I. INTRODUCERI'

Marcati de istoie $i consfansa de reafitalile culturale, sociale 9i

, prol'esiunea de asistent medical/nu$d a innmpinat de-a lungul

numeroase dificultiti in recunoalterea ei ca partener responsabil !iil al sistemelor de sinAtate din intreaga lume.

Cunoscud $i practicati chiar din perioada preistodci, "afia de a

iii' are un caracter universal, puland fi acceptati chiar ca o lege naturald

loate acestea, recunoasterea ei ca o profesie "utild 9i unicd" s-a produs

in a doua jumdtate a secolului al Xxlea Este foarte greu de gdsit expli-

de ce a fost nevoie de aldt de mult timp pentru cd aceasra profe'iune 5;

iryund in constiinta oamenilor si si fie unanim acceptati

Desi istoria nu ne-a dat inci un rdspuns convingitor, ea ne aduce argu-

care susdn ideea cd indivizii Si grupudle specifice pe care ei qi le for

evolueazi sub inlluenla mediului in carc trdiesc $i pe care cauti sd I

in concordanli cu nevoile 1or Profesiunea de asistent medical' sau

in lexicul anglo-saxon, nu scapA nici ea acestei reguli.

Chial dacl incepdnd doar de la sfa.rqitul secolului al XIX-lea putem

b o paralel5 in$e €volulia societdlii 9i evolutia acestui grup profesional,

lin inci din antichitate corelaiii capabile si fundamenteze problematica

in discutie. Din aceastd cauzi am impartit prezentarea istoriografiei

cingului in cateva etape distincte:- relevarea celor mai importante evenimente pelrecute dirl antichitate

tfri la inceputul erei noastre;

- implementarea conceptului de cadtate si de institutionalizare a ingrijirilor odati cu aparitia spiritualitddi cre$tine;

- secolul al XIX-lea cu progrcsul social si $tiinlific, cale a generat

lEitia dreptutui la ingri.iiri al individului;- secolul XX cu succesiunea rapidd a fenomenelor si evenimentelor

-toati complexitatea 1or, cu ambivalenta sa adanc iffaddcinatd pdvind

ocomunitate la nivel planetar.

Acest secol reprezinti inceputul siructurfuii profesionale' marcand

&narea principiilor fundamentale care stau la baza organizirii actuale a

lmfesiei de asistent medicavnursiIdentificarea acestei protbsiuni ca o entitate distincti reprezinti

fnalul unei evolutii lente, accelemti doar in ultima vreme sub influenta

crtdmentelor gtiintifice si a relbrmelor sociale din infeaga lume

Istoria nursingului se constituie inff-o disciplini noud, apfuutd din

Ecesitatea individualizdrii profesiunii de asistent medicavnu$d Nursingul

O ittorie u iwrsdLi t nvsi gulti

asa cum este el perceput astdzi, ca o disciplind de sine stltltoare, capabill sidevind un catalizator al schimbdrii, are o istode a cfuei evolutie se confundduneori cu medicina clasici.

Vom ciuta pe tot parcursul lucririi sd scoate in evidenti acele ideidominante ale iiecdrei perioade istorice care sunt relevante penhu definir.eamodelelor de ingdjiri aplicate omului sdndtos si bolnav si care vor duce infinal la conturarea unei prof'esiuni autonome. Prin abordarea prilcipalelorconcepte filozofice si a celor nai semnilicative descoperir-i ale mecliciuei sitehnicii care au marcat etapele dezvoltddi omenidi, ciutim sd dim acesteinoi discipline caracterul unei activititi bine inchegate, care s-a dezvoltat instransi leg;turi cu medicina, isroria, filozotia, etica, artele, arheologia etc.

Aviud convingerea ci parcurgerea acestei lucrid poate deveni unexercitiu plicut si ufil pentu cititori, autodi isi cer-scuze pentru eventualeleiiexactitdti si/sau omjsiuni rezultate din prelucrarea unui matolial vast siputin analizal la noi in tari.

Cultivand isto a nursingulu,i nu vrem sd dim proi-esionistilor din sis-temul nedlco sanital doar posibilitatea sA qi dezlolte respoctul peDfuaceasti secventi a istoriei universale. Dor.im, poato, ceva l]tai mult: sd i dincititorului instrumentul iDtelectual pentm cunoasterca problemelor ftecutuluisi prezentului si de aici, poate, iievitabila provocare solemni adresata noui,tuturor, oriunde am tlii, pentru anii care vor urma.

t0

e sistenehr &hurdle si sociile

INT'LUENTELE SISI'EMELOR CULTURALE $ILE ASUPRA i,lcnurnrlon os sANArare

lnllitenleLe sistemetor &harale i lacide tsuprd

Studiind modul ln care tactorii sociali, culturali, etici qi politici potdezvoltarea ingdjirilor de sdnitate, putem intelege de ce a fost ne-

aata dmp pentru ca profesiunea de asistent medicaynuni si se faci$i si evolueze de la dependentd totald la autonomie si interdepen-

Schimbarea este motivatd de conditiile si modalititile p n care se

interactiunea indivizilot cultu lor, tehnologiilor puterilor economi-militare.

Cultura reprezinti totalitatea valo lor materiale $i spirituale create dei in procesul activititilor social-isto ce, precum si a institutiilor nece

creal€a $i comunicarca acestor valori. Diferitele componente aleii (politicd, economie, religie, legdtud de rudenie, sisteme saDitare,

d€si indeplinesc t'unclii separate, se impletesc, alcdtuind in final unoperant (holism).Urmetoarele concepte pot fi definitodi $i relevante penhu cuhure:itatea etnicd, valorile culturale, credintele culturale, stercotipurile cul-emocentismul, socializarca cultuii si socul cultural.

1. COMUNITATEA ETNICA

Este reprezentatd de un grup de indivizi ale cilor odgini comune leun anumit simt al identitiui Si anumite standarde comportamentale.

diferenlierea unor temeni prccum etrie $i rasd.

Etnia se referi la grupuri de indivizi ale ceror membri impart oire sociali si culturald comunl, carc va fi transmisd fiecirei generadi

Membdi unui grup etnic au un pronuntat simt al apafienenfei.Rasa este o grupare biologici caracterizati prin uDitate de origine,anumiti distdbutie geograficd si printr-un ansamblu de particula -

forma capului, pdrului (neted sau cret), gradul de dezvoltare alii faciale si corporale, pigmentatia pielii, lblma pleoapei supe oarc,i. a burelor. lolma ferei. indlrrmea. Pe bald dcesror elemenle au [o5l

particularittrtile fiecdreia dinffe marile rase umane:

- rasa europidi - pigmentarea deschisi a pielii sau moderat inchisd,&epf sau ondulat, nas proeminent, riddcina nasului inaltd, fata mode-

slab rotunjifi, menton moderat sau bine dezvoltat;- rasa mongoloidi - pigmenrarec galbeni] a pielii. pdr negru drept si

13

O istjrie u iveNaki d nuninEului

aspru, pilozitate faciald si corporald slab dezvoltatx, epicantus (considemtchiar un element de diagnostic rasial), inaltime mijlocie sau micd;

rasa negridd - pigmentarea inchisi a pielii, pir negru spiralat sauondulat, nas aplatizat, buze cimoase, prognatism moderat.

Fireste, in cadrul fiecfuei rase existA o importantd var iabililitate, insinu suficient de mare pentru a $terge caractedsticile specifice. Initial, raseleau ibst pure, insd ulterior, dato ti nenumintelor metisaje care au ftaversatisto a umanI, puritatea a dispfi.ut. Gruparile etnice si rasiale se pot suprapune, de aceea peGonalul medico-sanitar va ti nevoit sd dea dovad; de abili-tate peltru a identifica variatiile individuale din interion_rl grupului.

O altd notiune care necesiti atentie este cea de bicultural. Aceastainseamni ci unei persoane ii revin doui culturi, setu de valori $i stiluri deviali. MediciDa si ingrijirile de sdnitate populare abundi de exemple in care,de-a lungul timpului, comunititile umane si-au imprumutat unele de la alteleobiceiuri, metode terapeutice si termeni medicali. Existi, de asemenea,numeroase variatii interetnice privitoare la compoftamentul medico-sanitaral indivizilor cum ar fi: definitia dati sinirltii si bolii, dodnra individului dea-si asuma un anumit grad de independenti fatd de se iciile medico-sanitaresi scepticismul ln ceea ce priveste ingrijirile de sdnatate.

2. VALORILE CULTURALE

Exprimi pretuirea unor objecte sau f'apte (naturale, sociale, psiho-logice) in vifiutea unei corespondente a insugirilor lor cu ftebuintele socia]eale uDei comudtiti umane si cu idealu le generate de aceasta.

Valoarea implic[ un raporl intre "ceva" drept de pretuit $i "cineva" inmisurtr sd acorde pretuirea. Acest raport are un caiacter social, intucatsubiectul valo zator acordd pretuire acelor obiecte, activititi sau creatii care,pdn insusi le lor obiective, se dovedesc capabile si satisfacd nevoile si aspi-ratiile umane.

Existidoui dpuri de valori: sociale si personale. Valo le sociale tindsi fie obiectivizate p n politici si legi. Valorile personale sunt, de obicei,net'ormulafe si individualizate. Actul de valodzaie. constituit la nivelulcollstiintei sociale, are priodtate in fata actelor de prefe ntd individuald, darnu se poate realiza decat prin intermediul acestora. ln momentul in care

l4

sis\eneln. cultur.rle ri sociol asupru

atibilitAli de perceplie inhe valodle publice d cele individuale,va face toate eforturile penhu a le annoniza. Un astfel de exemplu

conflictul pe care il genereaztr avortudle.Fiecare epocd, clasd sociald sau comunitate umand admite un anumitde valori. Valodle acceptate conleri stabilitatea si siguranta unei cul-

standardul comportamental al celor care o impfuIe$esc. Dacii impart aceea$i culturi, iar experientele lor tind sd fie identice,qi ierarhizarea valorilor tind sd fie tacute similar.

Schimbdrile istorice si sociale vor modifica atat criteriile de valo-si pe cele de inl5ntu e 9i ierarhizare. Crearea de noi valori cullura-

depisirea prezentului si intuirea sensului de dezvoltare pentruaceea o valoare poate sd nu fie acceptattr, in momentul apadtiei

indivizi si/sau comunitate. Prin urmarc este nevoie de concepereaii de apreciere dinamice, determinate de evolutia sistemului social

Un astfel de exemplu il constituie neacceptarea de cihe personalulitar al unor tehnologii modeme de diagnostic $i tratanent.

s-ar pulea datom rutinei, carc poate detemina la randul ei un con-in modul de apreciere a noilor valori.

3. CREDINTELE CULTURALE

Crcdintele culturale constituie elementele intrinseci care fac parte dincultural al indivizilor Acestea reprezintd enunturi, ffansmise indi-filogenetic qi acceptate de el ca valori traditionale ale comunitatii in

Avand la bMd observaFa empirici, tdria dedintei nu are intot-corcspondentd cu faptele obiective.Din punct de vedere al ingijirilor de srndtate, astfel de exemple pot fi

la toate comunitdtile umane. Detinand un bogat fond anceshalic, civilizaFile umane au transmis de-a lungul timpului concepte si ati-

empirico-misdce privitoare la boald. Ildividul va recuge la acestea oriori rczultatele reale ale medicinei $tiintifice nu sunt satisfacdtoare sau

tE unor cauze obiective (de ordin financiar, grad de cultud, izo-poate apela la ele. De obicei o persoard isi percepe viata si traditia

perspectivl autobiograficd. in plan mental autobiografic, existl o pris-care vor tlece ideile personale despre trecut, prezent si viitor.

15

O istotie unitersalii .t nusinSului

Credintele si valorile influenteazl felul ingrijidlor de sinAtab pe careo persoane le doreste si le consideri acceptabile. De exemplu, daci pretuiescpreventia, indivizii isi vor vaccina copiii. Daci se indoiesc de eficacitatea ei,o vor ignora, chiar daci comunitatea le asigurd gratuitatea vaccinurilor.

4. STEREOTIPURILE CULTURALE

Reprezinti imagini si crcdinle populare exagerate, prezente ln fol-clorul oral si/sau scris. De foarte multe oi aceste perceptii, fiind eronate, vorumbri aprecierile asupra unor membri ai grupului sau chiar vor crea diferentesubiective intre grupurile aceleagi comunititi. De aceea se impune multi pre-cautie in momentul emiterii de aprecied precum: "tiganii sunt toti hoti","negrii sunt leDesi", "locuito i din mediul rural sunt ignomnd", "personalulne.dico-sanitar este pasiv", etc.

Nu putem da un procent exact al indivizilor care por fi incadrali instereolipud. De aceea, asistentul medicaynursa va ffebui str fie con$tient deimportanta culegedi datelor gi abia ulterior si inteleagd sistemul de valori alunei familii sau al unui grup cultural. Este necesar ca personalul medico,sanitar sd respecte punctul de vedere al clientului referitor la problemele luide sindtate si la modul in care acestea ftebuie rezolvate.

Penh! cI interlocutorii delin modalititi diferite de explicare, tratare

$i ing jire a bolilor, asistentii medicali/nursele vor 1l nevoiti sd dea dovadide abilitate si profesionalism pentru a interacdona $i influenla in mod pozi-tiv compofiamentul medical al bolnavului. Dar pentru ca acest mod de avedea lucNdle si fie operant, este absolut necesar ca profesionistii din sis-temele de sindtate sd cunoascd tradi[ile si valo le istoico,cultura]e alecomunitltii unde doresc si actioneze.

5. ETNOCENTRISMUL CULTUILA.L

Aceasti notiune l'ace tefe re la un ansanblu de trisitui morale prilrcare un individ se consideri superior altuia. Aceastail determind sd ia in coII-siderarc doar propriul mod de apreciere si perceptie a valorilor culturale,ideiLe celorlalrr liind con\iderate interioare !i ignordnre.

ingrijirile de sdnitate privite din ptuct de vedere cultur.al ne a-rati cd

l6

ii adopti de foafie multe ori comportamente medico-sanitare dife teale profesioniqtilor din domeniul medico-sanitar. AAt medicii. cat si

-tii medicali cauti de multe ori se impuni laicilor propriul lor algoritmla comportamentul medico- sanitar

Cdnd indivizii din exterior vor si aprecieze si sd inlluenteze o cul-ei pot pitrunde dincolo de identihcarea obiectivl a acesteia. Multi occii, incluzandu-i aici si pe cei cu mentalitbti de misiona sm, emu con-cd haditiile culturale vechi din lumea ne occidentald sunt sortite dis-i dato ti modernizirii, stiintei, comertului si organizdrii politice. De

in ultimii ani existl o habitudine mentald inridlcinati la occiden-clrcia lumea este un vast teritoriu care trebuie exploatat, iar ne

ii sunt ni$te indivizi ce trebuie luminati de cdtue adevirata civi-Cea mai mare parte a invldmantului occidental se ocupi doar de

ile acestuia, indivizii neafland aproape nimic la terminarea studiilorisroria. geografia si relrgiile sau culrurile ne occidenlale.Termenul de relativism cultural denotl cd nici o culture nu poate fi

infe oari sau superioari una fald de alta. Valoarea unei culturifi definiti doar pdn semnificatia pe crtle aceasta o di membrilor ei.

obiceiurilor alimentare este revelator: toate culturile. fie ele aleittrti sdteqti sau ale unei zone urbanizate, dedn atat practici ali-

benetice, cat $i obiceiud dlundtoare slndtitii. Nici o culturt numonopolul intelepciunii sau absuditiitii.Asistentii medicali/nu$ele au datoria si rccunoascd relativismul cul-

-se la medicina modemd. A intelege qi interpreta comporta-clientului unilateral, doar prin prisma culturii fumizorului seruiciilor

, determind, fzld indoiali, sciderea caliririi prcstatiilor aduseminoritari-

6. SOCIALIZAREA CULTURII

ii cauti sI-si insufeascl comportamente culturale sub inJlu-l'amiliali si sociali. De aceea modelele culturale joacl un rol

modelarea formarii individului qi a percepe i de citre acesta aale. Astfel, copiii, urmfuind modul de manifestare al adultilor,

privind propriile lor reguii comportamentale. Modelele cul-

!istetnebr culturak si sociale avpra

l7

O istorie niversah d nu insului

turale fumizeazd explicalii refe toare la evenimentele importante ale vielii:nagtereal pubertatea, sarcina, creqterea copiilor, boala, imbolnivirea. Dacd

initial aceste fenomene sunt privite de cdtle individ prin prisma tradiliilorculturale familiale, ulterior societatea ii va impune atitudini, credinle $i va-

lori care pot sA le completeze pe primele sau din contr5, si le schimbe

modalitatea de exprimare.Receptivitatea cultumll a indivizilor depinde, in acest caz, de nivelul

de dezvoltare cultuall al societdtii, de critedile sale de valorificare qi de exi-genfele idealuilor culturale ale epocii.

Asistenta medicalS/nursa, cunoscand aceste fenomene, va cauta incd

de la iDceputul comunicirii cu pacientul siu sI se infomeze asupra mode-

lelor culturale adoptate de interlocutor.

7. ATITUDINI CULTURALE FATA DE BOALA

Cultura din care provine un individ fumizeaztr acestuia cadrul open-

nt cu privire la lbnomenele morbide $i terapiile lor. Vom exemplifica acest

fenomen referiudu-ne la durere. Dacf, din punct de vedere fiziologic ea este

identici la toli indivizii, reacliile diferite pe carc ace$tia le au depind de

mediul cultural din carc ei provin. Astfel, evreii, foalte sensibili la durerc,

riman deprimati $i dupx administrarea medicafiei antialgice, confom "pre-

dispozifiei" lor pesimiste cu privire la viitor, ffemuand in continuare pentiu

evolulia stdrii in care se afld. Italienii vor reactiona la acelasi stimul dureros

cu lament&i zgomotoase, phnged pasionale, liniEtindu-se imediat dupl

administrarea medica$ei.

Exista ai alte situatii interesante de modelare culturala a bolii, denu

mite "sindroame cu detemininarc cultwald". Ele reprezintd tipuri de com

ponanente abemnte, cu caracter rectuent, care apar in afala cadrului clasic

de clasificare al bolilor mentale. Numeroasele situadi existente, le vom

exemplifica prin Boala Dhat. Termenul provine din sanscit4, Dhathu

insemnand elixirul vietii umane (lichidul seminal). Pierderea acestuia din

corp prin orice fbrmd: relalii sexuale, masturbare, pierded noctume, etc, este

dxunxtoare, in timp ce pdsharca sa garanteazi sxnAtatea si longevitatea

Recomandirile lui Mahatma Ghandi penhu abstinenti sexuali riguroasi, intimpul $tudiilor si meditatiilor se baza pe acest principiu. Sindromul Dhat are

l8

cultuali de newozi sexuali. El se manifesti la hi[dusii dini I-anka, Bangladesh si Pakistan.

8. SOCUL CULTURAL

fi descris prin complexitatea triirilor pe care un individ le are

cand incearcd sd inleleagd sau sd se adapteze la un grup cultu-de al lui. Acest prcces poate fi genemtorul unor sentimente de nea-

q)drare sau instrtrinare.isti numeroase exemple in care dialogul dintre personalul medico-

Fcientii proveniti din alte culturi a esuat datoritl inabilititilor deAceasta a dus la teama, ptctiseali $i anxietate din partea

d sentimente de supirare si inutilitate din partea asistentelor

culrural poate fi diminuar doar prin dobdndirea cunosdnlelorile cultwale ale comunitililor cu care prcfesionistii din sinitate

Uneori asistentii medicali/nursele ii pot considera pe clientiiintampinand greuttrti in comunicarea cu ei. P€ de alti pafie,

mle percepe sistemul sanitar ca neobignuit Si de neinteles. Estecain astfel de situa(ii, asistentul medicavnursa si arate rcspect t'ata

care nu impdrtd$esc aceleaqi valod cultuale cu el, pentru cI€e ingiduint[ fatl de convingerile care pot fi opuse lui.

MODELELOR CUI]TURALE iN COMTTNICARE

-se la importanfa "mitului viu", Mircea Eliade afirma: "A$i funcliunea mih.rilor in societetile tradi.tionale, inseanrni

i a elucida o etaptr din istoria gandirii omene$ti, inseamnaa intelege mai bine o categorie de contemporani ai no$trii".

aceasti afirmatie in ada modelelor de comunicare dinhe asis-

$i pacient, putem descrie o solidaritate din punct de

teinicii qi al concepqiilor arhaice. De aici rezulta importanFa originii si a istoriei pentflr a putea domina un anumit fenomen.

ia asistent medicavnursd pacient se plaseazA in contextul unui

ial. Deschiderca spre dialog al individului $i luarea aces-

$ face de multe o inainte de a-l intalni pe profesionist.

sktenelot culturdle i sothle

19

O istotie universah a nwsin!<ului

Dintre factorii arhaici care creeazx un cadru social acestui dialogamintim: rolul pe care-l joaci asistentul medicaynursa ln societale, statutulsocial care ii este acordat, investiia de lncredere pe care o detin, din pafieagrupului.

Factorii tehnici carc contdbuie la desfasurarea dialogului asistentmedicaVnursi pacient se referi la: modul prcfesional de abordare a clientu-lui, tehnica medicaltr, cunoltintele profesionale.

IO. TRADITIILE CULTURALE SI TEHMCIZAREA SISTEMELORDE SANTTAIT

Metaforic vorbind, pitecantopul a devenit uman numai in momentulin care si-a confectionat prima unealtd. Toporul de piahd a umanizat multpdmul om, scotandu-l din lumea animali, cu toarc cA acesta era doar instru-mentul de inceput al tehnicii. Este ciudat insd faptul cd asdzi apare o reactiede aversiune si protest in fata tehnologiilor medicale. Se comenteazd multdespre pericolul dezumanizdrii medicinei din cauza tehnicizdrii la care estesupus6. Existd o pfuere eronatd cd tehnica $i civilizatia dezumanizeazd.. NueKisti justificiri logice ale acestor afirmalii, totul pomind de la niqte resor-tud subiective, pline de inctucltud afectivi.

Aprecierea primitivismului ca flind mult mai uman iD incultua sa siin subordonarea mai accentuati fali de naturd pare astdzi nefondatd.Opunand acestui model generat ca valoare de romantismul secolului al XIX-lea, aspectul ralioDal si etic, nu vedem de ce tehnica si/sau $tiinfa ar puteadevaloriza sistemele medicale. Pare ridicold orice propunere de renunt&e laprogresul stiintific, obtinut cu atata efort, doar de dragul unui model roman-tic al reladei dintre profesionistul din sindtate $i individ.

in concluzie, comunicarca dintre asistentul medicaynwsd si pacien-tul siu se desfAEoard lntre doui enritlri bio-psihice avAnd instruclie qi tradifispcio-cultuale proprii. Fiecare individ se va comporta dupd regulile impusede normele grupului din care acesta face parte. Factodi determinang asupramodelului comportamental si al desfa$urarii comunicirii dintre cei doiinterlocutod pot fi clasifica! in trei grupe:

a. Factori socio-culturali - care constau in psihogeneza individului,continutul bagajului lexical, interprctarea si intelegerea propriilor necesitdti;

sistenelor cultumlz si so.ink

Rctori administrativi - care impun nome de adrcsabilitate, com-ittIli financiare, dotfui tehnico-materialc;

i itrdividuali - care privesc personalitatea, tipologia, consti-psihologicd si biologictr a indivizilor inrrati in dialog.

medicaynusa va trebui sd tind seana de toate aceste ele-in carc isi va stabili strategiile de comunicare cu pacientul.

2t

PrcLricile de sitndtate tn era precrc$tind

III. PRACTICILE DE SAN;,TATEinnnlpnn-cnostnA

Pructitile de sdndtute ln era

inlelegerea corecti a sistemelu de sinitate contemporane necesiti

in revista a ideilor culturale dominante ale fiecirei ere istodce.

Din totdeauna oamenii au fost preocupa.ti de evenimentele legate de

moarte $i boald. Punal1d holalti fapte evidente despre primii noftrii, putem deduce doui tendinte diameftal opuse: statomicia si

in clutarea h&nei si a unei clime mai blande, Actividtile zilnice'

fi culegerea hranei, pescuitul, vanltoarea aveau un singur scop - sub-

iar practicile cultice $i magice se imbinau penhu a forma un singur

tot numit vi4ld.cateva exceptii, triburile p mitive au avut un anumit spidt de

simt al igienei. in lupta lor de supravie[uire, oamenii din epoca

au incercat sA inteleagd boala pentru a se putea apAra de agresiunea

patogeni. Dar succesul 1or a fost limitat, iar practicile de sinitatele exercitau se bazau.in marc mAsuri pe magie $i superstitii. Din

ivi ni se pare firesc sd nu gisim in epoca pimitivi nici

pedoada cand omenirca rcaliza marea aventuri istorict de trecere

pdmitivd la perioada sclavagismului, medicina emptica, aflatd

intemediare, cdtre iatrosofie, s-a ildreptat sprc medicina sacer-

tul, eliberat de munca bruti, va face ca arta de a vindeca sA

teologicIi incep sd apard fome flrdimentarc ale profesiunilor medicale,

se vorbeste incd despre afia de a ingriji, care rdmane un apanaj al

i sufbrind, benevolilor sau persoanelor pedepsite ce cdutau pdn

itate s5-si rdscumpere grefelile sdva$irc in fa{a zeilor'

capitol i$i propune si analizeze practicile de sdnf,tate ale celor

i civilizatii omenesti carc, pdn tradiliile lor cultuale si expeienl€le

au fost capabile sI elaborcze concepEi unice desprc via!tr qi boali

25

o istotie universaLd .

A. CIVILIZ ATIILE TIMPURII

1. MESOPOTAMIA

ldol .le tera.ornMuzeul afteolo|i! .lin AIePP

1.1. O civiliza{ie timPurie

in mileniul al VI-lea I Chr., pe platoul inniandintre fluviile Tlgru 5i Eufrat (kakul de astizi)' se

puneau bazele primei mari culturi ale umanig[ii,civilizatia mesopotamianl. FErl indoiald, Pdmiilocuitori ai acestui tinut au fost sumerienii. Tipul

uman reprezenlativ era scund. de tip picnic si

bicefal,Este foarte probabil ca inci din jurul anului

2600 i.Chr. au inceput sI apard in Peninsula

Arabictr cele dintAi tribud semite. Avand fupurilesubfid, fe[ele alungite, cu btubi lungi qi nasul

acvilin, semilii erau cu totul diferiti ca aspect fizicde sumerieni. Grupul semitic era impl4it in mai

multe subunitid lingvistice. Popoarcle akkadian'

asirian $i babilonian apartineau ramurii semitice

estice. mai vechi, in timp ce popoarele ebraic,

aramic, fenician, sirian 9i etiopian, apa4ineau

ramurii vestice. Arabii au invadat Orientul

Mijlociu mult mai tarziu in sec. aMllea d.Chr.

Aceste popoarc au prosperat ln special in timpul

dornniei regelui akkadian salgon, intemeietorul

dinastiei semite, $i a nepotului sdu Naram-Sin al

ctuor imperiu (2350-2150 i.Chr.) se intindea "din

Pe$ia Centrald la Mediterani $i de la Ambia de nord-est pand la munlii

Taurus".inffe anii 2150-2060 i.Chr., Imperiul din Aktad cade sub dominalia

gutienilor caucazieni cale h randul lor vor fi cuceri(i de sumerieni, marcdnd

pedoada babiloniand veche (1830-1530 i.Chr.) Fertila rcgiune mesopota-'miani

rdmane in continuare teatrul unor sanSeroase razboaie. ftind cuceritd

pe rand de: kasiU (1530-II50 i Chr'). asirieni ( 1400-1070 i.Chr' I 930-612

i.Chr.), chaldeeni (panA la 530 i.Chr' '.

perri.

Ptu. Ltfu le vin;Ltae n cra prett.lin:t

cu ea scrierea si Hsand o bogatd mostenire mitologici mitulElis. cdutarea nemuririi de citre Ghitgame$ si legenda lui

Babilonului), civilizalia mesopotamiani a reu$it sd se impunipentru civilizaliile timpurii. in valorile etice mesopotamiene'

o mitate de mlsurd care si-i dea o bazi momli solidi. El nu mai

lume arbitrari. Rdul qi boala, atacurile demonilor nu mai sunt

sinple intdmpltui. De pildi, obseNand mi$carca planetelor' ei

i A umfuind un scop si indeplinind un act".

