+ All Categories
Home > Documents > Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Date post: 04-Jan-2016
Category:
Upload: iana1234
View: 12 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
nkjjnlkllmbhigvghjjjjjjj
42
PROIECTE ECONOMICE ÎN COMERȚ SUPORT
Transcript
Page 1: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

PROIECTE ECONOMICE IcircN COMERȚ

SUPORT

Actuala conjuncturǎ economicǎ mondialǎ reprezintǎ un punct de cotiturǎ atacirct pentru mediul internaţional

de afaceri cacirct şi pentru ofertanţii de servicii de icircnvǎţǎmacircnt universitar Ne putem icircntreba ce am putea face

diferit pentru a ajuta mediul de afaceri sǎ depǎşeascǎ eventuale evenimente similare sau cel puţin cum

am putea sǎ pregǎtim mai bine specialişti pentru a putea icircnţelege ameninţǎrile şi oportunitǎţile mediului icircn

care acţioneazǎ Principalele rǎspunsuri includ pregǎtirea teoreticǎ şi mai ales practicǎ a specialistului

ancorarea icircn realitǎţile economice actuale cunoaşterea unor metode noi şi sau performante de susţinere a

acţiunilor firmei icircn piaţǎ

De la gacircndirea modului de intrare icircn afaceri pacircnǎ la rentabilitatea economicǎ a firmei totul se leagǎ totul

se condiţioneazǎ O greşealǎ dintr-un domeniu poate conduce mai devreme sau mai tacircrziu la dezastru

Managerii de valoare se dovedesc icircn situaţii de crizǎ şi nu icircn perioade de creştere economicǎ susţinutǎ

cacircnd involuntar sau intenţionat creeazǎ strategii de creştere pentru liniile de afaceri

Volumul de faţǎ recreeazǎ atacirct de fidel pe cacirct este posibil realitatea icircnfiinţǎrii şi gestionǎrii unei firme

din domeniul comerţului Ceea ce ne propunem prin acest demers este pregǎtirea studenţilor din anul III

ai specializǎrii ldquoEconomia comerţului turismului şi serviciilorrdquo pentru realitatea din mediul de afaceri De

asemenea ne propunem sǎ dezvoltǎm spiritul de icircntreprinzǎtor icircn fiecare student care poate dovedi (sie

icircnsuşi sau celor din jur) cǎ este un potenţial icircntreprinzǎtor de succes

Icircn perspectivǎ vom considera posibilitatea realizǎrii de parteneriate cu firme din domeniul comerţului icircn

vederea realizǎrii unor stagii de practicǎ pe modelul universitǎţilor europene de tradiţie Pentru moment

realitǎţile mediului economic ne forţeazǎ sǎ abordǎm acest domeniu mai degrabǎ din perspectiva

interdisciplinaritǎţii şi a simulǎrii unor situaţii apropiate de cele icircntacirclnite icircn prezent icircn firmele romacircneşti

astfel icircncacirct absolvenţii noştri sǎ fie capabili sǎ rǎspundǎ cacirct mai multor provocǎri apǎrute la un viitor loc

de muncǎ

Iaşi octombrie 2010

Autorii

1 Comerţul icircn contextul crizei sistemice actuale şi a previziunilor de reluare a creşterii

economice lente

ldquoSemnificaţia actualei crize financiare este imensă iar implicaţiile sale pe planul politicilor

economice sunt multiple ndash una dintre ele fiind că trebuie să icircnvăţăm din crizele precedente Am auzit

recent pe un oficial de la o bancă centrală spunacircnd că profunzimea şi proporţia aceste crize puteau cu

greu să fie prevăzute acum un an Vocea sa nu este una singulară Dar această remarcă este

surprinzatoare icircntrucacirct este treaba unui bancher central să se focalizeze asupra sănătăţii sistemului

financiar şi nu numai asupra stabilităţii preţurilorrdquo (Dǎianu 2008 [1])

Fluctuaţiile icircn economie sunt faze normale ale unui ciclu economic Icircn principiu economiştii

sunt de acord că principalele faze ale ciclului economic sunt expansiunea prosperitatea contractarea şi

recesiunea (dacă recesiunea este puternică poate fi considerată ldquocrizărdquo) Unii susţin faptul că ldquoo criză

economică nu este o slăbiciune temporară a economiei ci expresia economică a unei probleme mai

largi care ridică icircntrebări legate de filosofia mondială care influenţează toate ţările lumiirdquo(Didier

1998) Indiferent de modul icircn care este definită criza specialiştii sunt de acord că firmele reacţionează

prea tacircrziu şi prea lent (Brilman 1985) Pot exista mai multe motive pentru aceste reacţii (Idem)

middot previziuni pozitive referitoare la circumstanţele economice

middot utilizarea icircntacircrziată a indicatorilor economici

middot confuzia dintre criza structurală şi evoluţia circumstanţială

middot lipsa calculului unor indicatori lunari

middot insuficientă exigenţă din partea managerilor şi acţionarilor

middot probleme de contabilitate

middot lipsa corelaţiilor dintre rezultatele companiei şi rata inflaţiei

middot bugete prea optimiste

middot incapacitatea de a gestiona criza

middot intervenţia autorităţilor

Icircn anii 1960 existenţa istorică a ciclurilor economice era percepută ca lipsă a viziunii economice

(Solomou 1998) La sfacircrşitul secolului al XIX-lea ciclurile economice erau foarte lungi (pacircnă la 20 de

ani) icircnsă acestea s-au redus la 5 ani după cel de-al doilea război mondial mărindu-se din nou după 1970

(pacircnă la 10 ani)

Anterior actualei crize ultimele două crize notabile (criza asiatică din 1997 şi criza argentiniană

din 2002) au oferit informaţii importante referitoare la problemele din industrie Există doi factori

comuni pentru cele două crize calitatea politicii macroeconomice şi ingenuitatea pieţelor (Vrsquoyugina

2009)

Criza mondială curentă este considerate de către unii specialişti drept cea mai puternică criză

prin care a trecut economia mondială icircn istoria sa Ţările dezvoltate au fost foarte atente şi s-au pregătit

pentru criză cu cel puţin un an icircn avans icircn timp ce ţările din Europa Centrală şi de Est (icircn special

Romacircnia) au fost mai preocupate de creşterea economică consumul de pe piaţa internă şi modalităţi de

atragere a investiţiilor străine icircn locul adaptării politicilor macroeconomice

11 De ce a apărut criza

Preşedintele Federal Reserve (banca centrală americană) Ben Bernanke consideră că actuala

criză mondială este cea mai puternică de după 1930 (Macovei 2009) Acesta susţine idea că originile

declinului economic global pot fi găsite icircn disfuncţionalităţile balanţelor comercială şi de capital din anii

1990 Bernanke a explicat că dezechilibrul a fost generat de faptul că icircn cadrul unei decade economiile

emergente (de ex ţările asiatice) au beneficiat de capitaluri venind dinspre investitorii americani şi cei

din ţările partenere şi prin urmare ţările dezvoltate au icircnregistrat exporturi importante de capital

Unii specialişti au tendinţa de a considera actuala criză drept o etapă inevitabilă şi nu ca un

accident o consecinţă a dobacircnzilor foarte mici utilizate icircn ultimii ani anteriori crizei icircn Statele Unite şi

Europa (Dǎianu 2008 [3]) Totuşi o analiză a crizei nu poate exclude cauzele structurale Globalizarea

pieţelor financiare precum şi inovaţiile financiare combinate cu lipsa reglementărilor şi cu conflictele

de interese cu devenit premisele actualei crize Dar cum a fost posibil ca aceiaşi specialişti care au creat

politicile economice au ignorat avertismentele puternice analizele şi concluziile crizelor anterioare

Unii specialişti icircndrăznesc să considere că interesele financiare importante au jucat un rol important

(Dǎianu 2008 [1])

Icircn anul 2005 profesorul Nouriel Roubini[1] a avertizat asupra faptului că preţurile imobiliare

au creat un val ce pot scufunda economia La momentul respectiv a fost considerat anarhist şi a fost

poreclit ldquoDr Doomrdquo Icircn septembrie 2006 a avertizat Fondul Monetar Internaţional despre faptul că

urma să se declanşeze criza şi că Statele Unite se vor confrunta cu o criză imobiliară un şoc petrolier o

reducere puternică a icircncrederii consumatorilor şi icircn cele din urmă o recesiune puternică Pacircnă la finalul

lui 2008 majoritatea previziunilor sale au fost confirmate iar descrierile cauzelor crizei şi efectelor

acestora s-au dovedit corecte

Paul Krugman[2] este bine cunoscut pentru criticismul său la adresa administraţiei Bush şi a

fostului şef al Federal Reserve Alan Greenspan pe care icirci acuză de ignorarea semnalelor de a avea

icircncredere oarbă icircn piaţa liberă şi de a nu realiza faptul că sistemul financiar creat după criza din 1929-

1933 şi-a depăşit limitele Krugman a susţinut ideea că Alan Greenspan este ldquoca un om care te sfătuieşte

să laşi uşa grajdului deschisă iar după ce calul este liber icircţi ţine o predică referitoare la importanţa

ţinerii animalelor bine icircnchise icircn grajdrdquo (Krugman 2008)

Dacă analizăm situaţia din anii 2008-2010 şi luacircnd icircn considerare opiniile specialiştilor putem

concluziona ca cel mai dur efect icircl reprezintă şomajul masiv rdquoCriza financiară poate cauza pierderea

suplimentară a 20 de milioane de locuri de muncă pacircnă la sfacircrşitul lui 2009rdquo a avertizat Directorul

General al Organizaţiei Mondiale a Muncii Juan Somavia icircn decembrie 2008 Acesta a adăugat faptul

că ldquoaceste valori pot fi şi mai mari şi pot cauza o criză socială severă icircndelungată şi globalizată bazată

pe impactul crizei asupra economiei realerdquo (Leclerc 2008) Icircn anul 2010 Organizaţia Mondialǎ a

Muncii a anunţat cǎ pacircnǎ la sfacircrşitul anului 2009 30 de milioane de locuri de muncǎ au fost pierdute la

nivel mondial comparativ cu anul 2007 icircn ciuda Pactului Global pentru Locuri de Muncǎ (Global Jobs

Pact) semnat cu guverne şi mari companii la nivel mondial

12 Criza in Romacircnia

La nivelul anului 2008 Romacircnia a icircnregistrat cea mai mare creştere economică de după anul

1990 PIB-ul a crescut cu 71 (MEDIAFAX 2009) pe parcursul anului 2008 iar creşterea anuală

previzionată (pacircnă la declanşarea crizei icircn trimestrul IV) a fost de 91 Autorităţile romacircne au estimat

pentru anul 2009 o creştere de 25 icircnsă Comisia Europeană Fondul Monetar Internaţional şi alte

organizaţii internaţionale au fost mai puţin optimiste Economia Romacircniei a scǎzut icircn 2009 cu 72

(Cioacǎ 2010) iar previziunile pentru 2010 sunt de scadere cu inca 19 (Botea 2010) aducacircnd

Romacircnia icircn postura de a fi singura ţarǎ din Europa de Est cu scǎdere economicǎ icircn acest an

Băncii Naţionale a Romacircniei i s-a cerut icircn mai multe racircnduri să icircşi explice previziunile din anul

2008 conform căreia Romacircnia nu urma sǎ fie serios afectată de criză Aparent piaţa financiară

romacircnească este destul de primitivă De exemplu procentul de intermedieri financiare icircn Romacircnia este

de 25 comparativ cu 80-90 icircn economiile dezvoltate din Uniunea Europeană (Dǎianu 2008 [2])

Ţara noastră a simţit efectul turbulenţelor cauzate de unii investitori străini care au decis să icircşi icircnchidă

poziţiile din Romacircnia similar cu ceea ce s-a icircntacircmplat icircn alte ţări din regiune (de ex Ungaria şi

Polonia) Icircn august 2008 Romacircnia nu simţea icircncă efectul supraicircncălzirii economiei Specialiştii au

susţinut faptul că sectorul imobiliar din Romacircnia nu se confrunta cu o criză deoarece abia icircncepuse să se

dezvolte şi ca se estima o saturaţie a pieţei icircntr-un interval de 20 de ani Piaţa imobiliară a fost efectiv

blocată icircn octombrie 2008 atunci cacircnd Banca Naţională a Romacircniei a restricţionat accesul populaţiei la

credite

Pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2008 guvernatorul Mugur Isărescu era

foarte optimist ldquotrebuie să fie recunoscători că am icircnregistrat creştere a PIB-ului icircn ultimii 10 ani Acum

avem şansa de a depăşi criza mondială Putem chiar să ne considerăm un miracol avacircnd icircn vedere faptul

că am obţinut nişte avantaje pe baza crizeirdquo (Ziarul Financiar 2008 [1]) Din pǎcate pentru ţara noastrǎ

avantajele nu au fost majore şi sustenabile prin urmare criza manifestacircndu-se icircn ansamblul economiei şi

atacacircnd cu preponderenţǎ sectoarele ce au adus o creştere economicǎ falsǎ icircn ultimii ani (ex consum

imobiliare) dar şi sectoarele insuficient consolidate (ex industria prin diferenţierea produselor)

Atitudinea maniaco-depresivă a Guvernului Romacircniei referitoare la criză a fost cel puţin

ciudată (Chirovici 2008) Autorităţile sunt icircn poziţia unui medic care pe parcursul unui an a dat

asigurări unui pacient (economia naţională) că este icircntr-o bună stare de sănătate şi apoi dintr-o dată icircl

informează că este pe moarte La sfacircrşitul anului 2007 atunci cacircnd toată Europa era preocupată de criză

autorităţile romacircne au fost icircntrebate dacă au realizat un studiu de impact al crizei asupra Romacircniei

Răspunsul lor a fost incredibil ldquocare crizărdquo La nivelul UE şi G8 criza era principalul subiect de

discuţie icircn timp ce la Bucureşti mediul era nerealist economia creştea miliardele de euro abia aşteptau

să intre icircn ţară iar Romacircnia nu avea nici un motiv de icircngrijorare Abia la sfacircrşitul anului 2008 Romacircnia

a intrat icircn faza depresivă aşteptam un adevărat ciclon economic rata şomajului creştea iar specialiştii

au devenit mai puţin optimişti

Pe parcursul anului 2009 situaţia din Uniunea Europeană a devenit destul de dificilă Icircn acelaşi

timp la nivelul UE şi la nivelul Romacircniei indexul icircncrederii economice a scăzut masiv pe parcursul

anului 2008 urmacircnd o perioadǎ de creştere susţinutǎ icircn cazul UE şi o perioadǎ de oscilaţii icircn cazul

Romacircniei (BT Asset Management 2010) Deşi icircn scǎdere cea mai mare icircncredere o au consumatorii icircn

capacitatea industriei de a reveni pe creştere economicǎ iar cea mai micǎ icircn domeniul construcţiilor

(Idem) Nici consumul comerţul sau serviciile nu sunt ferite de o scǎdere a icircncrederii consumatorilor

acestea avacircnd oricum un puternic grad de corelare Pe parcursul ultimilor ani consumatorii romacircni s-au

declarat icircn mod permanent mai pesimişti decacirct totalul consumatorilor UE referitor la evoluţia economiei

Au existat oameni de afaceri care au susţinut că Romacircnia avea o ocazie unică de a se dezvolta

chiar pe fondul crizei dacă ţara noastră ar fi avut capacitatea de a atrage capitalurile străine şi

companiile care se relochează din alte ţări (Bloombiz 2008) De asemenea este absolut necesar să fie

stimulate consumul cererea şi creditarea deoarece sunt singurele soluţii pentru depăşirea recesiunii

Icircn ultimii ani Romacircnia a icircnregistrat noi provocări referitoare la capacitatea sa competitivă

Conform unor statistici publicate de Deloitte Romacircnia deţine doar 30 de companii dintre primele 500 de

companii din Europa Centrală din punct de vedere al veniturilor din anul 2007 Cele 30 de companii

reprezintă 50 dintre companiile deţinute de Cehia sau Ungaria şi 16 dintre cele deţinute de Polonia

(Ziarul Financiar 2008 [2]) Alte statistici arată faptul că doar 5 dintre IMM-urile romacircneşti sunt

competitive pe piaţa europeană (BaleaampSava 2008)

13 Efectul crizei asupra politicii comerciale naţionale şi la nivel de firmă

Pe lacircngă numeroase efecte negative (financiare economice psihologice) criza mondială a

generat şi efecte pozitive pentru economia romacircnească Unul dintre acestea este scăderea deficitului

balanţei comerciale a Romacircniei pe fondul reducerii masive a importurilor Acesta este unul dintre

factorii care pe lacircngă alte măsuri luate la nivelul Băncii Naţionale a Romacircniei a ajutat la menţinerea

cursului de schimb leu Euro

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 2: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Actuala conjuncturǎ economicǎ mondialǎ reprezintǎ un punct de cotiturǎ atacirct pentru mediul internaţional

de afaceri cacirct şi pentru ofertanţii de servicii de icircnvǎţǎmacircnt universitar Ne putem icircntreba ce am putea face

diferit pentru a ajuta mediul de afaceri sǎ depǎşeascǎ eventuale evenimente similare sau cel puţin cum

am putea sǎ pregǎtim mai bine specialişti pentru a putea icircnţelege ameninţǎrile şi oportunitǎţile mediului icircn

care acţioneazǎ Principalele rǎspunsuri includ pregǎtirea teoreticǎ şi mai ales practicǎ a specialistului

ancorarea icircn realitǎţile economice actuale cunoaşterea unor metode noi şi sau performante de susţinere a

acţiunilor firmei icircn piaţǎ

De la gacircndirea modului de intrare icircn afaceri pacircnǎ la rentabilitatea economicǎ a firmei totul se leagǎ totul

se condiţioneazǎ O greşealǎ dintr-un domeniu poate conduce mai devreme sau mai tacircrziu la dezastru

Managerii de valoare se dovedesc icircn situaţii de crizǎ şi nu icircn perioade de creştere economicǎ susţinutǎ

cacircnd involuntar sau intenţionat creeazǎ strategii de creştere pentru liniile de afaceri

Volumul de faţǎ recreeazǎ atacirct de fidel pe cacirct este posibil realitatea icircnfiinţǎrii şi gestionǎrii unei firme

din domeniul comerţului Ceea ce ne propunem prin acest demers este pregǎtirea studenţilor din anul III

ai specializǎrii ldquoEconomia comerţului turismului şi serviciilorrdquo pentru realitatea din mediul de afaceri De

asemenea ne propunem sǎ dezvoltǎm spiritul de icircntreprinzǎtor icircn fiecare student care poate dovedi (sie

icircnsuşi sau celor din jur) cǎ este un potenţial icircntreprinzǎtor de succes

Icircn perspectivǎ vom considera posibilitatea realizǎrii de parteneriate cu firme din domeniul comerţului icircn

vederea realizǎrii unor stagii de practicǎ pe modelul universitǎţilor europene de tradiţie Pentru moment

realitǎţile mediului economic ne forţeazǎ sǎ abordǎm acest domeniu mai degrabǎ din perspectiva

interdisciplinaritǎţii şi a simulǎrii unor situaţii apropiate de cele icircntacirclnite icircn prezent icircn firmele romacircneşti

astfel icircncacirct absolvenţii noştri sǎ fie capabili sǎ rǎspundǎ cacirct mai multor provocǎri apǎrute la un viitor loc

de muncǎ

Iaşi octombrie 2010

Autorii

1 Comerţul icircn contextul crizei sistemice actuale şi a previziunilor de reluare a creşterii

economice lente

ldquoSemnificaţia actualei crize financiare este imensă iar implicaţiile sale pe planul politicilor

economice sunt multiple ndash una dintre ele fiind că trebuie să icircnvăţăm din crizele precedente Am auzit

recent pe un oficial de la o bancă centrală spunacircnd că profunzimea şi proporţia aceste crize puteau cu

greu să fie prevăzute acum un an Vocea sa nu este una singulară Dar această remarcă este

surprinzatoare icircntrucacirct este treaba unui bancher central să se focalizeze asupra sănătăţii sistemului

financiar şi nu numai asupra stabilităţii preţurilorrdquo (Dǎianu 2008 [1])

