CARPATII SI DEPRESIUNEA CARPATII SI DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI TRANSILVANIEI

DE CE ARE PAMANTUL DE CE ARE PAMANTUL RIDURI?RIDURI?

*Care sunt ridurile pamantului?*Care sunt ridurile pamantului?

RIDURILE=denivelarile scoartei RIDURILE=denivelarile scoartei terestreterestre

Totalitatea denivelărilor Totalitatea denivelărilor pozitive şi negative ale pozitive şi negative ale suprafeţei scoarţei terestre (pe suprafeţei scoarţei terestre (pe uscat şi sub apa) formează uscat şi sub apa) formează reliefulrelieful Înălţimea unui loc măsurată Înălţimea unui loc măsurată vertical faţă de nivelul mării se vertical faţă de nivelul mării se numeşte numeşte altitudine,altitudine, iar cota iar cota este numărul care exprimă este numărul care exprimă înălţimea unui punct faţă de înălţimea unui punct faţă de nivelul măriinivelul mării

Cum s-a format Dep. Col. Cum s-a format Dep. Col. A Transilvaniei?A Transilvaniei?

Aceasta face parte din carpati si s-a Aceasta face parte din carpati si s-a format odata cu acestia.format odata cu acestia.

Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-a Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-a ridicat odata cu ultima ridicare a ridicat odata cu ultima ridicare a

CarpatilorCarpatilor

Formarea Carpatilor

• Etapa medie sau carpatică este cea în care se individualizează de fapt Etapa medie sau carpatică este cea în care se individualizează de fapt lanţul carpatic, în contururi foarte apropiate de cele actuale. După o lanţul carpatic, în contururi foarte apropiate de cele actuale. După o îndelungată perioadă de sedimentare marină în care insulele de îndelungată perioadă de sedimentare marină în care insulele de cristalin formau un arhipelag ce păstra legături cu masivul nord-cristalin formau un arhipelag ce păstra legături cu masivul nord-dobrogean, începe a se manifesta, în cretacicul modern, o nouă fază dobrogean, începe a se manifesta, în cretacicul modern, o nouă fază de cutări de mare amploare.de cutări de mare amploare.

•Mai întâi mişcările austrice provoacă şariajul Pânzei Getice din Mai întâi mişcările austrice provoacă şariajul Pânzei Getice din cristalinul Carpaţilor Meridionali care, cu cuvertura lui sedimentară cristalinul Carpaţilor Meridionali care, cu cuvertura lui sedimentară mezozoică, se extinde peste aşanumitul „Autohton” (un cristalin mai mezozoică, se extinde peste aşanumitul „Autohton” (un cristalin mai slab metamorfozat şi străpuns de intruziuni granitice, având şi el o slab metamorfozat şi străpuns de intruziuni granitice, având şi el o cuvertură sedimentară) pe care îl acoperă. Mişcări asemănătoare, dar cuvertură sedimentară) pe care îl acoperă. Mişcări asemănătoare, dar de mult mai mici proporţii, se schiţează şi în munţii Apuseni. În de mult mai mici proporţii, se schiţează şi în munţii Apuseni. În Carpaţii orientali, ele afectează doar depunerile mezozoice, în largi Carpaţii orientali, ele afectează doar depunerile mezozoice, în largi cute asimetrice din care se mai păstrează unele sinclinale pe culmile cute asimetrice din care se mai păstrează unele sinclinale pe culmile Rarăului, Hăşmaşului, Bucegilor ş.a. În aceste sectoare carpatice Rarăului, Hăşmaşului, Bucegilor ş.a. În aceste sectoare carpatice şariajul, incipient doar, se înfăptuieşte abia în faza următoare a şariajul, incipient doar, se înfăptuieşte abia în faza următoare a cutărilor laramice, care se produc la sfârşitul cretacicului superior.cutărilor laramice, care se produc la sfârşitul cretacicului superior.

