ă caldă. încălz irea nu trebu ie p re lung ită şi nici efect u a t ă la foc direct, deoarece în acest fel se p o t modifica p ro p r ie tă ţ i le produsului, p rezen tînd to to d a tă şi u n pericol de incendiu d in cauza im flam abili tă ţi i solvenţilor volatili.

b) Formarea de coji. P e su p ra fa ţa compoziţiilor d in vasele şi a m balajele în care se păs trează se form ează coji care se dato resc închiderii neetanşe a vasu lu i sau am ba la ju lu i respectiv , a excesului de s ica t iv d in compoziţie , a păstră r i i p rodusulu i în vase u m p lu te incom ple t sau d in cauza unei te m p e ra tu r i excesive din depozit. Se recom andă ca p ă s t r a rea compoziţiilor să se facă în vase şi am ba la je u m p lu te com ple t, fă ră s t r a t de aer, şi închise etanş. în cazul utilizării p a r ţ ia le a com poziţie i se toa rnă , încet, pe su p ra fa ţa compoziţiei răm ase în vas, u n s t r a t su b ţ i re din d iluan tu l respectiv , închizîndu-se apoi capacu l c ît m ai etanş.

î n cazul formării coajei, aceasta trebu ie în d e p ă r ta tă cu gr i jă în a in te de u tilizarea produsului. Coaja nu treb u ie sp a r tă , iar s fă r îm ă tu r i le am esteca te în m asa compoziţiei deoarece acestea nu se m a i red izo lvă . Se produce în schim b o scădere apreciabilă a aspectu lu i este tic şi a rez is ten ţe i peliculei.

c) Sedimentarea materiilor solide în dispersie. E s te un fenom en care p rovoacă m u lte nea junsuri pe şan tiere . P r in sed im en ta re se î n ţelege depunerea m aterii lo r pu lveru len te ( p igm enţi şi u m p lu tu r i ) înglobate în vopsele sau emailuri în s t ra tu r i , d u p ă g re u ta te a lor specifică, pe fundu l vasu lu i sau am bala ju lu i în care se păs trează .

Cauzele producerii sed im entăr ii s î n t : g re u ta te a specifică m are a unor p igm enţi (miniul de p lum b, ox idu l roşu de fier etc.), v iscoz ita tea

342 Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii. Defecte şi remedieri

prea mică a lacului sau uleiu lu i, f ineţe de m ăcinare n eco respunzătoare a p igm enţilo r utilizaţi, f recarea necorespunzătoare a com poziţi i lo r în fabrică sau în atelier, depoz ita rea compoziţiilor un t im p m ai în d e lu n g a t decît cel prescris (de exem plu : vopselele şi g rundur i le de acoperire circa1 an de la p repara re , iar g runduri le an tieorosive cu m iniu de p lum b, n u m a i 2 — 6 luni, după ca l i ta tea p igm entu lu i utilizat).

O pera ţ ia necesară remedierii acestui defect, foa r te des în t î ln i t pe şantiere , este o energică şi com ple tă am estecare a com poziţiilor în vasele în care se păs trează . O am estecare superficială duce la consum uri specifice m ai m ari şi la realizarea unei pelicule de c a l i ta te inferioară şi cu aspec t neuniform . Astfel la folosirea unei vopseli neom ogenizate se v a o b ţine la începu t o peliculă cu prea m u l t l ian t şi prea p u ţ in p igm ent, iar la u rm ă , o peliculă cu prea m u lt p igm ent şi p rea p u ţ in liant.

A m estecarea compoziţiilor p en tru om ogenizare se p o a te face fie m anual , fie mecanizat.

M anual se face a s t f e l :— se îndepărtează orice u rm ă de coajă ;— se scoate din vas circa un sfert din c o n ţ in u tu l plin al v a s u l u i ;— cu a ju to ru l unei lopăţele de lemn gelu ită (nu se foloseşte u n a

m etalică p e n tru ca p rin lovire de vasu l m eta lic să nu se p ro d u c ă seîntei care să ap r indă solvenţii volatili), se dizlocă s t ra tu r i le depuse pe fu n d u l v asu lu i de jos în sus, t r e p ta t , pe în treaga s u p ra fa ţă : după aceea se im p r im ă lopăţicăi o mişcare de ro ta ţ ie de jos în sus şi de sus în jos astfel ca to a tă m asa a compoziţiei să se pună în mişcare. Această opera ţie du rează 10—30 min, după c a n t i ta te a de depuneri şi de n a tu r a lor.

D u p ă ce com poziţia a fost om ogenizată se a d a u g ă în vas şi re s tu l de com poziţie scos la început, am esteeîndu-se con tinuu .

Om ogenizarea m ecan iza tă a compoziţiilor se face cu a ju to ru l am es- tecă toa re lo r (v. cap. IV, B, p a rag ra fu l 3) cu o d u ra tă de 5 — 10 min, p e n tru o c a n t i ta te de 50 kg, asigurînd o p ro d u c t iv i ta te r idicată^ şi o com poziţie de cea m ai b u n ă calita te .

d) Gelifierea. P rin gelifiere se înţelege te n d in ţa de „ îngroşare" (gelatinizare) fie a întregei m ase a compoziţiei, fie p a r ţ ia l , sub fo rm a de cheaguri. Cauza acestui fenom en este u n începu t de a l te ra re a l ian tu lu i şi se consideră ca defect de fabricaţie. Com poziţia nu p o a te fi re m e d ia tă şi t re b u ie r e tu rn a tă fabricii p roducă toare .

e) Spargerea em ulsiei. Acest fenom en se produce p rin separarea celor doi com ponen ţi lichizi (apă-ulei), care consti tu ie em ulsia . C auzele separării po t f i :


— o em ulsionare necorespunzătoare rea liza tă în fab rică :— p ă s t ra re a neco resp u n ză to a re a compoziţiilor em uls iona te în

m agazii la t e m p e r a tu r i sub + 5°G ;— d u ra ta de depoz ita re a emulsiei depăşeşte te rm en u l de fo losin ţă

prescris de fabrica p roducă toare .în cazul separăr i i emulsiei nu ex is tă posib il i tă ţi de rem ediere .Modul de om ogenizare a vopselelor em ulsionate , in fluen ţează efectiv

s tab i l i ta tea emulsiei. O om ogenizare corectă se face am estec înd co m p o z iţ ia n um ai în acelaşi sens de ro ta ţ ie a lopăţică i de lem n sau a p a le te i am estecă to ru lu i .

2 . DEFECTE CARE APAR IN TIMPUL APLICĂRII COMPOZIŢIILOR

L a aplicarea com poziţiilor de v o p s i t d a to r i tă ca l i tă ţ i i sau p ăs tră r i i necorespunzătoare a p roduselor sau a aplicării lor neco respunză toa re se produc o serie de defecte, cum s în t : rez is ten ţa la în t indere cu pensu la , scurgeri, băşici, bu le de aer, pete , s tr ia ţi i , cea ţă etc. M ajo r i ta tea aces to r defecte p o t fi ev i ta te p rin cunoaş te rea compoziţiilor, a tehnologiilo r de aplicare şi a in fluen ţe i m ediu lu i încon ju ră to r .

a) Rezistenţa Ia întindere cil pensula a com poziţiei. L a aplicare , com poziţia t rece greu de pe pensu lă pe su p ra fa ţa care se aplică. Cauzele care produc acest defect s în t :

— consiten ţă p rea m are a c o m p o z i ţ ie i ;— te m p e ra tu ra scăzu tă a p r o d u s u lu i ; se rem ediază p r in în c ă l

zirea lui ;— folosirea unei pensule n ep o tr iv i te operaţie i ;— folosirea unu i d i lu an t n e c o re s p u n z ă to r ;— aplicarea com poziţie i pe u n su p o r t u m ed ;— aplicarea compoziţiei pe o su p ra fa ţă asp ră , neşlefuită ;— aplicarea com poziţie i pe t im p excesiv de cald, sau sub ac ţiunea

razelor solare.b) Urme de pensulă. Cînd se m en ţ in şi d u p ă uscarea s t r a tu lu i de

compoziţie, îm piedică fo rm area u n e i sup ra fe ţe cu aspec t un iform . Cauzele care p roduc acest defect s î n t :

— consis ten ţa p rea m are a c o m p o z i ţ ie i ;— com poziţia folosită cere u n t im p de uscare fo a r te scurt , ia r s u

prafeţele care se acoperă s în t mari.c) Adeziune slabă. Cînd com poziţia în t insă pe su p ra fa ţa s u p o r t u

lui aderă cu greu de acesta, se p oa te p resupune că este re z u l ta tu l u r m ă toare lor cauze :


— pregă tirea necorespunzătoare a suprafe ţe i su p o r t (urm e de g ră s ime, praf, u m e z e a lă ) ;

— su p ra fa ţa supo r tu lu i a re o te m p e ra tu ră m ai mică decît + 5 ° C :— u rm e de apă în pensu lă sau în aeru l folosit la pu lver izare ;— util iza rea de d i luan ţi necorespunzători .d) Scurgeri şi „perde le1. A ceste defecte p o t apă rea a t î t la aplicarea

com poziţiilor cu pensu la cît şi cu pistolul, din u rm ă to a re le cauze :— util iza rea unei com poziţi i p rea d iluate , la o te m p e ra tu ră r id ica tă

a m e d iu lu i ;— aplicarea unu i s t r a t p rea gros de com poziţie ;— ap licarea unu i s t r a t de com poziţie neom ogeriizată ;— util iza rea une i duze cu d iam e tru l p rea m are ;— ap licarea unu i s t r a t de com poziţie pes te u n u l lucios. î n astfel

de cazuri s t r a tu l lucios se m ă tu ie ş te p rin şlefuire.e) „Coajă de portocală". Acest defect face ca pelicula să p rez in te

un aspect ondu la t , insufic ient egalizată. Cauzele care p roduc acest defect s în t u rm ă to a re le :

— consis ten ţa m are a c o m p o z i ţ ie i ;— pulver izarea compoziţiei cu aer co m p rim a t sub p resiunea norm ală ;— d is ta n ţa prea m are în tre pistol şi su p ra fa ţa care se acoperă ;— adaos prea m are de sicativ în com poziţia de v o ps it ;— aplicarea compoziţiei pe t im p friguros.f) Peliculă aspră la pipăit. Cauzele care p roduc acest defect s î n t :— com poziţia con ţine i m p u r i t ă ţ i ; nu a fost s t re c u ra tă ;— aplicarea com poziţie i s-a făcu t într-o a tm osfe ră în că rca tă cu

praf.g) Băşici. A p a r 'p e su p ra fa ţa peliculei a tu n c i c în d :— su p ra fa ţa care se acoperă este încă u m ed ă ;— s t r a tu l de compoziţie are o grosime pes te cea norm ală ;— nu se foloseşte f i l tru l la in s ta la ţ ia de aer com prim at.h) Bule de aer. Sînt p roven ite din u rm ă to a re le cauze :— consis ten ţa prea m are a com poziţie i şi nerespec tarea d is tan ţe i

m in im e d in tre pistol şi su p ra fa ţa s u p o r t u l u i ;— u ti l izarea unei duze la pistol cu d iam etru m ai m are decît 2,8 m m ,

ia r p res iunea aerului c o m p r im a t m ai m are decît acea norm ală.D acă bulele de aer a p a r izolat, se p o t s t răp u n g e şi defectul t re b u ie

rem ed ia t cu o pensulă de l in ia tură .i) A tacarea s tra tu lu i an terior . î n acest caz s t r a tu l de com poziţie

ap lica t a ta c ă şi dizolvă s t r a tu l an te r io r cu care se am estecă , p ro d u - cînd scurgeri, încreţiri etc. Cauzele acestu i defect s în t :


— utilizarea u n u i p rodus care con ţine solvenţi cu pu te re m are de dizolvare şi v o la t i l i ta te m ică ;

— aplicarea u n u i s t r a t peste a l tu l insuficient uscat.în p r im u l caz se recom andă înlocuirea d i luan tu lu i , iar în cel de al

doilea, pre lungirea t im p u lu i de uscare a s t r a tu lu i precedent.j) Cratere. A tunc i cînd a p a r pe peliculă cu greu p o t fi rem edia te .

Cauzele care provoacă acest defect s î n t :— v a r ia ţ i i de presiune a ae ru lu i c o m p r i m a t ;—■ folosirea u n o r com poziţii neom ogene sau cu te rm e n de folosire

d e p ă ş i t ;— aplicarea pe u n su p o r t p re g ă t i t necorespunzător.1) „Pînză de paianjen“ (fire). F en o m en u l se în t î lneş te m a i ales la

compoziţiile pe b ază de clorcauciuc şi este d e te rm in a t p rin aplicarea în tr -un m ediu excesiv de cald a unei com poziţi i co n ţin ind so lvenţi cu vo la t i l i ta te prea mare.

m) Striaţiuni. Cauzele apar i ţ ie i acestu i defect s în t u r m ă t o a r e l e :— pregă tirea n eco respunzătoare a s t r a tu lu i s u p o r t ;— îm b iba rea neun ifo rm ă cu g ru n d de îm b ibare a suprafe ţe lo r de

lemn şi celor g l e t u i t e ;— v i teza de m işcare a p is to lu lu i pe su p ra fa ţa su p o r t m ai m are decît

cea norm ală sau neuniform ă.Ca rem ediere p e n tru pr im ul caz, se execu tă o p regă tire co respunză

toare , p e n tru al doilea, se aplică o nouă g ru n d u ire cu g ru n d de îm bibare , iar p e n t ru al tre ilea , se reduce v i teza de m işcare a p isto lu lu i şi se aplică un s t r a t de com poziţie în sens c o n t ra r prim ului.

n) Picături mari. Acest defect a p a re la duza p is to lu lu i p roven ind d in u rm ă to a re le cauze :

— consis ten ţa p rea m are a com poziţie i care se pu lverizează ;— folosirea unei duze cu orificiu prea m are ;— aplicarea com poziţie i cu p istolul la o te m p e ra tu ră sub + 10°C .o) Aspect zgrunţuros. Se produce, în general, c înd com poziţia p u l

v e r iza tă a junge pe su p o r t fă ră so lven ţi (pu lverizare uscată) . Cauza acestei pu lverizări usca te e s te :

— d is ta n ţa p is to lu lu i de su p ra fa ţă care se finisează este p rea m are ;— te m p e ra tu ra m ediului în care se lucrează este p rea r id ica tă ,

volatilizînd s o lv e n ţ i i ;— folosirea unei duze cu orificiu cu d ia m e tru mic la o pres iune

m a r e ; "— d i lu an tu l a re o v o la t i l i ta te p rea mare.p) Pete uleioase. A p ar pe suprafe ţe le care se acoperă p rin pu lverizare

din cauza lipsei sau defectuoasei func ţionări a f i l tru lu i com presorului.

346 Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii. Defecte ţi remedier)

r) Albirea peliculei. Se p roduce din u rm ă to a re le cauze :— a tm osfe ra din încăperea sau locul în care se lucrează este u m edă ,

ia r t e m p e r a tu r a scăzu tă ;— com poziţia con ţine în c a n t i ta te m a re so lvenţi fo a r te volatili .s) Ceaţă. Se p oa te p roduce în t im p u l pu lverizării şi a re ca u rm a re

u n consum specific m a i m are de com poziţie , p rez in tă u n pericol de explozie, p recum şi c reşterea noc iv ită ţ i i p e n t ru persoanele care d e servesc in s ta la ţ ia . Cauzele fo rm ării ceţei s î n t :

— pres iunea prea m are a aerului c o m p r i m a t ;— aerisirea n eco respunzătoare a încăperii în care se lucrează.Ceaţă se p o a te p roduce şi în c îm p e lec tros ta t ic îngreu ind acoperirea

p ă r ţ i i opuse p isto lu lu i de s trop it . Acest defect este d e te rm in a t de u rm ă to a re le cauze :

— rez is t iv i ta tea p rea m are a com poziţie i folosite ;— util iza rea unei cupe de pu lverizare cu d iam e tru p rea m are .t) Uscare întîrziată a peliculei. Acest defect îm piedică desfăşurarea

n o rm ală a lucrărilor, fiind p rodus de u rm ă to a re le cauze :— ap licarea unu i s t r a t p rea gros de com poziţie ;— te m p e r a tu r a m ediu lu i în ca re se lucrează este m a i mică de -f-15°C;— u m id i ta te a m ediu lu i în care se lucrează depăşeşte 65% :— încăperea în care se lucrează nu este v e n t i l a t ă ;— com poziţ ia folosită con ţine u n d ilu an t greu volatil .Aşa cum s-a m e n ţ io n a t la începu tu l acestu i pa rag ra f , m a jo r i ta te a

defecte lor a r ă ta te p o t fi e v i ta te p rin cunoaş te rea com poziţiilor şi a com ponen ţi lo r lor, cunoaş te rea folosirii unelte lor, a p a ra te lo r şi in s ta la ţiilor de vopsit , a tehnologiilo r de aplicare p recum şi cunoaşte rea in fluen ţe i t e m p e ra tu r i i şi u m id i tă ţ i i m ediului încon ju ră to r .

3 . DEFECTE CARE APAR DUPA USCAREA PELICULEI

Uneori, s c u r t t im p d u p ă aplicarea com poziţiilor de v o ps it , a p a r pe peliculă o serie de defecte cum s î n t : p u te re slabă de acoperire, p ie rde rea luciului, nead e ren ţă , rez is ten ţă redusă , aspec t g ranulos, ap a r i ţ ia porilor, peliculă sfărîmicioasă, băşici, c răp ă tu r i , exfolieri, apa r i ţ ia rug in ii etc.

a) P u te re slabă de acoperire. Cauzele acestu i defect s în t u r m ă toa re le ;

— folosirea une i com poziţi i foa r te d i l u a t e ;— folosirea p ă r ţ i i de deasup ra a une i com poziţi i neom ogeniza te

d in v a su l în care s-a p ă s t r a t , av înd un p ro cen t m ai mic de p i g m e n t ;


— aplicarea com poziţie i în s t r a tu r i p rea s u b ţ i r i ;— aplicarea com poziţie i în încăperi cu o t e m p e r a tu r ă d« peste

-j-25°C, care le fluidifică la m ax im un .b) Pierderea luciului. M ătu irea peliculei p oa te avea m ai m u l te cauze

şi a n u m e :— aplicarea com poziţie i pe o su p ra fa ţă de lem n sau tencu ia lă gle-

tu i tă n e g ru n d u i tă sau g ru n d u i tă insufic ient cu g ru n d de îm bibare sau pe un g ru n d insufic ien t u s c a t ;

— aplicarea com poziţie i pe o su p ra fa ţă u m e d ă ;— folosirea unei com poziţii cu c o n ţ in u t e x ag e ra t de d i luan t sau cu

d iluan t nep o tr iv i t .c) Aderenţă slabă. Cauzele care p roduc acest defect s î n t :— aplicarea com poziţie i în s t r a tu r i p rea groase ;— aplicarea compoziţiei pe o su p ra fa ţă u m e d ă ;— aplicarea com poziţie i p e o su p ra fa ţă p ă t a t ă cu grăsim e sau cu

uleiuri m inera le ;— aplicarea com poziţie i de acoperire pes te u n g ru n d de îm bibare

p rea usca t (ap lica t de m ult) .d) R ezistenţă insuficientă a pelieulci. O bţinerea unei pelicule de

acoperire a sup rafe ţe lo r cu o d u r i ta te insufic ientă este ca u z a tă de :— aplicarea com poziţie i de acoperire pe un s t r a t de g rund an tico ros iv

sau de îm bibare insufic ient u s c a t ;— aplicarea com poziţie i de acoperire pe un s t r a t de g ru n d a n t i

corosiv sau de îm b iba re m u rd a r .e) Aspect granulos. Acest a sp ec t rezu ltă d in u rm ă to a re le cauze :— aplicarea unei com poziţi i insufic ient f reca te ;— înglobarea în compoziţie de fă r îm itu r i de coajă de vopsea, fo rm a tă

Ia su p ra fa ţa v a su lu i în care s-a p ă s t r a t ;— aplicarea com poziţiilor în tr-o a tm osferă de fum, de gaze sau

de p r a f ;— aplicarea compoziţiei de acoperire peste o su p ra fa ţă cu scam e

de bum bac , p ro v en i te în u m a ştergerii aceste ia d u p ă şlefuire.f) Apariţia porilor. Acest defect care apare d u p ă uscarea peliculei

rezu ltă din u rm ă to a re le cauze :— aplicarea com poziţie i pe u n su p o r t um ed ;— execu ta rea lucrărilor de vopsito rie sub ac ţ iu n ea razelor so la re

sau în ap rop ie rea une i surse de că ldură ;— aplicarea compoziţiei p e o su p ra fa ţă de lemn insuficient g ru n d u i t

cu g rund de îm bibare .g) Peliculă sfărîmicioasă. Acest defect se da to re ş te u rm ătoare lo r

cauze :


— lacul folosit are un co n ţ in u t prea m are de răşină ;— pelicula, insuficient usca tă , a fost expusă la in tem perii.h) Băşici A p ar pe peliculă produse de u rm ă to a re le c a u z e :— su p o r tu l de lem n nu a fost suficient de b ine u s c a t :— ap licarea com poziţie i s-a făcu t pe t im p de cea ţă sau ploaie ;— d u p ă ap licarea compoziţiei, peliculele au fost expuse im ed ia t

la că ldu ră sau la soare ;— p rezen ţa p ică tu r i lo r de ap ă în aerul com p rim at , folosit la p u l

ve r iza rea compoziţiei.i) Crăpături. A pariţ ia lor pe su p ra fa ţa peliculei p rovine d in u r m ă

toare le cauze :— aplicarea com poziţi i lo r în s t r a tu r i groase ;— aplicarea ch itu r i lo r în s t r a tu r i groase ;— uti l iza rea în com poziţie a u n u i exces de sicativ ;— uscarea se face în tr -u n m ediu cu gaze de ardere ;— alegerea nep o tr iv i tă a vopselelor sau a lacurilor.j) Exfolieri. Pelicula se desprinde de pe su p o r t din u rm ă to a re le

cauze :— aplicarea com poziţie i pe un s t r a t de vopsea ex is ten t, care nu a

fost p r e l u c r a t ;— ap licarea com poziţie i pes te u n su p o r t de lemn cu o u m id i ta te

m a i m are de 12% , sau pes te o su p ra fa ţă cu m u c e g a i ;— u ti l iza rea ch itu lu i d irec t pe lem n fă ră o p rea lab ilă g rundu ire

a acestu ia cu g ru n d de îm bibare.1) Apariţ ia ruginii. Aplicarea compoziţiei pe o su p ra fa ţă m eta lică

p re g ă t i tă insufucient, face ca, d u p ă uscare, pelicula să fie s t ră p u n să de rug ină şi exfoliată.

E v i ta r e a apar i ţ ie i defectelor, en u m era te m a i înain te , se face prin e lim inarea în pr im ul r înd a cauzelor care le p rovoacă şi apoi şi a re s pec tă r ii procesului tehnologic de execuţie. R areo r i unele defecte s în t cau za te de com poziţi i p re p a ra te n eco respunză to r de fabricile de sp e c ia li ta te .

R em edierea propriu-zisă a defectelor a p ă ru te d u p ă uscarea pe liculelor nu este recom andab ilă , deoarece, p rac t ic , locurile r e p a ra te v o r răm în e vizibile.

CULORILE ÎN TEHNICA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

C AP IT O L U L V I I I

N a tu ra a rea l iza t m in u n a te a rm onii de culori ca re au in f lu e n ţa t în to a te t im purile , sub aspect psihologic, v ia ţa omului, iar sub asp ec t fiziologic, procesele sale v itale .

Culorile însufleţesc, n u a n ţe a z ă şi scot în ev iden ţă formele şi c o n tu ru rile, porţiun ile lum inoase şi u m b r i te ale obiectelor din ju ru l nostru .

E fec tu l coloristic in f luenţează s ta re a de sp ir i t a om ului la locul de m uncă, în locu in ţă , în edificiile de cu ltu ră , spectacole şi sport , în am b ia n ţa s trăz i i etc.

L a f in isarea construc ţii lo r , a t î t în in te r io r c ît şi la ex te r io r t rebu ie să se ţ in ă seam ă la alegerea com poziţiilor de acoperire nu n u m a i de n a tu ra lor ci şi de consideren te este tice d e te rm in a te de culoare.

Culorile însă nu t reb u ie ap lica te la în tîm plare , ele t reb u ie alese d u p ă criterii bine precizate, care au în vedere fu n c ţ io n a l i ta te a încăperilor, efectele acestora d in p u n c t de vedere fiziologic şi psihologic a sup ra omului şi rea lizarea unei a rm onii în in te r io r în tre co loritu l e lem ente lor de construc ţii şi obiectelor d in încăperi, ia r la exterior, în tre co loritu l peisajului n a tu r i i în care este a m p la sa t edificiul şi cel al construc ţi i lo r din zona respec tivă .

Z ugravulu i şi v ops ito ru lu i îi t reb u ie u n s im ţ d ezv o l ta t al f ru m o sului, cu n o ş t in ţe teh n ice a v a n sa te şi o ex per ien ţă în de lunga tă p e n tru a com bină culorile cu pricepere şi a le aplica în m od corespunzător, în felul acesta zu g rav u l şi vop s i to ru l îm bină u t i lu l cu frum osul d înd construcţii lor u n aspec t p lăcu t şi a t răg ă to r . P r in cunoaş te rea aplicării Ştiinţifice a culorilor, a efectelor lor v izua le şi a îm binării lor arm onioase se realizează in te r ioa re şi ex te r ioa re frum oase.

1. NOŢIUNEA DE CULOARE

Culoarea este o senzaţie a och iu lu i şi t o to d a t ă p ro p r ie ta te a u n u i corp de a fi colorat. Aceste două fenom ene însă dep ind to ta l de un a l treilea fenom en care este lum ina. î n în tuneric nu ap a re nici senzaţia cromatică şi nici cu loarea corpurilor.

350 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

P e n t ru a înţelege însă no ţ iu n ea de culoare es te necesar să se cunoască fenom enul luminii, deoarece cauza senzaţie i de culoare t reb u ie c ă u ta tă în n a tu ra luminii.

2 . NOŢIUNEA DE LUMINA

L u m in a este o oscilaţie e lec trom agnetică , a cărei ca rac ter is t ică es te frecven ţa sa, adică n u m ă ru l de v ib ra ţ i i pe secundă. D is ta n ţa în tre d o u ă oscilaţii succesive se n um eş te lungime de undă.

Lungim ile de u n d ă cunoscu te alcătuiesc u n dom eniu v a s t de rad ia ţ i i e lec trom agnetice fiind cuprinse în tre 10“9 şi IO10 microni.

a) Spcctrul vizibil. D in în treaga aceas tă gam ă de lungimi de u n d ă d o a r o b a n d ă foarte îngustă de rad ia ţ i i este reze rva tă ochiului omenesc, cuprinsă în tre 0,4 şi 0,8 microni, den u m it şi spectru l vizibil. Dincolo de aceste limite, ochiul nos tru nu m ai percepe nimic.

Sub 0,4 m icroni se găsesc regiunile de rad ia ţ i i u ltrav io le te , care au o ac ţ iune chimică d irec tă a su p ra un o r su b s tan ţe , rad ia ţ i i X , u t i l iza te în radiologie, rad ia ţ i i y şi cosmice. în p a r te a superioară a spec tru lu i vizibil, la lungim i de u n d ă m ai m ari de 0,8 microni, se află dom eniu l radiaţiilor infraroşii, cu im p o r ta n te efecte te rm ice , apoi dom eniul m icroundelo r u t i l iza te în te lev iz iune şi, în fine, regiunea u nde lo r radio.

b) Surse lum inoase. L u m in a este emisă de surse lum inoase n a t u rale sau artificiale. P r inc ipa la sursă lum inoasă n a tu ra lă o consti tu ie soarele. P e n t ru nevoile sale însă om ul şi-a c rea t de-a lungul t im p u r i lo r surse artificiale lum inoase ca-: opaiţu l, lum inarea , to r ţa , lam p a cu gaz, becul electric, lam p a cu neon etc.

c) Descompunerea lum inii (dispersia). L u m in a se p ropagă în linie d reap tă . D acă însă raza de lum ină este ob liga tă să s t r ă b a tă două medii diferite (de exem plu sticlă şi aer), ea se a b a te de la d ru m u l d rep t , frîngîndu-se. Această fr îngere a razelor de lum ină se num eşte refracţie. D a to r i t ă acestu i fenom en s-a p u tu t c o n s ta ta că lum ina a lbă nu este u n i ta ră sub aspec tu l compoziţiei. N ew to n (1643— 1727,) este acela ca re a lă m u r i t com poziţia luminii a lbs pe b aza descom punerii sale p r in tr-o prism ă.

D acă pe o p r ism ă de sticlă cade u n fascicul de lum ină albă, t r a - ve rs înd -o aceas ta se re f rac tă (fig. 158 de la sfîrşitul cărţii) , descom- pun îndu-se într-o succesiune de c u l o r i : roşu, portocaliu , galben, verde , a lbas tru , indigo şi v io let. Acestea s în t culorile spec tru lu i vizibil iar f enom enu l apariţ ie i lor consti tu ie dispersia luminii.


Cele ş a p te culori ale spec tru lu i s în t considera te culori fundamentale sau culori pure, înscriindu-se în spec tru l rad ia ţ i i lo r e lec trom agnetice astfel ( tabelu l 48) :

Tabelul 48

C oloarea L im ite (nm)1 M ărim ea dom eniu lu i (nm)

Violet 400 - 435 35Indigo 4 3 5 -4 6 0 25A lbastru 46 0 -5 0 0 40Verde 5 0 0 -5 6 5 65Galben 56 5 -5 9 5 30Portocaliu 59 5 -6 1 5 20Roşu 6 1 5 -8 0 0 185

*) 1 nm (nanom etru)=10~9 m = 1 mjx (milimicron).

Din ta b e l reiese că la culorile pu re nu corespund a n u m ite lungim i de undă , ci a n u m ite dom enii de lungim i de undă.

d) Recom punerea lum inii albe. D acă spec tru l o b ţ in u t prin dispersie în loc să fie p ro iec ta t pe un p a ra v a n (v. fig. 158), este obliga t să t r a verseze o a doua pr ism ă identică cu p rim a, însă a şeza tă invers, rad ia ţ i i le suferă o nouă refrac ţie d a r de sens opus primei, ob ţin îndu-se din nou lumina albă.

Acelaşi lucru se realizează p rin experien ţa cu n o scu tă sub denum irea de „discul lui N ew ton". Discul, din car ton , este îm p ă r ţ i t în şap te sectoare , fiecare colora t cu c îte o culoare fu n d am en ta lă . P r in ro t irea acestu ia în ju ru l axulu i său cen tra l , la o a n u m i tă v iteză şi d a to r i tă pers is ten ţe i imaginilor pe re t in ă se ob ţine re z u l ta n ta celor şap te culori sup rapuse , care dau senza ţia de alb.

L um ina albă se m ai ob ţine şi p r in recom punerea a c îte două rad ia ţ i i de o a n u m ită culoare. Astfel, se acoperă cu o d ia fragm ă (fig.159) o p a r te din spec tru care iese d in prism ă, de exem plu cu loarea galbenă, lăsînd ca res tu l spectrului să fie co n cen tra t cu a ju to ru l unei lentile pe u n ecran. Culoarea ca re se ob ţine nu este o culoare m ix tă nedefin ită ,c i o cu loare p u ră , în cazul exem plu lu i considera t : a lbastru-violet. A ceas tă culoare se nu m eş te culoa- r ea complementară a ga lbenului. Ambele culori

Fig. 159. Naşterea culorii complemen

tare :1 d i a f r a g m ă ; 2 —

l e n t i l ă ; 3 — e c r a n .

352 Culorile in tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

c o m p lem en ta re reu n i te d au din nou cu loarea albă, deoarece însum ează to a te lungimile de u n d ă ale spectru lu i.

în ta b e lu l 49 s în t ind ica te culorile co m plem en ta re care, d acă se com pun , dau lum ina albă.

Tabelul 49

P a r te a su p rim a tă d in spectru RoSu P ortoca liu G alben Verde gălbu i Verde

Culoareacomplementa ră

Verde-albăstrui

A lbastru Vlolet-albăstrul

Violet Purpuriu

P ra c t ic com punerea culorilor com plem en tare se p o a te dem ons tra a s t f e l : pe o m asă se aşază de exem plu in poziţia din fig. 160 o foaie de h îr t ie roşie şi u n a v e r d e ; dacă la mijlocul d is tan ţe i ca re le d e sp a r te se

ţ in e v e r t ica l o p lacă de sticlă, în aşa fel încît cele două foi să fie v ă z u te sim u lta n — u n a d irect, ia r cea la ltă p rin reflexie — la p u n c tu l de su p rap u n e re ale celor două imagini, se ob ţine senza ţ ia de alb.

Ceea ce s-a a r ă t a t m a i înain te , se referă n u m a i la su p rap u n e rea rad ia ţi i lo r co lo ra te care com pun lum ina albă şi nu la am estecul de p igm enţi, din care rezu ltă n u a n ţe de culori care se apropie de u n a sau de cea la l tă culoare, în func ţie de p ro p o r ţ ia care ex is tă în tre p igm en ţi i folosiţi.

Culorile pu re ale spec tru lu i se p o t a ra n ja în fo rm a de cerc, ale căru i sec

to a re co lo ra te sîn t astfe l s i tu a te înc ît culorile co m p lem en ta re perechi se găsesc u n a în fa ţa alteia.

L a com binarea culorilor spectrale a lb as tru şi roşu se form ează o g ru p ă de culori de trecere, aşa n u m ite culori purpurii , care dacă se adaugă la culorile spectra le se po t închide to a te în tr -un inel n u m it cercu l de culori, a ră t în d u -se astfel trecerea t r e p t a t ă de la o culoare la a l ta ("fig. 161 de la sfîrşitul cărţii)!