Fluctuaţiile icircn economie sunt faze normale ale unui ciclu economic Icircn principiu economiştii

sunt de acord că principalele faze ale ciclului economic sunt expansiunea prosperitatea contractarea şi

recesiunea (dacă recesiunea este puternică poate fi considerată ldquocrizărdquo) Unii susţin faptul că ldquoo criză

economică nu este o slăbiciune temporară a economiei ci expresia economică a unei probleme mai

largi care ridică icircntrebări legate de filosofia mondială care influenţează toate ţările lumiirdquo(Didier

1998) Indiferent de modul icircn care este definită criza specialiştii sunt de acord că firmele reacţionează

prea tacircrziu şi prea lent (Brilman 1985) Pot exista mai multe motive pentru aceste reacţii (Idem)

middot previziuni pozitive referitoare la circumstanţele economice

middot utilizarea icircntacircrziată a indicatorilor economici

middot confuzia dintre criza structurală şi evoluţia circumstanţială

middot lipsa calculului unor indicatori lunari

middot insuficientă exigenţă din partea managerilor şi acţionarilor

middot probleme de contabilitate

middot lipsa corelaţiilor dintre rezultatele companiei şi rata inflaţiei

middot bugete prea optimiste

middot incapacitatea de a gestiona criza

middot intervenţia autorităţilor

Icircn anii 1960 existenţa istorică a ciclurilor economice era percepută ca lipsă a viziunii economice

(Solomou 1998) La sfacircrşitul secolului al XIX-lea ciclurile economice erau foarte lungi (pacircnă la 20 de

ani) icircnsă acestea s-au redus la 5 ani după cel de-al doilea război mondial mărindu-se din nou după 1970

(pacircnă la 10 ani)

Anterior actualei crize ultimele două crize notabile (criza asiatică din 1997 şi criza argentiniană

din 2002) au oferit informaţii importante referitoare la problemele din industrie Există doi factori

comuni pentru cele două crize calitatea politicii macroeconomice şi ingenuitatea pieţelor (Vrsquoyugina

2009)

Criza mondială curentă este considerate de către unii specialişti drept cea mai puternică criză

prin care a trecut economia mondială icircn istoria sa Ţările dezvoltate au fost foarte atente şi s-au pregătit

pentru criză cu cel puţin un an icircn avans icircn timp ce ţările din Europa Centrală şi de Est (icircn special

Romacircnia) au fost mai preocupate de creşterea economică consumul de pe piaţa internă şi modalităţi de

atragere a investiţiilor străine icircn locul adaptării politicilor macroeconomice

11 De ce a apărut criza

Preşedintele Federal Reserve (banca centrală americană) Ben Bernanke consideră că actuala

criză mondială este cea mai puternică de după 1930 (Macovei 2009) Acesta susţine idea că originile

declinului economic global pot fi găsite icircn disfuncţionalităţile balanţelor comercială şi de capital din anii

1990 Bernanke a explicat că dezechilibrul a fost generat de faptul că icircn cadrul unei decade economiile

emergente (de ex ţările asiatice) au beneficiat de capitaluri venind dinspre investitorii americani şi cei

din ţările partenere şi prin urmare ţările dezvoltate au icircnregistrat exporturi importante de capital

Unii specialişti au tendinţa de a considera actuala criză drept o etapă inevitabilă şi nu ca un

accident o consecinţă a dobacircnzilor foarte mici utilizate icircn ultimii ani anteriori crizei icircn Statele Unite şi

Europa (Dǎianu 2008 [3]) Totuşi o analiză a crizei nu poate exclude cauzele structurale Globalizarea

pieţelor financiare precum şi inovaţiile financiare combinate cu lipsa reglementărilor şi cu conflictele

de interese cu devenit premisele actualei crize Dar cum a fost posibil ca aceiaşi specialişti care au creat

politicile economice au ignorat avertismentele puternice analizele şi concluziile crizelor anterioare

Unii specialişti icircndrăznesc să considere că interesele financiare importante au jucat un rol important

(Dǎianu 2008 [1])

Icircn anul 2005 profesorul Nouriel Roubini[1] a avertizat asupra faptului că preţurile imobiliare

au creat un val ce pot scufunda economia La momentul respectiv a fost considerat anarhist şi a fost

poreclit ldquoDr Doomrdquo Icircn septembrie 2006 a avertizat Fondul Monetar Internaţional despre faptul că

urma să se declanşeze criza şi că Statele Unite se vor confrunta cu o criză imobiliară un şoc petrolier o

reducere puternică a icircncrederii consumatorilor şi icircn cele din urmă o recesiune puternică Pacircnă la finalul

lui 2008 majoritatea previziunilor sale au fost confirmate iar descrierile cauzelor crizei şi efectelor

acestora s-au dovedit corecte

Paul Krugman[2] este bine cunoscut pentru criticismul său la adresa administraţiei Bush şi a

fostului şef al Federal Reserve Alan Greenspan pe care icirci acuză de ignorarea semnalelor de a avea

icircncredere oarbă icircn piaţa liberă şi de a nu realiza faptul că sistemul financiar creat după criza din 1929-

1933 şi-a depăşit limitele Krugman a susţinut ideea că Alan Greenspan este ldquoca un om care te sfătuieşte

să laşi uşa grajdului deschisă iar după ce calul este liber icircţi ţine o predică referitoare la importanţa

ţinerii animalelor bine icircnchise icircn grajdrdquo (Krugman 2008)

Dacă analizăm situaţia din anii 2008-2010 şi luacircnd icircn considerare opiniile specialiştilor putem

concluziona ca cel mai dur efect icircl reprezintă şomajul masiv rdquoCriza financiară poate cauza pierderea

suplimentară a 20 de milioane de locuri de muncă pacircnă la sfacircrşitul lui 2009rdquo a avertizat Directorul

General al Organizaţiei Mondiale a Muncii Juan Somavia icircn decembrie 2008 Acesta a adăugat faptul

că ldquoaceste valori pot fi şi mai mari şi pot cauza o criză socială severă icircndelungată şi globalizată bazată

pe impactul crizei asupra economiei realerdquo (Leclerc 2008) Icircn anul 2010 Organizaţia Mondialǎ a

Muncii a anunţat cǎ pacircnǎ la sfacircrşitul anului 2009 30 de milioane de locuri de muncǎ au fost pierdute la

nivel mondial comparativ cu anul 2007 icircn ciuda Pactului Global pentru Locuri de Muncǎ (Global Jobs

Pact) semnat cu guverne şi mari companii la nivel mondial

12 Criza in Romacircnia

La nivelul anului 2008 Romacircnia a icircnregistrat cea mai mare creştere economică de după anul

1990 PIB-ul a crescut cu 71 (MEDIAFAX 2009) pe parcursul anului 2008 iar creşterea anuală

previzionată (pacircnă la declanşarea crizei icircn trimestrul IV) a fost de 91 Autorităţile romacircne au estimat

pentru anul 2009 o creştere de 25 icircnsă Comisia Europeană Fondul Monetar Internaţional şi alte

organizaţii internaţionale au fost mai puţin optimiste Economia Romacircniei a scǎzut icircn 2009 cu 72

(Cioacǎ 2010) iar previziunile pentru 2010 sunt de scadere cu inca 19 (Botea 2010) aducacircnd

Romacircnia icircn postura de a fi singura ţarǎ din Europa de Est cu scǎdere economicǎ icircn acest an

Băncii Naţionale a Romacircniei i s-a cerut icircn mai multe racircnduri să icircşi explice previziunile din anul

2008 conform căreia Romacircnia nu urma sǎ fie serios afectată de criză Aparent piaţa financiară

romacircnească este destul de primitivă De exemplu procentul de intermedieri financiare icircn Romacircnia este

de 25 comparativ cu 80-90 icircn economiile dezvoltate din Uniunea Europeană (Dǎianu 2008 [2])

Ţara noastră a simţit efectul turbulenţelor cauzate de unii investitori străini care au decis să icircşi icircnchidă

poziţiile din Romacircnia similar cu ceea ce s-a icircntacircmplat icircn alte ţări din regiune (de ex Ungaria şi

Polonia) Icircn august 2008 Romacircnia nu simţea icircncă efectul supraicircncălzirii economiei Specialiştii au

susţinut faptul că sectorul imobiliar din Romacircnia nu se confrunta cu o criză deoarece abia icircncepuse să se

dezvolte şi ca se estima o saturaţie a pieţei icircntr-un interval de 20 de ani Piaţa imobiliară a fost efectiv

blocată icircn octombrie 2008 atunci cacircnd Banca Naţională a Romacircniei a restricţionat accesul populaţiei la

credite

Pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2008 guvernatorul Mugur Isărescu era

foarte optimist ldquotrebuie să fie recunoscători că am icircnregistrat creştere a PIB-ului icircn ultimii 10 ani Acum

avem şansa de a depăşi criza mondială Putem chiar să ne considerăm un miracol avacircnd icircn vedere faptul

că am obţinut nişte avantaje pe baza crizeirdquo (Ziarul Financiar 2008 [1]) Din pǎcate pentru ţara noastrǎ

avantajele nu au fost majore şi sustenabile prin urmare criza manifestacircndu-se icircn ansamblul economiei şi

atacacircnd cu preponderenţǎ sectoarele ce au adus o creştere economicǎ falsǎ icircn ultimii ani (ex consum

imobiliare) dar şi sectoarele insuficient consolidate (ex industria prin diferenţierea produselor)

Atitudinea maniaco-depresivă a Guvernului Romacircniei referitoare la criză a fost cel puţin

ciudată (Chirovici 2008) Autorităţile sunt icircn poziţia unui medic care pe parcursul unui an a dat

asigurări unui pacient (economia naţională) că este icircntr-o bună stare de sănătate şi apoi dintr-o dată icircl

informează că este pe moarte La sfacircrşitul anului 2007 atunci cacircnd toată Europa era preocupată de criză

autorităţile romacircne au fost icircntrebate dacă au realizat un studiu de impact al crizei asupra Romacircniei

Răspunsul lor a fost incredibil ldquocare crizărdquo La nivelul UE şi G8 criza era principalul subiect de

discuţie icircn timp ce la Bucureşti mediul era nerealist economia creştea miliardele de euro abia aşteptau

să intre icircn ţară iar Romacircnia nu avea nici un motiv de icircngrijorare Abia la sfacircrşitul anului 2008 Romacircnia

a intrat icircn faza depresivă aşteptam un adevărat ciclon economic rata şomajului creştea iar specialiştii

au devenit mai puţin optimişti

Pe parcursul anului 2009 situaţia din Uniunea Europeană a devenit destul de dificilă Icircn acelaşi

timp la nivelul UE şi la nivelul Romacircniei indexul icircncrederii economice a scăzut masiv pe parcursul

anului 2008 urmacircnd o perioadǎ de creştere susţinutǎ icircn cazul UE şi o perioadǎ de oscilaţii icircn cazul

Romacircniei (BT Asset Management 2010) Deşi icircn scǎdere cea mai mare icircncredere o au consumatorii icircn

capacitatea industriei de a reveni pe creştere economicǎ iar cea mai micǎ icircn domeniul construcţiilor

(Idem) Nici consumul comerţul sau serviciile nu sunt ferite de o scǎdere a icircncrederii consumatorilor

acestea avacircnd oricum un puternic grad de corelare Pe parcursul ultimilor ani consumatorii romacircni s-au

declarat icircn mod permanent mai pesimişti decacirct totalul consumatorilor UE referitor la evoluţia economiei

Au existat oameni de afaceri care au susţinut că Romacircnia avea o ocazie unică de a se dezvolta

chiar pe fondul crizei dacă ţara noastră ar fi avut capacitatea de a atrage capitalurile străine şi

companiile care se relochează din alte ţări (Bloombiz 2008) De asemenea este absolut necesar să fie

stimulate consumul cererea şi creditarea deoarece sunt singurele soluţii pentru depăşirea recesiunii

Icircn ultimii ani Romacircnia a icircnregistrat noi provocări referitoare la capacitatea sa competitivă

Conform unor statistici publicate de Deloitte Romacircnia deţine doar 30 de companii dintre primele 500 de

companii din Europa Centrală din punct de vedere al veniturilor din anul 2007 Cele 30 de companii

reprezintă 50 dintre companiile deţinute de Cehia sau Ungaria şi 16 dintre cele deţinute de Polonia

(Ziarul Financiar 2008 [2]) Alte statistici arată faptul că doar 5 dintre IMM-urile romacircneşti sunt

competitive pe piaţa europeană (BaleaampSava 2008)

13 Efectul crizei asupra politicii comerciale naţionale şi la nivel de firmă

Pe lacircngă numeroase efecte negative (financiare economice psihologice) criza mondială a

generat şi efecte pozitive pentru economia romacircnească Unul dintre acestea este scăderea deficitului

balanţei comerciale a Romacircniei pe fondul reducerii masive a importurilor Acesta este unul dintre

factorii care pe lacircngă alte măsuri luate la nivelul Băncii Naţionale a Romacircniei a ajutat la menţinerea

cursului de schimb leu Euro

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 3: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

1 Comerţul icircn contextul crizei sistemice actuale şi a previziunilor de reluare a creşterii

economice lente

ldquoSemnificaţia actualei crize financiare este imensă iar implicaţiile sale pe planul politicilor

economice sunt multiple ndash una dintre ele fiind că trebuie să icircnvăţăm din crizele precedente Am auzit

recent pe un oficial de la o bancă centrală spunacircnd că profunzimea şi proporţia aceste crize puteau cu

greu să fie prevăzute acum un an Vocea sa nu este una singulară Dar această remarcă este

surprinzatoare icircntrucacirct este treaba unui bancher central să se focalizeze asupra sănătăţii sistemului

financiar şi nu numai asupra stabilităţii preţurilorrdquo (Dǎianu 2008 [1])

Fluctuaţiile icircn economie sunt faze normale ale unui ciclu economic Icircn principiu economiştii

sunt de acord că principalele faze ale ciclului economic sunt expansiunea prosperitatea contractarea şi

recesiunea (dacă recesiunea este puternică poate fi considerată ldquocrizărdquo) Unii susţin faptul că ldquoo criză

economică nu este o slăbiciune temporară a economiei ci expresia economică a unei probleme mai

largi care ridică icircntrebări legate de filosofia mondială care influenţează toate ţările lumiirdquo(Didier

1998) Indiferent de modul icircn care este definită criza specialiştii sunt de acord că firmele reacţionează

prea tacircrziu şi prea lent (Brilman 1985) Pot exista mai multe motive pentru aceste reacţii (Idem)

middot previziuni pozitive referitoare la circumstanţele economice

middot utilizarea icircntacircrziată a indicatorilor economici

middot confuzia dintre criza structurală şi evoluţia circumstanţială

middot lipsa calculului unor indicatori lunari

middot insuficientă exigenţă din partea managerilor şi acţionarilor

middot probleme de contabilitate

middot lipsa corelaţiilor dintre rezultatele companiei şi rata inflaţiei

middot bugete prea optimiste

middot incapacitatea de a gestiona criza

middot intervenţia autorităţilor

Icircn anii 1960 existenţa istorică a ciclurilor economice era percepută ca lipsă a viziunii economice

(Solomou 1998) La sfacircrşitul secolului al XIX-lea ciclurile economice erau foarte lungi (pacircnă la 20 de

ani) icircnsă acestea s-au redus la 5 ani după cel de-al doilea război mondial mărindu-se din nou după 1970

(pacircnă la 10 ani)

Anterior actualei crize ultimele două crize notabile (criza asiatică din 1997 şi criza argentiniană

din 2002) au oferit informaţii importante referitoare la problemele din industrie Există doi factori

comuni pentru cele două crize calitatea politicii macroeconomice şi ingenuitatea pieţelor (Vrsquoyugina

2009)

Criza mondială curentă este considerate de către unii specialişti drept cea mai puternică criză

prin care a trecut economia mondială icircn istoria sa Ţările dezvoltate au fost foarte atente şi s-au pregătit

pentru criză cu cel puţin un an icircn avans icircn timp ce ţările din Europa Centrală şi de Est (icircn special

Romacircnia) au fost mai preocupate de creşterea economică consumul de pe piaţa internă şi modalităţi de

atragere a investiţiilor străine icircn locul adaptării politicilor macroeconomice

11 De ce a apărut criza

Preşedintele Federal Reserve (banca centrală americană) Ben Bernanke consideră că actuala

criză mondială este cea mai puternică de după 1930 (Macovei 2009) Acesta susţine idea că originile

declinului economic global pot fi găsite icircn disfuncţionalităţile balanţelor comercială şi de capital din anii

1990 Bernanke a explicat că dezechilibrul a fost generat de faptul că icircn cadrul unei decade economiile

emergente (de ex ţările asiatice) au beneficiat de capitaluri venind dinspre investitorii americani şi cei

din ţările partenere şi prin urmare ţările dezvoltate au icircnregistrat exporturi importante de capital

Unii specialişti au tendinţa de a considera actuala criză drept o etapă inevitabilă şi nu ca un

accident o consecinţă a dobacircnzilor foarte mici utilizate icircn ultimii ani anteriori crizei icircn Statele Unite şi

Europa (Dǎianu 2008 [3]) Totuşi o analiză a crizei nu poate exclude cauzele structurale Globalizarea

pieţelor financiare precum şi inovaţiile financiare combinate cu lipsa reglementărilor şi cu conflictele

de interese cu devenit premisele actualei crize Dar cum a fost posibil ca aceiaşi specialişti care au creat

politicile economice au ignorat avertismentele puternice analizele şi concluziile crizelor anterioare

Unii specialişti icircndrăznesc să considere că interesele financiare importante au jucat un rol important

(Dǎianu 2008 [1])

Icircn anul 2005 profesorul Nouriel Roubini[1] a avertizat asupra faptului că preţurile imobiliare

au creat un val ce pot scufunda economia La momentul respectiv a fost considerat anarhist şi a fost

poreclit ldquoDr Doomrdquo Icircn septembrie 2006 a avertizat Fondul Monetar Internaţional despre faptul că

urma să se declanşeze criza şi că Statele Unite se vor confrunta cu o criză imobiliară un şoc petrolier o

reducere puternică a icircncrederii consumatorilor şi icircn cele din urmă o recesiune puternică Pacircnă la finalul

lui 2008 majoritatea previziunilor sale au fost confirmate iar descrierile cauzelor crizei şi efectelor

acestora s-au dovedit corecte

Paul Krugman[2] este bine cunoscut pentru criticismul său la adresa administraţiei Bush şi a

fostului şef al Federal Reserve Alan Greenspan pe care icirci acuză de ignorarea semnalelor de a avea

icircncredere oarbă icircn piaţa liberă şi de a nu realiza faptul că sistemul financiar creat după criza din 1929-

1933 şi-a depăşit limitele Krugman a susţinut ideea că Alan Greenspan este ldquoca un om care te sfătuieşte

să laşi uşa grajdului deschisă iar după ce calul este liber icircţi ţine o predică referitoare la importanţa

ţinerii animalelor bine icircnchise icircn grajdrdquo (Krugman 2008)