Uitologie, deontologie qi legislalie medicald

-ceputudle istodei lor mesopotamienii, fie sumerieni sau semiti

r abordat bolile prin p sma medicinei magico-reiigioase. Cand

e$uau Qi cand exorcistul nu-l putea insdndtosi pe bolnav, se

vindgcare la medicul empiric sau la chirurS.

ina magici era practicatd de preoli, iar cauza bolilor era pust

ilor comise de oameni fali de zei. Astl'el spiritele Utukku

gatului (amigdalita, difteria), duhuile Alu afectau regiunea

&monii Rabisu dddeau na$tere Ia boli ale pielii' iar denoliicrize epileptice. Ciuma era atribuitd zeului Nergal, iar naq-

se datorau demonului riu Labartu

izgonirii demonilor din corpul suferind era pncticat de un

denumit Asipu. Aceftia se fomau in qcolile de nedicinimai vesdta fiind situati in orasul Borsippa

izgonirea duhudlor rele $i vindecarea bolii' vindecitorii ilzeul intelepciunii !i cunoa$terii Ea, pe zeul Mamduk - divini

a Panteonului babilonian - pe fiul acestuia zeul Nabu -

iotelor $i al magiei, Shamas - zeul solar si Sin - zeul luni.supravegheate de zeita Ishtar, protectoarea dngostei $i mater-

ile nitteau sub supravegherea moalei, fiind aqezate illff-o pozi-

intre doua cfuimizi. Cand naoterea nu se putea declanQa, se con-

ile rele au inchis uterul $i se utilizau "bumienile de nastere"

de nastere". Noul nf,scut era tinut in leagdn 9i era aldptat de mama

-i. Juciliile copiilor erau conlectionate din al€ili.i tuturor popoarelor antichitdlii, cu exceptia iudeilor, copiii

q'au abandonati. Legenda afirmi ci insusi, regele Sargon,

21

O istorie un enaLi.t nursi,guhti

intemeietorul dinastiei semite din Akkad, a fost abandonat de mama sa car€"l-a zdmislit si I a ndscutln taini, I-a pus intr-un cos de trestie pe care l-a unscu ceari si i-a dat drumul pe api. "Cosul a fost gisit de un gridinar care ainfiat copilul. De fapt adoptiunile erau frecvente, familiile firi copiicipitand in felul acesta fofii de munci. Circumcizia practicatd la egipteni siiudei nu se practica la asiro-babilonieni.

Patronul medicinei era considerat zeul Ninazu. care avea ca simbolsalpele lncolxcit pe toiag. El ela fiul lui Enlil, cel care a qeat afiizanal omul,din argil5 si Ninlil zeita atmosferei.

Pentru aflarea unui prognostic sau a unei tempii eficiente intr-oboali, preotii Asipu foloseau diverse metode de divinatie. Acestea constau instudierea organelor inteme la animalele sacdficate in ciDstea unui zeu, cerce-talea picitu lor de ulei turnate intr.un vas cu apd (lecanoscopia), divinatiapdn astre (ashologia), divinatia prin vise (oniromancia).

In ceea ce privelte oniromancia medicali, adicd visarea rcmediuluibolii, ea era o practicd larg d$panditd in antichitare. Cand Alexandru celMare (356-323 i.Chr.) s-a imbolnivit grav in Babilon (probabil de febritifoidd), Eeneralii sii au lost pusi sd se culce in templul zeului Maduk cusperanla cd divinitatea suprcmi a Panteonului babilonian le va dezvilui aces-tora remediul bolii in timpul sonnului.

La asiro-babilonieni medicina prin divinatie a luat o dezvoltare a|a de

mare incat a fost necesari aparilia unor prcoti specializati in astfel de prac-tici, numiti Baru. in anamneza pe care preotul o ficea bolnavului se stabileadace acesta din urmi a sdvarsit abate de la normele etice si in ce au constatacestea, ce simptome prezintd si ce organ este cupdns de boald.

Cu timpul, asiro-babilonienii dezvoltA o noui $tiinla numitd cdtarri-.d sau "arta de a preveni si vindeca bolile $i suferinlele morale prin purifi-carea sufletului si curitenia coryorali". De fapt, datoritd climei calde $inumercaselor insecte, se acorda o mare atenlie igienei corpomle. Sipunul se

fabrica dintr-un amestec de ulei de susan Qi potasi, iar apei penhu a-i cresteactruned de curatire. ise adiiuga aldun. in epoca neo-babiloniana exisrauameDajate chiar camere cu cade pentru imbiiat. Spelarea mainilor deveniseun t esenoal. Dupi spllare, apa era aruncati pe stradd, iar trecitorii oocoleau, considerand-o necuratl. DupI imbiiere, corpul era uns cu miresmeparfumate. Cel mai folosit era uleiul de susan, el fiind considerat la fel denecesar ca si mancarea. De fapt, prin acest procedeu se impiedicadeshidratarea pielii de citre clima caldi si uscatd a acestei regiuni.

Ptdtti.ile de \dnnnte ia era precrestinA

timpul, asiro-babilonienii au reugit, in paralel cu medicina hierati-divinatode si catartici sd-qi dezvolte o medicini empi cd prefti-

Codul regelui Hammulabi al Babilonului (1'792-1'750 i.c.hi.),practicat, de medicul empiric, se numea arr,rr, iar cel care o

tea medicilor empidci se desfisura sub auspiciile unei strictecare reglementa atAt atributiile acestora cat si ononriile ce

in orasul sumerian Nippur a fost gisitl o liblifd cu scrieredmreriand, datatd cam de la sfarsitul mileniului al Il-lea, carc

medicale cu refedre in special la elementele de famacopee.medicamentelor folosite, simple sau compuse, erau de origine

intrebuinFte in terapie erau variate: leguminoase, cereale,ia din Mesopotamia practica adminisrarca unor vlscere

testicole, etc), si a diferite produse a imaliere: grdsimi, miere,ercremente etc,era pentru babilonieni un dar al zeilor, ei nesperand prea mult

moarte. Celebra expresie "hic et nunc" (aici fi acum) parcintreaga viatd spiriruald la asiro-babilonieni.

istodcul grec Herodot, existau situatii ln care babilonienii iiF bolnavi in piata publici. Trecatorii cercetau bolnawl qi isi

asupra bolii, recomandand totodati ffatamentul care "l-aGl insusi de aceeaqi boali sau care, dupd gtiin[a lui, a timiduit pe

asirc-babiloniard a dat culturii medicale o farmacopeenumar impresionant de retete si tehnici terapeutice. De$i tex-dideau indicatii precise asupra modului de prcparare a acestor

instr un element esenlial - indicarea cantititilor exacte ale

componente.ie, judecand dupi vechimea textelor lor medicale,

ii au fost, poate, printre primii din lume care au reuqit siemp icl, degaiatl intr-o oareca.re mIsurI de procedeele

29

O ist,)ti. unitetrdli d nur\intalui

2. EGIPTUL

2,1 Moarte si nemurire

lncepAnd cu mileniul al III-lea i.Chr., Egiptul antic va da culturii uni-versale poate cea mai veche si fascinanti civilizatie umani. Consideratd deHerodot ca "un dar al Nilului", cultua egipteani a reusit sd se desiverseascdin urma uriaselor elb uri spirituale qi materiale ale populatiilot autohtone(bardarienii, amaritanii si gezeanii), cici Nilul influenleazl Egiptul, fican-du-l sd renascd in fiecare an, iar viafa spirituald a egipteanului este influ-enlatd de aceastd rcnastere.

Deqi existi pdreri contradicto i asupra perioadelor evolutive alevechiului Egipt, cronologia istorici intocmit; de James H. Brcasted esteapreciati a fi cea mai corecti:

- "Vechiul Regat" sau "Perioada Piramidelor", cuprinzAnd a PatraDinastie (2900-2750 i.Chr.) si a Cincea Dinasrie (2750-2624 i.Ck.);

- "Regatul de Mijloc", cuprinzand a Douisprezecea Dinastie (2000-1788 i.Chr.);

"Imperiul celNou", cu a Optsprezecea Dinastie (1580-1350 i.Chr.),a Nouisprezecea Dinastie (1350-1205 i.Chr.), a Doudzeri si doua Dinasrie(945-7.15 i.Cbr.).

P n descifrarea scrierii hieroglifice in anul 1822 de citre J.F.Champollion, omenirea reuseste si inteleagd adevdratele dimensiufli istoriceale acestei civilizatii milenare.

Cele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt: Papirusul Ebers,(descoperit in anul 1873 in Teba, in prezent se afli la Muzeul din Leipzig);Papirusul Brugsch (descoperit in anul 1909 in Memphis, actualmente laMuzeul Pergamon din Berlin); Papirusul Edwin Smith (1862), PapirusulHearst, Papirusul Chester Beatty - denumite papirusurile londoneze (se aflala British Museum din Londra). Studiul lor relevd baza empirici a pro-cedeelor medicale ale vechilor, egipteni la care se adaug, magia si practicilereligioase.

Medicii egipteri se formau de rcguld in .iurul templelor si elau con-siderati ca reprezentanti ai atotputemicului zeu Thoth, patronul ftiinlelor Sial bibliotecilor Tmditia miticd sustine cA zeul ar fi scds cu mana sa 42 detomud, reunite in "Cartea Magiei", contindtoare a intregii stiinte unive.sale(istorie, matematici, ashonomie, $tiinte tehnice, magie, medicini, etc.).

30

ernse in criptele secrete ale bibliotecii din Helmopolis.6ii egipteni credeau in nemudre. intreaga lor existentd piman_

altceva decat o prcgdtire a trupului si sufletului penrru viata dintean al lui Osiris, zeul mo(ii. in uma conflictului existent

@ Nephtys;zeul cu cap de sacal al estului, era paznicul stornacu-

Qbhsueuf, zeul cu

Lih si Osiris, acesla din ulmd va fi tdiat in bucdli de cdtre p mul.hi Osids, a adunat toate bucitile corpului (nai putin penisul, pefolocui artizanal) si le-a pus la locul lor, concepdndu I astlbl peTendr. Acesta va porni un rdzboi inpotriva zeului Seth, iar.in

ta pierde un ochi, pe care zeul Thoth i-l va reda printr_un miracol.i intAmpldri, ochiul lui Horus va develi un sinbol al norocu_

decirii, pteluat ultedor de greci, arabi si alte popoare.istoria lui Horus sunt legate si alte semnificatii medicale. Ceisii reprezentau impreuni cu o zgitd paznicii unui anumit organ:

zeul cu cap de orn al sudului, era pMnicul hcatului, impre_

E4ri, zeul cu cap de ciine al nordulut, era paznicul pldmdnilor,

sulurile sacrosancte de papirus scrise de zeul Thoth s_ar

Prd.ticile le ldtlittate in era prccrestind

cap de soim al vesiului, era paznicul

inte de imbtrlsdmare, organele respective erau scoase din corp,p6nzi si depuse in recipiente denumite vase canopice, al cirorforma capului zeului ptotector. Asemenea vase pot fi vizute

I Osiris. cdr si zeul Ra simbolizau penrru egipteni posibilirareadtrcolo de moa e. in.d nu este limpede sub ce forrna acestja con

cu omul si continua si existe fi dupd moartea acestuia.

impreunA cu Selqet.

erau considerate casa lui "Ka,', acestuia aducandu-ise ofraudei biuturd).

ea altor civilizarii anrice, locuitorii Egiprului fiincl dominati

ffiasci dupi incheierea vietii pimantene. Textele egiptene vorbesc{irif numit "Ba", care pirisea coryul in clipa mortii, dar care ulte,

t de felul in ca1€ acesta era conse at. Aceasta exptci rati-care trupul neinsufletit era imbilsftiat si protejat.exista o entitate numiti "Ka", su$d a energiilor vitale, care se

3l

O istorie u"ivetsuki a nursinlalui

l-., T." T.r:' cauiau \ii o rnvingA prin concepere.r unor rrrualuri care/nouceau creonld unei vieti dupii moarle.

"-., ^,Y:i1,1,:],. nu.erdu numai un toc in cdre se depunea corput nein.u_ire!r. cr gr un nxjtoc de a_l proteia si de a_i asigura monuluj .ai. na."rar"continuirii eyrstenrel in Iumea de dincolo.

^^- .,, -f* indoiall. srmboluL Egip,ului anljc si aJ regilor zei_tdraoni. ii::l),ll"l:."*.n9trt Thirecronic de pe ptarout cir""h. i;up.opl;;;;" ;;;o.^rl sc arla rrer prrarude. loate construile de faraonii celei de i l\_a Dinastldin timpul perioadej Vechjulur Regar. rKiutu. Khaha ,iM;;";r;.;.,;posibil ca piramida in lrepte $ fi tbst proiecLati pentru u "irnbo;;;,;;;de piara spre cer. Se pare c; arhitecrir'au fosr inspiratl d.; ;";;;, ;;;:bil in special iama, cand un fascicul conic de .-; ,ri-" ;;;;;;;;,fii:e

pr:iect:l.zi pe nisipul d€sertului, for-anA ,pi.umiAe i" il;;j:".;:";*"^0".,:i:ll"l:l',lrt imareriat si reptica materiald srdu tdta in tar;.... vccnea clvtllzahe egipledna a alin) un lnalr grad de cultura materiala-

::::1li ": rehnotosiite sdinrilice comp/icare ;"'#;i;;;;,':' ;;;i;;i

'rrvc' 'rr:l1l :]']o-enlal de adminisrralir din Regdrut de \4ijio..,_,^,--.11,o1',a.top,ylui cd egipretui au aiuns prea repede la un surnmum

:l::::lTij] sprnluat. dcesra nu au purur dezvotra o rilo,ofie rrainrca, ce sjre.rransmtsa pesle secole. asemenea stjintei babiloniene. teologiei ebraice sirationajismuluj grec sdu chinez.

2.2. Bolile faraonilor

Preocupfuile medicale ale vechilor egipteni, in deplini concordantdcu civilizatia p€ carc au dezvoltat_o, aveau un caracter mistico_magic. Este

l:1:^o-" : Tgt.r"i TaEicd { vftiirorea\ca I st o. o meaic,na mitc'i-1'z"ii ln.qccarofl y protecton ai bolilor). ln paralel s_,1 dezvoltat sj o medicina emDiri_(u-rilicd oazara pe aprcdrea unor proceduri rfrapeurice care-si dobindiserafaima de a fi eficace.

,,-. , ,,1:^11"-:."". l" Oorin!a lorde a afla secrerut vierrr. vechii egipreniprac-rcau orsecna alat. pe cadavre cat sl pe oamenii vti. Cu toate icertea.'desl\rdpalcau roarte brne djta imbalsiirDiiri

derp.e anntomia co.pt,r,rr il;;- -' er aveau cunoslinte toarle puline

Tn. Hisrory ofReligrons... George F. Moore descrie cu mulrd precizreproce\ul de imbiilsiimare si ntudlul funerar: ..Dupa ce au ror, i"a"pari","

"".

32

Pructicile de sin\tate ln era Druteninn

cerele, trupul este inmuiat in naton (carbonat de sodiu, hidratat natural) siasfalt, iar dupd ce est€ suficient impregnat cu aceste substanfe este inflsuatcu diferite mirodenii, in nesfarsite bandaje, qi varat apoi intr un sarcofag.Scopul a fost intotdeauna nu numai acela de a impiedica detedorarea, ci dea pdstra cat mai mult timp forma omului asa cum a fost el in viatx".

Te pluL le l0 Katuk - Esin

Din scrierile faraonilor (mil. U-ru i.Chr.) constatim cd egipteniiamplaseazi sufletul la nivelul inimii, aceasta fiind considerati "organul carcdd clldura $i miscaxea colpului". Alte texte consideri lns[ "urechea ca sediualvointei, carc p me$te ordine si determind miqcarca".

Prima descriere a creierului o gdsim in Papirusul Edwin Smith.Autorii fac referiri la circumvolutiuni, meninge, vase cerebmle. O interesan-ttr prezentare clinici a rnelancoliei o gdsim in Papirusul din Luxor, datat din

O istorie unire^alA a nu^insului

anul 1550 i.Chr. "DacA inima slibeste si a devenit supadcioasd, dacd inimai-a devenit tristi si a gustat mahnirea, atunci i s-a stins sufletul, iaf intuned-cul a pitruns in sutletul siu in ulma supdrfuii care-i face mult riu, cdci iiminancl inima".

AflIm de la Herodot (484-425 i.Cl'.) cd medicina egipteand avea unoarecare grad de specializare: "Tara este plind de medici, unii penffu ochi,altii penau dinli, atii penfu abdomen, al$i pentru boli ascunse". Se pare ceacesti medici erau vestiti, iar societatea ii rcspecta. Pictua de pe un vechi vasartic ne infitileazd un medic egiptean care in schimbul unei sticlute culeacuri, primeste de la un prin! sirian daruri bogate.

Doctrina secretului formulelor vindecdtoare reiese din caractemlermetic al reteteloi medicale gasite in papirusurile faraonilor (pana lui Thoth,lacrima lui lbis). Aceste retete erau cuprinse in cd4i medicale inspirate dincunostintele zeului Toth.

Istodcul grec Diodorc relateazd despre obligativitatea bolnavilor dinvechiul Egipt ca odat:l insdndto$ifi, si relateze preotilor de la Templele dinCanope sau Memphis simptomele bolii avute si remediile inhebuintate.

Papirusurile conlin si retete redactate deschis, in care compozitia $iingredientele sunt prezentate in intregime, fdri si se ascundd denumirea $icantitatea substantelor folosite. Iatd, de exemplu, un remediu penh! alinareadurcrilor de dintir "se amestecl lapte de vactr, smochine proaspete Si ro$covepisate. Se lasd impreuni in timpul nop-tii, dupi care se amesteci timp de 9zlle".

Dentida vechilor egipteni, in special cea a faraonilor, era iltl-o starcfoarte proasd. Mumiile regale prezinti numeroase fome de osteiti qi

osteomielitd naxilarA. Se pare cd Amenophis al Ill-lea (1408-1372 i.Chr.),fanon al celei de'a XVIII-a Dinastii, ar fi murit datoriti unei septicemii,avand ca punct de plecale un focar dentar.

Tuberculoza pulmonard $i osteo-articulard em o altd boali des intdl-niti la egipteni. Papirusul Ebers dd informatii asupra rnodului de preparare a

21 de potiuni pentn combaterca tusei. Faraonul Ti-rtankhamon, fiul legeluiAmenophis al Ivlea si al reginei Nefertiti (1372 - 1354 i.Chr.), se parc ctr a

fost rdpus de tanlr datoriti acestei tuberculoze.Silicoza, o alti maladie puLnonard des intahitd la egipteni, se datora

inhaHrii cdstalelor mici de siliciu in timpul turtunilor din deqert. Pldmaniifaraonului Pum al lllea contin un procent de siliciu de 0,22 % (N=0. 0590).

Mumia lui Ramses al IIHea (1187-1156 i.Chr), al doilea fa.aon din

34

Pr/tcticile de sinnrtu i]t c

a XX-a Dinastie, prezintd umele unor abcese tuberculoase ill jurul a icu_latiilor coxo-femurale. De fapt, el sufer.ea si de ateroscler.ozd avansatd.Semiologia anginei pector.ale si a infarctului _iocurdic se fare "i erucunoscutl de egipleni: ..Daci

tu exani[ezi un t olnuu .u," autrl l. aroln"",in timp,ce el are dureri in brate, in piept si de o p*r" u .,o-u.riu; ,tu ;i;;;spune despre el: a.e boala audj, tu si spui despre el: ceva i_a i"t.at ;" g,";,este moartea carel ameninti,,.

Mumia taraonului Ramses al lllea (1292_1225 i.Chr.) prezinti oinimi cu voium redus, durd la paipare daroriti fibrozei. pentu c;;f.ie;lr"cati, a trebuit sd iie tdiati cu tiedstliul.

Igiena em foarte dezvoltati la vechii egipted. Ei emu preocupati atatde curitenia cotpo.ald cat si a vesmintelor, care erau tdcute intord";;;;;;panzd. Prcoii templelor dideau un buu exemplu in acest sens. i" ;;;";;;\erviciului di\ in. ei \e rdde.ru pe cdp \r pe corp. ,e sp;lau O" i*, "ril. ^penhu a se puriica si umblau imbrdcati in veqninte albe de in. Cu toate'aces_lea. bolile tnleclo-co'{dgioa5e \l parrzita,e errLr dJ;;;d;1,..;;;ales in centrele aglonerate. Mumia falaonului R"..",

"l V+;i;;;;;ianJ.

lui 1160 i.Ch.) pdsrreazi urme de pustule vadolice.

. . . . ^L:lr" si ciuma, aduse se pare de navigatodi tenicieni din sud_estul

Asiei (China, India), au evoluat in teritoiile Egiprului ca o nriectie acliigrdv;. delermi ind dde\arare epidemii. lnruind Ldla(leml . on,og:o, J t.-prei, egiprenii au practicat izolarca acestor bot,.ruui. S" p"."

"l priia _;su.a

de acest f'el a tbst luatd de taraonul Meneprah t (secoiut at Xil-tea i.ch, icare a rcusit si izoleze cateva zeoi de niii de leprosi in carierele de piatrd dela Avaris, iD no.d-estul Deltei Nilului.

Oudle Je as.rrizi dercoper.rre in jnle5tinul rdlaonu,ui puln dl ll_le.r,brlharlloz.r anumil; de epipleni malddid..aii..r. paludrsmul rbodld..Aal../sunl doar cateva dintre bolile care parazitau popularia.

. Incepand din jurul anului 1650 i.Chr_ i; Egipt incepe si se fbnnezeo medicin6 sociald si o medicind a muncii. a"tt"f,i"fa"t f'"grpr"", prir"i,ingrijiri medicale gmruite. De asemenea, cotectiviiaLite Ae ofii;; ;;;:licipau la construirea pitamidelor emu suprauegteat" si ain punct Oe veier.medical. Consrructiile ur.iase, rdzboaiele, r,L.;f" a"pi"ri.i-J"

"".""ilavotizeazi dezvoltarea chirurgiei si a ortopediei. Astfel, membrele fiaclurdle \Unr irnubili,/dle rn rrele. pl.igjle sunt rr.rtate Lu un amestec de \mirnasl,urer oe eucattpl 5l apoi sunr \uturate. Tfu\ele \hiturgicdle de riler au lb)llocl|,re (u tnsnumente dtn broDz. pe peretii templeJor apar de" rnraqrni cUds Cr ue tslrunrentar:..Lltile. <calpete. ljer;slraie. pe|.,e, lamele. rautJre erc

O istorie universulli o u^ingului

Papirrrsul descoperit de Edwin Smith, datand probabil din anul 1600

i.Chr., contine un text vechi, referitor la modul de abordare a unei leziuni

chirurgicale: "daci cercetezi un bolnav cu o rani deschisi la cap care ajunge

pend la os, asa incat craniul este gxudt, atunci pipxi rana qi dup; cercetarea

ei... va trebui sd spui... iata o boau pe care o voi ffata E; o voi urmiri zi de

zi, pand ce va fi trecut sorocul sufedntelor sale" (cazul nr' 3).

Prin parcurgerea cazuiui nr 20 din acelaqi papirus, reiese atitudinea

de angajare a medicului fattr de bolnav, indiferent de lansele existente pen-

ffu invingerea bolii. Dupi ce medicul constati cI o ranii adanci prcdus5 inarcada zigomaticd a osului temporar nu poate fi hatati, acesta di ,totuqi, indi-

catii terapeutice de alinare a suferin[ei pacientutui.

Pentru intrajutorarea fizicd directd a celui suferind, egiptenii foloseau

o teEpie emotionah arhaicd. La aceasta se adaugi efectuarca unor ritualuri,

constand in prezentarea de ofrande, cantece, descantece Si travestiri care ar

fi trebuit si detemine pe intrusul supranatural sA pfu;seasci cotpul bolnav

in aceste situatii elau nelipsite balnealiile $i plantele cu ac-tiune sedativa sau

excitantA.Din papirusul Ebe$ reiese ci in perioada domniei faraonului

Amenophis I (1558 - 1530 i.Chr.), egiptenii cunosteau actiunile halucino-

gene ale opiumului. Pentru crealea unor tensiuni emotionale egiptenii

rccwgeau la prciectarea imaginii unei statui plasatA pe terasa templului, care

apIrca in incintl inversatl !i inconjutatd de aureold. Acest fenomen al

"Foiectiei mitice" este rcdescoperit abia in secolul al XIIIlea de catolici'

nind demascat in public de Roger Bacon ( 1214-1294 d'.Cbt.) ' fapt ce i-a atras

o indelungata prigonire din partea bi\ericiiln templul din Deir el-Bahari din Luxor' vocea zeului Amenophis

dicta fiecArui bolnav reteta insdndto$idi Un preot ascuns in sanctuar vorbea

prinft-o deschizftura din boltr. DacA 1Teun cudos deschidea uga, preotul

avea timp sd dispari. SacerdoFi din Kannas la Fayum aveau metode mai

subtile. Ascunsi in statuile zeilor goale pe diniunh!, ei articulau cuvintele

prifltr-o teavd, dand astfel impresia c[ statuile vorbesc.

Egiptenii qtiau si ingdjeasci bohavii afla,ti in imposibilitate sd se

autoalimenteze, hdnindu-i pdntr-un tub de bambus. Pentru arsurile de sto-

mac recomandau pansamente gastdce formate din praf de calciu li lAind de

roscove. Constlpatia era combeftti cu boabe de ricin, care erau bine meste-

cate si apoi lnghitite.Totufi, in vechiul Egipt nu s-a putut gasi nici o urmtr a institutiei

J6

Pra.titile.le sin.1t.xe in erd prctrestitli

comparabild cu spitalul. Foarte probabil, ingfiji le erau efectuate in temple,de cdtae femei sau sclaveie casei.

Cultura milenarl a Egiptului s,a stins incetul cu incetul lnci din seco_lele antichitdtii. Ruinele oragelor de alticlati, monumentele de a d siinscriptiile nednrelese de nimeni conllnua \a 5l;lne5ca.uriozitatea \i intere_sul penhu aceasd legendad civilizatie.

3. INDIA

3.1 Ilinduism si budism

Considerati din punct de vedere geografic o regiune izolate de restuliumii, subcontinentul indiaD a reusit in decursul timpului si germineze o cul_turi a cdrei spidtualitate s-a transmis vie pani in zilele noastre.

Intre anii 2500-1500 i.Chr., apar p mele structui urbale orasele,cetate Harappa si Mohenjo-Daro - care ili vor consfui civilizatii asemen:_toare, confortabile dar, se pare, lipsite de fantezie. Strizile erau largi, dreptesi perpelldiculare inhe ele, orientate in directia vantudlor locale, fa;ilitanau_se astfel ventilatia lor. Clddirile erau construite din cdrimidd a$I si erau pre-vizute cu sisteme de canalizare si b;i.

in jurul anului 1500 i.Chr., pdn invadarea bazirlului Indusului decdtre triburile ariene indo-europene venite din strdfundu le Asiei. vechilecivilizatii autohtone au dispirut. Totusi, foarte multe ritud religioase, mitudsi simboluri sunt considerate ca datand dinff-o epocd tba e veche_

Fiind formate din oameni robusti, cu pielea albi, tribu le indo_adenese considerau "nobile" (termenul Arya derivi din sanscriH). hovenind dinstepele Asiei Centlale si apar.tinind unei familii lingvistice cu mai multe sub_Bmpe, aceste triburi vor migra spre Europa, persia si India.

Diviziunea sociali care caractedzeazi aceste comunititi umane, pre_oti, rizboinici si agicultori, va fi reflectati in divinitdtile adorate de fiecaregru! in partet zeitltile Mitra si Varuna pentru preoti, Indra si Marut pentrurizboinici si zeii Asvini si Sarasvati pentru agricultori.

Faza timpuie a civilizatiei indo-ariene este epoca de inflorire reli-gioasd si culttualtr. in aceasti perioadi se creeazd cele paftu Vede (in san-scitd ved.z inseamnd cunostintl, stiinti), o colectie de texte cu continut reii_gios, literar si filozolic.

11

O Lt,rie untv?^ili n nMtiaEtlri

Ele sunt intocmite in pahu cfuti Si dateazi aptoximativ din anul1000 i.Cr.:

- Rg-Veda; veda imnurilor de laudd qi a rugdciunilor adresate zeilor si re_prezentantilor lor antropomorfi de ciffe preotul hotr;

- Sama-Veda; veda imnurilor rituale, cantate de prcotul udgatr;Yajur-Veda; veda for.mulelor si rcgulilor ceremoniale cunoscute de cdffe

preotul adhvaryu;- AthaNa-Veda; conine descanbcele si fbrmulele magice, indreptate im_

potriva spiritelor rele. EIe sunt rccitate de cltre bral.rman, care inacelasi timp supravegheazd si slujbele primelor trei clase de preofi.

Studiul Vedelor evidentiazd un amplu material p vitor la actiuneapatogenici a demonilor si rolul terapeutic al divinititilor L1 traditia vedicdglsim utilizarea liturgicl a fbrmulelor sacre (mantre) de cAtre preoti (brah_mana) care patroneazi ritualudle sacdficiului (yajna).

Spi tualitatea indo-ariaDd cunoscuti sub denumirea de vedism saublahmanism, avand apo ul bazei religioase autohtone, va evolua sprefuaditia numitd hinduism. Termenul de hinduisrn, pe langd incirceturaistorici, are o conotatie geografictr, el amintind de fluviul Indus, aflat astiziln Pakistan.

Ne intrebim astdzi de ce a pijmit bazinul Gangelui si podisul Deccano denumire neconlbrmi cu situatia geografici. Cred ci explicatia care poat€fi datd se releri la primii locuiro ai bazinului Indusului, numiti hindusi, careau migrat inainte de secolul al Vllea i.Chr. in bazinul Gangelui. Invada{oriiturci din sec. al Xl-lea, impunandu-si obiceiurile lil1gvistice, i-au numit hin-dusi pe toti locuitorii dintre fluviile Indus si Gange, care nu le impfu.tiseaucredinta.

iD partea de nord si de est a Indiei, unde cultura indo-ariana a influ-entat poate cel mai putemic civilizatia indigeni, au apfuut, in jurul secoluluiai Vllea i.Chr., doud miscAri religioase impofiante: jainismul si budismul.

Ideea spititualtr a jainismului constd in dobendirea victoriei asupraiDtregii existente mate ale, bazandu-se pe un ascetism radical.

Aparilia budismului coincide cu o perioadi in care vechea culturdindo-ariand va sufei putemice influente din partea unor popoare care voLstipani vremelnic valea Indusului. Este vorba de amatele persane ale luiCirus cel Mare (558 - 528 i.Chr.), carc va reusi si irglobeze in vastul sduimpe u o bund ptu1e din Punjab.

