R.J. Palacio (n. 1963, New York, SUA) este graficiani 9i scrii-

toare. A realizat designul a numeroase cdrli inainte de a de-

veni ea insagi autoare. Palacio a agteptat ani Ia rand momentul

potrivit pentru a scrie o carte' O intAlnire intAmpl5toare cu o

ieti![ Ia un chioqc de inghelati a convins-o cd momentul acela

a sosit. Aqa s-a ndscut Minunea (2012), un volum v6ndut inpeste 1,5 milioane de exemplare. Cartea, cu mesajul ei ,,Alege

sd fii bun", a devenit un fenomen rdspdndit in lumea intreagd,

venind in sprijinul luptei impotriva violenlei in randul elevilor.

Cartea lui Julian (20t4) vine s[ completeze povestea despre

Auggre Pullman cu o perspectivd inedit5, prin vocea lui Julian,

personajul,,negativ" din Minuneo,,,agresorul".

R.J. Par,ecro

Cartea lui JulianTraducere din englezi qi note

de Iulia Arsintescu

AITHUR

Obignuit

T) ine. bine. bine.-Eiqtirr, gtiu, qtiu.

Nu m-am purtat frumos cu August Pullman!Mare scofal6. Nu-i sfdrqitul lumii, oameni buni. Hai sd

nu mai facem din fdnlar armdsar, da? Pimdntul e mareqi nu-i toat6 lumea drdgu{6 eu toatd lumea. Aga merg lu-crurile. Chiar nu wefi sE trecefi peste asta? Cred cd emomentul sd mergeli mai departe gi sd vd vedeli de viald,da?

Fir-ar sd fle!Nu infeleg. Chiar nu infeleg. Acum sunt cel mai po-

pular b6iat din clasa a cincea, iar peste un minut devin,nu gtiu... Altceva. Asta doare. Tot anul dsta a durut. inprimul rdnd aq vrea caAuggie Pullman sd nu fi venit nici-odat6la $coala BeecherlAg wea s6-gi fi finut ascunsd un-deva feligoara de monstru, ca in Fantoma de la Operd,.

Pune-li o mascd, Auggie! Ia-{i fala din fafa mea, te rog.Totul ar fi mult mai ugor dac[ pur gi simplu ai dispdrea.

Cel pufin pentru mine. Apropo, nu weau s[ spun cdpentru el ar fi floare la ureche. $tiu cd n-are cum si-i fieuqor nici lui sE se uite zilnic in oglind6 sau sd meargd pe

stradd. Dar asta nu-i problema mea. Problema mea este

cd totul s-a schimbat de cdnd a venit eI la mine la qcoa-

16. Copiii sunt altfel. Eu sunt altfel. Iar asta inseamnd o

mare belea.

R.J. Par,acro

Aq wea ca totul sd fie a9a cum era in clasa a patra.Mam6, ce ne mai distram pe-atunci! Jucam prinselea incurte si nu cE md laud, dar toat6 lumea mi voia pe mine inechip6, qtifi? VA spun! Toat6 lumea voia si facd pereche cumine la proiectele de studii soeiale. $i absolut toatd.lumearAdea de fiecare datd cAnd spuneam ceva nostim.

Laprdnz, stdteam intotdeauna cu tovar6qii mei qi eramo gagc6. Adicd, chiar eram! Henry. Miles. Amos. Jack. Gag-

cd adevdratd! $i era marffi. Aveam atdtea chestii secrete!

Semne cu mdinile pentru tot.Nu gtiu de ce a trebuit sd se schimbe totul. Nu gtiu de

ce toatd lumea s-a prostit in legdturi cu toate chestiile.De fapt, ;tiu de ce: din cauzalui Auggie Pullman. Cum

a apirut el, lucrurile au incetat sd mai fie ce-au fost. To-tul era c6t se poate de obignuit. Iar acum, totul este com-plet dat peste cap. Numai din cauza lui.

$i a domnului Tushman. De fapt, intr-un fel e numaivina domnului Tushman.

10 11

Telefonul

/\Tmi amintesc cd mama a f6cut mare caz de telefonulIprimit de la domnul Tushman. in seara aceea) la cind,a tot repetat ce mare onoare era chestia asta. Directorulgimnaziului sunase Ia noi acasi si o intrebase dacd mdlasdsd fiu intr-un fel de comitet de primire pentru un copilnou-venit la gcoald. Uau! Ce chestie! Mama se purta deparcd aq fi cdgtigat Oscarul sau a9a ceva. A zis cd treabaasta ii demonstra cd gcoala recunogtea cu adevdrat careerau elevii ,,speciali", ceea ce ei i se pdrea groza.v. Mamanu-l cunoscuse pdnd atunci pe domnul Tushman, pentrucd el era directorul gimnaziului, iar eu abia terminasemclasele primare, dar ziceaintruna, incdntatd nevoie mare,cAt de drigu! se ardtase la telefon.

Mama a fost intotdeauna ceva important pe la gcoa16.

