Ţara lui Ştefan cel Mare

2

Coordonator: Mihaela Diana Podariu

Proiectul "Ţara lui Ştefan cel Mare" este finanţat prin Programul

Tineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a., cu sprijinul Comisiei Europene.

Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

3

CUPRINS

I. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune

II. Povestea proiectului

II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire

II.B. Organizaţiile implicate

II.C. Context

III. Activităţile proiectului

IV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”

V. Testiomoniale

VI. Un puzzle de legende din timpul lui Ştefan cel Mare

VII. În loc de încheiere

4

„The Country of Stephen the Great” was a bilateral youth

exchange project for young people, with a promoter from Tîrgu

Frumos, Romania and the other from Făleşti, Moldova.

The project was an opportunity for 32 young people to

acquire cultural knowledge, teamwork abilities, tolerant attitude

and friendship. The project addressed issues such as history of

Stephen the Great, social exclusion and poverty and the

brotherhood between the 2 communities through arts and

culture.

Project themes were combating social exclusion and poverty

and art and culture. The project involved 4 young people with

disabilities or health problems, which came with a major

contribution in the social exclusion debates.

The project proposed non-formal activities: discussions on

various topics, presentations, creative workshops, visits for

discover the town and surroundings, intercultural events, the

participants worked in mixed teams, they developed a joint plan

to involve youth in the community projects and also the young

people created some big events dedicated to the friendship and

the brotherhood between the 2 communities. The project was

based on intercultural learning, which fosters creativity, active

participation and initiative.

5

I. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune

"Tineret în Acţiune" (Youth in Action) este programul Uniunii

Europene care susţine activităţile de învăţare nonformală pentru tineri, prin

finanţarea de proiecte. Acesta vine în continuarea programului "Tineret"

(Youth) şi va fi implementat în perioada 2007 -

2013. Programul, cu finanţare de la Comisia

Europeană, vizează promovarea cetăţeniei active

în rândul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi toleranţa,

sprijinirea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări, promovarea

cooperării europene şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de

susţinere a activităţii de tineret.

Obiectivele generale expuse în baza legală a programului Tineret în

Acţiune sunt următoarele:

♣ Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în

general şi cetăţenia europeană a acestora în

special;

♣ Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în

special pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;

♣ Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;

♣ Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de susţinere a

activităţilor de tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile

în domeniul tineretului;

♣ Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.

Priorităţile europene permanente ale programului sunt:

Cetăţenia europeană;

Participarea activă a tinerilor;

6

Diversitatea culturală;

Includerea tinerilor cu oportunităţi reduse.

Priorităţile europene anuale ale programului pentru anul 2011 sunt:

Anul European al Voluntariatului. Aceasta prioritate urmăreşte să

încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării valorii şi

importanţei voluntariatului ca formă de implicare activa şi ca instrument

de dezvoltare şi îmbunătăţire a

competentelor de dezvoltare personală,

socială şi profesională.

Şomajul în rândul tinerilor. Această

prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care promovează accesul

tinerilor şomeri în programul Tineret în Acţiune. Prioritate vor avea, de

asemenea, proiectele care vor aborda aspecte legate de şomajul în rândul

tinerilor şi/sau de stimularea mobilităţii şi a participării active a tinerilor

şomeri în societate.

Creştere incluzivă. Această prioritate urmăreşte să stimuleze proiectele

care vizează sărăcia şi marginalizarea sau încurajarea tinerilor cu privire

la a conştientiza şi a se implica în abordarea acestor teme pentru o

societate mai incluziva. În acest context vor fi abordate în special

includerea tinerilor migranţi, a tinerilor cu dizabilităţi, şi, unde este

relevant, a tinerilor roma.

Provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă. Această

prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea

conştientizării şi mobilizării în ceea ce priveşte provocări globale legate

de mediu şi schimbări de climă ca mijloc de încurajare a dezvoltării de

abilităţi şi comportamente „verzi” în rândul tinerilor şi a lucrătorilor de

tineret precum şi angajamentul acestora pentru creştere durabilă.

7

Creativitate şi antreprenoriat. Această prioritate urmăreşte să încurajeze

proiectele – în special Iniţiativele Tinerilor – care vizează stimularea

spiritului de iniţiativă a tinerilor şi abilitatea acestora de a gândi

imaginativ şi original, dispoziţia lor de a îşi asuma riscuri şi

ingeniozitatea lor pentru atingerea unor obiective economice, politice,

sociale şi de mediu.

Programul Tineret în Acţiune furnizează tinerilor oportunităţi

importante de a dobândi competenţe. Prin urmare, este un instrument cheie

pentru învăţarea non-formală şi informală cu o dimensiune europeană.

Învăţarea non-formală vizează acel tip

de învăţare care se produce în afara

curriculum-ului din sistemul de educaţie

formală. Activităţile de învăţare non-formală

implică tineri participând voluntar; acestea

sunt planificate cu grijă, pentru a facilita

dezvoltarea persoanală, socială şi profesională a participanţilor.

Proiectele finanţate prin Programul Tineret în Acţiune trebuie să adere la

principiile învăţării nonformale.

Acestea sunt:

învăţarea, în contexte non-formale,

este intenţionată şi voluntară

educaţia se desfăşoară într-o gamă

largă de medii şi situaţii în care

formarea şi învăţarea nu sunt

neapărat singura sau principala

activitate

8

activităţile pot fi organizate de facilitatori profesionişti (cum ar fi

formatorii/lucrătorii de tineret) sau voluntari (cum ar fi

liderii/formatorii de tineret)

activităţile sunt planificate, dar sunt rareori structurate prin etapizare

convenţională sau subiecte curriculare

activităţile vizează, de regulă, grupuri ţintă specifice şi înregistrează

învăţarea într-un mod specific.

Proiectul “Ţara lui Ştefan cel Mare” este un proiect încadrat în Sub-

Acţiunea 3.1. - Cooperare cu Ţări Partenere din Vecinătatea Uniunii

Europene. Această Acţiune susţine cooperarea între ţările participante la

program şi ţările partenere din vecinătatea Uniunii Europene. Activitatea se

poate derula şi într-o ţară parteneră din vecinătatea Uniunii Europene, cu

excepţia ţărilor partenere din zona mediteraneeană.

Scopul acestei sub-Acţiuni este de a dezvolta o înţelegere reciprocă între

tineri într-un spirit de deschidere, contribuind la dezvoltarea sistemelor de calitate

pentru susţinerea activităţilor tinerilor în ţările vizate. Susţine activităţi menite

să îmbunătăţească funcţionarea în reţea şi capacitatea ONGurilor în

domeniul tineretului, recunoscând rolul important pe care îl joacă acestea în

dezvoltarea societăţii civile din ţările învecinate. Vizează formarea

persoanelor active în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret şi

schimburi de experienţă, expertiză şi bune practici între aceştia, susţinând

activităţi care pot duce la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile, de

înaltă calitate.

Sub-Acţiunea susţine două tipuri de proiecte, descrise în două secţiuni

diferite:

1. Schimburi de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE

2. Formare şi Reţele cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE.

Ţara lui Ştefan cel Mare este un schimb de tineri.

9

Ce este un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE?

Un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE este un

proiect care aduce împreună grupuri de tineri din două sau mai multe ţări,

oferindu-le oportunitatea de a discuta şi dezbate diferite teme, învăţând, în

acelaşi timp, despre ţările şi culturile celorlalţi. Un Schimb de Tineri se

bazează pe un parteneriat transnaţional între doi sau mai mulţi promotori

din ţări diferite. Într-un Schimb de Tineri prin sub-Acţiunea 3.1,

parteneriatul transnaţional este compus din promotori din Ţări Participante

în Program şi promotori din Ţări Partenere din Vecinătatea UE.

În funcţie de numărul de ţări implicate, un Schimb de Tineri poate fi

bilateral, trilateral sau multilateral. Un Schimb Bilateral de Tineri este

justificat mai ales atunci când promotorii sunt la primul lor proiect

european sau când participanţii provin din grupuri mici sau locale, fără

experienţă la nivel european.

Un proiect de Schimb de Tineri are trei etape:

1. planificare şi pregătire

2. punerea în aplicare a Activităţii

3. evaluare (inclusiv studierea posibilităţii unei eventuale continuări/

follow-up).

Principiile şi practicile învăţării non-formale vor fi reflectate pe

parcursul întregului proiect.

Mai multe informaţii despre Programul Tineret in Acţiune se găsesc pe:

www.tinact.ro

10

II. Povestea proiectului

II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire

La începutul anului 2010 aflam că Tîrgu Frumos este înfrăţit cu un oraş din

Republica Moldova, Făleşti, înfrăţire realizată la iniţiativa lui Vitalie Cimpoieş,

coordonatorul Asociaţiei Obşteşti „Cutezătorul”. Cum de s-a realizat această

înfrăţire? Pur şi simplu pentru că domnului Vitalie, care era în trecere prin Tîrgu

Frumos, cu un reprezentant local din Făleşti, i-a plăcut oraşul. S-au decis să

oprească, să intre la Primărie şi să încerce să iniţieze un parteneriat. Ulterior o

echipă de consilieri a mers în Făleşti şi astfel s-a semnat actul de înfrăţire.

În mai 2010, după ce am aflat povestea de la un reprezentant al consiliului

local, iată că în România s-a organizat Forumul ONG România-Republica

Moldova. Acolo l-am întâlnit pe dl. Vitalie şi o mulţime de reprezentanţi din ONG

româneşti şi moldoveneşti. În acest fel a apărut ideea unui proiect comun Făleşti –

Tîrgu Frumos, ideea proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare”.

În 2010 am depus proiectul în repetate rânduri, până am reuşit în sesiunea

din noiembrie să fim pe primul loc, în lista de proiecte aprobate de Programul

Tineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a.

În luna mai 2011, eram invitată de dl. Vitalie la un eveniment de inaugurare

a unui monumet în Făleşti. Acolo am descoperit oraşul Făleşti şi am discutat cu o

parte din tinerii beneficiari ai proiectului. Evenimentul a reprezentat astfel o

întâlnire de pregătire şi de promovare a proiectului în comunitatea Făleşti.

11

SCURTĂ ANALIZĂ A ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS

Mediul socio-demografic:

Din datele statistice existente în Primăria Tîrgu Frumos rezultă că în

2002, populaţia stabilă a oraşului număra 13.573 de locuitori. Structura

populaţiei pe sexe se poate vizualiza în fig. 3.1.

Fig.II.1. Structura populaţiei pe sexe

Perioada de tranziţie la economia de piaţă a determinat scăderea

nivelului de trai al populaţiei locale. Problemele economice (desfiinţarea

unor industrii) au limitat imigraţia populaţiei dinspre zonele rurale spre

oraşul Tîrgu Frumos şi au facilitat emigraţia forţei de muncă spre alte zone

sau ţări, astfel încât în ultimii 10 ani, media persoanelor emigrate a fost de

aprox. 200 locuitori/an. De asemenea, natalitatea s-a redus la valori de

aproximativ 12-13 naşteri/1000 de locuitori.

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste (fig.3.2), se poate

aproxima că în Tîrgu Frumos sunt circa 3000 de tineri cu vârsta cuprinsă

între 14-30 ani.

12

Fig.II.2. Structura polulaţiei pe vârste

În graficul 3.3. se poate vedea şi structura populaţiei în ceea ce

priveşte etnia.

Fig.II.3. Structura populaţiei pe etnii

Mediul cultural:

În Tîrgu Frumos mediul cultural este neglijat, atât de Autorităţile

Publice Locale, cât şi de oamenii de afaceri, cu toţii invocând urgenţa

problemelor economice. Reprezentanta culturii din Tîrgu Frumos este Casa

de Cultură „Garabet Ibrăileanu”, care desfăşoară foarte rar activităţi, iar cele

care sunt organizate ori nu au valoare culturală, ori sunt insuficient

promovate. Nu există teatru, nu există cinematograf, nu există cenacluri

literare sau alte evenimente derulate pe termen mediu/lung care să

dezvolte abilităţi culturale; iar instituţiile cuturale care există (biblioteca,

13

casa de cultură, clubul copiilor) sunt dotate necorespunzător (ex. spaţiu

insuficient). Lipsa evenimentelor culturale de calitate şi implicit a valorilor

culturale importante în rândul populaţiei a generat probleme sociale, cele

mai evidente fiind violenţa domestică şi consumul excesiv de alcool.

Lipsa culturii se răsfrânge şi asupra populaţiei tinere care nu dispune

de suficiente alternative pentru petrecerea timpului liber astfel încât tinerii

se mulţumesc cu ce li se oferă, efectele negative fiind traspuse în probleme,

precum cunoştiinţe culturale limitate, abilităţi de comunicare insuficient

dezvoltate, probleme legate de sedentarism, consum de alcool, etc.

Aşadar singurul furnizor serios de cultură pare a fi şcoala, deşi

numărul activităţilor culturale este şi în acest caz limitat. În Tîrgu Frumos

1/3 din populaţie (4120 de persoane) se află încă pe băncile şcolii, existând 4

şcoli gimnaziale, 3 grădiniţe, 2 licee şi 2 grupuri şcolare tehnice. 3 dintre

aceste instituţii sunt destinate tinerilor cu nevoi speciale (deficienţe de

vedere, mintale şi tineri abandonaţi) şi numără peste 500 de copii şi tineri.

Mediul economic:

Numărul mediu de salariaţi este de 3702, iar numărul de şomeri este

de 669 de persoane. Rata şomajului în anul 2010, în Târgu Frumos a fost de

4,6%. Ponderea populaţiei inactive este de 55% şi numără 7463 persoane.

Salariul mediu în Tîrgu Frumos este sub 1000 lei/lună.

Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe activităţi

ale economiei naţionale se prezintă în graficul 3.4.

14

Fig.II.4. Număr mediu de salariaţi după domeniul profesional

Situaţia economică precară corelată cu lipsa investiţiilor au

determinat migraţia tinerilor nemulţumiţi de oportunităţile aproape

inexistente de dezvoltare personală şi profesională.

Mediul politico-instituţional:

Autorităţile Publice Locale sunt reprezentate de Consiliul Local şi

Primăria oraşului Târgu Frumos. Consiliul Local este format din 17

consilieri, organizaţi pe următoarele comisii de specialitate:

Comisia economico-financiară, juridică şi de disciplină;

Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului, protecţia mediului,

agricultură şi turism;

Comisia de învăţământ, activităţi sociale – culturale, culte, tineret şi sport;

Comisia de muncă, protecţie socială, sănătate şi familie.

Partidele politice prezente în structura APL sunt: PNL - primar şi 5

consilieri, PD-L – 5 consilieri, PSD – viceprimar şi 2 consilieri, CRLR – 2

consilieri, PRM – 1 consilier.

15

Mediul tehnologic:

Este reprezentat în special de industrie: există o fabrică de

confecţionare a produselor de îmbăcăminte şi încălţăminte, 2 abatoare de

păsări, de sacrificare şi prelucrare a cărnii, precum şi 2 întreprinderi de

panificaţie şi patiserie. De asemenea, agricultura reprezintă un domeniu

dezvoltat tehnologic prin existenţa serelor destinate producţiei de legume,

activităţi derulate în special de ruşii lipoveni.

Mediul natural:

Relieful zonei aparţine atât sectorului înalt (altitudinea 320 m), cât şi

celui de câmpie (10 m). Subsolul este sărac în resurse cu valoare economică,

existând doar argilă de bună calitate şi nisip, solul fiind proprice pentru

legumicultură. Reţeaua hidrografică este formată din râul Bahluieţ şi unele

pârâuri. În perioada verii, când sunt precipitaţii abundente există pericolul

de inundaţii în anumite zone.

