FIZIOLOGIE SI EXPLORARI FIZIOLOGIE SI EXPLORARI FUNCTIONALEFUNCTIONALE

2 semestre2 semestre

PROGRAMA ANALITICAPROGRAMA ANALITICA

Fiziologia cardiovascularăFiziologia cardiovasculară: : 10 cursuri x 3 ore10 cursuri x 3 ore

a. Fiziologia inimiia. Fiziologia inimii Noţiuni de hemodinamicăNoţiuni de hemodinamică Fiziologia miocarduluiFiziologia miocardului Metabolismul inimiiMetabolismul inimii Proprietăţile fundamentale ale muşchiului Proprietăţile fundamentale ale muşchiului

cardiaccardiac Revoluţia cardiacăRevoluţia cardiacă

Manifestări mecanice ale revoluţiei cardiace Manifestări mecanice ale revoluţiei cardiace Manifestări acustice ale revoluţiei cardiaceManifestări acustice ale revoluţiei cardiace Manifestări electrice ale revoluţiei cardiaceManifestări electrice ale revoluţiei cardiace Debit cardiacDebit cardiac Lucrul mecanic al inimiiLucrul mecanic al inimii Reglarea activităţii cardiaceReglarea activităţii cardiace

b. Fiziologia circulab. Fiziologia circulattiei arterialeiei arteriale Particularităţi morfologice şi Particularităţi morfologice şi

funcţionale ale sistemului arterialfuncţionale ale sistemului arterial Presiunea arterialăPresiunea arterială Puls arterialPuls arterial Puls volumetricPuls volumetric

c. Fiziologia circulac. Fiziologia circulattiei venoaseiei venoase Particularităţi morfologice şi funcţionale ale Particularităţi morfologice şi funcţionale ale

sistemului venossistemului venos Hemodinamica venoasăHemodinamica venoasă Presiunea venoasăPresiunea venoasă Timp de circulaţieTimp de circulaţie Reglarea circulaţiei venoaseReglarea circulaţiei venoase

d. Fiziologia circulad. Fiziologia circulattiei capilareiei capilare Particularităţi morfologice şi funcţionale ale Particularităţi morfologice şi funcţionale ale

capilarelor sanguinecapilarelor sanguine Hemodinamica capilarăHemodinamica capilară Schimburi transcapilareSchimburi transcapilare Reglarea circulaţiei capilareReglarea circulaţiei capilare

e. Fiziologia circulae. Fiziologia circulattiei limfaticeiei limfatice Particularităţi morfologice şi funcţionale ale Particularităţi morfologice şi funcţionale ale

sistemului limfaticsistemului limfatic Rolul circulaţiei limfaticeRolul circulaţiei limfatice Reglarea hemodinamiciiReglarea hemodinamicii

Fiziologia respiraţieiFiziologia respiraţiei: 4 cursuri x 3 ore: 4 cursuri x 3 ore Particularităţi morfo-funcţionale ale Particularităţi morfo-funcţionale ale

sistemului toraco-pulmonarsistemului toraco-pulmonar Hemodinamica circulaţiei pulmonareHemodinamica circulaţiei pulmonare Ventilaţia pulmonarăVentilaţia pulmonară Hematoza pulmonarăHematoza pulmonară Etapa sanguină a respiraţieiEtapa sanguină a respiraţiei Respiraţia tisularăRespiraţia tisulară Explorarea ventilaţiei, perfuziei şi difuziei Explorarea ventilaţiei, perfuziei şi difuziei

pulmonarepulmonare Funcţii nerespiratorii ale plămânuluiFuncţii nerespiratorii ale plămânului Reglarea respiraţieiReglarea respiraţiei

Sistemul circulatorSistemul circulator

Inima (Cord)Inima (Cord)

Vase (Artere, Capilare, Vene)Vase (Artere, Capilare, Vene)

