Carte Final v1

3

Multumim Domnului Prof. Univ. Dr. Tudorel Ciurea, primul rector al UMF Craiova,

pentru sprijinul acordat în apariția acestei lucrări

4

Cuvânt înainte

La 1 octombrie 1970, în cetatea Băniei, îşi deschidea porţile tânăra Facultate de Medicină. A fost un moment cu o semnificaţie deosebită.

Visul generos, născut în anul 1848, pe Câmpia de la Islaz, al atâtor intelectuali români, al populaţiei din istorica regiune a Olteniei, acela de a avea o instituţie de învăţământ academic la Craiova, ar fi rămas, chiar şi după înfiinţarea Universităţii (1965), neîmplinit fără o specializare medicală.

Au urmat aproape trei decenii de construcţie academică temeinică, serioasă, ambiţioasă, nu lipsită însă de frământări, de urcuşuri şi coborâşuri, de lumini şi umbre, până la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie, în anul 1998, instituţie de acum bine şi definitiv fixată în arcul învăţământului universitar medical românesc, cunoscută pe mai toate meridianele şi paralele Globului.

Volumul de faţă este o modestă încercare de refacere a istoriei, a drumului aducerii spre lumină a acelei firave speranţe paşoptiste, a minunatei lucrări a cinci generaţii de truditori devotaţi trup şi suflet unui nobil ideal.

Din paginile cărţii răsar filigranate zeci şi sute de nume, multe personalităţi din lumea ştiinţifică, medicală, politică, socială sau pur şi simplu minunaţi Oameni-de bine care şi-au legat destinele de dezvoltarea învăţământului superior medical craiovean.

Nutrim speranţa sinceră că generaţiile de astăzi vor găsi în gândurile de faţă o ocazie de a reflecta, dar şi o provocare de a-şi scrie ei înşişi viitorul, prin implicare conştientă şi convingătoare, care va da măsura faptelor şi a personalităţii acestora. Prezentul este o punte de legătură între ieri şi mâine, o etapă hotărâtoare în devenirea fiecăruia dintre noi.

Autorii, cu intenţia declarată de a prezenta cât mai obiectiv subiectul, s-au bazat – pe cât a fost posibil – pe documente şi surse de informaţie scrise, dar a fost necesar şi apelul la memorie acolo unde acestea nu au fost disponibile. În aceste condiţii, mici scăpări şi erori sunt inerente şi le regretăm cu sinceritate. Pe cele mărunte, cititorul este invitat să le ignore tacit. Altele, considerate importante de cititor, vă rugăm să le semnalaţi editorilor spre a fi corectate într-o viitoare ediţie. De asemenea, vă rămânem recunoscători pentru orice document, informaţie, material iconografic etc. care ar putea contribui la o mai bună ilustrare a imaginii instituţiei noastre.

Omagiu şi recunoştinţă ctitorilor, gratitudine celor ce modelează prezentul, încredere şi speranţe în cei care vor duce mai departe făclia ştiinţei medicale craiovene.

Prof. univ. dr. Tudorel Ciurea

5

Partea I

ISTORIC

„Ştiinţa este fiica experienţei”

Leonardo da Vinci

Anul acesta Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova sărbătoreşte 40 de ani de învăţământ medical superior.

În existenţa sa, s-au parcurs mai multe etape strâns legate de învăţământul universitar craiovean, respectiv înfiinţarea Universităţii din Craiova, apoi a Facultăţii de Medicină craioveană şi, în sfârşit, a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Toate aceste etape fac parte dintr-o istorie universitară şi, pentru a înţelege mai bine fenomenul medicinii craiovene, este necesar a se face o scurtă incursiune documentară.

Până la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din „Cetatea Banilor”, a fost un drum lung şi greu, despre care trebuie scris, care trebuie cunoscut pentru restabilirea adevărului.

O istorie cuprinde oameni şi fapte, un summum de factori şi împrejurări care au contribuit la izbânzile obţinute de-a lungul anilor şi care nu trebuie date uitării.

Înfiinţarea unei universităţi craiovene cu o Facultate de Medicină

Mai întâi a fost dorinţa populaţiei din Oltenia de a avea o Universitate la Craiova, care a antrenat autorităţile vremii.

Documentele anilor ne duc, în decursul istoriei, la Proclamaţia de la Islaz, elaborată în vâltoarea Revoluţiei din anul 1848. Este ştiut, de altfel, că în evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Ţările Române, oraşul Craiova şi Oltenia în general, cu oamenii săi din acele timpuri, au ocupat un loc important în desfăşurarea evenimentelor.

„Constituţia” revoluţiei de la 1848, cunoscută în istorie sub numele de “Proclamaţia de la Islaz”, cuprindea în afară de revendicări de ordin politic şi social şi probleme ale dezvoltării învăţământului românesc.

După cum se ştie, “Proclamaţia de la Islaz” a fost citită în Oltenia de două ori: prima oară în localitatea Islaz, la 9 iunie 1848, atunci când a izbucnit Revoluţia, iar a doua oară la Craiova, în ziua de 13 iunie, în prezenţa Guvernului provizoriu care sosise în „Cetatea Banilor” şi era găzduit de Şcoala Centrală (azi Liceul “Carol I”).

6

În Proclamaţie, un document progresist al vremii, în domeniul învăţământului public se cerea: „învăţătura pentru toţi egală, progresivă, după facultăţile fiecăruia şi fără nici o plată“ şi înfiinţarea a două universităţi, una la Bucureşti şi alta la Craiova. Deci acesta a fost începutul înfiinţării Universităţii din Craiova. Această flacără, aprinsă în 1848, privind înfiinţarea unei Universităţi la Craiova, nu s-a stins, ea pâlpâind încet, fiind mereu amintită de intelectualii progresişti ai vremii, legaţi de destinele Olteniei.

Înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior în Oltenia a făcut apoi obiectul unor repetate şi stăruitoare demersuri de-a lungul timpului, demne de menţionat, fiind îndeosebi cele întreprinse după constituirea la 24 ianuarie 1915 a Societăţii Craiovene „Prietenii Ştiinţei”, ai cărei membri, foşti elevi şi profesori ai Liceului „Carol I” din Craiova, au militat neobosit pentru înfăptuirea acestui ţel, considerat de ei nu doar foarte important, ci şi realizabil.

Pe această temă, în cadrul societăţii au conferenţiat din rândul şcolarilor de odinioară ai liceului din Craiova, savanţii: Gheorghe Ţiţeica, Constantin Rădulescu Motru, medicii Charles Laugier şi Mihai Cănciulescu, precum şi profesorul-cărturar Constantin D. Fortunescu.

În ordine: Gheorghe Ţiţeica, Constantin D. Fortunescu, Mihai Cănciulescu şi Ştefan Milcu

În numele Societăţii „Prietenii Ştiinţei”, dr. Charles Laugier, în calitate de preşedinte al acestei societăţi, a adresat la 26 noiembrie 1915, Ministerului Instrucţiunii Publice, craioveanului Constantin Angelescu, un „Memoriu” în cadrul căruia era adusă în discuţie problema necesităţii unui început de universitate în „Cetatea Băniei”.

Apoi, la chemarea aceleiaşi societăţi, un grup numeros de cetăţeni ai Craiovei s-a întrunit la 5 martie 1929 (Arhivele Olteniei, nr. 43–44) în Sala de recepţie a Palatului Administrativ sub preşedinţia profesorilor I. Bianu, secretar general al Academiei Române şi Gh. Ţiţeica, vicepreşedintele Academiei, cu participarea prefectului judeţului, dr. M. Baculescu, a avocatului Dem. Stoenescu – Decanul Baroului, a preotului Ghia, M. Meţulescu, col. Milcoveanu, dr. Mihail Cănciulescu, prof. C. D. Fortunescu şi alţii, hotărând efectuarea tuturor demersurilor necesare pe lângă Guvern şi

7

Parlament, pentru care a fost constituită o comisie pentru prezentarea acestei moţiuni Preşedintelui Consiliului de Miniştri, Parlamentului, Ministerului Instrucţiunii Publice, precum şi tuturor partidelor politice din ţară, cu un călduros apel către toate personalităţile legate de Oltenia, către toţi factorii culturali, pentru a sprijini această importantă chestiune: „Oltenia, Craiova, nu pot rămâne în al doilea rând în această luptă şi muncă pentru viitorul neamului” – declarau ei şi încheiau pe un ton imperativ: „Oltenii trebuie să aibă universitatea lor”.

În ordine: Constantin Rădulescu Motru, Ilie Murgulescu, Simion Stoilow, Petre Vancea, Ştefan Voitec

La rândul său, profesorul vizionar C. D. Fortunescu, nota într-o pagină de gazetă: „Craiova este capitala unui întreg ţinut şi este menită, mai ales în urma prefacerilor generale, să joace un mare rol, ca centru industrial şi cultural-artistic”.

Continuând acelaşi nobil demers, în numele intelectualilor din Oltenia şi al celor din judeţele limitrofe, un colectiv de reputaţi cărturari şi artişti între care Simion Stoilov, Eustaţiu Stoenescu, Mihai Cănciulescu, I. B. Georgescu, Ştefan Duţulescu, Alex P. Papagheorghe, dr. doc. M. Mitrea şi nu în ultimul rând C. D. Fortunescu, semnează un „Memoriu” dat publicităţii, prin care solicitau să se înfiinţeze la Craiova o Universitate cu toate facultăţile, inclusiv o Facultate de Medicină, precum şi o Academie de Agricultură şi Înalte Studii Comerciale.

În decursul vremii au fost multe personalităţi marcante care s-au remarcat prin articole publice în diferite ocazii, desigur fiecare cu partea sa de contribuţii, unii mai insistenţi ca dr. doc. Mihai Cănciulescu, de la tribuna revistei sale „Mişcarea Medicală Română (Acta Medica Romana)” care a polarizat între cele două războaie colaborarea tuturor somităţilor medicale din întreaga ţară, creând în Craiova o atmosferă ştiinţifică elevată, apoi, prof. I. Popescu Spineni (Iaşi), acad. Ştefan Milcu, prof. Victor Papilian şi alţii, mai mult sau mai puţin, sau numai ocazional.

Toate aceste lăudabile încercări – şi nu sunt, evident, singurele – au rămas din păcate, o lungă perioadă de timp, fără urmări. S-au dovedit a fi, cum se exprima cu un anumit prilej C. D. Fortunescu, „zbateri zadarnice”.

8

În anul 1930, a luat fiinţă Fundaţia Culturală „Jean C. Mihail”, având drept scop principal înzestrarea cu un „Palat cultural” şi cu un „Centru Universitar la Craiova”.

În scurgerea timpului, voci neobosite ale intelectualilor şi ale unor politicieni s-au auzit mereu atât în Oltenia, dar şi în Bucureşti. A venit apoi cel de-al doilea război mondial cu avatarurile sale şi în sfârşit a venit şi anul 1947, când s-au ivit zorile unei universităţi craiovene.

În anul 1947, când ministru al Educaţiei Naţionale era Ştefan Voitec, acesta avea un dosar bogat cu documente şi demersuri scrise pentru înfiinţarea unei Universităţi la Craiova în care să fie şi o „Facultate de Medicină Umană“.

Aşa se face că în şedinţa Adunării Deputaţilor din ziua de sâmbătă, 5 aprilie 1947, Mihail Roşianu, în calitate de raportor a prezentat şi „Proiectul de lege pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Oltenia şi a Eforiei ei”, semnat de ministrul Educaţiei Naţionale, Ştefan Voitec, ministrul Finanţelor, Alexandru Alexandrini şi de către raportorul Mihail Roşianu 1.

Justificarea făcută în expunerea de motive este impresionantă şi chiar sentimentală, pentru a determina pe deputaţi să voteze favorabil această lege.

Proiectul legii a primit avizul nr. 63 în şedinţa din 18 martie 1947, iar la 5 aprilie 1947, această lege a fost votată de către Adunarea Deputaţilor.

Şedinţa Adunării Deputaţilor a fost condusă de către Mihail Sadoveanu, în calitate de preşedinte al Adunării.

Legea nr. 138, prevedea la articolul 2 următoarele: „Universitatea din Craiova va funcţiona, deocamdată, cu următoarele facultăţi”:

a) Facultatea de Medicină Umană b) Facultatea de Medicină Veterinară c) Facultatea de Ştiinţe Economice, Comerciale şi Cooperatiste d) Facultatea de

Agronomie”. Legea era semnată de Mihail

Sadoveanu, în calitate de preşedinte şi de Stelian Moraru, ca senator.

Această lege a fost promulgată în ziua de 21 aprilie 1947, prin semnarea ei de către regele Mihai I, precum şi Ministrul Educaţiei Naţionale, Ştefan Voitec şi ministrul Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu.

1 Monitorul Oficial (Partea a III-a) nr. 68, aprilie 1947, pag. 25–28

9

Deşi această lege a fost aprobată, în loc de Universitate, s-a înfiinţat doar Facultatea de Agronomie, inaugurată în ziua de 17 aprilie 1948. În anul 1951 a luat fiinţă “Institutul de Maşini şi Aparate Electrice”, apoi în anul 1953 s-a înfiinţat Institutul Pedagogic de 2 ani, transformat în 1959 în Institut Pedagogic de 3 ani.

Din păcate, prevederile Legii 138/19472 de a se înfiinţa Facultatea de Medicină Umană, Facultatea de Ştiinţe Economice, Comerciale şi Cooperatiste, ca şi Facultatea de Medicină veterinară, nu s-au realizat imediat după aprobarea legii.

În schimb, a luat fiinţă Facultatea de Horticultură şi împreună cu Facultatea de Agronomie şi Mecanizarea Agriculturii s-a creat Institutul Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Craiova.

Dar dorinţa oltenilor de a avea Universitate la Craiova care se “pierduse pe drum” era nestăvilită, nefiind mulţumiţi doar cu un Institut Agronomic şi un Institut Pedagogic.

Vocile tuturor erau tot mai insistente, ridicate cu toate ocaziile ce s-au ivit: ”Vrem Universitate la Craiova”, aceasta simţindu-se mai ales în perioada anilor 1960–1964.

Tot în perioada anilor 1960–1964, la Bucureşti, un grup de olteni, cu un nucleu format din rândurile medicilor, printre care prof. univ. dr. Iancu Jianu, medic emerit, originar din Drobeta Turnu Severin, prof. univ. dr. Petre Vancea, originar din comuna Izvoare (Dolj), dr. René Zamfirescu, director în Ministerul Sănătăţii, originar din comuna Moţăţei, satul Dobridor (Dolj) şi alţii, în strânsă legătură cu alţi medici care lucrau în Craiova, precum dr. Ion Parhon, dr. Ion Roşculescu, dr. Creţu Şerban, dr. Mihai Costescu, dr. Mihai Bumbăcescu, dr. Vladimir Beldiman, dr. Gh. Enache şi alţii, au luat iniţiativa de a se înfiinţa o Facultate de Medicină la Craiova.

Desigur, grupul militanţilor pentru înfiinţarea acestei facultăţi a fost mult mai mare şi ar fi nedrept să nu le amintim aici numele lor. Acest eveniment aşteptat de către olteni, a trezit conştiinţele unor personalităţi precum acad. Ştefan Milcu, prof. dr. Mihai Cănciulescu, dr. Marius Constantinescu, dr. Anton Dobrescu, dr. Sava Lăzărescu, dr. Ion Bârzu, dr. doc. Mihai Mitrea, dr. C. Adameşteanu, dr. I. Voiculescu, dr. Andrei Theodorescu, dr. Petre Chiper, dr. Ion Parhon ş.a.

Aceştia au întocmit, cu sprijinul autorităţilor judeţului Dolj şi ale Craiovei, mai multe materiale documentare, au deschis multe uşi, au făcut intervenţii la mai multe personalităţi politice, miniştri şi alte persoane care prin funcţiile lor puteau ajuta într-un fel înfiinţarea Facultăţii de Medicină craioveană.

2 Monitorul Oficial nr. 93 din 25 aprilie 1947, pag. 5 223

10

După mai multe demersuri, încă nereuşite, prof. univ. dr. Iancu Jianu a convins acest grup de iniţiativă că este necesar mai întâi să ia fiinţă o universitate şi în cadrul acesteia să funcţioneze şi o facultate de medicină.

Au schimbat deci strategia. Activitatea lor era destul de laborioasă, întrucât stabiliseră un obicei ca în fiecare zi de marţi din prima săptămână a fiecărei luni să se întâlnească şi să vadă ce mai trebuie făcut în continuare. Aceste întâlniri s-au respectat cu stricteţe în anii 1963 şi 1964.

În acelaşi timp, ei ţineau o legătură permanentă cu cadrele medicale craiovene, dar şi cu autorităţile locale ale municipiului Craiova şi ale regiunii Oltenia, unde aceştia desfăşurau o activitate similară, cu aceeaşi intensitate.