Scurt studiu calitativ asupra potenţialului de a practica voluntariat în

rândul tinerilor din Tîrgu Frumos

Proiectul „Learn to get involved” a constat într-o tabără de tip

training pe managementul proiectelor şi a avut, pe lângă scopul de a învăţa

beneficiarii prin tehnici de învăţare non-formală să devină activi social, un

obiectiv ce viza identificarea potenţialului şi a nevoilor tinerilor din Târgu

Frumos. Datele culese sunt calitative, dar conturează profile ce ar putea fi

utile în dezvoltarea strategiilor (eventual în întreprinderea unor cercetări

cantitative).

din 25 de participanţi, 10 au fost de sex masculin, iar 15 de sex feminin;

16

doar 1 din 24 de tineri au auzit de termenul ONG şi ştiau care este

scopul unei asociaţii neguvernamentale;

testul modelelor: tinerii şi-au ales un personaj reprezentativ din

România, rolul fiind de a identifica modelele pe care le au. Concluzia:

Gigi Becali, Andre, Emo, Vadim, Oana Zăvoranu, Mihaela Rădulescu,

Dracula, Ştefan cel Mare, Verde Împărat etc. O singură tânără a ales să

fie sportivă (Nadia Comăneci), iar majoritatea tinerilor şi-au ales un

personaj din show-biz-ul de azi.

în etapa de implementare, prezenţi constant au fost 4 băieţi şi 11 fete

(fetele sunt mai interesate decât băieţii de proiectele pe voluntariat),

în etapa de evaluare din 24, doar 9 au scris un articol (deşi li s-a cerut

tuturor), din care doar 4 au fost fără greşeli gramaticale,

la întrebarea dacă sunt mulţumiţi de ce oportunităţi le oferă Tîrgu

Frumos, toţi participanţii au răspuns că nu, iar la întrebarea ce anume i-

ar determina să fie mulţumiţi au răspuns: să existe bazin de înot, pistă

de role, teren de tenis, bowling, patinoar, cinematograf, pistă pentru

biciclişti, terenuri de sport dotate cu echipamente (ceea ce denotă clar

nevoia de socializare), să fie mai frumos amenajat, să aibă mai multe

locuri unde să-şi petreacă timpul liber,

s-a observat un grad mare de receptivitate atunci când s-au adus în

discuţie experienţele interculturale (schimburi de tineri, posibilitatea de

a pleca în stagii de practică);

potenţialul creativ a fost observat mai ales în cadrul sesiunilor de lucru

în echipă;

după 10 luni, din cei 24 de tineri, 4 fete şi 1 băiat s-au implicat constant

în proiectele dezvoltate de asociaţie.

17

II.B. Organizaţiile implicate

ASOCIAŢIA SUPER TINERI (ASIRYS)

ASIRYS şi-a început

activitatea în mai 2008, ca grup

informal. Iniţial ideea de a

dezvolta proiecte de voluntariat

a fost a unui singur om, ulterior

s-au alăturat voluntari şi membri

importanţi ai comunităţii. Proiectele de lansare au fost „Învaţă să te implici”

şi „Ieşi la sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din Tîrgu

Frumos au potenţial, iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care să

schimbe starea de “nu putem face nimic” în oportunităţi de dezvoltare

pentru orice cetăţean, dar în special pentru tineri. Scopul era deja stabilit:

dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de SUPER TINERI

dorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cu

atitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, orientat spre succes).

Pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine personalitate jurdică, este oficial ONG

şi începe proiectul “Demonstrează-ţi talentul!”, organizând numeroase

acţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te implică, Echipa de Volei,

acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a promova voluntariatul

în rândul tinerilor. Diversele proiecte arată că

tinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună:

dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cu

Implicare”, proiect ce este finanţat de Tineret în

Acţiune, cu sprijinul UE. Se organizează o

tabără de dans, unde 5 alte proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare”

are un succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri

18

implicată reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni,

autorităţi şi societăţi comerciale. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea parc,

ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie antialcool, o expoziţie cu

obiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de plasament Trinitas spre

surpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează numeroase spectacole de

promovare a comportamentului responsabil şi solidar.

Apoi urmează o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraş

multicultural. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să

valorifice acest lucru şi să unească

romii cu lipovenii şi românii. Să

fim solidari şi toleranţi unii cu alţii,

asta îşi propunea proiectul.

Instrumentul folosit a fost dansul,

iar rezultatele nu au întârziat să

apară. 4 workshopuri culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai mare

festival studenţesc din Iaşi: Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost date

ca exemplu până şi în Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromi

din toată ţară, tinerii implicaţi în această activitate apărând chiar şi în

emisiunea TVR 3: U-Campus. 2010 a fost un an bogat în experienţe de

voluntariat. După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie din

Iaşi, în august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”.

Multe planuri, mulţi tineri, perspective de dezvoltare şi experimente

antreprenoriale. Abilităţile antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică,

iar proiectul “Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie rară

şi valoroasă pentru tinerii implicaţi. 70 de evenimente socio-culturale

dezvoltate, 200 de tineri implicaţi, 6 afaceri sociale testate, 15 antreprenori

formaţi, 5 proiecte scrise, un plan de dezvoltare a organizaţiei… sunt doar

câteva din rezultatele măsurabile obţinute. În curând va apărea şi cartea,

19

prin care tinerii din ţară, din comunităţile mici, vor putea învăţa din

experienţa ŞNAS, tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta organizaţia.

Mai sunt multe de spus despre ASIRYS, sunt multe experienţe pe care le-am

trăit, care ne-au îmbogăţit sufleteşte, care ne-au făcut să creştem personal,

profesional şi comunitar. Tîrgu

Frumos nu mai este acelaşi de acum 2

ani, iar ASIRYS a avut cel puţin o

mică contribuţie în dezvoltarea

pozitivă prin diversele proiecte pe

care le-a realizat. Nu mai sunt doar

ştiri negative atunci când dai un

search pe google cu “tîrgu frumos”. Iar ceea ce e mai frumos, e că tot ce s-a

întâmplat în ASIRYS s-a bazat 100% pe voluntariat.

Urmează “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “Primăria Voluntară”,

“Unconventional Ways in Traditional Arts”, e depus „Journey in my special

world”, sunt în lucru pentru “Warriors for Europe”, “Forever Young”…

după cum se simte din titluri, începe o nouă etapă în ASIRYS: proiectele

internaţionale.

Ce ne dorim? Sunt multe lucruri, avem multe planuri, dar ca să le

rezumăm: proiecte creative, voluntari activi, motivaţi, care să (se) dezvolte,

colaborări şi parteneriate extraordinare, un oraş cu 10% mai dezvoltat la

finele lui 2011.

Platforme online ale organizaţiei:

Site: www.tirgufrumos.ro;

Blog: www.asirys.blogspot.com;

Pagina Facebook: www.facebook.com/ASIRYS

Telefon: 0746 065 744,

Email: supertineri@yahoo.com

20

Asociaţia Obştească Cutezătorul

Asociaţia Obştească "Cutezătorul" Făleşti este

un reprezentant al sectorului civil de mediu din

zona de graniţă a Republicii Moldova cu România -

raionul Făleşti, cu o bogată expertiză in

managementul de proiect şi care cunoaşte foarte

bine realităţile socio-economice şi de mediu ale

Republicii Moldova. Deţine experienţă in proiectele de colaborare

transfrontalieră cu parteneri din România, inclusiv in domeniul protecţiei

mediului.

AO „CUTEZĂTORUL” a fost înregistrată în 1999 si are în rândurile

sale peste 400 de membri. Ea activează în baza strategiei organizaţiei pe

perioada anilor 2010- 2012, elaborată şi adoptată de Consiliul de

Administrare la începutul anului 2010.

Activităţile de bază ale

Asociaţiei sunt organizarea

informării şi instruirii membrilor

şi beneficiarilor, organizarea

atelierilor de instruire,

trainingurilor şi conferinţelor în

domeniul protecţiei mediului şi biodiversităţii, promovării şi aplicării

agriculturii ecologice, bunelor practici agricole, prietenoase mediului.

Asociaţia dispune de expertiză la editarea şi distribuirea publicaţiilor,

pliantelor informative, buletinelor „Salvaţi Natura” şi „Vocea Fermierului”,

broşurilor, afişelor şi posterilor tematice, elaborarea şi implementarea

proeictelor în parteneriat cu ONG-urile din România şi Ucraina ş.a.

21

AO „CUTEZATORUL” este membră a Danube Environmental

Forum cu sediul la Bratislava, Slovacia, a Comitetului transfrontalier de

acţiune pentru protecţia apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al

râului Prut România - Republica Moldova, Alianţa pentru un Prut Curat

(APPC), Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform,

Coaliţiei de organizaţii neguvernamentale pentru Dezvoltarea Economica

Rurală (CDER).

Proiectele Implementate

♣ Colaborare transfrontalieră pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de

suprafaţă din bazinul hidrografic al rîului Prut”

♣ “Managementul de mediu – instrument de dezvoltare socio-economică

durabilă în context transfrontalier”

♣ „Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului”

♣ “Instruire la Nivel Transfrontalier în Managementul Serviciilor de

Asistenţă Socială”

♣ „Controlul poluării mediului in zona de graniţa România – Republica

Moldova”, „Expertiză transfrontalieră şi competivitate pentru export”

♣ „Management bilateral Romania-Moldova pentru conservarea

biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări”

♣ „INFOTURISM - Campanie de informare turistică în regiunea

transfrontalieră România – Moldova”

♣ „Management comun România - Republica Moldova pentru protecţia

calităţii aerului"

AO „CUTEZĂTORUL” contribuie la dezvoltarea comunităţilor din

raion, promovând valorile democratice, informarea şi implicarea cetăţenilor

în procesul de luare a deciziilor şi soluţionare a problemelor cu care se

confruntă cetăţenii raionului, tinerii reprezentând un grup ţintă important.

22

Date de contact:

5902, or. Făleşti, Republica Moldova, Str. Ştefan cel Mare 50, of. 126,

Tel/Fax: (+373 259) 22951

Mobil: (+373) 6900819

E-mail: veco@rambler.ru, falesti@agroinform.md

Site: www.cutezatorul.org.md

II.C. Context

... sau cum a apărut ideea proiectului?

În Tîrgu Frumos, comunitatea de tineri este reprezentată de un singur

ONG activ, lansat „pe piaţă” în 2009, ceea ce se reflectă în numărul mic de

tineri (50 de voluntari din 3000 de tineri cu vârsta între 15-25 de ani) care îşi

doresc să se implice activ şi voluntar în viaţa comunităţii. Ce anume

determină o prezenţă atât de mică a organizaţiilor nonprofit de tineret în

Tîrgu Frumos? Tocmai ceea ce ar trebui să motiveze un ONG să activeze

într-o comunitate mică: lipsa de oportunităţi de dezvoltare personală şi

profesională, spiritul antreprenorial slab dezvoltat, lipsa informaţiilor sau a

23

educaţiei pentru informare, domeniile socio-cultural şi economic slab

dezvoltate, gradul ridicat de sarăcie şi excluziune socială, etc.

Cum anume ar putea singura organizaţie de tineret să se dezvolte şi astfel să

deservească nevoile unui grup mai mare de tineri?

La începutul anului 2009, oraşul Tîrgu Frumos s-a înfrăţit cu raionul

Făleşti din Republica Moldova. Această înfrăţire nu a fost valorificată în nici

un fel de nici una din părţi, prin urmare pentru a atrage atenţia comunităţii

şi în special a tinerilor, asupra organizaţiei de tineret, proiectul îşi propune

să valorifice această oportunitate. Se ştie că în comunităţile mici, atunci când

poposesc străini, toată lumea devine interesată să afle cine, ce, de ce, pentru

ce? Oraşul Făleşti are o organizaţie care a implementat proiecte mari, are

expertiză în diverse domenii, este de peste 10 ani activă, are peste 100 de

tineri voluntari. Prin urmare, schimbul de tineri îşi propune să transfere

modele de bune practici şi să valorifice expertiza organizaţiei partenere, în

domeniul tineretului, cu scopul de a contribui la dezvoltarea calităţii

sistemelor de susţinere a activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţiei

reprezentative pentru societatea civilă în domeniul tineretului din Tîrgu

Frumos.

Tîrgu Frumos este un oraş situat în regiunea Moldovei din România,

numele oraşului provenind conform unei legende din perioada lui Ştefan

cel Mare, când oraşul era un târg comercial, locuit de cea mai frumoasă

„hangiţă” din Moldova. La Făleşti, de fapt în toată Republica Moldova,

Ştefan cel Mare este considerat cel mai mare domnitor, şi există mii de

legende legate de faptele sale vitejeşti. La nivel local, tinerii ştiu doar că

România şi Moldova sunt 2 ţări în prezent despărţite, cu o relaţie de

vecinătate rece, dar cu o istorie şi o limbă comună.

Cum se poate dezvolta relaţia de parteneriat pe termen lung între

organizaţiile de tineret dintre cele 2 comunităţi? Ce au în comun cele 2 oraşe

24

şi ce putem învăţa unii de la alţii? Cum folosim istoria pentru a promova

relaţiile de cooperare între tinerii din Moldova României şi Republica

Moldova?

În încercarea de a răspunde la aceste întrebări, proiectul „Ţara lui

Ştefan cel Mare” a urmărit să dezvolte o înţelegere reciprocă între tinerii din

Făleşti şi Tîrgu Frumos într-un spirit de deschidere, contribuind la

dezvoltarea sistemelor de calitate pentru susţinerea activităţilor tinerilor. De

asemenea, iniţiativa şi-a propus să dezvolte o activitate prin care să

realizeze schimburi de experienţă, de opinii, de idei, etc. între tinerii din cele

2 ţări astfel încât să conducă la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile,

de înaltă calitate.

Activităţile proiectului au oferit posibilitatea tinerilor din cele 2 oraşe

să discute şi să dezbată diferite teme, învăţând în acelaşi timp despre

culturile celorlalţi.

„Ţara lui Ştefan cel

Mare” a promovat cetăţenia

activă a tinerilor, în general, şi

cetăţenia europeană a acestora,

în special; încurajând în acelaşi

timp înţelegerea reciprocă între

tinerii din România şi

Moldova. Cum Republica Moldova este interesată de a deveni membră UE,

subiectele pe marginea experienţei României în domeniul tineretului de

când e membră UE, au reprezentat subiecte de interes.

Relaţiile de înfrăţire stabilite oficial de către autorităţile locale, au fost

dezvoltate de tineri, ceea ce a accentuat importanţa organizaţiile

nonguvernamentale de tineret în viaţa comunităţii.

25

III. Activităţile proiectului

Ne-am adunat astăzi aici

şi cei mai mari şi cei mai mici,

Moldova să o unim

Şi să o-reîntregim.

Moldoveni de peste Prut,

Hai să ne luăm de mână

Căci suntem fraţi şi fraţi vom fi,

Şi să jurăm-împreună,

Că o vom scoate la liman,

Pe Moldova lui Ştefan!1

Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare”a reunit temele: eradicarea sărăciei şi a

excluziunii sociale şi arta şi cultura, teme abordate de peste 40 de tineri din România şi

Republica Moldova în cadrul unui schimb de tineret de 10 zile. Proiectul a urmărit să

unifice Moldova lui Ştefan cel Mare pe plan cultural şi să dezbată subiecte precum:

percepţiile despre Moldova şi România, stereotipuri, istoria comună, soluţii pentru

sărăcie şi excluziune socială etc. într-un mod neconvenţional.

PREGĂTIREA

În faza de pregătire după contractarea proiectului,

fiecare grup şi-a stabilit o scurtă prezentare a ţării, un

repertoriu de cântece tradiţionale şi o colecţie de legende

din perioada lui Ştefan cel Mare, a pregătit câteva

costume şi specialităţi culinare specifice zonelor, paşi de

1 Poezie compusă de Marinela Moldovanu, voluntar ASIRYS

26

dans şi alte materiale cu rol de a promova cultura comunităţilor din care

provin.

