R/IDU POt-lZU

CABTEA

POVESTILOR)

UITATE

CupnrNs

Introducere - Cilitorind cu FlyingMonk / 7Bangkok, Oriental City / 13

Prima zi dinviagd in India / 22

Matte de Coca / 47

Big Brother te urmiregte / 54

Yrknu\sp\trte\ot I 66

Parfum de Franla / 88

Nostalgii cu Fidel / 95

intre doul lumi / 136

Loteria / 748

Locul despre care nu se ,stie nimic / 161

Lumea de vis din inima Americii / 769

Statul fermecat / 782

Albastrul dintre continente / 789

Trafic / 213

CAdronrND cu Fr-vNeMoNr

De multe ori m-am intrebat de unde mi se trage. Dac[a fost ceva care a pornit totul, sau poate era o s5.min1[ acolo

tot timpul si doar agtepta s[ se manifeste. Dar ceea ce gtiu

este c[ am fost mereu fascinat de c[htorii. Mi se plrea firesc

s[ pot pleca in orice clhtorie, in ciuda faptului cI trdiamin Rominia gi nu aveam bani pentru aga ceva. Valuta era

interzisd.,iar de pasaport nici nu se punea problema.Totusi,la asta visam mereu.

Piringilor mei,,1i s-a dat pagaportul" sd plece intr-o ex-

cursie pe cont propriu in Iugoslavia,Austria si Italia. $i-auincircat Fiat-ul 850 cu mdncare, salam si conserve carerla

vremea acee ,sfirgitul anilor'60, se glseau din abundenlfl,

gi-au luat un cortr au schimbat oficial cam o suti de dolarigi au plecat. Acolo au mai primit nigte bani de la rude si

prieteni 9i au rezistat o luni intorcindu-se cu poves,ti des-

pre lumea miraculoasl de dincolo de granile. Au povestitdespre castelele din Austria, despre gondolele din Venelia

9i despre plajele de pe Coasta Dalmaliei, dar singurul lucrucare mi-a rimas in minte din toate aceste povesti fascinante

a fost c[ peroanele glrii din Venelia erau acoperite cu sacii

de dormit ai tinerilor care c[htoreau prin Europa. La13 mrgindul care mi-a trecut prin minte a fost:,,deci, cu dorminrle ca si rezolvat!",chit cI nu se punea problema si plec nicimdcar intr-o tabdrd,la munte. Gnndul nu avea niciun sens

dar ceva,cevaeraacolo, acel ceva pe care apoi l-am chutatpeste tot, poate comoara alchimistului care era chiar sub

perna mea din casa de la marginea Bucurestiului.Frustririle in regimul comunist autoritar erau multe.

Dar pentru mine frigul din case 9i apa rece,lipsa de alimente,debenzind.,lipsa de orice, toate la un loc nu fhceau cit faptulci mi se limita accesul la cllltorii. Mie nu-mi trebuia nimicdecAt pasaportul si mi se pdrea strigdtor la cer si nu am acest

drept. Mt uitam pe cer si vedeam cum zburau pislrile undevoiau 9i m[ gindeam cu ciudd la animalele care puteau s[treacil granige ftril s5, fie impuscate: de ce ele pot gi noi nu?

Cine are dreptul si m[ gin[ aici ca intr-o cugc[?

Pe plaja din Costinegti fb.ceam planuri cum vom sta peCoasta de Azur o lun[ schimbind banii pe care-i luam pemeditalii, dormind pe plajn 9i mincind de la supermarketdupi ce miraculos treceam fraudulos frontiera. Visele acelea

pd.reau de o naivitate debordantd.laprima vedere, dar mul1iani dup[ aceea, cilitorind prin lume, am glsit destui care

intr-adevir le triiau aievea prin diferite colguri ale lumii.Detaliile unui posibll azil in strlinltate nici milcar nu era

luat in calcul, tot ce conta era faptul c[ puteai c[lLtori gi nuvoiai s[-1i pierd timpul cu detaliile birocratice.