• Munţii CarpaţiMunţii Carpaţi reprezintă un lanţ reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al sistem muntos central al EuropeiEuropei. . Carpaţii cuprinşi între bazinul Carpaţii cuprinşi între bazinul Vienei şi Vienei şi defileuldefileul DunăriiDunării formează formează un arc cu o lungime de 1500 km un arc cu o lungime de 1500 km în în AustriaAustria, , CehiaCehia, , SlovaciaSlovacia, , PoloniaPolonia, , UngariaUngaria, , UcrainaUcraina, , RomâniaRomânia şi şi SerbiaSerbia

• Numele provine de la tribul dacic Numele provine de la tribul dacic al al CarpilorCarpilor, care trăia în , care trăia în MoldovaMoldova, , pe pantele Carpaţilor Orientali, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră. european însemnând piatră.

• Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Carpatic este VârfulVârful GerlachovskýGerlachovský, , 2655 m2655 m, în , în SlovaciaSlovacia, iar în , iar în RomâniaRomânia este este VârfulVârful MoldoveanuMoldoveanu, , având având 2544 m2544 m, situat în , situat în MunţiiMunţii FăgăraşFăgăraş din din CarpaţiiCarpaţii MeridionaliMeridionali. .

• Spre deosebire de Spre deosebire de AlpiAlpi, , Carpaţii au mari depresiuni Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de Europa. Alături de rocilerocile cristaline şi eruptive o mare cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile extensiune o au rocile sedimentare, care dau un sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.relief cu pante domoale.

• ClimaClima Carpaţilor este Carpaţilor este continentală, continentală, precipitaţiileprecipitaţiile cresc în raport cu cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: munţii Carpaţi izvorăsc: VistulaVistula, , NistrulNistrul, , TisaTisa, , PrutulPrutul, , SiretulSiretul, , MureşulMureşul, , OltulOltul ş.a. ş.a.

Caracteristicile Caracteristicile CarpatilorCarpatilor• Sistemul Alpino-Carpato-Sistemul Alpino-Carpato-

Himalaian fac legatura intre Himalaian fac legatura intre Atlantic si Pacific. Carpatii Atlantic si Pacific. Carpatii Romaniei din tot acest lant Romaniei din tot acest lant reprezinta aproximativ 2/3 - 900 reprezinta aproximativ 2/3 - 900 km din cei 1600 km ai Carpatilor km din cei 1600 km ai Carpatilor Europei care reprezinta cei mai Europei care reprezinta cei mai lungi munti din Europa. Carpati lungi munti din Europa. Carpati Europei - Beskizi: Occidentali, de Europei - Beskizi: Occidentali, de Mijloc si Carpatii Romanesti. Cel Mijloc si Carpatii Romanesti. Cel mai inalt masiv din Carpati este mai inalt masiv din Carpati este masivul Tatra 2655 m ( numele masivul Tatra 2655 m ( numele de Carpati vine de la tribul dacic de Carpati vine de la tribul dacic al carpilor).al carpilor).

• Relieful a luat naştere în mai Relieful a luat naştere în mai multe etape orogenetice. multe etape orogenetice. Succesiunea mişcărilor Succesiunea mişcărilor orogenice, cu etapele de linişte orogenice, cu etapele de linişte tectonică (în timpul cărora tectonică (în timpul cărora agenţii subaerieni modelau agenţii subaerieni modelau intens catenele muntoase intens catenele muntoase formând suprafeţe de formând suprafeţe de denudaţie) a dus la infăţişarea denudaţie) a dus la infăţişarea actuală a reliefului.actuală a reliefului.

• O caracteristică a reliefului O caracteristică a reliefului Carpaţilor o constituie prezenţa Carpaţilor o constituie prezenţa unor depresiuni intracarpatice unor depresiuni intracarpatice cu resurse de subsol, rezultat al cu resurse de subsol, rezultat al unor frământări tectonice unor frământări tectonice complexe, depresiuni care dau complexe, depresiuni care dau mare varietate spaţiului carpatic mare varietate spaţiului carpatic şi au permis popularea şi au permis popularea accentuată a acestora încă din accentuată a acestora încă din timpul paleoliticului.timpul paleoliticului.

Alaturi de Dunare si Marea Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie elementul Montium" - constituie elementul geografic fundamental pentru geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului definirea teritoriala a statului roman. Insusi numele acestor roman. Insusi numele acestor munti deriva de la numerosul si munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al puternicul popor liber geto-dacic al carpilor: Karpathos-Horos, conform carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice primelor informatii istorice grecesti.grecesti.