Dacă analizăm situaţia din anii 2008-2010 şi luacircnd icircn considerare opiniile specialiştilor putem

concluziona ca cel mai dur efect icircl reprezintă şomajul masiv rdquoCriza financiară poate cauza pierderea

suplimentară a 20 de milioane de locuri de muncă pacircnă la sfacircrşitul lui 2009rdquo a avertizat Directorul

General al Organizaţiei Mondiale a Muncii Juan Somavia icircn decembrie 2008 Acesta a adăugat faptul

că ldquoaceste valori pot fi şi mai mari şi pot cauza o criză socială severă icircndelungată şi globalizată bazată

pe impactul crizei asupra economiei realerdquo (Leclerc 2008) Icircn anul 2010 Organizaţia Mondialǎ a

Muncii a anunţat cǎ pacircnǎ la sfacircrşitul anului 2009 30 de milioane de locuri de muncǎ au fost pierdute la

nivel mondial comparativ cu anul 2007 icircn ciuda Pactului Global pentru Locuri de Muncǎ (Global Jobs

Pact) semnat cu guverne şi mari companii la nivel mondial

12 Criza in Romacircnia

La nivelul anului 2008 Romacircnia a icircnregistrat cea mai mare creştere economică de după anul

1990 PIB-ul a crescut cu 71 (MEDIAFAX 2009) pe parcursul anului 2008 iar creşterea anuală

previzionată (pacircnă la declanşarea crizei icircn trimestrul IV) a fost de 91 Autorităţile romacircne au estimat

pentru anul 2009 o creştere de 25 icircnsă Comisia Europeană Fondul Monetar Internaţional şi alte

organizaţii internaţionale au fost mai puţin optimiste Economia Romacircniei a scǎzut icircn 2009 cu 72

(Cioacǎ 2010) iar previziunile pentru 2010 sunt de scadere cu inca 19 (Botea 2010) aducacircnd

Romacircnia icircn postura de a fi singura ţarǎ din Europa de Est cu scǎdere economicǎ icircn acest an

Băncii Naţionale a Romacircniei i s-a cerut icircn mai multe racircnduri să icircşi explice previziunile din anul

2008 conform căreia Romacircnia nu urma sǎ fie serios afectată de criză Aparent piaţa financiară

romacircnească este destul de primitivă De exemplu procentul de intermedieri financiare icircn Romacircnia este

de 25 comparativ cu 80-90 icircn economiile dezvoltate din Uniunea Europeană (Dǎianu 2008 [2])

Ţara noastră a simţit efectul turbulenţelor cauzate de unii investitori străini care au decis să icircşi icircnchidă

poziţiile din Romacircnia similar cu ceea ce s-a icircntacircmplat icircn alte ţări din regiune (de ex Ungaria şi

Polonia) Icircn august 2008 Romacircnia nu simţea icircncă efectul supraicircncălzirii economiei Specialiştii au

susţinut faptul că sectorul imobiliar din Romacircnia nu se confrunta cu o criză deoarece abia icircncepuse să se

dezvolte şi ca se estima o saturaţie a pieţei icircntr-un interval de 20 de ani Piaţa imobiliară a fost efectiv

blocată icircn octombrie 2008 atunci cacircnd Banca Naţională a Romacircniei a restricţionat accesul populaţiei la

credite

Pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2008 guvernatorul Mugur Isărescu era

foarte optimist ldquotrebuie să fie recunoscători că am icircnregistrat creştere a PIB-ului icircn ultimii 10 ani Acum

avem şansa de a depăşi criza mondială Putem chiar să ne considerăm un miracol avacircnd icircn vedere faptul

că am obţinut nişte avantaje pe baza crizeirdquo (Ziarul Financiar 2008 [1]) Din pǎcate pentru ţara noastrǎ

avantajele nu au fost majore şi sustenabile prin urmare criza manifestacircndu-se icircn ansamblul economiei şi

atacacircnd cu preponderenţǎ sectoarele ce au adus o creştere economicǎ falsǎ icircn ultimii ani (ex consum

imobiliare) dar şi sectoarele insuficient consolidate (ex industria prin diferenţierea produselor)

Atitudinea maniaco-depresivă a Guvernului Romacircniei referitoare la criză a fost cel puţin

ciudată (Chirovici 2008) Autorităţile sunt icircn poziţia unui medic care pe parcursul unui an a dat

asigurări unui pacient (economia naţională) că este icircntr-o bună stare de sănătate şi apoi dintr-o dată icircl

informează că este pe moarte La sfacircrşitul anului 2007 atunci cacircnd toată Europa era preocupată de criză

autorităţile romacircne au fost icircntrebate dacă au realizat un studiu de impact al crizei asupra Romacircniei

Răspunsul lor a fost incredibil ldquocare crizărdquo La nivelul UE şi G8 criza era principalul subiect de

discuţie icircn timp ce la Bucureşti mediul era nerealist economia creştea miliardele de euro abia aşteptau

să intre icircn ţară iar Romacircnia nu avea nici un motiv de icircngrijorare Abia la sfacircrşitul anului 2008 Romacircnia

a intrat icircn faza depresivă aşteptam un adevărat ciclon economic rata şomajului creştea iar specialiştii

au devenit mai puţin optimişti

Pe parcursul anului 2009 situaţia din Uniunea Europeană a devenit destul de dificilă Icircn acelaşi

timp la nivelul UE şi la nivelul Romacircniei indexul icircncrederii economice a scăzut masiv pe parcursul

anului 2008 urmacircnd o perioadǎ de creştere susţinutǎ icircn cazul UE şi o perioadǎ de oscilaţii icircn cazul

Romacircniei (BT Asset Management 2010) Deşi icircn scǎdere cea mai mare icircncredere o au consumatorii icircn

capacitatea industriei de a reveni pe creştere economicǎ iar cea mai micǎ icircn domeniul construcţiilor

(Idem) Nici consumul comerţul sau serviciile nu sunt ferite de o scǎdere a icircncrederii consumatorilor

acestea avacircnd oricum un puternic grad de corelare Pe parcursul ultimilor ani consumatorii romacircni s-au

declarat icircn mod permanent mai pesimişti decacirct totalul consumatorilor UE referitor la evoluţia economiei

Au existat oameni de afaceri care au susţinut că Romacircnia avea o ocazie unică de a se dezvolta

chiar pe fondul crizei dacă ţara noastră ar fi avut capacitatea de a atrage capitalurile străine şi

companiile care se relochează din alte ţări (Bloombiz 2008) De asemenea este absolut necesar să fie

stimulate consumul cererea şi creditarea deoarece sunt singurele soluţii pentru depăşirea recesiunii

Icircn ultimii ani Romacircnia a icircnregistrat noi provocări referitoare la capacitatea sa competitivă

Conform unor statistici publicate de Deloitte Romacircnia deţine doar 30 de companii dintre primele 500 de

companii din Europa Centrală din punct de vedere al veniturilor din anul 2007 Cele 30 de companii

reprezintă 50 dintre companiile deţinute de Cehia sau Ungaria şi 16 dintre cele deţinute de Polonia

(Ziarul Financiar 2008 [2]) Alte statistici arată faptul că doar 5 dintre IMM-urile romacircneşti sunt

competitive pe piaţa europeană (BaleaampSava 2008)

13 Efectul crizei asupra politicii comerciale naţionale şi la nivel de firmă

Pe lacircngă numeroase efecte negative (financiare economice psihologice) criza mondială a

generat şi efecte pozitive pentru economia romacircnească Unul dintre acestea este scăderea deficitului

balanţei comerciale a Romacircniei pe fondul reducerii masive a importurilor Acesta este unul dintre

factorii care pe lacircngă alte măsuri luate la nivelul Băncii Naţionale a Romacircniei a ajutat la menţinerea

cursului de schimb leu Euro

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 4: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

emergente (de ex ţările asiatice) au beneficiat de capitaluri venind dinspre investitorii americani şi cei

din ţările partenere şi prin urmare ţările dezvoltate au icircnregistrat exporturi importante de capital

Unii specialişti au tendinţa de a considera actuala criză drept o etapă inevitabilă şi nu ca un

accident o consecinţă a dobacircnzilor foarte mici utilizate icircn ultimii ani anteriori crizei icircn Statele Unite şi

Europa (Dǎianu 2008 [3]) Totuşi o analiză a crizei nu poate exclude cauzele structurale Globalizarea

pieţelor financiare precum şi inovaţiile financiare combinate cu lipsa reglementărilor şi cu conflictele

de interese cu devenit premisele actualei crize Dar cum a fost posibil ca aceiaşi specialişti care au creat

politicile economice au ignorat avertismentele puternice analizele şi concluziile crizelor anterioare

Unii specialişti icircndrăznesc să considere că interesele financiare importante au jucat un rol important

(Dǎianu 2008 [1])

Icircn anul 2005 profesorul Nouriel Roubini[1] a avertizat asupra faptului că preţurile imobiliare

au creat un val ce pot scufunda economia La momentul respectiv a fost considerat anarhist şi a fost

poreclit ldquoDr Doomrdquo Icircn septembrie 2006 a avertizat Fondul Monetar Internaţional despre faptul că

urma să se declanşeze criza şi că Statele Unite se vor confrunta cu o criză imobiliară un şoc petrolier o

reducere puternică a icircncrederii consumatorilor şi icircn cele din urmă o recesiune puternică Pacircnă la finalul

lui 2008 majoritatea previziunilor sale au fost confirmate iar descrierile cauzelor crizei şi efectelor

acestora s-au dovedit corecte

Paul Krugman[2] este bine cunoscut pentru criticismul său la adresa administraţiei Bush şi a

fostului şef al Federal Reserve Alan Greenspan pe care icirci acuză de ignorarea semnalelor de a avea

icircncredere oarbă icircn piaţa liberă şi de a nu realiza faptul că sistemul financiar creat după criza din 1929-

1933 şi-a depăşit limitele Krugman a susţinut ideea că Alan Greenspan este ldquoca un om care te sfătuieşte

să laşi uşa grajdului deschisă iar după ce calul este liber icircţi ţine o predică referitoare la importanţa

ţinerii animalelor bine icircnchise icircn grajdrdquo (Krugman 2008)

Dacă analizăm situaţia din anii 2008-2010 şi luacircnd icircn considerare opiniile specialiştilor putem

concluziona ca cel mai dur efect icircl reprezintă şomajul masiv rdquoCriza financiară poate cauza pierderea

suplimentară a 20 de milioane de locuri de muncă pacircnă la sfacircrşitul lui 2009rdquo a avertizat Directorul

General al Organizaţiei Mondiale a Muncii Juan Somavia icircn decembrie 2008 Acesta a adăugat faptul

că ldquoaceste valori pot fi şi mai mari şi pot cauza o criză socială severă icircndelungată şi globalizată bazată

pe impactul crizei asupra economiei realerdquo (Leclerc 2008) Icircn anul 2010 Organizaţia Mondialǎ a

Muncii a anunţat cǎ pacircnǎ la sfacircrşitul anului 2009 30 de milioane de locuri de muncǎ au fost pierdute la

nivel mondial comparativ cu anul 2007 icircn ciuda Pactului Global pentru Locuri de Muncǎ (Global Jobs

Pact) semnat cu guverne şi mari companii la nivel mondial

12 Criza in Romacircnia

La nivelul anului 2008 Romacircnia a icircnregistrat cea mai mare creştere economică de după anul

1990 PIB-ul a crescut cu 71 (MEDIAFAX 2009) pe parcursul anului 2008 iar creşterea anuală

previzionată (pacircnă la declanşarea crizei icircn trimestrul IV) a fost de 91 Autorităţile romacircne au estimat

pentru anul 2009 o creştere de 25 icircnsă Comisia Europeană Fondul Monetar Internaţional şi alte

organizaţii internaţionale au fost mai puţin optimiste Economia Romacircniei a scǎzut icircn 2009 cu 72

(Cioacǎ 2010) iar previziunile pentru 2010 sunt de scadere cu inca 19 (Botea 2010) aducacircnd

Romacircnia icircn postura de a fi singura ţarǎ din Europa de Est cu scǎdere economicǎ icircn acest an

Băncii Naţionale a Romacircniei i s-a cerut icircn mai multe racircnduri să icircşi explice previziunile din anul

2008 conform căreia Romacircnia nu urma sǎ fie serios afectată de criză Aparent piaţa financiară

romacircnească este destul de primitivă De exemplu procentul de intermedieri financiare icircn Romacircnia este

de 25 comparativ cu 80-90 icircn economiile dezvoltate din Uniunea Europeană (Dǎianu 2008 [2])

Ţara noastră a simţit efectul turbulenţelor cauzate de unii investitori străini care au decis să icircşi icircnchidă

poziţiile din Romacircnia similar cu ceea ce s-a icircntacircmplat icircn alte ţări din regiune (de ex Ungaria şi

Polonia) Icircn august 2008 Romacircnia nu simţea icircncă efectul supraicircncălzirii economiei Specialiştii au

susţinut faptul că sectorul imobiliar din Romacircnia nu se confrunta cu o criză deoarece abia icircncepuse să se

dezvolte şi ca se estima o saturaţie a pieţei icircntr-un interval de 20 de ani Piaţa imobiliară a fost efectiv

blocată icircn octombrie 2008 atunci cacircnd Banca Naţională a Romacircniei a restricţionat accesul populaţiei la

credite

Pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2008 guvernatorul Mugur Isărescu era

foarte optimist ldquotrebuie să fie recunoscători că am icircnregistrat creştere a PIB-ului icircn ultimii 10 ani Acum

avem şansa de a depăşi criza mondială Putem chiar să ne considerăm un miracol avacircnd icircn vedere faptul

că am obţinut nişte avantaje pe baza crizeirdquo (Ziarul Financiar 2008 [1]) Din pǎcate pentru ţara noastrǎ

avantajele nu au fost majore şi sustenabile prin urmare criza manifestacircndu-se icircn ansamblul economiei şi

atacacircnd cu preponderenţǎ sectoarele ce au adus o creştere economicǎ falsǎ icircn ultimii ani (ex consum

imobiliare) dar şi sectoarele insuficient consolidate (ex industria prin diferenţierea produselor)

Atitudinea maniaco-depresivă a Guvernului Romacircniei referitoare la criză a fost cel puţin

ciudată (Chirovici 2008) Autorităţile sunt icircn poziţia unui medic care pe parcursul unui an a dat

asigurări unui pacient (economia naţională) că este icircntr-o bună stare de sănătate şi apoi dintr-o dată icircl

informează că este pe moarte La sfacircrşitul anului 2007 atunci cacircnd toată Europa era preocupată de criză

autorităţile romacircne au fost icircntrebate dacă au realizat un studiu de impact al crizei asupra Romacircniei

Răspunsul lor a fost incredibil ldquocare crizărdquo La nivelul UE şi G8 criza era principalul subiect de

discuţie icircn timp ce la Bucureşti mediul era nerealist economia creştea miliardele de euro abia aşteptau

să intre icircn ţară iar Romacircnia nu avea nici un motiv de icircngrijorare Abia la sfacircrşitul anului 2008 Romacircnia

a intrat icircn faza depresivă aşteptam un adevărat ciclon economic rata şomajului creştea iar specialiştii

au devenit mai puţin optimişti

Pe parcursul anului 2009 situaţia din Uniunea Europeană a devenit destul de dificilă Icircn acelaşi

timp la nivelul UE şi la nivelul Romacircniei indexul icircncrederii economice a scăzut masiv pe parcursul

anului 2008 urmacircnd o perioadǎ de creştere susţinutǎ icircn cazul UE şi o perioadǎ de oscilaţii icircn cazul

Romacircniei (BT Asset Management 2010) Deşi icircn scǎdere cea mai mare icircncredere o au consumatorii icircn

capacitatea industriei de a reveni pe creştere economicǎ iar cea mai micǎ icircn domeniul construcţiilor

(Idem) Nici consumul comerţul sau serviciile nu sunt ferite de o scǎdere a icircncrederii consumatorilor

acestea avacircnd oricum un puternic grad de corelare Pe parcursul ultimilor ani consumatorii romacircni s-au

declarat icircn mod permanent mai pesimişti decacirct totalul consumatorilor UE referitor la evoluţia economiei

Au existat oameni de afaceri care au susţinut că Romacircnia avea o ocazie unică de a se dezvolta

chiar pe fondul crizei dacă ţara noastră ar fi avut capacitatea de a atrage capitalurile străine şi

companiile care se relochează din alte ţări (Bloombiz 2008) De asemenea este absolut necesar să fie

stimulate consumul cererea şi creditarea deoarece sunt singurele soluţii pentru depăşirea recesiunii

Icircn ultimii ani Romacircnia a icircnregistrat noi provocări referitoare la capacitatea sa competitivă

Conform unor statistici publicate de Deloitte Romacircnia deţine doar 30 de companii dintre primele 500 de

companii din Europa Centrală din punct de vedere al veniturilor din anul 2007 Cele 30 de companii

reprezintă 50 dintre companiile deţinute de Cehia sau Ungaria şi 16 dintre cele deţinute de Polonia

(Ziarul Financiar 2008 [2]) Alte statistici arată faptul că doar 5 dintre IMM-urile romacircneşti sunt

competitive pe piaţa europeană (BaleaampSava 2008)

13 Efectul crizei asupra politicii comerciale naţionale şi la nivel de firmă

Pe lacircngă numeroase efecte negative (financiare economice psihologice) criza mondială a

generat şi efecte pozitive pentru economia romacircnească Unul dintre acestea este scăderea deficitului

balanţei comerciale a Romacircniei pe fondul reducerii masive a importurilor Acesta este unul dintre

factorii care pe lacircngă alte măsuri luate la nivelul Băncii Naţionale a Romacircniei a ajutat la menţinerea

cursului de schimb leu Euro

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 5: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Polonia) Icircn august 2008 Romacircnia nu simţea icircncă efectul supraicircncălzirii economiei Specialiştii au

susţinut faptul că sectorul imobiliar din Romacircnia nu se confrunta cu o criză deoarece abia icircncepuse să se

dezvolte şi ca se estima o saturaţie a pieţei icircntr-un interval de 20 de ani Piaţa imobiliară a fost efectiv

blocată icircn octombrie 2008 atunci cacircnd Banca Naţională a Romacircniei a restricţionat accesul populaţiei la

credite

Pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2008 guvernatorul Mugur Isărescu era

foarte optimist ldquotrebuie să fie recunoscători că am icircnregistrat creştere a PIB-ului icircn ultimii 10 ani Acum

avem şansa de a depăşi criza mondială Putem chiar să ne considerăm un miracol avacircnd icircn vedere faptul

că am obţinut nişte avantaje pe baza crizeirdquo (Ziarul Financiar 2008 [1]) Din pǎcate pentru ţara noastrǎ

avantajele nu au fost majore şi sustenabile prin urmare criza manifestacircndu-se icircn ansamblul economiei şi

atacacircnd cu preponderenţǎ sectoarele ce au adus o creştere economicǎ falsǎ icircn ultimii ani (ex consum

imobiliare) dar şi sectoarele insuficient consolidate (ex industria prin diferenţierea produselor)

Atitudinea maniaco-depresivă a Guvernului Romacircniei referitoare la criză a fost cel puţin

ciudată (Chirovici 2008) Autorităţile sunt icircn poziţia unui medic care pe parcursul unui an a dat

asigurări unui pacient (economia naţională) că este icircntr-o bună stare de sănătate şi apoi dintr-o dată icircl

informează că este pe moarte La sfacircrşitul anului 2007 atunci cacircnd toată Europa era preocupată de criză

autorităţile romacircne au fost icircntrebate dacă au realizat un studiu de impact al crizei asupra Romacircniei

