CA&?@U& (ibrnm opls &.)Alte denumiri pentru calin:Se cnoa3te 3i sb nmele de călinar, clocoţei, păluşcă etc.Descriere aspect calin:Calinl este n arbst care atinge n =r de % m n6l,ime 3i are cloarea co=ii cen3ie pe l=erii tineri.0rn;ele snt opse 3i formate din !B% lobi asc,i,i.0lorile9 de cloare alb69 formea;6 inflorescen,e mbeliforme n care florile marginale snt mai mari 3isnt sterile.0rctl este o drp6 de cloare ro3ie. Planta cre3te prin p6dri 3i tfi3ri din ;ona= de 3es 3i pan6 la
mnte.Continutul scoarta calin:Se folose3te scoar,a de la aceast6 copac care se recoltea;6 prim6"ara dede"reme de pe ramrile tinere.Coa=a de calin con,ine tanin9 re;ine9 fla"ono;ide9 sbstan,e amare9 hereto;ide etc.Calin - proprietati terapeutice:
Se citea;6 ntrebin,area scoartei de calin n sedativ uterin, hemoragii uterine, ca astringent, ca tonic
al sistemului nervos, în dismenoree, în pericol de avort, cardiotonic etc.Consml frctelor (mai ales de c6tre copii) prodce inflama,ii ale tractli gastro-intestmal. Seinter"ine prin golirea con,intli stomacal c "omiti"e.Administrare:
1. Ceai: Se pne la fiert o lingri,6 de coa=6 de c6lin la o cea3c6 de ap6. 8p6 ce a dat n clocotse las6 s6 se limpe;easca apoi se filtrea;a. Se bea 2 ce3ti pe ;i n afecţiuni uterine9 ca sedativ şi
cardiotonic.2. Extract şi tinctură: se face dp6 prescrip,ie farmacetic6 folosind-se cate o lingri,6 sa
do6 de e<tract9 respecti" 1B2 de pic6tri dp6 ne"oie.
C4U5?@U& (4hamns frangla &.)Alte denumiri pentru crusin: Se cnoa3te 3i sb nmele de crasici, lemn cainesc, paţachină, sălbiş etc.Descriere aspect crusin:* plant6 lemnoas6 sb forma care creste sb forma de tf6. 4amrile sale snt lipsite de spini. Celetinere a o cloare brn-cen3ie9 iar cele mai b6trane a "erco;it6,i pe sprafa,a lor. 0rn;ele snt
eliptice-o"ale 3i a marginea ntreag6. Pe sprafa,a lor se "6d ner"rile (B/) perechi9 paralele 3i ce<tremitatea arcat6.0lorile snt mici9 de cloare alb6-"er;ie 3i snt dispse n bchete la sb,ioara frn;elor. 0rctele decloare "erde9 de"in ro3ii 3i apoi negre9 "iolete.Se g6se3te la margini de p6dre 3i prin ;6"oaie9 pe mall apelor din reginea de deal 3i de campie.Recoltare scoarta crusin:Se folose3te scoar,a care se recoltea;6 prim6"ara (martieBaprilie) de pe ramrile din anii trec,i(Corte< 0ranglae). Se sc6 la soare 3i se tili;ea;6 abia dp6 n an de p6strare9 sa se sc6 nsc6torii speciale la 1 3i atnci se poate ntrebin,a imediat. Aceasta deoarece n planta proasp6t6se afl6 antranolglico;ide care prodc grea,6 3i "omitare. Prin p6strare 3i scare la temperatri nalteacestea se transform6 n antrachinonglico;ide care a efecte prgati"e.Continutul scoarta crusin: Scoar,a de cr3in con,ine deri"a,i antracenici9 taninri9 mcilagii9 fla"ono;ide9 cear6 etc.Crusin - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 ca laxativ, în boli de ficat şi bilă9 pentr cură de slăbire.Administrare:
1. ul!ere: se ia cate n "arf de c,it de mancare. Are efecte laxative.
2. Decod > se fierbe o lingri,6 de plbere de scoar,6 de cr3in ntr-o cea3ca de ap6 timp de 1%minte. Se ia de pe foc9 se acoper6 3i se las6 %B+ ore s6 se r6ceasc6. Se strecoar6 3i se bea searala clcare. Se face n decoct ca mai ss dar de concentra,ie mai mare. Aceasta se folose3tee<tern pentr tratamentul scabiei — a raiei.
!. In"u#ie > se toarn6 peste o lingri,6 de plbere de cr3in o cea3c6de ap6 n clocot. Se las6 s6 stea 1% minte apoi se pne s6 mai dean clocot nc6 1% minte. Se bea seara nainte de clcare. @ se "a dep63i do;a deoarece sea=nge la diaree 3i chiar la aprindere de rinichi.
#. Contra $emoroi#ilor> se face n amestec dintr-o parte scoar,6 de cr3in 3i 2 p6r,i coada3oricelli. 8in acest amestec se face inf;ie c o lingri,6 la o cea3c6 de ap6. Se bea searanainte de clcare.
%. entru !oli de "icat> se face n decoct dintr-o lingri,6 plbere de scoar,6 de cr3in la o
=m6tate de cea3c6 de ap6. Se bea cate o lingr6 la inter"al de 2B! ore.. Ali"ie> se face o alifie fierband 3or scoar,6 de cr3in9 o,et 3i nt. C aceasta se ng;garietrile 3i raia la animale.
84AC?&A (erberis "lgaris &.)Alte denumiri pentru dracila:Se cnoa3te 3i sb nmele de agriş roşu, lemn galben, măcriş cu spini etc.Descriere aspect dracila:Plant6 lemnoas69 cel mai adesea sb forma de tf6 spinoas6. &emnl deco=it are cloarea galben6.0rn;ele snt alterne9 a marginea din,at6 3i a n gst acr-r6coritor cand snt tinere. Unele din
frn;e se transform6 n spini9 care snt trifrca,i.0lorile a o cloare galben6 3i snt nite n inflorescen,e n form6 de strgre.0rctl este o boab6 elipsoidal6 c gst acr 3i poate fi tili;at pentr prepararea de marmelad6r6coritoare.Planta cre3te frec"ent pe margini de p6dre din ;ona de dealri 3i de campie. a este comb6tt6 deagricltori deoarece este ga;da intermediar6 pentr r6spandirea rginii grali.Recoltare si continut dracila:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 prim6"ara (n lnile martieB aprilie)9 scoar,a de pe tlpin6 3i de per6d6cin6 (Corte< erberidis). 8e asemenea se pot folosi frn;ele 3i frctele ca srs6 de "itamina C 3iaci;i organici.Continut dracila:Scoar,a con,ine o seam6 de alcaloi;i ca> berberina9 barbamina9 o<iacantina9 iatrori;ina9 colmbamina9
palmatina etc. (erberina se citea;6 a fi folosit6 n cra de demorfini;are).
Scoar,a de dracil6 se folose3te ca 3i colagog 3i coleretic n disfuncţiile hepatice9 apoi ca eupeptic în
bolile de stomac, ca hipotensiv, ca vasodilatator, ca întăritor al gingiilor 9 n constipaţii cronice9 nexeme de natură hepatică etc.A d m i nistrare:
1. ul!ere de scoarţă : se ia cate n "arf de c,it c o =m6tate de or6 nainte de mancare.Stimlea;6 digestia9 combate balon6rile9 stimlea;6 fnc,iile ficatli.
2. Decoct> se fierbe o lingri,6 de plbere de scoar,6 ntr-o cea3c6 de ap6. Se las6 s6 se r6ceasc63i se bea 1B2 ce3ti pe ;i c o =m6tate de or6 nainte de mancare. ste n foarte bn tonicamar9 combate constipa,iile cronice9 are ac,ine antihemoroidal6.
!. Decoct: se face n decoct c o lingr6 de plbere de scoar,6 la o =m6tate de litr de ap6. Sefolose3te aceasta ca ap6 de gr6 3i n gargar6 pentr nt6rirea gingiilor9 ca 3i pentr "indecareainflama,iilor din gr6 3i gat.
#. Ceai: se face n amestec n p6r,i egale de scoar,6 de dracil69 frn;e de mesteac6n9 frcte deienper9 pelin 3i coada 3oricelli. Se face decoct dintr-o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 3i se beanainte de mancare n boli de ficat 3i ca tonic digesti".
%. Dulceaţă şi sirop din frcte de dracil6 snt bne n boli de piept9 hemopti;ie ca antihemoragic
&$@U& 8U&C ('lycyrhi;a giabra &.)Alte denumiri pentru lemn dulce:Cnosct6 3i sb nmele de dulcişor, iarbă dulce, rădăcină dulce etc.Descriere aspect lemn dulce:* plant6 peren6 care are n p6mant n ri;om bine de;"oltat9 de pe care pleac6 n nm6r mare destoloni9 iar de pe ace3tia la sprafa,a solli tlpinile formea;6 tfe scnde. 4i;omii9 stolonii 3i r6d6-cinile a o cloare galben6 la interior 3i brn6 la sprafa,6. 0rn;ele snt alterne9 imparipenate9 cfoliolele o"ale. 0lorile nite n inflorescen,e ca ni3te ciorchini9 a o cloare albastr6-liliachie.
Spontan planta se afl6 prin p63nile mede9 se clti"6 n mod special pentr necesit6,i alimentare9indstriale 3i farmacetice.Continut si recoltare "ructelor de lemn dulce:Se ntrebin,ea;6 ri;omii 3i r6d6cinile9 care se cleg prim6"ara 3i toamna.Con,in gliciri;in6 care are gst dlce9 comp3i fla"onici9 n comps estrogen de natr6 steroidic69lipide9 amidon9 manitol9 asparagin6 etc.
Lemn dulce - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 ca expectorant, antireumatic, în ulcer gastric, ca îndulcitor . @ se "a administra bolna"ilor c hipertensine.A dministrare:
1. Decoct> se fierbe o lingri,6 de r6d6cin6 de lemn dlce ntr-o cea3c6 de ap6. Se strecoar6 3i se bea 2B! ceairi pe ;i ca expectorant 3i alte afecţiuni pulmonare. Un decoct mai concentrat se
face fierband 2% g r6d6cin6 de lemn dlce n =m6tate de litr de ap6 (se fierbe 2 ore)9 sestrecoar6 3i se bea ca laxativ, în tuse.
2. astă: se prepar6 o past6 din plbere de lemn dlce (1 g) c ap6 (% g) din care se ia treilingri,e pe ;i. ste n bn antispasmodic, n crizele de ulcer 3i n gastrite.
!. &ar'ară: se face n decoct concentrat (2D) de lemn dlce c care se fac sp6latri sagargar6 n afecţiuni bucale.
&a efectarea preparatelor se "a a"ea gri=6 ca nainte de ntrebin,are s6 se rad6 c c,itl r6d6cina delemn dlce pentr a fi decorticat6.8e asemenea fierberea n se "a face la foc tare deoarece se elimin6 prin aceasta 3i n principi acrcon,int n lemnl dlce9 degradand-se calitatea prodsli.
2. %ic$en de ste(ar – "ernia prnastri - antibiotic9 etcDescriere
&ichenl de ste=ar are aspectl nei tfe mici9 fie ridicate in ss9 fie atarnand in =os9 fi<ata pe ramrilesa tlpinile arborilor ga;da. Corpl lichenli nmit tal a=nge pana la 1 cm lngime si are formanor ben;i ingste9 ramificate de obicei din 2 in 29 c "arfrile despicate de asemenea in doa parti.?ntreg corpl plantei este moale la pipait. en;ile snt late la ba;a9 pana la 1 mm9 descrescand spremi=loc la % mm9 iar spre "arf a=ng in =rl la 2 mm. Pe marginea ben;ilor se gasesc placi albicioase9fainoase9 care la sctrare prodc o plbere alba. en;ile lichenli snt sor ondlate9 fata sperioaraeste neteda9 mata9 de cloare "er;i-deschis batand spre censi9 neori de cloare "erde spre galben.0ata inferioara este alba sa albicioasa9 de asemenea fara lci. &ichenl creste pe ste=ar9 prn9 neorisi pe alti pomi frctiferi.
Recoltarea$schil de ste=ar se recoltea;a tot anl insa nmai pe timp scat sa la 2-! ;ile dpa ltima ploaie.Perioada optima de recoltare este prima"ara9 cand se desprinde sor de pe ramri si are o cloarefrmoasa.
Mod de uscareSe sca in stratri sbtiri9 pe cale natrala sa pe cale artificiala9 folosind o temperatra de cel mlt
# grade C. 8in 19%-2 Eg mschi de ste=ar proaspat se obtine 1 Eg prods scat.
*SU& ?PU4&U? (*nonis spinosa &.)Alte denumiri pentru osul iepurelui:Se cnoa3te 3i sb nmele de asudul calului, caşul iepurelui, lemnie, lungoare, sufină etc.Descriere aspect osul iepurelui:ste n semiarbst9 c tlpina lignificat6 n partea inferioar6 3i ierboas6 n partea ei sperioar6. ste
pre"6;t6 c spini (la *nonis hircina lipsesc spinii). 0rn;ele inferioare a form6 trifoliat69 iar cele
sperioare snt simple. 0lorile a cloare ro;6 3i snt dispse cate na la sb,ioara frn;elorsperioare. ?ntreaga plant6 este p6roas6 3i lipicioas6 din ca;a glandelor care le are pe sprafa,a ei.Cre3te prin p63ni 3i fine,e aride9 precm 3i prin tfi3ri 3i la marginea drmrilor.Continut si recoltare osul iepurelui:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 r6d6cinile (4adi< *nonidis)9 recoltarea f6cand-se prim6"aratimpri sa toamna. Con,in onono;ide9 sapono;ide9 o frac,ine "olatil69 fitoagltinin69 lei gras9 lei"olatil9 tanin etc.)sul iepurelui * proprietati terapeutice:Se folose3te ca diretic9 n afecţiuni renale, ca sudorific, depurativ, în artrite cronice, stări alergice, în
combaterea eczemelor etc.Administrare:
1. ul!ere : se prepar6 din r6d6cin6F se ia ;ilnic cate 1B2 g9 este bn diuretic.
2. Decoct: se fierb 2 g r6d6cin6 m6rn,it6 c n litr de ap6 pan6 cand cantitatea scade la +%ml. Se folose3te frac,ionat n timpl nei ;ile. Se face o cr6 de mai mlte ;ile pentrcombaterea ascitelor 9 n afecţiuni renale, retenţie urinară. Un decoct mai concentrat se ob,inedin ! lingri,e de frn;e la o cea3c6 de ap69 dp6 ce n prealabil a fost pl6m6dite 2B !minte n ap6 rece F se bea 2B! ce3ti pe ;i pe nemancate n ascită, boli ale aparatului urinar,
stări alergice etc.!. Ceai: se prepar6 n amestec din # g osl iepreli c ! g frn;e de mesteac6n 3i ! g
r6d6cin6 de lemn dlce. 8in acest amestec se fierbe o lingr6 la o cea3c6 de ap6. Se bea timp de!B# ;ile cate o cea3c6 ;ilnic9 apoi se face o pa;6 de # ;ile 3i se repet6 cra. ste n foarte bndiuretic în afecţiuni renale, ascită, stări alergice, prurit .
Un bun diuretic se ob,ine dintr-n amestec de r6d6cin6 de osl iepreli 3i semin,e de fenicl(molr6). Se face n decoct din r6d6cin6 de nalb6 n care apoi se adag6 frctele de fenicl9 se las6 nrepas 1B1% minte. Se ndlce3te c ;ah6r 3i se bea frac,ionat n timp de 2# ore. ste indicat ncatar vezical şi litiază renală.