Organizaţia parteneră a avut următoarele atribuţii: selecţia

participanţilor conform criteriilor stabilite de comun acord, pregătirea şi

instruirea participanţilor pentru schimbul de tineri, participarea la elaborarea

materialelor de informare şi informarea comunităţii Făleşti despre proiect,

pregătirea materialelor specifice culturale necesare în activitate (costume şi

produse tradiţionale, legende etc.), contribuţii cu idei de jocuri nonformale

(victorina, idei, muzică şi paşi de dans pentru dezvoltarea unei piese de dans-

teatru etc.), organizarea şi planificarea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefan

cel Mare”, organizarea unei sesiuni de „tips and tricks” pentru ONG,

implicarea în faza de evaluare şi diseminare a proiectului.

Aspectele logistice au fost stabilite de comun acord, fiecare partener

având rolul de a pregăti şi subcontracta furnizorii din ţara lui. Partenerul din

Moldova – Asociaţia Obştească Cutezătorul, s-a ocupat de pregătirea

activităţii, de asigurarea participanţilor moldoveni, a achiziţionat biletele de

transport dus-întors, ce au fost decontate de către solicitant după derularea

activităţii, pe baza actelor justificative.

Cazarea şi masa, închirierea sălilor, precum şi alte elemente necesare

derulării activităţii din România, au fost în atribuţia organizaţiei gazdă. Pentru

cazare şi masă a fost elaborat un contract detaliat cu furnizorul, şi s-au luat în

calcul nevoile speciale ale participanţilor. Cea mai mare parte a activităţii s-a

derulat în Tîrgu Frumos, iar unele acţiuni şi în alte zone apropiate: Cucuteni şi

Suceava.

Pe lângă activităţile stabilite în proiect, s-au realizat şi câteva activităţi

suplimentare, ce au avut ca scop promovarea proiectului. Astfel s-au organizat

2 evenimente care au implicat tineri din România, dar şi din Republica

Moldova, studenţi în România: un flash-mob în Iaşi şi un simpozion în Tîrgu

Frumos.

27

Flash-mob în Iaşi

Se spune că noi tinerii am cam uitat tradiţiile… Poate că e adevărat, din

acest motiv considerăm că puţină inovaţie în promovarea acestora ar prinde

bine! Prin urmare pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii tradiţiilor

româneşti şi pentru a le promova, am organizat flash-mob-uri.

Pentru această activitate, participanţii s-au îmbrăcat în costum popular

sau au avut cel puțin o piesă de vestimentaţie dintr-un

costum popular. Astfel, am organizat flashmob-uri în

Iași, alături de ATRAG din Iași – Asociația Tinerilor

Români din Afara Granițelor - și organizația Huțul-Eko din Suceava, și în Tîrgu

Frumos.

Locațiile din Iaşi unde am realizat flash-moburile: Parcul din Copou,

Piaţa Unirii, Mitropolie, în faţa Palatului Culturii. La eveniment au fost

prezenţi 45 de tineri.

Metoda Flash-Mob

Flash-mobul este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanții

efectuând o anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei

câteva minute), după care grupul se răspândește.

Orice flashmob are reguli, dintre care cele mai importante sunt:

Acțiunea trebuie sa fie spontană și concomitentă. Este interzisă atragerea

atenției de către participanți înaintea de acțiune.

Trebuie să se formeze impresia că participanții nu se cunosc și înainte de acțiune

să nu afișeze că se pregătesc să facă ceva neobișnuit.

Toate acțiunile trebuie efectuate după scenariu.

Acțiunea nu trebuie să urmeze cu reacții agresive din partea spectatorilor.

După flash-mob nu trebuie să rămână urme.

Toate acțiunile trebuie să fie efectuate cu toată seriozitatea.

28

După finisare toți participanții trebuie să părăsească imediat locul acțiunii fără a

mai arăta că s-a întâmplat ceva deosebit.

Flashmobul trebuie sa fie în afara mass-mediei.

Flash-mob: Hai cu noi în Ţara lui Ştefan cel Mare!

Bine ai venit! Dacă primeşti această fişă,

înseamnă că ai ales să promovezi tradiţiile

româneşti, neconvenţional, alături de tinerii

Moldovei lui Ştefan cel Mare, iar pentru aceasta

îţi MULŢUMIM!

Dar să-ţi povestim pe scurt care e planul!

1. Ne împărţim în echipe de 4-5 persoane. Vom

profita de faptul că ne reunim mai multe

organizaţii şi vom face echipe cu persoane pe

care nu le cunoaştem pentru networking.

2. Vorbim pe diverse teme şi ne deplasăm normal ca şi cum am fi la plimbare,

spre cele locaţii: în Iaşi - Parcul Copou (Rondul Mare), Piaţa Unirii şi

Bulevardul Ştefan cel Mare (vizavi de Mitropolie).

3. Vom urmări personajele: 2 tineri, un băiat şi o fată, costumaţi tradiţional, cu

diverse obiecte, se aşează pe stradă ca nişte meşteşugari şi încearcă să-şi vândă

obiectele (vor încerca să atragă clienţi în caz că nimeni nu se arată interesat).

Echipele formate din 4-5 membri se vor poziţiona în jurul lor ca şi cum ar fi

parte din peisaj, nimic nu trebuie să dea de bănuit că suntem „flash-mobişti”.

Suntem sub acoperire!

4. Persoana care va achiziţiona prima un

obiect va deveni domniţa sau domnitorul

nostru. Aşadar o vom trata ca atare, cu

admiraţie printr-o serie de evenimente...

5. Primul personaj care intră va fi

29

cântăreaţa (Anca) care îi va cânta domniţei/domnitorului refrenul din melodia

„Trandafir de la Moldova”.

6. Apoi imediat va intra Haiducul interpretat de Dana. Imediat ce haiducul

intră, noi ne dezbrăcăm de bluze pentru a rămâne în costum popular, le

punem în saci sau pe bancă rapid, ne luăm de mâini cu echipa noastră şi ne

reunim cu celelalte echipe astfel încât domniţa/domnitorul să fie

înconjurat/ă de o horă mare.

Haiducul se va adresa astfel domniţei/domnitorului: Ne-am adunat astăzi

aici/ Și cei mai mari și cei mai mici, / Moldova să o unim / Și să o-reîntregim. /

Moldoveni de peste Prut, / Hai să ne luăm de mână / Căci suntem frați și frați vom fi, /

Și să jurăm-împreună, / Că o vom scoate la liman, / Pe Moldova lui Ștefan!

7. După interpretarea haiducului se încinge hora pe melodia cântată cu toată

puterea de „flash-mobişti”: „Hora Unirii” – primele 2 strofe: „Hai să dăm mână

cu mână / Cei cu inimă română, / Să-nvârtim hora frăţiei / Pe pământul României! /

Iarba rea din holde piară! / Piară duşmănia-n ţară! / Între noi să nu mai fie / Decât flori

şi omenie!”

8. Apoi aplaudăm tare şi facem o plecăciune domniţei/domnitorului cu mâna

pe inimă.

9. Dispărem. Ne amestecăm şi plecăm rapid astfel încât nimeni să nu ne mai

observe.

10. Ne deplasăm spre următoarea locaţie (avem la dipoziţie 20 minute până la

următoarea locaţie), unde se reia procedura.

Acestea fiind spune, încă o dată, mulţumim pentru participare! În urma

acestui flash-mob va rezulta un filmuleţ, care sperăm noi, va face turul lumii şi

va atrage atenţia asupra importanţei conservării tradiţiilor, unindu-ne cultural

pe noi tinerii regiunii şi ţării Moldova.

30

Simpozionul

Simpozionul Interjudeţean: „Cunoaşterea, păstrarea şi continuarea

tradiţiilor şi meşteşugurilor locale din zona Moldovei” s-a derulat în parteneriat

cu Şcoala Generală Garabet Ibrăileanu, din Tîrgu Frumos, jud. Iaşi.

Grupul ţintă al evenimentului a fost reprezentat de cadrele didactice

din învăţământ, elevi/studenţi pasionaţi de tradiţiile moldoveneşti,

reprezentanţi ONG din România şi Moldova.

Acest eveniment a vizat să vină în sprijinul celor care doresc să

publice lucrări de specialitate şi constituit o oportunitate pentru cei tineri de

a se documenta din surse specializate în ceea ce priveşte tradiţiile şi

meşteşugurile din zona Moldovei.

Data desfăşurării: 20 mai 2010, ora 10,00.

Locul desfăşurării: Şcoala Garabet Ibrăileanu, oraşul Tîrgu Frumos,

jud. Iaşi.

Relatări de la Simpozion

Larisa Zugravu

„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un

proiect ambiţios al ASIRYS-ului şi a luat

naştere din nevoia tinerilor de a cunoşte

substratul istoric al unei formări regionale şi

culturale de peste 500 de ani.

Zilele Şcolii “Garabet Ibrăileanu” au

fost sărbătorite printr-o serie de evenimente

culturale şi educative şi au inclus şi

participarea ONG-urilor. Moment prielnic

31

pentru ASIRYS care a prezentat proiectul, a vorbit despre ceea ce înseamnă să fii

voluntar şi a implicat pe toţi cei prezenţi la discuţii cordiale.

Simpozionul a început cu prezentarea D-lui Prof. Sergiu Enea care ne-a

transportat pentru câteva momente în timpurile zbuciumate ale lui Ştefan cel Mare,

nota realistă a fost oferită de completările D-lui Prof. Popa Claudiu în stilul

caracteristic domniei sale. Au urmat fetele de la ATRAG care sincere şi emoţionate

au făcut o scurtă prezentare a drumului parcurs de un Român nevoit să numească

ţara de origine „în afara graniţelor”. Şi ultimii, dar nu cei din urmă, ASIRYS-ul

prin Mihaela, care a provocat la implicare, a propus noi proiecte, iar pe final chiar

un joc non-formal care din păcate nu s-a putut realiza din cauza timpului limitat.

Din ciclul „cine nu ştie cu ce se mănâncă un simpozion să meargă la unul”, fetele

de la www.tirgufrumos.ro au conturat în mare modul în care s-a desfăşurat

evenimentul.

Alexandra Matache

În ziua simpozionului eram un pachet de nervi.

Motivul? Nu cred că trebuie amintit, cert este că eram pe

cale să renunţ la această activitate. Mă felicit că nu am

făcut-o! Prezentările la care am asistat, discuţia, revederea

profesorilor dragi din gimnaziu, dar mai ales, fetele de la

ATRAG, foarte simpatice, mi-au creat o stare

nemaipomenită, o bună-dispoziţie iradiantă care s-a

prelungit şi în următoarele zile.

Am îmbinat utilul cu plăcutul. Şi am aflat ceva nou despre Ştefan cel Mare,

despre proiectele ASIRYS şi, bineînţeles, despre ATRAG (Asociaţia Tinerilor

Români din Afara Graniţelor).

Cu siguranţă însă, cel mai mare beneficiu obţinut este nota aceea de

optimism, de speranţă, de implicare transmisă de atitudinea celorlalţi participanţi şi

32

inspirată de aerul discuţiei. Bineînţeles au existat câteva aspecte care mi-au

displăcut, dar nu merită menţionate dat fiind că au fost eclipsate de cele pozitive.

Andreea Creţu:

După cum ştiţi, a doua etapă, după flash-mob, a

proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare” a constat în

realizarea unui simpozion la Şcoala „Garabet

Ibrăileanu”. Fiind zile de sărbătoare, şcoala era

plină de părinţi dornici să-şi urmărească copiii cum

cântă sau joacă fotbal/handbal şi de copii

nerăbdători să participe la cât mai multe activităţi.

Simpozionul a fost una dintre activităţile

nonformale integrate în programul şcolii.

Asociaţia SUPER TINERI a condus elevii în tainele voluntariatului, i-a îndrumat

spre tradiţii şi spre cultură vorbindu-le despre Ştefan cel Mare. Alături de super

tineri au fost prezenţi profesori precum Sergiu Enea, Constantin Enea, Claudiu

Popa… care au fost încântaţi să ne povestească câte ceva despre trecutul celor pe

care îi numim „eroii Moldovei”. Şi pentru că „Ţara lui Ştefan cel Mare” este un

proiect ce urmăreşte colaborarea tinerilor români cu cei din Basarabia, au fost

prezente Aliona şi Diana de la Asociaţia ATRAG. Ele ne-au povestit cum au reuşit

să se integreze atunci când au venit în România şi ce probleme au întâmpinat.

Ca un simplu spectator, pot spune că mă bucur că am fost prezentă la acest

simpozion, care a arătat şi cât de interesant poate deveni un eveniment printr-o

abordare nonformală.

33

SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ

Iată că după multe activităţi de

pregătire, pe data de 21 iunie 2011, sosesc in

Tirgu Frumos 16 tineri moldoveni.

În faza de derulare a activităţii, liderul

desemnat al partenerului, Silvia Matasâ a

susţinut 4 sesiuni în cadrul activităţii:

prezentarea comunităţii Făleşti, momentul

tradiţional, seara interculturală a Moldovei, prezentarea standului Făleşti; a

facilitat implicarea activă a tinerilor din grupul pe care l-a coordonat, a

colaborat cu liderul organizaţiei gazdă, Mihaela Diana Podariu, pentru

implementarea cu succes a activităţii.

Temele proiectului au fost combaterea sărăciei şi excluziunii sociale şi

arta şi cultura. În proiect au fost implicaţi cel puţin 4 tineri cu dizabilităţi

datorate problemelor de sănătate, precum şi tineri aparţinând minorităţilor,

care au contribuit în dezbaterile ce au vizat modalităţile de includere a

tinerilor dezavantajaţi sau despre cum poate fi eradicată sărăcia. De

asemenea, proiectul a abordat aspectul multiculturalităţii, prin artă şi

cultură, raportându-se prin activităţi nonformale (tehnica dans-teatru,

evenimente culturale) la perioada lui Ştefan cel Mare şi încercând astfel să

implice şi alţi tineri din comunitate în promovarea relaţiilor de cooperare

europene. Acest lucru a fost atins în special prin Târgul nonformal, unde au

participat peste 60 de tineri din comunitate.

Pentru desfăşurarea proiectului s-au stabilit modul de constituire al

grupelor şi organizarea efectivă a acestora, definitivarea regulilor de

comportament, afişe personalizate pentru fiecare grup, activităţi nonformale

34

de cunoaştere, dezbateri pe diverse teme, lucru în echipe mixte, prezentări,

ateliere de creaţie, vizite pentru descoperirea localităţii şi împrejurimilor,

descoperirea celorlalte culturi prin seri culturale, elaborarea unui plan

comun de implicare a tinerilor din comunitate în proiect, elaborarea unei

acţiuni de artă şi cultură ce va avea rolul de a crea un eveniment anual

destinat prieteniei şi frăţiei dintre tinerii celor 2 comunităţi, organizarea

cadrului festiv de încheiere al proiectului.

Activitatea proiectului s-a derulat pe parcursul a 8 zile şi a implicat

activ tinerii în desfăşurarea acestuia.

Schimbul de tineri a fost foarte activ, în sensul în care a implicat

participanţii în diverse activităţi. Programul schimbului a fost structurat

astfel:

4 zile de comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de

cunoaştere a tradiţiilor Moldovei lui Ştefan,

2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor,

artei şi culturii româneşti şi moldoveneşti;

2 zile de haiducie, adică de experimentare şi afirmare prin locurile

bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare.

Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introducerii

acestora în lumea educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, au

presupus:

♣ jocuri de cunoaştere;

♣ aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea

regulilor;

35

♣ definirea termenilor: excluziune

socială, interculturalitate, cetăţenie

europeană, participare activă etc.;

♣ joc de echipă: percepţiile despre

Moldova şi România (schimb de

roluri şi desen);

♣ prezentarea culturii de către fiecare

echipă (identificarea stereotipurilor)

♣ brainstorming pentru scenariu film

„Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii

nonformale: cum să fie filmul?

