CarniI PETRESCU (1894 - 1957)

U~ ctitor spiritual al Bibliotecii Municipale "Mihail Sadoveanu"

I

f

W I

, .

'. '.

SUMAR

2

4

AUTOGRAFECONTEMPO~

11 - D. R. Popescu -Religia urâtului

ETNOS ' 12

14

16 17

19

21

22

25

• 25

27 28

32

32

- Jean-Pierre Angremy - A face faţă mizei secolului al XXl-lea. Biblioteca Naţionalâ a Fr.anţei .

- Francine Thomas - Bibliotecile municip~e: Rol social sau cultural? ·:

- Asta Broesby-Olsen - Biblioteca Centrală Daneză - Barbara Lieson-Zissov - Biblioteci, alte organizaţii şi

asociaţii profesionale. din sistemul de biblioteci germane

- Istvan Papp - O .paradigmă in schimbare pentru biblioteca publică

- Victoria Dumitrescu - Studii de caz in bilioteca . . publică

-Pat Manson: Reguli de elaborare a unor proiecte pentru bibliotecile publice

• • • Proiecte selectate şi finanţate de Directoratul XIII pentru Biblioteci -Comisia C.E. - EXLIB

-David F'uegi: Rolul strategic al bibliotecii publice

- Biserica Sfântul Silvestru - centru spiritual al cartierului

Calendarul evenimentelor culturale -Februarie 1998

1

REDACTIA SI ADMINISTRATIA , . .

Bucureşti, str. Take Ionescu nr. 4, sector 1, cod poştal 79711

Tel/Fax: 211.36.25 E-mail: abi'dob@ong:ro

Director: Florin ROTARU pirector artistic: Mircea DUMITRESCU Reda~tor şef: Teofil BĂLAJ Redactor: Cristian SZOKE Secretar general ·de redacţie: Rodica

COSMACIUC Secretar de redacţie: Diana GRIGORIU

Tehnoredactare computerizată: Elisabeta BENYl Irina BĂLAN Florin PREDA

ABONAMENT LA .. BlliLIOTECA BUCUREŞ:rILOR"

Numele .... .. .... : ... . : ........ . .' .. ~ .. .... ... .... ......... .. .. ... . Prenumele ..... .... .. .... .... .. .. .... .. .... .. .. ... .. ... ... .. ... . Adresa ... ... ......... ......... ...... ... .... ............ ..... ..... . .

Cod ......... : .......... ; Telefon .... , ............ .

Solicit abonarea la revista .. Biblioteca Bucureştilor" pe o perioadă de ........... . .1uni.

Adresa: Bucureşti, Str. Tal{e Ionescu nr. 4, sector 1, cod postal 79711.

Anexez chitanţa de plată a sumei de ........................... lei în . contul dvs. nr. 25.110.24.00.88.642.00.08. Bank - Coop. 5MB. filiala Piaţa Romană. sau în valută: cont nr. 25.110.24.00.88. - 84.00.011 pentru $.

ÎN ATENŢIA CITIŢORILOR DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE

. Administraţia noastră face. prin plata directă sau prin mandat poştal. abonamente la . revista lunară .. BIBLIOTECA BUCURE~;mLOR".

Costul unui număr este de· 5 .000 lei. Cheltuielile de expediere sunt-suportate de abonat la primirea publicaţiei. Pentru străinătate: America de Nord. America de Sud. Africa. Asia. Australia. Europa. Asia Mică (Israel. Ţările Arabe) .- 8 $ per exemplar. (În aceste preţuri sunt incluse taxele de . trimitere precum şi suplimentele ocazionale) . ' Banii se vor depune în conturile înscrise in cuponul de mai sus.

BiBLIOTECA BUCUREŞTiLOR

1, BUCUREŞTU DE AL~~DATĂ

cĂLĂToRI STRĂINI ÎN TIMPUL EPOCII LUI MIHAI - VITEAZUL"

Paul.cERNOVODEANU

, " ," acesta cu căreteniile spahiilor ~ăi i~ c~sele l.Ui . ' . . Dan Vistierul pentru a se repezI apOI naprazmc.

. fără veste. asupra lor şi dând foc clădirii i-a ucis pe toţi. măcelăIind şi pe ceilalţi , turci din oraş şi luându-Ie toate prăzile . .

, Povestirea lui WaltheJ;" atestă existenţa unui palat (palatium) lângă inănăstirea ' cea nouă din josul oraşului, care nu. putea ,fi decât Sf. Troiţă (Radu Vodă) .

NiCi un izvor din trecut nu ne-a preciz~t când si ' de ' cine' a fost clădit acest palat; dup~ presupunerue "cercetătorilor care au făcut

. săpăturile arheologice din sectorul Radu, Vodă, ar rezulta că este vorba de o construcţie, ridicată tot de ctitorul mănăstirii, Alexandru Mircea Vodă (1568 - 1577)4. ,

. După măcelul turcilor din Bucureşti şi

jefuirea cetăţilor de la Dunăre, care au 'insemnat " :preludiul , răscoalei lUI Mihai impotriva

, . " : cotropitorilor otomani. evenimentele s-au precipitat. Domnul căutase o apropiere de Polonia, primind la Curtea sa din Bucureşti pe solul Lubienecki5

, la 27 iulie 1595 Mihai Vodă se

(]() dată cu domnia lui Mihai - Viteazul (1593 - străduia să încheie tratativele cu ardelenii, 1601). apar şi unele .ştiri mai numeroase impţri~ii şi polonii: spre a'fu.jgheba .o alianţă cât asupra .Bucureştilor, deoarece năpăstuitul mai trainică a crestinilor, ' dar, tocmai atunci se

oraş, in toiul luptelor cu turcii, avea ' să cadă produse invazia lui SinaTI Paşa în vara acelui an. victimă ' barbariei lui Sinap. Paşa. în Vremelnica Desi 'crunt lovit de oştile lui Mihai la ocupaţie din toamna anului .1595. Călugăre~' .. Sinan Paşa, datorită superiorităţii

BALTASAR WALTHER - Un îndrumător numerice a trupelor tţl:ţ'ceşti, reuşeşte să ocupe preţios pestru studierea epopeii lui Mihai, il aflăm . ţara pe care voia s-o transforme în pâ:,şalâc. după in cronica lui Baltasar Walther

1 , martor al .. retragerea domnitorului peste munţi. Inainte de a

evenimentelor, care a petrecut vara anului 1597 căuta refugiU în Ardeal, Mihai a .trecut prin în ţară, la Curtea din Tirg'ovişte, undţ! a tradus în Bucureşti la 15 august, poposind la , Văcăreşti 3 limba latină , izvodul românesc al .lui Teodosie zile" timp în care ostaşii . săi împr~ună cu' ardelenii logofătul. cunoscut lui în versiunea ' polonă de la lui , Kirăly Albert luară tot ce, putură din or61ş Andrzej Taranowski , prietenul domnului. Walther pentru a nu lăsa nimic în mâna duşmanului6 .

descrie primele ciocniri cu turcii care au avut loc . ' . ,'Sinan Paşa, ocupând Bucurestii, a început in Bucureşti. indată după înscăunarea lui Mihai. . . . , fortificarea sistematică a oraşului1 .

Cronicarul silezian relatează că in luna NICHlFOR PARASIOS - Aceste lucrări noiembrie 1594 soseşte în Bucureşti un emir in initiate de comandantul turc, au fost descrise de fruntea a două mii de oşteni, ceauşi şi spahii către dascălul grec Nichifor Parasios(+1599). ocupând .. casele cele , mai bune" (commodasin exarh al Patriarhiei de la Constantţnopol8 , trimis urbe domos occupat) şi adr~sându - se domnului de Ieremia Movilă <domnul Moldovei> pentru a-,i .. care şedea în apropierea noii mănăstiri , de lângă oferi lui Sinan Paşa supum!rea faţă de Poartă. oraş. intr - ut:! palat clădit fără întărituri şi fără Înainte , de , 26 octombrie, ' Nichifor a văzut ziduri. la malul Dâmboviţei'" (a Palatino in palatio întăriturile ' ,de la Bucureşti alcătuite din .. stâlpi prope novum sub urbe monasterium, sine arces mari pe două ,' rânduri, între care ·locul a fost murisque ad Dembowicem fluvium extructo umplut cu pământ, ati Clădit nouă bastioane. tot commorante). cere in chip poruncitor să i se . cu stâlpi în pământ şi 'în fiecare bastion se pot înmâneze suma de zece mii de florini ungureşti. . 'aseza cincisprezece tunuri,' de la un , bastion ~a Mihai, care îşi avea curtenii şi oştile ascunse în aitul este cam cât o aruncătură de ' ,săgeată . ' In valea de lângă mănăstire (cum a~]icis et alii~ jurul oraşului au făcut un şanţ; poate fifl.{::lânc de militibus in valle clam congregatis) şe preface ca trei ' stânjeni şi tot atât de lat. ' Sinan , Paşa a primeşte condiţiunile emirului poftindu-l pe reclădit mai întâi mănăstirea <Sf.. TrOiţă> care era

' 2

i

.. ,

j )

imprejmuită cu ziduri indată lângă oraş tot in opt zile , precum şi cimitirul care avea şi el un zid de imprejmuire, de care e legat un alt zid de pământ cu stâlpi in felul de mai sus. Sunt acolo 5 sau ' 7 bastioane, nu-şi aminteşte sigur; în acea cetăţuie ar putea sta cam 10.000 de oameni".9

Un alt amănunt interesant relatat de Nichifor Parasios este acela că "bisericile din Bucuresti si insusi orasul surit arse de .. . '. . unguri<ostaşii lui Kirăly Albert care s-au retras din cetatea de scaun>. Biserica aceea, unde s-a făcut cetăţuia, a poruncit Sinan Paşa să fie ' sfinţită după legea turcească, ' iar pe celelalte de zid, care au rămas, nu le-a atins, nici nu le-a turcit <adică transformat in geamii>. 10

Lucrările de întărire ale lui Sinan Pasa au stârnit interesul contemporanilor. Il (va urm~)

NOTE: • in seria' articolelor de fa.ţă voi include peregrini

străini ce n-au fost menţionaţi în excelenta monografie a regretatului profesor George Potra, .. Bucureştii văzuţi de căLători străini (secolele XVI - XlX), Bucureşti, 1992,271 p.

1. Baltasar Walther, doctor în medicină şi

chimist german. originar din Silezia. ataşat soliei regelui ,Poloniei la Poartă. condusă de Stanislas Golski, . castelan de Halici şi căpitan de Bar. popp~eşte în iunie - iulie 1597 la Curtea lui Mihai din Tărgovişte. inainte de a pleca în august la Constantinopol unde ,este intălnit până la sfârşitul acelui an. conform N .lorg?-' . . Istoria românilor prin căLători (ed. a II-a. voI. 1. Bucureşti. 1928. p. 250 '- 51; Dan Simionescu. Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul In raport 'cu cronicile interne contemporane in .. Studii şi materiale de istOlie medie". III (1959). p. 14.: 18.

2. După preţioasa indicaţie a cronicarului Istvân Szamoskozy (1565 . - 1612). care relatează astfel evenimentul: ..... strânsu-i-a la Bucureşti în casa de lemn a lui Dan vistierul şi închizându-i acolo, a dat foc casei din patru părţi şi îndată a început a slobozi tunurile de a pustiit casa" ( ... gyiitette voIt oszve Bukuresten Dân viszler hâzâba. meIy fa udvar hâz voit. ott berekeszLven uket. negyfelol vettetett az hâzra es felgytitatta es mindjârt taraczkokkal rutal lovodozlette az hâzat) cf. Szamoskozy Istvân. Torteneti maradvanyai 1542 - 1608 (ed. Szq'âgyi Sândor). Budapest 1880. p. 2;33; trad. română la ' Ioachim Crăciun. Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui privitoare la Români 1566 - 1608. Cluj. 1928. P' . 101; vezi şi G.I. Ionescu - Gion. Istoria Bucureştilor. Bucureşti .1899. p. 42 - 43.

3. Baltasar Walther. Brevis et vera descriptio rerum . ab ilus<trissimo> ampliss<imo> et fortiss<imo> militiae ... Ion Michaele, Moldaviae Transalpinae sive Walachiae Palatino gestarum ... , Gorlitz. 1599 (în ediţia bilingvă Dan Siinionescu) descrie astfel evenimentele: Mihai. spre a se ră,zbuna impotriva silniciilor săvârşite de emir 'şi ostaşii săi in Bucureşti ... atacă duşmanii dâridu-le foc din cinci părţi şi urmărindu-i şi luptând cu vitejie se străduieşte să-i nimicească. Aceia <turcii> se apără cu bărbăţie. <dar> in zadar incercau să spargă încercuirea duşmanilor şi să scape. alungaţi de puterea năvalnică a flăcărilor;

aruncându-şi veşmintele cuprinse de foc se luptau goi. in sfârşit. au plănuit să fugă cu toţii la palatul

3

TIL OI?·

stăpânului lpr şi să rabcle împreună cu el <primejdiile> din urină. Dar domnul nimiceste cu multă usurintă aceste planuri.: slobozind . do~ă tunuri în acei p~reţi ~i palatului şi cauzând <mari> deschizături in ei. Atunci emirul pierzăndu-şi năq.eJdea aruncă pe fereastră o ladă mare plină cu aur, pietre scumpe şi alte lucruri de preţ şi. încercănd a îmblânzi mânia domnului. imploră să-i cruţe viaţa promiţân,d cu glas tremurând 'că atât .el cât şi cei care vor mai supravieţui, îşi vor răscumpăra viaţa cu bani mulţi. Dar <domnul>. aducăndu-şi aminte de atâtea nedreptăţi aduse lui şi supuşilor săi ; nu este imblânzit de loc de darurile aruncate inainlea sa sau .de cele făgăduite. ci ucide până la unul pe loţi

· duşmanii ce i se supuneau cu toate aceste bunuri. Comori de necrezut sunt capturate de oşteni. deşi multe pieriseră în foc" (op.cit .. p .66 - 67).

4 . Ion Ionaşcu - Vlad Zirra. Săpăturile arheologice din sectorul Radu - Vodă in voI. Bucureşti Rezultatul săpaturilor arheologice şi istorice din anul 1953 voI. 1. Bucureşti. 1954. p. 139; Nicolae Stoicescu. Repertoriul bibliografic al monumentelor feuda,le din Bucureşti. Bucureşti. 1961. p. 45. · . ,

5. Claudia Isopescli. Alcuni documenti inediti deHa fine del Cinquecento. Seconda ·.serie in "Diplomatarium ltalicum". ~oma. I (1925). p. 396: Ilie Corfus, Mihai Viteazul şi polonii, Bucure$ti. 1937, p . 19 - 21; CăIă~ori străini . d'espre ţările

române (ed. Maria Holban. M.M. Alexandrescu -Dersca Bulgaru. ' P.a,ul Cemovodeanu). voI. III. Bucureşti. ~971. p . 492· . .494 - 502. .

6. B. Walther. op.cit.. p.79: E. Hunm.lzaki. Documente ... , voI.IlI I " Buc.1880. p. 487. nr. 1.

7. La 2 septembrie 1595 bailul Marco Venier comunică· dogelui Veneţiei . . ştiri şosite la Ist:anbul despre Sinan paşa. caTe a fost nevoit ' să construiască un nou pod peste Dămboviţa. pentru a-şi asigura ocupaţia ' Bucureştilor. ef. A. Veress. Documente privitoare la istoria Arefealului, Moldovei şi Ţării Românesti, voI IV, Bucureşti, 1932. nr. 146. p. 272 -273.' ", .

8. , Nichifor Parasi oS'. originar <:Iin Tricala (Tesalia). a jucat tin rol' important in evenimentele politice ale ţărilor rom~neşti din această perioadă. miJlocind relaţiile 'între turci şi po~oni şi primind mai multe însărcinări de la Ieremia Vodă Movilă al Moldovei. Fiind suspectat de poloni şi inchis. patriarhul Matei II al Oonsta,.ntinopolului intervine ' la regele Sigismund lII 'prin Mihai - · Vodă. la 10 octombrie 1598, cerăndu-i eliberarea. cf.. E. HurmuzakL Documente ... , supI. II. v<;>l. 1. Buc·ureşti. 1893. p. 483. nr. ccum: Asupra lui Nichifor Parasios vezi N. Iorga. Nichifor Dascălul Exarh patri(Irhal şi legăturile lui cu' tările noastre. 1580 - 1599 in.Analele A~ademiei Române".seria II, M.S,I.. · LxxVII (1905). p. 183 - 200; P.P.Panaitescu. Despre: Nichifor Dascălul şi legăturile lui cu noi in .Revista Istorică" . an XlI 0926), or. 4 - 6 (aprilie - iunie); p. 83: Mihai Viteazul. Buc., 1936. p . 194 -'197: DomenicQ Caselli. Bucureştii pe vremea lui Sinan ~aşa î~ .. Gazeta Municipală IV

. (H135). nr. 180 (7 iulie), p. 1 - 2; CăLători străini despre. ţările române. III, p. 607 - 608.

9. Stoica Nicblaescu. Istoricul mănăstirii Sfânta Treime (Radu Vodă) din Bucureş ti .. Bucureşti. an III (1937), p. 4 - 6; l.Ionaşcu , V. Zin'a,

. Săpă'turi arheologic'i! la Rddu - Vodă... . p. 141: CăLători străini despre ţările străine. 1lI. p. 611. '

10. Ibidem, p. 611 - 612. Il. G.1. Ionescu - Gion. Istoria Bucureştilor. p. 48.

BIBLlO'TECA. BUCUREŞTILOR

MEMORIA COMOttlTĂŢII LOCALE : ~IOA BUCUREŞTILOR

/'\'\ncepănd din 1997, Biblioteca Municipală

11' Bucureşti şi-a pr~pus 'să restituie , memoliei Jlconcitadinilor un reper calendaristic de referinţă in cronologia oraşului nostru - data primei sale atestări documentare, 20 septembrie 1459. Contextual. reamintim că hrisovul domnesc emis de Vlad Ţepeş la 20 septembrie 1459 din "Cetatea Bucureştilor" constituie şi cea mai veche menţh.me documentară a oraşului,' atestăndu-i

existenţa la acea dată ca o aşezare urbană

fortificată. Ea avea să devină in scurt timp (ante 1465, conform documentelor din epocă) "Cetatea de scaun Bucureşti", dovadă a evoluţiei rapide, economice şi sociale, pe care a cunoscut-o .

Pentru marcarea acestui moment aniversar a fost organizat. şi s-a desfăşurat la Bib1ioteca 1. L. Caragiale pe data de 20 sept.embrie a . c. un program de manifestări cu genericul "Ziua Bucureştilor" . '

Demersul organizato.ric a fost motivat, în primul rănd, de preocuparea instituţiei pentru a

, contribui direct la informarea publicului larg şi. implicit. la sensibilizarea lui faţă de problematica privind lrecutul istoric şi cultural al Capitalei. Deopotrivă, demersul se înscrie în sfera iniţiativelor orientate spre extinderea şi

diversificarea activitătilor de bază ale institutie( in cazul de faţă este v~rba de creareeţ' unui nu~leu organizatoric ce va iniţia şi desfăşura 1n viitor programe exclusiv in domeniul cunoaşlerii şi

punerii in valoare a palrimoniului istoric ş i ,

cultural Bucureşlean, numiL Memoria Comunilăţii Locale.

Principalul său instrumenl infonnaţional va fi fondul documenlar specializat tematic.

. 4

Ana Maria ORĂŞANU

respectiv Colecţia ' de niemorie cultu~ală :'Nicolae Iorga" . .

Programul Zil~i ' Bucureştilor a cuprins prezentarea Colecţiei N. ' Iorga, vemisajul. expoziţiei de grafică "Bucureştii de altădală" ,

precum şi o masă rotundă dedicată Il10mentului aniversat.

Manifestări.1e au benenciat de participarea unui public numeros, Îll majoritate tinerel şcolar. şi au fost onorate prin prezenţa câtor.va distinse personalităţi ale vie (:ii ştiinţifice bucureşlene:

acad. Virgil Căndea, proL elr. Gheorghe Mihăilă ele la Universitatea Bucureşti. ct'r. Maria Dogaru de la Arhivele Statului şi dr. Ioana Cristache-Panai! de ' la Institulul de IslOlia Artei.

Colecţia de memorie locală

"N. Iorga". Prezenlarea acesl:ei~ s-a realizat in paralel

cu vizionarea unei expoziţii de carte alcătuită din mărturii iconografice (Iesjxe vechii Bucureşti: oJlale in colec(:ie (stampe şi " gravuri datând 'din scc. XVII. XVIII şi XIX).

COlecţia a fost instalată intr-una din sălile Bibliotecii I. 'L. , Cara~iale . Ea cuprinde unităţi

bibliografice diverse - cărţi. căr~i poştale iluslrale, materiale cartografi ce , albllme, vechi periodice locale. Cantitativ, prin raportare la celelalle fonduri ale Bibliotecii Municipale, colecţia nu este relevantă şi se poate aprecia că nu a exislal in lrecut un interes deosebit pentru achiziţiOnarea lucrărilor cu aceaşlă temaUcă. Cu toate aceslea, fondul acumulat es te remarcabil prin multiludinea şi diversitatea domeniilor reprezentate şi. ele asemene,:t. esle valoros pentru că include presLigioase lucrări monografice şi de islOiie locală ce au [os!. dedicate ' capitalei de-a lungul timpului. _

. Se regăsesc în fond'ui de carle lucrări semnate de N. Iorga (Islo.ria . Bucureştilor, Bucureştii de acum un veac, CondL~cător istoric la bisericile din Bucureşti şi imprejurimi. elc.), G. Ionnescu GiOD (Istoria Bucureşcilor). D. Pappasoglu (Istoria fonclării oraşului Bucureşti). 1. Li.cherdopol (Bucureşl.j). G. D. Florescu (Din Vechii Bucm-eşti), C. C. Giurgescu (Istoria Bucureşlilor), Colonel Popescu-Lumină

(Bucureştii din lrecul şi. de azi), Fr~deiique Dame (Bucarest en 1906), H . Slahl (Bucureştii ce se duc), G. Costescu (Bucureşt i-i Vechiului Regat) . G. Potra (Documente privitoare 18. ' isloria oraşului Bucureşli, Din Bucureşl.i i elc altădată, etc.). D. Caselli (Cum .. H ,l [Otil Bucl1t:eş ( ii odinioară) . A. Bacalbaşa (Bucureştii de nlt[H.!ală). P. Morand (Bucaresl) . elco

Alte lucrări cu caracter monografie au ca obiect atăt edificii istorice ale oraşului, mai ales

,.

•

vechi biserici dintre care multe au dispărut până în prezent, cât şi instituţii de rang metropolitan sau naţional din domeniul culturii (Teatrul Naţional, Atheneul Român, etc.), învăţământului (Universitatea, Şcoala Centrală de fete, etc.), sănătăţii (Eforia Spitalelor, Aşezămintele brâncoveneşti), bancare (Banca Naţională, Casa de Economii şi Consemnaţiuni), din domeniul ordinii' publice locale (Istoria poliţiei · Capitalei), a transporturilor locale (Societatea de tramvaie), etc .

În colecţie se identifică, de asemenea, cele . mai multe dintre ghidurile oraşului (stradale, şi

turistice, însoţite de planuri generale din perioada de după 1898 şi până la eea actuală), ca şi

albume cu vechi documente iconografice, fotografii, desene şi pictură inspirată din ambientul bucureştean.