În ziua de 4 februarie 1965, profesorul Iancu Jianu, medic emerit şi dr. Petre Vancea, împreună cu dr. René Zamfirescu au întocmit un memoriu privind înfiinţarea Universităţii craiovene, după ce a fost semnat de către aceştia, la care s-au mai adăugat şi alţii, memoriul a fost multiplicat şi trimis la “mai marii vremii” pentru a fi remobilizaţi. Tot ei s-au deplasat la “Mărţişor” unde l-au determinat pe poetul Tudor Arghezi să scrie articolul “Ascultă, Oltule, Măria ta”, în care cerea Universitate la Craiova3.

Dar greul s-a desfăşurat pe plan local, unde organele locale au întocmit documentaţii şi proiecte de legi, pe care le-au depus la organele centrale de decizie, la ministerele de resort.

În sfârşit, ziarele din 26 august 1965 au publicat “Hotărârea cu privire la Înfiinţarea Universităţii din Craiova”, începând cu anul universitar 1966–1967.

Universitatea din Craiova va cuprinde Facultatea de Filologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Matematică, Facultatea de Ştiinţe Economice, o facultate tehnică, Facultatea de Agricultură şi Facultatea de Horticultură.

În ziua de 4 octombrie 1966, a avut loc festivitatea de deschidere a Universităţii din Craiova, odată cu începerea anului universitar.

Se poate spune că Universitatea din Craiova a fost înfiinţată ca urmare a unor eforturi colective şi individuale multiple în decurs de 117 ani de la Proclamaţia de la Islaz, fiecare contribuind într-o măsură mai mică sau mai mare pentru dezvoltarea acestei minunate instituţii de învăţământ.

Istoria prescurtată a înfiinţării Universităţii din Craiova este prezentată cu mai multe amănunte în cartea „Oameni şi evenimente craiovene”, care prezintă câteva aspecte de la festivitatea de deschidere4.

În calitate de rector al noii Universităţi craiovene a fost numit profesorul inginer Marius Preda. Festivitatea de deschidere a avut loc în

3 Gazeta Literară din 11 februarie 1965 4 Petre Gigea-Gorun: „Oameni si evenimente craiovene”, Fundaţia “Scrisul Romanesc”, Craiova, 2001, pag. 204–220.

11

Sala Teatrului Naţional din Craiova, plină până la refuz. Se aştepta cu emoţie desfăşurarea acestei festivităţi care intra de-acum în istorie.

Atmosfera era entuziastă când pe scenă s-au aşezat la prezidiu, alături de personalităţile politice ale vremii şi acad. Gheorghe Mihoc, rector al Universităţii din Bucureşti, acad. Constantin Daicoviciu, rectorul Universităţii “Babeş–Bolyai” din Cluj, prof. univ. dr. Ion Creangă, rectorul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Ion Curea, rectorul Universităţii din Timişoara, prof. univ. dr. Constantin Dinculescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti, prof. univ. dr. Iosif Negruţiu, rectorul Institutului Agronomic din Cluj, prof. univ. dr. Daniel Pascu, rectorul Institutului de Arte Plastice din Cluj, prof. univ. dr. ing. Marius Preda, rectorul Universităţii din Craiova, acad. C. S. Nicolăescu-Plopşor, Directorul Centrului de Cercetări Craiova al Academiei Române, ing. Alexandru Heinrich – director general al Uzinelor “Electroputere” Craiova precum şi Petre Gigea, primarul oraşului Craiova 5.

După deschiderea festivităţilor ce a fost făcută de ing. Marius Preda, rectorul Universităţii din Craiova, au adus salutul lor Ion Stănescu, acad. Ştefan Bălan, acad. Constantin Daicoviciu, ing. Alexandru Heinrich şi prof. univ. dr. Ion Maxim.

Pentru prima oară, în acest imobil s-a cântat tradiţionalul imn al „Almei Mater” – „Gaudeamus Igitur”. Oaspeţii au semnat în cartea de onoare.

La Craiova ia fiinţă Facultatea de Medicină

Desigur, realizarea unei Universităţi la Craiova, era un mare succes pentru dezvoltarea multilaterală a regiunii Oltenia şi nu numai.

Dar şi de data aceasta, dezideratul vechi de a se înfiinţa o Facultate de Medicină la Craiova nu a fost realizat. O strategie adecvată trebuia adoptată la noile condiţii create prin existenţa Universităţii din Craiova. În orice caz, climatul favorabil pentru o facultate de medicină exista.

Se acţiona, ca şi în condiţiile înfiinţării Universităţii craiovene, atât de către autorităţile locale, ale judeţului Dolj, şi ale conducerii Universităţii, cât şi de grupul de medici, alţi intelectuali şi oameni politici olteni, aflaţi la Bucureşti, în contactele lor cu factorii de decizie.

Nu peste tot s-au deschis uşile ca să asculte doleanţele craiovenilor. Erau reţineri legate de asigurarea bazei materiale, cât şi de asigurarea unor cadre didactice de nivel, pentru a pregăti noi medici. Desigur, adevărul era la mijloc, pentru că nu se ştie cum vor accepta anumite cadre didactice din centrele universitare din ţară, care ar fi putut veni la Craiova să predea la noua facultate. Dar, perseverenţa şi unitatea intelectualilor olteni şi nu

5 Ziarul “Înainte” nr. 6 718 din 5 octombrie 1966

12

numai a lor a fost mai puternică decât s-au aşteptat cei pesimişti care aveau rezerve mai mult sau mai puţin justificate.

Se cuvine a aminti, aici, numele acelora care s-au străduit permanent pentru a realiza acest deziderat. Dar ar trebui întocmită o listă lungă cu sute şi sute de nume.

Totuşi nu trebuie să uităm pe cei ce au fost în primele rânduri, menţionându-le numele în semn de recunoştinţă pentru ce au făcut. Desigur, aceasta o facem nu aşezându-i într-o anumită ordine, pentru că s-ar putea greşi şi ar fi şi subiectiv ci aşa cum ne amintim acum.

Un număr mare de medici, oameni de cultură, politicieni, autorităţi locale, academicieni şi alţi oameni aflaţi în diferite funcţii ale ierarhiei sociale s-au mobilizat pentru înfiinţarea unei facultăţi de medicină în Bănie.

Nu trebuie uitaţi: dr. Iancu Jianu, dr. Petre Vancea, Tudor Arghezi, dr. Rene Zamfirescu, dr. Theodor Burghele, dr. Voinea Marinescu, Ion Stănescu, Gheorghe Petrescu, Constantin Băbălău, Ion Zăvăleanu, prof. Mircea Oprean, Ionel Cetăţeanu, Tiberiu Nicola, dr. Iulian Semen, Gh. Gaston-Marin, acad. Ştefan Milcu, prof. dr. Petre Firu, Ion Predescu, dr. Ion Roşculescu, dr. Vasile Bumbăcescu, dr. Gheorghe Enache, dr. Vladimir Beldiman, Ioana Stancoveanu, ing. Mircea Duţulescu, ing. Ilie Bădicuţ, Constantin Doncea, acad. Aurel Moga.

De asemenea, nu trebuie uitaţi acad. Ilie Murgulescu, dr. Şerban Creţu, dr. Robacki Raul, dr. Valeriu Neştianu, Alex. Vâlcu, Maxim Boghianu, dr. Dan Enăchescu, dr. Mihai Cânciulescu, dr. Anton Dobrescu, dr. Mihail Şcheau, dr. Nicolae Nicolăescu, dr. Iustin Mihăescu, dr. Ion Vasilescu, dr. Ion Parhon, prof. George Vraciu, dr. Mihai Costescu, dr. Constantin Băianu.

Aşa cum spuneam, ar trebui să scriem în continuare alte sute de nume.

Desigur o spunem fără falsă modestie, că Facultatea de Medicină nu s-a înfiinţat, găsind la Craiova un „teren virgin”. Din contră. Aici, funcţiona o şcoală medicală, închegată, prestigioasă cu cadre medicale de o bună pregătire profesională, care a fost pepinieră după cum se va vedea mai târziu, recrutându-se din rândul acestora cadre didactice universitare. Această şcoală avea în structura sa, printre alţii pe dr. Mircea Dabija, dr. Moise, dr. Nicolae Nicolăescu, dr. Valeriu Arsene, dr. Petre Tonitza, dr. C. Burdescu, dr. Vladimir Beldiman, dr. Iulian Semen, dr. Savel Obreja, dr. Ion Parhon, dr. Creţu Şerban, dr. Sava Lăzărescu, dr. Voicu Tănase, dr. Alex. Olaru, dr. Dumitru Civică, dr. Chiril Popovici, dr. Virgiliu Golli, dr. Ion Roşculescu, dr. Vasilescu, ca să exemplificăm doar câteva nume.

Au fost şi alte personalităţi cu înaltă pregătire, dar care ajunseseră la o vârstă destul de înaintată şi îşi pierduseră entuziasmul cum au fost: dr. Pantelimon Copăceanu, internist care rivaliza cu orice profesor universitar; dr. Anton Dobrescu, binecunoscut dermatolog; dr. Ion Bîrzu, microbiolog;

13

dr. doc. Mihai Mitrea, chirurg; dr. Constantin Adameşteanu, chirurg, ca să nu mai amintim de cei dispăruţi, ca marele internist Andrei Teodorescu, Petre Chiper, pneumolog, dr. Gheorghe Grama, chirurg şi alţii. Trebuie amintit, în treacăt, că dr. Dumitru Civică a făcut prima operaţie de pneumonectomie din ţară, realizată la Spitalul Dobriţa (Gorj). Numele acestor oameni nu trebuie uitate şi, la ceasuri aniversare, se bucură de o efemeră cinstire.

În pregătirea condiţiilor pentru „clinic”, respectiv pentru anul III şi următorii ai Facultăţii de Medicină, în mai multe rânduri, Ionel Cetăţeanu, vicepreşedinte al Consiliului Popular al judeţului Dolj, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola, rector al Universităţii, dr. Ion Roşculescu împreună cu prof. univ. dr. George Vraciu, ce îndeplinea funcţia de decan al Facultăţii de Matematică şi membru al Senatului Universităţii Craiova, s-au deplasat la Bucureşti şi în ţară pentru a convinge Conducerea Ministerului Sănătăţii, dar şi unele cadre medicale de a lucra la noua facultate.

Astfel s-au purtat discuţii cu prof. dr. doc. Vintilă V. Mihăilescu, dr. Ion Buşu, dr. Traian Roşca, dr. Alexandru Bădănoiu, dr. Ion Stoica, dr. Petre Georgescu şi alţii să vină la Craiova. Fapt ce s-a şi întâmplat.

Redăm şi un fapt hazliu. Fiind restricţie de deplasare cu autoturismele instituţiilor în afara judeţului, a fost folosită maşina profesorului George Vraciu, care făcea pe „şoferul” acestui mic şi distins colectiv.

Era nevoie urgentă ca Spitalul regional ce funcţiona în imobilul fostului liceu comercial „Gheorghe Chiţu” din Str. Petru Rareş să fie mutat, pentru a se amenaja aici spaţiile de învăţământ necesare noii Facultăţi. În acest scop Constantin Băbălău, preşedinte al Consiliului Popular judeţean Dolj, în această perioadă a stabilit responsabilitatea dr. Vladimir Beldiman, care conducea activitatea medicală a spitalului, ca, în două zile, spitalul să fie mutat în noua clădire aflată în construcţie, respectiv Spitalul de 1 100–1 620 de paturi. Întrucât acesta nu era dat în funcţiune, spitalul din Str. Petru Rareş nr. 4 a fost mutat în localul Policlinicii care era încorporată în noul spital, unde a funcţionat o perioadă.

Astfel bolnavii din spitalul instalat în localul fostului Liceu comercial „Gheorghe Chiţu” din Str. Petru Rareş, nr. 4, au fost mutaţi într-o noapte de către echipa de medici de gardă a spitalului formată de dr. Vladimir Beldiman, dr. Alexandru Pârvănescu şi dr. Mihai Vasilescu.

În mod operativ s-a făcut astfel, încă un pas pentru crearea condiţiilor de funcţionare a noii facultăţi, atât de dorită de olteni şi nu numai de ei.

Sunt fapte care nu trebuiesc uitate şi de aceea au fost consemnate ca atare şi nu aşa cum s-a întâmplat în anul 1995, când s-au împlinit 25 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Craiova, când nu s-a amintit mai nimic din zbuciumul unor oameni ce doreau această prestigioasă instituţie

14

medicală de învăţământ. Cu acest prilej nu au fost invitaţi nici o persoană dintre cei ce au fost atunci în prima linie a activităţii.

Dr. René Zamfirescu a vorbit despre acest fapt cu amărăciune. Şi atunci, acesta, cu sprijinul acad. Ştefan Milcu, a luat iniţiativa organizării la Bucureşti a unui simpozion, al cărui scop a fost acela de a se face comunicări şi mărturii legate de înfiinţarea Universităţii craiovene din anul 1965 şi a Facultăţii de Medicină din anul 1970, înregistrat pe o casetă video spre aducere aminte.

Într-o sală de conferinţe, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, în cadrul Societăţii de Istorie a Medicinii din România a fost organizat un simpozion în cadrul căruia s-au făcut comunicări ştiinţifice şi s-au expus mărturii ale unor participanţi la realizarea Facultăţii de Medicină din Craiova. Era ziua de 18 martie 1996.

Un public numeros din Bucureşti şi din Craiova au ascultat cu interes expuneri şi amintiri deosebit de interesante, mobilizat în principal, de neobositul dr. René Zamfirescu organizator de sănătate şi specialist în oncologie, azi trecut în cele veşnice.

Lucrările simpozionului au fost deschise de preşedintele Societăţii de Istoria Medicinii din Bucureşti, prof. univ. dr. Marcu, care după prezentarea programului, a făcut o scurtă incursiune în istorie, pornind de la „Proclamaţia de la Islaz”, în care se prevestea înfiinţarea Universităţii la Bucureşti şi la Craiova.

În prezidiul simpozionului au luat loc: acad. Ştefan Milcu, fost vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Marcu, prof. univ. dr. doc. Titu Georgescu, prof. univ. dr. V. Neştianu, primul decan al Facultăţii de Medicină din Craiova, dr. René Zamfirescu, prof. univ. dr. Petre Firu, Alexandru Vâlcu, fost director în Ministerul Învăţământului, Ion Stănescu şi Constantin Băbălău, foşti primi secretari ai regiunii Oltenia şi miniştri, Ion Predescu, fost preşedinte al Sfatului Popular al regiunii Oltenia, Petre Gigea, fost primar al oraşului Craiova, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular al judeţului Dolj, ministru al finanţelor, dr. Iulian Semen, primul director al Spitalului clinic de 1620 paturi din Craiova, prof. univ. dr. Ion Roşculescu, prof. univ. dr. Mihai Ionescu, prof. univ. dr. Mihail Şcheau.

În cadrul lucrărilor s-au făcut o serie de expuneri documentate legate de istoria instituţiilor craiovene, mergând pe firul istoriei de la „Proclamaţia de la Islaz”, emisă în anul 1848 şi până în zilele noastre.

Cu acest prilej au luat cuvântul acad. Ştefan Milcu, dr. René Zamfirescu, Mitzura Arghezi, deputat, fiica poetului Tudor Arghezi, Ion Stănescu, fost prim secretar, Ion Predescu fost preşedinte al Consiliului Popular judeţean Dolj, Petre Gigea, fost primar al oraşului Craiova, preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, ministru al Finanţelor, Constantin Băbălău, fost preşedinte al Consiliului popular judeţean Dolj, prof. univ. dr. Petre Firu, Nicolae Mischie, deputat, prof. univ. dr. Alexandru Vâlcu, fost

15

secretar în Ministerul Învăţământului, dr. Iulian Semen, primul director al Spitalului clinic craiovean, prof. univ. dr. Ion Roşculescu, dr. Ion Gârdu.

Din aceste intervenţii, bazate pe date şi fapte concrete vorbitorii au fost martori şi cu anumite contribuţii în derularea evenimentelor legate de înfiinţarea Universităţii din Craiova şi a Facultăţii de Medicină.

Dar să ne oprim puţin, pe firul istoriei, prezentând anumite aspecte privind modul în care s-au creat condiţiile necesare pentru ca Facultatea de Medicină să ia fiinţă şi să funcţioneze cu eficienţă.

În timpul etapelor înfiinţării Universităţii din Craiova, personalităţi ale conducerii locale de stat dornice de a îmbunătăţii asistenţa medicală din regiune, au perseverat în ideea înfiinţării Facultăţii de Medicină, insistând şi reuşind să asigure mai întâi condiţiile şi baza materială. Aşa a început construirea noului Spital Judeţean din Craiova, cu 1 620 de paturi, cel mai mare spital din ţară la acea vreme.