P&*PU& @'4U (Popls nigra &.)Alte denumiri pentru plop ne'ru:Se cnoa3te 3i sb nmele de plop, ploputaş, plută, plutaş etc.Descriere aspect plop ne'ru:ste n arbore nalt de peste ! m c o coroan6 larg6. Coa=a de pe tlpina principal6 este adanc
br6;dat6 3i de cloare neagr6. Pe l=erii tineri coa=a este galben-"er;ie sa galben-brn6. 0rn;elesnt de form6 rombic o"at6 3i a "arfl alngit. le a n pe,iol lng 3i trtit lateral 3i snt de cloare"erde mai nchis6 pe fa,a lor sperioar6 3i mai deschis6 pe fa,a inferioar6. $grii snt alngi,i 3i a"arfl p,in crbat. i a o cloare brn69 snt lipicio3i 3i a miros aromatic 3i gst amar. Planta cre3te
prin ;6"oaie 3i lnci9 de-a lngl rarilor din ;ona de deal 3i campie. Uneori plopl este clti"at prin parcri sa de-a lngl 3oselelor c6 arbore ornamental 3i de protec,ie.Continut si recoltare plop ne'ru:Se recoltea;6 mgrii ('emmae Popli) care se cleg prim6"ara de timpri prin lnile febrarie-martie. Con,in lei "olatil9 comp3i fla"onici9 tanin9 re;ine9 sapono;idc (salicina9 poplina etc).
Plop negru - proprietati terapeutice:Se ntrebin,ea;6 ca antiseptic, antiinflamator, astringent, în tratamentul rănilor, al arsurilor, al
degeraturilor, în afecţiunile bronhice etc.Administrare:
1. In"u#ie: peste o lingri,6 de plbere din mgri se pne o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6acoperit 1B1% minte apoi se strecoar6 3i se bea ndlcit 2B! ce3ti pe ;i ca dezinfectant în
boli ale aparatului urinar, antiseptic al căilor respiratoare, în reumatism cronic.2. Mu'urii: ar3i pe =ar da n miros pl6ct aerli din camere 3i snt n acela3i timp n
dezinfectant al camerelor, în convalescenţă.!. Ali"ie: mgri de plop fier,i n ntr69 apoi stor3i 3i amesteca,i c cear6 galben69 se folose3te
în tratamentul hemoroizilor şi al rănilor .#. Decoct: o lingr6 de mgri de plop se fierb ntr-o cea3c6 de ap6 pan6 d6 n clocot. Se
strecoar6 3i decoctl se amestec6 pe foc mocnit c ntr6 proasp6t6 pan6 la omogeni;are. ste bn n arsuri şi hemoroizi, precum şi ulceraţii ale pielii.%. +inctura: peste % g mgri de plop se pne 2% ml spirt 3i se las6 la temperatra din
bc6t6rie timp de ;ile sctrand-se ;ilnic. Se strecoar6 3i se trage n sticle bine nchise. Sefolosesc 1% pic6tri ;ilnic de trei ori pe ;i n ap6. ste bn n tuse 3i e<tern în frecţii şi inflamaţii.
4ACU&7U& (Polygonm bistoria &.)Alte denumiri pentru raculet:Se cnoa3te 3i sb nmele de buruiana randunicii, iarba balaurului, iarbă roşie, rădăcina şarpelui,
troscot etc.
Descriere aspect raculet:ste o plant6 ierbacee care are n ri;om ndoit de do6 ori in forma de S. 7lpina aerian6 esteneramificat6 3i mp6r,it6 n nodri 3i internodri. 0rn;ele snt de do6 felri> nele ba;ilare care sntlng pe,iolate 3i de form6 o"al-lanceolat6 3i altele calinare care snt lipsite de pe,iol. 0lorile decloare ro;-ro3iatic6 formea;6 inflorescen,e spiciforme.Planta cre3te n pa=i3ti 3i fane,e din ;ona montan6 precm 3i prin trb6rii.Continut si recoltare raculet>8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 ri;omii (4hi;oma istortae) care se adn6 toamna sa prim6"ara.Con,ine tanin n cantitate mare9 amidon 3i alte sbstan,e.
Raculet- proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 intern ca antidiareic, în enterite; extern ca antihemoragic, cicatrizant, în fisuri
anale, amigdalită, gingivite etc.Administrare:
1. ul!ere: se aplic6 pe r6ni proaspete9 opreşte hemoragia.
2. Decoct: se fierbe o lingri,6 de plbere de ri;om ntr-n litr de ap6 F se bea 2B! c6ni pe ;in dizenterie, hemoragii uterine, enterită. Un decoct mai concentrat din 2 g de r6d6cin6 la 1litr de ap6> se bea de 2 ori pe ;i cate o cea3c6. Opreşte incontinenţa la b6rba,i.
!. ,in: 2% g r6d6cin6 ;drobit6 se ,in 2# ore n 12% ml alcool concentratF se adag6 apoi 1 litrde "in 3i se ,ine nc6 % ;ile la temperatra camerei agitand "asl de 2B! ori pe ;i. Se strecoar6 3ise p6strea;6 n sticle bine nchise. Se ia # B % lingri pe ;iF este n foarte bn tonic general .
#. +inctură: se pn 1 g plbere de ri;om n 1 ml alcool. Se las6 la temperatra camereiagitand-se mere. Se filtrea;6 3i se ia cate #B% pic6tri n diaree, enterită etc.
%. -upo#itoare: se prepar6 din 9%B1 g e<tract moale de r6cle, la 2B!g nt de cacao pentr nspo;itor. ste n bn antihemoroidal .
SPA@GU& (:ellebors prprascens H.9 I.)Alte denumiri pentru span#:Se cnoa3te 3i sb nmele de iarba nebunilor, barba lupului etc.Descriere aspect spa#:
Span;l este o plant6 ierbacee e<trem de to<ic6. Aceasta are n p6mant n ri;om din care se de;"olt6 prim6"ara de timpri o tlpin6 florifera9 care poart6 p,ine flori de cloare "erde (neori c nan,ero3ietice). Aceast6 tlpin6 a=nge la n6l,imea de apro<imati" o =m6tate de metr. 0rn;ele sntsitate la ba;a tlpinii 3i apar mai tar;i9 snt n nm6r de do6 3i a pe,iol lng9 iar limbl este de tip
palmati-sectat. Planta se ntalne3,e n p6drile de foioase9 precm 3i prin fana,ele mede din ;ona dedeal 3i de mnte.Continutul si recoltare span#:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 ri;omii (4hi;o"ia :ellebori) care se cleg n lnile agst-octombrie 3i con,in glico;ide steroidice9 sapono;ide (helleborina 3i heleboreina)9 protoanemonin6 etc.roprietatile terapeutice span#: Span;l se ntrebin,ea;6 ca purgativ drastic, ocitocic, cardiotonic, antireumatic, de asemenea se
întrebuinţează în ascită, epilepsie, cefalalgii, dermatite, eczeme etc.Intoxicaţia c aceast6 plant6 se manifest6 prin "om69 inflen,6 aspra inimii9 parali;ie a respira,iei9irita,ii ale mcoaselor c sangerarea acestora 3i n ca;ri e<treme chiar decesl.Se inter"ine c sp6latri stomacale9 prgati"e (este bn slfatl de sodi)9 nt6ritoare (analeptice)cardiace 3i respiratorii9 c6rbne medicinal.Administrarea se face numai sub supraveghere medicală>
1. ul!ere de rădacină: se ia cate 92% B 1 g (n "arf de c,it) pe ;i n amenoree9 precm 3i ninflamaţii ale intestinului gros9 ca purgativ drastic.
2. +inctură: se ia 2B! pic6tri pe ;i n acelea3i afec,ini ca mai ss.
SA&C?A (Sali< alba &.)Alte denumiri pentru salcie: Se nmeste si răchită, răchită de luncă, salcă etc.Descriere aspect salcie:Plant6 lemnoas6 arborescent6 ce atinge 2 m n6l,ime. &=erii tineri snt de cloare brn6 3i sntelastici. 0rn;ele snt de form6 oblong-lanceolat6 3i a marginea fin serat6. le a n pe,iol scrt.0lorile snt nise<ate 3i formea;6 amen,i sa ma,i3ori9 ei ap6rand nainte de nfrn;irea plantei.S6lciile snt foarte comne prin lnci 3i ;6"oaie din ;onele de deal 3i de campie.Continut si recoltare salcie >8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 scoar,a (Corte< Salicis) care se strange prim6"ara de timpri nlnile febrarieBmartie. a con,ine tanin9 glico;ide fenolice (salicina)9 fla"ono;ide etc.
Salcie - proprietati terapeutice:
Se folose3te ca astringent, antiseptic, antispasmodic, antireumatic, febrifug, sedativ nervos,
hemostatic, calmant al durerilor uterine, sudorific, cicatrizant etc.
Se poate folosi scoar,a 3i de la alte specii de salcie care se afl6 n flora ,6rii noastre ca r6chita ro3iemla=a etc.Administrare:
1. ul!ere: se clege scoar,a de pe ramri trecte de trei ani. Se sc6 3i se macin6. Se folose3tecate n "arf de c,it de trei ori pe ;i nainte de a manca. ste bn ca antireumatic.
2. Decoct: se pne s6 fiarb6 o lingr6 de plbere de scoar,6 ntr-o cea3c6 de ap69 timp de !minte. Se las6 s6 se r6ceasc6 3i se strecoar6. Se ia cate !B# lingri pe ;i ca astringent,
antireumatic, febrifug, anemie, slăbire, sedativ nervos.Se face n decoct concentrat din ! g (! lingri) coa=a de salcie la n sfert de litr de ap6. Sefolose3te cate o lingri,6 la 2B! ore n hemoptizie şi diaree cu sange.8e asemenea se folose3te extern ca ap6 de gură, în amigdalită, leucoree, comprese, băi de şezut etc.Un decoct similar se poate folosi pentr b6i de picioare la cei c6rora le transpir6 picioarele.
!. In"u#ie: peste o lingri,6 de frn;e scate se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 acoperit1B1% minte9 apoi se strecoar6. Se bea 1B2 ce3ti pe ;i ca anafrodisiac, în neurastenie etc.
#. ,in: se pne la macerat 1 g (o lingr6) de plbere de scoar,6 ntr-n sfert de litr de "in. Selas6 1B2 s6pt6mani la temperatra camerei sctrand-se ;ilnic. Se strecoar6 3i se trage n sticle
bine nchise. Se ia cate n p6h6rel ;ilnic nainte de a manca. ste n bn sedativ nervos,antireumatic etc.%. )ţet: se pl6m6de3te n o,et 1 g ( o lingr6) coa=a de salcie la 1 ml o,et. Se ,ine 1B2
s6pt6mani9 apoi se strecoar6. Se folose3te sb forma a cate"a pic6tri ntr-n pahar c ap6 pentr gargară celor c6rora le miroase gra (halena).
Cnosct6 sb denmirea poplar6 de topora3i9 "iolete sa "iorele (a n se confnda c specia Scilla
bifolia)9 specia iola odorata9 repre;int6 o ginga36 plant6 ierboas6 spontan69 a c6rei flori catifelate 3i
fac apari,ia prim6"ara de"reme.-istematică
ioletele apar,in familiei iolaceae!
Descriere
7opora3ii snt plante ierboase9 perene9 f6r6 tlpin69 componentele aerienede;"oltJnd-se dintr-n ri;om lng 3i articlat9 lng de cca. ! cm. Kn lipsatlpinii9 talia topora3ilor este modest6 (2-1% cm) ("e;i imaginea 1).
7ot din ri;omi9 topora3ii mai de;"olt6 r6d6cini ad"enti"e 3i stoloni tJrJtori9 care
asigr6 nml,irea "egetati"6 a speciei ("e;i imaginea 2).
0rn;ele la topora3i snt lng pe,iolate9 la ba;6 acestor codi,e9 formJnd-se stipele tringhilare.0olia=l apare n do6 rJndriF frn;e de prim6"ar6 - 3i fac apari,ia la nflorire 3i snt mai mici (2-!cm) 3i frn;e de "ar6 - apar dp6 ncheierea nfloritli 3i snt mai mari (#- cm) L$. Ale<an9 *.o=or9 0l. Cr6cinM. &imbl frn;elor este lat9 de form6 cordat6 (c aspect de inim6)9 c marginea findin,at6 L&. Popo"ici 9 C. $or;i9 ?. 7omaM.0lorile la topora3i snt lng pe,iolate9 ;igomorfe9 parfmate9 solitare9 c %
petalele de cloare "iolet69 neori alb6 sa alb6strie. 0loarea de topora3 pre;int6 n pinten drept sa ndoit n ss ("e;i imaginea !).Pe ti=a florifer6 apar do6 bractee9 sb forma nor frn;li,e redse. Sepalele
0rctl speciei9 este o capsl6 globloas69 "erde sa prprie9 care se deschiden ! "al"e la matritate9 eliberJnd semin,ele9 care a=ng pe sol. Semin,ele snt3or alngite9 c sprafa,a e<tern6 neted69 pre;entJnd la n cap6t n man3onc6rnos9 foarte atracti" pentr frnici ("e;i imaginea #).
0rnicile apc6 s6mJn,a de topora3i de partea c6rnoas69 dp6 care o tJr6sc spre m3roi. Astfel se
reali;ea;6 diseminarea la distan,69 deoarece9 dp6 n timp9 s6mJn,a se eliberea;69 frnicile r6mJnJndntre f6lci9 doar c ane<a moale a acesteia.0n"lorire
7opora3ii nfloresc prim6"ara de"reme9 naintea nfrn;irii arborilor 9 n martie-aprilie9 odat6 c "iorelele ("e;i imaginea %).
Un al doilea rJnd de flori9 are tendin,a de a se forma "ara9 ns6 se formea;6 doar boboci9 care n semai deschid L$. Ale<an9 *. o=or9 0l. Cr6cinM.
Ecolo'ie
Pe plan mondial9 specia iola odorata se ntJlne3te n ropa 3i n Asia $ic6.ioletele se ntJlnesc adesea n flora spontan6 a 4omJniei9 n locrile c semimbr69 prin ;6"oaie9 poieni9 pa=i3ti mai mede 3i mbroase9 tfi3ri9 p6dri lminoase sa la marginea codrilor. 7opora3l3i face apari,ia n ;onele de cJmpie 3i de deal.
@efiind plante preten,ioase (re;ist6 la gerri9 a cerin,e moderate fa,6 de miditate 3i fa,6 de tipl desol - c condi,ia ca acesta s6 fie bogat n hms)9 topora3ii se de;"olt6 optim n mlte locri dinreginea de cJmpie 3i de deal. Pe lJng6 faptl c6 snt "egetale c mare ptere de adaptare9 topora3ii9
prin faptl c6 se nml,esc 3or9 atJt pe cale se<at69 cJt 3i "egetati"69 cnosc o r6spJndire larg6.4egenerarea topora3li9 ca 3i al altor "iolete9 este ie3it6 din comn9 astfel ncJt9 o bcat6 dintr-osingr6 frn;6 este sficient6 pentr a genera o pant6 no6.Pe lJng6 areall natral specia mai apare clti"at6 prin gr6dini sa parcri9 ca plant6 decorati"69e<istJnd 3i "ariet6,i horticole deosebite9 create de om.
7opora3l n cre3te i;olat9 ci se adn6 mai mlte plante la n loc. Aceast6 concentrare este folositoaremai ales prim6"ara9 la nflorire9 prin faptl c6 emana,ia de parfm este mai intens69 atr6gJnd astfel9
p,inele insecte poleni;atoare tre;ite la "ia,6 dp6 ie3irea din iarn6.-pecii asemănătoare * Colţunii popii 1Viola sil!estris2 şi alte specii de toporaşi
* specie foarte asem6n6toare topora3ilor9 dar c flori aproape nemirositoare9 este iola silvestris
(col,nii popii). AtJt ca aspect sa nflorire9 cJt 3i ca ecologie9 cele do6 specii snt aproape identice9ntJlnind-se n general9 sb denmirea generic6 de topora3i sa "iolete.