38

Practicile de sdndtdte ln erd

Bu h Sarr\akdli - bnn autr, aftA fibeta d sec. XII, let / uletie pofli&tard

Peste aproximativ doud secole Alexandru Macedon (356-323 i.Cht.), supuneImperiul Persan, invadand valea Indusului. Duptr anul 323 i.Chr., odati cumoartea Marelui impdrat, grecii abandoleazd India, urmand o perioadd deconflicte inhe dilerite principate regionale. Cel care reuseste pentru sculttimp unificarea Ei renasterea vechii Indii este regele Asoka (273-323 i.Cbr.).Fiind un conducetor luminat, acesta va incerca sd inlocuiascd brahmanismul(religia striveche a Indiei) cu budismul, pentnl a obrine baza $i cadrul unitiriiomenirii.

La originea acestei traditii se afla un ompe nume Gautama Siddharta,niscut intr-un mic regat nepalez, Terai, la o datd incefir. intre secolul al VII-

39

O ittuie uniwtsald u nurs

lea si secolul al V-lea i.Chr Avand o tinerete obignuiti pentru un tanfu. iirbildin epoca sa, in jurul varstei de 30 de ani, cand urma, h randul siu. sd dc\rnI tati, el descoperi, prin intermediul a patru revelatii, suferintele omenirii;boala, blhanetea, moafiea, dar si calea eliberirii de vremelnicia lumii flnit,).intelegdnd ci existenta mate ali este iluzo e si trecitoare, el va incerca s:ipractice o metodd care si fie capabill str elibereze definitiv tiinta umand clepatimile si iluziile aducitoare de suferinri.

Primind denumirca de Buddha (in sanscriti Brdi inseamni CelDe$teptat), el isi va dspandi timp de 40 de ani invdtdtum pe valea Gangelui,adunand in jurul lui cilugeri si adepti laici. Atingand o varstl avansati $iconsideldndu-si misiunca indepliniti, invdtatul va dispare pontu totdeauDa,iniltandu-se in Parinin;ana (repaosul absolut - incetarea ciclului reincarnirilor, eliberarea definitive de suferintl). Unicitarea ideologiei budiste consti in aceea ci ea nu recunoagte ueun salvator divin, iat legea adevi€td(dharma) provine din experienra iluminatA a lui Buddha.

Necesitatea studiului civilizatiei indiene derivd din viziunea cosmicia unitilii omenirii regasita atat in brahmanism si jainism, cat !i in budism.De-a lungul secolelor, aceasti spiritualitate va reusi sd dezvolte sensibilitateareligioasd a milioane de oameni.

3.2. Conceptele medicale indiene

Experientele medicinii indiene pot fi sistematizate astl-el: medicj:rxJ.riani (3000-1500 i.Chr:r. n'redicilii le(lici (700 i.Cbr. pand in zilct.-..rstre) si medicina Ayurvedicd, sau medicina traditionald indiand.

Avand la bazi curentele spirituale deja consacrate ca hinduisnul,iainismul Si budismul, toate ingrijirile spirituale si medicale au drept scop'rantuirea omului de suf-erinti.

Conceptele medicale ale civiliza[ilor preadene au putut fi deduse,datd cu descoperirea ruinelorcelor doui vechi asezfui urbane Mohenjo-Dalo, i Harappa. Se pare ci locuitodi acestd orase acordau igienei corporale oimportantl deosebitd, lucru dovedit de sistemele de salubritate avansate.Numeroasele instalatii de bdi publice descoperite in aceste orase ne fac sA netandin la existenla in acea epocd a unor conceptii balneoterapeutice.

Practicarea unei medicini empidce poate fi suslinutd pdn identiti-^area de citre a.heologi a unor leacuri precum: pulberea de coarne de cerb,

40

Procticile de sdnlinte in ero precreninii

!!af negru de roci (utilizat in dispepsii qi boli de ficar), rddAcini de pianrelNcate etc.

Medicina vedicd are ia bazi o conceptie medicald mitici, atasatd deeiiorcisme si demonologie.

in diferitele ei etape, mitologia Indiei vedice a fost cliditd pe ado-rarea fortelor cumplite ale natu i, dar Fi pe intuitiile capabile si constr.tiasciabsftactii in jurul mari]or intrebiri. Fiind considerati o religie cu un panteonlluctuant, heDoteismul vedic a impus periodic venerarea unora dinhe zei,importanta celorlalti mic$orandu-se pani h nivelul cultelor ffibale.

Panleonul medical vedic a inclus de-a lungul timpului pe zeul Indra,simbolul energiei, gemenii divini Asvini (protectori ai celor cu suferinle iizice), zeii Rudra si Marutii (divinitili legate de ideea de viati, fort cosmicl sifertilitate) si zeul Varuna, stipanul ordinii ashale si morale.

Desi prin practicarea unui fitualism bazat pe sacriliciu animal preotii vedici ar ii putut deprinde cunostinte anatomice, totusi primele schemede anatomie au fost dominate de analogiile dintre individ si cosmos.(ex. Organismul uman este format din 360 de oase, numir egal cu numdrulcdrdmizilor din care este alcdtuit altarul vedic, simbolul cosmosului !i tim-pului).

Gandirea filosofici medicali a Indiei se bazeazi pe existenlacanalelor (nadi, dhamani qi hira) prin care circuli fo{a organicd. Conceptulde fortl organici va constitui fundamentul pe care se vor constlui atai medi-cina ayuNedici cit $i tehnica yoga.

Cele doui enddti constituie, deci, cdi dil'erite de dezvoltare ale viziunii biologice arhaice indiene. Daci medicina ayurvedicd presupune o finali-tate pur medicali, practica yoga va ciuta si dobandeascx, p n exercitiu spiri-tual. o complel; dulonomie a individuluj.

Ayuryeda (stiinta vietii) reprezinti o conceptie bio-medicali asupraomului sxnitos, dar si bolnav. Cel mai vechi text medical ayurvedic estecunoscut sub denumirea de Carakasamhita, reprezentand o coleclie de optcirti, scdse in proz[ si versuri, dadnd probabil de la inceputul secolului Id.Chr. Aceasti colectie medicali cuprinde in mod separat cuno$tille deanatomie, embriologie, fiziologie, etiopatogenie, diagnostic. prognostic $idiYerse terapii.

O alt; colectie de texte medicale cunoscuti sub denumirea deSusrLltasamitha cautx si rcuneasci vechile traditii chirurgicale indiene.

Manuscrisul Bower, descope t in localitatea Kashgar din Asia

4l

O isbtiz unire\ali t nursiaSului

Centraltr, este datat anterior secolului al IVlea i.Chr. Qi contine un bogatmaterial farmacologic intrat in tmditia indiani. Literatum medicalbayurvedicd se va imbogdti ueptat, adiugand clasicelor concep$i indienepractici tenpeutice noi, inspirate din dezvoltarea chimiei.

in India educala medicali se facea in universititi, cele mai vestitefiind Nalanda si Taksasila. Dupd 7 ani de studiu in limba sanscrita (tmbacercudlor savante), "invildcelul" isi desdvarqea cunostintele aldturi de unmaestru. O datx dobandit dreptul de practici, medicul se obliga sA inlituresufednta si sd lupte penhu fericirea oamenilor Din punct de vedere social,medicina aparlinea unei caste intemediare, alitu de negustori.

Pe langd btubati, ingdjidle medicale erau acodare si de citre fbmei,majoritatea specializate in prcbleme de obstetrica-ginecologie. Bolile eraudiagnosticate prin obserr'atie si examen clinic. Medicul lua in obseryatie treielemente pdncipale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caractereleurinei (culoare, consistentl, gust). Pulsologia ocupa un loc aparte, existandin acest sens tratate speciale.

Din arsenalul terapeutic existent, bazat pe drogui, vegetale $i pro-duse animaliere, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonatul desodiu, mercurul, reze4)ina (rauwolfia serpentina), tircida, extrase de sub-stantd ner"Joasi etc.

Dintre bolile infecto-contagioase cunoscute de medicina indianiamintim: lepn, malaria, holera, vadola, ttrberculoza, boli cu tansmiteresexuald. Abordarea acestor maladii nu se limita doar la mtrsurile de izolare a

bolnavilor, ci si la aplicarea unor tratamente precum: vadolizarea sau admin-israrea^fruclelor arborelui Kalow, in lepra.

In medicina ayurvedicd, chirurgia reprezenta un domeniu foarte binedezvoltat. Pe hng, numercasele instrumente chirurgicale existente, se pa{ectr medicii indieni cunofteau efectul antiseptic al diverselor specii de Ficus(Ficus Religiosa, Ficus Indica). Ei oblineau $i anestezii, tblosind fumigatiilede canepd indiani. Interventiile chirurgicale pe care aceltia le practicau vad-au de la operatia cezariani !i extragerea fetului mort la fistula anali, catarac-ti, dnoplastie etc.

42

Practicile.Ie sitnLtuk i etu

Bu&lhl - tnati, t* un tet plu bkti!

in esentd, conceptia medicall ayurvedica prezinta umatoarele caracteristici:- este creati de preoti, filosofi si/sau medici, fiind practicattr de

profesionisti, in special medici;- se bazeaz1, pe o litenturi medicali temeinica. ce contine o semi_

ologie bogah. dar si un arsendl Lerapeudc medical;i chirurgical eroluat,comparabil cu cel european;

- in ecuatia sindtate-boali, bolnavul reprezinti factorul PASIV careapeleazi la factorul ACTIV - medicul, penhu a_l salva.

Practica Yoga. Sistemul bio-medical yoga este o practica milenard,datand din epoca preariand. in aspiratia lor teologicd spre liniqtea infiniti,itr{elepdi hindusi au intuit c6 alteman[ele dintre actiune ii repaos, lncordare$i destinderc, pot constitui fenomene fundamentale ale vietii.

Procedeul Yoga, sau rclaxarca ezotedci, este codificat de pataniali insecolul al ll-lea i.Chr. ca un procedeu autohipnotic. Rddicina etimoiogicijung" semnilicd in limbile indo-europ€ne sensul de ..uniune,', iar pralicaYoga constituie calea care cultivd disciplina energiilor fizice si mentale.Penh! realizarea acesteia este nevoie sd fie suprimate conditiile care potdetermina agitatia mentald si sufednta psihicd. Diiciplina mentain (samyama)@nsta in golirea treptatd a constiintei de continutul ei cotidian, locU nina tuaide o temd aleasi in mod deliberat de cdtre yoghin penhu contemplatie.

L

43

O inotie niye^ali d nursiryuhti

Initial, subiectul se concentreazi (dbarana) asupra unui singur obiect,inlaturand alte perceprii senzoriale. in a doua etapi a meditatiei (dhyana)subiectul cauti sI pitrundl natura obiechllui, iDcluzandu-se treptat pe sine inobiect. Etapa finala a disciplinei mentale este extazul (samodhi), in carediferenta dinfte yoghin si obiect dispare total, acesta identificAndu-se culema meditatiei sale. Din punct de vedere tehnic, procedeul yoga presupune:xercidi de apnee prelungita si destindere neuromusculari, ajungandu_se ast-1el la diverse stadii extazice autohipnotice

lntre "yoga" si "calea spirituald" existi o identitate de stlucturi, chiardacd aceasta nu se exprimi ln acelasi mod. Dac; spidtualititile occidentalese ca&ctedzeaztr in primul land prin dependenfa lor tati de ascezA, devoti-une mitici sau credinft, in India identitatea se defineste in raport cu energiile corporale sau mentale, pe care ate indatodrea de a le disciplina, de a leimitica, profitand cat mai mult de ele.

in concluzie, putem spune ci civilizatia indiani a dat omenidi o mul-titudine de sensibilitdti religioase, mai ales prilr viziuDea cosmic; asupraunitdtii omenirii. Acest ideal il purem regdsi atat in brahmanism (sau hin_duism), cat si in jainism si budism. Din punct de vedere al experientelormedicale, ele au fbst apreciate in nisura in care au reusit sd se desprindi detehnicile magice rituale si si se apropie de practicile medicale europene. Darpoate cea mai importantd conftibutie la cunoasterea fiintei umane, cu toatelimitele sale, o colstituie sistemul medical yoga.

4. CHINA

4.1 De la Omul de Peking la China Imperiald

Identificatd cu Orientul indep&tat, China este consideratd a patramarc civilizatie a lumii antice. Arheologii sustin ci Omul de peking ar fi trditpe aceste meleaguri in urmd cu patru sute de mii de ani. Existi numeroaserndicii care atesta existenla in nordul Chinei a unor populatii tribale chiar din)erioada neoliticl.

Dintre eroii civilizatoi pe care vechile legende chineze ii venereazi:1 amintim pe impiratul Huang Ti, cdruia i se datorcazd initierea locuitorilorirr riferite afie, "de la arta de a guverna panl h arta de a vindeca,,. Miturile

4t,

Pt.tcticile de sdndtre in eru

populare identificd intemeierea pdmei dinastii chineze, numid Hsia, in jurulanului 1751 i.Chr. Totusi, perioada timpurie a civilizatiei chineze este con_siderati de istorici perioada Shang (sau yin), care se lncheie in jujul anului1040 i.Chr

Potttutul nai Daestu - oti.hine.d 1238lch. - sr@urd, cobtud

O caractedstici organizatorici a acestei civilizatii se referd lalmpirqirea riguroasi a populaFei in clase: aristocrali Ei oameni de rdnd.

i Ritualurile rcligioase erau indeplinite de rcgi, aristocrali si preoti. in aceasti' etapA chinezii vor inventa scderea si vor descoperi bronzul.

Cea de-a doua dinastie chinezi, Chou (1040 - 265 i.Chr.), punebazele unei conceptii filosofice care iqi propunea si salveze omenirca.Concentrdndu-se indeosebi asupra naturii fiintei umane, aceastA $coallfilosofici este considerattr deschizdtoarea optiunilor metafizice din filosofiachinezd de mai tarziu.

45

O istatiz unire^alh a nuft

Prinul sistem lilosofic major chinez poartl denumirea de conluciaDism, dupi numele iniriatorului, Contucius (551 _ 479 i.Chr.). Dezvolrandmorala filosofici a unei societad drepte. el consjdera individul omenos {ienj.ca o persodnd 5uperioard care este prolejata de unr\ers. jn conjucianlmlamilia este modelul de bazd al societitii, iar relatiile care se stabilesc in inte_riorul ei se bazeazd pe atribufii, ranguri, functii. Mor.ala conlucianisd ua;tula temelia Impe ului Chinez, pdni in anul 1911.

Un alt mare filosof chinez, Mencius (371 _ 2g9 i.Chr.), continuand sddezvolte conf'ucianismul, rcusefte sd-si impund propria pe$onalitate peinvxtdtura originali. El va milita penhu o societate ideali. in care torioamenri se nasc egali.

Existi sase lucriri clasice .,confuciene": Cartea odelor (Shi jing),

contine poeme din perioada Chou, Cartea edictelor (Shu jing) _ o "ut"g"r"

-J"

relatiri istodce din pedoada Chou, Carrea schimbarilor 1yi_=jing) _ o ciolectiede teorii si practici ale vechilor magicieni, Cartea riturilor (Li_iii _ referitoarela ntualul canonic. Primiivara toamna lirii Lu (Lu guo Chun _ euircuprinzand o istorie a statului feudal Lu, Cartea muzicii iyueh jing.i. S_a pis_trat panl astlzi o versiune din sec. al ll_lea al cugetfuilor iui Contuciusnumifi Anoleate (Lun yu).

Cea de-a doua mare traditie filosofici chinezd, Daoismul (Dao_caleacare univers). a lost intemeialA de filosolul Lao Di, a cdrui nasrere seplaseata rntre dnii 604 571 i.Ch_r. Esenta acesret filosofii consra in nega-reatuturor valorilor individuale gi universale, inclusiv a celor de naturireli_gioasA.

Al treilea sistem filosofic chinez este $coala yin,yang. in gandireaclasicd chinezi doctrina principiilor antagoniste yin (rleg;riv, i;uneric,femeie) si Yang (pozitiv, lumini, birbat) reprezinri fundameitul ordinii cos_mice si sociale, garantia stabilitdfii. puterea de dominatie a unei dintre celedoui tbrte este mereu schimbitoare, fiind in shansd legiturd cu micro simdcrocosmosul organismului uman.

in perioada Chou exista convingerea ci spidtele nefbricite ale stri_mo$ilor pot provoca boli spirituale gi/sau organice. ln acest sens au apdrutspecialisti in materie de dtlraluri si divinatie, denumiti samari .u,rnr"aiu-muri. Caurarea unui elixir magic de calre alchimi\li d.e veclD tr.adirir infilosofia chinezi. Dorin(a alchimilljlor chinezi de a ajunge la imonalirare ijdeosebeste esential de alchimigtii europeni, a cdror motivatie era obtinereametalului nobil - aurul, p n combinarea elementeior de bazd.

46

Pru.ticilz de ldnllkte in e L nret"ninn

i

i

I

I

i

Perioada de dezvoltare a Chinei, de la primii impdrali ai dinastieiCh(in (221 - 207 i.Chr.) Si pand in anul 1912, este cunoscutd sub denumiread Chirra Inperiala. Primul irnpirat al dinastiei Ch'in, pe nume Shih HuangI t. rcuqeQte si unifice China in treizeci Si $ase de provincii administrative.ti)l din aceasti perioadd incepe construclia Ma.relui Zid, constructie monu-ntettali, de aproximativ cinci mii de kilomeffi, al cfuui rume se leagi iuqi-nos de momentul arde i cirtilor.

Odati cu moafiea ultimului impdmt al dinastiei Ch'in (207 i.Chr.r.urmeazi o perioadi de rizboaie civile care vor favoriza dominarea ChineiImperiale timp de pahu secole de citre dinastia Han. Asisiim la o dezvoltarcfArA precedent a comertului, diplomatiei si administratiei- Filosofia acestei

epoci este cunoscutd sub denumirea de confucianism Han, reprezentand unsistem eclectic de invitituri cosmologice, etice si filosofice. Regisim aiciidei provenite din piincipalele curente filosofice chineze anterioare, confu-cianism, daoism si yin-yang.

Tot din aceastd perioadi incep s[ apari primele elemente ale religieibudiste. Pitruns inidal in randurile intelectualilor, budismul chinez a reusitin decursul timpului sd devind o haditie complementari a contucianismuluisi daoismului, ajungandu-se in final la notiunea de "trei dimensiuni aleaceluiasi adevdr" (dharma sau dao).

4.2. O medicind cosmologicd

Atat civilizatia anticd chinezd, c6t si me.dicina pe care aceasta a dez-voltat-o, stand foarte multi lreme izolate de influenlele exterioarc, vor putaamprenta cosmologictr asupra lumii. De aici ideea ci microcosmosul coryu-lui uman nu reprezintl altceva decAt o imgine miniaturizatd a macrocosmo-sului. cu care este de altlil intr-o deplinii comuniune.

Interzicerea pmcticfuii disecliilor, datorite respectului acordatmortilor, a dus la dezvoltarea unei anatomii sotiste, in care se incelca unparalelism intre alcdtuirea corpului omenesc $i astrologie, dar soldat, de celemai multe o , cu deduclii aberante. Astfel, vasele de sange, nervii, ten-doanele erau confundate intre ele, iar identificarea organelor inteme gi

functiile acestora era ldcuii in mod eronat. (De exemplu inima omului avea

7 orificii, in concordan[i cu numArul a$tdlor din Constelafia Carul Mare)."Suflul vital" era considerat de vechii chinezi corcspondentul macro-

41

O iskhe univervlit t u^inuutui

cosmic al vantului. El detemina miEcarea sangelui in organisn, asa cumvannl impinge apa r6ur.ilor. Pe baza acestor conceptii anatonice, I:reu derntele\ de c;lre mediutna ertropedl)e. se ra dezrolt.r medrtina rrudition.rlachinezd si acupuDctul.a. Este de la sine inteles cI acest gen de medicind cos_lnologicd utiliza numeroase procedee mistico-magice, care se completau cuun bogat lbr1d terapeutic empiric.

Intre secolele XII - I i.Chr incep si apard deosebir.i intre lecuitorullaic si vrijitor'. in secolul al V lea i.Chr., mestesugul vinde.drii incepe sd seciilerentieze pe ramuri: medici de boli (interristi), medici de tumo (chi-luryi), medici de hrani (dietericieDi), medici de animale (vete.inari).

Prima lLlcrare medicalh chinezi culloscuti este atdbuiti inpdEtuluiFu Hsi (2850 i.Cbr.) si este inrirulatd Cartea schimbirilor (Yi jnrg). Eareusesie sa fuDdarnenteze conceptiile filosofice ale stiintelor medico-chir.lrlgi_oale din China aceld wemud. Succeso i sfi, impfuatul Sen Nung (impdra-lul rcsu -2784 i.Chr.), reuseste si publice ,.Farmacopeea vegetald chinezA,,(Pen-Tsao) si impiratul Huang Ti (impdratul galben - 2697 i.Chr.) editeazi oscrisoare medicall celebri intitulatl "Canonul Medicinei" (Nei Ching).Conceputd pe baz a dialogului dintre impirat si medicul sdu, acest ultim tratatnedical reuseste sii tbmuleze priucipalele obiective ale a.tei nedicaleihineze: "vindecar-ea bolnavilor si intirirea sinititii celor sfuitosi".

DoctriDa echilibrului principiilor opuse yin-yang coustituie un altelemeDt lilndamental al medicinei chineze. Dupi cum spunean, yin reprezi-ntd principiui negativ asimilat cu intune cul, Iiiceala, boala, moaftea, dar sicu femeia, dorind si sublinieze pozitia de inte oritate a acesteia in societateaantici chinezd, iar p ncipiul pozitiv Yang reprezinti tb a luminoasi, activd,caldx si este considerati purtitoirea vietii si a sdDititii. Unii medici identi-ficd principiul Yarg cu bila si principiul Yin cu phlegna scrie lor hip-pocrate. De echilibnll acestor doud principii depinde starea de sdnitate saude boald a individului. Vechii chiDezi leagl principiul Yang de bolile insoritede febrl, iar pdncipiul Yin de bolile comsumtive (tuberculozd, cancer, etc.).

Demnl de atentie este schena celor cinci eiemeDte primordiale:lemn, fbc, pdmanl api, metal care corcspund la cinci directii: est, sud, cen-tru, nord, vest si depiDd de cele cinci planete: Jupiter, Marte, Satunl Mercursi Venus.

Retinem, totusi, ci la stabilirea relatiilor de corespondentd dinhe ele-n]entele p mordiale nu a stat cdteriul logicii stiintei europene, unde prin-cipiile cauzalitltii si deteminismului au dobindit o valoare fundamenrrt;

48

Pt'Ltt' ile Ll. \dhnh t n t r{ftstiri

Probabil cA filosoiii chinezi au ciutat, prin misticism, si stlslini ideea uni!5!iipedecte a univemului, antrenand in acesla fenolDene cosn ce, biologice $i

sociale.Din cirtile clasice ale daoismului- "Dao de Jing", atribuitd inten]e-

ietorului mitic al Ciii Dao, Lao Zi !i cartea "Zhuang Zi", apa(inand autoru-

lui cu acela$i nume- alldm o teode complexi asupra colpului cosmic. Duhulprinordial este divizat intre principiile Yin si Yang si poate 1i intletinut pringimnastici, dietd, tehnici respiratolii Qi sexuale, alchimie, la acestea

adaugandu-se meditalia intelioar;.TehDicile Tai Xi sau respiralia enbrionale. care consd in pncticarea

apneei din ce in ce mai prelungite, ;i Jang-zhong shu (afia dormitorului,exprimati prin blocarea conductului seminal penlru a impiedeca ejacularea)

au drept scop tinal atingerea nemuririi. Se pale ci tehnica JaDg zhong este

practicatd de chinezi djn cauza cdsito ilor poiiganice, care impun birbatu-lui un randamenl sexual supedor capacititilor sale obilnuite (Robert van

Gulik).Alchimia daoisti chinezi avea drept scop prepararea elixirului

nemuri i. in tehnicile ezoteice, elixirul este considerat o subslanti potabili,care, in urma opelaiiei neidaD, urci la creier Si de aici pdtruDde in gurd

inghitit, el deviDe un Embrion Sacru $i dupi o gestatie de aploximaliv zece

luni se va produce rcnasterea adeptului ca "Nemuritor terestnf'. DupA nouiani de pRcticd Nemuritorul ajunge desivarsit. Dintie cirtile clasice ale

alchimiei chineze amintim: Dao Shu (Slalpul lui Dao - I i40 i.Chr') $i XiuChen Shi Shu (1200 i.Chr.).

in paraiel cu medicina cosmologicd in China se va dezvolta s1 o

medicintr empidc-pragmatice. +Scclile medicale traditionale chineze se pare

cI au inceput si apard in perioada 800 1000 d.Chr Aici medicii erau

invitad si consulte bolnavii cu deosebiti minutiozitate. Eleneniul funda-

mental a1 diagnosticr.rlui il constituia pulsul, medicii chiiezi considerind ciflecare boall isi are pulsul ei particular. in aceastd conceptie, colpul uman

era asemuit cu o liutd ale cirei artere, vene si nervi leprezinli coardele

Sunetele emise de aceslea reprezinti diierite pulsuti. Au fost clasificate 200

astiel de pulsu , dintre care 26 indicau un prognostic mortal.

Prolilaxia nespecificA era practicatd de vechii chinezi priD gimnastice

si dietd- Exist; elemente care ne fbc si credem cii se plactica chiar o protilaxie specinci, impotriva variolei. Copiii si tinerii etau imunizati pIiD obliga-tivitatee prizirii pe Das a cNstelor provenite de la convalescentii de varioli

49

O istotie univelsalk d

Chirurgia chinezi era deficitari, reprezentand un pdncipiu contrartehnicilor terapeutice clasice.

. Terapia pdn acupunctud, cea mai celebrt tehnicd bioterapeuticd, areusit sA reziste timpului peste 1200 de ani. Ea se bazeazi pe redob6ndireaechilibrclor diferitelor organe ale corpului prin inteparea (a;upunctuo saumasarea G,resopunctr[d) puncielor de rcprezentarc pe piele a organelorinterne.

in China anticd meseria de vindecitor se transmitea de obicei din tat6in fiu, existand astfel intr-o familie generaFi lntregi de medici. prezentafemeilor in rendul vindecarorilor esLe atestatd docum;nEr de peste lO00 deani, dar legalizarea oficiali va apxrea odati cu instiruirea obligativitdtii dinpartea statului de a practica medicina bdrbat'i si femeile care au trecut in pre_alabil examenele profesionale.

Prin continutul ei consistent, medicina chinezi a avut un putemicecou in firile din jur, lndeosebi in Asia de sud_est si Japonia unde,^timp desecole, a oculat pozitii dominante.

50

PtuLttiile .le sinntune in et.l

B. CONCEPTELE DE S,{NATATE EBRAICESI GRECO-ROIiIANE

1. IUDEEA

1,1. Zbuciumul unui popor

Populatiile asezate ir campiiie Siriei si Arabiei s au ailat, timp demilenii, intr-o continui miscare. Se pare cd dburile semite au apirut il1Palestina inainte de anul 3000l.Chr. Odatd cu invazia anoritilor, citre anul2200 i.Chr., zona geografictr respectivi va suleri impo ante schimbiri socio-culturale. In ju l anului 2000 i.Chr. in aceastd regiune isi fac apar.itiaisraelitii, populatie consider.ad partial descendentd din amoriti sau-'apuseni", instalati in Mesopotamia la starsitul mileniului III i.Chr.

Potrivit scriedlor stinte ale el,Teilor, Avraam, pirintele legendar alpoporului ebraic, a lbst sfetuit de Dumnezeu sd-si lase locul natal din nordulMesopotamiei (regiunea corespunde Irakului de astAzi) pentru a cdutaCanaanul, sau Pimantul Fdgiduintei. Aceasti regiune pr.osperd era delimi,tati de Egipt la sud si de Mesopotamia la nord. Relatia religioasi stabilirdintre Dumnezeu si Avraam va d€veni piaha lundamentali a cr.edintei comu-rittrtilor religioase ebraice. Datoriti tbametei, descendentii lui Anam,printre care si cei doisplezece fii ai sii, se vid nevoili si se refugieze inEgipt. Initial avand statutul de oameni liberi, ei vor cddea mai 6rziu insclavie. Cu toate misurile represive fblosite asupra loq evreii au reusit inlodld perioJds robier drn tgipr .d si men!in; rdeD(irare.r \i origindliLt,ec.

Ilr iurul anului I 2o0 i.Ctr . sub conduceres prorelului Moi\e. al ( iru.nume este de origine egipteani, evreii se revolti 9i pdrdsesc Egiptul, indreptandu-se spre tara Canaanuiui. Ei vor traversa in mod miraculos Marca Rosiesi desertul Sinai. Penftu comunitatea religioasd ebraici, Iesirea din Egipt vaculmina cu primirea din partea lui Dumnezeu a celor Zece porunci, eveni-ment pelrecut pe Muntele Sinai.

In momentul inmanirii Tablelor Legii, Dumnezeu, care isi spunea''Eu sunt Cel ce sullf', hce din Israel poporul siu si se reterd la Iesire ca laun semn al loialitdtii sale, cerdnd in schimb poporului evreu tidelitate i'atd deEl. Comunitatea ebraica va interpr€ta cele Zece Porunci ca fiind o,,revelatie,'si o "perceptie" intre Dumnezeu si israeliti. intreaga generatie plecatd dinEgipt va dispirea in desert.