Fig. 160. Compunerea culorilor complementare :

1 — h îr tie r o ş ie ; 2 — h îr tie v e r d e ; 3 — g e a m ; 4 — l u m i n a a l b ă c o m

p u s ă .


e) Culoarea corpurilor. în lum ea încon ju ră toa re se c o n s ta tă p rezen ţa unei d ivers i tă ţ i de corpuri, unele colorate, altele incolore, unele t r a n s paren te , altele opace etc. D u p ă observaţii le şi teoriile emise, cu loarea se consideră ca un fenom en de abso rb ţie a luminii. P e n t ru explicare se face u .m ă to a r e a exemplificare. î n d rum ul fascicului de lum ină albă spre pri.-mă se in terca lează u n geam colorat în ve rde (fig. 162). Pe ecran

3

Fig. 162. A b so rb ţia lu m in ii :1 — s u r s a d e l u m i n ă ; 2 — g e a m c o l o r a t v e r d e ; 3 — p r i s m ă ;

4 — e c r a n .

se obţine u n spec tru d iscontinuu, cu dungi negre, m a i m u lt sau m a i puţin intense, p lasa te pe locurile de Unde lipsesc radia ţi i le roşii. D acă

se în d epăr tează geam ul colora t din calea fasciculului alb de lum ină , r e a pare rad ia ţ ia roşie, ia r spec tru l devine din nou conţinuu .

Din aceas tă experien ţă reiese că din fasciculul de lum ină albă, care conţine to a te radiaţiile , a u fost re ţ in u te de geam , adică absorb ite , radiaţiile culorii co m p lem en ta re (roşie) culorii geam ulu i (verde). Deci corpurile au peop r ie ta tea de a absorb i o p a r te d in lum ina care cade pe ele şi an u m e radiaţiile com plem en ta re . D acă un obiect de culoare verde este i lu m in a t cu un bec electric de culoare roşie, apare de culoare neagră. F enom enu l se explică p r in fă tu l că ob iectul de culoare ve rde a absorb it com plet rad ia ţ i i le roşii (com plem en ta re celor verzi), ia r ochiul n e prim ind nici o rad ia ţie reflec tată de pe corp, îl vede de culoare neagră .

Corpurile, în a fa ră de p ro p r ie ta tea de a absorbi, to ta l sau par ţ ia l , lumina au şi c ap ac i ta tea de a o reflecta sau de a o lăsa să t re a c ă prin ele.

U n corp t r a n s p a re n t apa re colorat în cu loarea com plem entară celei pe care o absoarbe şi p e n t ru care este deci opac. D acă nu are

loc nici o ab so rb ţ ie , corpul este t r a n s p a re n t şi incolor.• Un corp opac a p a re co lora t în cu loarea pe care o reflectă şi care

este com plem en ta ră celei absorbite .


D acă u n corp reflectă in tegra l to a te radiaţiile , el a p a re opac, de culoare albă ; dacă, d im po tr ivă , absoarb’e to a te radiaţiile , corpul ap a re opac, de cu loare neagră .

Corpurile, în m od norm al, absorb d eo d a tă m a i m u lte rad ia ţ i i , v e cine ca spec tru şi, de asem enea, reflectă s im u ltan o a l tă serie de radiaţii . Acestea s în t recep ţiona te de ochi sub form a unei m u lt i tu d in i de n u a n ţe şi to n u r i ale culorilor fundam enta le .

Culorile, în general, p o t fi g ru p a te în două categorii şi an u m e : în culori cromatice, care cuprind cele şap te culori fu n d am en ta le ale spect ru lu i şi în culori acrom atic , adică necolorate, care cuprind culorile negru şi alb cu tonu r i le in te rm ediare de gri.

f) Lum inozitate. P r in lum inoz ita te se înţelege aspectu l s t ră lu c i to r sau m a t al unei culori, care este d irec t p rop o r ţ io n a l cu pu te rea de re flexie a rad ia ţ i i lo r de pe su p ra fa ţa culorii respective.

Cu cît p u te rea de reflexie a unei culori scade cu a t î t aceas ta devine m ai palidă, m ai ştearsă .

Culorile, la care radiaţiile s în t ref lec ta te to ta l sau în cea m a i m are p a r te (circa 75% ), se consideră „clare“ ia r cele, la care radia ţi i le s în t reflectate în tre 50% şi 75% , se consideră „palide", ia r ce le sub 5 0 % , se consideră „şterse" sau „m urdare" .

g) N uanţă . D acă la o culoare c rom atică se adaugă o a n u m ită c a n t i t a t e de a l tă culoare crom atică vecină, se ob ţin culori ap rop ia te de prim a. P r in am estecarea m a i m u l to r culori în p roporţ i i s tabilite , r e zu ltă nuan ţe le respective. P r in var ierea proporţ i i lo r am esteculu i po t rezu lta o v a r ie ta te de n u a n ţe ale aceleiaşi culori, a că ro r l im itare este im pusă d o a r de p u te rea de percepere a ochiului omenesc. De e x e m plu : dacă se am estecă roşu cu a lbas tru , în c a n t i tă ţ i diferite, se ob ţin nu an ţe le indigo, pu rpu riu , ca rm in etc. Iu func ţie de c an t i tă ţ i le folosite la am estecarea culorilor galben cu a lb as tru se ob ţin nu an ţe , care trec de la ga lben-verzu i la verde, ea însăşi o culoare p u ră . p înă la verde- a lbăstru i.

Folosind cu pricepere am estecul de cu 'o r i se po t ob ţine n u a n ţe care să corespundă tu tu r o r cerin ţe lor şi nevoilor.

h) Ton. D acă se adaugă la cu loarea c ro m a t ic ă sau la o n u a n ţă de o a n u m ită lum inoz ita te o oarecare c a n t i ta te de culoare ac rom atică ("gri) de aceeaşi lum inozita te , se observă o s lăbire a nuan ţe i culorii c ro m atice . Cu c î t se adaugă m ai m u ltă cu loare ac ro m atică la o culoare crom atică , cu a t î t aceasta din u rm ă se v a deosebi m a i m u l t de p rim a. Culorile c rom atice şi nu an ţe le lo r au deci, ca şi culorile ac rom atice o p ro p r ie ta te principală , tonu l . T onu l unei culori sau n u a n ţe p oa te fi


o b ţ in u t p r in am estecarea unei culori pu re sau a unei n u a n ţe de cu lo a re cu negru sau cu alb. De exem plu : dacă se am estecă roşu p u r cu o p a r t e din ce în ce m ai m a re de negru se observă o închidere a culorii s p re tonu ri de b r u n închis. D acă se am estecă roşu cu alb rezu ltă roz.

Cunoaşterea acestor proprietăţi şi priceperea de a le deosebi u ş u rează m ult m unca zugravului şi a vopsitorului, a tît în ceea ce priveşte am estecul culorilor, c ît şi la întrebuinţarea lor la zugrăvirea şi vopsirea diferitelor încăperi şi elem ente. La realizarea unei com poziţii colorate de zugrăvit sau vopsit, se v a căuta în primul rînd să se obţină nuanţa cerută iar apoi se va potrivi t o n u l:

i) Colorarea peliculelor prin pigm enţi. P e n t ru realizarea u n o r p e licule colorate în n u a n ţa şi to n u l ales, se folosesc p igm enţii co respunzători, sub form a de pulbere, a n m es teca ţ i în com poziţia respectivă în ca n t i tă ţ i b ine p rec iza te p r in re ţe te . A şad a r p rin am estecarea g r a n u lelor de pulbere, colorate, se ob ţine în com poziţie n u a n ţa şi to n u l dorit .

Compoziţia ap l ica tă pe o su p ra fa ţă su p o r t în tr -u n s t r a t sub ţire se tra n s fo rm ă în tr-o peliculă solidă.

S upra fa ţa fiind lu m in a tă de o sursă lum inoasă, u n fascicul de l u m ină a lbă p ă t ru n d e în peliculă şi apoi se reflectă a jung înd în ochiul observa to ru lu i colorată.

Care este fenom enul care produce în ochi senzaţia culorii peliculei? P e n t ru a înţelege acest fenom en se face u rm ă to a re a experien ţă : Dacă se pune u n g e a m

albastru peste u nu l galben (fig. 163) şi se pr iveş te prin geam uri se v e de culoarea verde. Acest lucru se explică a s t f e l : geam ul a lbas tru absoarbe culorile roşu şi galben, d a r lasă să t reacă v e r dele şi violetul slăbite, ia r a lbas tru l c o m p le t ; geam ul galben care se găseşte în fa ţa lui absoarbe culorile a lbas tru şi violet. iar în m ă su ră {m ai mică este t r a n s p a re n t pen tru culoarea verde.Deci colorarea se. b azea

356 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?

ză pe abso rb ţia selectivă p rin m ai m u lte m edii colorate, co n s t i t u i n d u n am estec n u m it substracliv.

în aceas tă categorie se încadrează com binarea prin am es teca re a culorilor la lucrările de zugrăveM şi vopsitorii . A m estecul de do i p ig m enţi , de exem plu ga lben şi a lbas tru , în tr -ocom poziţie a p l ic a tă su b form ă de peliculă ( s t r a t sub ţire ) pe o s u p ra fa ţă supo r t , v a da loc la u rm ă to ru l fenom en : lum ina albă care cade pe peliculă t rece p r in g r a nulele a lb as tre şi este re f lec ta tă în in te r io ru l s t r a tu lu i de granule le galbene, sau tre c e prin granu le le galbene şi este re f lec tată de g ranu le le a lbastre . î n am bele cazuri raza de lum ină în a in te de a a junge la s u p ra fa ţă , nu m oi conţine decît cu loarea verde (fig. 164). Razele care s în t

@ AlbastruFig. 164. A m esteca rea , su b s trac tiv ă de cu lori în tr -u n s tra t

p ig m en ta t.

absorb ite de am estec nu ac ţionează asupra ochiului. Pa r t icu le le galbene absorb o p a r te din raze, lăsînd să t reacă num ai razele galbene, portocalii şi v e r z i ; razele care au t r e c u t , cad pe part icu le le a lbastre , care absorb la r îndu l lor pe cele ga lbene şi portocalii , lăsînd să t re a c ă n u m a i cele verzi. L u m in a albă, care a t r e c u t prin par t icu le le a lbastre , este ab so r b i tă de par ticu le le galbene în a fa ră de razele verzi. Ca u rm a re a m e s te cul v a reflecta n um ai raze v e rz i cu un oarecare adaos de raze albe reflectate de sup rafa ţă .

L a un am estec su b s trac t iv al culorilor, principalele culori din care se p o t ob ţine p rac tic m a jo r i ta te a culorilor c rom atice s î n t : roşul, a l b as tru l închis şi galbenul.

Com bin înd culorile princ ipa le p r in m e to d a su b s trac t iv ă , se pot ob ţine a lte culori, a s t f e l : po r toca liu ('roşu + galben), ve rde ("galben-j- a lb a s tru închis), v io let (a lb a s t ru închis-f-roşu), care se num esc culori com bina te .


D acă se face u n am estec s u b s t ra c t iv din d iferite culori, a t i t p r in cipale c ît şi com bina te , în d iferite proporţ i i , se ob ţ in e un m are n u m ă r de nuan ţe .

P e n tru rea lizarea d iferite lor to n u r i ale com poziţi i lo r adică p e n tru deschiderea sau înch iderea culorilor se folosesc p igm en ţi i albi şi, re s pectiv, negri.

P r in cu n o aş te rea legilor de am es teca re şi p o tr iv ire a culorilor şi nuan ţe lo r co m p o z i ţ i lo r de z u g ră v i t şi a celor de vopsit , se reuşeşte să se ob ţ in ă cele m a i p o tr iv i te com bina ţi i de culori, n u a n ţe şi to n u r i pen tru fin isarea sup ra fe ţe lo r construc ţi i lo r .

Se ob ţin , p r in u rm are , o m u lţ im e de n u a n ţe şi p e n t ru fiecare n u a n ţă o v a r ie ta te de to n u r i . P e n t ru nevoile p ic turii , zugrăvelii şi vopsito r ie i s-au s tab i l i t p rac t ic 72 de n u an ţe . F iecare n u a n ţă a m e s teca tă în p ro porţii crescînde cu alb dă to n u r i g ra d a te deschise, ia r cu negru dă to n u r i g ra d a te închise. S-au lu a t zece to n u r i deschise şi zece închise, în to t a l douăzeci to n u r i din fiecare n u a n ţă . S-a în to c m it u n tab lo u , n u m i t m odelar de culori, cu cele 72 de n u a n ţe şi 1 440 to n u r i , în to ta l 1 512 t ip u r i de „culori" diferite, n u m ă r foa r te c u p r in z ă to r p e n t ru nevoile picturii , ale zugrăvelii şi vopsitorie i , ori c ît de p re ten ţ io a se a r fi ce r in ţe le în aceas tă p r iv in ţă . ‘

R ep rezen ta rea lor s-a făcu t pe un cerc de culori, îm p ă r ţ i t în 72 de sectoare. C en tru l cercului este alb, f îşia de m arg ine neagră . S u p ra fa ţacercului de la c e n t ru l alb la fîşia neagră s-a îm p ă r ţ i t în 21 fîşii con centrice. P e fîşia d in m ijoc, la f iecare sector, se aplică cele 72 n u a n ţe alese, în tr-o succesiune p o tr iv i tă a gradaţiilor. De la coroana circulară din mijloc spre cen tru , n u a n ţa se desch ide t r e p t a t cu alb ( tonuri deschise) p în ă la alb cu ra t , ia r spre periferie se înch ide t r e p t a t cu negru (tonuri închise) p înă la negru p u r (fig. 165). F iecare to n se n u m e ro tează cu un n u m ă r de ordine, în to ta l 1 512 num ere. F iecare num ăr , reprezin tă deci • n u a n ţa culorii şi tonu l respectiv .

De obicei la lucrările de zu g ră veli şi vopsitorie se foloseşte un

Nuonfa

Negru

Fig. 165. Sector cu 'o nuanţă de culoare şi 20 tonuri gradate de

la alb la negru.


m odela r cu u n to ta l de 200 n u a n ţe şi tonu ri , care s în t sufic iente p e n tru cele m ai p re ten ţioase cerinţe.

3 . PROPRIETĂŢILE CULORILOR

P e n t ru culorile percepu te de ochiul omenesc se po t indica o serie de proprie tă ţ i .

a) Culori calde şi eu lon reci. în m od conven ţiona l culorile s p e c t ru lui se îm p a r t în două g rupe : calde şi reci.

P r in culori calde se înţeleg acele culori care p roduc senzaţia de cald, ap rop iindu-se de cu loarea focului. D in culorile calde fac p a r te cele roşii, portocalii, galbene şi cele ap ro p ia te de acestea.

Culorile care se apropie de cu loarea gheţei, apei, a am urgu lu i etc ., fac p a r te d in culorile reci. Acestea s î n t : a lb a s tru închis, a lb a s t ru - verde , a lb asr tru -v io le t şi cele s i tu a te a p ro ap e de cu loarea a lb a s t ră .

Celelalte culori in te rm ed ia re fac p a r te din culorile calde, sau reci d u p ă cu loarea princ ipa lă care p redom ină în ele.

b) Contrastul culorilor. D acă se privesc două culori vecine, se v a observa că se in fluenţează reciproc. De exem plu : dacă lîngă o dungă roşie se t ra sează şi u na galbenă, se observă la îm b in a re că du n g a roşie se apropie de cu loarea vio letă , ia r cea ga lbenă de cu loarea verde . Această sch im bare a n u a n ţe lo r culorilor în sectoarele care v in în a t ingere se nu m eşte contrast de margine.

D acă pe o foaie de h îr t ie a lbă se p u n e un p ă t r a t t ă i a t d in tr-o h îr t ie roşie şi se p r iveş te fix t im p de 20 secunde, ia r apoi se m u tă p r i v irea pe su p ra fa ţa albă, se observă că pe aceas ta a p a re p e n tru u n scu r t t im p aceeaşi im ag ine ca form ă, însă de culoare verde . D in experien ţă s-a c o n s ta ta t că în m a jo r i ta te a cazurilor, culorile imaginilor, care ap a r succesiv, s în t culori co m p lem en ta re la cu loarea p r im ei imagini.

A ceastă m odificare a culorilor percepu te de ochi se nu m eş te contrast succesiv de culori.

D acă două p ă t ră ţe le gri de acelaşi to n se pun , u n u l pe o h îr t ie â lbă şi celăla lt pe o h îr t ie neagră , se observă că p ă t ră ţe lu l a şeza t I pe fondul negru a p a re cu u n to n m a i deschis decît cel aşezat pe fondul alb. C o n tras tu l la care se sch im bă to n u l culorii se n u m eş te contrast de luminozitate.

C unoaşte rea fenom enelor de c o n tra s t al culorilor este fo a r te im p o r t a n t ă la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii. E a v ine de exem plu în a ju to ru l zug ravu lu i la alegerea culorii şi n u a n ţe i respective p e n tru zug răv irea încăperilo r vecine, astfel ca la t rece rea d in tr-o încăpere în a l ta , fenom enul con tra s tu lu i c rom atic să nu influenţeze nega tiv


perceperea d iferite lor culori, ci d im p o tr iv ă să scoa tă 111 ev iden ţă c o m b inarea lor reuşită .

Culoarea dung ilo r de sepa ra ţ ie a două su p ra fe ţe zu g răv i te în culori diferite treb u ie astfel aleasă ca să în lă tu re fenom enu l con tra s tu lu i de margine.

c) Culorile din punct de vedere spaţial. S-a o b se rv a t că unele obiecte a fla te în acelaşi p lan a p a r to tu ş i în p lan e diferite, dacă s în t co lora te diferit. A s t f e l : dacă pe o foaie de h îr t ie neag ră se a şază niş te b u că ţ i ro tu n d e de h îrtie , co lo ra te unele în gr i şi a lte le în roşu şi se privesc cu a ten ţie , v o r ap ă re a cele co lo ra te in roşu m a i ap ro p ia te , iar cele colora te în gri m a i d e p ă r ta te .

în general culorile calde şi t a r i p a r m ai ap ro p ia te , iar cele reci şi slabe m ai d e p ă r ta te dec ît în rea l i ta te . D e asem enea, obiectele co lora te în culori calde p a r m a i m ar i decît obiectele de acelaşi fel co lora te în culori reci. A tu n c i c înd se c a u t ă să se p u n ă în ev id en ţă un desen co lorat, v a t r e b u i astfel aleasă cu loarea fondu lu i ca desenul să iasă în relief. L a zug răv irea încăperilo r este ind ica t să se ţ in ă seam ă deci de an u m ite p ro p r ie tă ţ i şi a n u m e : p e n tru ca o cam eră să p a ră m are , v a t re b u i zu g ră v i tă în tr-o cu loare rece, ia r p e n t ru ca o încăpere să p a ră m ai îna ltă , pere ţ i i s e v o r zu g răv i într-o culoare caldă şi p lafonul într-o culoare rece.

d) Aspectul de „pondere" a culorilor. P r iv in d două cercuri, color a te ca în fig. 166, se creează im pres ia că cel d in s t în g a are „stab il i ta te" , iar cel din d re a p ta t in d e să se rostogolească.

____ _____ CuloareCuloare / \ • _ /nchisădeschjşă

___ Culoare

Culoare■închisă

Fig. 166. Aspectul de „stabilitate mecanică*1 a culorilor.

A ces t?a sp ec t de „pondere" sau „s tab i l i ta te m ecanică" a culorilor este im p o r ta n t la zugrăv irea sau vopsirea suprafe ţe lo r pe po rţ iun ile u n d e se întîlnesc două culori diferite. D e exem plu : la zug răv irea p e reţi lor unei încăperi în două culori, p a r te a de jos se execu tă de obicei cu o cu loare închisă, ia r p a r te a de sus cu o culoare m ai deschisă, e a să nu se p ro d u că o im presie de „apăsare".

360 Culorile in tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

T otuş i nu este exclueă o co m b in a re inversă a culorilor care, fo losite în tr -u n ra p o r t p ondera t , să dea un aspect de echilibru arm onios, reuş it şi p lăcu t. Astfel p riv ind t re i d rep tu n g h iu r i aşezate vertica l, a că ro r p a r te superioară este v o p s i tă în negru, iar cea inferioară în gri, în p ropo rţ i i d iferite (fig. 167), ochiul este im pres iona t diferit. în »:ri-

Fig. 167. Echilibrarea culorilor.

m ul d rep tungh i, unde cu loarea neagră p redom ină , se produce senzaţia nep lăcu tă că, cu loarea neagră apasă a sup ra celei g r i ; în al doilea d r e p t unghi, cu loarea neagră apa re ca o bo rdură , ia r în al tre ilea d rep tu n g h i , unde a fost ap lica t un ra p o r t ju s t , adică ex is tă u n echilibru în tre cu lo rile neagră şi gri, com binarea lor produce o impresie v izua lă p lăcu tă .

în consecinţă p e n tru s ta b i l i ta te t reb u ie ap lica te , tonu r i le închise, „culorile grele“, la p a r tea de jos a pereţilor încăperii, ia r la p a r te a de sus şi pe plafon, ap lica t u n colorit uşor, în to n u r i luminoase.

4 . EFECTELE FIZIOLOGICE ŞI PSIHOLOGICE ALE CULORILOR

jF D in cele m a i vechi t im p u r i , om ul a fost a t ra s de culori, încercînd să le descopere ta in a . Culoarea, legată indisolubil de co responden ţa ei n a tu ra lă — lum ina — l-a im pres iona t p e rm a n e n t în cele m ai d i verse m oduri. în epoca n o a s tră efectul coloristic este u n lucru care p reocupă pe fiecare la locul de m uncă , în a m b ia n ţa străzii sau a locuinţei şi în co n ta c tu l cu to t felul de obiecte.

F iecare culoare, în a fa ră de senza ţia care o p roduce de rece sau de cald, de g r e u ta te sau de sp a ţ iu , in f luen ţează în tr-o foa r te m are m ă sură şi s ta rea de spir i t a omului.

Folosind deci cu pricepere- culorile, nuan ţe le , tonuri le şi lum ina se creează condiţi i op tim e de locuit, de m uncă , de s tud iu , de d istracţie , de od ihnă etc.


In cele ce u rm ează se v a a r ă ta in f luen ţa pe care o au culorile m a i des folosite, a t î t a su p ra s im ţu ri lo r c ît şi a su p ra sen tim en te lo r o a menilor.

Culoarea roşie este cu loarea focului şi sîngelui. P ro d u ce en tuz iasm , senzaţia de ca ld ton if ică p u te re a m uscu la ră , intensifică c ircu la ţia a r te r ia lă şi accelerează resp ira ţia . N u se recom andă folosirea ei pe p e reţii d o rm itoa re lo r şi cam erelor de zi, deoarece ir i tă , d is trage a te n ţ ia şi p o a te p roduce insomnii şi coşmare. Se p o a te folosi însă în sufragerii şi pe su p ra fe ţe mici în încăperi de trecere (coridoare, holuri etc).

C uloarea a lb a s t ră este cu loarea cerului şi mării. Trezeşte, d o r in ţa p u r i tă ţ i i şi se tea p e n tru su p ra n a tu ra l . R ep rez in tă pacea şi ca lm ul. E s te cu loarea od ihn itoare . Se reco m an d ă p e n tru încăperi d e s t in a te odihnei. Cînd a lb as tru l se închide în to n cu negru produce senza ţia tr is te ţi i , ia r c înd se deschide cu alb produce senza ţia dep ă r tă r i i şi i n diferenţei. N u an ţe le de a lb as tru produc în general senzaţia de rece. Se foloseşte în încăperi calde şi însorite.

Culoarea ga lbenă este cu loarea care rad iază lum ina, t rezeş te ochiul, înviorează şi fortifică s is tem ul nervos, d înd o impresie de m a tu r i t a t e Se recom andă folosirea unei culori galbene clare, luminoase, în în c ă peri în tunecoase. T rebuie ev i ta tă culoarea ga lben p rea deschis deoarece se prăfuieşte .

Culoarea v e rd e este cu loarea na tu rii . E s te liniştitoare, ca lm ează sp ir i tu l şi od ihneş te ochii. P o a te fi ap lica tă pe pere ţi i încăperii de s tud iu sau pe t a v a n u l dorm ito ru lu i . E s te o cu loare ca lm a n tă d a r îu c a n t i t a t e m are p o a te p rovoca senza ţia de tr is te ţe .

Culoarea v io le t es te cu loarea t r is te ţ i i , a iluziilor, a alegoriei şi a simbolizării. E s te culoarea care a in t r a t în istorie cu sem nificaţia de nobleţe. E s te o culoare a m a tu r i tă ţ i i şi nu a tinere ţi i .

Culoarea portocalie este o culoare ca ldă care răscoleşte şi s t im u lează pe fricoşi şi neho tă r î ţ i . Deşi p a re uneori p u ţ in agresivă, t r a n s m ite to tu ş i o im presie de s ă n ă ta te şi pa to s v i ta l . î n sup ra fe ţe m ari pare du lceagă şi uşor i r i tan tă .

N u a n ţe le de roz încălzesc, s în t vesele d a r fă ră va loare coloristică. E s te o cu loare specific fem inină.

Culoarea a lbă produce senzaţia de cura t . în c a n t i ta te m a re însă devine o cu loare m o no tonă , o rb itoa re şi oboseşte ochii. Se recom andă pen tru încăperi în tunecoase şi ca fond p e n tru cazul c înd se scot în ev id en ţă a l te culori.

O arm onie a culorilor se ob ţine p r in tr-o g am ă redusă de culori, în genera l cu t re i culori, în care cele reci să se echilibreze cu cele calde.


Culorile vii se folosesc pe su p ra fe ţe fo a r te mici. Culorile acrom atice (negru, gri, alb) nu realizează nici lin fel de arm onie, însă sco t în e v i d en ţă a n sam b lu l coloristic. Culoarea neagră con tr ibu ie la ob ţ in e rea efectu lui de c o n t r a s t şi co n s t i tu ie t rece rea de la o culoare v ie la a lta . T rebu ie folosită în c a n t i tă ţ i mici. Culoarea a lbă este ideală p e n tru a scoate în e v id en ţă o culoare vie. G am a to n u r i lo r gri se foloseşte p e n tru a „lega“ a rm o n ia cu lo r i lo r ; scoate în ev iden ţă va loarea tab louri lo r , t a p i ţe r ie i şi d iferitelor obiecte d in încăperi.

î n genera l cunoaşte rea legilor arm onie i p o a te co n s t i tu i d o a r u n în d re p ta r şi u n p u n c t de orien ta re , deoarece, de obicei, su rv in o serie de a l ţ i fac to r i şi a tunc i, de la caz la caz, in te rv e n ţ ia u n o r a n u m ite culori, a re rol să corecteze, să ordoneze sau să accen tueze a n u m ite lucruri .

5 . ALEGEREA CULORILOR

Criteriile de alegere a culorilor s în t v a r ia te şi dep ind de în cad ra rea construc ţie i în a m b ia n ţa n a tu r i i sau u rban is t ică , de d es t in a ţ ia c lă d i rilor, de fu n c ţ io n a l i ta tea încăperilor şi de efectele psihologice şi f iz iologice ale culorilor.

a) Alegerea culorilor pentru faţade. C om poziţia coloristică p e n tru fa ţa d e t re b u ie să ţ in ă seam ă de g ru p a re a clădir ilor în ansam blu , de ev ita rea m ono to n ie i m onocrom e, care este obositoare , p recum şi a va r ia ţ ie i excesive de culori, care face să d ispară c a rac te ru l u n i t a r al cons truc ţie i . D e asemenea, la un com plex de clădiri, t reb u ie să se a ibă în vedere d e s t in a ţ ia clădirii, înă lţ im ile şi legăturile cu celelalte clădiri, a ccen tu l care t reb u ie c rea t în tr -u n a n u m it loc şi d i s ta n ţa de la care es te p r iv i t ansam blu l.

Criteriile de alegere a culorilor p e n tru f a ţa d e se stabilesc a s t f e l :— cu c î t c lădirea este m a i mică, cu a t î t culorile v o r fi m ai vii ;— treb u ie ev i ta te culorile p rea dulci ( t ran d a f i r iu şi liliachiu) ;— a n u m i te p u n c te carac ter is t ice clădirii (orizonta le sau vertica le)

t r e b u ie să se scoa tă în e v id en ţă p rin c u l o r i ;— porţ iun ile re tra se se acoperă cu culori reci, ia r cele de p r im plan

cu culori calde ;— p e n tru scoaterea în ev id en ţă a de ta li i lo r de a rh i te c tu ră se fo lo

sesc culori v ii pe u n fond m ai liniştit, fă ră să fie to tu ş i d o m in a n te ;— pe su p ra fe ţe m ari n u se folosesc culori t a r i ;— m arile ansam blu ri a rh i tec tu ra le se colorează în n u a n ţe şi to n u r i

p a s te la te care se com ple tează arm onios cu cu loarea spaţii lo r verzi.


b) Alegerea culorilor pentru locuinţe. Coloritul locu in ţe lor t reb u ie ales ţ in în d seam a de rolul încăperilor, de a c t iv i ta te a desfăşu ra tă cu re n t în acestea (cam era de zi, do rm ito r , sufragerie, etc.), de o r ien ta rea lor f a ţă de soare, p recu m şi de a rm on iza rea cu coloritul mobilei, al ţ e s ă tu r i lo r etc. d in in te r io r .

Folosirea u n u i n u m ă r p rea m a re de culori este obositor, de aceea este b ine să fie alese c î tev a culori (în genera l tre i) care, folosite co resp u n ză to r , să realizeze a rm o n ia coloristică dorită .

N u este r eco m an d ab i lă nici folosirea une i s ingure culori sau unei v a r ie tă ţ i de n u a n ţe a une i s ingure culori, deoarece se ob ţine u n colorit m o n o to n , t im id , care nu p rez in tă interes, lipsit de co n tra s te a rm o nioase. D esigur nu este reco m an d ab i l nici folosirea la în t îm p la re a cu lo rilor şi c o n tra s te lo r deoarece locu in ţa a r deveni a tunc i o im agine ţ i p ă to a re de bîlci.

Z ugrăv irea pere ţ i lo r cu d iferite desene florale şi culori (cu a ju to ru l rolelor sau şabloanelor), a p a re n t , în frum use ţează in terio ru l d a r în r e a l i ta te are ca efect obosirea ochiului şi o concuren ţă cu desenele şi cu lorile de pe covoare sau de pe tap iţe r ie . Această rezo lvare deco ra t ivă rep rez in tă o falsă p re ţ io z i ta te care micşorează- pe cea rea lă a m obilie ru lu i, covoare lor şi tap iţe r ie i . S inguru l a v a n ta j pe care-1 p rez in tă este cel p ractic , că se acoperă eventualele defecte ale suprafe ţe i su p o r t sau ch ia r ale finisajului.

P e n t ru rea liza rea u n u i in te r io r co respunză to r se alege u n n u m ă r redus de culori, d in care se preferă u n a care devine d o m in a n tă . A legerea nu se face la în t îm p la re ci d u p ă consideraţi i le a m in t i te m a i îna in te .

Culoarea d o m in a n tă p o a te fi aceea a mobilierului, a pereţi lor , a tap iţe r ie i etc., u rm în d ca obiectele d in in te r io r să se subordoneze elem en te lo r princ ipa le p r in d iverse a rm onii coloristice- de c o n t ra s t sau sim ilitudine. D e exem plu : d acă pe su p ra fa ţa pe re ţ i lo r se p ro iec tează m a jo r i ta te a obiec te lor d in in terio r , acesta consti tu ie fondul. Culoarea care se alege p e n tru fond se p o a te considera d o m in an tă , fa ţă de celela lte culori şi în consec in ţă t re b u ie s tab il i te re la ţi i a rm onice în tre ele.

D acă d in specificul une i încăperi suprafe ţe le d o m in a n te s în t ale tap iţe r ie i , a tu n c i se arm onizează cu loarea pere ţ i lo r cu acesta, ia r p e n t r u celela lte ob iec te se aleg culori care să arm onizeze cu su p ra fa ţa d o m in a n tă .

In te r io ru l coloristic al une i locu in ţe nu se rezolvă p e n tru to a te în căperile la fel. Alegerea gam elo r de culori p e n tru fiecare cam eră nu se face oricum , ci se ţ in e seam a de fu n c ţ iu n ea princ ipală , specifică în căperii respective . D e asem enea, se v a ţ in e seam ă de d im ensiunile încă


perii, de m odul de ilum inare , de o r ien ta rea şi ch ia r de v î r s ta şi pe rso n a l i ta tea persoanei care o ocupă.

în tr -o încăpere m ică se folosesc culori lum inoase şi deschise, iar la perdele şi ţ e s ă tu r i culori a rm onioase şi m o tiv e mici.

în încăperi scunde, t a v a n u l se colorează într-o culoare rece d e s chisă, ia r perdelele se reco m an d ă să con ţină linii verticale .

în t r -o încăpere prea îna l tă t a v a n u l se colorează în tr-o culoare caldă cu u n to n m ai închis, ia r pereţi i în culori reci sau se finisează cu t a p e t cu m otive orizontale.

Cînd în tr-o încăpere se află două uşi de înă l ţ im i diferite se p o a te a te n u a acest aspec t inestetic p rin vopsirea lor cu aceeaşi culoare ca şi a pereţilor.

în t r -o încăpere lungă şi îngustă , pereţi i lungi se colorează în culori reci ca să p roducă senza ţia că se d ep ăr tează , ia r cei scu rţ i în culori calde, ca să p ro d u că senza ţia că se aproprie . î n acest fel încăperea c a p ă tă p r in colorit o figură m a i arm onioasă.

P e re ţ i i une i încăperi în tunecoase se acoperă cu culori lum inoase albe, ga lbene sau gri.

încăperi le o r ie n ta te spre nord , neînsorite , se colorează cu culori ca lde a p ro p ia te de aceea a soarelui. încăperi le o r ie n ta te spre sud se colorează în culori ..răcoroase" ca : verzi, a lb a s t ru ca cerul, gri pas te l etc.

P e n t ru încăperile o r ie n ta te spre r ă să r i t se aleg culori moi, p en tru a nu ap ărea , la lum ina razelor solare prea dure . De p re fe ra t o culoare gri-albast.ru, gri-bej, crem lum inos etc. Culorile încăperilor o r ien ta te spre apus, a p a r la a s f in ţ i tu l soarelui m ai calde. Se recom anda alegerea u n o r culori ca a lb a s tru ca cerul, cu loarea te iu lu i, şam pan ie i etc.