♣ îngeraşul;

♣ „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel

Mare”;

♣ Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare,

definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;

♣ teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent,

proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica

"dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre

Moldova şi România;

♣ jocuri de energizare;

♣ analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă,

identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;

♣ prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de combatere a

sărăciei şi exluziunii sociale;

♣ soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea

evenimentului în comunitate;

36

♣ definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu

tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,

♣ prezentarea pieselor de dans-teatru,

♣ pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a

evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,

♣ cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf.

Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa

de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),

♣ activităţi outdoor: legendele;

♣ petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică

tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.),

petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara

interculturală – România şi Modova.

Metoda Dans-Teatru

Număr de participanţi: ideal 15 tineri

Timp necesar: 4 - 5 ore (adaptabil, depinde şi de experienţa participanţilor)

Resurse: foi de flipchart, markere, post-it, hârtie albă, pixuri,

videoproiector (pentru a vizualiza câteva exemple) – doar dacă e posibil,

calculator cu internet şi movie maker (pentru colajele muzicale), boxe,

costume (nu e musai, se poate improviza din hârtie colorată sau alte

materiale găsite la faţa locului...).

Descrierea metodei:

În funcţie de numărul de tineri participanţi se vor forma echipe pe

criterii precum pasiuni comune, ideal ar fi 3 echipe a câte 5 membri.

37

Fiecare echipă va forma o trupă, care-şi va alege un nume creativ şi

sugestiv. Se alege o temă sau mai multe, fiecare trupă poate aborda aceeaşi

temă centrală (de ex.: participarea civică, educaţia nonformală), dar

subteme diferite (de ex: mediul, solidaritatea faţă de persoanele cu

deficienţe, dezvoltarea personală, învăţarea

continuă etc.). Fiecare piesă va avea o durată de

maxim 5 minute, va avea fie un final tragic, fie unul

care să şocheze, important e să atragă atenţia

publicului asupra problemei din tema aleasă (ex. de

problemă: poluarea în Delta Dunării). După

cunoaşterea membrilor, după stabilirea temei, a

problemei şi a numelui trupei, se va realiza

scenariul. Piesele vor combina dansul şi teatrul,

având un scenariu bine definit, cu semnificaţii ce ulterior pot fi descrise

într-un video-reportaj, care să prezinte şi soluţiile la problema prezentată.

Odată stabilit scenariul, care va include şi paşii de dans, replicile, mesajele

piesei de dans-teatru, se vor atribui rolurile, se vor alege melodiile, se va

realiza colajul cu muzică şi eventual replici, se vor procura materialele

pentru costume, se va repeta, după care va fi organizat un eveniment unde

trupele îşi vor prezenta creaţiile şi unde vor putea primi feedbackul

publicului.

Rezultate:

Metoda are un impact major în rândul tinerilor pentru că dezvoltă

creativitatea, abilităţile de lucru în echipă, spiritul antreprenorial, temele şi

problemele abordate sunt înţelese, transmise neconvenţional publicului de

către tineri, iar dansul şi teatrul reprezintă sarea şi piperul în procesul de

învăţare.

38

Prima zi de activitate a urmărit cunoaşterea participanţilor din cele

două ţări, s-au realizat prezentări ale culturii fiecărei ţări şi s-au identificat

stereotipurile.

A doua zi au fost

realizate activităţi de cunoştere

a istoriei comune, precum şi de

definire a unor mijloace şi

metode de cooperare dintre

tinerii celor două comunităţi. S-

a realizat o sesiune de „trips

and tricks pentru ONG”, prin

care liderii de grup şi participanţii şi-au împărtăşit experienţele ca voluntari.

Au fost organizare vizite cu rolul de a cunoşte mai bine contextul local, de a

identifica punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii locale, precum şi de

cunoştere a unui traseu al lui Ştefan cel Mare. S-au realizat activităţi pentru

identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială, precum

şi pentru identificarea soluţiilor propuse de tineri pentru a combate sărăcia

şi excluziunea socială. A fost planificat un eveniment de artă şi cultură

„Ţara lui Ştefan cel Mare”, eveniment ce a fost pus în practică de tinerii

participanţi.

Au fost stabilite responsabilităţi clare, participanţii au organizat şi

promovat evenimentul „Ţara lui Ştefan cel Mare” prin metode

neconvenţionale şi au realizat instrumentele de promovare. S-au desfăşurat

activităţi de organizare a evenimentului cultural, care a dorit să implice un

număr cât mai mare de persoane, să includă tradiţii şi obieceiuri din cele 2

ţări. De asemenea, piesele de teatru forum şi dans teatru dezvoltate de tineri

au fost prezentate în comunitate.

39

IV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”

Zilele dedicate evenimentului a presupus organizarea într-un

weekend a următoarelor activităţi:

Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie 2011 şi a

avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să

dezvolte o afacere şi oamenii de afaceri,

atât din regiunea, cât şi din ţara

Moldova; evenimentul a reprezentat o

soluţie pentru combaterea sărăciei şi

excluziunii sociale. Scopul

evenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de investiţii prezente în

Moldova României şi în Republica Moldova. Domeniile de interes sunt:

agricultură, IT, turism, comerţ. La eveniment am invitat organizaţii şi

persoane interesate de domeniul afacerilor, care au contribuit cu prezentări

specifice, adresate oamenilor de afaceri şi

tinerilor interesaţi de dezvoltarea

antreprenorială în domeniile mai sus

menţionate. Invitaţii au fost: Ionuţ

Călugăru - sub titlul “Mediul online și

beneficiile acestuia în afaceri”, Ionuț

Călugăru a vorbit atât tinerilor la început de drum, cât și oamenilor de

afaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de mediul virtual; Laura

Taşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit tinerilor câteva

exemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au potenţial şi

pot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron – antreprenor local

40

a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena au fost prezenţi

şi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre antreprenoriatul

social şi 1 lider din Republica Moldova, care a abordat ca temă agricultura.

Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale

moldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-a desfăşurat

în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu

Frumos. Acest târg a fost unul neconvenţional

prin faptul că au participat ONG din România

şi Moldova, cu trupe de dans, muzică şi

teatru, obiecte tradiţionale reunite în cadrul

unui stand şi evenimente nonformale. ONG şi

instituţiile prezente au fost: Şcoala „Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cu

deficienţă mintală), AIESEC Iaşi, B-right Media Botoşani, Vis de Artist

Botoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa, Ansamblul Folcloric

Cepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani.

Evenimentul a găzduit

concursuri pe diferite secţiuni, au

fost premiaţi cei mai tradiţionali,

talentaţi şi creativi participanţi, s-a

desfăşurat o paradă de costume

populare, toate acestea pentru a

încerca redarea timpului lui Ştefan

cel Mare într-o perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizarea

unui film de promovare a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şi

Basarabia.

41

Campus Cucuteni: eveniment

organizat în satul Cucuteni, în cadrul

muzeului cu tema neolitică „Cucuteni”.

Evenimentul a constat în organizarea

unei petreceri nonformale în muzeu

(jocuri, dansuri, masă şi cântece

tradiţionale), petrecere care a avut

invitaţi şi din alte organizaţii, precum şi presa. Activitatea s-a bucurat de

susţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a oferit oportunitatea de a petrece

noapte în muzeu şi ne-a întâmpinat tradiţional, cu pâine şi sare.

Ultima etapă a proiectului a fost numită „Haiducie”, eveniment care

s-a desfăşurat în perioada 27-28 iunie 2011 şi a reprezentat „cireaşa de pe

tort” pentru participanţii care s-au implicat activ în proiect.

Această activitate a presupus un

studiu documentar în locuri de

importanţă istorică, din perioada

ştefaniană, din Suceava şi desfăşurarea a

câteva flash-mob-uri cu scopul de a

rămâne în amintirea localnicilor ca fiind

nişte adevăraţi haiduci culturali.

Diseminare, evaluare, follow-up

Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi o

echipă de jurnalişti de la TVR 1, care erau în zonă pentru a filma un reportaj

despre un artist de pictură naivă şi care ne-au susţinut în desfăşurarea

proiectului prin experienţa lor. Unul dintre ei a devenit chiar şi mentor pe

partea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să elaborăm mai

multe idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a desfăşurat prin

42

diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente, observaţia,

testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul. Evaluarea s-a realizat la

sfârşitul fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte tehnici de evaluare, iar la

finalul activităţii printr-un chestionar aplicat participanţilor privind cazarea,

mâncarea, planificarea activităţilor, durata lor, cadrul de desfăşurare, logistică,

atitudinea liderilor, modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şi

cu ceilalţi tineri din comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului.

După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şi

Asociaţia Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de data

aceasta coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe tema

agriculturii ecologice. De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei a

realizat o vizită în Republica Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi de

participanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan cel Mare”.

43

Implicarea tinerilor

S-a urmărit ca în proiect să fie implicaţi şi tineri cu dizabilităţi şi care

aparţin minorităţilor etnice sau provin din mediul rural, astfel că au fost

selectaţi 7 tineri (3 tineri cu deficienţe de vedere, 3 tineri din mediul rural, 1

tânăr rrom) ce îndeplinesc aceste condiţii pentru a oferi tinerilor cu

dizabilităţi posibilitatea de a interacţiona cu tineri fără dizabilităţi,

dezvoltându-le astfel abilităţile de comunicare, de relaţionare, ceea ce a

contribuit la creşterea gradului de adaptabilitate putând astfel înfrunta mai

uşor situaţii care le provoacau temeri. Pe de altă parte s-a urmărit ca tinerii

fără dizabilităţi să-şi poată dezvolta sentimentul de toleranţă, să încerce să-i

includă pe tinerii dezavantajaţi, să lucreze în echipă cu aceştia, astfel

descoperind şi valorificând punctele tari ale acestora. Un alt criteriu de

selecţie a participanţilor în acest proiect a fost implicarea în etapa de

pregătire. Astfel că în cazul României s-au organizat 2 evenimente: un flash-

mob şi un simpozion, cei mai activi voluntari fiind invitaţi să participe la

schimbul de tineri. Partenerul din Republica Moldova a selectat

participanţii în urma realizării unor materiale necesare proiectului, dar au

luat în considerare şi posibilităţile reduse ale participanţilor.

În cadrul proiectului au fost folosite tehnici de educaţie nonformală

diverse, tinerii au dezbătut, au lucrat în echipe mixte, au prezentat, au

organizat evenimente culturale, au interacţionat cu alţi tineri din

comunitate, au participat la jocuri de cunoaştere, de echipă şi la activităţi în

aer liber, au planificat, au organizat evenimente şi seri interculturale.

Schimbul de bune practici şi de expertiză s-a realizat atât în cadrul unor

sesiuni, dezbateri, evenimente organizate, cât şi în cadrul informal, în

timpul liber.

44

În perioada celor 8 zile participanţii selectaţi au experimentat metode

nonformale astfel: în primele zile s-au cunoscut, au descoperit informaţii

unii despre alţii, au comunicat prin intermediul petrecerilor tematice şi ale

jocurilor de echipă; în perioada de mijloc a săptămânii, au trecut la un alt

nivel, au planificat împreună, au dezbătut subiecte mai complexe, au pus

bazele organizării unui eveniment unic în zonă prin care au trebuit să

mobilizeze resurse importante; ultima parte a săptămânii a fost dedicată

unui eveniment experenţial „Haiducia”, feedback-ului, propunerilor de

follow-up ale proiectului. Tinerii au beneficiat astfel de o experienţă ce le-a

dezvoltat multiple abilităţi şi competenţe.

Pe lângă tehnicile cu rol de a dezvolta abilităţile de lucru în echipă, de

comunicare şi de cunoaştere a participanţilor, au fost folosite metode

nonformale ce au vizat dezvoltarea de abilităţile de organizare, dezvoltarea

creativităţii, valorificarea inovativităţii şi acumularea de experienţă în

activităţi ce au caracter cultural. Una dintre tehnicile folosite în acest scop a

fost tehnica dans-teatru prin care tinerii au exprimat (folosind dansul şi

teatrul) avantajele cooperării dintre organizaţiile de tineret din cele 2 ţări.

De asemenea, tinerii au organizat un eveniment cultural la nivel local –

Târgul nonformal de tradiţii, ce ar putea deveni un eveniment cu impact

major la nivel regional, care să implice un număr cât mai ridicat de tineri.

Astfel, participanţii şi-au dezvoltat prin experimentare numeroase abilităţi,

iar faptul că au organizat numeroase evenimente: târgul, simpozionul,

forumul investiţional, haiducia, campusul, festivalul, fiind inspiraţi de

istoria lui Ştefan cel Mare, a dezvoltat şi valorificat creativitatea şi spiritul

inovator al tinerilor.

Partenerii implicaţi în proiect au avut un punct comun important:

istoria. Iar personajul cel mai reprezentativ al acestei istorii a fost Ştefan cel

45

Mare, care poate fi considerat un „facililator istoric” pe care proiectul l-a

valorificat în mod creativ. Prin urmare proiectul a folosit istoria comună din

perioada lui Ştefan cel Mare pentru a dezvolta cunoştinţele tinerilor în

domeniu, pentru a le dezvolta creativitatea şi inovativitatea astfel încât să

transforme istoria celor 2 ţări într-un subiect atractiv pentru orice tânăr.

Istoria lui Ştefan cel Mare a fost transpusă prin ochii tinerilor, mai concret

prin realizarea unui „puzzle legendar”. Tinerii au adunat legende şi

povestiri cât mai interesante legate de Ştefan cel Mare din cele 2 ţări, pe care

le-au discutat pentru a defini un traseu legendar comun ambelor ţări.

Povestea realizată de participanţi pe baza legendelor şi povestirilor istorice,

a fost prezentată în cadrul evenimentului organizat de participanţi. Astfel

relaţia dintre participanţii ce provin din ţări diferite a fost consolidată, au

fost eliminate prejudecăţile şi a fost asigurată o cooperare pe termen lung

între cele 2 organizaţii.

Prin desfăşurarea proiectului tinerii au luat contact cu educaţia

nonformală, au înţeles ce înseamnă cetăţenie/participare activă, au

conştientizat avantajele diferenţelor culturale. Prin faptul că au lucrat în

echipă, tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de relaţionare, prin evenimentele pe

care le-au organizat, şi-au dezvoltat abilităţile de planificare, organizare şi

antreprenoriale, prin prezentări şi dezbateri, şi-au dezvoltat abilităţile de

comunicare.

Proiectul s-a bazat pe învăţare interculturală, ce a stimulat

creativitatea, participarea activă şi iniţiativa, şi pe o abordare participativă,

prin care tinerii au învăţat unii de la alţii, şi-au împărtăşit experienţele în

problematica tineretului unii altora, încercând să valorifice ideile şi

informaţiile obţinute.

46

Dimensiunea interculturală

Deşi la prima vedere am putea afirma că nu există diferenţe culturale

pentru că atât tinerii din Republica Moldova, cât şi cei din România au

comunicat în limba română, totuşi acestea au existat. La nivel de limbă

utilizată în comunicare am observat că tinerii din Republica Moldova

foloseau multe rusisme şi arhaisme, pe când tinerii din România, foloseau

englezisme şi neologisme, însă aceste aspecte au contribuit la o experienţă

mai interesantă, la finalul proiectului, tinerii din ambele ţări foloseau

cuvinte sau expresii din cealaltă ţară. Alte diferenţe vizibile s-au observat la

costumele populare şi muzică, precum şi la subiecte precum sistemul politic

– în oraşul Făleşti existând încă un procent important de comunişti. Pentru a

conştientiza şi a învăţa să tolereze, să accepte deschis diferenţele culturale,

s-au relaizat diferite exerciţii nonformale (ex. îngeraşul – fiecare tânăr avea

un îngeraş (secret friend) din cealaltă ţară; friends4life – în fiecare zi timp de

30 de minute, fiecare participant discuta cu cel puţin 2 participanţi din

cealaltă ţară pentru a se cunoaşte şi a afla cum se pot ajuta în viitor etc.).