Administraţia publică locală, . respectiv organizarea şi activitatea sa în problemele edilitare, arhitectural-urbanistice, tehnice şi

gosp'odăreşti ale oraşului, alcătuiesc tematica unor interesante lucrări editate sub patronajul Primăriei Capitalei, ca de ex: norme şi diverse reglementări tehnice, dări de seamă şi raportări anuale ale exerciţiului bugetar, anuare statistice, etc.

Colecţia cuprinde .şi cele mai cunoscute titluri din literatura consacrată Bucureştilor,

aparţinând lui 1. M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, R. Rosetti, T. Arghezi, R. Boureanu, N. Vălămanu, M. Damian, etc.

O altă categorie de materiale sunt cărţile poştale ilustrate, cu imagini vechi şi actuale ale oraşului, între care se remarcă cele ce au valoaŢe de document fotografic, păstrând aspecte de altădată, .reprezentative sau pitoreşti, care 'ulterior au fost transformate radical.

Fondul prezentat mai sus este completat tematic cu o altă colecţie a Bibliotecii Municipale

Colecţia de periodice bucureştene vechi, alcătuită din almanah uri, şi anuare statistice, precum şi numeroase titluri, ca de ex: Albina, Analele Arhitecturii şi Artelor, Analele Academiei Române, Gazeta municipală, Adevărul literar şi artistic, etc. Toate acestea sunt: în prezent gestionate şi accesibile publicului cititor prin Biblioteca Mihail Sadoveanu, în lipsa unui spaţiu adecval păstrării lor la Biblioteca 1. L. Caragiale.

Se mai impune o precizare menită să

conLureze imaginea completă a fondurilor cu ' referire la Bucureşti pe care le deţine Bibliot~ca

. Municipală. Astfel, Colecţia de memorie locală se poate extinde tematic incluzând şi lucrări din fondul de carte veche şi rară (bunuri din pa.trimoniul bibliofil), cum .sunt: lucrări de istorie şi. cultură bucure~eană, editate aici de-a lungul timpului, de la cartea bisericească, ilustrând tiparul sec. XVII, ca Biblia lui Şerban Cantacuzino (1688), la cartea şcolară, tipărită în

5

'.

iţi~~~;~~~~;~~~~~~ ~ ŞF::;l~ OR.

alfabetul de tranziţie specific perioadei de la mijlocul. sec. XIX, şi până la ' excepţionalele ediţii

de literatura românească şi străină de la sfărşilul sec. XIX - înc. sec. XX. Urmând statutul bunurilor din patrimoniul cultural naţional , ele vor beneficia, după caz şi de forme corespunzătoare de . valorificare: .c.atalogare, facsimilare, prezentare expoziţională.

Colecţia "N. Iorga", în forma descrisă mai sus, se află la dispoziţia publicului interesaL. Pentru noi, principalul deziderat esle in viiLor completarea şi dezvoltarea ei, căt mai grabnică ,

pentru a putea oferi bucureştenilor o bază

complexă de date, racordată ' la informaţiile deţinute de bibliotecile specializate: Biblioteca Academiei României, Biblioteca Muzeului de Istorie si Artă al Muriicipiului Bucureşti;

" Biblioteca Institutului de istoIj.a Artei.

- Expoziţia graficianului Dumitru Roşu "Bucureştii de altădată", găzduită de Biblioleca 1. L. Caragiale şi vemisată pe data de 20 septembrie a. C., re uneşte circa 30 de imagini bucureştene. ,Interesul justificat al vizitatorilor se datorează câtorva caracteristici ce . le particularizează : selecţia obiectivelor a 'CUprillS, prin excelenţă, cunoscute edificii istorice (Bisericile Stavropoleos, Antim,' Patriarhia, sau instituţii . ca Universitatea, Facultatea de Medicină, Palatul Regal , etc .); minuţia desenului urmăreşte să surprindă cât mai multe detalii din plastica decorativă a volumelor relevate; culoarea caldă, discretă completează desenul şi generează o atmosferă romantică. Toate acestea il recomci.pdă pe autor ' drept un . bucureştean sensibil, cu o remarcabilă virtuozitate ci

crochiului.

. Masa rotundă dedicată Zilei Bucureştilor a reunit invitaţii de onoare , pe acad . Virgil Cândea, 'prof, u·niv., Gh. Mihăilă, dr. M. Dogaru şi dr. 1. Cristache P~nait. alături de conducerea instituţiei. Schimburile de idei au avut în vedere semnificaţia documentului de la 20 septembrie 1459, ca şi sărbătorirea Sfântului Dumitru, ca patron ' spiritual . al oraşului , simbolistica Bucureştilor de-a lungul vremurilor. alături de diverse alte probleme generale CI:'

privesc istoria şi istoriografia Capilalei. Penlnl auditoriu, discuţiile specialiştilor s -au dovedil o formă atractivă de documentare, adeverind , o dată în plus, interesul publicului pentru domeniul abordat. Oaspeţii au apreciat iniţialivele

. instituţiei, au subliniat 'necesitatea imperioasă a unei biblioteci publice despre Bucureşti, au formulat sugestii pentru culegerea şi prelucrarea în viitor a materialului informaţional .

În ' corisecinţă, acordăm acestei prime Zile a Bucureştilor organizată de BiblioLeca Municipală. importanţa cuvenită ca moment inaugural .

BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR

CATfiCiRfiFlfi BUCURESTILOR Diti fitlll 1838 : ,

Florin ROTARU MAHALAUA OŢETARI

[ ... ] 2 9 4. Casa lu i Grigore logofătu, pustie; rumincă, 35 ani, văduvă, pămînteancă;" 30 ani, 295. Radu, rumin, 60 ani, văduv, pămîntean; . căsătorit, logofăt; Anica, soţia sa, 25 ani; Niţă, . Gheorghe, rumin, 40 ani, căsătorit, braşovean; fiu, 3 ani; Maria, fiică, 5 ani; Mihaiu" rumin, 20 ' Zmaranda, soţia sa , 28 ani; Costache, fiu, 6 ani; ani, holteiu, slugă; 314. Niţă fiul lui Călin, rumin, Tinca, fiică, 10 ani; Maria, 15 ani, siujnică; 296. 35 ani, căsătorit, muncitor, pămîntean; Ileanca, Ilinca, rumincă, 70 ani, văduvă; Uţa: rumincă , 30 soţia sa, 24 ani; Luxiţa, fiică, 4 'ani; Dincă, frate, ani, văduvă; Ioniţă', fiu, 4 ani; 297. Alecu 40 ani, c~sătorit, făinar; Ioana, soţia sa, 20 ani; Şerbănescu, rumin, 30 ani, căsătorit, bogasier, " Tudorache, 16 ani; Dumitru, 9 ani; Maria, 4 ani; pămintean; Tudora, soţia sa, 20 ani; Ion; fiu, 4 Tudora, 17 ani; 315. Dinu, rumin 40 ani, ani; Marghioala, fiică , 3 ani; 298. Saf ta căsătorit, abagiu" pămintean; Maria, soţia sa, 35 Bogdăneasa, rumincă, 35 ani, văduvă; Ilinca, ani; Sterie, fiu, 18 ani; Chirtachiţa, 13 ani; 316. fiică, 12 ani; 299. Anton , fiul lui Sfetcu, rumin, Ioniţă, rumin, 45 ani, căsătorit, bărbier, 60 ani, căsătorit, croitor , pămintean ; Maria, soţia pămîntean; Necula Postelnicu, rumin, 30 ani, sa, 50 ani; Neculae zet, rumin , 35 ani, căsătorit, căsătorit, măcelar; Sultaria, soţia sa, 25 ani; cojocar; Zmaranda, soţia sa 25 ani; 300. Petre, Anica, soră, 60 ani, văduvă, ; 317. Tudorache, rumin, 40 ani, căsătorit, : pantofar , pămîntean; rumin, 45, ani, căsătorit, făinar , pămintean; Anica, rumincă, 25 ani, văduvă; Uţa, soră, 35 ani; Ilinca, soţia sa, 30 ani; Dumitru, fiu , 18 ani; llinca, sQră, 16 ani; 301. Hagica Luxandra, Ioniţă, fiu , Il ani; 318,. Manda, rumincă, 45 ani, rumincă, 40 ani, văduvă, păminteancă; Spiru, fiu, văduvă; llinca, 20 ani; Costache, 9 ani; 319. 30 ani; Uţa, rumincă, 25 ani, văduvă; Hristina, . Stan, rumîn, 50 ani, văduv, muncitor, 'măcelar, fiică, 8 ani; 302. Anica, rumîncă, 28 ani, văduvă, pămintean; Neculae, rumîn, 35 ani , căsătorit ,

pămînteancă; Maria, fiică\ 4 ani; Radu, ţigan , 30 vizitiu, pămîntean; Anica, soţia sa, 24 ani; 320. ani, căsătorit, croitor; Anica, sotia ' sa, 17 ani; Dinu, sirb, 35 ani, căsătorit, abagiu, pămintean;

303. Alexe. rumin, 30 ani, căsătorit, cîrciumar Stana, soţia sa, 24 ani; Tinca, fiică , 4 ani; Maria. pămintean; Neagu. ţigan. 70 ani ; Maria, soţia sa . 3 ani 32l . Necl:llae. rumin. 40 ani, căsătorit.

60 ani; Vasile, fiu. 17 ani; Ioan, rumîn 48 ani, ' . . abagiu; Tinca, soţia sa. 25 ani; Mihalache, fiu . 9 văduv; Ghiţă. fiu. 8 ani; ConstandÎn. rumîn , 20 ' ani; Marin. fiu. 5 ani, Monica, fiică , 10 ani; 322. ani. holleiu. cojocar; 304. Nicola, s i-rb, 70 ani, Casa lui Barbu UrziCă, rumin, 28 ani , căsătorit, căsătorit, sărar, pămintean; Ioana. soţia sa, 60 timplar, 'pămintean; 323. Anghelache. rumin, 38 ani; Anghel Zet, sirb, 40 ani, căsătorit , precupeţ; ani, căsătorit , timplar, pămîntean, Barbu, rumin, Gherghina, soţia sa, 30 ani; Costache, fiu , 1 an; 28 ani, căsătorit, tîmplar, pămintean; Maria, soţia

Nastasia. 15 ani; Ileanca,7 ani; Zmaranda, 5 ani; sa, 20 ani; Costandin, fiu, 4 'ani; Toma, fiu, 2 ani; Ilinca, 2 ani; 305. Ileanca. rumincă, ' 50 ani, Dumitru, 14 ani; 324. Alecu Logofăt, rumin. 50 văduvă. păminteancă; Stan, fiu , 30 ani, holteiu; ,ani, văduv, muncitor, pămintean; Sfetcu, sirb. 55 Gheorghe. fiu. 20 ani, h olteiu; 306. Gheorghe, ani, căsătorit, băcan , pămîntean; Radu. soţia sa, rumin. 40 ani. căsătorit, dogar; Maria, soţia sa, 38 ani; Dumitru, fiu, 10 ani; 325. Tinca. 30 ani. Florea, fiu, 20 ani; Tinca, fiică, 7 ani; 307. rumîncă, 50 ani, văduvă, pămînteancă; Niţă , fiu . Logofătul DinuI, rumin, 45 ani, pămintean; . 20 ani; Ileanca, fiică, 7 ani; ;326. Dinu, mmin, 50 Constandin, ţigan, 35 ani, căsătorit, croitor; ani, căsătorit, cojocar, pămîntean ; Saf ta, soţia sa. ' Ileanca. soţia sa, 30 an~; Ileanca, fiică. 3 ani; 30 ani; Neculae, fiu, 12 ani; Uţa, soră, 17 ani; Paraschiva. 5 ani; Tinca, ţigancă, 18 ani, slujnică ; Ileanca, fiică, 2 ani; 327. Stoian, sirb. 60 ani, 308. Nastasia a lui Fere. rumin, 30, ani, văduvă, căsătorit, muncitor, abagiu, şez;ător, pămirttean;

păminteancă; Mihaiu, rumin . 30 an i, căsătorit. Sanda, soţia sa, 30 ani; Tache; fiu. 10 ani; muncitor; Tinca, soţia sa, 25 ani ; Dumitru, fiu . 7 Măriuţa. fiică, 12 ani; 328. Raicu fiul lui Tudor, ani; Tudor, fiu, 5 ani; S tanca, fiică, 2 ani 309. · '. 'sîrb, 55 ani, căsătorit, geambaş, şezător, Gheorghe, rumin 50 ani, căsătorit , vărar, pămintean; Anica, soţia sa, 30 ani; Ghiţă, fiu, 18 pămintean ; Stanca, soţia sa, rumincă , 30 ani; ani; Gligore, fiu,12 ani; Scarlat, fiu, 10 ani; Anghelache fiu. Il ani; Petre, frate, 20 ani; 310. Tudor, fiu, 10 ani; Păunu, fiu, 7 ani; Luxandra, Sava. fost croitor. rumin, 70 ani, văduv, fiică, 16 ani; Zinca, fiiGă,14; ~nca, fiică, 4 ani; pămintean; Tinca, fiică, 24· ani; Anica, 30 mi; Ancuţa; 70 ani, văduvă; 329. Ghţţă,' rumin, 35 311 . Marin, rumin , 50 ani, văduv, braşovean , ani, căsătorit, şelar', şezător, pămintean;

sudit; Petre, rumin. 40 a,ni , căsătorit, sacagiu; Luxandra, soţia sa, 28 ani; Siţa , fiică, 9 ani; Ion, Ilinca, soţia sa, 25 ani; 312. Tinca, rumincă, 50 fiu , 2 ani; 330. Neculae, fiul lui Panait, rumin, 30 ani, văduvă, păminteancă; Mihalache, fiu, 20 ani; ani. căsătorit , fierar, pămîntean; Maria, soţia sa, Ilie, fiu, 17 ani; 313. Anica lui Neculae Logofăt, 25 ani; Ion, fiu, "3 ani. . (va urn;ta)

6

•

•

•

•

08

ÎHCEPUTUL UHE,I ISTORII

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ

IJ.\\ ntr-unul din admirabilele sale articole de gazetă respectate, truda e zadarnică. Localul închiriat de

dl. Camil Petrescu se ocupă de necesitatea unei primărie ' pentru bibliotecă e o casă particulară biblioteci municipci.le, subliniind fqptul că improprie bibliotecii. , Sella de lectură are o

Bucureştiul e singl,lra Capitală din lume care nu singură încăpere nu mai mare decît un halI are o asemenea instituţie. Dl. Camil Petrescu mai obişnuit. Celelalte odăi pot cel mult adăposti o spune că dl. primar Donescu nu-şi poate încheia bibliotecă de intelectual înstărit, dar nu atit cît ar o activitate care să rămînă, dacă nu întemeiază o cere una publică. Nu, atribuim greşeala cuiva. bibliotecă municipală. Credem că în tot Bucureştiul nu se găseşte o casă

E nevoie să mai spunem că dl. CarniI ,particulară pentru o bibliotecă. Vorbim de o Petrescu are dreptate? locuinţă care să îndeplinească şi condiţia liniştei

Dar noi putem să-i furnizăm d-Iui Camil şi a spaţiului. În multe din vechile' clădiri se Petrescu unele informaţii. Încă de acum un an dl. ' găseau încăperi mai largi, dar lectura ar fi fost primar Donescu a luat iniţiativa ," creării unei ' imposibilă. Nu era altceva de făcut decît ca biblioteci municipale. Şi nu s-a oprit numai la ' primăria să clădească un local propriu. iniţiativă ci a purces şi la înfăptuire. Un comiteţ " Se ştie că primăI;ia municipiului n-are încă format din cîţiva scriitori tineri a fost însărcinat ' ' local propriu fiindcă fondurile municipiului au să cumpere cărţi şi să le orînduiască pentru bibliotecă. S-a închiriat o casă particulară şi de atunci ~e lucrează intens la punerea în funcţiune a acestei biblioteci. S-au achiziţionat pînă acum mii de cărţi destul de 'interesante şi e probabil ca în iarna aceasta dl. primar Donescu să 'aloce un fond important pentru cărţi.

S-a făcut însă o greş~ală care a ' contribuit mult ca biblioteca să nu fie deschisă pînă acum şi care va fi impediment serios dacă nu se revine curînd asupra lui. E vorba de local. O bibliotecă municipală nu poate fi adăpostită oriunde şi oricum. Sunt condiţii proprii care dacă nu sunt

fost toate afectate imenselor lucrări editate urgent reclamate de starea oraşului-. Acestea erau informaţiile pe care am dorit să i le aducem d-Iui Camil Petrescu.

, Convingerea ' noastră' e că biblioteca municipală va fi în curînd , fapt îndeplinit. D1.

, Donescu e preocupat de chestiune şi pe exerciţiul anului ,care vine va dispune de fonduri ca biblioteca să ,se prezinte în condiţiile impuse de prestigiul oraşului. (Ioan, Tăutu)

(Gazeta municipală; an'N, nr. 203, 15 decembrie 1935).

O SUTĂ n 'E MILIOANE PENTRU CĂRĂMIZI

Mircea ELIADE

(continuw'e din nr,l) "Descântecele Românilor" a d-Iui Artur Corovei [ .. ,1 Că aşa este, o dovedeşte recentul dar (altminteri un emerit culegător), în care singurele

acordat oficial Academiei Române. S-a gândit cărţi folosite în introducere sunt de Lenormand cineva că nouă ne trebuie în 'primul rând cărţi _ şi (1874), 'Alfred Maury (1866) şi Gerard de Rialle numai la' urmă de tot, cărămizi? Că cei a ce (1857) cărţi fără absolut nici o valoare astăzi şi importă nu este localul, ci colecţiile ,adăpostite ' care dacă ar fi fost utilizate smgure de un student

de anul L acesta ar fi pierdut examenul? înăuntru. Ruşinea Bibliotecii Academiei Române Toată această lamentabilă confuzie, toată va continua. Ruşine care trebuie distribuită fără

' această lipsă " de Informaţie precisă, tot nici o jenă asupra tuturor profesorilor universitari români care aveau 'datoria de a propune liste semidoctismul "intelighenţiei': noastre, tot

, complexul de inferioritate de care suferă savantul ample de cărţi din trimestru în trimestru. Nu suntem noi tara fără nici un istoric care să român adus între savanţii străini de aceeaşi cunoască bin'e limbile turcă şi persană? N-a vărstă - cărei cauze se datoreşte dacă 'nu lipsei de

cărţi de la Academia Romană? trimis ' Academia Română doi bUJ;"sieri pentru t d ' 1 t l' b' . tal . ., Am ajuns o tară de spe'riati - pentru că s 'u lU aces or lm 1 onen e - SI nOI n-avem . . , _' ,

. - t - . : - . E . 1 d" mijloacele ,de informatIe fimd atat de rudImentare, mcalen In 'ara mCI macar o " nClC ope le ., ,. " _, , . '1 . -"? C ' - 1 b- ' t.. 'd';'" 'once titlu nou SI once Idee noua spene pe CItItOr. lS amlca. um au sa ucreze ale 11 aceia upa , I' "b'l

- t d 1 t d" D ' t' N ' se pare ceva InaCCeSl 1. ceva ce s-or Inoarce e a s u 11, umnezeu s le, u - l d' bl - d' 1 1 d ţ" 11-1 r-:' ca sa- incontro~abil. ceva dubios In ce e In urmă , pu ica Aca emIa vo umu e 10 ~or. Iara

Intelectualii români sunt ori speriaţi. ori peste posede măcar. colecţia revistei Folklore?! măsură de sceptici faţă de un camarad de-al lor

N-a publicat Academia Română care, printr-un mijloc sau altul, ştiu să se

7

,B/I,JLlO'TECA. BUCUREŞTILOR

informeze. Dacă ar exista o bibliotecă centrală sau dacă măcar la Academie s-ar găsi tot ce este preţios şi nou - atunci două ceasuri de lectură ar linişti pe orice speriat, ar converti pe orice sceptic.

Noi nu ne dăm seama că această crimă contra culturii romăneşti întrece cu ml,llt toate crimele politice , toate furturile de miliarde. Se creează o mentalitate semi-doctă şi o psihologie de om speriat - care , adăugată complexelor de ' in ferioritate de care suferă ' intelectualul romăn, ne poate fi fatală.

Ne sterilizează, ne ucide bărbăţia, ne va face timoraţi şi s ceptici.

.. . Şi iată că, in· mijlocul acestei tragice . situaţii, Academia Română prirrieşte în dar o sută

de milioane. Dar pentru ce, Dumnezeule, pentru ce? Nu pentru cărţi, ferească sfântuli Ci pentru cărămizi, pentru terase şi ascepsoare , pentru geamuri şi calorifere, pentru scări oe marin ură şi faţadă americană.

Iar dacă vor mai rămăne vre-o sută de mii de . lei,. să se dea pe cărţi. Căci vorba unui ministru de Instrucţie: .. Ce, parcă aţi cetit toate cărţile pe care le avem la Academie .....

(Vremea, 6 ian. 1935)

MăRTURII ROMÂHESTI PESTE HOTARE ! . .

(continuare din nr.i)

Virgil CÂNDEA

culturale atît de larg ca poporul nostru. p'entru romăni, intreaga zonă a Mediteranei Orientale a .însemnat teritoriu de acţiune culturală . Multe din monumentele care împodobesc astăzi aşezăminte celebre de la muntele Sinai şi Muntele Athos pină în insulele Mării Egee, multe din operele de artă păstrate la Ierusalim, Istanbul, Aten a şI în atîtea alte părţi din Europa de sud-est sau Levant au fost 'create din iniţiativă românească sau de artişti şi meşteri de la noi . ist.oricul rus Porfirie Uspenski, la capătul unor îndelungate cercetări, putea afi.rn1a că .. Nici un alt popor ortodox nu a covîrşit Muntele. Athos cu atitea binefaceri ca poporul romăn .. 7

, constatare confirmată de mai . toţi specialiştii care au ţ;;tudiat colecţiile de

manuscrise, documente şi opere ' de artă din acest străvechi centru al culturii sud-est europene"s. Ar fi cu neputinţă de ' evocat aici dimensiunile impresionante ale aJutoarelor - nu numai în considerabile sume de bani, dar in opere de ' artă, odoare, manuscrise şi cărţi -

. . ' . 'indrumate statornic către aşezămintele din [ ... ) Prezenţele romăneşti sînt numeroase şi Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică in

în muzeele sau colecţiile particulare de peste jumătatea de mileniu (mijlocul secolului al XIV -holare. Timp de s ecole , operele create de arta şi lea - pînă la1863, anul secularizării domeniilor priceperea meşterilor români s -au revărsat in închinate) în care Ţările romăne au fost baza donaţii pe cit de bogate , pe· atit de dezinteresate economică, sprijinul politic, ' refugiul cărturarilor într-o vastă arie , înglobînd, dincolo de sud-estul din aşezămintele creştine ale turcocraţiei,,9 .Este european, regiuni din Asia Mică şi Africa de Nord. suficient să menţionăm că în ajunul secularizării Acest fenomen es te concludent' pentru "o cincime din moşia ţării, 1 544 pogoane de vie şi maturizarea la care ajunsese în Evul Mediu o peste 4 OOO . prăvălii din oraşele mari erau ale cultură capabilă să împartă şi altor popoare, celor 71 de măriăstiri , 25 de schituri si 14 biserici aflate în condiţii de viaţă şi creaţie vitrege, închinate Locurilor Sfinte". 10 Amplo~ea d<;miilor bucuria manuscriselor miniate caligrafiate şi a . uimesc chiar pe oamenii timpului: într-un tipăriturilor, a operelor de artă , adeseori a unor document din 1628 al lui Alexandru Iii.aş , domnul edificii somptuoase prin arhjtectura şi Ţării Româneşti, se arăta că voievozii anteriori .. au omamentaţia lor. săturat Muntele Sfint sI alte locuri cu metohuri

Poate că nu există alt popor care să fi din"mănăstirile Ungrovliliiei" .Il Din unghiul ca re înţeles aria de manifestare a dărniciei sale ne interesează în această lucrare; fenomenul este

" '.