Col,nii popii9 pentr ochii mai fini9 se deosebesc de topora3i prin frn;ele mai p,in late9 care snt mai mlt tringhilare sa rombice decJt cordate9 prin petalele mai alngite 3i prin frctele (capslele) asc,ite ("e;i imaginea ).
* serie de alte specii de topora3i9 foarte asem6n6toare9 gre de diferen,iat ntre ele9 apar n flora4omJniei9 dintre care9 se ntJlnesc mai des> iola mirabilis, iola bachiana, iola suavis, iola hirta,
viola alba L?. ?ancM.3tili#ări
8in florile 3i frn;ele de topora3i se prepar6 n parfm foarte fin9 cnosct sb nmele de parfm de"iolete. Propriet6,ile specifice ale parfmli de "iolete este conferit de nonadienol.Kndeosebi n Ardeal9 specia apare clti"at6 n spa,iile e<terioare9 n scopri ornamentale.Specia iola odorata este indicat6 a fi clti"at6 pe li;ierele grp6rilor 3i masi"elor de arbori sa pelJng6 ;idri9 n parcri 3i gr6dini (C. PJr").0lorile proaspete de topora3i pre;int6 propriet6,i tinctoriale9 tili;Jnd-se la "opsitl fibrelor natrale
n albastr-pastelat (C. PJr").7opora3ii pre;int6 "aloare crati"6 pentr om9 fiind tili;ate n tratamentele natriste9 nc6 din
0lorile de "iolete con,in n lei "olatil format din aldehide 3i din alcooli alifatici nesatra,i (dienoli-mai ales nonadienol9 alcool ben;ilic9 parmon69 etc.). Pe lJng6 leil eteric9 n flori s-a mai identificato serie de comp3i ca> re;ine9 glcide9 glico;ide ("iola-c"ercetina)9 pigmen,i alba3trii ("iolamina)9alcaloi;i ("iolina)9 mcilagii9 acid salicilic9 sbstan,e amare 3i s6rri minerale.Kn p6r,ile sbterane s-a identificat mai mlte sbstan,e9 dintre care sapono;idele9 alcaloidlodorantina 3i deri"a,ii acidli salicilic9 pre;int6 efecte crati"e aspra organismli man.0rn;ele topora3ilor9 con,in sbstan,e minerale9 clorofil6 3i nonadienol - lei "olatil.
+oxicitate
@ s-a i;olat principii to<ice n topora3i. 46d6cinile 3i ri;omii speciei9 prin compo;i,ia lor nsbstan,e iritante9 trebiesc administrate c preca,ie.
Fitoterapie
Kn fitoterapie9 de la topora3i9 se folosesc p6r,ile aeriene - flori (0&*S ?*&A *8*4A7A) 3i
frn;e (0*&?U$ ?*&A *8*4A7A)9 precm 3i p6r,ile sbterane - ri;omi 3i r6d6cini (4A8?N?*&A *8*4A7A). 8atorit6 con,intli de principii acti"e9 "ioletele se ncadrea;6 n rJndl plantelor medicinale (mai mlte despre topora3 ca plant6 medicinal6).
ascl este cnosct sb nmele de stoletnic9 "asc etc.Descriere aspect 5asc:
ascl este n arbst ce cre3te atat pe pomi frctiferi9 cat 3i pe copaci nefrctifere. ascl creste la felde bine atat pe m6r9 p6r9 prn9 m6ce39 cire39 nc cat si pe ar,ar9 plop9 salcam9 tei9 salcie9 molid9 mestea-c6n9 frasin. Are forma nei tfe globloase9 c ramrile colorate n galben-"er;i. 4amrile snt maingro3ate la ni"ell nodrilor nde snt 3i mai fragile.0rn;ele snt pieloase 3i a3e;ate cate do6 fa,6 n fa,6 la ni"ell nodrilor. Snt de cloare "erde-g6lbie 3i persist6 3i peste iarn6.0lorile9 grpate cate trei9 snt sitate tot la ni"ell nodrilor9 la bifrcarea ramrilor 3i da na3tere lafrcte care a o form6 de boabe albe-translcide cleioase ("ascoase).ste o plant6 semipara;it69 fiind bine "i;ibil6 mai ales iarna cand arborii ga;d6 snt lipsi,i de frn;e.Recoltare si continut 5asc:Se recoltea;6 ramrile tinere c frn;ele sa doar frn;ele care se cleg dp6 picarea frn;elor planteiga;d6.
ascl con,in sbstan,e ce "aria;6 dp6 fell plantei ga;d6. Se citea;6 pre;en,a sapono;idelor9 aderi"a,ilor acidli oleanolic9 "iscol9 colin69 acetilcolin69 gr6simi9 "itamina C 3i 9 mcilagii9hetero;ide9 "iscoto<in6 etc.Vasc - proprietati terapeutice:
ascl se ntrebin,ea;6 ca hipotensiv, diuretic, antitumoral, antireumatic, antiastmatic, în emfizem
pulmonar etc.A"and n "edere c6 "ascl de pe nele esen,e lemnoase con,ine to<icardiace9 se recomand6 a n sefolosi decat "asc recoltat de pe esen,e de ro;acee ca m6r9 p6r9 m6ce39 prn.Ad m i ni st r ar e:
1. ul!ere > se ob,ine din scarea frn;elor. Se ia ;ilnic cate 1B! "arfri de c,it pe ;i. ste n bn hipotensiv.
2. Macerat: se face n macerat la rece din 2 lingri,e de plbere de "asc la o cea3c6 de ap6 rece.Se las6 ore dp6 care se strecoar69 si se ia n do6 repri;e> o parte seara la clcare 3i alta peste;i dp6 masa.
!. ,in de 5asc: se pn la macerat # g plbere de "asc la n litr de "in. Se las6 s6 macere;e # B % ;ile dp6 care se strecoar6 3i se trage in sticle. Se ia ;ilnic cate n p6h6rel (1 ml) n boli
de piept, hemoptizie, arterioscleroză, hipotensiv.#. ilule: se pne 9% g plbere de "asc 3i plbere de r6d6cin6 de lemn dlce pan6 la 92B
9# g. Se ia #B pille pe ;i n ca; de hipertensiune.%. -irop: se face din e<tract apos de "asc 9% g 3i sirop simpl 2 g. Se ia #B lingri,e pe ;i
pentr scăderea tensiunii.. Frun#e şi ramuri tinere * ! g pl6m6dite ntr-n litr de ap6 rece. Se folose3te ca
antispasmodic, hipotensiv şi în hemoragii menstruale.+. Amestec din frn;e de "asc9 flori de padcel 3i r6d6cin6 de pir la cate n "arf de c,it de trei
Alte denumiri pentru a"in:Se cnoa3te 3i sb nmele de afin de munte, coacăză, cernusca, asine, afin negru, afenele, afin"negru,
cucuze etc . Afinl face parte din familia ricaceaeDescriere aspect a"in:ste n arbst de talie mic69 foarte ramificat. 0rn;ele snt mici9 sb,iri 3i lipsite de peri9 dispsealtern. 0lorile solitare9 ca ni3te bobite de cloare ro;-"er;i snt grpate cate 1-2 la sbtioara frn;ei.0rctl este o baca neagr6-alb6strie c gst dlce-acri3or ;emos.Planta cre3te n ;ona montan69 in ;ona sbarctica si temperata9 atat pe pa=isti montane cat si in ;onesbalpine9 pasni si lminisri de p6dre. ?nfloreste in inter"all de timp mai-inie.
Recoltare "run#e si "ructe a"in:
8e la afin se recoltea;6 frn;ele 3i frctele coapte (in lnile ilie-agst). 0rn;ele con,in arbutină,tanin, derivaţi flavonici etc. 0rctele con,in substanţe colorante, derivaţi antocianici, pectine, zahăr,
vitamine #$, %, &', acizi( oxalic, citric, malic etc.0rn;ele se sca la n loc c ramrile9 n legatri mici9 n loc aerisit9 lipsit de me;eala9 apoi sesepara de ramri pastrand-se n pngi de hartie sa n saclete de pan;a.0rctele se separa de frn;e9 dpa cles9 prin scfndarea lor ntr-n "as c apa9 apoi se ;"anta lasoare si se pn la scat pe polite aerisite9 scate9 lipsite de praf.
A"in * proprietati terapeutice:0rn;ele a ac,ine antidiareica, antiseptică a căilor urinare, diuretică etc.
)runzele de afin a n contint ridicat de fla"onoi;i9 aci;i triterpenici9 taninri9 neomirtilina. 0rn;elede afin mai contin contin> arbtina9 hidrochinona si mirtilina.
Conform cercetatorilor9 e<tractl de frcte de afin poate a"ea n rol important in prevenireaaterosclerozei datorita inhibarii o<idarii colesterolli.
?nf;ia din frn;e de afin se obtine prin adagarea nei lingri de frn;e de afin la o ceasca c apaclocotita. Acest ceai se bea in 2-! repri;e pe parcrsl nei ;ile.
$finele a efecte antidiabetice, antitoxice si antiseptice. Atat frctele cat si frn;ele de afin contin nechi"alent "egetal al inslinei9 nmit mirtilina. 8in aceasta ca;a9 afinl are efect hipoglicemiant! Continutul "ructelor de a"in: 0rctele de afin a n contint semnificati" de "itamine printre care amintim "itaminele si C9"itaminele si PP.8easemenea9 afinele mai contin diferiti coloranti de natra glico;idica (caroten "egetal9 taninri9
pectine)9 aci;i organici si glcide9 aci;i organici si ;aharri.Afinele a n efect de regenerare a retinei. 8e asemenea9 cra de afine are efecte benefice in ulcerul
antitifice, astringente, stomahice, în stimuleaza acuităţii vizuale, faringite, vindecarea rănilor etc.0rctele prelcrate termic9 precm cele din dlcetri9 pierd cea mai mare parte din sbstantele
benefice. Afinele a=ta in ca;l tulburarilor de circulatie encefalica, la diaree, enterocolita de
fermentatie. A aport benefic in ca;l o<iro;ei9 al diabetli si maladiilor asociate acestei boli9 alinfectiilor urinare, artritelor, candidozei bucale si digestive, faringitelor, stomatitelor, aftelor,
micozelor, eczemelor sau in tratarea ranilor sangerande.8atorita acestor proprietati crati"e9 afinl este folosit in ameliorarea nor afectini cm snt>diabetul zaharat , tulburarile circulatorii, cuperoze, eczeme, uretite etc.0rctele se pot consma proaspete9 scate sa congelate9 cate %-1g pe ;i9 in cre de 2 saptamani pelna. 7ratamentl se "a face c pa;e intre serii.Administrare:
1. Fructele de a"in scate 3i m6cinate de afin se ia cate 1B! nainte de mancare sa cate n"arf de c,it din 2 n 2 ore n ca; de diaree. 8e asemenea o lingri,6 de frcte scate se fierb ntr-o cea3c6 de ap69 se las6 s6 se r6ceasc69 se strecoar6 3i se face gargar6 n inflamaţii în gură şi gat .C acest decoct se mai pot face 3i cataplasme n eczeme, răni hemoragice.
2. Decoct a"in> se pne ntr-o cea3c6 de ap6 s6 fiarb6 atatea frn;e cat se pot la c patr degete9se strecoar6 3i se bea cate o nghi,itr6 ca antivomitiv9 n tuse şi diabet . ?n diabet se face n
amestec de ! g frcte scate de afine c # g frn;e de mre de p6dre9 tot c atata frn;e der;ic6 co=i de fasole 3i caprifoi. 8in acest amestec se pne o lingr6 ntr-o cea3c6 de ap6 3i selas6 la rece ore dp6 care se fierbe pan6 d6 n clocot. Se bea o cea3c6 c o =m6tate de or6nainte de mancare.
!. +inctura a"in> se prepar6 dintr-o parte de afine ;drobite peste care se toarn6 % p6r,i alcooldilat. Se las6 1B1# ;ile agitand-se ;ilnic apoi se trage n sticle mici. ste foarte bn ndiaree4 di#enterie.7ratamente periodice c preparate de afine mbn6t6,esc acitatea "i;al6 aa"iatorilor si condc6torilor ato.
#. In"u#ie a"in> 8in inf;ia preparata dintr-o lingra de frn;e de afin la o cana c apa se bea 2cani pe ;i timp de 1 ;ile.
%. Ceaiul din "run#e si a"ine are efect de rehidratare. 0rn;ele si frctele afinli a a*uta
digestia si amelioreaza diareea si inflamatiile.
. A"ectiunile 'urii snt inflentate in bine prin gargara c decoct de frn;e de afin.Afinl mai este indicat in in"ectia urinara , ca antiseptic minor si diretic9 in reumatism , in guta9in colita de fermentatie.
+. Extractul apos a"in> se prepara la rece prin macerarea a doa lingri de frn;e in 2% ml apa9timp de ore9 se bea in cantitate de 2 cani pe ;i. Plberea din frcte scate se ia cate =matate delingrita9 in ptina apa9 de ! ori pe ;i.
8 Cim!rişor*flori-7hyms serpyllm-bactericid9antismatic9etcCim#ru de gradina
C?$4U& 8 '4A8?@A (:yssops officinalis &.)Alte denumiri pentru cim!rul de 'radina: cimbru cel bun, cimbru de grădină, culecel bun, isop etc.
Descriere aspect cim!ru de 'radina:ste n semiarbst9 lignificat la ba;6 3i ierbos n partea sperioar6. 0rn;ele snt mici9 liniar-lanceolate9 dispse ops.0lorile mici9 snt nite n inflorescen,e glomerlare9 de cloare albastr6 specific6.Planta se clti"6 la noi n scopri alimentare9 ca plant6 melifer69 medicinal6.Recoltare si continut cim!ru de 'radina:Se recoltea;6 p6r,ile sperioare9 nelignificate care se adn6 n timpl nfloririi (inieBagst).Acestea con,in tanin9 lei "olatil9 sbstan,e amare9 fla"ono;ide9 acid rsonic9 acid oleanolic9 beta-sitosterol9 re;ine etc.Cim#ru de gradina- proprietati terapeutice:
Se citea;6 tili;area cimbrli de gradina n boli de plămani, în tuse ca antiasmatic, antisudorific,
antireumatic, antiseptic, tonic amar, cicatrizant, vulnerar .?n cosmetic6 se folose3te mpotri"a cearc6nelor.A d mini str ar e:
1. In"u#ie > peste o lingri,6 de plant6 se toarn6 o cea3c6 de ap6 clocotit6. Se bea o cea3c6 pe ;i9ca tonic general9 antiseptic intern.
2. Decoct: se fierbe % minte 2B! lingri,e de plant6 la o cea3c6 de ap6. Se las6 %B1 minte
apoi se strecoar6. Se folose3te ca 3i cataplasm6 la r6ni9 pentr sp6larea lor 3i tratarea cont;iilor.!. -irop : arfri nflorite de cimbr........................................ 1 gAp6 fierbinte.............................................................. 1 gGah6r ..................................................................... 1 g8.S. intern cate 1 ml pe ;i.
@ se "a administra persoanelor c afec,ini ale sistemli ner"os deoarece poate prodce cri;eepileptiforme.
Alte denumiri pentru ciu!otica*cucului: Cibotica-ccli este cnoscta si sb nmele de> cinci"foi9 aglică, anghelică, cizma cucului, ţaţa
caprei, urechiţa ursului, talpa"gastei.