53

O istorie niyzttuli a

Dupd moatea lui Moise, etaeii r€uqesc si intre in posesia Canaanuluisub conducerea lui losua, fiind impl4ili in doisprezele t bu . Nevoiaevreilor de a se organiza social se va matedaliza ln jurul anului 1050 i.Chr.,cAnd Fofetul Samuel il va instala pe Saul ca primul rege al Israelului. Darcel care va reusi sd pacifice tara va fi regele David (1010-970 i.Chr.), care vastabili capitala la Ierusalim. Fiul acesruia, legendarul rege Solomo n (961-922i.Chr.) va zidi vestitul Templu din lerusalim, locul unde vor fi depuse TableleLegii mostenite de la Moise.

l4oise pe Dtuitele Si ai pihial tubta l.litu / nanusuis lec.X - Constutninbpot

Dupi moartea regelui Solomon statul se va diviza in doui: Regatuldin Nord (Israel) cu capitala la Samaria (astdzi Napluz) $i Regatul din Sud(Iudeea) cu capitala la Ierusalim. Cuvantul evrea, in ebraicd yehudi, lnseam-na initial cel ce se trage din tribul lui Iuda (yehuda). Mult mai tarziu acest

54

PraLticile .re iinfrtute in en prcoettinn

cuvant va cdpdta o cot'lotatie religioasx qi anume ..cel care aduce slava luiDumnezeu cel unic".

ln anul 722 i.Chr. Israelul va cddea in stipanirea Imperiului Asirian,iar in anul587 i.Chr. regatul lui luda va fi cucerit de Nabucodonosor II (605- 562 i.Chr.) regele Babilonului. Armatele acestuia vor distnrge primulTemplu din Ierusalim, populatia cizdnd in robie. in rimpul stdpanidibabiloniene, in ciuda realititilor istofice ale unei comunitdti politice fraction-.le, evreii, simtind nevoia unei unititi religioase, vor consffui o comuniunerpirituali in juml Sinagogii, inlocuitoarea Templului.

Poporul evreu va ti supus, in timpul captivitdtii babiloniene, unei noiexperienfe cu mari dimensiuni sociale, politice, culturale si religioase.Retgia clasici ebraicl va sufed impactul zoroastrismului, mai ales aldemonologiei si escatologiei sale. Tot in aceastx perioadd vor apare practi,cile institutioiale, rugiciunile, sabatul, studierea Torei, adunarea inSinagogi.

in jwul anului 539 i.Chr., imptuatul pe$an Cirus al lllea (558-528lChr.), cucerind Mesopotamia, ingdduie evreilor sd se intoarce acasi inkusalim, ajutandu-i totodati si-si reclideasci Templul. in toatd aceasdperioadi, profbtii ebraici propovdduiau necesitarea loialitdtii fati deDunnezeu prin siva$irea de fapte etice. Conceptia religioasi a profetului&aia despre unitatea spirituald a omenirii arc la bazd convingerca ciDumnezeu asteaptd de la oameni numai "dreptate, iubire si milostivire".

in jurul anului 332 i.Chr., Alexandru Macedon (356-323 i.Chr.)mexeazi Iudeea la Imperiul Macedonean, lisand insd eLreilor libertAdletaditionale. in aceasti etapd vor avea loc aprof'unddd ale scrierilor sacre,hitiindu-se dit'edte curente de gandire: Saducenii (respingeau legea orali $itru acceptau decat legea scrisd), Esenienii (practicau egalitatea sociald),Fariseii (acceptau ambele legi, sc sd si olall). Dupe moartea lui Alexandrucel Mare (323 i.Chr.), Iude€a va t'i guvematd de dinastia egipteano-elenisti aPtolerneilor si de dinastia sirianl a Seleucizilor

in anul 16? i.Chr., Antioh al Iv-lea va aboli Legea evreiasci si pro-frneazd Ternplul, punand in el statuia lui Zeus. Evenimentul va duce laoafterea revoltei Maccabeilor. Acestia vor ocupa si purifica Templul in anul164 d.Chr. fu amintirea acestui eveniment a fost instituiti sfubitoarea "celoropt zile" (hanukta).

in anul 140 i.Chr. ulrimul dintre frarii Maccabei va 1i proclamat MarePreot si etnarh (cdpetenia poporului). Acestinceput al dinastiei Hosmoneilor

55

O i\t, rtu utliw1,tli t n tunsutui

va continua si in timpul protectoGtului roman, sub fbmafunctii religioase.

Caracteristicile p ncipale ale comunititii ebraice in aceastd perioaddprezintd doui latu esenfiale: autoguvernarea in cadrul unei societiti maiample si iniluenta elenisticd a vietii intelectuale. Sincretismul iudeo-elenis-tic s-a dezvoltat, asttbl incat cu timpul influenta elenismului a tbst simlit;atdl in rcrierile dpocllfe. cdt si in hleraturA.

in anul 63 i.Chr Iudeea este ocupari de impinrul Pompei (106-48i.Chr.), devenind astfel un stat-marionetd al Romei. Numit initial administrator Irod (39-4 i.Cbr.), fiul lui Anriparer, va fi ulterior proclamat de cdrreromani regele evreilor.

incercdrile romanilor <le a impune populaliei autohtone evreiesti cul-tul impfuatului de la Roma, mai ales in timpul lui Pontius Pilat, procuratorroman al Iude€i intre anii 26-36 d.Chr, au esuat. Bantuind spi tul de revolt[,au loc numercase rrzbuniri si miscdri populare. Totul va culmina cu rizboiulpufiat impotriva Romei (66-70 d.Chr), care se va sfarsi in mod dramatic cudistrugerea celui de al Illea Templu si capturarea ultimei fortdrete evreie$ti,Massada (74 d.Chr).

Stdpanirea romand va face sd apari la euei o tbrmi de nationalismcare speri in mantuire cu ajutorul unui Mesia. Sub guvemarcarcmani comu-nitatea evreiascd reprezenta, din punct de vedere spiritual, un amestec desecte, ea neavand coerenta unei comunititi religioase unificate. Cu timpul,pdnful Iuda (175-220 d.Chr), conduciror al comunititii evreiesti dinPalestina, recunoscut de Roma, va lncerca si unifice practicile religioaseevreiesti dezvoltand Misna (colectie de legi rabinice) si Talmudul (comen-tariul la Misna).

Traditia religioasa eweiasct denumiti "hldaismul rabinic" este con-sideratd mostenitoarea trisdturilor comunitdtii religioase ebraice in ceea cepriveste credinta si practica. Iitdaismul nu a disptrrut odatd cu apa tia crcs-tinismului. Mai mult, el s-a angajat in Orientul Mijlociu intr-o sustinutlactivitate misionad, in concuren{i cu islamismul, religie care incepe si aparlin aceastd regiune in jurul secolului aMl-lea.

Sensibili la poruncile socio-morale ale Legdmantului, profetii ebraicidevin sustinitorii unui universalism etic cerut de Dunmezeu, in ciuda faptu-lui ci mesajul 1or se adtesa numai comunitililor evreiesti. Esenta acestuimesaj propoviduia viata morali, condamna practicile de cult cum ar fi sacd-liciul sangeros si amintea oamenilor ci Dumnezeu va lovi cu toate nenoro-ciile pe slujirorii sdi infideli.

P kJit il? d? snnntut" in era nre.:reltinti

in esenti spidtualitatea iudaicd consti in ciutarea de cdte om a luiDumnezeu, dar $i chemarea adresatx de Dumnezeu, omului. Unitatea cos

mosului nu derivd numai din credinla ci El este Unul, ci si din faptul ciDumnezeu este Crcatorul. De-a lungul istoriei, in ciuda sulbrintelor lndurate,

evreii si-au innoit credinta in Dur lezeu dovedindu-$i astfel fidelitatea falade poporul lor, tate de destin gi implicit fafi de "Dumnezeul pirintilor 1or".

1.2. O medicini talmudici

Biblia evreiasci pe care crestinii o numesc Vechiul Testament

cuprinde numeroase infbrmatii despre practicile medicale ale iudeilor.Cuvantul Biblie este de origine iudeo helenistici Qi inseamni carte. De faptea reprczinti o culegere de 24 de volume etaborate intre sec. al XI -lea $i al

tr-lea i.Chr. carc consemneazd isloda dialogului dintre Dumnezeu Fi Israel.

Biblia este conceputl intr-o simcturb tripartitd: Torah (Torat Moshe - cele

cinci cfuti ale lui Moise, sau Pantateuhul), Neviim (korocii) si Ketuvim(Scrierile, sau Hagiognfele).

Confbrm traditiei evreiesti, Moise insu$i a pdmit de la Dumnezeuintreaga Torah (Legile) pe muntele Sinai, acum 3500 de ani. Cuvantul lordl?esie folosit in Biblie cu mai multe sensui (legi individuale, grupud de legidespre un aDumit subiect, oracol, profefie, mesaj al unui prolbt sau inviti-turile unui preot).

Codul de sanltate cup ns in Vechiul Testament abordeazi in pdmul..end aspecte ale igienei individului, familiei si comunitilii cu scopul de

mentinere a sinAtali Ai prelungire a vietii. Verdictul de curat (kacher) sau

spurcat era dat de preoti pe baza cdrtilor slinte. Asttil, penffu evitarea bolilorinfecto-contagioase, se impuneau reguli st cte igieno-dietetice. Sunt intro-duse, sub amenintarea pedepsei, spilirile dese cu api atat a coryului cat !i a

\esmintelor, dup6 contactul cu cadavrele umane sau animale, exqemenle,lehuze si bolnavii sulbrinzi de diferite boli.

Preotii evrei, de$i nu practicau o medicind curativi, indicau inlitur-erea din comunitate si izolarea bolnavilor suferinzi de boli infecto-conta-

gioase precum: leprd, blenoragie, eczeme, epilepsie etc. Tot preofii erau

aceia care decideau dacl bolnavul putea si-si reia locul in lamilie dupd vin-decarea bolii.

Camea care intra in consum trebuia sd provind obligatoriu de la ani-

57

8S

J€ Ueruese ep elatrlnu rsnsur ec pulrJe ruotpleJleJ lolrroryJepur^ eiuel-slxe PzseJeuues '|elsrpnp eiurpeJc Joun e Flu€alield plerse pcsErel^e p]Jesprqelec {Jolrueuase pugurilede uenuna) el uelaed e.ezaldsun e FroueluruJ tt6l lnuB uJ eluedoJsep .qlr€otrAtr eeJelN el ep elosucsnuEl^l

'erqrueur rs ueuopqeed rrieredo uI leor8Jnrrqc neeue^letur rS elrSlld n€lel] erPo erece npre rllulrd'(l?ru"opH) eseolu rS (eJoU) rcpelu ep ^elBctJerd €le _ecpl eurf,eatrAtr

'(rdloEr pru€eqJ elecrec) fiuorcseuolceu n€s lllo]r[!r^ n€llnsuoj rcuruV {oq reun Iruueuj€lell nes

IncDsouSord els€ounJ € ap eiurJop utp esroJ I rnl alrSa.I nsclE.uJ trel^e pugculenlrs gsuJ nelsug ar8eru uJ eiulpeic npeJrztetut eJrlqrq elrJeuJs

',,elErllrue,, runicunl teun eeJerrllrues docs ldelp np ale'eleluetulp eMn8eJ uJ rS €c IeJ e-I Elenxes otelund ep tSsl Joun qsndns elsernBldnr E pru4ur eiel! GZ'EZ-vI,Z peJeJBl) reroJ elr8el ap plepueruocer'!lJ?S euolap o else nldnJ uud fieureJ e !a $lnleqJpq ee4uldlul

')JrJledujr ]?JJJ lsoJ e lnLuo BJ llunl pJsDatuluJe ps Bot EillJunJ-Jrc '..Inulur e nfo]durJ Eeleql, qleJeprsuoJ .(leqotr l) JozrcruncJb un eI9.ep Freue8 uJ plpruce-Ie else priejedo .(atzrctun3JtJ ep tugurpiel) qrt\I-qluegEtrunu pury 'gier^ op rz etdo e uJ plncexe es ec ,nFs

InJodod tS nezeurun(e.lulp mlnlugurpSe.I Ip lptiuese Fuules rue"JAV ep lieJeprsuoJ €tzrcun,-rc else neJ^e luodod ep olpuepg eJ"ur nc lecrlr€jd pnlu lI€ ull

'sues lseJe uJ esporcrpnl unle]s eraJo !s llqedecneJe 'neeudap el erE ed e.rlelsrp JoleiuqsounJ pluolep .reJ e nioald Xc eJed.S eleodod alIP nc eeJElrrurse ap pipJ Eiuetslzer ap rolffir un rel^e utredl e^ap € gi€I^ ep polu mlsoJe eeJermdtul o8e-I ep pieJ rnlnruo ea.raundnseolPtu e ep polu un ll€polol rs Indrul ?uldtcslp e ep solflut un emlqsuoceJPlueullE rlnSer Jolseo€ eejelcedseu .(lz.6l :lnuouoretnec :gz,bz-6l ,€z

:€eJrSaI) ,lrs-eunut oleldel uJ Inpel lqJer] nu -eS,, :pnrupJ urp Intde od lzeq€l ele elelcq elec nJ eurec rJrp oleluerutle Bcolsetlle es e op eriJrplelul

.ereqAun[uJ

pdnp sot ed ml eele8rnJs pJ€seceu purg ,ecuE.u eteod es nu .(mdrur)

Irieh I€ rolpUnd ?.ltocos ,ele8ugs.rcroJs ,lpFls .plulpc ,emder ,leJ ..rodep eujes urp loJeleruderd Furnsuoc ecrzJelu es .€pel8o ur cselc eJ€a elecIeop u?s?d ejlulp Jer ,eleordu? rs EIos ne alEa elec ecRe^a€ elelEwrue e{urp:lqecrdsep-€u Elrdoa nc eleJeorySeluru :el€unsuot eq Fs esrr!.red luns eJeJr-tuelu eJlur(I tI Inutouorelnecl rs I I F.Dr^e.I uJ eleiunue luns rnln,luq.e,ellFBeU ptl]p8 g e ep elurpuJ eJeJps puglrseceu ,(reqcel) etprnJ eloFru

ttlrl'Mrlnu n n11sr2^tm auots, o

PnLtitile.le l1ndtute ilt ero precrertinn

proveni de la cuvantul "assia", care in limba arameici lnseamni medl((esjaios in greceste). Esenienii abordau boala ca pe o pedeapsi divinidalorate unui denon ffimis sd sild$luiascd in coryul celui bolna\Exorcizarea se pare ci era o metodi des fblositi, mai aies in tratarea afectiuniior psihice.

Vechii evrei aveau programe atent planiicate de vizitare si ingrijire a

bolnavilor la domiciliu, pentu cudtirea fizici $i spirituaii atat a celuisuferird, cat si al l'amiliei sale.

Prima scoali medicali evrciasci este semnalatd in anul 280 d.Cfu inorasul Tigds din Persia. CunostinFle de anatomie, netiind tbndate pe dise-ctia cadavrelor, erau deseori eronate, bazandu-se doar pe paralelisme deduc-ive. De exemplu se adnitea ci colpul omenesc este lbrmat din 2,18 de oase,

cifrd corcspuDzltoare poruncilor afirmative (obligatorii) din Legea luiMoise. Se pare ci Moise ar fi primit si 365 de interdictii, cifrd pusi in para-lel cu zilele anului.

Intenlia fundamentali a Torei (inhegul Talmud) se poate rezuma inreplica tariseului Hillel: "Altuia nu face, ce lie Du-ti place. Aceasta este toatiTorah", sau in pomnca €nuntati in capitolul 19, versetul 18: "Iubeste-tiaproapele ca pe tine insuti". De aici dato a religioasi de a ingriji pe bolnaviievrei sau neevLei.

iD coDcluzie puteDr atima c[ vechii evrei, apiraDdu-si cu strijr]iciel€gile lor, au rcusit si impunl un comportament lamilial si social bazat pepudlate molali $i colporal;, sillgurele capabile si lereasci olganismul de

imbolnivire.

2. ERA GREACA

in jurul anului 2000 i.Chr., vechii greci au nigrat din imensa stepddintre Urali si Caryati spre apus, prin canpia Dunirii. Ei s-au stabilit pe ldrmurile Mirii Mediterare, ocupand fie coasta asiatici unde au tbndat cetifleEphes, Pergam, Milet, Cnidos, Halicarnas, tie teritodul continenlal siinsulele din Marea Egee.

ReIgrd gredc; drhaica si cLsicd e.te po\esuarer unol nrituri 5i rilud-luri de-o extaordinari bogiie. Mitul sti la baza ritualului, amandoui fiinddeopotlivi locale si genenle. Cercetidle in matede de sociologie, psihologie,istorie si artd relevd aceste dimensiuni, gisindu le ecoul in intelprctarea mod-emi, rtrmanand insi adesea obscurc, impenetrabile si tulbulitoare.

O ituie u iveruth u nursnryuhi

P\tia , Ptuottust Ui Apoth /vnJ pecer seL.V i Chr

Panteonul grec a fbst defiiit ca indo-european, dar el a suferit oinfluentA hotiretoare din O entul Apropiat si Anatolia. Gtrsim in traditiaelenistici consideratii protunde privind unitatea omenidi. Este atribuitdvechilor greci iormular.ea schemei tridinensionale a t'ilosofiei si religiei,schemi ce cuprinde teologia, cosmologia si antropologia. probabilinceputul l-a constituit antropoiogia, care vorbeste despre om atat in sensfiziologic, privinduJ ca pe un produs al naturii, cet si in sens pragmatic,recunoscan-du-l ca individ.

Medicina greacd isi are originea in epoca pr€isto ci, ea fiind subiec-tul a numeroase iegende si mitud.

2. 1. Zeii vindecitori din Olimp

Miturile si legendele vechilor greci despre zei si eroi, oglindesc strd-

60

Ptdcticile de lnnktute ln en

si prcocupirile acestui popor penffu pedectionarea 9i aprofundareaantei arte de vindecare a trupului Ei a sulletului.

Conform Theogoniei (genialogia zeilor), compusi de poetul epicHesiod impreund cu discipolii sai in sec. al VIIIlea i.Chr., zeul soare-

Apollon, era rccunoscut in Olimp ca paton al medicinei. Grecii il iubeaucA cel mai chipes zeu al Olimpului le diruia lumina albd gi cilduraa soarelui. Lupta zeului Apollon cu uriaqul qarpe Pyton simbolizeazdbenefici a razelor solare asupra locurilor umedo si intunecate, gene-

de molime.Anticii greci intuiau gi puterea lecuitoare a unor plante, fiind convin$i

ftrd cdldura qi lumina soarelui acestea n-ar fi putut nici mdcar sd risard.Reprczentdrile simbolica ale zoului solar pdn amulete sau dtualud

au ca sens invocarea "bunului $i sfantului astu" pentru a-si aritabineficitoare.

Delphi, oraq grec din lirutul Phokys, considerat de citle vechii greci

lumii, a rtrmas celebru pdn marele siu &mplu inchinat zeului. Se pare cX transele extazice ale Pythiei erau generate fie pdn con-

plantelor halucinogene, in spe.cial laurul 9i dafinul, fie de emanatiile

bioxid de ca$on carc [a$neau dinh-o cripituri a pimantului.in onoarea zeului Apollon. grecii organizau o sarbxloare de toamna

itd Pyanepssia, in ziua a qaptea a lunii octombrie (Pyanepssion), cdnd

oferite daruri ca semn de recuno$tinld in onoarea celui care determi-coptu1 fructelor $i al legumelor.

Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe carc zeul Apollon qi

sa Artemis le aplicau ptrmantenilor intati io conflict cu ei. Picturileii reprezintd pe cei doi zei sdgetand cu boli pdmantenii ptrcatofi (vezi

de la Orvieto, datat din anii 455450 i, Chr., muzeul LulTu). Afiemisconsiderattr de gleni o zeiti bineficltoarc, care odotelte campul, ani-

, $i vindeca miraculos feludte boli. Simbolizati pdnft-o cipdoard, ea

iem insotitl de nimfe linutudle unde cresc plante medicinale. Se pare cd

ila Artemis mintea omeneasci a intuit pentu pdma dati necesitatea

ibrului ecologic. De la zeita Artemis a deprins vifiutile plantelor medi-centaurul Kircn, cel carc avea si formeze o futreagl pleiadd de medici

pnntre carc se va numdra Qi vestitul medic al antichitdtii greceqti

Principala zeitd a Panteonului $eq Hera, solia lui Zeus, era conside-

o protectoare a cisniciei $i a femeilor $avide. Pe amforele arhaice sau

61

O i$torie nivetsalil i

in basorelieluri sullt reprezentate cofiegiile nuptiale caje aveau loc inainte sidupii sdvarsirea casatonei.

Zeita Eileathye, cea de-a patra fiicd a lui Zeus, detinea puterca de ausura chinurile facerii. Ea em recunoscuti ca moasd divinl a zeilor.Enigmatica zeitd Hekate, patroalu lTdjilor, magiei si otrivurilot avea ca ani_mal favorit cainele. De aici se pare cd a rimas credinta cd urletul la luni aacestuia poate prevesti moartea.

Ambrozia, c€lebra biutud a zeilor din Olimp, investiti cu virtuteamiraculoastr a imortalititii, nu era altceva dec6t un decoct de hasis. Asemeniamplasdrii zeilor in norii Olimpului, grecii plasau sufletul la iniltimeacreierului. Acest lucru il demonstreazl stlvechiului cult al zeitei Athena,"mintoasa cea nlscutd din capul lui Zeus,,. Bufnita, simbolul intelepciunii,plasati in operele de afiI grece$ti hngi zeiti, se pare ci-si are originea invechea culturtr afio-asiaticd. De altfbl, zeita Athena era consideratd protec_toarea stiinfelor, deci si a medicinii.

Visele, lntruchipate prin Morpheus, fiul zeului somnului Hypnos,sunt o alti activitate mentald pe carc grecii o localizau la nivelul creierului.Mnemosyne, zeita memoriei, consideratd mama Muzelor. avea ca simbolmacul. Denumit stiintific Papavel somnifenrm, acesta preziIrttr numeloaseprincipii haluciDogene. Zeita memoriei o avea opozanti pe Lethe, zeitauirtuii.

Cenffele medico-lilosofice din Grecia foloseau puterea cantecului siartei pentru a inltrtura sufeintele psihice si lizice. poetului candrer Odeu i_atbst hdrdzid aceastd insusire de ocrotitor al canfecului dulce de cdtre tatdl siu,marele Apollo.

Vechii grcci adomu [imfele, identificate cu divinititi ale tbrme]or silbrtelor r itale dle natunl. Considerate genrr bune. Jat;lodre de \anatale (nim-phe medicae) si reconlbtante, ele sdlisuiau in cranguri (Dryade), arbori(Hamadryade), valcele (Napeye), dumbrxvi (Alseide), lacu (Limnade). Oastlbl de nimfA, pe nume Menthe, de care se indrlgostise intuneoatul zeuHades, a tbst translbrmatd de gelozia sotiei acestuia, zeita Cora-persefbna.intr-o pland aromaticd numid de greci hediosmas (me[ta), folosid si astizipentuu vifi utile timiduitoare.

Fird indoiald simbolul biruintei medicinii impot va bolilor.bihanedi si a moitii era intruchipafi in zeificatul muritor Asklepios. Aceastase niscuse din legdtura zeului Apollon cu frumoasa Coronis, fata regeluiFlegias, stipanitoiul lapitilor. Legenda spune ci printesa, desi purta in pan_

Pructicile .le liutlttutu in era precre{tind

copilul zeului, se cisdtore$te cu plnanteanul Ischys din Arcadia. Maniatcele intanplate, Apollon o slgeteazd pe Coronis, omorand-o. plin de

pentru prima datd se face rcferire la efectuarea unei nasteri pdn oper_cezariana. Copilul este incredinlat de ctrtle tatll siu centauului Hiron,avea pe muntele Pelion o adevirattr scoali de medicintr.al zeului Kronos, centaurul Kiron, este considerat in zilele noastre

patlonul spiritual al celor carc facpate din colpul didactic medical.

Folosindu-si de taltdr arta de avindeca, Asklepios este zeificat siidentificat ca zeu al medicinii.Venerat de oameni, acestia ii con-struiesc temple. Cel mai vestit din-tre ele se afld in oraqul Epidaur diDPeloponez. Aici se practica, proba-bil, o magie albd de neutalizarc amolimelor si de profilaxie impotri-va infectiilor. Metodele sale defratament erau descentecul, elixir-ul, buruienile de leac, alifiile siilteryentiile chirurgicale.

ln imaginatia afiistilor, As-klepios este reprczentat ca un bdr-bal in floarea vdrstei, stand pe ffon,dnand intr-o mand qarpele si incealalti un baston. La picioareavea un caine, ca simbol alfidelititii cu care medicul trebuiasI-si ingrijeascd bolnavii. Saryeleil reprezenta pe zeul Glykon (pri-etenosul,binevoitorul),simboli-zand legdtura cu pdmantul dititorde leacud, iar bastonul face refe-

rcfui si do nd str-si salveze fiul, Zeul Soarclui extrage din corpul nein-it al pdntesei pruncul pe care-l va numi Asuepios (Vindeclrorul).

As*lep|.s - r.ult urnin ttu tutd,pefiotula ele isticd

rite la vizitele necontenite pe carele datorcazd bolnavilor pe care ii ingrijeste.

63

O isturie nbeNtfi d nuninsului

Templele iDchinate zeului vindecator erau denumite asklepioane. Eleerau, de reguli, asezate in locuri cu climi agreabili, inconjurate de ti.umusetinatuale, boschefe aromatice si ape vindecdtoare. Desi numfuul lor era deordinul sutelor, cele mai celebr€ asklepioane, dato d scolilor medicale dez-voltatg, au fost cele din Epidaur, Pergam, Cnidia, Cirene, Cos.

Bolnavii adusi aici erau obligati si-si nlenlintr o igieni riguoasi siduceau un regim de viati tbarte chibzuit. Nu lipsea terapia prin miscare:jocu , alergiri, lupte. Au dmas celebre procedudle psihoterapeutice aplicatela Templul din Epidaur. Deveniserd vestite de asemenea spectacolele deteatru tinute in locuri special amenajate. De fapt, sanctuarele lui Asklepioserau un lbl de sanato i cu caracter laic, iar discipolii lui, numiti asklepeiazi,sunt considerati p mii medici ai antichititii.

ln urma cisitoriei lui Asklepios cu pimanteanca Epiome€a (alini-toarea duredi), se nasc doud fete si doi biieti. Fiicele se numeauj panakeia(ocrotitoarea convale$centilor) si Higiea, deveniti simbol al tarmaciei.Ultima era reprezentatd inand in mani o cupi din care bea un sarpe. BAieli,considerati genii in a a vindecirii, se numeau Maihaon. recunoscut capahonul chirurgiei, si Podoleiros, identilicat ca protectot-ul medicinii inter-Ile.Cei doi tineri au lbst medicii care au insotit ostirile grecesti in Rizboiulroian.

Legenda spune ctr atotputemicul Z€us, cedend la uneltifile zeuluiHades, himite un minunchi de lulgere care-l rranslbmA pe Asklepios intr-ogrimijoari de cenusd risipiti de v6nt in cele patru zdri. induplecat de zeiraAthena, sfipanibml Olimpului il transfomi pe Asklepios intr-o constelatie,urcendul pe bolta cereasci, ldcandnJ astfel etem si nemuritor.

2. 2. Arta vindecdrii la Homer

in ser. al IX-lea i.Chr, grecii au adoptar allaberul de la i'enicieni. p nelabomrea scdsului propriu, vor deveni posibile consemnefea ma lor creatiiale vrcmii. Vastele poeme Iliada si Odiseea, al cdror presupus autor este con-siderat Homet, reprezinti cele n'ui vechi epopei clasice europene.

Desi nu se stie nimic precis despre viata lui Homet toatd antichitateacrede in existenta sa. Dupd spusele lui Her.odor (484-425 i.Chr) el ar li hdircdtre anul 850 i.Ch.