În această perioadă de avânt pentru înfiinţarea Facultăţii de Medicină s-a impus necesitatea formării unui comitet restrâns de lucru, alcătuit din vicepreşedintele cu problemele învăţământului şi sectorul medical Ionel Cetăţeanu, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola, Constantin Băianu şi dr. Ion Roşculescu, pentru elaborarea materialului documentar şi referatul către conducerea superioară de stat privind necesitatea înfiinţării Facultăţii de Medicină, motivări, liste de medici locali cu activitate şi lucrări ştiinţifice valoroase dintre care s-ar fi recrutat candidaţi pentru posturile universitare. De asemenea, s-au întocmit planurile unor clădiri din Craiova care ar putea servi ca sediu pentru o facultate cu săli de curs, laboratoare, săli de lucrări practice etc.; toate acestea au fost făcute la cererea organelor locale de către dr. Ion Roşculescu, cu sute de fotografii interioare şi zeci de deplasări la Bucureşti pentru a ne informa despre necesarul pentru fiecare catedră, spre a se dovedi că sunt condiţii locale suficiente şi la Craiova, pentru a se înfiinţa un astfel de aşezământ medical superior. S-a propus ca sediu pentru facultate clădirea fostului Liceu Militar „D. Sturdza”, Şcoala Normală, Complexul Comercial Liceal Bd. 1 Mai şi Spitalul de Chirurgie instalat în fostul local al Liceului Comercial „Gheorghe Chiţu” din Str. Petru Rareş nr. 4.

În urma materialelor întocmite, Ministerul Învăţământului a trimis două echipe de specialişti pentru a studia la faţa locului condiţiile şi a discuta cu forurile administrative locale şi cu rectorul Universităţii Craiova, prof. univ. dr. doc. Mircea Oprean, posibilităţile de înfiinţare a unei Facultăţi de Stomatologie şi/sau de Medicină generală.

Prima delegaţie condusă de acad. Theodor Burghele, rectorul I.M.F. Bucureşti şi de dr. Alexandru Vâlcu, director în Ministerul Învăţământului, la Craiova, înregistrează un sprijin puternic din partea forurilor puterii locale de stat amintite mai sus.

16

La sfârşitul lui februarie, începutul lui martie 1969, al doilea grup de specialişti, compus din 12 cadre didactice de la I.M.F. Bucureşti, condus de prof. univ. dr. Petre Firu, la care se raliază şi dr. René Zamfirescu, sunt primiţi de preşedintele Consiliului Popular Judeţean, Gheorghe Petrescu, într-o şedinţă de lucru, împreună cu Ionel Cetăţeanu, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola, dr. Ion Roşculescu, medicul şef al oraşului dr. Mihai Costescu şi alte cadre medicale invitate. Se vizitează Complexul Comercial Liceal. Seara, comisia de specialişti reia lucrările conduse de Ionel Cetăţeanu, se revizuiesc listele de aparatură, mobilier, materiale, întocmite de dr. Ion Roşculescu, şi se completează cu lista de cărţi şi reviste minime necesare. De asemenea, se prospectează amplasarea disciplinelor, laboratoarelor, instalaţiilor sanitare, etc. Concluziile comisiei au fost apoi discutate la I.M.F. Bucureşti, sub conducerea acad. Tiberiu Burghele, cu participarea lui Ionel Cetăţeanu şi a prof. univ. Tiberiu Nicola, reprezentanţi ai Craiovei.

În paranteză, trebuie spus că în pragul înfăptuirii, Facultatea de Medicină craioveană, sacrificată de două ori în trecutul apropiat pentru Timişoara şi Târgu Mureş, s-a aflat într-un impas între anii 1966–1968, când s-au ivit concurenţi în vederea amplasării, pe de o parte Sibiu, care avea experienţa când funcţionase în perioada 1940–1945 Facultatea de Medicină, refugiată de la Cluj şi pe de altă parte Constanţa, un alt concurent care revendica amplasarea în temeiul dezvoltării economice a Dobrogei, a intrării deja în funcţie a noului complex spitalicesc modern şi contând pe unele condiţii naturale preexistente care ar fi putut profila învăţământul noii facultăţi spre fizioterapie intensivă. În plus, Constanţa era şi o fereastră deschisă României pentru străini şi străinătate.

Aceasta s-a discutat în una din pauzele unui Simpozion medical la Constanţa, unde participa şi Ministrul Sănătăţii, acad. Aurel Moga, când un binevoitor oltean participant la discuţii a înştiinţat telefonic pe dr. Ion Roşculescu, care a anunţat imediat pe rectorul I.M.F. Bucureşti acad. Theodor Burghele şi pe rectorul Universităţii Craiova, prof. univ. dr. Mircea Oprean, care intervenind în aceeaşi zi la organul central superior s-au dat dispoziţii să se sisteze aceste discuţii şi astfel s-a trecut peste acest impas.

Ministerul Învăţământului, găsind însă că nu există timpul necesar organizării până la 1 octombrie 1969 a acestei Facultăţi, a hotărât de a se amâna un an această acţiune, timp în care să se termine construirea noului spital.

Local se întocmeşte o notă cu privire la analiza spaţiului afectat pentru Facultate şi repartizarea disciplinelor preclinice în primii ani, conform planului de învăţământ.

În decembrie 1969, comisia de specialişti condusă de academician Theodor Burghele propune ca sediu pentru Facultatea de Medicină localul

17

Spitalului de Chirurgie din fostul Liceu Comercial „Gheorghe Chiţu” din Str. Petru Rareş nr. 4, de unde toate secţiile de chirurgie se vor muta în curând în noul Spital judeţean aflat în construcţie.

În ianuarie 1970, acad. Theodor Burghele şi dr. Nicolae Ursea, secretar general, împreună cu organele locale definitivează sediul facultăţii în localul propus anterior.

În continuare, Ionel Cetăţeanu, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola şi dr. Ion Roşculescu definitivează listele de aparatură, mobilier şi materiale necesare de la A–Z, pe anii de studii şi discipline, alcătuite în mai multe variante după cum se cerea de către diferite personalităţi din organele centrale de stat (cu încadrare în 7 milioane lei, în 12 milioane lei sau nelimitat).

Momentul hotărâtor îl reprezintă acţiunea conjugată la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie 1970 a Ministerului Învăţământului, reprezentat prin ministrul Ion Bălan şi ministrul adjunct Miron Constantinescu, a Ministrului Sănătăţii, prin acad. Aurel Moga şi Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, care au susţinut Decretul de înfiinţare a Facultăţii de Medicină din Craiova, care apare la 10 februarie 1970. În acelaşi comunicat se prevede ca I.M.F. Bucureşti să acorde un sprijin sistematic, metodologic didactic şi ştiinţific noii facultăţi.

În ziarul local „Înainte” din 11 februarie 1970, a fost publicat articolul „Un deziderat secular” înfăptuit: Facultatea de Medicină generală din Craiova”, semnat de ziaristul Alexandru Firescu. El cuprinde o serie de aspecte interesante, legate de parcursul efectuat, de-a lungul anilor, încheindu-se cu cuvintele: „Minunată realitate ! O realitate care stârneşte, inepuizabil, mândria şi răspunderea noastră, a tuturor”.

S-au început de urgenţă lucrările de transformare şi adaptare a clădirii Spitalului de Chirurgie din Strada Petru Rareş conform noilor cerinţe pentru executarea lucrărilor fiind angajate Institutul de Proiectări Craiova, Trustul de Construcţii, Direcţia Tehnică a Universităţii din Craiova şi Direcţia Sanitară a Judeţului asigurându-se pe durata proiectării şi a executării lucrărilor o permanentă îndrumare prin dr. Ion Roşculescu, ing. Ion Lăzărescu şi prorector Cornel Ambrozie. Se stabilesc prin procesul verbal din 11 martie 1970 date precise în ceea ce priveşte spaţiile necesare, modificări ale unor încăperi, obiective sanitare,

18

punctele de alimentare cu energie electrică şi gaze, amplasarea serviciului de cadavre, bazine, săli de disecţie, după modelul pe care-l aveau facultăţile din oraşele Cluj, Târgu Mureş, Budapesta, Praga, pentru care dr. Ion Roşculescu împreună cu un arhitect s-a deplasat la Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş.

După întocmirea statelor de funcţiuni şi planificare a concursurilor pentru disciplinele preclinice are loc o şedinţă la Ministerul Învăţământului cu rectorii tuturor universităţilor din ţară, sub conducerea ministrului adjunct Miron Constantinescu. În această şedinţă au fost propuşi de către rectorul Theodor Burghele pentru învăţământul preclinic din primii doi ani pe dr. Ion Roşculescu, şef de lucrări la disciplina de histologie, urmând ca în anul III să treacă la disciplina de anatomie patologică, dr. Valeriu Neştianu, şef de lucrări la disciplina Fiziologie şi dr. Raul Robacki pentru disciplina de Anatomie, urmând ca ceilalţi rectori să predea liste cu eventuale cadre disponibile pentru completarea schemei cu cadre didactice din Craiova.

La conducerea Facultăţii de Medicină a fost numit ca prodecan, prof. univ. dr. Valeriu Neştianu. Acesta, împreună cu serviciul tehnic al universităţii (ing. I. Lăzărescu ajutat de prorectorul cu baza materială conf. dr. ing. Corneliu Ambrozie, de la serviciul de aprovizionare al Universităţii din Craiova, de directorul economic ing. Roman Ionescu, precum şi de direcţia construcţii şi direcţia de aprovizionare a Ministerului Învăţământului) a revăzut şi a accelerat continuarea tuturor planurilor de reamenajare a clădirii (pereţi, faianţă, parchet, instalaţii complete, încălzire etc.), liste definitive de comenzi de aparate, mobilier, covoare, materiale consumabile, materiale didactice de birou, curăţenie etc. Ministerul Sănătăţii, prin ordinul expres al ministrului Dan Enăchescu, a contribuit cu câteva aparate noi, importate special (spectrofotometru, centrifugă de răcire ş.a), precum şi (în urma unui ordin circular dat către toate direcţiile sanitare judeţene, spitale şi institute de cercetări medicale din ţară) cu aparatură, substanţe chimice, sticlărie, mobilier etc.

Timp de 3 luni, dubiţele şi camionul Universităţii din Craiova au făcut câteva zeci de transporturi de la Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Constanţa etc., pentru a aduce toate aceste materiale şi mobilier. Obiectele mai mici au fost trimise prin poştă. De la I.M.F. Bucureşti şi de la Spitalul Panduri au fost aduse, cu aceleaşi camioane, tone de cărţi şi colecţii de reviste medicale, aparatură (microscoape, balanţe, centrifugi, stative etc.), mobilier medical vechi şi altele cu aceleaşi camioane şi totul până la 1 octombrie 1970. Ulterior, în timp, s-au mai făcut câteva transporturi cu acelaşi zel de către decanul Valeriu Neştianu, unele cu autoturismul personal.

În vara anului 1970 s-a refăcut complet şi s-a modernizat Str. Petru Rareş, unde este amplasată clădirea Facultăţii de Medicină, cu aportul important al Primăriei Municipiului Craiova (ing. Ion Botofei) şi al Consiliului Popular Judeţean (ing. Cristel Bădescu) cu instalaţii noi de apă,

19

canalizare, gaze, cabluri subterane telefonice, iluminat public, atât partea carosabilă cât şi trotuarul şi s-au demolat o serie de case insalubre din colţul străzii spre Calea Unirii, realizându-se grădina actuală.

În urma concursului desfăşurat la I.M.F. Bucureşti au reuşit să ocupe posturile de conferenţiar, dr. Raul Robacki, şef de lucrări dr. Ion Roşculescu, asist. univ. dr. Angel Trăilă şi dr. Mihai Oţoiu. Pe 15 septembrie 1970 a fost transferat, de la Tg. Mureş, pe post de asistent universitar, dr. Ion Ilinescu.

Pentru a porni de la început cu cadre didactice cât mai pregătite, dr. Ion Roşculescu a sugerat rectorului universităţii efectuarea unor demersuri pentru aducerea la Craiova a unor cadre didactice binecunoscute din alte centre universitare şi a propus pentru disciplina de morfopatologie pe prof. Leonida Georgescu de la I.M.F. Timişoara. La fel a propus pentru alte discipline pe Conf. Ştefan Niculescu, Victor Săhleanu, Vincent Beroniade, de la I.M.F. Bucureşti şi pe Victor Papillian de la Cluj.

Trebuie subliniate activitatea depusă şi rezultatele obţinute de către prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, ca decan al Facultăţii de Medicină în perioada 1970–1974, dar şi în perioada anterioară înfiinţării acesteia.

În sesiunile iulie şi septembrie s-a ţinut concursul de admitere pentru anul universitar 1970–1971 pentru 100 de locuri, reuşind 101 studenţi din aproape 2 500 de candidaţi înscrişi, concurs organizat la Universitatea din Craiova, la care rectorul, prof. univ. dr. Mircea Oprean, a imprimat o corectitudine şi o obiectivitate desăvârşită, eliminând la timp din comisia de admitere unele cadre didactice care nu au înţeles bine păstrarea obiectivităţii acestui concurs.

Astfel, la data de 1 octombrie 1970, odată cu deschiderea noului an universitar, s-au deschis şi porţile Facultăţii de Medicină, în prezenţa personalităţilor medicale care au susţinut sufleteşte şi prin fapte înfiinţarea acestei facultăţi şi a conducerii Universităţii din Craiova, respectiv, Rector prof. Mircea Oprean, prof. Tiberiu Nicola, dr. Neştianu Valeriu, dr. Ion Roşculescu, a oficialităţilor locale ing. Constantin Băbălău, Ionel Cetăţeanu, Ion Trăistaru, Petre Gigea, dr. Mihai Costescu, în prezenţa a numeroşi medici craioveni şi a primilor studenţi, când ambiţiosul nonagenar prof. Iancu Jianu se adresează cu o vibrantă cuvântare studenţilor, cadrelor didactice şi participanţilor la acest eveniment, încheind cu „Trăiască Regele”.

Urmează înscrierea acestui eveniment în Cartea de Aur a noii Facultăţi de Medicină în prezenţa oficialităţilor şi a unei părţi dintre cei care au contribuit cu abnegaţie la îndeplinirea acestui vechi deziderat – la care din motive de sănătate marile animator, dr. doc. Mihai Cănciulescu nu a putut fi printre cei prezenţi.

Odată începute cursurile, evenimentele grave, tumultoase, urgenţele deosebite etc. s-au mai domolit, activităţile intrând într-un ritm relativ

20

normal şi totuşi alert. Se supraveghea finisarea următoarelor două niveluri ale clădirii, acţiune care s-a terminat în februarie–martie 1971.

În primăvara anului 1971, decanul Valeriu Neştianu a discutat cu ministrul învăţământului prof. univ. dr. Mircea Maliţa, să aprobe mai întâi o mică investiţie în curtea facultăţii, respectiv o „casă de animale”, pentru animalele de experienţă, bazin pentru broaşte etc.

Aceasta a fost construită în vara şi toamna anului 1971; a fost angajat personal şi a fost populată cu animale – funcţionând de atunci, până în prezent.

De la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Mircea

Oprean – rector, dr. Valeriu Neştianu, dr.

Ion Roşculescu, ing. Constantin Băbălău, secretar Ion Cetăţeanu, dr. Raul Robacki, dr. Dan Ulmeanu

În vara anului 1971, în baza unui raport întocmit de dr. Valeriu Neştianu, s-au inclus în plan o serie de lucrări de dezvoltare a bazei materiale care s-au realizat în anii următori, astfel:

a) constituirea unei anexe pentru învăţământ lângă spitalul mare, nou construit, spital care nu fusese conceput să fie şi cu activităţi didactice – nu avea nici un amfiteatru. Este actualmente „Clădirea nouă” a facultăţii.

b) construirea în acelaşi loc a unui campus studenţesc, compus din 2 cămine (cu intrare dintr-un hol comun - pentru studenţi şi al doilea pentru interni, secundari (rezidenţi), doctoranzi etc. (actualmente cel în care la parter se găseşte administraţia), o cantină şi o centrală termică, teren de sport, eventual, în viitor şi o bază sportivă (încă nerealizată), deoarece studenţii stăteau la cămine aflate la mari distanţe (Calea Bucureşti, Agronomie) şi fără mijloace de transport în comun directe.

c) construirea unui amfiteatru, din banii Ministerului Învăţământului, a unui amfiteatru şi câteva birouri, lipit de noul Spital de boli infecţioase finanţat de Ministerul Sănătăţii.

Între 1 octombrie 1970 şi 1973 s-au organizat mai multe concursuri pentru ocuparea a zeci de posturi didactice noi, la catedra de Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie, Histologie, Biochimie, Biofizică, Microbiologie,

21

Farmacologie, sau pentru promovarea unora veniţi din anul 1970 (de exemplu, conf. univ. dr. Raul Robacki pentru funcţia de profesor universitar).