Tinerii au lucrat în echipe mixte, ceea ce a condus la conştientizare

pozitivă asupra culturilor prezente. Prin activităţile interculturale, tinerii au

dezvoltat atitudini de respect faţă de diversitatea culturală şi au apreciat

păstrarea identităţii culturale proprii, învăţând să respecte valorile celorlalţi.

Participând la activităţi comune şi locuind împreună, tinerii au dobândit

cunoştinţe şi abilităţi noi care i-au ajutat să înţeleagă mai uşor valorile altor

culturi, obiceiurile şi modul de viaţă, să respingă discriminarea şi

intoleranţa, să promoveze valorile democraţiei.

Tot acest lanţ de experienţe comune interculturale i-au ajutat pe tinerii

participanţi să înveţe să trăiască împreună, să se accepte, să vadă câte

lucruri comune au şi să elimine stereotipiile şi prejudecăţile.

47

Prin toate activităţile proiectului, tinerii au învăţat să se accepte, au

conştientizat că fiecare cultură are particularităţile ei şi că tendinţa de a fi

critic nu e potrivită, că a învăţa să convieţuieşti e o abilitate bazată pe

respect şi toleranţă, că nu e suficient numai să te accepţi, ci să participi, să te

implici respectând şi valorificând identitatea culturală proprie.

Faptul că partenerul vine din Moldova, o ţară care nu e încă membră a

Uniunii Europene, a reprezintat un pas important în înţelegerea conceptului

de democraţie şi interculturalitate.

Implicarea tinerilor dezavantajaţi în proiect a condus la sprijinirea şi

combaterea prejudecăţilor şi a atitudinilor ce conduc către excludere socială.

Proiectul a susţinut interculturalitatea prin activităţi precum seri

interculturale, jocuri şi dezbateri de cunoaştere a culturii fiecărei ţari, prin

evenimente organizate în comun.

Dimensiunea interculturală a fost atinsă prin stabilirea unor reguli

împreună cu tinerii, prin care s-a dorit ca participanţii să înţeleagă şi să ştie

cum să valorifice beneficiile interculturalităţii. Astfel tinerii au fost susţinuţi

să aibă respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, respect şi deschidere

faţă de diversitatea culturală, atitudine pozitivă faţă de persoane care

aparţin unor culturi diferite, toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri

care susţin valori, opinii şi credinţe diferite, să valorizeze pozitiv diferenţele

culturale, să aibă empatie culturală, să fie solidari şi să aibă disponibilitate

pentru dialog intercultural, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare.

Prima activitate care a avut ca scop învăţarea interculturală a

participanţilor a fost prezentarea participanţilor: băieţii din Moldova au

prezentat prin intermediul portretelor, fetele din România şi invers, iar

fetele din Moldova, băieţii din România şi invers. S-a observat că există

anumite stereotipuri, că există anumite diferenţe culturale, această activitate

fiind astfel primul pas în acceptarea diferenţelor şi în gândirea liberă. Au

48

fost organizate cel puţin 3 seri interculturale, unde s-au prezentat dansuri,

jocuri, melodii din fiecare ţară, unele dintre ele fiind foarte diferite şi pe care

ambele organizaţii le-au adoptat şi în proiectele ulterior. Într-una din seri au

fost invitaţi şi reprezentanţi locali ai minorităţilor, rromii şi ruşii-lipoveni,

astfel că prin această activitate am conştientizat încă o dată importanţa

interculturalităţii şi a diferenţei culturale în dezvoltarea comunităţii. Cea

mai importantă activitate din cadrul schimbului a fost Târgul de datini,

obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale moldoveneşti – din Ţara lui

Ştefan cel Mare, care a reunit de fapt mai multe evenimente: târgul ONG şi

festivalul – unde au fost prezentate standurile mai multor organizaţii cu

diverse obiecte, iar acestea au desfăşurat momente artistice; AIESEC Iaşi a

adus chiar o colecţie de obiecte din toată lumea, obiecte primite de la

stagiarii internaţionali; Cutezătorul a adus steagul Republicii Moldova,

obiecte tradiţionale, fiecare participant a avut costum popular, picturi,

portrete etc.; ASIRYS a adus o colecţie de prosoape tradiţionale, costume

ţigăneşte, steagul României, costume populare româneşti, obiecte

tradiţionale, iar unul din voluntari a cântat câteva melodii tradiţionale;

Asociaţia „Salut Prieteni” a prezentat o expoziţie de portrete realizate de

tinerii cu Sindrom Down prin intermediul unui proiect tineret în acţiune;

Asociţia B-right Media a adus muzică tradiţională, trupa de artişti ICAR, un

spectacol de dans ţigănesc şi muzică populară; Asociaţia Comunitară

Cepleniţa a facilitat prezenţa ansambulului Cepleniţa formată din

aproximativ 25 de copii şi a trupei de clovni a organizaţiei. De asemenea, a

fost prezent un invitat special, pictorul de artă naivă populară Gheorghe

Ciobanu (sunt doar 3 artişti recunoscuţi la nivel internaţional în România),

care a prezentat câteva din picturile sale publicului prezent. Ultima

activitate, Haiducia, a permis descoperirea istoriei comune, în perioada

49

domniei lui Ştefan cel Mare, ambele ţări erau de fapt o singură ţară, numită

Moldova.

Dimensiune europeană

Implicarea tinerilor în toate stadiile proiectului (de la scriere până la

evaluare), a stimulat sentimentul de cetăţenie europeană, ajutându-i astfel

să elimine prejudecăţile şi stereotipurile. Având acces la aceleaşi lucruri ca

orice alt cetăţean al Uniunii Europene, tinerii s-au putut convinge că au şi

aceleaşi drepturi. Implicarea tinerilor în proiect a fost un mod de a-i învăţa

cum să-şi împărtăşească şi să-şi respecte valorile culturale.

Faptul că s-au implicat şi au participat la activităţile proiectului,

denotă că tinerii au fost preocupaţi de subiectele abordate şi de cetăţenia

europeană. Lucrul în echipe mixte, faptul că au fost cazaţi în aceleaşi

camere, că au aflat informaţii unii despre alţii, a condus la creşterea

interesului tinerilor participanţi faţă de alte culturi şi conştientizarea

termenului de cetăţenie europeană.

Excluziunea socială pe criterii rasiale şi nu numai, este un subiect

comun pentru societatea europeană, care a fost abordat în dezbateri,

încercându-se definirea unor soluţii de facilitare a integrării sociale, în

special pentru persoanele care se confruntă cu o dizabilitate.

Evaluare

Evaluarea în timpul schimbului s-a desfășurat prin diverse tehnici:

observație, chestionar, discuții libere etc., la finalul fiecărei zile. Tehnicile de

evaluare ne-au permis să îmbunătăţim proiectul şi să facem auzită vocea

participanţilor pentru coordonatori sau formatori. După finalizarea

proiectului, evaluarea s-a realizat prin solicitarea de către lideri către

50

participanţi a realizării unui articol despre proiect. De asemenea, în cadrul

grupului facebook „Amintiri din Ţara lui Ştefan cel Mare” participanţii şi-au

exprimat emoţiile legate de proiect, cei mai mulţi dintre ei dorind să repete

experienţa.

Impact, efect de multiplicare şi continuare

În afară de participanţii direct implicaţi, cei 32 de tineri din Republica

Moldova şi Romania, proiectul a implicat 7 ONG de tineret, artişti locali,

voluntari, tineri din comunitate. Cel puţin 30% dintre participanţii direcţi şi

beneficiarii indirecţi au făcut parte din categoriile de tineri dezavantajaţi

(tineri cu dizabilităţi, din mediul rural, rromi etc), ceea a condus la creşterea

nivelului de toleranţă şi la conştientizarea efectelor negative ale excluziunii

sociale în rândul participanţilor.

Tinerii implicaţi direct în proiect au câştigat încredere în sine, şi-au

dezvoltat abilităţile de comunicare, de lucru în echipă, şi-au valorificat

creativitatea, şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre cultura, geografia, istoria şi

civilizaţia celorlalţi. Au aflat legende, obiceiuri şi tradiţii, ce au contribuit la

o percepţie pozitivă a altor culturi şi la dezvoltarea culturală a tinerilor.

Participanţii şi-au dezvoltat conştiinţa europeană, au învăţat să comunice,

au înţeles că diversitatea este un punct tare.

La nivel local prin evenimentele culturale organizate de tineri s-a

creat o imagine pozitivă asupra aspectelor culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor

româneşti şi moldoveneşti şi a crescut gradul de informare a populaţiei cu

privire la înfrăţirea dintre Făleşti şi Tîrgu Frumos, ceea ce a condus la

întărirea relaţiei dintre cele 2 comunităţi şi în special dintre organizaţiile de

tineret.

51

De asemenea, proiectul a condus la promovarea şi înţelegerea

efectelor pozitive ale unei atitudini deschise către interculturalitate.

Derularea proiectului a dus la conştientizarea punctelor comune pe care

regiunea Moldovei din România le are cu Republica Moldova, au fost

definite acţiuni de follow-up cu rol de a întări cooperarea dintre

organizaţiile de tineret. Astfel tinerii participanţi au stabilit cum vor

continua proiectul: prin scrierea unui proiect pe artă, care să abordeze

pictura naivă, prin organizarea unei vizite a tinerilor din România în Făleşti,

prin dezvoltarea unui nou proiect de schimb de experienţă prin Programul

Tineret în Acţiune care să se desfăşoare în Republica Moldova. În urma

proiectului a fost creat un grup pe facebook: „Amintiri din Ţara lui Ştefan

cel Mare”, prin care participanţii ţin legătura.

Între cele 2 organizaţii au avut loc schimburi de bune practici, ceea ce

pentru asociaţia solicitantă a reprezentat o experienţă necesară pentru

dezvoltarea organizaţională. În urma proiectului, partenerul din Republica

Moldova a solicitat implicarea organizaţiei din România şi în alte proiecte.

„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect care a conferit la nivel regional

un efect de multiplicare prin faptul că a promovat istoria comună şi a crecut

vizibilitatea relaţiilor de cooperare dintre tinerii din cele 2 ţări. Ştefan cel

Mare a fost „facilitatorul” istoric al cooperării dintre tinerii români şi

moldoveni, dând o notă creativă şi inovativă proiectului.

Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”, organizat de tinerii

participanţi, a oferit vizibilitate şi credibilitate organizaţiei de tineret

solicitante, a atras atenţia diverşilor promotori socio-culturali locali şi

regionali, care s-au implicat, şi a crescut capacitatea şi expertiza organizaţiei.

Prin tehnicile de educaţie nonformală tinerii s-au dezvoltat personal: şi-au

dezvoltat abilităţile de comunicare, de organizare, de relaţionare, de lucru în

52

echipă; au stabilit prietenii, care au condus inevitabil la dezvoltarea unor

noi idei de proiecte comune.

Autorităţile publice locale au fost invitate să interacţioneze cu tinerii

participanţi, ceea ce a contribuit la obţinerea de către managerului

proiectului a titlului de „Cetăţean de Onoare”.

Proiectul a constituit primul pas în dezvoltarea unei relaţii durabile

între comunităţile de tineri din Făleşti şi Tîrgu Frumos.

Vizibilitate

Pe toate materialele de informare au fost inscripţionate în afara logo-

ului şi numelui programului, numele şi ţara de provenienţă ale

coordonatorului şi partenerului, numele proiectului şi temele abordate.

S-au realizat 50 de afişe ale proiectului (format A3) care a invitat

tinerii la implicare în proiect şi a fost expus pe toată durata proiectului în

locuri frecventate de tineri, atât în România, cât şi în Republica Moldova. De

asemenea au fost realizate 1000 de stickere cu logoul proiectului.

Pe siteurile organizaţiilor implicate au apărut articole de informare

privind evenimentele, înainte, în timpul şi după finalizarea proiectului.

A fost distribuit în mediul online un comunicat de presă cu rolul de a

informa la nivel regional, chiar naţional, organizaţiile de tineret despre

derularea proiectului.

La petrecerea interculturală au fost invitate persoane implicate colateral

(consilierii locali, alţi voluntari ASIRYS etc.).

Pentru a asigura vizibilitatea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefan

cel Mare” au fost realizate flash-moburi în Iaşi, Tîrgu Frumos şi Suceava.

53

A fost realizată o pagină a proiectului www.stefan.tirgufrumos.ro, cu

blog şi adresă de email specifică, dorindu-se ca pe termen lung acest proiect

să fie continuat.

Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare” a adus valoare adăugată

programului prin faptul că organizaţiile de tineret din regiune au aflat de

acţiunea 3.1.a., ceea ce va conduce pe termen lung la creşterea numărul de

proiecte transnaţionale. De asemenea, succesul proiectului a contribuit la o

imagine pozitivă a Programului Tineret în Acţiune în mediul local şi

regional.

Diseminare

După finalizarea proiectului a fost creată o prezentare fotografică ce

conţine momente cheie din timpul derulării activităţii. Au fost realizate

diferite filmuleţe, ce prezintă flash-mobul, activităţile culturale, petrecerile.

La realizarea filmărilor ne-a sprijinit o echipă a TVR1. Pe paginile web ale

organizaţiilor implicate au fost postate articole de promovare a rezultatelor

proiectului. De asemenea, a fost diseminat în mediul online un comunicat

de presă ce a anunţat finalizarea proiectului şi rezultatele obţinute în urma

implementării acestuia.

Această carte reprezintă o activitate de diseminare suplimentară a

proiectului Ţara lui Ştefan cel Mare.

Realizări

„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix de

evenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şi

excluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat.

Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca

54

instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-a

bucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participat

activ la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţiva

oameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şi

autorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şi

cu facilitarea accesului în interiorul acestora.

Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşi

iniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat în

cel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival,

campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare,

cetăţeni, persoane resursă etc.).

Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi Programul

Tineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut,

iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiect

pentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb de

experienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS.

Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldoveni

rămânând apropiată.

În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este considerat

proiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneori

extenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite au

meritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi a

partenerilor.

55

V. Testimoniale

Ştefan cel Mare trăieşte! ...de Cristina Radu

Ştiu deja, o să spuneţi „sună ca un clişeu”, dar

Ţara lui Ştefan cel Mare a fost o experienţă de neuitat!!

La propriu; adică au trecut ceva luni şi încă mă mai

gândesc la acele clipe, la oamenii pe care i-am cunoscut

acolo, la experienţele trăite şi la toate activităţile la care

am lucrat împreună, ca o adevărată echipă.

Ceea ce am învăţat în primul rând este că, deşi

unele lucruri pot părea imposibile, este nemaipomenit să vezi puterea

echipei şi cum poate aceasta să scoată „im”-ul din „imposibil”. Cine ar fi

crezut că noi, 16 tineri din Republica Moldova şi 16 din România, vom reuşi

să organizăm un Târg de datini, obiceiuri, meşteşuguri şi produse

tradiţionale moldoveneşti?! Şi

totuşi da… am reuşit, ba chiar a

fost foarte frumos!

În al doilea rând am

descoperit că Ştefan cel Mare

încă mai există, nu numai în

muzeele pe care le-am vizitat în

Suceava sau la Cetatea de Scaun,

ci în fiecare dintre noi: în obiceiurile noastre, în limba pe care o vorbim, în

costumele tradiţionale pe care încă le mai purtăm. Totuşi, mulţi dintre noi

am uitat să preţuim trecutul, să apreciem cu adevărat eforturile făcute

pentru ca noi să fim aici, acum. De aceea, această experienţă ne-a ajutat pe

noi, tinerii din România şi Republica Moldova, să ne reamintim cine a fost

56

Ştefan cel Mare, ce a făcut pentru acest tărâm minunat al Moldovei şi să

realizăm că avem misiunea de a-l evoca ori de câte ori avem ocazia.

O şansă unică! ... de Diana Matachi

Proiectul, „Ţara lui Ştefan cel Mare" a fost

ceva extraordinar pentru mine, nemaipomenit.