Culorile t r e b u ie p o tr iv i te şi cu in d iv id u a l i ta tea locatarilor. N a t u rile reflexive au înc linaţie p e n t ru culorile dulci şi reci, ia r cele e x p a n sive p referă culorile în d ră z n e ţe şi co n tra s ta n te .

în cele ce u rm ează se v o r da c î teva în d ru m ă r i orientative. în ceea ce p r iv eş te alegerea culorilor p e n t ru diversele încăperi ale unei locuinţe.

Cam era de zi (fig. 168 de la sfîrşitul cărţii) , a cărei fu n c ţ iu n e specifică este des t inderea şi p rim irea , se finisează cu o com bina ţie de culori ac tive , a n t r e n a n te , lum inoase şi ospitaliere. D acă pereţii se colorează, de exem plu , în t r -u n ocru -gă lbu i foa r te deschis şi plafonul în alb, cu m obilierul în cu loarea cafeniu pal, se s tab ileş te u n aspect arm onios al co loritu lu i în tregii încăperi.

Culorile folosite p e n t ru d o rm i to r t reb u ie să fie pe c î t de c a lm an te pe a t î t de pas ive şi od ihn itoare , ele nu trebuie, să con tras teze cu c u lo a rea du lapu ri lo r . Dacă , de exem plu , p e n t ru pere ţ i se alege cu loarea


senină a u n u i bleu deschis, cu loarea du lapu ri lo r p o a te fi u n cafeniu pal, ca şi în c am era de zi.

P ere te le d in spa te le p a tu lu i p o a te fi co lo ra t cu u n to n m ai închis sau m ai deschis decît ceilalţi, în sch im b p e n tru pere te le din fa ţă se foloseşte o cu loare odihnitoare .

P e n t ru t a v a n t reb u ie e v i ta tă cu loarea a lbă care p oa te deveni o b o s i to a re p e n tru cel cu lca t în p a t . T rebu ie ales un to n deschis de culoare verde , e v en tu a l cu n u a n ţe uşor a lbăs tru i , care ex p r im ă linişte şi c a lm ează s is tem ul nervos.

Sufrageria , în care se ia m asa , t reb u ie să cap e te un colorit a d e c v a t care să s tim uleze pofta de m încare şi să tonifice p u te rea m u sc u lară. Se p o t alege astfel culorile calde roşu-portocaliu , cuprinse în tre n u an ţe le p o rtoca liu lu i deschis şi vişiniu.

C am era de s tud iu , care p r in definiţie este o încăpere lin iş ti tă şi în care celui ca re s tu d iază nu treb u ie să i se d is tragă a ten ţia , se co lorează (pereţii) în tr-o culoare lin iştitoare , care od ihneşte ochii şi p r o duce o slăbire a tens iun ii m uşchiulare . Culoarea care se p o a te alege es te cea ve rde în to n u r i deschise, sau o n u a n ţă de b leu-verde sau un to n de a lbas tru deschis. T avane le p o t fi colorate în alb, p e n t ru difuzarea un ifo rm ă a lum inii în încăpere.

P e n tru cam era copiilor se ţ in e seam ă, în p r im u l rînd, de v î r s ta acestora . L a v î r s ta copilăriei ei au p re ferin ţe p e n tru culori vii, c o n t r a s ta n te şi calde. Spre p u b e r ta te şi adolescenţă gus tu rile t iner i lo r trec spre culori reci, adînei şi ta in ice. T re p ta t , deci, preferin ţele t rec de la galben, portocaliu şi roşu, spre g am a opusă, a culorilor verde , violet şi a lbas tru .

P o rn in d de la aceste culori se v o r alege dom inan te le şi res tu l de c u lo r i ' î n n u a n ţe şi tonu ri , a ten u în d con tras te le pe m ăsu ră ce v îr s ta creşte.

Ind ica ţii le p rezen ta te s în t o r ien ta t ive şi nu t reb u ie să îngrădească şi să incomodeze preferinţele personale , a t î t t im p , bineînţeles, c î t nu in t ră în co n trad ic ţ ie cu acestea.

c) Alegerea culorilor pen tru locurile de m uncă . î n tehn ica m o de rn ă cu loarea şi lum ina s în t considera te ca fac tori im p o r ta n ţ i de m ă rire a r a n d a m e n tu lu i m uncii, de m icşorare a oboselii, ca mijloc de s e m nalizare şi securi ta te , c o n tr ib u in d în m od d irec t la m ărirea p ro d u c t iv i tă ţ i i muncii. Folosirea jud ic ioasă a culorilor oferă condiţii op tim e de desfăşurare a muncii, a c ţ ion înd direct su p ra sistem ului nervos al m uncitoru lu i. A tunc i cînd m u n ca are u n ca ra c te r m ono ton este n e cesară „ înviorarea" sistem ului nervos. Se realizează p rin vopsirea p e re ţ i lo r şi u t i la je lo r secţiei respective în culori deschise, inv ioră toare .

366 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şî vopsitori»

D acă m u n c a cere o a ten ţ ie încorda tă , pereţi i în con ju ră to r i t r e bu ie acoperiţ i cu culori lin iş ti toare , p en tru a nu d istrage pe m u n c i to r i .

Vopsirea m aşinilor şi pere ţi lo r în culoarea cenuşie p e n tru „a nu se v edea m u rd ă r ia " , s-a doved it p ro fund e rona tă , deoarece co n trav in e nu n u m a i principiilor estetice, ci şi ca rac teris tic ilo r fiziologice ale v e derii, însăşi tehnologiei p roducţie i . U n fir de p ă r sau de praf, căzu t în tr -u n a p a r a t complex, micşorează precizia lui şi duce la a p a r i ţ ia r e b u tu r i lo r . P r in u rm are , fa p tu l că m u rd ă r ia nu se vede, nu este u n lucru pozitiv . U ti la ju l t rebu ie v o p s i t în culori care fac m u rd ă r ia m a i v iz i bilă şi a ju tă la în d ep ă r ta rea ei la t im p . E s te o necesita te tehnologică.

A lt consideren t care p ledează în favoarea colorării u t i la ju lu i este şi u r m ă t o r u l : în general, cu loarea unei piese de oţel se ap rop ie de cea cenuşie. P e n t ru a d is tinge aceas tă piesă de m aşina de culoare c e nuşie, este necesară încordarea vederii. P r in m aşină trec zilnic zeci şi su te de asem enea piese. M uncitoru l oboseşte ia r p ro d u c t iv i ta te a m uncii lui scade t r e p t a t spre sfîrşitul schimbului.

P r in ce rce tăr i ş tiin ţifice s-a doved it că o su p ra fa ţă de culoare c e nuşie absoarbe 65% din lu m ina na tu ra lă . P r in u rm are , zug răv irea sau vopsirea încăperilor de p ro d u c ţ ie în culori închise şi vopsirea m a şinilor în culoare cenuşie în tu n e c ă în m od artificial secţiile, făcînd n e cesară che ltu irea u n o r sum e im p o r ta n te p e n tru i lum ina tu l sup lim en tar .

î n secţiile cu procese tehnologice „la ca ld “ (cuptoare , tu rn ă to r i i , forje etc.), se u ti l izează culori reci cu diferite n u a n ţe de a lb as tru şi verde , ia r în secţiile în tunecoase şi cu te m p e ra tu r i scăzu te se p rev ăd culori calde (galben sau portocaliu).

î n secţiile cu zgom ot p u te rn ic se u ti l izează culori paste la te , pale , în cele cu zgom ot înăbuşit , cu loarea ve rde-gă lbu i sau a lbas tru -verzu i , iar în cele cu zgom ot s t r id e n t cu loarea a lbastru-gri .

î n secţiil® cu m irosuri p ă t ru n z ă to a re se recom andă cu loarea a l b a s t r ă sau galbenă.

în secţiile care afec tează s im ţu l gus tu lu i se folosesc culorile :— p e n t r u dulce, a lbastru-gri , g r i - a lb ă s t ru i ;— p e n t ru acru , u l t r a m a r in p înă la v i o l e t ;— p e n t ru să ra t , roz ;— p e n t r u am ar, a lb a s tru deschis p înă la ga lben-verzu i deschis.în secţiile cu u m id i ta te r id ica tă , se folosesc culori „uscate" : c u

loarea nisipului (ocru, portocaliu).în secţiile cu aer prea uscat, se folosesc culori „umede", a lbas tre -verzu i.L a m uncile de m an ip u la re a lăzilor m unc ito r i i se s im t m ai p u ţ in

so lic ita ţi fizic de lăzile de culoare deschisă care p a r m ai „uşoare" decît de lăzile, de aceeaşi g reu ta te , d a r vopsite în culori închise.


U til iza rea culorilor deschise p red ispune la cu ră ţen ie şi la în g r i j irea locului de lucru.

Indica ţii le care s-au d a t p r iv i to r la folosirea culorilor co respond en te u n u i proces de p roducţie , nu treb u ie şi nici nu p o t fi in te rp re ta te în m od a b s o l u t ; ele co n s t i tu ie to tu ş i o o r ien tare b a z a tă pe experien ţa u n o r c o m p o rtă r i identice, care, desigur, nu exclude excepţiile.

d) Alegerea culorilor pentru şcoli. Culoarea în clădirile şcolare se s tab ileş te luîndu-se în considerare o r ien ta rea încăperilor principale , v î r s ta elevilor şi condiţiile de s tu d iu şi în v ă ţă tu ră . Alegerea culorii nu este n u m a i o p rob lem ă de finisaj ci şi u n a de crea ţ ie com plexă, în care se îm pletesc aplicaţiile cunoştin ţe lo r psihologice, pedagogice şi construc tive .

în clase nu se recom andă folosirea culorilor prea lum inoase sau prea în tunecoase, în schim b se recom andă ca pere ţi i lor să fie f in isa ţi în culori diferite. A s t f e l : peretele f ron ta l, înspre care este în d re p ta tă priv irea elevului să fie co lora t în tr-o culoare m ai in tensă p e n tru a c o n c e n tra a te n ţ ia în acest loc, pere ţi i în care se găsesc golurile ferestrelor, intr-o culoare m ai deschisă p e n tru a te n u a r e a c o n tra s tu lu i cu ceilalţi pereţi. N u m ă ru l culorilor folosite t reb u ie să fie c î t m a i mic, deoarece o v a r ie ta te p rea m are p o a te provoca d ispersarea a ten ţ ie i elevului, în special în clase, b ib lio tec i şi ateliere.

L a săli de recreaţie , săli de sport , săli de fe s t iv i tă ţ i , cantine, v e s t ibu lu r i , garderobe , casa scării se p o t folosi culori vii şi lum inoase d u p ă specificul fiecărei încăperi.

în aceste încăperi in teresul v izua l al elevului se realizează p rin folosirea c o n tra s tu lu i în tre suprafe ţe le lum inoase şi în tunecoase, în t re cele neu tre şi colorate, în tre cele ne tede şi cu asper i tă ţ i , în tre cele m ic i co lora te şi cele. mari.

în încăperile cu o r ien ta rea spre sud p o t p redom ina culorile reci, p e n tru a a te n u a im presia de că ldură , iar în încăperile o r ien ta te spre nord se finisează cu culori calde, p e n t ru a a te n u a im presia de rece.

D in cercetări s-a c o n s ta ta t că d in cele şap te culori ale sp ec tru lu i , cele care obosesc m a i m u l t ochiul este v io le tu l şi roşu, ia r cel care obo - seşte m ai p u ţ in este verdele, care con tr ibu ie t o to d a t ă şi la m ăr irea c o n s ta n tă a c a p a c i tă ţ i i de lucru.

Culoarea verde , deci, se recom andă p e n tru colorarea pere ţi lo r , în special în clasele p e n tru copii mici. P e n t ru clasele însorite , în care î n v a ţ ă copii m a i m ari, s în t ind ica te n u an ţe le potolite . Astfel, pe p e re ţ i i fron ta l i p o a te fi folosită n u a n ţa v e rd e -a lb as tru de in te n s i ta te medie^


ori cenuşiu deschis, t ra n d a f ir iu închis sau cu loarea cea m a i închisa a piersicilor. î n încăperile insufic ient lu m in a te se p o a te folosi cu loarea fildeşului şi ga lbenul deschis, care dau iluzia luminii solare.

e) Alegerea culorilor pentru spitale. Culoarea este folosită Ia f in i sarea încăperilo r spitalelor, u rm ărindu-se să creeze a m b ia n ţa necesară care să în lă tu re din m in te a bo lnavu lu i ideea p e rm a n e n tă de boală . Culoarea se consideră deci, nu ca u n mijloc clinic de v indecare , ci p e n t r u a in f luen ţa ind irec t a su p ra procesului de v indecare , e lim inînd s e n t im e n tu l de te a m ă şi nes ig u ran ţă al pacien tu lu i.

Culoarea a lbă s-ă considera t şi este încă cons ide ra tă culoarea c o n sac ra tă p r in t r a d i ţ ie spitalelor, p e n t ru m area ei pu te re de reflexie şi din p u n c t de vedere igienic. D a r cu loarea a lbă nu este m ai igienică decît a lte culori, m a i m u l t p roduce senza ţia de nes ig u ran ţă şi r ig id i ta te , ia r în su p ra fe ţe m a r i p roduce oboseală.

Se re c o m a n d ă ev ita rea culorii albe şi folosirea unei v a r ie tă ţ i de culori, ca re să în lă tu re m on o to n ia din in te r io ru l sp ita lu lu i ceea ce este im p o r ta n t şi p e n t ru bo lnav şi p en tru personalu l de deservire. Culoarea se alege d u p ă des t ina ţ ia şi o r ien ta rea încăperii respective. în cam erele celor g rav i bo lnav i s în t ind ica te culorile ca lm an te , lin işti toare , o d ih n itoa re ; în cam erele convalescenţilo r se reco m an d ă n u a n ţe calde, care au o ac ţ iu n e în v io ră toa re şi p roduc o re laxa re in terioară .

T av an e le p o t fi şi ele colorate , ţ in îndu-se seam a de f a p tu l că b o lnavii s în t s iliţi să stea în poziţie orizonta lă , cu ochii a ţ in t i ţ i în sus.

P e n t ru s u p ra fa ţa pe re ţ i lo r se aleg n u a n ţe calde, cu lin coeficient de reflexie de 4 0 —00% . P e n t ru sălile de opera ţie se re c o m a n d ă n u a n ţa a lbas tru -ve rde , ca să se evite fo rm area post-im aginilor. în încăperile cu te m p e ra tu ra îna ltă , de exem plu în secţia de fizioterapie, se aplică culorile reci.

în săîile de a ş tep ta re , de recreaţie , în solarii etc. se p e rm ite o lib e r ta te m a i m are în alegerea culorilor, p e n t ru a realiza o v a r ia ţ ie şi o sch im bare de r i tm .

f) Alegerea culorilor pentru hoteluri. încăperi le p rincipale ale h o te lu r i lo r s în t dorm itoare le . Culorile care se aleg p e n tru aceste cam ere treb u ie să creeze o a tm osferă o d ihn itoa re care să uşureze destinderea şi să p red isp u n ă la somn, p e n tru re îm p ro sp ă ta rea forţelor.

în genera l cam erele ho te lurilo r (fig. 169 de la sfîrşitu l că rţi i) s în t o r ien ta te diferit ; unele prim esc lum ina şi a lte le nu. P e n t ru cele lu m inoase se folosesc culori reci, ia r p e n t ru cele m a i p u ţ in luminoase, c u lori calde. P ere te le din spate le p a tu lu i este b ine să fie scos în ev iden ţă cu Un to n de culoare m ai închis sau m ai deschis decît restu l, ia r pere te le opus să a ibă 6 culoare od ihn itoare .

Cartea zugravului şi vopsitoruluiL 369

P e n t ru cu loarea ta v a n e lo r se v o r folosi culori od ihnitoare .D orm itoare le cu salonaş şi ba ie au caracteristic ile unui* a p a r t a

m e n t mic, fiind t r a t a t , din p u n c t de vedere coloristic, la fel ca o lo cu in ţă (v. p a rag ra fu l 5 b).

Coridoarele şi casa scării 'au în general o i lum inaţie n a tu ra lă i n suficientă. Se recom andă aplicarea u n o r culori lum inoase care d au senzaţia de lum ină solară p en tru a a te n u a lipsa respectivă. Se folosesc în consecinţă culorile galben, ivoar, verde-galben a l te rn înd pe pere ţ i şi t a v a n e în com bina ţi i armonioase.

g) Alegerea culorilor pentru restaurante, baruri, cafenele etc. în aceste localuri se u rm ăreş te ob ţinerea unei a tm osfere favorabile, p e de o p a r te p e n tru re ţinerea consum ato ru lu i t im p m ai îndelhngat, ia r pe de a l tă p a r te să i se creeze acestu ia o senzaţie de b u n ă s ta re şi o a m b ian ţă p lăcu tă şi od ihnitoare , să-i s t im uleze po f ta de m încare şi să-i accelereze c ircu la ţia sîngelui p e n tru o c î t m ai b u n ă digestie.

P e n t ru ba ru r i şi cafenele (fig. 170 de la sfîrşitul cărţii) , în cazu l i lu m in a tu lu i pu tern ic , se recom andă p e n tru pere ţ i cu loarea v e rd e deschis, a lb a s tru deschis sau cu loarea fildeşului, ia r p e n tru m obilie r culori calde şi in tim e. în cazul i lum ina tu lu i a te n u a t , se po a te folosi cu succes verdele-cenuşiu, b leum arin şi castan iu . P e n t ru t a v a n se p o a te folosi culoarea v e rd e deschis, cu loarea ierbii sau verdele-albastru .

P e n tru re s ta u ra n te (fig. 171 de la sfîrşitul cărţii) se recom andă colorarea pere ţi lo r diferit, in culori calde, de exem plu gri clar spre roz, de galben sau de portocaliu deschis. T avane le se p o t colora în galben sau în roz. B ucătării le re s ta u ra n te lo r (fig. 172 de la sfîrşitul că r ţ i i ) t rebu ie să . facă o impresie din cele m ai bune, a t î t personalului c î t şi eventualilo r clienţi care Te vizitează. Culorile alese treb u ie să reflecte igiena şi cu ră ţen ia şi să p u n ă în ev iden ţă a p a ra tu ra m odernă folosită. Se recom andă , de exem plu , p e n t ru pere ţ i cu loarea ga lben deschisă sau galben fildeş şi p en tru ta v a n , cu loarea a lb as tru clar.

h) Alegerea culorilor pentru m agazine. î n in terioarele m agazinelor nu se recom andă culorile prea vii, deoarece în p r im u l r înd t rebu ie să iasă în relief m ărfu rile expuse. Coeficientul de reflexie al pere te lu i nu t rebu ie să depăşească 50% . Pere ţ i i în culori p rea deschise produc c o n tra c ta rea irisului, îngreunînd astfel observarea n u an ţe lo r m ai închise ale mărfurilor. T a v a n u l po a te fi de culoare deschisă. Alegerea culorii se va face deci conform consideren te lor a r ă ta te şi d u p ă specificul m ă r furilor expuse în m agazin sau în secţia magazinului.

24 — C a r te a z u g ra v u lu i ş l v o p s i to ru lu i *209

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII. ATELIERE

C AP IT O LU L I X

1. GENERALITĂŢI

î n sec to ru l de construcţii , p ro d u c ţ ia nu u rm ează legile p ro d u s u lui industria l. P rodusu l finit al construcţie i răm în e pe locul de p r o ducţie, în t im p ce u tila je le şi forţe le de m uncă care au lu a t p a r t e la realizarea acestu ia se deplasează pe a lte locuri de m uncă, pe a l te şantiere-

Lucrăr ile de construc ţi i se execu tă în spa ţi i deschise cu o o rg a nizare care treb u ie a d a p ta tă , la începerea fiecărei lucrări, condiţi i lor specifice locului de m u n că respectiv . în com plexul acestor lucrări o pondere foa r te m are j au lucrările de ,f in isa j şi în p r im ul r în d z u g r ă velile şi vopsitoriile , care, d u p ă rolul pe care-1 îndeplinesc, t reb u ie să fie de cea m ai bună ca l i ta te p e n t ru a spori efectul confo rtu lu i d in î n căperile respective.

C alita tea aces to r lucrări şi, im plic it , p ro d u c t iv i ta te a muncii, d e pind de o serie de factori d in tre ca ie cei m a i im p o r ta n ţ i s î n t :

— ca l i ta tea m ater ia le lo r şi com poz iţ i i lo r ;— ca l i ta tea sculelor, a p a ra te lo r şi ins ta la ţi i lo r folosite p e n tru d ife

rite o p e r a ţ i i ;— m ecanizarea c ît m ai com ple tă a opera ţii lo r de lucru ;— calificarea corespunzătoare , conştiinc iozita tea , a te n ţ ia , d isc i

plina şi sp ir i tu l de. ră sp u n d e re al m uncito r i lo r zugravi-vopsitori .î n a fa ră de aceşti factori, ca l i ta tea lucrărilo r de zugrăveli-vopsi-

to rii dep inde şi de s ta rea suprafe ţe lo r suport .P e n t ru a se ev ita finisarea u n o r sup ra fe ţe neco respunză toa re este

necesar ca echipele de zugrav i-vopsito ri să le preia cu p roces-verbal de la echipele care le-au e x e c u ta t ( tencuitori , ipsosari, t îm p la r i , l ă c ă tu ş i etc.). Defectele c o n s ta ta te , p rin aceas tă recepţie, se rem ed iază de m unc ito r i de specialita te , care, p red înd su p ra fa ţa su p o r t în bune condiţii, asigură astfel c a l i ta tea şi aspectu l p lăcu t al finisajului.

P e n t ru execu ta rea în condiţi i op tim e a lucrărilo r de construc ţi i , a t î t tehn ic c î t şi economic, se e laborează u n p ro iec t de organ izare care


cuprinde : m etodele de execuţie, coordonarea lucrărilo r şi p lan if icarea în t im p şi pe c a n t i tă ţ i a t u tu r o r mijloacelor necesare p e n tru rea l izarea lor (forţe de m uncă , m ateria le , sem ifabricate, p re fabrica te , u t i l a je , mijloace de t r a n s p o r t etc.). Acest p ro iec t are ca e lem ent d irec to r t e r m enul de pu n ere în func ţiune sau p redare a obiectului.

î n funcţie de acest te rm e n s în t f ix a te şi cele de începere şi t e r m i nare a lucrărilor de zugrăveli şi vopsito rii .

2 . ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞIVOPSITORII

P e n t ru execu ta rea lucrărilo r de zugrăveli şi vopsito r i i p recum şi organizarea ra ţ io n a lă a proceselor de lucru respective, se e laborează o fişă teh n o lo g ică care cup rinde :

— specificarea şi c a n t i ta te a lucrărilo r ce u rm ează a se execu ta ;— descrierea procesului tehnologic şi a o rganizării procesului d e

produc ţie ;— descrierea şi organizarea proceselor de t r a n s p o r t şi de deservire :— descrierea mijloacelor de m u n că cu care este as igu ra t p rocesu l

de producţie .P e n t ru în tocm irea fişei tehnologice este necesar să se s tudieze şi

să se analizeze cu m u l tă a ten ţ ie fiecare categorie de lucrări din c a p i to lu l „zugrăveli-vopsitorii“ al p ro iec tu lu i de execuţie, p recum şi coo rdonarea lor cu lucrările de construc ţi i (tencuieli, t îm p lă r ie etc.) şi i n sta la ţi i (san itare , încălzire, electrice etc.).

Ţ in înd seam ă de fişa tehnologică şi de te rm e n u l de execuţie a l u crărilor cuprinse în fişă, conducerea şan tie ru lu i s tab ileş te sarcini c o n crete de m u n că m a iş tr i lo r şi şefilor de echipă, asigurîndu-le to to d a tă mijloacele de p roducţie , m ater ia le le necesare şi f ro n tu l de lucru c o respunză to r .

Maiştrii şi şefii de echipă la r în d u l lor iau to a te m ăsurile o rg a n i zatorice p e n tru execu ta rea în b u n e condiţi i a lucrărilo r p rin con cen t ra re a t u tu r o r resurselor de b ază în m od succesiv, p rin aplicarea m e tode lo r ra ţ io n a le de organizare p rin respec ta rea graficului şi t e h n o logiilor f ixa te p recum şi p rin a s igurarea unei c o n t in u i tă ţ i tehnologice a lucrărilor.

D u p ă în t inde rea locului de m uncă , care consti tu ie su p ra fa ţa de producţie , şi m o d u l de desfăşurare a lucrărilor de zugrăveli şi v o p s i torii dep inde a lcă tu irea form aţi i lo r de m u nc ito r i şi înzes tra rea lor cu mijloace ê m u n c ă corespunzătoare . D u p ă alcă tu ire , fo rm aţi i le de

372 Organizarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii. Ateliere

m u ncito r i t reb u ie astfel c o o rd o n a te înc ît p ro d u c ţ ia lor sase desfăşoare ri tm ic a t î t în t im p c ît şi în spa ţiu . P e n t ru aceas ta este necesar să se s tab ilească f ro n tu l de lucru p e n tru fiecare fo rm aţie în parte .

O rgan izarea aces to r f ro n tu r i constă în ju s ta am plasa re a m u n c i to r i lo r , p e n t ru în lă tu ra re a m işcărilor inutile , de lim itînd to to d a tă şi zona în co n ju ră to a re în care se am plasează m ater ia le le şi u t i la je le n e cesare execuţiei.

M ărim ea f ron tu lu i de lucru se d e te rm in ă în fiecare caz d u p ă r i t m u l de execuţie a lucră r i lo r principale , în ra p o r t cu r i tm u l de execuţie a p roceselor de lucru auxiliare .

N u m ă ru l de m u n c i to r i r e p a r t iz a ţ i pe f ro n tu l de lucru t r e b u ie să fie astfe l ca lcu la t , încît, p r in tr -o organ izare ra ţ iona lă , să asigure r e a l izarea sarcinii de p ro d u c ţ ie în tr -u n schimb.

Cunoscînd deci locul de lucru , felul lucrărilor, c a n t i tă ţ i le ce u r m ează a fi execu ta te , te rm ene le de execuţie pe obiecte şi lucrări, p r e c u m şi f ron tu r i le de lucru, se alcătuiesc, d u p ă caz, fo rm aţii le n o rm a te , echipele sau brigăzile de zugrav i-vopsito r i . în aceste fo rm aţi i fiecare m u n c i to r îndeplineşte o m u n c ă co respunză toare calificării sale p r o fesionale.

S t ru c tu ra şi n u m ăru l m u n c ito r i lo r zugrav i-vopsito r i care c o m p u n o echipă sau o b r igadă este în func ţie de ca rac te ru l lucră r i lo r care u rm ează a se executa , de com plex ita tea , v o lum ul de m u n că şi de g radu l de m ecan izare a procesului de execuţie.

3 . ATELIERE DE ŞANTIER ŞI ATELIERE CENTRALE

S-a a r ă t a t m ai în a in te că d in tre factorii im p o r ta n ţ i de care d e p inde c a l i ta tea lucrărilor, îl const i tu ie şi c a l i ta tea m ater ia le lo r , c o m poziţiilor, u n e lte lo r şi ap a ra te lo r . Aceşti fac to r i au, de asemenea, o in f luen ţă h o tă r î to a re şi a su p ra p ro d u c t iv i tă ţ i i m uncii şi econom icită ţi i lucrărilor.

Ţ in în d seam ă de aceas tă im p r ta n ţă şi de d iv e rs i ta tea lor, este n e c e s a r ca la o rgan izarea ex ecu tă r i i lucră r i lo r de zugrăveli şi vopsitorii s ă fie a fe c ta t şi u n sp a ţ iu p e n t ru p ă s t ra re a com poziţi i lo r în condiţi i j jp t im e şi p e n t ru p re p a ra rea lor.

L a u n v o lu m mic de luc ră r i de zugrăveli şi vopsito rii , sp a ţ iu l re s p ec tiv este cuprins c h ia r la locul de lucru ia r la lucrări de v o lu m m are se alege o încăpere în co n s tru c ţ ia care se execu tă sau în construcţiile d e organizare a şantieru lu i.


Marile în trep r in d e r i specializate în lucrări de finisaj, p e n tru a p u tea face fa ţă în b u n e condiţii ap roviz ionării echipelor şi b rigăzilor de zu- g rav i-vopsito r i , se d o tează cu a te liere centrale .

a)*Atelierul de şantier. în t r -o încăpere spa ţioasă se duc m a te r ia lele, apa ra te le , vasele şi to a te dispozitivele şi unelte le necesare p r e p a ră r i i compoziţiilor. Aici se dozează şi se p re p a ră compoziţiile, con- t ro l in d u -se m odu l de p rep a ra re şi c a l i ta tea lor. De asem enea se încearcă a t î t compoziţiile, c î t şi m ater ia le le com ponen te p rin m e tode rap ide de încercare.

M ărim ea ate lie ru lu i ca su p ra fa ţă , n u m ăru l şi categoria m u n c i to rilor care vor. lucra, p recum şi u t i la rea a telierului, dep ind de vo lum ul ş i d u ra ta lucrărilor. A telierul t re b u ie să fie astfe l o rgan iza t înc î t să se păs treze o ord ine tehnologică perfec tă a lucrului. U tila ju l , m u n c i to r i i şi m ateria le le se v o r p lasa astfel înc ît să se elimine com ple t în t r e ruperile , ia r p ro d u c t iv i ta te a să fie. m ax im ă . în căp e rea ate lieru lu i t r e bu ie să fie bine v en t i la tă . T o to d a tă treb u ie să se ia to a te m ăsurile p e n t r u se c u r i ta te a şi p ro tec ţ ia muncii, p recum şi p e n t ru p reven irea i n cendiilor.

b) A telierul cen tra l . E s te u t i l a t cu in s ta la ţ i i m oderne p e n tru p r e p a ra re a şi p re luc ra rea com poziţiilor p e n tru zu g ră v i t şi p e n t ru v o p s i t s u b u n c o n tro l tehnic, c o m p e te n t p e n t ru a se ob ţ in e p ro d u se de c a l i tate. care in f lu en ţează în tr-o m are m ăsu ră execu ta rea pe ş a n t i e r în con d i ţ i i o p t im e a lucrărilo r respective.

în a te l ie ru l cen tra l deci se p rep a ră , se îm b u n ă tă ţe sc , se n u a n ţe a z ă ş i se om ogenizează com poziţiile necesare lucrărilo r de zugrăveli şi vopsitorii .

A telierul se do tează cu un labo ra to r , care efec tuează un con tro l te h n ic a m ă n u n ţ i t a su p ra m a te r ia le lo r folosite de a te lier şi a su p ra com poziţi i lo r l iv ra te de acesta. î n la b o ra to r se defin it ivează to to d a tă ş i re ţe te le de p rep ara re , de îm b u n ă tă ţ i r e sau de po tr iv ire a c o m p o ziţ i i lor, c o n tr ib u in d în tr-o m ă su ră deosebită la ob ţine rea un o r c o m poziţii de c a l i ta te şi cu un dozaj al m a te r ia le lo r ra ţ io n a l şi economic.

G radu l de m ecan izare a a te lie ru lu i este în func ţie de s o r t im e n te le şi c a n t i tă ţ i le de com poziţi i care se p re p a ră sau se pre lucrează . De obicei este d o ta t cu o m o ară cu bile p e n tru m ă ru n ţ i r e a hum ei, cu ■o sită m ecan ică p e n tru cernerea crete i şi a p igm enţilo r , cu u n a sau -două m aşin i de f reca t vopsele p e n tru p rep a ra rea , îm b u n ă tă ţ i r e a sau n u a n ţa r e a compoziţiilor, p re p a ra rea p as te lo r de p igm enţi , şi o m o gen iza rea ch iturilo r , cu un am ec tecă to r electric p e n t ru om ogenizarea com poziţi i lo r , so lu ţii lor şi emulsiilor, cu o s i tă v ib ra to a re p e n tru s t recu


ra rea com poziţiilor, p a s te lo r şi so lu ţii lor, ia r p e n t ru f ierberea cle iu lu i cu num ăi’ul co re sp u n ză to r de vase cu pere ţ i dub li cu încălzire e lec tr ică.

H a la t r e b u ie să fie lu m in o a să şi b ine v e n t i la tă . D im en s io n a rea ei se face în func ţie de vo lu m u l de p ro d u c ţ ie a a telierului, ia r u t i l a jele se aşază astfe l ca f luxu l tehnologic să u rm eze u n d ru m c ît m a i n o rm a l şi c î t m a i scu r t posibil.

în fig. 173 este a r ă t a t p lan u l u n u i a te lie r c e n tra l al une i b aze d e construc ţi i , iar, ca exemplificare, în fig. 174, 175, 176, 177 şi 178 s în t sch i ţa te f luxurile tehnologice p e n tru p re p a ra rea com poziţie i de sp o i t , de zu g răv i t , de om ogenizarea g runduri lo r , vopsele lor şi em a ilu r i lo r l iv ra te de fabrici, de îm b u n ă tă ţ i r e a ch itu r i lo r cu ulei şi p e n tru p r e p a ra rea p a s te i de calcio-vecchio.

în ha lă , în a fa ră de sp a ţ iu l o cu p a t de u t i l a j e , 'm a i s în t p r e v ă z u te spa ţi i p e n t ru depoz ita rea m ate r ia le lo r şi com poziţi i lo r de p re lu c ra t , p e n t ru depo z i ta rea p roduse lo r finite , p e n t ru spă la rea vase lo r şi c u loarele necesare de c irculaţie .

H a la de p ro d u c ţ ie este p re v ă z u tă cu in s ta la ţ ia e lectrică necesară de fo r ţă şi lum ină , cu in s ta la ţ ia de apă, de încălzire, cana lizare etc.

Atelierul cen tra l d ispune de m agazii în care se depoz itează m a te r ia le şi com poziţi i g a ta p re p a ra te . Comenzile în a in ta te fab r ic i lo r fu rn izo a re t r e b u ie să c u p r in d ă te rm e n e de l iv ra re ca lcu la te as tfe l ca d u ra ta de depoz ita re a aces to ra în m agaziile bazei să nu depăşească 21 zile, ia r în m agaziile a te l ie ru lu i 3 zile. C unoscînd c a n t i tă ţ i l e şi sort im e n te le d iverselor m a te r ia le şi com poziţi i necesare p ro d u c ţ ie i se p o t d im ensiona în consec in ţă sup ra fe ţe le necesare de depoz ita re a t î t în m agaziile bazei, c î t şi ale a te lierului.

