Date post: | 25-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | fratedesange |
View: | 213 times |
Download: | 0 times |
Aspecte generale
alimente de bazăalimente de bază, , ff.. importante importante prinprin aport de: aport de:
proteine - valoare biologică ridicată proteine - valoare biologică ridicată vitaminevitamine B B minerale: Fe, Znminerale: Fe, Zn
Sub denumirea de Sub denumirea de carne = = muşchii scheletici ai animalelor cu sânge cald: vită, porc, oaie, : vită, porc, oaie, capră, pui, vânat - capră, pui, vânat - alături de celelalte ţesuturi: sânge, grăsimi, : sânge, grăsimi, viscere, oase etc - viscere, oase etc - care servesc drept hrană omuluiomului
CLASIFICAREA CĂRNII
După După specia animalului: carne de bovine, carne de bovine, porcine, ovine,porcine, ovine, caprine, puicaprine, pui, curcan, curcan
F. de F. de condiţiile de creştere şi sacrificare: carne de animale de abator: vită, porc, oaie vită, porc, oaie carne de animale de fermă: pui, curcan, iepure pui, curcan, iepure carne de vânat: potârniche, prepeliţă, iepure, potârniche, prepeliţă, iepure,
căprioară căprioară
După După forma de conservare şi de consum: carne proaspătă, carne proaspătă, refrigerată, congelată,refrigerată, congelată, afumată etc. afumată etc.
CLASIFICAREA CĂRNII
ddupupă îndepărtarea capului, labelor, viscerelor ă îndepărtarea capului, labelor, viscerelor carcasa regiunea anatomică tranşată din carcasă tipuri de carne: tipuri de carne:
PulpăPulpă
CeafăCeafă
PieptPiept
CoastăCoastă
SpateSpate
În afara carcasei În afara carcasei şi alte părţi = şi alte părţi = organe: limbă, ficat, rinichi, : limbă, ficat, rinichi, inimă, plămâni, creinimă, plămâni, creiier, măduvă, sânge etc. er, măduvă, sânge etc.
CLASIFICAREA CĂRNII
d.p.d.v. d.p.d.v. gastronomic si nutritionalgastronomic si nutritional
Carne rosie Carne rosie – bovine, ovine, caprine – bovine, ovine, caprine > mioglobina > mioglobina > Fe > Fe (dupa (dupa
sacrificare culoarea rosie sacrificare culoarea rosie brun prin alterarea mioglobinei brun prin alterarea mioglobinei Fe(II) Fe(II) Fe (III) Fe (III)
Carne alba Carne alba – pui, curcan, iepure, …– pui, curcan, iepure, … animale mai mici masa muscularăă mai ↓, tesut conjunctiv mai redus, tesut muscular mai fin digestibilitate↑
carnea de porc carnea de porc – ocupa un loc aparte – ocupa un loc aparte traditional – carne rosietraditional – carne rosie factori de tip structural, organoleptic, nutritional o factori de tip structural, organoleptic, nutritional o apropie mai mult de carnea albapropie mai mult de carnea albăă, fapt pentru care , fapt pentru care adesea e denumita “o alta carne alba” adesea e denumita “o alta carne alba”
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
ţ.n.: carne de vită, porc, oaie, capră, căprioară, iepure de casă şi de ţ.n.: carne de vită, porc, oaie, capră, căprioară, iepure de casă şi de câmp, pui, raţă, gâscă, curcancâmp, pui, raţă, gâscă, curcan
ComponenteComponente - - în ordinea proporţiei: în ordinea proporţiei: apaapa substanţe azotatesubstanţe azotate lipidelipide substanţe mineralesubstanţe minerale şi şi cantităţi mici de cantităţi mici de compuşi neazotaţicompuşi neazotaţi şi şi vitamine vitamine
Compoziţia chimică a Compoziţia chimică a cărnii macră cărnii macră (< 6% (< 6% grăsimegrăsime)) - - diferenţe mici diferenţe mici
Carne Carne grgrasasăă (6-30% gr (6-30% grăăsime)sime) - - compoziţie oscilantăcompoziţie oscilantă influenţează proporţia celorlalte componente influenţează proporţia celorlalte componente
Apa din ţesut muscular: din ţesut muscular:
Variabilă: Variabilă: 47-78%47-78% - f. de specie, vârsta animal, conţinut de lipide - f. de specie, vârsta animal, conţinut de lipide
