3
LUCRARE ELABORATĂ DE CĂTRE: ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ „CULTUL EROILOR”
FILIALA CONSTANŢA
REDACTOR COORDONATOR:
COL.(R) REMUS MACOVEI
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
CRISTIAN TRAIAN VELICU
TEHNOREDACTARE:
COSTEL COROBAN
AU COLABORAT:
COL.(R) IOAN TOMA
COL.(R) IONEL PAMFILE
LT.COL.(R) DUMITRACHE MOTROGAN
LT.COL.(R) CONSTANTIN NICOLAE
LT.COL.(R) MIHAI ISTRATI
LT.COL.(R) TUDOREL CĂLIN
GEAMBAI AYGÜL NURGIAN
4
MONOGRAFIA LOCALITĂŢII
Comuna Mihail Kogălniceanu este situată în centrul judeţului, la o distanţă de 26 km
nord-vest de Municipiul Constanţa, pe drumul european El5.
Comuna este situa în zona de contact a Podişului Casimcea în câmpia litorală şi pe
cursul inferior al răului Casimcea şi se întinde pe o suprafaţă de 16.551,83 ha, avînd o
populaţie de 10.114 locuitori, conform recensământului din 18 martie 2002, fiind cea mai mare
comună din judeţ.
Localitatea Mihail Kogălniceanu este formată din trei sate: Mihail Kogălniceanu
reşedinţa comunei, cu un număr de 3067 gospodării şi o populaţie de 8437 locuitori, satul
Palazul Mic cu 150 gorpodării şi 1347 locuitori şi satul Piatra cu 240 gospodării şi 330
locuitori. Comuna are ca vecini la nord localităţile : Târguşor şi Cogealac, la nord-est Săcele,
la est Năvodari şi Corbu, la sud-est Lumina, la sud Ovidiu, la sud-vest Castelu şi la vest
Nicolae Bălcescu.
Principalele artere de circulaţie sunt străzile : Tudor Vladimirescu(DN 2 A) şi Mircea
cel Bătrân - Constanţa -Hărşova, (DN 2 A); Strada Tudor Vladimirescu - Mihail Kogălniceanu
- Târguşor (D.J. 222).
Aeroportul Mihail Kogălniceanu care deserveşte Municipiul Constanţa şi implicit tot
litoralul Mării Negre, este situat în apropierea intrării în localitate.
Operarea pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu începe în anul 1961 în incinta unei clădiri
vechi de aerogara şi pe o platformă auto transferată de la armată. Cursele se desfăşurau numai
între Mihail Kogălniceanu şi Bucureşti Băneasa, aterizarea aeronavelor LI-2 şi IL-14 se făcea
pe iarbă. La 1 iulie 1962 se inaugurează o nouă aerogara şi turnul de control, deschizîndu-se
linia aeriană, de pasageri, Bucureşti - Constanţa - Tulcea şi retur, cu IL - 14, apoi se vor
deschide noi linii aeriene interne: Arad, Timişoara, Oradea, şi externe Budapesta, Berlin,
Praga, Bratislava, precum şi linii charter cu Oslo, Copenhaga, Stocholm, Helsinki şi Londra.
Până în 1973, aeroportul trece printr-o perioadă de modernizări masive - Numărul
curselor în 1975 se ridica la 10.697 aducând 764.005 pasageri, iar în 1979 la 778.766 pasageri .
5
În timp aeroportul a fost punctul de legătură cu peste 120 de ţări, aeronavele operate au
fost începând cu LI - 2 şi IL -14 până la B747 şi AN 124.
În anul 2003 numărul de mişcări comerciale şi necomerciale a fost de 5000, între
acestea numărîndu-se şi operările aeronavelor aparţinând U.S. Air Forces.
Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu -Constanţa este operaţional 24 de ore pe
zi şi 365 de zile pe an, beneficiind de statutul de aeroport internaţional principal. Investiţile
semnificative pentru modernizarea , dezvoltarea şi echiparea corespunzătoare au ridicat,
standardul de calitate tehnic şi operaţional al aeroportului asigurând, siguranţă şi securitate
pentru cele mai mari aeronave.