S-au ţinut concursuri de conferenţiari blocate iniţial de rectorat, pentru mai mulţi specialişti veniţi de la Bucureşti în diverse catedre sau clinici (Petre Georgescu, Ion Buşu, Traian Roşca, Ion Puşcaş, Victor Voicu).

În septembrie 1974, s-au prezentat noii conferenţiari, iar conf. univ. dr. Traian Roşca a fost ales şi numit decan, conf. univ. dr. Ion Puşcaş (Radiologie) prodecan, iar prof. univ. dr. Şerban Creţu, secretar ştiinţific.

Prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, avea să revină în funcţia de decan în anul 1989, pentru o foarte scurtă perioadă de timp.

Prima promoţie a Facultăţii de Medicină din Craiova

La data de 1 octombrie 1970, odată cu noul an universitar, s-au deschis porţile Facultăţii de Medicină. Din cei 102 studenţi înscrişi în acel an, promoţia 1976 a cuprins 96 de absolvenţi. Lista absolvenţilor începea în ordinea alfabetică cu Anghel Cela Ivîniţa şi se termina cu Zamfir C. Atena.

Era un prilej de bucurie pentru cetăţenii Craiovei, pentru toţi cei ce au depus eforturi ca seria absolvenţilor de noi medici să înceapă şi să continue de-a pururi.

Festivitatea sărbătoririi primei promoţii de medici a tinerei facultăţii craiovene a avut loc în ziua de 19 iunie 1976, consemnându-se astfel un eveniment deosebit în istoria învăţământului superior din Oltenia.

Prima promoţie de absolvenţi a celei mai tinere „Alma Mater” a medicinii româneşti era emoţionată de acest eveniment, care se producea o singură dată în viaţa lor. La fel şi cadrele didactice şi autorităţile prezente la depunerea jurământului. Feţe zâmbitoare, tinereţe optimistă, multe buchete de flori şi lacrimi de bucurie. Lume îmbrăcată sărbătoreşte.

Părinţii bucuroşi că au un medic în familie. Recunoştinţă faţă de profesori.

În sfârşit, un vechi deziderat al intelectualilor, al populaţiei din Oltenia era o realitate vie: Craiova putea să pregătească medici pentru nevoile ţării. De acum, fiii acestor

22

meleaguri nu mai plecau în număr aşa mare spre centrele medicinii din Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara. Oraşul Craiova era mai la îndemână. Sala de festivităţi era arhiplină, cu noii absolvenţi, cadre didactice, părinţi ai tinerilor medici, prieteni şi prietene ale acestora, autorităţi locale.

În cuvântul său, prof. univ. dr. Petre Georgescu a arătat semnificaţia majoră a evenimentului pentru ştiinţa medicală românească.

Înfiinţarea Universităţii din Craiova a creat condiţiile funcţionării acestei facultăţi medicale, contribuind astfel, a continuat vorbitorul, „la asigurarea de noi cadre de medici care să asigure ocrotirea în tot mai bune condiţiuni a sănătăţii populaţiei”. A felicitat pe primii absolvenţi ai medicinii craiovene şi le-a urat spor la muncă în activitatea de viitor.

Cuvintele pline de simţire au fost adresate şi de prof. univ. dr. Tiberiu Nicola, rectorul Universităţii craiovene, prof. univ. dr. Valeriu Neştianu şi dr. Iosif Ciobanu, directorul Direcţiei Sanitare a judeţului Dolj, felicitând călduros pe noii medici care de acum vor servi omul bolnav pentru a-i reda sănătatea şi speranţa de viaţă.

În numele autorităţilor judeţene şi municipale, a luat cuvântul Petre Gigea, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular al judeţului Dolj, care a adresat sincere felicitări noilor medici, îndemnul de a-şi îndeplini cu succes misiunea nobilă pe care o vor îndeplini, precum şi sprijinul autorităţilor locale în localităţile unde îşi vor desfăşura activitatea.

Cu emoţia firească, şi-au exprimat apoi gândurile sincere absolventul Tudorel G. Ciurea, şeful de promoţie al primei promoţii, precum şi reprezentantul anului V, care la an următor va fi făcut parte din cea de-a doua promoţie.

Aceşti absolvenţi aveau să devină cadre didactice apreciate, conducători ai acestei facultăţi, ajunşi astăzi profesori universitari.

Astfel, prof. univ. dr. Marian Bistriceanu a îndeplinit funcţia de decan al facultăţii (28 martie 1995–20 ianuarie1996), iar prof. univ. dr. Tudorel Ciurea a fost prodecan (1995–1996), decan (25 ianuarie 1996–5 iulie 1998), iar odată cu înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova a devenit rector al acestei prestigioase instituţii de învăţământ.

În această atmosferă sărbătorească a răsunat solemnul imn studenţesc “Gaudeamus igitur”, ieşit din piepturile tinere şi entuziaste. Au urmat apoi aplauze puternice.

Noii medici au trecut apoi la depunerea jurământului de credinţă. A doua zi, ziarul local „Înainte” a publicat, sub semnătura ziaristului

I. Ciuchete, o scurtă informaţie legată de festivitate şi o fotografie de grup a celor prezenţi sub titlul „Prima promoţie de medici la Craiova”.

În fotografie apare grupul de absolvenţi, în primul rând fiind doctoriţele, apoi doctorii, în mijloc Tiberiu Nicola, Petre Gigea, Valeriu Neştianu, alte cadre didactice, părinţi, prieteni, în spate profilându-se impunătoarea clădire a Facultăţii de Medicină.

23

Se poate spune că solemnitatea aceasta nu a fost cu nimic mai prejos faţă de manifestări asemănătoare ce au avut loc în centre medicale cu tradiţie. Se poate spune, de asemenea, că aici, la Craiova, a fost mai multă emoţie şi solemnitate la care au participat, la unison, toţi cei prezenţi în sală, la această manifestare care începând din anul următor a intrat în tradiţie.

Partea I a fost redactată în baza documentelor şi datelor din cărţile „Oameni şi evenimente craiovene” şi „Despre Craiova cu dragoste” de Petre Gigea-Gorun, a relatărilor prezentate de prof. univ. dr. Ion Roşculescu şi prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, a arhivelor personale ale acestora. S-au folosit, de asemenea, materiale documentare din care amintim: lucrările prezentate în Şedinţa Solemnă a Societăţii Române de Istoria Medicinii, Bucureşti, 18 martie 1996, consacrată înfiinţării Universităţii din Craiova şi a Facultăţii de Medicină din Craiova (cu înregistrare video pe parcursul a trei ore – document de arhivă), „O şcoală pentru eternitate”, Ed. Alma, Craiova, 2001, de Nicolae Andrei şi volumele aniversare ale Facultăţii de Medicină apărute anterior.

24

Partea a II-a

FACULTATEA DE MEDICINĂ

Scurt istoric. Facultatea de Medicină din Craiova a fost înfiinţată în anul 1970 în cadrul Universităţii din Craiova conform H.C.M. nr. 59 din 5 februarie 1970.

În anul universitar 1970–1971, Ministerul Învăţământului a aprobat un număr de 100 de locuri pentru studenţii anului I. În cele două sesiuni de admitere care au avut loc, în lunile iulie şi septembrie, au fost înscrişi peste 2 500 de candidaţi şi au fost admişi 101. La data de 1 octombrie 1970, odată cu noul an universitar, s-au deschis porţile Facultăţii de Medicină din Craiova, în prezenţa personalităţilor medicale care au susţinut nu numai sufleteşte, dar şi prin fapte înfiinţarea acestei facultăţi.

Activitatea s-a desfăşurat în clădirea din Str. Petru Rareş nr. 2–4,

sediul fostului Spital Regional de Chirurgie (anterior Liceul Comercial „Gheorghe Chiţu”), care a fost renovat, transformat şi adaptat noii sale meniri. În această clădire (corpul A) îşi au sediul şi astăzi Decanatul şi Secretariatul facultăţii. Clădirea era amenajată pentru desfăşurarea învăţământului preclinic: anatomie, biochimie, fiziologie, biofizică, histologie, biologie celulară, genetică, farmacologie, morfopatologie, istoria medicinii.

25

Începând cu anul universitar 1976–1977, Facultatea de Medicină a funcţionat cu toţi cei şase ani de studiu, dispunând de un număr de locuri, pentru anul I, care a variat între 150–250, pentru studenţii români şi 30–70, pentru studenţii de peste hotare.

În decursul anilor, fondul locativ al Facultăţii de Medicină s-a îmbogăţit prin clădirea situată în Bd. 1 Mai nr. 66 (corpul B), un edificiu modern, special adaptat cerinţelor facultăţii şi dat spre folosinţă în anul 1982, iar recent în anul 2010 a fost dat în folosință și corpul A’, care va găzdui întreaga Facultate de Farmacie, o clinică de protetică dentară şi implantologie complet utilată pentru Facultatea de Medicină dentară, decanatele şi secretariatele studenţilor pentru cele două facultăţi. Aici au fost mutate, într-un spaţiu adecvat, disciplinele de microbiologie, imunologie, fiziologie, fiziopatologie, anatomie patologică, igienă.

În aceeaşi perioadă au fost date spre folosinţa studenţilor medicinişti şi două cămine studenţeşti, aflate în vecinătatea corpului nou al facultăţii şi a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă iar în anul 2009 un al treilea cămin modern utilat și cu un nivel crescut de securitate. De asemenea, trebuie menţionat un fapt inedit pentru facultate şi anume înfiinţarea, în anul 1974, a Muzeului de Istoria Medicinii şi Farmaciei „Victor Gomoiu” care, din 1979 şi până în iunie 1997, a dispus de un imobil în Calea Unirii nr. 104, iar ca secţie a muzeului amintim şi Grădina medicinală aflată în Calea Unirii nr. 108. Pentru o bună desfăşurare a procesului de învăţământ spaţiile au fost utilate modern în funcţie de cerinţe şi se folosesc mijloace modeme de predare, precum: video-proiecţii, proiecţii cu diapozitive, scheme pe retroproiector, preparate microscopice prezentate cu ajutorul televiziunii cu circuit închis etc.

Facultatea de Medicină dispune de o bibliotecă având un număr mare de volume de carte, enciclopedii medicale, periodice şi publicaţii de specialitate, menite să îmbunătăţească nivelul de pregătire a studenţilor şi cadrelor didactice. Biblioteca Facultăţii de Medicină a luat fiinţă în anul 1970, pentru început fondul de carte şi de periodice fiind constituit din diverse donaţii provenite din alte centre universitare din ţară.

La conducerea Facultăţii de Medicină, în anul universitar 1970–1971, se aflau:

▪ Conf. univ. dr. Valeriu Neştianu – Decan ▪ Conf. univ. dr. Raul Robacki – Prodecan ▪ Şef de lucrări dr. Dinu Georgescu – Secretar ştiinţific Funcţia de Decan a fost ocupată de către: ▪ Prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, 18.III.1970–20.I.1973. ▪ Conf. univ. dr. Emanoil Manolescu, delegat I.M.F. Bucureşti,

21.I.1973–30.IX.1973. ▪ Conf. univ. dr. Traian Roşca, 1.X.1973–31.VII.1976. ▪ Conf. univ. dr. Petre Georgescu, 1.VIII.1976–28.II.1984.

26

▪ Conf. univ. dr. Maria Cernea, 1.III.1984–4.II.1990. ▪ Prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, 5.II.1990–12.XII.1990. ▪ Şef de lucrări dr. Valentin Bugeac, l3.XII.1990–21.I.1993. ▪ Prof. univ. dr. doc. Petre Georgescu, 22.I.1993–27.III.1995. ▪ Prof. univ. dr. Marian Bistriceanu, 28.III.1995–24.I.1996. ▪ Prof. univ. dr. Tudorel Ciurea, 25.I.1996–5.VII.1998. ▪ Prof. univ. dr. Ion Georgescu, 5.VII.1998 – 20.III.2008. ▪ Prof. univ. dr. Ion Rogoveanu, 20.III.2008 – în prezent. Funcţia de Prodecan a fost ocupată, în ordine, de: ▪ Conf. univ. dr. Raul Robacki, 1970–1973 ▪ Conf. univ. dr. Ion Puşcaş, 1973–1976 ▪ Conf. univ. dr. Savel Obreja, 1976–1981 ▪ Conf. univ. dr. Ovidiu Chita, 1978–1984 ▪ Şef de lucrări dr. Florica Popescu, 1984–1990 ▪ Conf. univ. dr. Fane Ghelase, 1984–1990 ▪ Conf. univ. dr. Angel Trăilă, 1990 ▪ Conf. univ. dr. Gheorghe Drăgoi, 1990 ▪ Şef de lucrări dr. Corneliu Sabetay, 1990–1993 ▪ Şef de lucrări dr. Constantin Stancu, l 990–1995 ▪ Prof. univ. dr. Marius Georgescu, 1993–1995 ▪ Conf. univ. dr. Tudorel Ciurea, 1995–1996 ▪ Conf. univ. dr. Mihai Surpăţeanu, 1995–1998 ▪ Conf. univ. dr. Ştefan Mihăilescu, 1995–1997 ▪ Conf. univ. dr. Ion Georgescu, 1997–1998 ▪ Prof. univ. dr. Ştefania Crăiţoiu, l998–1999 ▪ Prof. univ. dr. Maria Vrabete, l998–1999 ▪ Conf. univ. dr. Marinescu Dragoş, 2000–2004 ▪ Prof. univ. dr. Roxana Popescu, 2000 – în prezent ▪ Conf. univ. dr. Ion Rogoveanu, 2004 – 20.III.2008 ▪ Conf. univ. dr. Florin Petrescu, 20.III.2008 – în prezent

Secretarii ştiinţifici ai Facultăţii de Medicină: ▪ Şef de lucrări dr. Dinu Georgescu, 1970–1973 ▪ Conf. univ. dr. Şerban Creţu, 1973–1976 ▪ Prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, 1976–1984 ▪ Prof. univ. dr. Alexandru Bădănoiu, 1984–1986 ▪ Prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, l 986–1990 ▪ Prof. univ. dr. Dinu Tănăsescu, 1990–1994 ▪ Prof. univ. dr. Constantin Voiculescu, 1994–1995 ▪ Prof. univ. dr. Valentin Cîrlig, l995–1999 ▪ Prof. univ. dr. Laurenţiu Mogoantă, 2000 – în prezent.

27

Personalul didactic

Corpul Profesoral este format din 294 cadre didactice: 45 profesori, 54 conferenţiari, 48 şefi de lucrări, 137 de asistenţi şi 10 de preparatori. Un număr de 52 profesori universitari au drept de conducere de doctorat, acoperind în cea mai mare parte necesităţile facultăţii. Membri ai Academiei de Ştiinţe Medicale: prof. univ. dr. Valeriu Neştianu, prof. univ. dr. Gheorghe Drăgoi, prof. univ. dr. doc. Paul Cernea, prof. univ. dr. Mihail Şcheau, prof. univ. dr. Marian Bistriceanu, prof. univ. dr. Tudorel Ciurea. Cadrele didactice şi studenţii sunt angajaţi în programe de mobilitate şi perfecţionare Tempus, Copernicus, Socrates, Erasmus.

Studenţii În cei şase ani de studii sunt înscrişi 1 550 studenţi, dintre care

1 488 sunt studenţi români şi 62 sunt studenţi străini.

Numărul de absolvenţi ai Facultăţii de Medicină (1976–2010)

Anul absolvirii Studenţi români Studenţi străini 1976 97 0 1977 165 4 1978 199 3 1979 174 3 1980 202 4 1981 258 61 1982 249 121 1983 208 115 1984 190 99 1985 181 134 1986 179 160 1987 170 99 1988 134 122

28

1989 145 130 1990 139 80 1991 140 78 1992 145 69 1993 133 66 1994 125 72 1995 209 76 1996 233 71 1997 179 71 1998 235 85 1999 239 91 2000 141 77 2001 201 55 2002 201 46 2003 207 42 2004 259 24 2005 243 22 2006 242 23 2007 238 20 2008 235 18 2009 237 16 2010 232 14

Baza materială a UMF Craiova a fost inclusă într-un proces de dezvoltare şi transformare, în prezent majoritatea spaţiilor didactice fiind renovate, reabilitate şi modernizate, corespunzător exigenţelor învăţământului superior medical.

Cele trei corpuri de clădiri, disciplinele preclinice sunt repartizate astfel:

▪ Corpul A: Anatomie, Fiziologie, Histologie, Biologie–Genetică, Biologie celulară, Biochimie, Biofizică, Farmacologie.

▪ Corpul B: Fiziologie, Informatică medicală, Biostatistică medicală, Parazitologie, Microbiologie generală, Imunologie, Fiziopatologie, Morfopatologie, Igienă.

În aceste clădiri se află: ▪ săli de curs: 4 amfiteatre în Corpul A; 1 aulă (350 locuri) şi 6 săli

de curs în Corpul B. ▪ laboratoare pentru lucrări practice (56). ▪ două biblioteci cu săli de lectură (70 000 de volume şi 25 000 de

periodice). ▪ reţele de peste 150 calculatoare, cuplate la reţeaua Internet.