Aparatul cardiovascularAparatul cardiovascular

Primul loc în generarea patologiei umanePrimul loc în generarea patologiei umane Primul loc în cercetarea biomedicală (cord şi Primul loc în cercetarea biomedicală (cord şi

vase)vase) Primul loc în finanţarea cercetăriiPrimul loc în finanţarea cercetării Cele mai multe trialuri cliniceCele mai multe trialuri clinice Primul loc în finanţarea cercetării Primul loc în finanţarea cercetării

farmacologicefarmacologice

Necesitatea circulaţiei sanguineNecesitatea circulaţiei sanguine

schimburi dintre schimburi dintre celule şi mediul extracelularcelule şi mediul extracelular – aceste – aceste schimburi sunt permanente:schimburi sunt permanente: organismeorganisme::

• unicelulareunicelulare – parameci; – parameci;• pluricelularepluricelulare – nu au contact direct cu mediul extern; schimbul cu mediul – nu au contact direct cu mediul extern; schimbul cu mediul

lor de viaţă se face prin intermediul lichidului interstiţial (nu are aceeaşi lor de viaţă se face prin intermediul lichidului interstiţial (nu are aceeaşi compoziţie pentru toate organele compoziţie pentru toate organele ex: hepatocitul are mai multe ex: hepatocitul are mai multe proteine):proteine):

artropode artropode inima = organ propulsor; inima = organ propulsor; peşti peşti inima = organ bicameral; inima = organ bicameral; amfibieni amfibieni inima = organ tricameral; inima = organ tricameral; crocodil şi organisme superioare crocodil şi organisme superioare inima = organ inima = organ

tetracameral;tetracameral; gaze respiratorii;gaze respiratorii; nutrimente;nutrimente; ioni;ioni; substanţe de degradare metabolicăsubstanţe de degradare metabolică

EvoluEvoluţia filogenetică a aparatului ţia filogenetică a aparatului cardiocardiovascularvascular

O minune a evoluţiei, care a necesitat milioane de ani pentru a fi O minune a evoluţiei, care a necesitat milioane de ani pentru a fi perfecţionatăperfecţionată. .

Inima la nevertebrate Inima la nevertebrate Cel mai simplu tip de inimă este prezent la viermi – un tub musculos ce se Cel mai simplu tip de inimă este prezent la viermi – un tub musculos ce se

contractă de tip peristaltic contractă de tip peristaltic La unii circulaţia este bLa unii circulaţia este bididirecţionalăirecţională Unele moluşte au structuri complexe – patru atrii şi un ventriculUnele moluşte au structuri complexe – patru atrii şi un ventricul Inimi multiple – şapte sau mai multe la viInimi multiple – şapte sau mai multe la vieermii anelizirmii anelizi (a (activitate metabolică ctivitate metabolică

redusă a acestorredusă a acestora)a) Sistemul circulator nu este necesar pentru schimburile respiratorii, ci numai Sistemul circulator nu este necesar pentru schimburile respiratorii, ci numai

pentru transportul de nutrienţipentru transportul de nutrienţi

Inima la vertebrateInima la vertebrate

Cordul Cordul tetratetracameral cameral la la crocodilienicrocodilieni

Cordul Cordul trtricameral la icameral la amfibieniamfibieni

Cordul bicameral la Cordul bicameral la peştipeşti

HEMODINAMICAHEMODINAMICA

Reprezinta Reprezinta circulaţia sângelui şi legile sale fizice.circulaţia sângelui şi legile sale fizice. Hemodinamica Hemodinamica -- hidrodinamica. hidrodinamica.

Sistem hidrodinamic Sistem hidrodinamic = = un circuit închis, în care avem un circuit închis, în care avem o pompă (centrală) care creează presiune / gradient o pompă (centrală) care creează presiune / gradient de presiune, cu ajutorul căruia circula lichidul (apa) de presiune, cu ajutorul căruia circula lichidul (apa) prin tuburi.prin tuburi.

