TUDORARGH'EZI

CARTEACU JUCARIICoperti 9i vignete de MITZURA ARGHEZI

Edilie ingrijitl de Traian Radu

EDITURA TT]DOR ARGHEZI& EDITURA REGIS

Bucuregti

JUCARIILE DIN CARIE

Fatadedemult .....5Povestecuoi .......8Spectacole... .....13Amiriciuni.. .....17Juclriile .....20Pomul cu p[puqi . . .23

Judecata ... .25

Oizbinda ...28Papuc .... . .32

FiuluiDucamin ...34Citunuldesticli .......37Povesteabraduluinegru ......39Nauneche..... ....41DomnilaPulheria .......45$tiiromdneqte?. ...49Cexo, Bexo .... ...b2Robul .......56Olocomotivi;iogari ...59Balonulspart .....62Un ciob de primivari . . .65BitrAniidininsul[ ......67Greieriqul ...70Poveqti de adormit de-a-n picioare . . .72Picileal[ ... .75

Ciinele .....79Peqteleroqu. ......83$pugal ......88Abecetarul .... ....90trrt.MipgiBarufu .....94Iepuriigicrapii ....97Crimpeidramatic .....100Ghemuldepainjeniq... .....103Intiiadeziluzie ...105

Papagalul qi rflndunii"..: :::::::: ::: .::::: . ::::.. . .. . .111fumisaruldebumbac.. .....114Piatrapi,tigoiului ... ...116Geamantanul ....123O qedintridefotografie ......125Omuldeaur .....128Laboratorulnostrudecercetiri... ,.....131Zapada ....134DansulluiBaruqu ......139Chisoaia ...142Nivoduldragostei .....144Madona neagrl . .147Deprofundis ....150Ru$eciunea de sear[ . . .153Negulitoruldeochelari .....155Cum a ficut mama pe Mi,tu . . .165P[durea copiilor . .168Plicul ......170Unitgisumos ....172Opisicl ....175Listunii .. . .177Aluniqa .. ..179Vocabularul .. ....182Nuestevoie .....185Hopl ......188Lacolq .....190Gridinacusoare ......193intr-o noapte de Florii . .196O poveste de-a mamii . .200Cheile .....202Uriagii .....208Bancanoastri ,...212Ouile ......216Dulapulculenjuri .....219O cas[ pentru copii . . . .222Omulsunltor ....227Duminica oculti . .230DeMos,-{un.. ...235

EATA DE DEMULT

O fatd, cenuqie cu jarulochilor in plete negricioase, ca

bllariile sirate ale m[rii, a fost

osinditi odinioari si i se reteze

capul cu securea, pentru o

greEeali. Pe vremea dinpoveste, stlpinii puteau slscurteze viatra cui pofteau, cu

nejudecati, pentru c[ nici o

judecatl nu era mai dreaptidecit a 1or. La necaz qi Ia chef,

numai muzica qi singele,amestecate, puteau s[-i

potoleasca qi nici o ispravi, nici bun[, nici rea, atAt se aseminau

ispravile bune cu isprivile rele ale stipinilor, nu se puteau trece,

dupi rinduiali ,fard" tiieri qi injunghieri.Fata cenuqie a cerut stlpinului s[ o crufe, figiduindu-i s[-i

spuie seara poveqti, si-i legene cruzimea cu basme frumoase, daclse va imbuna s[ o ierte pin[ la ispr[vitul pove;tilor ei; ;i numai

dupi aceea si o trimiti gidelui implritesc.Impf,ratului i s-a p[rut flgiduiala plicuti. Dete porunci qi

primi pe Fati la picioarele lui, si qad[ pe o papuri de catifea cusuticu aur;i si-qi depene, in auzul lui, furca de basme. In copil[rie, Fata

ficuse covoare, care incepeau tot din furca de tors, se risuceau insuluri qi gheme, se vopseau cu coji de copac gi buruieni fierte invase de aramd., se prindeau in rizboaie gi, urzindu-se tari, se teseau,

5

bltute cu pieptenele de fildeq. Acum, la curtea celui mai puternicimp[rat din ,tara depirtatl a risiritului de soare, ea se legase siscoati. de-a dreptul covoarele din furc[, {ard rdzboaie, frrd,vipsele,ffiri nici lin[ nici mltase, ci numai din vorbe, aqa cum fac stelelelumi^n5 numai cu vizduh.

