Capitolulii Salvare-turnul de Instructie

7/30/2019 Capitolulii Salvare-turnul de Instructie

http://slidepdf.com/reader/full/capitolulii-salvare-turnul-de-instructie 1/72

1

ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE A SUBUNITĂŢILOR SPECIALE- SALVATORI

Motto: „Curajul este frica căreia îi rezişti cu un minut mai mult,

curajul este scara pe care urcă celelalte virtuţi,curajul te conduce în ceruri, frica la moarte.

Cei curajoşi nu simt gustul morţii decât o singură dată”

Plecând de la premisa că la locul intervenţiei „se află o victimă şi nu putemaccepta să mai apară una”, regulile stabilite în material se bazează pe regulamentele învigoare şi pe exprienţa celor ce l -au întocmit, pe cazuri rezolvate cu mijloacele (uneori improvizate) şi forţele minime avute la dispoziţie..

Încadrarea echipei

Echipa de salvare este formata din minim patru militari pompieri (două binoame) dincadrul grupelor de pe autospecialele de intervenţie, îndeplinind următoarele funcţii:

- Seful de echipa (comandantul de echipaj al autospecialei);- Trei servanţi ( servanţi de pe autospeciala).

Echiparea servanţilor

Aceştia se echipează pentru îndeplinirea misiunii astfel: Seful de echipa:

- centura (brau)cu doua cârlige de siguranţa - toporaş- cordita de salvare- aparat de respirat (la ordin)- lanterna (lampa electrica portativa)- radiotelefon- fluier

Servantii: - centura( brau) cu doua cârlige de siguranţa - cordita de salvare

- toporaş sau topor tarnacop - aparat de respirat (la ordin)- trusa medicala- lanterna (lampa electrica portativa)- radiotelefon- fluier

Îndatoririle servanţilor din echipa de salvare

Comandantul echipajului de salvatori:- participa la executarea recunoaşterii, singur sau cu întreaga echipa;

- analizează situaţia si da misiunea echipei in punctul de lucru repartizat;- verifica echiparea, executarea îndatoririlor si respectarea masurilor de prevenire a

accidentelor de către servanţi; - acorda primul ajutor ranitilor, executa si conduce acţiunile de transport ale aces tora;



2

- executa si ordona sa se execute prin metodele si procedeele ordonate salvareaoamenilor, animalelor si evacuarea bunurilor materiale;

- organizează, executa si conduce operaţiile de tăieri, desfaceri, demolări si consolidăriale elementelor de construcţie;

- mânuieşte accesoriile de protecţie individuala, de prim ajutor, pentru salvări siaccesoriile de iluminat, la ordin sau la nevoie;

- asigura legătura radio cu punctul de comanda al intervenţiei, si cu subunitatea. Servanţii:

- însoţesc sau asigura pe seful echipei pe timpul executării recunoaşterii, la ordin; - acorda primul ajutor răniţilor si asigura evacuarea acestora; - mânuiesc accesoriile de protecţie individuala, de prim ajutor, pentru tăieri, demolări si

cele de iluminat, la ordin sau la nevoie;- menţin permanent legătura (prin semne, semnale sau radio) cu şeful echipei şi cu

subunitatea.

COMPLETUL DE SALVARE DE LA ÎNĂLŢIMI

1. Sacul de transport:



3

2. Coarda:

- Sunt necesare minim 3 corzi cu diametrul de 16, 12 şi 10 mm, rezistenţă la ruptură

> 1500 kg, alungire inferioară sau egală cu 4%;

- la fiecare din extremităţi există un nod în 6, dublu, indemontabil, cu teacă

termoretractabilă;

- extremitatea plasată sub sac este prevazută cu o carabinieră; pentru a se asigura o

uzură uniformă, a se alterna folosirea extremităţilor.

3.Coborâtorul:

- de tip 8, rezistenţă 2000kg;

- serveşte la controlarea vitezei de coborâre a victimei sau a personalului;

- la asigurarea victimei sau salvatorului în momentul urcării sau pentru protecţia

împotriva căderilor;



4

- trebuie să fie în punct fix.

4.Cârlige:

- 6 cârlige minim, simetrice, cu şurub şi, opţional un cârlig cu blocare automată;

- rezistenţă la 200kg (ax mare) şi la 750kg (ax mic);

- lotul de accesorii conţine 9 cârlige minim, simetrice, cu şurub şi un cârlig cu blocare

automată; astfel, se permite legătura cu alte materiale.

5.Scripete:

- 4 scripeţi minim, cu dispozitiv fix sau mobil;- rezistenţă la ruptură 2000kg;

- diametrul canalului: 12-13mm;

- poate servi la devierea corzii sau pentru a face un funicular





9.Protecţia:

- pentru a se evita frecarea corzii de colţuri ascuţite sau de margini tăioase care o pot

deteriora.

10.Cordeluţa:

- un inel de cordeluţă închisă de un nod de 8, pentru a facilita tracţiunea în timpul

ridicării.

11. Mănuşi protecţie



7

Aranjarea materialelor în sac

Aranjarea materialelor în sac trebuie să permită utilizarea rapidă şi optimă aansamblului de materiale.

Verificarea materialelor

1. Întreţinerea şi controlul corzii:

- prima folosire a corzii:

a se raporta la recomandările producătorului; - întreţinere:

- după folosire, dacă coarda este murdară, se spală cu multă apă, fără detergent,apoi se întinde la uscat, la umbră;

- după utilizare, se periază pentru a elimina nisipul şi micile pietricele. - controlul:

durata maximă de întrebuinţare a corzii este de 7 ani;

2. Întreţinerea şi controlul pieselor metalice:

- piesele metalice trebuie să fie curăţate şi controlate. a) Întreţinerea şi controlul echipamentului din fibre sintetice:- durata de utilizare a acestor echipamente este direct legată de condiţiile de folosire şi

întreţinere; - amortizarea căderii unei persoane, oricare ar fi înălţimea, poate antrena după control,gruparea corzii, a garniturii sau a inelelor cusute;- cauzele grupării imediate a echipamentului din fibre sintetice sunt:

expunerea în atmosferă corozivă; o componentă consumată sau arsă; murdărie de la produsele corozive; teacă uzată sau tăiată.

- întreţinerea acestor materiale implică responsabilului cu echipamentul de salvare, lanevoie, o colaborare cu o persoana dintr-o echipă specializată.

1. Puncte fixe

Este considerat punct fix orice obiect sau structură ancorată convenabil, care oferă orezistenţă suficientă efortului cerut.

Exemple: căpriori, bârne, stâlpi.

2. Amaraje

- amarajul este elementul esenţial dintr-un dispozitiv de coborîre, de ridicare sauprotecţie împotriva căderilor; - este realizat cu ajutorul corzilor si a cârligelor;- un amaraj principal trebuie să fie dublat întotdeauna de acelaşi punct fix şi să fie la fel derezistent; dacă nu, a se alege două puncte fixe;

Utilizarea amarajelor:



8

DE RETINUT:

Daca nu exista coborator se vor utiliza mai multe carlige de siguranta.

NodurileExecutarea nodurilor

In acţiunile executate pentru salvări cu coarda si cordita, se executa următoarele tipuri denoduri:

- nodul simplu;- nodul simplu răsucit;- nodul alunecător; - nodul alunecător din coarda (cordita) simpla; - nodul alunecător din coarda (cordita) îndoita; - nodul de îmbinare a doua corzi (cordite) simple sau încrucişate; - nodul pentru ridicat, coborât sau tras un obiect greu.Executarea nodurilor:

Punct fix Inele cusute

Punct fix

principal

Punct fix de siguranţăsituat deasupra

punctului fix portabil

1. Repartitia greutăţii pe 2 puncte fixe 2. Doar un punct fix lucrează, al doilea e

pregătit să preia releul.



9

- nodul simplu se executa apucând unul din capetele corzii cu care se face un ochi si,trecând apoi capătul mai scurt prin ochi, se strânge;

- nodul simplu răsucit se executa apucând de capetele corzii cu care se face un ochi princare se trece capătul mai scurt, executând in interiorul ochiului, peste corpul corzii, uninel, după care se strânge;

- nodul alunecător este nodul ce prezintă un ochi ce se poate mari sau micşora dupădorinţa. El se executa făcând din coarda (cordita) o îndoitura in forma de V, după carese trece capătul mai scurt peste si prin interiorul V -ului si se strânge nodul;

- nodul alunecător din coarda (cordita) simpla se executa formând trei ochiuri, unulcentral si doua lateral, prin care se trec capetele opuse ale corzii, după care se str âng.Ochiul central este ochi de fixare.

- nodul nealunecator din coarda (cordita) îndoita se executa îndoind coarda, după carese face in jurul capătului îndoit cu cele doua capete libere un ochi, trecându-secapetele libere prin interiorul capătului îndoit si se strânge nodul;

- nodul de îmbinare a doua corzi (cordite) se executa petrecându-se capetele îndoite adoua corzi (cordite) unul prin celalalt si introducându-se capetele libere ale corziiexterioare prin interiorul celei de-a doua; prin strângere se o bţine un nod rezistent.Nodurile de îmbinare se întrebuintează când sarcina la care se aplica coarda (cordita)este prea mare pentru coarda (cordita) simpla, iar prin îndoire coarda (cordita)devineprea scurta si trebuie lungita prin îmbinare;

- nodul pentru ridicat,coborât sau tras un obiect se executa fixându-se unul din capetelecorzii de obiect, iar cu celalalt capăt se fac inele in jurul obiectului, trecând inelelepeste coarda si capătul cu care se fac acestea prin ultimul inel ce se strânge.

ALTE MODELE DE NODURI

a) Nodul de 8 dublu:

- se realizează la fiecare extremitate a corzii, înainte de a o pune în sac; - serveşte ca nod de securitate şi nod de amaraj;

b) Nodul francez

- se realizează cu ajutorul unei cordeluţe; - serveşte la amenajarea unei manivele de tracţiune;



57

c)Cheie de oprire pe 8 coborâtoare:

Reguli de bază

1. Reguli de respectat înaintea operaţiunii de salvare: verificarea conţinutului din sac; desemnarea personalului; evaluarea dificultăţii tehnice datorată mediului; evaluarea înălţimii sau adâncimii; evaluarea stării victimei; alegerea metodei de salvare; grupul de accesorii; chemarea de ajutoare – echipe specializate;

2. Reguli de respectat în timpul operaţiunii: a) a se alege cu grijă punctele fixe; ele trebuie să fie obligatoriu dublate de amarajeleprincipale;

b) a se interzice utilizarea de corzi sau alte materiale din grupul de salvare pentru alteoperaţiuni, în afară de coborîre, ridicare sau siguranţa persoanelor;

c) a se supraveghea cu atenţie coarda; atenţie la: sa nu meargă peste dispozitive; a se evita frecările de suprafeţe tăioase; a se utiliza protecţiile corzilor - cordiţelor; a nu le pune pe un sol presărat cu cioburi de sticlă, nisip, etc; a se evita orice contact cu produse corozive, atmosferă corozivă sau părţi calde;

b) a se acorda o atenţie specială cusăturilor inelelor şi nodurilor în timpul realizăriidispozitivului; acestea trebuie să fie scutite de orice frecare;

c) atenţie la cârlige; d) a se controla buna funcţionare a aparatelor de frînare, facînd o tracţiune pe coarda de

coborîre;e) a se utiliza coborîrea în punct fix;f) a se realiza un dublu amaraj;g) a se utiliza un cârlig pentru a prelungi inelele cusute.

3. Reguli de respectat după operaţiune:a) a se aduna materialul pentru grupul de salvare în vederea controlului;

b) a se curăţa materialul; c) a se verifica starea materialului;

verificarea tactilă;



58

verificarea vizuală a pieselor metalice şi a echipamentelor din fibre sintetice; aranjarea materialului în sac.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN TOATE SITUATIILE DE URGENTA (cand nu exista personal calificat la locul interventiei sau nu a sosit

si se impune acest lucru)

Executarea îndatoririlor pentru acordarea primului ajutor

Se numeşte prim ajutor îngrijirea urgenta a unui rănit sau vătămat (cu arsuri, intoxicat,etc.), înainte de acordarea unei asistente medicale calificate.

La acordarea primului ajutor trebuie respectate următoarele reguli: - se examinează rapid si complet victima pentru a se stabili felul vătămării; - se îngrijesc imediat rănile grave, hemoragiile care ameninţa viata celui vătămat; - se acorda primul ajutor pe locul unde a fost descoperit vătămatul, transportul

executându-se ulterior;- se apreciază urgenta acordării primului ajutor si a transportului, in cazul in care sunt mai

multe victime, respectându-se principiile:

prima urgenta = vătămaţii cu hemoragii interne, hemoragii mari externe, răni penetrantetoracice sau abdominale, plăgi craniene profunde, arsuri întinse, stare de soc grava, fracturi mari(deschise si închise);urgenta a doua = vătămaţii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin aplicarea garoului,membre zdrobite de mai mica importanta ( deschise sau închise), răni adânci; urgenta a treia = ceilalţi vătămaţi cu fracturi mici închise, răni mai putina danci, contuzii maipuţin importante.

Primul ajutor acordat răniţilor chiar la locul unde au fost descoperiţi, consta in : - toaleta sumara a plăgilor si arsurilor; - oprirea provizorie a hemoragiilor;- imobilizarea fracturilor;- combaterea socului.

1. Starea de socStarea de soc este alterarea grava a funcţiilor vitale ale organismului, produsa in urma

unor traumatisme dureroase, răniri, fracturi, arsuri, hemoragii, etc. Vătămatul şocat este palid, acoperit de transpiraţii reci, cu respiraţia slaba si deasa, cu

pulsul slab sau accelerat.In caz de soc se vor lua următoarele masuri:

- deschiderea si desfacerea hainelor;- aşezarea picioarelor pe plan mai ridicat; -

oprirea hemoragiei;- pansarea rănilor si a arsurilor; - administrarea de băuturi calde si îndulcite in cantităţi mari; - acoperirea cu paturi, haine;- transportarea urgenta la spital.

2. Acordarea primului ajutor medical in cazul opririi respiraţiei: - curăţirea gurii sau laringelui de eventualele secreţii si conţinut alimentar, prin ştergere

sau aspiraţie; - înlăturarea posibilităţilor de astupare a cailor de respiraţie prin înghiţirea limbii,

folosindu-se pentru tracţiunea acesteia mâna înfăşurată în batistă sau pensă medicală.