Sistem de transport a cSistem de transport a căldurii - instalaţie de încălzire - ăldurii - instalaţie de încălzire - este necesitate a organismelor – pentru un co este necesitate a organismelor – pentru un connfort fort biologic – în diverse zone cu variaţii mari de biologic – în diverse zone cu variaţii mari de temperatură în cursul unui an.temperatură în cursul unui an.

Sistemul hemodinamicSistemul hemodinamic apărut în urma unor necesităţi – apărut în urma unor necesităţi – a schimburilor intercelulare. A devenit din ce în ce a schimburilor intercelulare. A devenit din ce în ce mai complex odată cu evoluţia organismelor.mai complex odată cu evoluţia organismelor.

transport de materie între diferite părţi ale organismului:transport de materie între diferite părţi ale organismului: nutrienţi: nutrienţi: tub digestiv şi organe de depozit tub digestiv şi organe de depozit celule; celule; cataboliţicataboliţi – celule – celule organe de excreţie; organe de excreţie; hormonihormoni – glande – glande celule ţintă; celule ţintă;

transportor de căldură între diferite regiuni ale transportor de căldură între diferite regiuni ale organismului:organismului: organeorgane omogenizare omogenizare regiuni de eliminare; regiuni de eliminare;

transportor de celule, proteine, etc între diferite organe.transportor de celule, proteine, etc între diferite organe.

Elementele componente ale Elementele componente ale aparatului cardio-vascularaparatului cardio-vascular

InimăInimă:: organ central organ central pompă pompă

aspiro-respingătoare;aspiro-respingătoare; dispoziţie în serie a inimii dispoziţie în serie a inimii

stângi şi inimii drepte:stângi şi inimii drepte:• întoarcere venoasă;întoarcere venoasă;• debdebiit pulmonar;t pulmonar;

egalitate volumetrică;egalitate volumetrică;• debit sistemic;debit sistemic;

prezenţa valvulelor prezenţa valvulelor unidirecţionalitatea circulaţiei:unidirecţionalitatea circulaţiei:

• valvule atrio-ventriculare;valvule atrio-ventriculare;• valvule sigmoide;valvule sigmoide;

marea şi mica circulaţie se marea şi mica circulaţie se realizează prin vasele realizează prin vasele sanguine: artere, capilare şi sanguine: artere, capilare şi vene vene schimburi prin sânge şi schimburi prin sânge şi lichid interstiţial;lichid interstiţial;

cât sânge propulsează cât sânge propulsează ventriculul stâng atâta trebuie ventriculul stâng atâta trebuie să propulseze şi ventriculul să propulseze şi ventriculul drept (atât sânge cât vine de la drept (atât sânge cât vine de la periferie);periferie);

Întoarcerea venoasăÎntoarcerea venoasă = = cantitatea de sânge ce cantitatea de sânge ce ajunge în unitatea de timp ajunge în unitatea de timp în atriul drept; este adusă în atriul drept; este adusă de vena cavă superioară şi de vena cavă superioară şi vena cavă inferioară;vena cavă inferioară;

Debit pulmonarDebit pulmonar = = cantitatea de sânge care cantitatea de sânge care este expulzată de este expulzată de ventriculul drept în unitatea ventriculul drept în unitatea de timpde timp..

Debit sistemicDebit sistemic = cantitatea de = cantitatea de sânge care este expulzată din sânge care este expulzată din ventriculul stâng în unitatea de timp;ventriculul stâng în unitatea de timp;

Dacă ventriculul stâng nu Dacă ventriculul stâng nu propulsează aceeaşi cantitatea de propulsează aceeaşi cantitatea de sânge ca ventriculul drept, debitul sânge ca ventriculul drept, debitul sistemic este mai mic decât debitul sistemic este mai mic decât debitul pulmonar, deci o cantitate de sânge pulmonar, deci o cantitate de sânge va rămâne în plămâni. Circulaţia va rămâne în plămâni. Circulaţia pulmonară nu suportă creşteri de pulmonară nu suportă creşteri de presiune presiune plasma trece în alveole, plasma trece în alveole, alveolele nu mai pot realiza schimb alveolele nu mai pot realiza schimb de gaze deci organismul moare.de gaze deci organismul moare.