A cilltori insemna atunci pentru majoritatea romini-1or s[ ajungi la Paris. Daci ajungeai in alte locuri, precumLondra sau Roma, mai era cum era, dar restul intrau la

,,exotic". Unde gtia rominul si meargi era Franla, si asta

gtiam 9i eu. A clhtori insemna s[ ajungi in ,,vest", sI simgi

c[ triiegti gi tu ca ,,ceilalgi", sdvezir mrLzee, s[ poli cumplra

gi citi ce cirgi doreai, s[ mergi la concerte de muzircl'Pe care

Ie avzeridoar pe Mayak, si descoperimagazine cu lucruri

in culori vii, frumos ambalate... Dintre toate destinaliile,

Coasta de Azur 9i Parisul erau lintele principale in ciuda

faptului c[ nimic din ce citeam gi mi interesa nu ar fi avut

o legltur[ cu Franla gi nici mlcar cu Europa, ci mai degrabl

cu Africa,Asia sau piramidele din America Centrala 9i de

Sud, civilizaliile pierdute amero-indiene pe care intr-un fel

simJeam c[ le voi vedea, cdndva, ftrl' sn gtiu cum.

Am inceput si cil[toresc in facultate acolo unde se

putea, adici in,,paradisul muncitorilor gi 1[ranilor" din 1drile

socialiste ale Europei de Est. Cu rucsacul in spate 9i banii

luali pe meditalii in buzunar cil[toream ca in c[4i1e pe care

le citeam la Biblioteca American[ despre cei care colindau

prin lume fbri un lel precis. Eram ,,On tlte road' ftrd" s[-1ficitit pe Kerouac gi pe ceilalli ,,beatnici",ftri s[ gtiu de anii

lui Ginsberg petreculi in India sau despre ltippies pierdu$

pe celebrul drum de la Istanbul la Kabul.

Drumurile mele se limitau intre Polonia, Germania de

Est 9i Cehoslovacia,dar care deschideau porli spre culturidiferite de a noastrfl gi in plus ofereau sensul aventurii.

Dormeam in cort sau rugam pe cineva sd. ne gtrzduiascl

in oragele mari gi, surprinzitor, ne primeau in casele 1or,

ne imprieteneam cu alli cll[tori cu care mergeam o vreme

impreund gisind si dormim in foste castele, catedrale, sau

prin trenuri. Eram proaspit absolvent, necisltorit, gi dupl

principiile comunistilor care gtiau bine dragostea poporuluipentru ei, nu prezentam incredere ci m-as intoarce inlard"dacd" m-ar fi lisat si plec in Vest. $i aveau de fapt dreptate.Md vedeam plimbindu-mi toati viaga pe culoarele Tele-viziunii Romine unde imi luasem repartilia la absolvire.Dar, caintotdeauna, cdnd nu mai speri nimic, miracolul se

poate intAmpla! Anungul cl o sI primesc un pasaport m-abulversat total pentru c[ mi-am dat seama cI urmltoareasiptimini. va fi poate gi ultima petrecuti in Rominia, os[pt5.mini care imi va schimba complet via[a.

Ajuns in New York, am inceput si fiu chestionat demulEi romini,,seriogi" care voiau s[ stie ce aveam de gindodatil ajuns pe

"plmintul fhgiduinlei", unde ,dacd.muncegtidin greu pofi face foarte mulgi bani". Candid,le rispundeamc[ vreau, de fapt, s5. cil5.toresc gi dup[ ce imi iau,,GreenCardufimi pun toate lucrurile intr-un depozit gi plec unan prin lume. Pentru comunitatea romineascl din 1ar[ 9i deafard" de la wemea respectivi. aga ceva suna complet neserios,asa cd, pentru a nu fi excomunicat am addugat cu timpulcelebra sintagmi,,vreau sd m[ realizezprofesional", formu-16" care dddea bine, dar habar nu aveam ce insemna. Niciacum nu stiu ce inleleg mulfi prin ea, iar cuvintuI,,carierd"vehiculat cu pompozitate in disculii imi provoacd. si ait oprofundi indispozilie. Pugini accept[ c[ avem doar o caierd,cu tolii si asta se numeste ,,-ujraEil",restul fiind nigte pachetede datorii gi hobby-uri din care unele ajung s[ ne aducl sibani. in primii doi ani in New York am fost surprins slvild cd, niciunul dintre prietenii noi americani pe care mi-ifhcusem nu avea weun interes s[ meargfl in Europa. Eram

complet debusolat, confuzionat, gi clutam tot felul de ex-

plicalii. Mi se spunea c[ e scump de cdlitorit in Europa,

pulini vorbesc engleza acolo, gi au atdtea feluri de bani c[e complicat s[ te descurci. Europa fbcea intr-un fel parte

din mine, dar americanii nu-gi doreau sd mearg[ la Paris

sau Londra, ci mai degrabl in Mexic, Nepal,Thailanda, in

Peru la Machu Picchu, in Maroc sau Japonia. Pentru cei

mai in virstl Caraibele erau o destina]ie al cirei scop mi-a

15"sat multl weme un semn de intrebare.