Răspunsul lor a fost incredibil ldquocare crizărdquo La nivelul UE şi G8 criza era principalul subiect de

discuţie icircn timp ce la Bucureşti mediul era nerealist economia creştea miliardele de euro abia aşteptau

să intre icircn ţară iar Romacircnia nu avea nici un motiv de icircngrijorare Abia la sfacircrşitul anului 2008 Romacircnia

a intrat icircn faza depresivă aşteptam un adevărat ciclon economic rata şomajului creştea iar specialiştii

au devenit mai puţin optimişti

Pe parcursul anului 2009 situaţia din Uniunea Europeană a devenit destul de dificilă Icircn acelaşi

timp la nivelul UE şi la nivelul Romacircniei indexul icircncrederii economice a scăzut masiv pe parcursul

anului 2008 urmacircnd o perioadǎ de creştere susţinutǎ icircn cazul UE şi o perioadǎ de oscilaţii icircn cazul

Romacircniei (BT Asset Management 2010) Deşi icircn scǎdere cea mai mare icircncredere o au consumatorii icircn

capacitatea industriei de a reveni pe creştere economicǎ iar cea mai micǎ icircn domeniul construcţiilor

(Idem) Nici consumul comerţul sau serviciile nu sunt ferite de o scǎdere a icircncrederii consumatorilor

acestea avacircnd oricum un puternic grad de corelare Pe parcursul ultimilor ani consumatorii romacircni s-au

declarat icircn mod permanent mai pesimişti decacirct totalul consumatorilor UE referitor la evoluţia economiei

Au existat oameni de afaceri care au susţinut că Romacircnia avea o ocazie unică de a se dezvolta

chiar pe fondul crizei dacă ţara noastră ar fi avut capacitatea de a atrage capitalurile străine şi

companiile care se relochează din alte ţări (Bloombiz 2008) De asemenea este absolut necesar să fie

stimulate consumul cererea şi creditarea deoarece sunt singurele soluţii pentru depăşirea recesiunii

Icircn ultimii ani Romacircnia a icircnregistrat noi provocări referitoare la capacitatea sa competitivă

Conform unor statistici publicate de Deloitte Romacircnia deţine doar 30 de companii dintre primele 500 de

companii din Europa Centrală din punct de vedere al veniturilor din anul 2007 Cele 30 de companii

reprezintă 50 dintre companiile deţinute de Cehia sau Ungaria şi 16 dintre cele deţinute de Polonia

(Ziarul Financiar 2008 [2]) Alte statistici arată faptul că doar 5 dintre IMM-urile romacircneşti sunt

competitive pe piaţa europeană (BaleaampSava 2008)

13 Efectul crizei asupra politicii comerciale naţionale şi la nivel de firmă

Pe lacircngă numeroase efecte negative (financiare economice psihologice) criza mondială a

generat şi efecte pozitive pentru economia romacircnească Unul dintre acestea este scăderea deficitului

balanţei comerciale a Romacircniei pe fondul reducerii masive a importurilor Acesta este unul dintre

factorii care pe lacircngă alte măsuri luate la nivelul Băncii Naţionale a Romacircniei a ajutat la menţinerea

cursului de schimb leu Euro

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 6: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Firmele au fost nevoite să treacă de la reduceri de costuri icircn scop competitiv la reduceri de costuri icircn

scop de supravieţuire Icircn urmă cu 10 ani competiţia a forţat multe firme să reducă costurile pentru a

putea ulterior să reducă preţurile şi a-şi menţine sau icircmbunătăţi competitivitatea pe piaţă Totuşi

reducerea de preţ este strategia folosită de toate firmele pentru icircmbunătăţirea competitivităţii

Reducerile de preţ pot genera scăderea icircncrederii consumatorilor icircn produsele firmei Ce ştiţi despre

strategiile companiilor Coca-Cola sau BMW

14 Strategii de inversare a crizei

Acest tip de strategie se aplică atunci cacircnd o afacere valoroasă intră icircn criză (CiobanuampCiulu 2005)

Obiectivul principal este blocarea şi inversarea surselor de slăbiciune financiară şi concurenţială Primul

pas constă icircn diagnosticarea corectă a problemelor şi identificarea nivelului (decizie implementare

execuţie sau evaluare) pe care apar Cele mai frecvente cazuri sunt

middot ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieţei prin reduceri

agresive de preţuri

middot subutilizarea capacităţii de producţie şi creşterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare

middot concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare pentru icircmbunătăţirea poziţiei şi a

profitabilităţii urmată de un eşec inovaţional

middot investirea icircn tehnologii costisitoare şi amortizabile pe termen lung

middot schimbarea frecventă a strategiilor

middot aservirea icircn faţa avantajelor concurenţiale ale rivalilor de succes

Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer 1980)

1 Revizuirea strategiei (reconstruirea poziţiei competitive adaptarea strategiilor interne şi pe zone

funcţionale refacerea strategiei icircn urma unei achiziţii sau fuziuni icircn funcţie de noile atuuri ale firmei sau

concentrarea asupra unui segment de produse şi clienţi) Icircnainte de a acţiona se impune analizarea

situaţiei sectorului a concurenţilor majori a firmei şi a competenţelor necesare reuşitei (SWOT) o

salvare de succes trebuie să pornească icircntotdeauna de la punctele forte ale firmei şi de la cele mai

atractive oportunităţi de dezvoltare

2 Creşterea rapidă a veniturilor (impulsionarea vacircnzărilor prin reduceri de preţ acţiuni de

promovare icircmbunătăţiri rapide ale produsului şi service-ului la consumator) Dacă cererea este

inelastică preţurile trebuie ridicate nu scăzute acest tip de strategie este necesar atunci cacircnd bugetul de

operare este limitat şi există excedent de capacitate

Oferta grupată constă icircn vacircnzarea unor produse şi servicii separabile către cumpărători doar sub forma

unui pachet De exemplu IBM a grupat software-ul hardware-ul şi service-ul Astfel se icircnregistrează

importante economii de scară sau de icircnvăţare economii de reţea şi creşterea productivităţii vacircnzătorilor

Toate acestea constituie pacircrghii de reducere a costurilor Pe această bază preţul pachetului este mai mic

decacirct preţul tuturor componentelor sale

Mai mult oferta grupată permite firmei să se diferenţieze vacircnzacircnd doar unele componente ale

pachetului

Subvenţionarea icircncrucişată constă icircn vacircnzarea deliberată a unui produs de bază la un beneficiu redus sau

chiar cu pierderi pentru a vinde produsele mai rentabile De exemplu firma GILETTE a aplicat strălucit

strategia ldquoaparatul de ras şi rezervelerdquo Aparatul de ras se vinde la limita pragului de rentabilitate icircn

timp ce rezervele sunt extrem de profitabile

3 Reducerea costurilor (controlul costurilor eliminarea posturilor şi activităţilor inutile creşterea

productivităţii prin modernizarea echipamentelor de producţie şi amacircnarea investiţiilor) trebuie

fundamentată pe o structură flexibilă a costurilor

4 Vacircnzarea activelor (Heany 1985) se foloseşte atunci cacircnd lichidarea este problema critică şi poate fi

asigurată prin vacircnzarea unor echipamente (brevete maşini pămacircnt subunităţi profitabile) sau prin

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 7: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

restructurări de economisire (eliminarea produselor slab profitabile vacircnzarea sau icircnchiderea

capacităţilor mai vechi reducerea forţei de muncă) de multe ori fondurile astfel obţinute sunt

reinvestite pentru a consolida activitatea de bază

5 Eforturile combinate (Finkin 1985) implică icircn general şi schimbarea echipei manageriale noua

conducere obţine macircnă liberă pentru operarea oricăror transformări Cu cacirct problemele sunt mai dificil

de rezolvat cu atacirct este mai necesară abordarea lor multiplă la toate nivelurile firmei

Strategiile de inversare a crizei sunt riscante şi eşuează adesea datorită alegerii necorespunzătoare a

momentului achiziţionării sau a secării prea timpurii a fondurilor disponibile şi a talentelor

antreprenoriale necesare

Aplicaţie pentru proiect alegeţi domeniul de activitate al firmei şi piaţa-ţintă icircn funcţie de

conjunctura economică actuală şi icircn vederea obţinerii de profit

[1] profesor de economie la Stern School of Business New York University şi preşedinte al RGE Monitor după un doctorat

la Universitatea Harvard a icircnceput cercetarea şi crearea de strategii la Yale icircn timp ce lucra pentru Fondul Monetar

Internaţional Federal Reserve Banca Mondială şi Banca Israelului

[2] publicist pentru New York Times şi cacircştigător al Premiului Nobel pentru economie icircn anul 2008

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 8: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Capitolul 2 Iniţierea afacerii in comerţ

Consideraţii strategice

Decizia iniţierii unei afaceri icircn comerţ este una complexă implicacircnd evaluări multidisciplinare

Un plan de afaceri asociat unui asemenea demers conţine informaţii si predicţii din sfera marketing-ului

merchandising-ului managementului financiar IT-ului logisticii si altora dar şi o privire de ansamblu

strategică asupra afacerii icircn sine şi a situaţiei de pe piaţă

O modalitate fundamentală utilizată icircn Strategie pentru analiza poziţionării strategice a unei

afaceri o reprezintă identificarea barierelor la intrare şi a celor la ieşire

Barierele la intrare sunt acele obstacole care icircmpiedică sau fac dificilă intrarea pe piaţă a unei

firme Ele pot fi de natura legislativă (autorizaţii licenţe brevete stricte si dificil de obţinut limitări

impuse de Camerele de Comerţ datorate supraaglomerării de exemplu icircn cazul farmaciilor etc) de natura

capitalului investiţional (un capital necesar foarte mare din punct de vedere valoric care sa faca

problematică investiţia icircn sine de exemplu un supermarket extins necesită investiţii mari) pot depinde de

factori de risc diverşi (tensiuni politice sociale sau etnice stare de sănatate nesigură de exemplu

investiţia intr-o afacere de comerţ cu electronice in Zimbabwe poate fi periculoasă datorită instabilităţii

politice naţionalizărilor potenţiale etc) de accesul la anumite tehnologii (de exemplu dacă dorim sa

creăm un site de vacircnzări on-line ne ridicăm icircntrebarea dacă avem tehnologia cunoştinţele abilităţile

servere sigure instrumente de securitate a plăţilor personalul IT calificat etc) şi alte categorii

Economiile de scara sunt o bariera semnificativa la intrare atunci cand competitorii deja existenti

pe piata au in functiune capacitati de productie distributie stocuri mari iar costurile lor cu acestea scad

proportional cu volumul lor In acest caz firma nou intrata pe piata trebuie sa depuna un efort

suplimentar pentru a compensa avantajul competitiv al actorilor existenti

Diferentierea produselor in special prin loialitatea fata de un brand deja existent determina pe

noii intrati pe piata sa aloce bugete semnificative pentru atragerea clientilor catre brand-urile lor prin

comunicare promotii eforturi de marketing

Barielele la ieşire sunt cele care previn sau descurajeaza dezinvestiţia icircntr-o afacere de comerţ icircn

cazul nostru Un exemplu clasic preluat de la Jarillo (2002) este al firmelor de comerţ cu produse

petroliere care achiziţioneaza vase de transport specifice numite tancuri petroliere Icircn momentul deciziei

de ieşire de pe piaţă icircnchidere a afacerii apare problema vacircnzării sau retragerii acestui tanc petrolier icircntr-

un cimitir de nave Vacircnzarea e dificilă un asemenea vas special nefiind uşor vandabil iar retragerea lui

icircntr-un cimitir de nave este şi ea foarte costisitoare O şansă alternativă dar ilegală este icircntotdeauna

eşuarea voluntară a navei caz icircn care se rezolvă şi problema plăţii accesului icircn cimitirul de nave si se

poate icircncasa şi asigurarea şi in plus epavele sunt atracţii turistice pentru inotatori sau scufundatori

existănd autorităţi locale care icircncurajează tacit această practică

Alte bariere la iesire pot tine de anumite costuri fixe nerecuperate de active greu vandabile de

angajamente in materie de resurse umane Un caz aparte este cel al afacerii integrate intr-o retea fata de

care are interdependente Imaginati-va o companie care are urmatoarele componente ale afacerilor sale o

ferma agricola si una zootehnica o fabrica de paste fainoase o companie de transport si logistica un lant

de magazine locale care vand produsele companiei alaturi de alte produse de convenienta (de consum

uzual) Componentele enumerate mai sus preluate dintr-un caz real se integreaza avand totodata o

existenta independenta Fermele au piete pentru produsele lor si ar putea exista independent dar o parte

semnificativa din productia lor este transferata ca materie prima pentru crearea pastelor in fabrica ce

apartine aceleasi companii paste care ulterior sunt transportate de firma specializata din cadrul companiei

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 9: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

si vandute prin magazinele locale Daca la un moment dat firma de transport ar avea dificultati in a gasi

si alte contracte care sa ii permita mentinerea profitabilitatii inchiderea ei ar afecta lantul ce leaga

productia de materii prime de cea de produse finite de transport si ulterior de distributie lipsindu-l de

veriga de transport In acest context adesea decizia strategica la nivel de companie este mentinerea

firmei de transport in pofida pierderilor pe care managementul le vede compensate la nivel global al

afacerii Am descris in acest caz o bariera la iesire de natura strategica

Desi aparent greu de crezut argumentele emotionale se pot constitui si ele in bariere la iesire

Putem lua cazul unui antreprenor al carui afacere initiala este in declin dar el conectat emotional la ea ca

prima afacere ca deschizatoare de drum spre succes isi asuma fie si doar pentru o perioada pierderile

mentinand aceasta firma In alte cazuri emotiile tin de capitalurile si resurselor investite care devin greu

de recuperat in contextul raului mers al afacerii In aceasta situatie adesea managerii se incapataneaza sa

mentina firma ce nu se sustine singura doar din emotia sentimentul ca resursele investite trebuie

recuperate iar abandonul afacerii ar periclita acest lucru In realitate aceasta bariera emotionala conduce

adesea la pierderi mai mari si o inchidere inerenta a firmei aspect mult mai grav fata de situatia in care

firma ar fi fost inchisa in perioada declinului initial

Sumarizand barierele la iesire pot fi de ordin economic strategic si emotional

Icircn consecinţă orice iniţiere a unei afaceri icircn comerţ ar trebui să analizeze foarte precis barierele

la intrare şi pe cele la ieşire Această analiză nu este una simplă Bariere la intrare scăzute ca un

exemplu deci apariăia facila pe piaţă a unor firme noi este un avantaj din punct de vedere al debutului

firmei noastre pe piaţă dar este şi un dezavantaj din punct de vedere concurenţial căci oricacircnd noi firme

pot intra pe piaţă transformacircndu-se icircn concurenţi şi atragacircnd părţi din cotele noastre de piaţă

Previziuni si predicţii evolutive

Previziunile trebuie tratate cu rezerve deoarece ele sunt construite pe un model ce presupune

extrapolarea informaţiilor şi datelor din trecut pentru a surprinde evoluţii viitoare Acest model

funcţionează icircn măsura icircn care trecutul seamăna cu viitorul ceea ce este icircnsă din ce in ce mai putin

valabil Viitorul aduce schimbari neaşteptate icircn dinamica pieţelor dezvoltarea de tehnologii noi

comportamentul consumatorului sau evoluţia competiţiei directe şi a celei de soluţii Icircn acest context

situaţii de fapt informaţii date trecute dar chiar prezente pot nu doar sa nu sprijine decizia de iniţiere a

afacerii ci pot chiar distorsiona realismul expectanţelor

Un exemplu clasic icircl reprezintă industria aparatelor foto Gigantul si liderul de piaţă de la acel

moment Kodak a ignorat iniţial schimbările aduse de tehnologia digitală Deciziile lor de afaceri s-au

bazat pe previziunile de vacircnzări construite pe datele din trecut iar ritmul propus de deschidere de noi

reprezentanţe s-a crezut ca nu va fi modificat Din nefericire pentru ei consumatorii au recurs tot mai

puţin la clasicele aparte foto cu film la achiziţiile de consumabile la developare iar Kodak s-a trezit icircntr-

o capcană tehnologică evidentă furnizacircnd produse şi servicii greu vandabile Mult mai alert a reacţionat

competitorul lor Fuji iar cacircnd icircntr-un tarziu Kodak a realizat necesitatea mutaţiei tehnologice către

digital bdquotrenul fusese pierdutrdquo

Cazul Kodak este doar un exemplu bazat pe schimbări de tehnologie dar alte modificari pot

apărea precum cele icircn comportamentul de cumpărare al oamenilor icircn interesele lor icircn stilul de viata icircn

distribuţia bugetelor Dezvoltatorul unui proiect nou de afacere in comerţ trebuie să ţină cont de trenduri

de evoluţiile aşteptate trebuie să fie orientat spre viitor El poate avea un avantaj prin prezenţa sa nouă pe

piaţă şi dimensionarea afacerii icircn funcţie de realităţile prezente şi viitoare Afacerile existente pentru a se

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 10: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

adapta trebuie să depună eforturi de schimbare a portofoliului de produse a mentalităţii şi practicilor

comerciale ale resurselor umane a mesajului si campaniilor de promovare etc

Comerţul cu bunuri şi prestarea de servicii delimitare fluidă

Excelenţa si Experienţa

Icircn acceptiunea clasică comerţul cu produse tangibile şi stocabile este diferită de prestaţia de

servicii care prin natura lor sunt intangibile şi imposibil de stocat

Această delimitare este utilă conceptual icircn practică lucrurile stacircnd diferit Dată fiind competitţa

susţinută pentru mulţi ani icircnclinaţia spre excelenţă a reprezentat o religie in managementul comercial icircn

marketing şi alte ramuri Principiul este foarte simplu un produs care aduce un grad de satisfacţie bun

este uşor substituibil cu un altul tot bun dar cel care aduce un grad de satisfacţie excelent unic este

reţinut de consumator şi crează loialitate icircn consum Icircn paralel pentru servicii aceeaşi bdquogoanărdquo după

excelenţă a existat

Luacircnd exemplul unui restaurant o afacere situată undeva la limita dintre comerţul cu bunuri

(vacircnzarea de produse alimentare tangibile şi chiar stocabile atunci cacircnd cerem o parte din porţie la pachet)

şi pretarea de servicii (ambianţa servirea muzica etc) putem ridica intrebarea dacă atţ fost la un

restarant bun veti mai reveni Poate da poate nu poate veţi incerca altul dar daca restaurantul a fost

excelent v-a impresionat atunci veţi reveni cu siguranţă

Excelenţa a icircnceput insă să fie inlocuită cu o noua bdquoreligierdquo şi anume experienţialul Orice

vacircnzare este vazută ca vacircnzarea unei experienţe asociate consumului produsului sau serviciilor

achiziţionate Aceasta nu exclude excelenţa menţionată anterior ci doar rafinează conceptul

Pornită din domeniul serviciilor icircnclinaţia spre vacircnzarea de experienţe este tot mai prezentă şi icircn

domeniul comerţului cu produse O campanie a unui celebru orologier elveţian analizată de Philip Kotler

(2003) se concentrează pe mesajul bdquocumpăracircnd un ceas nu sunteţi pe deplin posesorul lui ci doar

gardianul acelui ceas pentru copii dumneavoastrărdquo sugeracircnd durabilitatea prestigiul şi stimulacircnd la nivel

emoţional

Un exemplu interesant este al librăriilor precum celebrele Starbucks şi

Barnes amp Noble dar modelul Borders le depăşeşte pe toate Borders au

incorporat propriul brand de restaurant icircn magazinele lor şi au inovat mai departe

faţă de competitorii lor angajacircnd grupuri de muzicieni live care să desăvacircrşească experienţa clienţilor