29

▪ laboratoare de cercetare (fiziologie, morfologie, biologie celulară, imunologie).

▪ o modernă sală de gimnastică.

Corpul A’: Se află în faza construcţie şi va fi dat în folosinţă în cursul acestei luni Extinderea – Corpul A’ din strada Petru Rareş, nr.2, construit în imediata vecinătate a clădirii vechi (Corpul A). În aceste clădiri se află săli de curs (4 amfiteatre având 150 locuri fiecare în Clădirea Veche şi Spitalul nr. 3, precum şi 9 săli de curs amplasate în Clădirea Veche, Clădirea Nouă şi în spitalele clinice); laboratoare pentru lucrări practice (96); biblioteci cu săli de lectură (71.428 volume şi 30.000 periodice) aflate în spaţiile actuale ale Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova. UMF Craiova are o reţea intranet de calculatoare (având peste 500 PC cuplate la reţeaua Internet).

Extinderea spaţiilor de învăţământ din str. Petru Rareş va găzdui întreaga Facultate de Farmacie, o clinică de protetică dentară şi implantologie complet utilată pentru Facultatea de Medicină dentară, decanatele şi secretariatele studenţilor pentru cele două facultăţi. De asemenea, mai cuprinde o Bibliotecă modernă cu 3 săli de lectură cu cartea la cititor şi pentru periodice, precum şi o sală multimedia cu 60 de calculatoare. În acest corp de clădire se mai sediile disciplinelor de Informatică medicală, Biostatistică, Sănătate publică şi Management şi Epidemiologie.

Pentru susţinerea cercetării UMF Craiova este dotată cu laboratoare de cercetare (anatomie, histologie, fiziologie, histopatologie, biologie celulară, genetică, imunohistochimie, imunologie, biofizică, farmacologie, fiziopatologie, microbiologie, parazitologie, virologie); centre de cercetare: "Centrul pentru studii de morfologie microscopică şi imunologie" cu 4 departamente (histologie, morfopatologie, imunologie, prestaţii medicale) şi „Centrul de cercetare în gastroenterologie şi hepatologie”.

Va fi dată în folosinţă în cursul acestei luni şi o biobază modernă, cu spaţii dedicate pentru animale mici (şoareci, şobolani, broaşte şi iepuri) dar şi pentru animale mari (porci) şi un etaj special amenajat pentru şoareci transgenici.

Baza clinică este reprezentată de 33 clinici universitare cu dotările

corespunzătoare (în total 4300 paturi), astfel: ▪ Medicină Internă, formată din 8 clinici (două de Semiologie

medicală şi şase de Medicină internă), la care se adaugă o secţie clinică de Hematologie, o secţie clinică de Gastroenterologie, o secţie clinică de Diabet, Boli de nutriţie, compartiment de Reumatologie, compartiment de

30

Nefrologie, compartiment de Hemodializă. De asemenea, există şi Centrul de Cardiologie cu o Clinică de Cardiologie şi încă o secţie clinică de Cardiologie la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.

▪ Oncologia beneficiază de o clinică având două secţii: Chimioterapie şi Radioterapie, Endocrinologia de o clinică, Neurologia de două clinici şi o secţie de recuperare neurologică, Psihiatria de două clinici cu Laborator de Psihologie medicală, Pneumoftiziologia de o clinică, Urgenţe medico-chirurgicale este reprezentată de Departamentul de Urgenţă al Spitalului Clinic nr. 1 din Craiova, disciplina de Anestezie şi Terapie Intensivă – o clinică, Boli infecţioase – un spital cu două clinici pentru adulţi şi o clinică pentru copii la care se adaugă o secţie clinică SIDA, Medicină fizică şi recuperare – o clinică, Pediatrie – trei clinici şi două baze clinice pentru puericultură, Dermatologie – o clinică, Radiologie şi Imagistică – foloseşte opt cabinete de radiodiagnostic, un Departament de Tomografie computerizată, un Departament de Rezonanţă magnetică şi două Laboratoare de Ecografie.

Disciplina de Chirurgie generală beneficiază de patru clinici: două de Semiologie chirurgicală şi două clinici de Patologie chirurgicală; la acestea se adaugă un compartiment de Laparascopie, Chirurgia oro-maxilo-facială – o clinică, disciplina de Chirurgie şi ortopedie pediatrică – o clinică, Chirurgia toracică – o secţie, Neurochirurgia – o secţie clinică, Chirurgia plastică şi reparatorie – o secţie clinică, Oftalmologia – o clinică, O.R.L. – o clinică pentru adulţi şi o secţie clinică O.R.L. pentru copii, Urologia – o clinică, Ortopedia şi Traumatologie – o clinică, Obstetrica şi Ginecologia – patru clinici.

Activitatea didactică. Planul de învăţământ cuprinde o serie largă de discipline care permit studenţilor însuşirea temeinică a cunoştinţelor preclinice şi clinice, precum şi valorificarea acestora în practica medicală, necesare profilaxiei, diagnosticului, tratamentului bolilor şi recuperării precoce a bolnavilor, pentru o reintegrare rapidă a acestora în familie şi societate.

Pe lângă disciplinele de specialitate, sunt prevăzute şi o serie de discipline de cultură profesională, indispensabile lărgirii orizontului medical şi farmaceutic.

Specializarea medicină oferă studenţilor, în cursul celor 6 ani de studiu, însuşirea noţiunilor complexe în toate domeniile medicinii, asigurând viitorului absolvent o bază temeinică de pregătire profesională, necesară într-o primă etapă deservirii reţelei de circumscripţii rurale şi urbane, iar într-o etapă ulterioară, acumulării de noi cunoştinţe, în vederea unei specializări sau a desfăşurării unei profesiuni didactice sau de cercetare.

31

În scopul formării medicale cât mai complete a fost necesară dezvoltarea disciplinelor iniţiale prevăzute în planul de învăţământ.

Disciplinele de studiu cuprinse în planul de învăţământ sunt prevăzute cu ore de curs, seminarii, lucrări practice de laborator, stagii clinice şi practică medicală în funcţie de specializare.

Cursurile sunt susţinute de profesori, conferenţiari şi şefi de lucrări, după programe analitice îmbunătăţite în fiecare an, cu cele mai noi actualităţi de profil, vizând un conţinut ştiinţific de înaltă ţinută universitară.

Seminariile, lucrările practice şi stagiile clinice se desfăşoară sub supravegherea atentă a cadrelor didactice de la disciplinele respective pentru o cât mai bună înţelegere şi aprofundare a datelor teoretice.

S-a avut în vedere o strânsă colaborare interdisciplinară, pentru a evita supraîncărcarea programei analitice, paralelismul disciplinelor şi pentru a respecta programele cadru elaborate în concordanţă cu directivele comisiei de specialitate a Uniunii Europene, în vederea asigurării unui conţinut unitar, care a permis adoptarea şi în România a legii privind reglementarea liberei circulaţii a profesiunii de medic şi recunoaşterea actelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior medical din România.

Începând din anul universitar 1983–1984, în planul de învăţământ al Facultăţii de Medicină din Craiova au fost incluse cursuri de perfecţionare sau specializare pentru medici. Dacă în anul universitar 1983–1984 au fost organizate un număr de 7 cursuri postuniversitare, în prezent facultatea este organizatoare a peste 220 cursuri de perfecţionare şi specializare.

Învăţământul preclinic, care cuprinde disciplinele din primii trei ani de studiu se desfăşoară în laboratoarele, sălile de lucrări practice ale facultăţii, cât şi în laboratoarele de explorări funcţionale, de bacteriologie şi de morfopatologie, din Spitalul Clinic Judeţean.

Acest fapt a avut ca rezultat o bună integrare a învăţământului cu cercetarea ştiinţifică şi activitatea practică. în acest mod studentul este pus m faţa rezolvării unor probleme concrete legate de practica medicală.

Învăţământul clinic, care cuprinde disciplinele medicale fundamentale şi de specialitate, studiat începând cu anul al III-lea de studii, este organizat pe stagii şi lucrări practice care se desfăşoară în clinicile şi secţiile de specialitate din spitalele şi policlinicile oraşului Craiova. Aici studenţii participă nemijlocit la procesul de îngrijire a bolnavilor şi se instruiesc în tehnicile de diagnostic, tratament, recuperare şi profilaxie a bolilor.

32

ABSOLVENŢII FACULTĂŢII DE MEDICINĂ DIN CRAIOVA PROMOŢIA 1990

Nr. crt.

Nume și prenume Specialitate Loc de muncă

Telefon Adresă E-mail

1. Andrei (Dobrescu)

Mihaela Medicină de

familie Piteşti 0745817682 [email protected]

2. Armăşelu (Popa)

Adriana Medicină de

familie Bucuresti 0723513564

a.v.adriana @gmail.com

3. Arpăşeanu (Iacob)

Emilia-Cristina Medicină de

urgență Turnu

Severin 0741052962 –

4. Badi Sabin-Sorin Urologie Craiova 0740015155 [email protected]

5. Barbu Alina Dermatologie U.S.A – –

6. Băjău (Frâncu)

Droseta Echografie

Rm. Vâlcea

0788345638 [email protected]

7. Băluş Cristina-

Monica Medicină de

familie Mehedinti 0729806412

crissmon66 @yahoo.com

8. Băzăvan (Lascăr)

Daniela Imagistică medicală

Bucureşti 0723870978 dana_bagdasar @yahoo.com

9. Beznă Marian-

Sorin Medicină de

familie jud. Olt 0727889521

Beznamariansorin @yahoo.com

10. Bitoleanu

(Mărăşescu) Marcela-Alexandra

Medicină de familie

Rovinari 0745394975 marcela_marasescu

@yahoo.com

11. Boncotă Melania Medicină sportivă

Bucureşti 0727880182 melania.boncota

@gmail.com

12. Buriu (Chivu)

Mirela Medicină internă

Medgidia 0722418661 –

13. Butaru Georgiana-

Sevastiţa Pediatrie Franţa – –

14. Căluşaru

(Corniţescu) Camelia

Laborator Craiova 0769693314 –

15. Cergă Ioana Medicină de

familie Craiova 0728275373

cerga.ioana @yahoo.com

16. Cheluş Mălina-

Angela Medicină de

familie Caracal 0769242225 [email protected]

17. Chiriac Mihaela Anestezie și

terapie intensivă Rovinari

(GJ) – –

18. Chiriloaie Cristina Medicină de

familie Eforie Sud 0723827471

crisantis_cristina @yahoo.com

19. Chisărescu

(Ionescu) Carmen-Mihaela


Craiova 0745371736 ionescucarmen46

@yahoo.com

33

20. Cimpoca (Marin)

Cristina-Elena Medicină de

familie Curtea de

Ag. 0723397258

anca_marin_me @yahoo.com

21. Ciobanu (Chiriţă)

Anca-Livia Psihiatrie Craiova 0723127247

chirita_livia @yahoo.com

22. Ciobanu Mariana-

Graţiela – – – –

23. Ciobanu Mircea-

Ovidiu Chirurgie

Craiova 0740153351

ciobanu.ovidiu @gmail.com

24. Ciocan Victoria Pneumologie Turnu

Severin 0722313454 [email protected]

25. Ciovică (Zăvoi) Roxana-Eugenia

Medicină legală Craiova 0744571376 0734301120

Roxanazavoi @yahoo.com

26. Ciucă Rozica – – – –

27. Coman (Ciobanu)

Daniela Medicină Internă

Craiova 0744761967 [email protected]

28. Constantinescu (Doşa) Monica-

Daniela Laborator Constanţa 0723508821

Monicadanielad @yahoo.com

29. Cosac (Cameniţă)

Angelica-Oara Medicină de


Angelacamenita @yahoo.com

30. Cotorogea

(Miulescu) Mirela-Rodica


Feteşti (AG)

0726676726 miulescu.mirela

@yahoo.com

31. Cristea

(Alexandrescu) Cristina

Endocrinologie Targu Mures

0723368355 Dralexendo

@gmail.com

32. Cristea (Dănescu) Manuela-Renata

– Bucureşti 0740113354 Manueladanescu

@yahoo.com

33. Cristian

(Secătureanu) Vica Medicină de

familie Olteniţa

(TR) 0724534577

secatureanu_vica @yahoo.com

34. Cusma (Georgescu) Marilena-Cristiana


Mioveni (AG)

0726997351 marina_doc65 @yahoo.com

35. Datcu (Păsărin)

Floarea Endocrinologie Târgu Jiu 0745643461 [email protected]

36. David (Boz)

Georgeta Medicină de

familie Ţânţăreni

(GJ) 0724378718

byankka_gyrl @yahoo.com

37. Dăniciuc (Petre)

Daniela Medicina muncii

Ploiesti 0722238359 [email protected]

m

38. Dina (Prejbeanu) Ileana-Manuela

Igienă Craiova 0720.737153 ileana.manuela

@rdslink.ro

39. Dincă (Profir)

Mirela Medicină de

familie Craiova 0740044503 [email protected]

40. Dobrinescu (Grecu)

Georgiana Epidemiologie Craiova 0722218880 –

41. Doşa Corneliu-

Dumitru Medicina muncii

Constanţa 0723211987 Corneliudosa @yahoo.com

34

42. Drăgan Maria-

Adriana Medicină de

familie Suceava 0745512155 –

43. Dumitru (Ionică) Carmen-Silvia


Bucureşti 0744322150

Carmenssilvia @yahoo.com

44. Felie (Ionică) Geta-

Olimpia Medicină de


Ionicagetaolimpia @yahoo.com

45. Firescu Mariana Imagistică medicală

Bucureşti 0745060006 Marianafirescu @yahoo.com

46. Fişcu (Ţucă)

Daniela-Janina –

Bayer-Schering

0722713365 Danaschering @yahoo.com

47. Firţa (Costin)

Alexandra Medicină de

familie Galaţi 0745375637

Mfalexcostin @yahoo.com

48. Genunche (Duţă)

Doriana Hematologie Craiova 0724525909 –

49. Gheorghe

Laurenţiu-Voltaire Medicină de

familie Titu (DB) 0744652418

[email protected]

50. Gheorghiu Roxana

Teodora Anestezie și

terapie intensivă U.S.A. – –

51. Gherman Emilia – Australia – –

52. Ghidură

(Bondrescu) Aureliana


Olt 0722704704 relu_bondrescu @yahoo.com

53. Ghiţă Dănuţ Medicină internă

Caracal 0744608587 [email protected]

54. Glăvan Viorel – – – –

55. Grecu Dan Cristian Ortopedie Craiova O744537874 [email protected]

56. Gruia Corina-

Lavinia Anatomie patologică

Craiova 0728263647 –

57. Guja Gabriel Alexandru

Medicină legală Craiova 0770502473 –

58. Gutue (Müller) Mihaela-Janini

Medicină generală


59. Hogea Adina-

Sorina Planning familial

Turnu Severin

0745506775 adina_hogea @yahoo.com

60. Ionescu Irinel-

Georgia Medicină generală


61. Ionescu Virgil Imagistică medicală

Bucureşti 0723924174 virgilion65

@yahoo.com

62. Istodorescu Mircea Ortopedie Bucureşti 0722285932 m.istodorescu @ortovit.eu

63. Ivan Adrian Ion Chirurgie Buzău 0741144533 –

35

64. Răducanu-

Lichiardopol Corina

Endocrinologie Craiova 0744586354 [email protected]

65. Mateescu Garofiţa-

Olivia Anatomie patologică


66. Mărăşoiu (Singer)

Cristina-Elena Pediatrie Craiova 0745034965

mendelson.ltd @gmail.com

67. Mischiu Radu-

Marius Psihiatrie U.S.A. – [email protected]

68. Mitrică Rodica-

Ligia Medicină de

familie Teleorman 0723395213 –

69. Mîinea (Funie)

Gabriela Medicină de

familie Piteşti 0748194998

gabi_funie @yahoo.com

70. Mîndrilă Ion Chirurgie toracică


71. Molea (Popescu) Graţiela-Renata

Medicină de urgență

Hunedoara 0762672386 –

72. Mondescu

(Mosorescu) Dalida Medicină de


dali.mosorescu @gmail.com

73. Moraru (Tabarcea)

Cristina-Delia Ambulanţă

Vatra Dornei

0730713112 0742598574

–

74. Munteanu Anca-

Magdalena Igienă Bucureşti 0726352984 –

75. Mureanu Niculina – – 0742124232 Niculinamureanu

@yahoo.com

76. Neagu Corina Laborator Galaţi 0721065914 [email protected]

77. Nicolae (Crişan)

Mihaela – – – –

78. Mazâlu Cătălin-

Andrei

M.B.A. medic medicină generală

– 0722336338 [email protected]

79. Oproiu (Tudose) Monica-Mariana


Dâmboviţa 0726072626 monik_tudose @yahoo.com

80. Pătraşcu Paul-

Marin Neurochirurgie Bucureşti 0744351048

paulpatrascu92 @yahoo.com

81. Pinoşanu (Popescu)

Mihaela Medicină internă

Craiova 0721338846 mihaelapopescu1964

@yahoo.com

82. Poenaru (Ulianov) Carmen-Mihaela


Bucureşti 0734880770 –

83. Popa Bogdan-

Daniel Medicină de


popa_coco @yahoo.com

84. Popa (Georgescu)

Cristina Imagistică medicală

Slatina 0726288738 be_an_angel2006

@yahoo.com

85. Popa Virginia – – 0743275757 –

36

86. Popescu (Mitran)

Dora Medicină de

familie Teleorman 0768261745 –

87. Popescu Emil – – – –

88. Popescu (Racea)

Grigoreta-Adeluşa Medicină de

familie Gorj 0722505076

racea_adela @yahoo.com

89. Predescu Mariana – Germania – –

90. Robu (Costovici)

Dana-Simona

Country manager

Romania - Grunenthal

GmBH

Bucureşti 0742104382 simona_costovici

@yahoo.com

91. Rogoveanu Ion Medicină Internă


92. Rostogol Liviu-

Lefterică Medicină de

familie Olt 0766468677

Rostogolliviu @yahoo.com

93. Roşca Simona – – – –

94. Roşu (Şerban)

Maria Medicină de

familie Olt 0745939146 [email protected]

95. Rotaru Ecaterina Neurologie laborator

– – –

96. Săcărin Cristinel Anestezie și

terapie intensivă U.S.A. – [email protected]

97. Săndulescu Cristian Medicină de

familie Craiova 0744670094 [email protected]

98. Scupra Laurenţiu-

Cezar CAS Constanta Constanţa 0721000392 [email protected]

99. Sfîrlează Elena Igienă Gorj 0722327152 Adisfirleaza @yahoo.com

100.