Am fost invitată să particip la acest proiect de

către conducătorul Asociaţiei „Cutezătorul" d-

nul Vitalie Cimpoieş şi când mi s-a făcut invitaţia

am zis că merg să văd ce înseamnă un proiect,

cum se derulează. Nemaiparticipind niciodată la

nici un proiect, eram foarte curioasă! Pe data de

20.06.2011 uite că am sosit la România oraşul Tirgu-Frumos. În acea zi mă

gândeam că o să fie trist că suntem străini şi nu vom putea comunica liber,

nu ne vom putea împrieteni, dar m-am convins de faptul că fraţii noştri de

peste Prut sunt foarte inteligenţi, primitori, nu te lasă la nevoie şi sunt foarte

prietenoşi. În acea zi de luni ne-am cunoscut, ni s-a spus despre proiect şi

spre seară am ieşit la o plimbare împreună pentru a vedea oraşul. Sunt

locuri frumoase şi ai o placere să stai să le admiri. În zilele următoare am

avut discuţii pe teme diferite: Ţara lui Ştefan cel Mare, excluderea sărăciei şi

persoanelor cu dizabilităţi. Am făcut diferite jocuri de cunoaştere, de

energizare, am fost grupaţi şi am făcut şi scenete pe baza acelor teme şi tot

în grupuri ne exprimam opinia despre tema abordată sau ne repartizam

fiecăruia câte o sarcină în activitatea dată. La sfârşitul săptămânii a fost şi

mai şi! Vineri am organizat Flash-Mob, sâmbătă în prima jumătate a zilei

am avut Forum Investiţional, au venit diferiţi investitori şi ne-au povestit

despre afacerea lor, ne-au învăţat şi pe noi care sunt paşii pentru a avea

57

propria afacere. În a doua jumătate a zilei de sâmbătă şi duminica a fost

Festivalul despre obiceiurile de la noi din Moldova şi România. Sâmbătă

seară am fost în excursie la muzeul de la Cucuteni, a fost foarte frumos ceea

ce-am văzut acolo, rămăsesem fără cuvinte, era destul să stai puţin în linişte

să admiri priveliştea din muzeu şi parcă erai în acele timpuri. Luni am fost

în haiducie la Suceava, am vizitat Cetatea de scaun a Sucevei; Muzeul Istoric

a lui Ştefan cel Mare; Muzeul Etnofolcloric; Muzeul Etnografic,

Universitatea de astrologie unde ni s-a făcut o demonstatie stelară.

Necătând la vremea nefavorabilă pentru noi a fost foarte fromos şi

interesant.

În tot acest timp cât l-am petrecut împreună am avut fiecare câte un

îngeraş de care nu ştiam nici unul dintre noi, care avea grijă de protejatul

său şi câte un prieten adevărat despre care trebuia să ştim totul. Chiar mă

mândresc cu faptul că am două prietene adevărate pe care aştept cu

nerăbdare să le revăd, inclusiv şi ceilalţi prieteni. Marţi a fost cea mai

neuitată seară, căci ne apropiasem atât de mult unii de alţii, încât a doua zi

numai vroiam să mergem acasă. Am discutat despre realizările proiectului,

am privit un mic filmuleţ despre noi toţi din această perioadă şi apoi a fost

petrecerea de luat rămas bun.

În final vreau să zic că am avut parte de o experienţă foarte bună care

poate fi aplicată şi în viaţă şi la serviciu, prieteni buni şi adevăraţi care vor fi

mereu în inima mea şi amintiri plăcute care nu se vor uita vreodată!

Mulţumesc că am avut ocazia să particip la acest proiect şi voi accepta cu

plăcere şi alte proiecte!

58

O experienţă interculturală ... de Anca Gherasim

Am participat la proiectul Ţara lui Ştefan

cel Mare deoarece eram foarte curioasă cum

sunt oamenii din altă ţară, care sunt

asemănările şi deosebirile dintre România şi

Republica Moldova. Pe parcursul acestor nouă

zile, cunoscându-i, mi-am dat seama că sunt

oameni foarte deosebiţi şi interesanţi. Fiecare

are câte un talent aparte, toţi îşi iubesc ţara, care din spusele lor este foarte

primitoare. Prin acest proiect dezvoltat de Asociaţia Super Tineri - ASIRYS

în parteneriat cu Asociaţia Cutezătorul, mi-am dat seama că mi-am

dezvoltat cunoştinţele despre Republica Moldova, abilităţile de comunicare

interculturală, de lucru în echipă, la fel ca şi în celelalte proiecte, dar

diferenţa a fost că aceşti oameni din Asociaţia Cutezătorul au venit din altă

ţară, unde toată lumea cunoaşte limba şi vorbeşte limba rusă. Mi-au plăcut

foarte mult pentru că sunt distractivi, energici, au simţul umorului

dezvoltat, se integrează uşor într-un grup, sunt foarte deschişi şi de aceea

ne-am şi împrietenit. Am lucrat mult în echipă, ceea ce ne-a făcut să

comunicăm unii cu alţii, să cunoaştem şi să acceptăm orice idee venită din

partea oricărui membru al asociaţiilor. Ceea ce mi-a plăcut este că am

îmbinat munca cu distracţia. Am învăţat metode noi şi am cunoscut oamenii

noi. Aceste lucruri m-au făcut să cred că şi în alte ţări poţi găsi oameni de

încredere şi cu care te poţi înţelege.

59

Două ţări în care bate aceeaşi inimă ... de Larisa Zugravu

Cu timpul am învăţat să apreciez

dozele echilibrate şi fondate de spirit

gregar ce le întâlneşti cu precădere în

cadrul proiectelor. În voluntariat totul se

rezumă la a-ţi distribui gradat abilităţile ce

consolidează relaţiile interumane din

cadrul echipei. Fără cenzuri interioare spui

ce ştii, ce poţi să faci şi pui în aplicare

planul ce serveşte formării tale şi a

celorlalţi desigur, aplicabile şi în directă legătură cu tema proiectului.

Fac voluntariat de când mă ştiu, sufăr de un soi de dependenţă dată

de voluntari, de modul unic în care gândesc dincolo de persoana lor, de

complexitatea structurii lor interioare, de diferenţele de opinii care

concentrate într-un scop comun progresează şi creează mereu pentru

ceilalţi. Am fost voluntar, trainer, coach, coordonator şi manager în cadrul

proiectelor, experienţe diverse, fantastic de antrenante, unice cu fiecare temă

abordată în proiecte.

Când m-am implicat în „Ţara lui Ştefan cel Mare” mă gândeam cu

groază cum vom reuşi să finalizăm toate activităţile propuse, era primul

nostru proiect transfrontalier, destul de stufos, făcut împreună cu 16 tineri

basarabeni, cu personalităţi diverse şi caractere puternice călite de pseudo-

independenţa rusească.

Faceţi un exerciţiu de imaginaţie, avem acelaşi sânge românesc, ne

uneşte o istorie comună, zeci de războaie în care am luptat îmbrăţişând

aceleaşi idealuri, vorbim aceiaşi limbă, dar în mod diferit. „Şăzi ghini şi-ţi

spovădui celi şăpti zâli ale proiectului”.

60

A fost amuzant de ambele părţi să traducem din româneşte în

româneşte, astfel ne-am dat seama cât de absurd este să încerci să găseşti

diferenţe. Gândim la fel, transmitem aceleaşi emoţii pozitive când suntem

fericiţi, avem acelaşi scop şi putem construi lucruri fabuloase folosindu-ne

de datele pe care le avem despre un popor care a evoluat sub două regimuri

diferite.

Să vă explic cum decurge o zi obişnuită în cadrul unui proiect. Ne

întâlnim toţi în jurul orei nouă, bem cafeaua sau ceaiul împreună timp în

care se anunţă programul zilei, începem activităţile, aleatoriu ne împărţim

în grupuri, fără pretenţii, favoruri, antipatii. În cele 7 zile încercăm să ne

cunoaştem, prin jocuri ne descoperim ludicul, non-formalul şi inocenţa prin

care ne structurăm activităţile; sunt esenţiale pentru a ne reinventa. O

activitate a fost să ne prezentăm fiecare şi apoi să prezentăm zona din care

venim într-un mod non-formal. Pe ritm, rimă, prin teatru, prin semne

fiecare a făcut ceea ce a ştiut mai bine pentru ca ceilalţi să-l cunoască.

Ideea proiectelor Tineret în Acţiune este de a dezvolta în tineri

anumite abilităţi şi de a valorifica aptitudinile la cote maxime. Aşa că în

acest proiect am făcut ce am ştiut mai bine, am profitat de fiecare moment,

am pornit în haiducie pe urmele lui Ştefan cel Mare, am încercat să

readaptăm poveşti pierdute în cărţile de istorie, am încercat să ne

descoperim prin ceilalţi şi să-i cunoaştem pe ceilalţi prin ceea ce creează.

Timp de şapte zile am funcţionat ca un singur organism, de la cele mai

elementare şi fireşti activităţi până la cele mai complexe, la distracţii sau la

epuizare mereu împreună.

Pot spune fără modestie că a fost unul din cele mai reuşite proiecte, cu

o despărţire tragi-comică, cu plânsete de despărţire şi râsete de fericire că

am reuşit să cunoaştem un grup de tineri despre care putem spune cu

certitudine că vor rămâne mereu prietenii noştri de suflet. Am construit

61

împreună nu doar un precedent de succes pentru proiectele viitoare, dar şi o

legătură puternică între două ţări în care bate aceeaşi inimă.

10 Zile de neuitat... de Dana Dănescu

Am învăţat foarte multe lucruri în acele

zile în care am avut plăcerea de a fi alături de

tinerii moldoveni, dar şi de voluntarii noştri

activi. Un schimb de tineri şi de experienţă la

care nu regret că am participat... căci am

învăţat cum să organizez un eveniment de

mare amploare, cum să fiu o gazdă bună, am

învăţat că tinerii sunt la fel peste tot, adică

veseli, plini de viaţă şi energie pozitivă, au

un zâmbet molipsitor şi sunt gata mereu să

dea o mână de ajutor, indiferent că sunt

moldoveni, italieni, americani sau ruşi.

Zile de neuitat, cu amintiri ce vor rezista în timp, oameni ce vor

schimba mult în viitor, astfel rezum eu această experienţă.

Amintiri de neuitat ... de Dany Damian

Decembrie 2010. Atunci lua naştere pentru

mine “Ţara lui Ştefan cel Mare”. Deşi eram cu geaca

pe mine şi muream de frig, ideile veneau una după

alta, iar alături de Mihaela şi câţiva voluntari ASIRYS

am umplut nişte foi de flipchart, discutând pentru

prima dată organizarea proiectul, după ce acesta a

fost acceptat şi a primit finanţarea. Nu aveam însă

62

nici cea mai mică idee că după vreo 6 luni o să stau o săptămână în Tîrgu

Frumos şi voi trăi clipe extrem de interesante, pline de lucru în echipă,

muncă şi distracţie.

Atunci când faci ceea ce îţi place habar nu ai când trece timpul. E

posibil oare să şi munceşti şi să treacă timpul tot atât de rapid? Se pare că

da, deoarece, deşi nu pot uita dimineţile în care abia ne trezeam şi în

jumătate de oră trebuia să mâncăm şi să luăm parte la primele activităţi ale

zilei, habar nu am cum de am reuşit să punem pe

foaie zeci (probabil sute) de idei, să discutăm ore în

şir despre Ştefan cel Mare, despre Târgul pe care l-

am organizat în weekend, despre avantajele şi

dezavantajele pe care le oferă un oraş slab dezvoltat

şi multe altele, când îmi amintesc că nu existau 10-15 minute fără să râdem

cu toţii în hohote.

Atunci când distracţia se împleteşte cu munca, rezultatele vor fi tot

timpul peste aşteptări! De asta m-am convins din nou în cadrul acestui

proiect, în cadrul căruia am cunoscut persoane deosebite, am râs şi am

lucrat împreună şi am rămas cu amintiri de neuitat.

Aş vrea să o iau de la capăt... de Mirela Gabriela Viţalariu

„Ţara lui Ştefan cel Mare” - un proiect la care am spus DA fără să stau

pe gânduri, fără să ştiu exact despre ce este vorba. Întotdeauna mi-am dorit

să cunosc oameni noi, locuri noi, să mă implic în tot felul de activităţi, iar

acest proiect mi-a oferit această oportunitate. Deşi aveam BAC-ul care mă

aştepta peste două zile, deşi nu ştiam exact ce urma şi ce mă aştepta, deşi nu

ştiam bine versurile melodiilor care urma să le interpretez, am riscat şi am

câştigat. Poate vă întrebaţi “CE ŞI CÂND?”. Deşi timpul petrecut acolo a

63

fost scurt, am câştigat prieteni noi, o experienţă

incredibilă şi clipe de neuitat.

Cum voi putea uita primele zâmbete,

primele cuvinte adresate unii altora, cum

căutam cu unii sau cu alţii apă plată (Criss ştie

despre ce vorbesc!) Nu am cum şi nici nu-mi

doresc! Poate că vremea nu a ţinut întru totul cu

noi, dar muzica, jocul şi voia bună au încălzit

atmosfera.

Sincer, nu credeam vreodată, că într-un timp atât de scurt voi reuşi să

cunosc atâtea persoane deosebite, fiecare prin felul său de a fi. Am rămas

plăcut impresionată şi nu regret nici măcar o secundă că am participat la

acest proiect minunat... îmi pare rău că am stat atât de puţin.

Dacă ar trebui să o iau de la capăt, cu siguranţă răspunsul meu ar fi

acelaşi... DA!

O experienţă de neuitat! ... de Gelu Toma

Încă de la începutul acestor rânduri aş vrea

să subliniez că în acest proiect “Ţara lui Ştefan cel

Mare” am avut ocazia să cunosc nişte oameni plini

de viaţă şi plini de energie pozitivă. Mi-a făcut

plăcere să-i am alături şi la bine şi la rău.

Împreună cu cei din asociaţiile Cutezătorul şi

ASIRYS am reuşit să ducem la bun sfârşit cel mai

frumos proiect şi cu ocazia asta să legăm multe

prietenii adevărate. Pe parcursul acestui proiect serile se terminau cu un joc

sau o petrecere care ne făcea să ne împrietenim şi să ne cunoaştem foarte

64

bine. Toate momentele din acest proiect au fost memorabile şi nu le voi uita

niciodată... Din acest motiv, în ultima seară lacrmile nu au putut fi stăpânite

pentru că ştiam că a doua zi, prietenii noştri din Republica Moldova vor

pleca acasă.

Într-o zi ne vor desena un zâmbet... de Oana Nechita

Ţara lui Ştefan cel Mare... primul proiect la care

am participat ca şi voluntar ASIRYS. Deşi la început

aveam emoţii ele au trecut repede, pe măsură ce

făceam cunoştinţă cu toţi tinerii care participau la

proiect.

A fost o experienţă extraordinară; am învăţat

lucruri interesante, am cunoscut persoane noi, am

legat prietenii frumoase... Am muncit, dar m-am şi distrat; şi pe lângă asta

am căpătat şi experienţă în voluntariat.

O dată cu acest proiect am avut plăcerea de a cunoaşte oameni

deosebiţi, de la care am avut multe de învăţat şi cu care am realizat că într-

un fel sau altul ne asemănăm, indiferent de ţara de provenienţă, vârstă şi

interese.

Întregul proiect a reprezentat pentru

mine o şansă de a-mi îmbogăţi cultura

generală, de a-mi petrece timpul liber într-un

mod cât mai plăcut, dar şi util în acelaşi timp,

iar nu în ultimul rând această experienţă a

contribuit la crearea unui album încărcat cu amintiri ce într-o zi ne vor

desena un zâmbet pe chip.

65

Eu sunt puțin din tot ce am întâlnit ... de Dumitru Sirghe

Un proiect inedit pentru oraşul

nostru unde am reuşit să cunosc şi să

socializez cu un grup de 16 tineri din

Republica Moldova, unde m-am

adaptat foarte repede şi am întreţinut

un mediu de comunicare foarte plăcut.