Vacircnzările de cărţi multimedia şi produse asociate au crescut semnificativ transformacircnd Borders icircntr-o

afacere de succes Acesta este un exemplu tipic de punere icircn valoare a comerţului cu produse prin servicii

cu plată (restaurantul) sau gratuite (cazul muzicienilor) care să contribuie la o experienţă globală

deosebită a cumpăratorilor

Piaţa ţintă

Un concept de marketing clasic piaţa ţintă concentrează grupul de consumatori cărora ne

adresăm şi este deosebit de importantă de identificat pentru afacerea noastră in comerţ Succesul nostru

depinde primordial de modul icircn care ajungem să ofertăm pe aceste pieţe şi icircn care cacircştigăm şi loializăm

consumatorii dar pentru a dezvolta acţiuni şi strategii de achiziţii promovare comunicare trebuie să

cunoaştem aceste pieţe ca un punct de plecare crucial

Segmentarea clasica din marketing este una familiară dar vom trece icircn revistă principalele repere

exprimate icircn criterii de segmentare după Kotler Bowen si Makens (2006)

1 Segmentarea geografică

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 11: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

2 Segmentarea demografică segmentare pe grupuri de vacircrstă ciclu al vieţii sex educaţie ocupatie

religie rasă naţionalitate grup etnic etc

3 Segmentare psihografică personalitate clasă socială stil de viaţă

4 Segmentarea comportamentalţ cunostinte atitudini statusul şi gradul de utilizare a unor produse

Segmentarea este doar o etapă ea icircşi propune cunoaşterea segmentelor din piaţă pentru a le

evalua selecta si pentru a veni cu strategii de abordare a lor iar ulterior a se pozitiona

O dată determinate segmentele este important să le analizăm inclusiv icircn dinamica lor să aflăm

care este (i) ponderea sau (ii) puterea de cumpărare asociată fiecăruia care sunt (iii) perspectivele de

evoluţie ale unor segmente faţă de altele Ne interesează care sunt (iv) profiturile aşteptate pe un anumit

segment şi care este (v) concurenţa (vi) Resursele companiei sunt şi ele importante deoarece determină

sustenabilitatea efortului de a se adresa anumitor segmente iar (vii) misiunea cultura organizaţională şi

obiectivele pot determina abordarea sau ignorarea unor anumite segmente

Exemplu

Firma bdquoSpice up your liferdquo este o firma din Ucraina subcarpatică care purcede la segmentarea pieţei

pentru produsele sale Firma are un portofoliu variat de produse preponderent condimente indigene şi

exotice cu utilizare alimentară de relaxare medicinala icircn scop erotic şi altele Strategii firmei

analizează segmentele relevante pentru firmă şi ajung la urmatoarea segmentare grosieră

Segmentarea geografică a pieţei regionale

piata Ucrainei de Vest centrale şi de Sud piaţa Moldovei piaţa Moldovei romacircne piaţa

Romacircniei de Sud piaţa Transilvaniei piaţa Ungariei

la racircndul lor aceste pieţe pot fi segmentate la modul avansat piaţa Ungariei in piaţa Ungariei

centrale a Transdanubiei de Sud Marii cacircmpii maghiare de nord etc

piaţa Ungariei centrale poate fi subsegmentată icircn piaţa Budapestei limitrofe periferice

metropolitane centrale

Segmentarea demografică

după vacircrsta şi ciclul de viaţă 6-14 14-20 20-30 etc celibatari tineri si seniori căsatoriţi

parteneri divortaţi părinţi singuri cu copii văduvi etc

Cacircteva concluzii

segmentul geografic Transdanubia trebuie abandonat sunt unii dintre cei mai mari exportatori de

condimente (icircn special paprika) există o tradiţie şi macircndrie locală este foarte puţin probabil să

cumpere condimente de la firma noastră

o atenţie deosebită trebuie acordată segmentului de celibatari dar şi cupluri care sunt o piaţă

potenţială deosebită pentru produsele cu rol de stimulare erotică

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 12: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Obiective amp competiţie

Deşi frecvent abordate separat obiectivele firmei si competiţia se află icircntr-o dublă determinare

Ca o paralelă cu viaţa privată şi programarea carierei unei persoane putem afirma că aşa cum este

dovedit un individ cu obiective clare are şi perfomanţe mai bune iar unul cu obiective dificile este mai

motivat decat unul cu obiective facile La fel icircn cazul firmei claritatea şi dificultatea păstrate icircn limite

realiste a obiectivelor atrage performanţe superioare

Foarte important pentru obiective este exprimarea lor clară şi icircn termeni comensurabili O

exprimare de genul bdquoacapararea unei cote de piaţă cacirct mai marirdquo bdquoprofituri consistenterdquo sau bdquosatisfacere

cacirct mai bună a clienţilorrdquo sunt vagi neclare si amăgitoare Perceptia asupra sintagmei bdquocacirct mai marerdquo

poate fi de 10 sau de 70 icircn funcţie de persoane cultura organizatională experienţe anterioare piaţa

conjunctura economică etc La fel satisfacţia consumului unei ingheţate poate icircnsemna că nu am aruncat-

o la gunoi dupa prima gustare ci undeva la mijlocul procesului de consum sau poate icircnsemna că ne-am

icircndrăgostit de aceea marcă de icircngheţată şi congelatorul nostru va deveni neicircncapător pentru ea

O exprimare corectă ar fi bdquone propunem cacircştigarea icircn primul an de activitate a 10 din cota de

piaţă ardquo unde remarcăm şi precizarea orizontului de timp sau bdquoobiectivul nostru este creşterea cu

120000 grivne ucrainene a vacircnzărilor pe piaţa regiunii Odessa icircn decurs de 6 lunirdquo unde remarcăm

precizarea şi a segmentului geografic pe care se urmareşte performanţa respectivă icircn plus faţă de orizontul

temporal

Competiţia are multiple dimensiuni O abordare simplificată ar delimita competiţia icircntr-una

directă a produselor similare una indirectă a produselor substituibile şi una de soluţii a soluţiilor

alternative pentru acoperirea unei anumite nevoie

Dacă firma noastră comercializează oregano pe piaţa Transilvaniei competiţia directă este

formată din produsul oregano comercializat de alte firme cea indirectă de maghiranul oferit de alte firme

sau chiar de firma noastră iar competiţia de soluţii este vastă un restaurant sau o firmă de livrare a

preparatelor alimentare pot fi alternative pentru cei ce icircn absenţa lor ar găti cu oregano Produsele

semipreparate care sunt deja condimentate (Bahu 2009) pot fi şi ele concurenţă de soluţii şi exemplele pot

continua

Aplicaţii pentru seminar

1 Un tacircnăr investitor din Iaşi doreşte să iniţieze o afacere icircn domeniul comerţului cu carne Icircn acest

sens icircşi propune investigarea empirică a situaţiei pieţii cărnii (ofertă diversificare promovare etc) icircn

oraşul Iaşi Ajutaţi-l să işi deruleze studiul raspunzacircndu-i la urmatoarele intrebări

Ce sortimente de carne se găsesc pe piaţă

Care este ponderea lor

Cum sunt promovate diversele tipuri de carne

Care este calitatea tipurilor de carne existente

Ce tip de carne preferă consumatorii

Ce sortimente de carne nu sunt disponibile icircndeajuns sau deloc

Investigati tendinţele consumatorilor de pe piaţa cărnii şi raţiunile unor schimbări şi pe piaţa din Iaşi icircn

funcţie de concluziile voastre propuneţi 3 acţiuni inovative care să ţină cont de această evoluţie

Argumentaţi

2 Sugeraţi retailerului Kaufland cacircte un obiectiv pentru activitătile lui la nivel naţional şi la nivel local

in IasiPiatra Neamţ

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 13: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

3 Din experienţa voastră daţi exemplu de un produs bun şi de unul similar din aceeaşi clasă de

produse care să fie excelent Ce face diferenţa icircntre bun şi excelent icircn cazul celor doua produse

4 Pe exemplul afacerii dumneavoastră cum reusiţi să furnizaţi clienţilor o experienţă şi nu doar o

vţnzare de produse Descrieti acţiunile icircntreprinse icircn vederea vacircnzării unei experienţe excelente către

clienţii dumeavoastră

Aplicaţii pentru proiect

1 Analizaţi barierele la intrare şi la ieşire pentru domeniul de activitate al afacerii

voastre

2 Pentru firma aleasă icircn proiect segmentaţi piaţa pe care ea işi propune să activeze şi trageţi 5 concluzii

legate de 5 segmente care trebuie abandonate pe care trebuie insistat care au perspectivă a căror

putere de cumpărare va creşte etc

2 Pentru afacerea dumneavoastră definiţi-vă obiectivele per ansamblu şi pe minim 3 dintre

segmentele propuse Icircn acelaşi mod analizaţi competiţia pe cele trei niveluri propuse per

ansamblu si pe minim 3 segmente distincte

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 14: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

3 Surse si alternative de aprovizionare

31 Sondarea pieţei furnizorilor şi analiza comparativă

Cumpărătorul trebuie să ldquovacircndărdquo oferta sa de cumpărare astfel icircncacirct să atragă un număr cacirct mai

mare de oferte din partea furnizorilor poteţiali (producători firme de comerţ) Dintre aceştia va selecta icircn

baza ofertelor şi a negocierilor 3-5 furnizori care icircndeplinesc condiţiile solicitate (preţ calitate grafic de

livrări condiţii de plată ambalaj garanţie penalităţi de icircntacircrziere stoc de siguranţă)

Este recomandabilă recapitularea criteriilor de apreciere icircntr-un tabel astfel (Roman 2008)

++ pentru o condiţie foarte bine icircndeplinită

+ pentru o condiţie icircndeplinită

- pentru o condiţie slab icircndeplinită

-- pentru o condiţie neicircndeplinită

Furnizori

Criterii de alegere F1 F2 F3 F4 F5 F6

Efectiv ++ + - ++ -- +

Apartenenţa la un

grup

+ ++ + + + +

Distanţa + + + -- + -

Icircntrep deja cunoscută + - - ++ + -

Icircntrep obţine gt30

din CA din prod

avute icircn vedere

++ + - -- ++ ++

Referinţe client ++ ++ + - + ++

Nivel tehnic ++ + - + - +

Asigurarea calităţii + - + + - +

Situaţia financiară - + + - -- +

Total +11 +7 +1 +1 0 +7

Exemplu de analiză a ofertelor şi selecţie a furnizorilor (Idem)

O metodă are icircn vedere acordarea unor note fiecărui criteriu icircn funcţie de importanţa acordată iar

apoi va fi atribuită celui mai bun furnizor pentru parametrul considerat nota maximă egală cu coeficientul

de importanţă

Clasificarea ofertelor

Oferta

furnizorilor

Clauze

F1 F2 F3

Preţ (euro) 100000 106000 1040

00

Termene 3

săpt

Disponi

bil

10

săpt

Calitate Ameliorări

uşoare pentru

a respecta

caietul de

sarcini

Respectă caietul

de sarcini

Eforturi mari

pentru

icircndeplinirea

celor

prevăzute icircn

caietul de

sarcini

AmbalajTransport Fran

co

5din preţ 35 din preţ

Garanţie 1 an 6 luni 8 luni

Condiţii de plată 90 30 zile 90

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 15: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

zile zile

Penalităţi de

icircntacircrziere

- - -

Stoc de securitate 80 din lot Lotul icircn

icircntregime

40 din lot

Pentru compararea furnizorilor astfel cotaţi există mai multe posibilităţi

- poate fi reţinut furnizorul care prezintă cel mai bun total (icircn cazul nostru furnizorul 1)

- poate fi selecţionat furnizorul care prezintă nota cea mai mare pentru parametrul considerat cel mai

important (icircn cazul nostru furnizorul 2)

Cotarea ofertelor

Oferta

furnizorilorClauze

Coeficient

de

importanţă

F

1

F

2

F

3

Preţ 20 2

0

1

4

1

6

Termene 15 1

2

1

5

5

Calitate 30 2

4

3

0

1

8

AmbalajTransport 8 8 0 0

Garanţie 10 1

0

4 6

Condiţii de plată 5 5 0 5

Penalităţi de

icircntacircrziere

5 0 0 0

Stoc de securitate 7 6 7 4

Total 10

0

9

0

7

2

5

4

După ce selecţia a fost făcută se vor stabili elementele care vor fi supuse negocierii Clauzele care

vor fi negociate au icircn vedere acele elemente ale ofertei care sunt mai puţin avantajoase decacirct cele ale

concurenţei adică punctele slabe ale ofertei vor fi discutate Icircn cazul nostru criteriile supuse negocierii

sunt diferite Pentru fiecare criteriu achizitorul va cere furnizorului să-şi orienteze propunerea astfel icircncacirct

aceasta să tindă spre nota maximă

Aplicaţie pentru seminar simulaţi trei oferte de cauciucuri de iarnă pentru automobile primite de la

potenţiali furnizori comparaţi-le şi ordonaţi-le

32 INCOTERMS şi oferta de preţ

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmerce TERMS (Termeni de Comerţ

Internaţional) Icircn orice contract de vacircnzarecumpărare se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare

a transferului riscurilor şi a repartizării icircntre vacircnzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente transportului

mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii contravaloarea transportului) Este anevoioasă rezolvarea

acestor formalităţi de fiecare dată prin inserarea icircn contract a clauzelor detaliate cuprinzacircnd

reglementarea tuturor acestor aspecte De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul pacircnă la

icircncheierea contractului recurgacircnd la termeni comerciali ce condensează icircntr-o formă cacirct mai simplificată

posibil situaţiile cele mai uzuale Prima codificare a avut loc in anul 1936 a fost revizuită in anul 1953

completată icircn 1967 1976 1980 şi 1990 Varianta cea mai recentă datează din 1999 fiind publicată icircn

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 16: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000 Tabelul urmǎtor oferă informaţii despre sarcinile

vacircnzătorului şi cumpărătorului icircn privinţa responsabilităţilor conform normelor INCOTERMS

Graficul de responsabilitǎţi INCOTERMS

EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DAF DES DEQ DDU DDP

SERVICII Ex

Works

Free

Carrier

Free

Alongside

Ship

Free

Onboard

Vessel

Cost amp

Freight

Cost

Insurance

amp Freight

Carriage

Paid To

Carriage

Insurance

Paid To

Delivered

At

Frontier

Delivered

Ex Ship

Delivered

Ex Quay

Duty

Unpaid

Delivered

Duty

Unpaid

Delivered

Duty Paid

Depozitare Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Munca icircn

depozit

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Ambalajul de

export

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costurile de

icircncărcare Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Transport

intern Cump

Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe de

terminal Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Icircncărcarea pe

navă Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Costul

transportului

pe mare aer

Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Taxe la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Cump Cump

Vacircnz Vacircnz Vacircnz

Impozite taxe

şi eliberarea

din vamă

Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz

Livrarea la

destinaţie Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Cump Vacircnz Vacircnz

321 Componentele preţului de achiziţie la o firmă de comerţ

Pentru exemplificarea formării preţului de achiziţie luăm exemplul unei companii europene (A) care

vrea să vacircndă aparate de aer condiţionat unei companii din Africa (B) Compania A propune companiei B

trei variante pentru expedierea unui număr de 500 de aparate de aer condiţionat

1 50000 euro EXW Frankfurt

2 55000 euro CFR Casablanca

3 56500 euro CIF Casablanca

Este foarte clar faptul că marfa are valoarea de 50000 euro transportul de la producător pacircnă la

icircncărcarea pe navă şi toate taxele aferente trecerii frontierei costă 5000 euro iar asigurarea 1500 euro

Primul caz (cumpărătorul acceptă prima ofertă)

- plăteşte 50000 euro companiei A

- organizează şi plăteşte icircn icircntregime transportul de la compania A la Casablanca ndash 5000 EUR

sau funcţie de negocierile pe care le poartă cu transportatorii

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro (sau mai puţin funcţie de compania

agreată)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 17: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la uzina vacircnzătorului

- vacircnzătorul icircncasează 50000 euro

Al doilea caz (cumpărătorul acceptă a doua ofertă)

- plăteşte 55000 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei)

- angajează şi plăteşte asigurarea icircn valoare de 1500 euro

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la icircmbarcarea pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 55000 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei cumpărătorului icirci rămacircn 50000

euro

Al treilea caz (cumpărătorul acceptă a treia ofertă)

- plăteşte 56500 euro vacircnzătorului (valoarea mărfii + transport + toate taxele aferente trecerii

frontierei + asigurare)

- cost total pentru cumpărător ndash 56500 euro

- riscurile suportate de cumpărător ndash toate pornind de la debarcarea de pe navă

- vacircnzătorul icircncasează 56500 euro

- după plata transportului şi a taxelor aferente trecerii frontierei (5000 euro) asigurării (1500

euro) icirci rămacircn 50000 euro

Icircn toate cazurile costul total pentru cumpărător este de 56500 euro valoarea icircncasată de vacircnzător

este 50000 euro şi riscurile legate de transportul pe mare sunt suportate de către cumpărător

Ce se modifică

- icircn primul caz cumpărătorul se ocupă de transport de toate taxele aferente trecerii frontierei şi

de asigurare Cumpărătorul va prefera această variantă icircn cazul icircn care consideră că va găsi o

cotaţie de transport şi o cotaţie de asigurare inferioare ofertei făcute de cumpărător precum şi

dacă dispune de personalul care să se poate ocupa de toate aceste activităţi

- icircn al doilea caz cumpărătorul se ocupă doar de asigurare

- icircn al treilea caz cumpărătorul nu are nici o obligaţie icircn afară de cea de ridicare a mărfii din

portul Casablanca

Putem lua şi exemplul unei firme din Groningen (Olanda) care exportă corturi de icircnaltă calitate icircn

Statele Unite Se pregăteşte o expediere de marfă către Philadelphia cu tranzitare prin portul New York

Următoarele elemente sunt comunicate

- costul de revenire al mărfii ndash 100000 euro

- marja beneficiarului ndash 25 din preţul de vacircnzare ex-works

- taxele de livrare de la fabrică pacircnă la Philadelphia sunt următoarele (icircn euro)

Transport pe camion pacircnă la portul de expediere (Den Haag) 1900

Taxe de trecere a frontierei la export 800

Icircncărcarea pe vas 2000

Transportul maritim 13000

Asigurarea transportului principal 2100

Transportul din portul Philadelphia la locul de depozitare 1600

Taxe de trecere a frontierei la import 1100

Taxe vamale la import 21975

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 18: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Factura poate fi emisă pe baza mai multor condiţii INCOTERMS (icircn euro)

EXW Groningen 125000

FOB Den Haag 125000 + 1900 + 800 + 2000

CFR New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000

CIF New York 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100

DDU Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600

DDP Philadelphia 125000 + 1900 + 800 + 2000 + 13000 + 2100 + 1600 + 1100 + 21975

Aplicaţie pentru seminar Ce s-ar modifica dacă aceeaşi operaţiune dacă ar fi realizată icircn raport cu o

ţară din spaţiul intracomunitar şi care ar fi valorile EX-WORKS şi FOB pentru marfă

322 Oferta de preţ la export

Preţul trebuie să se situeze la un nivel suficient de icircnalt pentru a permite firmei să realizeze

beneficiu sau cel puţin să nu icircnregistreze pierderi icircn activitatea de export Totuşi ca raport preţ ndash

calitate preţul nu trebuie să fie superior competitorilor chiar cu riscul de a icircnregistra un eşec pe piaţa

respectivă De altfel putem considera că indiferent de tipul de comercializare ales şi de condiţia