8

•

IOTEC4:::SUOUR,EŞTILQR.

general, moştenirea scrisă a vechilor români s-a răspîndit prin toată lumea civilizată. numai puţin a rămas .în România", afirma în 1917 un cercetător rus al culturii noastre vechi 16.

(va' urma)

NOTE:

menţionat numai ca o' explkaţie a mareh,li număr de monumente, opere de artă, documente, manustrise şi cărţi vechi de provenienţă românească . aflătoare mai pretutindeni în Peninsula. Balcanică şi în Orientul Apropiat. Lucrările lui Nicolae Iorga, Marcu Beza, Teodbr Bodogae sau mai recente dau, despre patrimoniul cultural românesc aflător în această parte a lumii, imagini convingătoare dar, deocamdată, 7 P. Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Ajon.a, incomplete, deoarece asemenea studii se bizuie III/l, Kiev, 1877, p. 334. . mai , ales pe datele documentare' oferite de 8. V. opiniile lui N. ·P. KondakO\T, F. Perilla, 'Franz contributiile istoricilor de artă si arhitectură ale D6lger, A. Xyngopoulos, la V. Cândea, C. Simionescu. bizantiniştilor, filologilor 'sau istori~ilor. La Mont Athos, Presences roumaines. Bucureşti. 1979 monahismului oriental, iar nu pe cercetă.ri· . ·~supracoperta). .. . . ... . Date statistice - provizorii - la Marin Popescu-

sIstematIce, exhaustlve ale arhIvelor, bIblIotecIlor S· . n- ,- - t· ·/.o - h ' t C trib ti· , · 1 " '1 . , -. . 12. . plnenl, .,oceSUL manas In r mc ma e, on u. 1 La ŞI co ecţu or dm aşezammtele respectlve. Este istoria socială romănească, Bucuresti 1939 p. 160. semnificativ însă faptul că. nici un 13studiu global 10 Ibidem, p. 9. . " despre tezaurele Muntelw Athos ' nu poate 11 Documenta Romaniae Historica, B. Tara ignora superbele . piese' de provenien'ţă Rorn.dnească, XXII (ed. Damaschin Miocl. Bucur~şti ; românească, prezentate, de altfel, ' si în 1969, p. 54. . ' somptuosul album' publicat la Atena 14 , î~ care 12 N. Iorga, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de sînt reproduse opere de artă. donate de' rom~i şi R~~~. în tutelare_a Patriarhiei de Co~tantill._op~~e şi a se dau - în istoria fiecărui asezămînt _ BlSenClt ortodoxe, In ,.Analele AcademIei Romane, s . II, . r t·· d ... ul ··.r·t d Memoriile Secţiunii istorice, t. 36, 1913 - 1914, p. 207 mlorma u espre spnJm major Olen . e 236'd "" '~d ti ., d '/.0 - . - E '

. . :. . . -; I em, l' U/ L a. untLe omm r romant m ptr, vOl.evozu_ noştx:. _ Nu n~~al spre .. Me~t~ran~ . ibidem, p. 881, 916; idem, Ftmdaţiunile religioase ale Onenlala, dar ŞI m alte părţI ale lumu au călatont domnilor romăni în Orient, ibidem, p. 863 -880; idem, în trecut bunuri culturale prin liberalitatea Muntele Athos în legătură cu ţerile noastre; pentru alte posesorilor din ţară, ca daruri oficiale către contribuţii pe această temă ale savantului, vezi Virgil suverani străini şi ambasadorii lor sau ca gesluri Cândea, Nicolas Iorga, historien de rEurope du Sud -de prietenie către cărturari de peste hotare care Est, în Nicolas Iorga, l'homme et l'oeuvre, Bucaresl ne vizitau, asadar efecte ale relatiilor 1972, p. 228 - 238; Marcu Beza, Urme romăneşti in inlernaţionale sau' ale ospitalităţii. ' . . R~ăritul orto~ox, ~ucreşt~, _19.3?; T~odor Bodogae,

1- - d' - 1 1 1 XV 1 - T-'l - Ajutoarele romaneşti, la manasttnle dm Sfintul Munte nca m seco u a - ea, In an e romane Ath S'b' 1941 V' '1 C' d S t . . . ._ . . os, I IU, ; lrgl an ea, ources grecques e

~u _ :ost. <:.reate _opere _ de arla, m~uscnse, roumaines dans les bibliotheques du Proche Orient. in bpantun cautate m toata lumea ortodoxa pentru ,,AIESEE Bulletin", 8, 1970, nr. 1 -2, p. 66 - 78; A. podoaba lăcaşurilor de cult, pentru împlinirea Camariano-Cioran, Aides pecuniaires journies par les tipicului liturgic şi răspândirea învăţăturii Pays Rournains aux ecoles grecques, in "Revue des creştine în expresia ei orientală. Despre arta etudes sud-est europeennes", 17, 1979, nr.l, p. 123 -delicată a broderiei - epiţafuri, dvere, veşminte 151; 18, 1980, nr. 1, p. 63 '- 84; V. Cândea, C. etc. -,istoricul de artă N.P.Kondakov scria la Simionescu,.LeMontAthos. Presences roumaines: idem, inceputul veacului: "Oricît de înaltă era cultura Prezenţe ' cultural: . ro măneşti. Istanb~l. Ierusalim,

· h R . 1 art b d ... Paros, Patmos, Smat, Alep, Bucurestt, 1982; A. el, vec ea USle nu cunos 'ea a ro enel SI C . C· L'E' · t l p' R . . ... .. amanano - lOran, ptre e es ays oumatns, procura de departe asemenea creaţu, dm Moldova Ianina, 1984' V.Cândea C. Simionescu, Prezenţe şi din Bucovina [ ... ]: aşa se explică uimitoarea culturale ro~ăneşti. B~lgaria. Iugoslavia, Grecia, asemănare a numeroaselor acoperăminte brodate Bucuresti, 1987. de pe altarele din toată . Europa răsăriteană,,15; 13 V. La'nglois, Le Mont Athos et ses monasteres, Paris, Folosirea, timp de cîteva secole, în cult, ca şi în 1867; H. Brockhaus, Die Kunst in den Athos . k16stern, literatura religioasă sau profană a unor limbi Leipzig, 1891; N.P. Kondakov, Pamjatniki bristianskogo considerate sacre -slavona, greaca - a conferit iskusstva na Ajon~, S. -Pe~erburg, 1902; G .. MiJlel, un larg interes pentru manuscrisele liturgice, dar ' . . Mor:uments byz~~tns de l Athos, 1 (Les pe~ntures),

· lI' . t· l·t al -t·t - Pans, 1927; F. Dolger, Monchsland Athos, Munchen, ŞI eo oglce, lS once, 1 erare ca Ul e m 1943. ' scriploriile din mănăstirile noastre. înlesnite şi 14 S.M. Pelikanidou, P.K. Christou, Ch. Mauropoulou . bine apărate. în care caligrafi şi artişti medievali Tsioumo, S. N. Kada, A. Katzarou, Hoi th.esauroi tou aflau condiţiile potrivite meşteşugului lor mai Hagiou Orous, s. 1. t. I, Atena, 1973,p. 36 - 37. 41 - 43, bine ca oriunde în Europa Orientală. Este 236.237, 314 - 315, 354 ~ 355,359; t. II, Atena, 1975, explicabil, aşadar, faptul că multe din .cele mai p. 12, 145, 201 - 202,; t. III ,Atena, .1979, p. 16· 18, 22; reusite creatii ale unor artisti ca Gavriil Uric 120, 161, 179 - 195,203. .

. .. , ' 15 • monahul FiliP., Teodor Merişescul au fost trimise 16 N.P. Kondakov:.op. Cit., ~. 253 ~ 254.. . sau au fost luate peste hotare, pentru a ajunge. A.I. SobolevskiJ, Rumunt stredt slavJanslClb narodon, după vremelnica lor folosire în aşezăminte din Petrograd, 1917, p: 70 . Ucraina sau de la Muntele Athos, în reputate colecţii din Anglia, Rusia sau Austria. .. În

9

MEDITATIE LA COLOAHfI IHFIHITOLOI . ,

DrumUrile că!,-e frumuseţe aIe romănilor -chiar atunci ' cînd această frumusete s-a implinit ' în altă parte, decît între ' h~tarele

ţării - au pornit, fără nici o excepţie, de pe pămîntul 'acesta avîntat spre înălţime prin însăşi structura sa geologică; neostenită în suiş, de la malurile mării pînă la culmile Moldoveanului şi

Negoiului şi Paringului şi Omului - de la înălţimea cărora se vede atit de bine întregul arc de triumf pe care Carpaţii l-au întemeiat, liniştit şi durabil în inima t41ără şi în istoria mai veche a acestor pămînturi,.

Păsările măiestre ale lui Brăncuşi s-au , desprins din această piatră şi au urcat dincolo de ea şi dincolo de toate celelalte pietre ale Europei, devenind simbolul însuşi al nevoii continue de înălţime ' a romănilor.

Au fost, apoi" păsările savantului- Henri Coandă, ale lui Aurel Vlaicusau Traian Vuia.

Traian Vuia a , fost preşedintele

Comitetului provizoriu al Frontului ' Naţional

Român din Paris. care grupa la eliberarea Franţei aproximativ 1.400 de membri. În mesajul <,!-dresat guvernului romăn de la Bucureşti a doua zi după 23 august 1944, savantul patriot arăta că

.... . această mişcare patriotică romanească

grupează pe toţi compatrioţii antifascişti din Franţa", subliniind că pînă la acea dată " ... şaizeci de eroi români au căzut pe cîmpul 'de onoare al maquis-ului francez" şi că " ... asociaţia lŞl propune să continue lupta. alături de aliaţi. de Franţa şi, astăzi. alături de armata ro~ână.

pentru o soartă mai bună a poporului romăn." Membrii acestui Front Naţional Romăn din

Franţa. ' erau în conştiinţa lor şi în fapte, continuatorii unei tradiţii în care se înscriau activitatea paşoptiştilor din generaţia lu1 Nicolae Bălcescu. a emigranţilor politici din Moldova şi

Valahia care, la 1850 difuzau la Paris ziarul "România Viitoare" şi apoi revista "Junimea română", comunarzilor romăni în , frunte cu doctorul Cernătescu, şeful serviciului Sanitar al Comunei din Paris şi comandant adjunct al flotilei de pe Sena în 1871. Ei duceau mai departe activitatea celor peste 500 de combatanţi

anti[ascişti romăni din Spania şi ' a Asociaţiei muncitoreşti ..Înfrăţirea" din Paris. E:ra,u alături, aşadar, de soldaţii cu sau fără uniformă care alături de ' cele 'două armate romăne, un corp aerian. flotila de pe Dunăre şi alte unităţi şi '

formaţiuni militare, însumînd "540.000 de oameni au luptat timp de opt luni pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pătrunzind peste o mie de kilometri în dispozitivul hitlerist, eliberind 3 .831 localităţi dintre'care 53 de Qraşe şi jertfind 170.000 dintre eroii romăni ai acestui răZboi.

TeoiH BĂLAJ

Frontul National Român condus de savantul Traian Vuia grupas~ încă din 1943 mai

, multe organizaţii din rezistenţa .franceză. printre care "Societatea, studenţilor romăni" alcătuită la acea dată ' din studenţ( care activaseră în Frontul ' Democratic , studenţesc 'de la Iaşi, Bucureşti şi Cluj, societate care memorase între meritele ei şi activitatea , tinerilor , studenţi din , generaţia anterioară care mi şf-a dezminţit legămîntul initial al Asociatiei hii Bălcescu si Poenaru. înc'hinat contrib~ţiei la afirmarea' poporului romăn. la h:lpta pentru unirea principalelor. pentru independel1ţa naţională şi progresul culturii în tara noastră. Acesti tineri se numeau ' atunci şi după aceea: Nicolae Titulescu. Dr. 1. Cantacuzino. George Enescu. .. 1. Levaditli. Traian Vuia, Constantin .' Parhon, Mihai Ralea şi Constantin Brăncuşi' . .

Constantin arâilcuşi ' avea acum aproape 70 de ani ..

Zbor.u1lui spre înălţimi nu se oprise însă. În semri de ' prQtest împotriva ocupaţiei

naziste el a refuzat să părăsească in aceşti ani atelierul său 4in IInpasse Rom~in- nr. 11 în care vorbea puţin, lu,cra ,mult şi în care mutase gloria Montpamassului cu .cîteva străzi mai departe 'de

,locul în care ,fostul său maestru. ' Rodin. statornicise o vreme idealul clasicism ului.

În anii ocupaţiei Constantin Brâncuşi n LI

,a participat la nici o expoziţie organizată în Franţa. Mai mult, in toată această perioadă el n-a incetat să se pronunţe, de cîte ori s-a ivit prilejul. impotriva trupelor cotropitoare, fasciste. ,

La fel ca şi ,el s-a ' manifestat cunoscula scriitoare şi diplomată Elena Văcărescu , marea actriţă , Maria Ventura; societară , a Comediei Franceze - care a refuzat să apară in toată această perioadă pe scena teatrelor franceze care o consacraseră, - actorul Jean Yonnel. societar şi el al Comediei franceze, dirijorul Stan Golestan. virtuozul Dinu Lipatti şi nu numai ei. '

, Nevoia de înălţime, în primul rind morală .

a romănilor a fost o realitate" ' De aceea spuneam că drumurile către '

frumuseţe ale acestui 'neam - chiar , atunci cind această frumuseţe s-a împlinit în ' altă parte decil între hotarele ţării , - ' au pornit fără ' riici o excepţie <;le pe pămîntul acesta avîntal spre înălţime prin însăşi structura sa geografică. neostenită în suiş de la malurile mării pînă la culmile Moldoveanului şi Negoiului şi Paringului şi Omului... ' '.

(va unna)

"

•

BIBLIOTECA BUCUREŞTiLOR

AUT06.RAFE CONTEMP.QR~~,t ··,.:: I

itELIGIA OitfrrOUIi

Dumitru Radu POPESCU

nu ne pronunţăm. (Dă-i dracului pe amândoil). in recenzia mai sus. menţionată este adus în discutie ciclopul, cu viziunea sa. unică asupra peiSajel~r :

. el vede. cu un singur ochi cum' calul paşte iarbă verde. In schimb, Argos, cu vederea sa. nefirească, înregistrează cu patru ochi (doi în fată doi în ceafă) cum paşte calul iarbă verde. ' Iar ·.fu.gus cel din varianta lui tetea Ovid, având o sută de ochi risipiţi pe- tot trupul (unul probabil. chiar şi sub noadă), vede monstruos de bine! Există însâ în unele icoane ardeleneşti îngeri care au ochi pe poale şi pe aripi! Ne putem întreba, cum se întreabă şi M.Z.K., vorbind despre M.Z.K.: .. De ce M.Z.K. vede doar cum natura cbpfoliferează şi

râde pe sub mustăţiie sale inexistente de laba păroasă a ursitei, precum ' şţ de domnul Heghel. mai ales despre ce . numeşte ·acesta religia frumuseţii?! Râde -.:. cettrid . din mai sus pomenitul H.: "FigUlile zeilor ies din fantezia omenească în opoziţie cu ceea ce există, însă ele ies ca forme esenţiale: conţin cev;:l. sensibil în ele .

. ~ar il conţin pe acesta înălţat în universalitatea S urpările de pământ şi surpările de nori, spiritului prin frumuseţe. ' Religia greacă este .~)furtunile şi exploziile vulcanice pot schimba religia frumuseţii". De ce atunci religia grecului ~ sau mutila structura peisajelor; se ştie (vezi M.Z.K. să fie o religie a detris'urilor? intrebare. şi potopul!). Şi se mai ştie şi .·că peisaj ele Oare nu râde M.Z.K. de noi; dându-ne citatele interioare au anumite limite de siguranţă. Iluziile astea?! se întreabă M.Z.K. Nurriru religia urâtului şi himerele nu de puţine ori suplinesc, core<;:tează. poate lega generaţii şi istorii diferite? in peisajele sau modifică răul în bine. furia apelor în dulce . ' . 'din biblie şi în cele pe care trecerea timpului le-a legănare de valuri etc. Mai ciudat este când un propus şi le-a. desfăşurat pe atâtea meridiane şi personaj îşi pierde toate visele şi toate iluziile. Dar paralele - un tip bizar şi caraghios. precum esle şi mai straniu este când un personaj se leagănă profesorul de sport din oraşul de curând cosit. e între iluzii şi himere ce-i conferă un statut prea slab şi uman ca să fie din spiţă demonică, diabolicesc - el nefiind. vai! nici cât unghia ori divină? intrebări neroadţ . moartă a drăcuşorului cutare. E O ' parodie in decorurile şi peisaj ele aproape ireale di~ presupusa-i stare demonică? Un daimon jerpelit. comediile lui Shakespeare. personajele îşi pierd o utopie ... a răului?_ .. Da. acest ins mi propune. resorturile lor sociale şi politice care rămân doar nici o strategie a binelui. dar nici nu sacrifică ca un fei de Ţnăşti - dulceaţa iubirii trecând în prezentul pentru un viilor înmiresmat. Totul .îi prim plan. Parcă' în aceas.tă scenografie vaporoasă pute? E fericit ca un animal, care a scăpat de domneşte logica şturlubatecă a sentimentelor fascinaţia morţii? O eroică ingenuitate îl împinge - celor scăpaţi pe veci de grija morţii - pri~ grija şi ~ă se creadă spurcat la gură şi spurcat in simţiri? mila lui Prometeu, să zicem. cel care nu s-a sfiit In recenzia lui M.Z. K. despre întâ,mplările din să spună (prin pseudonimul său, Eschil) : ..I-am viaţa lui M.Z.K. desluşim o drăgălaşă . obsesie a lui ~ezlegat pe muritori de grija morţii.... . M.Z.K.: el se simle un om liber. neexploatat de In opoziţie cu ce întâlnim prin · păduri de frasini. către alţii. dar exploatat de către sine însusi! văi, dealuri şi munţi, plantaţii de meri şi peri etc. Adică: exploatal de către propriile sale iluzii 'şi ' .. figura lui M.Z.K. _ să conţină ceva coborâl în vise? M.Z.K. spune că M.Z.K. nu are o viziune ' universalitatea spiritului prin 'urâţenie şi unică asupra s a (sau a altora?): e ca si cum n-ar niciodată înălţat prin inocenţă ori stupiditalea fi o singură persoană. ci cel puţin do~ă, una din celui ce-şi poate sărbători cu frenezie o iubire două locuind cumva într-o oglindă. Iar. uneori, ignorată şi un ideal greşit?! Fecenzia lui M.Z.K., M.Z.K. pare că are chiar mai multi ochi. Oricum, refeIito~re la M.Z.K., pare p~imsestiGă. Ah, unde ochii săi văd cu adevărat atunci' când fac parte sunt zăpezile de altădatcŢl cănd n~ngea alb şi pufos din ceea ce trebuie văzuL E un joc al său, o peste cemoziomul negru şi ins~ânţat cu grâu?! gargariseală? Aşa susţine 'în recenzie M.Z.K. Noi

11 .. tU t

"

ETN.OS

OBICEIURilE DE IfiRtlĂ filE ROMÂtllLOR - COLlHDfI.TOl

paralel cu fonna ancenstrală de interpretare a repertoriului unitar (in grup :ompact s~u antifonic , în cadrul unUl scenanu

traditional), însoţit de instrumente (aerofone, de perc~ţie etc .), s-au cristalizat şi modalităţi variate: cântare în grup mixt, cântare de grup feminin , sau in grup redus la două trei persoane, numai vocal etc .

Creştinarea '(înainte de sec. al IV '- lea), a contribuit sensibil la îmbogăţirea repertoriului şi la naşlerea unor specii şi chiar genuri noi (colindul religios, cântecul de stea, tealrul religios). În genere forma şi repertoriul secular s-a menţinut in sate, oraşul făurind alte genuri.

Cel mai bogat, mai variat (literar şi mUZical) gen al acestei . perioade este .colindul. Terminologia populară este variată regional colind, colindă, corindă, ' a dobii, cântec de fereastră, iar ' acţiunea: a . merge cu doba, a colinda, a corinda, a merge cu cântece, bobârnacii.

Termenul colindă este explicat de acad. Al. Rosetti ca venind de la "Kalende romane", prin intermediul slavului "Kolenda", iar termenul "corindă" ar fi o formă regională.

Colindatul se desfăşoară din s~ara Ajunului de Crăciun, până la Sobotează. (Ciclul de '12 zile)

În stadiul actual al cercetărilor , cunoaştem mai mulle modalităţi de interpretare a . repertoriului :

- colindalul însoţit de instrumente de percu~ie ( doba, una sau mai m~lte) şi aerofone (fluier, clarinel sau vioară). In unele zone, colindătorii sunt însoţiţi de o fanfară redusă. Instrumentele cântă o melodie de joc numită

.Emaia COMIŞEL

"zicala" sau "zicala dobei" : .Dobele bat ·ritmuri simple sau complexe pe care se scandează versuri speciale · sau generale, numai pe drum sau şi in casă, după terminarea colindei vocale, având c'n scop întreţinerea atmosferei de voioşie sau penlru a da timp colindătorilor să se odihnească:

- execuţia in grup masculin compact sau, . în . unele zone in două (sau, mai rqr, în trei), antifonic, fiecare grup . altemând, după norme locale cu celălalt, conţinând . ţeXtul poetic sau

. repetându-l; . . - executie vocală femiriină (rar) sau mixlâ: - executie vocală masculină aiternând cu

jocul" 'căluşerti" şi cu ·o mască ("capră" . "cerb" etc) . .

Repertoriul. deosebit de simplu, poate fi repartizat. după conţinut, după origine, dup~ actanţi ' (copii. tineri, adulţi. bătrâni), dupa amploarea scenariului local în: . '. '

- colindatul copiilor ("cu Moş - Ajunul" , sau, "piţari" -: "piţărăi", ultima denumire se păslrează numai în veştul Transilvaniei şi in Banatul nordic); .

Textul este scurt 'şi uneori se limi tează la cererea darurilor. însoţite, 'pe alocuri. de unele practici magice · ( răscolirea focului in vatr~, azvârlirea unor cereale peste casa c6lindată) . In unele regiuni. copiii re'cită şi versuri prin care urează gazdei. sănătate, belşug. ' Rareori versurile se încheie cu urări şi enumerarea bogăţiilor pe care le doreşte gazdei ( in Banat).