METODE DIRECTE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

a) Metoda cu ajutorul dispozitivului de respiraţie artificiala:



59

- se tine capul rănitului pe spate;- se aşează masca pe fata rănitului; - se tine cu o mana masca pe fata acestuia, iar cu cealaltă se efectuează apăsări pe burdufulpentru insuflare.

b) Metoda de respiraţie gura la gura: - se aşează rănitul pe spate, cu capul uşor flexat;

- se face deblocarea cailor respiratorii, tracţiunea si fixarea limbii; - servantul se aşează in genunchi, introduce o mana sub ceafa rănitului, iar cu cealaltă îl apasă pefrunte, dându-i capul pe spate;- trage aer in piept si cuprinde cu gura sa gura rănitului cat mai etanş; - strânge narile rănitului cu degetele de la mana care este aşezata pe frunte; - sufla aer in gura rănitului, urmărind cu privirea daca toracele se umfla; - părăseşte gura rănitului, dându-i posibilitatea efectuării expiraţiei (eliminarea aerului dinplămâni).

Acest ciclu se repeta cu un ritm de 12 ori pe minut. Important este volumul de aer insuflatsi nu depăşirea frecventei de 12 insuflări pe minut.

Când gura rănitului este încleştata si nu se poate face respiraţie gura la gura, s e va face

respiraţie „gura la nas”, după aceleaşi reguli ca la prima varianta a metodei. Deosebirea este cadupă flexarea capului, mana care era sub ceafa se pune sub bărbia rănitului iar cealaltă rămâneaşezata pe frunte.

Se impune ca servantul sa poate pune pe gura sau nasul rănitului o bucata de tifon sau o batista.( carpa)

METODE INDIRECTE DE RESPIRATIE

a) Metoda Silvester Accidentatul este culcat pe spate, sub umeri i se aşează un sul făcut dintr-un veston, o

perna, o pătura, etc.,in aşa fel incit capul sa fie dat pe spate.

Servantul, aşezat pe genunchi, înapoia capului rănitului, apuca antebraţele acestuia puţinmai sus de încheieturi si executa o mişcare de rotaţie prin lateral a braţelor, pana la unireaacestora înapoia capului rănitului; apoi se readuc braţele si se încrucişează deasupra pieptuluirănitului, executându-se o apăsare pe pieptul acestuia.

Ciclul se repeta de 14 ori intr-un minut.Manevrele vor fi făcute cu energie, dar cu mare atenţie pentru a nu provoca fracturi

costale.

b) Metoda Schaffer Accidentatul este culcat cu fata in jos si cu capul puţin rotit intr-o parte, aşezat pe braţe. Servantul încalecă deasupra accidentatului, la nivelul coapselor acestuia, stand sprijinit pe

genunchi si aşează mâinile la baza toracelui, efectuând comprimări bruşte, ritmice la acest nivel,dinapoi înainte. Timpul expirator trebuie sa dureze 2 – 3 secunde, după care se întrerupecomprimarea.

Frecventa comprimărilor este de 12 – 14 pe minut. Aceasta metoda se aplica in următoarele situaţii:

- rănitul are braţele fracturate;- fata si nasul sunt rănite, iar din gura se scurg secreţii abundente (sânge, lichide, vărsături)

si nu se pot aplica celelalte metode.

c) Metoda Holger – Nielsen Accidentatul se aşează culcat cu fata in jos, iar capul aşezat pe braţe este rotit uşor lateral. Servantul sta aşezat in genunchi, in continuarea capului rănitului, cu fata spre toracele

acestuia si executa următoarele operaţii:



60

- aplica palmele sub omoplaţii rănitului si exercita o comprimare timp de douasecunde;

- prinde braţele rănitului imediat deasupra coatelor si se lasă uşor pe spate, trăgândde acestea cu ridicarea uşoara a toracelui rănitului de pe sol;

- se slăbeşte tracţiunea si se revine la poziţia iniţiala. Ciclul se repeta de 12 ori intr-un minut.In cazul fracturilor închise, primul ajutor consta in:

- imobilizarea victimei (interzicerea mişcărilor); - imobilizarea membrului fracturat, cu ajutorul unor atele care se îmbracă cu vata si

se aplica astfel incit sa cuprindă cele doua articulaţii vecine ale fracturii. Atelele se fixează demembrul fracturat prin înfăşurarea (legarea) cu fese de tifon sau pânza.

In lipsa atelelor, imobilizarea se poate face cu mijloace improvizate: placaj îngust, betepotrivite, cartoane, etc.

In cazul fracturării oaselor coapsei, gambei, braţului sau antebraţului (in lipsa atelelor),piciorul fracturat se leagă de cel sănătos, iar mâinile de corp.

In situaţia fracturării coloanei vertebrale, accidentatul se va culca pe spate,pe o scândurasi va fi imediat transportata la spital.

Când s-a produs fractura coastelor, toracele se bandajează strans, in poziţie de expiraţiemaxima.

Primul ajutor in caz de luxaţii, când capetele oaselor ies din încheietura, consta in

aplicarea pe încheietura respectiva a unui pansament strâns (compresiv) si interzicerea oricăro rmiscari. Articulaţia luxata se pune la loc numai de către medic.



61

Primul ajutor in caz de fractura deschisa, când exista pericolul infectării generale, constain punerea garoului si înfăşurarea plăgii cu pansament steril, fără medicamente, după care seimobilizează fractura cu atele.

Primul ajutor in caz de arsuri

Arsurile sunt de trei feluri:

- arsuri de gradul întâi, caracterizate prin înroşire si o uşoara inflamare a pielii; - arsuri de gradul doi, caracterizate prin apariţia unor beşici pline cu lichid alb-gălbui; - arsuri de gradul trei, care prezintă, pe lângă caracteristicile celorlalte grupe, si necroze

(mortificarea), lezarea adânca a ţesuturilor arse. Gravitatea unei arsuri este data, in primul rând de mărimea suprafeţei arse si apoi de

gradul arsurii.Primul ajutor consta in următoarele masuri: - se scot (taie) hainele rănitului de pe suprafaţa înroşită, arsa a pielii; - la arsurile de gradul intai, se spală pielea inrosita cu apa rece, se şterge cu un tamponde vata muiata in alcool, după care se poate aplica ulei vegetal, untura de peste sau felii decartofi cruzi;- la arsurile de gradul doi si trei se administreaza ranitilor medicamente calmante(algocalmin, antinevralgic), se aplica pe suprafaţa arsa un pansament steril uscat,evitându-se spargerea basicilor cu lichid si se evacuează urgent victima.

In cazul arsurilor întinse, după ce s-au scos hainele arse, ranitii se învelesc in cearşafuristerile sau foarte curate si in paturi călduroase si se transporta urgent la spital.

Metode pentru scoaterea victimelor din diferite spatii unde s-a produsevenimentul si nu pot interveni alte forte

Pentru salvare se folosesc următoarele metode si procedee:

1. Metoda tararii pe o parte – servantul se culca pe o parte, langa rănit, îl aseaza pe acesta pepiciorul sau, susţinându-i capul cu pieptul, si se taraste pe o parte folosindu-se de piciorul simana libere, cu cealaltă mana sprijinind rănitul;

2. Metoda tararii rănitului in spate – servantul aseaza rănitul pe partea sănătoasa, se culcalanga el, introducând mem brele inferioare sub picioarele rănitului, după aceea si membrelesuperioare, pana intra complet sub rănit, si îl transporta taras;



62

3. Metoda tararii rănitului legat de gatul servantului – servantul întoarce rănitul cu fata insus, ii leagă sub braţ o centura, cordita sau cordon, o îndoaie la capete si o aseaza după gat.Îngenunchind calare, cu centura după gat, trage rănitul după el;

4. Procedeul tararii rănitului pe foaia de cort - servantul aseaza rănitul pe partea sănătoasa,introduce sub el foaia de cort, trece colturile laterale ale foii de cort peste rănit si le leagă (pentrulegat se poate folosi si centura). Servantul se deplasează taras sau aplecat, in funcţie deposibilitati, târând după el foaia de cort.

In lipsa foii de cort, se poate folosi o pătura sau o haina.

ATENŢIE: Aceste metode si procedee se pot folosi in toate categoriile de răniri, cu excepţiafracturilor membrelor inferioare si a fracturilor coloanei vertebrale.

In situaţia fracturilor membrelor inferioare sau coloanei vertebrale se foloseşte metodatararii pe scândura, pe foi de tabla sau de placaj, asemănător metodei tararii pe foaia de cort.

Metode pentru transportul victimelor la locul acordarii primului ajutor(personalul medical nu poate interveni in locul gasirii victimei)

Pentru salvarea si transportul ranitilor din spatii in care cei ce acorda primul ajutor potintra in picioare se folosesc următoarele metode de ridicare si transport:

1. de către un singur servant: pe braţe, pe umăr, pe spate; 2. de către doi servanţi, pe braţe;3. de către trei servanţi, pe braţe; 4. de către patru servanţi, situaţie in care persoana rănita grav se aseaza pe o pătura, foaie

de cort, targa, etc.



63

Pentru salvarea si transportul ranitilor din spatii in care cei ce acorda primul ajutor potintra in picioare si cu targa sau alte mijloace improvizate pana la aceştia, se folosesc următoareleprocedee de ridicare si transport:

a) Cu ajutorul tărgii pliante Mânuirea tărgii pliante si regulile de aşezare a ranitilor pe targa se executa astfel:

se desface şi se aşează targa lângă rănit; servanţii se aşează de-a lungul părţii sănătoase a rănitului, unul în dreapta toracelui şi

capului, celălalt în dreptul bazinului şi membrelor inferioare, după care se lasă pe ungenunchi şi îşi trec mâinile pe sub rănit – primul sub cap şi omoplaţi, al doilea sub bazinşi membrele inferioare – şi, ridicând deodată rănitul de pe sol, îl aşează pe targă;

servanţii apucă targa de mânere, fiecare de la câte un capăt, o ridică lin, fără smucituri şi

transportă rănitul pe locul ordonat, executând deplasarea în pas cadenţat.

DE REŢINUT :In funcţie de natura terenului ce urmează a fi străbătut se va tine seama de următoarele

reguli: pe teren drept, rănitul se transporta cu picioarele înainte (fac excepţii cei cu hemoragii

mari, care se aseaza cu capul înainte, in scopul supravegherii lor); la urcare, rănitul se aseaza cu capul înainte, servantul din fata va tine targa in mod

obişnuit, de mâner, iar cel din spate va ridica targa pe umeri; la coborâre, rănitul se aseaza cu picioarele înainte, servantul care se afla la capul rănitului

tine targa in mod obişnuit, iar cel din spate, de la picioare, va tine mânerele pe umeri.



64

Daca rănitul are leziuni la membrele inferioare, transportul la urcare se face cu picioarele înainte, iar la coborâre cu capul înainte.

ATENŢIE: Raniţii cu leziuni la coloana vertebrala vor fi întinşi cu fata in sus pe o targa pe care s-a

pus o scândura lata, învelita intr-o pătura. b) Cu ajutorul mijloacelor improvizate

Ca mijloc improvizat se poate folosi targa formata din doua bare de lemn sau metalintroduse la marginile spaţiului creat prin îndoirea in trei a unei paturi sau a unei foi de cort.Capetele păturii (foii de cort) se prind pe lateral cu ace de siguranţa sau cu bucati de sarma, cuie,etc.

Targa se mai poate improviza din doua bare de lemn sau metal si din doua bluze, vestoane, haine, camasi, etc.

Ca targă, se pot folosi, de asemenea, uşile sau scările scurte peste care se aseaza o pătura.



65

ANTRENAMENT LA TURNUL DE INSTRUCTIE

1. ANTRENAMENT ÎN DESFĂŞURAREA PROBELOR DIN CONCURSURILE PROFESIONALE

PROCEDURĂ DE EXECUTARE A PROBEI „ SCARA DE FEREASTRĂ”

PISTA DE ALERGARE PENTRU PROBA „Scara de fereastra”

În conformitate cu OIGSU 1214 / 26.05.2011

Desfăşurarea probei „Scara de fereastră” .

(1) La probă participă opt concurenţi din lot, care au dreptul,

fiecare, la câte două încercări.

(2) Concurenţii se prezintă la start în echipament sportiv, având asupra lor

cască, centură de siguranţă, pantofi de sport şi o scară de fereastră.

(3) Proba se desfăşoară de la linia de start până pe platforma etajului trei al

turnului de instrucţie, pe două - patru culoare paralele. Turnul are o înălţime de 13,12 metri şi

este prevăzut cu trei etaje, la fiecare dintre acestea existând deschideri pentru ferestre. Fiecare

fereastră are un prag cu lăţimea de 40 centimetri, care iese cu 3 centimetri în afara faţadei

turnului.

(4) Turnul este prevăzut cu un “dispozitiv de siguranţă” care protejează sportivul

împotriva căderii. Acesta se compune dintr-un scripete de asigurare montat deasupra ferestrei

etajului trei, lateral stânga, un element de frânare dispus pe faţada turnului la o înălţime de 1,50metri deasupra pământului şi o cordiţă cu lungimea de 25 metri care va fi trecută peste rola

scripetelui. Capătul cordiţei prevăzut cu cârlig de siguranţă se află la nivelul pervazului etajului

unu, iar celălalt capăt se trece prin elementul de frânare şi este manevrat de un membru al

echipei.

(5) În faţa turnului se găseşte o groapă de siguranţă cu adâncimea de un metru şi

lăţimea de 4 metri, care depăşeşte faţada turnului în lateral cu câte un metru. Aceasta este

umplută cu un strat de 50 centimetri de cauciuc spongios, peste care se aşterne un strat de 50centimetri cu amestec de nisip şi rumeguş, în proporţie de 1/1.



66

(6) Marcajul liniei de start pentru concurent se trasează, cu var, la 32,25 metri

faţă de baza turnului, iar pentru scara de fereastră, similar, la 30 de metri.

(7) Pentru desfăşurarea probei, concurenţii pot folosi şi blocstarturi. A cestora, le

este permis depăşirea liniei de start cu corpul, interzicându-se atingerea pistei cu braţele. Scara

de fereastră se poziţionează pe sol, fără a depăşi marcajul propriu al liniei de start, cu cârligul

înapoi şi spre în afară, astfel încât să poată fi apucată, preferenţial, cu una sau ambele mâini.