Incoterms agreată preţul de vacircnzare trebuie să se situeze icircntr-un interval cuprins icircntre preţul de

revenire la export al produsului (limita inferioară) şi preţul pieţei (limita superioară) Nivelul de preţ

din acest interval determină nivelul maxim al marjei beneficiarului pentru firmă dar şi marja de negociere

(posibilităţile de diminuare a preţului) de care dispune vacircnzătorul pentru poziţionarea produsului icircn raport

cu concurenţa

a Costul complet

Costul de revenire al unui produs se obţine prin icircnsumarea cheltuielilor suportate de firmă de la

achiziţii pacircnă la icircncasarea facturilor şi chiar ulterior dacă considerăm angajamentele firmei icircn materie de

garanţie şi service post-vacircnzare Obţinerea unui cost de revenire avantajos presupune existenţa unui

contabilităţi analitice şi de punerea icircn practică a unor reguli stricte de gestiune Bazarea pe estimări ale

costurilor poate conduce firma spre practicarea de preţuri dezavantajoase

b Preţul pieţei

Preţul de piaţă al unui produs este preţul de vacircnzare mediu la consumatorul final calculat pe o

anumită zonă geografică Avacircnd icircn vedere faptul că firma exportatoare nu se adresează decacirct rareori icircn

mod direct consumatorului final (de multe ori se colaborează cu un distribuitor din ţara respectivă)

cunoaşterea acestui preţ al nivelului taxelor al costurilor de distribuţie şi al marjelor intermediarilor icirci

permite să propună cumpărătorilor (importatori distribuitori) oferte acceptabile Aceste informaţii pot fi

obţinute icircn faza studiului de piaţă icircnsă pot fi aprofundate cu ocazia deplasărilor icircn scop de prospectare

sau prin participarea la tacircrguri şi expoziţii regionale naţionale internaţionale

Icircn cele din urmă icircn cazul unui produs nou o singură prospectare a pieţei permite determinarea

preţului acceptabil pe parcursul fazei de lansare

c Exemplu de calcul al costurilor

Icircn firma X care livrează de obicei la export 25 dintre produsele achiziţionate au fost

identificate următoarele cheltuieli

- cheltuieli variabile de achiziţionare ndash 5000000 EUR pentru o achiziţii totale de 100000

unităţi

- cheltuieli fixe de achiziţionare ndash 2000000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare pe piaţa internă ndash 500000 EUR

- cheltuieli fixe de comercializare la export ndash 200000 EUR

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 19: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Costul de revenire (complet) la export

Cheltuieli variabile totale (5000000 100000) x 25000 = 1250000

Cheltuieli fixe de achiziţionare repartizate exportului (2000000 100000) x 25000 = 500000

Cheltuieli fixe de comercializare la export 200000

Cost total de export 1250000 + 500000 + 200000 = 1950000 EUR

Cost unitar de revenire la export = 1950000 25000 = 78 EUR bucată

Calculul costului marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de unităţi la export

Cost total (5000000 100000 x 26000) + 500000 + 200000 = 2000000 EUR

Cost marginal total 2000000 ndash 1950000 = 50000 EUR

Cost marginal unitar 50000 1000 = 50 EUR bucată

324 Alte elemente ale ofertei

Icircn mod cert preţul este elementul central al ofertei Totuşi nu trebuie neglijată precizarea foarte clară a

altor elemente precum

- Clauza Incoterms ndash toate ofertele de preţ trebuie să precizeze icircn mod obligatoriu clauza Incoterms

O bdquoomisiunerdquo de acest fel poate fi cu uşurinţă sursa unor litigii fără sfacircrşit icircntre vacircnzător şi

cumpărător

- Durata ofertei ndash modificarea costurilor şi a condiţiilor pieţei impun vacircnzătorului precizarea clară a

unei date limită pacircnă la care oferta este valabilă

- Icircntacircrzierea la livrare ndash este icircn general stabilită pornind de la data comenzii Nerespectarea acestui

termen poate genera penalităţi de icircntacircrziere la adresa vacircnzătorului şi icircn cazul plăţii prin credit

documentar anularea acestuia

- Modalitatea de plată ndash virament cec scrisoare de schimb credit documentar ndash alegerea aparţine icircn

general vacircnzătorului şi de cele mai multe ori depinde de riscul estimat

- Icircntacircrzierile la plată ndash constituie un element important al contractului Pot genera penalităţi la adresa

cumpărătorului

- Moneda de facturare ndash poate implica un risc pentru vacircnzător care trebuie să se asigure şi să includă

icircn preţ prima de risc pentru moneda respectivă

- Garanţia ndash natura durata exonerarea şi condiţiile de punere icircn practică a garanţiilor oferite pe

produsele vacircndute trebuie să fie foarte clar precizate

Oferta poate fi comunicată cumpărătorului sub forma unui e-mail fax ori sub forma unei facturi

proforma icircn care sunt precizate marfa cantităţile preţul unitar şi total (inclusiv eventuale reduceri)

clauza Incoterms modalitatea de plată şi moneda de facturare

32Exemplu pentru oferta de preţ

Firma ABC are ca obiect de activitate comercializarea conservelor de fructe din regiunea icircn care

icircşi are sediul (icircn Republica Moldova) Comercializează icircn special gemuri pe bază de mere (ambalate icircn

borcane de 1 kg) şi cu acordul producătorilor ale căror mărfuri le comercializează intenţionează să

exporte o parte a produselor Icircn prezent pentru achiziţionarea şi comercializarea anuală de 100 tone gem

de mere cheltuielile sunt următoarele

- cheltuieli fixe ndash 70000 EUR

- cheltuieli variabile ndash 125 EUR kg

Pe această bază costul firmei de comerţ atinge nivelul de 195 EUR kg Dispunacircnd de o

capacitate de producţie de aproximativ 15 tone anual de la principalii săi furnizori directorul general al

firmei sfătuit de Camera de Comerţ decide să prospecteze piaţa romacircnească

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 20: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Costuri

Mai multe studii internaţionale şi contactele cu transportatorii rutieri au permis firmei culegerea

următoarelor informaţii

- transport asigurare ndash costul de transport şi asigurare pacircnă la Bucureşti este de 025 EUR

kg

- cheltuieli vamale ndash costul de trecere a frontierei la export este de 50 EUR la import de 80

EUR iar taxe vamale nu există

- reglementări ndash este necesar ca ambalajul să fie adaptat cerinţelor pieţei romacircneşti Mai exact

este necesară imprimarea de etichete noi Cost ndash 015 EUR etichetă

- distribuţie ndash acest tip de marfă este distribuită icircn Romacircnia prin circuitul clasic engrosist ndash

detailist Marja medie a engrosistului este de 15 din preţul mărfii după trecerea prin vamă la

Bucureşti Marja medie a detailiştilor este de 20 din preţul de vacircnzare fără taxe

- piaţa ndash preţul mediu de vacircnzare la consumator este de 6 EUR inclusiv TVA kg TVA-ul

situacircndu-se la nivelul de 19 din preţul fără taxe

Prin urmare directorul general pleacă la Bucureşti pentru a se icircntacirclni cu potenţiali parteneri şi

pentru a verifica anumite informaţii Costul prospectării de piaţă este de 3000 EUR sumă pe care

directorul general doreşte să o amortizeze icircn doi ani după icircnceperea vacircnzărilor pe piaţă

Cu ocazia acestei deplasări directorul general a icircntacirclnit un importator ndash distribuitor care i-a

solicitat o ofertă icircn condiţia DDU Bucureşti şi alta icircn condiţia EXW Chişinău ambele icircn EUR pe baza

unei cantităţi anuale de 15 tone repartizată icircn 15 livrări parţiale

Elaborarea ofertei de preţ EXW Chişinău

Oferta minimă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de costurile suportate de vacircnzător

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Acesta este preţul minim EXW Chişinău pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi

Oferta maximă EXW Chişinău trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

- cost transport Chişinău ndash Bucureşti - 025

- formalităţi vamale la export (50 1000) - 005

TOTAL 312

Acesta este preţul maxim icircn condiţia EXW Chişinău pe care icircl poate propune firma importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu depăşească nivelul preţului pieţei Aşadar directorul general poate propune un

preţ cuprins icircntre 211 şi 312 EUR kg deci are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

Elaborarea ofertei de preţ DDU Bucureşti

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 21: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Oferta minimă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de toate costurile suportate de exportator

Costul de revenire comercial export

Cost de achiziţie şi comercializare (pe baza a 115 tone) 186

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 211

Costul de revenire comandă export

Cost de revenire comercial export 211

Cost de transport Chişinău - Bucureşti 025

Formalităţi vamale la export (50 1000) 005

TOTAL 241

Acesta reprezintă preţul minim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului

romacircn astfel icircncacirct să nu icircnregistreze pierderi Acest cost permite exportatorului doar să icircşi acopere toate

cheltuielile ce intră icircn sarcina sa funcţie de condiţia Incoterms aleasă

Oferta maximă DDU Bucureşti trebuie să ţină cont de preţul pieţei şi de toate costurile de

distribuţie

Preţ maxim de vacircnzare inclusiv TVA la consumator 600

Preţ maxim de vacircnzare fără TVA la consumator (6 119) 504

Preţ de vacircnzare maxim la detailist (504 x 80) 403

Preţ maxim pentru marfa eliberată din vamă la Bucureşti (403 115) 350

- formalităţi vamale la import (80 1000) - 008

TOTAL 342

Acesta este preţul maxim DDU Bucureşti pe care firma icircl poate propune importatorului romacircn

astfel icircncacirct să nu depăşească preţul pieţei Directorul general poate propune un preţ icircn intervalul 241 şi

342 EUR kg şi are o marjă de negociere de 101 EUR bucată

EXW DDU

Oferta minimă 211 241

Oferta maximă 312 342

Marja de negociere 101 101

Oportunitate de calcul icircn termeni de cost marginal

Ipoteză

Importatorul romacircn fixează preţul maxim la care va accepta să cumpere produsele exportatorului

moldovean ndash 2 EUR kg EXW Chişinău La prima vedere propunerea este inacceptabilă pentru

exportator deoarece este inferioară preţului minim EXW Chişinău calculată anterior (211 EUR kg) prin

metoda costului complet

Totuşi dacă firma doreşte să fie prezentă pe piaţă directorul general poate adopta o modalitate de

calcul icircn termeni de cost marginal ceea ce presupune luarea icircn calcul doar a costurilor suplimentare

angajate de producţia destinată exportului

Costul unităţii suplimentare achiziţionate şi comercializate 125

Cheltuieli cu studiul de piaţă şi cheltuieli de prospectare (3000 2 15000) 010

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 22: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Cheltuieli de adaptare a ambalajelor 015

TOTAL 150

Avacircnd icircn vedere faptul că nici o cheltuială fixă nu este luată icircn considerare marja devine 2 ndash 150

= 050 EUR kg Mai exact aceasta este o marjă a cheltuielilor variabile care vor contribui la acoperirea

costurilor fixe ale firmei

Concluzie Prin adoptarea unui asemenea raţionament directorul general poate accepta

propunerea importatorului romacircn icircnsă nu poate face acest lucru decacirct dacă cheltuielile fixe sunt finanţate

prin activitatea firmei de pe piaţa internă

Aplicaţie pentru proiect Din perspectiva firmei create icircn cadrul proiectului exemplificaţi totalul

cheltuielilor icircn vederea vacircnzării unei cantităţi de 10000 de bucăţikg pe piaţa internă precum şi costul

marginal pentru o comandă suplimentară de 1000 de bucăţikg pe care un client ar putea să o

plaseze

5 Structura şi amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea este posibilitatea oferită celor care au făcut diverse cheltuieli cu achiziţionarea

producerea construirea asamblarea instalarea sau icircmbunătăţirea mijloacelor fixe de a le recupera din

punct de vedere fiscal

Modalitatea efectivă prin care se recuperează cheltuielile este deducerea amortizării potrivit

prevederilor Codului Fiscal Nu orice mijloace fixe beneficiază icircnsă de aceste prevederi

Pentru a fi amortizabil mijlocul fix trebuie să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

a) să fie deţinut şi utilizat icircn producţia livrarea de bunuri sau icircn prestarea de servicii pentru a fi icircnchiriat

terţilor sau icircn scopuri administrative

b) să aibă o valoare de intrare mai mare decacirct limita stabilită prin Hotăracircre de Guvern (1800 leibuc)

c) durata normală de utilizare să fie mai mare de un an

Icircn cazul mijloacelor fixe folosite icircn loturi seturi sau care formează un singur corp lot sau set se

adună toate valorile individuale icircn vederea calculării amortizării (se ţine cont de valoarea icircntregului corp

lot sau set) Dacă icircnsă durata normală de utilizare a icircntregului diferă de cea a fiecarei componente

amortizarea se determină pentru fiecare mijloc fix icircn parte

Sunt de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile

a) investiţiile legate de mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de icircnchiriere concesiune

locaţie de gestiune etc

b) mijloacele fixe puse icircn funcţiune parţial pentru care nu s-au icircntocmit formele de icircnregistrare ca

imobilizare corporală acestea se cuprind icircn grupele icircn care urmează a se icircnregistra la valoarea rezultată

prin icircnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c) investiţiile efectuate pentru valorificarea substanţelor minerale utile precum şi pentru lucrările

de deschidere şi pregătire a extracţiei icircn subteran şi la suprafaţă

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate icircn

scopul icircmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice

viitoare prin majorarea valorii mijlocului fix

e) investiţiile efectuate din surse proprii concretizate icircn bunuri noi de natura celor aparţinacircnd

domeniului public precum şi icircn dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate icircn proprietate publică

f) amenajările de terenuri

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 23: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Nu reprezintă active amortizabile

a) terenurile inclusiv cele icircmpădurite

b) tablourile şi operele de artă

c) fondul comercial

d) lacurile bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare

f) orice mijloc fix care nu icircşi pierde valoarea icircn timp datorită folosirii potrivit normelor

g) casele de odihnă proprii locuinţele de protocol navele aeronavele vasele de croazieră altele

decat cele utilizate icircn scopul realizării veniturilor

51 Categorii de mijloace fixe

Conform legii categoriile de mijloace fixe sunt următoarele

Tabel 12345 - Structura mijloacelor fixe la M1 M2 M3 DC SC

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret

unitar

(lei

UM)

Valoare

(lei)

Valoarea

dupa

reevaluare

(lei)

1 Clădiri buc

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

buc

buc

buc

buc

buc

Total mijloace fixe

Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe

Nr

crt

Categorie de mijloace fixe Durata (ani)

1 Clădiri 50 ani

2 Construcţii speciale 20 ani

3 Maşini utilaje instalaţii de lucru 8 ani

4 Aparate şi instalaţii de măsură control şi reglare 5 ani

5 Mijloace de transport 5 ani

6 Animale şi plantaţii 5-10 ani

7 Unelte dispozitive mobilier instrumente aparatură de

birotică

10 ani

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 24: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Aplicaţie pentru seminar Icircn funcţie de valorile de intrare ale mijloacelor fixe calculaţi valoarea

mijloacelor fixe pentru unul dintre magazinele firmei

Nr

crt

Categorie de mijloace

fixe UM Cant

Pret unitar

(lei UM)

Valoare

(lei)

1 Clădiri buc 1 100000

2 Construcţii speciale -

3 Maşini utilaje instalaţii

de lucru

-

4 Aparate şi instalaţii de

măsură control şi

reglare

-

5 Mijloace de transport 3 3000

6 Animale şi plantaţii -

7 Unelte dispozitive

mobilier instrumente

aparatură de birotică

Computer buc 1 2100

Computer + casă de

marcat cu scanner

buc 2 2300

Set birou + scaune buc 1 1800

Gondole buc 5 2000

Total mijloace fixe

52 Metode de amortizare a mijloacelor fixe

Din punct de vedere fiscal sunt acceptate oricare dintre metodele de amortizare - liniară

degresivă accelerată ndash fără a mai fi necesară vreo notificare sau aprobare din partea organelor fiscale

Trebuie ţinut cont icircnsă de următoarele reguli

a) icircn cazul construcţiilor se aplica doar metoda de amortizare liniară

b) icircn cazul echipamentelor tehnologice respectiv al maşinilor uneltelor şi instalaţiilor precum şi

pentru computere şi echipamente periferice ale acestora contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară degresivă sau accelerată

c) icircn cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 25: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Nr

crt

Categoria de mijloace

fixe

Dn

(ani)

Val

intr

M1

(lei)

Val

intr

M2

(lei)

Val

intr

M3

(lei)

Val

intr

DC

(lei)

Val

intr

SC

(lei)

Val

intrare

Total

mijlfixe

Aan

M1

(lei)

Aan

M2

(lei)

Aan

M3

(lei)

Aan

DC

(lei)

Aan

SC

(lei)

1 Clădiri

2 Construcţii speciale

3 Maşini utilaje

instalaţii de lucru

4 Aparate şi instalaţii

de măsură control şi

reglare

5 Mijloace de transport

6 Animale şi plantaţii

7 Unelte dispozitive

mobilier

instrumente

aparatură de birotică

TOTAL MIJL FIXE

Tabel nr ndash Amortizarea mijloacelor fixe

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 26: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

6 Stocurile ndash raţiunea creării şi gestiunii

Politica de stocuri reprezintă un mijloc important prin care comerţul realizează rolul său de

intermediar icircntre producţie şi consum problematica stocajului de mărfuri icircn comerţ avacircnd o deosebită

importanţă

Formularea politicii referitoare la stocuri presupune icircnţelegerea rolului stocurilor icircn cadrul firmei

Cunoaşterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este de asemenea o condiţie esenţială pentru

echilibrul sistemului logistic

Resursele materiale energetice echipamentele tehnice şi resursele financiare se află cu

preponderenţă icircn mediul exterior firmei Asigurarea lor necesită interacţiunea colaborarea şi conlucrarea

tuturor participanţilor la circuitul economic motiv pentru care pentru a se obţine continuitatea acestui

proces unităţile patrimoniale constituie stocuri Dată fiind importanţa deosebită a stocurilor de bunuri

materiale icircn activitatea unităţii patrimoniale se impune o gestiune ştiinţifică a procesului de stocare

urmărindu-se bdquocea mai eficientă alocare a capitalului icircn stocuri icircn condiţii de diminuare a risculuirdquo

Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc necesită un proces de optimizare icircntre soluţia realizării

ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante şi posibilitatea apariţiei bdquorupturii de stocrdquo

Decidentul este chemat să determine pe de o parte necesarul optim de stocuri iar pe de altă

parte să găsească modalităţi de finanţare a acestui necesar El poate opta icircn funcţie de obiectivele şi

strategia de ansamblu a firmei precum şi a viziunii sale asupra raportului icircntre vacircnzări (cifra de afaceri) şi

nivelul stocurilor pentru una din următoarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploataţie (icircn

stracircnsa legătură cu procesul stocării)

a politica ofensivă (agresivă) este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de

afaceri cu stocuri minime Aceşti conducători sunt dispuşi să accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc

lipsa de lichidităţi şi de insolvabilitate a icircntreprinderii mizacircnd pe rentabilitatea mult mai ridicată a

accelerării vitezei de rotaţie a creşterii gradului de lichiditate

b politica defensivă (preventivă) este promovată de managerii cu aversiune faţă de risc şi

presupune crearea de stocuri confortabile uneori relativ mari icircn vederea evitării rupturii de stoc şi

asigurării continuităţii activităţii firmei

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize cum aţi icircmbina cele două tipuri de politici de

stabilire a stocurilor pentru a obţine rezultate maxime Argumentaţi

61 Determinarea stocului minim de marfă

Stocul minim de marfă este acel nivel de stoc creat icircn scop de control sub care stocul nu ar trebui

să scadă fără a da semnalul de alarmă (httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml )

Stocul de siguranţă sau timpul de siguranţă sunt necesare şi benefice dacă sunt planificate din

punct de vedere strategic pentru atingerea obiectivelor Atunci cacircnd parametrul stocului de siguranţă

(bucăţi zile nivelul semnalului kanban) creşte icircn cadrul unui sistem de planificare nu ne aşteptăm ca

anumite materii prime sau produse să apară icircn mod miraculos icircn depozit Prin urmare nu se recomandă

creşterea nefondată a stocului de siguranţă deoarece poate deveni un cal troian

Aplicaţie pentru seminar Ce efecte apar atunci cacircnd firma creşte nivelul stocului minim din depozitul

de materii prime sau de produse finite

Pentru a evidenţia modalitatea de determinare a stocului minim de marfă putem considera

următorul exemplu (httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html)

Stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii (A) = consumul

lunar mediu numărul de luni dintre momentul plasării comenzii şi cel al primirii comenzii

Stocul de siguranţă (B) = stocul estimativ ce trebuie să existe icircn depozit pentru a evita ruptura de

stoc

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 27: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Nivelul minim al stocului (C) = stocul ce va fi utilizat icircntre momentul plasării comenzii şi cel al

primirii comenzii (A) + stocul de siguranţă (B)

De asemenea se poate determina nivelul maxim al stocului după cum urmează

Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) = consumul lunar numărul de luni dintre două

comenzi (interval de reicircnnoire a comenzii)

Nivelul maxim al stocului = nivelul minim al stocului (C) + stocul ce va fi utilizat icircntre două

comenzi (D)

Punctul de reicircnnoire a comenzii = Stocul ce va fi utilizat icircntre două comenzi (D) + stocul de

siguranţă (B)

62 Gestiunea stocurilor icircn vreme de criză

Lichidarea stocului de marfă este vacircnzarea care are ca scop desfacerea rapidă a stocului de marfă

icircn urma unei decizii (voluntare sau fortuite) de icircncetare a activităţii comerciale a firmei ori de modificare

radicală a structurii sau a condiţiilor de exploatare Drept urmare aceasta nu poate fi considerată o ofertă

sau vacircnzare promoţională Este considerată similară cu vacircnzarea de lichidare

Potrivit prevederilor OG 992000 art 20 prin vacircnzare de lichidare se icircnţelege orice vacircnzare

precedată sau icircnsoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de bdquolichidarerdquo şi care printr-o reducere de

preţuri are ca efect vacircnzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o

structură de vacircnzare cu amănuntul icircn una dintre următoarele situaţii

- icircncetarea definitivă a activităţii comerciantului inclusiv icircn cazul schimbării proprietarului

chiriaşului locatarului sau mandatarului după caz care exploatează structura de vacircnzare

- icircncetarea activităţii comerciantului icircn structura de vacircnzare respectivă ca urmare a anulării

contractului de icircnchiriere locaţie sau mandat icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti rămase definitive

sau icircn baza unei hotăracircri judecătoreşti de evacuare silită

- icircntreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea

operaţiunilor de lichidare

- schimbarea profilului structurii de vacircnzare suspendarea sau icircnlocuirea unei activităţi semnificative

desfăşurate icircn unitate care antrenează schimbări majore icircn funcţionarea sa

- modificarea substanţială a condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vacircnzare

- vacircnzarea stocului de produse de moştenitorii legali ai comerciantului defunct

- deteriorarea gravă din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism a unei părţi importante sau a

icircntregului stoc de produse exclusiv cele alimentare

Tabel nr78910 Situaţia stocurilor la 31122009 la M1M2M3DC

Nr

crt

DENUMIREA

PRODUSELOR Sortiment Cantitate

PREŢ DE

ACHIZIŢIE

FĂRĂ TVA

(RON)

VALOAREA

MĂRFURILOR

TVA DE

DEDUS

TIP PRODUS 1

Sortiment 1 A1 60 30

Sortiment 2 A2 70 20

Total

TIP PRODUS 2

Sortiment 1 B1 15 80

Sortiment 2 B2 60 50

Total

helliphellip

helliphellip

TOTAL

MAGAZIN

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 28: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Aplicaţie pentru seminar Pe baza cantităţilor şi preţurilor determinaţi valoarea mărfurilor şi TVA de

dedus pentru cele 4 sortimente

Aplicaţie pentru proiect Stabiliţi sortimentele stocurile din fiecare locaţie pentru fiecare sortiment şi

preţurile de achiziţie Apoi calculaţi valoarea mărfurilor şi TVA de dedus

Vanzarile scriptice si miscarea marfurilor

La icircnceputurile evidenţelor comerciale versiuni lungi pe suport de hacircrtie erau scrise pentru a urmari situaţia vacircnzarilor şi a mişcării mărfurilor Icircn lumea modernă o multitudine de instrumente software gestionează vacircnzările şi mişcarea mărfurilor dar considerăm utilă şi cunoaşterea unor instrumente de bază care să ne ajute să inţelegem mai bine cum se calculează anumite elemente din vacircnzari şi mişcarea mărfurilor şi ce trebuie urmărit din punct de vedere managerial Tabel cu vacircnzările firmei ABC pe anul 2008

Nr crt Den Sort

(1)

Cant

(per)

(2)

Pret de

achizitie

fara

TVA

(3)

Cota de

adaos

com

(4)

Pret de

vanzare

fara

TVA

(5)

Vanzare

la pret

de

achizitie

(6)

TVA la

pret de

achiztie

(de

dedus)

(7)

Val

adaos

com

(8)

Vanz la

pret de

vanzare

fara

TVA

(9)

TVA la

pret de

vanzare

(colectat)

(10)

Vanz la

pret de

vanzare

cu TVA

(11)

TVA la

buget

(12)

1 Incaltaminte

damă

F1 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

F2 2000 30 25 375 60000 11400 15000 75000 14250 89250 2850

F3 8000 40 20 48 320000 60800 64000 384000 72960 456960 12160

F4 6000 50 25 625 300000 57000 75000 375000 71250 446250 14250

Total 21000 805000 152950 191500 996500 189335 1185835 36385

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 7000 40 30 52 280000 53200 84000 364000 69160 433160 15960

B2 5000 55 25 6875 275000 52250 68750 343750 653125 4090625 130625

B3 6000 30 20 36 180000 34200 36000 216000 41040 257040 6840

B4 9000 20 25 25 180000 34200 45000 225000 42750 267750 8550

Total 27000 915000 173850 233750 1148750 2182625 13670125 444125

3 Incaltaminte

copii

C1 7000 30 30 39 210000 39900 63000 273000 51870 324870 11970

C2 5000 25 30 325 125000 23750 37500 162500 30875 193375 7125

C3 8000 30 25 375 240000 45600 60000 300000 57000 357000 11400

C4 4000 40 20 48 160000 30400 32000 192000 36480 228480 6080

Total 19000 735000 139650 192500 927500 176225 1103725 36575

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus Mişcarea mărfurilor Pentru mişcarea mărfurilor trebuie să se verifice următoarea relaţie SI + I = SF + V unde

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 29: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Si = stocul iniţial I = intrările icircn depozit V = vacircnzările (ieşirile din depozit) SF = stocul final Tabel cu mişcarea mărfurilor la magazinul 123 icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor la DC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie CD1

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 30: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

bărbaţi CD2

Total

Tabel cu mişcarea mărfurilor icircn firma ABC icircn anul 2010

Nr

crt

Denumire Sortiment Stoc initial Intrǎri Ieşiri Stoc final

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1

F2

F3

F4

Total

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1

B2

B3

B4

Total

3 Incaltaminte

copii

C1

C2

C3

C4

Total

4 Lenjerie

damă

LD1

LD2

Total

5 Lenjerie

bărbaţi

CD1

CD2

Total

10 Viteza de rotaţie a stocurilor

Este un indicator important pentru a vedea cacirct de des icircn decurs de un an (un exerciţiu financiar) stocurile

sunt rulate Viteza mare de rotaţie a stocurilor semnifică faptul că sumele blocate icircn stocuri sunt mici

ceea ce sporeşte lichiditatea Pentru a afirma că o anume viteză de rotaţie este mare sau mică trebuie

purces la un benchmarking care sa evidenţieze media sectorului economic icircn care activează firma

VRS = VPA SM unde

VRS = viteza de rotaţie a stocurilor

VPA = vacircnzările la preţ de achiziţie (costul vacircnzărilor)

SM = stocul mediu

SM se calculeaza din formula SM = (SI + SF) 2 unde

SI = stocul iniţial

SF = stocul final

Tabel cu viteza de rotaţie a stocurilor la firma ABC in anul 2009

Nr crt Denumire Sortiment Stoc initial Stoc final Vanzari Stoc mediu Vrs

cantitate valoare cantitate valoare cantitate Valoare cantitate Valoare

1 Incaltaminte

damă

F1 47 1175 347 8675 5000 125000 197 4925 2538

F2 67 192 267 8010 4000 120000 167 5010 2395

F3 57 228 157 6280 4000 160000 107 4280 3738

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 31: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

F4 42 21 242 12100 4500 225000 142 7100 3169

Total 213 7475 1013 35065 17500 630000 613 21315 2855

2 Incaltaminte

bărbaţi

B1 52 208 152 6080 6000 240000 102 4080 5882

B2 62 341 162 8910 5000 275000 112 6160 4464

B3 42 126 242 7260 4000 120000 142 4260 2817

B4 32 640 132 2640 5000 100000 82 1640 6098

Total 188 64675 688 24890 20000 735000 438 16140 4566

3 Incaltaminte

copii

C1 42 126 142 4260 5000 150000 92 2760 5435

C2 57 1425 357 8925 6000 150000 207 5175 2899

C3 62 186 162 4860 7000 210000 112 3360 6250

C4 52 208 252 10080 8000 320000 152 6080 5263

Total 213 6625 913 28125 26000 830000 563 17375 4618

4 Confectii

barbati

CB1 44 264 144 8640 3000 180000 94 5640 3191

CB2 59 295 149 7450 4000 200000 104 5200 3846

CB3 64 256 264 10560 5000 200000 164 6560 3049

CB4 49 2695 149 8195 6000 330000 99 5445 6061

Total 216 10845 706 34845 18000 910000 461 22845 3905

5 Confectii

dama

CD1 54 216 254 10160 4000 160000 154 6160 2597

CD2 49 147 149 4470 5000 150000 99 2970 5051

CD3 64 224 114 3990 7000 245000 89 3115 7865

CD4 34 17 134 6700 4000 200000 84 4200 4762

Total 201 757 651 25320 20000 755000 426 16445 4695

Confectii

copii

CC1 34 102 134 4020 8000 240000 84 2520 9524

CC2 74 185 174 4350 7000 175000 124 3100 5645

CC3 49 980 149 2980 3000 60000 99 1980 3030

CC4 44 154 244 8540 2000 70000 144 5040 1389

Total 201 98441 701 19890 20000 545000 451 12640 4435

Coloana 1 ndash descrie o codificare a sortimentului Coloana 2 ndash cantitatea din acel sortiment (bucăţikg) Coloana 3 ndash preţul de achiziţie fără TVA adică preţul plătit furnizorului pentru marfa respectivă Coloana 4 ndash cota de adaos comercial care este adaosul nostru peste preţul de achiziţie exprimat in procente Coloana 5 ndash preţul de vacircnzare fără TVA (3) 1 (4) preţul de achiziţie peste care se adaugă cota de adaos comercial Coloana 6 ndash Vacircnzare la preţ de achiziţie (2) (3) cantitatea inmulţită cu preţul de achiziţie fără TVA al mărfii Coloana 7 ndash TVA la preţ de achiziţie (6) 19 TVA-ul corespondent vacircnzărilor la preţ de achiziţie Coloana 8 ndash valoarea adaosului comercial (6) 0 (4) valoarea procentuală a adaosului din vacircnzările la preţ de achiziţie Coloana 9 ndash vacircnzarea la preţ de vacircnzare fără TVA (2) (5) cantitatea inmulţită cu preţul de vacircnzare fără TVA Coloana 10 ndash TVA la preţ de vacircnzare (9) 19 TVA-ul corespondent vanzărilor la preţ de vacircnzare fără TVA Coloana 11 ndash vacircnzări la preţ de vacircnzare cu TVA (9) + (10) Coloana 12 ndash TVA la buget (10) ndash (7) diferenţa icircntre TVA colectat şi TVA de dedus

11 Resursele umane - resurse critice pentru activitatea organizaţiei din comerţ

Icircn orice domeniu resursele umane joacă un rol important gestionarea lor putacircnd să diferenţieze

firmele aflate icircn competiţie Resursele materiale şi cele financiare sunt de asemenea esenţiale punacircndu-

şi amprenta asupra prestaţiei şi performanţelor resurselor umane şi implicit asupra icircntregii firme

Avacircnd icircn vedere specificul comerţului resursele umane reprezintă interfaţa dintre firmă şi

clientconsumator Prestaţia lucrătorului comercial are o cu totul alt impact asupra legăturilor firmei cu

exteriorul decacirct prestaţia unui muncitor dintr-o secţie de producţie sau decacirct prestaţia directorului de

calitate

111 Calitatea resurselor umane icircn comerţ depinde de

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 32: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

- calitatea absolvenţilor (de şcoli profesionale şi superioare)

- calitatea procesului de recrutare selecţie motivare şi dezvoltare din cadrul firmei angajatoare

- calitatea mediului concurenţial ce poate conduce la icircmbunătăţirea calităţii specialiştilor dintr-un

domeniu

Aplicaţie pentru seminar Care sunt problemele icircntacircmpinate icircn fiecare categorie

112 Recrutarea icircn domeniul comerţului se realizează prin

- site-uri specializate

- anunţuri pe site-ul firmei

- anunţuri icircn presa scrisă

Aplicaţie pentru proiect Pe baza a 10 anunţuri de recrutare pentru posturi comerciale (poziţii entry-

level sau middle-management) realizaţi profilul candidatului ideal pentru acest tip de poziţie

113 Selecţia personalului din comerţ trebuie să aibă icircn vedere următoarele aspecte

- teste situaţionale

- interviu icircn profunzime

- testare psihologică

- test de limbă străină

Aplicaţie pentru seminar Argumentaţi necesitatea sau lipsa de utilitate a testării psihologice şi a

testului de limbă străină pentru personalul din comerţ

114 Motivarea personalului din comerţ

Icircn anul 2001 Huczynski şi Buchanan au definit patru concepte de implementare pentru creşterea

motivării care pot fi aplicate şi icircn comerţ

1 combinarea sarcinilor (oferirea unor sarcini mai variate este considerată importantă şi conduce

la creşterea participării angajaţilor)

2 crearea unor unităţi de lucru naturale (prin evitarea sarcinilor fragmentate şi prin oferirea unor

sarcini pline de sens icircn vederea creşterii contribuţiei individuale şi a semnificaţiei sarcinilor)

3 oferirea de responsabilităţi angajaţilor pentru menţinerea de relaţii personale cu clienţii icircn

interiorul şi icircn exteriorul organizaţiei (le va oferi libertatea de a-şi duce la icircndeplinire sarcinile şi de a-şi

icircmbunătăţi rezultatele prin oferirea de feedback regulat activ şi bazat pe icircncredere)

4 oferirea angajaţilor a unor responsabilităţi de supervizare (aceştia pot deveni mai autonomi icircn

domenii precum programarea rezolvarea problemelor şi instruirea altora)

Datorită faptului că banii sunt elementul-cheie icircn privinţa satisfacţiei angajatului iar sistemul de

recompense (motivare financiară) leagă puternic performanţa de salariu evaluarea performanţei este un

aspect esenţial Evaluarea inadecvată a performanţei unui angajat poate distruge un sistem bine gacircndit

Credibilitatea şi icircncrederea sunt necesare icircn cadrul utilizării unui sistem de recompense De asemenea

angajaţii trebuie să beneficieze de o instruire pentru a putea icircnţelege detaliile sistemului Cea mai bună

soluţie este implicarea angajaţilor sau a reprezentanţilor acestora (ex sindicate) icircn procesul de planificare

Icircn acest fel angajamentul persoanei faţă de noul sistem poate fi crescut

1141 Planurile individuale

aspect pozitiv poate influenţa comportamentul angajatului pentru a fi icircn concordanţă cu scopurile

şi obiectivele organizaţiei

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 33: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

aspect negativ un plan individual se potriveşte doar unei culturi individualiste Nu este

recomandabil a fi utilizat pentru o organizaţie care pune accent pe lucrul icircn echipă deoarece tinde

să scadă cooperarea şi icircmpărtăşirea cunoştinţelor

1142 Plata funcţie de rezultate

Scheme aferente plăţii funcţie de rezultate variază icircn funcţie de mai multe dimensiuni

nivelului recompensei financiare pentru fiecare nivel de rezultate

nivelului plăţii de bază

relaţia dintre plată şi rezultate

pragul minim al rezultatelor pentru a primi recompense

1143 Plata funcţie de performanţă

Există numeroase avantaje ale acestui sistem

creşterea gradului de motivare a angajaţilor

icircncurajează anumite comportamente

susţine recrutarea şi retenţia

facilitează schimbările icircn cultura organizaţională

icircncurajează adoptarea standardelor de performanţă

sporeşte importanţa managerului de linie

control financiar sporit şi recunoaşterea ldquovalorii banilorrdquo

icircncurajarea flexibilităţii

1144 Planurile pentru echipe

Icircn principal planurile pentru echipe recompensează toţi membrii echipei icircn funcţie de rezultatele

grupului Icircn locul programelor individuale plata către membrii echipei poate fi realizată sub formă

pecuniară (bonusuri) sau non-pecuniară (excursii timp liber produse de lux) Unele firme permit liderilor

de grup să decidă modul icircn care aceste bonusuri vor fi repartizate icircn cadrul grupului

1145 Planurile pentru companii

Cel mai general plan de stimulare a performanţei se bazează pe performanţa icircntregii organizaţii

iar cel mai cunoscut este participarea la profit Diferenţa dintre repartizarea profitului şi repartizarea

venitului este că primul nu icircncearcă recompensarea angajaţilor individuali icircn vederea creşterii

productivităţii Icircn cadrul acestui tip de sistem eforturile angajatului individual nu au nici un efect asupra

valorii recompenselor deoarece profitul este rezultatul foarte multor factori externi necontrolabili

Aplicaţie pentru seminar Cum pot fi motivaţi non-financiar angajaţii din comerţ Exemplificaţi

costurile pe care le poate implica motivarea non-financiară

Aplicaţie pentru proiect cum veţi motiva angajaţii din cadrul firmei pe care o creaţi

115 Dezvoltarea personalului din comerţ

Din punct de vedere macroeconomic DRU este legată de investiţii şi rezultate icircn educaţie

sănătate şi populaţie icircn ansamblul societăţii Icircn sens microeconomic se referă la activităţile

organizaţionale ce privesc icircmbunătăţirea calificărilor şi abilităţilor angajaţilor icircn cadrul cărora persoanele

sunt continuu motivate să icircşi exploateze potenţialul şi totodată să crească capacităţile şi competitivitatea

organizaţiei Mulţi autori privesc DRU drept bdquodimensiunea dezvoltatoarerdquo a MRU

Icircn general icircnvăţarea presupune sporirea cunoştinţelor atingerea unui grad mai ridicat de

competenţe sau abilităţi precum şi schimbări ale valorilor şi atitudinilor Ultimele schimbări se referă la

schimbări icircn sistemul de referinţă al persoanei sistemul de valori icircn care individul icircnţelege interpretează