Colinqatul cu măşti (cerb, capră, turcă sau turcă, brezaie. urs). . . M~sca face gesturi groteştI sau corespunde unui scenariu străvechi: masca este omorâtă de cel care o însoţeşte (blojmursar, moşneag), este jelită de cei prezenţi. apoi inviată. urmându-şi

. jocul plin de surprize (în Banat, masca se 'suie . p.e casă - în 1974). Masca joacă în ritmul melodiei. dămpăriind' puternic din fălcile confec~ionate d!n lemn şi dupa versurile scandate de însoţilor. In unele tinuturi (Transilvania de sud. Banal) scenari~l este îmbogăţit cu . participatea mai multor personaje mascate (preot. ţigan. dascăl, doctor etc.). unii înfăşuraţi. la picioare. cu paie. Însotitorul măstii scandează versuri prin care înde~mnă la j~C sau o laudă· sau. adesea. o critică. Se. pare că .acesLe jocuri cu măşli sunt o reminiscentă din cultura tracilor sau. cum afimlă Ovidiu . Bârl~a. acestea provin din .. cuHul

12'

dionysiac" (p. 275 Folclorul românesc 1. Bucuresti. 1981)" . .

J~curile cu maşti, însoţite sau nu de grupul de mascaţi se practică . la ~răciun sau la Anul . Nou: făi-ă a da explicaţii .de ce este atât de indrăgit

•

de români, care i-au pierdut. semnificaţia primară. Avăndu-şi originea în preistorie, acestea au "evoluat" variat de la o regiune la alta, atât ca scenariu cât şi ca dată calendaristică de manifestare ...

BUCURESTILOR ~ .' .

iar în Moldova se folosesc coarne de animal prin care se anunţă sosirea ~or.

Sorcova copiilor care poartă o crenguţă . naturală, sau mai târziu confecţionată din hârtie creponată. Ei re cită versuri prin care se urează celui atins cu sorcova, sănătate, putere, belşug. Petru Caraman menţionează că în trecut umblau şi tinerii cu sorcova. Copiii merg la diferite case în ziua de Anul Nou, dimineaţa saul şi pesle zi.

Un alt gen practicat în acest ciclu este "Plugul adulţilor" şi "Pluguşorul . copiilor" (la aceştia din unnă, versurile sunt cântate, pe melodii proprii, apropiate de colinde sau cu înfăţişare proprie). Adulţii scandează textul, de mari dimensiuni, însoţindu-se de bice, zurgălăi·, . ' .. (va unna)

fi FACE FATĂ MIZEI SECOLULUI al XXI-leza: : BIBLIOTECA NATIONALĂ fi FRANTEI . . . '

(continuare din M.1)

2) Servicii interne

Această creştere a capacităţii bibliotecii şi

colecţiilor presupune pe plan intern, în mod firesc, o restructurare totală. Biblioteca Naţională '

a Fran~ei este in curs de dotare cu un sistem infomla~ional integrat care va concentra ansamblul informaţiilor din domeniile aplicative ale bibliotecii:

serviciile de· biblioteconomie internă: intrări (depozitul legal, achiziţiile, donaţiile,

schimburile), catalogul şi clasificarea;

. Jean-Pierre ANGREMY membru aL Academiei Franceze,

PreşedinteLe BibLiotecii NaţionaLe 'a Franţei

ateliere de restaurare, reproducere şi tratare ' a documentelor audiovizuale.

in colaborare cu industriaşii francezi se are în vedere punerea în aplicare a unor noi tehnici

. de desacidizare masivă a documentelor cu un randament de tratare a peste 300.000 de documente pe an. De asemenea, în cooperare cu Deutsche Bibliothek se preconizează introducerea unor noi tehnici de dezlipire a documentelor.

3) O bibliotecă fără ziduri

- gestiunea fizică: dep9zitarea, conservarea, Fără " a intra în utopia imaginării unei clădirile şi echipamentele; biblioteci în care. totul poate deveni posibil, chiar

serviciile pentru public: înscrierile, imposibilul, Biblioteca . Naţională a Franţei a inscripţionarea şi acreditarea cititorilor, controlul . elaborat programe ştiinţifice de anvergură care accesului, infonnaţiile generale, · împrumuturi concretizează ambiţiile sale iniţiale din proiectele între biblioteci şi furnizarea documentelor la în materie de servicii: distanţă, consultaţii la distanţă; - numeroasele caţaloage dintre care unele

gestionarea resurselor: contabilitate, au x;ămas pînă astăzi aproape confidenţiale vor fi personal, birotică, manifestări diverse, colocvii; reuni te într-un singur catalog. Acest catalog

. Printre serviciile oferite cititorilor amintim, unic, cuprinzînd toate tipăriturile şi documentele de exemplu: rezervarea de locuri şi de documente. ' . 'audio vizuale, va înregistra 8 milioane de fişe la dislanţă, consultarea cataloagelor integrate şi bibliografice. Numai adaptarea retrospectivă a solicitarea de documente din depozit, accesul fiselor vechi a durat cinci ani de muncă. A fost direct la colecţiile numerotate sau, mai mult, u~ul din cele mai mari şantiere ştiinţifice ale posibilitatea foarte largă de a utiliza propriul proiectului. Rezultatele .sale vor pennite accesul micro-ordinator pentru obţinerea datelor necesare în anul 1998 la un catalog care va descrie din sistem. totalitatea documentelor publicate în Franţa de la

Pentru realizarea programului de începuturi şi pînă în zilele . noastre , precum şi 'modernizare . şi extindere a atelierelor de identific9Iea unor importante infornlaţii din conservare este prevăzută ' crearea în regiunea colectiile străine. pariziană .(la Marne-la-Valee) a unui nou centru . Cititorii se' vor putea infonna, astfel, fără de tratare a colecţiilor. Cu o suprafaţă de 13.000 nici-o dificultate .în legăturii cu ansamblul m 2

, acest centru va cuprinde spaţii vaste de . fondului tipărit şi audiovizual al Bibliolecii stocare pentnt conservarea colecţiilor în deplină Nationale a Franţei, plecînd de la autor, de la securitate, un laborator ştiinţific specializat şi noi marile domenii disciplinare, de la cuvinte, titluri

sau alte numeroase criterii de acces. Ei vor

BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR.

dispune de un instrument de muncă de o forţă fără precedent, care le va oferi o inestimabUă bogăţie şi varietate de' funcţionalităţi de la trierea rezultatelor la descărcarea si actualizarea datelor

, . etc .

Pînă la împlinirea tuturor acestor proiecte Bibliot~ca Naţională a Franţei oferă încă de pe acum servicii la distanţ~: rezervarea de cărţi şi de locuri prin intermediul Minitel, acces la cataloage cu ajutorul, serverului WEB 12, o vizită virtuală a

O mare colecţie catalogată şi noii biblioteci sau expoziţii virtuale prin Internet clasificată este, de asemenea, în curs de ("Carol al V-lea, şi timpul său", "Creating french constituire. Alcătuită mai ales din documente de culture". realizată în colaborare cu Biblioteca patrimoniu, acesta va însuma aproximativ , Congresului. expoziţia 'Tous ' les Savoirs du 100.000 de lucrări, 300.000 de imagini şi Monde"). Ea propurie, de asemenea, o întreagă echivalentul a 1.000 de ore de înregistrări sonore: gamă de produse electronice (bancă 'de date în in afara posturilor de lucru de tip PC. distribuite linie sau pe CD-Rom, CD-foto legate de expoziţii), in bibliotecă şi care permit consultarea care completează o serie întx:-eagă de produse catalogului, o reţea , de CD ROM-uri de înaltă imprimate. Începînd cu luna octombrie ea va oferi performanţă va facilita accesul la aceste colecţii . cititorilor o selecţie de texte ~urrierizate axate pe numerotate. Dotate cu un ansamblu complet de· . 'cel de-al XIX-lea secol francez, programul sisteme logice, posturile de lectură asistate de GALLICA. atit la sediile bibliotecii din Tobliac şi

ordinator (PLAO) vor permite un tratament Richelieu cît şi la distanţă. complex şi eficient tuturor textelor şi imaginilor. Nu pot încheia aceste cîteva gînduri fără să

- Bazat pe complementaritatea colecţiilor, mă refer la viţtorul Bibliotecii. Axul de forţă

un program de parteneriat ştiinţific cu dezVoltat în jurul tipăriturilor şi audiovizual ului; celelalte ' biblioteci franceze. (polii aSOCiaţi) va transferat la Tobliac. nu poate şi nu trebuie să permite crearea uriei reţele în valoare de sistem. pună în umbră virtuţile şi potenţialul colecţiilor Aproximativ patruzeci de a~orduri de ' cooperare specializate, arta spectacolului, hărţile, stampele, au fost semnate în acest sens cu biblioteci manuscrisele. monedele. muzica sînt mîndrii ale municipale şi universitare din întreaga ţară. alte Bibliotecii Naţionale care vor fi menţinute sau proiecte fiind în curs de realizare. În ~celaşi timp, încorporate în patrulaterul Palatului Richelieu cooperarea internaţională se consolidează prin ' ~odernizat. Aceasta este etapa viitoare în ce extinderea colaborării cu marile biblioteci ale priveşte instalaţiile. Biblioteca Naţională a Franţei lumii. n-a aşteptat eliberarea spaţiilor pentru a asocia

- in sfirşit. Catalogul colectiv al Franţei. colecţiile specializate la efortul de modernizare catalog unitar al tuturor bibliotecilor franceze. ar fără precedent întreprins în ultimii ani. Primii ani urma să permită în ' 1998 realizarea unui ai secolului al XXI-lea vor cunoaşte o Bibliotecă repertoriu informatizat de aproximativ 5 .000 de, " :Naţională a Franţei care a cîştigat pariul unităţii biblioteci, iar in 1999 localizarea a 13 milioane de sale istorice cu toată separarea în două citadele. documenle repartizate pe ansamblul teritoriului pariul modernizării sale. cu 'toate dificultăţile francez şi conservale în bibliotecile municipale şi trecutului, pariul locului său bine definit în inima universitare. reţelelor de informare.

BIBLIOTECILE M(JtnCIPALE: ROL CULTURAL SAU SOCIAL? '

Francine THOMAS directoare. BibltQteca Municipală Strasbourg.

(continuare din nr. l) , O vastă mişcare de transformare a structurilor administrative şi politice ale Franţei, cunoscută

Situaţia actuală sub denumirea de .. descentralizare" , capătă Recunoscute, în fine, ca 'echipamente substanţă. Acordarea de puteri sporite în materie

majore ale colectivităţilor locale, bibliotecile au de urbanism aleşilor locali îi faGe pe aceştia să se fosl investite cu diverse misiuni câteodată ' angajeze în căutarea răspunsurilor la problemele conlradiclorii, dar' care le-au plasat adesea în ' .. complexe 'ale organizării spaţiilor urbane şi în centrul unor vii dispute. ' menţinerea activităţii economice la care ei trebuie

in ultimii ani s-a pus în practică .. o politică să facă faţă ca efect al agravării unor situaţii de a oraşului", care face adesea apel la biblioteci ca criză . Datorită acestor noi puteri, ,ei au încercat element constitutiv al dispozitivelor menite să să dinamizeze economia oraşelor lor, propunând redimensioneze spaţiul urban. Se poate vorbi de proiecte urbane care să vizeze diferite funcţii: faptul că le revine acum bibliotecilor un rol nou - economice. culturale şi sociale, şi în care cel social ' -complementar celui cultural: pe care biblioteca a fost adesea considerată, mai mult sau astăzi nu-l mai poate nega nimeni?, mai puţin fericit. pivotul central al proiectului.

Trebuie să facem. aici, o scurtă incursiune Aşa s-a întâmplat la Nimes. Arles. Orleans, • in istoria instituţijlor publice cu care bibliotecile Chambery. Nanţes . au o incidentă considerabilă. Încă din anii 1980.

14

Bibliotecarii din aceste colectivităţi au tensiuni. Iniţiativele au venit, în Ulod deosebit, de perce}!>ut corect preocupările aleşilor locali. Ei au .. .la bibliotecaIii din filiale, expuşi mai presant sesizat şansa de a-i convinge cu privire la ' acestor tensiuni, care se multiplică in ultimul necesitatea bibliotecii, a rolului său de serviciu timp. public în beneficiul ansamblului populaţiei. În felul acesta, ei au participat la această nouă optică a aleşilor locali, la competiţia pe care aceştia au iniţiat-o cu alte ' localităţi, bazată pe convingerea că "o politică a culturii este o miză simbolică şi economică de prim plan", ,după cum precizează Pascal Ory. O cifră ilustrează această optică: la nivel naţional, ponderea cheltuielilor cu serviciul lecturii publice, in bugetele culturale ale comunelor, era de 15%.

Organizar.ea în reţea

De la cultural la social

. În ultimul deceniu . s-a În.registrat o dezvoltare de mare amploare ÎIl politicile publice, cu deosebire cu privire la politica oraşului şi la inserţia în , social. Finalizarea acestora s-a făcut cu dificultate, datorită nivelului scăzut de existenţă al ' or.ganizaţj.ilor asociative, sindicale, politice sau religioase. ,Persistenţa şomajului de

. lungă durată, tensiunile asupra' pieţii construcţiei ' de locuinţe induc o pauperizare masivă a ul').or cartiere. Miza acestor politici publice' este după

Pentru a răspunde acestei duble mize a cum afirmă Philippe Wa,rin, "să se concilieze intr-politicii culturale elaborate in interiorul unui o ordine socială inegalitară şi o egalitate politică-teritoriu determinat" bibliotecile municipale s-au statuată de principiile fundamentale ale organizat în reţea: o centrală şi anexe, centrală serviciului public, garant al interesului general". aflată adesea in centrul oraşului, iar anexele in , " , Unul dintre principiile de acţiune ale acestei cartierele periferice. Altfel spus, cultura: la politici a oraşului este de a se asigura o mai mare centrul oraşului, socialul in cartiere, deşi apropiere intre serviciul , public şi lucrurile nu sunt aşa de simple... utilizatOri/cetăţeni. Această grijă se regăseşte clar

Localurile '

Aşa cum spunea sociologul A.M. Bertrand "localurile traduc ' intr-un. mod vizibil dubla mişcare actuală a bibli~tecilor, una către

complexitate, alta către simplicitate." Complexitatea, constă in faptul că bibliotecile trebuie să achiziţioneze purtători de informaţie şi să ofere servicii mereu mai diverse, pentru un public mereu mai numeros şi mai diferit. Serviciile oferite acestui ' public diferenţiat din punct 'de vedere al aşteptărilor, utilizarea lor şi standardele pe care trebuie să le atlngă cer, din partea bibliotecarilor, autonomie, libertate, spontaneitate, accesibilitate, pe scurt simpli citate .

Aceste două mişcări crează tensiuni în conceperea şi utilizarea localurilor destinate sălilor de lectură publică: între circuitele şi

ghidajul din interioru). acestora, între zgomot ' şi

linişte, între grup şi individ, între convivialitate şi confidenţialitate, între vizitarea pasageră şi

studiul pe loc al d'ocumentelor din colecţie. În organizarea internă a spaţiilor din aceste localuri trebuiesc, purtate discuţii intre arhitecţi şi

personalul de specialitate din bibliotecă, adaptate la trebuinţele unei biblioteci centrale sau unei filiale, in funcţie de amplasarea lor în ţesătura

' urbană (dacă se află într-o zonă comercială,

culturală, de agrement etc.)

Utilizatorii

Şi aceştia trebuie avuţi in vedere, din perspectiva relaţiilor dintre factorii enumeraţi mai ' sus (circuite/ghidaj; zgomot/linişte; grup/individ; convivialitate/ confidenţialitate; apel/pasager / studiu pe loc).

BibliotecaIii au trebuit să găsească soluţii pentru rezolvarea cât mai' potrivită a acestor

exprimată într-o circul?I'ă a Primului ministru, din decembrie 1991, care cere serviCiilor statului să asculte mai mult de nevoile utilizatorilor ,din cartiere şi să răspundă mai bine acestora.

Instalată demult timp în inima cartierelor, bibliotecile sunt , in mod natural, parteneri activi ai acestei cerinţe~

Câteva exemple

Pentru a ilustra aceste afirmaţii, să luăm câteva exemple din experienţa Franţei:

Bibliotecile ca spaţii ale libertăţii şi laicităţii: pentru numeroase tinere magrebiene sau 'turcoaice, 'biblioteca este singurul loc care le este 'permis să-I frecventeze neînsoţite. Aceasta reprezintă pentru ele ocazia de a comunica, în absenţa ,controlului familial, şi de a citi cărţi şi

alte tipuri de documente după cum'o doresc. Bibliotecile ca loc de luptă impotriva

excluderii şi izolării soc~ale: la Grenoble, q bibliotecă pune la dispoziţia şomerilor material de informare privind oferta de' locuri de muncă, ghiduri pentru elaborarea curriculum vitae şi calculatoare pentru realizarea acestora. Ea oferă spaţiile proprii pentru întălniri ale şomerilor. Alte biblioteci găzduiesc activitatea unor , asociaţii

'preocupate de probleme ' de ' sănătate: sida,

15

droguri, etc: , Bibliotecile ca spaţii de socializare: pentru

numeroşi tineri, frecventarea bibliptecii este locul de iniţiere în practicile culturale, de intâlnire cu artişti, scriitori, etc.

Personalul

Relaţiile directe cu utilizatorii, în cartiere, par să antreneze o transformare a personalului angajat in aceste 'activităţi. Se observă că, multe

' dintre persoanele angajate îIl această activitate au un sentiment de utilitatţ socială, iar problematica

BIBLIOTECA BlJClJREŞTiJ.

presuspusă de această percepţie nu trebuie neglijată in cursurile de pregătire prafesianală.

Concluzie

Această scurtă expunere a incercat să prezinte evaluţia prablemaUcii din planurile ' .. cultural" şi

.. sacial" specifice bibliatecilar. Cancepute ca un

, instrument al educaţiei şi emancipării dar şi al canservaru. tradiţiilor educaţiei papulare. ' bibliatecile sunt astăzi chemate , să aibă a funcţie de recuperare şi recanciliere in plan cultural şi sacial. Trebuie vegheat ca acest mesaj al instituţiei să se păstreze intact.

BIBLIOTECA CEHTRAL~ 'DAHEZĂ

(continuare din nr.l)

Catalogarea '- pentru bibliotec~e publice şcolare

Centralizarea aperaţiunUar de catalagare este necesară datarită considerabilei cantităţi de materiale achiziţianate de bibliatecile publice şi

şcalare. Acestara le rămâne să catalogheze daar materialele ne catalogate, de DLC (literatura străină) şi să semnaleze în BLC lacalizarea acestara,

, Această activitate a DLC este plătită de către autarităţile lacale care sunt taxate. în acest scap. in funcţie de numărul de lacuitari.

Catalogarea naţionale şi universitare

pentru bibliotecile

in acest caz. datarită gradului de specializare ce caracterizează aceste biblia teci. fiecare dintre ele lŞl realizează catalogarea materialelar din ca'lecţie, pe care le stochează în baza de date praprie şi pe care le introduce, apai. în bazele de date DanBib din DLC. Fiecare bibliatecă; înainte de a opera' a înregistrare. se asigură că materialul respectiv nu a fast intra dus deja. în baza de date DanBib de altă bibliatecă .

Publicarea bibliagr,afiei se Jace: - anline - furnizări de date - CD-ROM

Asta Broesby - OLSEN directo~. Bibliateca Municipală Nardbarg, Danemarca

împrumutului inter-bibliatecar şi utilizarea aptimă a datelar bibliagrafice.

Bibliaţecile aleg tehnalagia infarmaţianală

pe care o ,instalează şi aperaţianalizează . Candiţia este ca standardele acesteia să fie campatibile cu ale sistemului din celelalte biblia teci din tară.

Condiţiile de bază pentIu DanBib sunt legate de un singur sistem bazat pe standarde şi tehnalagie faarte maderne. Prima sarcină a fast legată de stabilirea unui madel comun de date şi a unui pratacal camun de camunicare,

DanBib este a bază de date camună tuturar " ,bibliotecilar din Danemarca. care aferă a

funcţianare camună. servicii de imprumut inter­bibliatecar. catalaage camune şi acces la bazele de date ' străine . Ea funcţianează , prin OLC. la cererea guvernului danez şi a administraţiilar

lacale. , cărara le supune c;mual. spre ajustare planurile. bugetul. bilanJul"cantabil şi rapartul de activitate.

DLC invită şi reprezentanţi ai diferitelar grupuri ' de utilizatari. furnizarilar pentru ·bibliateci şi 'bibliatecilar judeţene la discuţiile privind sistemul DanBib, şi planurile sale.

Standardele DanBib sunt campatibile cu cele existente la nivel European şi Internaţianal. privind pragramele de bază. interfaţa pentru căutare inter-activă de texte. inregistrarea datelar. camunicarea datei ar.

DanBib are la bază principiul care implică - bibliagrafii tipărite înlacuirea 'graduală a madulelar s'au adăugarea de

BibNet este denumi'rea reţelei naţianale ' , ' nai mo.dule. Pe Iăngă acestea. sistemul este bazat pentru biblia teci. prin care sunt aperate pe canstrucţia de pragrame autaname şi de electranic imprumuturi între bibliateci. se face pachete de safturi de achiziţie, schimb pe date. se plasează catalaagele praprii şi Madelul de date din DanBib il canstituie ale altar servicii de prafil. Prin BibNet. DLC înregistrările bibliografice in dauă nivele. asigură acces anline la un număr de baze de stale Îri.registrarea de titlu: titlu. autar. ediţie. naţianale şi internaţianale. asigură acces Internet editar. număr de pagini şi caduiile de bază pentru şi E-mail. : ' categarie. limba. etc.,

OLC Media Ltd are şi respansabilitatea de a , Înregistrarea locală: date suplimentare praduce şi vinde materiale şi echipamente - CD. privind elemeI!te structurale de natura casete audio.. casete video. CD-ROM. casete individuală. nate, clasificaţii, cuvinte cheie şi înregistrate cu paveşti. matetial pentru învăţarea . ţacalizare. date de accesare. , limbilar. caperţi de plastic pentru pratejarea Nivelul de catalogare - carespunzătar cărţilar. cantainere de sta care din plastic, etc. nivelului bibliatecii. DanBib este sistemul bibliagrafic camun, uWizat Camenzi şi primiri de materiale ' se pat de bibliatecile daneze. El asigură , legătura şi realiza electronic. Sistemul DanBib este bazat pe camunicarea intre sistemele locale de bibliateci şi a schemă madulară - un număr de funcţii restul biblia tecilar, asigură funcţianarea independe'nte şi bine definite. care pat fi plasate

'. ' .

16

(

,.