Descriere aspect ciu!otica cucului:Cibotica ccli este o planta ale carei flori dega=a n parfm plact. Are n ri;om n p6mant dincare iese o ro;et6 de frn;e eliptic-o"ale 3i c sprafa,a reticlat6. 7lpina florifer6 a=nge la 1B2cm 3i poart6 florile nite ntr-o mbel6 simpl6 a"and o cloare galben arie.Cibotica ccli cre3te frec"ent prin pa=i3tile din ;ona de deal 3i mnte.Recoltare ri#omi cu radacini de ciu!otica cucului:Se recoltea;6 ri;omii c r6d6cini care se cleg prim6"ara de timpri9 iar florile n aprilieBinie.
Continutul ri#omi cu radacini de ciu!otica cucului:
Se ntrebin,ea;6 ca expectorant, în afecţiuni bronhopulmonare, ca emetic, în boli de rinichi, astm,
nevralgii, tonic nervos, în reumatism articular 9 dureri de cap etc.Administrare:
1. In"u#ie: peste o lingri,6 de flori se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 acoperit 1minte apoi se strecoar6 3i se bea 2B! ce3ti pe ;i ca antine"ralgic 3i tonic ner"os.
2. ,in de ciu!otica*cucului: intr-o sticla de 2 litri se pn flori de cibotica-ccli peste care setoarna "in alb9 de casa9 cat sa acopere florile. Se pne n dop de plta si se lasa la soare timp de2 saptamani. Acest "in este foarte bn in afectini ale inimii. Persoanele sferinde de afectinicardiace trebie sa ia cate o lingrita din acest "in9 de ! ori pe ;i.
!. 3n amestec de flori de cibo,ica ccli 3i flori de soc n p6r,i egale din care se prepar6 oinf;ie c o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 n clocot este bn n tratamentul astmului .
#. Decoct: se fierbe o lingri,6 de plbere de r6d6cin6 3i ri;om ntr-o cea3c6 de ap6. 8p6 r6cirese bea 2B! ce3ti pe ;i n bron3ite. (&a copii do;a "a fi in=matatita). Un decoct mai concentratc 2B! lingri,e la o cea3c6 de apa se face pentr comprese aplicate pe răni şi contuzii pe care
le "indec6 n scrt timp.%. )ţet> o lingri,6 de plbere de r6d6cin6 pl6m6dit6 n o cea3c6 de o,et de "in. 7ras pe nascalmează durerile de măsele şi de cap.
. Ceai impotri5a insomniei: peste n amestec de cibotica-ccli9 le"antica9 odolean siconri de hamei se toarna o ceasca de apa fiarta si se lasa sa inf;e;e % minte. acest ceai se beafierbinte inainte de clcare pentr n somn linistit si odihnitor .
C*A8A 4ACU&U? (Potentilla anserina &.)Alte denumiri pentru coada racului:
Se nme3te 3i arginţel, buruiană de scrinte, buruiana *unghiurilor, iarba gaştii, scrintitoare de baltă etc.
Descriere aspect coada racului:Plant6 ierbacee pitica c tlpina clcat6 3i a"and mai ml,i stoloni de pe care se formea;6 noi plante.0rn;ele dispse n ro;et6 snt penat-sectate 3i a o cloare "erde-albrie pe fa,6 3i "erde argintie pedos .0lorile galben-arii snt solitare 3i ss,inte pe n pedicel lng.Planta se ntalne3te frec"ent pe lang6 ape 3i 3an,ri nisipoase.Se recoltea;6 p6r,ile aeriene (:erba Anserinae) n timpl nfloririi (mai Bagst).Continut coada racului:Con,in tanin9 fla"ono;ide9 sbstan,e amare9 mcilagii etc.Coada racului - proprietati terapeutice:Se ntrebin,ea;6 ca hemostatic , antidiareic, în arsuri, eczeme, spălaturi vaginale, în leucoree etc.Administrare:
1. ul!ere> se ia cate n "arf de c,it de plbere din p6r,ile aeriene n boli de stomac 3i caantidiareic.
2. In"u#ie> peste 2 lingri,e de plant6 se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 acoperit 1B1%minte apoi se strecoar6. Se bea 2 ce3ti pe ;i dp6 mancare ca antidiareic9 n boli de stomac etc.
@ se bea pe stomacl gol deoarece prodce irita,ii gastro-intestinalc. @ se "a la de c6tre bolna"ii de rinichi 3i de ficat.
!. Decoct> peste o lingr6 de plant6 se toarn6 o cea3c6 de ap6 rece. Se las6 1 B1% minte apoise fierbe timp de 1% minte. Se folose3te e<tern n arsuri şi eczeme. C n decoct din o lingri,6de plbere de r6d6cin6 la o =m6tate de litr de ap6 se fac sp6latri n leucoree 3i metroragii datorate atoniei m3chili terin. 4i;oml fiert n lapte 3i b6t cald este n bn calmant alcopcilor stomacale 3i abdominale9 chiar tetanice.
#. Ceai: n amestec din p6r,i egale de r6d6cin6 de coada racli9 molra 3i chimen din care seface inf;ie c o lingri,6 la o can6 de ap6 este n bn calmant pentr drerile de stomac.
&C4$?*A4 (Con"allaria ma=alis &.)Alte denumiri pentru lacramioare:Snt cnoscte 3i sb nmele de mărgăritărel, cerceluşe, clopotele, georgice, păhăruţe, sufletele etc.Descriere aspect lacramioare:ste o plant6 ierboas69 c n ri;om repent9 stolonifer9 de pe care se ridic6 tlpina aerian6. 0rn;ele seafl6 la ba;a tlpinii 3i-a o form6 lanceolat-eliptic6 c ner"ri paralele. 0lorile a forma nor ce3c,emici dispse n inflorescen,6 n form6 de ciorchine 3i foarte pl6ct mirositoare. Planta cre3te n p6drimbroase de ste=ar 3i fag dar se 3i clti"6 ca plant6 ornamental6.Recoltare si continut lacramioare:Se recoltea;6 p6r,ile aeriene (:erba Con"allariae) care se cleg n timpl nfloririi (mai-inie). acon,ine hetero;ide cardiotonice 9 sapono;ide. Con"alato<ina este pericloas6 ptand opri inima nsistol6.
Lacramioare - proprietati terapeutice:Planta se prescrie in afectini cardiace pentr bolna"ii care n sport6 digitala (se ia nmai c a"i;lmedicli). $ai are ac,ine diretic69 3or prgati"69 n combaterea ascitei9 este sedativă etc.Intoxicaţii: S-a obser"at la copii care tenta,i de frctele ro3ii le consm6. ?nto<ica,ia se manifest6
prin grea,69 "om6 3i tahicardie. Se inter"ine c la<ati"e 3i c6rbne medicinal.In do#e toxice creşte ritmul cardiac4 scade tensiunea arterială4 apar aritmii4 dispnee şi "inal stopcardiac8Administrare:
1. In"u#ie> ! B% g plbere de l6cr6mioare mectate c p,in6 ap6 rece se tratea;6 c o can6 deap6 n clocot (2% ml). Cantitatea aceasta se bea n # pri;e n timpl nei ;ile. ste eficace nafecţiuni cardiace.
2. +inctură: se storc 1 g p6r,i aeriene proaspete de plant69 apoi se adag6 1 ml alcool de /9
1% g glicerina 3i ap6 distilat6 pan6 la 1 ml. Se ia din aceasta !B# pic6tri n 2B% repri;e pe ;i9 n afec,ini cardiace. Se mai face tinctr6 3i din # p6r,i de flori care se tratea;6 c 12 p6r,ialcool 3i se las6 la macerat 1# ;ile9 apoi se filtrea;6. Se ia de ! ori pe ;i cte 1 pic6tri n ca;de migrene de natură nervoasă, în nevralgii, ameţeli şi ca diuretic (trebie lat c prden,6).
!. )ţet de lăcrămioare: se amestec6 florile c o,et de "in 3i se las6 timp de B1 ;ile. Sestrecoar6 3i se pne n sticle bine nchise. Se miroase n ca; de dureri de cap, nevralgii.
#. ul!ere de lăcrămioare: se ia 2 B g pe ;i B sb control medical B n cre interdigitalicesa n ca; de necesitate rgent6 a ni tonic cardiac.
>8 ătrun(el de c.mp-rd<-Pimpinella sa<ifraga-anticataral9 etc. Patrun$el de camp
P74U@Q& 8 CA$P (Pimpinella sa<ifraga &.)
Alte denumiri pentru patrun(el de camp:Se mai nme3te buruiana săracului, pătran*ei sălbatici, petri*elaşi, rădăcina sărăciei etc.Descriere aspect patrun(el de camp:* plant6 ierbacee de o =m6tate de metr. Are frn;e ba;ilare lng pe,iolate 3i penat-sectate. 0lorilesnt mici9 de cloare alb6 3i nite n inflorescen,e mbeliforme compse. ?ntreaga plant6 e<al6 nmiros nepl6ct. Cre3te prin p63ni 3i fane,e din ;ona montan6 sb-alpin6.Continut si recoltare radacini patrun(el de camp:Se recoltea;6 r6d6cinile (4adi< Pimpinellae) care con,in lei "olatil9 pimpinelin69 aci;i organici9sapono;ide9 cmarine 3i frocmarine etc.
Patrun$el de camp - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 n afecţiuni buco"faringiene, în combaterea răguşelii, ca diuretic, expectorant, în
calculoză renală, ca anticataral, în inflamaţii ale căilor respiratorii superioare etc.Administrare:
1. ul!ere: se ia cate n "arf de c,it nainte de mancare sa se amestec6 n mancare. ste n bn stimulent al poftei de mancare, un tonic stomahic şi intestinal, diuretic, elimină pietrele de
la rinichi şi vezica biliară! 2. Decoct: se fierb 1B2 g (1B2 lingri) plbere de r6d6cin6 c o cea3c6 de ap6. Se ia cate o
lingr6 din or6 n or6 ca stimulent al poftei de mancare, expectorant, curăţitor al bronhiilor,
combate răguşeala, este tonic stomahic şi intestinal, diuretic, elimină pietrele de la rinichi şi
vezica urinară etc. @ se "a la de c6tre femeile gra"ide.!. Macerat> se pn la macerat 1B2 lingri,e plbere de r6d6cin6 ntr-o cea3c6 de ap6 rece. Se
,ine mai mlte ore la temperatra din bc6t6rie sctrand-se din timp n timp. &a ntrebin,arese nc6l;e3te 3or. ste bn pentr gargară în afecţiuni buco"faringiene şi răguşeala. C aceastase spal6 3i r6nile pentr "indecare. Are acelea3i efecte ca 3i decoctl.
#. +inctura: se face dintr-o parte drog 3i % p6r,i alcool dilat. Se las6 B1 ;ile la temperatradin bc6t6rie agitand-se ;ilnic. Se bea 1B12 pic6tri ntr-o lingri,6 de ap6 sa 1%B2
pic6tri pe o bcat6 de ;ah6r. Combate arsurile stomacale şi răguşeala. Pnand # pic6tri dintinctr6 n # lingri de ap6 se ob,ine o ap6 pentr gargar6 indicat6 n amigdalite, faringite şi
răguşeala.%. Amestec: se face n amestec din p6r,i egale de tlpin6 3i boabe de ienper. Se pne o lingr6
la o cea3c6 de ap6 n clocotF se bea 1B2 ce3ti pe ;i n ca; retenţie urinară9 precm 3i n ascită ca diretic.
Se nme3te 3i brustur alb, brustur de rau, guşa găinii, papapungă etc.Descriere aspect pod!al:Plant6 ierbacee la care din ri;oml ce iernea;6 ies prim6"ara de timpri (martie Baprilie) mai mltetlpini,e ro3iatice care poart6 n "arf inflorescen,e capitliforme de cloare galben-arie. 0rn;ele apar
mai tar;i9 a o form6 rotn=it6 3i snt albe pe dos din ca;a perilor moi pe care i a. le a ndiametr de 1%B2 cm. Planta cre3te prin terenri argiloase 3i calcaroase9 pe lncile ra rilor.Continut si recoltare pod!al:Se recoltea;6 florile 3i frn;ele clese f6r6 pe,iol.Con,in sbstan,e amare9 mcilagii9 tanin9 gme9 lei "olatil9 s6rri de potasi9 magne;i 3i fosfor9 aci;iorganici9 fitosterin6 etc.
Pod#al - proprietati terapeutice:
Se foloste la combaterea tusei, bronşitelor, catarului pulmonar, astmului, ca expectorant, în dis+inezii
biliare, dispepsii, răguşeală etc.Administrare:
1. Frun#e> se pn crde pe ran6 pentr "indecare. Uscate 3i t6iate m6rnt pot fi folosite ca ttn.A a"anta=l c6 scad crizele de astm tabagic.
2. In"u#ie > se tratea;6 o lingri,6 de flori 3i frn;e c o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 1minte acoperit9 se strecoar6 3i se bea cate o lingr6 la 2B! ore9 n dis+inezii biliare, dispepsii,
astm, ca tonic aperitiv.* inf;ie mai concentrat6 c 2 lingri,e de flori 3i frn;e este n bn expectorant mai ales nst6ri postgripale cand tsea este Rcoapt6R. ste bine sportat de copii 3i combate arsrile pe
piept. bn 3i ca gargar6 n ca;ri de răguşeală.!. Decoct> se fierb 1 -2 lingri de frn;e ;drobite ntr-o cea3c6 de ap6. Se strecoar6 3i se tratea;6
plăgile şi ulceraţiile precm 3i erupţiile tegumentare.#. Ceai> se face n amestec din do6 p6r,i de podbal9 soc 3i p6tlagin6 3i o parte lemn dlce9
fenicl 3i alb6strele. Se fierbe o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 3i se bea o cea3c6 diminea,a 3i naseara n bronşite şi boli pectorale9 sa c lingra n accese de tuse.
@8 oc$i5nic – rd<- Asarm eropaem – e<pectorant9 fitoncid9etcPochi"nic (asarm eropaem)Pochi"nicl este o planta din flora spontana originara din ;onele c clima temperata din ropa. ?n4omania este intalnita in padrile de foioase si conifere din ;onele montane. ste o planta scnda siare ri;omi taratoriF intraga planta este acoperita c perisori fini. 0rn;ele snt in nmar de 2 sa !9 aforma de inima9 snt pternic striate si a o cloare "erde intens. ?ntre frn;e se de;"olta floarea9 careeste mica si rosie- negricioasa9 are ! petale carnoase. Printre constitientii chimici se nmara> 1D lei
"olatil9 asarina (alcaloid)9 n glico;id scindabil sb inflenta emlsinei9 acid ascorbic9 "itamina 19areasarona9 aldehida asadilica9 metilegenol9 acetat de bornil9 sesiterpene9 diasarona9 tanin catehic9;aharri redcatoare9 re;ine9 fitoncide c actine antibiotica9 sarri minerale. Principalele calitati ale
plantei snt> e<pectorant9 emetic9 diretica9 antibiotica. ?n fitoterapie se tili;ea;a partea aeriana a plantei si ri;oml.
7raista ciobanli este o plant6 de talie mic6 c o ro;et6 de frn;e ba;ilare9 ce difer6 ca form6F deobicei snt de tip penat-partit. 8in mi=locl ro;etei de frn;e se ridic6 tlpini,a iar n "arfl acesteiaflorile albe9 mici9 al6tri de frctele care a form6 de png,e mici.ste o plant6 foarte r6spandit6 atat n locri clti"ate cat 3i n cele neclti"ate.Continut si recoltare traista cio!anului>Se recoltea;6 p6r,ile aeriene care se cleg n timpl nfloririi.Con,in acetilcolin69 tiramin69 alcaloi;i9 fla"onoide etc.+raista cio!anului - proprietati terapeutice>7raista ciobanli se ntrebin,ea;6 ca antihemoragic, tonic uterin, în hemoragii uterine, ca
hipotensiv, în angină etc.Administrare:
1. In"u#ie: se pne peste #B g (o lingri,6) plbere de plant6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6
acoperit 1B1% minte apoi se strecoar6 3i se bea 2B! ce3ti pe ;i n ca; de hemoragii uterine.* inf;ie mai concentrat6 c 2B! lingri,e plant6 la o cea3c6 de ap6F se ia cate B lingri pe;i nainte de cicl pentr reglarea acestia sa o cea3c6 diminea,a 3i na seara pentr e"itareahemoragiilor terine.