Originea Comunei Mihail Kogălniceanu se regăseşte printre primele aşezări tătăreşti şi
numele i-a fost legat de primul stăpânitor al tătarilor stabiliţi în aceste locuri, Murat cel Negru
(Kara Murat). Din informaţiile călătorului Evlia Celebi, în anul 1651, în drumul său dinspre
Tulcea spre Mangalia, a poposit într-un sat cu locuitori gospodari şi cu bunăstare, numit Kara
Murat, având 1000 de case, ce se întindea pe o mare suprafaţă, satul cuprindea o geamie, zece
prăvălii, două hanuri şi trei şcoli şi era locuit în totalitate de tătari.
Această localitate s-a clădit pe urmele ruinelor aşezării romane Vicus,
CLEMENTIANENSIS, satul fiind aşezat în partea de sud - vest a actualei comune.
Teritoriul ocupat a fost stăpânit de tătari, până spre sfârşitul veacului al XlX-lea, când
pe la 1879-1880, apar cei dintâi colonişti transilvăneni mocani; Care inaugurează epoca plină
dc prosperitate a stăpânirii româneşti. Cam în aceeaşi perioadă au venit primele familii de
nemţi din Crasna, Judeţul Cetatea Neagră.
Este ştiut că omul politic Mihail Kogălniceanu a fost cel care a elaborat Legea de
organizare a Dobrogei împreună cu prefectul constănţean Remus Opreanu.
Prefectul Remus Opreanu va pune în fruntea administraţiei comunale din Cara Murat
un destoinic gospodar, pe loniţă Blebea.
La iniţiativa conducerii comunităţii, în anii 1881-1882, se construieşte clădirea
primăriei, unde va funcţiona şi şcoala - elevii erau deopotrivă români, nemţi şi turci. În aceeaşi
perioadă se va construi şi Biserica Ortodoxă. În anul 1885 se construieşte primul local al şcolii
cu săli de clasă.. În 1897-1898, este zidită Biserica Catolică, construcţie masivă în stil gotic.
În anul 1900 la douăzeci de ani după începutul colonizării, Caramuratul îşi schimbă cu
totul înfăţişarea, elementul românesc predominând peste tot.
6
Astfel în 1907 în Caramurat s-a deschis prima Bancă Populară numită Mircea cel
Bătrân, apoi în 1913 - ia fiinţă o nouă Bancă Populară numită Principele Nicolae.
Caramuratul deţinea la acea vreme două brutării, o fabrică de ulei, două fabrici de ţiglă.
În anul 1930 comuna îşi schimbă numele în Ferdinand I.
În 1934-1935 se construieşte uzina electrică, cantonul zootehnic, cantonul agronomic,
şi cel silvic, toate concepute pentru realizarea satului model la nivelul judeţului din inţiativa şi
strădania lui Vasile P. Sassu - Ministru Agriculturii şi Domeniilor Statului.
În baza acordului germano-român, din anul 1940, populaţia germană emigrează în
masă, locul acesteia fiind luat de colonişti aromâni aduşi din Cadrilater; oameni gospodari care
şi-au adus un important aport la prosperitatea localităţii.
Transformările social-politice petrecute în România după al doilea război mondial şi
mai ales, reformele înfăptuite şi-au pus amprenta şi asupra vieţii economice a Comunei
Ferdinand I, care din 1948 îşi va schimba din nou numele şi se va numi Mihail Kogălniceanu.
Aceste reforme s-au răsfrânt şi asupra învăţământului.
Din 1948 vor funcţiona două şcoli mixte şi câte o grădiniţă de copii pe lângă fiecare
şcoală. În anul şcolar 1961-1962 se înfiinţează Şcoala Medie şi se reorganizează şcolile din
comună sub o singură direcţie. În 1965 - este inaurgurată clădirea în care funcţionează şi astăzi
liceul iar în 1974 - va fi extinsă cu încă şase săli de clasă. În perioada următoare liceul va
funcţiona cu profil agricol, iar după 1989 va avea profil de matematică - fizică, pentru ca în
1999 să se treacă la profilul de matematică - informatică.