EŞT/L ,OR.

intr-unul sau mai multe computere, ceea ce face - colaborarea dintre DLC şi Biblioteca ca sistemul să fie foarte flexibil. Naţională;

Functiile DanBib sunt: functia de bază de - data limită a înregistrării cărţilor; ' d ( ' . . - modalitatea in care DLC trebuie să stocheze ale cea mai importantă); funcţia de căutare in baza de date; funcţia de dialog; schimb' de date datele referitoare la BND; intre baza de date şi unităţi exterioare acesteia. - dreptl1rile de utilizare a datelor din BND:

Baza de date DanBib este un catalog comun . ' .. - problemele de finanţare a producerii BND. al bibliotecilor publice şcolare şi specializate şi DU; funcţionează şi ca oficiu ISBN pentru

Danemarca. constituie Bibliogr-afia Naţională Daneză şi Structura internă a DLC.

acoperă o perioadă ce începe cu anul 1981 (aproximativ 10 milioane de înregistrări - Secretariatul pentru management şi bibliografice cu peste . 21 milioane de localizări). informaţii

- Secretariatul pentru elaborarea DanBib Este posibilă căutarea, localizarea şi cornandarea unui material din procţdurile DanBib. Prin - Departamentul Financiar· şi Administrativ

- Departamentul de Înregistrare a Datelor DanBib, sistemele locale de biblioteci 'şi DanBib sunt interconectate prin Web şi este rezultatul - Dep'artamentul de Servicii şi Produse cooperării între bibliotecile interesate, utilizatori - Departamentul de Procesare a Datelor şi furnizori de materiale de informaţie de pe piaţa - Departamentul de Vânzări. Daneză. DLC acordă o mare importanţă dialogului

. DLC organizează şi cursuri şi operaţiuni de cu utilizatorii, care sunt de regulă instituţii îndrumare pentru utilizatori, ,pentru a-i specializate şi care au reprezent,anţi îri comitetele familiariza cu sistemul. organizate în legătura cu următoarele aspecte:

- sisteme şi reţele ' , DLC a stabilit si o retea, la scara natională,

de comunicaţii - BibMet ~ pentru biblioteci, ca - dezvoţtarea datelor şi elaborarea parte integrantă a Internet. Toate bibliotecile, " bibliografiilor specializate şi majoritatea bibliotecilor publice din - activităţi generale ale bibliotecii

- servici de bibliotecă pentru studenţi şi pentru Danemarca au acces Internet şi toate servicile

instituţii de educaţie. DanBib sunt disponibile prin Internet. Un Consiliu al Utilizatorilor coordonează

Bibliografia Naţională Daneză (BNO) este aceste comitete. Acesta este format dintr-un realizată de OLC in baza unei dispoziţii semnată preşedinte şi din reprezentanţi ai unor instituţii de Ministerul Culturii, in anul 1991 ' şi care bibliotecare. OLC edltează un Buletin de stabileşte: Informaţii, care conţine date despre companie şi

- tipurile de date ce trebuiesc înregistrate, produsele 'sale, articole şi comentarii asupra definite pe baza listelor şi indexurilor din care fac problemelor refGr:itoare la profesia de bibliotecar. parte; ,

- regulile aplicate la catalogare, clasificare şi stabilirea formatelor;

BIBLIOTECI. ALTE' 9ItGA"IZAŢII ~I ASOCIAŢII PItOFESIOHfiLE . DI" SISTEMUL DE BIBLIOTECI GERMfiHE

Barbara LISON-ZIESSOW director, Biblioteca Publică Bremen. Germania

(continuare din I1r.l)

INSTITUTIILE' CENTRALE ALE , .

SECTORULUI BmLIOTECAR GERMAN

-Oie Oeutsche Bibliothek (Biblioteca Germană) , funcţionează ca bibliotecă naţională şi editează Bibliografia Naţională Germană, care este publicată în diferite serii şi este disponibilă pe toţi suporţii de date corespunzători. Biblioteca Germană are două mari secţii: una recent redeschisă, într-o frumoasă clădire nouă din Frankfurt pe Main; alta. situată în ~pzig, in clădirea originală în care a fost infiinţată

biblioteca in anul 1912.

Bineinţeles există mai multe secţii

specializate cum ar fi Arhiva muzicală germană (Berlin), Arhiva pentru literatura g'ermană scrisă

şi publicată în exil între anii 1933 şi 1945. Muzeul cărţii germane şi tipografiei şi biblioteca Anne-Frank-Shoah (adresă web~ http:j jwww. ddb. de).

-Oeutsche Bibliotheksinstitut. , OBI . (Institutul german de bibliotecă) din Berlin. a fost infiinţat în anul 1978 şi este fmanţat în proporţie de 70% de landurile germane şi. 30% de guvernul federal. El este singura instituţie publică centrală care lucrează in domeniul · cercetării şi in domeniul , dezvoltării bibliotecilQr germane. El

" , oferă o gamă largă de servicii cum ar fi : servicii de informare şi consultanţă. coordonarea

17

1 ""f ' BiBLIOTECA BUCURESTIUJR .~,

I ... ~

cooperaru la nivel naţional, promovarea contactelor internaţionale, servicii on-line pentru bazele de date bibliotecare, supervizarea proiectelor, programe de pregătire profesională , şi programe de editare a unor publicatii comprehensive. În, plus, Institutul German de Bibliotecă se ocupă cu activitătile U.E (adresă web: http://wWw.dbi-Berlin.de)·.

.0 instiluţie comercială demnă de menţionat in acest context este Centrala de achiziţii pentru biblioteci, ekz (Reutlingen, Baden­Wurttemberg) . O companie cu răspundere limitată aflată in proprietatea mai multor landuri, oraşe şi comune, ea a fost iniţial o mare companie de achiziţionare a cărţilor pentru biblioteci. Astăzi insă ea oferă servicii bibliografice şi de indexare clasificare precum şi echipament de bibliotecă, material publicitar şi servicii consulting.

De curând firma a in treprins o colaborare cu autoritătile locale ale micului oras Schriesheim, ' conducând biblioteca publică ~ oraşului (adresă web: http://www.ekz bibliotheksservice. de);

.Pentru a intensifica serviciile bibliografice către bibliotecile academice şi pentru , a sprijini imprumuturile interbibliotecare, landurile au organizat şase centre (Verbunde) in reţeaua

bibliotecară care funcţionează acum ca baze de date onl!ne şi oferă alte servicii cum ar fi programe de educaţie continuă.

ASOCIAŢII PROFESIONALE

Sectorul bibliotecar profesional german este organizat în patru asociaţii profesionale deosebite: Deutscher Bibliothekswerband (Asociaţia Bibliotecilor Germane). Verband Deutscher Bibliothekare (Asociatia Bibliotecarilor academiei ' germani) Verein 'der Diplom Bibliothekare' an, wissenschaftlichen Bibliotheken (Asociaţia bibliotecarilor, cu studii superioare din

, bibliotecile ştiinţifice) şi Verein' der Bibliothekare und Assistenten (Asociaţia bibliotecariloJ; şi

asistenţilor bibliotecari) . În prezent scopul comun al acestor asociaţii

este găsirea unei posibilităţi de unire a lor pentru . ~ câştiga mai multă influenţă publică şi politică,

" In anul 1989 cele patru asociaţii au infiinţat organizaţia mare BDB, Bundesvereinigung Deutscher Bibliotheksverbănde (Uniunea Federală ' a Asociaţiilor bibliotecare germane). care a reprezentat sectorul bibliotecar german la nivel naţional şi internaţional.

' BDB face lobby pentru problemele biblioteconomice gerinane , , şi cooperarea dintre asociaţiile

bibliotecare ' şi biblioteci.

încurajează

profesionale

BDB esţe principalul organizator al Conferinţei bibliotecare germane şi conduce

, pficiul relaţiilor străine . , BDB reprezintă de asemenea interesele

bibliotecarilor din Gern1ania în faţa , comitetului executiv EBLIDA (adresă web: http: / / www. bdbibl. de) .

Se pune adesea , problema dacă aceste instituţii ar putea funcţiona ca centre service pentru cooperarea interbibliotecară ,în secolul al 21-lea deoarece există deja un mare potenţial pentru infrastructura tehnică. Centrul service din NOI ' TENDINŢE ŞI EVOLUŢII ÎN

Nord Rhein - Westfalia (centru de bibliotecă de , " 'BmLIOTECILE GERMANE învăţămănt superior Hochschulbibliotheks­zenlrum HBZ). de exemplu, face o muncă de pionieral in acest domeniu ce s-a dezvoltat dintr­un simplu centru de servicii online şi oferă o gamă largă de servicii bibliotecilor academice 'si celor publice (adresa web: hUp:/ www. hbz - n~. de) .

Cum întâmpină bibliotecile gem1ane provocările societăţii informatice?

Fireste, automatizarea este foarte mult o parte a vieţii de fiecare zi; cu cele mai ,multe biblioteci academice şi biblioteci specializate precum şi multe biblioteci publice funcţionând cu

.Cele mai multe dintre landuri au infiintat ajutorul , prelucrării electronice a datelor. oficii (Fâchstellen). Aceste ' oficii sunt instih,~ţii Problema pe care şi-o pun acum care sprijină activitatea bibliotecilor publice prin bibliotecarii p'rofesionişti este cum să serviciile de îndrumare (consultanţă) şi serviciile îmbunătăţească ' serviciile pentru beneficiari practice pe care le oferă. O parte a activităţii lor s- ' folosind tehnica informaticii. Ideea că CD-ROM-a concretizat în planificarea bibliotecară regională urile si statiile de lucru multimedia sunt folosite asigurându-se un nivel ' eficient si efectiv al ca sta'ndard este pur teoretică atât timp cât multe serviciilor bibliotecare în toate zon~le landului, biblioteci nu-şi pot permite tehnologie de v.ârf şi mai ales în zonele rurale. ' situaţia din bibliotecile publice este în mod În Germania fonnarea bibliotecarilor are loc in considerabil mai rea decât cea dintr-o bibliotecă principal în şcoli postliceale ( .. fachhochschulen''j". , " , academică medie. Există două opţiuni de specializare pentru Tehnologia informatică modernă pretinde şi bibliolecari: penlru bibliotecile publice şi pentru face posibilă creearea unei reţele şi cooperarea cele academice. Cursurile constau din cunostiinte intre biblioteci şi, aşa cum s-a menţionat mai leoretice şi activitate practică la locul de m~că. ' sus, există unele exemple de biblioteci progresiste

care, cooperează cu parteneri din interiorul şi din exteriorul sectorului bibliotecar. Exemplele includ biblioteci mai mari care asigură servicii ' numai dacă au capacitatea să le ofere cu gama lor mai

18 . '

•

,

J

, .

mare de resurse, şi biblioteci mai mici care în reţea" şi bibliotecarii· germani trebuie să se schimb pot oferi un serviciu mai ·bun fată de unească la nivel naţional în efortul de a obţine clienţi. Bibliotecile publice sunt dornice s·ă d~vină fonduri federale şi din alte surse pentru a face parteneri ai centrelor de utilitate on-line regionale ' . :posibil accesul şi utilizarea reţeleloF de furnizare a şi sistemele informatice comunitare se dezvoltă în· informaţiei (Information Superhighway), pentru colaborare cu bibliotecile publice sau la iniţiativa clienţii lor, lor,

Internet este un cuvânt frecvent folosit în NOTE: Germania ca şi în alte ţări. Dar dacă bibliotecapi sunt numai cap tiva ţi de ·concepl' fără să se I.G~pa de lucru fe<;lerală şl la nivel de landuri gândească cum să integreze aceste noi posibilităţi Biblioteconomie , în serviciile lor standard, atunci ei îşi .vor pierde Raport 1990-1992. Recomandări şi materiale. rolul lor conducător ca furnizori de informaţie. Berlin: Deu-lsche Bibliotheksinstitut. 1993 (-dbi-

De aceea este necesar să se stabilească ce Materialien 126). valoare îri plus poate oferi Internet-ul serviciilor Al doilea document, foarte recent. de politică b bl generală privind sect9rul · bibliotecar german a fost

i iotecare. Există cel puţin trei proiecte, demne . publicat de către Uniunea federală a Asociaţiilor de menţionat, ale bibliotecilor germane, în acest bibliotecare germane (BDB): Biblioteci'93. Structuri _ domeniu: IBIS pentru 1:;>ibliotecile universitare. sarcini - poziţii. Editat de Uniunea · federală a BINE pentru bibliotecile publice ambele asociatiilor bibliptecare germane. Berlin 1994. finanţate de Guvernul federal - şi . CHILIAS un . ~. Această reţea ierarhică a fost ·expusă in primul proiect de perfecţionare a aplicaţiilor · internet document de strategie naţională pentru biblioteci: pentru copii, finanţat de Comisia Europeană. planul pentru biblioteci'73: Proiectul unei reţele de

Guvernul federal finanţează în mod generos . '. ·bibliotec.i cup~nzătoare pentru Republica Federală

conexiuni Internet pentru şcoli printr-un proiect Germama. Berlm 19~.3.,. .. .. numit .. Şcoli în reţea". Din nefericire nimeni nu a Doc;umentul BIbliotecI 93 a adoplat total făcul încă lobby pentru un proiect .. bil;>lioteci în

această schemă.

o PARADIGMĂ itt SCHIMBARE PEttTRO BIBLIOTECA POBLlCĂ

Istv6..n PAPP director adjunct, Biblioteca Municipală Ervin Szabo. Budapesta

(continuare din M . 1) . vor fi acestea? Va fi lumea, · sau cel puţin partea

Pentru majoritatea oamenilor "biblioteca" înstărită a acesteia caracterizată prin tele-este unitatea la care apelează ei personal, care educaţie, prin executarea activităţilor .profesionale este localizată în apropiere, care oferă comoditate pe calculator, prin audierea de profesori şi şi confort. În cele mai multe cazuri aceasta este o conferinţe pe calea telecomunicaţiilor . prin' tele-bibliotecă filială, . aflată în apropiere, în localitatea comunicax:ea între persoane? Sau numai de rezidenţă (sat, oraş). Oamenii aşteaptă de la ' . . biblioteca îşi va pierde rolul său de spaţiu de

comunicare directă între membrii comuniLă~ii? această bibliotecă satisfacerea necesităţilor lor de lectură. iar imaginea instituţiei este în general Această: dilemă este justificată. dacă luăm in

considerare biblioteca în calitatea sa de resursă şi . dependentă de ceea ce utilizatorii primesc de la ea. Până acum bibliotecarii s-au preocupat, în de intermediară în lanţul accesului la informaţie . foarLe mare măsură, de contrabalansarea Dar, este oare biblioteca frecventată numai handicapului pe care îl au aşezările . mici şi pentru accesul la infonnaţie? Nu, desigur:

Trebuie mers la bibliotecă ciacă vrem să avem vitregite din acest punct de vedere. Eforturile mari făcute în acest scop au dat puţine rezultate, întreaga bucurie pe care ţi-o oferă contactul situaţia neschimbându-se prea mult. direct cu această instituţie şi cu tot ceea ce oferă

ea. Indiferent ·de .faptul că accesul la informaţie va Dar; în perioada actuală lucrurile s-au fi asigurat de biblioteca individuală. globală şi

îmbunătăţit radical. Acum suntem preocupaţi de . Yirtuală, noi trebuie să fim c.onvinşi că bibliotecile găsirea modalităţilor de solicitare a bibliotecii de ca unităţi fizice vor supravieţui. Şi aceasta pentru la domiciliul utilizatorilor. Telematica poate oferi că ele satisfac acele nevoi umane care derivă din utilizatorilor accesul mi numai la biblioteca existenta socială si circulatia · informatiei. Mai locală, dar şi la biblioteca globală. S-ar putea preGis, 'a genera, i~terniedia 'şi ~tiliza i~formaţia chiar ca forma fizică, în care este cunoscută şi reprezintă procese sociale şi aceasta protej ează folosită acum biblioteca, să fie eliminată. :biblioteca ·de pericolul dispariţiei" ei ca instilu~ie.

' . "Este necesar, însă, să luăm în consideraţie Dar ce înseamnă să fie eliminată biblioteca? . metamorfozarea bibliotecilor datorită tehnologiei

Oare societatea viitoare va fi constituită din indivizi izola~i, închişi între zidurile propriei case, informaţionale . indiferenl câl de confortabile şi de bine echipate

19

Şi .în preistorie oamenii trăiau într-o Se pare' că . rolul universităţii şi al bibliotecii societate a informaţiei ca cea a noastră sau ca cea specialiiate poate fi abor.dat in acelaşi fel cu cel ai în care vor trăi urmaşii noştri. Mai mult. . bibliotecilor publice, profilul tradiţional al supravieţuirea depinde de informaţie într-o acestora din urmă îmbogăţindu-se, în timp . . şi măsură mai mare şi imediată. asociindu-şi, din ce în ce mai mult. caracteristici

Asa-numita societate informaţională. în proprii primelor. Aceasta nu înseamnă că ele abandonează cele trei funcţii . tradiţionale (de care trăim, se distinge de cele anterioare doar

prin creşterea cantităţii de informaţie şi a educaţie, ~e informaţie . de divertisment. ce sunt ' . astăzi completate cu elemente sociale adiţionale).

modalităţii de accesare, creşterea vitezei şi . ci doa,r o · schimbare de accent in favoarea comodităţii de circulare a acesteia. Toate acestea justifică constatarea că este vorba de un fenomen .educaţiei şi informaţiei. Schimbarea nu depinde

de decizia bibliotecarilor. Pe măsură ce educaţia nou, un fenomen marcat de avantaje şi pericole, devine o activitate curentă pentru straturi sociale care împreună cresc şansele bibliotecii. din ce in ce mai numeroase, pe măsură ce

Un avantaj limpede este generat de supia- iniţiativa individuală şi actiVităţile . au nevoie de abundenţa informaţiilor. Din punctul de 'vedere al informaţii indispensabile funcţionării lor şi capătă individului aceasta' înseamnă şi o anumită' lipsă un loc mai important in societate. bibliotecile de apărare (dezorientare): ră,mas singur el trebuie sunt confruntate cu noi cerinţe. Este posibil ca în să se descurce în masa de informaţii. Dificultăţile societatea infonnaţionciIă bibliotecile publice să achiziţiei, ' stocării. manipulării. selectării acţioneze ca factori de 'integrare a componentelor depăşesc capacităţile lui individuale. Ca urmare, ~e definesc biblioteca şi sistemul de informaţii? valoarea unei organizaţii, care este capabilă să Iată un fapt mic dar foarle edificator: în SUA preia. aceste sarcini, in mod profesional, va creşte. Comisia pentru Biblioteci şi Ştiinţa Informaţiei,. a în special dacă se ia în considerare misiunea publicat cel de-al treilea raport asupra utilizării socială pe care o are de a le indeplini.- Internet in bibliotecile publice. în anul 1996.

Beneficiarii respectă în aşa mare măsură Să . evidenţiem câteva din constatârile serviciile oferile de bibliotecă, încât ar fi gata să şi ' . :acestui raport: plătească penlru valorile spirituale promovate de' - 44.6% din bibliotecile publice sunt coneclate aceasta. la Internet si 27% dintre ele oferă utilizatorilor lor

Primul pas, in această direcţie, a fost făcut încă de la mijlocul secolului trecut, în Marea Britanie, în condiţiile in care legea bibliotecii permitea creşterea serviciilor de lectură publică şi. în consecinţă.. dezvo~tarea substanţială a colecţiei. Al doilea pas este ' contemporan cu noi şi constă în perceperea de taXe de la utilizatori, in condiţiile diversificării continue a serviciilor, taxe care acoperă sau cel puţin contribuie la cheltuielile efective realizate de bibliotecă. Idealul unui serviciu de lectură publică gratuit este -din ce în' ce mai abandonat: Este momentul să ne

servicii de a:cces la această reţea internaţională; - până în anul 1997' procentajul bibliotecilor

publice. conectate la Internet este prevăzut să crească la 75%; '. .

- bibliotecile publice care servesc localităţile cu mai puţin de 25.000 de locuitori reprezintă. adesea, . singura poartă prin care se asigură accesul liber ' la .Intern.et. (IRLA. VoI. 32. No. 4, septembrie, 1996, p. 2) . .

Există numeroase fapte şi semne ' similare care pot constitui jaloane de orientare pentru cei interesati cu adevărat de p~rfecţionarea bibliotecii. Dar să nu \,lităm ca .. uneori. găsirea '

punem întrebarea dacă există o limită până la . unor soluţii depinde foarte mult de modul in care care să se ridice nivelul taxelor percepute pentru identificăm problemele ce trebuiesc rezolvate . Cu serviciile de bibliotecă? (de exemplu. în Olanda .alte cuvinte, un răspuns adecvat se obţine numai unele biblioteci cer o taxă de înscriere care este '. 'în cazul unei întrebări bine puse. in timpul exagerat de ridicată dacă judecăm din punctul ' căutării unor soluţii în cadrul obiectivelor pe care nostru de vedere). Fiecare plăteşte pentru ceea ce ni le propunem. biblioteca însăşi se schimbă. îi este cu adevărat necesar. pentru bunurile personalul, de asemenea. Indiferent de acestea. vitale: pentru alimente, pentru apă, pentru căutarea solutiilor trebuie să continue dacă vrem canalizare. pentru divertisment. Numărul de ca serviciul iecturii p~blice să poată satisface bunuri plătite din banul public scade Gontinuu. cerintele in continuă crestere si diversificare ale Dar care este poziţia informaţiei, a serviciilor comu'nităţii pentru care f~ncţîo~ează. publice printre acestea? Sunt ele. cu. adevărat. vitale? Budapesta, 28 August, 1997

' 20

,

1

. STODII DE CfiZ itt BIBLIOTECA POBLlCĂ

SALA DE LECTURĂ - UN SENZOR PENTRU FUNCŢIA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A BmLIOTECn

(continuare din nr.l)

3 . . Segmentarea utilizatorilor sălii de lectură '

3.1. După variabila vârstă: 29% intre 16-19 ' ani; 54.2% intre 20-25 ani; 6.6% între 26-45 ani; 3.8% intre 46-60 ani; . 1,4% peste 60 ani; 5% ~u precizează.

3.2. După variabila ocupaţie: 67% sunt studenţi; 15% elevi; 6.6% ingineri . . profesori. analişti; 1,4% pensionari;. 1.2% şomeri; 1% cercetători; 0.6% muncitori; 0.6% educatori; 0.6% artişti; 0.6% funcţionari; 5,4% nu precizează.

3.3. După variabila studii: 67%' sunt în curs de finalizare a studiilor superioare; 15% unnează liceul; 8.5% deţin diplome superioare; 4.5% au studii medii; 5% nu precizează. .

3.4. După variabila sex: q6.2% dintre utilizatorii sălii , de .lectură sunt femei'; 28.4% bărbaţi; 5,4% nu răspund.

4. Domeniile solicitate de utilizatorii ' sălii de lectură

4.1 . Nivelele de solicitare a domeniilor umaniste şi ştiinţifice se află aproape la egalitate (48.6%. respectiv 51.4%). Elevii şi studenţii solicită preponderent materiale din domeniul ştiinţelor exacte '(64%). : Presa. enciclopediile. dicţionarele. materialele referenţiale ' au nivel foarte crescut de solicitare. în limitele potenţialului locurilor din sala de lectură.

4.2. Indicele general de solicitare a unităţilor bibliografice semnate de autori români este de trei ori mai ridicat decât al celor străini.

Dar faptul că ponderea primilo~ in structura colecţiei este de multe ori mai ridicată. poate duce la concluzia că. in mod relativ,' sursele de infonnare semnate de autori străini sunt mai solicitale. inlre autorii români cei mai solicitaţi sunl: Al. Piru. Tudor Vianu. Nae Ionescu. O. Birlea. Camil Petrescu. Mioara Avram etc. Între cei străini: Fr. Nietzsche. Jacques Le Goff, Albert Michel ele.

4.3. Documentele solicitate pentru consultare la sala de lectură constituie. in proporţie . de cca 94%. s~portul proiectelor de studiu profesional. şcolar sau personal ale utilizatorilor. fapt ce confinnă preponderenţa

functiilor .de instruire-educare ca o rezultantă a util'i~ării sălii de lectură şi a resurselor ce ' o definesc. Aceste documente răspund unor nevoi de infonnare şi nu unor interese de infonnare.