2. Macerat: se pne peste 1 g plant6 n litr de "in bn 3i se las6 s6 macere;e la temperatra bc6t6riei timp de 1 ;ile9 agitand ;ilnic. Se stoarce 3i se trage n sticle mici bine astpate. Se iacate o lingr6 n ca; de hemoragii interne şi dureri de stomac.
!. Decoct: cat se ia c ! degete se fierbe timp de % minte ntr-o cea3c6 de ap6. Se las6 n repas1B1% minte9 apoi se strecoar6 3i se bea cate ! lingri de ! ori pe ;i n hemoragii interne, în
ciclu cu sange abundent, litiază renală.#. Extract "luid: se face n e<tract flid din care se ia cate 2 lingri,e pe ;i9 timp de 1 ;ile
nainte de cicl9 n ca;ri de cicluri frecvente şi neregulate. ?n metroragii se ia cate lingri,etimp de 2# de ore. ste bn si n hemofilie.
Alte denumiri pentru rostopasca:?ntitlata si buruiană depecingine, negelariţă, buruiană de negi, crucea voinicului, gălbenare etc.Descriere aspect rostopasca:ste o plant6 ierbacee c ri;om din care iese tlpina aerian6 ce a=nge pan6 la 1 m. 0rn;ele snt detip penat9 cele inferioare c pe,iol9 cele sperioare f6r6. 0lorile galbene-arii snt nite cate 2B ninflorescen,e mbeliforme. ?ntreaga plant6 prin rpere elimin6 n sc l6ptos de cloare galben6-
portocalie.ste o plant6 foarte des ntalnit6 pe lang6 gardri9 prin locri pietroase9 pe marginea drmrilor etc.Continut si recoltare rostopasca >Se recoltea;6 p6r,ile aeriene care se cleg n timpl nfloririi (aprilie Bseptembrie).Con,in alcaloi;i specifici (chelidonina9 homochelidonina9 cheleritrina9 berberina9 sanginarina9sparteina etc).
Rostopasca - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 n afecţiuni hepatice, biliare, ca diuretic, laxativ, excitant etc.
Planta trebie folosit6 c preca,ie deoarece poate prodce into<ica,ii ce se manifest6 prin irita,iatbli digesti"9 "om69 respira,ie ncetinit69 chiar delir 3i halcina,ii. Se inter"ine c la<ati"e 3i "omi-ti"e 3i c c6rbne acti".A d m inistrare:
1. -uc proaspăt de rostopasca: se aplic6 prin badi=onare de ! ori pe ;i pe negi, bătături etc.2. In"u#ie> peste 1B2g (cat se ia c ! degete) plbere de rostopasca se toarn6 o cea3c6 de ap6 n
clocot. Se las6 1%B2 minte apoi se strecoar6. Se bea 1B2 lingri la inter"al de ! ore ncolecistopatii, litiază vezicală, spasme ale tractului gastro"intestinal .
!. ul!ere: se marnteste bine planta scat6 3i c plberea se pdrea;6 rănile şi fistulele.#. ,in de rostopasca: peste 12B2 g (1B2 lingri) plbere se toarn6 n litr de "in fierbinte.
Se las6 1B2 ;ile apoi se strecoar6 3i se ia ;ilnic 1B# lingri nainte de mesele principale. ste bn în afecţiunile ficatului, splinei şi ca diuretic.
%. Ali"ie: se face o alifie din ! g plbere de rostopasca9 1% g lanolin69 1% g "aselin6 3i 1 pic6tri de acid fenic. ste bn n orice afecţiuni tegumentare (bbe dlci9 herpes etc).. Ali"ie contra c$eliei: se face din cate g sc de rostopasca9 s6pn alb 3i ngent camforat. Se
cr6,6 capl tns 3i se aplic6 mai ntai o cataplasm6 emoliet6. Se spal6 apoi din no 3i se aplic6n decoct din frn;e de rostopasca ce se las6 B minte9 dp6 care se aplic6 3i se fric,ionea;6c aceast6 alifie.
778 ăducelul – flori-Crataegs monogyna- antiasmatic9 cardiotonic9 calmant9etcP6dcel8e la HiEipedia9 enciclopedia liber6Salt la> @a"igare9 c6tareăducelul (&rataegus monogna) este n arbst (2 - m) din familia 4osaceae9 el are florile albe iș
frctele ro ii ce a n miros caracteristic i n gst am6ri. 8in ele se ob in e<tracte care snt folositeș ș ț
n priml rJnd9 la ameliorarea tlbr6rilor legate de problemele cardiace c sbstrat ner"os.
P6dcell este r6spJndit n ropa Central69 dar poate fi ntJlnit i nș Asia de Sd-est pJn6 nAfganistan. l cre te pe solrile ș calcaroase sb form6 de tfi ri la li;iera p6drilor.ș
% modi"icare & )tilizare
Ceail de p6dcel are n miros nepl6ct i n gst fad9 dar se poate aromati;a cș l6mJie sa altee<tracte. Ceail este tili;at n>
• 7lbr6ri de ritm cardiac9 tahicardie paro<istic69 e<trasistole9 tlbr6ri cardiace de origine
)rzica moartaU4G?CA $*A47 (&amim albm &.)Alte denumiri pentru ur#ica moarta:
ste cnosct6 3i sb denmirea de fa,a ma,ei9 r;ic6 crea,6 sgel alb etc.Descriere aspect ur#ica moarta:Ur;ica moarta este o plant6 ierboas6 c tlpina inalt6 de 2B # cm. 0rn;ele snt o"at-cordiforme9asc,ite la "arf 3i a marginea serat6. 0lorile dispse la a<ila frn;elor sperioare a forma bilabiat6.Planta cre3te pe lang6 ;idri9 gardri9 tfi3ri etc.Recoltare si continut ur#ica moarta:Se recoltea;6 florile n perioada mai-ilie.0lorile con,in mcilagii9 tanin9 ;ah6r9 lei "olatil9 fla"ono;ide9 sapono;ide etc.)rzica moarta - proprietati terapeutice:Ur;ica moarta se ntrebin,ea;6 n leucoree, comprese în abcese, ulcere; în anemii, metroragii,
tulburări nervoase, ca antihemoragic, hipotensiv, în hipertrofia de prostată, tulburări
gastrointestinale etc.Administrare:
1. ul!ere > se ia 1 B! "arfri de c,it nainte de mancare sa se amestec6 n mancare ntulburări gastrointestinale.2. In"u#ie> peste 2B! g (o lingri,6) de flori se pn ntr-o cea3c6 c ap6 clocotit6. Se las61B1% minte acoperit apoi se bea c6ld, n hipertrofie de prostată şi metroragii precm 3in tulburări gastrointestinale.
B ?nf;ia c o cantitate dbl6 de flori se folose3te pentr spălaturi vaginale şi comprese în
ulceraţii şi abcese!
2. Extract alcoolic> se face dp6 norme farmacetice. Se ia cate ! pic6tri la inter"al de o =m6tate de or6 n ca; de hemoragii.
!. -irop: la 1 g tinctr6 se adag6 % g sirop simpl 3i 2% g ap6. Se ia cate o lingri,6 lainter"ale de o ! minte n leucoree, metroragii, retroflexie uterină etc. Se recomand6 folosireade flori proaspete9 deoarece prin scare ele 3i pierd eficacitatea.
Alte denumiri pentru arnica:Se nme3te 3i carul zanelor, cu*dă, podbal de munte, roit etc.
Descriere aspect arnica:
ste o plant6 ierbacee care are n p6mant n ri;om ori;ontal. 8in acesta creste o ro;et6 de frn;e ba;ilare 3i tlpina aerian6 ce trece de o =m6tate de metr inaltime. 0lorile a cloarea galben6 si sntnite n inflorescen,e capitliforme9 c flori marginale liglate9 si cele centrale tbloase.Planta cre3te prin fane,ele montane 3i de la ea se recoltea;6 florile (0lorcs Arnicae) care se cleg ntimpl nfloririi (inieBilie).
Arnica * continut si proprietati terapeutice:
Con,in lei eteric9 arnicin69 carotinoide9 materii colorante(poate nloci 3ofranl)9 nele sbstan,eiritante etc.Se folosesc ca cicatrizant, antidiareic, în laringită, răguşeală etc.Administrare:
1. ul!ere de "lori> se ia cate n "arf de c,it ;ilnic.2. In"u#ie> peste 1B! lingri,e de plbere de flori de arnic6 se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot.
Se las6 1 minte apoi se strecoar6. Se bea ncet sa c sol,ia mai concentrat6 se face gargar6n laringită şi răguşeală.
!. +inctura: se las6 s6 macere;e % g flori n 2% ml alcool concentrat timp de # de ore9sctrand mere. Se folose3te pentr frec,ii n contuzii şi dureri reumatice9 iar intern se ia 1B 2 pic6tri diminea,a 3i seara ca sedativ.
#. Decoct din rădăcină > se fierb ! g (! lingri) plbere de r6d6cin6 la o cea3c6 de ap6. Se beancet9 c nghi,itri rare9 n diaree şi dizenterie!
%. Ceai: se face n amestec din flori de arnic6 3i frn;e de nalb6 (sa sirop de nalb6) F o inf;iec o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 se bea ncet n insuficienţă intestinală, catar intestinal,
peritonită, reumatism cronic.. +inctură: ob,int6 ca mai ss9 lat6 cate !B# pic6tri ntr-o lingr6 de ap6 taie grea,a sa se
poate folosi ca gargar6 n răguşeală!
Preparatele c arnic6 trebie date c preca,ie deoarece dep63ind o anmit6 do;6 ele de"in inhibitoareale refle<elor medlare9 da tlbr6ri digesti"e 3i chiar st6ri comatoase.
Alte denumiri pentru !rad:Se mai nmeste si brad alb, brădui, nemeş, sihlă etc.Descriere aspect !rad:
radl este n conifer care creste pana la % m. l are ramri dispse n "erticile sprapse9 ramriledin spre "arfl tlpinii snt din ce n ce mai scrte9 ceea ce d6 plantei aspectl conic.0rn;ele snt aciclare 3i alc6tiesc a3a-nmitela cetina. 0rn;ele snt pre"6;te c do6 dngi albede cear6 care da plantei o nanta alb6. radl se mai recnoa3te 3i dp6 faptl c6 are conrile femeleorienta,e c "arfl n ss9 spre deosebire de conrile femele ale molidli care snt ndreptate n sensops.7oate organele plantei snt bogate n r63in69 care se scrge atnci cand planta este r6nit6.Planta cre3te n ;ona de mnte formand asocia,ii cnoscte sb nmele de br6dete9 sa se afl6 nasociere c molidl 3i chiar c fagl la ;ona de contact.Recoltare cetina si mu'uri !rad:Se recoltea;6 cetina de brad 3i mgrii. Cetina se recoltea;6 tot timpl anli9 iar mgrii (7riones
Abieti) se recoltea;6 prim6"ara. i con,in lei eteric9 r63in69 "itamina C9 tanin etc. +rad - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 n boli pulmonare, boli nervoase, reumatism, nevralgii, ca diuretic etc.Administrare:
1. In"u#ie: se toarn6 peste do6 lingri de mgri de brad o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6acoperit %B1 minte apoi se strecoar6. Se bea ndlcit c miere o =m6tate de litr pe ;i9 nafecţiuni pulmonare, ca diuretic etc.
2. -irop de mu'uri de !rad: &a 1 Eg de mgri se pn 2 1 de ap6 3i se las6 s6 dea n clocot 1% B2 de minte. Se las6 apoi s6 se r6ceasc6 3i la n litr de sol,ie se pn / g de ;ah6r. Sefierbe din no pan6 d6 n clocot 3i apoi se trage n sticle mici bine astpate 3i p6strate la locr6coros.
!. * alt6 re,et6 pre"ede ca la n borcan de % litri s6 se stratifice n strat de mgri c nl de
;ah6r pan6 la 2 Eg 3i =m6tate. Se las6 la soare timp de %B1 ;ile pan6 se separ6 scl. Acestase strecoar6 3i se stoarce prin tifon. Se d6 apoi n clocot 3i se trage n sticle mici9 bine nchise 3i
p6strate la rece.#. ăi: se face n decoct din ramri tinere de brad care se toarn6 n cada de baie. Se face c
aceasta tratament n boli reumatismale.%. Ali"ie: se face alifie din r63in6 de brad amestecat6 c cear6 de albine 3i nt proasp6t. Aceasta
se folose3te n tratamentul bubelor şi al rănilor .. ere antiscor!utică: n 2 litri de bere proasp6t6 se pn ! g frn;e de hrean 3i g hrean
proasp6t ras. Se adag6 ! g mgri de brad 3i se las6 la macerat la temperatra din bc6t6rietimp de % B + ;ile sctrand-se ;ilnic. Se strecoar6 si se bea ;ilnic %B1 g (capacitatea ni
p6h6rel de ,ic6 sa de "in) ea antiscorbutic, aperitiv şi diuretic.
C47?5*A4A (Alchemilla "lgaris &.)Alte denumiri pentru cretisoara: Se nme3te 3i brumărie, pleasca, creţărel, umbra muntelui, ratun*ir, faina de in, umbrarul doamnei etc.Descriere aspect cretisoara: Cretisoara este o plant6 ierbacee de 1B# cm c frn;e semicirclare9lobate c sprafa,a ncre,it6 3i;imti pe marginea lobilor. 0lorile m6rnte galben-"er;i9 lipsite de petale 3i grpate n panicle la<eapar in aprilie.Planta cre3te pe p63ni alpine mede9 la margine de padre sa de drm.Recoltare cretisoara 8e la cretisoara se recoltea;a atat frn;ele cat si florile care apoi snt scate la mbra.Continut cretisoara: Cretisoara con,in sbstan,e amare9 tanin9 fitosteroli9 sbstan,e minerale etc.Cretisoara - proprietati terapeutice:
Cretisoara se ntrebin,ea;6 ca antihemoragic, astringent, antidiareic, antidiabetic, în vindecarea
rănilor, tulburari menstruale, leucoree, abcese dentare, insomnii etc.
Administrare:1. In"u#ie : peste o lingri,6 de plant6 pl"eri;at6 se pne o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 1B 1% minte apoi se strecoar6 3i se bea o cea3c6 n ! repri;e n timpl nei ;ile. steantihemoragic uterin, antidiareic, antidiabetic9 iar e<tern vindecă rănile, abcesele 3i se poateface gargar6 n afte şi stomatite.
2. Ceai: se prepar6 n amestec din # g cre,i3oar69 2 g roini,69 2 g coada 3oricelli 3i 2 gsn6toare. 'argara c ceai de cretisoara este e<celenta pentr cicatrizarea ranilor rezultate in
urma extractiilor dentare. &e;inile se "or "indeca foarte repede. Ceail de cretisoara esteindicat si femeilor la;e care a a"t parte de o nastere grea. at timp de 1# ;ile9 acest ceai areefecte "indecatoare.
!. In"u#ie c 1B2 lingri,e din acest amestec> se bea o cea3c6 pe ;i ca antihemoragic uterin,
antidiabetic, în reglarea ciclului, în metroragii etc.
#. Compresele cu cretisoara ;dobita accelereaza cicatrizarea ranilor, taieturilor si contuziilor .Aceaste comprese se prepara din plante proaspete care snt stri"ite pe n sport de lemn9 dpacare se aplica
%. Ali"ie: se prepar6 dp6 rm6toarea re,et6 > e<tract flid de cre,i3oar6 2 g hidrolat de ro;e 1 g Flanolin6 1 g F "aselin6 ! g. Se folose3te local n ca; de prurit vulvar sau alte iritaţii locale!