Traditia povesteste cd, devenit bitan, sdrao si orb, de unde si numelesIu care inseamDd "Absenta zilei", el ritdcea din oras in oras cantandu-si

64

Ptt.ticile de sdn tune in e t

. De fapt Homer nu are stare civild, el se confundl cu cele doui

Iliada Ei Odiseea. Prin naturaletea 9i puterea de ledare a

, prin originalitatea imaginilor qeate, pdn frumuselea $i ener-

expresivi, niada si Odiseea sunt poeme epice care ating aproape per-

Iliada, epopee in 24 <1e cdntece, redi un episod din Rlzboiul troian'

care aheii, sub conducerea lui Agamemnon' rcge peste Mycene' distug

Troia, o altd aqezarc Sreacx inflo toale peste cale stlpanea regele

infruntlrile dintre oameni, eroi si zei se desfiqoar5 intr-un unive$ de

enF, contactul rdzboinic primind deasupra tuturor' Sunt descrise aproxi-

iv 141 scene de rdzboi in care fie aheii, fie troi€Dii sunt rdniti in lupti

Homer r€dd cu mare precizie notiunile de anatomie, manopercle

gicale $i tehnicile de ingrijrre a pldgilor. Aici glsim descrise aproape

iirtile somatice ale corpului omenesc. Folosirea unei terminologii

ice pentru sistemul osos: claviculd, astragalul, oasele gamtrei, qi pre-

rlenumirii unor viscere-intestin, peritoneu, epiploon, vezicl urinartr'

ime perirenali, ombilic-denoti cunostiinlele evoluate ale medicilor mili-

din acea vreme de la care Homer, probabil, s-a inspirat Sunt intercsante

irile la sistemul ci{culator: "de la inima pleaci vase mad la gat $i cap'

batlile inimii se simt in rcgiuDea precordialx".

in lliada sunt amintili cei doi medici Mahaon qi Podoleiros' hii lui

care au iDsotit ostirile grecelti in Rizboiul ftoian Cinstea qi

de carc se bucunu ei sunt redate cu indemanare de cdtre Homer'

,n "Lraciul bun, ttrri seambn", fiind rdnit in luptd de stgetile troianului

este salvat de insuli bltlanul $i inleleptul rcge Nestor din Pilos' la

lui Indomeneus:

fala danailor Nestor-n carul tau iute $i aldturi sd sadd Mahaon

i rinit, si dd repede cailor bici spre coribllcat oameni mai mul[i un om care vindecl oameni

din rini sigeli si cu leacuri alintr duerea "- (Iliada, c XIV Trad Mumu Gh )

Unii dintre rdniti sunt tratati chiar de zei, care' conform legendei, s-au

in contlictul dintre oameni, suslindnd una sau alta dintre taberc, irde simpatie $i intarcse. Astfel, aheul Diomedes,rdnit la umdr de o

65

O iltotie univeN|m u nwsinlului

sigeara. esle. ingrijil de invisr zeita palas Athend. La rdndul sdu eroul

:::l::::]L.9i*"".si_l rdneascd pe ./eul riizboiurui. Ares. La rugamrnrrJe\raparutorutul Olimpulul. Zeus. rdnitul ejle ingriiir de insusi zeul la;adur'rorApollon:

'El po\p;i pe d lui rana, prielnice leacuri usoareSi-l lecui pe deplin. caci nemurilor esLe leulIute cum laptele alb cu suc de smochin se incheagi

Iute tot astfel pe zeu il tdmtrduie zeul paieon.,,

(Iliada, c. V; 880. Trad. Mumu ch.)

. _ Paieon este, dupi mdrtuda lui Homet singurul medic al zeilor, fiindcon5iderat de acesta ca o drvinitate di5tincld de Apollon. ln eno.aAlexandrina rZenodolor)funcriile divrne ale lui apo on se imbo^ai"..""""rr

sincre!i\m repetat. asdel incal pdteon se rdenrjlica cu ace.i

^^ . .Din.r6nile lerlor nu curge sdnge. ci numaj un lichtd nobil numtr jhor.L dnd Atrodrld este lovita cu lancra de ..Trula5ul

Tidid Diomede.., ea 5uterade o.puremic; hemoragie care nu podte tj oprju decAt de.reila Heralelepho\. repele M) \ier. tiind rjnit de Ahile in tjmpul ajediului Troiei. nu ,epoate vindeca decat dacd este hatat de insiri

""t "u." i_u proau. ,uiJniu.

.. Biutura celebri a mitologiei grecesti ..nepenihef,, rnutt iimpcoDsrderala La un plodus al imagrrrarier lui Homer. nu esre alr."uo 0"";i uLproous pe baz; de opium. Acea5ta ..licoare dand uilare Llurerit 5inecd-/urilor'. dupii cum,e preci,/eaza rn OJiseea. irrrra ," Cr..;";;;l;,";.mediul_ Elenet. celebra sotje a regelui rpdnan Menelaoj. Ea si_o procura cleld egrple,rncr Polidamina sotia Iui ThoDxs. ..Laci in Egipl pamiitul IoJrtorprodule un mare numar de pianle. unele 5dluldre. ,lreti moir.rle...

In rabiira asediaroriior Trojei izbucne,c si epidemii. Una dinue eleesle-d€clallsati de insdsi zeul Apollon la g;mintile preotului Hdses a cdruitiici fusese ripitA de arogantLrl AgamemnoD.

*Molima grea ra5pdndise si o.rslea_i pornise \a piara

PenltLl ca A(rid cutela,e pe preo(ul Hri.er,,5.n1rrn,a

Zeul inriii nimerired in muli ,r_n ugarij cei sprintenl,Ddr mdj lrntii dup-dceea \t-n o.rste sageti olrav e.

66

Pr'tctnile (le sinntue ln era precrqtinn

inci din epoca organii'irii genLilice glecii hceau legatura. dinne

activitalile psjhi(e si creier. Homer reusesle cu mullA indemdndre ja reoea

;;;;;;; ;;"-"mnon cduta s[ se explice in fa[a oamenilor sii qi siidlnvinsa cd laita necugetata pe care a savarsit o rtrpind-o pe irumoasa

;;it?1" nfii" *ar a-u,otu':un"i orbiri mentale de naruraL erotic;'

anu eu sunt de vi[i, ci numai

Zeus, Ursita qi furia' iasma hoinart prin rlmhri'

Careln sobor md thcurd din minte sd-mi ies ca nebunii

Si sd ripe>c tui Ahile rdsplata ce obstea-i ddduse

ir puteam eu impotriva ? o zene le pune la cale

Toare. hica mai mare a lui Zeus Orbirea dusmani

i ;minteste pe toti. Ea, moale-n picioare nu calcl

pe pImAnt, ci in crestetul nosftu tot umbld fi-adese

Scuzandu-se diplomatic, Atdd Agamemnon aminteste soldatilor sdi

de aceasd tulburarc psihicd a suferit chiar marele Zeus'

bunioarl, de mult il scosese din minli qi pe Zeus

inlre zei si inlre oameni se crede a li mdi cuminte '

{ Iliada c. XIX: gl-c4 Trad Mumu Gh )

in cunoa$tiintele lor arhaice grecii ficeau deosebirea intre soma Si

"ii",t'i *,ltiti itO"pendenb lctivitatea onirici (visul) se manifesta

"..-"r*... 'rn"tuir-ri care. in timpul rornnului poate parasi tempo-

"".i"i "tt.""*. o""lriind scena in iare Ahile vorbette in

"":-1^p:i"^:.i" i'"t""'*, ttt t" t*ta cu troienii, Homer nu pierde din vedere nici

;i;;;;;;t,itt "nirice

deosebit de putemice : oboseala' zgomotele

creierul nosftu, ba pune pe unii $i ghiara "c. XD(: 83-92 Trad. Murnu Gh )

si monotone, salietatea etc

"Grabnic comandul gdtind, fiecare se puse la masi

ospeta din belrug: aveau parle tol una cu totii

O isarrie unit)ersah u nu itiintLti

,D:i.uj.,"' uma. (iind tbamea si setea de lol .i_alincrea,Er Id odthnd sple corluri 5e du\erd si se culcarilSta si Ahjle culcdr intre cetele.i mulre pe loculUot de cordbii. la marginea mirii pe unde bat valuri5r este \uieul ntult. \i olld cit dul.erea din suilet.Cum diipi mJ lArTiu )i somnul toptndu_l necazulDujce Icuprinse pe el. ca dalbele lui ma{-lularePrea-si obosise gonind dupi Hector inaintea cetdtiiIara-r se apropie iufletul. brerul prieten patroclu.

.

(Iliada c. XXIII: 55_56. Trad. Mumu ch.)

Din per\pecliva milologie j homerice,raporteazd la doui semnificatii i.undamentale sisenrn mauilesi re\pirdda tizica, )t moarted. fiindvierii

conceptul de psyche seopozante: visul, avand cacea care inlituri puterea

Olicum. prin imensul mdterial .lnrropologic. mjtoloqic si istoric necare le reuneste epopeea homerica con5tjruie ;, ";.", ,;;;;u; ;;;r; 5;aventuri, ci si o fiesci ce menrine in viati mai multe ;"il; ";-iltr";;gleaci. Ea anurra de asemenea lumea clasice g."r"a.x uuae pri_J"'iiil"

de emaDciparc eleDi.

2. 3. Medicii fitosofr din crecia Antici

. -ln perioada clasicd a Greci€i antice, elenii, firi iscoditoare, cauhu

T.iill]t"j:i. t"r ^.I.dea

explicarii materiatiste d.rpr" .";-tu;i;i-;l1lu,lll$ -.1*.:rld

ii coborau pe zei intre pimdnteni, "r.a"d;;;;";mai fab-ulo.asl, mitologie antici, u""f.rii g.""i ln""."uu ';;;; :;;r;**rationale, atat despre lumea inconjurdtoare, cat si despre fienomenele care seproduc in inrerjolul corpului UmaD.

_. Incepind cu veacul al Vllea i.Chr tilosofii medici grcci, evadanddinlr-un emprdrm Iitra ori,,ollt. reusesc s; diterenlier. o iito,oti. frlr-punand bazete dez\olt;rii sriinrelor brologice. in!.luilv a mediciniiEste cert ctr Scoala filosofici ioniani ain Vit"r, prin

""i t"i_at"rnu_licieni \i cosmologjt Thaler lo40 54b j Chr. r. Anaximandnl (o10-547 ; ;;l:,

sr, Anarr menes r 580-510 i.Chr. , cons,i,ri. pun",ui ,i. f f..u;;i;;r:;;,lilozolice din gdndirea elend. Caurjnd drumrl ",1.";;;i;;;i;.J;;;;

68

Pr.tcticile le sdnii.ilz in eru precrenihtl

care rdsireau in mintea 1or, atat iilosotii "Scolii Milesiene", cat ti discipoliilor au lansat teoria rolului pdmordial al apei $i aemlui in deteminismulyie(ii. Doud secole mai tarziu, - Hippocrates va prclua aceastd idee, enuntand

ti dezvoldnd teoria apei inteme ca vehicul al substanlelor necesare viefii.Scoala din Crotona, condus[ de Pitagon (580-500 I Chr.), pune

bazele unui concept tilosofic abstract in care numerele, considerate puted

€teme, stau la originea tuturor lucrurilor din univers. Retbindu-se la genezi,'flosoful grec sustinea cd "fiecare fiinta provine dintr-un germene care:conline doui substante: una din care se dezvolti pafiea materiali a coryului

;i cealalti din care se dezvolti sutletul."Pitagora acorda tezei despre metempsihozi un sens biologic,

cyolutionist, considerand ci omul, animalele si plantele se iffudesc intle ele

]rinfr-un element comun care este viata. Ceea ce ditbrentiazl omul de ani-

este ratiunea.Filosof'ul elin Xenophane$ (sec. VI-V i.Chr.), dupd o viari petrecuta

captivitate la persi, stabilindu-se in Eleea, dezvoltd un curcnt tilosofic care

sidera cd deasupra tutuor lucrudlor se aflA o putere universali. Aceastd

initate absolutd firi mi$care "vede, aude $i slie totul". Avand o conceplie

ialisti, el considera cd lumea s-a format cu concursul a doui elenente:

amestecati cu plmanul si.spi tul, sau tbfia.Pamenido (cca. 580 i.Chr.) alt hlosof grec din vechea qcoali eleati-

ci, reu$e$le sI continue $i sI dezvolte invititurile lui Xenophanes Unica sa

operd intitulati "Despre naturr", compusd in versud hexametlice' sustine

imuabilitatea universului "incremenit in ve$nicie"

Heraclit (576-480 i.ChI.), celebrul lilosof grec al Scolii ionice, nAs-

qrt in Efes. este consideftt un filosof "obscul'' din cauza unui stil adoptat

dinadins peDtru a nu fi inteles de "vulg" Susunandu-si sistemul filosolic incartea "Despre naturl", el admite existenta unui principiu fizic, fbcul etern'

cauza si esenta lumii qi a viegii. Negand existenta zeilol el atima cA in afara

miscdrii ondulante a lumii 9i a vielii totul este fiectrtor. Fiind de acord cu

existenta unei raliunii universale, filosol'ul considera sufletul ca ficand pafie

din tbcul etem.Medicul tilosof Empedocle (482-425 i.Chr), intemeietorul $colii de

la Agdgellte din Sicilia, era considerat de cdtre contempomni un vindecitorfcdtor de minuni. Sistemul siu filosofic imbina principiile scolii eliatice cu

cele ale lui Heraclit. El sustinea cI lumea este formatd din umitoarel€ ele-

mente fundamentale: focul, aerul, apa si plmantul. Ele sunt puse in miscare

69

O itb,ie uni,ersdti a nursi

l:i::-"ra f"n: imporranle. und pozrdv.i_amicj!id ,arracdunear, si una nepa.rlva-urd care derbrn;.i disrr"uge in tilorotia .". ,"fl.,;i;;; ;..;il;T.

*1:'.::,: 1r?..," sunr nemunroare. caci in natura;il-;"; ,:"r::,;il;llrno un amestec de combinare si dizolvare a elementelor.

rnturnd rolul mediului ambiant in selecrja narurald, Empedocleavan\eaz; prima reorie biogenerica ce s*,in" .a o,g;,i";ll il;;;;:i;na$terii spontane din malut fecundar de tbcul *_". ""..i": oi.j olroi?rJjse unesc la intamplare, rezultand creaturi armoniour" ,uo n"ur-oniolJ*."

Anaxagora (500_42g i.Chr.) este primul fif"r"t .*" "r,rrio-#r"ti_unea ca o funclie de sintez; d oroceseior de

"r""",,;;-p; ";;;;;;

organelor de simt

Yi:1"'t:t::lt *: Pemocrit (460-370 i.chr) s_a nascur la Abdera.

ll,1":1",T,:::.:""_,:t::rice are ra bJ; concep'tJ';;;,"*, ?"lli1,1lTl1:ticule mici numite atomi, care stau la b:

-rr- -"'?.'! l.'urrcr u pi :.hce ta ..te?w^rr---^ tza.tuturor lucrudlor. Acest conceptlL".:

t: -9y1,:]"*",eoriei

seminleror --l;; ;;##?:;ii.:"$:::'j:^":^y"]ll *1, prov^ocate de organism"L'n".l"i", ir"i#r. ir".i#::1119"19

care pdrund in "o.pur

o-u,n"nlo. ri;#;;;".#i:::':';sangele lor.

Prin conceptiaatomistd a lui Democrit, contemporanii sii au incercat

:ill,ilt::,:::i:'.:Tr de actiune ar unor rem;;6;ffi;;#;X;.i:::*l:l^:i9l,r:*:.. em conceput

"" ; ;;;;;;;,;;'fi":i ffi;::::T:::,1**,pdrrunsi in *g""i.-,

"p** "",*;, ;;; #;"H:constipatia.

]lj:*,""1"-_T1,*llisre asupra lumii, enunrare de cirre fitosofii

i1"fi*l1ll.Y;iilY.5a i.chr, deqi nu au avut ;#;;;#il;:;:$j,lli::,T,il1l:l a sindirii rarionare ;. ;;;;;';;,#;il:V-estitele $coli medicat"unti"" gr""".ti di;Ii*, *#ffi;;.:r#;:;:**i:"j::::,1":ptilepatologicedesp*b;;;;;il;ffi "i'H;tilosotice materialiste. Cel_ c1e a reusit si sintetizeze cunostintelemedicale ale timpului stru, elaborand o c(fil^.^ri" _-r--:^j:^.! - . ,_ Dceptie medical, unit ud, bazatd pefi]::o1ia yrarTr.arisrr, a ro"t Hippoc,ar"s Jiln''i.;:;;#;#filij;n,,hFla - r,. ^ L:-,:. -,numele

_siu a biruit mileniile, fiind simbolul ,,stinrtei

si conqdi;i;ter ih afta dea vindeca"

10

O itturie uni,eNdd t nuNinKutui

---, . I. Teoria dezechilibrului celor 4 umori: sdngele produs de rnim;.phlegmd {lrmtaj.secretie produsa de creier. brla *"C., ,"r",*""f"i", i.l,n"_edrd de rptira si bila galbenii secrerdra ae ricot. p.oOiclre;:;i;;el::" ;bolrl se datoreaza dezeclulibrului oror

echi r ibru r u i,,";;"1;;;:; ;";;iJ:i,l,,:' :ff ilffi Ttri. r.:,ii;.Jj;:T:

'H*l#',i.*fl#tti{;:ii'

::##:nisiil'iili' ].. In teoria hippocratici elementele conftare sunt randuite astf.el: bila

;1;li:{f *.efi fifj;H:"g'i#f d{d*#;#lfilosofia hipp6qr611c5, sensele e\re n:*fli'l]" g" anotimp De reguls. in

ifi:f**T*i",iF.'i.:$.',,#fr:# f1i'r'ffi |:[iiL::i fil#:il llll" lll#l".ili I'

o" H",,'i* .'. i"l;"]:',"",:

I,,. ., 2. O af ti te_zd este cea a temperamentelor. care susline ca oamenir.dttdndu-5e \ub intiuenta tactorilor cosmici .i geografici. ,"rrn""r,

"._l_loarele ripurj remperamenrale: sangvinic ruioi,.,trrn"". ir"i.r,".","r"

,:T,i',,:"',,;,"J$Hiit{$,1ffi f ;i[$:f,ffi I**ffi1

Pr(rcticile .L ,tan\tute in erc

2. 4. Despre Hippocrates

considerat cel mai vestit medic al Antichititii' fundator al observatiei

clinice Ei autor al unui impresion-ant numdr de tratate medicale,

Hippocrates se nalte in familia cu-

noscutului medic asclePiad Hera-

clit din Efes (576480 i.Cbr.), ininsula Kos din Marea Egee.

Dupi bibliografiile antice, data

na$terii coincide cu Primul an al

celei de a 80-a Olimpiade (adicd inanul 460 i.Chr.), in a douaze-

cisiqaptea zi a lunii Agrianos.Primele taine ale vindecirii bolilorle-a deprins de la latdl sdu, vestit

medic al Scolii din Kos, el lnsuqi

inrudit, se pare, cu miticulAsklepios. Continuandu-9i studi-

ile medico-filosofice sub indruma-rea unor mae$tri al wemii cum ar

fi retorii Georgias din Leontium si

Prodicos din Sulis. dieteticianul

cos din Selimbda si filosoful matedalist Democrit din Abdera,

reusette si devinE cel mai faimos medic gre. din secolul al IV-

i.Chr.

medicinii ca stiinE din cupriosul general al filosofiei'

cum", reprezintd concep$a $tiin$ficd qi tilosofic[ din "epoca de

a culturii elene. hincipiile generale ale doctrinei hippocratice se funda-

pe umitoarele teze Patogenice:

Hipocrute - ntmud Pefi@rld eknistirdCtletia Uilfizi - Florenit

Simbolizand "stiinta si con$iinIa" ln arta de a vindeca, Hippocrates

linda cetilile grecqti din insulele Mlrii Egee, tirile din nord-estul Africii

tinuturile scitice din preaima Mfii Negre. Considemt de coltemporaldi

ca o personalitate medicau si filosoficd de primd mdrime, Hippocrates

,ine in con$tiinla omenirii ca "patriarhul gdndfuii medicale" care a reu$it

Impunitoarca coleclie a celor aproximativ 67 de cdrgi medicale antice

ibuite lui Hippocrates si cunoscute sub denumirea de "Coryus

'71

Prd.ttLrlc Jc tihtndtc in t prereninA

'Epidemii" ci "singura si cea mai gravi dinffe bolile din acest tinut (se referdla insuld Thasos'. la inceputul verii. in curiul ei \t spre iarna. in timpulPleiadelor care au pripddit pe multi, a tbst ftizia,'. Descriind molima qnntacare a bantuit Athena inhe anii 431- 404 i.Chtr., in rimpul Rizboiului p€loponesiac, Tucidide sus.tinea cA ciuma ar fi fost cauzati de prezenta ..semin-

telor morbide" inzesttate cu viattr, numite mai tarziu de citre romani'Contagium vivum". Cu sigurantd Hippocrates a fost influentat in con-struclia teoriei sale despre lactorii etiopatogenici animati de teza atomistl afrlozofului Democrit din Abdera (460-370 i.Chr) si de ideile celebruluiistoric Tucidide (460-395ichr). Termenul de microb (/ricror = mic, ,io.t =viati) a tbst creat mult mai ra(ziu, in anul 1879, de cAtxe medicul ftancezCharles E. Sedillot (1804-1883) si impus lumii stiintifice medicale de LouisPasteur (1822-1895).

Observarea atenti a bolnarului, descrierea simptomelor bolii pentrua elabora un diagnostic si un prognostic cat mai corect, f'ac din lucrareahippocratic; "Despre ptognoze" o c:llte de relerinti pentru tdpla misiune amedicului: "sd judece asupra celor peffecute (.mtecedentele), sI cunoascicele prczente (starea prczentd) si sA prevadi cele ce vor li (prognosticul),'.

Referindu-se la terapie, Hippodates enunta un principiu universalvalabil: "nu existi reguli absolule, cdci nu existl boli, ci bolnavi si oryanismedilbrite ce pot reactiona ln mod diferit la acelasi remediu". Colectia hippo-craticd face refedri si la unele aspecte ale deontologiei medicale. Lucrdrile"Despre arta", "L€gea", "Jurdmantul", "Despre compofiarca cuvenitd',cuprind preceptele morale care ffebuie si stea la baza practicii medicale. Daucitirc doar celebrului aforism "Primum non nocerc" (Mai intai de toate str nufaci rdu), care sintetizeaztr, poate, inleaga deontologie a practicii medicalehippocratice.

Data cea mai indicati de citre istorici a morlii lui Hippocrates esteanul 377 i.Chr. Legenda spune cd pe morman l siu, atlat in frumosul dnutal Thesaliei, langtr cetatea La ssa de pe tdmul Mtuii Egee, creste un arbusrdin ale c&'ui tlori albinele exhag miere cu lnsu$id terapeutice excepuonale.

'73

O isbrie univetsaki d n ^insutui

2, 5. Morala hippocratici

, "".,,,"tr]l "::u:*t sdu errc. pracrica ingrjiirjlor medrcate s_a impus ca ovucdue. ca un mesdj, ca o profe

o,n,o,a.uunu i"n ou ; ": ."Ir;; r,'.:;:[J' r:i""::,J ^''il1'i.:^",:".::ranga tatenl si cunoslinle prolesronale. de conJliinld,",.*r"r*

"'0",.r,i.tmpunered,unor norme etiie protesionale re daloreaza gir"*.ir ""i.i,J,rntere.elor bolnavulur si societiilii. car,i afe pre.,raroruiu,?;;;,:,;Hill

cale ce trebiue ferit de eventualele abuzuri generate de o rea credintd sau deo reprczentare gresitd asupm posibilirtrtilor meOiciniei la un rnorneniaJiPnmele rnceputuri de proteclie sau sanclrondre a celor tmDLicati inpracdca ing.iji.rto' medicale s_au derular in ,.,n","i ,"**O"ril, ;;:.;:::l

:-l:,r-"-T,,",doar manrtesrari aie dreptului

"U*fr,. Oi*r","".r. O'"",r",,iprdc (al oe su\eranl lumij andce. A\ll.el. in vechile papiru"uri egrptene.g):im un terr uare lecomdnda mediculur Lie: ..S; nu re ]eneves,r..rii,"i,'i,aspru pedepsit; inima ta sd nu doreasci penecerile, i", *rtil" .l

""_,i "lax'din.maini. Exercird-ti capacitatea de a vorbi ; uoJ;;;; ;il .iL ;:1mult decat dne. Dacd vei fi mai bdtuan, *i ,",1;;;;;;ri_ ""iiiiillll.:1::::' l:.. :r* :" di5rinse in pror.esiune o"u"a*,. ori"* ., "*".u",".:l,.l1l':r.ul Ld\in Smilh. scris in iurut anului t600 , Cnr. g..i.'"j,"""retern.ta mordla medicitor pracricieni egiptenj. rbrmdr j;;;il ;; ;;ltl.

*"lilT: i,l aproprerea remplelor. Foto.rrea ,orrn","i irrllr. .,",r""::1,11^""::]: : 13,

trdra' prerupune din pxrrea medrcutur angajamentur dea--, ,uru\i roara slIntd \r arla vindecarii. de a fi /i de zi ldnsa b;tnav n;n,i ""\a fi rrecur rorocut 5urerinretor \ale rcazut ;,-:i ii,,"",r" "i"lll,iirecuno\cenduai nepuLinta irr lupta ctr boala. va exclamd , ..;;;;;, ;;;;;1r-rrarard-. Dar roru5i morala proi.esionala il aeternrini fe ;"J;;'_J:oorndvutur un lralatnenl care $;_i usureze sul.erinu. ddniu_i totoda;;.';;;;:i.:l l:"ll,ji .,,:

erceprie ,cazul nr. .zor. r,ind con"iae;, ,;,#;tfi;;:::"'.,11"r, sI oolndvt. medrcii egipteni erau obljgati \a pii.lreze secrerulpraclrrll medicdle. socoliti ca derlvind din reuelorrl dr, in;'a a;;i;;;:'-In textele medicale sumeriene, asiriene si babiloniene eJstnlT:..:" reterir Ia_ uomporramentul deonrologrc

"l ".[; ;";;;";;;;;rngrtrr de sdnirdre. Cel mJ comple\ esre. lara inJoidla. u".rituj .lCJllregelui babiloni,ln Hamrrurabj r r iq2. l 750 ,.Qu. ,. o.r"op"rli jnlnul lioula Susa de o expeditie arheologicd condusa de J. de Morgan, acesta este o

74

Pfttctiile de $Anitute in enl

inscriplie cuneiformd, sdpad in piatrd care cuprinde un prolog, un text cu

280 de articole despre drepturi, prop etate, recompense si un epilog De$i

todul lui Hammurabi" arc meritul de a fi introdus prima legislafie medicah

din istorie, totuli aspectele sale deontologice suferd cdtici Judecarea activi-

6tii medicului doar dupi rezultatul final, firi a lua in calcul gravitatea qi

complexitatea cazului, de dovada de un pdmitivism pragmatic "Dace

medicul va tace o incizie adance cu un culit din bronz Qi astlel va pricinui

moartea omului, sau va indepfuta cu un culit din blonz albeata' rinindu-i

chiul. atunci sd i se taie mdinile" ln asemenea situatii medicina nu mai era

Fiviti ca o qtiintt sau ca o artt, ci ca un me$tesug. Se pare, totusi' ctr aceasti

reveritate legistativi era indrcptati impotriva impostodlor si qarlatanilor,

Irentm a-i descwaja in intentiile de a uzulpa calitatea de medic'- in vechea Indie, legislatia rnedicald este cuprinsd in vestitul Codice

legi "Manusamhita", apa4inand, conform mitologiei vedice, pdmului

al omenirii Manu Svayam-Bhuva Aici gdsim umdtoarea rccoman-

hrci "tinuta exterioari a medicului si fie modesta' cu dispozitie buni, curatd

i lipsit[ de viclenie. Si se poarte politicos in timpul vorbirii sd fie prietenos

de toti".in China antici au existat, din punct de vedere al con$nutului de idei'

nedicintr cosmologicd si una empirici. Pornind de la ideea concordantei

rsmos-organism, ele au format imprcunl medicina traditionald chinezt De

ii ei re;rezentanti sunt legate si recomandlrile de o inaltd tinutd morali

Lte meiicului: "Apropiindu-se de bolnav si se pEtrundtr cu milI si sim-

sX facd f5glduinttr de a da ajutor la orice durerc' oricfuei fiinle insu-

, fird si gind seama de rangul, de averca, de varsta, de frumusetea' de

acesteia. de calitatea sa de prieten sau de du$man $i si-iscd deopotrivi pe pacienti drept prietenii sii cei mai scumpi"'

O preocupare statomictr pe plan etic qi deontologic profesional o

in Grecia antici. Numeroasele referiri la conduita morall a medicului'

care le intalnim in tratatele Colecliei hippocratice" au drepl scop con-

ra prcstigiului prct'esional al acestuia.

Di o neasemuitd profunzime spidtuall si fiumusete stilistica este

pe care Hippocrates il face medicilor in volumul intitulat

" - "daci se iveste prilejul si dai ajutor unui om striin Qi sfuac, toc-

i in asemenea cazuri trebuie si intervii: clci acolo unde este iubire pentru

i este $i iubire pentru me$te$u8".

O afirmalie orgolioasd, dar in acelaqi timp angajantx, o gtrsim in

75

O istutie un\'etsoli t nurlint:llui

ffatatul "D€spre compoftalea cuveniti" - "Medicul lilozof este asemeneazeilor". Fdri indoiala celebrul ju.imant al lui Hippocrares este cel care laceretb re la marile prcbleme ale practicdrii prol-esiunii, el rdnanaDd h bazatuturor discutiilor in malerie de deontologie medicali.

lnvocarca soleinnd a zeilor temdduitod de la inceputul textului nuinhezdreste niric transcedentar, ci doa-r un rcspect al ierarhiei valorilorprofesionale pdn iniltarea spiritului deasupra Inateriei. "Jur pe Apollomedicul, pe Aesculap, pe Higiea si Panakeia Qi pe toti zeii si zeitele, pe careii iau ca martorj. cd voi implini compiet, dupi puterea si judecata mea acest

iutimant si acest legdmant scris."in continuare textul jurdmanului insistl pe doui insusiri t'undamen-

tale ale placticii medicale: moralitatea si profesionalismul. "Voi considera pe

cel ce m-a lnvitat aceasti arti egal pfuintilor mei si voi impdrti cu el celenecesare traiului si dacl va avea nevoie ii voi da ajutor, socotindu-i pe

urmasii lui ca pe fiatii mei si invftandu-i leri plati sau legtrmant sc s afia,daci vor avea nevoie sI si-o insuseasci. ii voi ajuta prin precepte, lectii $itoate celelalte invatitu pe copiii mei, pe aceia ai dascilului meu sau pe ele-vii care au ficut legdmant sc s $i juramant dupi legea medicald si pe nimenialtul."