În prezent la Liceul teoretic Mihail Kogălniceanu urmează cursuri primare, gimnaziale,
liceale şi de artă şi meserii, un număr de 964 de elevi din comună şi din localităţile învecinate.
De asemenea în comună mai funcţionează: 4 şcoli generale, 7 grădiniţe, două cămine culturale,
trei biblioteci, două dispensare, dispune de asemenea de două terenuri de sport, televiziune
locală, şase biserici şi două geamii.
În cadrul Căminului Cultural din Mihail Kogăniceanu activează 5 ansambluri
folclorice: Pandelaşu, La Steaua, Muşata Armână, Yldzlar Kara - Murat, On Khelen Sukar
care au fost încununate cu numeroase distincţii la diferite concursuri şi festivaluri culturale, din
ţară şi din străinăate.
Comuna are o economie agrară dispunând de 16.552 ha în cele trei sate componente din
care teren arabil 12.930.ha, păşune 1.052.ha, livezi şi vii 290 ha, şi un fond forestier de 354 ha.
7
În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei vegetale, ponderea cea mai mare revine
culturilor de cereale (grâu şi porumb), floarea soarelui, cartofi dar şi alte legume.
În localitatea Mihail Kogălniceanu şi-a desfăşurat activitatea o importantă garnizoană
militară formată din:
- Regimentul 36 Mecanizat „Vasile Lupu” 1951-2005.
- Regimentul 57 Aviaţie-Vânătoare între 1951-2004.
- Batalionul 162 Pază Aeroport între anii 1978-1998.
Pe teritoriul localităţii îşi desfăşoară activitatea o serie de agenţi economici cum ar fi:
Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa S.A., ROMATSA S.A.; Dorna
Lactate S.A.; Avicola, VASCOV; AGROPIESE PROD; unităţi comerciale şi de turism: ADI
LAUR SRL; CARGO - ROMENA TOUR; unităţi agricole Agricola Selovis; Agroind Tour S.A.;
Tera Star S.A.; Horticola S.A. etc.
Din anul 2004 în fruntea Primăriei se află Domnul Valer losif Mureşan; Viceprimar este
Domnul Anton Marian iar secretar Doamna Elena Panfile. Consiliul local îi au ca membri pe
consilierii Caiali Demirel, Adela Cioancă, Stelian Cobuz, Gheorghe Coconcea, Nicolae
Cristea, Constantin Dumitrescu, Fasie Constantin, Cecilia Feraru, Dumitru Gartu, Ion Gunea,
Costel Piti, Radu Popa, Leonard Truţescu, Ion Scupra, Umirari Seicahmed, Mihăiţă Ovidiu
Bogza, care alături de întreaga comunitate îşi aduc aportul la dezvoltarea şi modernizarea
acestei comune pentru ca să devină, ca şi în trecut, un model pentru celelalte localităţi din
judeţ.
Călătorul care vine în localitatea Mihail Kogăniceanu are posibilitatea să ia contact cu
locuri deosebite şi fascinante: pădurea din vecinătatea Parcului Tineretului, rezervaţii
natu¬rale, cum ar fi Pădurea şi Dealurile Sitormanului cu un ecosistem de stepă, cu floră şi
faună mediteranieană, dealurile cu bujori de stepă care primăvara parcă ar însângera coamele
dealurilor, şi brânduşa cu gingăşia diafană a petalelor. Apoi stâncile de calcar jurasic, creaţiile
eoliene, aşa cum îi place să le numescă profesorul Willy Visoşenschi, preocupat şi pasionat de
istoria, geografia, şi arheologia acestor locuri deosebite. Stânci cu forme bizare, având
fizionomii zoomorfe ce străjuiesc dealurile, apoi pereţii abrupţi, sfârtecaţi şi îmbătrâniţi de
vreme, formează un cadru insolit în stepa dobrogeană, asemănător peisajului carpatin. Apoi la
8
câţiva kilometri de Mihail Kogălniceanu, la marginea satului Piatra, se află Peştera de Cristal
prin care curge un râu subteran ce se varsă în lacul Taşaul.