Carne deCarne de ApăApă ProteineProteine LipideLipide MineraleMineraleEnergie Energie kcal/100gkcal/100g
VităVită 76,476,4 21,821,8 0,70,7 1,21,2 9696ViţelViţel 76,776,7 21,521,5 0,60,6 1,31,3 9393PorcPorc 75,075,0 21,921,9 1,91,9 1,21,2 108108MielMiel 75,275,2 19,419,4 4,34,3 1,11,1 120120CaprăCapră 70,070,0 19,519,5 7,97,9 1,01,0 153153CăprioarăCăprioară 75,575,5 21,421,4 1,31,3 1,01,0 100100Iepure de casăIepure de casă 69,669,6 20,820,8 7,67,6 1,11,1 155155Iepure de câmpIepure de câmp 73,373,3 21,621,6 3,03,0 1,21,2 116116PuiPui 72,772,7 20,620,6 5,65,6 1,11,1 136136CurcanCurcan 58,458,4 20,120,1 20,220,2 1,01,0 270270RaţăRaţă 63,763,7 18,118,1 17,217,2 1,01,0 234234GâscăGâscă 52,452,4 15,715,7 31,031,0 0,90,9 352352
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţe azotate: pproteiceroteice neproteiceneproteice
Substanţe proteice:: 15-22%15-22% din greutate din greutateaa ţesutului muscular ţesutului muscular
Proteine miofibrilare propriu-zise Proteinele din sarcoplasmă Proteinele ţesutului conjunctiv
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
substanţe insolubile în apă, extractibile cu soluţii saline concentrate
MiozinaMiozina - - globulină globulină - - toţi aa esenţiali cea mai importantă cea mai importantă ccomponentă a ţesutomponentă a ţesutuluiului muscular d.p.d.v. muscular d.p.d.v.
cantitativcantitativ ((50%) șșii funcţional funcţional
ActinaActina - - 13% din proteine musculare din proteine musculare aa esenţiali aa esenţiali
Actomiozina - Actomiozina - componenta proteică componenta proteică a a muşchimuşchiuluiului contractat contractat
Tropomiozina Tropomiozina - 4%- 4% din proteine din proteinelele total totale alee ale ţesut ţesutuluiului muscular muscular compoziţie asemănătcompoziţie asemănătoareoare miozinei miozinei
Troponina Troponina
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
1. Proteine miofibrilare propriu-zise
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
2. Proteinele din sarcoplasmă (plasma interfibrilară)(plasma interfibrilară)
solubile în apă sau soluţii saline diluate
25-30% din proteine25-30% din proteinelele totale ale ţesutului muscular totale ale ţesutului muscular imprimă imprimă caractere organolepticecaractere organoleptice: : gust, miros, culoaregust, miros, culoare mmajoritajoritateaatea au au funcţii enzimatice funcţii enzimatice acţionează ca emulgatori în fabricarea mezelurilor acţionează ca emulgatori în fabricarea mezelurilor
gelificate gelificate
Mioglobina - componentă importantă: - componentă importantă: pigment principal al ţesuturilor musculare pigment principal al ţesuturilor musculare culoarea roşie afinitate faţă de Oafinitate faţă de O22 de 6 x de 6 x >> decât hemoglobina decât hemoglobina
NO NO (nitrati, nitriti) (nitrati, nitriti) nitrozomioglobina – pigmen– pigmentt roş roşu stabilu stabil
Proteinele din sarcoplasmă (continuare)
Miogenul proteină completă proteină completă toţi aa esenţiali coagulează la căldurăcoagulează la căldură
Mioalbumina precipită la încălzire precipită la încălzire reprezintă 2% din totalul proteinelor muscularereprezintă 2% din totalul proteinelor musculare
Peptide şi aminoacizi
Proteinele din nucleu:: nucleoproteine – concentrează nucleoproteine – concentrează ~~ întreaga întreaga cantitate de dezoxiribonucleoproteidecantitate de dezoxiribonucleoproteide
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
3. Proteinele ţesutului conjunctiv (stromei) (stromei) - - proteine insolubile
valoare biologică valoare biologică redusredusă, proteine incompleteă, proteine incomplete
Colagenul - component principal component principal - - f. bogat în f. bogat în
glicină, prolină şi hidroxiprolină –– confer conferă ă