Depresiunea Colinala a Depresiunea Colinala a TransilvanieiTransilvaniei• Depresiunea colinară a TransilvanieiDepresiunea colinară a Transilvaniei este cea mai mare este cea mai mare

depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de unde denumirea de colinarăcolinară, care i se poate atribui depresiunii , care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri carpatice, care îşi iau numele dupa poziţia faţă de această zonă carpatice, care îşi iau numele dupa poziţia faţă de această zonă depresionară: depresionară: CarpaţiiCarpaţii OrientaliOrientali (în est), (în est), CarpaţiiCarpaţii MeridionaliMeridionali (în (în sud) şi sud) şi CarpaţiiCarpaţii OccidentaliOccidentali (în vest). Spre nord-vest există o (în vest). Spre nord-vest există o legătură mai largă cu legătură mai largă cu DealurileDealurile de Vest de Vest şi şi CâmpiaCâmpia de Vest de Vest pentru pentru jugul intracarpatic. jugul intracarpatic.

• Are aspect general de Are aspect general de platou fragmentatplatou fragmentat, de văi care o , de văi care o străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei. centrală şi unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei.

• Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de ravenaţie (e. ravenaţie (e. RâpaRâpa RoşieRoşie), relief fluviatil (terase, lunci). ), relief fluviatil (terase, lunci).

• Râuri:Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situaţia celor cu debit mai mare în situaţia celor alohtone. 72% din debit se formează alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei.interiorul Depresiunii Transilvaniei.

• Apele freatice:Apele freatice: sunt de calitate sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii necorespunzătoare datorită durităţii şi mineralizării lor ridicate. În arealele şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşarăspândite la Bizuşa

• Lacurile:Lacurile:

•- sărate: Ursu - sărate: Ursu

•- antropice: - antropice: OcnaOcna SibiuluiSibiului, , OcnaOcna DejuluiDejului, , OcnaOcna MureşMureş, , CojocnaCojocna (amenajate mai (amenajate mai ales cu scopuri turistice) ales cu scopuri turistice)

•- iazuri şi heleştee: naturale (bararea - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice văilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic) (amenajate antropic)

•- lacurile apărute între valurile de - lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaştini şi alunecare au format mlaştini şi turbării. turbării.

CONCLUZI :::CONCLUZI :::

• Carpati s-au format in orogeneza alpinaCarpati s-au format in orogeneza alpina

• Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-a ridicat odata cu ultima ridicare a a ridicat odata cu ultima ridicare a Carpatilor si din aceastacauza face Carpatilor si din aceastacauza face parte din eiparte din ei

• Pe teritoriul Romaniei exista toate Pe teritoriul Romaniei exista toate formele de relief,care ocupa formele de relief,care ocupa aproximativ 1/3 din suprafata tariaproximativ 1/3 din suprafata tari

• in partea centrala(Pod. Transilvaniei) in partea centrala(Pod. Transilvaniei) apar strate cutate in care se gaseste apar strate cutate in care se gaseste gaz metan,acestea numindu-se gaz metan,acestea numindu-se domuri gazeiferedomuri gazeifere

• In Dep. Col. A Trans. Pe argile apar In Dep. Col. A Trans. Pe argile apar alunecarile de teren =>relief alunecarile de teren =>relief petrograficpetrografic

• Carpatii sunt muntii de incretireCarpatii sunt muntii de incretire

BibliografieBibliografie• http://www.didactichttp://www.didactic

.ro/files/19/44proie.ro/files/19/44proiectdelectie.docctdelectie.doc

• Manual si caietManual si caiet• http://www.referat.http://www.referat.

ro/referate/Genezaro/referate/Geneza_Carpatilor_romane_Carpatilor_romanesti_1351.htmlsti_1351.html

• http://www.referat-http://www.referat-e.ro/Referat-Rolul_se.ro/Referat-Rolul_si_importanta_Carpai_importanta_Carpatilor-13520.htmltilor-13520.html

• http://ro.wikipedia.http://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunorg/wiki/Depresiunea_colinar%C4%83ea_colinar%C4%83_a_Transilvaniei_a_Transilvaniei