A fost un proiect de succes întrucât am ajuns să depăşim graniţele, atât la

propriu cât şi la figurat; a dispărut dintre noi timiditatea, am aflat cât de

deschişi sunt tinerii moldoveni, am cunoscut disciplina şi ne-am pus în

valoare capacitatea şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. Au urmat zile

încărcate de cunoştinţe noi cât și jocuri de socializare cu rol de cunoaștere,

implicare, socializare și formare ca și colectiv.

O experiență frumoasă cu multe amintiri, prietenii legate... În urma

acestui proiect s-au cristalizat legături puternice, idei noi, ce vor ajuta pe

viitor ambele grupuri să promoveze şi să depăşească barierele geoplitice.

Aştept cu nerăbdare cât mai multe proiecte de acest gen din partea

ambelor grupuri şi închei cu 2 citate:

Eu sunt puțin din tot ce am întâlnit. (Homer)

Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci. (Aristotel)

Un voluntar la nevoie se cunoaşte ... de Nicu Hocică

Mă numesc Marius Hocică (prietenii îmi spun Nicu), sunt membru al

Asociaţiei ASIRYS din Tîrgu Frumos şi am participat cu multă bucurie la

proiectul nostru: “Ţara lui Ştefan cel Mare”.

66

În cadrul acestui proiect a

trebuit să facem schimb de experienţă,

obiceiuri şi să cunoaştem tinerii din

Republica Moldova, fapt ce m-a

încântat foarte mult, deoarece am

socializat, îndeosebi în cadrul serilor

interculturale. Am constatat că sunt multe asemănări între noi şi cei de peste

Prut - membri ai asociaţiei Cutezătorul. Au mult bun simţ, dar şi simţ al

umorului de invidiat. Cred că am început această vară cu dreptul, am

învăţat multe lucruri folositoare, îndeosebi să-mi fac prieteni. Spre finalul

acestui proiect mi-am dat seama că am rămas cu multe amintiri plăcute şi

am un nou motto: “Un voluntar la nevoie se cunoaşte!”

A fost superb... de Katya Procopeţ

Venind la proiectul “Ţara lui Ştefan cel Mare” nu aveam nici cea mai

mică idee ce trebuia să facem. Din prima zi am făcut cunoştinţă cu oraşul

Tîrgu Frumos, care m-a impresionat mult, e diferit de al nostru. Am încercat

să mă acomodez cu toţi participanţii, să mă încadrez în atmosferă. În zilele

următoare am început să facem activităţi de cunoaştere cu tot grupul, să

vedem dacă este vreo diferenţă între oamenii din Republica Moldova şi

România. Am găsit multe asocieri, dar şi deosebiri.

Activităţile se bazau pe educaţie non-formală, ceea

ce iubesc enorm. În zilele te training am aflat multe

jocuri noi, am propus idei pentru scenariul filmului,

ne-am înfrăţit mult cu ceilalţi participanţi. A fost

totul bine organizat, timp liber destul şi activităţi cu

un scop bine determinat. Am făcut flash-mob. A fost

67

o experienţă total nouă, ceea ce nu am mai avut în general în gânduri ca voi

face. Mi-a plăcut enorm de mult.

Apoi urmă ceva mai oficial, sâmbătă, forum la care au participat şi

alte organizaţii din România, am avut parte de speakeri care ne-au

împărtăşit experienţa lor, cum au început de la zero, care au fost punctele

tari şi punctele slabe, ne-au încurajat să nu ne fie frică să începem ceva de la

început, e complicat dar cine are o dorinţă mare reuşeşte. În aceeaşi zi urma

să fie Târgul de datini şi tradiţii, ne

gândeam cum să îl organizăm ca să fie bine

şi frumos pentru toată lumea. Trebuia să

atragem oamenii, mergeam pe strada

îmbrăcată în costum naţional şi împreună

cu alţi prticipanti invitam trecătorii să

participe la Târg. Până la urmă a venit şi

lumea, noi am avut parte de distracţie

multă, am văzut ce talente mai au şi ceilalţi

din România. Seară trebuia să mergem la

muzeul Cucuteni, a fost o experienţă

grozavă pe care nu o voi uita niciodată. Au intervenit câteva situaţii de

urgenţă care până la urmă le-am depăşit. O amintire la fel de grozavă a fost

hoinăreala prin Suceava, nu ştiam unde merg şi asta îmi provoca plăcere. A

fost foarte vesel, am făcut excursii prin oraş, am vizitat biserici, muzee, o

cetate. A fost obositor, dar merită să fie văzute toate acestea. Următoarea

seară, era deja ultima, nu aveam dispoziţie când îmi venea gândul că în

următoarea dimineaţă plecăm din Târgu Frumos, că se sfârşeşte proiectul.

Seară am vorbit despre prietenii noştri pe viaţă, am demascat îngeraşii, a

fost foare distractiv şi chiar m-am simţit foarte bine. Toate acestea mi-au

încălzit sufletul, era o atmosferă caldă. Cred că toate activităţile de care am

68

avut parte, relaţiile strânse dintre toţi particianţii, mă vor face să nu uit nici

un minut petrecut în cadrul proiectului “Ţara lui Ştefan cel Mare”... a fost

superb.

69

VI. Un puzzle de legende din timpul lui Ştefan cel Mare

Stema lui Ştefan cel Mare – 1502

La 2 iulie 1504, Ştefan

murea după ce domnise

47 de ani, două luni şi

trei săptămâni, domn

adevărat, viteaz, cuminte

şi iubitor de ţară şi de

neam din clipa întâia

până în cea din urmă. El

fu îngropat la Putna, sub

piatra de marmură ce-şi pregătise şi care se vede până astăzi.

Nicolae Iorga

Pe 2 iulie 2012 se vor împlini 508 ani de la moartea celui care este

numit Mare Voievod a Ţării Moldovei: Ştefan cel Mare. În timpul domniei

sale, Ştefan cel Mare a promovat o politică financiară strictă şi a emis două

monede din argint. Anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare au fost şi o

perioadă de dezvoltare a culturii, credinţei, economiei şi politicii Ţării

Moldovei. Voievodul a zidit şi ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri în cinstea a

44 de victorii obţinute în războaiele purtate de-a lungul domniei sale. Marţi,

70

2 iulie 1504, la ora 10 dimineaţa (la ceasul al patrulea din zi), moare, în

Cetatea de Scaun a Sucevei, după o domnie de 47 de ani, Ştefan cel Mare.

“Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi

plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta

jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştia

toţi că s-au scăpat de mult bine şi de multă apărătură. Ce după

moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan Vodă, nu pentru

sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu

păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din

domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu.”

Grigore Ureche – “Letopiseţul Ţării

Moldovei”

71

Hărţi ale Ţării lui Ştefan cel Mare

72

Soroca

În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai

pitorești orașe ale Moldovei: Soroca! Orașul a

jucat un rol important pentru principatul

Moldovei, Ștefan cel Mare construind aici o

cetate, pentru a păzi Moldova împotriva

tătarilor. În secolul al XV-lea, Ştefan cel Mare a

întemeiat cetatea Soroca, în fața vadului peste

Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze,

Alciona. Una dintre legendele locului spune că

pe timpul unui îndelungat asediu de către

tătari, o barză albă a adus struguri luptătorilor înfometați și însetați ai cetății,

salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința împotriva cotropitorilor.

Raionul Soroca are 68 localități dintre care: 1 oraș, 34 comune și 33 sate, şi

95.015 locuitori.

Șoldănești

În curtea bisericii cu hramul “Schimbarea

la faţă din satul Cobâlea”, lângă Şoldăneşti, există

un stejar secular care are aproximativ 700 de ani.

Localitatea este de asemenea foarte veche, fiind

atestată documentar în anul 1456. Legenda spune

că în apropierea satului Cobîlea, Ştefan cel Mare a

învins tătarii care distrugeau fără milă, orice

comunitate moldovenească întâlneau. După victorie,

Ştefan cel Mare a ridicat o biserică de lemn, lîngă acest stejar din marginea satului.

73

În memoria acestui eveniment, în 2008, în Republica

Moldova au fost emise 500 de monede de 50 de lei care

prezintă în cercul liniar interior stejarul secular de la

Cobîlea, inscripţia STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE şi

trei romburi.

Raionul Șoldănești are 33 localități dintre care: 1 oraș, 22

comune, 10 sate şi aproximativ 42.216 locuitori.

Tighina (oficial Bender din turcă – port)

Tighina este un oraş care din 1991

aparţine Republicii Moldova, dar este

administrată începând cu 1992 de

autoritățle separatiste transnistrene

susținute de Rusia. Tighina este amplasată

la 61 km la sud-est de Chișinău. Până în

1940, și în anii 1941 - 1944 Tigina a

aparținut României.

Atât în trecut, cât și în prezent

localitatea apare în publicații cu două

denumiri: Tighina și Bender. Tighina e nume utilizat, de regulă, în

publicațiile în limba română, pe când Bender e folosită frecvent în

publicaţiile străine.

Ca cetate de frontieră Tighina s-a dezvoltat

în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a

construit o cetate din pământ și lemn – o palancă,

pentru a apăra trecătoarea de tătari. Cetățuia de

74

pământ era, probabil, rotundă sau semirculară, avea șanț și zoduri de

apărare, iar în interirul cetății erau făcute locuințe de tip bordei.

Legenda spune că în popasul său la Tighina, în drum spre Cetatea Albă,

Ştefan cel Mare s-a rugat într-o bisericuţă, construită după o tehnică

moldovenească tradiţională, din nuiele şi lut. Se spune că acolo, Ştefan prin

rugăciune, a dobândit puteri întărite, spre a ţine piept „vrăjmăşiei turcilor”.

În prezent, edificiul istoric nu poate fi vizitat pentru

că în interiorul cetăţii se află o unitate militară.

Orhei

Orhei este un oraș în partea centrală a

Republicii Moldova, la 48 km spre nord de

Chișinău. Este centru administrativ al

raionului Orhei. Urcarea pe tron în Ţara

Moldovei a lui Ştefan cel Mare a condus la

prosperitatea Orheiulului. S-au dezvoltat:

viaţa urbană, meşteşugurile şi comerţul. În

1940, Ştefan cel Mare a decis construirea unei

cetăţi de pământ şi lemn la Orhei, unde l-a

numit pârcălab (administrator al cetăţii) pe Radu Gangur (1470).

În Orhei există câteva sate, ce se numesc Jora. Prima atestarea a

acestor comunităţi este din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1475), în

Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche, moment în care apare sub

denumirea Vadul Jorei. Legenda spune că localitatea se numea iniţial Jorile

deoarece primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras

(actual Nistru) a fost o persoană cu numele de familie Jora. Acest gospodar

bogat deținea toate pămînturile din dreapta şi stînga Nistrului. Se spune că

75

acest boier avea 3 fii, căroral le-

a dăruit pământurile ce le

deținea: celui mai mare i-a dat

partea de sus a pămîntului,

celui mijlociu i-a dăruit

pămînturile din mijlocul

gospodăriei, iar celui mai mic

i-a lăsat partea de jos a

localității. Fiecare din fii lui au devenit gospodari, au format fiecare familii,

copiii lor la fel, astfel au apărut aceste 3 sate: Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora

de Jos.

Raionul Orhei are 75 localități dintre care: 1 oraș, 37

comune și 37 sate, şi o populație de cca 33.500 locuitori.

Cernăuți

Deși Cernăuți este o localitate/regiune din

Ucraina, aceasta a fost un teritoriu ce a

aparținut Moldovei din timpul lui Ștefan cel

Mare. În această localitate se află încă un

număr ridicat de etnici români sau

moldoveni, mai exact sunt 10.553 de români și 3.829 de moldoveni. Râul

Prut trece prin acest oraș.

76

În anul 1497 a avut loc bătălia dintre Ștefan cel Mare, domnitor

moldovean și regele Ioan I al Poloniei (Ioan Albert) al Uniunii Polono-

Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului - situați la circa 100 km

nord de capitala de atunci Suceava, între actualele comune Voloca pe

Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, și a

fost câștigată de Ștefan, spre surprinderea tuturor. Istoria spune că locul

bătăliei din Codrii Cosminului, la ordinul lui Ștefan, polonezii capturați au

arat și semănat ghindă, astfel fiind sădită o

dumbravă, cunoscută în cultura populară sub

numele de Dumbrava Roșie (a se citi poezia lui Vasile

Alecsandri). Legenda spune că din stejarii semănați

de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul

singur, numit de localnici Stejarul lui Ștefan cel Mare.

Alături de stejar este instalată o cruce pe care scrie:

„Moldova nu este a mea și nici a voastră, dar este a

nepoților și strănepoților noștri”. Stejarul se găsește în codri, cam la 1 km de

șoseaua care străbate localitatea Valea Cosminului.

Cetatea Albă

Cetatea Albă este un oraş situat în raionul Cetatea Albă din

regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi

(regiunea Odesa). Cetatea s-a aflat sub suveranitatea

moldovenilor între 1359 și 1484, când Ştefan cel Mare

a pierdut cetatea, aceasta fiind cucerită de turci.

Oraşul devine parte a Regatului României între 1918

și 1940, însă în acest moment, este un teritoriu ce aparţine Ucrainei.

Populaţia românească în oraş este de 2% (2001).

77

Cetatea Albă, dar şi Chilia au fost cucerite de turci in

timpul lui Ștefan cel Mare. Oricâte încercări vitejești a

făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară,

ei rămânând stăpâni pe aceste două cetăți. Se spune că

Ștefan a sperat să obţină un ajutor din partea regelui

Poloniei, promis de acesta în schimbul

acceptării protecției poloneze asupra

Moldovei. Că să consfințească această

înțelegere, Ștefan a mers personal la

Colomeea, unde a îngenuncheat în fața

regelui, jurându-i credința. Din păcate, acest lucru nu l-a ajutat cu nimic,

deoarece polonezii nu i-au dat sprijinul promis. Dimpotrivă, după moartea

regelui Cazimir, fiul sau, Ioan Albert, a năvălit cu o puternică oaste în

Moldova, încercând să o cucerească.

Tîrgu Frumos

De ce Tîrgu Frumos se numeşte Tîrgu Frumos?

De fapt sunt mai multe legende legate de numele oraşului, dar cea

mai cunoscută este cea care spune că în acest oraş, pe timpul lui Ştefan cel

Mare, trăia cea mai frumoasă hangiţă din Moldova. În acea vreme, oraşul de

azi era un târg, fiind situat la răscruce de drumuri, comercianţii din toată

Moldova se întâlneau aici.

Legenda spune că într-o zi Ştefan cel Mare a poposit la hanul din

centrul târgului. Atunci a văzut-o pe hangiţa cea frumoasă şi s-a îndrăgostit.

De atunci târgul a primit numele de Târgul Frumoasei şi aşa a rămas,

78

pentru că se spune că în acest oraş se nasc cele mai frumoase fete din

Moldova.

Denumirea de Tîrgu Frumos îşi mai găseşte explicaţia în următoarele

legende şi păreri:

Se povesteşte că, înainte

de înfiinţarea târgului nu

era pe acest loc decât un

singur han cu o hangiţă

frumoasă. De aceea târgul

ce s-a înfiinţat mai târziu

s-a numit “târg frumos”.

Aici se întâlnea Ştefan cel

Mare cu mama lui Petru Rareş, care era negustoreasă frumoasă din

Hârlău;

Moşia târgului a fost propietatea Domniţei Ruxandra, fiica lui Petru

Rareş, care era de o frumuseţe rară, de unde moşiei şi apoi târgului i

s-a spus “Moşia Frumoasei”, apoi “ Târgul frumoasei ” ;

Aici se ţineau târguri frumoase de vite şi porci, ce atrăgeau chiar pe

negustorii din ţările vecine;

Pe locurile acestea se făceau cei mai frumoşi harbuji din Moldova;

Târgul cu multă vreme înainte avea o poziţie foarte frumoasă – fiind

înconjurat de păduri mari şi dealuri acoperite cu tot soiul de flori, de

unde i-a şi rămas numele de “Tîrgu Frumos”.