Imprejurarea era grea qi munca Fetei cumpliti. Din pimint,din zare, din flori qi din inchipuiri trebuiau sI se zimisleascipoveqtile care ii intirziau zilnic moartea cu o zi. Cind nici nuincepuse, ea se temea ci se va opri odati, intr-o seari, pe negdndite,qi firulpovestirii se va rupe.

Intiia poveste, a serii celei dintiia,Fatao intocmi povestind, inclipa in care stlplnul binevoise si-qi deschid[ urechea qi si asculte.Pa;ind stipinul in odaia de sidef, unde il aqeptau roabele cu briflride aur la miini qi la glezne qi sofaua de intins in ascultare, Fata inclnu qtia ce are de povestit gi, ingenunchind infricoqati, ciuta inmintea ei un inceput Ea se bizuise nu pe o ispravi qtiut[, ci pe otainl sufleteasc[, pe o pornire a inimii, plismuitoare, ca atuncicind din necunoqtintri scotea, pentru covoare, chipuri qi

impirecheri. Daci va ticea, stipinul o si se supere qi va trimiteneintirziat la moarte pe fata mincinoasl.

inchinindu-se la ivirea lui printre slugile impiriteqri, ea gisise,ridicati pe genunchi, taina din tainele sufletului, aceea care facedin nou cu putin,ti me$te$ugul dintru inceput al lui Dumnezeu qi

scoaterea vietrii din nimic. Ea povesti in prima noapte pin[ tarevlrsatul zilei qi stipinul izbutind si nu adoarmi, ri.mase wljit pesofa qi ficu semn cu mina c[ Fata poate pleca la hodinl.

De atunci, in fiecare seari, in fiecare noapte, Fata cenuqie apovestit qi in fiecare zori de zi viatra ii sporea cu o zi. $i i-a stat capulpe umeri inci o mie qi una de zile qi de nop1i. Stipdnul avu timpulsi uite osinda qi Fata rlmase in palatul impirl1iei, in cancelaria cuhrisoave, zapise qi sigilii, cu insircinarea s[ scrie tot ce a povestit, pepiei de ciprioari tibiciti cu lustru, ca si rimiie imp[ragilor urmaqizestre qi podoabi a gindului qi a cuvintului, in ceasurile de hotiriripripite qi de nehotirire.

6

Scriitorul de povestiri din impirltriile de mai tilrziu urmeazd

pilda Fetei cu pielea cenuqie, care s-a destrlmat de-acum citeva miide ani, qi s-a topit, prin preajma fluviului Eufrat, in lutul moale, de

subt o piatrl albi, pusi pe mormintul ei, nedezveliti de valuri qi de

qacali. Ca s[ nu piari gi ca si i se pari cI trlieqte ziua indoit, odaticu el qi odati cu imprejurarea povestiti, el povesteqte zi de zi, a

sufletului qi a p[mintului, o imprejurare. El trebuie s[indreptileasc[ zi ctt zi farima de piine pe care o gusti Ei piciturade vin care io inmoaie. In ziua cind nu a $tiut si povesteasci nimic,

simte gidele apropiindu-se cu sicurea gi mlnia impiratului, care-qi

scoate mulgumirea din chinul povestitorului, poruncind pitaruluisi-i taie merticul de piine qi si-i sfrrime urciorul.

Fata povestise impiratului ei timp de o mie Ei una de noptri,

impreunind ndzdreala gflndului qi basmul cu lumea, puindcintecul s[ vieguiasci qi si zburde ca omul, ascunzind pe oamenii

de pe poteci printre dnlii 9i stupi Ei pitind fetilele in leuEtean Ei

busuioc. Scriitorul are timpul mai mic, pentru ci qi impiratul lui e

mai mare - $i va povesti, ca Fata cenuqie, de la care a invlpt taina

dulce a sufletului amar, tulburati de virsarea piraielor lucii dinintuneric intrinsa, o mie qi una de clipe...