structura fibroasăstructura fibroasă, , VB VB % hidroxiprolină: indicator % hidroxiprolină: indicator -- conţinut de conţinut de
colagen în produse colagen în produse ccăldurăldura / a / colagenazecolagenaze
în apă la tîn apă la t°C°C structura helicoidală se structura helicoidală se distrugedistruge gelatină - - molecule aranjate neregulatmolecule aranjate neregulat
gelatina f. purificată gelatina f. purificată – ind. alimentară, practica culinară - dă – ind. alimentară, practica culinară - dă consistenţăconsistenţă, , structura moale specificăstructura moale specifică
Elastina - proteină cu proprietăţi elasticeproteină cu proprietăţi elastice - - în ligamente şi în pereţii în ligamente şi în pereţii
vaselor de sângevaselor de sânge
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Enzimele constituenţi ai tuturor celulelorconstituenţi ai tuturor celulelor
în muşchi: enzimele glicolizei, de oxidoreducere, proteoliticeîn muşchi: enzimele glicolizei, de oxidoreducere, proteolitice în ficat: majoritatea enzimelorîn ficat: majoritatea enzimelor
Enzimele proteolitice - importanţă deosebită în procesul de importanţă deosebită în procesul de maturare a cărniimaturare a cărnii
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţele (extractive) azotate neproteice
Nucleotide: acid adenilic, acid adenilic,
acid guanilic, acid inozinicacid guanilic, acid inozinic
Baze purinice şi
pirimidinice: adenină, guanină, xantină: adenină, guanină, xantină ↑↑ baze azotate - semn al contaminării bacterienebaze azotate - semn al contaminării bacteriene
Creatină şi creatinină: 5 g5 g c creatina /kg carne,reatina /kg carne,
în echilibru cu lactama sa creatininaîn echilibru cu lactama sa creatinina criteriu analitic ptcriteriu analitic pt.. identificarea extractelor identificarea extractelor
de carnede carne
Tripeptide: glutation
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţele (extractive) azotate neproteice
Dipeptide: carnozina – cc. – cc. ↑↑ carne de vită carne de vită, porc, porc: 2: 2 -- 33 g/kg carne, g/kg carne, anserina - - carne pasărecarne pasăre: 0,6: 0,6 g/kg carne - prezente îng/kg carne - prezente în sarcoplasmă sarcoplasmă conţin aa. anormal conţin aa. anormal -alanină-alanină
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţele (extractive) azotate neproteice (continuare)
Aminoacizi liberi: ~~ 2g/kg carne; influenţează gustul cărnii gătite 2g/kg carne; influenţează gustul cărnii gătite
Amine biogene (cantitati mici): : histaminăhistamină, ,
putresceină, cadaverină putresceină, cadaverină din decarboxilare enzimatică a din decarboxilare enzimatică a
aminoacizilor aminoacizilor sunt sunt toxice şi alergizante toxice şi alergizante - efectele - efectele
patogene patogene prin alterarea bacteriană prin alterarea bacteriană
aa cărniicărnii
N amoniacal, uree
Compuşi macroergici: ATP, ADP - în carnea de vită: 0,7%: ATP, ADP - în carnea de vită: 0,7%
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţe extractive neazotate - carne de vită: cc. 0,9% carne de vită: cc. 0,9%
GlicogenGlicogen:: 0,3 – 2,2 % în muşchi f. de vârstă, specie0,3 – 2,2 % în muşchi f. de vârstă, specie material energetic de rezervă pt. travaliul material energetic de rezervă pt. travaliul
muscular muscular
AciziAcizi organiciorganici: acid lactic, piruvic, malic, : acid lactic, piruvic, malic,
fumaricfumaric.. Acid lactic permanent în muşchi; permanent în muşchi;
prin metabolism glicogenuluiprin metabolism glicogenului
HexozoHexozo şi triozofosfaţi, zaharuri simpleşi triozofosfaţi, zaharuri simple
Substanţele extractive azotate şi neazotate - mai ales glucide şi - mai ales glucide şi aa. liberi - aa. liberi - imprimă gust specific cărnii
