Home > Documents > CARAVANA CARIEREI - · PDF file• Dale Carnegie – How to Win Friends and Influence...

CARAVANA CARIEREI - · PDF file• Dale Carnegie – How to Win Friends and Influence...

Date post: 10-Feb-2018
Category:
Author: duongbao
View: 225 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 30 /30
Titul proiectului: Caravana carierei Axa prioritară nr. 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenție 2.1: „Tranziția de la școală la viața activă ” Promotor: Blocul Naţional Sindical București Durata proiectului: 36 luni Perioada: 1 noiembrie 2010 31 octombrie 2013 Număr identificare: POSDRU/90/2.1/S/61837 CARAVANA CARIEREI TEMA: ABILITĂȚILE SOCIALE ÎN REUȘITA PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ Prof.univ.dr. Hortensia GORSKI Universitatea Româno-Germana din Sibiu Partener proiect UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU
Transcript
  • Titul proiectului: Caravana carierei

    Axa prioritar nr. 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii

    Domeniul major de intervenie 2.1: Tranziia de la coal la viaa activ

    Promotor: Blocul Naional Sindical Bucureti

    Durata proiectului: 36 luni

    Perioada: 1 noiembrie 2010 31 octombrie 2013

    Numr identificare: POSDRU/90/2.1/S/61837

    CARAVANA CARIEREI

    TEMA: ABILITILE SOCIALE N REUITA PERSONAL I PROFESIONAL

    Prof.univ.dr. Hortensia GORSKI

    Universitatea Romno-Germana din Sibiu Partener proiect

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Abilitile sociale te conduc la o bun inelegere cu

    persoanele cu care eti n contact - efi, colegi, subalterni,

    clieni, furnizori, colaboratori etc.

    Orict de inteligent ai fi i orict de multe cunotinte tehnice ai,

    absena aptitudinilor minime de socializare ii poate afecta

    serios cariera.

    Abilitile professionale (hard skills) trebuie ntotdeauna

    dublate de abilitile sociale (soft skills).

    Cnd dou sau mai multe persoane au cam aceleai atuuri

    profesionale, cel care are mai multe soft skills (inteligen

    emoional / abiliti sociale) va avea ntotdeauna mai mult

    succes.

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • i recomand dou cri excepionale, care pe de o parte te vor ajuta

    s nelegi importana pe care o are stpnirea i dezvoltarea

    aptitudinilor emoionale i sociale i, pe de alt parte, te vor ajuta s

    le dezvoli.

    Dale Carnegie How to Win Friends and Influence People

    (Secretele succesului)

    Daniel Goleman Inteligena emoional

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • a) Influena pe care o persoan poate s o exercite asupra

    celorlali;

    b) Capacitatea de a comunica;

    c) Capacitatea de a colabora i coopera cu ceilali;

    d) Managementul conflictelor;

    e) Spirit de lider / Capacitatea de a fi lider;

    f) Capacitatea de a fi un catalizator pentru schimbare;

    g) Capacitatea de a construi i de a ntreine n timp relaii;

    h) Capacitatea de a lucra n echip. UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Ai abilitatea de a induce stri.

    Te pricepi s faci presiuni.

    Foloseti modaliti foarte convingatoare de prezentare,

    adaptate situaiei.

    Te foloseti de strategii complexe precum influenarea indirect

    pentru a-i atrage susinerea sau nelegerea de partea ta.

    Te foloseti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia

    anumite opinii personale.

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Faci fa cu rapiditate unor situaii diferite.

    Esti un bun ascultator, caui ntelegerea mutual i

    accepi schimbul sau mprtirea unor informaii.

    Susii comunicarea deschis i esti receptiv att la vetile

    bune, ct i la cele proaste

    Comunicare nseamn mai mult

    dect doi oameni care pronun cuvinte.

    O parte important a comunicarii este

    nelegerea mesajului i implicit

    asimilarea lui corect.

    Mesajul nseamna i context,

    implicaii, conotaii, idei subanelese,

    comunicare nonverbal, sinceritate...

    http://www.google.ro/imgres?q=comunicarea&hl=ro&sa=X&rlz=1W1ADFA_enRO455&biw=986&bih=487&tbm=isch&prmd=imvnsb&tbnid=aWDpR-pV2DazRM:&imgrefurl=http://www.tehnopol.ro/*id_1771-dArt.html&docid=hOdhYurb0m7cMM&imgurl=http://www.tehnopol.ro/UserFiles/article/nonvb_09040748.jpg&w=512&h=246&ei=JLqzTvWkIOb44QThloiDBA&zoom=1&iact=rc&dur=1&sig=116434489281491103219&page=2&tbnh=79&tbnw=165&start=12&ndsp=10&ved=1t:429,r:2,s:12&tx=40&ty=47http://www.google.ro/imgres?q=comunicarea&hl=ro&sa=X&rlz=1W1ADFA_enRO455&biw=986&bih=487&tbm=isch&prmd=imvnsb&tbnid=_eDChf06b4Cs3M:&imgrefurl=http://www.bizcampus.ro/dosare/bizcamp-2009/comunic-deci-castig&docid=lmgIqLCtiNynsM&imgurl=http://www.bizcampus.ro/media_lib/tinyMCE_upload/2009-05-12-Info-Cover%2520Story-BizCamp%25202009-Comunic,%2520deci%2520castig-foto.jpg&w=424&h=318&ei=JLqzTvWkIOb44QThloiDBA&zoom=1

  • Faci fa cu rapiditate unor situaii diferite.