Prin exprimarea principiului "primum non nocerc", se insisti de faptasupra probitilii profesionale a medicului. "Voi intrebuinta regimu le intblosul celui bolnav, dupi puterea $i judecata mea $i md voi feri al vatimasi sd-l nedreptitesc."

Respectul vietii, pdn nepracticarea eutanasiei si avofiului, impunprolesiunii nedicale noblete $i umanism. "Nu voi da niminui un medica-ment care si-i provoace moartea $i nici nu voi sugera o asemenea intentie.De asemenea, nu voi aplica vreunei femei un pesar abortiv".

Penml a casfiga increderea pacientilor sdi, jurdmantul recomandlmedicului un comportanent desivalsit, pintr o viatd petrecutd "in puritate

$i slintenie".in continuare se tace refbrire la unele practici medicale vechi, cu un

glad mare de sc pentru pacienti cum ar li opera$a taliei vezicale. "Nu voiiace litotomie, ci o voi ldsa in seama bdrbatilor care executl aceastd prac-tici". Se poate presupune ci este vorba despre o specializarc inhe ditditelescoli medicale, urmate de o divizare a competentelor Deosebit de valoroasidin punct de vedere al continutului etic este retb rea la respectul pacientuluisi pistarea secretului profesional.

16

Pfttdicile de innnte tn etu ptecreginlt

"in toate casele in care voi mer€e voi ill a pentu tblosul bolnavilor,rtiin de orice nedreptate voluntari 9i vdtemdtoare si de alte tapte nedemnefrtd de femei si de bfubati, de oameni liberi sau de sclavi. Asupra celor ce

voi vedea sau auzi in timpul tratamentului si in atara tratamentului, privindviaqa oamenilor si care nu hebuie divulgate in afari, voi pistra ticerea,.ocotind ci nu trebuie spuse".

lncheierea .iurdmantului se lbce pinh-o formuld care vrea sd se cons-lituie intr-o modalitate de asiguare a respectirii tuturor perceptelor enunFte.to caz de abatere de la jurdmant sunt solicitat€ chiar consecinle punitive."Daci voi executa astfel in chip desivArsit acest juremant $i nu il voi cilca,d md bucuf de viatl si de artd, stimat totdeauna de toti oamenii, iar dacd 1l

wi caica. sa mi se intdmple dimpotrivi .

Profundul umanism care caracterizeazi preceptele deontologice ale

-estui jurdmant ii conservd qi azi valoarea. Prestigiul sdu a tbst necontestat,

tat in lumea crestini, cat qi in cea musulmani. Toate tbrmulirile de mai6rziu ale jurdminteld profesionale medicale vor avea la bui docffina deon-dogictr a jurimantului lui Hippocrates. Textul enunlat de cdfte fondatoarea

imodem, Florence Nigthingale (1820-1910), este considerat firiunul dintre cele mai impofiante judminte prctbsionale ale celor careX ingrijiri medicale. Fiind inspirat incontestabil din doctdna deonto-

hippocraticd, el reuge$te sd creioneze intr-o manieri realisti concep-tia

ionald qi responsabilitdtile Fofesiunii de asistent medical/nuGi:

"Md angajez solemn in fa[a lui Dumnezeu Ei in prezenta acestei

i si duc o viati integri qi sd-mi indeplinesc cu credintd indatori le

iei mele. Nu vol lud sl nu voi administra nicl ull remediu periculos. Voi

totul pentru cresterea protbsiunii mele Si voi pistra cu o total, disdetieile private care-mi vor fi indedinlate Qi toate secretele de familie pe

practica serviciului meu mi le vor face eventual cunoscute. Voi ajuta dinputedle mele Qi in mod cinstit medicul in munca sa si mA voi dedica

ii celor care sunt ldsati in grija mea."

Secole de-adndul, genera$i de absolventi ai scolilor de medicini dinlume i$i vor rememora la inceputul carierei lor sacrele indatoriri al

d.or suprem judecitor va fi intotdeauna propria con$tiintX. Nici unei alteiuni omenesti nu i-a lbst dat si cunoascd de-a lunSul istoriei legiminte

Ffesionale d€ o asemenea elevatie eticl cum este medicina.

'77

O i!tuttie uiretsatd a nu^inKutui

- Astlel. prin consliinta dragoslei pentru protesiunea lor. cei care nr,._nca medrcrna vor lrii morala medicald inrr_o permanenla *r"t,f" urpio,Lln slujirea vietii care este infiniti.

2.6. Hippocraticii verstei clasice

,-^,. ,...t:1?,1:ll:':lizator grec poare fi socor il un miracol. Desr expto/iauecrsrva a Jttosotlei elene a avul loc in \ecolele V si IV i. Chr. radacinile eirationalisre 5unr mulr mdi vechj. purand fi iden,in.u" in"a jin "pJ norn"lric. Fjjnd rezultalul unei opere coiecdve medi"inu t ippo".ori"a riu."rr. ,a ."descituseze de mirologie, a.iungand la practici medicale l"gi;;;';fi;;;;.

Pare, sa nu Iie deloc inlimpldtor laprul ca vestirele scoli .j."f. Oj" i"r'.iLnroos s-au constjtui( locmai jn aria de culrura a tilo"oliei grecerri.Dezicerea medicului de instantele oculte se datoreazd inconrest"bif;;.ii;;inovatii filozofice ale secolului lui pericle (495_429 i.Chr.).

._ FAra indoidJa demiurgul conceplului de nalura umana a fosl Socrates(470-400 i.Chr r. desi nu rebuie negliiarii conu_rbutia lLi protaeoras i:l , ,-.,*.].cet cdre a enunL,t pentru prjma dad ..omul

esre miiiura ruturorlucruntor . Aceasl; epoca de filosofie clasica se caraclerize-, p;n OoJ_natia teoreticl a universului de cltre individ, u""rtu din urrni tu;;; ;";i;;sA prcmoveze: ratiunea, momlitatea, misum f""*rif"r, iuui,l", "ri""i" "iil^ Expdmand teoria esentei lucrurilor ca "f.."rfa" t-a

"r ga"airii,

Sodates introduce ca metodd de srudiu a psif,of"gi"i ,uUi""ii"" int irpJiiuf,l::::I:l:"191 se Ia sdndire. socrares o consider; ca o reu"iunJ roli_ca a conceptelor tn culs de generaLTare. un ..dijcurs interior..elaborat pin:l:::11':i !:p-':.i..afimarii si nesa(ji. \pre deo$ebrr. a. r,.u";ri

",,"r'ii,\au (Uscursut e\tefior". care reflect.i gandirea rationala_

. . Chiar cu ri5cul inroa-rcerii om;lui de sdinra spre empirism. medjctl

fjllocrlrci reu1e.,c ya impuna rigoarea ob.ervarrei clinice prozai..lo;;;;:,-"-lil

rTr*il".,sec. V i.Ctu-.) si Heractir {576_480 I Chr.) :,au chiarJocrares. ue arcl linlocuirea tezei lilo/olice a constanruluj uman. enunlatii detilozolli Scolii elidtice. parmenide. piragora. Xenolanes. cu cea a variatiei. ue ra om ta om . de Ia o constdnrA Ia alra. Concep(ul heraclitidn de schim_bare a lucrurilor nu era considerat de parrnenide.i

"f"uf rii Z"*oli

Melissos un fapt cu dereminism nururot. ci o "irpia i,u;;;;;;;;; r.Scrierile lui polibiu (sec. V i.Chr.), ginerele f"i fflpp""r"""'._"

'78

Pracricile dz sitlitute h e t pteck.\tit1i

afimau conceplia multipld a iiintei vii, considemtd rezultatul combindrii ele-

mentelor lundamentale, reusesc s[ intinne teoria lui Melissos despre "unic-

itatea stucturii umane". Foarte interesante apar elementele de observatie

fiziologicd in legiiurd cu substratul lunctiilor psihice ierarhizate de Platon(426-347 i.Chr.) sub intluenta conceptului evolutionist pitagoreic:

- Epitimia - pdncipiul impulsiilor organice l1edil-etentiate. Este locali-zat la nivelul visoerelor abdon'linale, fiind comun plantelor si animalelor'

- Timia principiul atectivitefi, cu sediul in inimi, prezent atat h om,

cat $i la animale.- Nors-ul - principiul rational prezent numai la om si localizat la

nivelul creierului.Marele lilosof considera cd miduva spinilii este cea care realizeazi

unitatea celor trei nivele anatomo-llziologice lecesare actividlii psihice.

Referindu-se la bolile psihice $i consecvent teoriei sale "ideale", Platon

diferentiazi "mania" (nebunia provocati de cauze somatice) de stfuile deli-rante. pe care le cotNiderd fienezii illspirate de zei. ca $i ?n cazul artelor;

delirul prcfeilor - inspirat de Apollon delirul poedlol inspirat de muze, deli-rul indrigostililor - inspirat de Eros.

Desi sunt poseso de noliuni teorelice, medicii hippocratici cauti sIle dea o lbrmx practici. Capacitatea liuntdca de deteminarc si preschim-

bare, abia atinsd de Democ t, intensi dar dirijatd la Soclates, in lupti per

maneitl cu vointa zeilor la Sophocles. imbrdtiSeazd la autorii hippocratici un

orizollt larg, in care omul medic sau nemedic, iluminat de $tiinlA poate zddir-nici imbolndvirea, prevenind-o.

Un pasaj din dialogul platonic "Fedni' ne iamiliarizeazd cu metoda

de cercetare a naturii preconizatd de Hippocrates: "in primul rand ftebuie sivedem daci lucrul despre care vrem sd ne instruim $i si-i instruim pe al(ii

este simplu sau complex; apoi daci lucml esle simplu, si cercetdn carc sunt

insusirile lui ce insusire posedi prin nalura sa fi in rapofi cu ce, pentru a

sul'ed o actiuDe si cui anume; iar daci luctul este compus, s5-i numirim ele-

mentele si sd fbcen pentiu tiecare dintre acestea ce am thcut pentru obiectul

simplu" (Platon-Fedru 270 b-d).Filosolia hippoq'aticd stituieQle medicul si se dezici de instanlele

oculte, aprcciind omul ca dependent doar de fbrul siu interior si allat sub

intluentele mediului inconjurdtor. Datele despre acliunea mediului extedorasupra omului, cupdnse in scderea "Desple aer, ape si locuri", arl constituito achizitie de pret in cultura greaci. Acest lapt rezultat din observatie sti labaza meteorologiei modeme.

19

Pt,t.tiLilt L rinnhtl? in etd rftrt itti

afirmau conceplia multipl[ a tiintei vii, consideratd rezultatul combindrii ele-

mentelor fundamentale, reusesc si infirme teoria lui Melissos despre "unic-

itatea structudi umane". Foarte interesante apar elementele de observatie

iziologicd in legitultr cu subsftatul iunctiilor psihice ierarhizate de Platon(426-347 i.Chr.) sub intluenta conceptului evolu[ionist pitagoreic:

- Epitimia - principiul impulsiilor organice nedifercntiale. Este localizat la nivelul viscerelor abdominale, fiind comun plantelor si animalelor'

Tlmia - principiul atectivitllii, cu sediul in inima, prezent atat la om,

cat si la animale.- Nous-ul - p ncipiul rational prezent numai la om $i localizat la

nivelul creierului.Marele tilosol considera cI miduva spinIlii este cea care realizeazl

unitatea celor tlei nivele anatomo-fiziologice necesare activititii psihice.

Refedndu-se la bolile psihice $i consecvent teodei sale "ideale", Platon

diferentiazi "mania" (nebunia provocati de cauze somatice) de stfuile deli-ftmte, pe care le considerd tienezii inspirate de zei, ca si in cazul artelor;

delirul profetilor - inspirat de Apollon delirul poetilor inspirat de muze, deli-rul inddgostililor - inspirat de E1os.

Desi sunt posesod de notiuni teoretice, medicii hippoc1atici cauti sile dea o fbrmi pBcticS. Capacitatea huntricd de determinare si preschim-

bare, abia atinsi de Democrit, intensd dar didjati la Socrates, in lupti per-

manenti cu vointa zeilor la Sophocles, imbrttiseazd la autorii hippocratici un

orizont lary, in care omul medic sau nemedic, iluminat de stiinti poate zddir-0ici imbolnlvirea, prevenind-o.

Un pasaj din dialogul platonic "Fedru" ne lamiliadzeazd cu metoda

de cercetare a natulii preconizatx de Hippocrates: "in primul rand trebuie sivedem daci lucrul desprc care vrem sd ne insffuim qi si-i instruim pe altiieste simplu sau complex; apoi daci lucrul este simplu, sd cercetdm carc sunt

frrsusirile lui ce insu$ire posedi prin nalura sa fi in raport cu ce, pentm a

6uferi o acliuDe $i cui anume; iar daci luctul este compus, si-i num6rim ele-

mentete si si lbcem pentru tiecate dinte acestea ce am iicut pentru obiectulsimplu" (Platon-Fedru 270 b-d).

Filosotia hippoq'aticd st-Stuieqte medicul si se dezicl de instantele

oculte, apreciind omul ca dependent doar de fbrul slu interior $i allat sub

influentele mediului inconjurdtor Datele despre acliunea mediului extedorasupra onului, cuprinse in scrierea "Despre aer, ape si locuri", au constituito achizitie de prel in cultura greaci. Acest t'apt rezultat din observafie sd labMa meteorologiei modeme.

19

O ittorie unive^al,i d kutrih,ului

Datoritd virtuulor stilistice ale lui Platon, "dialogul Fedon - 118 a"devine interesant atat pentru istoria medicinei, cat si pentu filosofia geaci.Fiind considerat ca un ofensator al zeilor si corupAtor al tin€retului, Socrateseste condamnat de cetre concetdtenii sii sA bea otravtr intr-o temnitd lapoalele Acrcpolei.

Atitudinea demnx in fata mo4ii a vestitului filosof este expdmataprin cuvintele "se cuvine si sfarsim cu vorbe plicute". Simptomele mortiidescrise in text corespund stiintific intoxicatiei cu ciconium maculatum(cucuta), in care rigiditatea corpului se instaleazA treptat, ascendent, con-comitent cu fixitatea pupilelor in ceea ce prive$te expdmarea ultimei dorinte"O, Criton ! ii suntem datori lui Aesculap un cocoq. Sd i-l dati, sd nu negli-jati", este interpretati diferit de filosofi. Comentariile lui C. Ritter $iMarsilius Ficinus, ajuta h o intelegere a textului. Socrates constatd inultimele clipe cd viala i-a fost un fel de boaltr indelungatr, iar moartealnseamnd prin ea insdsi o eliberare de boa15. De aceea el considem cA zeuluimedicinei ,Aesculap, i se cuvine o iertfA baditionald. Daci mirturisirea este

caractedstci pentru structum spirituald a lui Socrates, iar filosofia omului

' Jodtue*bn1: Dairl ( 1718- 1825) / Moutued lui Sauates eipe pA"zit / Muzea!Vat 'l" lit,!, Ncn Lr'

autometamorfozantl a omului* '..-t; alt mare ganditor al antichititii' Aristotel (384-32-2--i Chr')

reuleEte sA orienteze pieocupfuile qtiinlei spre observarca natwii Ndscut la

itugi.", in Vru""Oonia, in familia doctorului Nicomaque' Adstotel reu$eqte

J-itii"r" !""a" E *oficd Liceul, ale cirei noliuni de baztr le reprezinti

*p"f"T*""i"-f"t-a Acest modul dinamic va constitui modeiui de inspi-

ratie penmr teoriile dualiste enunlate mai talziu De la Adstotel ne-a rlmas

+iiilu in""..r" a" definire a psiholosiei'":ti11ti "":qi P':i:l" :1,"-b]::j

Pttcticile de sinltate ln e precre$inh

are ca subiect conqtiinla lui, la hippocratici incepe sd se intrevadd capacitatea

L"" "*""t" ""** ui esenla suhetuluimai intai' iar in al doilea rand toate

nele ce se referd la el" (De Anima)'

tbordand ltiin-tele naturii, el reu$este si dezvolte embriologia' anato-

i" ""-;;;;;t;i;;;i;sia se parc cr Aristotel este autorul primei clasificiri

*oeciilor. De fapt, releriri asupra procesului evoluliv al speciei umane

.:l:'-, '^ ^'., -,i1.^* ^r""'"i. nFm;.rir Prolaporas. burinide, Thucydiden ii fu uft f,l"-ti clasici: Democrit, Protagoras' Eudpide' Thucydide'i-*ri

Hipp""t""., in tratatul "Despre aer, ape si t:"11,' ]i:1.tiio""i? t"u inflo"n1u uno, nevoi materiale, s-a hecut' datodta

,t ptin "Sttfa" de noi valori, de la o specie umanl "slabi'

lani. la una tare mai rafinat5".'*iiuaiina retatu ainffe medicintr si filosofia clasice greceasci nu tre-

,a lu"^ in u"a"i" Oo- contribulia filosofilor la cdstalizarea doctrinelor

cate. ,qrta vinaecilii a fumizat h randul ei ganditorilor un bogat mate-

3. ROMA ANTICA

3.1. Civilizatia romani

si magisrai.' i""n" "ii", ti mililara romand de la inceputul mileniuluj vorducela

8l

O t'kric niv,rnth ! n ^thr llti

o crestere economici ademenitoarc pentru locuitorii prcvinciilol Pentru a

.tofu "*oAuf

azilantilor economici, impdratul Iulius Caesar este nevoit in

unut +6 iCrh. sd decreteze o lege care interzicea striinilor' exceptandu se

;e{licii. si se stabileascl in Roma. De$i au fost numeroqi opozanti ai "per-

vertirii ulrrugtor Lomane" de cd[e spiritul grec' medicina romani va fi insi

cuceritd pas cu pas de cdtre aceasta'

P'opor Liizboinic, romanii i$i vor incepe expansiunea teritoriali ircidin secoluj d Vllea i.Chr' astfel incat in secolul al Illea i Chr' Imperiul

n.-". "tfA"O""

n-irlul Mediteranian, Europa Occidentald' Centali' Sud-

ori""r"fa ii ,q.i" Ut"x. octavian (63 i Chr' - 14 d Chr')' nepotul lui Caesar'

se declari in anul 27 iChr. impirat, ftrri si desfiinleze insd instituliile

republicane.Popor cu un proi'ul1d respect pentru lege, romanii apreciau onesti-

tatea, dreptatea 9i pietatea' dand dovadi de tlexibilitate p{agmatici' deter-

.i"a"Jri tlf popoarele din dit-eritele grupuri etnice' rasiale' culturale si

seoeratice sa triilasca impreund- ' R.ligio rotoua d;hai.a. inremeiata pe un palrimoniu indo-euLopearr'

va suleri ;n decursul umpului inlluentele mllolotsiei 'i uredinlelor grece5lr'

c;;;;;;t deseori cu iudaismul si confuciarismul' religia romanr

imDandsesle cu plimul interesut penlru evenimentul concret i\loric_ iar cLl cel

de-at doilea Iespectul penrru traditie si pentru datoria \ocidlil -

lrrperiul *a erLitt'in special sub conduceree lmp;ralului Traian l'18'

117 d.Chr), existand o tendinti de romanizare in special a teritoriilor sale

o"cialntuf.. Acest tapt a stimulat intel€sul pentru retodca '$i

]i'"11:ti,".J Oopi

"u"t t"l"se din scrierile lui Lucius Seneca (4 i Chr' - 65 d'Chr)

ii uu."urio,"tiu, ( 121-185 d.Chr'), stoicismul va continua si fie tllosotia

cu cea mai marc intluenldImperiul roman este recunoscut pentl1] el_oturile sale admiDistrative

5i de inginerie. De aceea ronanii au privit nedicina in special prin perspec-

ii"" rat?iaiii "ot"tnuare

si a medicinii sociale Ei au c'utat si irtloduci legi

"u* ta **i"-"**" Oractica medicald' dar au desfelurat si aDple lucrd de

ieienizare_., mediultri prin impoflante lucran de eanalizare cledrea unnr

t.!)"r". O" "p;

p","Uira. deseczuiea baLltilnr' sLlpravePhered culttlelliei \tri/ilor

ii *p.-"gd*", a- punct de vedere igienic a prepadrii alimentelol folosite

in alimentalia Publicdpnnasigulatd apeducte. CelADrovi/ionarea cu ilp; d Romei era r'ilumla pnn apeouclr' \ cr

.onr,ruii'*f Iegenddrr domnie a impdrarulttt Ancu\ Marrius rb40-bl6

Prdttuitu Je \nnnhtk n cet reLtutr l(t

: i.Chr.), aducea apd de la o distanrd de 10 km. in scopul sedimentirii impu-ritdtilor, de-a lungul apeductului au tbst conshuite bazine de limpezire aapei. La inftarea ilr Roma apa era captati in r€zervoare mari din care se

leau rezeNoare mai mici, in a$a lel lncat apa se poatA fi impdrtid inde necesititi. in orasele importante au fbst create de asemenea amplede canalizare.

Romanii au dezvoltat senTicii comunitare de slnitate a c&or organi-eficientd a contribuit la pelpetuarea l'unctionfuii acestora chiar si dupl

Imperiului.Spitalele romane sunt esentialrnente militarc, dar pef'ect organizate.

plus, in perioada de inflorire a Imperiului Roman femeile vizitau si ing -bolnavii la domiciliu. Se pare ci primele spitale au aprrut in momentul

care caseie episcopale au devenit improp i pentru gdzduirea bolnavilor.Conhrntat cu grave probleme interne, Inperiul Roman va fi divizat

anul 395 d.Cbr.. in lmpedul de Apu$ - cucerir in arul476 d.Chr de geri si Imperiul de Ristuit (Bizantul) - cucerit in anul 1452 de cAtre turcii

i. DacA Inperiul Roman de Apus a dus o existenti tbmlall si lipsitiimportanti timp de o jumdtate de secol, Inperiul Roman de Rdsdrit a

ceDtrul de gravitatie al culturii.impdratul Constantin cel Mare (306-337 d.Chr..) va interneia in anul

d.Chr.. orasul Constantinopol, denumit si "Noua Romd". Convertit lainism si autointitulat "al 13-lea apostol", el si-a luat misiunea sd cres-

imperiul.

3. 2, Personalititi ale lumii medicale romane

in secolul l d.Chr. o sede de "eruditi" ai vremii reusesc si cuprinddoperele lor sinteza cunostintelor acumulate in diverse domenii: stiintele

ii, medicind. falmacologie, filosofie, isto e etc. Dintre ei fac parte:gul Pedanius Dioscoride din Anazarba (sec. I d.Chr..), autor al

ilor "Despre materia nedicah" si "Desprc medicamentele simple",- fitosoful Lucretius Carus (99-55 i.Chr) care abordeazd in lucrarca

rerum natura" pe langd probleme de botanici si mineralogie, si obser-i despre ercditate si me.dicind.

- fostul amiral al llotei din Mesina, Caius Pliniu Secundus f23-79.), decedat in orasul Pompei in timpul eruptiei vulcanului Vezuviu,

O ittorie uhive^aL\ a

folosind aproximativ 2000 de izvoare informative, finalizeazi o lucrare enci_clopedicd vastd fbrmati din 37 de cirli si inrirulatd ,,Historia Naturalis,,.

- medicul metodic Soran din Efes (sec. II d.Chr..) este autorul unuiffatat de obstehicl-ginecologie. Autor al unor manewe obstefficale origi-nale, el recomanda in caz de distocii grave salvarea cu precddere a mamei.

Fdri indoiali insd cele mai remarcabile personalitlti medicaleromane sunt considerate Celsus si Galenus.

Aulus Cornelius Celsus (60iChr -20 d.Chr..), desi se pare ci nu albst medic, este considerat autorul lucrdrii,.De afie medica',. Aceastarcprezintb de tapt componenta unei vaste opere enciclopedice in sase pdrtiintitulati "Artes" sau "Despre prcfesiuni,,. Ddnd dovada unor cunostintetemeinice de lsloria medtcinii. Celsus reuseste in prima parle a volumuluilucririi "Despre medicini" si taci o hecere in revisti a principalelor scolimedicale preexistente si a docffinelor medico-filosofice dezvoltate de aces_tea. In continuare, el lbce referiri a prognostic, fatamentul special si genemlal bolilor si la remediile farmaceutice ale acestora. Celsus a fost acela care a

introdus in semiologia medicali celebrele caracte stici ale inflamatiei:''rubor el lumor cum color et dolor.

Criticile aspre ale acestui filosof adresate celor care pncticauvivisectiile si disectiile pe oameni vii vor fi speculate mai tarziu de citrebiseica crestind, care in Evul mediu va intezice cercetfuile de anatomieasupm corpului omenesc.

Cl. (Cludius ? sau mai de grabl Clarissimus) Galenus, celebru medical antichitedi rcmane, a triit inhe anii 129-201 d.Chr. El s-a niscut in cetateaPergam din Asia Mictr, vestiti datodti remplului inchinat marelui yindecdtorAsklepios. Fiind fiul unui cunoscut arhitect al timpului. Galenus beneficiaztrde o e.ducalie aleasd, din care nu a lipsit studiul filosofiei, sfiintelor naturii,matematicii etc.

Legenda spune cd pimanteanul zeificat Asklepios l-a indemnat in vispe tatil lui Galenus sl-si indrume fiul spre studiul medicinii. Dupifinalizarea studiilor de filosolie si medicini in vestitele cenre dinAlexandria, Smirna si Corint, tanirul medic s-a stabilit pentru un timp incetatea eteml Roma, devenind medicul gladiatodlor, iar apoi inedicul per_sonal al impfuatului Marcus Aurelius si al fiului acestuia, Comodus. incer_cAnd si imbine practica medicali cu obseNatia stiintificA si rationamentulfilosofic, Galenus este considerat ultimul marc reprezentant al mediciniiantice. in opera sa el rcuseste si sintetizeze, intr-o c;nceptie unitard, totali-

84

Pmdicile de sintttare ?n era

cunoqtinlelor medico-filosofice ale timpului, lntr-o perioadi ln careantichitatea clasicd lncepea si-sipiardi tot mai putemic vechilevalente spidtuale.

Datoritt diseciilor gi vivisec!-ilor publice, Galenus este consid-elat primul mare experimentator almedicinei. Nerezistend tentatiei de

a extrapola dispozitiile anatomiceconstatate la animale cu cele pre-supuse cd existE la om, savantulcornite o serie de erori.

Una dinte acestea este vizi-unea asupra circulatigi sangelui,care sustine ci inima este doar unsimplu sac pasiv qi nu un organ curol de pomptr, unde sangele venos

se ameste{5 cu cel arterial pdnporii septului inter-ventricular.Considerandu-se descoperitorulunui nou concept refedtor la circu-latia sanguine, Galenus nu dne

de rccomandarea pe care el insusi o face in "De usu parlium cor?orisi" (acala cara va citi acest tratat nu trebuie si se prontmte pentru sau

afirmafilor mele, decat duptr ce le-a verificat cu propdi sdi ochi).eroare a lui Galenus a dominat, ffu6 nici o contrMicere, lumea medi-

pand in Epoca Rena$terii, cand, timid, anatomistul Andreas Vesal14-1564) atirma ctr in mod normal septul intrer-venficular al inimii nupod, iar sangele arterial nu se poate amesteca cu cel venos. Dar cel carc

schema reala a circula$ei sdngelui, cu toate atacwile calomnioasegalenicilor, va fi William Harwey (1578-1657).

Aceastl eroarc a lui Galenus este, totu$i, rdscumparau de cele cak-descoperiri capitale pe care le face: distributia, confomafia 9i func$ilechilor; odginea, traiectul Qi functiile anumitor neni, mecanismele respi-i, activitatea rinichilor etc.

Pdn faptul ci a descris existenta unor corespondenle infte leziune $iGalenus poate fi considerat un precursor al anatomiei patologice, qti-

laptx .tlrtilA d o s|4leafi rIiA pitiotuI luiENts - tie$n Po pei xet. I tl.Chr

85

r O ittuk unire^zlii nursint t i

inti cale se va individualiza abia in sec. al XVIIIlea. Inspirdndu_se dinlucririle de tarmacologie ale predecesorilor sii, Galelus reuseste in tratatul''De simplrciunl medicdmenlorLUn sd descrie sj \a cla5ifice aprorjmatr\ 471de renedii vegetale.

Notiunea de f'amacie galenicd a inceput si se conturcze in d€cursulsecolelor XVI-XVII odatx cu apadtia medicamentelor chimice (spagirice_Paracelsus). Erau denumiti galenisti acei medici adepti ai lbrmulelor medica_mentoase de origine vegetald, contrar paracelsistilor, care foloseau medica_mente rezultate din combinatii chimice.

Adept al principiului terapeutic ..Contrafia contra s curandum est"(tbloseste procedeul terapeutic opus simptomelor bolii), Galenus acorda oatentie spodti conbarerii simptomului : in sti le roxice - purgatia, in stfuilede agitatie - opiaceele, in febri - riceala, in congestii - eliminarea excesuluide sdnge.

FiiDd considerat un rationalist in practica medicali, generalizfuiletllosoice ale savantului erau totusi at buite conceptiei idealiste_ probabilGalenus oluta se creeze in mod deliberat un sistem dogmatic ce umlreaimpdcarea lui Hippocrates cu Platon si Aistotel. preocupfu.ite tilosotice suntlinalizate in scrieri precum: "Medicul bun este si filosof', ,,Despre pirerilelui Hippocrates si P-laton", "insusirile sulletului sunt urmare; ternpera-nentelor corpului", "indemn pentnr invitarea mestesugurilor'., ,.Despre

ceamai buni se.ti", etc. Calitatea de iatrosofist (medic preocupat de filosofie),exprima o realitate a inhegii lumi antice si nu numai, care nu dduneazi med_icinii ci dimpotrivd, o lnnobileazr.