La o schimbare de serviciu, mi-am luat o slptiminiliberl gi am plecat de pe o zipe alta in Mexic. Amaterizatla Cancun pe care, in spiritul meu independent, nici nu

voiam si-lvld, un resort american in Mexic, un fel de

mall cu locuri de dormit, aga cd am sdrit in primul autob:uz

care m-a dus direct Ia,,terminal de busef'de unde s[ plec

la piramidele din Chichen Itza.Drumul cu acel autobtzbanal arcprezefitat o cotitur[. Ceva s-a intdmplat in mine,

un ceva pe care nici acum nu-l pot exact defini,9i care m-a

marcat pentru restul viegii. Nu gtiu dacl palmierii, atmosfera

calde sau muzica mexican[ au fost c trza',dar uitdndu-m[

pe fereastra autobuzului am avut aceeagisenzaiie ca atunci

cind plrinlii mi-au povestit de sacii de dormit din Venelia.

Am gtiut ci asta este lumea de care sunt interesat, o lume

pe care o voi descoperi complet liber 9i independent, aqa

cum pornisem deja.

Timp de 10 ani am venit in Europa doar ca sI ne lislmproasplta apilrutd. copill cu bunicii la Bucuregti, de unde

plecam apoi spre India, China, Africa gi Asia de Sud-

bst, recuperdndu-o la intoarcet.. i-pt"nnI cu Cristina,

solia mea, am plecat pe drumurile sinucigage din India cuun Ambasador modeI19381a tdrgul de cimile, in ChinasL pescuim cu cormoranii in Yangshou, am suit munteleSinai noaptea, am traversat tot noaptea munlii Atlas inMaroc, am sc[pat de mitralierele insurgenfilor in Egipt, de

gherilele maoiste din Peru gi de cartelurile de droguri dinMichoacan gi in multe alte locuri, merg6.nd cu autobuzede noapte ca si. salv[m timpul zilei,intorcindu-ne la NewYork cu ochii scosi de nesomn, dar proaspe!i,gatrca sd neodihnim la... serviciu.

Problema era mereu lipsa zilelor de vacanli intr-o lardin care se munceste mai mult ca oriunde in lume. Lucramin televiziune, imi pl5.cea ce fbceam, dar dificultatea era sd"

gisesc timp s5. cilitoresc. Plecam in ture de doul sdpt[minidirect de la companie la aeroport si ne intorc eam, dacd. eraposibil, cu un zbor de noapte direct la companie ca s[ ma-ximizilm zilele de vacangi. Nu fhceam rezervdri nici daciajungeam la 4 dimineafa in Delhi sau la miezul nopgii inBangkok, aveam doar un bilet de avion gi,,biblia cilitorului",Lonely Planet,pe care o citeam ca pe un roman. Ajungi ladestinalie ne aruncam rucsacurile si porneam s5. explorimimediat, uitind de jetlag sau de orice oboseali. Seara cindne intorceam la hotel ne dd.deam seama ci de fapt locul ales

era sordid si ne promiteam ca noaptea urmltoare s[ alegemmai bine, dar enfrniasmul era acelagi si repetam din p[cateexperienla care ne fbcea si ne scul5.m cu noaptea in cap sIplecim in noi explor[ri.

Schimblrile tehnologice si sociale din industria de te-leviziune gi film au flexibiliz t cu timpul orele de lucru.

10

llugctele au scilzut si am putut opta pentrt zTIe libere in

schimbul banilor suplimentari. Dar cu toate astea num[rul

rlc destinalii erau considerabil mai numeros decdt timpul

tlisponibil. Pe forumurile de cihtorie, gdseam informalii

;i povegti aIe cdldtorilor, dar imaginile practic nu existau

ca si le descarci pe modemuri de 28K, aqa cd' singurele poze

la dispozilie erau cele din Lonely Planet care i1i d[deau o

idee despre locuri a cdror descriere nu era suficient[. Asta

m-a motivat 9i am inceput s[ construiesc FlyingMonk.comera suficient[. Asta

pe care l-am lansat in anul 2000, gi care l-am vrut si fie un

site pentru. cllltori din intreaga lume. La vremea respectivi

o colecfe de imagini ca cele Pe care incepusem s[ le pun

pe site era cev^ deosebit qi FlyingMonk a ajws pe prima

pagina din Altavista gi apoi Google.