(8) La semnalul „START !”, după ridicarea scării de la sol, concurentul începe

alergarea, transportul acesteia asigurându-se cu unul sau cu ambele braţe. Înaintea ajungerii

lângă turn, execută mânuirea scării deasupra capului, o fixează cu cârligul de pervazul etajului

întâi şi începe urcarea într-o manieră cât mai convenabilă. Nivelele doi şi trei se escaladează în

procedură similară, concurentul având obligaţia, pentru mânuirea scării, de a încăleca tăblia

pervazelor cu excepţia ferestrei etajului trei pe care o traversează în vederea aterizării cu ambele

picioare pe platformă. (9) Securitatea sportivilor pe timpul desfăşurării probei, obligatoriu, se va

asigura prin doi membri din lotul pe care-l reprezintă, pentru fiecare concurent, care vor proceda

în scopul evitării oricărui accident, după cum urmează:

a. Primul coechipier, în poziţie de aşteptare, la baza turnului, în afara liniei de marcare a

culoarului, pătrunde pe pistă numai după ce concurentul pe care-l asigură a început urcarea pe

scară, cu ambele mâini şi picioare, amplasându-se în dreptul “elementului de frânare” , la o

distanţă de minim 2 metri de baza turnului şi preia controlul capătului cordiţei scripetelului deasigurare.

b. Al doilea coechipier amplasat pe podeaua etajului unu, imediat după ocuparea

pervazului ferestrei de către concurent, asigură prinderea cârligului de siguranţă fixat la capătul

cordiţei, la inelul de la brâul sportivului.

c. Poziţionarea coechipierilor destinaţi asigurării securităţii sportivilor pe timpul probei,

în cazul desfăşurării acesteia pe două – patru culoare.

(10) Proba se consideră terminată la aterizarea concurentului cu ambele picioare pe

podeaua etajului trei.

(11) La proba „Scara de fereastră” concurenţii sunt descalificaţi în următoarele

situaţii:

a. Au două starturi greşite.

b. Folosesc echipament şi scări neverificate şi care nu se încadrează în standarde.

c. Nu folosesc dispozitivul de siguranţă şi nu se aşează pe tăblia fiecărei fer estre, cu

excepţia ultimului etaj.



67

d. La pătrunderea membrilor echipei cu misiune de asigurare a măsurilor de securitate,

pe culoarul advers, înainte ca sportivul aflat în concurs să înceapă urcarea pe scară, sau în spaţiul

repartizat celuilalt, pe platforma etajului unu.

e. Nu aterizează pe platforma ultimului etaj cu ambele picioare sau cad de pe turn.

f. Dacă la urcarea turnului concurentul îşi scoate/pierde casca de protecţie.

g. Dacă cochipierul de la baza turnului nu respectă distanţa minimă de 2 m de amplasare

faţă de turn.

(12) Ruperea scării în timpul probei nu este considerată greşeală, iar

competitorul are dreptul la o nouă încercare.

(13) Clasamentul la proba "Scara de fereastră" este individual şi cu echipa.

a. Clasamentul individual se realizează astfel:

- Este luată în considerare cea mai bună încercare din cele două.

- Când doi sau mai mulţi sportivi înregistrează timpi egali, cel care are prima încercaremai bună este clasat pe locul superior. Concurenţii sunt clasaţi pe acelaşi loc dacă la ambele

încercări au obţinut timpi egali.

- Concurenţii care au avut două încercări eşuate nu intră în clasament.

b. Clasamentul echipei se realizează luându-se în considerare timpii însumaţi ai

sportivilor care au o bţinut primele şase locuri în clasamentul individual pe fiecare echipă.

(14) Clasamentul general pe echipe se realizează prin departajarea timpilor

obţinuţi de fiecare echipă, în ordinea lor crescătoare. (15) Dacă două echipe au rezultate însumate egale, echipa din lotul care are cea

mai bună reuşită la prima încercare este clasată pe locul superior.

2. ANTRENAMENT IN ACTIUNEA DE SALVARE A PERSOANELOR SI ANIMALELOR

DIN PUTURI, CANALE-RAPEL

NOTĂ: În subunitatile unde nu exista puţ amenajat se va executa rapel,recuperare de pe

punct fix de escavare

AMPLASAREA PUTULUI SI A TURNULUI



68

SE POT EXECUTA URMĂTOARELE SITUAŢII TACTICE PENTRU ACTIVITATEA

ECHIPEI DE SALVARE A PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR DIN FÂNTÂNI, PUŢURI,

CANALE

Exerciţiul 1. Situaţie tactică – Garda de Intervenţie este anunţată că o persoană care

lucra la săparea unei fântâni a fost surprinsă de prăbuşirea pereţilor acesteia. La sosirea la locul

producerii evenimentului garda de intervenţie a constatat următoarele:

- o persoană era acoperită în totalitate de pământ,

- o altă persoană care a încercat să salveze victima avea fracturi şi nu se putea elibera

singură din fântână.

Se cere: recuperarea victimei surprinse de pământ şi a celei accidentate, acordarea

primului ajutor şi transportul persoanelor la cea mai apropiată unitate medicală.

Exerciţiul 2. Garda de intervenţie este solicitată pentru scoaterea unui animal căzut într-ofântână. La locul intervenţiei se constată că animalul se află pe spate, imobilizat într-un spaţiu

greu accesibil pentru salvatori.

Se cere: recuperarea animalului.

Exerciţiul 3. Garda de intervenţie este solicitată pentru salvarea unui muncitor accidentat

în urma unei căzături într-un canal termic cu diametrul de 80 cm. Încercând să remedieze o

defecţiune în canalul termic la o conductă muncitorul a făcut o mişcare greşită căzând în gol, înurma impactului cu solul suferind multiple traumatisme, posibil fractură de coloană.

Se cere: acordarea primului ajutor, salvarea şi evacuarea muncitorului.

Exerciţiul 4. Într-un subsol al unui imobil a fost descoperită o persoană care executa

suduri oxiacetilenice într-un spaţiu neventilat. Aceasta posibil şi cu probleme cardiace a fost

găsită inconştientă într-un spaţiu greu accesibil.

Se cere: salvarea,evacuarea victimei şi acordarea primului ajutor.

Exerciţiul 5. Garda de intervenţie este solicitată pentru salvarea unei persoane în vârstă

aflată la suprafaţa apei unei fântâni , ce a cazut in urma alunecarii pe gheata in incercarea de a

scoate apa. Victima sufera de socul creat , psihic si hipotermic.

Se cere: recuperarea persoanei,acordarea primului ajutor şi transportul la cea mai

apropiată unitate medicală.

NOTĂ: ÎN ACTIVITĂŢILE DE ANTRENAMENT SE VA RESPECTA

OBLIGATORIU PROCEDURA DE MAI JOS.



69

PROCEDURĂ PRIVIND DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE

PENTRU RECUPERAREA DE PERSOANE SI ANIMALE DIN FÂNTÂNI, PUŢURI, CANALE

(similar la nivelul detasamentului de interventie)

DESCRIEREA PROCEDURII

Nr.

Crt. ACTIVITATEA CINE EXECUTĂ TERMEN

1. PREMERGATOR SITUATIILOR DE

URGENTA

Responsabilităţile personalului operativ

pentru executarea operaţiunilor principale de

desfăşurare a intervenţiei:

* încadrarea în baremele de alertare şideplasare la intervenţie stabilirea corectă a

forţelor şi mijloacelor cu care se intervine

* îmbarcarea materialelor necesare

intervenţiei (dispozitiv cu scripete, ARIAC,

corzi, cordiţe, căngi, ancore, prăjini, centuri

de siguranţă, hamuri)

- stabilirea responsabilului si modului de

transmitere a datelor preliminare

-echiparea adecvata a personalului cu

echipament ce permite manevre in put,

fantana etc

-dotarea in limita posibilitatilor cu furtun de

alimentare de la buteliile de oxigen cu

lungimi adecvate(10-15 m) pentru locurile

unde nu se poate interveni cu aparatul in

spate, unde nu se pot executa manevre

- comandantul

detasamentului, sefii

G.I.S.

- comandantul

intervenţiei (şef G.I.S.)

- comandantul

interventiei si sefii

gis prinradiotelefonist

- şeful G.I.S. +

radiotelefonist

-C+1-3 minute

alertarea

- C+n minute

(n=nr de

kilometri)

- la alertare

- partea I C+2

min

-partea IIC+10 min de la

localizare

-C+1ora la

interventiile de

durata

-partea III

- C +10 min dupa

ajungerea in

subunitate



70

- deplasarea la locul intervenţiei

- garda de intervenţie -C+n+n1 minute

(n1=nr de km

n= nr. de minute

necesare alertarii)

2. Culegerea datelor privind producerea

evenimentului

- cooptarea cetăţenilor martori

Seful GIS,

comandantul

intervenţiei

La locul

intervenţiei

3. LA AJUNGEREA LA LOCUL

INTERVENTIEI

Stabilirea personalului şi structurilor de

conducere a intervenţiei

- numirea personalului de conducere a

intervenţiei - stabilirea necesarului de forţe, asigurat pe

urgenţe( necesar de salvatori din alte ture de

serviciu)

- culegerea informaţiilor dacă victima este în

viaţă şi în ce condiţii s-a produs evenimentul

- stabilirea mediului toxic şi a substanţelor ceau generat evenimentul

PE TIMPUL INTERVENTIEI

-stabilirea daca se impune realizarea unei

actiuni imediate in conditii de risc maxim dar

cu sanse optime de salvare a victimelor(

victimei)

- stabilirea masurilor de securitate de minima

siguranta pentru a nu se produce afectarea

personalului propriu

-stabilirea semnelor si semnalelor intre

servantii salvatori pentru o buna comunicare

cand se afla in imposibilitatea folosirii

mijloacelor de comunicatii

- stabilirea legăturii cu victima

- verificarea şi stabilirea masurilor de

consolidare a malurilor/pereţilor

Comandantul

intervenţiei

Şef GIS şicomandantul

intervenţiei

Personalul de

intervenţie Şef GIS şi

comandantul

intervenţiei

Personalul de

intervenţie

La organizarea

intervenţiei

C1 + 2 min.

C1 + 5 min.



71

puţului/rezervorului

- coborarea si inspectarea treptata a fantanii,

putului , rezervorului

- menţinerea calmului cetăţenilor martori

prin conlucrare cu poliţia şi jandarmeria

- stabilirea personalului care intervine, a

modului de lucru, prezentarea măsurilor de

securitate

- realizarea consolidarii peretilor , malurilor

cand se impune aceasta

- pătrunderea la victimă, ancorarea şi

asigurarea acesteia (eventual şi acordarea

primului ajutor medical) ATENTIE- se va actiona in grup de militari

pentru a fi permisa retragerea imediata a


- recuperarea salvatorilor din put dupa

ancorarea victimelor

- recuperarea propriu-zisă a victimei

( victimelor), acordarea primului ajutormedical, transportul acesteia la UPU

- întocmirea documentelor la locul

intervenţiei, transmiterea datelor la punctul

de comandă al I.S.U.

Şef GIS şi

comandantul

intervenţiei

Nota: Timpul C este considerat momentul anuntarii interventiei

Timpul C1 este considerat momentul ajungerii la locul intervenţiei

MĂSURI CE SE ÎNTREPRIND LA LOCUL UNEI INTERVENŢII

restricţionarea sau oprirea circulaţiei vehiculelor de mare tonaj care produc trepidaţii;

întreruperea curentului electric, a apei si gazelor in zona respectivă;

căutarea persoanelor rănite sau blocate;

stabilirea locaţiei acestora;

luarea legăturii cu victimele;

după caz, acordarea primului ajutor medical până la extragere, dacă este posibil;

transportarea acestora.



72

Descoperirea şi identificarea persoanelor căzute (blocate) se execută prin ascultare,

căutare, îndepărtarea materialelor şi localizarea acestora sau prin folosirea aparaturii de

amplificare a zgomotelor si sunetelor produse de supravieţuitori.

Îndepărtarea daramaturilor când este cazul se face de sus in jos, manual. Utilajele grele se

vor folosi numai pentru îndepărtarea elementelor de construcţii mari care împiedică accesul spre

victimă sau pentru crearea tunelelor de acces spre victime.

DE REŢINUT : în situaţiile în care pe timpul căderii victimele au angrenat materiale de

construcţie şi se află sub acestea se vor executa operaţiunile de la salvarea persoanelor de sub

dărâmături.

PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ

NOTĂ: Se va respecta algoritmul şi întreaga gamă de operaţiuni stabilite în lucrarea

Activităţi de pregătire a subunităţilor speciale - salvatori

Atribuţii: Comandantul de echipaj: desemnează personalul, indică locul de salvare,

fixează mijloacele de acces

Binomul de explorare (comandant de echipaj şi un servant):

Comandantul de echipaj

- se echipează cu garnitura ajutătoare si cu restul echipamentului de salvare;

- Alege unul sau două puncte fixe.

- Realizează amarajul corzii de coborâre. - Alege unul sau două puncte fixe.

- Realizează amarajul de coborîre

Servantul :

o ajută cdt. de echipaj la instalarea dispozitivului de coborâre.

o Instalează pe coardă un scripete pe care îşi va fixa garnitura cu un cîrlig.

Comandantul de echipaj verifică închizătoarea fiecărui cîrlig.

Servantul controlează coborîrea cdt . de echipaj.

Comandantul de echipaj :

o se angajează în coborâre, ducînd echipamentul pregătit de binomul de urcare

o Echipează victima cu un triunghi de evacuare (ham etc.)

o Comandă urcarea.

o Se urcă odată cu victima

Servantul participă la urcarea victimei

Binomul de ridicare

Comandantul de echipaj:

o Se echipează cu garnitura ajutătoare si cu restul echipamentului de salvare



73

o Alege unul sau două puncte fixe.

o Realizează amarajul corzii de ridicare

o Instalează pe coardă un triunghi de evacuare cu un cîrlig

o Verifică închizătoarea fiecărui cîrlig

o Dă coarda de evacuare echipată cu ham (triunghiul de evacuare) şi scripete şefului

binomului de explorare

- Ridică victima şi o ia în primire.

o Participă la ridicarea şefului binomului de explorare

Servantul:Instalează dispozitivul de ridicare a victimei şi şefului de echipaj.

o Adună coarda de ridicare adusă de şeful binomului de explorare

o Ridică victima şi o ia în primire

o Participă la ridicarea şefului binomului de explorare

După operaţiune se vor verifica, întreţine şi aranja echipamentului de salvare la faţalocului.