şi negociază realitatea socială

Lucrul icircn echipă

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 34: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Icircn general managerii superiori consideră că echipele reprezintă o modalitate eficientă de

icircmbunătăţire a performanţei şi calităţii de rezolvare a problemelor de accelerare a inovaţiilor de creştere

a participării angajaţilor şi de creare a unor relaţii mai bune la locul de muncă Cele patru etape ale unui

team-building eficient sunt

a ldquoformareardquo ndash membrii icircncep să se cunoască să icircşi evalueze obiectivele să icircşi determine resursele

şi priorităţile De asemenea icircn această fază le sunt prezentate sarcinile şi regulile la locul de

muncă

b ldquofurtunardquo ndash activităţile demarează şi abilităţile echipei devin mai clare Unele conflicte dar şi

oportunităţi pot să apară

c ldquonormareardquo ndash sunt stabilite norme şi reguli

d ldquodesfăşurareardquo ndash este utilizată pentru obţinerea de rezultate şi pentru evaluarea performanţei

Aplicaţie pentru seminar Dezvoltare = training Comentaţi

Pe baza organigramei se determină necesarul de personal pe fiecare nivel ierarhic şi se creează

grila de salarizare pe baza reglementărilor icircn vigoare (salariu minim pe economie sporuri)

Tabel nr - Numărul de personal şi venitul brut anual

Nr

crt

Categorii de

personal

Nr

angajaţi

Venit

brut

lunar

Venit brut

lunar după

renegociere

Venit

brut

anual

Venit brut

anual după

renegociere

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

La nivelul anului 2010 contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului icircn Romacircnia sunt

următoarele

Contribuţiile sociale pentru angajator

Asigurări de sanatate 52

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 208

Asigurări pentru şomaj 05

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 025

Asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale (dacă este cazul) 015-085

Total angajator 269 (minimum)

Contribuţiile sociale pentru angajat

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 35: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Asigurări de sănătate 55

Asigurări sociale (pensii- CAS) pentru condiţii normale de muncă 105

Asigurări pentru şomaj 05

Total angajat 165

Pe lacircngă aceste contribuţii sociale angajatul trebuie să mai plătească impozit de 16 aplicat la venitul

net adică la salariul net minus deducerea personală

Deduceri personale

Potrivit legislaţiei actuale valoarea deducerilor personale se calculează astfel

a Pentru un salariu brut de pănă la 1000 lei (inclusiv)

-250 lei pentru 0 persoane icircn icircntreţinere

-350 lei pentru 1 persoană icircn icircntreţinere

-450 lei pentru 2 persoane icircn icircntreţinere

-550 lei pentru 3 persoane icircn icircntreţinere

-650 lei pentru 4 persoane icircn icircntreţinere

b Pentru un salariu brut de 1001-3000 lei deducerile personale se stabilesc prin Ordinul Ministerului

de Finanţe

c Pentru un salariu brut mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri

Exemplu de calcul ai un salariu brut de 2000 lei

Pasul 1 Pentru acest salariu angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 269 adica 538 lei Acesta este

costul angajatorului cu salariul tău 2538 lei

Pasul 2 Icircn calitate de salariat plăteşti contribuţii sociale de 165 adica 330 lei Dupa plata acestei

sume daca nu ai persoane icircn icircntreţinere şi nu beneficiezi de nici o deducere personală calculezi

16 impozit la un venit net de 1670 lei (salariul brut-contributii sociale angajat) = 2672 lei Salariul net

este de 14028 lei

La final aflăm că pentru 14028 lei salariu net s-au plătit contribuţii sociale şi impozite icircn valoare de

11352 lei

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi contribuţiile sociale şi impozitele plătite la stat pentru un salariu de

1900 lei condiţii normale de muncă şi o persoană aflată icircn icircntreţinere

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale icircnainte de renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual

icircnainte de renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 36: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

hellip

hellip

TOTAL

Tabel nr ndash Cheltuieli salariale după renegociere

Nr

crt

Categorii de

personal

Venit brut anual după

renegociere CSA

Total

cheltuieli

1

Personal

administrativ

hellip

hellip

2

Personal

comercial

hellip

hellip

3

Personal

auxiliar şi de

servire

hellip

hellip

TOTAL

Aplicaţie pentru proiect Pe baza numărului de personal a coeficientului de renegociere a salariilor şi

a valorii salariilor pentru fiecare categorie de personal stabilite la nivel de firmă calculaţi veniturile

solicitate cheltuielile sociale ale angajatorului şi totalul cheltuielilor de personal

12 Structura de cheltuieli şi indicatori ai performanţei organizaţiei din comerţ

Indicatorii economico-financiari reprezintă sinteza icircntregii activităţi din cadrul firmei Toate

rezultatele parţiale se corelează şi generează un rezultat pozitiv (profit) sau negativ (pierdere) Avacircnd icircn

vedere faptul că vacircnzările de mărfuri au fost deja stabilite ne rămacircne să cumulăm cheltuielile icircnregistrate

de firmă icircn perioada similară pentru a determina profitabilitatea firmei

Din punctul de vedere al magazinelor şi al depozitului central cheltuielile se icircmpart icircn elemente

de cheltuieli de grupa A şi grupa B după cum urmează

Tabel nr - Cheltuieli de circulaţie specifice activităţii comerciale

Nr

crt Elemente de cheltuieli GRUPA A (lei) M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului

operativ auxiliar şi de servire

2 Cheltuieli cu transportul depozitarea şi

pregătirea mărfii pentru vacircnzare

- cheltuieli cu transportul

- cheltuieli cu ambalarea

- cheltuieli de asigurare a mărfii

3 Cheltuieli şi pierderi la ambalaje

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 37: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

4 Cheltuieli cu icircntreţinerea reparaţia şi

revizia

TOTAL

Tabel nr - Cheltuieli administrativ - gospodăreşti

Nr

crt

Elemente de cheltuieli GRUPA B (lei)

M1 M2 M3 DC

TOTAL

1 Cheltuieli cu retribuirea personalului de

conducere

2 Cheltuieli de birou

- materiale de birou

- rechizite şi ziare

- cheltuieli cu telefoanele

3 Cheltuieli cu deplasările

- cheltuieli de transport

- cheltuieli de cazare

- diurnă

4 Amortismente mijloace fixe

5 Cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii

curente la clădiri şi mijloace de transport

- reparaţii curente

- reparaţii mijloace de transport

6 Taxe pe teren

7 Uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor

de inventar

8 Cheltuieli de icircncălzire a unităţii

9 Costul energiei electrice

10 Cheltuieli cu apa gazul şi salubrizarea

11 Impozite pe clădiri şi mijloace de

transport

12 Alte cheltuieli

TOTAL

Cheltuielile sediului central intră icircn categoria cheltuielilor generale ale firmei

Tabel nr - Cheltuieli generale ale firmei Nr

crt Cheltuieli generale ale firmei (lei)

Valoare

1 Cheltuieli cu remuneraţia personalului administrativ

2 Amortismente pe mijloace fixe

3 Cheltuieli cu energia electrică la sediul central

4 Cheltuieli cu icircncălzirea spaţiului administrativ

5 Cheltuieli cu materiale de birou

6 Cheltuieli cu reviste şi ziare de specialitate

7 Cheltuieli cu telefonul şi faxul

8 Cheltuieli de transport icircn interes de serviciu al personalului de

conducere

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 38: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

9 Cheltuieli de cazare

10 Diurnă

11 Cheltuieli cu reparaţii curente la clădirea administrativă

12 Uzura reparaţia şi icircntreţinerea obiectelor de inventar

13 Cheltuieli cu apa şi canalizarea

14 Impozitul pe clădire şi mijloace de transport

15 Taxe pe teren

16 Dobacircnzi şi speze bancare

17 Cheltuieli cu reclama şi promovarea vacircnzărilor

18 Alte cheltuieli

TOTAL CHELTUIELI GENERALE ALE FIRMEI

TOTAL CHELTUIELI GRUPA A

TOTAL CHELTUIELI GRUPA B

TOTAL CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE FIRMEI

Determinarea coeficientului de repartizare a cheltuielilor indirecte

Kr = [(chelt clasa A + chelt clasa B) ale DC + chelt gen ale firmei] vacircnzări

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

Tabel - Cheltuieli directe indirecte şi total cheltuieli

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1

2 M2

3 M3

Total

Aplicaţie pentru seminar Avacircnd icircn vedere următoarele date calculaţi total cheltuieli ale firmei

Cheltuieli

clasa A

Cheltuieli

clasa B

Cheltuieli

generale ale

firmei

Vanzari totale

firma Kr

150000 250000 500000 9000000

Nr

Crt Magazin

Vacircnzări la

preţ cu

amănuntul

Kr Cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte Total

1 M1 2500000 450000

2 M2 3000000 350000

3 M3 3500000 550000

Total

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 39: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Costurile variabile sunt acele costuri care evoluează proporţional cu volumul producţiei

Costurile fixe sunt acele costuri care ramacircn neschimbate pe o anumită perioadă de timp indiferent

de nivelul producţiei

O delimitare corectă a costurilor icircn costuri fixe sau variabile este utilă icircn efectuarea de previziuni

şi implicit la luarea de decizii la nivel de management

Exemplu Pentru producţia de telefoane mobile Nokia achiziţionează acumulatoare costul unui

acumulator fiind de 5 eurobucată Aceasta este un cost variabil pentru Nokia fiind direct corelat cu

volumul producţiei Daca producţia este de 1000 bucăţi atunci va achiziţiona 1000 de acumulatoare iar

dacă volumul producţiei se dublează şi cheltuiala cu bateriile se va dubla

Unul dintre costurile variabile cele mai reprezentative este salariul muncitorilor direct productivi

Acesta variază icircn general direct proporţional cu volumul producţiei

Presupunem că Nokia deţine un spaţiu icircnchiriat pentru hala de asamblare Indiferent de nivelul

producţiei acest cost rămacircne constant Cu cacirct volumul producţiei creşte costul fix care revine pe unitatea

de produs scade De exemplu presupunem chiria totală pentru hala de asamblare ca fiind 1000 euro

Dacă volumul total al producţiei este 1000 buc atunci costul fix unitar este de 1 eurobuc Icircn schimb

dacă volumul producţiei creşte la 2000 buc costul fix unitar scade la 05 eurobuc

Icircn timp ce costurile variabile au o flexibilitate ridicată icircn sensul că se adaptează uşor nivelului

producţiei (resursele se achiziţionează pe măsura necesităţilor) costurile fixe nu se adaptează atacirct de uşor

pentru a reflecta nivelul necesarului de resurse Diferenţierea dintre fix şi variabil trebuie urmarită la

nivelul fiecărei entităţi deoarece un tip de cost ce pentru o anumită entitate poate fi variabil iar pentru alta

poate avea caracter fix

Cel mai relevant exemplu este salariul Dacă Nokia plăteşte muncitorii icircn funcţie de numărul de

telefoane produse sau de ore lucrate costul este variabil Dacă icircn schimb asociaţiile sindicale au icircncheiat

cu firma un acord de plată a muncitorilor la tarif fix stabilind salarii anuale fixe atunci costul muncii este

un cost fix Acest sistem de remunerare generează costuri mai mari icircnsă are un rol important icircn

fidelizarea şi motivarea forţei de muncă

Un alt aspect ce trebuie menţionat este faptul ca acelaşi cost poate avea atacirct o componentă fixă

cacirct şi una variabilă Exemplul clasic este cel al achiziţionării unui abonament de telefonie unde tariful

pacircnă la un anumit nivel este fix după care creşte proporţional cu volumul convorbirilor

Aplicaţie pentru seminar Icircn contextul actualei crize definiţi care costuri salariale din firma creată ar

putea deveni variabile şi argumentaţi Care ar fi riscurile transformării salariilor fixe icircn salarii

variabile (funcţie de realizări)

Structura cheltuielilor convenţional constante şi variabile icircn firmele de comerţ

a Cheltuieli fixe (convenţional constante)

cheltuieli de icircntreţinere reparaţii şi revizii

cheltuieli cu retribuirea personalului de conducere

cheltuieli de birou (materiale de birou rechizite reviste şi ziare cheltuieli cu telefoanele)

amortismente pentru mijloace fixe

cheltuieli de icircntreţinere şi reparaţii curente

piese de schimb la maşini şi utilaje comerciale

taxe pe teren

uzura icircntreţinerea şi reparaţia obiectelor de inventar

cheltuieli de icircncălzire la magazine şi depozitul central

cheltuieli cu apă canal şi salubrizare

cheltuieli cu energia electrică la magazine şi depozitul central

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 40: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

impozite pe clădiri şi mijloace de transport

alte cheltuieli (cheltuieli cu protecţia muncii cheltuieli cu PSI cheltuieli cu materiale de

protecţie)

toate cheltuielile generale ale firmei (ale administraţiei centrale) mai puţin dobacircnzi şi speze

bancare

b Cheltuieli variabile

cheltuieli cu retribuirea personalului operativ auxiliar şi de servire

cheltuieli cu transportul depozitarea şi pregătirea mărfurilor pentru vacircnzare (cheltuieli de

transport cheltuieli cu ambalarea cheltuieli de asigurare a mărfurilor)

cheltuieli şi pierderi la ambalaje

dobacircnzi şi speze bancare

cheltuieli cu deplasările (cheltuieli de transport cheltuieli de cazare diurnă)

Tabel - Cheltuieli variabile şi convenţional constante

Locatie

Cheltuieli

convenţional

constante

Cheltuieli

variabile TOTAL

M 1

M 2

M 3

Total

DC

SC

Total

TOTAL

FIRMA

Tabel - Indicatori economico - financiari

Nr

crt Indicatori Anul 2009

Magazine

M1 M2 M3

1 Vacircnzări de mărfuri la preţ cu

amănuntul cu TVA

2 Vacircnzare de mărfuri la preţ de

achiziţie

3 TVA de dedus

4 TVA colectat

5 TVA la buget

6 Cota medie de ADC

7 Volumul ADC

8 Cheltuieli de circulaţie

9 Profit brut

10 Impozit pe profit

11 Profit net

12 Rentabilitatea economică

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 41: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

Aplicaţie pentru proiect Calculaţi toate costurile firmei imaginate şi asiguraţi-vă că rentabilitatea

economică este cel puţin egală cu rata inflaţiei prognozată pentru anul 2009 (95) astfel icircncacirct firma

sa nu se decapitalizeze

Bibliografie

1 Balea M D Sava Cinci IMM-uri dintr-o sută competitive icircn UE 21 iulie 2008

httpwwwstandardroarticol_53134cinci_imm_uri_dintr_o_suta__competitive_in_uehtml

(accesat ianuarie 2009)

2 Bloombiz Criza internationala sansa Romaniei 21 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantepatriciu-criza-internationala-sansa-romaniei (accesat iulie 2009)

3 Botea Ciprian Romacircnia este singura ţară din Est cu scădere economică icircn 2010 Cum am ajuns

aici 1 august 2010 httpwwwzfrobanci-si-asigurariromania-este-singura-tara-din-est-cu-

scadere-economica-in-2010-cum-am-ajuns-aici-6750694 (accesat octombrie 2010)

4 Brilman Jean Gestion de crise et redressement drsquoentreprises Ed Hommes et Techniques Paris

1985

5 BT Asset Management Asteptari cu privire la evolutia economiei 30 septembrie 2010

httpwwwbtassetmanagementrouploadsAsteptari20evolutie20economica20(Septembrie

202010)pdf (accesat octombrie 2010)

6 Chirovici Eugen Ovidiu De ce nu a avut Romania un plan B 13 noiembrie 2008

httpbloombizrofinantede-ce-nu-a-avut-romania-un-plan-b- (accesat iulie 2009)

7 Cioacǎ Florentina UPDATE Economia Romacircniei a scăzut cu 72 icircn 2009 Romacircnia rămacircne icircn

recesiune 12 februarie 2010 httpwwwadevarulrofinanciarNEWS_ALERT-

_Economia_Romaniei_a_scazut_cu_7-2-_in_2009_0_206979429html (accesat octombrie 2010)

8 Ciobanu I R Ciulu Strategiile competitive ale firmei Ed Polirom 2005

9 Dăianu Daniel Ce ne invata aceasta criza financiara European Voice 14 mai 2008 [1]

10 Dăianu Daniel Criza financiara internationala (II) - revenirea cu picioarele pe pamant Revista

22 2008 httpwwwrevista22rocriza-financiara-internationala-ii-revenirea-cu-picioarele-pe-

pamant-4457html (accesat iulie 2009) [2]

11 Dăianu Daniel Criza financiara internationala sunt necesare reglementari riguroase pe piete

financiare 14 ianuarie 2008 httpwwwzfroopiniidaniel-daianu-criza-financiara-

internationala-sunt-necesare-reglementari-riguroase-pe-piete-financiare-3054446 (accesat iulie

2009) [3]

12 Didier Michel Economia regulile jocului Ed Humanitas Bucureşti 1994 (Lumina Lex

Bucureşti 1998)

13 Finkin Eugene Company Turnaround Journal of Business Strategy vol 5 nr 4 primăvara 1985

14 Global Jobs Pact httpwwwiloorgjobspactaboutlang--enindexhtm (accesat octombrie 2010)

15 Heany Donald F Business in Profit Trouble Journal of Business Strategy vol 5 nr 4

primăvară 1985

16 Hofer Charles W Turnaround Strategies Journal of Business Strategy vol 1 nr 1 vară 1980

17 httpdictionarybnetcomdefinitionminimum+stock+levelhtml (accesat iulie 2009)

18 httpercmshorgFPMH_englishchp8tools_2html (accesat iulie 2009)

19 INCOTERMS httprowikipediaorgwikiINCOTERMS (accesat iulie 2009)

20 Krugman Paul Greenspan lectures again New York Times 16 martie 2008

httpkrugmanblogsnytimescom20080316greenspan-lectures-us-again (accesat iulie 2009)

21 Leclerc Y Deacutevelopper sur fonds de crisehellip Journal Reacuteseaux vol 1 no 3 decembrie 2008

wwwjournal-reseauxca (accesat iulie 2009)

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]

Page 42: Carte Complet a Pro i Ecte in Come Rt

22 Macovei Daria Seful Fed Lumea se confrunta cu cea mai grea criza financiara din anii 30

incoace 12 martie 2009 httpwwwzfrobusiness-internationalseful-fed-lumea-se-confrunta-cu-

cea-mai-grea-criza-financiara-din-anii-30-incoace-4040478 (accesat iulie 2009)

23 MEDIAFAX Creştere economică de 71 icircn 2008 4 martie 2009

httpwwwfinanciarulcomarticol_22871crestere-economica-de-71-in-2008html (accesat iulie

2009)

24 Roman Teodora Achiziţii curs FEAA 2008

25 Solomou Solomos Economic Cycles Long cycles and business cycles since 1870 1998

httpbooksgooglerobooksid=2RYNAQAAIAAJampdq=economic+cyclesampprintsec=frontcover

ampsource=blampots=hBxOkAZEqnampsig=ChO4rmZMeVJlixzIaEfo738nJscamphl=roampei=CzNXSr0Nk

YP8Bq3N3J0Jampsa=Xampoi=book_resultampct=resultampresnum=4 (accesat iulie 2009)

26 Vrsquoyugina I I Some Features of Economic and Financial Crises in the Course of Global

Integration Studies on Russian Economic Development 2009 vol 20 no 3

27 Ziarul Financiar 11 septembrie 2008 [2]


Recommended