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Lipidele
lipide din ţesut adipos subcutanat sau subcutanat sau însoţeînsoţescsc viscerele şi ţesutul muscular viscerele şi ţesutul muscularşi şi
lipidele de constituţie lipide intracelulare - impregnează ţesut lipide intracelulare - impregnează ţesut muscularmuscular,, inclusiv cel conjunctiv inclusiv cel conjunctiv grăsimea din carnea macră grăsimea din carnea macră
Lipidele din carne: 1-3 % din ţesut muscular: fosfolipide: 1% - parte din lipide de constituţie1% - parte din lipide de constituţie
concentraţia lor - independentă de regim alimentarconcentraţia lor - independentă de regim alimentar grăsimi neutre: 0,8-2% - gliceride 0,8-2% - gliceride colesterol: 70-100 mg % 70-100 mg %
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Lipidele (continuare)
Calitativ:Profilul de acizi grasi in grasimea de vita e mai putin variabil decat in
cea de porc sau pasare unde se coreleaza cu dieta; la rumegatoare intervine hidrogenarea in rumen.
Grăsimea din carne de vită - mai saturată: : ~~ 50% AGS 50% AGS faţă de faţă de ~~ 335% AGS 5% AGS in in ggrrăăsimeasimea de porc de porc
Grăsimea de porc care contine care contine >> 60% AGN 60% AGN - mai expusă râncezirii, conţinut conţinut de acid linoleic de acid linoleic
Grăsimea de pui şi mai bogată în AGN: 18-20% acizi linoleic şi 18-20% acizi linoleic şi linoleniclinolenic
Conţinut de Conţinut de lipide în viscere mai abundentmai abundent sunt sunt mai bogate în AGN mai bogate în AGN comparativ cu ţesutul muscularcomparativ cu ţesutul muscular colesterol şi fosfatidecolesterol şi fosfatide - mai abundent în viscere - mai abundent în viscere: creier, ficat : creier, ficat
Valori medii ale cc de AG în componentele grase ale cărnii
- exprimate în g/kg grăsime- exprimate în g/kg grăsime
Vita Porc
Acid palmiticAcid palmitic 3030 2626Acid stearicAcid stearic 2020 1212Acid palmitoleicAcid palmitoleic 22 33Acid oleicAcid oleic 4545 4747Acid linoleicAcid linoleic 22 1010Acid linolenicAcid linolenic 0,50,5 0,5 0,5
Proporţia de Proporţia de colesterol: în grăsimea din carne: în grăsimea din carne: ~~ 0,75 g/kg carne proaspătă 0,75 g/kg carne proaspătă în viscere: în viscere: ~~ 3g colesterol / kg 3g colesterol / kg
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Substanţe minerale
proporţia cenuşii: 1-1,5 g / 100 g carne proaspătă - în special - în special sursă importantă desursă importantă de fier şi şi fosfor Fe - intră în compoziţiaintră în compoziţia hemoglobinei şi mioglobinei
eelementele - lementele - combinaţii anorganice: : ionii de ionii de K+, Mg2+, P - repartizaţi în interior- repartizaţi în interiorulul celulei musculare celulei musculare ionii de ionii de Na+, Cl-, HCO3
- - în lichid extracelular- în lichid extracelular ccc. de c. de Ca2+ în muşchi - ↓ comparativ cu alte alimente
Subst. mineraleSubst. minerale Conţinut mg/kg carne prospătConţinut mg/kg carne prospătFosfor (ca PFosfor (ca P22OO55)) 40004000PotasiuPotasiu 35003500ClorClor 12001200MagneziuMagneziu 250250CalciuCalciu 150150Zinc Zinc 4545FierFier 3030
Ionii de Ionii de Fe, Co, Cu - cc. mici în cc. mici în structura unor enzime, cantităţi mari în cantităţi mari în viscere: ficat, splinăviscere: ficat, splină
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
Vitaminele
bogată în bogată în vitamine B Carnea de porc: de 10 x Carnea de porc: de 10 x >> vitamina Bvitamina B11 decât carnea de vită decât carnea de vită Aport important de Aport important de acid pantotenicacid pantotenic şi şi cobalaminăcobalamină
şi în şi în vitamina A: << în muşchi şi în muşchi şi >> în viscere în viscere Vitamina C - cantităţi foarte mici.Vitamina C - cantităţi foarte mici.