Din lucrarea ou car-acter autobiografic ,,Despre cfutile propii', putemafat sd ne lacem o imagine despre poftretul psihok)gic, cu calititile sidefectele inerente, cat si si reoonstituim laima de teoretician si pmctician alui Galenus, cel prcpulsat in constiinta medicilor drept egalul mareluiHippocrates.

Tldsiturile guvemirii romane s-au distrus incetul cu incetul. iar cara-cterul urban al societitii antice a lbst grav atbctat, chiar inliturat in mulieregiuni. Noi popoare, in principal germanice si celtice, au inceput si prinddimpofiaDtd in vest. Treptat a inceput si fie cteati o noud formi de societatesacrl, crestindlatea medievald.

86

in! inik de rinitue pand h &cotut dl XIX -Ieo

Iv. iNGRUIRILE DE SINITATEpAxi iN sncor,ur, AL xrx-LEA

89

inrtiiirile de snndkrk DAnn in lecolut al XIX tea

A. ERA CRESTINA

1. CRESTINISMUL TIMPURIU

Spiritualitatea crestintr $i-a fdcut aparitia intr-o lume unde contactulcu divinul prin intermediul viselor, viziunilor, divinitAlilor $i a altor fometfudite de intui-tie era ceva obisnuit.

Conform mirtudei unor istodci evrei precum Flavius Josephus (37-

100 d.Cbr.) sau latini ca Tacitus (55-120 d.Chr.), Suietoniu (70-120 d.Chr.),Pliniu cel Tanir (61-144 d.Ch.), deqtinismul s-a nlscut io secolul I inImperiul Roman.

Religia creqtind il are in centrul ei pe Iisus llristos din NazaretulGalileii, ndscut la Betleem, in Iudeea, in anul 4 sau 6 inaintea erei noastre.

El face parte din ffibul lui Iuda, trdgandu-se pdn filiatie patemi din neamulregelui David. Tatil siu, Iosit, este logodit cu Maria care, fecioard fiind, a

pdmit p n credinl[ Copilul conceput in ea de Sfantul Duh. Viala si scutaaparitie a lui Iisus sunt descrise ln cele patru Evanghelii de la Matei, Marcu,Luca si loan. lntreaga sa copilirie gi tinercte $i le petrece in Nazaret, p mindeduca-tia evreiasci a rremudlor sale.

La varsta de 30 de ani Iisus este botezat in raul Iordanului de cxtleIoan, liul lui zahada si al Etsabetei. Din acel moment, Duhul lui Dumnezeu

coboarA asupra Lui in chip de porumbel, iar din cer se va lace auzit un Slasl"Acesta este fiul meu cel iubit, inffe care bine am voif'. (Matei 3,13-17).

DupE ce lui Iisus i-a lbst dezviluiti identitatea, El se va retage timpde pahuzeci de zile in deQert, infruntand cu succes ispitele fundamentale ale

viegi: bogdtia, puterea, gloda. Dupi intoarcerea sa, Iisus i$i incepe mani-festdrile in public. Prcdicile sale, inso[ite de vindeciri miraculoase sau

elibertrri de posedlri demonice, demonsffeazd odginea sa divini si iubirea de

care se bucuri din partea lui Dunmezeu. Alegdndu-qi 12 ucenici, cdrora leinptuti$eate invAtAtura sa, Isus va 1-1 in cele din uimi ristignit de citre sol-

datii romani sub acuza(ia de a fi un fals Mesia.Personaj enigmatic, Iisus moare pe cruce dar, potrivit mArturiei dis-

cipolilor s5i, dupi hei zile El a inviat, rdmanand apoi timp de 40 de zile inmijlocul lor (Faptele 1;3). Apostolul Pavel este acela care plaseMi invierealui Iisus ln centn-rl mesajului cre$tin.

Prin jertt'a existenliald a crucii, care lnlocuieQte jerdele rituale, se

reuseste realizarea comuniunii dintre Dumnezeu si oameni. Tdindu-qi pand

t O iNbtie unirehetL a

la capat condilia.umand in tot ce are ea mai tragic_nedreptale. torlurd, sufe_nntA, abandon-El reusegre si modifice s

e""u.,u nu,,ui .,i. pi"i,#;J;; il"rf :,nffi::,:,;L:."j:#T;dragose si in semn de acceprare a mjsiunij de ,"a","i;;;;;l_; t*;;;":dintat,

DupA moaflea luj lisu:,, cei Doi:una .u

"oruuo.ur-ii l;;;;;;;; ;:'fl:'ece

A posrol, inremeiazi imp,e.

incepuri ca "* d;;'';;;;;;;; ;;;:i,'#:,.' ffi:i J,11'l:#:'::::i."T:mul reuse$r,e st se dezvolre, instaurdndu-se o ier.arh" , p."";i;;'d"pi';urmeazd:

, , - Episcopul - urmasul apostolilor. considerat cdpetenia Bisericiilocale;

- Preotii - colaboratodi stri;- Diaconii _ cei ce sdvarsesc diverse servicii in comunitate.Orice comunitate crestinA este chemalA sa l..ulir"r. unitur"u dint,"tori membrir sdr. Spre sf6rsirut secolutui at fI i";;d;il;;;;til;

emite ideea cd toate Bisericile crestBiserica din

";'";;,,0;;;;;;:J:r:L,',1",:.i.:l :: ;A1ffiil:credintei crestine s_au conservat Derfe(considerari r; ;il;;J';;.tffii ..fi:::iJi,T"#i';llill.'lii;iTmentrnere a unitadr credintei si a comuniunli d" i"ou" ," ,"",.,r""]"rirc

".ialcdruiesc Bi\erlca Catolicii. pr.ednziind a de,in" pu,.r"u ,"rrto.,ri,, uualiitarea spiriruatie. papii au fosr aiurari in rimp- cu tl.t;;i;. ;;;i;;; ;;d_.monahice_ prin edictut dat in anul 313 d.Ch., d" "i .; il;.";A;r;;,i;cel Mare (306-337 d.Chr.), comunitarea clesrin;,"u$"$r" ri oJfi;i r;;;i;;

::'iii::T1lil*^ *i"nira in scun rjmp retisia inrregutui ,rnl"i" i], ."_.rdr v-jca o.L tu.. pflll caderea Romei in mainile barbarrlor.. crestinislnrl.uparanoi dim€nsiuni. rAspdndiudu_se pe rot continentul european.

". ln uomparatie cu lmperiul Roman de Apus. a ciirui evoluqie instabilAs-a sfarsit prin disrrugerea sa totali in anul 4ZB a.ct, r-p".i"i n"*^ia,Risirit a colltinuat si se bucure de traditiile

"i"fm"""f g.i""_."."r",'r"tsistemul monarhic cezarc_papal. Aici, un monarh absolut rcvendici a6tautoritatea temporara e;t si cea spjriluala.

Conflictele directe dinhe Roma si Constantinopol au la bazl atat ele_mente eclesiasrice, si conh.adicriile dintre traaitia cufturafe greco_;;#iicea latino-permdna.

92

tn se&lLl .tl XIX Jed

Dacd Imperiul Roman deApus vedea in papi unnasul apos-tolului Petru si era considemt vicarulLui Hristos, in Imperiul Roman cleRistrrit autoritatea spirituali eradetinuti de impitatul bizantir, col]-siderat viceregentltl lui Dumnezeu.La aceste tensiLu'li s-au adtrugat con-foversele tualice legate de icoane,clsAtoria preotilol, pmctica lilul.gicietc. In anul 1054 are loc Mare,Schismi prin care cele doui bisericise excomunici recipl.oc, ele neavandcapacitatea de a cidea de acordasupra siDtezei socio-politice si reli-gios-culturale crestine.Desigr[ crestinismul medieval nu areusit sd devinA o '!.ealitate istodcd,'pentru ci, din punct de vedere politic, societatea era divizati si violeDti. Cutoate acestea, idealul crestinititii - o ordine mondiald uDiti. a exercitat unrol puternic in cultura medievali.

Ma\n't i.Sfuhtul Pettu dniklantd b.lndrii /frekiCttietu BnrlutL| Fktatu 1t126 1428)

2. APARITIA CONCEPTULUI DE CARITATE SIINSTITUTIONALZAREA INGRIJIRILOR

Odatl cu apaitia erei cre$tine, un nou concept despre om va inl-luentapracticile de sdndtate. Biserica crestind primard sustinea taptul ci grecii siromanii au folosit tmpul ln detrimentul sufletului. Bolile apireau ca ulm;u.ea propriilor picate, iar pedagogia divini voia sA demonstreze prin vindeca.eputerea lui Durnnezeu. Bolile care duc fatalmente spre moarte nu Iinspiimanti pe ctestin, penhu ci el crede in Viata de Ap;i. De aceea nicichiar irl timpul celor mai inspdimantltoare epidemii, crestidi nu au lncetatde a se ingdji unul pe altul. Darul vindecirii era considerat ontologic, iar $ti_inta de r trata era de provenientd Dumnezeiasci. Stintele Tain;_Botezul,Spovedania, impirtlsania si Maslul sunt apreciate a avea cea mai mare va

O t"t,,,t"^t"",tt@

loar-e terapeutd. profilaxia si tratamentul bolilor se face prin respectarea vir_lulilor crestine. credintii. nadejde si dragoste. Oar si prin ,avar.irea Oe tanieDune. rugactune. posr:i particrpare la SIdnra Lirurgfue.

. Crestinismul a reuiit sI dezvolte adepdlor Jii notiunea de caritate capdncipiu,al unititii dintre pelsoane. Ea este glsiti in Dumnezeu. Taril. Fiulsi Sfantul Duh; esre in Bisedctr si in trupul lui Criuo, "*",

-lin" uf"e*iiiibine incheiar prin toate legituriie care ii a", ,e.ii, r.i.l ia.i"i;il;":potri^vitfucdrii mdsurate tiecdruia din miduhre * * ,ia"u" in* Or"go*i(Eresenr 4,16).

. . NAdejdea si credinfa in Christos reprezintd o atitudine bogati, careinclude ata$amentul fati de mesajul gi persoana Lui. Evangheliile Iratd ade_

:::l ^T::r-:|" :.19. "are il-asteapd pe Chrisros sau cdre iicheami in ajutor

cano sunl cuprinsi de boaltr. disperare sau durere.Un.alt concept cresrin esre dragoslea pentru semeni. Miza iubirii desemenl ratta ln dcealtd viata nu este altceva decat viata vesnica -Cel cedmane in iubire rdmane in Dumnezeu, iar Dumnezeu idrnan" tt u Bf;l(I Ioan,4,l6). Iendnd pdcatele si vindecand bofnu"ii, Ou-n"z"u ,_u.iJt"1a-

sr arate compasiunea t'afl de toate sufedntele si infirmitdtile umane. ionformEvangheliei lui Marcu (16,17-lg), Iisus vesteste: ..Iar celor ce vor crede. le\or urma aceste semne.... pesle cei bolnavi imi voi pune mainile 5j se vorface sinitosi".

Apostolul Iacob este martorul practicii crestine a sacramentului deungere a bolnavilor: .,Este cineva b;hav dinbe voi? St;;';;;Bisericii si \a se roage pentru el. ungdndu_l cu unrdelemn inn *r"iiuomnutul. Sr rugAciunea credintei va mAntui pe cel bolna\ ti Domnul t/ varidica si de va fi thcur picate se vor ierta Lui,, (Iacov 5,14-15).

, Pentr! adevdratul cregtin nu existi stare de nefiinti, moartea estedoar o trecere, iar pdr[sirea trupului doar o t

"apta sup"iio_l io uiuti

duhovniceasce. De aceea datoda prcotului este sd pregnteasca mUavii inacest sens,

. Concomitent cu mijloacele de vindecare specific religioase, primiicrestini .lor_folosi in continuare terapeuticile profine propur"-;";;i;;lremii Deqi cunostem cd evanghelistul Luca

"* O" prof"ri" rn"Oiino ,ti.dacd dupa convenjrea sa ei a continuat se_si pracLice mesresugul.

. Din scriedle Sfintilor plrin! aflIm ql dt" nu_" d" J".tini "ar"

uupracticat medicina in primele veacuri. Multi dinhe acestia ; ;;;,Zenobius din Sidon, medic si preori petru ..tmp"O"uit ""

A".rii"i"u ir""i"i

tn seolul at XIX -lea

dar si cu arta ingrijidi trupudlor". Unii sunt chiar episcopi precum Vasile al

Ancirei. "savant in arta medicali", Teodot' episcopul Laodicei' "care is-i pre-

cumpdnea titlul mai ales p n qtiinta de a timddui trupuf" Ioan din Cipru'

episcop al Trimitundei. Se pot cita multe alte astfel de nume ln reprezen-

t';rile ;onograilce, sfintii doctori 1in in maini instrumente caracteristice pro-

fesiunii lorlub forma unor r€prczentdri cu perspecdvi inve$ati (semn al

depisirii lumii prezente) si totodatd inundate de lumina cea necreat[ (a

€nergiilor durmezeie$ti) care se reflectd de pe felele lor'

Aceasia wea prcbabil si expime int€grarea spirituall a anei medi-

cale, cfueia Sfintii Ptrinti i-au transpus harul dumnezeiesc'

Referindu-se la medici, St'. Vasile afirma: "$i voi toh cei care exerci-

tati medicina, functia voastri este de a practica filantropia" Tot el conside-

rind medicina ca pe o mesede ca oricare alta, ii plaseazi pe medici printre

mestesugad.Atunci cand invoci domeniut fiziologiei 9i al anatomiei, Sfintii

Ptrrind folosesc in mod cuent conceptiile hippocrarice sr galenice adoplate

ullerior de loala lumea bizantina in decursul limpului medicina cteslind

rcu$este sI evolueze de la o medicin[ caritativd, praiticati in scop filantro-

pic,la o institutie sociali. Se pare ci una printre initiatoarele ungt-"tiT] d:

nrisiuni caritabile avea sI se atle insdqi impirdteasa Elena (337 d chr')'

mama impfuatului Constantin cel Marc. Aceasta este epoca prirnelor dia-

*n"." "-", ca si diecii (dasctrlii), sunt inslrcinate cu distibuirea ali-

mentelor, articolelor vestimentare, dar si cu ingrijirile celor sufe nzi' sfuaci

sau orfani. Primele institulii publice care ot'ereau ingrijiri medicale bolnavi-

lor apar in secolul al IVlea i.Chr. in Bizan! Purtand denumirea de xeno-

dochii. ele vor constitui principa.lul curent al dezvoltlrii spitaliceqti de-a lun-

gul Evului Mediu din "ur"

." uot inspira ulterior atat occidentul' cat si

Odentul musulman.Pfuintii acestor "Xenones bizantine" sunt considerati Sf Vasile cel

Mare si Sf. Ioan llrisostom. Primul reuqeste in anul 370 d Chr' sd ddice' intr-

un cartier peilbric din Cezare€a, capitala Cappadociei, un marc spital dotat

"u p"rronil calificat. Acest a$ezdmant, denumit "Vasiliada", dupd numele

interneietorului siu, va constitui un model pentru multe asft'el de asezdminte

medlcale care se vor constui in toate provinciile Impedului Bizantin

Primul Sinod Ecumenic, convocat de lmpxntul Constantin cel Mare

la Niceea in anul 325 d.Chr., reuqesb sa institutionalizeze puterea eclezias-

tici, punand "Vasiliadele" sub puterea episcopaltr'

g5

O irttie uni)eNtli d , ^ih

_qdtffi,{K '' in r,_?vt-){r,rilfi!r40ll |{ITrt l4In lr fil ir t'l . n0 tfir t'utlfl0y

Se considera cI in vindecare, ca si in boall, omul Du hebuie si piardddin vedere ultimul siu scop, mantuirea totali in Hdstos. pe tindrulPantelinon, care voia sI devini medic, Sl. Ermoiae, piirintele sluduhovnicesc il invatl: "Aesculap, Hippocrares si Galen dau inh_adevdrsecretele pen!! vindecarea bolilor trupului si pentru mentinerea pentruputini_vreme a sinitdtii si a vietii pe carc tlebuie, in nod necesar, sd o pier_dem, dar Iisus Hristos este url doctor intinit superior, deoarcce El viniecdbolile trupului si ale sufletuhli si dd viatd vesnicI".

Dupi Sf. Vasile, arta medicald este un model pentru vinclecarea sul.le_tului. Acest simbol a lbst tblosit abundent de cltrc SfiDtii pdrinti, ei vorbindmereu de stiintd si de practica spirituali ca de o medicinl a sufletelor. Lainceputul sec. al Vlea, 51. Ioan Hristoston reuseste sd de$chidi mai multespitale in Constantinopol.Reterilclu-se la Sf'. Teodosie, Teodor de petla conse neazd: ..in incintamAnistidi s-a zidit o casl uDde monahii sX poad li uso. vindecati de bolilellrr lrupesti :i J altibu n allS ausa mireDilor (.dte ar avea nevore,le inErrijirime.dicale, la fel si pentru aceia dintte cercetasi care ar li bolDavi, e1 a pus sise tacd aparte ulr spital special,'.

Biseica din Alexandria a constituit corpu de intjlmiel.i la orcliDele

96

in kcoLul tl XIX'Le!

ep,slopulu1, denumiti parabolani, care intre anii 416-418 d.Ch-. au reu$il sd

deplseascd numdrul de cinci sute. Un alt spital monastic celebru a tbst cons-

ruit in sec. al Xlllea in incinta MAnIsti i Pantocratorului. Acest spital era

compus din cinci clinici aservite de crtre medici $i ajutoare medicale Asttbl

de spitale se vor dezvoLta in lntreg Orientul, iar odatl cu izbugnirea

rizboaielor cruciatild se vor lespaodi $i in Apusul Europei' constituind spi-

tatele de tip medieval: Hotel-Dieu-uri, alberghi dei poveri etc'

Spitalele Evului Mediu vor gdzdui laolalti bolnavi $i saraci Doar

incepind cu secolul al XIllea spitatele se specializeazi in ingriji acordate

bolnavilor in marea lor majoritate spitalele apusene sunt construit€ sllb

tbma unor lbrtlrele in stil gotic, avand in interior cu{i si gridini silentioase

Peste tot domneste spiritul religios, iar vindecarea colpului este subordonati

vindectuii sulletului.Cu timpul, regulile religioase apusene devin din ce mai rigide si

restrictive, lncercand prin aceasta si se compenseze abuzuile sivar$ite de un

cler ale cdrxi calititi morale se degladeazi ffeptat in aceasti perioadd gandi-

rea se va intoarce din nou la superstitie Qi misticism Cei care vor sA infio-

ducl idei noi vor fi supusi la persecutii religioase. Progresul iD medicind va

stagna. ConsiderAnd imoral si-5i priveasci hupul' oamenii neglijeazd sdni'

ntea,Pe misut'I ce orasele se inconjurau de ziduri pentru a-si apdru

locuito i de nivala grupurilor ostile, s-a ajuns la aglomeriri urbane si la

condi{ii igienico-sanitare detectuoase. Rezerva de api potabili se asigura

8reu, iar inliturarca rezidurilor era cleficitard- Madle epidemii inerente dirr

Evul Mediu au dus la o atitudine de fatalism qi o orientare generali depte

siv, cu privire la sdnitate.incepind cu secolul al XIVlea sinteza medievali prescrisd de religie

va incepe sd decadd in i'ata umanismului, initial susfinut de Renasterea

llalranl. idr dp,ri \i de alle /one ale Europei

91

O i$torie unive^aft a nut

B. CIVLIZATIA ISLAMICI

I. iNvATiTUM VE$NICA A LTJI ALLAH

Originile comunitltii islamice pot fi inta]nite in Arabia inci de lainceputurile secolului al VIIlea. in perioada anilor 632_661 d.Chr., arabii,popor semitic originar din peninsula Arabictr, cuceriserd deja OrientulAgopiat, din han panl in Egipr. in anii urmitori ei reusesc si puni stipAnirepe Damasc (635 d.Chr.), Ielusalim, Antiohia, Basra (638 i.Ctr.;,

-e".sia

(637-650 d.Cbr.), Egipt (639-642 d.Chr.). Acesr vast teritoriu se va impdrridin punct de vedere administrativ in doui mad calitate : cel de dsirit. a;an.trapitaia initial la Damasc. apoi la Bagdad {7g4-125g d.Cltr.J si Caltalul deipus cu capirala ta Cordoba (756-1085 d.Chr.).

Mot h.?ia Stil?\"k ^t,

!a. Xvl -tea - Ista,nbut

I l)( )

riiitile rle l\nitatu nAni it seul dXIX leu

Din purct de vedere spiritual' Arabia a fbst, inainte de Islam' un teri-

toriu al poliieismului semitic, al iudaismului arabizanl si al crestinismului

bizantit. in secolul al Vl-lea d-Chr' orasul Mecca' impofiant centru comer-

cial, cu sanctuarul divin de la Ka'bah' era considerat deja celltrul religios al

Arabiei Centrale.inremeierea religiei islamice este legati de numele prolbtului

Muhamnad (Mahoned). Ei s-a ndscut in al1ul 570 d Chr' intr-o lbmilie de

negustori arabi clin Mecca, apatinand fibului Qulays Rdmas orlbn dc mic'

se -lanseazd

il1 negustorie, iar la varsta de 25 de ani se cesitoleste cu o vddu-

vA bogatd pe nume Hadige, mult mai in varsd decat ei Datorifi onesdtAfi

.u1" "i"*plu.",

corectitudirii $i integritdtii' locuitolii olasului Mecca l-au

poreclit al-Ami[, adicd "cel onest' cel integru" La varsta de 30 de ani'

ii4uhammad a inceput si mediteze alupra autenticitilii lui Dumnezeu si a

cultului feligios pricticat de arabi. in un'na unor revelatli repelale car-e-l

con$tiertize;zi cle misiunea sa apostolici' Muhammad incepe si predice

Cuvantul lui Dumnezeu in valea Mecca ( Mekkah ) ' indemndndu i pe arabi

sd-l rccunoascA pe Allah ca singun divinitate suprcm;.

lnitial, mesajul monoteist propoviduit de Muhammad s-a lovit de o

serioasi opozilie it rdndul comunltrtii alabe din Mecca' in anul 622 d Chr'

e1 pleacd impreuni cu ull glltp de adepti spre oralul MedinaTentru a-$i

propovidui mesajul siu Acest eveniment numit Higra "Emigrarea"

(Hegira), aueu si matcheze inceputul calendaruiui isiamic Calendarul reli-

gios islamic tiind lunar si Deavend decat 354 de zile' ru poate fi hanspus m

;ii erei clestiDe deoat dacx se adlugtr la anul Hegirei citia 622'

Revelatiile divine avute de Muhammad in timpul celol zece ani

pefiecuti in cetatea Medina coDstituie, aldtu de fapte]e prot'etului, traditia Si

iegea islamici. Prin recunoasterea sa ca si conducitor $pidtual si ca

imiutemicit cu atributii civice si militare de c;he cetitenii Medinei' el

..usegte "i

cucer.usci Mecca, pe care o translbmd in punctul de orientare al

mglciunii si locut de peterinaj peDtru toli musulmanii' Muhammad moare la

Midina in amrl 632 d.Chr, nelisand nici un mo$tenitor pe linie nlasculini'

Coranul (Qur'an) replezinti pentru musulmani cuvantul lui

Dumnezeu si el a ibst dezvdluit Prolbtului Muhammad intr-o perioadd de

douizeci si trei de ani, pe l'ragmente, pentru a putea li memorat $i aplicat in

viata de zi cu zi. in atari de textul transmis oral, Coranul a lbst scris pe frun-

ze de palmier si pe oase de cahe cei zece scribi allati la dispozilia

Apostoiului. Cele mai vechi manusc se dateaztr din anul 644 d Chr', tiinddelumite Comnul din Uthman.

l0t

O itbtie uniw^ah a hu^insutui

in centru religiei islamice se aflI at6t mesajul cat si mesagerul.Astt'el, hofetul Muhanmad este un simplu mu tor ales de Dumnezeu'pen_tlu a-i. transmite nesajul slu. Apostolul nu izbdveste si nu condamni p"nimeni, aceste calititi tiind doar atributele lui Dumnezeu.

La moartea lui Muhemmad, insotitor.ul siu Abu Baki.a vestesremultjmea astiel : "cel (are l-a adorar pe Muhamm,ld !a srie c; el a murir sicel care l-a adorat pe Dumnezeu si stie ci Dtunnezeu e viu si nu moare,,.

Putem sintetiza islamismul sub tbl.Ina a trei principii fundamentate:- existenta pimanteand nu este altceva decat o pregdtirc pentru viata

viitoare;spriiinind procesul de mora16. spilrtualit_ated jslamica lace ra\pun_

zltor individul de destinul sIu in lumea cealalt4- accentudnd indispensabilitatea comunitbtii pelrnu indeplinirea ulior

obligatii de bazi ale individului, musulnanii islamici su_bliniazd necesitatea unei orgaLnizfui politice.

Reglementirile pe baza crrora comunilatea musuhnantr se va orienta insustinerea credintei latd de Dumnezeu au la bazi cei cinci statpi ai cre{lintei:

- recunoasterea lui Dumnezeu ca zeu suprem. iar pe Muhammaddrept emisarul slu;

- rugtrciunile tuale, fAcute de cinci o pe zi, cu tata la Meccal- postul;- actele de caritate:- pelerinajul.Relbrma religioasi a lui Muhammad a fost continuati de reforme

sociale si ju dice. Numirul sotiilor pem se este stabilit Ia pah!, dar Comnulconsideri ctr "una singurl este de recomandat,'. Femeia capAti un statutsocial, pdmind jumxtate din mostenirea unui mostenitor masculin. Deasemenea se instituie legi alimentare penftu individ.

Aceasttr religie se bazeazd mai presus de odce pe creclintd intimi siimplicare per$onali, ret'uzand existenta preotilor. Ea reuseste sA dea, poate,cea mai coercntd sint€zi a acestei lumi: religie, cuhurd, societab, ;dil1epublici.

Fiind considerati una dintre cele mai importante religii ale omenirii,islamul domintr asrizi O enrul Mijlociu, Asia Mici, Asia de Sud, Indonezia.Africa de Nord si de Est.

102

Insiiirile de sdndtuk DA tu secolut al XIX lea

2. ETICA SI MORALA iNGRUIRILOR DE SiNiTATE ARABE

Dacd la inceputurile existentiale ale islamismului, musulmanii nu se

teceu renuicati p n culturA si invdtdturi, ei au ciutat de-a lungul timpuhli siinvete de la popoarele cu care au venit in contact.

Medina, orasul-cetate teocratic al comunititii islamice timpurii, desi

nu a c1eat o culturi, a mostenit in schimb cultura eienisti orientald. Aceastar coistituit materialul pe care s-a construit in decunul secolelor islamul, ca) sil'rtezi: religie, culturi, societate.

ingrijirile de sinAtate pmcticate de arabi purtau lnai cu seamd.rlllprenta plofesiunii si gAnclirii celor care le exer.citau. E1e aveau la bazd

mostenirca medicinii hippocratice, adaptati in decursul timpului la principi-rle religiei islanice. Datoriti acestui tapt, una dintre caracteisticile esentialeale medicinii arabo-islan'ice va li o inaltd morali prcf'esiona r, bazatd pe

intelegerea intimd dintre prestatorul de seryicii medicale si pacient.Astl'el, in sec. al XIVlea marele medic din Magfueb, Mohamed

Echeril Essakaly rimas legendar pentu morala protesionali enuntati,spunea: "si stii, copilul meu ci acela care se consacrd Artei medicale trebuiesd aibi ult plincipiu imuabil etern, totdeauna prezent in mintea sa: de a doripertru aitul ceea ce dore$te pentru el insusi... Nu socoti usoari greseala cea

mai usoari... Ah, copilul meu, nu existd crimA mai intiorltoarc ca aceea de a

abuza de oamenii care sufeli si care sunt tfui spirit 9i tird tbr1i... El face apella stiinta ta pentru a-i ingriji duredle... Copile, ai 8riji, fii scmpulos $i

chibzuit, cici gieselile fale sunt cele mai grave in f'ata lui Dun1nezeu..."

Sub inuuenta filosolului grcc Platon, ganditorii arabi considemu cidobandirea echilibrului dintre tb ele manil'este ale universului au drept scop

realizarca omului ideal. naturii rcvenindu-i rolul de modelator. Boala fiindinterpretati ca o manitbslare a pute i divine, se intelzice bolnavului si se

plangi aproapetui, penh! ca gestul sdu sA nu fie considerat o revolti impotri-va divinirltii.Una dintre ligulile excepiionale ale medicinii arabe Abu Bakr MuhammadIbn Zakaria al Rhazi (860 - 932 d. Chr.), a fbst dircctor al spitalului din Rei,

de ldngi Tehelan. Autor al unei vaste opere enciclopedice inlilulati "Kitabal Hawi" (Totum Contincns), el reuseste si faci o sintezd a tot ceea ce acu

mulase medicilla grcaci, r'omand, iudaicd si orientaLll pani la aceea data.

Crcand din afia vindecdrii o veritabild apologetica, Rhazi spunea: "un vin-decdtor bun nu poate fi decat un filosot, un om cu obiceiuri bune, putenic in

r03

O istuie u h,ertuln d n

m€ditatie, capabil sa-si imbhnzeasci dorinlele sale si care sd nu fie nrclacom, Dici anbitios."