Imediat, surprinz[tor pentru mine, au inceput s[ curgl

intrebirile; majorrtatea erau profesionale gi foarte conta-

bilicegti, companii care erau interesate sd, achizigiofleze

conlinut de media, cu inventar,liste gi prefuri, iar eu nu

aveam r[spunsuri, dar nu imi venea si spun c[ de fapt nu

prea imi pdsa de prteacomercial[ ca s[ nu-mi dezam[gesc

proasp[ta audienll. Aga, treptat, a devenit FlyingMonrtun

site comercialrdar in sufletul meu este tratat s,i acum,la fel

ca inainte, tn site care si te inspire si c6litore9ti. Rlspund

cu mai mult entuziasm cuiva care-mi trimite o intrebare

despre o destinalie unde ^r

wea sd. meargi decdt cuiva care

ar vre si cumpere media.

Asa am devenit eu insumi FlyingMonk,fiind strigat ca

atare prin aeroporturi, restaurante sau pe ,ghaturile" funerare

din Varanasi de prieteni ocazionali cu c^re am cil[torit 9i

11

Pnnruu ur FnaNtn

,V-ug ruga dacd se poate si imi dafi un pahar de api."Se uitI" la mine de parc[ i-a9 fi cerut primul copil.

Consternatd. e foarte pulin spus. Mai degrabl socati.

,,Ce dorif ?", argilgoasd..

,,IJn pahar de api. ii este sete fetigei mele."Se intoarce 9i imi umple un pahar cu api de la robinet

pe care-l trd.nteste cu niduf pe bar stropind in jur. Se uit[ lamine de parci i-ag fi prndat barul 9i pleac[ ftril sd spuni nimic.

Sunt probabil in jur de 40 de grade in sudul Frangei.

iniuntru este la fel de cald ca pe stradi datoritd, alergieifrancezilor La aer condigionat, iar lui Claire, la cei 6 ani 9iprima ei iesire din New Yoth ii este mereu sete. O sticlide api se termini repede, dar cel mai rd.u este cI se inc[l-zeste imediat aga ci mi-a venit proasta inspiralie s[ cer unpahar cu api.

Stau gi mi gindesc ce gresealfl am fhcut. Am cerut unpahar cu apl Infranceza mea folositi din an in Paste princilitorii, dar totusi corect[ si fluent[. Poate am cerut altceva?

Probabil am fXcut o greseal[, dar gindul mi urmiregte. Osi mai incerc si mai vedem.

88

Collioure are o promenadd superb[ cu un castel cufun-

dat in marea azurie care lucegte in soarele coastei. Luminacoastei este magnificI. Are ceva special, acel ceva care i-aatras pe pictori aici. Tablourile fauve-i9tilor sunt imor-talizate pe plici de metal care sunt infipte in malul de

ciment.Te uigi la mare gi pofi vedea peisajul din reprodu-

cere inlelegind mai bine ce a vdzut Matisse, Derain sau

Vlaminck cind au stat aici acum mai bine de un secol.

Culorile folosite care ^rL

dat eticheta curentului sunt de

fapt intr-un fel cele reale prin modul in care lumina estc

perceputl aici. Este o atmosfera deosebiti de o generozitatc

a naturii cum rar pogi intilni.Dar este gi foarte cald gi sticla cu api s-a terminat, iar lui

Claire ii este iar sete. Vreau si vId ce am gregit gi intru intr-unbar din piagd,.Barmaniga este la tejghea gi nu are cliengi.

,,Vd rog un pahar cu apd pentru copil" rostesc fraza

pregdtitd, cu grijl.Se uit[ la mine de parci sunt extraterestru.

,,Pentru api mergi 9i bea delafi,ntina din piagd.."

Sunt linigtit. Sunt sigur cd nu am gregit nimic, dar imidau seama ca,,Les fauves" s-au metamorfozat din culorile luiDerain gi au ajuns s[ serveasc[ in barurile din sudul Franlei.