Coada soricelli este o plant6 ierboas6 c tlpina neramificat6. 0rn;ele snt mici 3i de do6 ori penat-sectate. 0lorile de coada-soricelli snt m6rnte de cloare alb69neori trandafirii9 nite ninflorescen,e caracteristice la "arfl tlpinii a n miros specific.Coada soricelli inflore3te pe perioada "erii.ste ntalnit6 frec"ent pe marginea drmrilor9 n pa=i3ti9 la margine de p6dre9 de la campie pan6 n;ona sbalpin6.Recoltare coada soricelului:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 atat p6r,ile aeriene sa nmai florile. ste indicat ca florile de coade-soricelli sa fie clese in plin soare pentr ca in acel moment concentratia de leiri "olatile estema<ima.Uleil "olatil este bogat n a;lene9 imprena c pinen9 borneol9 esteri ai acidli i;o"alerianic9 nglicoalcaloid (achileina)9 sbstan,e c ac,ine antibiotic6 etc.Coada soricelului - proprietati terapeutice:
Coada-soricelli are foarte mlte ntrebin,6ri atat n medicina empiric6 cat 3i n cea 3tiin,ific6.$edicina traditionala retine imensele beneficii adse de coada-soriceli in bolile femeilor.Coada-soricelli este n bn tonic stomahic, combate afecţiunile digestive, renale şi nervoase,
balonarilor si hemoroizilor etc.Administrare: 1. In"u#ie: 2 g de plant6 se pn ntr-o can6 peste care se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6
n repas %B1 minte. Se bea c6ld, o cea3c6 pentr combaterea tusei, ca antispasmodic, tonic
general . Se poate face o inf;ie din 2 g "arfri nflorite ntr-n litr de ap69 c care se vindecă
rănile vechi şi infectate pe care le curăţă 3i le cicatri;ea;a. @ se folose3te n ca;l r6nilor proaspete9 deoarece pe acestea le irit6.
2. In$alaţii c inf;ie de coada 3oricelli snt bne n astm, bronşită.!. +inctura: intr-o sticla se introdc flori de coada-soricelli peste care se toarna rachi si se
lasa in soare 2 saptamani.#. Decoct: se fierbe 1 g plant6 ntr-n litr de ap6 pan6 scade la =m6tateF se bea de trei ori pe ;i
n ca; de ulcer, colici, diaree.
%. -ucul proaspăt ps pe r6ni "indec6 ulcerele varicoase, hemoroizi, fisuri ale sanului,crăpături ale picioarelor . Scl proasp6t din 1B2 g plant69 mpren6 c aceea3i cantitatede sc de r;ic69 consmat n 2 repri;e la inter"al de o or69 opre3te hemoragiile interne.
. Ali"ie de coada*soricelului: se incinge o =matate de pachet de nt la care se adaga o manade flori tocate de coada-soricelli. 8pa 2-! minte9 timp in care se amesteca mere se lasa inaceasta stare. A doa ;i9 acest amestec se incal;este ptin9 se presea;a pintr-n tifon steril si se
pastrea;a in borcanele scate. Aceasta alifie se pastrea;a la frigider.
/c.ium !ulgare (iar!a arpeluiș ) este o specie de -chium nati"6 din ropa9 i din "estl i centrlș ș
Asiei. @mele genli pro"ine din greac6 (Techion) nseamn6 arpe9 i a fost dat din timpriș ș
str6"echi (8ioscorides i Plinis cel 6trJn). Planta este cnosct6 nc6 din antichitate deoarece eraș
folosit6 de c6tre locitorii dintre grani ele de ast6;i ale 4omJniei9 la tratarea anemiei9 diareei9ț
srmena=9 dreri de din i9 ec;eme.ț
% modi"icare & ,or"ologie
46d6cina este pi"otant69 neagr6F tlpina erect69 nalt6 pJn6 la 1metr9 rigid69 neramificat6 saramificat6 de la ba;69 acoperit6 c peri scr i moi iar printre ei se g6sesc peri lngi9 setiformiF frn;eleț
snt linear – lanceolate9 acte9 cele de la ba;6 snt pe iolate9 dispse n ro;et69 cele tlpinale sesile9ț
niner"e9 p6roaseF florile pre;int6 simetrie ;igomorf6 ini ial a cloarea ro iatic6 apoi albastr69 sa potț ș
fi albe9 ro;9 grpate n cime simple iar acestea ntr-o inflorescen 6 cilindric69 paniclat6F calicilț
format din cinci sepale linear – lanceolate9 gamofilF corola infndibliform69 n pre;int6 fornice9 arecinci lobi inegali9 or crbat6 i bilabiat69 pbescent69 gamofil6F androce din cinci stamine crbate9ș ș
orientate n ss9 e<erte9 ro ietice iar anterele albastreF ginecel pre;int6 disc nectarifer la ba;69 stilș
lng9 deasemenea e<ert9 pbescent9 c stigmat bilobat. Kn general perioada de nflorire este ce"a maitJr;ie decJt a celorlalte specii din aceast6 familie9 ncepJnd din inie pJn6 n septembrie. 0rctele sntncle
$4?5*A4& (accinim "itis B idaea &.)Alte denumiri pentru merisoare:
Se mai nme3te 3i afin roşu, cimişir, coacăz de munte, merişor de munte, stropşele etc.Descriere aspect merisoare:
Plant6 scnd6 ce a=nge pan6 la o =m6tate de metr n6l,ime. 0oarte ramificat6 formea;6 asocia,ii n;ona de mnte9 nmite afanete. 0rn;ele sale snt pieloase9 obo"ate9 c marginea ntreag69 p,inndoit6 3i mici pete brne pe dosl lor. le persist6 3i pe timpl iernii. 0lorile a o cloare alb6 3i sntnite n inflorescen,e n form6 de ciorchine. 0rctele snt boabe de cloare ro3ie aprins6 3i a gst
Planta cre3te prin pa=i3ti 3i ;6"oaie de mnte 3i de la ea se recoltea;6 frn;ele care se cleg toamna.Con,in arbto;id69 metilarbto;id69 fla"ono;ide9 tanin9 "itamin6 C etc.
,erisoare - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 n cistite, ca diuretic, antiseptic al căilor urinare #pielite, uretrite etc', antidiareic,
hemostatic etc.Administrare:
1. In"u#ie: #B g (o lingri,6) de plbere de frn;e se op6resc c o cea3c6 de ap6 fierbinte. Selas6 1 minte9 apoi se strecoar6. Se bea 1B2 c6ni pe ;i n afecţiuni ale căilor urinare. @ se
bea mai mlte c6ni 3i n se folose3te aceast6 inf;ie de c6tre femeile gra"ide.2. Decoct> se face din 2B g frn;e la 2 ml (o cea3c6) de ap6. Se bea o cea3c69 frac,ionat9
pe ;i. 6tl se face ncet9 sb form6 de nghi,itri rare. Se folose3te n ca; de cistite, hematurie,
tuse.!. ul!ere: se ia cate 2B! g (n "rf de c,it) de ! ori pe ;i n cistite, pielite, uretrite,
Alte denumiri pentru papadia: @mit6 3i buhă, floarea mălaiului, guşa găinii, lăptucă, floarea broaştei.Descriere aspect papadie:Plant6 mic6 ierbacee c n ri;om care se contin6 c o r6d6cin6 pi"otant6. 0rn;ele a forma penat-fidat6 3i alc6tiesc o ro;et6 la ba;a tlpinii florifere care este goal6 pe din6ntr. 0lorile de cloaregalben-arie alc6tiesc capitle care se nchid pe timp noros 3i se deschid n plin soare pnctand cani3te b6n,i de ar pa=i3tile nde cre3te aceast6 plant6.Continut si recoltare papadie:Se recoltea;6 r6d6cinile 3i ri;omii (4adi< 7ara<aci) care se adn6 prim6"ara de timpri (martie B aprilie) sa toamna (septembrieBnoiembrie). Se poate recolta n ntreaga plant6 (:erba 7ara<aci)cleas6 prim6"ara.Planta con,ine inlin69 manit69 tanin9 sbstan,e amare9 tara<acin69 fitosteroli9 "itamine (A9 9 C9 8)9a;otat de potasi9 acetat de calci etc.apadie * proprietati terapeutice:Se ntrebin,ea;6 ca depurativ, în afecţiuni cutanate, hepatice, dispepsii, ca tonic amar, diuretic,
diaforetic, în litiază etc.Scl l6ptos poate da na3tere la intoxicaţii mani"estate prin greaţă, vomitare, diaree, aritmii cardiace
etc. Se inter"ine prin sp6latri stomacale9 c6rbne acti" 3i analeptice cardiace 3i respiratorii.Administrare:1. Decoct: se fierbe o lingri,6 de plant6 ntreag6 (c r6d6cin6 c tot) ntr-o cea3c6 c ap6 timp de %minte. Se strecoar6 3i se bea 1B2 ce3ti pe ;i n dispepsii, insuficienţă hepatică, ocluzii intestinale etc.
2. Ceai: n amestec n p6r,i egale dc p6p6die9 flori de soc 3i coa=6 de cr3inF se face decoct c olingri,6 la o cea3c6 de ap6. Se bea ;ilnic o cea3c6 la amia;6 nainte de mancare9 pentr cură de slă"
S?&U4U& (phrasia rostEo"iana :ayne)Alte denumiri pentru silur:
$ai este cnoscta si sb nmele floare de ochi, bureniţă, dragostea fetei, etc.Descriere aspect silur:ste o plant6 p6roas6 c tlpina ramificat6 de la ba;6 3i frn;ele lipsite de pe,iol9 o"ate 3i scrtacminate. le a pe latri !B din,i3ori. 0lorile snt albe c linii "iolete 3i c o pat6 galben6 pe b;ainferioar6 a corolei alc6tind inflorescen,e la<e.Planta tr6ie3te prin tfi3ri9 fane,e 3i la margine de p6dre.Continutul si recoltare silur:Se recoltea;6 p6r,ile aeriene (:erba phrasiae) n lnile inie-septembrieF con,in sbstan,e amare9tanin9 lei gras9 acbin6 etc.
Proprietatile terapeutice silur:
Se ntrebin,ea;6 n afecţiuni oculare9 chiar si in ca;l celor cronice. 7ratamentl drea;6 mlt timp
a3a c6 trebie a"t6 mlt6 perse"erenta. Are efect ncepand de la simpla l6crimare 3i pan6 la cataractă.Administrare:1. Cate n "arf de c,it pul!ere pe ;i stimulează digestia şi combate icterul F 2 grame pe ;i
întăresc vederea.2. In"u#ie: se pn ! lingri,e de plbere de silr n 1B2 ce3ti c ap6 n clocot. Se las6 1B1%
minte9 apoi se pn s6 mai dea n clocot. Se strecoar6 3i se bea 1B2 ce3ti pe ;i n boli de
stomac! !. Apa distilată de pe aceast6 plant6 are n aspect l6ptos 3i este aromatic6. C ea se fac sp6latri
pe ochii obosi,i ai celor care citesc mlt. Sp6larea c inf;ie de silr9 preparat6 ca mai ss9combate scurgerea, umflăturile ochilor . Se poate pne sb form6 de compres6 pe ochi n timplnop,ii.
#. Ceai> se face n amestec din silr c frn;e 3i flori de sal"ie 3i de roini,6 n p6r,i egale9 sa
din silr9 "erbin6 3i frcte de fenicl n p6r,i egale. 8in acestea cate 1B! lingri,e la n litr deap6 se fac inf;ii indicate pentr spălarea ochilor sau comprese pe ochi.
Snatoarea este na din cele mai des tili;ate plante medicinale. 4i;oml scrt 3i foarte ramificat danastere la mai mlte tlpini aeriene ramificate 3i ele. 0rn;ele snt mici9 o"al-eliptice 3i pri"ite prin
transparen,6 pre;int6 nmeroase pncte lminoase ca 3i cm ar fi perforate. 0lorile galbene-arii sntdispse la "arfl ramrilor.Planta cre3te n fine,e 3i p63ni din ;one delroase si de mnte.Continut si recoltare sunatoare:Se recoltea;6 "arfrile nflorite care se cleg n timpl nfloririi (inie-agst). Con,in tanin9 lei"olatil9 deri"a,i antracenici (hipericin69 psedohipericin6)9 fla"ono;ide etc.
Sunatoare - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 n boli de ficat, ulcer stomacal, boli de rinichi, dizenterie, hiperaciditate, ca
depurativ, în colită, boli de piept, de căi urinare, ca cicatrizant, în bube dulci etc.Planta prodce fotosensibilitate ceea ce impne ca persoanele care fac tratament c ea s6 n se e<pn6la soare deoarece apare o ro3ea,6 a pielii9 tmefiere9 manc6rime9 mflarea b;elor 3i pleoapelor 3ichiar con=ncti"it6.Administrare:
1. In"u#ie > se toarn6 peste o lingri,6 de planta scat6 o cea3c6 de ap6 clocotita. Se las6 acoperit1%B2 de minte apoi se strecoar6 3i se bea 1B2 ce3ti pe ;i n enterocolită, boli de ficat,
viermi intestinali, dureri de cap, afecţiuni pectorale etc.?nf;ie mai concentrat6 c 2 lingri,e la o cea3c6 de ap6 n clocot. Aceasta se "a folosi pentr
gargar6 n afecţiuni bucale şi faringiene, cataplasme în inflamaţii, arsuri, reumatism etc.2. Macerat: se pne la macerat n ap6 rece o lingr6 de sn6toare la o cea3c6 de ap6. Se las6 latemperatra camerei B ore (peste noapte) apoi se pne s6 dea n clocot. Se bea c6ld, 1B2ceairi pe ;i n afecţiuni gastro"intestinale (enterocolit69 dispepsie etc).
!. ,in de sunătoare> se ;drobesc % g flori proaspete 3i se pl6m6desc ! ;ile ntr-n amestec de1 litr de lei 3i o =m6tate de litr "in alb. Se trage apoi n sticle mici bine nchise s6 nrance;easc6. Se bea cate o lingri,6 de mai mlte ori pe ;i n boli de ficat. Se poate folosi 3ie<tern ca cicatrizant al rănilor .
#. 3lei de sunătoare> se mbib6 2 g sn6toare c 2 ml alcool l6sand timp de 12 ore apoi seadag6 2 ml lei de floarea soareli 3i se nc6l;e3te ncet pe baia de ap6 timp de ! ore. Se las6s6 macere;e timp de 2 B ! ;ile9 dp6 care se strecoar6. Se las6 s6 se ase;e 2# de ore 3i sefiltra;69 tr6gand-se apoi n sticl,e mai mici9 bine astpate. Se folose3te cate o lingr6 ;ilnic n
boli de ficat şi ulcer de stomac9 iar extern n vindecarea rănilor, bubelor, arsurilor etc.%. 3nt de sunătoare> se pl6m6de3te timp de cate"a ;ile florile de sn6toare n lei. Pl6m6direase face la soare sa pe cptor. Acest a3a-nmit nt se folose3te e<tern pentr vindecarea rănilor,
eczemelor arsurilor, în reumatism etc.. Ceai: se face n amestec din p6r,i egale de sn6toare 3i coada 3oricelli. 8in acesta se face
inf;ie c o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 n clocot. Se d6 copiilor care rinea;6 n pat noaptea.indec6 incontinenţa.
+. In cosmetică: se face n decoct din 2 lingri,e flori de sn6toare la o cea3c6 de ap6. Caceasta se spal6 pe fa,6 pentr combaterea tenului uscat, a tenurilor sensibile, a ridurilor .