La sia$i l sec. al X-lea, Al Mutahhar Ibn Tahir, i[ ]ucrarea ..Creatle

si istorie", isi expune conceptia sa asupra calitdtilor pe care ar trebui sd leindeplineasci cei care se ocupe de ingijirea oamenilor sutednzi: ',Ei trebuiesA stie si discelLrnd cel mai bine intre adevfu si tah, inke indoielnic si sigru.ceea ce-i impune sd-si pdsheze intotdeauna capul limpede. Nu exisii pelltnracesta decat un ascetism sffict. Cdci stiinta nu se dezviluie decat celui care r

dedici complet inima purd $i judecata limpede, implorand ajutoml [lDumnezeu si concentr-andu-si fortele intelectuale, suflecandu-si manecile.petrecand nopti albe, cdci totul se va datora zelului sdu. Odce altd atitudinenu-l va conduce decat la incursiuni imprudente, intr-o stiintd in care nu vafboe decat s; ezite, ca o cimile oarbi in intunedc".

Avand ut ideal identic, savantul Ahmed Ibn Umar Ibn Ali. medic decufie, poet si astronom din Samarkand din sec. al XII-lea, scria: "Cel careingrijeste bolnavii trebuie sd tie sensibil si prudent p n natlud. El trebuie sA

t-ie extrem de perspicace, pentru a putea judeca imediat si corect".Cea mai reprezentativd figuri a medicinei arabe a tbst tadjikul Abu

al Ilussein ibn Abdallah ibn Sina (980-1037 d. Chr.) a cirui denumirelatinizatd este Avicena. Considerat un geniu al epocii sale, el concepe uladinhe cele mai interesante cirti apfuute in Evul Mediu, intitulati'.AlQuanun" (Canonul stiintelor medicale). Avand fbrma unui tom voluminosaceasfi "Biblie medicali" redi cu dgurozitate matematicx cunostintelemedicale ale vrcmii: anatomia, iziologia, diagnosticul Qi tratamentulParagratble releritoare la igiend si dieteticd au slujit pdni in primele secolede dupd anul 1000 ca sursd de inspiratie pentru manualele de igieni.

De la Avicena ne-au rdmas primele descrieri clinice ale diabetulurzahamt (boala urinilor dulci) si antraxului (fbcul persan). El a reusit sA facio diferentiere argumentatd inhe ulcer, gastritd si stenoza pilorici, precum si

intre meningism si meningitd. Totu$i, cunostittele sale de anatomie erau demulte ori eronate, intrucat nepracdcend disectiile, a imprumutat tbarte multeconceptii de anatomie si liziologie de la Galen.

Spre mijlocul sec. al XIIIlea medicul, jurisrul si fllosot.ul Indieimusulmane Nassreddine Attusi dedica printului siu o "Etici a tat.;lui detamilie" in care compari activitatea unui vindecitor cu cea de tatd "Si unulsi celllalt se ocupi de administratie si economie, ele nepumnd li condusede{at respectand normele de lnorald". Acest apel la atbctiune constituie cen-

104

ln szolul aI XIX -lel

unei etici medicale bazate pe o bunitate a inimii (Dikka = palpitatiamimii), consideratl de cdtre filosotul teolog El Ghazahh ca cel mai bun din-rre remedii.

Printre cele mai vestite spital€ ale lumii arabe se numarau cel din

, fbndat in anul I160 d. Chr., spitalul din Cairo, intiintat in anul 1276

ulterior spitalul din Bagdad. Aceste spitale olbl€au ingdjire Qi adipost inali mdsurA musulmanilor, crestinilor si evreilor, singura condilie fiind

irea limbii arabe.

in cadrul spitalelor se iDvila arta medicah. Iati ce spunea uuul dinorii lui Avicena, filosotul medic ErrMi Aly Albas: "prilltre lucrurile

i revin studentului din aceasti Artd este cd va trebui si tie in mod con-

t prezent in spitale $i case de sdnitate, aducand o atentie sustinutiitiilor $i circumstantelor in care se gisesc locuitorii lor; in compania

ilor de medicintr cei mai perspicace, anchennd trecvent starea bol-or si simtomele pe care acestia le prezintd... Dacd studentul se poartd

. el va atinge un inalt tsrad de pedectiune in a(easti arli .

Putem concluziona oi medicina arabl a prezentat in perioada ei de

ie trei p ncipii tundamentale: exactitatea obseNaliei medicale, necesi-

unei experieDte personale progresive si o atitudine morald deosebitl.Cu timpul, medicina veche arabx, datoritE incapacitdtii de reinnoire,

inceput si involueze. Dogmatismul a luat locul experinentdrii,vietuind doar fbrmalismul.

r05

O in'ric tttuerrdt,i d ntu,in,"i",

C. RENASTEREA (SECOLELE at Xvlea si al XVI_lea)

1. EVOLUTIA IDEILOR

Constluind si dezvolmnd o sintezd p.opde religioad, culturald.sociald si potirici, comunirarea islamice, cresddd;; i;;i,#ili)a.n1;Tfiiifiecare convinse de supedoritarea modelelor p"

"r" b ;;;;;;;;.-"'." -'""

Cu toate ditereltele maiore care apiiredu la prima vedere, cele LreiciviliTalii ave,lu multe iuurun comune. deoare.e "l; ".r", ,..;;"i;;.;;Filosotia mitico-'eligioasi dezvotrari de ga"of,_rf _"J,*"f, rrr".;"r. iii',i1si.biTantini a fbst calea comund pentru cercetarea intelectuald. i" ;;;;;l;;

l:l19lt:-" a lururor a\pecletor \ier inu.un lor coerenl iff"r"f,f i*i"i,y,quru rncercau sd menttnd echilibrul spirilual al unei societarj uondu5; prrninspiratie religioasd.

," ^," ^1.]111-llt, reusir s: impund in inrreaga Europa o shcli imp;Irre

.l l ..,::.^:::1"" r imnunte permanenre de purere inrre j.eei 5i papi \ a 5ot_oar ln cere drn umd cu )epararea Apusului latin de Ra.ariluJ U,r"nrin. in _rt

- - Cu rodle elbflunle depuse de imp;rdluI CarolcelMarerl5tf)-t5ssrrnvaldmantul apusean eta net rrrlerior celut delvoltat O" Sir_, ri .o,urni_tatea islamic!. Rolul refbrmator al ordinelor ,"onufrufe i; :;;iJ';,cdlugirilor benedictini si doninicani, s-a materializat prin apariti;;;;;;r;iEuropei a "Scolilor exreioare,,, iniinrare pe langl ;ADns;id si "";;;,care aveau drept scop pregdtirea laicilor si cleruluiseoular p.f" m".."J*ilor,.in Europa au incepur sd f:ie introduse irfbrrrr"tii ati,"tifi";-;;;;;i;;;;::olll: ,i5ldmire,

dr n. Peninsutd tberica. provenra sj Si.,ri. Vi"i"l i,, i"""",cu cr\ tltzdUa islami(..]. europenii a\eau s6 jnvele ce lumed e\te un ,oi-aar":^1ll'L1"

,.1"d"r":lrl.retigios. cdr si cet fit*rt. i" ,.;;i;; ;:,;. ;,;f":ou-.". r Apu-\ul lalin idcrle unor gandi{ori arabr precum: ef. fdl"Ui fl"lli, ,'l]l.lill,; rbn Rushid,Averroesi. dte t-itosofutui ..,.u Moilnon,Oe",u.ll sl lucrdflle lut An$lotel raduse inrlial in arab.i de cresrjnii <1in Srrir.

.,,- ...-!llri,,," irlildre inreprjnse inrre cnji t0s6_[qt a. p,in,i,'.r",,iniurIl Europa oe Apus impotriva ntu\ulmanrlor si euno"cute rub tlenunrirea Jecruciade au dris la aprotundarea relaliilor comuniritilor .r"u;

";-i;;;islamicS

Oddl;.Ll ciideret Col5tdnunopolului 5ub don)in,1tia turcilur ofotnnniir.utLrl l45f'. puternicr \i colorata lume bizanrini si_a i"..pa, O""i,"ri

108

lnsiiirile tle snnnldu r,in,i in s, t'lut t! XIX tat

Geografia politicd a Europei s-a schimbat si ea. cemania a fbsr impirtta interitorii sepante, guvernate de printi seculari si ecleziastici. Franta Si Angliasi-au intarit guvemele nationale. Spania reuseste prin izgonirea musul-manilor intre anii 148l-1493 si l'aci o tranzitie rapidl de la fbudalism lamonarhia absoluti. Popoarele scandinave se indreptau itcet spre curentulcultural european. Italia ela dominati de statul papal si orasele mari.Concomitent, comunitatea islamici reu$e$te sd se rispandeasca in Atrica $iAsia Centrald, de Sud, de Sud-Est si Est si in special in China.

Descoperirea in anul 1492 de cdtre Cristofor Columb (1446-1506)

a continentului american si cilato ile lui Vasco da Gamma in anul 1498injuml Capului Bunei Sp€rante au marcat inceputul unei noi ere din istoriaomenirii.

Sinteza medievali, dominati de problemele religioase si autoritateaecleziastici, a inceput sA decadd in lbta umanismului, sustinut inilial de

Renasterea italiand din sec. al XIV-lea, care se va rdspandi rapid $i in cele-lalte p5r!i ale Eurcpei. Personalitdti imporlante ale culturii italiene precunr

R.ah.aLI\. tl<ti't-L h,t.1,.,\.tta'r t Ihrct,tlllrt lttl' lttt tti'-,t M,r., ^Itti

H.\..

O i-rn)tie niv^ulit u nutsnls hti

Dante Alighieri (1265 1321), Francesco petrarca (1304-1374), desiproveneau diDtFo lun1e nledievali religioase, au rgusit se schimbe centrul degravitate din cer pe pimenf. Ei ciutau si dea vielii un sens si o implinirepimAnteand, prezeDtandLl-i pe oamerli asa cum tr.diau. Unarismul Renastel.iiitaliene a rcusit si alimeiteze elementele aDtiecleziastice soldate. in cele dinurm;, cu aparitia bisel.icilor natiolale. in ansamblu, Europa va accepta cincitipuli de state clestine: romaDo catolici, ietbrmati, anglicani, luteraoi siofiodocsii de disilit. Biserioile narionale diD Eulopa. dezbinate datodlinuneroaselor divergcnte aplrute intae ele, se comportau ca si cum impfulireaintre natioDal si ecleziastic ar fi lbst o stare naturali a comunititii crcstine.

Contr'aretbnna va itcerca sI restaureze unitatea bisericii papale. pinConciliul de la Trento (t545), papa Paut at III lea (1468 1549) spel" sd-iaduci pe protestaiti inapoi Ia biserica manli. pdn refuzul acestora de a participa la disoutii nu se reuseste decat o intfuire a bisedcii ronunccatolice.Asistiln, totllsi, la deciderea putelnicei autolititi ecleziastice, care va incepeo luptl impotriva cersetodei si va rctiza acorclarea de ajlltoare gla{uites;racilor. Pe de alti parte, inoep si apad noi ordine religioase (maicile decaritate de la Nancy, oihlgir.irele augustiniene).Prin clescoper'ilea, in anul1440, a imprimeriei decitre tipogralul ger an

Johann Gutenberg (1399468), se thciliteazd sclin-

bul de intblmatii si se in-tensitici transnitetEa sti-intei. Acest eveniment re-prezinti saltul de energiecare va declansa in EuR)paeiiberarea tacultitilor cle-ative ale omului.

Noua haini pe c e

o imbraci stiinta in timplriRenastedi constituie uneveniment de impofiaitdlnajor'i, care reuseste sidea omului incredete inpropriile sale tbtte.

Pret)dhtlulnteLlitd t4kl.t - N\tr\ti le qr\i1.0t?Lti. pdntut[i

It0

l tlriiirile .te snnnt e DAniik lecalLtt.tl XIX .Led

Scolaslica sau persouiticarea spidtului latin, apiruti iDci din secolul al XIII-lea. a jucat un rol importaDt iD dezvoltarca universititii mediev;rie europene(Studiumm). ilce|cdnd sd aplaneze conflictul dinte natirne si crectintA,teologia, ca disciplini teoretici, va ceda in tata spiritului umanist si de cerce-tale $tiintillci-

Renasler€a va imp ma intelectualilor capacitatea de a gAndi liber,singura cale generabare de progres.

intoar'ce.ea la clasicism este insotiti de o tenastere in domeniulaftelor. Mari altisti precum Michelangelo Buonarroti (1478-1564), SanzioRaphael (1483-1520). Leonardo da Vinci (1452 1519) nu se mai multu-mesc si contemple ffumusetea corpulni unan. Ei vor incepe si studiezetbrmele anaknnice cu mai multi atentie, dandu-si seama de necesitateacunoastedi alcituir-ii corpului omenesc. Este de necontestat faptui cI in tim-pul Renastedi oamenii au inceput si gandeasci liber. Acest tapt a dus ingeneral ia plogrese.emarcabile in arIi, inflorirca conertului si indusfiiei.Demnitatea $i puterea unani au inceput si inlluenFze practicile de sdnitate,apirand cIedinla in umanism.

2. DESCOPERIRI MEDICALE DIN EPOCA RENASTERII

Fenomenul multiclimensional al Renasterii europene a dus ia apa dacledintei in umanism. Descoperidle medicale ale acestei perioade vor detelmina ulteriol lunea medicali si continue celcetlrile pentru progresul sti-intei. Dintre personalitdtile medicale cele mai de seami ale acestei epoci, lacparte ranatomi$tii Andreas Vesal, Miguel SeNet, william Harwey, patologistii ParacelsLls. Giiolamo Fraoastoro si chiruryul Ambroise Pare.

Andreas Vesal (1514-1564) s a nlscut la Bruxelles in tan'ilia unuitannacist. Studiile rnedicale l€ incepe la Louvaii, apoi la Paris, MoDtpelliersi Padova. La vdrsta de 2zl de ani este numit profbsor la Uriversitatea dinPadova, unde reusesle si publice scu e introduceri in studiul anatomiei{Tubulre anarnrnirJe r. rntlinLl violer]t in polemicd ( u arrrlomr5lii Salenisri. i

anul 1543, la varsta de 29 de ani, el isi va publica opera sa capitail intitulati:"De Humani Co.po s Fabrica" (Alcdtuirea corpului uman).

Plansele anatornice ale acestei cfiti erau executate de unul dintre ele-vii marelui pictor rcnascentist Vecelli Tiziano (1485-1576), pe nume JanStefano Calcar (1494 - 1546). Cele sapte pdfii ale hatatului de anatomie a

O ishie unirersah a nws

lui Vesale expun o conceptie anatomici noui, bazatl pe obser-vatia directd,cercetare sistematici si o gandire rationald. La apafitia acestei cifii, Vesaleeste considerat drept impostor chiar de propriul siu profesq de la paris,

Jacquest Dubois, penhu cI Dimeni pani atunci nu indrdznise sA coDtesteideile lui Galen.

Penecutat de biserici si considemt nebun de citre galenisti, Vesaleparasesle Pddovd si oe \rabjle.Le ld cunea imp;raluhri Carol Quintul ( I 5 lb1556). Dupe abdicarea acestuia, in anul 1555, este angajat de odtre regeleSpaniei, Filip al ll-lea. Datodti inteNentiei bisericii, el va li obligat sd pundcapdt studiilor sale de anatomie a corpului uma11. Adevamrile aratomiceenuntate de Vesale sunt urmdtoarele:

- maxilaml inlbrior este mictemurul si humerusul sunt oase drepte si nu curbate

- vena az igos se varstr in vena cavi superioari si nu in cea infbdoariiosul ste r este constituit din trei pirti si nu din sapte

- uterul este lbrmat dintr-o singuri cavitate- ovarul contine coryul galben- descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor- sustiie posibilitatea aparitiei afbniei duptr sectionarea neNului

recurent a colapsuhii pulmonar secundar dupd deschiderea toracelui- ahage atentia asupra posibilititiior de stimulare directl a miocardu-

lui in timpul op rii inimii si a suplavietuirii bohavilot dupd spenectomie.Neinteles de o pafie a lumii medicale si persecutat de bisericd,

Vesale, intrepdnde un pelerinaj la locurile sfinte din Ierusalim, unde va mudin anul 1564. de tilbs exantenatic-

Spiritul tragic al marelui savant reprezinta tributul greu al lupteiimpotliva dogmatismului, peDtru ca in cele din urmd gandirea libed sA tri-umfe .

Miguel Servet (f509-1553) este tiul unui notar spaniol lriscrt inlocalitatea Villanova din Navara. isi incepe studiile universitare la Saragosa(natematicd, astrononie, limbile antice), apoi la Universitatea din Toulouse(dreptul si teologia). iar in cele din ulmd urmeazi cu.surile Scolii deMedicini din Paris.

Opem lui Selvet este coNiderati, in cea mai n'iar.e palte, de naturiteologici. in anul 1553 va publica o cafte de eseistici teologici "De cns-tianisim rcstitutio" (Restaumrea cl€stinismului), in care sunt descfse con-side.atii anatomo-liziologice asupra corpului uman. Bazandu-se pe studii

1t2

i t,ttitih .J" r.i ith , t',in,t t t.t,.l,tl "t XIX .t,.t

anatomice reale, Servet reuseste si dea o descriere exacd a micii cilculatii.deschizAnd drumul de cunoastere a irtregului mecarisn circulator al san-gelui, tbnoneD cate va li expus nagishal in sec. al XVII-lea de mediculeDglez Willialn Harwey. Aracancl dogma divinirdrii lui Christos de pe poziri,ile panteismului, Miguel SeNet este considerat de cItrc calvinisti drepi ereticcondarnnat si iu-s pe rug la Geneva. in anul 1553.

Paracelsus (1493-1541), pe nunele sIu adevlrat Plrilipus-Aurcolus-Theophrastus Bombastus von Hohenheim. s-a niscut in anul 1493, in tami-lia uoui medic elvetian diD localitatea Einsiedell Dupi o instruire la mdnd-stirca beledictini de la Sponheim din Cari tia. Paracelsus i$i incepe studiilede medicilli h vir.sta de 16 aDi in or.aful Basel, iar apoi la Ferram, in Italia,unde isi ia diploDa de nedic. El este considerat un inovator al gandirii bio-medicale, dal $i un leputat practician a] Renastelii.

Folosiid netoda €xpe meitall, Paracelsus a inceicat sd tilnda-menteze ulmik)rul c(ncepl bio nredicali "plocesele care se peFec in coryrilumar sunt chinice, iar chinia este sortitl si joace ul1 ro1 imens in medicini".El va inloduce ilr scop telapeutic silurile de plumb. lier, potasiu, sulf si vafolosi a$enicul in tratamentui sifilisului. Imaginandu-si iumeroase fb nulemedicamentoase precurn tinctudle, decoctruile, extractele, elixirulile,Paracelsus va cere si o atenld dozare a nedicamentelor.

Duoand o existenttr rtrticitoire daloritd disputelor pertnanente cu

auto tilile, el va cllito[i mult, aiungaDd cl]iar si in Tmnsilvania. Consideratunul dintre cei mai indrizne$ genditori ai Renasterji, Paracelsus moare laSalzburg, in anul 15,11 .

Girolamo Fracastoro (1483-1553) s-a nlscut intFo veche lamiiie de

intelectuali din Verona. Studiile medicale si le electueazi la Padova, undeeste coleg cu celebrul medic $i astronom polonez Nicolaus Copernic (1473-

1543).Doneniul meclical care-i consacrl peNonalitatea este patologia

bolilor infbctioase. P ma sa lucrare, intitulatd "Syphilis dve morbusGallicus", apirutl la Venetia in anul 1530, este un poem de nlarc succes iDcare acasta reuseste si individualizeze o boald larj [dspdnditii pe atunci,sitilisul. NaratiLnlea il ore in centru pe pistorul Syphil care il intruntl pe

Appolo pentru seceta existelttr. Drept rtrzbuDarc, zeul ii trinite pxstorului oboaid n'lutilantx. ule clrci simptome, descrise cu mdiestrie de cdtreFracastoro. ne fac si ne gandim la sitilisul acut. Numittr pari atunci Morbusgdllicus, pentru cI boala s-a rlspandit in jurul anului 1494, in timpul asediu-

O i!turiz uni'enald u nu^insului

lui orasului Napoli de cdtre hupele Aanceze, ea va lua numele de sifilis,denumire inspiratd din poemul lui Fracastoro.

in anul 1546 marele medic gi filosof publici la Venetia magistralalucrare "De Contagione contagionis morbis et eorum curatione" (Desprecontagiune, boli contagioase Si tratamentul lor). Desc.iind ciile de trans,mitere a bolilor infectioase si rea[zend o clasiticare a loq lucrarea luiFracastoro va sta la baza epidemiologiei, preocupare de bazi a stiinlei mo-deme. Suslinand ci in1'ecfia este produsi de pafiicule mici, invizibile,"Semina a pdma si/sau Seminaria morborum" (seminte ale bolii), el este unprecursor al descoperirii microbilor. Delinind tipuile de contagiune,Fracastoro deosebeste trei posibiliteli de contaminarc a omului si animalelor:pdn contact direct, prin contact indirect si contagiune la distand.

Fiind un mare diagnostician, el a fost pdmul care a diferentiat ciumade tifosul exantematic. P n intreaga sa operd medicald, Girolamo Fracasroropoate ti considerat pfuintele patologiei infectioase Si al medicinii comparate.

Ambroise Par6 (1509-1590): S a ndscut in apropierca ora$uluiLaval din Franta. Instruirea medicali $i-o incepe ca si ucenic al unchiuluisAu, carc era birbier chirurg. Ulterior, in perioada 1530 - 1533, reuseste siurmeze cursul qoolii de chirurgie "Hotel Dieu" din Paris. in anut 1536pdmeste titlul de Maestru birbier chirurg, participand in aceasti calitate IaIumeroasele ccmpanii militale lianceze. jnzertrat cu un lin \lml al observatiei si doritor de nou, Ambroise Par6 reuseste sd dea chirurgiei un sullunou. Astfel, hemostaza prin cauterizare va fi inlocuiti prin practicarea liga-tu lor vascularc. El va jntroduce in fatamentul pligilor un antiseptic fomratdin gilbenus de ou + apd de roz€ (solutie alcoolizati) + terebentini, totulfiind acope t cu lese din bunbac. Tot el a imaginat diverse proteze mecanicepentru rdnitii uarc du \ulerit dmputari. in obrLeLrica. Pard de\crie si reco-mandi intoarcerea f_etusului in uter in caz de pozilie anormal5.

in anul 1552 Ambrcise Par6 este numit Chirurg ordinar la cufiearegelui Frantei, Henric al Illea, iar in 1564 devine primul chirurg al regeluiCarol al Ixlea (1550 - 1574). Plin inteaga sa activitate medicall si viaE pilduitoare, Ambroise PaI6 va aduce o coDtributie benefici la dezvoltarea ulte-rioard a chirutgiei.

William Harvey (f578 - 1657) i[i incepe studiile de medicind inArglia, la Cambridge, conlinuandule apoi la Padova, in Italia. Este dis-cipolul marelui medic italian Fab cio d'Aquapendente (1537 - 1619), cel

l14

lnp iiile le lnnittate DAnd in secolul aI XIX 'lea

care, descriind valvulele venelor, a demonstrat cd sangele curge in vase doarintr-un singu sens.

DupA incheierea studiilor se stabileste la Londra, unde devine unminulios cercetAtor in cadrul spitalului "Sf. Barholomeu". Aici reu$este inanul 1628 si publice lucmrea "Exercitatio anatomica de motu cordis et san-guini$ in animalibus" (Cercetarea anatomici asupra miscirii inimii si san

ui la animale). Socotitd ca apogeul descope rilor Renasterii, descrierea

circulatiei sangelui reprezintd o loviorA definilivi dati medicinii dogmaticer.aditionale. Tol HaNey este cel care va pune bazele embriologiei p n dez-yoitarea teoriei epigenezei. in acest sens, el va impune postedtAlii dictonul_Omne vivum ex ovo" (tot ceea ce este viu provine din ou).

Nein[e]es intotdeauna de contemporani, William HaN€y se rehage

sfersitul vietii la tari. unde moare in allul 1657.

Epoca marilor savanti poate fi completati Qi cu alte nume de reierinlitru dezvoltarea ulterioard a medicinii precum anatomistul Gaspare

Tagliacozzi (1545 - 1599), specialist in chilurgia esteticd, BartolomeoEustachio (1510 - 1574), descoperitorul trompei dintre fadnge si urechea

medie, a glandelor suprarenale $i a originii nervilor optici. Johann G.

wirung (1600 1643) a studiat pancreasul, descriind canalul care-i poartitrumele-

Marile fidmant5ri ale Renasterii vor duce in final Ia invingereadogmatismului tbudal, apa tia unor progrese evidente ln artA, come{, indus-

trie, dar $i la inchegalea stiintelor medicale moderne.

3. PREMISELE ARTEI iNGRUIRILOR DE S;.NITATE

Concomitent cu marile progrese ale medicinii din secolele XV - XVLumanismul Rerlasterii va influenla $i aparitia practicilor ingijiilor de sdni-tate. Desi rezultatele imediate nu au fost spectaculoase, totu$i schimbarilesuvenite vor sta la baza sindtitii comunitarc moderne.

Printre pionierii politicilor de sdnAtate comunitare putem si-lamintim pe William Perry. El a lbst acela care a emis ideea ci doar con-

tohnd bolile hansmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea matemo-intbn-til[. Cu toate ci propunerea sa pdrea logici, lipsa unei legislatii corespunzd-

toare o fdcea inoperantd. De$i locuitoii oraqelor trebuiau si pistreze stdzilecuate, in acea perioad, nu existau insi sisteme de canalizare Si apd curentd.

O i:tknie uh^'ttltlit a

L Ht,tet Diek .te Btuutu - t:n tu tH4J)Spitalele v.emii devin locuti unde, pe hngd ing jirea bolnavilor, se studia sise invita a a lnedicali. incetul cu incetul a a .le a ingriji incepe si seimpunA ca o pmctici ditercntiati futtr de arta de a viDdeca.

Saint Francisc De Sales (1567-1662) a intiintat o asociarie volunraria "vizilatoilor prieteni", care mergeau la domiciliul sdracilol si acotdauil1grijid persoanelor bolnave. Organizatia amintiti, tbndatl 5i condusdinpreuDi cu Madame de Chantal, era sprijiniti financiar de l'emei influente.Reprezentand o fbnnl timpurie de "ingrijiri tip nursil1g" la doniciliu, asocia-tia isi propunea si se preocupe de hmna si astemutul celor sutd.inzi, iar dacieta revoie se curitau si se paDsau pldgile.

Saint Vincent de Paul (1581-1660) este considerat un alt ptecursoral dezvoltadi ingrijirilor de sanirare si al a.iutorului social. Nemultumit delurlctiol1area spitalelor existente in Franta, el rcuseste sd orga zeze in anul1617 la Pads "Contieeria calitdtii", oryanizatie tbrmatd din tinete crcdiD-cioase laice, dotate cu calititi morale deosebite. promovand in randulsir-acilor concepte de igieni generali si alilnentatie sindtoasl, contieeliadorea s5-i invete pe oaneri si se ajute singuri_ De asemenea exista convin-gelea c:i lng jiile la domiciliu trebuiau practjcate pe baza unor.principiitemeiDjce si nli doar priD intuitie si bunltate. Datorit'i crestedi nun1lrului de

ll6

iit tel! ul al XIX 'lea

solicithi, Mademoiselle Le Gras a tbst numiti supraveghetoar.e. Aceasticonf'rcerie se consacri deci ingrijirilor la domiciliu. dat conconitent reusestesi orgalrizeze case pentlu copii abandonati si azile pentru bdtlal1i. De aseme_nea vor ti acordate ajutoarc nlorale si materiale pizonierilor de rizboi.

Saint Vincent de Paul rcuseste $A creeze ..Spitalul de Ciu.itate,', overitabili institutie aerisitl si lumiuati, in care bolnavul este tespectat Si persoDalizat. PentN instruil€a persoDalului spitalicesc necesar s-a incercatcrearea unei scoli de profil. Totusi, prilcipala credinli cale l-a animat pe St.Vincent de Paul el-a ca inlrajutorar.ea aproapelui si insenne crealea conditi-ilor necesar.e pentlu a permite individului sd se dezvolte si s; tdiascl inmediul siu.

Camille de Lelis (1550- ?) se naste iD Italia, in anul 1550. Milirar decarield, el isi petlece tineretea ducand o viati clezordonattr. La vArsh de 25de ani se convcrteste la catolicism si se dedicd ingrijitii boinavilor, in $peciala celor atinsi de ciuni. Dupi canoDizarea sa, este ales patron al infirmierelor.IatA de ce pdlna scoall carolicd laici belgiani, fbndatd in anul 1907 laBluxelles, poartd numele de Scoala de Infinniere Sf. Camille.

ReDasterea rcprczinti o perioadi in carc afta de a ingriji incepe $ seinpuDi ca o practici ditercntiati de arta de a \rindeca. Aceasta se pehece inparalel cu pt'ogresul stiintei sj al tehnicii, dar si cu p.ogresul social.

Clearca centrelor de pdlnire desfinate bolnavilor si celor revoiasi vainstitutionaliza intfadevfu tunctia de ajutor social si de ingdjire. Ea cuprindeDu nunai dispensaizaret iDgrijidlor colporale, ci si oiganizarea si ges

l.)u1t Htl!l1j\o-1666) I:ll)tule Kilnl l? bturliridin t!turtor/rL .ii pft\i,.at j6d