Sîrbu Adrian Medicină

Legală Bucureşti 0722309497

Dradriansirbu @gmail.com

101.

Sîrbu (Popa) Delia Laborator Filiaşi (DJ) 0745306835 deliapoppa1 @yahoo.com

102.

Sorici (Bălţatu) Elena

Nefrologie Târgovişte 0767476609 george_baltatu @yahoo.com

103.

Staicu (Tucana) Dalia-Virginia


Olt 0745379237

Daliatucanamed @yahoo.com

104.

Stamatescu (Preoteasa) Dana

Oftalmologie Craiova 0744344972 Preoteasadana @yahoo.com

105.

Stan (Mazâlu) Antoanela-Liliana

– – 0744560328 antoanela_mazalu

@yahoo.com

106.

Stan (Merişor) Rolanda


Vrancea 0237245009 0729085086

–

37

107.

Spiridon (Ciobanu) Maria

Medicină internă

Craiova 0723668193 dianaciobanu0406

@yahoo.com

108.

Stăncioiu Irina Medicină de

familie Mediaş

(SB) 0722957294

irina.stancioiu @gmail.com

109.

Stoica Dionisie Medicină generală

Vâlcea 0723261151 dionisie1964 @yahoo.com

110.

Stoica (Mihăilescu) Ileana

Nefrologie Slatina 0746268500 [email protected]

111.

Stoica (Bratu) Mariana


Olt 0745662799 mariana.bratu96

@yahoo.com

112.

Stoica Rodica-Daniela


Dolj 0745049074 Cmfstoicarodica

@yahoo.com

113.

Strejaru (Mitruţ) Georgeta-Valeria


Drăgăşani 0761653001 geta_mitrut

@yahoo.com

114.

Subaşa (Rusu) Gabriela


Brasov 0722715642 O268246630

dr.gabrielarusu @yahoo.com

115.

Şerban Liana – – – –

116.

Şteflea-Fotache Marinela-Luminiţa


Piteşti – –

117.

Stoiu (Jaber) Ecaterina

– Iordania – –

118.

Terek Elisabeta – Franţa – –

119.

Tescan Adriana-Simona


Dolj 0744807788 adriana_tescan @yahoo.com

120.

Teodorian Gabriela-Silvia

– – – –

121.

Tica Andrei-Adrian Obstretică

ginecologie Craiova 0745035638 –

122.

Tîrşoagă (Gogescu) Alida-Olivia

Laborator Craiova 0745659959 Alidagogescu @yahoo.com

123.

Tobă (Fronie) Anca-Simona

Anestezie și terapie intensivă

Craiova 0721680365 Adrianfronie @yahoo.com

124.

Toma (Neagoe) Carmen-Daniela

Medicină Internă

Craiova 0723767106 –

125.

Toma (Buduru) Desdemona


Craiova 0745917553 0251412383

–

126.

Tudor Daniela-Cornelia

Imagistică medicală

Piteşti –

127.

Tudor (Greere) Marina-Violeta


Dolj 0744312064 Greeremarina @yahoo.com

128.

Tudorică (Ţigănuş) Mihaela-Denisa


Craiova 0726024212 mihaeladenisa_med

@yahoo.com

38

129.

Turcu (Tătulescu) Eugenia

Psihiatrie Craiova 0251599780 Ancatatulescu @yahoo.com

130.

Turel (Popa) Diana-Doina


Vâlcea 0723615900 Popadianadoina

@yahoo.com

131.

Ţăndăreanu Luminiţa

– Canada – –

132.

Ungureanu (Onicel) Daniela


Piteşti 07447535610248624143

onicel.daniela @yahoo.com

133.

Urîta (Voicescu) Cornelia


Craiova 0745598479 –

134.

Vasile Liviu Medicină generală

Craiova 0745532756 –

135.

Vere Cristian-Constantin

Medicină internă

Craiova 0740671449 vere_cristin

@yahoo.com

136.

Vladu -Şuvaina Florin


Craiova 0747290169 florin_vladu @yahoo.com

137.

Voinescu Claudia-Angela


Teleorman 0766240536 0247368805

voinescuangela01 @yahoo.com

138.

Zaharia Marilena-Diana


Craiova 0768823767 mzaharia00

@yahoo.com

139.

Zamfira (Stoica) Adriana

Epidemiolog.

Argeş 0745520263 adrianstoica

@yahoo.com

140.

Diaconu (Filipescu) Manuela

Anestezie și terapie intensivă

Grecia

+306974473188

diamant188 @yahoo.com

141.

Nizar Al Khatib Medicină de

familie Dolj 0723682300 [email protected]

142.

Panicos Stavrianos Medicină legală Cipru +357995535

43 Pstavrianos

@hotmail.com

143.

Konstantinos Sapalidis

Chirurgie generală

Salonic, Grecia

– –

144.

Angelos Evanghelos

Endocrinologie Patras, Grecia

– –

39

Promoția 1990, la absolvire

40

41

42

43

44

45

46

Promoția 1990, întâlnirea de 10 ani de la absolvire

47

Partea a III-a

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE

Specializarea farmacie – o etapă cheie în dezvoltarea instituţională

În efortul de constituire la Craiova a unei instituţii academice medicale de anvergură, similară celor deja existente în centrele tradiţionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi mai tinerelor centre Timişoara şi Târgu Mureş, un moment cheie, care trebuie subliniat, l-a constituit înfiinţarea specializării „Farmacie” în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii din Craiova.

După ce în anul 1995, prof. univ. dr. Tudorel Ciurea, pe atunci prodecanul Facultăţii de Medicină, propunea biroului Consiliului Profesoral iniţierea demersurilor pentru înfiinţarea acestei specializări, în anul următor, în calitate de decan, reuşeşte să finalizeze şi să depună la M.E.N., apoi la C.N.E.A.A., dosarul pentru autorizarea provizorie a specializării „Farmacie”.

Motivaţia acestei iniţiative venea, în primul rând, din faptul că în judeţele Olteniei exista un deficit important de specialişti în domeniu, îngreunând astfel asistenţa medico-sanitară a populaţiei în contextul reformei sanitare. Pe de altă parte, construcţia universitară vizată presupunea existenţa în arhitectura sa şi a acestei specializări.

Dar evenimentele, aşa cum s-a întâmplat mereu în drumul desăvârşirii acestei instituţii de învăţământ superior medical, nu aveau să urmeze o simplă şi normală evoluţie liniară. Astfel, după vizita experţilor C.N.E.A.A. la Craiova şi exprimarea unor puncte de vedere clar favorabile, în plenul C.N.E.A.A. se prezintă un raport cu sens schimbat. Doar intervenţia fermă a prof. univ. dr. Ion Dogaru, decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Craiova şi membru al C.N.E.A.A., reuşeşte amânarea supunerii la vot a acestui raport potrivnic realităţii. Reluarea la câteva zile a discuţiilor, bazate de data aceasta pe adevăratele date consemnate de experţii CNEEA, avea să se finalizeze cu autorizarea solicitatei specializări.

Situaţia era însă departe de a fi definitiv tranşată. Deşi apare o Hotărâre de Guvern, M.E.N. nu distribuie pentru apropiatul concurs de admitere nici un loc bugetat pentru noua specializare, informaţie care parvine conducerii Facultăţii de Medicină abia în luna iunie 1996. Punerea în practică a Hotărârii părea compromisă pentru noul an universitar.

Urmează, din nou, o serie de demersuri insistente ale conducerii facultăţii, susţinute şi de deputatul de Gorj Nicolae Mischie, la ministrul

48

educaţiei naţionale, prof. univ. dr. Liviu Maior, care, în cele din urmă, dispune organizarea concursului de admitere la specializarea farmacie în luna septembrie1996. Rămânea însă neacoperită problema locurilor bugetate, care se rezolvă prin negocieri prelungite cu conducerea Universităţii prin care se obţin în final 10 locuri. Întrucât dimensiunea formaţiei de studiu prevăzută de lege era de 25 de studenţi, rezolvarea era doar parţială. Problema se tranşează pe plan intern: conducerea Facultăţii de Medicină, cu acordul şefilor de catedră, renunţă la 15 locuri în favoarea „farmaciei”, locuri recuperate de la Ministerul Educaţiei Naţionale după începerea anului universitar.

Astfel, în noul an universitar începe învăţământul superior farmaceutic şi la Craiova, cu 25 de studenţi pe locuri bugetate, la care s-au adăugat alţi 18 tineri licenţiaţi, care au dorit să urmeze o a doua specializare.

Împlinirea unei aspiraţii legitime – înfiinţarea U.M.F. din Craiova

La sfârşitul anului 1996, structura învăţământului superior medical, integrat în Universitatea craioveană, era următoare: o Facultate de Medicină generală (acreditată prin H.G. 568/1995), incluzând, din anul 1990, specializarea Stomatologie şi mai recenta specializare Farmacie, ambele autorizate de C.N.E.A.A.

Exista deci, legalizat, trepiedul unei potenţiale Universităţi de Medicină şi Farmacie, similară structurilor deja consacrate în alte cinci centre academice din ţară (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş) organizare care îşi probase de-a lungul multor decenii viabilitatea şi eficienţa atât în învăţământul superior medical universitar şi post universitar, cât şi în asistenţa medico-sanitară şi cercetarea ştiinţifică de profil.

Pe de altă parte, dezvoltarea continuă a învăţământului superior medical în cadrul Universităţii craiovene, dimensiunile şi diversitatea specializărilor specifice, actuale şi viitoare, creau evidente probleme de management (resimţite acut de comunitatea academică medicală), şi care, cu certitudine, aveau să se amplifice în anii următori având în vederea perspectiva integrării europene a învăţământului superior românesc în general, al celui medical în special.

La acestea se adăugau şi alte argumente pertinente în favoarea realizării unei Universităţi de Medicină şi Farmacie la Craiova: creşterea ponderii influenţei acestei zone cu tradiţie medicală deosebită în actul decizional naţional educaţional specific, medico-sanitar şi ştiinţific; egalizarea şanselor de reprezentativitate şi competiţie naţională şi internaţională a corpului academic şi a studenţilor medicinişti craioveni cu cele ale colegilor din centrele medicale tradiţionale; perspectiva dezvoltării unei asistenţe medicale superioare a populaţiei Olteniei; fundamentarea unor cooperări directe în profil şi mai eficiente cu centrele medicale româneşti şi

49

internaţionale; o mai bună planificare şi management a resurselor umane şi materiale ş.a.m.d.

În iarna anului 1996, conducerea Facultăţii de Medicină, prin prof. univ. dr. Tudorel Ciurea, decan şi prof. univ. dr. Ion Georgescu, prodecan, face public proiectul de înfiinţare al U.M.F. din Craiova. Dacă ideea este preluată cu entuziasm de o bună parte a corpului academic, în egală măsură se exprimă rezistenţele. Paradoxal, ideea nu este îmbrăţişată doar de conducerea Universităţii, dar ea este privită cu scepticism şi chiar respinsă de către unele cadre didactice ale Facultăţii de Medicină, unele cu funcţii de conducere în anii anteriori. Trebuia atinsă masa critică favorabilă acestui deziderat realist, după cum trebuia obţinut un sprijin larg, local şi naţional.

În şedinţa din 11 iunie 1997, Consiliul Profesoral al Facultăţii de Medicină, reluând dezbaterea asupra necesităţii obiective a înfiinţării U.M.F. din Craiova, votează în unanimitate pentru declanşarea demersurilor oficiale.

Toate cele cinci Universităţi de Medicină şi Farmacie din ţară, informate de grupul de iniţiativă condus de prof. univ. dr. Tudorel Ciurea, în legătură cu intenţia craioveană, consideră justificată înfiinţarea unei astfel de instituţii în regiunea istorică a Olteniei şi asigură, verbal sau în scris, prin rectorii lor (Prof. univ. dr. Laurenţiu Popescu, Bucureşti; prof. univ. dr. Oliviu Pascu, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Carol Stanciu, Iaşi; prof. univ. dr. Iosif Ştefan Drăgulescu, Timişoara; prof. univ. dr. Ion Pascu, Târgu-Mureş), susţinerea proiectului, încurajându-ne în continuarea demersurilor.

„Avem convingerea că transformarea Facultăţii de Medicină din Craiova în Universitate de Medicină şi Farmacie cu statut juridic propriu va îmbunătăţii cadrul de desfăşurare a învăţământului medical şi farmaceutic”, scria prof. univ. dr. Carol Stanciu în numele Biroului Senatului U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaşi (23 iulie 1997), iar prof. univ. dr. Iosif Ştefan Drăgulescu, ministrul sănătăţii, rector al U.M.F. „Victor Babeş” Timişoara, în adresa 5882/1997 către Ministerul Învăţământului, scria, printre altele, că înfiinţarea U.M.F. din Craiova: „va îmbunătăţi învăţământul postuniversitar medical şi va permite Ministerului Sănătăţii o coordonare optimă a acestuia la nivel naţional”.

În pofida argumentărilor pertinente, Hotărârea Consiliului Profesoral al Facultăţii de Medicină supusă dezbaterii Senatului Universităţii din Craiova este respinsă (cu o diferenţă de 2 voturi contra) în şedinţa din 26 iunie 1997.

În aceeaşi perioadă, se depun memorii justificative la toate organismele care puteau susţine, într-un fel sau altul, iniţiativa Facultăţii de Medicină: Primăria Municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura Dolj, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, toate răspunzând favorabil.

50

Deoarece, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995 şi ale Legii nr. 88/1993, instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin lege, urmează demersuri insistente în această direcţie.

În Senatul Universităţii, în şedinţa din 25 septembrie 1997, se reia dezbaterea privind transformarea Facultăţii de Medicină în Universitate de Medicină şi Farmacie şi, în sfârşit, se obţine avizul favorabil. Rămâne memorabilă pentru istoria instituţiei noastre intervenţia convingătoare a reprezentanţilor Facultăţii de Horticultură în plenul Senatului.

Cu această amplă şi elocventă documentaţie, se reiau demersurile pe lângă M.E.N., care, la 19 noiembrie 1997, sub semnătura ministrului prof. univ. dr. V. Petrescu, elaborează prima variantă de proiect de lege privind înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Se mai făcuse un pas important – intrarea proiectului în Parlamentul României, dar istoria Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova era încă departe de a fi definitiv tranşată, meandrele legislative fiind extrem de complexe.

Un rol deosebit în limpezirea apelor l-a avut prof. univ. dr. Florin Bogdan, senator şi preşedinte al Comisiei Învăţământ din camera superioară a Parlamentului, care încă din vara anului 1997 a îmbrăţişat cu convingere cauza noii universităţi craiovene.

Tenace, insistent, dar şi cu simţ diplomatic, prof. univ. dr. Florin Bogdan reuşeşte să mobilizeze în favoarea cauzei pentru care pleda personalităţi marcante, între care senatorul Radu Vasile, prin consiliera sa Gabriela Stoica (originară din Craiova), prof. univ. dr. Anghel Stanciu, deputat şi preşedinte al Comisiei de Învăţământ, Tineret şi Sport a Camerei Deputaţilor, prof. univ. dr. Constantin Cotruţ, prorector al U.M.F. „Gr. T. Popa” din Iaşi, deputat şi vicepreşedinte al susnumitei comisii.