Nu există o egalitate perfectă la Nu există o egalitate perfectă la fiecare ciclu cardiac, dar în timp are fiecare ciclu cardiac, dar în timp are loc o egalitate volumetrică.loc o egalitate volumetrică.

Circulaţia pulmonară se mai numeşte Circulaţia pulmonară se mai numeşte mica circulaţiemica circulaţie..

Circulaţia sistemică se mai numeşte Circulaţia sistemică se mai numeşte marea circulaţiemarea circulaţie..

Sângele trebuie să circule numai într-un Sângele trebuie să circule numai într-un singur senssingur sens (ventricule (ventricule periferie periferie inimă). inimă). Defectele ventriculare compromit activitatea Defectele ventriculare compromit activitatea inimii. Unidirecţionalitatea sângelui este dată de inimii. Unidirecţionalitatea sângelui este dată de diferenţierea locusurilor – atrii şi ventricule – diferenţierea locusurilor – atrii şi ventricule – date de valvule atrio-ventriculare şi valvule date de valvule atrio-ventriculare şi valvule sigmoide.sigmoide.

Inima îşi materializează activitatea cu Inima îşi materializează activitatea cu ajutorul vaselor de sânge. Circulaţia sanguină ajutorul vaselor de sânge. Circulaţia sanguină element al organismului ca tot unitar. element al organismului ca tot unitar.

Plămânii conţin 2 tipuri de sânge (sânge Plămânii conţin 2 tipuri de sânge (sânge arterial – oxigenat şi sânge venos – arterial – oxigenat şi sânge venos – neoxigenat).neoxigenat).

variabilitatea necesităţilor variabilitatea necesităţilor determină creşterea determină creşterea debitului cardiac, chiar de debitului cardiac, chiar de 5-6 ori în efort fizic;5-6 ori în efort fizic; în organismul întreg;în organismul întreg; în anumite organe şi ţesuturi;în anumite organe şi ţesuturi;

controlul circulaţiei:controlul circulaţiei: local:local:

• întoarcerea venoasă întoarcerea venoasă debit debit cardiac (inimă);cardiac (inimă);

• factori locali factori locali periferie (vase); periferie (vase); mecanisme neuro-umorale mecanisme neuro-umorale

generale;generale;

AnatomiAnatomiaa func funcţţionalionalăă a inimiia inimii

Inima Inima – organ mu– organ mussculoculo--cavitar.cavitar. pericard;pericard; miocard (muşchiul inimii);miocard (muşchiul inimii); endocard;endocard;

MiocardulMiocardul:: muşchi striat – organ globular – muşchi striat – organ globular –

cavitar;cavitar; elemente contractileelemente contractile – rezervor – rezervor

sanguin şi funcţie de pompă;sanguin şi funcţie de pompă; elemente celulare – elemente celulare –

generatoare şi conductoare de generatoare şi conductoare de potenţial de acţiune;potenţial de acţiune;

Miocardul conţine mai multe Miocardul conţine mai multe tipuri de ţesut.tipuri de ţesut.

Histofiziologia şi biochimia Histofiziologia şi biochimia miocarduluimiocardului

celula miocardică celula miocardică cilindric-dreptunghiulară; cilindric-dreptunghiulară;

– – auriculară (atrială);auriculară (atrială);

– – ventriculară;ventriculară;

– – embrionară;embrionară;

Unitatea morfologică şi funcţională a Unitatea morfologică şi funcţională a miocardului (a ţesutului muscular striat miocardului (a ţesutului muscular striat cardiac) este cardiomiocitul (celula musculară cardiac) este cardiomiocitul (celula musculară cardiacă)cardiacă)..