D u p ă felul m ate r ia le lo r aces tea se depoz itează în m agaziile bazei a s t f e l : uleiul, h u m a , c re ta , ipsosul, p igm enţi i , s ă p u n u l etc.., în m a g a zia de m a te r ia le de c o n s t ru c ţ i i ; u le iurile vege ta le , emulsiile, c h i t u rile, g ru n d u r i le , vopselele, em ailurile etc., în m ag az ia de v opse le ; benz ina , d i luan ţi i , so lvenţii şi su b s ta n ţe le u şo r in f lam abile , în d e p o z i tu l de c a rb u ra n ţ i .

î n a te l ie r m ate r ia le le se depoz itează a s t f e l : cleiul, c re ta , h u m a , ipsosul, p igm en ţi i et<~ , în m agaz ia de m a te r ia le solide; ule iurile v e getale , d iluan ţi i , g runduri le , vopselele şi em ailurile g a ta p re p a ra te , în m agaz ia de m a te r ia le flu ide ; v a ru l p a s tă , benz ina , so lven ţi i şi ch itu r i le pe p la t fo rm a halei a te lierului.

P ro d u se le fin ite , p r e p a ra te sau p re lu c ra te in a te l ie r s în t d e p o z i t a t e pe o p la t fo rm ă special a m e n a ja tă în a te l ie r şi p ă s t r a te in b i doane de c î te 50 k g c a p ac i ta te . P la t fo rm a este p r e v ă z u tă cu u n c în ta r


/ntro

rea m

oter

io/e/

orMACAZ/E

M ATERIALEFLUIDE

i■ ă i

□

□/ *

BIROU

\ 1□ /A|Î/ CovP01'^ -

/ i y j e% / / LI 7

t a Lapte de var

O ?O O OO O O /},0 0 0 ( 7looo___________

v. Exped/ereo

DEPOZIT PRODUSE FINITE

!Fig. 174. Fluxul tehnologic pentru prepararea compoziţiei de sp o it:

[ — c ln ta re d e c im a le ; 2 — m a ş in ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — v a s p e n t r u p r e p a r a t p a s tă d e p ig m e n ţi ; 4 — v a s p e n t r u p r e p a r a t s o lu ţie d e s a r e ; 5 — v a s p e n t r u p r e p a r a t lap te d e v a r ; 6 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t c o m p o z iţia , t ip O— 10A ; 7 — m a ş in ă p e n t r u

f r e c a t co m p o z iţia , t ip 0—59 ; s — s i tă v ib ra to a re ; 9 — v a s e c u c o m p o z iţie p re p a ra tă , g a ta p e n tru e x p e d ie re .

Fig.

Postă . pigment/

175. Fluxul tehnologic pentru prepararea compoziţiei de zugrăvit:

1 — c ln ta re d e c im a le ; 2 — m a ş in ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — v a s p en tru ) p r e p a r a t p a s tă de p ig m e n ţi ; 4 — v a se e le c tr ic e p e n t r u f i e r t c le i ; 5 — m a ş in ă p e n t r u m ă r u n ţ i t h u m ă ; 8 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t c o m p o z iţia , tip. 0—10 A ; 7 — v a s p e n t r u p rep arat com p oziţia d e z u g ră v i t ; 8 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t co m p o z iţia , t ip O— 59 ; 9 — s ite v ib ra to a re ; 10 — v a se c u c o m p o

z iţie p re p a ra tă , g a ta p e n t r u e x p e d ie re .

f 6.rund, vopse ema;/ ^ ^

□

\ n j DEPOZIT' l 0 PRODUSE FIWTE'Io o o AiO O O 'MO o

ţ Expedierea “produselor

MAGAZIE VASE', APARATE, SCOTE

iRAMPA DE EXPEDIŢIE

C = i

Fig. 176. Fluxul tehnologic pentru omogenizarea grundurilor, vopselelor şi emailurilor livrate d e fabrici :

a m e s te c ă to r e le c tr ic , t ip S-365 ; 2 — s i tă v ib ra to a re ; 3 — c în ta r d e c im a l 4 __ v a se cu c o m p o z iţia o m o g e n iz a tă , g a ta p e n t r u e x p ed ie re .

Fig. 177. Fluxul tehnologic pentru îmbunătăţirea chiturilor cu ulei l — e în ta re d e c im a le ; 2 — m a ş in ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — vaa p e n tru a m e s te c a re a m a te r ia le lo r ; 4 — m a la x o r p e n t r u c h it, t ip 0— 6 ; 5 — m a ş in ă de f r e c a t c o m p o z iţii, t ip 0— 10A ; 6 — v a se c u c h it îm b u n ă tă ţ i t , g a ta p e n t r u e x p e

diere.


BIROUB/BOU

ţto calcio DEPOZITPRODUSE FiNiTE <poo ff poo V ôo

_Expediereaprodusefor

» MAGAZIE VASE,APARATE,SCULE

\C=H

Fig. 178. Fluxul tehnologic pentru prepararea pastei de calcio-vecchio :

1 — c în ta r e d e c im a le ; 2 — v a s e e le c tr ic e p e n t r u f i e r t c le i ; 3 — m a ş in ă p e n t r u m ă r u n ţ i t h u m a ; 4 — v a s p e n t r u a m e s te c u l m a te r ia le lo r ; 5 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t c o m p o z iţi i 0—59 ; 6 — v a s e c u p a s tă d e c a lc io -v e c c h io g a ta p e n t r u e x p e

d ie re .

decim al, p e n t ru c în tă r i rea p rodusu lu i şi cu u n birou p e n t ru e x p e dierea lor.

în a te l ie r este p re v ă z u t u n sp a ţ iu închis , sufic ien t de în c ă p ă to r p en tru d epoz ita rea vase lo r cu ra te , a p a ra te lo r şi u n e lte lo r necesare producţie i .

N ecesaru l fo rţe lo r de m u n că p e n tru p ro d u c ţ ia p ropriu-z isă a a t e lierului es te în funcţie de v o lu m u l p roduse lo r pe care le p re p a ră sau le p re lucrează şi de g rad u l de m ecan izare a a telierului.

A telierul m ai este p re v ă z u t cu o ra m p ă care u şu rează t r a n s p o r tu l şi m a n ip u la re a m ate r ia le lo r cu care se ap rov iz ionează şi o r a m p ă de exped iţie p e n t ru l iv rarea com poziţi i lo r a m b a la te în b idoane. I n t r a r e a m ate r ia le lo r şi expedierea com poziţi i lo r t reb u ie să se situeze la cele două c ap e te ale f luxu lu i tehnologic al p roduc ţie i .

P r in p re p a ra rea com poziţi i lo r în a te liere cen tra le şi p r in o rg a n izarea ra ţ io n a lă a execu tă r i i lucrărilo r pe ş an t ie r de echipele sp e cia lizate ale a te lierului, p r in verif icarea p e rm a n e n tă a ca l i tă ţ i i c o m


poziţ i i lo r şi lucră r i lo r şi p rin în d ru m a re a te h n ic ă a echipelor ele z u g ra v i -v o p s i to r i se ob ţine o p ro d u c ţ ie şi o p ro d u c t iv i ta te sporită , econom ie de m a te r ia le şi o ca l i ta te superioară a fin isajelor respective.

4 . PROTEJAREA DIVERSELOR OBIECTE ŞI ELEMENTE ÎN TIMPULEXECUTĂRII LUCRĂRILOR

L a e x ecu ta rea lucrăr i lo r de zug răve li sau de vopsito rie , p a r d o selile, t îm p lă r ia , m obilieru l şi a l te ob iec te a f la te în încăperile r e sp e c t iv e riscă să fie d e g ra d a te p r in a t ingerea lor cu com poziţiile fo los ite la aces te lucrări. P e n t r u a se e v i ta aces t lucru es te necesar să se ia u rm ă to a re le m ă s u r i : .

— m obila se evacuează trec înd -o d in încăperile în care se luc rează în a l te încăperi , sau se g ru p ează în m ijlocul încăperi lo r şi se aco p e ră bine cu h î r t ie sau cu z ia re vechi, p e n t ru a nu fi p ă t a t ă şi a nu p ă t r u n d e p ra fu l în in terior . T o t astfe l se acoperă şi obiectele s a n i ta r e şi orice fel de ob iec te f ixa te de p e re ţ i sau ta v a n e . Corpurile de i lu m in a t se d em o n tează c o m p l e t ;

— p arch e te le şi duşum ele le se acoperă cu u n s t r a t un ifo rm şi su f i c ien t de gros d e ru m eg u ş de lem n, ca re le a p ă ră de s trop i, de scurger i şi de pete le p ro d u se de în că l ţăm in te , sau p r in depoz ita rea m a te r ia le lo r şi un e l te lo r pe j o s ;

— cercevelele şi uşile se d em on tează , depozitfndu-se în tr -un loc ferit de c ircu la ţ ie şi de praf, u n d e v o r fi şi vopsite . D acă condiţiile , a tm osferice nu p e rm it a ceas tă opera ţie sau în cazuri de fo r ţă m a jo ră , se v o r acoperi com ple t , inclusiv tocurile şi geam urile , cu h îr t ie sau z ia re vechi, l ip i te la m arg ine cu p a s tă de lipit, în genera l cocă de fă ină D u p ă ex ecu ta rea spoielilor sau zugrăvelilor, h îr t ia se desface, s u p r a feţele re sp e c t iv e se c u ră ţă şi apoi se t rece la vops irea t îm plărie i .

TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE TAPETARE

CAPITOLUL X

1. GENERALITĂŢI

L ucră r i le de t a p e ta r e fac p a r te din acele lucrăr i care se ex e c u tă „u sca t“ fă ră a în t r e b u in ţa com poziţi i lichide, ca în cazul z u g ră v e l i lor şi v o p s ito r i i lo r care dev in incom ode p r in m odu l lor de ap licare a t î t p e n t ru cei care ex ecu tă lucrările c ît şi p e n t ru elem ente le de c o n s tru c ţ ie a p a re n te din zona sup ra fe ţe lo r care se finisează, în special t îm p lă r ia , geam urile şi parche te le , care, d u p ă te rm in a re a f in isa je lo r „ um ede“ t r e b u ie c u ră ţ i t e cu îngrijire.

T a p e ta r e a se execu tă n u m a i în in te r io r pe p e re ţ i şi ra re o r i pe t a v an e în locul zugrăve li lo r şi vopsito rii lo r , cu p recăd ere în încăperile locu in ţe lo r şi ho telurilor, ia r în unele cazuri şi în încăperile c lăd ir ilo r a d m in is t ra t iv e , socia l-cu ltu ra le sau com erciale ( re s tau ran te , b a ru r i e tc).

L u cră r i le de ta p e ta r e se încep d u p ă uscarea tencuielilor, m o n t a rea t îm p lă r ie i şi a geam urilo r , zug răv irea ta v a n e lo r , t e rm in a re a v o p s itoriilor şi f in isarea pardoselilo r tu rn a te , d u p ă te rm in a re a şi da rea în fun c ţ iu n e , a in s ta la ţ i i lo r : electrice, san ita re , de încălzire, gaze etc. S t ra tu l de c ircu la ţ ie la pardoselile din p a rc h e t sau polim eri se p o a te execu ta şi d u p ă te rm in a re a lucrărilo r de ta p e ta re .

T e m p e ra tu ra în încăperi v a fi de m in im u m + 1 5 °C , ia r u m id i ta te a r e la t iv ă a aeru lu i de m a x im u m 6 0 % , p e n t ru a se as igu ra o b u n ă a d e re n ţă a t a p e te lo r de s t r a tu l su p o r t şi o lu c ra b i l i ta te o p t im ă a c le iurilor şi a fîşiilor de t a p e t în t im p u l aplicării.

U m id i ta te a în p ro cen te a s t r a tu lu i su p o r t nu v a fi m a i m a re decît u m id i ta te a de regim a su p ra fe ţe i ce se ta p e te a z ă :

— 2,5 — 3 % la pere ţi i din b e to n sau la cei din z idărie ten cu i ţ i , sau la cei g le tu i ţ i cu glet de . v a r ;

— 8 % la pere ţi i g le tu i ţ i cu g le t de ipsos ;— 8 % la pe ie ţ i i a lc ă tu i ţ i din e lem ente b.c.a.

Cartea zugravului şi vopsitoTului 381

M ăsurarea u m id i tă ţ i i se face cu unu l din ap a ra te le t ip H ig ro m e tte , F e u t ro n sau K a r l Weiss, e ta lo n a te p e n tru fiecare t ip de perete.

L a pere ţi i din b e to n sau din z idărie ten cu iţ i , se pod te considera că s t r a tu l su p o r t es te suficient de uscat, d u p ă circa 2 luni de la t u r narea be tonu lu i , în cazul pe re ţ i lo r de b e to n m on o li t sau p re fab r ica t , sau de la te rm in a re a lucrărilo r de ten cu ire a pere ţ i lo r din zidărie, dacă t im p u l es te usca t , i a r t e m p e ra tu ra aeru lu i es te m a i m are de -j-20°C. O verif icare p rac t ică se p o a te face cu o soluţie de fenolfta le ină în alcool, în co n cen tra ţ ie de 1% care se pensu lează pe o p o r ţ iu n e de circa 2 x 5 cm de pe s u p ra fa ţa s u p o r t ; d acă p o r ţ iu n e a respec tivă se colorează în v iolet sau în roz in tens, s t r a tu l su p o r t are o u m id i ta te m ai m are de 2 , 5 - 3 % .

L a pere ţi i d in e lem ente de b .c.a. se p o a te considera a t in să u m i d i ta te a de regim, d u p ă u n an de la m o n ta re şi da rea în exp lo a ta re a încăperilor respec tive sau la f in isarea constru c ţ i i lo r noi dacă e le m e n tele b .c.a. au fost p ă s t r a te în depoz ite t a m p o n la p ro d u c ă to r p înă la a tingerea u m id i tă ţ i i adm isib ile p e n t ru f in isare (de regim) şi t r a n s p o r t a t e acoperite la şan tie r .

C a li ta tea lucrăr i lo r de t a p e ta r e dep inde de c a l i ta te a m a te r ia le lo r şi a u n e lte lo r folosite, d a r m a i ales de p r iceperea , experien ţa , c o n şti inc ioz ita tea şi s im ţu l este tic al m un c i to ru lu i t a p e ta r .

2 . MATERIALE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE TAPETARE''

M ateria lu l de bază folosit la lucrările de t a p e t ă r i es te t a p e tu l d e t ip T R ( ta p e t cu s t r a tu l de finisaj în relief), sem ilavab il şi t a p e te le lavabile de t ip TCM ( ta p e t c a la n d ra t monocolor) şi de t ip T C P ( ta p e t

• c a lan d ra t policolor), (v. cap. I I I , subcap . G).P e n t ru rea lizarea unei p la n e i tă ţ i c ît m ai b u n e a pere te lu i se lipeşte

pe acesta u n u l sau două s t r a tu r i de h îr t ie m a c u la tu ră cu g re u ta te a de circa 60 g /m 2, cu ra tă , fă ră pe te de ulei, ru p tu r i sau în c re ţ i tu r i .

P e n t ru a m o rsa rea sup ra fe ţe i su p o r t se foloseşte o soluţie, de clei de oase iar p e n t ru lip it un adeziv d in fa ină de grîu sau d in am idon în care s-a in t ro d u s o c a n t i t a t e m ică de insecticid (L inda tox ) şi de fungicid (acid fenic), p e n t ru îm pied icarea dezvoltării m ic ro o rg an is melor (m ucegaiului) . P e n t ru îm b u n ă tă ţ i r e a ca l i tă ţ i i adezivulu i din faină de grîu se am estecă .în com p o z i ţ ia acestu ia a race t în u rm ă to a re a proporţie :

— adeziv din fă ină de grîu 2 p ă r ţ i— a ra c e t 1 p a r te

382 Tehnologia executării lucrărilor de tapetare

Ca te rm in a ţ ie la p a r te a de sus a t a p e tu lu i se folosesc b o rd u r i d e corative, ia r la p a r te a de jos p l in te din fîşii din acelaşi m a te r ia l ca şi ta p e tu l , d in m a te r ia l p lastic sau preferabil, d in lemn.

L a alegerea felului tap e tu lu i , culorii şi m otive lo r deco ra tive este necesar să se ţ in ă seam ă a t î t de consideren te tehn ice şi economice cît şi de d e s t in a ţ ia încăperii respective, a s t f e l :

— tapetele de hîrtie uşoare s în t ieftine, d a r se p o t ru p e cu u ş u r in ţă în t im p u l aplicării, m a i ales d u p ă ungerea lor cu adeziv, ia r c u loarea im p r im a tă pe fa ţa v ă z u tă nu este sufic ient de du rab i lă ;

— tapetele de hîrtie grele s în t dificile la m a n ip u la re şi aplicare, fiind necesară ungerea lor cu două s t r a tu r i de adeziv, la un in te rv a l de circa 15 m in, însă s în t m u l t m ai du rab i le decît cele u şoare ;

— tapetele de hîrtie im prim ate eu motive în relief s în t de obicei foar te deco ra tive ca aspect, însă m an ip u la rea şi aplicarea lor cere

m a i m u l tă pricepere şi exp e r ien ţă decît la cele simple.M otivele decora tive ale ta p e te lo r se aleg ţ in în d seam ă a t î t de d o

r in ţa benefic iarului încăperilo r care se finisează, c ît şi de des t ina ţia lor. Astfel, într-o încăpere d o m in a tă de s im p li ta tea m o d ern ism u lu i se aleg t a p e t e co lorate uni, în t r -u n a cu m obilier b o g a t o r n a m e n ta t se p referă ta p e te cu m o tive sobre, ia r în t r -u n a cu mobilier de u n a n u m it stil se c a u tă ta p e te ale că ro r m o tive s în t a se m ă n ă to a re s t i lu lu i respec tiv . î n încăperi cu p lafonul la înă l ţ im e mică se ăleg t a p e t e cu m o tiv e ver t ica le , ia r în încăperi cu su p ra fa ţa m are se p o a te crea s e n za ţ ia de apropiere , de in t im ita te , p rin ap licarea pe p e re ţ i a u n u i t a p e t cu o deco ra ţ ie m odernă şi cu n u a n ţe calde. în t r -u n decor ro m a n tic t r e b u ie alese ta p e te cu m o tiv e boga te florare.

U n a l t consideren t p e n t ru alegerea culorii ta p e te lo r este şi cel al o r ien tării încăperii în care acestea se aplică. în tr -o cam eră în care nu p ă t r u n d razele solare nu se folosesc ta p e te cu decoraţii co lo ra te în n u a n ţe de gri, m ov, a lb a s t ru şi similare, ia r în tr-o cam eră de z i in u n d a tă de soare nu se folosesc ta p e te co lora te în roşu, portocaliu sau galben , care p o t p roduce sanzaţii dezagreabile de ag i ta ţ ie şi ch iar ir i ta re . Alegerea culorilor se face conform indica ţi i lo r din cap. V I I I , p a ra g ra fu l 5.

3 . UNELTE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DETAPETARE

P e n t ru e x ecu ta rea lucrăr i lo r de ta p e ta re , s în t necesare o serie de u n e l te şi d ispozitive care s în t folosite la diversele o pe ra ţ i i care com pun lucrarea (m ăsurare , p reg ă t i re şi aplicare).


a) Unelte pentru m ăsutat, trasat şi verificat. Sînt aceleaşi care se folosesc şi la zug răve li şi vopsito r i i şi a n u m e : m e tru l , d rep ta ru l , col- ţa ru l , f u r tu n u l de nivel, firul cu p lu m b şi nivela (bolobocul).

b) Unelte şi dispozitive pentru pregăti' rea aplicării tapetului.T ăierea şi p reg ă t i rea h îrtiei su p o r t şi tap e - tu lu i se face pe o m a- să sau o p lan şe tă u-şoară din lemn de b ra d /// Wdem ontab ilă sau pli- f ::~^4\c: • •, ' Aan tă , p e n t ru a p u te a (fi uşor t r a n s p o r ta tă cu Ibraţe le (fig. 179). Di- <^sjtm ensiunile uzuale ale AJczii'mesei s î n t : 0,90 m lă- ^ 1 f v ' } ~ţ im e şi 2 ,0 0 m lungi- l t ^me. P e n t ru tă ie rea h îr- J jftiei şi ta p e tu lu i şi pen-t ru diverse decupări , f ig 179. Masa de pregătire a fîşiilor de tapete, se foloseşte o foarfecălungă. Tă ie rea corec tă a m arg in ilo r ta p e tu lu i se face în condiţii optim e cu a ju to ru l u n u i c u ţ i t cu două tă işuri , cu v îrfu l ro tu n j i t , de 30—35 cm lungime, cu m îner de lem n p lat. Tă ie rea se face prin sprijinirea lam ei c u ţ i tu lu i pe o riglă m eta l ică f ix a tă de m asă sau p lanşetă (fig. 180), p r in tr-o mişcare a mîinii ra p id ă şi sigură.Tăierea se face d u p ă ungerea ta p e tu lu i cu adeziv. P e n tru diverse decupări mici sepot folosi şi lamele de ras ndin oţel cu f lex ib ili ta te re-dusă, f ixa te într-o m o n tu ră [m etalică . ^ — / • v \ \

P e n t ru ungerea cu ade- / /ziv a t î t a t a p e tu lu i c ît şi /pentru am orsarea suprafe ţe i pjg_ ^gg f i e r e a marginilor fîşiilor de tapet suport, se foloseşte o bidi- cu ajutorul cuţitului lung şi riglei de oţel.


nea ob işnu ită nr. 4 sau 6, av în d pă ru l în b u n ă s ta re şi folosită num ai p e n tru aceas tă operaţie .

L a p regă tirea suprafe ţe lo r su p o r t se folosesc şpaclurile m eta lice obişnuite .

c) Unelte pentru netezirea tapetelor după aplieare. D u p ă aplicare su p ra fa ţa ta p e tu lu i se ne tezeş te cu m îna şi apoi, recom andab il , cu o perie p la tă lungă de 30 cm şi îngustă , con fec ţiona tă cu p ă r de porc lung şi suplu sau din plastic . Per ia nu are coadă ci un d ispozitiv de lem n , de care poa te fi ţ in u t , p e n t ru a fi m a n e v ra tă cu m îna (fig. 181). P e n t ru neteziri locale (în dreptu l m icilor decupări) se p o a te folosi o piesă d re p tu n g h iu la ră de 10 cm lungime şi 2 cm lă ţim e, cu m uchiile ro tu n j i te din m a te r ia l plastic d u r sau din os.

P e n t ru ca unelte le să fie la îndem îna ta p e ta ru lu i , acesta foloseşte buzunare le pan ta lo n u lu i salopetei, care s în t aşezate la te ra l pe am bele picioare.

Mîinile ta p e ta ru lu i şi în genera l îm b răcăm in tea trebuite să fie cu» ra te p e n tru a nu m u rd ă r i în t im p u l lucrului f a ţa tap e tu lu i . Spălarea mîinilor cu s ă p u n se face ori de c îte ori este nevoie. M uncitorii care t r a n sp i ră la mîini nu s în t ind ica ţi p e n t ru aplicarea tap e tu lu i .

O a te n ţ ie deosebită treb u ie să fie. d a tă în tre ţ ine r i i şi cu ră ţ ir i i u n e l te lo r în t im p u l şi la t e rm in a re a lucrului. Astfel, m asa , cu ţite le , foarfeca, lam a etc. se ş terg de adeziv, ia r sculele am in t i te se. pă s trează într-o cu t ie special a m e n a ja tă p e n tru acestea. B id ineaua , după fiecare în t re b u in ţa re , se spală cu a p ă p e n tru a c u ră ţa orice u rm ă de adeziv , care a r p u te a p r in uscare să p roducă frîngerea păru lu i. Piigla m eta lică trebuie, c u r ă ţa tă şi b ine p ă s t r a tă p e n tru a se feri m uchia , în lungul căreia se. face tă ie rea , de ş t i rb i tu r i care p o t lăsa u rm e pe m arg inea respec tivă a fîşiei de t a p e t . Se recom andă folosirea unei rigle co n fe c ţ io n a te din panglică de oţel p e n t ru arcuri, care să p o a tă fi f ix a tă cu p ioneze pe m asa de lucru, ia r la te rm in a re , s tr însă p rin ru la re şi p ă s t r a t ă în tr -o cutie, de obicei, r o tu n d ă de lemn. P e r ia p e n t ru n e tez irea fîşiilor de t a p e t ap lica te pe pere ţ i t re b u ie să fie în t r e ţ in u tă cu deose:- h i tă grijă . Astfel, în t im p u l lucrului se ş te rge ori de c îte ori se încarcă cu adeziv p e n tru a nu m u rd ă r i fa ţa ta p e tu lu i , ia r la te rm in a re a lucru lu i p ă ru l se spală cu ap ă av în d grijă să nu se u d e lemnul, d u p ă care se p ăs trează în tr -u n loc uscat.

Fig. 181. Perie pentru netezit tapetul aplicat.


4 . PREGATIREA ŞI PRELUCRAREA PEREŢILOR PENTRU APLICAREA TAPETELOR

S tra tu r i le su p o r t se pregă tesc conform ind ica ţii lo r din cap. V, subcap . C. Se verifică şi se în lă tu ră denivelările, fisurile, b u rd u şe l i le , s trop itu r i le de m o r ta r sau de zug răvea lă , se com ple tează lipsurile în j u r u l s trăpungeri lo r la pere ţ i şi îm p re ju ru l p e rvazu r i lo r de la uşi. R e p a ra rea defectelor sup ra fe ţe lo r g le tu i te se face cu p a s tă de ipsos. S u prafeţele care au m ai fost zu g răv i te s în t răzu i te p în ă la tencu ia lă a d e ren tă şi apoi se procedează Ia rem edierea defectelor tencuieli i . D acă pere ţi i au fost fin isaţi cu vopsea de ulei în s ta re bună , se p r o cedează la degresarea suprafe ţe i cu u n a d in compoziţiile re ţe te lo r 65 , 66 sau 67. Suprafe ţe le acoperite cu vopsea d e g ra d a tă sau insufic ient de ad e ren tă t reb u ie c u ră ţa te şi apoi şpac lu ite cu p a s tă de ipsos. S u prafeţele t a p e t a t e se cu ră ţă de t a p e tu l vechi p r in um ezirea acestu ia cu b id ineaua şi ap ă că ldu ţă , p r in sm ulgere şi cu a ju to ru l şpaclului.

D upă p regă tirea suprafe ţe lor , acestea se şlefuiesc iar p ra fu l sa îndepărtează cu o b id inea c u ra tă şi uscată . Se aplică apoi cu b id ineaua s t r a tu l de am orsare din so luţia de clei de oase, pe t o a t ă su p ra fa ţa de t a p e t a t ; so lu ţia de clei, p re p a ra tă ca în r e ţe ta 63, t reb u ie să fie caldă (de circa 4 0 —50°C) şi ap lica tă în tr -u n s t r a t su b ţ i re p e n t ru a p ă t ru n d e c î t m ai b ine în porii supo rtu lu i , c o n s t i tu in d s t r a tu l de le g ă tu ră în tre su p ra fa ţa su p o r t şi s t r a tu l u r m ă to r d,e h îr t ie su p o r t sau t a p e t . P r in îm b ib a rea g le tu lu i acesta devine m a i p u ţ in . a b s o r b a n t p e n t ru adez ivu l cu care se lipeşte h îr t ia sau ta p e tu l .

D u p ă ce s t r a tu l de am orsare s-a u sca t se aplică h î r t ia supor t . P e n t ru aceas ta se t ra sează linia o r izon ta lă de repe r care separă t a p e t u l de scafa zu g răv i tă , p regă tindu-se co n com iten t adezivul şi h îr t ia su p o r t .

H îr t ia de cu loarea a p ro p ia tă ta p e tu lu i , se ta ie în fîşii egale cu î n ă l ţ im ea porţ iun ii peretelu i care se ta p e te a ză , în cazul h îr t i i lo r rez is ten te şi nedeform abile la ungere cu adeziv, sau egale cu cel p u ţ in 1/3 din înălţime, în cazul h îr t i i lo r m a i p u ţ in rez is ten te şi deformabile. Fîşiile se aşază pe m asa de lucru şi se u n g cu b id ineaua pe o fa ţă cu adezivu l d in re ţea 64. D u p ă ungere fîşia de h îr t ie se îndoaie în două cu p a r te a unsă spre in terior. Se pregă tesc astfe l 2 —4 fîşii, care apoi se desfac şi se aplică l ip indu-se pe perete. A plicarea se face începînd de la p a r te a de sus a pere te lu i de la u n u l d in colţurile camerei.

Fîşiile de h îr t ie se lipesc cu m arginile c î t m ai a lă tu ra t . N u se ad m it rosturi m a i m ar i de 1 m m . D acă fîşiile s-au lip it cu m arginile s u p r a puse, por ţ iun ile p e tre c u te se şlefuiesc cu h îr t ie de ş lefuit p e n t ru a o b ţ ine nivelarea necesară.

386 Tehnologia executorii lucrărilor de tapetare

Dacă, d in m otive de economie, t a p e tu l se aplică d irect pe s u p ra fa ţa g le tu i tă , t reb u ie verif ica t, d u p ă p reg ă t i rea corespunză toare , dacă aceasta n u p rez in tă pe te de grăs im e sau u rm e de creion chimic sau colorat, p e n t ru a se ev i ta a p a r i ţ ia lor d u p ă lipire pe fa ţa v ă z u tă .

In cazul pere ţi lo r vopsiţ i nu se recom andă ap lica rea în prealabil a h îr t ie i-suport, este necesar însă să se degreseze s u p ra fa ţa v o ps ită p înă la d ispa r i ţ ia luciului specific al vopselei. P e n t ru a s igurarea unei b u n e lipiri se p o a te efectua, d u p ă degresare, o spălare a suprafe ţe i v o p s i te cu o apă am oniacală sau o şlefuire cu h îr t ie s t ic la tă nr. 23 sau 32.

R os tu r i le d in tre tocu l t îm p lăr ie i şi pere te şi eventuale le c r ă p ă tu r i de pe pere te , p e n t ru ca acestea să nu a p a ră pe f a ţa ta p e tu lu i , se recom andă a fi acoperite în prea lab il cu benzi de h îr t ie ob işnu ită sau de h îr t ie su p o r t de circa 5 cm lăţime. Benzile de h îr t ie t ă i a t ă se ro- lează şi se in tro d u c în ap ă p e n tru um ec ta re . D u p ă ce se îm b ibă b ine cu apă şi cu p u ţ in în a in te de ap licarea fîşiei de h îr t ie su p o r t sau a ta p e tu lu i , b a n d a de h îr t ie se aplică pe c ră p ă tu ra respectivă p r in d e ru la re începînd de sus în jos. A pa din h îr t ie o m en ţin e lip ită p în ă se aplică deasupra , d u p ă caz, h î r t ia su p o r t sau ta p e tu l . A plicarea acesto r a t r e b u ie să se facă în a in te de uscarea benzii de hîrtie . Acest p ro cedeu cere o deosebită d e x te r i ta te din pa r te a ta p e ta ru lu i , deoarece b a n d a de h îr t ie nu t reb u ie m işca tă în t im p u l lipirii s t ra tu lu i de deasupra .

U n a l t procedeu este de a folosi două benzi de hîrtie, u n a m ai în gu s tă de 2 ,5 —3 cm şi a l ta m a i la tă de 6 — 6,5 cm. B a n d a la tă se unge cu adeziv şi pe m ijlocul ei se lipeşte b a n d a îngustă . Benzile lipite se aplică a s t f e l 'c a b a n d a n eu n să să acopere c ră p ă tu ra . P r in aceas ta se ev ită e v en tu a la dep lasare a benzii în t im p u l lipirii h îr t ie i-suport sau ta p e tu lu i .

Cînd două c ră p ă tu r i se încrucişează nu t rebu ie , sub nici un m o tiv , ca benzile să se aplice pe trecu te . î n d re p tu l încrucişerii u n a din benzi t r e c e în con tinuare , ia r cea la l tă se opreşte în p r im a bandă .

5 . APLICAREA TAPETULUI

O d a tă cu p regă tirea şi p re luc ra rea sup rafe ţe lo r care se ta p e te a ză se face şi m ă su ră to a re a necesară p e n tru a d e te rm in a lungim ile şi n u m ăru l fîşiilor de t a p e t şi a bo rdu r i lo r respective. L a n u m ă ru l to ta l de fîşii p en tru fiecare încăpere se v a adăuga în p lus o fîşie de s ig u ran ţă p e n t r u în locuirea even tua le lo r fîşii greşit t ă i a t e sau cu defecte. P e n t ru b o rdu ri se v a calcula lungim ea to ta lă cu un adaos de 15% p e n tru tă ie r i , raco rd ă r i şi rezerve de s igu ran ţă .


a) Tăierea îîşiilor de tapet. L a m ă su ră to a re a p e n tru d e te rm in a rea nu m ăru lu i fişiilor de t a p e t t reb u ie să se ţ in ă seam ă de even tuale le sup rap u n er i care d im inuează lă ţ im ea cu 3 cm, ia r ca lungim e se v a

m ăsu ra linia de d em arca ţie de la p a r te a de sus a pere te lu i şi p l in ta de la p a r te a de jos, la care se adugă circa 6 cm, c îte 3 cm în p lus de fiecare capă t . Aceste depăşiri s în t necesare p e n tru ca tă ie rea , a t î t la p a r te a de sus c î t şi la cea de jos să fie făcu tă d u p ă lipire, p e n tru ob ţinerea unei linii a m arg in ilo r c ît m ai d rep te şi corecte. L ip irea ta p e tu lu i p rin aplicarea m arginii la l im ita liniei bordurii sau p lin tei nu este recom andab ilă deoarece lucrarea v a suferi ca l i ta t iv , d in cauza neconcor- dan ţe i în tre liniile orizontale şi liniile de reper verticale , d u p ă care se aplică fîşiile de ta p e t .