S-au elaborat în acea perioadă mai multe proiecte de lege parlamentare, dar în conformitate cu Legea învăţământului era nevoie de un proiect guvernamental. Acesta avea să fie elaborat la M.E.N., în prezenţa directorului general pentru învăţământ superior şi a decanului Facultăţii de Medicină, prof. univ. dr. Tudorel Ciurea.

În februarie 1998, la câteva zile după ce deputatul Ion Vasilescu, mandatat de prof. univ. dr. A. Stanciu, a verificat încă o dată gradul de îndeplinire a condiţiilor prevăzute de lege, Guvernul aprobă proiectul de lege privind înfiinţarea U.M.F. din Craiova.

În aceeaşi zi, prof. univ. dr. I. Brukner, ministrul sănătăţii, face cunoscută în mass-media hotărârea guvernului.

La începutul lunii martie 1998, conducerea Universităţii din Craiova şi decanul Facultăţii de Medicină sunt invitaţi la Comisia Învăţământ, Tineret şi Sport a Camerei Deputaţilor. Cu toate că, înaintea începerii discuţiilor, prof. univ. dr. Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale, şi-a

51

exprimat dezacordul în legătură cu înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova la Craiova, în plen, votul a fost favorabil.

În luarea acestei decizii au fost hotărâtoare co-raportul prezentat de prof. univ. dr. Constantin Cotruţ şi intervenţiile prof. univ. dr. Lucian Buşe, prof. univ. dr. Marian Beşteliu, prorectori ai Universităţii din Craiova, decanul Facultăţii de Medicină, prof. univ. dr. Tudorel Ciurea, prof. univ. dr. Ion Brukner, ministrul sănătăţii şi a opt deputaţi, între care prof. univ. dr. Virgil Petrescu, cel care a semnat şi înaintat Guvernului proiectul de lege, în calitate de ministru al educaţiei naţionale.

De asemenea, menţionăm aportul important al domnului Alexandru Brezniceanu, deputat de Dolj, membru al acestei comisii care timp de câteva săptămâni a prezentat celorlalţi deputaţi situaţia Facultăţii de Medicină din Craiova, care întrunea toate condiţiile pentru a deveni U.M.F. din Craiova.

La Comisia de Învăţământ a Senatului, prezidată de prof. univ. dr. Florin Bogdan, hotărârea este aprobată în unanimitate.

La fel au decurs lucrurile şi în dezbaterile în plenul parlamentar, cu toate că înaintea votului din Senat, un membru al acestuia, profesor la Universitatea din Craiova, a părăsit sala.

Legea nr. 119/5 iunie 1998 promulgată de Preşedintele României avea să consfinţească înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie prin separarea de Universitatea din Craiova.

Începuturile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova

Dacă Legea 119 încheia un capitol din istoria învăţământului superior medical din Oltenia şi a ţării, în acelaşi timp, ea a pus în faţa comunităţii academice paginile încă nescrise ale unei alte etape, cu perspective deosebit de atractive, dar şi cu numeroase necunoscute, dificultăţi şi probleme reale.

Primul pas ce trebuia făcut era structurarea U.M.F. şi alegerea organelor de conducere. Încercarea „paternalistă” a conducerii Universităţii de a coordona procesul de alegeri, trecând peste prevederile Legii 119, este blocată de ordinul ministrului educaţiei naţionale, cu nr. 4030 din 23 iunie 1998, prof. univ. dr. Andrei Marga, care impune organizarea acestora la nivelul U.M.F. din Craiova. Astfel, Facultatea de Medicină organizează şi conduce alegerile la Facultăţile de Stomatologie şi Farmacie. În iunie 1998, această etapă extrem de importantă pentru viaţa instituţiei se încheie prin alegerea Senatului şi a conducerii Universităţii de Medicină şi Farmacie.

Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, în şedinţa din data de 26 iunie 1998 a ales următoarea structură academică de conducere: prof. univ. dr. Tudorel Ciurea – rector, conf. univ. dr. Augustin Cupşa – prorector şi conf. univ. dr. Francisc Mixich – secretar ştiinţific.

52

Conducerea academică trece imediat la lucru şi îşi defineşte misiunea, obiectivele şi priorităţile pe termen scurt şi mediu.

Astfel, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova şi-a asumat ca misiuni fundamentale:

– formarea de bază, universitară, în domeniul medicinii şi farmaciei, la nivelul actual al cunoaşterii, prin cursurile de zi ale facultăţilor şi colegiilor.

– formarea continuă prin rezidenţiat, cursuri de perfecţionare, cursuri post-doctorale, doctorat, acordarea de competenţe, organizarea de sesiuni ştiinţifice, simpozioane, conferinţe şi congrese.

– promovarea cercetării ştiinţifice ca activitate de bază a tuturor cadrelor didactice.

– misiunea de for metodologic, de îndrumare a activităţii medicale din zona Olteniei,

iar ca obiective strategice majore: a) modernizarea continuă a procesului educaţional, prin

perfecţionarea planurilor de învăţământ, a programelor analitice şi a metodologiei didactice pentru a promova forme de pregătire adaptate cerinţelor societăţii.

b) implementarea managementului universitar, bazat pe cerinţele moderne de calitate şi de finanţare globală, compatibil cu sistemul de funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe credite transferabile.

c) modernizarea metodologiei de apreciere şi echivalare a studiilor, prin utilizarea unor sisteme acceptate şi verificate pe plan internaţional în învăţământul superior.

d) organizarea activităţilor de educaţie continuă destinate specialiştilor din sectorul medico-sanitar.

e) modernizarea sistemului de pregătire şi folosire a personalului implicat în procesul formativ şi de cercetare.

f) dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi crearea structurilor de cercetare specifice unui învăţământ performant.

g) promovarea programelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, inovare educaţională, creaţie ştiinţifică şi tehnică, realizate cu fonduri proprii sau prin cooperare naţională şi internaţională.

53

h) aşezarea criteriilor de competenţă didactică şi ştiinţifică la baza procesului de evaluare şi promovare a cadrelor didactice, cu respectarea principiilor de etică şi deontologie profesională.

i) participarea la programe didactice, medicale şi de cercetare ştiinţifică internaţionale prin convenţii bilaterale cu universităţi de prestigiu.

j) dezvoltarea serviciilor informatice şi de comunicaţii. m) modernizarea serviciilor oferite studenţilor în procesul de

învăţământ. n) dezvoltarea şi modernizarea Campusului universitar. o) protejarea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii

Universităţii. Au fost definite două etape de dezvoltare pe termen mediu: 1. Etapa de organizare, structurare şi direcţionare a U.M.F. din

Craiova spre obiectivele propuse, elaborarea documentelor de bază necesare funcţionării şi atingerii obiectivelor propuse, informatizarea procesul de învăţământ şi a activităţilor administrative, dezvoltarea unui mediu academic favorabil performanţelor, creşterea autonomiei şi democratizarea procedurilor (1998–1999).

2. Etapa de stabilizare, ajustare şi consolidare a rezultatelor obţinute; amplificarea eforturilor pentru realizarea (şi consacrarea) unei universităţi medicale de nivel european (2000–2002).

Sub coordonarea prof. univ. dr. A. Cupşa, prorector cu probleme de învăţământ, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare instituţională, se elaborează Carta Universităţii, regulamentele consiliilor şi comisiilor senatului, primul Plan strategic de dezvoltare instituţională (1998–2002), primele Norme de evaluare academică internă, se organizează Centrul de Educaţie Medicală, se implementează Sistemul european de credite transferabile, se dezvoltă Departamentul pentru promovarea şi organizarea cercetării ştiinţifice, precum şi strategia de promovare a imaginii instituţiei în plan naţional şi internaţional.

Eforturile conducerii pentru crearea unui mediu propice dezvoltării plenare a membrilor comunităţii academice s-au concentrat în această perioadă asupra consolidării corpului profesoral, reabilitării spaţiilor de învăţământ, dotării laboratoarelor (în special din resurse proprii), modernizării şi extinderii bibliotecii, informatizării instituţiei, ameliorării condiţiilor de viaţă ale studenţilor. Planurile şi procesul de învăţământ au fost permanent îmbunătăţite şi racordate la exigenţele europene, dar mai rămân încă multe lucruri de îndreptat în planul calităţii, a mentalităţilor, a modernizării procesului de predare-evaluare. Considerată prioritară, cercetarea ştiinţifică deşi a fost relansată şi s-au obţinut unele rezultate pozitive (creşterea de la an la an a numărului de aplicaţii pentru granturi, acreditarea a două centre de cercetare, număr sporit de studii originale

54

finalizate prin publicare) rămâne încă departe de potenţialul real al instituţiei.

În scurt timp, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, prin rezultatele obţinute, prin prezenţa naţională şi internaţională tot mai activă şi substanţială, prin seriozitatea cu care îşi urmăreşte şi realizează pas cu pas obiectivele (realist stabilite), a dovedit că este o instituţie viabilă şi cu largi perspective de evoluţie, fapt dovedit şi de scrisoarea de mulţumire adresată de către Secretarul de Stat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prof. univ. dr. Radu Mircea Damian, în urma vizitei de evaluare efectuată de experţii TAIEX ai Uniunii Europene, care a avut loc în perioada 30 august-3 septembrie 2004: „Folosesc acest prilej pentru a adresa mulţumirile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru excelenta organizare, efortul logistic şi prezentările realizate. Activitatea dumneavoastră a contribuit semnificativ la succesul misiunii de evaluare”.

În anul 1998 Parlamentul României a înfiinţat prin Lege (nr. 119/5 iunie 1998) Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova prin desprindere de Universitatea din Craiova.

Prin Legea de înfiinţare, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova apare constituită din trei facultăţi:

– Facultatea de Medicină. – Facultatea de Stomatologie. – Facultatea de Farmacie. În anul universitar 1998 s-a înfiinţat Colegiul Universitar de

Medicină al U.M.F. Craiova, autorizat să funcţioneze provizoriu pe specializările:

– Asistenţi medicali. – Tehnicieni dentari. În anul universitar 2000–2001 s-a înfiinţat specializarea

Fiziokinetoterapie cu autorizare de funcţionare provizorie ca specializare în cadrul Facultăţii de Medicină a U.M.F. Craiova, iar primul an de studii a început la 1 octombrie 2001.

Structura U.M.F. din Craiova, la 1 ianuarie 2010 este următoarea:

Facultatea de Medicină specializarea Medicină generală

Facultatea de Medicină Dentară specializarea Medicină dentară

specializarea Tehnică dentară

Facultatea de Farmacie specializarea Farmacie

Facultatea de Moașe și Asistenți Medicali

specializarea Asistență medicală generală

specializarea Moașe

specializarea Balneofiziokinetoterapie și recuperare

55

Structurile de conducere ale U.M.F. din Craiova

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova este asigurată de către Senat şi Biroul Senatului, care sunt prezidate de Rector.

Biroul Senatului UMF Craiova

Rector Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu

Prorector cu managementul instituţional şi studenţi

Prof. univ. dr. Tudorel Ciurea

Prorector cu managementul academic şi cercetarea ştiinţifică

Pof. univ. dr. Augustin Cupsa

Prorector cu învăţământul postuniversitar, rezidenţiat

Prof. univ. dr. Ion Georgescu

Cancelar Prof. univ. dr. Tudor Udriştoiu

Decan Facultatea de Medicină Prof.univ.dr. Ion Rogoveanu

Decan Facultatea de Medicină dentară

Prof. univ. dr. Veronica Mercuţ

Decan Facultatea de Farmacie Prof. univ. dr. Johny Neamţu

Decan Facultatea de Moașe și Asistenți Medicali

Prof. univ. dr. Iuliana Nicolescu

Director General Administrativ Mihai Caragea

Reprezentantul Studenților Victor Gheorman

Facultatea de Medicină

Decan Prof.univ.dr. Ion Rogoveanu

Prodecan cu baza materială şi studenţi

Prof.univ.dr. Roxana Popescu

Prodecan cu managementul academic şi cercetare ştiinţifică

Conf.univ.dr. Florin Petrescu

Secretar ştiinţific Prof.univ.dr. Laurenţiu Mogoantă

56

Facultatea de Medicină Dentară

Decan Prof.univ.dr. Veronica Mercuț

Prodecan Prof.univ.dr. Mihai Surpățeanu

Secretar Stiintific Prof.univ.dr. Monica Baniță

Facultatea de Farmacie

Decan Prof.univ.dr. Neamtu Johny

Prodecan Conf.univ.dr.Chirigiu Liviu

Secretar științific Prof.univ.dr. Avramescu Carmen

Facultatea de Moașe și Asistenți Medicali

Decan Prof.univ.dr. Iuliana Nicolescu

Prodecan Conf.univ.dr. Madalina Manea

Secretar științific Conf. univ.dr. Eugen Osiac

57

Biblioteca U.M.F. din Craiova

Biblioteca a fost şi este astăzi o instituţie de cultură fundamentală, o instituţie vitală pentru existenţa şi evoluţia societăţii umane, iar rolul ei va fi decisiv în acest secol al informaţiei.

Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, o structură importantă a vieţii universitare craiovene, are menirea de a susţine procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică al Universităţii pentru că un învăţământ performant nu se poate realiza fără informaţie, fără carte deci fără bibliotecă.

Înfiinţată în 1970 ca bibliotecă a Facultăţii de Medicină, a funcţionat ca filială a Bibliotecii Centrale a Universităţii din Craiova până în 1998, când a devenit bibliotecă universitară prin înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova (9 iunie 1998).

În evoluţia sa, de la o bibliotecă tradiţională la una modernă, de la o bibliotecă de facultate la o bibliotecă universitară, si-a diversificat colecţiile devenind o structură pluridisciplinară, domeniul biomedical şi farmaceutic fiind preponderent, un rol foarte important în transformarea acesteia având-ul d-na prof. Maria Buz, care a ocupat funcţia de director până în anul 2003, când s-a pensionat.

Unitatea centrală a bibliotecii a funcţionat din 1998 până în 2003 în Clădirea nouă a Universităţii de Medicină şi Farmacie. S-au pus bazele departamentelor de evidenţă şi dezvoltarea colecţiilor, catalogare, clasificare zecimală şi schimbul interbiblio-tecar intern şi internaţional.

Dezvoltarea colecţiilor se face în acord cu planurile de învăţământ, de cercetare şi programele de studiu prin achiziţie din bugetul U.M.F. Craiova, donaţii şi din schimbul interbibliotecar.

Începând cu 1999 şi până în 2003 ponderea personalului de specialitate a ajuns la 12 bibliotecari şi un secretar, reorganizarea fluxurilor interne ale utilizatorilor prin introducerea permisului de bibliotecă, organizarea sistemului de cataloage pentru regăsirea informaţiei precum şi extinderea suportului tehnic (cablare, echipament) la nivelul cerinţelor de informare şi stabilirea conexiunilor la Internet în vederea informatizării bibliotecii.

În anul 2003 s-a reorganizat în noul local din Bd. 1 Mai nr. 68, devenind Centru de Documentare, o structură info-documentară care sprijină prin colecţiile şi serviciile sale continuitatea studiului şi activitatea de cercetare ştiinţifică din Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova.

58

Din 2003 Biblioteca funcţionează într-un sediu nou, un spaţiu modern de informare şi comunicare.

În acest context, Biblioteca U.M.F. din Craiova s-a înscris într-un amplu proces de modernizare şi diversificare a serviciilor sale, de reconfigurare a sistemului informatic prin instalarea serverului şi a 24 de staţii de lucru PC pentru utilizatori şi de valorificare a potenţialului informatic al noilor tehnologii prin organizarea sălii Multimedia – Internet cu 12 calculatoare şi 14 locuri de studiu

în noul sediu şi o sală Multimedia cu 10 posturi de lucru şi 140 locuri de studiu în Clădirea nouă a U.M.F. din Craiova (etaj I). S-au organizat săli de lectură - cabinete de studiu şi săli cu acces direct la publicaţii atât pentru carte cât şi pentru periodice.

Sala de lectură – carte, cu acces direct la publicaţii, cu peste 4 500 de volume structurate pe domenii conform Clasificării Zecimale Universale şi 80 de locuri de studiu, pune la dispoziţia utilizatorilor achiziţiile curente de carte românească şi străină, materiale de referinţă (dicţionare, atlase, enciclopedii), teze de doctorat.

Periodicele din ultimii trei ani şi achiziţiile curente, se află în sala de lectură, cu 16 locuri de studiu, ce permit accesul direct la cele 55 de titluri, abonamente anuale la reviste româneşti şi străine de specialitate, la care se adaugă importante donaţii de la instituţii şi organizaţii din tară şi străinătate (CIDMEF, World Health Organization, Consiliul Britanic), precum şi periodice primite prin schimb interbibliotecar.