Seara in Colliourc ne agezilm toli treila. o masi Ii'ngilplajI agteptind s[ vind chelnerul cu meniul 9i tradilionalacanl cu ap[ rece. Este extrem de cald, iar chelnerul pare

foarte ocupat gi ne face semne c[ o si vini. Cred ci putems[ compunem o piesl gen Pina Bausch din semnele fhcu-

te in dialog la distanfl numai c[ ne este totugi foame 9i

foarte sete. Ap[ nu aduce decdt dupi ce ia comanda.lar

89

noi tanjim dupi tradilionalele pahare cu apd. cu gheagdcare igi sunt vd.rAte sub nas imediat cd.nd ai atins scaune-le intr-un restaurant din New York. Dialogul semnelorcontinud pentru 45 minute frrd, sd, se apropie la mai multde o mas[ de noi. Ne sculim gi plecim in protestele luivehemente, gesticulare, dar si verbale, de data asta ca in-tr-un dans malefic. L-am jignit plecind; nu am asteptatnici mdcar o orfl si ne-am pierdut ribdarea. Americaniiilstia frrd, maniere!

Dup[ episodul cu fhnt6.na am inleles c[ avem un joccombinat cu un studiu social pe care merit[ s[-1 continulmsi vedem unde duce. Mi-am {hcut o rezewd,de ap[ pe caream finut-o ascunsi in rucsac gi am plecat citre alte orasefrumoase. Montpellier, B6ziers, Sette, Carcassonne, Foix,Paux, spre Biarritz toate scildate intr-o luminl aparte, cuaer meridional, inconjurate de vii gi mislini, cu castele saudoar turle, orase fortificate, palate gi strizi medievale. OincAntare vizuald., dar un pahar cu ap[ pentru un copil de6 ani insi a fost greu de obflnut.

,,Noi nu dilm apd., noi vindem api." mi s-a spus decele mai multe ori, mult mai multe ori decAt am reusits[ obflnem un pahar cu apI. La feI in restaurante unde acere o canX cu apd de la robinet era ceva privit cu condes-cendengd., dacl nu cu sild.. Clhtorind prin toatl lumea sIam o stich de api cu mine este cel mai natural lucru si abea din acea sticl5. la masa de seari este absolut normalpentru majoritatea c[htorilor. A9a c[ am aplicat princi-piul folosit din Ushuaiala Calcutta si mi-am scos sticlape masd. in elegantele restaurante franceze si am bdut apa

mea non-Evian ca s[ nu m[ contaminez de spiritul mai

pulin iluminist al locurilor.America este foarte generoasl, dar dacd.se intdmph c[

nici aici nu poli obgine un pahar cu api? Unde am cerut

eu un pahar- cu ap[ in New York] Poate la Starbucks, dar

in rest? Este atit de incastrat in spiritul generos aJ' napeiincdt nu mi-am pus problema mai ales cdnd apa cu gheagd'

ili este bi;gatlpe git chiar dacd. oragul este sub en glaciard,.

La intoarcere in NewYork trebuia s[ fac o incercare slvid dac[-mi iese. Plec cu bicicleta 9i imi iau sticla de apil de

la biciclet[. Intru intr-un bar. BarmanuL,,rnultitaks" infajaunei tejghele pline, intr-o atmosferl joviali a unei duminicicalde. Cu greu mi vede intre comenzlle care curg continuu:

beri, pahare cu vin, cocktailuri colorate, shots,martinis.

,,Ce dorigi?"

,,Po!i si-mi umpli sticla asta cu apil?"

,,Catd. gheaEdwefi?'

,$tiu eu, vreo jumdtate sd lini la cildurfl."Opregte procesarea cocktailurilor sofisticate gi se con-

centreazd pe cockta-ilul meu de apl cu gheagd ca s[ nu

gregeasc[ proporlia.Imi dd sticla 9i imi zimbegte:

,,Sd ai o plimbare pllcutl cu bicicleta."Rlsuflu ugurat.Testul a trecut aga cum speram, dar dupi

tura din Franga am avut emolii.

. ***

Paris dupn Crdciun; terasa de pe magazinul,,Printemps"

unde ne intilnim cu nigte prieteni.Tour Eiffel este luminat, iar

9L