Sulul de t a p e t de h îr t ie se deru lează pe su p ra fa ţa mesei de lemn cu fa ţa în sus astfel ca p a r te a de m arg ine care se t rag e să se aplice la p lin tă , ia r aceea d inspre sul la bo rd u ră . Aceasta p e n tru ca aspec tu l s t ru c tu r i i şi reflexia luminii să fie aceeaşi p e n t ru to a te fîşiile de t a p e t , ia r ev e n tu alele m o tive decora t ive să se con tinue comple- t îndu -se de pe o fîşie pe a l ta (fig. 182). î n acest d in u rm ă caz fîşiile se n u m ero tează pe spate , p e n t ru ca la aplicare să se p ăs treze succesiunea norm ală a desenului.

Cînd pe fa ţa ta p e tu lu i s în t ap lica te m o tive m ari, la tă ie rea fîşii- lor, t a p e ta ru l t re b u ie să fie a te n t ca m otivele să răm în ă întregi la m a r ginea de sus din d rep tu l bordurii , p e n t ru că altfe l scade apreciabil efectul estetic.

D u p ă tă ie rea fîşiilor acestea t re b u ie so r ta te d u p ă n u a n ţă , c înd este cazul, deoarece uneori se p o t în t î ln i de la u n cap la celă la lt al aceluiaşi sul uşoare d ife ren ţe de n u a n ţă a culorii care în lungim ea desfăşu ra tă a t a p e tu lu i nu se observă, însă, în c îm pul de fîşii t ă i a t e şi ap lica te unele lîngă altele se d is ting cu u şu r in ţă , rezu lt înd astfe l o acoperire cu aspect coloristic necorespunzăto r . T ăierea fîşiilor se face pe rpend icu la r pe m arginea lungă a sulului, cu a ju to ru l echerului mare.

b) Ungerea cu adeziv a fîşiilor de tapet. D u p ă tă ie rea şi so r ta rea fîşiilor de t a p e t p en tru acoperirea pere ţi lo r unei încăperi, acestea se aşază pe m asa de lucru cu fa ţa în jos. A plicarea adezivului (v. re ţe ta 64)

" / 'V o / l V0A°\ . ✓0'* f

v * V#

0,0 ' /O' , ✓ V / VS

/ \0' OO

o © o

\ v ' ° W

* \0' > p o o> , ✓O'- . ✓

.>1'- / A „ / | \L 'Ol . '

a

I n 'i*O DqO o

, . /0 \ ' ' /

O OOO o

A o A

/ ‘V o / 'ÎV

5> ooo o

v / ' V/ 'V o / 'V j

bFig. 182. Continuarea desenului tapetelor

intre două fîşii :a — g r e ş i t ; b — c o re c t .

388 Tehnologia executării lucrărilor de tapetore

se face cu b id ineaua pe t o a t ă sup ra fa ţa fîşiilor. Se începe prin ungerea unei j u m ă tă ţ i din lung im ea fîşiei (fig. 183, a) de la mijloc că tre m arg in i. P a r t e a ’ unsă se îndoaie (fig. 183, b) cu fa ţa spre exterior, ev itîndu -se su - p ra p u n e re a pes te p a r te a neunsă şi fo rm area de cu te la în d o i tu ră .Se t rag e apoi pe m asă ju m ă ta te a neunsă a fîşiei (fig. 183, c) şi se procedează la ungerea şi îndoirea acesteia ca la p r im a ju m ă ta t e (fig. 183, d ). Astfel îndoite, fîşiile de t a p e t s în t puse deoparte , la un loc c u ra t , u n d e se lasă 5 — 15 min, p en tru ca adezivul să p ă t r u n d ă în h îr t ia t a p e tu lu i .

Cînd m arginile fîşiilor de ta p e t necesită a ju s tă r i , acestea se fac d u p ă ungere, aşezînd fîşia unsă pe m asa de lucru şi po tr iv in d linia de tă ie re pe m arg inea riglei metalice. P r in tr -o m işcare rap idă de a luneca re a lamei cu ţ i tu lu i m are cu două tă işu r i în lungul m arginei riglei m etalice ((v. fig. 180) se efec tuează o tă ie re ra p id ă şi perfec t d reap tă .

--------J T ia

o/r "i b

c

r " T \d

Fig. 183. Ungerea fîşiilor de tapet cu adeziv :

a , b, c ş l d — p o z iţ i i le f î ş i i lo r în t im p u l u n g e r ii .c) Aplicarea tapetului de hîrtie.

O pera ţia se execută , re c o m a n d a bil, de că tre doi tap e ta r i , u n u l lucrînd de pe scara dublă , iar celă la lt de pe pardoseală (fig. 184). în a in te de ap licarea prim ei fîşii se t r a se a z ă la co lţu l încăperii, de u n d e u rm ează să înceapă lucrarea, o linie v e r t i cală de repe r cu a ju to ru l firului de p lum b, iar la p a r te a superioară a pere ţi lo r o linie o rizonta lă de reper în d rep tu l bordurii. D u p ă t ra sa re a reperelor se ia cu grijă fîşia de t a p e t îndo ită , pe a n te b ra ţu l s tîng dacă se începe aplicarea din co lţu l d re p t al peretelui, sau pe a n te b ra ţu l d re p t dacă aplicarea se începe din co lţu l stîng al peretelui, p e n tru a lăsa O' m înă l iberă cu care ta p e ta ru l se a ju tă la u rcarea pe scară. A juns la

Cartea zugravului şt vopsitorului 389

Fig. 184. Aplicarea fîşiei de tapet pe Fig. 185. Lipirea fîşieiperete. de tapet.

t r e a p ta scării, corespunză toare poziţiei de lipire, scoate a n te b ra ţu l de sub înd o i tu ra fîşiei, susţin înd-o în acelaşi loc de am bele p ă r ţ i cu c îte t re i degete ale mîinilor, apu c în d în acelaşi t im p colţurile de sus ale fîşiei cu degetu l m a re şi a r ă tă to r care, to to d a tă , dezlipesc uşor p a r te a îndoită a ta p e tu lu i de la m arg inea de sus (fig. 185).

O d a tă colţurile ap lica te pe pere te , se lasă fîşia să coboare spre p a r doseală uşor, ca să nu se ru p ă , fie p r in am o rt iza rea cu piciorul, fie cu a ju to ru l celui de al doilea ta p e ta r . în a in te de a dezlipi p a r te a de jos a îndoiturii se verifică v e r t ic a l i ta tea a t î t cu a ju to ru l reperu lu i v e r t ic a l t r a s a t pe pere te , c î t şi cu a ju to ru l firului cu p lum b. N u se reco m an d ă aplicarea fîşiilor d u p ă linia co lţurilo r pereţilor, a că ro r v e r t ica l i ta te nu este to td e a u n a corectă, şi nici d u p ă linîa de reper, t r a s a tă p a ra le l cu linia de raco rd a re a ta v a n u lu i cu pereţii, care, de asemenea, nu co in cide to td e a u n a cu orizonta la .

D u p ă ap licare şi în tindere , fîşia de t a p e t se netezeşte uşor cu m îna şi apoi cu peria de n e tez i t încep înd de sus în jos şi de la mijloc spre m argine, aşa cum se a r a tă în fig. 186, d irecţia de netezire av înd fo rm a unei sp inări de peşte.

P r in opera ţia de netezire se elim ină bulele de aer şi încre ţ i tu r i le . E xcesu l de adeziv de pe m arg in ile fîşiei se şterge cu o c îrpă moale, c u ra tă şi usca tă , p e n t ru a se ev ita în t inde rea acestu ia peste fa ţa t a p e


tu lu i. U rm ele de adeziv şi eventuale le a m p re n te de degete răm ase pe fa ţa ta p e tu lu i t r e buie şterse, îna in te de a se usca, p rin tam po- n a re şi p rin frecare, cu u n b u re te c u ra t şi uşor um ezit.

M arginea v er t ica lă a fîşiei de t a p e t nu este ap lica tă ch ia r la co lţu l peretelu i ci cu m in im u m 5 cm d is ta n ţă de colţ, astfel ca u l t im a fîşie să-l acopere prin pe trecere şi să realizeze c o n t in u i ta te a desenului Se v a p roceda asem ăn ă to r şi în d re p tu l celorlalte colţuri. în n ăd irea fîşiilor de t a p e t în d rep tu l colţu rilo r pere ţi lo r nu p o a te fi rea l iza tă corect d in care cauză aspec tu l este tic al finisajului respectiv se dim inuează s im ţ i to r . D acă în t îm p lă to r o fîşie a junge cu o m arg ine în tr -u n u l din co l ţu r i a tunc i se recom andă îngus ta rea fîşiei p rin tă ie re cu cel p u ţ in o j u m ă ta t e de cen tim e tru , astfel ca fîşia u rm ă to a re să acopere p r in pe trece re colţu l respectiv .

F îşia de t a p e t u rm ă to a re se aplică identic ca şi p r im a cu m arginile cap la cap, în cazul t a p e tu lu i cu g re u ta te a pes te 100 g/m* şi cu m a r g i nile sup rapuse pe circa 0,5 cm, în cazul ta p e te lo r cu g re u ta te sub 100 g / m s.

L a aplicarea ta p e te lo r cu g re u ta te peste 100 g /m 2 este necesar a se verifica v e r t ic a l i ta tea fiecărei fîşii în p a r te în vederea obţinerii u n e i acoperiri con tinue şi fă ră rosturi . în orice caz es te recom andab il ca h îr t ia su p o r t pes te care se aplică să a ibă aceeaşi n u a n ţă de cu loare ca şi ta p e tu l , p e n t ru a nu se observa eventuale le ro s tu r i vizibile.

A plicarea în d rep tu l uşilor a ta p e te lo r cu m o tive sim ple se face în m od ob işnu it fă ră a se efec tua vreo opera ţie specială. în cazul ta p e te lo r cu m otive decora tive im p o r ta n te se v a începe lipirea fîşiilor de t a p e t de o p a r te şi a l ta a uşii, con t inu îndu-se pe su p ra fa ţa pere ţi lo r p înă la în tî ln irea fîşiilor în t r -u n co lţ al încăperii m ai p u ţ in lum ina t . D easup ra uşii, d acă in te rva lu l în tre fîşiile ap lica te de o p a r te şi a l ta a uşii nu se acoperă cu o singură lă ţ im e de fîşie, se procedează la folosirea u n e i fîşii cen tra le şi a a l to r două la tera le sim etrice de legătură , po tr iv in d astfel m otivele decora tive ca aspectu l o b ţ in u t să fie de co n t in u i ta te , cu riscul sacrificării u n o r benzi de t a p e t care nu se m ai p o t folosi.

Glafurile şi şpaleţii ferestre lor şi uşilor pe toc, p e în ă l ţ im ea lor c u p r insă în p a r te a t a p e t a t ă a pereţilor, se tap e tează . T a p e tu l se în toarce

Fig. 186. Netezirea fîşiei de tapet, aplicate pe

\ perete.


pe glaf p înă în to cu l ferestrei sau al uşii. L a fel se p rocedează şi cu ev en tua le le nişe, d acă acestea s în t p rev ăzu te să fie t a p e ta te .

L a acoperirea cu t a p e t a u n o r panouri-og lindă d e l im i ta te cu p ro - file decora tive de ipsos sau lem n se v a aplica p r im a fîşie exac t în m i j locul panoului, con tinu îndu-se spoi aplicarea r s tu lu i d e fîşii de o p a r te şi a l ta a celei centrale . Se asigură astfel o d is tr ibu ire şi o cen tra re ech il ib ra tă şi a rm onioasă a m otive lo r decorative.

Locul în tre ru p ă to a re lo r şi prizelor de lum ină v a fi d e cu p a t d u p ă aplicarea fîşiei de t a p e t pe perete. Se reperează locul dozei a p a ra tu lu i respectiv şi p rin frecare locală cu o u n e a l tă din plastic sau os, se scoate în ev iden ţă co n tu ru l acesteia.

Cu un cu ţ i t mic a scu ţi t sau cu la m a se fac o serie de c re s tă tu r i r a di al, care apoi se decupează cu foarfeca d u p ă co n tu ru l dozei.

î n d rep tu l conducte lo r ra d ia to a re lo r de calorifer, de gaze etc., care t rav e rsează pere ţi i şi s t r ă p u n g su p ra fa ţa ta p e tu lu i se face o t ă ie tu ră de la m arg ine p înă la s t răp u n g e rea în d re p tu l căreia se face şi o c re s tă tu ră p e rp en d icu la r pe tă i e tu r a cu lungim ea egală cu d ia m e t ru l ex te r io r al ţev ii (fig. 187, a). Se aplică provizoriu p o r ţ iunea de

Fig. 187. Decuparea tapetului în dreptul

unei ţevi.


t a p e t t ă i a t ă în d rep tu l ţev ii şi cu un creion se t ra sează locul u n d e treb u ie făcu tă d ecuparea (fig. 187, b). Se desface d in nou p o r ţ iunea t ă i a t ă şi cu o foarfecă se decupează b u c a ta de t a p e t în sem n a tă (fig. 187, c) d u p ă care se încheie l ip indu-se definitiv (fig. 145, d). Urm ele de adeziv se ş te rg p r in ta m p o n a re cu u n b u re te uşor um ezit.

D acă, d u p ă ap licarea fîşiei de ta p e t , s-a p rodus pe su p ra fa ţa ei o încreţire vizibilă (fig. 188, a), se p rocedează fie la în locuirea fîşieij.

Fig. 188. Repararea suprafeţelor de tapet încreţite.

fie la r ep a ra rea defectului c o n s ta ta t . R e p a ra re a se face p r in ex ecu ta rea unei tă ie tu r i în d rep tu l încre ţi tu rii , p e rpend icu la r pe m arg inea fîşiei (fig. 188, b). Se deslipeşte cu a te n ţ ie p o r ţ iu n ea înc re ţ i tă , se aplică m a i în tîi p a r te a de jos şi se netezeşte , d u p ă care se aplică şi se ne tezeş te şi p a r te a de sus a fîşiei tă ia te , a cărei m arg ine even tua l , p o a te să se s u p ra p u n ă pes te aceea de jos. L u m in a căzînd oblic pes te r e p a ra ţ ia astfel e x e c u ta tă se ev ită p roducerea u m bre i care scoa te în ev iden ţă înnă- d irea (fig. 188, c).

D u p ă aplicarea fîşiilor de t a p e t pe p e re ţi i unei încăperi, se p rocedează la a ju s ta rea m arg in ilor de sus şi de Jos p r in tă iere . î n fig.189 se indică m odu l cum se ex ecu tă opera ţ ia respec tivă în d re p tu l p l in te i şi a n u m e : se înseam nă cu u n creion îin ia de tă ie re d u p ă care se decupează m arg inea ta p e tu lu i cu foarfeca. Acelaşi p rocedeu se aplică şi la m a r ginea de sus în d rep tu l bordurii . E v e n tu a l ele p e te de adeziv se ş terg prin ta m p o n a re cu un b u re te um ed.

Fig. 189. Decuparea tapetului în dreptul plin-


D acă în unele locuri de pe s u p ra fa ţa t a p e t a t ă se c o n s ta tă bu le de aer, se p rocedează la în ţep a rea lor cu u n ac, ev acuarea cu a te n ţ ie a aerului, ev itîndu-se ruperea tap e tu lu i , şi in jec ta rea unei c a n t i tă ţ i c o resp u n ză to a re de adeziv cu a ju to ru l unei seringi. D u p ă aceea se ap asă uşor cu m îna şi se ne tezeş te locul rep a ra ţ ie i respective .

Po rţ iu n i le mici de t a p e t deslip ite se c u ră ţă cu gr i jă de even tua le le im p u r i tă ţ i sau g ranu le usca te de adeziv. Aceeaşi o pe ra ţ ie se aplică şi suprafe ţe i supo rt . Apoi se unge cu adez iv p o r ţ iu n ea de t a p e t deslip ită se lasă p e n tru îm b ib a rea h îr t ie i 10— 15 m in şi apoi se aplică pe pe re te netezindu-se cu m u l tă a te n ţ ie p e n t ru a ev ita încre ţirea sau ru p e re a acesteia.

D u p ă ce încăperea a fost com ple t t a p e ta tă , ia r ta p e tu l uscat, se procedează la m o n ta re a e lem ente lo r te rm in a le a t î t la p a r te a de jos c î t şi la cea de sus.

în d rep tu l pardoselii se m o n tează pe rvazu l de lem n care se b a te în cuie în pardosea lă sau o t e rm in a ţ ie d in m a te r ia l p lastic care se l i peşte peste t a p e t . Cînd este p re v ă z u tă p l in tă de lemn, îna in te de t a p e - ta re se m on tează în pere te dib luri, a că ro r locuri se m archează cu cuie sub ţir i p e n t ru ca să se cunoască poziţia şu ru b u r i lo r de lemn cu care se f ixează p lin ta .

P a r te a de sus a t a p e tu lu i se te rm in ă cu o b ag h e tă , în genera l s u b ţire, de culoare m a i închisă care acoperă m arg inea ta p e tu lu i . B a g h e tele din acelaşi m a te r ia l ca şi t a p e tu l se lipesc cu adeziv, ia r cele de lemn, de m e ta l sau m ate r ia l p lastic se f ixează cu ş u ru b u r i p e n tru lem n în d ib luri in tro d u se în prea lab il în tencu ia la peretelu i.

d) Aplicarea tapetului din m aterial plastic pe suport textil. P r e g ă t irea şi p re luc ra rea sup rafe ţe lo r su p o r t p recum şi p regă tirea fîşiilor de t a p e t p e n t ru lipire se face ca şi în cazul ta p e tu lu i de hîrtie . T rebu ie a v u t în vedere ca pere ţi i să fie perfec t usca ţi (u m id i ta te a sub 2 % ) , deoarece, t a p e tu l con s t i tu in d u n s t r a t im perm eabil , nu pe rm ite d i fu zarea vap o r i lo r d in suport . U m id i ta te a astfel r e ţ in u tă sub t a p e t fa v o rizează dezvo lta rea m ucegaiu lu i şi p u trez irea sup o r tu lu i te x t i l şi a h îitie i suport . Se recom andă folosirea unu i adeziv, în com poziţia căru ia să nu fie cuprinse m ate r i i organice.

U ngerea şi ap licarea fîşiilor de t a p e t d in m a te r ia l plas tic pe su p o r t tex t i l se face la fel ca şi a fîşiilor de t a p e t din h îrtie , cu u rm ă to a re le deosebiri şi c o m p le t ă r i :

— ungerea cu adeziv se face pe în treaga su p ra fa ţă a su p o r tu lu i tex ti l a fiecărei fîşii de t a p e t în a fa ră de o b a n d ă îngustă de circa 2 cm a m arg in ii care se su p ra p u n e ;


— aplicarea fîşiilor de t a p e t se face p r in su p rap u n e rea m arg in ilo r long itud ina le pe o lă ţ im e de circa 1 cm ; m arg inea de d esu b t l ip ită pe h îr t ia supo r t , ia r cea de d easu p ra ne lip ită ;

— m arg in ile long itud ina le su p rap u se se ta ie , d u p ă 24 de ore de la lipire, cu a ju to ru l u n u i c u ţ i t b ine a sc u ţ i t sau al unei l a m e ; p e n tru aceasta , în mijlocul porţ iun ii su p rap u se (la circa 0,5 cm de la m arg ine ) se aplică rig la m eta lică , u rm ă r in d cu e x a c t i ta te d irecţia v e r t i c a lă a v ii to ru lu i ro s t şi apoi se ta ie a m b e le fîşii d in tr-o d a tă ; d u p ă tă ie re se în d ep ă r tează benzile înguste de circa 0,5 cm, care rezu l tă de la t ă ie r e a am be lo r fîşii de ta p e t . î n con t in u a re se r idică cu a te n ţ ie m arg inea neunsă a fîşiei ca re se suprapusese , se unge cu adeziv po r ţ iu n ea respec tivă şi d u p ă 15—20 m in se presează pe p e re te netezindu-se. R e z u l tă u n ro s t foa r te fin im percep tib il de la o d i s ta n ţă de 2 m, p recum şi o p ă su ire perfec tă a m a rg in i lo r ;

— în t im p u l netezirii, excesul de adeziv se ş te rge cu o c îrpă c u r a t ă şi u sca tă , ia r even tuale le pe te se ş terg cu u n b u re te u m ed ;

— în cazul fîşiilor de t a p e t fab r ica te cu m a rg in i le perfec t d rep te , lip irea se face fă ră su p rap u n e rea m arg in i lo r ;

— d u p ă m in im u m 3 zile de la aplicarea tap e tu lu i , su p ra fa ţa a c e s tu ia se cu ră ţă , p r in tr-o u şoară spălare, de pe te le de adeziv şi de cele ă sa te de ta p e ta r i la m an ip u la rea şi aplicarea fîşiilor.

e) Aplicarea tapetelor autoadezive din m aterial plastic. A cestea s în t t a p e te d in m a te r ia le plastice, de obicei vinilice, pe s u p ra fa ţa c ă ro ra s-a ap l ica t din fabrica ţie , u n adeziv care nu se ac t ivează dec ît a tu n c i cînd este u m ezit cu apă . Se aplică cu m u l tă u şu r in ţă şi cu o p r o d u c t iv i ta te fo a r te mare.

P ro d u su l este l iv ra t în su luri de 10,05 m lungim e şi 0,53 m lă ţim e.P e n t ru rea lizarea unor ta p e tă r i de c a l i ta te superioară p regă tirea

suprafeţelor su p o r t co m p o r tă o a te n ţ ie deosebită . D u p ă ap licarea h îr t ie i su p o r t , se tra se a z ă pe p e re te o linie v e r t ic a lă cu a ju to ru l f iru lu i cu p lu m b la 53 cm d is ta n ţă de o uşă sau o fe reas tră . Se ta ie p r im a fîşie cu c îte o rezervă de c î ţ iva c e n t im e tr i la e x t re m ită ţ i .

î n a in te de lipire, f îşia sub fo rm ă de sul, se in tro d u c e în a p ă cu m o t ive le deco ra t iv e spre ex te r io r (fig. 190), u n d e se lasă p e n t ru u m ezire t im p de 30 secunde. D u p ă um ezire , fîşia se aplică pe p e re te u rm ă r in d linia t r a s a t ă (fig. 191).


Bulele de ae r se în d e p ă r te a ză p r in tr -o n e tez ire u şo a ră cu o perie sau o c îrpă u s c a tă şi c u ra tă (fig. 192), de la mijloc sp re m arg ine .

Fîşiile u rm ă to a re s în t t ă i a t e ţ in în d seam ă de desen, ap lic îndu-se în c o n t in u a re cu m arg in ile p u se cap la cap (fără su p rap u n e r i) (fig. 193).

Fig. 191. Trasarea liniei verticale de începerea tapetării şi a- plicarea primei fîşii a tapetului

autoadeziv.

Fig. 190. Umezirea tapetului autoadeziv.

Fig. 192. Netezirea fîşiei de tapet montate şi îndepărtarea bu

lelor de aer.

Fig. 193. Aplicarea fîşiilor următoare cu marginile cap la

cap.


Se m arc h e a ză cu v îr fu l foarfecii pe t a p e t , in te rsec ţ ia p e re te lu i cu t a v a n u l la p a r te a de sus şi p l in ta la p a r t e a de jos. Se îndoaie c a p e te le fîşiei d u p ă pu n c te le m a rc a te şi apoi se ta ie (fig. 194), d u p ă linia înd o i tu r i i cu a ju to ru l u n u i c u ţ i t . î n a in te de tă ie re se verif ică v e r t i c a l i ta te a m arg in i lo r fîşiei.

P e n t ru în locuirea fîşiilor de t a p e t cu altele , es te su fic ien t să se deslipească s t r a tu l de foaie v in ilică de s t r a tu l su p o r t de h îr t ie . A cesta d in u rm ă r ă m â n e l ip it de pe re te , g a ta p e n t ru o nouă t a p e ta r e (fig. 195).

Fig. 194. Tăierea marginei de jos a fîşiilor de tapet montate.

Fig. 195. Deslipirea tapetului (foaia vinilică) de stratul

suport de hîrtie.

T a p e tu l au to ad ez iv a p l ica t pe pere ţ i nu necesită o ( în tre ţ in e re specială . Se p o a te c u ră ţa cu o c îrpă c u r a tă cu a p ă şi săp u n , w h ite sp ir i t , d e te rg en ţ i etc. N u se foloseşte benzen, a c e to n a şi de r iva te le sale.

6 . c a l i t a t e a l u c r ă r i l o r d e t a p e t a r e

L ucră r i le de t a p e ta r e p o t fi cons ide ra te de b u n ă c a l i t a t e a tu n c i c înd fîşiile de t a p e t s în t b in e lipite, fă ră pe te , înc re ţ i tu r i , pung i de ae r sau de adez iv şi nu p re z in tă locuri neacoperi te , exfolieri, l ip i tu r i su p l im e n ta re în cîmp sau în ju ru l a p a ra te lo r electrice, co n d u c te lo r , p e rv azu r i lo r etc. N u a n ţa culorii t r e b u ie să fie u n i ta ră , ia r m otive le d eco ra t ive să a ibă c o n t in u i ta te pe în treag a su p ra fa ţă a ta p e tu lu i .

Marginile fîşiilor t re b u ie să fie v e r t ica le ia r baghe te le şi p lin te le sau pervazu ri le orizontale .

Cartea zugravului fi vopsitorului 3 9 7

7 . CONSUMURI SPECIFICE

P e n t ru ta p e te le folosite în m od c u re n t d in h îr t ie cu peliculă de v opsea de PV A , co nsum urile specifice m edii s în t ind ica te în ta b e lu l 50

Tabelul 50

Denumirea materialuluiUnitatea

Consumuri specifice pentru 1 m* de tapet ap licat p e ;

de m ăsurăpereţi

de betonpereţi gletuiti sau de ipsos

T apet de hîrtie m2 1,05 1,05Clei de oase kg 0,025 0,025H irtie de ziar de 60 g/m1 kg 0,130*) 0,065**)Ipsos (pentru reparaţii) kg 0,100 0,100H trtie de şlefuit coli 0,5 0,5Făină de grluBaghetă din h irtie tap e t de 5 cm lăţime,

kg 0,200 0,140

din lemn sau din plastic m 0,45 0,45Apă m3 0,0005 0,00035Acid fenic kg 0,0015 0,00011Insecticid (Plotox etc.) kg | 0,008 0,006

*) Două stra tu ri. **) U n singur s tra t.

8. ÎNTREŢINEREA TAPETELOR

S u pra fe ţe le pere ţ i lo r ca re se acoperă cu t a p e t e de d iferite s o r tu r i se în t re ţ in cu m u l tă u ş u r in ţă p r in : ş te rg e rea p ra fu lu i cu perii sau c îrpe moi.

P e te le de pe su p ra fa ţa t a p e te lo r ne lava lab ile se c u ră ţă cu gu m a de ş te rs sau cu miez de piine, ia r de pe cele sem ilavabile , cu o c îrpă m oale u m e z i tă cu apă şi s ă p u n şi apoi ş te rse im ed ia t cu o c îrpă m oale şi u sca tă . S u p ra fa ţa ta p e te lo r lavab ile se c u ră ţă p r in spă la re cu b u retele îm b ib a t cu ap ă şi s ă p u n sau cu ap ă şi de te rgen ţi . Im e d ia t după sp ă la re se ş te rge cu o c îrpă c u ra tă şi u sca tă . S u p ra fa ţa ta p e tu lu i as tfe l c u r ă ţa tă c a p ă tă ap ro ap e aspec tu l şi p rospe ţim ea iniţială.

CAPITOLUL X I

PROTECŢIA MUNCII ŞI TEHNICA SECURITĂŢII

A. PROTECŢIA MUNCII

P r in p ro te c ţ ia m uncii se în ţe lege a n sa m b lu l ce rce tăr i lo r’e fe c tu a te şi al m ăsu r i lo r lu a te p e n tru a p e rm ite m u n c i to r i lo r să-şi d esfăşoare m u n c a în cele m a i b u n e cond iţ i i şi p e n t ru a-i feri de boli şi de acc iden te

Scopul p ro tec ţ ie i m uncii es te acela de a a s igu ra d esfă şu ra rea m u n cii cu un m in im u m de efo r t d in p a r te a m u n c i to ru lu i şi în dep lină s i g u ra n ţă , în lă tu r în d u -se sau făc îndu-se n e v ă tă m ă to r i t o ţ i fac to r i i ca re a r p u te a d ă u n a s ă n ă tă ţ i i m unci to r i lo r .

1. PRINCIPALII FACTORI VĂTĂMĂTORI PROFESIONALI ŞI COMBATEREA LOR

a) Z gom o tu l şi trepidaţiile . D in cauza zgom otu lu i , nu su feră n u m a i auzu l, ci s lăbeş te şi a t e n ţ i a şi es te a t a c a t s is tem ul nervos Ca u rm a re se red u ce c a p a c i ta te a de m u n c ă şi sp o reş te n u m ă ru l a cc iden te lo r .

T rep id a ţ i i le dezvo ltă şi acce lerează u rm ă r i le d ă u n ă to a r e ale zgom otu lu i

b) I lu m in a tu l industr ia l . I lu m in a tu l in d u s tr ia l a re o m are im p o r t a n ţ ă p e n t ru p ro d u c t iv i ta te a m uncii şi p e n t ru c a l i ta te a ei D acă i lu m in a tu l es te ra ţ io n a l , p ro d u c t iv i ta te a creşte, i a r dacă este n eco re s p u n z ă to r , el in f luen ţează în r ă u a su p ra s ă n ă tă ţ i i , reduce p r o d u c t i v i t a te a şi duce la sporirea acc iden te lo r .

I lu m in a tu l locurilor de m u n c ă t re b u ie să fie un iform , fă ră u m b re , să a ibă aceeaşi in te n s i ta te şi să nu dea o s t r ă lu c i re prea m a re (orbi to a re ) .

I lu m in a tu l şan t ie re lo r t r e b u ie să a s igure o b u n ă v iz ib i l i ta te la locurile de m uncă , să lum ineze spa ţi i le de t r e c e re şi locurile închise .

2 . DISPOZITIVE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE

D ispozitive le in d iv idua le s în t folosite de m u n c i to r i p e n t ru a p ă r a re a îm p o tr iv a fac to r i lo r v ă t ă m ă to r i şi e v i ta re a acc iden te lo r E le nu în lă tu ră fac to r i i v ă tă m ă to r i , d a r în lă tu ră in f lu e n ţa lor.


I a t ă c î tev a d ispoz it ive de p ro te c ţ ie necesare zu g rav i lo r şi v o p s i to r i lo r :

— îm b ră c ă m in te specia lă de piele co n tra s u b s ta n ţe lo r c h im ic e ;— ochelari c o n t r a p ra fu lu i (cu s t i c l ă ) ;— an t i fo an e c o n t r a zg om oto lu i (cu bu re ţi , cu v a t ă sau cu cauciuc) ;— re sp i ra to a re c o n t r a p ra fu lu i (cu c a r tu ş f i l t ra n t , cu v a t ă sau

cu pîslă) ;— m ăş t i c o n tra gaze lo r (cu c a r tu ş f i l t r a n t d in cărbun i) .

B. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII*

T ehn ica s e c u r i tă ţ i i m uncii s tu d ia z ă cauzele răn ir ilo r , ale i n to x i ca ţi i lo r şi ale incen d i i lo r s ta b i l in d m ăsu r i le ca re se iau p e n tru în lă tu r a r e a lor. E a a r a t ă a t î t m ijloacele de a a p ă ra pe m u nc ito r i îm p o t r iv a d ife r i te lo r acc id en te de m u n c ă sau îm p o tr iv a ac ţ iun ilo r d ă u n ă to a re p ro v o c a te de condiţi i le de m u n că neco respunză toa re , ca şi mijloacele de a în lă tu r a cauzele care p rovoacă asem enea acc iden te şi d ă u n ă to a re .

E x p e r ie n ţa a r a tă că, a tu n c i c înd pericolele de acc iden te s în t bine s tu d ia te şi se iau m ăsu r i tem ein ice p e n tru e v i ta rea lor, se p o a te a junge la c o m p le ta lo r în lă tu ra re , la c rea rea „ tehnicii s igure“ ( tehn ica s e c u r i tă ţ i i ) .

1. CAUZELE CARE DAU NAŞTERE LA ACCIDENTE

Princ ipa le le cauze care d au n a ş te re la a cc iden te s î n t :— defectele u t i la ju lu i în fun c ţ ie sau ale in s t ru m e n te lo r şi lipsa

sau p ro a s ta a m e n a ja re a d ispoz itive lo r de p ro tec ţ ie la m aşin i şi u t i la je j— folosirea u n o r scule sau in s t ru m e n te n e p o tr iv i te p e n tru o p e

ra ţ ia r e sp ec t iv ă ;— ag lom era rea locurilor de m u n că , a că ilor de trece re şi a celor

de acces ;— i lu m in a tu l insufic ien t, aerisirea nesa tis făcă toare , t e m p e ra tu ra

excesivă, pu lberile , v a p o r i i şi gazele to x ice ;— zg o m o tu l p u te rn ic şi s t r id e n t p recum şi t rep id a ţ i i le ;

lipsa, in su f ien ta sau g reş i ta în t r e b u in ţa r e a ech ip am en tu lu i de p ro tec ţ ie (ha la te , m ănuşi , în că l ţăm in te , ochelari, m ăş t i etc.) ;

— in s t ru i re a te h n ic ă insuf ic ien tă a m u n c i to r i lo r în leg ă tu ră cu p roblem ele de p ro te c ţ ia m uncii.

400 Protecţia muncii şl tehnica securităţi»

2 . m a s u r i g e n e r a l e

î n cad ru l o rganizării u n u i ş a n t ie r de cons truc ţi i , t re b u ie să se p re v a d ă de la în c e p u t o serie de m ăsu r i ca re să asigure se c u r i ta te a m u n c i i şi a n u m e : V

— îm p re jm u irea ş a n t i e r u l u i ;— ex e c u ta rea d ispoz it ive lo r de a p ă ra re (copert ine sau v iz iere)

la con s tru c ţ i i le îna lte , u n d e ex is tă p r im e jd ia căderii m a te r ia le lo r ş i a u n e l te lo r de pe schele, p lanşee sau acoperiş , .a s igu ra tă p r in ş a n ţu r i şi p a n te c ă t re locurile joase ;

— as ig u ra rea u n u i sp a ţ iu liber de c ircu la ţ ie care t r e b u ie lă sa t în t re m a te r ia le le d e p o z i ta te şi pere ţ i i depoz ite lo r şi în t r e d iferite g r ă mezi de m a te r ia le ;

— depo z i ta rea cu m îna a m ate r ia le lo r nu t re b u ie fă c u tă in g r ă m ezi m a i în a l te de 2 m ;

— in te rz ice rea rezem ării m a te r ia le lo r de pere ţi i m agaz ii lo r în m agaziile închise ;

— in t ro d u c e re a pe sca ră c î t m a i în t in să a m ecan izăr ii t r a n s p o r tu r i lo r , ceea ce co n tr ib u ie la e v i ta rea acc iden te lo r ;

— p rev ed e rea u n o r d ispoz it ive m ecan ice de m an ip u la re p e n t ru m a te r ia le g rele ;

— la depo z i ta rea d ife r i te lo r m a te r ia le d e pe şa n t ie r se v o r r e s pec ta regulile de teh n ica secu r i ţă ţ i i , p e n t ru f iecare m a te r ia l în p a r t e .