MODELE DE REALIZAREA A PUNCTELOR FIXE PE TIMPUL OPERAŢIUNILOR DE

SALVARE

COBORARE IN RAPEL

ACCES IN PUT

AMARARE SIMPLA CU AJUTORUL CARLIGULUI DE SIGURANTA SI SCRIPETE MONTAREA A CEL PUTIN

DOUA PUNCTE DE AMARARE (DUPA CAZ MODELE DIFERITE)-OPT COBORATOR SI SCRIPETE



74

TRECEREA CORZII PRIN MAI MULTE PUNCTE PENTRU REDUCEREA SARCINII

VERIFICAREA DISPOZITIVULUI DE SUSTINERE

Pentru ridicarea pe vert icală a victimelor conştiente sau inconştiente: pentru acest tip de

salvare, se recurge de obicei la materialul de salvare tradiţional, funcţie de timpul avut la

dispoziţie. Adâncimea maximă autorizată pentru ridicarea unei victime în raport cu nivelul de

primire este fixată de lungimea corzii.

ASIGURAREA A DISPOZITIVULUI LA RAPEL SE REALIZEAZA

DE CATRE DOI MILITARI DEPĂRTAREA DE BALUSTRADE, BALCOANE,

FATADE

MĂSURI DE SECUR ITATE


- desemnează personalul;

- indică locul salvării;

- fixează mijloacele de acces;

- Se dotează cu grupul de salvare.

- Se echipează cu garnitura ajutătoare

- Se echipează cu inele şi cîrlige

- Se angajează în progresie, realizînd, dacă este necesar, un amaraj intermediar.- Odată intervenţia finalizată, recuperează inelele cusute

Servantul:



75

- Urmează comandantul de ehipaj.


- Realizează amarajul cu 8 coborîtoare.

- Verifică închizătorile cîrligelor

- Asigură comandantul de echipaj în progresie.

După terminarea operaţiunii, se verifică materialele:

- tactilă: pentru a detecta corpurile străine în echipamentul din fibră sintetică, uzura tecii,

deteriorarea prin căldură;

- vizuală: piese metalice şi echipament din fibră sintetică – cusături, uzuri;

- după inventariere, materialul este arajat în sacul de transport;

Mod de acţiune (în punctul fix constituit de un salvator)

ASIGURARE PESTE PERVAZ PE SACUL CORZII SI TRECEREA CORZII PRIN OPTUL COBORATOR

SI ANCORAT DE HAMUL SALVATORULUI

COBORAREA VICTIMEI IN TRIUNGHIUL DE SALVARE

LA TRECERILE PESTE BALCOANE SE MONTEAZASI O COARDA DE DEPARTAREDE TURN



76

Când, în funcţie de gradul de urgenţă al situaţiei, este imposibilă instalarea

vreunui amaraj, unul din servanţi serveşte drept punct fix.

Această manevră specifică este garantul rapidităţii. Totuşi, şeful

echipajului trebuie să participe la susţinerea victimei.

Echipierul, dotat cu garnitura ajutătoare cu coborîtor, este aşezat pe sol, cu

picioarele sprijinite de perete şi controlează coborîrea.

Înălţimea între al 8-lea coborâtor şi punctul de susţinere pe coardă trebuie

să fie obligatoriu peste 20 cm.

MĂSURI DE SECURITATE

BINOM EXPLORARE – CĂUTARE (comandant de echipaj şi un servant)


- Caută victima şi o aduce la locul ales pentru evacuare. - Echipează victima cu triunghiul de evacuare.

- Acroşează comanda inelului dorsal al triunghiului.

- Trimite cealaltă extremitate binomului.

- Verifică închizătorile cîrligelor şi buna lor funcţionare.

- Angajează victima în coborîre.

- Controlează coborîrea.

Servantul:- Se echipează cu garnitura ajutătoare

- Instalează coborâtorul sub garnitură

- La ordinul cdt. de echipaj, ajută la coborâre

BINOMUL STABILIT PENTRU URCARE - COBORÂRE

Servanţii:

- Îndepărtează victima de faţadă.

- Primesc victima.

- Transportă victima pe locul stabilit.

Verificarea materialelor:

Odată terminată operaţiunea, materialele sunt regrupate pentru verificări:

- tactilă: pentru a detecta corpurile străine în echipamentul din fibră sintetică, uzura

tecii, deteriorarea prin căldură;


- se identifică cauzele de regrupare imediată;



77


- la întoarcerea centrului de ajutor, materialul va fi verificat din nou.

Salvarea animalelor căzute in gropi sau canale se face astfel:

- servanţii echipaţi cu chingi (furtune de refulare), corzi şi cordiţe, unelte, coboară in locul unde

a căzut animalul, trec chingile (furtunurile) pe sub animal in regiunea pieptului si abdomenului,

după care leagă capătul fiecărei corzi de cate o chinga;

- se amenajează ca taluz (panta) una din marginile canalului (gropii);

- se scoate animalul trăgându-se de corzi (furtun) pe partea taluzului, după ieşirea prealabila a

servanţilor.

Daca animalul a căzut in picioare se amenajează o rampa pana in fundul gropii, după care

acesta este forţat sa urce rampa, folosindu-se de coarda trecuta peste crupa.

Se recomandă ca antrenament în condiţiile procedurii sus menţionate să se desfăşoare

următoarele teme: TEMA 1 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. antrenament in folosirea aparatului in medii toxice (fum si gaze) – se vor folosi

beciurile de antrenament - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului

TEMA 2 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. antrenament in labirintul de salvare din medii toxice si spatii inguste – 25 minute -

citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului

militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului

TEMA 3 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare.

antrenament indelungat in labirintul de salvare din medii toxice si spatii inguste si diferitesunete (care se aud la incendii) - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

Se recomandă la educaţie fizică desfăşurarea următoarelor trasee de pregătire:

TRASEUL NR.1

Start – alergare 15 m. – trecerea prin tubul suspendat – parcurgerea tubului îngropat – escaladarea acestuia – coborârea scărilor metalice – alergare 10 m. – parcurgerea capcanei – escaladarea punţii suspendate – parcurgerea traseului din boxele GAZ (primele două) prin merstârâş (în diferite moduri) – parcurgerea holului GAZ fără vizibilitate – Sosire (zona rampei auto).

TRASEUL NR.2Start – alergare 15 m. – trecerea prin tubul suspendat – parcurgerea tubului îngropat –

escaladarea acestuia – alergare 25 m. – trecerea pe sub rampa auto – alergare 20 m. – coborâre în beciul de alimente – ridicarea unui manechin – transportul acestuia afară pe scări – Sosire.

TRASEUL NR. 3

Start – parcurgerea unui traseu prin beciul de alimente (zona rafturilor) cu vizor obturat– găsirea manechinului – trasportul acestuia pe scări – transportul cu targa ajutat de un coleg laambulanţă – Sosire (zona centralei).



78

TRASEUL NR.4Start – alergare 25 m. – coborâre în beciul subunităţii – deplasare pe ţevi – găsirea unui

manechin – transportul şi ridicarea acestuia din beci – transportul pe targă până la ambulanţă.

TRASEUL NR.5 Start-alergare 15m-trecerea pe sub capcana pisica- patrunderea in beciul de alimente cu

vizibilitate redusa si deplasare pe un traseu stabilit- trecerea peste rafturi si materiale-alergare

15m-sosire

TRASEUL NR.6Start-alergare 25m-deplasare pe palme si varfurile picioarelor- patrunderea in beciul de

alimente cu vizibilitate redusa si deplasare pe un traseu stabilit- gasit o victima( manechin)trecerea peste obstacole asimetrice ( cauciucuri) cu victima pe umeri, brate etc punerea pe targa-alergare 15m-sosire

TRASEUL NR.7 Start-alergare 25m-deplasare ghemuit pana la intarea in demisol- patrunderea in demisol cu

vizibilitate redusa si deplasare pe un traseu stabilit- gasit o victima( manechin )trecerea peste

materiale cu victima pe umeri, brate etc punerea pe targa-alergare 15m-sosire

TRASEUL NR.8Start-alergare 25m-deplasare aplecat pana la intarea in demisol- patrunderea in demisol cu

vizibilitate redusa si deplasare taras pe un traseu stabilit- gasit o victima( manechin )transportat victima pe umeri, braţe, scari etc.

2. ANTRENAMENT IN ACTIUNEA DE SALVARE A PERSOANELOR AFLATE LA

INALTIME DE PE PLATFORMELE SAU ETAJELE CLADIRILOR - BALCOANELE

CLADIRILOR

VEDERE LATERALA A BALCOANELOR TURNULUI



79

PENTRU ANTRENAMENTUL DE RAPEL DE BALCON SE POATE UTILIZA BALCONUL

COBORARE PE BALCON

DESPRINDEREA VICTIMEI DE PE BALCON SI DEPARTAREA DE FATADA

COBORAREA SAU URCAREA DUPA CAZ

REVENIREA SALVATORULUI PE BALCON

Nota:ASIGURAREA OBLIGATORIE CU DOUA CORZI PENTRU SIGURANTA

SALVATORULUI IN PUNCTE DIFERITE ALE HAMULUI



80

URCARI COBORARI CU SCARA DE FEREASTRA

NOTA: LA SUBUNITATILE UNDE NU SUNT BALCOANE SE VOR FOLOSI

GOLURILE DE PE FATADA TURNULUI

LA ORICE ACTIVITATE SE VA ASIGURA MILITARUL PRIN DISPOZITIVUL DE

SIGURANTA SAU DE CATRE MINIM UN MILITAR LA SCRIPETE

URCAREA-COBORAREA SE POATE EXECUTA SI CU SCARILE CULISANTE PE FATADELE

TURNULUI SAU PE BALCOANE



81

MODELE DE ANTRENAMENT- posibilitati

Se pot executa următoarele situaţii tactice pentru Acţiunea echipei de salvare pentru

salvarea persoanelor şi a animalelor de la etajele clădirilor sau de la înălţimi

Exerciţiul 1. Garda de intervenţie este anunţată de producerea unui accident într-un

apartament (balcon), doi muncitori care desfăşurau o activitate de reparare a balconului s -au

dezechilibrat şi au căzut. Unul dintre aceştia a rămas suspendat la nivelul etajului II.

Se cere: acordarea primului ajutor acestora şi transportul la cea mai apropiată unitate

medicală.

Exerciţiul 2. Garda de intervenţie este anunţată de producerea unui accident în care este

implicat un muncitor care executa lucrări de asterială la acoperişul casei. Acesta s- a

dezechilibrat iar în urma impactului şi-a fracturat membrele inferioare. Nu se cunoaşte dacă victima prezintă şi alte leziuni care i-ar putea pune în pericol viaţa.

Se cere: recuperarea victimei rămasă blocată în podul locuinţei, acordarea primului ajutor

şi transportul la cea mai apropiată unitate medicală.

Exerciţiul 3. Garda de intervenţie este anunţată pentru a interveni la recuperarea unui

animal (pisică dintr-un balcon a cărui proprietar nu se află în localitate) şi care refuză să coboare

la îndemnul celorlalţi locatari. Se cere: recuperarea animalului şi predarea acestuia.

Exerciţiul 4. Garda de intervenţie este anunţată pentru salvarea unei persoane cu

handicap psihic aflată pe o clădire înaltă în centru oraşului şi care ameninţă cu sinuciderea.

Se cere: sprijin echipajelor de ambulanţă în recuperarea în siguranţă a persoanei.

Exerciţiul 5 . Garda de intervenţie este solicitată la o locuinta unde proprietarul (stăpânul)

unei pisici a incercat recuperarea acesteia, si a cazut in gol fiind prins intre grilajele balcoanelor

de la etajul inferior. In urma cazaturii a suferit suferind multiple traumatisme si este incostienta.

Nu a fost recuperata nici pisica.

Se cere: aducerea în siguranţă a proprietarului pe sol şi acordarea primului ajutor,

recuperarea pisicii.

NOTĂ: În activităţile de antrenament se va respecta obligatoriu procedura de mai

jos.



82


PENTRU SALVAREA PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR

DE LA ETAJELE CLĂDIRILOR ŞI DE LA ÎNĂLŢIMI

( similar la nivelul detasamentului de interventie)


Nr.

Crt. ACTIVITATEA CINE EXECUTĂ TERMEN

1. PREMERGATOR SITUATIILOR DE

URGENTA

Responsabilităţile personalului operativ

pentru executarea operaţiunilor principale de

desfăşurare a intervenţiei:

* încadrarea în baremele de alertare şideplasare la intervenţie stabilirea corectă a

forţelor şi mijloacelor cu care se intervine

* îmbarcarea materialelor necesare

intervenţiei (dispozitiv cu scripete, ARIAC,

corzi, cordiţe, căngi, ancore, prăjini, centuri

de siguranţă, hamuri)

- stabilirea responsabilului si modului de

transmitere a datelor preliminare

-echiparea adecvata a personalului cu

echipament ce permite manevre in case de

scări sau spaţii înguste

-dotarea in limita posibilitatilor cu furtun de

alimentare de la buteliile de oxigen cu

lungimi adecvate(10-15 m) pentru locurile

unde nu se poate interveni cu aparatul in

spate, unde nu se pot executa manevre


- comandantul

detasamentului, sefii

G.I.S.

- comandantul

intervenţiei (şef G.I.S.)