Există abonamente la titluri din cele mai prestigioase reviste străine din domeniul biomedical şi farmaceutic, unele dintre acestea (The Lancet, The New England Journal of Medicine, La Revue du Praticien, American Journal of Medicine etc.) fiind în patrimoniul bibliotecii încă de la începutul apariţiei lor.

Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie dispune de peste 70 000 de volume de:

cursuri, lucrări practice, tratate, monografii editate de cadre didactice ale U.M.F. din Craiova. tratate şi manuale de specialitate publicate în limba română şi în

alte limbi de circulaţie internaţională. reviste româneşti şi străine. teze de doctorat. atlase, dicţionare, enciclopedii, materiale de referinţă, pe care le

pune la dispoziţia utilizatorilor (studenţi, cadre didactice, medici rezidenţi, cercetători şi alte categorii).

59

Biblioteca asigură pentru utilizatori săi, servicii de lectură şi informare documentară prin: acces direct la publicaţii – cărţi şi reviste în sălile de lectură din

sediul nou al bibliotecii. împrumut de publicaţii pe termen lung prin cele 2 secţii de

împrumut – clinic şi preclinic din Clădirea Nouă a U.M.F. din Craiova. împrumut interbibliotecar (intern şi internaţional). acces la baze de date bibliografice (MEDLINE, PUBMED), la

Internet. Pentru informarea utilizatorilor cu privire la colecţiile bibliotecii,

stau la dispoziţia acestora, completate la zi, o serie de instrumente tradiţionale (cataloage), baze de date proprii, ghiduri.

O importantă cale de dezvoltare a colecţiilor o reprezintă practica schimbului de publicaţii, intern şi internaţional cu biblioteci similare din ţară şi străinătate.

Se trimit în ţară lucrări ale cadrelor didactice din U.M.F. Craiova, iar revista Craiova Medicală este trimisă, în cadrul schimbului interbibliotecar, şi peste hotare: Chişinău, Belgia, Franţa, Japonia, Italia etc.

Editura Medicală Universitară Craiova

Înfiinţarea Editurii Medicale Universitare din Craiova in anul 1999 în conjunctura emulaţiei ştiinţifice a Universităţii de Medicină şi Farmacie a constituit o necesitate pentru informarea cât mai completă a medicilor şi studenţilor din această parte a ţării. Se simţea încă de la înfiinţarea universităţii nevoia unui instrument de informare care să sprijine, prin lucrările

editate a procesului de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, difuzarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice personale şi colective ale cadrelor didactice, sprijinirea publicării de literatură medicală şi farmaceutică de către medicii şi farmaciştii din Oltenia care să se adreseze corpului academic, medicilor din cele mai diverse specialităţi, medicilor rezidenţi şi studenţilor în medicină, care să ajute la lărgirea orizontului de informare şi cercetare, precum şi în activitatea practică de zi cu zi. Aceasta cu atât mai mult cu cât într-un an cantitatea de informaţie medicală apărută este egală cu cea dintr-un deceniu din perioadele anterioare Disciplinele medicale fundamentale au evoluat mult în ultimii ani S-au făcut progrese remarcabile în biochimie, imunologie, genetică, biofizică ce au revoluţionat înţelegerea proceselor patologice de bază Fără a fi lipsiţi de modestie se poate afirma că editura a contribuit în ultimii 7 ani printr-o informaţie continuă în cele

60

mai variate domenii ale medicinii. Interesul deosebit acordat acestei edituri de către Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova, care a înţeles că este o adevărată datorie de a crea condiţiile promovării valorice şi cantitative a literaturii medicale. Numai astfel a fost posibilă apariţia a zeci de volume (peste 200 de monografii, cursuri şi tratate) care de fapt reprezintă zestrea acestei universităţi.. Alături de datele clasice editura a promovat cele mai recente cercetări ale colectivelor universităţii. Scopul manualelor şi tratatelor apărute a fost acela de acoperi necesităţile învăţământului medical şi în special al studenţilor şi tinerilor medici. Medicii din această parte a ţării, şi nu numai ei, prin lecturarea acestor cărţi beneficiază de un dublu beneficiu: completarea cunoştinţelor de bază şi actualizarea lor. În ultimii ani există solicitări, din diferite oraşe ale ţării, ale unor cărţi medicale apărute pe plan local. Editura îşi propune să înfiinţeze în viitor o librărie în care să se găsească toate volumele apărute.

Editura Medicală Universitară Craiova este cel mai de seamă editor de carte medicală din zona Olteniei şi este răspunzătoare de apariţia în bune condiţii a revistei “Craiova Medicală”, atât editura cât şi revista fiind evaluate pozitiv de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Fundaţia Medicina

În anul 1999 la iniţiativa unui grup de cadre didactice ia naştere Fundaţia Medicina ca persoană juridică fără scop lucrativ, a corpului profesoral şi studenţilor Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi a altor oameni de ştiinţă şi practică medicală din zona

Olteniei, cu scopul de a contribui la creşterea prestigiului învăţământului şi cercetării ştiinţifice medicale româneşti prin dinamizarea potenţialului intelectual de specialitate din zona Olteniei, al cărui nucleu îl constituie corpul profesoral şi studenţii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova. Fundaţia a sprijinit organizarea unor manifestaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale ale medicilor şi studenţilor printre care cele mai importante: Zilele UMF Craiova, anual, Congresul Naţional de Ginecologie endocrinologică, septembrie 2003, Congresul Naţional de Gastroenterologie, septembrie 2003, Congresul Naţional de Reumatologie, Craiova , 15-18 Septembrie 2004, Congresul Naţional de Boli infecţioase, septembrie 2004. Fundaţia îşi propune de asemenea promovarea cooperării interne şi internaţionale cu fundaţii,

61

asociaţii similare şi diverse instituţii academice. De asemenea reuşeşte mobilizarea unor resurse financiare necesare realizării acestor scopuri, inclusiv pentru susţinerea cheltuielilor necesare dezvoltării bazei materiale a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi stimulării performanţelor cultural-ştiinţifice ale membrilor săi şi ale studenţilor.

Departamentul de Relaţii Internaţionale

Departamentul de Relaţii Internaţionale, încă de la înfiinţare, a desfăşurat activităţi legate de promovarea imaginii U.M.F. din Craiova pe plan naţional şi internaţional, de afiliere a U.M.F. din Craiova ca membru titular sau asociat la puternice organisme internaţionale care reunesc instituţiile de învăţământ superior medical, creşterea numărului de mobilităţi ale studenţilor şi cadrelor didactice spre şi dinspre ţările membre ale Uniunii Europene precum şi crearea unui front comun alături de alte structuri similare din instituţiile din România în acţiuni privind integrarea europeană şi adoptarea rezoluţiilor acordurilor internaţionale semnate de ţara noastră în domeniul învăţământului superior medical în sensul recunoaşterii perioadelor de studii efectuate de studenţii români în străinătate, a diplomelor precum şi a liberei circulaţii a profesiunilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi moaşă.

Activităţile Departamentului de Relaţii Internaţionale s-au desfăşurat în concordanţă cu planul de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung respectând direcţiile de acţiune din Planul Strategic de Dezvoltare Instituţională al U.M.F. din Craiova, sub directa coordonare a conducerii academice iar pe cele mai importante le amintim aici:

Pe parcursul desfăşurării activităţilor s-au contactat potenţiali parteneri în declanşarea unor programe de liber schimb vizând atât studenţii cât şi corpul academic şi s-a creat un punct instituţional de contact pentru diseminarea şi transmiterea informaţiilor vizând diverse oportunităţi de cooperare internaţională pe linia educaţiei (pentru cadre didactice, studenţi, doctoranzi) şi a cercetării (pentru cadre didactice şi tineri doctori), racordat la reţelele informaţionale ale MECT, CNCSIS, MED-NET 2, SIDA-NET, CompUni şi Regional-NET.

Departamentul de Relaţii Internaţionale a facilitat participarea instituţională sau a diverselor colective la programele aflate în derulare (SOCRATES - ERASMUS, LEONARDO DA VINCI, AUF, PC6, etc) precum şi a reprezentanţilor U.M.F. din Craiova la manifestările organizate de Agence Universitaire de Francophonie (AUF), Association of Medical Schools in Europe (AMSE), la Association for Medical Education in Europe

62

(AMEE), la Conférence Internationale des Doyens de Facultés de Médecine d'Expression Française (CIDMEF), la International Institution of Medical Education (IIME) şi s-au semnat acordurile de cooperare în cadrul Med-Net2.

În spiritul deschiderii cât mai largi şi a promovării imaginii instituţii în vederea facilitării accesului la oferta educaţională s-a realizat înscrierea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în cataloagele UNESCO: „Study Abroad – 32nd Edition” şi „International Handbook of Universities”.

Pentru a facilita mobilitatea tinerilor în ţările membre ale Uniunii Europene a fost derulat cu succes proiectul de plasamente ale studenţilor în cercetare PL89052/S, în cadrul programului european Leonardo da Vinci, în prezent derulându-se proiectul de practică a studenţilor în diagnosticul molecular, înregistrat la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale cu nr. RO/2004/PL93205/S.

Pentru diversificarea locaţiilor şi promovarea interculturalităţii s-au semnat şi pus în practică prevederile acordurilor bilaterale semnate cu mai multe universităţi europene: University of Moins-Hainaut (Belgia), University of Patras (Grecia), Complutense University of Madrid (Spania), Aristotle University of Thessaloniki (Grecia), University of Lisbon (Portugalia), University of Maastricht (Olanda), Ernst-Moritz-Arndt University Greifswald (Germania), University of Torino (Italia), University „Rene Descartes” Paris 5 (Franţa), University „Pierre et Marie Curie” Paris 6 (Franţa), Medical University of Silesia (Polonia), astfel încât studenţii, doctoranzii şi rezidenţii să beneficieze de mobilităţi internaţionale şi de recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în străinătate.

Membrii colectivului Departamentului de Relaţii Internaţionale au sprijinit comitetele de organizare ale manifestărilor ştiinţifice cu participare internaţională care s-au desfăşurat anual în organizarea U.M.F. din Craiova.

În cadrul campaniei de promovare a imaginii instituţiei la nivel naţional şi internaţional s-a editat şi multiplicat broşuri conţinând imagini şi informaţii (în limba engleză) despre toate laturile activităţii instituţionale, inclusiv programele de studiu, pe facultăţi şi specializări în spiritul popularizării noilor planuri de învăţământ şi a ECTS, toate costurile fiind suportate din fonduri europene.

Serviciul de Relaţii Internaţionale a sprijinit schimbul de studenţi (cursuri de vară, schimburi bilaterale cu instituţii din diverse ţări), participările la congrese internaţionale ale studenţilor şi cadrelor didactice.

Accesându-se fonduri europene dedicate, s-a conceput şi realizat un CD de prezentare multilaterală a UMF Craiova (în limba engleză) şi a obiectivelor arhitectonice ale urbei, atât pentru atragerea studenţilor străini plătitori de taxe cât şi ca o necesitate a schimburilor internaţionale de studenţi şi cadre didactice. A fost concepută şi a devenit funcţională pagina web dedicată programelor internaţionale, găzduită de site-ul instituţiei, de

63

unde se pot descărca formularele de aplicaţie pentru înscrierea la studii a cetăţenilor străini şi se pot accesa informaţiile legate de programele de studiu, taxe, vize, cazare, masă şi activităţi sociale.

Baza materială

În prezent, U.M.F. din Craiova îşi desfăşoară activitatea în două clădiri, amplasate în imediata vecinătate a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova, care asigură spaţiul necesar desfăşurării procesului de învăţământ preclinic, dispunând de amfiteatre şi săli de curs, săli de lucrări practice şi laboratoare, biblioteci, săli de lectură. Activitatea clinică se desfăşoară cu precădere în clinicile universitare din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş”, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie, Spitalul Clinic Universitar C.F., Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Ştefan Odobleja”, Institutul de Medicină Legală, Laboratorul de Igienă „Dr. I. Cantacuzino”, cele cinci Policlinici medicale, serviciile de salvare ale oraşului şi alte unităţi de asistenţă medicală din oraşul Craiova.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş”

Craiova

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Campus universitar. Activităţi sociale

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova dispune de un campus studenţesc cu multiple facilităţi printre care şi două cămine care găzduiesc un număr de 850 de studenţi, aceştia beneficiind de tarife reduse

64

pentru condiţii deosebite, o mare parte din etajele căminelor fiind renovate şi dotate cu mobilier modern.

Cele 3 cămine studenţeşti totalizând peste 900 de locuri de cazare sunt grupate in campusul din Bvd. 1 Mai, nr. 66-68, in imediata vecinătate fiind cantina restaurant şi centrul de documentare, corpul B cu spaţii de învăţământ/cercetare şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

Primele două cămine studenţeşti au fost renovate anual, pe etaje, astfel încât toate locurile de cazare au condiţii mult îmbunătăţite faţă de anul 2003, studenţii şi rezidenţii UMF din Craiova beneficiind de spaţii igienizate complet, mobilier nou, lenjerii noi, apă caldă non-stop, jaluzele verticale, termoizolaţie şi ferestre termoizolante.

A fost finalizat un cămin studenţesc nou, cu 174 de locuri de cazare, în camere cu 2 locuri şi garsoniere, astfel încât să se reducă la minimum numărul de cereri de cazare nerezolvate atât din partea studenţilor cât şi a medicilor rezidenţi.

Toate camerele sunt legate la INTERNET şi cablu TV, iar accesul în cămine este supravegheat cu camere video pentru creşterea siguranţei. Parţial camerele au fost dotate şi cu televizoare LCD (Căminul nr. 1 şi nr. 3 în totalitate) şi frigidere.

S-au montat maşini automate de spălat pe mai multe etaje pentru uzul personal al studenţilor, păstrându-se în funcţiune şi spălătoria (pentru cantină şi lenjerii). A crescut nivelul de securitate

În imediata vecinătate a căminelor, pe lângă Centrul de Documentare, funcţionează o cantină-restaurant, cu 100 de locuri pentru servit masa la preţuri studenţeşti, utilităţile fiind subvenţionate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului.

În imediata vecinătate a căminelor studenţeşti funcţionează Cantina Restaurant, unde, în condiţii deosebite, studenţilor li se oferă meniuri variate la preţuri reduse.

Atât studenţii cât şi angajaţii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova beneficiază de o modernă sală de sport dotată cu aparate de ultimă generaţie deservite de un personal înalt calificat.

65

Aici se desfăşoară atât orele de sport incluse în programul de studiu cât şi cursuri de gimnastică aerobică care pe lângă utilitatea lor asigurând şi un supliment bugetar.

În planul de investiţii al U.M.F. din Craiova pentru anul 2005 s-au prevăzut sumele necesare şi s-au făcut demersuri în vederea amenajării unei baze sportive complexe, cu terenuri multifuncţionale şi vestiare.

Corala U.M.F. din Craiova a fost înfiinţată în anul 1972 la iniţiativa prof. univ. dr. Valentin Cârlig, dirijorul acesteia. A funcţionat fără întrerupere, membrii săi, studenţi şi tinere cadre didactice participând la numeroase concerte, atât în ţară cât şi în străinătate.

Aflată sub înaltul patronaj al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, repertoriul coralei include lucrări ale compozitorilor români, clasici şi contemporani, precum şi literatură corală universală din diverse perioade.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, prin facultăţile şi specializările existente atât la forma de lungă durată cât şi la forma de scurtă durată, oferă studenţilor, pe parcursul studiilor universitare, o însumare complexă de noţiuni în toate domeniile medicinii, medicinii dentare şi farmaciei, asigurând viitorului absolvent o bază temeinică de pregătire profesională astfel ca într-o primă etapă, să fie pregătiţi pentru asigurarea asistenţei medicale primare, iar într-o etapă ulterioară, acumulării de noi cunoştinţe, în vederea obţinerii unei specializări în domeniu sau desfăşurării unei profesiuni didactice ori de cercetare.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova este pivotul asistenţei medicale, sub aspect metodologic şi practic, în judeţele din Oltenia.

66

În acest context, misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova se poate sintetiza astfel:

– formarea de bază, universitară, în domeniul ştiinţelor medicale şi farmaceutice, la nivelul actual al cunoaşterii şi al nevoilor naţionale, prin cursurile de zi ale facultăţilor şi colegiilor componente.

– asigurarea formării continue postuniversitare a specialiştilor din domeniile medical şi farmaceutic.

– promovarea cercetării ştiinţifice ca activitate de bază a tuturor cadrelor didactice.

– for metodologic, de îndrumare a activităţii medicale din zona Olteniei.

– promotor al învăţământului superior românesc în general, al celui medical în special, pe plan internaţional.

67

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

În prezent

68

69

70

71

72

73

74

Date post:	26-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	gabriel-ionescu
View:	264 times
Download:	26 times

Carte Final v1

Documents