D epozite le t r e b u ie să fie p r e v ă z u te cu d ife r i te u n e l te şi u t i l a j e , necesare p e n t ru u şu ra re a m a n e v ră r i i m a te r ia le lo r .

3 . MASURI l a l u c r ă r i l e d e s p e c i a l i t a t e

a) î n atelierul de vopsele. Atelierele s în t am p la sa te în c lădiri fă ră e ta j sau la u l t im u l e ta j în cazul c lăd ir i lo r cu m ai m u lte n iveluri.

în căp er i le care a lcă tu iesc a te l ie ru l se sep ară de celelalte în c ă p e r i p r in z idu ri rez is ten te la foc.

H a la de p re p a ra re t r e b u ie să fie lum inoasă şi b ine v e n t i la tă .A te lieru l t r e b u ie să a ibă sp re ex te r io r două ieşiri ale c ă ro r uşi să

nu a ibă p ra g u r i şi să se desch idă spre ex te r io r .P e rvazu ri le fe res tre lo r v o r fi s i tu a te la m a x im u m 1,20 m de la pardosea lă , p e n t ru a p u te a p e rm ite ieşirea m u n c i to r i lo r şi pe feres tre în caz de pericol.

în căp e r i le u n u i a te lie r c e n tra l s în t p re v ă z u te cu in s ta la ţ i i le co re s p u n z ă to a re teh n ico -san i ta re , de încălzire, de v e n t ila ţie şi e lec tr ice , care, fie că s în t aux il ia re p roduc ţie i , fie că as igu ră condiţiile s a n i ta re


ale persona lu lu i d in cad ru l a te lierului, t reb u ie să respec te u rm ătoare le reguli :

— încălzirea se v a face cu calorifere sau cu aer co n d i ţ io n a t şi în nici un caz cu sobe de foc d irec t ;

— su p ra fa ţa a p a ra te lo r de încălzire cu ap ă t re b u ie să fie n e te d ă şi com odă p e n tru cu ră ţ i re a p r a f u l u i ;

— în cazul încălzirii cu aer, es te in terz isă rec ircu larea aeru lu i de t i ra j ;

— v e n t i la re a se face p r in in tro d u c e re a de aer p ro a sp ă t în zona de lucru şi cu o as tfe l de v i teză , înc î t să nu se s im tă cu ren ţ i p rea p u t e r nici 'de aer ;

— ab so rb ţ ia aeru lu i se face d u p ă princ ip iu l asp ira ţ ie i din locurile u n d e se p ro d u ce aeru l v ă tă m ă to r , care se e lim ină cu un m e tru m ai sus de coam a acoperişului, f iind d i r i ja t în sensul v în tu lu i d o m in a n t ;

— in s ta la ţ ia e lectrică se ex ecu tă fie cu cab lu r i îng ropa te , fie cu cond u c to r i in tro d u ş i în tu b u r i de oţel şi p re v ă z u te cu in s ta la ţ i i an t i - g rizu toase , ia r co m u ta to a re le şi s igu ran ţe le se m o n te a z ă în a fa ra î n căperilo r de lucru ;

— în încăperi le de d ep oz ita re şi de p roduc ţie , u n d e se p ă s t re a z ă , se încearcă sau se p re lucrează com poziţiile pe b a z ă de n i trocelu loză sau so lvenţii lor, in s ta la ţ ia e lectrică de i lu m in are se e x ecu tă e x te r io r , sau, c înd este in te r ioară , se p ro te jează c o n tra exploziilor.

în t re g u l uti la j m eta l ic şi p ă r ţ i le m eta lice ale c lădirii se p re v ă d cu legă tu r i la p ă m în t . C onducto r ii p rincipali p e n t ru legarea la p ă m în t s înt, pe c î t posibil, aşeza ţi deschis şi a p ă ra ţ i de even tua le le d e te r io ră r i mecanice.

în t im p u l precesului de p roduc ţie , în ha la respec tivă t r e b u ie re sp ec ta te cu s t r ic te ţe u rm ă to a re le reguli p r inc ipa le :

— in te rz icerea folosirii une i f lăcări descoperite , a fu m a tu lu i sau fo rm area de scîn tei în depoz ite sau în celelalte încăperi în care se m a n ipulează lacuri şi vopsele ;

— am es teca rea m ate r ia le lo r in f lam abile se face în a p a ra te închise erm etic ;

— deschiderea am bala je lo r , în special a acelora care con ţin lacuri pe b ază de n itroceluloză, se face cu scule confec ţiona te din b ro n z , care nu p rovoacă scîntei. î n cazul în care rob ine te le reze rvoare lo r sau dopuri le bu to a ie lo r cu lacuri sau cu d i lu an ţ i s-au în ţepen it , se folosesc p e n tru deschidere b u că ţe le de lemn special p reg ă t i te în acest scop. Acestea se aşază pe ro b in e t sau pe dop şi, p r in lov itu ri u şoare cu ciocanul de bronz n um ai pe b u c a ta de lemn, se deschide ro b in e tu l sau se desface d o n u l ;

4 0 2 Protecţia muncii şi tehnica securităţii

— in te rz icerea t îr îr ii pe pardosea la de c im en t a obiectelor cu m a r gini de fier, p u r tă r i i bocancilor cu ţ in te sau p o tcoave şi cu ră ţ i re a vase lo r m eta lice cu t recă to a re de s îrm ă

— spă la rea cu so lvenţi a vase lo r de depoz ita re se face cu a ten ţ ie ia r m unc ito r i i nu treb u ie să s tea cu capul ap leca t a su p ra v a s u l u i ;

— as igurarea m anevră r i i m otoa re lo r şi a a l to r m aşin i speciale, cu personal c a l i f i c a t ;

— in terz icerea func ţionăr i i în gol a m a ş in i lo r ;— asigurarea m aşin ilo r cu d ispozitive de porn ire -oprire ( sch im

b ă to r de curea , în t r e ru p ă to r etc.) p rev ăzu te cu o piedică, p e n t ru a nu se p roduce în tre ru p er i accidentale .

— interz icerea în d ep ă r tă r i i d ispozitivelor de p ro tec ţ ie a m aşin ilo r în t im p u l l u c r u lu i ;

— orice func ţionare ano rm ală a u n u i a p a r a t sau a unei m aşini v a fi adusă la cu n o ş t in ţă m a is tru lu i a t e l ie ru lu i ;

— revizia şi r e p a ra ţ ia u t i la ju lu i se v o r face de că tre personal c a lificat ;

— d u p ă te rm in a re a repara ţ ie i , a p a ra tu l sau m aşina v o r fi puse în fu n c ţ iu n e d u p ă ce s-au f ix a t to a te dispozitivele de p ro tec ţ ie ;

— la p re p a ra rea com poziţiilor, am estecuri le de ulei de in fiert cu negru de fum , v e rd e de P a r is nu se v o r lăsa nefrecate în t im p u l nopţii , deoarece se po t au to a p r in d e . î n orice caz, p re p a ra rea t re b u ie făcu tă în aşa fel, ca să nu ră m în ă cocoloaşe de p igm ent, ia r acestea să fie b ine îm b ib a te cu l ian tu l c o re sp u n ză to r ;

— cu n o aş te rea de c ă t re m u n c i to r i a p igm en ţi lo r o t r ă v i to r i (m iniu de p lum b, alb de p lum b, ga lben de crom , v e rd e de crom, v e rd e de Paris), p e n t ru ca aceştia să nu-i a t ingă cu m îna . M anipu la rea p ig m e n ţ i lo r fo a r te fini (p igm enţi organici, negru de fum ) v a fi fă c u tă cu m ască .

în a te lierele u n d e se p regă tesc şi se m an ip u lează lacurile şi v o p selele ex is tă în a p ro ap e t o a te locurile de m u n c ă pericol de incen d iu . De aceea, t r e b u ie d a tă o a te n ţ ie deosebită cunoaşte r i i cauze lo r care îl p o t p rovoca şi m ăsurile care t re b u ie lu a te p e n t ru a-1 stinge.

P e n t ru s tingerea incendiilo r se folosesc a p a ra te a u to m a te cu spum ă.

în t o a te încăperile de lucru cu pericol de incendiu t r e b u ie să se găsească la îndem înă a p a r a te de stins incendiul, nisip, lopeţi, to p o a re şi un covor de azbest. N u se va- folosi ap ă p e n tru s t ingerea u le iurilo r sau a lacurilo r de n itroceluloză aprinse, ci sp u m ă de e x t in c to r sau nisip.

î n a fa ră de resp ec ta rea m ăsu ri lo r de te h n ic ă a secu r i tă ţ i i m u n c i i , es te necesar ca m u n c ito r i lo r d in a te liere să li se asigure condiţi i le de

Cartea zugravului şi vopsitorului 40 3

igienă în t im p u l şi d u p ă te rm in a re a lucrului, ia r aceştia să re spec te o serie de m ă su r i sa n i ta re care le as igură p ro tec ţ ia s ă n ă tă ţ i i şi îi fe reş te de îm bolnăviri .

b) La p regă tirea s tra tu lu i suport . Locurile de tnuncă p e n tru n e te zirea su p ra fe ţe lo r p rin şlefuire t reb u ie să fie astfe l a m e n a ja te în c î t să as igure în d e p ă r ta re a c ît m a i com ple tă a pu lber i i rezu lta te . In cazu l , c înd v o lu m u l lucrării este m are , ia r c a n t i ta te a de pu lbere aprec iab ilă se reco m an d ă folosirea unei in s ta la ţ i i de aspirare .

Cînd s în t folosite a p a ra te electrice de şlefuit, p ra fu l r e z u l ta t es te su f la t de aeru l c o m p r im a t care iese p r in t r -u n orificiu al discului în care este in tro d u s cu a ju to ru l u n u i fu r tu n . Cercurile ro ta t iv e şi d is c u rile p e n t ru şlefuire t re b u ie să posede dispozitive de pro tec ţie . î n a i n t e de începerea lucrului, m u n c i to ru l o p e ra to r v a con tro la legăturile şi cab lurile electrice, legarea Ia nu lu l de p ro tec ţie , p recum şi d ispozitivele şi m odu l de f ixa re a m a te r ia lu lu i abraz iv .

M uncitorii folosiţi la opera ţii le de şlefuire, a t î t m an u a le c ît şi m e can iza te , v o r p u r ta ochelari de pro tec ţ ie , ia r în cazul unei c o n cen tra ţ i i m a i m ari de p ra f î n încăperea în care se lucrează pe u n t im p m a i î n de lunga t , se re co m an d ă acoperirea căilor re sp ira to r i i (gură, nas) cu fîşii de t i fon sau ch ia r cu r e sp ira to a re co n tra p rafu lu i.

Sculele folosite t re b u ie să fie în p e rfec tă s ta re . Perii le v o r av ea sîrmele in ta c te şi b ine f ix a te pe supor t , ia r răzu itoare le , şpaclurile , dă lţi le şi ciocanele speciale v o r fi confec ţiona te d in o ţe luri c o re s p u n z ă to a re t r a t a t e te rm ic , astfe l în c î t sub a c ţ iu n ea e fo r tu r i lo r la ca re s în t supuse în t im p u l lucru lu i să nu p rez in te d efo rm ări re m a n e n te , fisuri sau ş t i rb i tu r i .

L a cu ră ţ i re a p r in ciocănire, m u nc ito r i i care m înuiesc une lte le respec tive v o r p u r ta ochelari p e n t ru p ro te c ţ ia îm p o tr iv a aşchiilor ca re a r p u te a sări.

L a sab lare , lucru l es te perm is n u m a i în cab ine special a m e n a ja te p re v ă z u te cu o in s ta la ţ ie de v e n t i la ţ ie p r in abso rb ţie .

L a sab la rea pieselor de d im ensiun i mijlocii, ca re se e fec tuează în cab ine de sab lare , m u n c i to ru l v a conduce je tu l de m a te r ia l ab ra z iv d in a fa ra cabinei, f iind izo la t de aceas ta ; lucrul se u rm ă re ş te p r in t r -u n v izor de s tic lă b ine e ta n şa t , ca re se înlocuieşte c înd devine m a t .

Mîinile m u n c i to ru lu i v o r fi p ro te ja te cu m ăn u ş i speciale, ia r i n t e r iorul cab ine i v a fi b ine i lu m in a t .

In s ta la ţ ia de v e n t i la ţ ie v a crea în in te r io ru l cab inei o d ep re s iu n e ad ecv a tă p e n tru a îm piedica scăpările de p ra f spre exterior.

S ab larea pieselor m ar i se ex ecu tă în încăperi special a m e n a ja te în acest scop, izo la te de re s tu l încăperilor.

4 0 i Protecţia muncii şi tehnica securităţii

M uncitorii care lucrează în in te r io ru l aces to r încăperi t re b u ie să p o a r te ech ip am en t special de pro tec ţ ie , p re v ă z u t în n o rm a tiv , d o t a t cu cască de p ro tec ţ ie a l im e n ta tă cu aer p ro a s p ă t p r in tr -o co n duc tă d e la u n v e n t i l a to r de presiune.

P r iza de ae r p e n t ru a l im en ta rea căşti lo r izo lan te se v a găsi într-o zo n ă de aer c u r a t ; ia rna , aeru l se p re încălzeste cu o rez is ten tă e lectrică la + 12°C.

O pera to r i i care lucrează în in te r io ru l încăperilo r de sab la re v o r fi su p rav eg h ea ţ i p r in v izoa re speciale, m o n ta te în pereţi i încăperilor de că tre u n m u n c i to r n u m i t special în acest scop. î n in te r io ru l încăperii se p re v ă d b u to a n e p e n t ru oprirea in s ta la ţ ie i de sab lare , in t ra re a persoane lo r s t r ă in e în cam ere le de sab la re fi ind in terzisă .

In s ta la ţ ia de v e n t i la ţ ie a încăperi lo r şi ag rega te lo r de sab la rea este p re v ă z u tă cu cicloane şi f i l tre de praf, p e n t ru a se ev i ta vicierea a tm o s ferei în zonele învecinate , sau cu a l t s istem de v en ti la ţ ie , co respunză to r .

F u n c ţ io n a re a ins ta la ţ ie i de sab la re cu uşile de con tro l deschise es te in te rz isă ; in s ta la ţ ia es te p re v ă z u tă cu un s is tem de b lo ca re în aces t sens. L a a p a ra te le care folosesc alice se as igură e ta n şe i ta te a sp a ţ iu lu i de lucru, p e n t ru a se ev ita răn ir i le pe care le p o t p rovoca alicele p ro ie c ta te d in sp a ţ iu l de lucru, p recu m şi îm bolnăv ir ile p r o d u se de p ra fu l fin d ega ja t .

Se aco rdă o a te n ţ ie deosebită e tan şe i tă ţ i i in s ta la ţ ie i de sa b la t şi ag rega te lo r com ponen te .

D a to r i tă uzurii rap id e a e lem ente lo r in s ta la ţ ie i expuse je tu lu i de sab la re , se v a p revedea d in t im p în locuirea lor.

î n t im p u l lucrului, o p e ra to ru l care ex ecu tă lucrările de sab la re n u v a în d re p ta je tu l de sab la re a su p ra uşii.

Se v a as igura p ro tec ţ ia îm p o tr iv a p ra fu lu i şi la e v acu a rea n is ipu lu i d in încăperea de sablare . D acă t r a n s p o r tu l se e x ecu tă m an u a l , p u r ta r e a m ăş t i lo r de p ra f es te obligatorie. P e n t ru opera ţii le de sab la re se a d m i t n u m a i persoane sănă toase , se lec ţ iona te pe b a z a u n u i e x am en m edical, ca re se re p e tă periodic.

O pera to r i i v o r lucra c î te doi în t r -u n sch im b, in t r în d pe . r înd în cab ine le de sab lare , pe per ioade scurte .

L egarea rec ip ien tu lu i de ae r c o m p r im a t şi a conduc te lo r în tre ele t r e b u ie fă c u tă e tanş p r in flanşe, ga rn i tu r i , ş u ru b u r i şi cleme. E s te in te rz isă conso lidarea legă tu r i lo r cu sîrmă.

A dm isia aeru lu i se v a face n u m a i a tu n c i c înd a p a ra tu l de sa b la t e s te a şeza t în po z i ţ ia de lucru .


î n t im p u l lucru lu i este in terz isă legarea sau dezlegarea cond u c te lo r la rec ip ien tu l com presoru lu i. Acest lucru se v a face n u m a i d u p ă ce s-a î n t r e r u p t adm is ia aerului.

Tuburile flexibile de aer c o m p r im a t t reb u ie să fie co respunză toare d e b i tu lu i şi p res iun ii de lucru.

M uncitorii care m an ev rează a p a ra tu l de sa b la t s în t ob ligaţi a c o n t ro la şi regla su p a p a , ro b in e tu l de adm isie a aeru lu i co m p rim a t , în c h i z ă to ru l de t rece re a nisipului şi a ju ta ju l p rin care se suflă nisipul.

M anipu la rea perii lo r m ecanice se v a face de c ă t re m u n c i to r i ca re cunosc m etode le de lucru şi m ăsuri le de p ro tec ţ ie respective .

Dispozitivele de c o m an d ă ale aces to r u n e l te t r e b u ie să func ţioneze corec t, astfe l înc ît la m a n e v ra rea lor p e n t ru scoa te rea d in a c ţ iu n e a u n e l te i , să înceteze im ed ia t şi ro t i rea periei.

î n t im p u l lucrului, ch ia r c înd u n e a l ta se află în repaos, es te i n t e r zisă a p u ca rea ei de p a r te a sa a c t iv ă (peria de s îrm ă) sau sco a te rea aces te ia d in u rm ă d in locaş în a in te de oprirea com ple t? •» m işcării de ro ta ţ ie .

E s te in te rz isă m en ţin e rea perii lor m ecanice în poziţia „deschis" (în func ţiune ) d acă s-a în t r e ru p t ten s iu n ea sau , re spec tiv , p res iu n ea ae ru lu i de a l im en ta re . î n acest caz, ca şi la t e rm in a re a lucru lu i, t r e b u ie d e c o n e c ta tă im ed ia t u n e a l ta de su rsa de a lim en ta re .

C onducte le de a l im en ta re a periilor ac ţ io n a te electric t re b u ie astfe l m o n ta te şi de s fă şu ra te la locul de lucru, înc ît să nu fie posibilă s m u l g e rea lor la in t ra re a în carcasa une lte i sau în fişă şi nici ro ad e rea î n velişu lu i izolator.

Aceeaşi g r i jă t reb u ie a v u tă şi p e n t ru tu b u r i le care a l im e n te a z ă - c u ae r c o m p r im a t periile pn eu m atice . F ix a re a c ap e te lo r lor de raco rd u r i se v a face cu coliere m etalice. A dm isia aeru lu i în per ia p n e u m a t ic ă se v a face n u m a i a tu n c i c înd aceas ta a fost co m p le t m o n ta tă şi es te a şe z a tă în poziţie de lucru..

în a in te de începerea lucrului, a t î t cu periile electrice c ît şi cu cele pn eu m a tice , se v o r verifica ins ta la ţ i i le respective, a p a ra te le de co m a n d ă , t u r a ţ i a periei şi re g u la r i ta te a func ţ io n ăr i i s is tem ulu i de a c ţ io n a re şi t ransm is ie .

M uncitorii ca re lucrează cu perii m ecanice v o r p u r t a ’ în t im p u l ope ra ţ i i lo r de cu ră ţ i re a suprafe ţe lo r , m ăn u ş i şi ochelari de p ro te c ţ ie .

L ăm pile cu benz ină se v o r folosi de că tre m unc ito r i i e x p e r im e n - a ţ i în astfel de lucrări. L ăm p ile folosite t re b u ie să fie în p e rfec tă s ta re

d e func ţionare .

40G Protecţia muncii şi tehnica securităţii

R ezerv o ru l lăm pii se u m p le cu b en z in ă p în ă la cel m u l t 8/4 d in ca p ac i ta te . D u p ă um plere , dopu l de înch idere a orificiului se în şu ru bează b ine, p res înd g a rn i tu ra , care t r e b u ie să se afle la locul său.

T u rn a re a benzinei în rezervor, golirea rezervoru lu i, d e m o n ta re a lăm pii, d e şu ru b a re a dopu lu i etc. nu se v o r face în ap rop ie rea p u n c te lor de foc.

E s te in te rz isă a p r in d e rea lăm pii p r in in t ro d u c e re a benzinei p r in a rz ă to r

D u p ă a p r in d e re se r id ică p res iunea p în ă la n o rm a l în in te r io ru l reze rvo ru lu i cu a ju to ru l pom pe i cu ca re es te p r e v ă z u tă lam p a . Se v a ev i ta m ăr irea p e s te m ă su ră a presiunii, p e n t ru a nu exp loda.

Scăderea presiunii gazelor d in rezevorul lăm pii se face p rin d e ş u ru b a rea dopulu i orificiului de um plere , d a r n u m a i d u p ă ce lam p a a fost stinsă, ia r a rză to ru l s-a răc i t complet. A rză to ru l nu se v a scoate p în ă ce p resiunea din rezervor nu a scăzut complet.

L a folosirea a rză to ru lu i cu f lacără oxiacetilenică t reb u ie să se r e s pecte to a te m ăsurile p rev ăzu te în folosirea genera toare lo r de acetilenă şi a recip ienţilor de oxigen.

A rză to ru l v a fi r aco rd a t la reduc to ru l de oxigen şi la cel de a c e ti lenă p rin in te rm ed iu l fu r tu n u r i lo r de cauciuc, care v o r avea m in im um 10 m lungime.

L e g ă tu ra acestora v a fi a s igu ra tă cu coliere m etalice b ine s t r în se , p e n tru a nu se desprinde sau a nu se p roduce scăpări de gaze.

Capetele fu r tu n u r i lo r v o r fi vopsite în cu loarea conven ţiona lă p e n tru gazul respectiv . N u este perm isă u til izarea fu r tu n u r i lo r de ace ti lenă p e n tru oxigen.

E s te in terzis ca genera to ru l de acetilenă să fie p la sa t în încăperea u n d e se lucrează cu f lacără deschisă sau în care ex is tă p roduse ch im ice care îm p reu n ă cu acetilena p o t fo rm a com bina ţi i explozive.

în cazul cînd în t im p u l lucrului a rză to ru l se încălzeşte, se v a î n chide rob ine tu l gazului com bustib il şi cu rob ine tu l de oxigen p u ţ in deschis se v a in troduce a rză to ru l în tr -u n vas cu apă cu ra tă . Cînd se p roduc pocn itu r i în a rz ă to r şi o încălzire neo b işn u i tă a acestu ia , în seam n ă că flacăra are te n d in ţa de a se în toarce spre g en e ra to r şi a tu n c i t r e b u ie închise im ed ia t am bele rob inete , de aceti lenă şi oxigen, co n tro l îndu -se nivelul apei în su p ap a de s igu ran ţă . L u c ru l v a fi re lua t n u m a i d u p ă com ple ta rea apei, răc irea şi verif icare a rză to ru lu i.

D ecaparea şi degresarea s în t opera ţii la care se folosesc acizi şi alcalii şi, de aceea, es te necesar ca în to a te locurile de m u n că u n d e se e x ecu tă aceste opera ţii să se respecte cu s t r ic te ţe to a te m ăsurile de p ro te c ţ ie s tab il i te p rin norm e şi instruc ţiun i .

Cartea zugravului şi vopsitorului 4 0 7

Soluţiile de acizi şi vapo ri i lor a ta c ă pielea ; v a p o r i de acid sulfu - ric, de acid clorhidric şi de a l ţ i acizi p rovoacă i r i ta rea m ucoaselor ş i a căilor respiratorii. Acidul sulfuric im p u r con ţine diferite c o m b in a ţ i i d e arsen, care, în reac ţie cu h id rogenu l care se produce la decapare , fo rm ează h idrogenul arsen ia t, u n gaz tox ic cu miros de usturoi.

P e n t ru ev ita rea acciden te lo r ce se p o t p roduce din cauza gazelor tox ice em an a te , încăperile u n d e se execu tă p reg ă t i rea suprafe ţe lo r m eta lice se p rev ăd cu o in s ta la ţ ie perfec tă de ven ti la ţ ie , p e n t ru e v a c u a re a to ta lă a gazelor şi a vap o r i lo r nocivi.

L a p regă tirea suprafeţelor, în t im p u l lucrului t reb u ie re sp ec ta te u rm ă to a re le reguli p rincipale :

— la desfacerea am ba la je lo r care con ţin alcalii (sodă caustică) se v o r p u r ta ochelari de p ro tec ţ ie ;

— bucă ţi le de sodă caust ică se po t lua în m îini n um ai cu m ănuşi d e cauciuc ;

— la p rep a ra rea soluţiilor alcaline p e n tru degresarea su p ra fe ţe i , m ater i i le alcaline se in troduc în ap ă rece, av în d grijă ca să nu se p r o d u că stropi. Se recom andă ca alcaliile (soda caustică) să fie puse în coşuri de s îrm ă sau în căldări gău r i te şi apoi să se in troducă astfe l în apă ;

— este in terzis să se adauge ap ă în acid sulfuric concen tra t , p e n tru c ă acidul în co n ta c t cu ap a p roduce o m are dega ja re de că ldură şi v a p o r i , c a re îm proşcă acidul din vas. De aceea, la am estecare , acidul t re b u ie să se to a rn e încet în ap ă rece, cu a ju to ru l u n u i v a s de m ate r ia l p lastic sa u de ceram ică, am estec îndu-se t o t t im pu l. N u se to a rn ă acid în ap ă încălz ită ;

— cînd se am estecă acid sulfuric cu acid azotic, se to a rn ă în t î i a c idu l azotic şi apoi acidul sulfuric ;

— la p regă tirea soluţiilor, ca şi în t im p u l lucrului la băile de d e g resare şi decapare , lucră torii t reb u ie să po a r te ochelari de p ro tec ţie şi să fie ech ipa ţi cu îm b ră c ă m in te a de p ro tec ţ ie co respunzătoare , care s ă apere corpul de pică turile de acizi, de alcalii şi de v a p o r i t o x i c i ;

— p rep a ra rea soluţiilor se v a face sub supravegherea m a is tru lu i c a re conduce lu c r a r e a ;

— degresarea eu benzină, w h ite -sp ir t etc. t reb u ie să se desfăşoare în tr-o încăpere d e p a r te de surse de foc şi p re v ă z u tă cu o ins ta la ţ ie p u te rn ică de v en ti la ţ ie în fun c ţ iu n e ;

— în încăperea unde se execu tă p regă tirea suprafe ţe lo r m etalice p r in procedee chimice nu t reb u ie să se păs treze dec ît necesarul de acizi p e n t ru o z i ; de asemenea, se v a u rm ă r i ca' vasele cu acizi să fie aşezate

408 Protecţia muncii şi tehnica securităţii

în tr -un s ingur Ioc şi să nu se îngrăm ădească în locuri de t recere şi de lucru.

în to a te cazurile de indispoziţie, m uncito r i i t rebu ie să se ad reseze ne în tîrz ia t postu lu i de p r im -a ju to r .

C înd se p roduc arsuri pe piele cu acizi sau cu alcalii, se în d e p ă r tează im ed ia t îm b ră c ă m in te a de pe locul arsurii, se spală a b u n d e n t cu apă t im p de 10—20 m in şi apoi a cc iden ta tu l v a fi tr im is neîntirziat. la pos tu l de p r im -a ju to r medical.

Spălarea suprafe ţe lo r cu solvenţi t reb u ie să se facă în p rezen ţa unei v en ti la ţ i i pu te rn ice şi d ep a r te de surse de foc.

Muncitorii ca ie lucrează cu solvenţi t reb u ie să poar te m ăn u ş i şi ch iar ha ine de protecţie , p e n t ru a p reveni even tua le boli ale pielii, m a i ales eczemele. De asem enea, t reb u ie să se ia m ăsu ri de preven ire a in tox ica ţ i i lo r p rin inha la rea vapori lo r de solvenţi, care ac ţionează a su p ra s is tem ulu i nervos, p roduc înd du rer i de cap, am eţe li şi s l ă b i ciune generală .

c) La folosirea scărilor şi schelelor. Scările duble ob işnuite se c o n fecţionează, în general, cu 5 sau 7 t rep te .

Capetele picioarelor care se sprij ină pe pardosea lă , şi m a i ales p e sc ă r i , t re b u ie să fie p revăzu te cu dispozitive care să împiedice a lu n e c a re a .

T rep te le scărilor se v o r încas tra cu prag de m in im u m 2 cm în r a mele longitudinale. Se interzice ba te rea în cuie a trep te lo r . D is ta n ţa în t re t r e p te v a fi de 35 — 40 cm u n a de alta .

în ă l ţ im ea to ta lă a scării t reb u ie să dea pos ib il i ta tea m uncito ru lu i să lucreze s t înd pe o t r e a p tă care se află la o d i s ta n ţă de. cel p u ţ in 1 m de cap ă tu l superior al scării.

Picioarele scărilor t reb u ie b ine fixate, p e n t ru a se ev ita căderea scărilor şi a m uncito r i lo r care lucrează pe ele.

B alam ale le -articu la ţie care unesc cele două picioare la p a r te a de sus a scării t reb u ie să fie în perfec tă s ta re şi f ixa te cu bu loane de ram e . Cele două cape te ale ram elor care se îm preună la p a r te a de sus a scării se ta ie cu o a n u m ită ob lic i ta te astfel ca ungh iu l de deschidere a picioa - re lor scării să fie l im ita t şi să asigure, to to d a tă , s tab i l i ta tea in t im p u l lucrului.

Cînd se lucrează la o înă l ţ im e m ai m are de 2,50 m, în locuri cu c i r cu la ţie in tensă sau pe pardoseli alunecoase, la baza scării v a s ta p e r m a n e n t un m uncito r , care v a supraveghea execu ta rea opera ţii lo r în s ta re de s iguran ţă .

L a ex ecu ta rea lucrărilor de zugrăveli în in te r io r la care se folosesc schele m o n ta te pe capre sau schele m eta lice mobile de inv en ta r , se


v o r avea în vedere u rm ă to a re le în ceea ce p r iveş te re spec ta rea m ă s u rilor de teh n ică a securi tă ţ i i m u n c i i :

— schelele v o r fi lu a te în pr im ire de şeful echipei cu proces-verbal, d u p ă ce se v a verifica dacă corespund din p u n c tu l de vedere al tehn ic ii secu ri tă ţ i i m u n c i i ;

— nu se v o r folosi podine spri j in i te pe su p o r tu r i im proviza te , cum s în t : lăzi, bu toa ie , cărămizi, corpuri de ra d ia to r etc. ;

— se in terzice sup rap u n e rea capre lor pe m ai m u l t de două rînduri;— caprele v o r fi c o n tra v în tu i te şi legate p rin d iagonale în sensu l

long itud inal al podinei, p e n tru a se realiza o c î t m ai b u n ă r igidizare a e lem entelor com ponen te ;

— schelele in te rioare a lcă tu i te d in popi telescopici de in v e n ta r t r e buie să a ibă grinzile transversa le pe care se aşază podina, rezem ate şi f ix a te în b u n e condiţii , p e n tru a exclude posib ili ta tea alunecării lor de pe reazem ;

— podinele s i tu a te m ai sus de 1,1 m de la nivelul pardoselii t reb u ie să fie îm p re jm u ite pe cele t r e i la tu r i cu p a ra p e te rezistente , p e n t ru a preven i căderea oamenilor, sculelor sau m a te r ia le lo r ;

— se in terzice ag lom erarea podinelor cu m u nc ito r i sau cu m a t e riale care depăşesc limitele sarcin ilor a d m is e ;

— cadrele p la tfo rm elor mobile, din lemn sau m eta l, v o r fi b ine f ix a te pe ro ţile orientabile. P a rdosea la sau te ren u l pe care ru lează v a av ea su p ra fa ţa p lan ă şi n e ted ă ;

— u rca rea şi coborîrea m uncito r i lo r de pe schelele in te r ioare se v o r face n u m a i pe ra m p e de acces sau pe scări b ine f ix a te ;

— so lid i ta tea şi s tab i l i ta te a schelelor in te r ioa re v a fi c o n tro la tă zilnic, în a in te de începerea lucrului, de co nducă to ru l tehn ic al lucrărilor.

Schelele folosite, d e lem n sau metalice, t reb u ie să fie s ta n d a rd iz a te şi a lc ă tu i te d in e lem ente care să co respundă prescrip ţiile tehn ice respective.

L a fel ca la schelele in terioare , schelele ex te r ioare v o r fi lu a te în prim ire de şeful echipei, cu proces-verbal, d u p ă verificarea din p u n c tu l de vedere al tehnic ii securi tă ţ i i muncii.

Schelele cu o înă l ţ im e m ai m a re de 8 m v o r avea cel p u ţ in două p o d i n e : u n a p e n tru lucru (cea de deasupra) şi u n a de p ro tec ţ ie (cea de dedesubt).

Schelele v o r fi b ine a n co ra te de păr ţ i le rez is ten te ale construc ţi i lo r pe t o a t ă înă lţim ea . E s te in terz isă rezem area sau f ixarea schelelor de e lem ente le nes tab ile ale cons truc ţi i lo r (pa rape te , cornişe etc.).

Pod ine le v o r fi p re v ă z u te cu p a ra p e te rez is ten te , p e n ţ ru a p reveni căde rea oam enilor, sculelor sau m ateria le lor . P a ra p e te le v o r avea înă 1—


ţ im e a de 1 m şi v o r fi com puse din m înă cu re n tă ge lu ită şi rigle i n t e r m ed ia re orizontale , f ixa te de s tilp ii schelei pe p a r te a lor in te r ioară .