Celule miocardiceCelule miocardice Celule musculare striate / scheleticeCelule musculare striate / scheletice

- destul de scurtedestul de scurte- formă semifusiformformă semifusiformăă- ramificate, interconectate mecanic ramificate, interconectate mecanic

prin discuri intercalareprin discuri intercalare- conectate electric prin joncţiuni gapconectate electric prin joncţiuni gap- contracţie comună – sinciţiu contracţie comună – sinciţiu

funcţionalfuncţional- 1-2 nuclei1-2 nuclei- foarte vascularizatfoarte vascularizat- multe mitocondrii - multe mitocondrii - ((2525% din % din

spaţiul intracelularspaţiul intracelular))- metabolism aproape exclusiv metabolism aproape exclusiv

AEROBAEROB- miofibrilele fuzionează la capetemiofibrilele fuzionează la capete- tubii în T sunt mai largi şi mai tubii în T sunt mai largi şi mai

puţinipuţini

- foarte lungifoarte lungi- formă cilindrică-fusiformăformă cilindrică-fusiformă- aşezate una lângă altaaşezate una lângă alta- nu au legături strânsenu au legături strânse- nu există joncţiuni gapnu există joncţiuni gap- isolate electric şi contracţie isolate electric şi contracţie

independentăindependentă- multinucleatemultinucleate- vascularizaţie variabilăvascularizaţie variabilă- mitocondrii mai puţine - (2%)mitocondrii mai puţine - (2%)- metabolism atât aerob cât şi metabolism atât aerob cât şi

anaerobanaerob- miofibrilele nu sunt fuzionatemiofibrilele nu sunt fuzionate- tubii în T lungi şi frecvenţitubii în T lungi şi frecvenţi

sarcolemasarcolema:: invaginaţii în T:invaginaţii în T:

• apropierea apropierea membranei Z;membranei Z;

• maimai numeroase în numeroase în sistolă;sistolă;

• Rol - creşte suprafaţa Rol - creşte suprafaţa de contactde contact;;

discuri intercalare:discuri intercalare:• plexus nexi;plexus nexi;• rezistenţa x 400 rezistenţa x 400

membrana externă;membrana externă;• circulaţie ionică;circulaţie ionică;• Joncţiuni gapJoncţiuni gap• sinciţiu funcţionalsinciţiu funcţional

sarcoplasmasarcoplasma:: miofilamente miofilamente

sarcomer sarcomer membrana membrana Z;Z;

mioglobină (o mioglobină (o proteină);proteină);

proteine contractile proteine contractile (actina, miozina) (actina, miozina) interdigitate;interdigitate;

mitocondrii;mitocondrii; reticul sarcoplasmatic reticul sarcoplasmatic

închis închis (în număr (în număr redus) redus) tub T; tub T;

granule de glicogen;granule de glicogen; ribozomi;ribozomi; lizozomi;lizozomi;

nucleunucleu nucleoli; nucleoli;Reacţii celulareReacţii celulare îngroşare îngroşare supraîncărcare; supraîncărcare; necroză necroză reacţie de noxe; reacţie de noxe;

Cardiomiocitul îşi procură CaCardiomiocitul îşi procură Ca2+2+ mai mult din mai mult din mediul extracelular. Potenţialul de acţiune apărut mediul extracelular. Potenţialul de acţiune apărut în cadrul unui miocit cuprinde întregul miocard.în cadrul unui miocit cuprinde întregul miocard.

Cardiomiocitul are numeroase mitocondrii, Cardiomiocitul are numeroase mitocondrii, reticul endoplasmatic redus. Miocardul are reticul endoplasmatic redus. Miocardul are nevoie de mult Onevoie de mult O22, îşi ia energia prin procese de , îşi ia energia prin procese de fosforilare oxidativă.fosforilare oxidativă.