Aşezările neolitice de la Sitorman (Cultura Gumelniţa şi Hamangia); Vicusul roman de
la Sitorman, Emorianul de la Răţărie ( pe ţărmul de est al Lacului Taşaul); sistemul de
apeducte de la Piatra, toate acestea şi multe altele pe care cel care va avea curiozitatea le poate
descoperi numai venind aici cu automobilul sau cu avionul pentru a se încărca cu bucuria de a
trăi şi de a iubi natura.
9
MONUMENTE DE CINSTIRE ŞI RESPECT A CELOR CARE
S-AU JERTFIT PENTRU ŢARĂ, NEAM ŞI CREDINŢĂ
* BISERICA ORTODOXĂ SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE - CONSTRUITĂ
ÎN STIL BIZANTIN ÎNTRE ANII 1912-1935.
PLACA COMEMORATIVĂ CU EROII COMUNEI CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL – AFLATĂ ÎN INTERIORUL BISERICII.
10
*BISERICA CATOLICĂ SFÂNTUL ANTON – CONSTRUITĂ ÎNTRE ANII 1912 – 1913.
PLACA COMEMORATIVĂ CU EROII COMUNEI
CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC ŞI ÎN
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – AFLATĂ ÎN INTERIORUL
BISERICII.
11
*PRIMĂRIA CU PARCUL ŞI MONUMENTUL EROILOR DIN
PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.
12
*MONUMENTUL EROILOR DIN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.
OBELISCUL ESTE PLACAT CU MARMURĂ ŞI A FOST CONSTRUIT ÎN 1982 DE CĂTRE
CONSILIUL COMUNAL, PRIMAR MIRCEA ZLOTEA.
13
* MONUMENTUL EROILOR REGIMENTULUI 36 INFANTERIE
- CONSTRUIT ÎN 1993 PRIN CONTRIBUŢIA TUTUROR CADRELOR R. 36. I.
- INAUGURAT LA 6 IUNIE 1993.
- OPERĂ A SCULPTORULUI COL.(RTG.) ZOANEL GHEORGHIU.
14
* TROIŢA DIN PARCUL TINERETULUI.
- INAUGURATĂ LA 8 NOIEMBRIE 2002.
- CONSTRUITĂ CU AJUTORUL ÎNTREGII COMUNITĂŢI LOCALE LA
INIŢIATIVA DOMNULUI PRIMAR TRAIAN DINU.
15
* 6 TROIŢE CONSTRUITE SPRE MĂRIREA LUI DUMNEZEU, LAUDA EROILOR
NEAMULUI ŞI A POPORULUI ROMÂN DE CĂTRE:
- FAM. VELICU EMANOIL
- FAM. BUTNARU
- FAM. CARATANA MIHAI
- FAM. NICOLAE ION
- FAM. SCUPRA ION.
16
* OBELISC PENTRU CINSTIREA PILOŢILOR
REGIMENTULUI 57 AVIAŢIE VÂNĂTOARE CAZUŢI LA DATORIE .
CONSTRUIT IN 1980, CU APORTUL INTREGULUI PERSONAL AL UNITĂŢII .
DISPUS ÎN INCINTA CAZĂRMII REGIMENTULUI.