POVESTE CU OI

Nici o jucarie nu e maifrumoasi ca juciria de vorbe.Copiii, ca qi oamenii mari, suntmai simqitori la vorbe decdt lafapte, plicdndu-le mai mult decitfaptele ficute, faptele povestite.

$i, dacd, povestea miroase aminciuni qi minciuna este ticluitlbine, povestea qi atunci le placemult; de unde un scriitor scoateinvitrul cd, inchipuirea e maiadevirati decit adevirul qi cdwa\a trebuie riscoliti, ca si fiescrisi pe placul cititorului mare gi

al ascultitorului mic.cu o poveste izbutim qi noi si astimpdrdm rinduiala copiilor

rdrwdutj'. La strigitul:,,Sta1i cdvd, spui povestea cu racii,,, - toateuneltele de joaca sunt pirisite. Nici o plpuqi nu-i place fetiqei, caun rac spus qi spilcuit cu suliman din gind, qi nici o maqini nu maiduce gindul biiatului, ca o visare.

Fata se urci pe masf, qi se culci pe ea, ascultind de aproapedesfrqurarea lucrului scornit pe loc qi iare, cu o clipi mai deweme,nici nu se pomenea. Baru[u e vesel. Mipra ftxeazd, in spaqiumiqcarea icoanelor atdrnate de cuvinte, nu le aprobi, nu ledezaprobi, lejudeci qi le strecoari in priceperi, qi citeodati face olegituri frumoasi intre doui momente deprrtate sau intre doui

8

cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbifl in lumea stelelor, cu care

incep si semene, scinteietori qi nemigcap.. ,.Barugu se bucuri de inflfqarea de pe dinafari qi de imbucarea

pe fefe a bucifllor din care se injghebeazi povestirea. El nu

munceqte; misoarf, Ei incadreazaEi-iplace luciul vorbelor, ca un lac

proasplt, intins cu pensula moale pe un ciob. El sti pe scaun

ceasuri intregi, participind cu o pilpiire inceatl la licirirealucrurilor, in care se uiti ca intr-o vitrinl. Neastlmpirul lui se

liniqtegte indat[ ce incepe povestirea qi, pe sciunelul lui, Barutru se

face bliatul cel mai ascultltor.leri s-a ficut, dupl-masi, povestea unui migar care avea de

tovarlq o pisici. Pisica aducea m[garului tot ce trebuia pentru ocisnicie de gospodini, qi migarul a trlit, ca un boier lene;, ogrimadi de ani, pdnace, din senin, Ei poate c[ qi din pricina virstei,

pisica s-a imbolnivit...Copiii n-au voit sI qtie cum se impica un migar cu o mili qi

unde Eedea tindra pf,reche, in proprietate sau cu chirie intr-un

apartament. imboln[virea pisicii li s-a pirut fireasc[. I-a flcut si

de

ridi amlnuntul ci pisica zdcea subt o plapum[ de p[puq[ qi ca iqi

culcaseculcase durerea de cap, tntaEurata lntr-o Dasma cu oantela, pe o

perini de puf brodati cu numele ei gi purtind un fluture intr-odurerea inflEurat[ basma danteli,

fereastri taiatacu foarfecainfatq de olandl subflre.

Pisica tusea pulin gi, sl[bindu-i vederile, n-avea ochelari ca sI

citeasci.

-Destul te-am tinut eu pe tine, a zis oftind pisica. E rindul tiu

si umbli qi si aduci.

-Natural! au adiugat copiii, migcali de boala pisicii qi convinEi

de sprljinul pe care trebuie si Ei-l dea prietenii gi fra$i.

-$i dupl ce a spus aga, ce a f6cut migahu? intreb[ Barufu,

rostindu-se, ca de obicei, din gitlej, unde mama i-a pus, ca la

muzici, o zbirniitoare.

-Ce si facf,? A ieqit din casi ffiri nici un gind desluEit, dat a

nimerit la un baci b[trin, care sufla in fluier in mijlocul oilorfermecate.