Metabolismul miocarduluiMetabolismul miocardului

histochimia fibrei miocardice:histochimia fibrei miocardice: celule musculare albe:celule musculare albe:

contracţie rapidă;contracţie rapidă; mitocondrii în număr redus;mitocondrii în număr redus; enzime anaerobe;enzime anaerobe;

celule musculare roşii:celule musculare roşii: contracţie lentă;contracţie lentă; mitocondrii numeroase;mitocondrii numeroase; enzime aerobe;enzime aerobe;

Caracteristici metaboliceCaracteristici metabolice In condiţii normale:In condiţii normale: funcţionare în aerobioză;funcţionare în aerobioză; saturaţie în Osaturaţie în O22 a sângelui venos scăzută; a sângelui venos scăzută;

mitocondrii dense;mitocondrii dense; enzimele glicolitice sunt puţin active;enzimele glicolitice sunt puţin active; catabolismul acizilor graşi crescut;catabolismul acizilor graşi crescut; conţinut bogat în mioglobină conţinut bogat în mioglobină

In activitate contractilă ritmica - sinteză redusă In activitate contractilă ritmica - sinteză redusă de peptide, lipide, glucidede peptide, lipide, glucide

CAPTAREA SUBSTRATULUICAPTAREA SUBSTRATULUI

- Organ aerob Organ aerob → captare de→ captare de acizi grasi acizi grasi neesterificatineesterificati preluati din circulatiepreluati din circulatie

- Captare de glucoza, acid lactic mai putinCaptare de glucoza, acid lactic mai putin

- Substratul este captatSubstratul este captat pasivpasiv: : conform conform gradientului de concentratie saugradientului de concentratie sau activactiv (in (in cazulcazul glucozeiglucozei) ) printr-un mecanism printr-un mecanism insulino-dependentinsulino-dependent

METABOLISMUL GLUCIDIC AL METABOLISMUL GLUCIDIC AL CARDIOMIOCITULUICARDIOMIOCITULUI

- Rezerve reduse de glicogen (cand cantitatea Rezerve reduse de glicogen (cand cantitatea de oxigen este insuficienta pentru cardiomiocit de oxigen este insuficienta pentru cardiomiocit metabolismul se comuta pe glucoza) ← metabolismul se comuta pe glucoza) ← catecolaminele reduc si mai mult rezervele de catecolaminele reduc si mai mult rezervele de oxigenoxigen

- Glicoliza:Glicoliza:

a. Anaeroba: singura posibilitate de generare a. Anaeroba: singura posibilitate de generare a ATP pentru miocarda ATP pentru miocard

b. Aeroba: se genereaza ATP care intra in b. Aeroba: se genereaza ATP care intra in ciclul Krebs mitocondrialciclul Krebs mitocondrial

În cadrul metabolismului glucidic avem 2 enzime În cadrul metabolismului glucidic avem 2 enzime principale: principale:

= = LDH LDH care in conditii de Ocare in conditii de O22 suficient transforma suficient transforma acidacidulul

lactic în acidul piruvic trece în ciclul Krebs).lactic în acidul piruvic trece în ciclul Krebs). In In miocitul scheletic, LDH transforma acidul piruvic in miocitul scheletic, LDH transforma acidul piruvic in acid lactic. La fel are loc si in cardiomiocit in conditii acid lactic. La fel are loc si in cardiomiocit in conditii de Ode O22 insuficient. insuficient.

= = FFK FFK – fosforilarea hexozelor; are activitatea redusa. – fosforilarea hexozelor; are activitatea redusa. Activitatea sa este reglata alosteric datorita prezentei Activitatea sa este reglata alosteric datorita prezentei ATP in cantitate crescuta. Cand ATP scade ATP in cantitate crescuta. Cand ATP scade → ADP → ADP → reglare alosterica → FFK→ reglare alosterica → FFK

METABOLISMUL LIPIDIC AL METABOLISMUL LIPIDIC AL CARDIOMIOCITULUICARDIOMIOCITULUI

In conditii de OIn conditii de O2 2 suficient, AG sunt oxidati suficient, AG sunt oxidati

rezultand acid piruvicrezultand acid piruvic

In conditii de anoxie, AG raman in sarcoplasma In conditii de anoxie, AG raman in sarcoplasma unde se esterifica, acumulandu-se in unde se esterifica, acumulandu-se in cardiomiocitcardiomiocit