Podinile v c r fi p rev ăzu te pe m arg ine cu scînduri de bord de 15 — 20cm înălţim e, aşeza te cu m uch ia pe pod ina schelei şi f ixa te de stîlpi.

U rcai ea şi coborirea m u n c ito r i lo r t reb u ie să se facă pe scări, p r in golul special lăsa t p e n t ru ele, acestea fix îndu-se b ine la p a r te a su p e r i oară. S în t in terzise u rca rea şi coborîrea d irec t pe podinele schelei, p rin ag ă ţa re de stîlpi sau de legăturile diagonalei. D e asemenea, se interzice accesul m u n c ito r i lo r pe schelă d irect din clădire, p r in golul uşilor, fe res tre lo r sau din logii. în acest scop, to a te golurile care dau spre schelă v o r fi b a ra te .

Podinele, scările şi ram pe le de acces se v o r c u ră ţa zilnic de moloz şi deşeuri de m ater ia le de construc ţie , ia r ia rna , de zăp a d ă sau g h ea ţă . Ia rn a se v a p resă ra pe su p ra fa ţa lor nisip sau cenuşă, p e n t ru a se ev ita a lunecarea m uncitorilor .

T o ţ i m u n c i to r i i ca re lucrează pe schele la înă l ţ im e v o r face v iz i tă m edica lă periodică, av înd avizul m edicului p e n t ru lucrul la înă lţim e. E s t e in terz isă folosirea m u nc ito r i lo r sub 17 an i p e n t ru lucru l la înălţim e.

Zilnic, în a in te de începerea lucrului, m a is tru l sau co nducă to ru l p u n c tu lu i de lucru verifică s ta re a teh n ică a schelelor a t î t în ceea ce pr iveş te rez is ten ţa e lem ente lor s truc tu ra le , c î t şi în ceea ce pr iveş te e lem entele care asigură s ecu r i ta tea muncii.

L a execu ta rea lucrului la înă l ţ im e de pe pod ina schelelor-lanţ şi a celor în consolă, m uncito r i i v o r p u r ta cen tu r i de s ig u ran ţă prinse în tr -un p u n c t rez is ten t al clădirii.

în t im p u l prinderii sarcinii, m u nc ito r i i nu se v o r apleca pes te b a lu s t r a d ă . Sarc ina v a fi r id ica tă la nivelul ba lu s trad e i , ia r m unc ito r i i o v o r p r inde d u p ă ce aceas ta s-a oprit şi nu m a i balansează, sem naliz înd opera to ru lu i m acara le i sau tro l iu lu i să deruleze cablul de t r a c ţ iu n e , p e n t ru a o p u te a t r a g e pes te b a lu s trad ă .

L a ex ecu ta rea lucrărilo r de pe schele-nacelă se v o r avea în vedere u rm ă to a re le reguli p r in c ip a le :

— verif icarea zilnică a s tă r i i e lem ente lor com ponen te (cabluri, trolii, legături , podine, scripeţi, g re u tă ţ i etc.) se v a face de că tre m e c a nicul n u m it p r in decizie de conducerea ş a n t i e r u lu i ;

— m u ta re a schelei-nacelă în cadru l aceluiaşi obiec tiv se v a face prin îm pingerea cărucioru lu i fă ră descărcarea c o n trag reu tă ţ i lo r . în t im p u l m u tă r i i , nacela t re b u ie să se afle la sol, cu cablurile s lăb ite , p e n t ru a p e rm ite dep lasarea căruciorului, M uta rea schelei-nacelă se face în p rezen ţa m ecanicului-şef sau m ecanicu lu i de e x p lo a t a r e ;

Cartea zugravului şl vopsitorului 411

— verif icarea de că tre m u n c i to ru l care lucrează pe nacelă a e x is te n ţe i şi s tab i l i tă ţ i i con trag reu tă ţ i lo r , p recum şi a s tă r i i p la tfo rm ei de lucru şi a t r o l i i l o r ;

— rid icarea şi coborirea nacelei se face cu a ju to ru l t ro liu lu i care e s te in s ta la t pe aceas ta ;

— m işcarea cab lurilo r de oţel la r id icarea şi coborirea nacelei t r e bu ie să fie liberă. Se v o r lua m ăsu r i p e n t ru a se e v i ta frecarea c a b lu r ilo r de z idurile c lădirii sau de a l te e lem ente ale construc ţie i în curs de e x e c u ţ i e ;

— interz icerea p rezenţe i persoanelor şi execu tă r i i de lucrări sub nacelă în t im p u l lucrului sau m a n e v ră r i i acesteia, p recum şi lăsării de m ate r ia le sau moloz pe podină. Locul de lucru de sub nacelă v a fi î n g r ă d i t ;

— in terz icerea legării în tre ele a două nacele v e c in e 'p r in in s ta la rea de podine aux il ia re in te rm ed ia re ;

— f ixarea nacelelor cu a ju to ru l u n o r t i r a n ţ i de s îrm ă sau al u n o r frînghii prinse de p ă r ţ i le fixe ale clădirii, p e n t ru a se ev ita legănarea lor din cauza v în tu lu i . N u se v a lucra fă ră a se asigura m en ţine rea d is ta n ţe i de 10 cm în tre nacelă şi p e re te ;

— ins tru irea în m od special a m uncito r i lo r care lucrează pe schele - nacelă ;

— p u r ta re a cen tu r i i de s igu ran ţă , care t reb u ie lega tă de un e lem ent rez is ten t al n a c e le i ;

— coborirea nacelei la nivelul te ren u lu i d u p ă te rm in a rea lucru lu i .L a f in isarea fa ţad e lo r de pe p la tfo rm ele schelelor au to r id ică to a re

se v a ţ in e seam a de u rm ă to a re le reguli p rinc ipa le :— în trep r in d e rea de construc ţi i v a şcolariza şi v a au to r iza în acest

scop o pera to r i p e n t ru m a n e v ra rea şi în tre ţ in e rea schelelor a u to r id i că toare . M anevrarea p la tfo rm ei de că tre m uncito r i i care lucrează pe schelă sau de că tre oricare a l tă personă este s t r ic t in terzisă ;

— p la tfo rm a v a fi p re v ă z u tă cu u n p a ra p e t solid pe cele tre i l a tu r i ex terioare , fo rm a t d in două ba lu s trad e . B a lu s t ra d a de sus v a fi m o n ta tă la înă l ţ im ea de 1 m de la podină. Barele v o r fi m o n ta te în suporţ i i sp e ciali ai p la tform ei. î n aceiaşi su p o r ţ i se v a m o n ta sc îndură de bord , l ip ită de podeţ, în a l tă de cel p u ţ in 20 cm ;

— îna in tea de începerea lucrului, zilnic, se v a face contro lu l s tă r i i te h n ic e a e lem ente lor com ponen te ale schelei de că tre opera to r , în p r e z e n ţa m a is tru lu i pun c tu lu i de lucru. Se v a con tro la în m od d e o s e b i t : s ta rea construc ţie i metalice, a suduri lo r şi a şu rubur i lo r de f ixare a g r u purilo r e lectrom otoare lor , a ancora je lor, a ins ta la ţ ie i electrice, a legă


tu r i lo r la p ă m în t , a a p a ra te lo r de p ro tec ţ ie şi a d ispozitivelor de s igura n ţă , n eadm iţîndu -se punerea în fun c ţ iu n e a schelei dacă se c o n s ta tă v reo defec ţiune ;

— p la tfo rm a schelei v a r id ica n u m a i m unc ito r i i care lucrează pe aceasta , cu sculele lor, fă ră m ateria le le necesare executării lucrărilo r ;

— aprov iz ionarea cu m ate r ia le a m unc ito r i lo r se v a face cu a j u to ru l m aca ia le lo r sau al b o b u r i l o r ;

— g re u ta te a şi rep a r t iz a rea pe p la tfo rm ă a m ater ia le lo r şi a pe rsoa nelor t re b u ie să fie in ferioară celei admise, 1 500 k g /m =, un ifo rm d is t r i b u ită . G re u ta te a se v a aşeza n u m a i pe grinzi, nu şi pe c o n s o le ;

— p la t fo rm a v a fi r id ica tă la începu tu l lucru lu i şi v a fi coborî tă la sol la t e rm in a re a l u c r u lu i ;

— este in terz is ca o p e ra to ru l să părăsească schela c î t t im p se află oam eni pe ea sau să încred in ţeze m a n e v ra rea acesteia a l to r p e r s o a n e ; de asem enea, îi este interzis să u m ble la ech ip am en tu l electric şi la in s ta la ţia electrică a schelei. Micile rep a ra ţ i i la in s ta la ţ ia electrică a schelei se v o r execu ta n um ai de c ă t r e electricienii calificaţi ai în treprinderii . L a a p a r i ţ ia oricărei defecţiuni, ope ra to ru l v a opri func ţiona rea schelei şi v a a n u n ţa pe m a is tru l în trep r inder i i de construcţii , care. v a lua m ă s u rile necesare de rem ediere. E s te in terz is o p e ra to ru lu i sau a l to r pe rsoane să rem edieze defecţiunile ce, even tua l , a r ap ă re a la schelă ;

— m unc ito r i i de pe p la t fo rm a schelei v o r lucra n u m a i de pe po- dină. Se in terz ice u rca rea lor pe lăzi, capre , scaune, bu to a ie etc. ;

— se interzice m uncito r i lo r de pe schelă să u m b le la tab lo u l electric al schelei, să pornească e lec trom otoare le p e n t ru r id icarea sau coborîrea p la tfo rm ei sau să u m b le la a lte m ecan ism e ;

— nu se a d m ite ca m u nc ito r i i să alerge p e p o d in a schelei, să s t a ţ i o neze pe acelaşi loc în g ru p , să se reazem e sau să u rce pe p a ra p e t . P e po d in ă se m erge n u m a i la pas ;

— lucru l pe schelă pe t im p fr iguros sau pe v în t cu in te n s i ta te m a i m a re de 11 m /s este in terzis . Se interzice , de a sem en ea lucru l pe schelă în t i m p u l n o p ţ i i d acă locul d e m u n c ă nu este b in e i lu m in a t ;

— to ţ i m u n c i to r i i ca re lucrează pe p la t fo rm a schelei v o r fi in s t ru i ţ i de c ă t re şefii de şa n t ie re (sau m a iş t r i i respec tiv i) a su p ra m o d u lu i de lucru pe aces tea , ia r şeful echipei t r e b u ie să posede u n ta b e l de m u n c ito r i in s t ru i ţ i să lucreze pe astfe l de schele ;

— se in terz ice lucru l pe schelă în t im p u l m o n tă r i i sau d e m o n tă r i i , p recu m şi lucru l la c lăd ire în p e r im e tru l schelei.

d) La folosirea aparatelor pentru spoieli şi zugrăveli.Vermorelul es te a c ţ io n a t în t im p u l lucru lu i de u n a ju to r al zug rav u lu i , care în


t r e ţ in e p res iunea de regim în a p a ia t , p o m p în d în reze rvo r d in c înd în c în d c a n t i t a t e a necesară de com poziţie .

î n a in te de începerea luc ru lu i se ex am in ează ve rm ore lu l , obser- v îndu-se d a c ă reze rv o ru l a re d e te r io ră r i sau tu r t i r i . Se con tro lează s ta re a ro s tu r i lo r su d a te , p recu m şi e x is te n ţa p lom bei pe su p a p a de s ig u ran ţă . | ^

Se m o n te a z ă fu r tu n u l , care t r e b u ie să fie înce rca t periodic la d u blu l p resiunii de lucru, se m o n te a z ă in jec to ru l şi se in troduce c o m poziţia în reze rvo r p r in orificiul de încărcare . Se închide cu gr i jă o r i ficiul p r in în şu ru b a re a p înă la refuz a buşonu lu i respectiv . în ş u ru b a re a defec tuoasă a buşonu lu i p o a te p roduce acc idente g rave p rin p ro iec ta r e a lui în t im p u l ridicării presiunii aerului d in rezervor.

P res iunea o p t im ă de lucru în conducte , p e n tru o pu lverizare u n i form ă, se reco m an d ă a fi de 3 —4 at. P res iunea p o a te fi m e n ţ in u tă co n s ta n tă d u p ă indicaţiile m a n o m e tru lu i cu care este p re v ă z u t v e r m ore lu l. A ju to ru l zug ravu lu i t re b u ie să supravegheze st£.rea a p a r a te lor. F u n c ţ io n a re a rezervoru lu i cu m a n c m e tru l defect nu este perm isă . D e asemenea, se in terzice r id icarea presiunii în a p a ra t peste cea ad m isă , p e n t ru a se ev i ta explozia reze rvo ru lu i a p a ra tu lu i şi acc iden tarea m u n c ito rilo r care-1 folosesc.

Vermorelele cu ac ţ iune in te rm i te n tă se re încarcă cu com poziţie n u m a i d u p ă ce s-a co n su m a t în treag a c a n t i ta te din rezervor şi p r e s iunea a scăzu t la zero. D eşu ru b a rea buşonulu i de închidere a orific iului de a l im en ta re cînd în rezervor ex is tă t ,încă presiune p o a te p ro d u c e accidente.

L a execu ta rea lucrărilo r de spoieli şi zugrăveli cu a p a ra te electrice de pulverizare se v a folosi aceeaşi tehnologie de aplicare a com poziţiilor, luîndu-se însă unele m ăsu r i de tehn ică a securi tă ţ i i co respunz ă to a re specificului a p a ra tu lu i respectiv .

Astfel, în a in te de u til izare se verifică cab lu rile electrice de a lim en ta re , s ta rea e lec trom otoru lu i, reduc to ru lu i , pom pei cu m e m b ra n ă , rezervorului, sorbului, m a n o m etru lu i , fu r tu n u lu i şi in jec toru lu i cu d u za de p u lver izare şi se face legă tu ra la p riza de păm în t .

în t im p u l funcţionării a p a ra tu lu i este in terzis a se c u ră ţa sau u n g e pă r ţ i le în m işcare sau a efectua în acest t im p unele repara ţi i . D a c ă în t im p u l lucru lu i a p a r unele defecţiuni, se în tre ru p e func ţionarea apa ra tu lu i , se e lim ină p resiunea d in rezervor şi se p rocedează la localizarea şi apoi la rep a ra rea defectului. E s te in terzis a se desface f u r t u nul de presiune al a p a ra tu lu i îna in te de a se elimina presiunea d in p ă r ţ i le c em p o n en te ale acestu ia .

4 1 4 Protecţia muncii şi tehnica securităţii

î n t im p u l efectuării u n o r re p a ra ţ i i la p a r te a electrică a a p a ra tu lu i (e lec trom otor , în t r e ru p ă to r etc.) se v a deconecta cablul e lectr ic de la re ţea .

E s te in te rz isă folosirea a p a ra tu lu i electric de z u g răv i t de c ă t re m u nc ito r i care nu au fost in s tru i ţ i în m înu irea lui a t î t din p u n c t de vedere tehn ic , c ît şi din p u n c tu l de vedere al norm elor de te h n ic ă a securi tă ţ i i muncii. ,

e) La folosirea uneltelor şi instalaţiilor pentru vopsit. Pensule le folosite v o r fi în perfec tă s ta re , cu sm ocurile de p ă r com ple te şi b ine f ix a te pe s u p o r tu l de lemn. P ă s t ra re a lor se v a face în condiţi i c o re sp u n ză toare , ia r şeful de echipă sau de b r ig ad ă a re ob liga ţia de a con tro la zilnic, în a in tea lucrului, s ta re a pensulelor şi de a in terz ice folosirea ce lor defecte.

Mînerele pensulelor v o r fi confec ţiona te n u m a i din lem n de esen ţă ta re , fă ră n o d u r i sau c răp ă tu r i , cu su p ra fe ţe b ine netezite , p e n t ru a fi m în u i te cu u şu r in ţă , com od şi fă ră pericol de răn ire a pa lm elor m u n c ito r i lo r care le folosesc. D in aceste m o tiv e este in terz isă p r i n derea m înere lo r sp a r te sau c ră p a te în cuie sau legarea aces to ra cu s î r m ă sau sfoară.

î n t im p u l func ţionăr i i e lec trocom presoru lu i este in terzis a se c u r ă ţ a sau unge p ă r ţ i le în m işcare sau a efec tua în acest t im p unele r e p a ra ţi i . î n cazu l necesită ţi i u n o r r e p a ra ţ i i se v a în t re ru p e fu n c ţ io n area , ia r cab lu l electric se v a deconec ta de la re ţea . R ep a ra ţ i i le v o r fi efectu a t e de persona lu l de sp ec ia l i ta te d in schem a şan tie ru lu i .

E s te in terz is zug rav ilo r-vopsito r i care lucrează cu p is toa le le p u lv e r iza to a re să in te rv in ă p e n tru r ep a ra rea defec ţiun ilo r su rv e n i te fie la in s ta la ţ ia electrică, fie la cea m ecanică. L a a p a r i ţ ia unei as tfe l de defecţiun i v a fi în ş t i in ţa t im ed ia t c o n d u c to ru l teh n ic al tlucră r i i sau m a is tru l respectiv .

’ L a ex ecu ta rea vopsitorie i p r in pu lve riza re fă ră aer, av în d în vedere presiunea rid ica tă de pulverizare, t rebuie r e sp e c ta te c î tev a reguli deosebite de p ro tec ţ ie a muncii, p e n t ru ev i ta rea even tua le lo r accidente, şi anum e:

— în a in te de pu lve riza re t re b u ie ver if ica t d acă p o m p a de a l im e n t a r e şi com presoru l de ae r care a l im en tează p o m p a s în t lega te la p riza de p ă m în t în m od c o r e s p u n z ă to r ;

— se v o r folosi p e n tru pisto lu l de p u lverizare n u m a i fu r tu n u r i cu îm p le t i tu ră m e ta l ică ;

— se v o r verifica cu deosebită g r i jă to a te legăturile şi f iltrele, p e n t ru a nu se p roduce scăpări ale com poziţie i de v o p s i t ;

— la pu lverizare , p is to lu l se v a m înu i cu grijă , deoarece la d is t a n ţ a de 25 m m je tu l de v opsea p o a te s t r ă p u n g e pielea sau p o a te cauza


a l te rănir i . D in acest m o tiv nu se v a în d re p ta p is to lu l spre fa ţă şi nu se v a p u n e m îna pe duză în t im p u l f u n c ţ io n ă r i i ;

— p e n tru cu ră ţ i re , duza se v a d e m o n ta de pe pistol. D e m o n ta re a se face n u m a i cu p is to lu l a s ig u ra t şi fă ră p res iune la reg u la to r sau pom pă. N e re sp ec ta rea acestei p revederi p o a te duce la acc iden tarea , cu repercus iun i fo a r te g rave , a t î t a opera to ru lu i c î t şi a celor d in ju ru l său. In tr -o astfe l de îm p re ju ra re , în t im p u l desfacerii, din cauza presiunii îna l te , duza se t ra n s fo rm ă în p r o i e c t i l ;

— se v a avea gr i jă ca în t im p u l lucru lu i fu r tu n u r i le să nu p rez in te răsuc ir i a ccen tu a te , în c re ţ i tu r i sau striv iri , ca re po t cauza s t r ă p u n gerea şi ch ia r exp lodarea lor ;

— cînd nu se pulverizează , m ecan ism ul de s ig u ran ţă al p is to lu lu i t reb u ie să fie în poziţia „blocat" ;

— cu agregate le şi pistolul de pu lver izare fă ră aer t reb u ie să lucreze n u m a i v o p s ito r i tem ein ic in s t ru i ţ i a t î t a su p ra p a r t ic u la r i tă ţ i lo r tehn ic ii de vopsire , c î t şi a regulilor de p ro tec ţ ie a muncii.

f) La executarea spoielilor şi zugrăvelilor. L a ex ecu ta rea lucrărilor, de spoieli, a t î t m a n u a l c ît şi m ecan izat , m u nc ito r i i v o r avea gr i jă ca s trop ii de la p te de v a r să nu le p roducă ir i ta rea ochilor.

î n cazu l c înd nu se p o a te ev i ta c o n tac tu l regiunii ochilor cu s trop i de la p te de v a r , d in cauza poziţie i incom ode de lucru a zug ravu lu i , se v o r folosi ochelari de p ro tec ţie .

M aterialele co m p o n en te ale com poziţi i lo r folosite la zugrăvelile de ap ă cu ulei nu s în t tox ice şi de aceea în t im p u l lucru lu i nu se iau m ăsu r i deosebite de p ro tec ţ ie a muncii.

S ingura com poziţie de z u g ră v i t care are ac ţ iu n e to x ică este g ru n du l de su lfa t de cupru . A ces ta în c o n ta c t cu pielea p roduce ir i ta ţ i i . P e n t ru e v i ta rea acestu i n ea ju n s a t î t în t im p u l p re p a ră r i i g ru n d u lu i c î t şi la ap licarea lui, m unc ito r i i t re b u ie să p o a r te m ănuş i şi ochelari de p ro tec ţie . D e asem enea, av în d în vedere to x ic i ta te a su lfa tu lu i de cup ru , t re b u ie a v u t g r i jă ca aces ta să nu p ă t r u n d ă în organism pe cale bucală , fie d irec t, fie p rin a lim en te . în consecin ţă , a lim en te le nu se p ăs trează şi nici nu se ia m asa la locul de lucru . în a in te de m asă este ob liga torie scoa te rea ech ip am en tu lu i de p ro tec ţ ie şi sp ă la rea m îin ilor cu ap ă şi săpun .

L a p re p a ra rea şi aplicarea com poziţi i lo r de silicaţi şi de caze ină , care s în t su b s ta n ţe alcaline, se v a ev i ta co n ta c tu l acestora cu pielea şi ochii, deoarece p roduc i r i ta ţ i i şi ch ia r a fec ţiun i dureroase.

P e n t ru p reven irea u n o r astfe l de acc iden te se v o r lua m ăsu r i ca m unc ito r i i ca re folosesc com poziţi i de silicaţi să p o a r te în t im p u l l u c ru lu i m ăn u ş i şi ochelari e tanş i de p ro tec ţ ie d in cauciuc.


g) La executarea vopsitoriilor, lăeuirilor şi emailărilor. în camerele cu duşum eaua p ro asp ă t v o ps ită este interzis a' locui 24 de ore de la vopsire, t im p in care vopseaua se usucă şi nu m ai are nevoie de oxigen pen tru în tă r irea peliculei.

L a vopsirea învelitorilor căile de acces spre locul de m uncă se vo r degaja de m ateria le , scările v o r avea t r e p te şi p a rap e te de protec ţie , eventualele goluri in p lan orizonta l acoperite , ia r cele în p lan ver t ica l p revăzu te cu p a rap e te sau b locat accesul spre goluri.

în a in te a începerii lucrului se va verifica s igu ran ţa scărilor de acces, ex is ten ţa ba lu s trad e lo r de p ro tec ţie — acolo unde este cazul — şi c u ră ţen ia acoperişului.

P e n tru asigurarea s tab il i tă ţ i i muncitorilor, se vo r lua u rm ătoare le m ăsuri, în funcţie de p a n ta a c o p e r işu lu i :

— la vopsito r i i execu ta te pe învelitori cu p a n te de pes te 25° se v o r fixa de c reasta acoperişului scări fixe fără posib ili ta te de d ep la sare, scări mobile sau podine cu şipci b ă tu te pe acestea în lă ţim e de m inim um 25 cm ;

— la vopsitorii execu ta te pe învelitori cu p a n ta în tre 16 şi 25° sau pe marginile acoperişurilor, m uncitorii v o r p u r ta cen tu r i de s ig u ra n ţă bine ancora te de elem ente rez is ten te de pe acoperiş şi în că lţăm in te co respunzătoare , spre a elimina pericolul a lu n e c ă r i i ;

— la vopsitorii e x ecu ta te pe învelitori cu p a n ta p înă la 16° se vo r m o n ta pe t o t perim etru l acesteia b a lu s trad e de p ro tec ţie b ine f ixa te şi sc înduri de m argine ;

— dacă even tua l acoperişul învelitorii este p revăzu t cu p a rap e t definitiv, se v a verifica s ta rea şi rez is ten ţa acestuia de că tre m ais tru l lucrării şi şeful şantierului.

D epozitarea m ateria le lor şi sculelor pe învelitoare se v a efectua pe podine (suporturi) o r iz o n ta le ; se interzice depozitarea acestora pe p a n ta înevlitorii, deoarece există pericol de a lunecare sau smulgere prin v în t.

P e d u ra ta executării lucrărilor de vopsire a învelitorilor se v a î n g răd i pe r im e tru l construcţie i în d rep tu l căreia se lucrează pe o lă ţ im e de m in im um 3 m de la b aza clădirii, in terzic îndu-se accesul muncito* rilor în aceas tă zonă, pen tru a fi feriţi de ev en tu a la cădere a u n o r m a te riale sau scule.

La folosirea compoziţiilor pe bază de poliace ta t de vinii în emulsie apoasă, o slabă to x ic i ta te p oa te fi p rodusă de p rezen ţa în com poziţie a un o r plastifianţi , fiind deci necesar ca m uncito rii să po a r te îm b r ă c ăm in te de lucru şi ochelari de protecţie .


Compoziţiile pe bază de răşini epoxidiee, lacuri şi emailuri au în com ponen ţa lor su b s ta n ţe de bază, solvenţi şi în tă r i to r i organici cu un grad im p o r ta n t de tox ic i ta te . L ucru l într-o a tm osferă de a s tfe l de compoziţii, fie pulverizate , fie din gazele e m an a te după aplicarea lor, p roduce înroşirea şi lăcrim area ochilor, s t r ă n u t şi gu tu ra i , a rsuri în g ît şi pe piept, tu se şi sufocaţii, iar în co n tac t direct cu pielea pot p roduce v ă tă m ă r i (eczeme). R ăm înerea mai înde lunga tă într-o astfel de a tm osferă p oa te produce dureri de cap, am eţeli v ă rsă tu r i , oboseală şi, în cazuri g rave, tu lb u ră r i ale sis tem ului nervos.

P e n tru prevenirea şi com baterea in toxica ţii lo r cauza te de c o m p o ziţiile pe bază de răşini epoxidiee trebu ie luâ te m ăsuri speciale, d in tre care cele m ai im p o r ta n te sînt :

v en tila rea n a tu ra lă sau m ecan iza tă a locului de lucru ; p u r ta rea ech ipam entu lu i de pro tec ţie co respunză to r (salopetă,

ochelari şi, în an u m ite cazuri, semimasca, m ănuşile de cauciuc etc.) ;p revederea c a n t i tă ţ i i de lap te prescrise în normele în v igoare

ca a lim en t de pro tec ţie ;— în d ep ă r ta rea regulată prin spălare a su b s tan ţe lo r toxice depuse

pe piele, nas, gu ră şi g î t ;— interzicerea fum atu lu i şi consum ului de a l im ente la locul de

lucru sau cu mîinile m u rd are de vopsea :interzicerea păs tră r ii de a lim ente şi a îm brăcăm in te i de s t r a d ă

la locul de lucru ;— p ăs tra rea îm brăcăm in te i de lucru în s ta re b u n ă şi c u ra tă ;— p ro te ja rea pielii prin ungere cu p o m e z i ;— interzicerea consum ului de b ă u tu r i alcoolice în t im p u l lucrului

şi în primele ore după te rm in a rea lucrului.Obiectele vopsite nu se dau în exploatare decît după m in im um 7

zile de la aplicarea u ltim ulu i s t r a t de email pe bază de răşini epoxidiee.Compoziţiile de vopsit pe bază de clorcauciuc conţin ca so lvenţi

benzenul şi benzina şi se foloseşte ca diluant. to luenu l sau xilenul. Aceste substan ţe , şi în p rim ul rînd benzenul, au o ac ţiune foar te toxică asupra organism ulu i.

P r in pu lverizare sau sub form ă de vapo ri s in t absorb iţi de p lămîni, iar in co n tac t cu pielea p ă t ru n d în organism şi acţionează asupra sîn- gelui şi sis tem ului nervos.

Se m anifesta prin tr-o s ta re generală p roas tă , dureri de cap, am eţeli , sîngerări din nas şi gingii, p ierderea poftei de m încare, nervozita te etc. Pielea, cînd vine în con tac t p re lungit cu com poziţia de vopsit pe bază de clorcauciuc, se irită, se usucă şi prez in tă c răpă tu r i .


P e n t ru preven irea şi c o m b a te rea ac ţiun ii tox ice a com poziţie i se ap lică aceleaşi m ăsu ri ca la v o p s ito r ia cu com poziţi i pa bază de răşini epoxidice.

Compoziţiile de v o p s i t pe b a z ă dtf n itrocelu loză se p re p a ră folosind ca so lven ţi ace tona , to lu en u l , a c e ta tu l de amil, a c e ta tu l de etil şi a ce t a tu l de bu tii .

G rad u l de to x ic i ta te al aces to r com poziţi i este în func ţie dc so lv e n tu l folosit.

Astfel, ace to n a sub fo rm ă de pa r t icu le sau v a p o r i a re o ac ţ iu n e to x ică des tu l de redusă, p roducând i r i ta ţ ia ochilor, nasu lu i şi g î tu lu i . L u c ru l în d e lu n g a t în a tm osfe ră de ace tonă p roduce s tă r i de oboseală , du rer i de cap, am eţe li şi g re ţuri .

T o luenu l pu lv e r iza t p roduce u s tu r im i ochilor, nasu lu i şi g î tu lu i ; ochii se înroşesc şi lăcrim ează. D u p ă un t im p m ai în de lunga t de lucru în a tm osferă de to luen , m u n c ito r i i m an ifes tă s im p tom e de am eţe l i , g re ţu r i , v ă r s ă tu r i şi durer i de cap.

Vaporii de a c e ta t de am il sau de b u ti i p ă t r u n d p rin re sp ira ţ ie în organism . Au o ac ţ iune i r i ta n tă a sup ra m ucoaselor şi o ac ţ iune tox ic* genera lă , cu p recăd e re a su p ra s is tem ulu i nervos. A supra pielii, în co n ta c t direct, au o ac ţ iu n e de uscare, d izolvînd grăsim ile şi favoriz înd infecţiile.

A ce ta tu l de etil sub fo rm ă de vap o r i sau de pa r t icu le este foa r te toxic . T o x ic i ta te a lui se m an ifes tă p rin i r i ta rea şi lac r im area ochilor, i r i ta rea p u te rn ică a nasu lu i şi a g îtu lu i. u s tu r im i pe p iep t, tu se , nelinişte, du rer i de cap, am eţea lă , g re u ta te în re sp ira ţ ie şi, în cazuri g rave, p ierderea cunoştin ţe i .

P e n t ru p revenirea şi c o m b a te rea ac ţ iun ii tox ice a com poziţie i pe b ază de n itrocelu loză se aplică, to ta l sau p a r ţ ia l , d u p ă g rad u l de to x ic i ta te al so lven tu lu i inclus, m ăsurile re c o m a n d a te la v o p s ito r ia cu com poziţi i epoxidice.

Spălarea m îinilor cu ace tonă , toliien sau so lven ţi s imilari este d ău n ă to a re şi t re b u ie in terzisă .

Compoziţiile ignifuge, av în d un c a ra c te r p u te rn ic alcalin, v o r fi m a n ip u la te şi ap lica te cu respec ta rea u rm ă to a re lo r r e g u l i :

— se v o r folosi ochelari de p ro tec ţ ie p e n t ru a feri ochii de a t ingerea cu s t ro p i d in soluţie ; ,

— în t im p u l lucrului se v a folosi îm b ră c ă m in te a de p ro tec ţ ie şi de lucru, conform n o rm a tiv u lu i de ech ip am en t ;

— d u p ă te rm in a re a lucrului, m unc ito r i i îşi v o r spăla m îinile şi apoi le v o r unge cu o alifie pe bază de lanolină v i ta m in iz a tă .

L a folosirea pulberii de a lum in iu se v a ţ in e seam a că aceas ta este v ă t ă m ă to a r e p e n tru organism . In h a la tă în c a n t i t ă ţ i m ai m ari, d e t e r


m ină , m ai ales la m unc ito r i i t ineri , o îm bo lnăv ire ca rac te r is t ică , m a n i fe s ta tă p r in tr -o scleroză pu lm o n a ră . De asem enea, t re b u ie a v u t în vedere , la m a n ip u la re a şi depoz ita rea acesteia, că este o s u b s ta n ţă com bus tib i lă şi ch ia r explozivă.

La p ro te ja re a p a rc h e te lo r cu pelicule de lac se aplică aceleaşi m ă suri de teh n ică a secu r i tă ţ i i m uncii ind ica te a t î t la lucrările de v o p s i to r i i ob işnu ite c i t şi la cele cu com poziţi i pe b ază de răşini s in te tice , deoarece am bii co m p o n en ţ i ai lacului s în t toxici.

Aceşti co m p o n en ţ i , si în p r im u l r în d izoc iana tu l , exerc i tă o ac ţ iu n e i r i t a n tă , p ro d u c în d lăcrim are, g u tu ra i , senza ţie de uscăc iune şi a rsu r i în faringe, senza ţie de sufocare, du re r i de cap, v ă r s ă tu r i , eczeme şi uneori ch ia r tu lb u ră r i pshice. P e n t r u p re în t îm p in a re a şi c o m b a te rea aces to r ac ţ iun i d ă u n ă to a re a su p ra celor care lucrează cu astfe l de lacuri, este necesar să se respecte , m ăsuri le de p ro tec ţ ie ind ica te la v o p s i to r i i cu com poziţi i epoxidiee.

h) La vopsirea în cîmp electrostatic. Vopsirea e lec tro s ta t ică se ex ecu tă în in s ta la ţ i i închise. P e rsona lu l de deservire t r e b u ie să respecte cu s t r ic te ţe in s tru c ţ iu n i le de fu n c ţ io n a re şi în tre ţ in e re e labora te de c o n s tru c to ru l ins ta la ţ ie i şi norm ele p r iv ind lucrul cu cu ren ţ i de în a l tă tensiune .