. 4.4. Prezenţa modestă. în colecţie. a materialelor editate in limbi străine explică

. 21

dr . . Victoria DUMITRESCU

numărul foarte mic de unităţî consultale din această categorie (cca 4%) . Pot . exista şi unele bariere de limbă.

4.5. Studiul la sala de lectură nu esle un proces s9litar. el exprimă şi nevoia de a inlâlni alte persoane. de a obţine ' o inc:frumare calificată pentru identificarea şi alegerea materialelor de studiu .. de a dialoga pe teme. de interes comun cu bibliotecarii si cu alti utilizatori. de a lua cunoştinţă d~ întregul' registru de activitate al instituţiei şi de a participa şi la alte programe.

ObserVarea comportamentului curenl al utilizatorilor sălii de lectură duce la concluzia că studiul în asemenea . spaţii şi circumstanţe

multiplică faptele de . comunicare inlre protagoniştii acestui serviciu.

CONCLUZn

În România nu există standarde 'minime pentru se.rviciul lecturii publice.. astfel că este imposibil să evaluăm potenţialul sălii de !ee! ură prin raportare la acestea. Se acceptă, în general. că un serviciu public este un răspuns social la o nevoie socială măsurată. Dimensionarea sălii de lectură la nivelul a 24 de locuri, in sediul cu potenţialul cel mai ridicat, i!1 tenneni de resurse de informare şi de personal din B.M.M.S.. este foarte departe de a răspunde acestei definiţii.

i'n aceste condiţii. atât colecţia (200.000 u.b.l. cat şi .personalul nu pot avea decăl un randament modest şi imposibil de ameliorat. DaLă fiind importanţa B.M.M.S. pentru servicilll lecturii publice din capitală şi indicele ridicat de solicilare a resurselor acesteia în scop de instruire · şi educare este necesară optimizarea 'utilizarii spaţiilor în incinta instituţiei. Pot . fi organizate şi săli de lectură specializate pe tipuri de documenle şi grupuri .definite de utilizatori. amplasa le in alLe

. filiale şi dispunând de colecţii adecvale.

Consultarea la sala de lectură a documentelor constituie un mod de comunicare restrictivă între biblioteca publică şI utilizaLorii ei. întrucât se limitează la oranil şi la incinla instituţiei. Din această perspectiyă. pare a fi excesivă rezervarea a 14.3% (5-7% în alte capitale europene), din întreaga colecţie a bibliotecii . pentru.c.onsultare la sala de lectură. fapl susţinul de solicitarea .acesteia în proporţie de numai 11°/0.

Plasarea, în acest stoc. doar pentru molivul că ele sunt vechi, scumpe sau achiziţionate intr­un singur exemplar, fără alte criterii de valoare. ' utilitate si actualitate contravine scopurilor pe care treb'uie să le servească sala de lectură. Colecţia sălii de lectură nu trebuie tralată C(I

BIBLIOTECA B.UCUREŞTILOR.

având statut patrimonial. O selecţie a acesteia pe criterii de actualitate şi autoritate ar putea duce, de asemenea, la o mai bună dimensionare a acesteia şi implicit la o mai bună circulaţie.

Este limpede că valorile in viaţa socială reală se schimbă. Ceea ce a fost de interes în anii '70-'80 poate fi lipsit de interes sau depăşit astăzi sau mâine. Cum putem şti care sunt valorile care prezintă aclualilate şi pe care instituţia trebuie să le accepte, asume, promoveze, servească? Dacă ştim care sunl ' nevoile de infonnaţie ale celor pânâ in 40 de ani, vom cunoaşte şi valorile care · vor prevala, cu mare probabilitate, în unnătorii 5-10 ani, ştiindu-se care este durata în care volumul. cunoştinţelor umane se schimbă în mod semnificativ. Dacă vom adapta acestor valori resursele serviciului · lecturii publice, aturici acesta îşi va dovedi utilitatea şi adecvare a la reaiitate.

Cu alte cuvinte, criteriile de constituire a fondului sălii de lectură nu trebuiesc stabilite o dală pentru toldeauna, ci trebuie să fie dinamice şi flexibile. Colecţia trebuie să fie descărcată de unităţile care şi-au pierdut actualitatea sau a căror utilizare a scăzut în intensitate. Aceste unităţi. pot fi transferate la fondul de împrumut, la colecţia de patrimoniu a instituţiei sau la un depozit special conceput în acest scop, în eventualitatea că vor fi cerute.

Această problemă se referă la distincţia ce trebuie făculă înlre cerinţe, dorinţe şi necesităţi şi relevă dificullatea de a stabili o diferenţiere intre un serviciu ce constituie un răspuns la nevoile cititorilor (centrat pe cerere). şi unul care reprezintă ceea ce bibliotecarii cred· că i-ar interesa pe aceştia. (centr~t pe ofertă). Centrarea pe cerere trebuie să se bucure de o 'mai mare atenţie din partea bibliotecii ·publice.

Cititorii de la sala de lectură sunt în cea mai mare parte tineri: studenţi şi elevi, ei constituind o prioritate absolută pentru proiectele acesteia. În acelaşi timp, constatarea că cei trecuţi de 25 de ani şi care sunt parte a populaţiei active ' nu folosesc decât în mIca măsură potenţialul sălii de kctură poate fi, pe de o parte

un indiciu că nu sunt preocupaţi de actualizarea propriilo.r cunoştinţe, iar pe de altâ parte că resursele sălii de lectură nu răspund în suficientâ măsură aşteptărilor lor. Probabilitatea ca ei sâ-şi achiziţioneze în biblioteca proprţe aceste cârţi este scăzută. Aceleaşi constatări sunt puse in evidenţă şi cu privire la vârsta a 3-a. Ambele categOrii trebuie să constituie grupuri ţintă de utilizatoli potenţiali ai sălii de lectură, fapt .de care . lr.ebuie să se ţină cont in organizarea: şi funcţionarea acesteia ..

Greşterea indicelui de utilizare a resurselor sălii de lectură poate fi asigurată şi prin intensificarea programului . de expoziţii,

documente, conferinţe tematice, evenimente aniversare etc. pentru care colecţia poate constitui un suport adecvat. Se . mai pot, de asemenea, realiza bibliografii şi materiale referenţiale, liste tematice de cărţi şi documente din colecţie; care pot fi transmise celor interesaţi, la cerere sau din oficiu, adăugându-se in l'elul acesta valoare' 'suplimentară colecţiei sălii de lectură. .

Dată fiind ponderea mare a studenţilor şi a elevilor printre utilizatorii sălii de lectură,

biblioteca poate stabili · relaţii de . part.enerial cu sistemul de învăţămănt. pentru formarea tehnicilor .de muncă intelectuală incă din anii de şcoală.

Programul sălii de leclură lrebuie deci definit ţinăndu-se seama de: public, colecţie, spaţiile alocate, sistemele de comunicaţie şi de consultaţie practicate.

Este de aşteptat ca, m,ajontatea aceslor probleme să-şi găsească rezolvarea adecvată plin introducerea noilor tehnologii infonnaţionale. a noilor 'eeilipamente legate de organizarea infonnaţiei, a noilor produse multi-media, dar aceasta este o soluţi.e încă îndepărtată de realitatea bibliotecilor noastre. Până atunci, însă, în maniera tradiţională în care ele funcţionează, se mai poate construi încă o strategie defensivă, care să asigure supravieţuirea lor, dar cu un randament mediocru.

Comisia Europeană. Directomtul General XIII Programul pentru Biblioteci.

REGULI DE ELABORARE fi UNOR PROIECTE PENTRU BIBLIOTECILE PUBLICE

1. INTRODUCERE

A cest studiu intenţionează să prezinte ' o ~ perspectivă asupra modalităţilor de ~ elaborare şi evaluare a unor proiecte ·

culturale in bibliotecile publice. Intenţia este de a

22

PatMANSON

incerca să comumcam celor intersaţi puncte de sprijin pentru · · pregătirea unor programe de modernizare si eficientizare a serviciior lecturii publice şi car~ să aibă şansa de a fi acceplate ,şi finanţa te de organismele europene abilitate. 'In acest scop, sunt descrise:

tJ.

('

" l

•

- structura şi conţinutul proiectelor - modalităţile de evaluare ale acestora - repere obligatorii

Pregătirea unor asemenea proiecte este un proces complex şi dificil" care cere efort şi angajament, dar care, bine făcută, are şanse de reuşită. Un asemenea proces de elaborare a unor proiecte este nou pentru biblioteci şi trebuie explicat şi învăţat de către cei implicaţi în organizarea şi funcţionarea acestora. Experienţa noastră arată că efortul investit în elaborarea şi finalizarea unor asemenea proiecte este recompensat de ' rezultatele obţinute. În elaborarea unui 'plan de lucru pentru un proiect, cea mai mare parte din problemele principale ale ' acestuia trebuiesc executate încă în faza de propunere. Cu căt această propunere este mai clar şi mai bine exprimată cu atăt mai uşoară va fi finalizarea ei practică. Chiar dacă o propunere de proiect nu, îndeplineşte criteriile de exigibilitale ale programului pentru biblioteci finahţate de Comunitatea Europeană, ideile şi relaţiile pe care le. implică pot fi fructuoase pentru iniţiatori.

Proiectele bune trebuie să se difinească prin obiective clare şi sigure, prin comunitatea de interese şi scopuri între parteneri şi convergenţa intre obiectivele programului pentru bilioteci C.E. şi cele ale partenerilor. Acestea pot creea un cadru şi o motivaţie pentru o cooperare adevărată şi viabilă in cadrul programului european menţionat.

n. PROPUNERI PENTRU BIBLIOTECI

activităţilor şi efectelor prţvizibile; evaluarea rezultatelor şi impactul şi beneficiile. Aspectele manageriale iclud detalii privind cooperarea între actorii imp).icaţi în proiect; organizarea acesteia: circulaţia informaţiilor; controlul calităţii şi procesele de planificare. În această parte nu sunt necesare informaţii financiare.

Partea a treia , conţine roluri şi

competenţe. Sunt incluse informaţii privitoare la rolurile partenerilor, competenţa organizaţiilor

implicate şi a personalului propus pentru proiect, intenţiile privind distribuireq 'şi exploatarea informaţiilor obţinute.

In. P~OCESUL DE EVALUARE A PROPUNERII Toate proiectele propuse Comisiei pentru

biblioteci a C.E. se află în competiţie pentru obţinerea aprobării acesteia. Selecţia se face într­un număr de etape care vizează: 1. Aspectele formale, c9nstând în verificarea faptului că o propunere' îndeplineşte condiţiile de bază cerute de criteriile de exigibilitate ale comisiei, pentru obţinerea de fonduri. Acestea sunt:

Treapta întâi + Existenţa unei biblioteci relevante ca

partener al acestui program + Existenţa, în cadrul , proiectului, a

unor parteneri dirI două state membre ale C.E.

+ Proiectul este suficient structurat şi convingător pentru a merita alocarea de fonduri.

Un asemenea documenl trebuie să cupIindă + Proiectul este semnat de cei implicaţi trei părţi, fiecare dinte acestea având un volum + Este înaintat Comisiei la timp specific in evaluarea şi omologarea propun~rii, in + Această primă verificare este operată cadrul p'rogramului Comisiei Europene. de către personalul Comisiei C.E. Detalii privind conţinutul , obligatoriu al unei Treapta a doua ' ' asemenea propuneri de proiect, structura Se efectuează evaluarea principală a acestuia şi documentaţia care trebuie completată propunţrii , de către o echipă compusă din într-un document oficial ' elaborat de Comisia colaboratori exteriori Comisiei. Această Europeană. Consider necesar să vedem esenţa operaţiune se ,efectuează în doi timpi: Primul acestuia., în cele ce urmează, cu referire directă la analizează aspectele tehnice şi manageriale ale cele trei părţi componente ale oricărei propuneri , proiectului propus şi implic~ stabilirea validităţii de proiect. ideilor si a fezabilitătii executiei acestora,

Prima parte este dedicată datelor realismuiui si concord~tei lor ~u ' obiectivele admihistrative şi financiare şi prezentării în programului Comisiei pent~ bibliote~i. În cel de rezumat a propunerii. Partea a<;lministrativă al , doilea timp, propunerile , reţinute ' sunt constă în date~e de i.dentitate .ale part~.nerilor ş! reexaminate in detaliu privitor la instituţiile si rolul, acestora m prOIec~ pl.us mformaţ~I ~e baz~ personalul implicat şi c9mpetenţa acestora. Este, refentoare l~ orgamzaţIa_ care . mamteaza , " :apoi, elaborată o listă a propunerilor recomandate propunerea ŞI la statutul sau finanCIar. Datel~ ca fiind demne de a fi finantate. Aceste propuneri financiare cerute se referă la costurile totale ŞI sunt grupate în următoarele' categorii: resursele necesare solicitate Comisiei, defalcate S li t ropunerilor care indeplinesc pe categorii de operaţiuni şi activi~ăţi. , conditiile de s a~ce~tare;

. Part.ea a doua ~e ,refera ~a descnerea C+ ~propuneri reţinute dar care mai necesită prOIectulUI, managementul acestUIa, probleme d'fi - . . -. T are dat fiind faptul că tehnice, etc., care să prezinte efortul necesar mb~ ltil.cvulan, PlrecIZan

t, mo IV·

d" t de

. ' . . . , o lec or es e conSI era mai mică pentru finalIZarea lUI. AiCI trebUIe , enunţate: obiectivele proiectului; modalităţile de realizare a acestora; contextul socio-economic şi istoric care are relevanţă în situaţia 'vizată; mijloacele antrenate; un plan de lucru cu descrierea

23

importanţă; ,

C· -propuneŢi reţinute

modificări importante. ' dar care necesită

BIBLIOTECA' BUCURESTiLOR . . 1

Modificările solicilate se pot referi la . " 'in care este organizată şi func,tionează cooperarea obiectivele proiectelor. la elementele tehnice. la internaţională.

modalităţi alternative de abordare a temelor C~mpetenţele şi colaborarea. Probleme vizate. la reducerea timpului alocat. ' luate în considerare aICI sunt: relevanţa

2. Aspecte financiare; Comisia evaluează. competenţelor profesionale ale celor implicaţi. in paralel. resursele financiare necesare finalizării Calitatea parteneriatului ,' şi compatibilitatea proiectului. costurile acestuia şi măsura in care organizaţiilor angajate in proiect. Toate cele patru ele sunt stabilite. jusţificate şi eşalonate . categorii de criterii sunt importante dar trebuie li' Aspectele financiare nu prezintă criterii "de selecţie subliniată prevalenţa celor vizând strategia. a proiectelor. ele sunt folositoare deciziilor de alocare a resurselor Comisiei. V. CONCLUZn

Există un număr 'de elemente de bază care , IV. CRITERII DE APROBARE A . constituie premise de succes pentru o propunere

PROPUNERILOR de proiect. Înainte de toate. orice , propunere Din cele relatate 'până aCUm. reiese că trebuie să-şi argumenteze bine cauza pentru:

esenţa procesului de evaluare a propunerilor de - a-i convinge pe evaluatorii din Comisie de proiecte avansate Comisiei programului pentru meritele iniţiatorilor; biblioteci din C.E. este defmită prin elemente - a le 'oferi siguranţa că cei implica~i cunosc tehnice. de management şi de competenţe' .. " 'foarte bine domeniul şi substanţa proiectului; Aceasta ridică problema criteriilor utilizate in - a '-i convinge că pot finaliza ce şi-au propus. aprobarea acestor proiecte şi deci de a le finanţa. În, ce priveşte meritele iniţiatorilor. trebuie Cum sunt. deci. judecate propunerile? demonstrat cu claritate cum va contribui

Criterile utilizate in acest scop pot fi proiectul la realizarea Programului pentru grupate in patru categorii. (jin punct de vedere: Biblioteci al Comisiei C~E . . .. noutăţile pe care le strategic; , meritu.1 tehnic; garanţiile pe· care le aduce. impactul şi rezultatele benefice aşteptate. prezintă instituţia . care p~opune un proiect; şi Mesajul unei propuneri de proiect. supusă calitatea managementului acestuia; competenţele atenţiei , acestei Comisii. trebuie să fie clar şi şi calitatea partenerilor angajaţi în proiect şi concis. pentru că trebuie plecat de la premisa că modalităţile de cooperare între aceştia. Pentru nu toţi membrii ' c'e o compun deţin acelaşi nivel mai multă claritate este necesară o prezentare a de cunoaştere a problemei. Fiecare propunere problemelor cheie care defineşte fiecare grup de trebuie să demonstreze o inţelege re clară a stării criterii. de fapt existente. momentul de plecare al

Criterii strategice' - acestea se referă la proiectului. ca şi a contribuţiei acestuia la validitatea ideilor ce dau substanţă unei rezolvarea problemelor Vizate. Fiecare propunere propuneri de proiect şi impactul lor , asupra trebuie şă convingă pe cei ce' o evaluează că acestuia. Propunerea: trebuie să fie conforn1ă cu persoanele şi instituţiile implicate sunt capabile obiectivele Programului Cadou pentru Biblioteci şi '. -să finalizeze obiectivele stabilite prin proiect şi că să respecte regulile stabilite de acesta. Aceste ' acestea sunt fezabile . crHerii şi aplicarea lor în domeniul bibliotecilor au Este necesar să semnalez şi câteva fost deja discutate. dar ceea ce este necesar de elemente de ordin practic în beneficiul oncarei subliniat vizează relevanţa fiecărui proiect pentru propuneri de proiect Între acestea sunt: obiectivele şi tematica asumată de Programul urmărirea unor obiective , pe termen sc~rt; pentru Biblioteci al Comisiei de resort din C.E. renunţarea la obiective prea ambiţioase

Meritul tehnic constituie un grup de centrarea pe temă şi obiective bine delimitate; criterii care vizează fezabilitate a unui proiect. limitarea numărului de parteneri ; realismul Orice propunere trebuie ' sa-l convingă pe planului de ' lucru şi extinderea lui pe o perioadă evalualorij din Comisie că tehnologia utilizată. de maximum trei ani; descrierea tehnologiilor eşalonarea etapelor din proiect. factorii de .risc utilizate precizarea. rolurilor partenerilor; sunt clari şi adecvat definiţi şi luaţi în . dimensionare a clară a costurilor. considerare. Toate acestea protejează orice proiect de

. Garanţiile pe care.le prezintă organizaţia posibilitatea de a fi lipsit de realism sau inutil de iniţiat,oare a unui proiect şi calitatea complicat şi cresc şansele acestuia de a fi managementului acesteia. Cooperarea infor - acceptat de Comisie constituind , un exerCiţiu util maţională şi activitatea în cadrul unui proiect pentru toţi cei ce îşi propun să iniţieze asemenea depind adesea de abordarea managerială şi de " ,~ctivităţi. (traducător dr. Victoria Dumitrescu) competenţele funcţiilor acestora. Propunerile sunt ' < judecate după repartiţia operaţiunilor între parleneri. conlrolul 1l1ecanismelor propuse. liniilor de auloritate şi responsabilitate şi modul

24

"

r

•

PROIECTE SELECTATE ~I FINANŢATE DE DIRECTORATUL.XIII PENTRU BIBLIOTECI - COMISIA 'CO~f:lNITĂŢILOR EUROPENE

t:XLII3 - este un ' proiect de dezvoltare a poată fi converti te. la nevoie. în alte formate sistemelor de biblioteci pentru nevăzători. cerute de utilizatori.

Se estimează că. în Europa.. există . Telematici. Cum pot fi folosite tehnologiile aproximativ 25 de ' milioane de persoane cu şi standardele telematice curente în satisfacerea handicap vizual ( nevăzători. parţial nevăzători şi ' . :nevoilor celor cu handicap vizual? Pot permite cu mari dificultă~i de vedere). Accesul acestora la ' aceste · tehnologii unor utilizatori cu asemenea serviciile lecturii publice este foarte dificil sau probleme să aibă acces la colecţile unor biblioteci imposibil. îndepărtate în spaţiu. folosind sintezele de limbaj

EXLIB şi-a stabilit drept obiectiv să sau telefonul obişnuit? furnizeze precizările privitoare la aceşti utilizatori Infrastructura. Ce fel de infrastructură şi la standardele. pe care ' serviciile de lectură este necesară pentru sistemele destinate acestor publică necesare . nevăzătortlor şi celor cu grupuri de utilizatori? Ce există deja şi ce trebuie dificultăţi de vedere trebuie să le deţină. p'entru a constituit . şi dezvoltat în cadrul acestei oferi acestora accesul la cataloagele. bibliotecile şi infrastructuri? document.ele concepute special în acest scop. Ceril1ţele · ·utilizatorilor. Pentru a exista

EXLIB va evalua. cu prioritate. serviciile siguranţa că toate aspecttde proiectului sunt existente şi dezvoltările pe care acestea trebuie să . destinate să ajute pe cei Cu handicap Vizual să le cunoască. 'în ce priveşte standardele şi aibă acces la serviciile publice. de lectură. este practicile şi se va implica mai puţin in necesar ca nevoile acestora să . fie cunoscute. -În promovarea noilor tehnologii. Dacă este necesar. acest scop sunt organizate cercetări asupra vor fi încurajate servicii specializate .de bibliotecă acestui grup de utilizatori cât şi a bibliotecarilor pentru cei cu handicap vizual şi . editarea implicaţi. . produselor de informaţii pentru aceştia. '. . Grup Expert de Utilizatori. Deşi partenerii

proiectului se vor afla in contact cu o mare varietate ae persoane şi instituţii. este necesar să se constituie un grup de consultanţi care să îndrume si să asiste pe cei implicaţi în toate stadiile proiectului. Utilizatorii cu handicap vizuaJ.. · bibliotecarii. editorii. specialiştii în tehnologie informaţională voţ" fi reprezentanţi în acest grup de experţi: .

PROBLEMELE CE SE RIDICĂ ÎN FAŢA ACESTUI PROIECT

Accesul la cataloage. Cum pot cei cu handicap vizual să .aibă acces la cataloagele bibliotecilor. în special ale acelora care au colecţii şi servicii pentru acest grup de utilizatori?

Cum se poate asigura accesul acestora la cataloagele informatizate?

Cum pot utiliza bibliotecarii şi celelalte categorii de personal auxiliar aceste cataloage?

Accesul la doct.ţmente. Este posibil ca cei cu handicap vizual să obţină materialele de care au nevoie în formă digitală. în mod direct în computerul personal. utilizând cod de bare Braille. sau să se imprime extrase în. acelaşi

alfabet? Este posibil ca personalul bibliotecii să

acceseze documente. în format electronic. care să '

Parteneri. EXLIB este coordonat de: Biblioteca ' pentru nevăzători din

Amsterdam. . Biblioteca pentru nevăzători din .

Danemarca. Asociaţia Valentin Hany. Paris. Universitatea din Bradford. Aphelion Management SerV1ces. Brussels.

(traducător dr. V. Dumitrescu)

ROLUL STRATEGIC AL BIBLIOTECILOR PUBLICE

1.INTRODUCERE

]

1,\\ n 1986 se estima că existau în Comunitatea Tr Europeană aproximativ 4000 de biblioteci Il publice mari. cu 40000 de filiale. fiecare destinate să servească o · populaţie de 80000 de locuitori. Aceste biblioteci aveau 40· milioane de

David FUEGI

cititori înregistraţi. 500 milioane de cărţi. 26 milioane de . unităţi bibliografie audio - video. Se operau 2000 de milioane de tranzacţii de împrumut. iar" bugetul total alocat acestor biblioteci era de 2500 de milioane de ECU pe an.