METABOLISMUL PROTEIC AL METABOLISMUL PROTEIC AL CARDIOMIOCITULUICARDIOMIOCITULUI

- Proteinele sunt putin utilizate ca sursa de Proteinele sunt putin utilizate ca sursa de energieenergie

- Sinteza de proteine; reglata de poliamine Sinteza de proteine; reglata de poliamine (spermina si putresceina) in prezenta (spermina si putresceina) in prezenta ornitindecarboxilazei ornitindecarboxilazei → hipertrofie cardiaca.→ hipertrofie cardiaca.

- Scaderea ATP → stimuleaza Scaderea ATP → stimuleaza ornitindecarboxilaza → stimuleaza sinteza de ornitindecarboxilaza → stimuleaza sinteza de poliamine → sinteza de proteine → hipertrofiepoliamine → sinteza de proteine → hipertrofie

- Se sintetizeaza proteine contractile.Se sintetizeaza proteine contractile.

METABOLISMUL ATP LA NIVELUL METABOLISMUL ATP LA NIVELUL MIOCARDULUIMIOCARDULUI

Rolul ATP miocardic:Rolul ATP miocardic:- Sinteza de proteine;Sinteza de proteine;- 90% din proteine contractile90% din proteine contractile- 10% din fenomene de transport activ10% din fenomene de transport activ

ATP-aze: membranare, reticulare, mitocondrialeATP-aze: membranare, reticulare, mitocondriale

Potentialul de repaus este in functie de Potentialul de repaus este in functie de activitatea ATP-azei membranareactivitatea ATP-azei membranare

Metabolismul CaMetabolismul Ca+2+2 la nivelul la nivelul cardiomiocituluicardiomiocitului

CaCa2+ 2+ provine din afara celuleiprovine din afara celulei

In interiorul sarcoplasmei este in cantitate In interiorul sarcoplasmei este in cantitate redusa (10redusa (10-7-7M); patrunderea ionului se M); patrunderea ionului se realizeaza prin Carealizeaza prin CaLL

ATP-azele membranare scot CaATP-azele membranare scot Ca+2+2 din celula din celula

Dinamica CaDinamica Ca+2+2: depolarizare membranara : depolarizare membranara → → patrunde Capatrunde Ca+2 +2 → platou PA → sarcomer → → platou PA → sarcomer → cantitate mica reintra in RScantitate mica reintra in RS

METABOLISMUL MIOCARDULUI METABOLISMUL MIOCARDULUI IN CURSUL EFORTULUIIN CURSUL EFORTULUI

Efort = supraincarcare mecanica a inimiiEfort = supraincarcare mecanica a inimii

Supraincarcarea determina:Supraincarcarea determina:- cresterea consumului de energiecresterea consumului de energie

→ → cresterea consumului de Ocresterea consumului de O22 – poate fi asigurata prin debit – poate fi asigurata prin debit

crescut de Ocrescut de O2 2 prin vasodilatatie coronarianaprin vasodilatatie coronariana

→ → cresterea consumului de substrat (AG neesterificati)cresterea consumului de substrat (AG neesterificati)- Stimularea sintezei de proteine:Stimularea sintezei de proteine:

→ → la ½ h de anoxie creste densitatea poliribozomilorla ½ h de anoxie creste densitatea poliribozomilor

→ → insuficienta cardiaca este rezultatul sintezei de proteine insuficienta cardiaca este rezultatul sintezei de proteine anormaleanormale

METABOLISMUL MIOCARDULUI METABOLISMUL MIOCARDULUI IN CURSUL HIPOXIEIIN CURSUL HIPOXIEI

Consecinta lipsei de oxigen:Consecinta lipsei de oxigen:1.1. Scaderea ATP de sursa aeroba: se produce Scaderea ATP de sursa aeroba: se produce