Vitamine din carne - valori medii aproximative [mg/kg carne proaspătă][mg/kg carne proaspătă]
Carne de vită Carne de porcTiamină (BTiamină (B11)) 11 1010Riboflavină (BRiboflavină (B22)) 22 22Niacină (PP)Niacină (PP) 6060 4545Piridoxină (BPiridoxină (B66)) 22 33Acid pantotenicAcid pantotenic 66 55Cobalamină (BCobalamină (B1212)) 0,020,02 0,010,01Vitamina AVitamina A 0,220,22 0,220,22
COMPOZIŢIA CHIMICĂ A CĂRNII
FICATUL
organ important ca aliment:
Proteine: f. diferite structuralf. diferite structural - proteine proprii dar şi cele ale sângelui proteine proprii dar şi cele ale sângelui predomină: globuline şi albuminepredomină: globuline şi albumine cc. cc. << : nucleoproteine, lipoproteine, glicoproteine, colagen, elastină : nucleoproteine, lipoproteine, glicoproteine, colagen, elastină
HC – ficatul - – ficatul - rezerva de glucide a organism: : glicogenglicogen cc. cc. 4-17%4-17% din greutatea ficatului din greutatea ficatului
Lipide:: 4% - gliceride, 4% - gliceride, lecitinelecitine, cefaline şi , cefaline şi colesterolcolesterol
Vitamine – tezaur de vitamine de vitamine liposolubile: A, D, E – de 600 x – de 600 x >> vit. vit. A decât carnea; A decât carnea; hidrosolubile: de 3x de 3x >> vit. B vit. B11, de 30 x , de 30 x >> vit. B vit. B22, de 4 x , de 4 x >> niacină decât carne niacină decât carneaa
Săruri minerale: - : - elemente hematoformatoareelemente hematoformatoare sursă de sursă de Fe 16mg/100 g, 16mg/100 g, P 350mg/100 g350mg/100 g,, Ca 25mg/100 g, 25mg/100 g, Cu, Co
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Carnea - Carnea - importantă pt. hrana omului sănătos de toate vârstele
Indicată înIndicată în unel unele stări de convalescenţăe stări de convalescenţă, , alimentaţia copiilor şi alimentaţia copiilor şi adolescenţilor, femei care alăpteazăadolescenţilor, femei care alăptează, , persoane ce depun eforturi persoane ce depun eforturi mari şi lucrează în medii toxicemari şi lucrează în medii toxice
Cea m. importantă Cea m. importantă sursă de material azotat –– a aa a esenţialiesenţiali
Aminoacizi esenţiali din carnea de vită - valori medii aproximativeAminoacidulAminoacidul g/100 g proteineg/100 g proteineLizină 9,5Leucină 8,5Metionină + cisteinăMetionină + cisteină 5,55,5IzoleucinăIzoleucină 55ValinăValină 55TreoninăTreonină 4,54,5FenilalaninăFenilalanină 44Triptofan 1
Proteine din carne
Valoare biologică importantă - dependent de % de colagen şi importantă - dependent de % de colagen şi elastină - proteine deficitareelastină - proteine deficitare
VB a proteine din carne: a proteine din carne: ~~ 76 76 (75-81)(75-81) superioară proteinelor din multe alte alimente: ex. vegetale proteinelor din multe alte alimente: ex. vegetale
dar dar sub VB a proteine din ou sau lapte – dat. deficienţei de – dat. deficienţei de
triptofantriptofan, , fenilalaninăfenilalanină
Prin conţinut important în Prin conţinut important în lizină:ridică valoarea nutritivă - proteinelor ridică valoarea nutritivă - proteinelor
din cereale din cereale - - sărace în acest aasărace în acest aa
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Apreciind VB a proteine din carneApreciind VB a proteine din carne pe bazape baza câştigului în greutate al organismului deosebit de deosebit de importante pt. proteinogeneză şi creşterea
organisme tinere - alături de proteinele din lapte - alături de proteinele din lapte