. din care 380 de milioane erau cheltuiţi pentru noile achizitii. Toate aceste date sustin afirmaţia că bibliote~ile publice pot fi co~siderate ca reprezentând o forţă economică şi socială .

25 · " " .

BIBLIOTECA BUCUREŞTILOO

2. Bibliotecile publice şi cererea de informaţie

2.1. O primă perspectivă din care' poate fi privită această ' relaţie , vizează produsele tehnologiei informaţionale. Se ridică ruCI

intrebarea dacă, in raport' cu aceste produse, biblioteca acţionează ca un simplu consumator sau dacă are potenţialul necesar pentru a creea asemenea produse sau de a amplifica cererea faţă de ele.

2.2. O a doua perspectivă vize<;lZă ponderea pe care aceste produse le au in sistemul de management al bibliotecilor. Se ' constată că produsele tehnologiei informaţionale sunt utilizate ' cu precădere pentru administratia bibliotecii şi mai puţin pentru utilizatori.

3. o strategie pentru utilizarea bibliotecilor

3.1 Este posibil să se argumenteze pentru rolul strategic pe care îl pot juca bibliotecile în realizare unor , produse de tehnologie informaţională dacă guvernele sau ' industria electronică privesc şi utilizează aceste instituţii ca:

e) Bibliotecile publice trebuie să coopereze Cl.}. producătorii de tehnologie informaţională pentru 'ca acestea să realizeze produse adecvate specificului lor şi nevoilor utilizatorilor.

3.3. Deşi bibliotecile publice au potenţialul necesar , asumării acestor roluri, este dificil de afirmat că ele, o .fac în prezent.

4. Indicatorii' de evaluare si perspectivele bibliotecilor în ' calitatea lor de instituţii de utilitate publică

4.1. Utilizarea strategică a bibliotecilor publice se realizează, adesea la nivel local şi se calchiază obiectivele strategice ' ale localităţii în care acţionează. Aceasta este o continuare

' . 'naturală a rolului tradiţional al organismelor care le patronează/finanţează şi legătUrilor acestora cu comunitatea locală. De exemplu, o bibliotecă mare poate fi utilizată să pună în valoare patrimoniul cultural şi istoria comunităţii locale, să colecteze, conserve şi stocheze dovezi materiale şi documente despre acestea, să le pună în circulaţie.

4.2. Bibliotecile publice ,pot fi utilizate şi

pentru testarea unor produse noi de tehnologie informaţională, 'efectuare de demonstraţii privind

a) organizaţii care pot accelera accesUl performanţele acestora, ' distribuirea de , material public la publicaţiile electronice europene; . de informare referenţiale. Poteriţialul bibliotecilor

b) organizaţii care informează/formează publice de a atrage grupuri speciale de utilizatori publicul in utilizarea noilor publicaţii electronice, cum sunt tinerii sau vârstnicii, nu' este încă participând astfel la crearea şi dezvoltarea cererii exploatat suficient în condiţiile în care aceste pentru acestea. produse de tehnologie informaţională au o

c) organizaţii care promovează introducerea relevanţă deosebită pentru grupurile menţionale. şi circulaţia acestor produse in colecţia totală, " Asemenea experienţe , cunoscute in multe ţări

contribuind astfel la creşterea interesului şi ' europene, ar trebui identificate . studiate şi cererii faţă de acestea. evaluate pentru a vedea in ce măsură sunt

3.2. Există câteva cerinţe de bază pe care aplicabile şi in alte spaţii. biblioteoile trebuie să le satisfacă pentru a-şi 4.3. Este dificil să găsim exemple de asuma acest rol. Acestea sunt: ,utilizare strategică a bibliotecilor publice, la nivel

a) Detinerea unor resurse financiare international, dar trebuie subliniat că există

suficiente ca,;e derivă atât din bugetul propriu cât posibilităţi in acest sens" ' chiar in cadrul şi din alte contribuţii externe. programului Comisiei Europene, interesată in

b) Managementul bibliotecilor trebuie să difuzarea Informaţiilor de acest gen, proiectul acţioneze in direcţia promovării noilor tehnologii ("Citizens'Europe", Campania de susţinere a şi produse inforn1aţionale, iar personalul trebuie preocupărilor pentru caD:e, biblioteci in lectură în pregătit în acest sens. . Europa, materializată în , publicaţia EBLIDA.

c) Modul în care sunt percepute bibliotecile INTERNE1) . Ne putem întreba dacă un sistem de trebuie să se schimbe. ,În majoritatea statelor biblioteci bazat pe conectare în reţea, ,la nivel membre ale Comunităţii Europene', bibliotecile internaţional, creşte jmportanţa şi eficienţa publice se află în responsabilitatea q:dministraţiei acestora şi dacă programele D.irectoratului XlII locale, ele sunt instituţii de dimensiurii relativ pentru biblioteci, din cadrul Comisiei Europene, mici şi sunt percepute având un rol exclusiv local. pot facilita o dezvoltarea echilibrată in cadrul Unele state nu le privesc nici măcar ca fiind o· '. 'acestui sistem? resursă naţională.

d) Bibliolecile trebuie să coopereze atât intre ele cât şi cu sectorul privat. Pentru a-şi spori potenţialul in raport cu raportul pe care sunt chemate să-I joace. Aceste ' instituţii trebuie să':şi dezvolte , mecanisme de lobby, care să

apere/promoveze intereseţe utilizatorilor şi ale deţinătorilor drepturilor de autor, să promoveze iniţiative de reglementare 'a acestor servicii şi produse.

26

5. Rolul Directoratului XIII 5.1. Bibliotecarii sunt conştienţi de

potenţialul pe care instituţile în care , lucrează îl au în promovarea tehnologiilor infonnaţionale şi a produselor acestora în: folosul utilizatorilor şi editorilor. Pentru a juca acest rol şi pentru a satisface nevoile utilizatorilor, bibliotecile publice trebuie să ştie foarte clar cum se vor integra în reţelele electronice ale Viitorului.

o

,. , \9

,

1\'

EŞTILOR

5.2. Care sunt iniţiativele pe care trebuie să bibliotecile publice, cele specializate şi cele le aibă Directoratul XIII, în condiţiile limitărilor şcolare: legale, pentru a acţiona asupra problemelor , ' " e) asigurarea Cţccesului online: structurale, perceptuale şi financiare specifice fJ creşterea valorii economice a bibliotecilor bibliotecilor publice în perspectiva dezvoltărilor publice prin integrarea servictilor acestora în viitoare ale acestora, în cadrul programelor activitatea economică,, ' comercială, industrială, a proprii? firmelor şi agenţilor ' care acţionează în această

DireCtoratul XIII ,ar trebui să se concentreze zonă:' , asupra următoarelor iniţiative în vederea, utilizării g) conectarea telefonică între biblioteci bibliotecilor publice ca resurse strategice pentru pentru a se beneficia de bazele de date ale accesul la informaţii: ' acestora,: "

a) implicarea bibliotecilor în serviciile de h) conectarea în reţea a bibliotecilor publice informare necesare întreprinderilor mici şi mijlocii şi a celor care stochează şi procesează din localităţile proprii: informaţiile guvernamentale, prin sisteme de

b) formarea de centre naţionale care să fie ' VIdeotext locale: la curent cu informaţia internaţională şi să facă i) ' susţinearea proiectelor de educaţie oficiul de răspăndire a acesteia la nivel naţional: permanentă şi a relaţiilor de ' parte'neriat între

, c) constituirea de reţele de poştă electronică bibliotecile publice din 'diferite zone ale Europei (E- mail) între bibliotecile publice: interesate în acest gen de activităţi:

d) conectarea' bibliotecilor publice la j) o atenţie deosebită trebuie acordată INTERNET şi facilitarea cooperării între " 'persoanelor cu handic<;l.p fizic sau social.

o CORESPOHDEHŢĂ DIH MEXIC

,Mariana JAKWVSZKY • .• .-=;: ..... . .. ,

. "i ,': ':; • • }. .... ~. .. '.

(contin~e di~ nrA) 'putea s~sp~n'~ ' '~ă ', i~ht prea ' ~ulte trupe în 'Mexic":' '

Continuă informati. 'ile cu o relatare despre D ' Bazaine, în dorinţa de a submina pe ouay

contele Keratry pe care , iar nu o comentează: şi pentru a face plăcere lui Napoleon al III-lea, "Keratry a fost scos din Statul major al reducea trup,ele din ' ~exic spre ,iritarea generalului Bazaine. A "făcut _~ici afq:cel! cu.. ban!, împăratului Maximilian. G. Bibescu, prieten cu care l-au forţat pe general sa la aceasta masura. D t - art sa' "Le ' corps Lorencez ' ,- h' - - ouay, no a m c ea . . A fost arestat ~a" On~aba ~I mc lS Impreuna c~ "'devant puebla": "Ar fi trebuit sinceritate acelui colonelul Leupm . Dm s~nso~rea ace~sta,. ca ŞI ' băiat de hotel .din Vera-Cruz, care ne-a spus: d~n. altele r~i~se o legatura de pneteme cu "Credeţi-mă, sunteţi prea puţini penlru a pomi capItanul LOlsIllon, ?e care conte~e E~o~ .Cesar asupra Mexicului, riscaţi să nu vă atingeţi Corti îl învinuieste m cartea sa Mmamillen et , 1" ( 29) ,

d M· . ,,- t 'b 't -n scopu. p. Charlolte u eXIqu~, ca a ~on n ~I 1 , Scrisoarea din 9 'august 1865 conturează destituirea generalulUI Forey pnn scnso~:a certitudinea dezastrului: "Răul este "fără remediu". trimisă unei rude a lu~ Napol~on al !II.:lea ŞI m Din scrisoare reiese că Detroyat i-ar fi anexat şi o care recomanda folosl~ea lUI . ~az~me. c~ şe! altă scrisoare, a prefectului Moreliei, "persoană militar, falsă personalItate mIlItara ŞI fIgura t- un 'exilat printre ceilalti", document care - tiM . T ones a, , nefasl.ă pentru împara u. ~mIlan: nu ne-a parVenit şi care ar fi fost revelalor.

In celelalte s~nson. e~emmente~e . se Suveranii nu vor să accepte imaginea dezastrului precipită şi datele furnIZate lUI Blbescu _alcatUIesc . ' ·t ă episodul în care un îndrăznet ar fi

d d" ., d t· 1 f e re SI se CI eaz , o ~magine.a ezor I~e~ ŞI eru,'el. .n 1 ca incercat să expună împărătesei adevărata slare: şi scn.so~e ~etro~~. ammteşte .de atac unle as,:pra ar fi fost expediat fără menajamente: ,"... CInd. cunenlor: Cunem sunt ~uraţI cu o .aşa ~enacItat~ cineva gmdeşte ca dumneata este exilat sau Pe drumurile de la MeXIC la Moreha, ca nu maI 1 - . g departe de tara sa " - - _. " b' ' 1865) Î P eaca sm ur ..' mdraznesc sa scn':! (~ fe ruan: ,, ' . ~ Detroyat continuă cu informaţiile : scrisoarea din 15. februane relateaza: un conVOI . to de la Orizaba a începul prin _·t - -t .. f' . ~ t ' .. pronunclamen de bani . a fost rapI, vma 'om a ncam au. o~ . lidicarea a 1200 de oameni, Sierra este in miinile alacaţi prin surP.Iin?e~e, un gru~ de oamem dI.n prolestatarilor, liberalii capătă curaj , pe slrăzi armata intervenţlOmsta a fost pnns de, po~ula~I~ oamenii ' nu se jenează să pună un termen şi masacrat". Se cilează numele ':~o~ ~fIţen morţI imperiului. Ramirez, ministrul de ext~~e" nu-i sau răniţi şi 4rmează exclamaţIa. Cme ar mai agrează pe .străini, fie franc~~i, fie au~triecI, Iar p~

27 _. __ • ______ , _ __ -'-o

'""" • :,1. ~

BIBLIOTECA. f, •

Delroyat îl suspecte~ă că scrie la ziarele ' opoziţiei alăluri de un Jules FavTe şi Girardin. Conştient de gravitatea observaţiilor sale critice are grijă să- ' 1 asigure pe Bibescu de loialitatea sa: "voi da contribuţia mea pînă în ultimul moment ca şi

cum aş .fi convins de reuşită". căci nu este sigur de poziţia lui Napoleon. însă adaugă: "lmpopularitatea sa este enormă (a împăratului Maximilian) şi cîteva adeziuni. cîteva succese de baionetă străine îl fac să bănuie pe cîţiva oameni extrem de cinstiţi pentru, a ridica vocea în speranţa că această voce ar putea schimba cursul". Ranchiuna faţă de Ramirez. duce la consideraţii fataliste asupra destinului regilor secondaţi de personalităţi nefaste. Nu-i scapă nici încrederea mexicanilor în sprijinul Statelor Unite. care nu ar fi fost o speranţă deşartă, căci contele Corti citează în cartea sa cuvintele consulului S.U.A. la Triest: ':Mexicanii au o antipatie innăsculă pentru monarhie şi aristocraţi. Dacă

Napoleon nu-şi retrage trupele. o armata, americană de veterani. obişnuită cu războiul. va fi trimisă in Mexic pentru a permite mexicanilor să-i alunge pe inlruşi. Golful Mexicului va fi blocat şi comunicaţia cu Franţa intreruptă. Şi dacă cineva aspiră la tronul Mexicului să fie bucuros că scapă viu şi nevătămat".

În 1865 prinţul Bipescu se întoarţe în Franţa. Din Mexic. alt corespondent. 'semnează Davenet. prieten comun celor doi. intervine mai subiectiv. ,mai partizan şi poate de aceea cu aC,le mai brutale. Convoaiele armatei sunt mereu alacate. legiunea străină face parte din divizia lor sub supravegherea directă a generalului Douay. Înainte de a pleca din Mexic. francezii îşi fac drum ,prin ardeii de sate şi represalii. foarte necesare. crede corespondentul 'şi indignat. consideră cele cîleva cuvîntări ale lui Favre alacuri conlra fibrei naţionale.

Scrisoarea lui Delroyat din 28 octombrie ' 1866 înseamnă imaginea finalului: impăratul nu mai obţine credil şi in dezordinea generală fiecare apucă ce poate. austriecii fură "ultimile firimituri ale imprumulului. împăratul face daruri

exorbitante prietenilor; diamante împărătesei". Exclamaţia este cuplinzătoare: "Biată Franţă şi

mai nenorocit Mexic". În 29 martie 1866. Detroyat scrie din Mexic

o scrisoare care nu mai adlţce informaţii asupra Mexicului. Scrisoarea trateaz.ă abdioarea prinţului Cuza. binevenită. socoteşte Delroyat. pentru familia 'Bibescu:' "Dacă exista o dreptate . familia dumneavoastră trebuie 'să fi~ aleasă în Valahia". Ştie de refuzul contelui de , Flandra şi-şi oferă

sprijinul. oricît de mic. G. Bibescu a asistat in Mexic la eşecul , ţmpunerii unei dinastii străine şi va dori o monarhie ' autohtonă. bineînteles ci

. familiei sale. Franţa imperială, neîmblîn~ită de eşecul din Mexic. încurajează speranţele lui Nicolae Bibescu. care. ca şi fratele său, luptase în 'armata franceză. Speranţa de reabilitare dinastică se destramă şi G. Bibescu se retrage în pioasa restabilire a memoriei tatălui ' său. care se va concretiza' intr-o serie de lucrări. mai mult sau ' mai puţin atingătoare , Ia istoria Romăniei.

incepirid cu "La regne de George's Demetre' Bibesco" ,in două volume şi, apendice. Paris. 1893-1894. tradusă în romănă in acelaşi an. de Bonifaciu Florescu. culegere de corespondenţă diplomatică şi acte din perioada 1843-1856.,

Desi lucrativ în directia ' istoriei României. confund~tă uneori cu isto~ia familiei sale. G. Bibescu, îşi- imparte afecţiunea cu Franţa. ale cărei interese militare le apără activ. Posteritate este ingrată. timpUl dizolvă din meri le sau le asează la adevăratul lor' nivel şi numele prinţului

, C·. Bibescu pluteşte între cele două naţiuni. f~ă un loc asigurat in istoria uneia dintre ele. In avalanşa de memorii a epocii. ziaristul francez şi prinţul român sunt comentatorii' lucizi ai unei întîmplări parabolice cu aspect de parabolă pentru marile puteri. contra eX1,?ansionismului teritorial şi a intervenţionismului. In acesl episod din secolul al XIX-lea. o încercare colonialislă şi-a trăit toate episoadele în cîţiva ani dind o lecţie pe care mulţi nu au invăţât.-o nici astăzi.

ELENA MILLER-VERGHY: )ORNfiL INEDIT'

(continuare din nr.1)

Dar toale acestea. in 1916. aparţineau deja trecutului. Elena Miller-Verghy avea 77 de ani. de mult se re trăsese din activitate. Mărgărita era directoarea şcolii normale de la Azilul Elena Doamna. locuiau împreună într-un apartament în şcoală. mama lrăia prin fiica ei. citea. îşi primea ' în vizi lă rudele (mai ales fetele Delavrancea o vizitau) şi prietenii (Zoe şi Virgil Arion).

Izbucnirea războiului. separarea de familia Arion. suprimarea ziarelor. cenzurarea ştirilor din

28

Elena-Maria SCHATZ

pu'ţinele foi care mai apăreau. bombardamentele -ziua şi noaptea - zeppelinele. alarmele. ştirile dezastruoase de pe front. înfrăngerile. dezorganizarea. camuflajul. organizarea spitalului in scoala lor. în alte şcoli şi case - la familia Del~vrancea. de exemplu - toate aceslea vor fi consemnate în jurnal. cu minuţiozitate pe zile. ore. minute. cu gânduri. ' vise. speranţe. desnădejdi şi bucurii. ' cu comentarea lecturilor dar si cu notarea atentă a tot ceea ce se '. . ... .

f

întâmpla în jur. În şcoală a fost organizat spitalul pentru 400 de răniţi; Crucea Roşie, prin reprezentanţii ei din conducere: "DL MarghUoman. D-na IoneL Brătianu, D-na Sturza" şi aJţii, sprijină aproVIZIonarea spitalului cu ' ob~şnuitele promisiuni, în târzieri: , vizite, inspecţii etc. Regina Maria, "·care. patronează spitaLele de răniţi", "a organizat mai multe spitaLe, printre acestea unuL · chiar la PeLeş", vizitează diverse spitale, "mângâie şi-ncurajează răniţii', stimulează activitatea depusă de .. atâtea doamne şi domnişoare inimoase din inaLta societate". Elena Miller-Verghy consemnează numeroase vizite ale reginei in spitalul lor. ale d-nei general Hâ.rjeu şi ale Mariucăi CantacuZino, cea care avea să se căsătorească cu George Enescu. dar care, la acea dată "ii eyuta pe doctori la sala de · operaţie cu un devotament la care nu te-ai fi aşteptat de La ' o persoană tânără, frumoasă, ahtiată de petreceri şi de viaţa saLoane lor la modă".

Pe 24 august, la 10 . zile de la începere jumalului. spitalul era gata organizat, se aştepta primul transport de răniţi, anunţat .pentru seara acelei zile: "Margo afost nevoită să scrie pe la 10 ore seara, princesei Elisabeta, s-o roage să dea ordin să se teLefoneze La "Viaţa" să trimită mâine . 1 00 de pâini pentm răniţii pe care-i aşteptăm din ceas in ceas. Poate ne vin de La Turtucaia, unde s­au dat si continuă a se da Lupte crâncene {. .. ]

4 10' .[ ... ] venea să ne vestească sosirea

trenuLui care aducea răniti din Dobrogea. - Toată

lumea a fost in picioare i~ mai puţin de 1/2 oară. Toate sălile Lumina.te, toată Lumea in picioare - şi eu cu ea... .

450' .- Sosesc răniţii transportaţi pe targă, vai

ce jaLe! Ca prin minune afost indată desbrăcaţi de haineLe şi mfele lor, care mai plini de noroi şi de praf şi aproape ude de sudoare. Au fost repede desbrăcaţi şi imbrăcaţi cu cămăşi curate şi culcaţi in aştemuturi curate. - După ce s-a odihnit puţin unii mai puţin indureraţi s-au spălat pe faţă şi pe mâini pe alţii i-au spălat personalul :Cmcei Roşii. Odată aşezaţi in paturi, li s-a servit ceai şi o felioară de pâine; Am stat şi eu ş-am ajutat cât am putut la desbrăcat şi La îmbrăcat cu cămaşe curată . - am servit pe 7 răniţi spunându-le ce mă pricepeam ca să le iau gând.ul de la durerile chinuitoare care făceau să se strâmbe săraci ca nişte păpuşi de cauciuc. Era unul care nu putea vorbi şi tremura necontenit. Erau aLţii foarte indiferenţi de dureriLe ce sufereau, . şi care necontenit ziceau: de mi-ar Lecui doctomL rănile mai repede, că nu mă las până t1-oi răpune viaţa măcar la vra şase bulgari. Erau unii care parcă n-aveau nici o rană; alţii gemeau dureros din când.. in când. Au cerut să se speLe pe faţă şi pe mâini. Erau aşa de murdari, sărmanii, şi palmeLe lor erau vârtoase ca lemnuL Când li se tuma apa pe mâini gemeau de emoţiunea plăcută. După ce s-au spălat cei care a cemt să se spele, - alţi zăceau pe pat obosiţi şi abătuţi de durere. - Apoi li s-a servit ceai cu lămâie, dar fără pâine. Eu le manifestam părerea de rău că nu s-a anunţat sosirea Lor La timp ca să fie pâine· pregătită pentm ei; dar ei ziceau: "Nu face .

t1imica, că acuma ne-ain deprins să nu mâncăm câte două, ba şi trei zile. Era unul care plângea ascunzându-se de mine. Eu L-am întrebat de ce plânge. el mi-a răspuns plângând şi mai tare: "pLâng pentru bieţi jrăţiorii mei care au mai rămas acoLo!" - Aţjraţi pe câmpuL de bătaie - l-am întrebat eu. - ''Apoi, puţinii câţi au mat' remas, nu sint jrăţioriţ mei ş-ai noştri toţi care sîntem răniţi, ş­aceLor câţi s-au perdut. Şi chiar degeaba, cuconiţă dragă. Cum de nu s-au gândit cei care ne-o trimis la moarte ca pe turmele de miei că nici nu ne putem bate cu nemţii, şi chiar nici cu buLgamL Oamenii Lor ·stiu· tâlcul războiului si au. de toate,· cuconită. Ei stau în cer cu "aropla~e;, cu "zepelc:in.e", cu telefon fără.fir şi trimit comanda la sigur. - Ei au tunuri, automobile,. . şi până să mişte baiu un tun de-a noastre, ' ei ne seceră ca pe znopi cu tunurile lor care se mişcă' ca gânduL Cum de nu s-au gândit a.i nostri că noi n-avem nici de uneLe ca dusmanii

. noştri. Au perit cinci regimente, · din noi fnl([ti am scăpat ca pe-n urechile acului". "Băieţi să nu vă · predaţi! amnc.aţi-vă in Dunăre şi câtt veţi putea inota scăpaţi cu viaţă,. câţi nu, să vă înghită Dunărea noastră, dar să nu puie bulgarii ' ori alte lijte mâna pe voi". Ş-aşa am ]Cicut - câ morţi o rămas hott pentm câini şi pentn.i corbi. Mulţi din noi am scăpat înot cu rănile pe noi. şi alţi mulţi s-a inecat. · - Doamne sfinte, cuconiţă, oare o să mai poată dormi cei care ne-o ţlimis aşa la pieire. de JLorile mămlui? Că doar răposatul rege ne-a lăsat ne[u]tri şi ce bine era de ne lăsa ş-aistat. Toţi avem copii şi neveste!" - şi-i ve·nea ·lacrimi şi le ascundeq. cu mânica pretextând că-L supără lumina. - E rănit la amândouă picioarele"' ... ]. Nu pot aşa pe şir să scriu tot ce-mi spuneau, dar pe măsură ce-mi aduce aminte voi nota pe contra pagină OI.