- comandantul

interventiei si sefii

gis prinradiotelefonist

- şeful G.I.S. +

radiotelefonist

- garda de intervenţie

-C+1-3 minute

alertarea

- C+n minute

(n=nr de

kilometri)

- la alertare

- partea I C+2

min

-partea IIC+10 min de la

localizare

-C+1ora la

interventiile de

durata

-partea III

- C +10 min dupa

ajungerea in

subunitate

-C+n+n1 minute

(n1=nr de km

n= nr. de minute

necesare alertarii)



83

2. Culegerea datelor privind producerea

evenimentului

- cooptarea cetăţenilor martori

Seful GIS,

comandantul

inter venţiei

La locul

intervenţiei


INTERVENTIEI

Stabilirea personalului şi structurilor de

conducere a intervenţiei

- numirea personalului de conducere a

intervenţiei

- stabilirea necesarului de forţe, asigurat pe

urgenţe( necesar de salv atori din alte ture de

serviciu)

- culegerea informaţiilor dacă victima este în

viaţă şi în ce condiţii s-a produs evenimentul

- stabilirea mediului toxic şi a substanţelor ce

au generat evenimentul sau cauzele

producerii acestuia

PE TIMPUL INTERVENTIEI- stabilirea daca se impune realizarea unei

actiuni imediate in conditii de risc maxim dar

cu sanse optime de salvare a victimelor(

victimei)

- stabilirea masurilor de securitate de minima

siguranta pentru a nu se produce afectarea


-stabilirea semnelor si semnalelor intre

servantii salvatori pentru o buna comunicare

cand se afla in imposibilitatea folosirii

mijloacelor de comunicatii

- stabilirea legăturii cu victima

- verificarea şi stabilirea masurilor de

securitate

- inspectarea şi deplasarea treptată în spaţiu

a salvatorilor

Comandantul

intervenţiei

Şef GIS şi

comandantul

intervenţiei

Personalul de

intervenţie

Şef GIS şi

comandantul

intervenţiei

Personalul de

intervenţie

Şef GIS şi

comandantul

La organizarea

intervenţiei

C1 + 2 min.

C1 + 5 min.



84

- menţinerea calmului cetăţenilor martori

prin conlucrare cu poliţia şi jandarmeria

- stabilirea personalului care intervine, a

modului de lucru,

- realizarea consolidarii locului unde se

intervine

- pătrunderea la victimă, ancorarea şi

asigurarea acesteia (eventual şi acordarea

primului ajutor medical)

ATENTIE- se va actiona in grup de militari

pentru a fi permisa retragerea imediata a


- recuperarea salvatorilor dupa ancorarea victimelor

- recuperarea propriu-zisă a victimei

( victimelor), acordarea primului ajutor

medical, transportul acesteia la UPU

- întocmirea documentelor la locul

intervenţiei, transmiterea datelor la punctul

de comandă al I.S.U.

intervenţiei

Nota: Timpul C este considerat momentul anuntarii interventiei;

Timpul C1 este considerat momentul ajungerii la locul

intervenţiei

ACŢIUNEA DE SALVARE PE FAŢADĂ TURNULUI

(EXTER IORUL CLĂDIRII, COŞULUI, TURNULUI ETC.)

În evacuarea, salvarea pe verticală a victimelor conştiente sau inconştiente: soluţia cea

mai simplă şi coerentă este găsită în funcţie de cazul pericolului imediat; în momentul salvării,

poate fi suficient a urca sau a coborî victima cîţiva metri, pentru a o lăsa în siguranţă.

Înălţimea maximă autorizată pentru evacuarea unei victime în raport cu nivelul de primire

este fixată de lungimea corzii.



85

ACTIVITATE DE ANTRENAMENT PE SCARA EXTERIOARA (CONSIDERAT COS DE FUM)

MODELE DE ASIGURARE A DISPOZITIVELOR DE SALVARE

Distanţa între amaraje (dispozitiv de siguranţă) este determintă de elasticitatea corzii.

Lungimea corzii după ultimul punct de întoarcere trebuie să fie întotdeauna inferioara acestei

înălţimi, astfel încît să se poata opri căderea salvatorului înainte ca el să se lovească de un

obstacol (sol).

NOTA: INSTRUCTORUL VA VERIFICA IN PERMANENTA MODUL DE REALIZARE

AL AMARAJELOR PE TURNUL DE ANTRENAMENT

Punctele de siguranţă trebuie să fie neaparat deasupra sau la acelaşi nivel cu

axa de deplasare.

În situaţiile când pe faţadă (exterior) nu este acces se execută recunoaşterea în vederea

amplasării dispozitivului în una din încăperi.

Se va alege varianta cea mai optimă care permite coborîrea unui salvator, plecînd de la etaje

superioare şi de a accede la etaje inferioare, în cazul în care faţada nu este accesibilă scărilor.



86

Înainte de a precede la aceasta manevră, trebuie determinat itinerariul de ieşire al

salvatorului.

Înălţimea maximă autorizată între cele doua puncte de aştepare nu poate depăşi lungimea

corzii.

Operaţiunea de salvare din exterior:


- desemnează personalul;

- indică locul salvării;

- fixează mijloacele de acces

Binom de explorare – căutare - salvare


- Se dotează cu echipamentul de salvare.

- Se prezintă la locul desemnat. Servantul:

- Urmează cdt. de echipaj.

- Ascultă comenzile.

Binom de asigurare

Servanţii:

- Se dotează cu materialele ordonate.

În timpul operaţiunii: Binom de explorare – căutare - salvare


- Caută victima şi o duce la locul ales pentru evacuare.


- Realizează amarajul.

- Instalează dispozitivul de coborîre după ce estimează înălţimea.

- Leagă garnitura ajutătoare (cârligul de siguranţă) a victimei la coardă, cu ajutorul cîrligului.

- Verifică inchizătorile tuturor cîrligelor.

- Angajează victima în coborîre, fără a lăsa firul corzii liber.

- Controlează coborîrea victimei

Servantul:

- Ajută la transportul victimei.

- Echipează victima cu hamul (triunghiul de evacuare) asigurat cu garnitura ajutătoare (cârlig

de siguranţă)

- Trimite cealaltă extremitate la al 2-lea binom.

- Angajează victima în coborîre



87

Binom de asigurare

Servanţii:


- Primesc victima.

După operaţiune se va verifica, întreţine şi aranja echipamentul de salvare la faţa locului.

MODEL DE ANCORARE SI DE MANEVRA IN SITUATII DE URCARE SAU COBORÂRE

A VICTIMEI

Se vor realiza puncte de sustinere minim doua si de locuri diferite

Se pot utiliza in lipsa coboratorului,scripeti sau carlige de siguranta dar pe distante si

inaltimi mici

PENTRU ANTRENAMENT SUSTINUT SE POT MONTA SI HAMUL SI TRIUNGHIUL DESALVARE DAR OBLIGATORIU DOUA CORZI DE SALVARE

ASIGURAREA SE REALIZEAZA DE MILITARI DIFERITI PE LATURA TURNULUI.

SE FOLOSESC ACELEASI MODELE AVUTE IN DOTARE SI LA DISPOZITIE PENTRU

SIGURANTA

Actiune de urgenta si in lipsa posibilitatii executarii unor amaraje, legaturi fixe, cu

ajutorul unui singur servant ca punct de sustinere.



88

Când, în funcţie de gradul de urgenţă al situaţiei, este imposibilă instalarea

vreunui amaraj, echipierul serveşte drept punct fix.

Această manevră specifică este garantul rapidităţii. Totuşi, şeful

echipajului trebuie să participe la susţinerea victimei.

Echipierul, dotat cu garnitura ajutătoare cu coborîtor (cârlig de siguranţă),

este aşezat pe sol, cu picioarele sprijinite de perete şi controlează coborîrea.



- Caută victima şi o aduce la locul ales pentru evacuare.

- Echipează victima cu triunghiul de evacuare.


- Trimite cealaltă extremitate binomului

- Verifică închizătorile cîrligelor şi buna lor funcţionare. - Angajează victima în coborîre.


Servantul:


- Instalează coborîtorul sub garnitură

- La ordinul cdt. de echipaj, ajută la coborîre

Binom de asigurare

Servanţii:


- Primeşte victima.



- Caută victima şi o aduce la locul ales pentru evacuare.

- Echipează victima cu triunghiul de evacuare.








89

Servantul:




Binom de asigurare

Servanţii:





- Caută victima şi o aduce la locul ales pentru evacuare. - Echipează victima cu triunghiul de evacuare.






Servantul:




Binom de asigurare

Servanţii:





90

LA PUNCTUL FIX CONSTITUIT DINTRUN SINGUR SALVATOR SE VOL ALEGE CELE MAI

SIGURE MATERIALE DER SUSTINERE, DISTANTA PESTE PERVAZ DE MINIM 20 DE CM

COBORAREA TREBUIE SA FIE LENTA SI FARA INTRERUPERI SAU SMUCITURI

Înălţimea între al 8-lea coborâtor, (cotul de furtun) amplasat pe pervaz,(marginea de reazem)şi punctul de susţinere pe coardă de pe servant trebuie să fie obligatoriu peste 20 cm

Verificarea materialului:

Odată terminată operaţiunea, materialele sunt regrupate pentru verificări:

- tactilă: pentru a detecta corpurile străine în echipamentul din fibră sintetică, uzura

tecii, deteriorarea prin căldură;


- se identifică cauzele deteriorarii corzilor;


- la întoarcerea centrului de ajutor, materialul va fi verificat din nou.

MASURI PE TIMPUL EXPLORĂRII LOCULUI DE STABILIRE AL PUNCTELOR

DE INSTALARE AL DISPOZITIVELOR ÎN ÎNCĂPERI SAU DIVERSE LOCAŢII

Când se execută salvarea , evacuarea în diverse locaţii necunoscute se va executa o

recunoaştere prin deschiderea tuturor uşilor din spaţiile limitrofe, alăturate, dispozitivul de

coborâre , urcare fiind montat în cea mai bună variantă.

Această operaţiune este efectuată de un binom respectandu-se regulile:.

Instalarea dispozitivului de coborîre este aceeaşi ca şi pentru operaţiunea de salvare pe

faţadă, pe exterior

Comandantul de echipaj este echipat cu centuri de siguranţă, iar servantul controlează

coborârea

Conceperea anumitor legături permite preluarea şi transportul victimei pe spatele

salvatorului, cu ajutorul centurilor de siguranţă, hamului etc.În cazul unei victime inconştiente, salvatorul trebuie să urmarească urmatoarele:



91

Să plaseze victima în spaţiu sigur

Să pună centurile , hamul pe sol, lângă spatele victimei, cu chingele(

cataramele ) desfăcute.

Să răstoarne victima pe centuri (harnaşament).

Să treacă victima prin centuri,( ham) fără a le închide.

Să se poziţioneze cu spatele la victimă.

Să închidă cataramele

Să ia poziţia de ridicare corectă, victima fiind pe spatele său.

Să ajusteze închiderea cataramelor, (chingilor harnaşamentului.)

În cazul unei victime conştiente:

Să treacă victima prin centuri (chingele inferioare ale hamului)şi să le închidă.

Să treacă braţele victimei pe umeri

Să se poziţioneze cu spatele la victimă.

Să treacă braţele peste braţele victimei

Să ia poziţia de ridicare corectă, victima fiind pe spatele său.

a) Coborârea ranitilor cu ajutorul scripeţilor

Este o metoda practica, constând in coborârea tărgii cu ajutorul corzii si al unui scripete

ancorat la inaltime, de o parte solida si sigura a construcţiei.

Când este posibila ancorarea scripetelui de o balustrada, de faţada sau de alte parţi

rezistente ale construcţiei, se utilizează un sistem de ancoraj cu o bila rezistenta bine fixata.

b) Coborârea ranitilor cu ajutorul funicularului

Procedeul se foloseşte în cazul existenţei unui număr mare de persoane de salvat, aflate în

stare gravă.

Funicularul se realizează dintr-un cablu de oţel, bine ancorat şi un scripete de care se

fixează fie targa cu accidentatul, fie coşul de salvare sau chiar o persoana legata cu brâu de

salvare, ce se asigura cu cordita.



92

c) Coborârea ranitilor prin folosirea scărilor din dotare

Persoanele rănite sunt coborâte cu targa, prin alunecare pe scara înclinata. In acest scop,

targa se leagă la un capăt cu corzi ce vor fi dirijate de doi servanţi aflaţi la etajul de unde se

executa salvarea, in timp ce un al treilea servant coboară cu targa pe scara, dirijând-o prin

alunecare, pana jos.

Când rănitul nu poate fi coborât de la înălţime prin metoda alunecării pe scara, se

procedează la coborârea tărgii pe doua scări amplasate la o distanta corespunzătoare lungimii

acesteia.

Coborârea răniţilor de la înălţime se poate executa, de asemenea, cu ajutorul scării

rezemate si folosita ca macara, cu un scripete montat pe una din trepte (bine întărita). In acest

caz, se coboară targa, eliberându-se , puţin cate puţin coarda prin mutarea alternativa a

mâinilor.



93

Activitatea se poate executa si pe timpul noptii

Coborârea rantiilor cu targa prin înclinarea treptata a unei scări este un alt procedeu in

care unul din capetele tărgii se fixează cu cordite de legat furtunuri de partea superioara a scării,

iar celalalt capăt se leagă cu corzi ce vor fi dirijate de servanţii ramaşi la nivelul de unde se

executa salvarea. De pe sol, scara va fi coborâta prin inclinare treptata, veghindu-se ca targa,

dirijata de sus, sa se menţină permanent in poziţie orizontala, pana la aşezarea ei pe pământ.

Pentru pregătirea echipelor se recomandă antrenament cu aparatele de respirat în cadrulurmătoarelor teme:

TEMA1 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in cadenta progresiva cu aparatul timp de 10 minute – citirea indicatiei

manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului,

pauza 10 minute, hidratarea organismuluiparcurgeraea unui traseu astfel : escaladarea unui gard, trecerea peste casutamacheta, trecerea printr-un tunnel sau capcana pisica, trecerea peste barna deechilibru, parcurgerea unui teren accidentat ( cauciucuri, arbori defrisati, etc.) - citireaindicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului,hidratarea organismului.

TEMA 2 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. activitatea de interventie minim 20 minute – coborat materiale din autospeciala,

trecut casuta machete, escaladarea unui gard, acordat prim ajutor unei victime, transportul unei

victime (manechin) pe brate sau cu ajutorul targilor - citirea indicatiei manometrului, stabilireaconsumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului

TEMA 3 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. antrenament in transportul unei victime de catre echipe de 2 militari, folosind diferite

procedee, timp de 15 min. fiecare echipa - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 4 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. parcurgerea unui traseu prin curte, avand vizorul obturat, militarul ajutandu-se doar

de indicatiile colegului din binom - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.