778+uriţă mare – flori-Agrimonia epatoria- 7C9hemoragii9etcTurita
7U4?7A (Agrimonia epatoria &.)Alte denumiri pentru turita:Se nme3te 3i coada racli9 aspri3oar69 brian6 de frigri9 lipicioas69 sora fragilor etc.Descriere aspect turita:Plant6 ierbacee c tlpina n =r de !B1 cm9 ramificat6 nmai n partea ei sperioar6. 0rn;elentrerpt penat-sectate a foliolele oblong-lanceolate. 0lorile mici9 galbene-arii9 snt grpate nciorchine la "arfl ramrilor.Planta cre3te n p6drile de foioase9 tfi3ri9 pa=i3ti 3i poieni.Recoltare si continut turita:Se recoltea;6 p6r,ile aeriene (:erba Agrimoniae) care se cleg n timpl nfloririi (inie-agst).Con,in sbstan,e amare9 tanin9 lei "olatil9 o lacton6 specific6 (agrimonolida) etc.
7rita se ntrebin,ea;6 ca antidiareic, în boli cronice de ficat, ca diuretic, depurativ, astringent,
antihemoragic, tonic stomahic, autituberculos etc.Extern n gargarisme9 antihemoragic şi cicatrizant .
@ trebie s6 se e<agere;e c aceast6 plant6 deoarece apar colici9 iar la bolna"ii de litia;6 se poate prodce o eliminare brsc6 a pietrelor 3i prin aceasta o astpare a c6ilor biliare sa renale.Administrare:
1. lanta proaspătă: ;drobit6 se pne pe răni şi contuzii precm 3i pe muşcături de şarpe 3i deinsecte.
2. In"u#ie: peste o lingri,6 de plant6 scat6 se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 acoperit1B1% minte apoi se strecoar6 3i se bea 2B! ce3ti pe ;i n gastrite, ca depurativ,
antireumatic, în tulburări digestive cu diaree.!. Decoct: se fierbe o lingr6 de plant6 scat6 ntr-o cea3c6 de ap6 pan6 scade la o treime din
cantitatea ini,ial6. C aceasta se tratea;6 r6nile9 afec,inile tegmentare sa se face gargar6 n faringită, amigdalită etc. Un decoct c 2 g plant6 la n litr de "in ro3 se folose3te pentrtratamentul ulcerului varicos.Un decoct dintr-n pmn de frn;e la o =m6tate de litr de ap6 3i ad6gat p,in o,et se folose3te
pentr gargar6 n inflamaţii în gură şi gat .#. Ali"ie: se face din frn;e de tri,6 mare tocate 3i amestecate c "in ro3 3i ntr6 proasp6t6.ste bn6 pentr aplicarea pe tumori şi inflamaţii ale articulaţiilor .
%. Cataplasmă: se fierbe o man6 bn6 de plant6 n tot atata t6ra,e de gra 3i p,in6 dro=die de"in. Se aplic6 c n s6cle, pe tumori, luxaţii, entorse etc.
. Ceai: se face n amestec dintr-n pmn de frn;e de tri,a mare 3i cat se ia c ! degete frn;ede =ale3. Aceast6 cantitate se fierbe ntr-o =m6tate de litr de ap6. ste bn pentr gargar6 n ca;de inflamaţii în gură, gat .
8ac6 se amestec6 c fmari,6 n p6r,i egale 3i se fierbe n lapte este bn pentr tratamentul bolilor de
piele.
78,entrilica-planta-eronica officinalis-memorie9dermato;e9etcVentrilica@74?&?CA (eronica officinalis &.)Alte denumiri pentru 5entrilica:ste nmita si matrice9 brian6 de pierit9 3oparlai,6 etc.Descriere aspect 5entrilica:Plant6 ierbacee pitica9 c tlpina taratoate. A=nge pan6 la 2%B! cm 3i are partea de la "arfndreptat6 n ss. 0rn;ele snt obo"ate9 cneate 3i ngstate spre pe,iol9 care este scrt. 0lorile decloare albastr6-a;rie snt nite n inflorescen,e n form6 de ciorchine. Planta este foarte comn6 prin
p6dri9 li"e;i9 p63ni9 tfi3ri.Recoltare si continut 5entrilica:8e la aceast6 plant6 se folose3te partea ierboas6 care se clege n timpl maiBinie.Con,ine sbstan,e amare9 hetero;ide9 tanin9 sapono;ide9 lei "olatil9 re;ine etc.Administrare:
1. In"u#ie> se toarn6 peste 2 g plbere de plant69 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 n repas 1%B 2 de minte. Se bea mai mlte ce3ti pe ;i ca tonic digestiv, colici abdominale, nevralgii,
litiază renală şi biliară, în reumatism. 7ot o inf;ie se poate face 3i din 2 lingri,e de plant6scat6 peste care se pne o cea3c6 de ap6 rece 3i se las6 s6 stea o =m6tate de or69 dp6 care se
pne s6 dea n clocot. Se r6ce3te 3i se bea 1B2 ce3ti pe ;i n catar pulmonar, bronşită,
afecţiuni hepatice.Extern se folose3te pentr spălarea rănilor, ca cicatrizant . * inf;ie mai concentrat6 se poateface din 1 g plant6 la o cea3c6 de ap6. Se bea diminea,a 3i seara cate o cea3c6 mic6 sa tot lado6 ore o lingr6. ste bn n astm, catarpulmonar, răguşeală, tuse, boli de piele .
2. Ceai:se face n amestec din o man6 de "entrilic69 o man6 de coada "acii , # g anis pl"eri;at 3i
o =m6tate litr de "in de miere. Se las6 la macerat +B1 ;ile agitand-se mere. Se strecoar6 3ise bea ;ilnic 2 ce3ti mici. ste indicat n tuse, răguşeală, dureri în gat .
!. Ali"ie:se stoarce o cea3c6 de sc proasp6t de "entrilic6 peste care se pne o aceea3i cantitatede alcool 3i se las6 la macerat %B+ ;ile. Se filtrea;6 3i se adag6 apoi n amestec din 12% p6r,is6pn de bn6 calitate9 c 2% ml alcool 3i 1 ml ap6 de trandafir. Se amestec6 totl pe baia deap6 pan6 se ob,ine o alifie omogen6. Aceasta este foarte bn6 pentr vindecarea rănilor, a
arsurilor, a bolilor de piele.#. Ceai aperiti!: se face n mi< din g p6r,i aeriene de "entrilic69 1% g frn;e de mam6 , 1% g
frn;e de calap6r 3i 1 g r6d6cin6 de lemn dlce. 8in acest amestec se face n decoct cat se ia ctrei degete9 la o cea3c6 de ap6. ste o b6tr6 3or amar6 care se ia nainte de mancare pentr afa"ori;a secre,ia scli gastric9 este foarte bn6 n combaterea aerofagiei şi a afecţiunilor
Alte denumiri pentru planta medicinala a'lica:Se cnoaste 3i sb nmele de angelică, balabon, barba caprei, coada inielului, ferigă albă, smeoaie,
taulă, tetrici albe etc.Descriere aspect a'lica:ste o plant6 ierbacee "i"ace9 care atinge peste o =m6tate de metr inaltime9 c tlpina neramificata.4adacinile pre;int6 ni3te mfl6tri o"oidale de genl nor tberclii. 0lorile de cloare alb6 c dngiro3iatice pe margini snt nite n inflorescente frmos mirositoare.Planta creste pe coline nsorite9 lminisri de p6dre9 prin fanete etc.Recoltare radacini a'lica:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 r6d6cinile (4adi< 0ilVWpei;d"lae)9 care se cleg toamna si sentrebintea;a proaspete.
Continut a'lica:Aglica contine amidon care de"ine gelatinos.
Aglica - proprietati terapeutice:
Se ntrebintea;a mai rar ca astringent9 emolient, antidizenteric, antiastmatic, antihernoroidal!
A d m in i s t r a r e: 1. In"u#ie a'lica: peste o lingrita de flori scate se toarn6 o ceasca de ap6 n clocot. Se las6 1-
1% minte9 se strecoara si se bea c nghititri rare n ca; de astm sa ca antidizenteric.2. Calaplasma a'lica: se rad tberclii 3i se pn intre do6 pansamente crate apoi se aplic6 pe
care infloresc in lnile frigroase. 0rn;ele si florile brandsei apar in acelasitimp. 0rn;ele snt alngite si foarte sbtiri si pre;inta o dnga alba. 0lorile
brandsei infloresc deaspra frn;elor si pre;inta o forma de cpa. ?n fnctiede "ariatea brandselor9 florile pot fi albe9 mo"9 galbene9 prprii sa "argate.8imensinile plantei – frn;ele pana la 2 cm9 iar florile pana la 1 cm.
#. %ocul in 'radinarandsele prefera n sol bine drenat in locrile insorite ale gradinii sa lambra copacilor si arbstilor din gradina. ste de preferat plantarea in stratrisi bra;de pentr a a"ea o pata de cloare in primele lni ale anli in gradina.
%. Culti5area si inmultirea !randusei de prima5aralbii de brandsa cei mai raspanditi in comert snt hibri;i olande;i c floride cloare mo" sa galben. lbii se plantea;a toamna in gropi c adancimide %-+ cm si la distante intre plante de % cm. 8pa caderea frn;elor blbii potfi separati si replantati imediat pentr inmltire.
. RAND3-A DE +)AMNA (Colchicm)+. ?nfloreste de la sfarsitl "erii si in primele lni de toamna. ?n cida denmirii
poplare n se inrdeste c randsa de prima"ara (Crocs). ste o planta
otra"itoare.
Descrierea planteilbii brandsii de toamna snt mlt mai mari decat in ca;l Crocsli.0lorile in forma de cpa apar toamna9 a cloarea lila9 ro; si se ofilesc inaintede "enirea frigli. 0rn;ele brandsei de toamna snt "er;i9 lcioase si latec dimensini de pana la 2 cm.
. %ocul in 'radinarandsa de toamna prefera solrile bine drenate si ingrasate9 in locrileinsorite ale gradinii sa in semi-mbra. Co"oarele c flori de brandse detoamna snt neasemite in gradina.
/. Culti5area si inmultirea !randusei de toamnalbii se plantea;a "ara in gropi sapate la 1 cm adancime si la o distanta de1-1% cm. 8pa caderea frn;elor blbii pot fi separati si replantati imediat
Se cnoa3te 3i sb nmele de clococean, ipcan, bruscălan, captalan, scaiete mare, gula de balta,
smantanica.Descriere aspect !rusture:rstrele este o plant6 c frn;e mari9 a"and nfipta in sol o r6d6cin6 pi"otant69 brn6 nchis6 lae<terior 3i alb-g6lbie la interior. 7lpina este ramificat6 3i atinge peste 1 m n6l,ime. 0rn;ele sntalterne. sor dintate pe margini9 fiind acoperite pe partea de dedesb c n pf gri. 0rn;ele de la ba;aa=ng la peste 1 m n diametr. 0rn;ele de pe tlpin6 snt mai mici 3i a o form6 o"al6.0lorile de cloare prprie sa chiar alb mrdar snt dispse pe partea de ss a tlpinii.Recoltare radacini !rusture:Cre3te prin locri neclti"ate. Se recoltea;6 r6d6cinile inainte ca planta sa infloreasca9 se taie n bc6,i
pe lngime 3i se sc6 n aer liber sa la soare9 pan6 cand de"in casabile.46d6cina de brstre con,ine inlin69 glco;a9 lei "olatil9 mcilagii9 principii amare9 re;ine9fitosterine etc.
+rusture - proprietati terapeutice:
Se ntrebin,ea;6 ca diuretic, diaforetic, laxativ, sudorific, hipoglicemiant, depurativ, în furunculoze!
-xtern se foloseşte în capiliţie, seboree, furunculoză etc.Administrare:
1. Decoct: peste .—/ lingri de plbere de r6d6cin6 se pne 0 litr de ap6 clocotit69 se las6 o =m6tate de or69 dp6 care se strecoar6 3i se ndlce3teF se bea n timpl nei ;ile ca diuretic,
sudorific, în afecţiuni renale şi în răceală.2. 8e asemenea n decoct concentrat din 12 g r6d6cin6 la n litr de ap6 se folose3te la frec,ii9 n
dermatite, eczeme, mătreaţă, căderea părului. Se fierb .—/ lingri de plbere de r6d6cin6mpren6 c aceea3i cantitate de frn;e de mesteac6n 3i o lingr6 de o,et se ob,ine n decoctfoarte bn pentr frec,ii pentr regenerarea părului, creşterea şi stoparea căderii lui.
!. -ucul proaspăt> se prepar6 prin stoarcerea r6d6cinii proaspeteF "indec6 3i alin6 drerea pricinita de frncle. ste bn6 r6d6cina recoltat6 prim6"ara. 8e asemenea scl proasp6t 3in decoct concentrat din r6d6cin6 proasp6t6 aplicat local este bn n cosmetic6 pentr tenrilegrase 3i acnee.
#. Comprese cu "run#e proaspete de !rusture4 folosite in popor pentr ameliorarea drerilor si
arsrilor pro"ocate de plagi si le;ini persistente.%. Extractul alcoolic se prepar6 din frn;e proaspete 3i este indicat n afecţiuni bucale. Are n pronn,at efect antibiotic.
. Ali"ie: se stoarce o =m6tate de pahar sc din frn;e peste care se pne o =m6tate de pahar delei (sa o ba;6 de ngent). Se folose3te pentr curăţirea rănilor, ulcere învechite şi alte boli
de piele.+. Ceai sudori"ic de !rusture9 se pregateste din o lingrita de radacina de brstre9 psa la
macerat 1 ore intr-n sfert de litr de apa care lterior se incal;este9 se filtrea;a si se consma.Ceail se bea in fiecare ;i 2 desti in ca; de artrita, febra sau respiratie ingreunata.
CA@PA C*84U&U? (patorim cannabinm &.)Alte denumiri pentru canepa codrului:Se mai nme3te 3i canepioară, canepă de apă, zburătoare, smeoaică etc.Descriere aspect canepa codrului:ste o plant6 ierbacee c tlpina rigid69 dreapt6 de %B1% cm. 0rn;ele scrt pe,iolate9 c laciniile !
B % partite.0lorile ro3iatice-prprii deschis9 rar albe9 snt dispse n inflorescen,e capitliforme.Cre3te prin p6dri mede9 prin ;6"oaie.Recoltare canepa codrului:Se recoltea;6 p6r,ile aeriene (:erba -fiatorii9 :. Cannabis aaticae) care se cleg "ara n ilie-agst.Continutul canepa codrului:Con,in lei eteric9 re;ine9 tanin9 glcide specifice (epatorina)9 sapono;ide.
Se citea;6 ntrebin,area acestei plante ca diuretic, febrifug, emetic, colagog"coleretic, laxativ 3i e<ternîn dermatite sau ca cicatrizant .Administrare:
1. Decoct do6 lingri,e fierte ntr-o can6 c ap69 se las6 1 minteF se fac sp6latri pe r6ni cacţiune cicatrizantă.
2. ăi contra reumatismului!
<cesl prodce into<ica,ii manifestate prin tremr6tri9 "om6 si diaree.
?@UPA4U& (Qnipers commnis &.)Alte denumiri pentru ienupar:
Se cnoa3te 3i sb nmele de anaperi, boabe de brad, brădişor, enibahar, *neapăn etc.