29

Sâmbăta 17 septembrie notează: ''Toţi răniţii merg spre bine; şi dacă rănile se vindecă cu încetul, starea lor generaLă se îmbunătăţeşte văzând cu ochii, bună hrană slificientă, curăţenie, statuL in grădină aproape toată ziua, · şederea în patwi curate în camere curate, mari, pline de soare, bine aerisite. contribu~e· puternic să-i ir).vigoreze pe zi ce trece. - Şi nll1naifrica de bombe le tulbură linistea - unii din ei au fost expuşi · bombeLor pe ~âmpuL de bătae şi mulţi din ei

·păstrează in nervii Lor zguduirea de atunci. - Unul mi-a spus astăzi, că de două ori au căzut bombe in apropierea lui, dar n-aJost iovit, ''pentru că nu-i era scris să moară de bombe, ci Lupându-se cu buLgari s-abia aştept să măfac bin~; să mă-ntorc La Luptă! si Dumnezeu îmi va eyuta. să omor câini de buLgari, ş-apoi să mor şi eu, că doar odată moare omul, barem să moară pentm ceva şi făcând şi eL o ispravă . . Ferneii şi copiilor Le-o purta Dumnezeu de grijă - poate i-o qjuta şi guvernul, c-aşa ni s-a spus, tuturora ceLor care au plecat La moarte pentru ţară. Ş-aşa afi, că doar nu era să ne mintă".

Bombardamentele se ţineau lanţ. Victimele erau numeroase, populaţia era îngrozită. E notală fiecare alarmă. reacţia celor din jur, şlirile primite despre morţi . răniţi, stIicăciuni. lată ce notează luni 12 septembIie: ''Tunurile nu incetau a bubui şi mitralierele a împuşca. - Lily era dusă in oraş pentru . trebi de ale Crucei roşii. Pe la 3 J / 2 s-antors

sărăcuţa, galben.ă cufaţa speriată şi descompusă într-atât; că Margo s-a alarmat când. a văzut-o. I-a dat repede o cafea cu rom, să-şi mai vie înfire, <:;a să poată spune ce-a păţit de este într-aşa stare. Iată ce păţise biata fată: n-apucase să se dea jos din trăsură la Miilisterul ode răsboiu când. auzi sborul aeroplanelor, se uita. şi se înfioTn, auzind tunurile bubuind. Repede a intrat pe o uşă într-un antreu ca să nu fie sub cer; erau acolo mulţi militari, între care un maior, care stătea la uşă afară. Ea, fără să-l cunoască i-a zis "intră domnule, că se aude că este un atac de aeroplane asupra oraşului"! - "Nu, Dnă, se fac exerciţii de către ai noştri". - Bine vorba nu sfărşi şi o bombă cade peste el şi-i retează amând.ouâ picioarele, sărmanul! Lily a ră.miJ.s înmărmurită de spaimă; şi pe tot parcursul drumului până pe bulevardul Elisabeta, tot oameni loviţi de bombe. Salvarea' adunase lafarmacia Thuringer o mulţime de răniţi" [ ... J.

Joi 15 septembrie: ':Astăzi râniţii noştri au avut o reprezentaţie, a venit Ienescu [George EnescuJ cu fermecătoarea lui vioară şi le-au cântat diferite bucăţi potrivit gustului auditoriului. Au mai fost şi [loc gol în ' textJ care le-au spus diferite recitări care a 'încântat pe bieţii închişi de o lună în pat şi chinuiţi de dureri".

Pedagog prin vocaţie şi-ndelungată

experienţă. Elena Miller-Verghy transformă vizitele zilnice la răniţi in adevărate lecţii de viaţă: "Eu vorbesc cu ei intim, îi întreb de toate, de ce sunt ' beţivi, de ce-şi bat nevestele . şi chiar pe părinţii lor, la o ceartă pentru o baniţă de păpuşoi. De ce nu le e ruşine să mintă, :să înşele pe proprietarul lor să fiire unul de la altul viţelul şi purcelul şi să jure că n-au auziţ (văzut), m-au ascultat cu o atenţie ca copii când le spun ceva' basme. Eu le zic: voi să nu vă supăraţi, că vă vorbesc ca o mamă, ca o bunică, vreau să ştiu de la voi cum vă vine să faceţi aşafapte urîte şi pline de păcat, pentru ce, că eu sara scriu o carte despre satele noastre şi ţăranii noştri. şi vreau să aflu de la voi ceea ce ştiu şi nu pot pricepe despre voi şi ale voastre. Apoi le' spun eu câte ceva ce ştiu şi ei ascultă şi aprobă din cap, ş-Q.poi câte uriu zice: păi Cuconiţă, mata ne şti mai bine decât noi ce să mai î.~veţi matale de la noi, nişte proşti. Am zis unuia:

. tu prost? da tu eşti mai deştept decât mulţi băieţi de ai noştri de vârsta ta, care pe când. tu asuzi pe câmp şi munceşti bucăţica de pământ din care-ţi hrăneşti nevasta şi copii, ei, înainte de-a isprăvi ivăţătura, fac datorii, joacă cărţi şi bat cafenelele şi barurile publice".

Ca să-i distreze pe răniţi, le dă în cărţi. le citeşte-n zodii, explicăndu-Ie totodată că aceste practici nu trebuie privite decăt ca o distracţie. nu . trebuie să- şi pună speranţa şi credinţa în ele. Şi nu pierde ocazia unor mici lecţii moralizatoare -ca de la o bunicuţă de 77 de ani. La data de 2 septembrie citim: ':Apoi le-am căutat la toţi. .in zodie, in salonul Măr[jăritei care are Nr . . 1. Mâine vine rândul altui salon şi aşa pe rând la toţi le voi

trage zodia. Ceva foarte cwios: toţi întreabă dacă în lipsa lor nevasta le este credincioasă. La unii le cad . aş<;t lucruri ciudate că râd ei singuri. Unul a zis: "Eu nu-ntreb asta, că eu pot jura în biserică de cinsteafemeii mele", şi s-arat4juduL şi vesel. L-am Lăudat mult, ş-am zis că asta-i dovadă că el e om . mai bun ş( mai de omenie decât voi care aveţi prepus pe biata. nevastă, pe care se vede căo

· trataţi neomenos şi de aceea vă e teamă să nu se ~emenească să iubească pe altul. Ruşine pentru voi. Toţi au strigat într-un glas: "vezi ce bine ştie cuconiţa pricina traiuLui rău din casa omuLui! Aşa este cucoană, aşa este, ai dreptate Matale, că noi nu sîntem destuL de buni cu bietele neveste. Da de acu~n colo n-o să maifiu aşa, că Doamne rdu mai e fără nevastă! că cine să mai aibă milă de tine, La Q .

boaLă, La o moarte? tot ea-ţi poartă grfja şi jaLea. Aici e minunată ocazie să le mai fac niţică morală să le mai cer făgăduiala pe cruce şi pe impărtăşanie la ceasul morţii că ' n-or mai bate pe bietele neveste, c-or fi buni cu ele".

Pe 301 pagini acoperite cu un ~cris mărunt, îngrijit '(cu numeroase pasaje scrise in franceză ori germană), cu un creiOn negru, tare. care ingreunează pe alocuri lectura. Elena Miller­Verghy a notat zi după zi. ceas de ceas. clipă de clipă chiar, ' ţ!:venim~nte, gânduri. judecăţi. amintiri care i-au umplut şi marcat 268 de zile :

· şi neînchipuit de multe nopţi · - până la 9 mai 1917 când, în culmea bucuriei. consemnează reîntoarcerea familiei Arion. scena revederii cu cei atăt de dragi, adevăraţi copii sufleteşti, alătUli de car~ va fi impăcată să-şi lase . l1ica preaiubită, când va fi să închidă ochii. Nu am găsit nici o informaţie' privind data morţii sale; se pare că " totuşi, in 1924, când Mărgărila a avut. la Paris, un accident in urma căruia şi-a pierd.ut pentru tot restul zilelor vederea, . nu mai trăia, bunul Dumnezeu o cruţase de această durere.

Este evident faptul că jurnalul nu a fost destinat publicării. Afşa cum singură a notat, in rândurile citate la început: ,,[.,.) . noteLe acestea .[ ... ) pentru Mărgărita [ ... ) să Le cetească când afi. de 77 de ani c.a mine [ ... )". Mărgărita a ajuns la vărsta de 77 de ani .(a murit în 1950. la 85 de ani) dar, în infIrmitatea care o lovise la 59 de ani. deşi a continuat până la moarte să fie activă. dictând

· prietenilor şi fostelor eleve care o frecventau şi o ajutau ( a scris astfel noi cărţi. a făcut traduceri), desi i se citea mult si era în curent tu totul, nu şti~ dacă i s-au citit vreodată . şi aceste pagini,

30

destinate ei, peste timp. . Este lucru de mult stiut că istoria nu apare riici completă, nici întru' totul adevărată numai din rapoartele oficiale ori din memoriile destinale dintru început publicării; numai · asemenea mărturii. prin sinceritatea şi parfumul lor incomparabil o pot completa şi ţumina cu adevărat. De aceea, poate că. într-o bună zi. ele ar merita să vadă lumina tipaiuluL

<

:"'l: (Q./ ,BClJJ;-reCA 'BUCUREşTnOl1

,. SeRIPTR MArtErtT ...

TeojUBĂLAJ

~egăturile care unesc cele două ţări ale enciclopedic ar 'gînditorului român fiind astfel noastre (Franţa şi România - n.n.). ~norat alături de cele m~ reprezentative

1) legătUri de origine comună. latină. personalităţi ale celui de - aJ. optsprezecelea veac legătUri de cultură. de idei. de patriotism. de european. În Arhivele Naţlonale din capitala

' ataşament la aceleaşi aspiraţii de .libertate. de Franţei se găseşte. apoi. scrisoarea in limba latină justiţie şi de pace. sunt atît de puternice încît nu din 1288 a arhiepiscopului Lodemer din Gran. se pot concepe o Franţă şi o RomânIe altfel decît din ' vremea lui Ladislau al IV- lea. Cumanul. prietene şi surori" . regele Ungariei. ·în care românii sunt amintiţi ca

Rostind aceste 'cuvinte în 1939. la :popor egal în drepturi cu ungurii. saşii şi secuii Bucureşti. diplomatul francez d-Ormesson din Transilvania şi tot aici sunt peste două mii o sintetiza. de fapt. fundamentul istoric şi spiritual sută de . documente din perioada 1603 - 1824. pe care s-a clădit şi s-a consolidat de-a lungul cuprinzind corespondenţa diplomatică şi timpului edificiul colaborării dintre cele două ţări. rapoartele consulare franceze privitoare la istoria colaborare ale cărei perspective de viitor ar putea ţărilor române. Lîngă Paris . . La Fontenay - aux -deveni şI în prezent ' pe măsura numeroaselor Roses. există localul fostei şcoli române de înalte mărturii ale trecutului. studii din Franţa. întemeiată' de Nicolae Iorga în

Încă de la t'396 --.:... îndepărta ţii cavaleri 1921 şi care adăpostea la etajul al III-lea o burgunzi ai lui Jean de Nevers. fiul ducelui de bibliotecă formată încă la 1930 din peste 3000 de Burgundia. au luptat alături dţ oştenii lui Mircea volume. între care trei sute din fondul fostei cel Bătrîn. frăţia de arme lăsînd loc. după cîteva Biblioteci a studenţilor din Paris. creată în 1846. secole. călătorilor - scriitori Guillebert de . La Bibliotheque des Augustins de r Assomption. Lannoy. Bongars. Fourgnevauz. Lescalopier ş.a.. printre manuscrisele rar~ se găseşte şi "Pedagogia apoi colaborării diplomatice. în cadrul căreia creştină" a lui Grigore de la Neamţ; ' manuscris precursorii lui Nicolae Titulescu au găsit în grecesc din secolul al XVIII-lea. cuprinzînd ~per~ Peysonnel (1762). Bourgenay (185q). Walewski unui cărturar român. probabil viitorul mitropolit (1856) sau ministrul 'de externe Barthou. oaspete Grigore al. IV - lea al Ungro - Vl,al1iei (1823) . La

~. al României în frămîntata vară a anului 1934 - ' .. Bibliotheque de rInstitut de France interlocutori valabili pentru servirea prin cuvînt şi' (impresionanta reşedinţă a "nemuritorilor" de pe influenţă a idealurilor comune. Quai Conti. nr. 23) se găseşte o colecţie de

Diplomaţia şi cunoaşterea prin cultură au documente cuprinzînd date asupra eforturilor lui rămas mai departe alături. "secolul luminilor" şi Petru CerceI de a obţine domnia Ţării Româneşti ideile revoluţiei franceze găsind în condiţiile cu aju.torul curţii franceze. informaţii despre social-politice ale României !In ecou capabil 'Să le pretendentul Ioan Bogdan şi o scrisoare din 2 mai transfigureze. poate mai mult ca în oricare altă 1626 în limba italiană ptin care Alexandru ţară din Europa. ' în idealuri care .aveau să Coconul. domn al Ţării Româneşti. îşi oferâ continue multă vreme după aceea laitmotivul prietenia lui de Cesy. ambasadorul Franţei la unei lupte comune pentru emanciparea materială Constantinopol:. la Biblioteca Naţională se găseşte şi spirituală. pentru libertate şi dreptate. Există. hrisovul lui Alexandru cel Bun din Il. II. astfel. o mare bogăţie de mărturii dintre cele mai . 6908(1401) prin care îl răşplăteşte pe vameşul diverse. Dan cu o moşie alcătuită din şaşe sate (Sutineşti . ·

Mă gîndesc. de pild~. la cele peste şapte mii Minigeşti. Todereşti. Şerbeteşti. .Lăţţ!ani . şi de documente directe privind România. care se Iacobeşti) pentru ostene~a ~a foiositoare domniei . găsesc' în bibliotecile franceze şi din .. care o bună alături de un manuscris . românesc in-quarto parte au fost deja răsfoite în ultimii arii. dar a (secolul al XVIII-lea). pe hîrtie de 59 file. căror transcriere în sinteze mai continuă să cuprinzînd viaţa sfintului Vasile cel Nou sau rămînă. din păcate. parţială. 'călătoriile Patriarhului Macarie în Valahia.

Din aceste mii de manuscrise şi altfel de Moldova. Ţara Cazacilor şi la Moscova. între anii . ~. multe mărturii. ne rămîn cîteva dovezi ale trecerii 1652 - 1659. însemnări bogate în descrierea

românilor prin vîrstele culturii franGeze. care pot Moldovei şi Ţării Româneşti din timpul lui Matei înlocui cu uşurinţă orice fel de comentruii. Basarab şi Vasile Lupu . .

Numele lui Dimitrie Cantemir. de pildă, este (va I,.lmi.a) încrustat pe frontispiciul bibliotecii' Sainte Genevieve din Cartierul Latin. spiritul

'.

3I

BIBLI01'ECĂ BUCUIlES'fILOB: ": ,. i-'" # "

Icoană realizată de pictorul SORIN DUMITRESCU

BISERICA SFÂNTUL SILVESTRU -. CENTRU SPIRITUAL AL CARTIERULUI .

Presa sClisă ( .. România liberă"). radioul ( .. România . Actu alităţi"). şi leleviziunea (TV. l - emisiunea "Viaţa

spirilua Iă") au consemnat pe larg evenimentul subliniind prezenlarea muzeistică de îna ltă ţinută a expoziţiei de icoa ne (secolul XVIII. XIX prin creaţi a meşterilor zugravi Mihail Dragomirescu . Chirilă Zugravul, N. Oprea, sau şcoala contemporană, reprezentată de opere din creaţia pictorului Sorin Dumitrescu) pînă la cuprinzătoare a colecţie de carle rară din d <?meniul is toriei, ştiinţelor exacte şi literaturii. O menţiune aparte a fos t rezervată cărţii religioase cu titluri antologice ( .. Cris tianismul şi

puterea lui" de C.C. Florescu, "Fragmenturi de istorie Sfintă" de F. Aaron). manualului de muzică semnat de Ştefan Popescu, copiei de manuscris realizată de părintele Gh. Bidoianu sau .. Bibliei sacre", tradusă din limba greacă de Ion Heliade Rădulescu şi tipărită la Paris.

Autorităţile prezente şi numeroasa asistenţă au avut in luminaţi! păstrători şi îmbogăţiton ai tezaurului Bisericii Sfintul Silvestru - preot profesor Nicolae Bordaşiu, preol profesQr doctor Ştefan Alexe' şi preot Constantin Galeliu - călăuze răbdătoare şi mărinimoase

inlru lămurirea lainelor ini ţierii, conservării şi întregirii. după puteri. a binecuvintatelor lor mărturii despre rostul bisericii pe care o slujesc fn devenirea cultu rii noastre naţionale .

Emoţia descinderii Bisericii printre enoriaşi la praznicul Întîmpinării Domnului a fost întreţinută timp de două săptămîni prin întiţniri frq,moase şi folositoare ale preoţilor profesori de la Biserica Sfmtul Silvestru cu locuitorii cartierului. cu elevi ai Şcolilor din vecinătatea filialei .. I.L. Caragiale" a Bibliotecii Mu nicipale şi cu studenţii Colegiului Universitar .. WALDORF" din Capitală .

Părintele Galeriu nota în Cartea de onoare a Bibliotecii: ·,Astăzi. 2 februarie, la praznicu l Întîmpină,rii Domnului, s-a inaugurat festiv un act istoric. ( ... ) E un semn revelator de adevăr şi speranţă. Iar faptul că această iniţiativă a avut loc într-o bibliotecă municipală, în calitate de gazdă, este, de asemenea . . cu atît mai semnificativ cu cil ne indeamnă să credem într-o renaştere .spiri tuaIă".

(Teofil Bălaj)

.':

CA LEN DARU L EVEN I M ENTELOR C.U L TU Rfi LE

FClbruaricz - .1998

• 1 feb .- .150 ani de la naşterea lui - Sava Henţia. pictor (01.02.1848 - 1904) . .

' ... ~ 2 feb.- 175 api de la premiera la Veneţia (teatrul "La Fenice") a operei "Semiramida" de Rossini.

• .: 2 feh. - 125 ani de la naşterea lui - Leo Fan. compozitor şi dirijor austriac (02 .02.1873 16.09.1925).

• 4 feb.- 125 ani de la naşterea lui - Teodor Fuchs! compozitor, pianist . şi dirij or ' (04.02.1873 09.05.1953).

• 6 feb.- 125 ani de la moartea lui - Vasili Levski, revoluţionar bulgar (nume real: Vasil Ivanov) (06.07.1837 -.06.02.11373) . .

• 9 feb. - 75 ani de la premiera la Vieha a operetei "Ţara surâsului" de Frantz Lehar.

• . 10 feb.- 100 ani de la naşterea lui - Bertolt Brecht, scriitor gennan (10.02.1898 - 14.08.1956).

• 10 feb . - 75 ani de la moartea lui - Wilhelm Konrad Rontgen, fIzIcian gennan (27 .03 .184 5 -10.02.1923) . 12 feb .. - 100 ani de la moartea lui - Ferdinand Fabre, poet şi romancier francez, discipol al lui Balzac (1827 - 12.02.1898) .

• 12 feb.- 25 ani de la moartea - Irenei Mokka, scriitoare română, de naţionalitate gennană (nume real: Gross, Grete) (28.08.1915 - 12.02 .1973) .

• 13 feb. - 125 ani de la naşterea lui - Feodor Ivanovici Şaliapin, bas~bariton rus (13.02.1873 " 12.04.1938) .

.• 13 feb. - 75 ani de la naşte'rea lui - Horia Matei . scriitor . .

• 14 feb.- 70 ani de la naşterea lui - Radu Cârneci. scriitor.

• 15 feb.- 75 ani de la naşterea lui - Petre Solomon, poet, eseist, redactor, traducător (15.02.1923 -1991) .

• 17 feb.- 75 ani de la m oartea lui - Te9dor Burada, istoric teatral şi folclorist (03. 10. 183!j 17.02.1923) .

• 18 feb .- 325 ani de la moartea lui Moliere, dramaturg francez (nume real: Jean Ba plisle Poqueline,) (15.01 1622 -18.02.1673).

• 18 feb:- 60 ani de la naşterea lui - Ion Stend1 , pictor.

• 19 feh. - 525 ani de la naşterea . lui - Nicolaus Copernicus, astronom {)olonez (19.02.1473-24.05.1543).

• 20 feb . - 60 ani de la naşterea - Doinei Ciurea; prozatoare.

• 22 feb. - 100 ani de la naşterea lui - Ion Vico1, pedagog~teoretician .

• 25 feb .- 1,25 ani de la naşterea lui - Enrico Caruso, tenotitaJian (25.02.187;3 - 02.08.1921) .

• 25 feb.- 75 ani de la naşterea - Etei Boeriu, poetă, cercetătoare, traducătoare (25.02.1923 13.11.1984).

• 25 feb .- 50 ani de la naşterea - l rinei 'Grigorescu, scriitoare .

' .. : '32

I

~

IHTERttfiTIOHfiL COMPUTER 'SCHOOL

EDUCAŢIE DE NIVEL EUROPEAN LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ!!!

Internaţional Computer School şcoala cu peste 20.000 de absolvenţi

anual anunţă:

OFERTĂ SPECIALĂ CU OCAZJA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE!!!

10% REDUCERE

PENTRU TOŢI CEI CARE LA ÎNSCRIERE VOR PREZENTA ACEST

TALON DECUPAT!

AVANTAJE • Echipament ultramodern • Metode şi programe verificate • Lectori cu foarte bună pregătire

profesională şi pedagogică

• AviZe ale Ministerului Învăţământului

• Convenţii cu DIRECTIILE DE MUNCĂ

CURSURI OFERITE .. Informatică:

•

•

• Infonnatica pentru diferite ·nivele de pregătire;

• Contabilitate infonnatizată; • Operare Internet: • Tehnoredactare; t Baze de date; • Cursuri la cerere cu diferite a lte

destinaţii.

Programe privind activitatea managerială "

Limbi străine • Alte cursuri

INTERNATIONAL .COMPUTER SCHOOL

Bd. Pache Protopopescu Nr. 51 Tel. 252.34.27;" 252.29.22; Fax. 252.29.22 Splaiul UniIii Nr. 2K Tel. '311.04.16

INMEMORIAM

Marin SORESCU (1936 - 1996)

22 februarie 1996~ dedicaţie acordată cu prilejul ultimei aniversări . a scriitorului născut într-un a~ bisect, în data de 29 februarie.

· \

I -

, ,