79

Făleşti

Istoria orașului Fălești începe din vremuri îndepărtate. Prima atestare

documentare este în 1429, cu puţin timp înainte de naşterea lui Ştefan cel Mare,

în acele timpuri preotul rus loan Luchianov 1-a descris ca sat "în care trăia Ivan

Falevici".

În timpurile străvechi Fălești era un târg și punct vamal. După 400 de ani

în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, erau 111

gospodării ale păturii sociale inferioare. Ceva mai târziu începe să funcționeze

prima "întreprindere industrială" pentru producerea lumânărilor.

Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel

Mare", numită la începuturi "Ferdinand I",

construită timp de 2 ani în 1938-1939 de către

primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală

"Ferdinand I" a fost concentrată toată lumea

comercială a târgului Fălești: manufacturi,

galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții,

cizmării, tâmplării.

Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala

Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub

conducerea primpretorului Stegărescu. În orașul Fălești se află și Muzeul de

istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5 000 exponate

etnografice și de anticvar. Multe din diverse exponate ale muzeului povestesc

despre timpurile vechi și despre rolul comercial pe care 1-a jucat orășelul

nostru în trecut.

Raionul Fălești are 76 localități dintre care: 1 oraș, 32 comune și 43 sate.

80

În timpul lui Ştefan cel Mare, ca şi în timpul altor domnitori, se dădeau

“danii”, adică daruri ce constau în terenuri, moşii, sate oferite celor care realizau fapte

nobile. Iată o hartă2 care prezintă daniile din timpul lui Ştefan cel Mare.

2 Harta daniilor făcute de Ştefan cel Mare al Moldovei, autor Doctor Sergiu Bacalov.

81

Scurt istoric

Ştefan cel Mare (1457-1504) s-a născut într-o familie cu descendenţă

voievodală. Bunicul său a fost domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, iar

tatăl său a fost Bogdan al II-lea, domnitor al Moldovei.

La vârsta de aproape 20 de ani, Ştefan ajunge la tron, în urma morţii

tatălui său. De tânăr, noul domnitor s-a arătat înzestrat cu virtuţi de mare

conducător. A întreprins acţiuni menite să consolideze autoritatea centrală,

să întărească puterea Moldovei, ameninţată de mulţi duşmani din afară. A

organizat armata, a dotat-o cu arme de foc, a ridicat cetăţi noi sau le-a

înstărit pe cele vechi (Roman, Neamţ, Suceava etc) a restrâns privilegiile

feudale, oprind încercările de dezbinare sau opoziţiile unora din marii

boieri. A lărgit baza socială a domniei, ocrotind ţărănimea, apărând-o de

tendinţele de cotropire ale marilor feudali. Bazându-se pe dragostea de ţară

a răzeşilor, Ştefan i-a chemat în numeroase rânduri la oaste, pe cei viteji

răsplatindu-i cu pământ. Ştefan cel Mare a sprijinit târgoveţii, meşteşugarii

şi negustorii, încurajându-le activitatea, ferindu-i de concurenţă mărfurilor

străine; şi-a atras mica boierime din rândul căreia a recrutat pe mulţi din

apropiaţii săi. Bucurându-se de sprijinul celor mulţi, dispunând de o armată

bine pregătită şi puternică, de numeroase fortificaţii cu chibzuinţă aşezate în

locuri strategice, Ştefan a putut respinge numeroasele atacuri ale

duşmanilor de moment, ori ale duşmanilor mai vechi ai ţării.

“În anul 1475 luna aprilie 12, în Joia Mare, Ştefan Voievod fiul lui Bogdan

Voievod a venit de la munteni şi a dobândit întâia biruinţă asupra lui Aron

Voievod, pe Siret, la ţină, la Doljeşti”. Astfel este consemnată în Letopiseţul de

la Putna prima victorie a lui Ştefan, pe care istoria şi ţara l-au numit Ştefan

cel Mare.

82

Victorii importante a dobândit la Baia, în 1467, la Lipnic, în 1470, la

Codrul Cosminului, la 26 octombrie 1497 şi încă în multe alte locuri.

Încleştarea cea mai mare avea să o aibă însă cu ostile otomane.

Datorită împotrivirii de a se prezenta la Poartă, sultanul Mohamed al II-lea

a trimis o armată uriaşă, de circa 120.000 de soldaţi, dar Ştefan nu dispunea

de o oştire mai mare de 40.000 de viteji. Lupta decisivă a avut loc la 10

ianuarie 1475, la Vaslui, unde armata lui Ştefan a ieşit învingătoare: “Noi i-

am tăiat sultanului mâna dreaptă” (Ştefan cel Mare).

În vara anului 1476 Ştefan trebuie să ţină piept unui nou atac otoman,

de data aceasta luptele de la Valea Albă, din 26 iulie 1476, reprezentând o

tristă înfrângere pentru armata romană, dar în ciuda acestui fapt, cetăţile

Moldovei au rezistat, sultanul Mohamed al II-lea, fiind silit să se întoarcă,

fără a reuşi măcar unul din planurile cu care venise: supunerea statului

moldav, alungarea lui Ştefan, cucerirea unor teritorii pe malul Mării Negre.

Luptele cu turcii au continuat încă multă vreme, până către 1487, când

Ştefan a acceptat plata unui tribut anual de 4.000 de galbeni, Poarta

recunoscând în schimb libertatea Moldovei.

Ştefan cel Mare a fost nu numai un domnitor viteaz, învingător în 34

din cele 36 de războaie purtate, şi un chibzuitor gospodar al ţării, ci un mare

iubitor al artelor şi culturii, căci, “soarta i-a hărăzit cu dărnicie toate darurile”

Miechowski. Printre ctitoriile sale se numără: Putna - ce avea să devină

necropolă voievodală, monumentele de la Voroneţ, Pătrăuţi, Borzeşti,

Războieni, Răuseni şi multe altele.

Ştefan cel Mare “era un om întreg la fire, neleneş şi lucrul său îl ştia a-l

acoperi şi unde nu gândeai acolo îl aflai. La lucru de războaie meşter, unde era

nevoie, însuşi se vâra, că văzându-l ai săi să nu înderapteze, şi pentru aceia rar

război de nu biruia şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nădejdea, ci ştiindu-se căzut

jos, se ridică deasupra biruitorilor”. Grigore Ureche

83

VII. În loc de încheiere

„Toate au început cu priviri ciudate, / Cu întrebări pline de

banalitate, / Distanţa ţinută foarte bine între noi / Nimeni nu ştia cum va fi

de fapt apoi. / Prima zi a-nceput destul de greu / Fără glume în program,

fără să fiu eu, / Cu toţii ne simţeam complexaţi şi-n plus, / Dar până la

sfârşit prieteni am ajuns. / Au urmat nopţi nedormite împreună, /

Nonformal la maxim şi multă voie bună, / Am început să ne simţim ca fraţii

/ Şi chiar s-au legat şi altfel de relaţii. / Dar totul nu se termină aici şi-acum

/ Aşteptaţi-ne, venim, suntem pe drum.“

(Dany Diriţă - participant Târgu Frumos, România)

Ştefan, Ştefan

Domn cel mare

Voievod al ţării sale

Unde lupte – a biruit

Acolo mănăstiri el a zidit

Pe dealul pustiului

Pe apa Viteului

La Sihastru a venit

Necăjit şi amărât

Aici să doarmă liniştit

Veghează-i, Doamne, veşnic somnul

Şi îndeamnă astăzi omul

84

Ca în viaţa viitoare Să fie ca Ştefan cel Mare

Să lupte dârz neînfricat

Pantru limba cea de stat

Limba noastră cea Romană,

Nemuritoare să rămână. (Martin – Republica Moldova)

Stejarul din Borzeşti

Şi azi îmi stăruie în minte

Acel stejar de la Borzeşti

Ce ne-a transmis învăţăminte

Prin jocurile copilăreşti.

Aşa cum pe atunci copiii

Se jucau nevinovaţi

Acolo-n marginea pădurii,

Devenind ca nişte fraţi.

Pădurea îi ademenea

Cu acel frunzos stejar

Şi joaca lor frumos pornea,

Pictând amintiri de-amar.

Sub stejar se întâlneau,

Având la ei săbii de lemn,

Se jucau, se hârjoneau,

Alegând pe cel mai demn.

Demn de ţară, de prieteni,

De neam şi de-al său popor,

Iar frunzişul cel de cetini

Glăsuia sentinţa lor.

85

Se-mpărţeau în două cete,

Jucându-se cu mult zor,

Se luptau pe îndelete

Pentru sfântul hanul lor.

Ştefan era printre ei,

Conducându-i pe „români”,

Iar Gheorghiţă cu ai săi

Reprezentând „tătari” păgâni.

Românii au învins duşmanii

Şi n-au cedat din calea lor.

Şi acum trecut-au anii,

Lăsând amintiri cu dor.

Dor de oameni, fericire,

De tot ce-i frumos şi sfânt,

Să trăiască toţi în unire

Pe acest frumos pământ.

Ştefan Lebediuc – Republica

Moldova

86

Program „Ţara lui Ştefan cel Mare”

Calendar:

Nr. de nopţi: 9 nopţi

Sosirea participanţilor: 20 iunie, ora 18

Plecare participanţilor: 29 iunie, ora 12

Ziua I – 21 iunie 2011 – SCHIMB DE TINERI

8:30 - 9: 30 Mic dejun

9:30 - 10:45 Joc de cunoaştere; aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea

proiectului; stabilirea regulilor

10:45 - 11:00 Pauză de cafea

11:00 - 12:00 Definirea termenilor (excluziune socială, interculturalitate,

cetăţenie europeană, participare activă, etc.)

12:00 - 14:00 Pauză de masă

14:00 - 15:30 Joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb

de roluri şi desen), joc de energizare

15:30 - 15:45 Pauză de cafea

15:45 - 18:00 Prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea

stereotipurilor), joc de cunoaştere, brainstorming pentru scenariu film

„Ţara lui Ştefan cel Mare”, evaluarea zilei

87

18:00 - 20:00 Cina

21:00 - 24:00 Petrecere de cunoaştere, discuţii nonformale – cum să fie

filmul?

Ziua II – 22 iunie 2011

8:30 - 9:30 Mic dejun

9:30 - 10:45 Joc de cunoaştere; „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul

final „Ţara lui Ştefan cel Mare”

10:45 - 11:00 Pauză de cafea

11:00 - 12:00 Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel

Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia

12:00 - 14:00 Pauză de masă

14:00 - 15:30 Teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi

prezent, proiectare în viitor"

15:30 - 15:45 Pauză de cafea

15:45 - 18:00 Teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi

prezent, proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în

tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre

Moldova şi România, evaluarea zilei

18:00 - 20:00 Cina

21:00 - 24:00 Îngeraşul, seara de dans împotriva excluziunii (muzică

tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.)

Ziua III – 23 iunie 2011

8:30 - 9:30 Mic dejun

9:30 - 10:45 Joc de energizare; analiza SWOT a comunităţilor participante –

lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea

socială

88

10:45 - 11:00 Pauză de cafea

11:00 - 12:00 Prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de

combatere a sărăciei şi exluziunii sociale

12:00 - 14:00 Pauză de masă

14:00 - 15:30 Soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru

organizarea evenimentului în comunitate

15:30 - 15:45 Pauză de cafea

15:45 - 18:00 Definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-

teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România, evaluarea

zilei

18:00 - 20:00 Cina

21:00 - 24:00 Prezentarea pieselor de dans-teatru, petrecere de socializare cu

alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS

Ziua IV – 24 iunie 2011

8:30 - 9:30 Mic dejun

9:30 - 10:45 Joc de energizare, pregătirea evenimentelor de promovare şi

informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,

10:45 - 11:00 Pauză de cafea

11:00 - 12:00 Cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament

Sf. Spiridon), activităţi outdoor

12:00 - 14:00 Pauză de masă

14:00 - 15:30 Pregătirea materialelor de promovare

15:30 - 15:45 Pauză de cafea

15:45 - 18:00 Joc de interculturalitate, evaluare

18:00 - 20:00 Cina

21:00 - 24:00 Seara interculturală – România şi Modova

89

Primirea invitaţilor din ONG

partenere, amenajarea standurilor

la Hanul Tîrgu Frumos, ultimele

pregătiri pentru târg (până în ora

16,00)

Ziua V – 25 iunie 2011 – TÂRG + CAMPUS

8:30 - 9:30 Mic dejun

9:30 - 10:45 Forum investiţional – sesiune I

10:45 - 11:00 Pauză de cafea

11:00 - 13:00 Forum investiţional – sesiune II

13:00 - 14:00 Pauză de masă

14:00 - 16:00 Pregătire

16:00 - 21:00 Activităţi Târg (+o gustare) - evenimente şi prezentari stradale

(fiecare organizaţie va avea un program propriu);

22:00 - 02:00 Campus Cucuteni (foc de tabără, grătar, networking, hore şi

cântece)

Ziua VI – 26 iunie 2011

8:30 - 10:30 Mic dejun la Cucuteni

11:00 - 14:00 Festival neconvenţional

14,00 – 15,00 Festivitate de premiere

15:00 - 17:00 Pauză de masă

18:00 - 19:30 Evaluare târg + idei de follow-up

20:00 - 21:30 Cina

21:30 - 24:00 Seară relaxantă

Ziua VII + Ziua VIII – 27-28 iunie 2011 - HAIDUCIE

Traseu prin Moldova României (cazare în Suceava)

Flash Mob „Ţara lui Ştefan cel Mare”

90

Participanţii la Schimbul de Tineri „Ţara lui Ştefan cel Mare”

Participanţi Ţara

GHERASIM ANCA ROMÂNIA

BÎNZARI DUMITRIŢA REPUBLICA MOLDOVA

ANDRIEŞ MARIANA REPUBLICA MOLDOVA

MATACHI DIANA REPUBLICA MOLDOVA

ENEA MĂDĂLINA ROMÂNIA

MATASÎ SILVIA REPUBLICA MOLDOVA

DIRIŢĂ NECULAI DANIEL ROMÂNIA

TOMA VASILE GELUŢU ROMÂNIA

NECHITA OANA ELENA ROMÂNIA

ZUGRAVU LARISA ROMÂNIA

DANA DĂNESCU ROMÂNIA

RADU CRISTINA ROMÂNIA

DAMIAN DANIEL ROMÂNIA

HLOPEŢCHI DARIA REPUBLICA MOLDOVA

MATASÎ ALEXANDRINA REPUBLICA MOLDOVA

DVORNIC ANA PATRICIA REPUBLICA MOLDOVA

POSTOLACHI ANA REPUBLICA MOLDOVA

HUŢANU EDUARD REPUBLICA MOLDOVA

ROTARU ION REPUBLICA MOLDOVA

BUJOR DORIN REPUBLICA MOLDOVA

GLIGOR VICTOR REPUBLICA MOLDOVA

FINCIUC VICTOR REPUBLICA MOLDOVA

MOLDOVANU MARINELA ROMÂNIA

BĂICEANU OANA ROMÂNIA

SCOBIOALĂ SERGIU REPUBLICA MOLDOVA

91

FURDUI DAMIAN REPUBLICA MOLDOVA

APETREI RĂZVAN ROMÂNIA

SÎRGHE DUMITRU ROMÂNIA

PODARIU MIHAELA DIANA ROMÂNIA

VARZARI NICOLAE ROMÂNIA

HOCICĂ MARIUS ROMÂNIA

PROCOPEŢ ECATERINA REPUBLICA MOLDOVA

92

Album cu amintiri

93

94

95

96

The end...

Dar povestea nu se termină aici!