    Esti un bun asculttor, caui ntelegerea

    mutual i accepi schimbul sau mprtirea

    unor informaii.

    Susii comunicarea deschis i esti receptiv att la vetile

    bune, ct i la cele proaste.

    "Avem doua urechi i o singura gur ca s putem

    asculta de doua ori mai mult dect vorbim." Epictetus

    Este o metafora, dar sunt multe de analizat, n afar de cuvinte.

    Totui, trebuie s tii i cnd s nu mai asculi.

    A fi un bun ascultator nu nseamn a fi psihologul tuturor!

  • S fii atent cu toat fiina la interlocutorul tau.

    S manifeti interes, s ai o atitudine deschis.

    S nu mai faci i altceva simultan, s nu ai o atitudine plictisit

    (spre exemplu: s te joci cu un pix, s te uii pe geam, s-i plimbi

    privirea prin ncpere etc).

    S evii invadarea spaiului personal.

    S evii poziiile nchise ale trupului (brae ncruciate, picior peste

    picior, baricadat n spatele biroului etc.).

    S priveti direct persoana care vorbete, far ns a o fixa!

    Arata-i c o asculti, nu c vrei s o intimidezi.

    S nu ntrerupi interlocutorul prea frecvent. UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Echilibrezi munca cu relaiile personale.

    Colaborezi, faci schimb de idei, informaii si resurse.

    Promovezi un climat pozitiv, de prietenie i nelegere.

    Identifici i ntreii relaiile de colaborare, cooperare.

    Creezi i menii legturi armonioase.

    Putem coopera cand suntem n competiie? Nu prea.

    Competiia poate duce pe termen scurt la rezultate mai bune.

    Cooperarea nsa duce pe termen lung la oameni mai buni i acest

    lucru va genera rezultate consistente, care n timp vor face

    diferena.

  • O serie de stri afective ale indivizilor, cum ar fi:

    Nelinitea

    Ostilitatea

    Rezistena

    Agresiunea deschis

    Toate tipurile de opozitie i interaciune antagonist,

    inclusiv competiia.

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

    http://www.training-consultanta.ro/wp-content/uploads/2008/10/managementul-conflictelor1.jpg

  • Conflictul este generat de resurse limitate dorite de dou sau mai

    multe pri (persoane, organizatii, naiuni).

    Conflictele pot fi:

    benefice

    distructive

    Exemple de conflicte

    conflict intrapersonal

    conflict interpersonal

    conflict de grup

    conflict organizaional

    conflict internaional etc.

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

    Conflicte afective

    Se refer la relaiile interpersonale i sunt generate de stri emoionale.

    Starea de suspiciune, ostilitatea, tensiunea sociala, explozia emoional sunt

    modaliti de manifestare a unor asemenea conflicte.

    Sunt insoite de puternice emoii negative, de receptarea stereotip a celor aflai

    de cealalta parte a baricadei i de un comportament adesea revanard.

    Conflicte de substan

    Atunci cand indivizii urmaresc atingerea propriilor scopuri prin intermediul unor

    grupuri.

    n sistemele autoritare, atunci cnd cei care dein posturile de decizie cheie i

    impun propriile raionamente.

    Reducerea strilor conflictuale se realizeaza prin orientarea spre acele obiective

    care permit realizarea unui consens.

  • Conflicte intra-personale sau intra-psihice apar nivelul personalitii unui

    individ. Sursele de conflict pot include idei, gnduri, emoii, valori,

    predispoziii sau obiective personale care intr n conflict unele cu altelele.

    Conflicte inter-personale sunt legate de consens (cnd opiniile, ideile,

    credinele prilor aflate in conflict sunt incompatibile) i competiia pentru

    resurse limitate (cnd actorii percep ca doresc aceleai resurse limitate).

    Conflicte intra-grupuri

    Conflicte inter-grupuri

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

    Importana muncii n echip TEAM-BUILDING

  • Lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasa;

    Sistemul de valori, punctele de vedere diferite;

    Echitatea, existena unui climat de nencredere ntre oameni

    Nemulumirea fa de statutul profesional, ambiguitatea

    Existenta unor scopuri diferite

    Comportamentele dificile ale unor persoane, agresivitatea i

    ncpnarea

    Competiia dependena de resurse cu volum limitat, invadarea teritoriului

    Meschinria, secretomania;

    Teama de a lsa pe alii s se afirme

    Percepii i interpretri greite

    UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Hrana

    Bani

    Loc de munca mai bine platit

    Avansare in cariera

    Recunoatere social

    Admiraie

    Iubire

    Fericire

    Dreptate .......... UNIVERSITATEA

    ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

  • Fixarea de obiective comune - n condiiile n care o sursa major

    de conflicte este reprezentata de urmrirea unor obiective diferite.

    mbuntirea proceselor de comunicare - barierele de

    comunicare existente trebuie reduse, iar comunicarea trebuie

    stimulat prin intensificarea schimburilor informaionale dintre

    indivizi.

    Negocierea integrativ niciuna din prile implicate nu trebuie

    obligat s renune la aspectele pe care le considera vitale; oamenii

    trebuie incurajai s gseasc o soluie creativ n locul


Recommended