94

Pentru temele de educaţie fizică se recomandă parcurgerea următoarelor tipuri de trasee(se vor completa şi se vor modifica funcţie de asigurarea materială avută la dispoziţie) se vor:

TRASEUL NR.1Start – alergare 15 m. – escaladarea bârnei de echilibru – trecerea peste pilonii inegali –

parcurgerea frânghiei suspendate (cablu suspendat) – alergare 20 m. – escaladarea gardului de

3m. – alergare 25 m – Sosire

TRASEUL NR.2Start – alergare 15 m. – escaladarea căsuţei machetă – alergare 10 m. – parcurgerea punţii

suspendate – escaladarea turnului de instrucţie până la etajul 3 – coborârea laterală a acestuia(pe scara exterioară) – alergare 10 m. – escaladarea gardului de 3 m. – coborârea pe scară aacestuia – alergare 25 m. – parcurgerea pilonilor inegali – parcurgerea punţii suspendate la

înălţime – alergare – Sosire.

TRASEUL NR.3Start – alergare 15 m. Transportând scara de fereastră – escaladarea cu ajutorul acesteia

până la etajul 3 – coborârea pe funicular – alergare 10 m. – parcurgerea scării pisică – parcurgerea pilonilor inegali – parcurgerea punţii suspendate la înălţime – alergare – Sosire

TRASEUL NR.4Start – urcare pe turnul de instrucţie până la etajul 3 pe scara exterioară – coborâre pe

scara de fereastră până la parter – alergare 35 m. – parcurgerea pilonilor inegali – parcurgereapunţii suspendată la înălţime – escaladarea foişorului – coborârea prin săritură – Sosire.

TRASEUL NR.5 Start – alergare 15m – escaladarea căsuţei machetă – deplasare rapidă 10m – escaladarea

gardului de 2m fără elan – alergare 20m – trecerea peste rezervoare – urcare în podul centralei

termice – coborâre pe scara exterioară – deplasare 20m – Sosire.

TRASEUL NR.6Start – alergare 15m – urcare pe scara exterioară a centralei – coborâre pe scara interioară

– alergare 25m – traversat piloni inegali (teren accidentat) – deplasare 10m – trecere pesteobstacole (bârnă de echilibru, punte) – deplasare 20m – Sosire.

TRASEUL NR.7 Start – alergare 15m – trecere peste puntea suspendată – deplasare 10m – trecere peste

pilonii inegali – deplasare 15m – escaladare gard 2m fără elan – urcare pe scara exterioară –

coborâre pe scara interioară (manual) – deplasare 20m – Sosire.



95

ANTRENAMENT IN ACTIUNEA PERSONALULUI DE INTERVENTIE PE CASE DE SCARI,

SCARI EXTERIOARE

AMPLASAREA SCARILOR EXTERIOARE ALE TURNULUI- DE SALVARE SI

IMITARE SCARI DE CLADIRI INALTE

NOTA :LA SUBUNITĂŢILE UNDE NU EXISTĂ SCĂRI EXTERIOARE VOR FI FOLOSITE CELE

INTERIOARE

TRANSPORTUL MATERIALELOR PE SCARI

INSTRUCTORUL VA URMARI IN PERMANENTA MISCARILE MILITARILOR

REGULI DE SECURITATE

- pe scările exterioare nu se vor deplasa câte 2 militari în sensuri diferite de mers,

- accesul pe scările exterioare se va realiza numai cu materiale ce nu împiedică

deplasarea militarilor (scări etc.); - instructorii vor urmări în permanenţă militarii ce se deplasează

- când se executa dispozitive pe scari se vor asigura obligatoriu



96

- se va urmări in permanenta fluxul de militari pentru evitarea supraîncarcarii

platformelor cu materiale

- înaintea şedintelor se vor verifica balustradele si platformele vizual

ACŢIUNEA ECHIPEI DE SALVARE PENTRU SALVAREA PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR SURPRINSE DE VIITURI (REVĂRSĂRI DE APE)

Exerciţiul 1. În urma unor ploi puternice, urmate de viituri, râul Suceava s-a revărsat,apele au ajuns în piaţa din localitate inundând chioşcurile şi magazinele. În unul din chioşcuri s -au refugiat un grup de persoane care nu s-au evacuat la timp.

Se cere: Luarea măsurilor de salvare a persoanelor şi bunurilor, înlăturarea celorlalteefecte negative.

Exerciţiul 2. În urma unor avarii tehnice în reţeaua de alimentare cu apă a unui bloc delocuinţe, a fost inundat subsolul, apa crescând în continuare, ameninţând să inunde încăperilede la parterul clădirii.

Se cere: luarea măsurilor de salvare – evacuare a persoanelor aflate la parterul clădirii,

verificarea subsolului după întreruperea alimentării cu apă de la reţeaua oraşului, evacuareaapei, remedierea defecţiunii ce a provocat avaria, realimentarea cu apa a blocului şi înlătur areaefectelor negative lăsate de inundaţie în subsolul tehnic.

Exerciţiul 3. Garda de intervenţie este anunţată că în urma cedării unei amenajăripiscicole din zona comunei Grăniceşti (Horodnic, Brodina) apa revărsată a inundat un grup decase fiind în pericol de înec persoanele aflate în locuinţe.

Se cere: salvarea, evacuarea persoanelor aflate în pericol, transportul acestora în zone desiguranţă şi acordarea primului ajutor.

Exerciţiu 4. Garda de intervenţie este alertată pentru salvarea unei turme de oi ce a fost

surprinsă de apele revărsate pe râul Suceava (Siret) în urma cedării unei porţiuni de mal în zonaFrătăuţi, Bălineşti, Vicov de Jos. Ajunşi la faţa locului echipajele au constatat că un număr deaproximativ 200 oi, 4 persoane erau izolate la o distanţă de aproximativ 150 m. De drumul deacces.

Se cere: salvarea persoanelor şi animalelor izolate prin aducerea într-o zonă de siguranţăcu ajutorul bărcilor din dotare.

Exerciţiul 5 . În urma precipitaţiilor puternice şi a viiturilor formate o porţiune din malpe o lungime de aproximativ 10 m. riscă să cedeze şi să inunde un cvartal de locuinţe în zonapârâului Putna.

Se cere: consolidarea malului cu ajutorul sacilor de nisip, luarea măsurilor de evacuare a

cetăţenilor şi de limitare a efectelor ce se pot produce ca urmare a cedării digului.



97

PROCEDURĂ PRIVIND DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE PENTRU RECUPERAREA DE PERSOANE SURPRINSE DE VIITURI

( la nivelul detasamentului de interventie)

DESCRIEREA PROCEDURIINr.Crt.

ACTIVITATEA CINE EXECUTĂ TERMEN

1.

Premergator activitatii de interventie:Responsabilităţile personalului operativ pentru execuatarea operaţiunilor principalede desfăşurare a intervenţiei:

- încadrarea în baremele de alertare şideplasare la intervenţie

- stabilirea corectă a forţelor şi mijloacelorcu care se intervine

- stabilirea timpului necesar pentruimbarcarea tuturor materialelor (care nu potfi mentinute permanent pe AIT)

- stabilirea responsabilului si modului detransmitere a datelor preliminare

La alertarea garzii de interventie* îmbarcarea materialelor necesare

intervenţiei (veste de salvare, corzi, cordiţe,căngi, ancore, prăjini, centuri de siguranţă,hamuri)

*remorcarea bărcii pneumatice

-echiparea personalului cu echipamentuladecvat functie de anotimp si de situatie( se recomanda costumul unic pentruinterventie)- deplasarea la locul intervenţiei

- comandantuldetasamentului,sefii G.I.S.- comandantulintervenţiei (şef G.I.S.)

comandantulinterventiei si sefiigis prinradiotelefonist

- şeful G.I.S.+ radiotelefonist

- garda deintervenţie

-C+1-3 minutealertarea-C+n minute (n=nrde kilometri)

- partea I C+2 min-partea IIC+10 min de lalocalizare-C+1ora lainterventiile dedurata-partea III- C +10 min dupaajungerea insubunitate

- la alertare-C+3 minute(faraBP si materialecomplexe)- C+5 minute (cutoate materialeleordonate)

-C+n+n1 minute(n1=nr de kmn= nr. de minute

necesare alertariifunctie de situatie)

2. Culegerea datelor privind producereaevenimentului- cooptarea cetăţenilor martori

Seful GIS,comandantulintervenţiei

La locul intervenţiei

3. LA AJUNGEREA LA LOCULINTERVENTIEIStabilirea personalului şi structurilor deconducere a intervenţiei functie de situatie - numirea personalului de conducere aintervenţiei in cazul unor situatii de urgenta - stabilirea necesarului de forţe, asigurat peurgenţe( daca se impun cadre salvatori aflati

Comandantulintervenţiei

Şef GIS şicomandantulintervenţiei

La organizareaintervenţiei

C1 + 3 min.

C1 + 5 min.



98

in turele libere)- stabilirea dispozitivului de intervenţiepentru acţiune imediată - stabilirea unor echipe pentru găsirea altorposibilităţi de acces către victimă - stabilirea legăturii cu victima - menţinerea calmului cetăţenilor martori

prin conlucrare cu poliţia şi jandarmeria PE TIMPUL DESFASURARIIINTERVENTIEI- stabilirea punctelor de ancorare (minim 2) a

bărcii pneumatice - prezentarea normelor de securitate şiasigurarea măsurilor de securitate aservanţilor - echiparea obligatorie cu veste de salvare siechiparea cu materialele impuse

Nota: se va evita utilizarea costumelorNOMEX pe timpul actiunii in barcapneumatica, acestea acumuland cantitateinsemnata de apa la caderea in parau, rau etc,se vor utiliza costumul unic sau costumele

vechi de protectie impotriva apei ATENTIE- nu se va executa asigurareaservantilor de manerele barcii, sau alte zoneale acesteia- lansarea bărcii la apă, de regulă pe revărsări

sau locuri posibile ATENTIE-pe viitură nu se va folosi motorul NOTA: Se vor stabili masuri de recuperare apersonalului in cazul producerii unor situatiineprevazute, dezracordarea corzilor desiguranta , ruperea, spargerea barcii etc

ATENTIELansarea barcii nu se va efectua cu pupa spreamonte- menţinerea legăturii cu punctul de comandăal ISU pentru prevenirea personalului îneventualitatea unor alte viituri- în cazul în care apele sunt în regresie iar

victimele se afla in zone sigure( refugiu, grindce nu se poate prabusi sau surpa)NU SE VA RISCA declanşarea acţiunii de

intervenţie, menţinându-se legătura cu victima si prezentandui situatia- recuperarea victimei, acordarea primuluiajutor medical şi transportul acestora laU.P.U.- întocmirea documentelor la loculintervenţiei, transmiterea datelor la punctulde comandă al I.S.U.

Personalul deintervenţie





La finalizareainterventiei



99

Nota: Timpul C este considerat momentul anuntarii interventieiTimpul C1 este considerat momentul ajungerii la locul intervenţiei

PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ

La sosirea la locul intervenţiei vor fi respectate următoarele reguli generale:

- se va încerca luarea contactului cu victima;- stabilirea stării acesteia; - stabilirea riscului imediat în funcţie de evoluţia debitului de apă; - stabilirea pericolului imediat pentru forţele de intervenţie; - culegerea informaţiilor privind configuraţia albiei în zonă şi a modificărilor produse de

viitură; - formarea echipelor pentru stabilirea căilor de acces; - urmărit ca pe fundul albiei să nu existe materiale ce pot răni persoanele, salvatorii aflaţi

în deplasare;- stabilirea posibilităţilor de acces:

o punte din buşteni; o aruncare colaci salvare;o folosirea unor mijloace flotabile (butoaie);

- stabilirea metodelor şi căilor de acces funcţie de posibilităţile de asigurare aleservanţilor;

- dacă victimele sunt conştiente se pot utiliza modalităţi de traversare a cursului prinaruncarea corzilor şi cordiţelor către aceştia prin realizarea unui dispozitiv de deplasare.

ATENŢIE:Pe timpul deplasării servanţilor prin apele revărsate aceştia vor fi asiguraţi iar distanţa

dintre servanţi nu va depăşi 4 – 5 m.

- se vor apela la mai multe echipe pentru stabilirea unui releu de servanti - lant de militari intimpul deplasarii;

- stabilirea posibilităţii lansării bărcii în amonte pe curs (firul apei) până la refugiul undese află victimele;

ATENŢIE: Barca va fi lansată fără motor pe viitură.

- se va evita cursul apei în linie dreaptă (pe aceast traseu viteza apei este amplificată). DE REŢINUT:

Barca va fi ancorată în minim 2 puncte fixe. Unul din punctele fixe poate fi transformatmobil doar în situaţia în care există personal suficient pe malul pe care se execută ancorarea.

ATENŢIE: Se va stabili modalitatea aruncării corzilor de salvare din barcă pe mal în timpul

deplasării.

DE REŢINUT: Corzile care asigură ancorarea nu vor fi înnodate sau prelungite. Se vor folosi cele mai

lungi, de circa 50 m pentru operaţiunea de ancorare. Se va stabili strict modul de recuperare alservanţilor dacă barca deviază de la cursul spre refugiul cu victime.

ATENŢIE: Militarii din barcă nu se vor asigura prin legare de mânerele bărcii (corzile acesteia).

IMPORTANT:Echipajele de salvare vor avea în vedere, în durata acţiunii de salvare, de următoarele

perspective:o pericolul pentru victime funcţie de surparea refugiului pe care se află; o evoluţia stării acestora;



100

o probabilitatea unei noi viituri sau revărsări.

DE REŢINUT: Comandantul intervenţiei va menţine permanent legătura cu subunitatea sau cu punctul

de comandă al inspectoratului. o se va monitoriza permanent probabilitatea cedării unui mal (dig) din apropiere; o temperaturile scăzute şi evoluţia acestora; o lipsa apei pentru victime;o şocul psihic al acestora şi instaurarea panicii; o materialele ce lovesc pe apă refugiul (grindul, insula); o timpul de recuperare minim necesar.

ACTIVITĂŢI PENTRU SALVAREA PERSOANELOR DIN LOCUINŢE

DE REŢINUT: Se va respecta sinopticul celor prezentate mai sus.Pe timpul deplasării spre locuinţe se vor identifica punctele cele mai înalte şi solide din

zonă (case cu etaj, stâlpi cu posibilităţi de urcare).