Proteine din carneProteine din carne tratament tratament termic termic corespuncorespunzător :zător : digestibilitate f. ridicată – CUD = 96-98 %– CUD = 96-98 %
Prăjire, frigereaPrăjire, frigerea cărnii - cărnii - unii aa se alterează: : lizina reacţionează cu HC - reacţia Maillardlizina reacţionează cu HC - reacţia Maillard
alţi aa se descompun şi contribuie la gustul de prăjit al cărniialţi aa se descompun şi contribuie la gustul de prăjit al cărnii s-au descris produse de piroliză ale aas-au descris produse de piroliză ale aa - - toxice toxice
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Lipidele din carne: prezenţă fluctuantădin carne: prezenţă fluctuantă contribuie la contribuie la textura, gustul şi mirosul alimentelor gătite gătite constituie vehicul pt. constituie vehicul pt. vitaminele liposolubile asigură asigură aport important de AG esenţiali
AGN diferenţă evidentă între grad de nesaturare al lipide: diferenţă evidentă între grad de nesaturare al lipide:
din din carne de rumegătoare: vită, oaie şi : vită, oaie şi carnea de porc: : aport aport >> acid linoleic acid linoleic. .
diferenţe de compoziţie între lipide dindiferenţe de compoziţie între lipide din carne şi viscere - cc. - cc. ridicată de ridicată de acid arahidonicacid arahidonic – dat. prezenţei fosfolipidelor – dat. prezenţei fosfolipidelor
CUD al lipide din carne – ridicat: 88-96%. CUD al lipide din carne – ridicat: 88-96%.
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Carnea şi viscerele - surse importante de:
substanţe minerale: P şi Fe Fe – hemic – CUD 15-23% Proteinele din carne cresc CUD al Fe din alim. nehemice prin aa. –
lizina, cisteina, histidina, metionina – formeaza complecsi disociabili cu cu Fe + unii au proprietati reducatoare
nneajunsurieajunsuri - - conţinut conţinut de Ca - spre deosebire de lapte, brânzeturi de Ca - spre deosebire de lapte, brânzeturi
vit. hidrosolubile: B1, B2, B6, acid folic, B12
aport de vit. Baport de vit. B1212: furnizează 69% din necesar organism : furnizează 69% din necesar organism
ţări occidentale: ţări occidentale: >> 90% din vit. B 90% din vit. B66 prin carne şi preparate prin carne şi preparate
toate vitaminele din carne au biodisponibilitate f. bunătoate vitaminele din carne au biodisponibilitate f. bună
vitamine liposolubile ficat - una din principalele surse dietetice de ficat - una din principalele surse dietetice de vitamina A
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Carnea şi unele organe - alimente care:- alimente care:
favorizează hematopoeza - furnizează - furnizează acizi aminaţi şi Fe cea mai puternică acţiune cea mai puternică acţiune hematoformatoare şi antianemică: ficatul
stimulează activitatea nervoasă superioară
ameliorează capacitatea de muncă
exercită cea mai intensă acţiune dinamică specifică în cadrul în cadrul metabolism: metabolism: indicată în prevenirea obezităţii indicată în prevenirea obezităţii
măreşte rezistenţa organism la acţiunea factori nocivi, agenţi , agenţi infecţioşi din mediu infecţioşi din mediu indicată ca aliment de protecţie indicată ca aliment de protecţie
alimente ce alimente ce ţin de foame -- capacitate mare de capacitate mare de saturaţiesaturaţie Timpul de evacuare: 3-6 ore - funcţie de conţinut în grăsimiTimpul de evacuare: 3-6 ore - funcţie de conţinut în grăsimi
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Valoarea calorică a cărnii: 110 - 450 kcal / 100 g, dependent de: a cărnii: 110 - 450 kcal / 100 g, dependent de:
specia de la care provine şi conţinutul în grăsimi: specia de la care provine şi conţinutul în grăsimi:
carne de carne de vită slabă: 110,5 kcal/100 g produs, : 110,5 kcal/100 g produs, grasă: 260 260 kcal/100 g produs kcal/100 g produs
carne de carne de porc slabă: 133,2 kcal/100 g produs, : 133,2 kcal/100 g produs, grasă: 368,1 : 368,1 kcal/100 gkcal/100 g
Carnea trebuie să furnizeze: Carnea trebuie să furnizeze: 35% - maxim 50% din proteine de calitate superioară - pt. copii 35% - maxim 50% din proteine de calitate superioară - pt. copii
şi femei în perioada ciclu reproductiv - restul din lapte, brânzeturişi femei în perioada ciclu reproductiv - restul din lapte, brânzeturi
VALOAREA NUTRITIVĂ A CĂRNII
Carnea: iistoricstoric – – rol semnificativ în alimentaţia omrol semnificativ în alimentaţia omuluiului
multă vreme - proporţia în dietă - indicator al nivel de trai multă vreme - proporţia în dietă - indicator al nivel de trai
Ultimele 4 decenii: schimbări obiceiuri Ultimele 4 decenii: schimbări obiceiuri alimentare alimentare ↓↓ consum de carne consum de carne de abator, influenţată de: , influenţată de:
disponibilitatedisponibilitateaa carn carniiii de pui de pui
propaganda - sectoare de propaganda - sectoare de sănătate publică pt. reducerea ingestiei de grăsimi, în special în special de de origine animalăorigine animală, , de carne rosiede carne rosie măsură de prevenire a măsură de prevenire a obezităţii, îmbolnăvirilor c-v, cancerobezităţii, îmbolnăvirilor c-v, canceree
ASPECTE SANITARE
Prin elemente minerale: P, S, Cl (anioni) e acidifiantă consum consum excesivexcesiv de carne de carne imprimă umorilor organismului tendinţă spre imprimă umorilor organismului tendinţă spre acidozăacidoză
Carnea şi mai ales viscerele în exces : Carnea şi mai ales viscerele în exces : bogate în purine prin prin metabolizare metabolizare ↑ nivel de acid uric sanguin
Preparate de carne - corelate cu o Preparate de carne - corelate cu o predispoziţie la dezv. tumori canceroase - - proteine, colesterolproteine, colesterol,, lipide - componente incriminate lipide - componente incriminate >> sau sau << în geneza proceselor cancerigeneîn geneza proceselor cancerigene
Ficat – sediu de metabolizare xenobiotice !
!!! Aditivi alimentari – – din pdin preparate de carne (mezeluri, costiţă, reparate de carne (mezeluri, costiţă, şuncă...): şuncă...): NaCl,NaCl, NONO22
--, NO, NO33--, polifosfaţi, acid ascorbic, proteine lactate , polifosfaţi, acid ascorbic, proteine lactate
(cazeina), condimente(cazeina), condimente……
ASPECTE SANITARE
ASPECTE SANITARE
Totuşi Totuşi carnea macră - sursă de proteine, vitamine, minerale - sursă de proteine, vitamine, minerale – – consum mediu / sconsum mediu / săăptptăămmâânnă ă poate fi o poate fi o practică sănătoasă practică sănătoasă
Preocuparea pt. Preocuparea pt. ↓↓ greutăţii corporale a implementat greutăţii corporale a implementat diete hipocalorice: 2000 kcal pt. bărbaţi şi 2000 kcal pt. bărbaţi şi 1600 kcal pt. femei 1600 kcal pt. femei
4 nutrienţi pot deveni limitanţi în diete hipocalorice : Fe Zn vitamina B6 şi acid folic
necesitatea unei selecţii atente a alimentelor bogate în nutrienţi
loc important: carnea macră - asigură nivele convenabile de Fe, loc important: carnea macră - asigură nivele convenabile de Fe, ZnZn,, la aporturi energetice reduse la aporturi energetice reduse