ATP pe cale anaeroba; au loc modificari ale ATP pe cale anaeroba; au loc modificari ale transportului de ioni prin membranatransportului de ioni prin membrana

2.2. Cresterea ADP, Adenozinei:Cresterea ADP, Adenozinei:- stimularea FFK (degradare anaeroba)stimularea FFK (degradare anaeroba)- creste captarea de glucozacreste captarea de glucoza- acumulare de glicerofosfat (trigliceride) si acumulare de glicerofosfat (trigliceride) si

piruvat (lactat piruvat (lactat → scade pH)→ scade pH)- formare de Adenozina → vasodilatatie formare de Adenozina → vasodilatatie

coronaracoronara

3. Blocarea fosforilarilor oxidative3. Blocarea fosforilarilor oxidative- acumulare de vacuole de lipideacumulare de vacuole de lipide- acumulare de Hacumulare de H++ → creste permeabilitatea → creste permeabilitatea

membranaramembranara- eliminarea in circulatia generala de Heliminarea in circulatia generala de H++; K; K++; ;

fosfat, enzime (LDH)fosfat, enzime (LDH)- stimularea eliberarii de catecolaminestimularea eliberarii de catecolamine- blocarea sintezei de proteineblocarea sintezei de proteine

Cordul- organ endocrinCordul- organ endocrinLa nivel atrial se gasesc celule cardiace bogate La nivel atrial se gasesc celule cardiace bogate in granule secretoarein granule secretoare

- Continut granular cu structura peptidicaContinut granular cu structura peptidica- Se numeste Se numeste factorul natriuretic atrial (ANF)factorul natriuretic atrial (ANF)- Efecte: diuretic, natriuretic, vasodilatatorEfecte: diuretic, natriuretic, vasodilatator- Eliberare stimulata de cresterea presiunii Eliberare stimulata de cresterea presiunii

intraatriale (stimularea receptorilor de intindere, intraatriale (stimularea receptorilor de intindere, determinata de distensia atriilor produsa de determinata de distensia atriilor produsa de cresterea intoarcerii venoase si umplerii cresterea intoarcerii venoase si umplerii diastolice in cursul revolutiei cardiace normale / diastolice in cursul revolutiei cardiace normale / patologice.patologice.

Proprietatile muschiului cardiacProprietatile muschiului cardiac1. Excitabilitatea (functia batmotropa)1. Excitabilitatea (functia batmotropa)- Capacitatea muschiului cardiac in repaus de - Capacitatea muschiului cardiac in repaus de

a raspunde la o excitatie printr-o a raspunde la o excitatie printr-o depolarizare (potential de actiune), urmata depolarizare (potential de actiune), urmata de o contractiede o contractie

2. Automatismul2. Automatismul- Capacitatea cardiomiocitelor de a genera - Capacitatea cardiomiocitelor de a genera

spontan impulsurispontan impulsuri3. Ritmicitatea (functia cronotropa)3. Ritmicitatea (functia cronotropa)- Capacitatea cardiomiocitelor de a descarca - Capacitatea cardiomiocitelor de a descarca

ritmic potentiale de actiuneritmic potentiale de actiune

4. Conductibilitatea (functia batmotropa)4. Conductibilitatea (functia batmotropa)

- Capacitatea cardiomiocitelor specializate - Capacitatea cardiomiocitelor specializate de a conduce potentialul de actiunede a conduce potentialul de actiune

5. Contractilitatea (functia inotropa)5. Contractilitatea (functia inotropa)- Proprietatea cardiomiocitelor de a se Proprietatea cardiomiocitelor de a se

contractacontracta

6. Tonicitatea (functia tonotropa)6. Tonicitatea (functia tonotropa)

- Proprietatea muschiului cardiac de a - Proprietatea muschiului cardiac de a pastra o anumita tensiune a peretilor pastra o anumita tensiune a peretilor musculari in timpul diastolei (persista si musculari in timpul diastolei (persista si dupa denervarea / scoaterea din dupa denervarea / scoaterea din organism)organism)