ATENŢIE: Deplasarea spre locuinţe se va realiza numai după o inspectare prealabilă a zonei de cătreun echipaj de explorare – căutare. Nu se vor efectua deplasări cu barca peste mai mulţi curenţide apă fără a exista un punct de refugiu al servanţilor salvatori (pe străzi paralele se creează

întotdeauna curenţi de apă ce traversează direcţia de dplasare a salvatorilor).

DE REŢINUT: Se va evita manevrarea bărcii printre materiale ce pot lovi barca (deteriora sau răsturna). Se va evita utilizarea bărcii pe timp de noapte sau fără o iluminare corespunzătoare a

zonei, crearea posibilităţilor de manevră a servanţilor.

IMPORTANT:Persoanele salvate care au înghiţit apa vor fi aşezate pe partea dreaptă, cu capul în jos,

sprijinit, şi li se va deschide gura pentru evacuarea acesteia. La nevoie, în acelaşi scop, persoana va fi culcată cu faţa în jos, apucată de picioare şi rotită. După evacuarea apei, se va face respiraţieartificială şi masaj cardiac extern.

SALVAREA ANIMALELOR PE TIMPUL REVĂRSĂRILOR DE APE CAUZATE DE VIITURI

DE REŢINUT: Se respectă în prealabil regulile stabilite mai sus.

- Se cooptează persoane ce cunosc animalele, eventual comportamentul acestora. - Se lansează barca în amonte pe firul apei pentru ajungerea în locul necesar posibilităţii

creării unui funicular. După caz, transportul animalelor cu ajutorul funicularului poateimplica reluarea lansării bărcii în amonte şi revenirea din aval pe mal până la locullansarii.

- Când există posibilitatea (apa are adâncime ce permite deplasarea salvatorilor) se varecurge la efectuarea unei navete cu transporturi de animale. Barca va avea un capac dinrigle, grilaj care permite prevenirea săririi în apă a animalelor.

- După caz proprietarii animalelor vor însoţi barca permanent.- Dacă este posibil animalele mici (oi, capre, porci) se pot transporta în cupele utilajelor

grele (când configuraţia albiei permite deplasarea).



101

- În condiţiile imobilizării animalelor în mâl, nămol se va apela la accesorii cu suprafeţecât mai mari de contact cu solul şi prin improvizări de realizare a unor poduri dinscânduri, prelate etc.

ATENŢIE: A nu se depăşi greutatea bărcii datorită numărului de animale. Dacă se execută funicular se va asigura suplimentar barca pentru recuperare în cazul

ruperii acestuia.

DE REŢINUT: Animalele vor fi scoase din zonă de alte echipaje cât mai departe de apă şi păzite (deregulă acestea revin)

Pe timpul inundaţiilor, echipele de salvare vor deschide uşile grajdurilor sau coteţelor,pentru a da posibilitatea animalelor sa se refugieze din locurile inundate. Daca apele sunt mari sise găsesc animale care nu au posibilitatea sa atingă uscatul, precum si animale ce nu sunt bune

înotătoare, acestea vor fi salvate pe bărci sau plute.

Pentru pregătirea echipelor se recomandă antrenament cu aparatele de respirat în cadrulurmătoarelor teme:

TEMA 1

verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20 minute -

citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului militarului,pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 2 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mars fortat in cadenta progresiva pana la golirea buteliei - citirea indicatieimanometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10minute, hidratarea organismului.

TEMA 3 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. antrenament in transportul unei victime de catre echipe de 2 militari, folosind

diferite procedee, timp de 15 min. fiecare echipa - citirea indicatiei manometrului,stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului.

Pentru temele de educaţie fizică se recomandă parcurgerea următoarelor tipuri de trasee(se vor completa şi se vor modifica funcţie de asigurarea materială avută la dispoziţie) se vor:

TRASEUL NR. 1

Start – alergare 15m – trecere peste obstacole asimetrice – deplasare 15m – străbătutteren accidentat – alergare 10m – trecere peste puntea suspendată – mers în diferite moduri(aplecat, ghemuit) 20m – transportul unui manechin pe o distanţă de 20m – Sosire.

TRASEUL NR.2Start – alergare 15m – escaladat gard 2m – trecerea peste puntea suspendată (bancă,

trunchi copac) – sărituri peste obstacole (gropi) – marş forţat 30m transportând o greutate peumeri - Sosire.

TRASEUL NR.3



102

Start – alergare 15m – tras un cauciuc aflat la 15m cu furtunul de refulare – alergare 20m– trecerea peste o bârnă (punte) – sărituri succesive (simularea trecerii unui curs de apă de joasăadâncime) – trecere peste piloni inegali (pietre) – deplasare 20m – Sosire.

TEMĂ: ACTIVITATEA ECHIPEI DE SALVARE PENTRU RECUPERAREA PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR ÎNECATE (IMOBILIZATE ÎN SITUAŢII DEOSEBITE )

Exerciţiul 1. : Garda de intervenţie este anunţată pentru recuperarea a două persoanedispărute, aflate la pescuit într-o barcă pe lacul de acumulare (lac, iaz, bazine de decantare).

Ajunşi la locul intervenţiei echipajele sunt informate de martorii aflaţi pe malul apei că aceştia aucomunicat în urmă cu aproximativ 10 minute pentru ultima dată cu victimele.

Se cere: recuperarea victimelor şi stabilirea împrejurărilor producerii situaţiei.

Exerciţiul 2. Garda de intervenţie este anunţată pentru a interveni la recuperarea unuianimal (cal) dintr-un iaz; Animalul, nesupravegheat, s-a speriat de trecerea unui camion prinzonă, a intrat în apă, şi a rămas împotmolit în nămol.

Se cere: Recuperarea animalului şi predarea acestuia către stăpân.

Exerciţiul 3. Garda de intervenţie este solicitată pentru recuperarea unei persoanedispărute în zona râului Suceava – pod pasarelă (punte suspendată Vicov, pod Siret etc.). ajunşila locul intervenţiei echipajele sunt informate că un pescar a dispărut în apă în încercarea de a-şisalva colegul căzut. Acesta a fost ajutat să ajungă la mal, salvatorul dispărând în adâncuri.

Se cere: acordarea primului ajutor persoanei aflate pe mal în stare de şoc şi recuperareacorpului persoanei dispărute.

Exerciţiul 4. Garda de intervenţie este solicitată la un accident rutier produs în zonapodului de peste râul Suceava (Siret) – zona Frătăuţii Noi (Zamostea). Ajunşi la faţa loculuiechipajele au constatat că în urma coliziunii între două autoturisme, acestea au plonjat de la o

înălţime de aproximativ 10 metri în albia râului. În urma accidentului trei persoane suntdispărute iar alte două au fost proiectate în zonă având multiple traumatisme.

Se cere: acordarea primului ajutor victimelor şi recuperarea celorlalţi pasageri. Exerciţiul 5 . Garda de intervenţie este solicitată pentru acordarea ajutorului privind

recuperarea a două animale (cai) în zona Ulma (Volovăţ, Văşcăuţi). La faţa locului s-a constatatcă o persoană cu un atelaj a încercat traversarea râului printr-o zonă ce a suferit modificări înurma inundaţiilor. Cei doi cai s-au înnecat in urma rasturnarii atelajului si nu pot fi recuperati.

Se cere: recuperarea animalelor si a atelajului


PENTRU RECUPERAREA DE PERSOANE ( animale) ÎNECATE( la nivelul detasamentului de interventie)



1. PREMERGATOR ACTIUNILOR DEINTERVENTIEResponsabilităţile personalului operativ pentru executarea operaţiunilor principale dedesfăşurare a intervenţiei:

- încadrarea în baremele de alertare şideplasare la intervenţie

-stabilirea corectă a forţelor şi mijloacelor

- comandantuldetasamentului, sefiiG.I.S.- comandantulintervenţiei (şef G.I.S.)

-C+1-3 minutealertarea- C+n minute(n=nr dekilometri)

- la alertare



103

cu care se intervine* îmbarcarea materialelor necesare

intervenţiei (ancore, corzi, cordiţe, căngi,ancore, prăjini, centuri de siguranţă, hamuri)

*remorcarea bărcii pneumatice( cand seimpune functie de situatie)


Nota :Stabilirea tinutei de interventie, functie deanotimp si de faptul ca tinuta NOMEXacumuleaza foarte usor apa si nu se poate

inota in caz de accident( cadere in apa)

- deplasarea la locul interv enţiei

- comandantulinterventiei si sefiigis prinradiotelefonist

- şeful G.I.S. +radiotelefonist


- partea I C+2min-partea IIC+10 min de lalocalizare-C+1ora lainterventiile dedurata-partea III- C +10 min dupa

ajungerea insubunitate

C+n+n1 minute(n1=nr de kmn= nr. de minute

necesare alertarii)2. LA AJUNGEREA LA LOCUL

INTERVENTIEICulegerea datelor privind producereaevenimentului- cooptarea cetăţenilor martori - culegerea informatiilor privind zona si

locul producerii evenimentului


La loculintervenţiei

3. Sta bilirea personalului şi structurilor deconducere a intervenţiei - numirea personalului de conducere aintervenţiei - stabilirea necesarului de forţe, asigurat peurgenţe - stabilirea dispozitivului de intervenţie pe orază de aproximativ 200-300 m aval de loculproducerii evenimentului- menţinerea calmului cetăţenilor martoriprin conlucrare cu poliţia şi jandarmeria - stabilirea zonelor de căutare, în principalmaluri, poduri, grote, zone de liniştire - pe apa stătătoare se vor utiliza balize demarcare a perimetrelor de căutare pentruextinderea ariei de acţiune - dupa caz, cand exista aprobare se vainterveni cu mai multe echipaje si pe arie maiextinsa sub coordonare unitara

DESFASURAREA INTERVENTIEI





C1 + 3 min.

C1 + 5 min.



104

-inceperea cautarilor cu materialele dindotare pe zonele stabilite- rascolirea terenului si dezafectareapunctelor cu aluviuni-cautarea zonelor de depunere a materialelor,( unda de viitura poate transporta cu usurintapersoanele pe zone extinse)

- extinderea căutărilor în aval în zone cualuviuni la distanţe de câţiva km - utilizarea câinilor dresaţi pentru căutări depersoaneCAND EXISTA INFORMATII CA PERSOANELE POT FI IN ZONE IZOLATE(in puncte de refugiu formate de cursurile deapa in urma viiturii)- stabilirea personalului care intervine, amodului de lucru, prezentarea măsurilor desecuritate

- echiparea servantilor cu veste de salvare sicu materialele ordonate functie de situatie- lansarea bărcii la apă daca este cazul si apain regresie dupa viitura

ATENTIE- nu se va executa asigurareaservantilor de manerele barcii, sau alte zoneale acesteia

ATENTIE-pe viitură nu se va folosi motorul Lansarea barcii nu se va efectua cu pupa spreamonte

- menţinerea legăturii cu punctul de comandăal ISU pentru prevenirea personalului îneventualitatea unor alte viituri-se va alege traseul cel mai sigur si cunoscutsau prezentat cu sanse optime

ATENTIE -chiar daca sunt informatii alepersoanelor din zona privind terenul, acestacu siguranta a fost schimbat si modificat de

viitura

- după recuperarea trupului, solicitarea

serviciului de medicină legală pentrupreluarea acestuia- întocmirea documentelor la loculintervenţiei, transmiterea datelor la punctulde comandă al I.S.U.



DE REŢINUT: Se respectă aceleaşi operaţiuni ca şi cele menţionate la salvarea persoanelor şi animalelor

surprinse de viituri cu următoarele completări:



105

- echipajele de căutare vor sectoriza zona de acţiune şi vor cerceta amănunţit pentruprima perioadă la locul producerii evenimentului;

- se vor efectua marcări ale zonelor de căutare deoarece acţiunile sunt de durată, necesităefort susţinut şi se execută pe suprafeţe întinse.

ATENŢIE: Cursul apei pe timpul viiturii de regulă este diferit de cel de după retrage re. Se impune a

se stabili funcţie de informaţiile culese la faţa locului, sectoare de căutare în afara celor din zona

albiei.DE REŢINUT: Pe timpul căutării în ape stătătoare se impune balizarea zonelor astfel încât să nu existe o

suprapunere a acţiunii.

PROCEDURĂ PRIVIND DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE PE TIMPUL INUNDATIILOR IN SCOPUL LIMITARII

SI INLATURARII EFECTELOR ACESTORA ( la nivelul detasamentului de interventie)


Nr.Crt. ACTIVITATEA CINE

EXECUTĂ TERMEN

1. PREMERGATOR ACTIUNILOR DE INTERVENTIE

Responsabilităţile personalului operativ pentruexecutarea operaţiunilor principale de desfăşurare aintervenţiei:

- încadrarea în baremele de alertare şi deplasare laintervenţie

-stabilirea corectă a forţelor şi mijloacelor cu carese intervine

-stabilirea persoanelor si modului de transmiterea informatiilor, a datelor operative tanundu-se contde amploarea interventiilor

transmiterea informatiilor privindintroducerea codului de avertizare meteosau hidro, a zonelor de pericol, a cursurilorde apa ce pot afecta localitatile

MASURI PRELIMINARE ALERTARII*instiintarea personalului din turele libere

despre introducerea codului de avertizare* îmbarcarea materialelor necesare intervenţiei

(ancore, corzi, cordiţe, căngi, ancore, prăjini, centuride siguranţă, hamuri)

*remorcarea bărcii pneumatice( cand se impune

- comandantuldetasamentului,sefii G.I.S.- comandantulintervenţiei (şef G.I.S.)