Face parte din Consiliul $colar, ceea ce nu gtiu exact ce

inseamnd, dar pare sd fie mare scofal6. $i mereu se oferdvoluntard pentru tot soiul de chestii. Dintre toate mame-le, numai ea a fost reprezentantul clasei mele, ln tofi aniipe care i-am terminat pAnd acum la Beecher. De fiecaredat6. Face o mullime de lucruri pentru gcoala aia.

Aga cd, in ziua in care trebuia sE particip la comitetulde primire, ffi-& I6sat in fala gimnaziului. A vrut sd mdducd induntru, da' i-am zis:

- Mami, nu mai sunt la gcoala primard!S-a prins gi a plecat de-acolo cu mapina inainte sd in-

tru eu in cl6dire.

R.J. Per,ecto

Charlotte Cody gi Jack Will erau deja in holul din faldgi ne-am salutat. Am dat mAna cu Jack aga cum fdceamnoi in gaqca noastrd gi l-am salutat pe urmd pe pazniculde la poartd. Apoi ne-am dus spre biroul domnului Tush-man. Era tare ciudat sd fiu la qcoalS cAnd nu mai era ni-meni acolo.

- Frate, am putea sd ne ddm cu skateboardul pe aicisi n-ar qti nimeni, i-am spus lui Jack, alergAnd qi ddn-du-md ca pe ghelug pe pardoseala neted6 a holului, c6ndpaznicul nu ne mai putea vedea.

- Ha, da, a zis Jack, dar am bdgat de seamd cI pe m6-surd ee ne apropiam de biroul domnului Tushman, Jackdevenea tot mai t6cut. De fapt, ardta de parcd i-ar fi venitsd dea Ia boboci.

CAnd aproape cE am ajuns in capul scirilor, s-a oprit.

- Nu vreau sd fac treaba asta! a zis el.

M-am oprit lAngd Jack. Charlotte ajunsese deja la etaj.

- Haideli! a zis ea.

- Nu egti tu gefa, i-am rdspuns,A cldtinat din cap gi mi-a aruncat o ,,privireo'. Eu am

rAs qi l-am inghiontit cu cotul pe Jack. Ne pldcea s-o pro-vocdm pe Charlotte Cody. F6cea mereu pe sclifosita!

- E total aiurea! a zis Jack, gi gi-a frecat fafa cu palmele.

- Ce anume? am intrebat.

- $tii cine-i copilul cel nou? a zis el.Am dat din cap cd nu.

- Tu gtii cine este, corect? a intrebat-o el pe Charlotte,uitAndu-se in sus la ea.

Charlotte a cobor0t scdrile spre noi.

- Cred cd da, a zis gi a f6cut o mutrS de parcd tocmaiar fi gustat ceva rdu.

Jack a scuturat din cap qi pe urmd s-a lovit de trei oricu palma peste frunte.

L2 13

Cartea lui Julian

- Sunt un mare idiot cd am spus da la treaba asta! azis el, scrAgnind din dinfi.

- Stai aga, despre cine-i vorba? am intrebat eu.L-am apueat pe Jack de umdr ca sd se uite la mine.

- Cred cd 1l cheamd August, a rdspuns el. il qtii pe

puqtiul cu fafa?Habar n-aveam despre ce vorbea.

- Glumegti? azis Jack. Nu l-ai vizut niciodatd pe b5-iatul dla? Std in cartier. Uneori mai vine pe terenul dejoac5. Trebuie sd-l mai fi vdzut pdnd acum. Toatd lumeal-a vdzut.

- Nu locuiegte in acest cartier, a zis Charlotte.

- Ba da! a ripostat Jack pierzdndu-si rdbdarea.

- Nu, weau sd. zic cd. Julian nu locuieqte in acest car-tier, a rdspuns ea Ia fel de nerdbddtoare.

- $i ce importanli are? am zis eu.

- Las-o balt6! m-a intrerupt Jack. Nu conteaz6.. Cre-de-m6, frate, n-ai vdzut a$a ceva in viala ta!

- Nu fi r6u, te rog, Jack, a zis Charlotte. Nu-i frumos.

- Nu sunt rdu deloc! a zis Jack. Spun doar adevdrul.

- Da' cum aratd, mai exact? am lntrebat eu.

Jack n-a rdspuns. A rdmas doar pe loc qi a cldtinat dincap. M-am uitat Ia Charlotte, care s-a incruntat.

- O sd vezi, a zis ea. Hai sE mergem odatd, bine?S-a intors, a urcat scara pAni sus gi a disp5rut pe holul

dinspre biroul domnului Tushman.

- Jack, frate, haide! am zis eu.M-am prefrcut c5.-i ard una peste fafd. Asta l-a fr.cut sI

r6dd un pic qi sd-mi repeadd un pumn cu incetinitorul. $iaga am ajuns sd jucdm ,,splinao', un joc in care trebuia sd

ne pocnim unul pe celdlalt in coaste.

- Venili, b6iefi! ne-a ordonat Charlotte din capul scd-

rilor.