17
* EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC *
1. MARTIN POLITZKI
2. PETER GHEDAK.
18
* EROII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL * 1. LT. BELLU REMUS
2. SERG. DAN GHEORGHE
3. CAP. GOLOGAN R. GHEORGHE
4. CAP. BACIDANU Z. ION
5. SOLD. BĂRBOI C. STOICA
6. SOLD. BĂLAN I. DUMITRU
7. SOLD. BANCOTĂ I. CHEORGHE
8. SOLD. BOTEA D. ION
9. SOLD. BRÂNZĂ I. STAN
10. SOLD. CEAUŞU ILIE
11. SOLD. CORNEA GHEORGHE
12. SOLD. CIUTA ION
13. SOLD. GIUGLEA I. ALEXANDRU
14. SOLD. GOJMAN D. ION
15. SOLD. ION G. CONSTANTIN
16. SOLD. JARNEA M. GHEORGHE
17. SOLD. MUNTEANU GAVRILĂ
18. SOLD. MUNTEANU N. NICOLAE
19. SOLD. MUNTEANU T. NICOLAE
20. SOLD. NICOARĂ D. DUMITRU
21. SOLD. NICOARĂ D. DRAGOMIR
22. SOLD. OLTEANU ALEXANDRU
23. SOLD. OLTEANU DUMITRU
24. SOLD. OLTEANU O. GHEORGHE
25. SOLD. PIUARU GHE. ION
26. SOLD. POPA I. ION
27. SOLD. PREDA NICOLAE
28. SOLD. PUŞCAŞU M. ION
29. SOLD. RUSU M. ION
30. SOLD. RUSU P. CONSTANTIN
31. SOLD. ŢIGĂNUŞ M. GHEORGHE
32. SOLD. ŢIGĂNUŞ M. ION
33. SOLD. TUDORAN I. ION
34. SOLD. URDEA IACOB ION
35. SOLD. VINEŞ ION
36. SOLD. VODĂ BUCUR
37. SOLD. ZLOTEA M. RADU
38. SOLD. BACHMAIER KARL
39. SOLD. BACHMAIER I. IOHAN
40. SOLD. BARTSCH IOSEF
41. SOLD. BARTSCH HIERNOYMUS
42. SOLD. DRESCHER IOHANNES
43. SOLD. FURICH GASPAR
44. SOLD. I. FERDINAND KUNSTLER
45. SOLD. GÖTZ IOHANNES
46. SOLD. HIRCH DOMINICUS
47. SOLD. MÜLLER IOSEF
48. SOLD. PARCI HEIMRICH
49. SOLD. PARCI IOSEF
50. SOLD. RUJANSKI WILLIBALD
51. SOLD. SCHÄFFER PHILIP
52. SOLD. SÖHN I. LUDVINIUS
53. SOLD. TERNES WENDEL
54. SOLD. TUCHSCHERER WENDEL
55. SOLD. ZAREMBA ADAM
56. SOLD. VOITOVICI IOSEF
57. SOLD. MAK ANTON
58. SOLD. ABIT OMER
59. SOLD. DEMIR ASAN
60. SOLD. HUSEIM G. ALIBEI
61. SOLD. RACHIP IACUB
62. SOLD. SALTU REFIC
63. SOLD. ZEITULA ALI ARMUD
.
* EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL *
1. SLT.(RZ) BLEBEA DUMITRU
2. SERG. CALIGA T. CONSTANTIN
3. SERG. CEAUŞU I. ION
4. SERG. MOCANU ŞT. GHEORGHE
5. SERG. MOTOI ŞT. CONSTANTIN
6. SERG. BUTUSIMA IOAN
7. CAP. BĂDOI T. VASILE
8. CAP. BULGARU F. DUMITRU
9. CAP. GHINEA VASILE
10. CAP. FERIGIOIU IRIMIA
11. CAP. PASIE GHE. ILIE
12. CAP. RUCAREANU GHEORGHE
13. CAP. SICLITARIU C. SEYER
14. CAP. STOIAN I. PETRE
15. CAP. TOADER N. NICOLAE
16. FRT. BECTEMIR S. KEMAL
17. FRT. FOTU A. DIONISIE
18. FRT. JIGA I. DUMITRU
19. SOLD. ANTEMIR C. ALEXE
20. SOLD. AZIS A. SABADIN
21. SOLD. BUMDA GHE. NICOLAE
22. SOLD. BARACAI O. MEMET
23. SOLD. BUTUSIMA IOAN
24. SOLD. CAIALI R. SEGHEDIN
25. SOLD. HRISTU M. COSTICĂ
26. SOLD. GHEORGHE N. ANDREI
27. SOLD. GHEORGHE V. GHEORGHE
28. SOLD. GHEORGHE NICOLAE
29. SOLD. GOJMAN D. GHEORGHE
30. SOLD. IORGU A. NICOLAE
31. SOLD. OSTAŞU GHE. NICOLAE
20
IMPRESII ŞI SUGESTII