Descriere aspect ienupar:ste n arbst foarte bogat ramificat9 care a=nge n =r de 1B2 m n6l,ime. 0rn;ele snt aciclare 3ia3e;ate cate trei n "erticil la acela3i ni"el. Snt pngente. 0lorile snt nise<ate9 mascle 3i femele9din cele femele land na3tere n frct fals9 n fel de boab6 fals6 de cloare brn6-"iolet69 brmat6.Aceasta pre;int6 la poll ops inser,iei o forma,ine ca o mic6 stea c trei bra,e. Planta cre3te n
palcri9 alc6tind asocia,ii caracteristice n ;ona colinar6 3i pan6 n ;ona alpin6.Recoltare si continut ienupar8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 boabele (0rcts Qniperi sa accae Qniperi). le se cleg toamnacand snt complet coapte 3i n se p6strea;6 mai mlt de n an9 cel mlt doi.oabele de ienp6r con,in lei "olatil9 bogat n hidrocarbri ciclice 3i sesiterpenice9 principii amareca iniperina9 sbstan,e proteice9 aci;i organici9 sbstan,e re;inoase etc.
Ienupar - proprietati terapeutice:Se folose3te ca diuretic, în boli de stomac, carminativ, antireumatic, hipotensiv, expectorant, boli ale
vezicii urinare, retenţie urinară în ascită etc. @ se "or dep63i do;ele prescrise deoarece e<cesl poate da na3tere la hemoragii intestinale 3i rinarec sange.Administrare:
1. In"u#ie: se toarn6 peste o lingri,6 de boabe scate9 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se acoper6 3i selas6 n repas 1%B2 de minte dp6 care se strecoar6 3i se bea aceast6 cantitate n mai mlterepri;e n timpl nei ;ile. Se folose3te ca diuretic, în ascite, ca antireumatic, ca antidiabetic9 nacnee şi eczeme. Peste 2 lingri,e de boabe scate se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot. Se las6 1%
B 2 de minte apoi se strecoar6 3i se ia cate !B# lingri pe ;i n ascită, cadiuretic,
antireumatic, litiază renală şi vezicală, precum şi în afecţiuni pectorale.
2. Decoct: se pne s6 fiarb6 ! g coa=a 3i ramri tinere de ienp6r ntr-n litr de ap6. Se bea 1B 2 ce3ti pe ;i ca diuretic.
!. Ceai: se face n amestec din boabe de ienp6r9 coada calli9 m6tase de pormb 3i co;i decire3i. Se folose3te o lingri,6 la o cea3c6 de ap6 n clocot9 o cea3c6 diminea,a 3i seara ca diuretic
în boli de rinichi şi vezică urinară 9 precm 3i n ca;ri de infecţii urinare.#. +inctură: se face o tinctr6 pnand s6 macere;e 1 g frcte scate de ienp6r ntr-o st6 de
ml alcool concentrat. C aceasta se fac frec,ii n dureri reumatice9 precm 3i ca nt6ritor alr6d6cinii p6rli.
%. oa!ele> mestecate n gr6 cate 2B% pe ;i stimulează pofta de mancare, înlătură mirosul
neplăcut din gură9 este n uşor diuretic 3i înlătură arsurile de pe piept şi de pe tractusul gastro"
intestinal! . ,in: se fierbe o lingr6 de boabe de ienp6r ntr-o =m6tate de litr de "in. Se las6 acoperit
pan6 se r6ce3te 3i se bea n mai mlte repri;e ca diretic9 n litiază renală. A se e"ita ab;rile.
+. Ini!a$arul> se prepar6 din boabe de =enp6r ;drobite care se pn la macerat n ap6. Prinfermentarea acestora se ob,ine o b6tr6 alcoolic6 ce se poate nt6ri prin ad6gare de ;ah6r ntimpl fermenta,iei.8p6 terminarea procesli de fermenta,ie9 prodsl se distila.
. aie: se face pnand 2B! Eg ramri 3i o man6 plin6 de boabe de =enp6r la 1 litri de ap6. Setoarn6 n cada de baie n care apa s6 n depaseasca de !+. ste bn6 n reumatism, gută şi
stimulează circulaţia periferică./. Ceai: se face n amestec din cate do6 p6r,i de boabe de =enp6r 3i cimbri3or 3i cate o parte de
cimbr 3i ro;marin. 8in aceasta o lingri,6 de la can6 de ap6 se fierbe pan6 d6 n clocot apoi sestrecoar6. ste foarte bun în boli ale aparatului urinar .
1. Macerat: se pn la macerat n ap6 rece n amestec de boabe de =enper9 coada 3oricelli 3iro;marin. Se las6 la temperatra din bc6t6rie timp de +B1 ;ile9 apoi se strecoar6. C sol,iaob,int6 se fac frecţii pe cap pentru combaterea căderii părului.
SP&?@UOA (Solidago "irgarea &.)Alte denumiri pentru splinuta:
@mit6 3i floarea boierească, floarea buiacă, mănunchi, smeoaică, varga de aur etc.Descriere aspect splinuta:ste o plant6 ierbacee ce a=nge la peste 1 m n6l,ime. 0rn;ele ba;ilare a o form6 o"at69 iar cele din"arfl tlpinii snt lanceolate ngste 3i a dispo;i,ie altern6. 0lorile galben-arii snt grpate ncapitle iar capitlele n ciorchine. Planta cre3te prin t6ietri de p6dre9 coline de deal etc.Continutul si recoltare splinuta:Se recoltea;6 p6r,ile aeriene nflorite (:erba irgareae) n timpl nfloririi (inie-septembrie). Con,in
lei "olatil9 tanin9 sbstan,e amare9 sapono;ide9 a;lene etc. Proprietatile terapeutice ale splinutei:
Splinta se ntrebin,ea;6 ca diuretic, în afecţiuni renale şi biliare, în hemoragii interne, metroragii,
ca expectorant, cicatrizant, nevralgii dentare, fistule etc.Administrare:
1. In"u#ie: peste % g (o lingri,6) de "arfri nflorite se toarn6 o cea3c6 de ap6 n clocot9 se maid6 n clocot 3i apoi se las6 n repas 12 ore. Se strecoar69 se ndlce3te 3i se bea frac,ionat 1B2ce3ti pe ;i in boli de rinichi şi vezică, în diaree cu sange. ?nf;ia se poate face 3i c "in.
2. ul!ere: se amestec6 n mancare. Se facilitea;6 eliminarea pietrelor din vezica urinară.7ratamentl se face n repri;e de cate / ;ile.
!. -irop: se fierb timp de 1 minte 2 lingri,e de "arfri nflorite c o cea3c6 de ap6. Se las6 s6stea 12 ore apoi se adag6 ! g ;ah6r 3i se d6 iar n clocot. Se ia cate o lingr6 sa lingri,6
(dp6 "arst6) n enterit6 sa diaree rebelă. Siropl acesta este bn 3i la copii c diaree n perioada de denti,ie. Pentr adl,i se face n decoct mai concentrat 3i se da cate 2 lingri indiaree, litiază!
S7QA4U& (Xercs robr &9 sin. X. pednclata hrh.)Alte denumiri pentru ste(ar:ste nmit si ste=ar de lnc69 tfan etc.Descriere aspect ste(ar:Un arbore robst9 c coroana larg6 3i ramrile groase9 nodroase. 0rn;ele a forma caracteristica9
0lorile snt nise<ate9 mascle 3i femele9 pe acela3i indi"id. 0rctele snt de asemenea specifice9nmite ghinde9 a o form6 o"oid6 si snt sitate cate !B+ pe n pedncl comn9 lng. Ste=arlalc6tie3te p6dri nmite ste=eri3e9 n ;ona de deal 3i de 3es.Continutul si recoltare ste(ar:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 scoar,a (Corte< Xerci) care se clege de pe ramrile tinere9
prim6"ara.a con,ine tanin n cantitate mare9 al6tri de deri"a,i fla"onici9 sbstan,e pectice etc.
Proprietatile terapeutice ste$ar:
Se folose3te intern ca antidiareic, în intoxicaţii cu alcaloizi, antiseptic, tonic general etc.Extern se folose3te n gargarisme, în stomatite, faringită, dureri de dinţi, ca antihemoragic,
antihemoroidal, vindecarea rănilor, în arsuri, degeraturi, transpiraţia picioarelor, leucoree, metrite,
căderea părului etc.Administrare:
1. Decoct: se pne la fiert 2 lingri,e de plbere de coa=a de ste=ar ntr-o cea3c6 de ap6. Se fierbetimp de 1B1% minte apoi se las6 in repas 3i se strecoar6 dp6 r6cire. Se bea 1B2 ce3ti pe ;in ca; de diaree, dureri de stomac etc.Se poate face n decoct mai concentrat din !B# lingri,e de plbere de coa=a la o cea3c6 de ap6.
Se ntrebin,ea;6 pentr gargar6 n ca; de afecţiuni ale cavităţii bucale, dureri de dinţi sau setamponează rănile, rădăcina părului pentru a opri căderea acestuia, arsurile, degeraturile etc.Se face n decoct 1 g (o lingri,6) la 1 g ap6. C aceasta se face baie la picioare pentrcombaterea transpira,iei9 a batatrilor de pantofi9 a degeratrilor etc.
2. ,in: Se pn la macerat 1 g coa=a de ste=ar tratat6 c 1 g acid clorhidric9 dilat 3i ad6gatapoi ntr-n litr de "in ro3. Se bea cate n p6h6rel de do6 ori pe ;i n afecţiuni ale tubului
digestiv şi ca tonic.!. Ali"ie: se face din gogo3ile care se formea;6 pe nele frn;e de ste=ar. Acestea se macin6 3i se
pn % g din aceast6 f6in6 n ! g ntr6 de porc proasp6t6 nerance;it6. Se face o alifie care se poate folosi n tratamentul hemoroizilor .
#. +inctură: se pne la macerat f6in6 de gogo3i de ste=ar 3i anme %B1 g la 1 g alcool. Selas6 s6 macere;e timp de 1 ;ile sctran-d-se ;ilnic de 2B! ori. Se strecoar6 3i se trage n
sticle bine nchise. Se ntrebin,ea;6 cate"a pic6tri ntr-o cea3c6 de ap6 rece pentr gargar69 sase freac6 gingiile c o "at6 miat6 n aceast6 tinctr6 pentr taratamentul gigivitelor .%. Ca"ea: se aleg ghindele matre care se pn ntr-n "as c ap6 3i se aleg cele care n pltesc pe
ap6. Acestea se co=esc9 se sc6 3i f6ina ob,int6 se pr6=e3te ob,inand-se o Tcafea de
ghindăR.8in aceasta se face n decoct 1B!D care ps n lapte este n bn tonic pentr copiii
rahitici9 precm 3i n combaterea tusei convulsive.. Ceai: se face n amestec din p6r,i egale de scoar,6 de ste=ar9 ri;om de sclipe,i9 traista
ciobanli 3i coada calli. * lingri,6 la o cea3c6 de ap6 se fierbe 1 minte. ste n bnantihemoragic.
7U47A (Cariina acalis &.)Alte denumiri pentru turta:Se nme3te 3i m6rl ciobannl9 sita fetelor9 ciropi9 cirl ;anelor9 colacl babei9 cilin f6r6 coad69trt6 de mnte etc.Descriere aspect turta:ste o plant6 ierbacee spinoas69 c o tlpin6 foarte scrt6. 0rn;ele spinoase snt de tip sectat 3iformea;6 o ro;et6 lipit6 de sol. 0lorile albe formea;6 inflorescen,e capitliforme 3i a n receptaclc6rnos.Planta cre3te prin p63ni 3i pe coaste aride din ;ona montan6.Recoltare si continut turta:Se recoltea;6 r6d6cinile (4adi< Carlinae acalis) care con,in inlin69 lei "olatil9 tanin9 re;ine etc.Turta - proprietati terapeutice:
7rta se ntrebin,ea;6 ca tonic stomahic, în ascită catar bronşic, boli ale căilor urinare, febrifug .Administrare:
1. Decoct: se fierbe 1B2 lingri,e de plbere de r6d6cin6 timp de % minte ntr-o cea3c6 de ap6.Se bea c6ld, n ascit6 3i boli ale c6ilor rinare. indec6 prin sp6lare orice rana greu
vindecabilă.2. Macerat n 5in: se pn s6 macere;e do6 maini de plbere de r6d6cin6 ntr-n litr de "in. Se
las6 B1 ;ile sctrand ;ilnic apoi se strecoar6 3i se bea cate n p6h6rel ca tonic stomahic.!. )ţet: se macerea;6 plbere de r6d6cin6 n o,et de "in %B+ ;ile. Se fac sp6latri n boli de
piele.#. ul!ere: se ia de 2B! ori pe ;i cate n "arf de c,it n boli de stomac, ascită, viermi
A&4?A@A (aleriana officinalis &.)Alte denumiri pentru 5aleriana:Cnosct6 3i sb nmele de odolean9 g3a pormbelli9 iarba pisicilor.Descriere aspect 5aleriana: aleriana este o plant6 ierbacee care are n p6mant n ri;om de pe care cresc r6d6cinile de grosimi
diferite si c n miros caracteristic 3i gst dlceag-aromatic. 0rn;ele de la ba;a tlpinii snt penat-sectate9 iar cele din lngl tlpinii a segmente o"al-lanceolate. 0lorile alc6tiesc inflorescen,eterminale. le snt asimetrice9 ro3iatice sa ro;-"iolet9 c n miros pl6ct de liliac. Planta cre3te prinlnci 3i ;6"oaie.Se 3i clti"6 ca plant6 medicinal6.Recoltare si continut 5aleriana:8e la aceast6 plant6 se recoltea;6 r6d6cinile 3i ri;omii (4hi;oma cm 4adicibs alerianae) care secleg toamna dp6 "este=irea p6r,ilor aeriene. Con,in lei "olatil9 alcaloi;i specifici9 comp3i a;ota,i9en;ime9 alcooli9 fenoli9 sitosteroli9 hetero;ide9 antibiotice etc.,aleriana* proprietati terapeutice:aleriana se ntrebin,ea;6 ca sedativ nervos, calmant cardiac, hipotensiv, în nevroze cardiace,
insomnii etc.
Administrare:1. Decoct> se fierbe o lingri,6 de plbere ntr-o cea3c6 de ap69 se bea seara nainte de clcareFeste n bn somnifer .
2. ul!erea de rădăcină de 5aleriana se ia de ! ori pe ;i cate n "arf de c,itF este n foarte bn calmant şi somnifer .
!. Macerat: se pne seara ntr-n pahar c ap6 rece 1 g plbere de "aleriana 3i se las6 pestenoapte. 8iminea,a se strecoar6 3i se ndlce3te c ;ah6r sa miere. Se ia frac,ionat n crsl nei;ile. ste n bn sedativ, somnifer, antinevralgic, combate durerile menstruale.
#. Ceai sedati5 > se face n amestec din ! g "aleriana9 2 g roini,69 ! g flori de le"6n,ic69 1 ghamei 3i 2 g m3e,el. 8in acest amestec se pne o lingri,6 ntr-o cea3c6 c ap6 clocotit69 selas6 2 minte F se bea c6ld, o cea3c6 seara la clcare. ste n bn calmant, somnifer . Un altceai se poate face dintr-n amestec de "aleriana c pelin sa "entrilic6 (eronica officinalis ). Se
face n decoct din o lingri,6 la o cea3c6 de ap6. Se bea seara n st6ri de anxietate, melancolie, palpitaţii, leşin.
%. +inctură> se pn 2 g plbere de r6d6cin6 1 ml alcool de +. Se las6 la temperatracamerei ;ile9 agitand-se ;ilnic. Se strecoara 3i se ia ;ilnic de ! ori cate 1B2 pic6tri ca
sedativ, calmant cardiac.. Clismă: se fierbe B1 g r6d6cin6 de "aleriana c 1% ml ap6. Se r6ce3te 3i se fac sp6latri
anale n ca; de viermi intestinali, colici renale, diaree şi dizenterie.aleriana n trebie folosit6 neintrerpt pentr ca poateda dependenta.8e asemenea n este bine s6 se dep63easc6 anmite do;e ntrcat are efecte negati"e aspra tblidigesti"9 prodce dureri de cap şi chiar greaţă.