în t im p u l func ţionării , accesul la in s ta la ţ ie este interzis. Uşile de acces v o r fi b loca te a u to m a t în t im p u l fu nc ţionăr i i u ti la ju lu i . I n s t a la ţ ia v a fi p re v ă z u tă cu a p a r a tu r ă specială p e n tru s t ingerea seînteilor care, even tua l , se p o t p roduce în t im p u l procesului de vopsire e le c t ro s ta t ică şi cu s t in g ă to a re cu b iox id de carbon , care se v o r declanşa a u t o m a t în caz de incendiu.

Cabina propriu-z isă v a func ţiona cu v e n t i la ţ ie m ecan iza tă , p e n tru ev ita rea co n cen tra ţ i i lo r periculoase, care po t da n aş te re la incendii sau explozii.

i) La executarea băiţuirii, lustruirii şi ceruirii. Cînd se in troduce am oniac în compoziţiile de b ă i ţu i t , se v o r lua m ăsuri le necesare p e n tru ven t i la rea încăperii în care se lucrează, deoarece vapori i de am oniac au o ac ţiune i r i t a n tă a sup ra ochilor, m an ifes tîndu-se sub form a u s t u rimii, lăcrim ării şi în ro ş i r i i ; de asem enea, p ro d u c u s tu r im i în nas şi gît , declanşînd o tu se supără toa re .

L a p re p a ra rea am estecu lu i de ceară de alb ine cu te re b e n t in ă sau benzină p e n tru ex ecu ta rea ceruirii se interzice in troducerea aces to r so lvenţi în va su l cu ceară to p i tă care se află pe foc. In tro d u ce rea lor se v a face d u p ă ce va su l v a fi în d e p ă r ta t de foc.

M anipularea te rb en t in e i se v a face cu grijă , deoarece vapo ri i de te re b e n t in ă s în t v ă tă m ă to r i s ă n ă tă ţ i i — p roduc u s tu r im i ale ochilor


tuse , am eţeli, g re ţu r i şi du rer i de cap — , ia r a t inge rea re p e ta tă a pielii cu te re b e n t in ă lichidă p o a te produce îm bo lnăv irea acesteia . S trop irea cu p ică tu r i de te re b e n t in ă în ochi p rovoacă i r i ta ţ i i şi uneori îm bo lnăv ir i serioase, ale acestora .

Cît p r iveş te benzina, m a n ip u la tă în c a n t i tă ţ i mici, nu este o s u b s ta n ţă tox ică , d a r nerespectîndu-se regulile de igienă şi s ecu r i ta te a muncii, p o a te aduce, to tu ş i , v ă tă m ă r i ale s ăn ă tă ţ i i .

j) La aplicarea tapetelor. Adezivul d in am idon sau făină, folosit uzual p e n t ru lipirea tape te lo r , con ţine în co m p o n en ţa lui şi o c a n t i ta te m ică de acid fenic d ilua t, ca an tisep tic p e n t ru ev ita rea dezvoltării m ucegaiu lu i şi ciupercilor, p recum şi L in d a to x , p e n tru ev i ta rea p ă t ru n d e r i i insectelor.

A m bele su b s ta n ţe s în t toxice, m ai ales acidul fenic, care, ch ia r în c a n t i ta te mică, p rez in tă un pericol p e rm a n e n t de in tox ica ţie . P ă t r u n d e uşor în organism a t î t p rin p lăm în i c ît şi p r in piele, pe care o a ta c ă , provocând d e rm ite şi eczeme.

In to x ic a ţ ia se m an ifes tă p rin am eţeli pu te rn ice , du re r i de cap, vîjîieli în urechi, i r i ta ţ ia ochilor, a nasului, a g îtu lu i şi a plăminilor» P e n t ru p reven irea in tox ica ţii lo r , se v o r lua u rm ă to a re le m ă s u r i :

— p ro te ja re a m îinilor cu m ănuşi de cauciuc în t im p u l p rep a ră r i i adezivului, ungerii şi aplicării h îrtie i su p o r t şi t a p e t u l u i ;

— in terzicerea fu m a tu lu i şi consum ului de a lim en te în t im p u l lucrului ;

— spă la rea mîinilor cu ap ă caldă şi s ă p u n în a in te de a fum a sau m înca, p recum şi la t e rm in a re a l u c r u lu i ;

— p ro te ja rea pielii în t im p u l lucrului p rin ungerea cu pomezi- ba r ie ră şi, d u p ă te rm in a re , cu alifii pe bază de lanolină.

Foarfeca treb u ie să a ibă o cons truc ţie ro b u s tă şi să nu p rezin te frecări m ar i în a rt icu la ţie , p e n t ru a ev ita m ăr irea efortu lu i fizic al m u n citorilor, nici joc, care p o a te duce la reducerea cap ac ită ţ i i ei de tăiere. Fălcile de tă ie re ale foarfecii v o r fi p lane şi cu m uchii a scu ţi te . E s te in terz isă u ti l izarea ei la a l te operaţii , n eco respunzătoare des tina ţie i acesteia.

C u ţi tu l cu două tă işu r i v a avea lam a perfec t p lană şi m uchiile a scu ţ i t e şi fă ră defecte, care, pe de o p ar te , a r împiedica folosirea co re sp u n ză to a re a unelte i , iar pe de a l ta a r p rovoca răn i celui care o foloseşte.

L a m a treb u ie să fie b ine f ix a tă în m îneru l de lemn de esen ţă ta re , ca re , la r în d u l său, t reb u ie să a ibă feţele b ine netezite , fă ră noduri sau c ră p ă tu r i , care po t răn i p a lm a celui care m înu ieş te cu ţi tu l .

k). La executarea zugrăvelilor, vopsitoriilor şi tapetărilor pe timp friguros. încălz irea încăperilor în care se execu tă lucrările de z u g r ă


veli, vopsitorii sau t a p e tă r i se v a realiza p r in in s ta la ţ i i care să nu p u n ă în pericol s ă n ă ta te a şi ch ia r v ia ţa m uncito r i lo r şi să nu fie cauza d e c lanşării u n o r incendii.

E s te in te rz isă încălzirea cu coşuri de cocs fără a fi lu a te în p rea lab i l m ăsu ri de v e n t i la re co respunză toare a spa ţiu lu i de lucru. De asem enea, este in terzisă a rd e rea că rbun ilo r în sobe care nu sînt con s tru i te special în acest scop, p e n t ru a nu provoca dega ja rea gazelor în spa ţiu l de l u c r u .

Com bustib ilu l din sobe nu treb u ie ap rins cu petro l, benzină sau lichide uşor inflamabile.

Sobele şi burlanele t rebu ie îm p re jm u ite sau izo la te cu panouri d in m a te r ia l te rm o izo lan t (azbest) în locurile de care se po t ap rop ia oam eni.

Cînd încălzirea încăperilor se face p r in tr-o in s ta la ţ ie electrică, este ob ligatoriu ca to ţ i m uncito rii care deservesc aceas tă ins ta la ţ ie să fie in s t ru i ţ i asupra •v rm elor de p ro tec ţ ie a muncii. E s te interzisă u t i l i za rea unei tens iun i m ai mari de 110 V în an o tim puri le um ede şi la dezgheţ.

E s te obligatorie îm pre jm u irea sectoarelor încălzite p rin c u re n t electric, ia r în t im p u l nopţii acestea trebu ie bine lum inate .

C A P I T O L U L X I I

M Ă S U R Ă T O R I

C a n t i ta te a de. m uncă e x e c u ta tă de m unc ito r i este ev id en ţ ia tă p rin m ăsu ra rea lucrului e fec tua t în vederea rem uneră r i i lor. Modul cum se fac m ăsu ră to r i le lucrărilo r de zugrăveli, vopsito r i i şi t a p e tă r i este ind ica t în cap ito lu l CN din In d ica to ru l ,.C“ de N o rm e de Deviz C o m a sate . Ele. s în t obligatorii pe în treg te r i to r iu l R S R .

M ăsură torile servesc la reg lem en ta rea rap o r tu r i lo r d in tre co n s tru c to r şi benefic iar p recum şi p e n t ru în tocm irea s i tu a ţ i i lo r de lucrări în b aza că ro ra se încheie foile de acord ale m uncitorilo r .

M ăsu ră to a rea lucrărilo r de zugrăveli, vops ito r i i şi t a p e tă r i se face în m etr i p ă t r a ţ i sau în m etri . în funcţie de n a tu r a lucrărilor, conform tabe lu lu i 51.

T abelu l 51

Simbolul normei

de deviz

Denumirea normei si elementul care ?

se zugrăveşte sau se vopseşte. Tapete

Modul de determinare a suprafeţei

de bază

Coefi - cient de multipli

care a suprafe

ţei de bază

(col. 2)

Observaţii

0 1 2 3 4

CN 1

CN 2

CN 3a

Zugrăveli interioare şi exterioare executate simplu, cu lapte de var.Zugrăveli interioare executate în culori de apă. cu humă Calcio-vecchio de apă la interior, la pereţi şi tavane

Suprafaţa determinată pentru lucrăr- rile de tencuieli

1,00

CN 4

CN 5a

Vopsitorii la interior şi exteriorCalcio-vecchio de ulei la pereţi şi tavane

Suprafaţa real vopsită sau tapetată, cu scăderea golurilor nevopsite sau nete- petate mai mrri de

1,00

C a rte a zugravului şi vopsitorului 4 2 3

Tabelul 51 'continuare)0 1 O 3 4

CN 6

CN 7

CN 8

CN 17

Vopsitorii decorative In reliefFinisaje transparente pe suprafeţele elementelor din beton celular autoclavizat Vopsitorii perclorvinilice aplicate pe suprafeţele elementelor prefabricate din beton celular autoclavizat Tspete

400 cm

CN 9 Vopsitorii pe tîmplărie de lemn, inclusiv tocurile şi căptuşelile (pînă la 19 cm lăţime) :a) ferestre simple (cu un singur rînd de cercevele), vopsite pe ambele feţe

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al tocului sau căptuşelii

1,50 In cazul în care este necesar, delimitarea vopsitoriei se va lua 1

— pentru faţa exterioară 40% ;— pentru faţa interioară (inclusiv tocul)f’0 %

b) ferestre şi luminatoare fixe

Idem 0,75 Idem

c) ferestre duble (cu două rînduri de cercevele) sau cuplate, vopsite pe toate feţele

Idem 3,00 In cazul în care este necesar, delimitarea vopsitoriei se va lua :— pentru faţa exterioară 25% ;— pentru cele trei feţe spre interior (inclusiv tocul) 75%

d) glasvanduri simple (pe tocuri) vopsite pe ambele feţe

Idem 1,25 --

e) uşi simple, pe toc Idem 2,50 Din suprafaţa calculată cu coeficienrul din coloana 3, se scade :

f) uşi fimple pe căptuşeli

idem 2,90 — de do vă ori suprafaţa geamului în cazul cînd uşile au geam ,— 50%, dacă se vopseşte pe 0 singură faţă

424 M ă s u r ă t o r i

Tabelul 51 (continuare)

0 1 2 3 4

g) uşi duble, vopsife pe toate cele patru feţe

Idem 4,50 Din suprafaţa calculată cu coeficientul din coloane 3, se scade suprafaţa geamurilor, dacă uşile au geam

li) pervazuri şi rame la ferestre şi uşi

Suprafaţa desfăşurată real vopsită

1,00 —

i) căptuşeli cu lăţimea mai mare de 19 cm

Suprafaţa care depăşeşte lăţimea de 19 cm, măsurată desfăşurat

1,00

j) obloane rulante (jaluzele) vopsite pe ambele feţe

Se inmulţeş'.e lungimea dintre rama metalică şi axa fusului cu lăţimea măsurată între marginile exterioare ale celor două şine de ghidaj

2,00

k) cutii de rulou Suprafaţa desfăşurată real vopsită

1,00 -

1) obloane pline sau cu aripioare fixe

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al obloanelor

2,20 —

m) obloane cu aripioare mobile cu suprapunere parţială

Idem 3.00

CN 10

i

Vopsitorii pe tîmplă- -ie m 'taliei incl'jsiv tocurile :a) ferestre simple, fixe, vopsite pe ambele feţe

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al tocului

0,50 -

b) ferestre simple, cu deschidere interioară sau exterioară, vopsite pe ambele feţe

Idem 1,00

c) ochiuri mobile la ferestre simple, fixe

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al toculu'

0,50

d) ferestre rluble sau cuplate, vopsite pe toate feţele

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al tocului

2,00

C artea zugravului şi vopsitorului 4 2 5

Tabelw 51 (continuare)

0 l 2 3 4

CN 10 e) uşi simple, pline, vopsite pe ambele feţe

Idem 2,50 Din suprafaţa calculată cu coeficientul din coloana 3, se scade :— de două ori suprafaţa geamului, în cazul cînd uşile au geam ;— 50%, dacă se vopseşte pe o singură faţă

CN 11 Vopsitorii la balustrade, grile şi parapete metalice

Suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al proiecţiei verticale a acestor elemente

1,00

CN 12a Vopsitorii pe suprafeţe metalice executate cu emailuri pe bază de derivaţi celulozici (Duco)


1,00

N 13 Vopsitorii ia instalaţii :a) radiatoare

b) la conducte cu diametrul exterior pînă la 34 mm inclusivc) la conducte cu diametrul exterior mai mare de 34 mm

Suprafaţa real vopsită, calculată pe baza tabelelor de suprafeţe ale diferitelor mărimi de radiatoare, prevă

zute în STAS-ul respectiv sau norme interneLungimea real vopsită


1,00

1,00

1,00

-

CN 14a Vopsitorii la învelitori cu tablă

Suprafaţa desfăşurată real vopsită, fără a- dăugarea falţurilor, cu scăderea golurilor mai mari de 0,25 m2

1,00

CN 15 Vopsirea lemnăriei cu soluţii speciale


1,00 —

CNlba Spor pentru folosirea materialului lemnos impregnat pe cale in- industrială

Volumul de material lemnos efectiv impregnat, pus în operă

1,00

1. A 1 b u, C. Chimia culorilor. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1967.2. B a b e 1, E r n e s t, H o f m a n G f i n t e r u n d M u 11 e r H e 1 m u t. ABC

dcr A nstrichstoffe unei der A nstrich tcchnik . I.e ipzig , Fachbuchverlag, 1955.3. B a k 1 a n o v, N. B., M u h a r t o v , I. D., N i k o l a e v , A. S. şi P o r o d n i ă ,

D. I. D ekorativn ie okerasci i ro sp is i. Leningrad-Moscova, Gosudarstvenoe izdatelistvo literaturi po stroitelistvu i arhitekture, 1952.

4. B a s u l a , O., I a c o b e s c u , J . şi Vo i cu I e s cu, C. Acoperirea suprafeţelor cu lacuri fi vopsele. Bucureşti, Editura tehnică, 1964.

5. B e l n k o v , N. D. şi M o v u a n , F. F. M ehanizafia m a lia rn ih ra b o l. Moscova, Gosudarstvenoe izdatelistvo literaturi po stroitelistvo i arhitekture, 1953.

6. D i m b o i n n u , A. A m en ajarea locu in ţei. Bucureşti, Editura tehnici, 19Vi.7. D r i n h c r ş , T. A. A., S n e d / f , A. A, şi T ' h o m i r o v A. V- Tehnologia

pelieu le’or dc lacuri şi vopsele (trad. din 1. rusă). Bucureşti, Editura tehnică, 1955.8. G h e o r g h e , M., B o b u, C. Clei u ri, lacuri şi vopsele pen tru indu stria lem nulu i.

Bucureşti, Editura tehnică, 1962.9. G h e o r g h i u , FI. , Ro ş u , I. şi P l a t o n , M. în dru m ătoru l zu gravu lu i-vopsito i-

tapetar. Bucureşti, Editura tehnică, 1963.10. G h e o r g h i t ă , L u c i a şi Mo h r , A. Finisaje de protecţie la construcţii indus

triale in medii agresive. Bucureşti, Editura tehnică, 1966.11. K o c h , Ca r i . Grosses M alerh an dbu 'h . Nordhausen am Harz Heinrich Killinger

Veilagst'es-'llschaft M.B.H.12. Kovacs Dezso tis. F estd es m ăzc lâm u n ka , Budapest Muszaki konuvkiado, 1956.13. K r i v ţ o v , B. P. M a lia r-a lifrc isc ik . Moscova, Trudrezervizdat, 1952.14. L i n d n e r , H e l m u t . F iz ic a p en tru tehnicien i (trad. din 1. germană). Bucureşti,

Editura tehnică, 1961.15. M i n n a e r t, M. L u m in a şi culoarea in natură. Bucureşti, Editura ştiinţifică,

1962.16. N e g r u , R., B o g d a n , N., T o m ş a , F., I l e a n a , N., P o p p, D., T c a -

c i u c , O. şi G o t f r i e d , I. Tehnologia lucrărilor de constvuclii, Bucureşti, Editura teenică, 1959.

17. P a r a s c li i v, A. şi G h e o r g h e , M. Procedee m oderne de fin isare a m obilei. Bucureşti, Editura tehnică, 1967.

18. P e t r o v, N. S. M a şin i ş i unelte m ecan iza te pen tru lucrările de f in is a j in construcţii (trad. din 1. rusă). Bucureşti, Editura Ministerului Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii, 1953.

19. P r u s a v , F. N âlerij slavebnych k o n stru k c ii p r im y se ln y c h a bijtovgch stavieb. Bratislava, Slovenske vydavatelstvo tehnickelj literatury, 1957.

20. R o b u , C., K o n r a d , J . şi G r i g o r e s e u , A. Tehnologia lacurilor şi vopselelor. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967.

21. R o ş u , I. Z ugrăveli ş i vo p s ito r ii. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967.

B ib liog ra fie 427

22. S e c a ş i u, I o n şi F l o r e s c u , I on . M a n u a lu l vopsito ru lu i in du stria l. Bucureşti Editura didactică şi pedagogică, 1967.

23. Z v v i n s c h e r , O s k a r. F arbigc R aum gestaltung. Fachbuch fur Maler, erster Teii. Leipzig, Fachbuchverlag, 1954.

24. I.N.C.E.R.C. M ateria le d in po lim eri in con stru cţii. Bucureşti, Editura tehnică, 1961.25. C.S.C.A.S., I.N.C.E.R.C .C a ta log de scule f i d ispozitive u tiliza te in con stru cţii. Bucu

reşti, Editura tehnică, 1967.26. P o p o v i c i, D. ş.a. V opsirea în in du stria constructoare de m a ş in i. Bucureşti,

Editura tehnică, 1968.27. S t o i c a , M. ş.a. Cartea du lgheru lu i, Bucureşti, Editura tehnică, 1971.28. C o n s t a n t i n e s c u , V. Îndrumătorul vopsitorului artistic. Bucureşti, Editura

tehnică, 1976.29. I o n e s c u V. Tehnologia de execuţie a p ro tec ţiilor an ticorosivc. Bucureşti, Editura

tehnică, 1970.30. P lu g a r u, I. A d eziv i ş i lacuri in in du stria lem nulu i Bucureşti, Editura tehnică,

1971.31. I a c o b e s c u , J . Îndrumător pentru ridicarca calificării vopsitorilor industriali.

Bucureşti, Editura tehnică. 1972.32. D a v i d e s c u , I. ş.a. U tila ju l ş i tehnologia lu crărilor de f in is a ’ in construcţii.

Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1978.33. M ih a lc u, M. Conservarea obiectelor de artă ş i a m onum entelor istorice. Coroziune

ş i a n tico rcz iu n e . Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1970.34. T s i c u r a, C. şi Z a in f i r e s c u, I. L ucrări de zugrăveli ş i vo p s ito r ii. Colecţia

„Protecţia muncii", Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti, D.G.C.M. Bucureşti Editura medicală, 1971.

35. M.C. Ind. Centrul de organizare şi cibernetică în construcţii (C.O.C.C.). M ecan izarea lucrărilor de f in is a j . Bucureşti, C.D.C.A.S. — Redacţia publicaţiilor pentru construcţii.1972.

36. M.C. Ind. ÎNCERC. Catalog de scule şi dispozitive utilizate în construcţii. Bucureşti, Redacţia publicaţiilor pentru construcţii, 1972.

37. ÎNCERC. Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii, indicativ C. 3-76.

38. ÎNCERC. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor, indicativ C. 4-77.39. ÎNCERC. Normativ pentru verificarea calităţii îlucrărilor de construcţii şi de instalaţii

aferente, indicativ. C. 56 — 75.40. I.C.M.C. şi ÎNCERC. Instrucţiuni tehnice pentru finisarea elementelor din beton

celular autoclavizat de tip HEBEL, indicativ C. 144-72.

41. Centrul de cercetări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. M.A.I., Comandamentul pompierilor. Normativ pentru ignifugarea lemnului, produselor din lemn şi materialelor textile, indicativ C. 58-70.

42. Laboratorul central al M.C. Ind. Instrucţiuni tehnice departamentale pentru protecţia anticorosivă, prin vopsire, a produselor confecţionate din table groase, ţevi şi profile metalice, indicativ C.D. 104-77.

C U P R I N S

Prefaţa ...................................................................................................................... 5Capitolul I. G enera lită ţi........................................................................................... 7

1. Is to ric .......................................................................................................... 92. Definiţii. Constituenţii caracteristici ai com poziţiilor........................... 103. Rolul zugrăverilor şi vopsitoriilor ......................................................... 104. Clasificarea şi domeniul de aplicare a zugrăverilor şi vopsitoriilor . . 105. Fenomenul solidificării (uscării) peliculelor .......................................... 146. Alte lucrări executate de zugravi şi v o p sito ri...................................... 167. Procedeu de aplicare a compoziţiilor de zugrăvit sau de vopsiz . . . 178. Factorii care determină calitatea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii 19

Capitolul II. Suprafeţe suport ale zugrăverilor şi vopsito riilo r................... j • 21

1. Suprafeţe tencuite........................................................................................ 212. Suprafeţe de b e to n .................................................................................... 233. Suprafeţe de i p s o s .................................................................................... 234. Suprafeţe din beton celular a u to c lav iza t.............................................. 235. Suprafeţe din azbocim ent......................................................................... 236. Suprafeţe m e ta lic e .................................................................................... 247. Suprafeţe de l e m n .................................................................................... 248. Tîmplărie pentru construcţii..................................................................... 26

Capitolul I II . Materii prime şi produse finite ..................................................... 37

A) Pigmenţi pentru zugrăveli şi vopsitorii .................................................. 371. Generalităţi................................................................................................... 372. Caracteristicile şi calităţile p ig m en ţilo r.................................................. 383. Pigmenţi uzuali clasificaţi după culoare.................................................. 414. încercarea rapidă a pigmenţilor pe şantier .......................................... 48

B) Lianţii ........................................................................................................... 491. Generalităţi................................................................................................... 492. Lianţi pentru zugrăveli şi vopsitorii ..................................................... 49

C) Materiale auxiliare .................................................................................... 591. Materiale auxiliare folosite la prepararea com poziţiilor....................... 592. Materiale auxiliare folosite atît la prepararea compoziţiilor, cît şi la pre

gătirea suprafeţelor s u p o r t ......................................................................... 613. Materiale auxiliare folosite la pregătirea suprafeţelor suport . . . . 62

D) Produse industriale finite ............................................................................. 641. S im b o lizare ................................................................................................ 652. Grunduri gata p re p a ra te ......................................................................... 67

Cuprins 429

3. Vopsele gata p re p a ra te ............................................................................ 694. L a c u ri.......................................................................................................... 715. E m ailuri...................................... • .............................................................. 766. Chituri ....................................................................................................... 81

E) Diluanţi, solvenţi, decapanţi .................................................................... 831. D ilu a n ţi....................................................................................................... 832. S o lv en ţi....................................................................................................... 843. D e c a p a n ţi................................................................................................... 86

F) Materiale diverse ....................................................................................... 871. Baiţuri ....................................................................................................... 872. Ceara de albine ........................................................................................ 873. Produse pentru finisarea peliculelor ..................................................... 87

G) T a p e te ........................... ................................................................................ 881. G e n e ra lită ţi............................................................................................... 882. Tapete nelavabile....................................................................................... 893. Tapete sem ilavabile................................................................................... 894. Tapete lav ab ile .......................................................................................... 90

H) Compoziţii preparate in ateliere centrale sau de şantier ................... 911. Reţete pentru compoziţii de s p o i t ......................................................... 912. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu c l e i ..................................... 953. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu silicaţi .............................. 100

4. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu c a z e in ă ..............................10005. Reţete pentru compoziţii de netezit........................................................ 1026. Reţete pentru compoziţii de v o p s it ........................................................ 1047. Reţete pentru emailuri cu pulberi m e ta lice ......................................... 1108. Reţete pentru compoziţii de p a s t e ........................................................ 1119. Reţete pentru b a i ţu r i ............................................................................... 113

10. Reţete pentru compoziţii de lustruit şi p a t i n a t .................................. 11411. Reţete pentru ad ez iv i......................................"....................................... 11512. Reţete pentru compoziţii de solvenţi, degresanţi. decapanţi şi dizol

vanţi .............................................................................................................. 116

Capitolul IV . Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite la prepararea compozi-ziţillor şi aplicarea lor ........................................................................... 119

A) Unelte şi dispozitive manuale ................................................................ 1191. Unelte pentru măsurare, trasare şi v e rif ic a re ............... ...................... 1192. Dispozitive întrşbuinţate la prepararea, transportarea şi păstrarea

compoziţiilor . ........................................................................................... 1193. Unelte întrebuinţate la pregătirea suprafeţelor...................................... 1214. Unelte întrebuinţate la spoit, zugrăvit şi v o p s it .................................. 1255. Unelte şi dispozitive ajutătoare, S che le ................................................. 142

B) Utilaje pentru preparat compoziţii ........................................................ 1531. Malaxoarele.................................................................................................. 1542. Maşini de frecat co m p o ziţii.................................................................... 1553. Amestecătoare .......................................................................................... 1584. Dispozitive şi aparate pentru strecurat compoziţiilor.......................... 162

430 Cuprins

C) Aparate pentru curăţirea şi şlefuirea suprafeţelor....................................... 1651. Perii de sirmă mecanice................................................................................. 1662. Aparat de s a b la t ....................................................................................... ..... 1663. Aparate pentru curăţirea şi şlefuirea suprafeţelor.................................. .....168

D) Aparate folosite pentru aplicarea compoziţiilor de z u g ră v it ............... ..... 1711. Aparate de zugrăvit acţionate m a n u a l ................................................. .....1712. Aparate de zugrăvit acţionate electric..................................... ... . 1733. Aparate folosite la executarea zugrăverilor decorative prin stropire 178

E) Aparate şi instalaţii folosite pentru pulverizarea compoziţiilor de vopsit .................................................................................................................. ..... 178

1. Pulverizarea pneumatică ........................................................................ .....1792. Instalaţii pentru producerea aerului co m p rim at.................................. .....1903. Pulverizarea prin acţiune electromagnetică...................................................1954. Pulverizarea cu pernă de g a z ......................................................................2005. Pulverizarea hidraulică la presiuni înalte (fără aer, a irle ss)............... .... 202

F) Instalaţii pneumatice pentru aplicarea compoziţiilor de finisări decorative în relief ....................................................................................................218

1. Agregate de aer co m p rim at.................................................................... .... 2172. Pistol de s t r o p i t ....................................................................................... .... 2173. Recipient de m ateria l............................................................................... .... 2184. Modul de funcţionare.................................................................................... 220

G) Procedee speciale de acoperire a suprafeţelor s u p o r t .......................... ....2211. Vopsirea in cîmp e lec trostatic ................................................................ ....220

2. Acoperirea suprafeţelor metalice cu materiale plastice pulverrulente, t o p i t e .......................................................................................................... .... 225

3. Metalizarea suprafeţelor prin p u lv e riza re ............................................. ....228

Capitolul V. Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii...................

A) Condiţii preliminare pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii 232

B) Faze şi operaţii principale in executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsito r i i ............................................................................................................... ....234

1. Pregătirea suprafeţelor .............................................. .............................. ....2342. Prelucrarea suprafeţelor............................................................................ ....234

3. Acoperirea cu pelicule pentru faţa văzută . . .......................................234

C) Procedee de pregătire a suprafeţelor s u p o r t .......................................... ....2381. Pregătirea suprafeţelor noi pentru zugrăvit sau v o p s i t ...........................2382. Pregătirea suprafeţelor vechi pentru o nouă zugrăvire sau vopsire 247

D) Procedee obişnuite de aplicare a compoziţiilor.................................. ... ....2491. Aplicarea compoziţiilor pentru lucrările de spoieli şi zugrăveli . . . 2492. Aplicarea compoziţiilor pentru lucrările de vopsitorii.......................... ....257

E) Tehnologia executării lucrărilor de spoieli, zugrăveli şi vopsitorii . . 2671. Spoieli (v ă ru ie li) ....................................................................................... ....2672. Zugrăveli simple cu compoziţii de apă şi c l e i ...................................... ....270

Cuprins

3. Zugrăveli cu compoziţii de s i l i c a ţ i ............... ...................... ... ....................2734. Zugrăveli cu compoziţii de cazeină ........................................................ .....2745. V o p sito rii.................................................................................................. .....2766. Lăcuiri şi e m a ilă r i ................................................................................... .....2837. Acoperiri cu lazur ................................................................................... .....287

F) Tehnologia executării lucrărilor de vopsitorii cu compoziţii pe bază de răşini sintetice uzuale ............................................................................... .....2881. Vopsitoria cu emailuri pe bază de răşini alchidice (Romalchid) . . 2882. Vopsitoria cu V in a ro m ............................................................................ .....2913. Vopsitoria cu vopsea pe bază de acetat de polivinil nuanţată pe

şantier .......................................................................................................... .....2954. Vopsitoria- cu emailuri pe bază de răşini epoxidiee ............................... 2965. Vopsitoria cu emailuri pe bază de clorcauciuc.......................................... 2986. Vopsitoria de calitate superioară cu emailuri pe bază de nitro-celuloză 300

G) Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii decorative . 3031. Zugrăveli decorative ............................................................................... .... 3032. Vopsitorii decorative ................................................................................ .... 310

H) Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii de protecţie .................................................................... . ' ......................................... .... 3171. Acoperirea lemnului ciu compoziţii ignifuge..............................................3172. Acoperiri cu pulberi metalice ................................................................ ....3193. Acoperiri cu lacuri bituminoase................................................................ ....3204. Acoperiri sub formă de bariere contra vaporilor.................................. ....321

5. Acoperiri de protecţie pentru elemente de azbociment presat, premeabilela v a p o r i ...................................................................................................... ....321

6. Acoperiri cu carbolineum contra putrezirii le m n u lu i.......................... ....3227. Acoperiri cu pelicule rezistente la temperaturi r id ic a te ...........................3238. Acoperiri cu pelicule de lac pentru protejarea parchetelor.......................323

I) Tehnologia executării lucrărilor de finisare în relief (calcioveechio). . . . 3251. Clacio-vecchliio de a p ă ............................................................................ ....3252. Calcio-vecchio de u l e i ....................................................................................3283. Calcio-vecchio cu paste de vopsea v in a ro m ..............................................329

J) Diverse lucrări de acoperire a suprafeţelor suport .............................. ....3311. Băiţuirea .......................................................................................................3312. L u stru irea ...............................; ....................................................................3323. Ceruirea *...................................................................................................... ....3344. Patinarea...................................................................................................... ....335

5. P o le ire a ....................................................................................................... 336

Capitolul VI. Executarea zugrăverilor şi vopsitoriilor pe timp friguros . . . . 338 Capitolul VII . Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii.

Defecte şi remedieri ................................................................ 340

1. Defecte care apar în timpul păstrării compoziţiilor .......................... 34'12. Defecte care apar in timpul aplicării compoziţiilor.............................. 3433. Defecte care apar după uscarea p e licu le i............................................. 346

432 Cuprins

Capitolul VII I . Culorile in tehnica lucrărilor (le zugrăveli şi vopsitorii . . . . 350

1. Noţiunea de cu loare ............................................................................. .......3502. Noţiunea de lumină................................................................................. .....3503. Proprietăţile culorilor............................................................................. .....3584. Efectele fiziologice şi psihologice ale cu lo rilo r..........................................3605. Alegerea culorilor..........................................................................................362

Capitolul IX . Organizarea lucrărilor de zugrăvrli şi vopsitorii. Ateliere . . . . 370

1. Generalităţi................................................................................................ ..... 3702. Organizarea executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.................. .....3713. Ateliere de şantier şi ateliere centrale ................................................ .....3724. Protejarea diverselor obiecte şi elemente in timpul executării lucrărilor . . 379

Capitolul X. Tehnologia executării lucrărilor de tapetare ................................. .....380

1. Generalităţi.....................................................................................................3802. Materiale folosite la lucrările de ta p e ta re ............................................ .....3813. Unelte şi dispozitive folosite la lucrările de tap e ta re ...............................3824. Pregătirea şi prelucrarea pereţilor pentru aplicarea tapetelor . . . . 3855. Aplicarea ta p e tu lu i................................................... ............................. .....3866. Calitatea lucrărilor de tapetare ................................................................3967. Consumuri specifice......................................................................................3978. întreţinerea tape te lo r............................................................................. .....397

Capitolul X I. Protecţia muncii şi tehnica securităţii ........................................ .....398

A. Protecţia muncii .................................................................. .................. .....3981. Principalii factori vătămători profesionali şi combaterea lor . . . . 3982. Dispozitive individuale de protecţie ........................................................398

B. Tehnica securităţii muncii ........................................................................... 3991. Cauzele care dau naştere la accidente ................................................ .....3992. Măsuri generale ..................................................................................... .....4003. Măsuri la lucrările de specialitate ............................................................ 400

Capitolul XI I . M ăsu ră to ri.......................................................................................... 422Bibliografie..................................................................................................... .... 426

Redactor : ing. MARIANA GEORGESCU Tehnoredactor : VALERIU MORĂRESCU Coperta : MIHAIL BOITOR

Bun de tipar: 21. III. 1981. Coli de tipar: 27. Planşe : 6. C. Z. 693.6 (075.6).

Tiparul executat sub cd. nr. 2 la întreprinderea poligrafică Iaşi, str. 7 Noiembrie nr. 49.

Fig. 43. Şabloane simple pentru mai multe culori.

Fig. 158. Dispersia luminii.

Fig. 161. Cercul de culori

Fig. 172. Bucătărie de restaurant.

EDITURA TEHNICĂ

Date post:	06-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	george-romanescu
View:	1,050 times
Download:	172 times

Cartea Zugravului Si Vopsitorului

Documents