Suplimentatpersonalul inpunctul decomanda

in punctul decomanda si prinmesaje smsCdt. detasament

Sefii gis sipersonalul

-C+1-3 minutealertarea- C+n minute (n=nrde kilometri)- la alertare- partea I C+2 min-partea IIC+10 min de lalocalizare locului

afectat-C+1ora lainterventiile dedurata-partea III- C +10 min dupaajungerea insubunitateC+n+n1 minute(n1=nr de kmn= nr. de minute

necesare alertarii)

La primireainformarilor

La primireainformarilor



106

functie de situatie)*imbarcarea mijloacelor de iluminare(generator)

pentru situatiile cand se impuneNota: se poate apela la autospecialele dedescarcerare in situatiile deosebite( de regulaautospecialele de descarcerare vor fi in rezervapentru evenimente grave si cu risc maxim)

- stabilirea responsabilului si modului detransmitere a datelor preliminare in punctul decomanda ( un sef gis din tura libera)


- comandantulinterventiei sisefii gis prinradiotelefonist

- garda deintervenţie

C+n+n1 minute(n1=nr de kmn= nr. de minute

necesare alertariifunctie de situatie

2. LA AJUNGEREA LA LOCUL INTERVENTIEICulegerea datelor privind producerea evenimentului- cooptarea cetăţenilor martori - culegerea informatiilor privind zona si locul

producerii evenimentului


La locul intervenţiei

3. Stabilirea personalului şi structurilor de conducere aintervenţiei - numirea personalului de conducere a intervenţiei - stabilirea necesarului de forţe, asigurat pe urgenţefunctie de situatia gasita- culegerea si prelucrarea informatiilor privindpersoanele aflate in pericolDESFASURAREA INTERVENTIEI PE TIMPUL

VIITURILOR, REVARSARILOR DE APA -coptarea CLSUsi a persoanelor credibile in actiunileimediate de salvare a persoanelor aflate in pericolNOTA:se vor urmari operatiunile din cadrulProcedurii salvarilor persoanelor surprinse de viituri- menţinerea calmului cetăţenilor martori princonlucrare cu poliţia şi jandarmeria - evacuarea persoanelor care nu au raspunsavertizarilor in timpul stabilit-realizarea digurilor sau a barajelor pentru devieride torenti de apa sau chiar cursuri cand existamijloace-deblocarea podetelor, a cursurilor prin inlaturareaaluviunilor , a materialelor ce au produs blocaje- urmarirea zonelor unde se produc blocajeletorentilor de apa, sau cursuri( capuri de pod, podete,poduri), si dirijarea apei-evacuarea materialelor din locuintele si obiectivelece pot fi afectate-transportul persoanelor afectate in zone desiguranta( scoli, camine, internate, sali de sport)



comandantulintervenţiei sisefii gis, cdt.echipaje


C1 + 3 min.

C1 + 5 min.



107

- raportarea nevoilor persoanelor afectate deprecipitatii, inundatii, asistenta medicala si hranaDESFASURAREA INTERVENTIEI DUPA RETRAGEREA APELOR NOTA: Constituirea de comisii mixte de lainspectorat(subunitati) si primarii(CLSU) pentrustabilirea prioritatilor de interventie in inlaturarea

efectelor, stabilirea eficientei actiunii de evacuare aapei daca panza freatica nu este in retragere-formarea grupului de echipaje pentru actiunileulterioare, flux permanent cu personal, inclusiv dinturele libere-consolidarea locuintelor ce se pot prabusi , pana laevacuarea bunurilor si transportul acestora in zoneindicate- rascolirea terenului si dezafectarea punctelor detrecere ale populatiei spre locuinte, de aluviuni-indepartarea aluviunilor, mălului din locuinte si de

pe principalele zone de acces-recuperarea bunurilor ce se pot refolosi-decolmatarea fantanilor, prioritar pe grupuri delocuinte- la ordin distribuirea de ajutoare populatiei, si aapei potabile- mentinerea permanenta a legaturii cu membriiCLSU pentru culegerea informatiilor cu nevoile dinlocalitatile afectate, transmiterea informatiilor deactiune turelor de serviciu- întocmirea documentelor la locul

intervenţiei,centralizarea datelor din teren inpunctul de comanda al detasamentului sitransmiterea datelor la punctul de comandă al I.S.U.


La antrenamentul cu aparatul de respirat se recomandă parcurgerea următoarelor teme:

TEMA 1 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in cadenta progresiva cu aparatul timp de 10 minute – citirea indicatiei

manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului parcurgeraea unui traseu astfel : escaladarea unui gard, trecerea peste casuta

macheta, trecerea printr-un tunnel sau capcana pisica, trecerea peste barna deechilibru, parcurgerea unui teren accidentat ( cauciucuri, arbori defrisati, etc.) - citireaindicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului,hidratarea organismului.


manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului



108

exercitii de forta la helcometru si scara oblica verificarea pulsului militarului, hidratarea organismului

TEMA 3 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20 minute - citirea

indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauza 10

minute, hidratarea organismului.

TEMA 4 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. parcurgerea unui traseu in care sa se desfasoare activitati de efort sustinut (deplasarea

unei anvelope prin rasturnare- pe o anumita distanta, urcarea treptelor pana la etajul II alcorpului administrative, alte exercitii fizice – flotari , genuflexiuni, tractiuni, uracrea sicobaorarea pe A.Sp.I.S.I. ) - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 5

verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20 minute - citirea

indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauza 10minute, hidratarea organismului.

TEMA 6 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mars fortat in cadenta progresiva pana la golirea buteliei - citirea indicatiei

manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului.

TEMA 7 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. antrenament in transportul unei victime de catre echipe de 2 militari, folosind diferite

procedee, timp de 15 min. fiecare echipa - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 8 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. parcurgerea unui traseu prin curte, avand vizorul obturat, militarul ajutandu-se doar de

indicatiile colegului din binom - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.



109

ACTIVITATEA ECHIPEI DE SALVARE A PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR DE SUB DĂRÂMĂTURI

Exerciţiul 1. În urma unui cutremur ce s-a resimţit în oraş cu o magnitudine de circa 6grade, în zona străzii 1 Mai (bloc turn)(cartier Vest Siret, cartier Centru Vicov), mai multe clădiris-au prăbuşit, îndeosebi blocuri de locuinţe. Garda de intervenţie este solicitată pentru salvarea,evacuarea de sub dărâmături a unei familii cu 8 membrii ce nu a reuşit să se evacueze şi care se

află sub dărâmături. Se cere: salvarea persoanelor şi consolidarea elementelor de construcţii.

Exerciţiul 2. În urma unei acumulări de gaz pe casa scării unui bloc de locuinţe a avutloc o explozie ce a dislocat mai multe elemente de construcţie (pereţi despărţitori). După primeleinformaţii au fost surprinse de explozie şi se află sub dărâmături 3 persoane Nu se cunoaştestarea celorlaţi locatari şi numărul acestora.

Se cere: salvarea, evacuarea de sub dărâmături a victimelor, acordarea primului ajutor şitransportarea acestora la cea mai apropiată unitate medicală.

Exerciţiul 3. O acumulare de gaz l a o centrală termică a dus la producerea unei explozii

ce a surprins 2 persoane în urma dislocării elementelor de construcţie din zonă. Se cere: evacuarea victimelor de sub dărâmături, acordarea primului ajutor şi transportul

acestora la cea mai apropiată unitate medicală.

Exerciţiul 4. În urma unui accident rutier un autocamion de mare capacitate a derapatşi a lovit o gospodărie. În urma coliziunii planşeul construcţiei s-a prăbuşit şi a produs 4 victime.

Se cere: descarcerarea şi evauarea victimelor, acordarea primului ajutor şi transportulacestora la spital.

Exerciţiul 5 . În urma ploilor abundente şi a viiturii create au fost distruse de apă ungrup de locuinţe. După scăderea debitului apei s-a primit informaţia că într-o locuinţă, sub

elemente de construcţie şi aluviuni se află un grup de persoane ce nu a reuşit să se evacueze. Se cere: salvarea, evacuarea acestora şi acordarea primului ajutor.

Exerciţiul 6. În urma unei explozii într-un beci aflat la subsolul unui imobil, datoritănerespectării normelor de către o persoană ce transvaza GPL în butelii a avut loc un incendiu.

Ajunşi la faţa locului echipele de salvatori au constatat că incendiul se manifesta la subsol,proprietarul se afla sub dărâmături fără a se cunoaşte locaţia şi starea acestuia.

Se cere: localizarea, lichidarea incendiului, înlăturarea materialelor, salvarea şi evacuarea victimei, acordarea primului ajutor acesteia


PENTRU SALVAREA PERSOANELOR DE SUB DARAMATURI( la nivelul detasamentului de interventie)



1. PREMERGATOR SITUATIILOR DEURGENTA Responsabilităţile personalului operativ pentru executarea operaţiunilor principale dedesfăşurare a intervenţiei:

* încadrarea în baremele de alertare şideplasare la intervenţie stabilirea corectă aforţelor şi mijloacelor cu care se intervine

- comandantuldetasamentului, sefiiG.I.S.- comandantulintervenţiei (şef G.I.S.)

-C+1-3 minutealertarea- C+n minute(n=nr dekilometri)

- la alertare



110

* îmbarcarea materialelor necesareintervenţiei (dispozitiv cu scripete, ARIAC,corzi, cordiţe, căngi, ancore, prăjini, centuride siguranţă, hamuri)


-echiparea adecvata a personalului cuechipament ce permite manevre in case descări sau spaţii înguste -dotarea in limita posibilitatilor cu furtun dealimentare de la buteliile de oxigen culungimi adecvate(10-15 m) pentru locurileunde nu se poate interveni cu aparatul inspate, unde nu se pot executa manevre


- comandantulinterventiei si sefiigis prinradiotelefonist- şeful G.I.S. +

radiotelefonist


- partea I C+2min-partea IIC+10 min de lalocalizare

-C+1ora lainterventiile dedurata-partea III- C +10 min dupaajungerea insubunitate

-C+n+n1 minute(n1=nr de kmn= nr. de minute

necesare alertarii)2. Culegerea datelor privind producerea

evenimentului- cooptarea cetăţenilor martori


La loculintervenţiei


INTERVENTIEIStabilirea personalului şi structurilor deconducere a intervenţiei - numirea personalului de conducere aintervenţiei - stabilirea necesarului de forţe, asigurat peurgenţe( necesar de salvatori din alte ture deserviciu)- culegerea informaţiilor dacă victima este în

viaţă şi în ce condiţii s-a produs evenimentul- stabilirea mediului toxic şi a substanţelor ceau generat evenimentul sau cauzeleproducerii acestuiaPE TIMPUL INTERVENTIEI- stabilirea daca se impune realizarea uneiactiuni imediate in conditii de risc maxim darcu sanse optime de salvare a victimelor(

victimei)- stabilirea masurilor de securitate de minimasiguranta pentru a nu se produce afectareapersonalului propriu-stabilirea semnelor si semnalelor intreservantii salvatori pentru o buna comunicarecand se afla in imposibilitatea folosiriimijloacelor de comunicatii

Comandantul

intervenţiei


Personalul deintervenţie Şef GIS şicomandantulintervenţiei


La organizarea

intervenţiei

C1 + 2 min.

C1 + 5 min.



111

- stabilirea legăturii cu victima - verificarea şi stabilirea masurilor desecuritate- inspectarea şi deplasarea treptată în spaţiua salvatorilor- menţinerea calmului cetăţenilor martoriprin conlucrare cu poliţia şi jandarmeria

- stabilirea personalului care intervine, amodului de lucru,- realizarea consolidarii locului unde seintervine- pătrunderea la victimă, ancorarea şiasigurarea acesteia (eventual şi acordareaprimului ajutor medical)

ATENTIE- se va actiona in grup de militaripentru a fi permisa retragerea imediata apersonalului propriu- recuperarea salvatorilor dupa ancorarea

victimelor- recuperarea propriu-zisă a victimei ( victimelor), acordarea primului ajutormedical, transportul acesteia la UPU- întocmirea documentelor la loculintervenţiei, transmiterea datelor la punctulde comandă al I.S.U.


Nota: Timpul C este considerat momentul anuntarii interventieiTimpul C1 este considerat momentul ajungerii la locul inter venţiei

Salvarea persoanelor îngropate sub daramaturi DE REŢINUT următoarele masuri:

restricţionarea sau oprirea circulaţiei vehiculelor de mare tonaj care produc trepidaţii; întreruperea curentului electric, a apei si gazelor in zona respectivă; căutarea persoanelor rănite sau blocate; stabilirea locaţiei acestora; luarea legăturii cu victimele; după caz, acordarea primului ajutor medical până la extragere, dacă este posibil; transportarea acestora.

Descoperirea şi identificarea persoanelor căzute (blocate) se execută prin ascultare,

căutare, îndepărtarea materialelor şi localizarea acestora sau prin folosirea aparaturii deamplificare a zgomotelor si sunetelor produse de supravieţuitori. Îndepărtarea daramaturilor când este cazul se face de sus in jos, manual. Utilajele grele se

vor folosi numai pentru îndepărtarea elementelor de construcţii mari care împiedică accesul spre victimă sau pentru crearea tunelelor de acces spre victime

Când intrările în subsoluri sunt blocate de cantitati mari de daramaturi, pătrunderea serealizează prin puţuri executate paralel cu pereţii sau prin tunele de secţiune triunghiulara sautrapezoidala, căptuşite la exterior cu scânduri, traseul acestora urmând a ocoli conductele deapa, gaze si cablurile electrice întâlnite.

Operaţiile de taiere, de spargere executate in pereţi si cele de demolare se vor realizanumai după consolidarea elementelor de construcţie, iar golurile practicate vor avea forma de

„V” cu vârful in jos.

DE REŢINUT:



112

Se acţionează în regim de urgenţă doar în situaţiile în care există şanse reale derecuperare în viaţă a persoanelor. Se utilizează panouri, stâlpi siguri pentru consolidareaelementelor de construcţie, înaintându-se treptat şi fără suplimentarea greutăţii pe locul acţiunii.

ATENŢEI: Greutatea servanţilor impune evacuarea materialelor în prealabil pentru evitarea

suprasarcinii.

Modele de realizare a tunelelor de acces:

DE REŢINUT :Peretii portanti sau despartitori, stalpii sau planseele etc., prezinta pericolul ca la

incercarile de deblocare sa se prabuseasca si sa provoace noi victime, atat din randul celor ce

urmeaza sa fie salvati , cat si al salvatorilor.In situatia cand activitatea de salvare presupune un volum mare de munca si timp îndelungat se va ţine cont de următoarele:

- sa se efectueze deschideri in ziduri si plansee:



113

o pentru asigurarea aerisirii,o pentru introducerea apei potabile si medicamentelor necesare acordarii

primului ajutor material, a alimenteloro pentru introducerea sorburilor, tuburilor de aspiraţie, pentru evacuarea apei in

cazul inundarii subsolurilor si adaposturilor.

IMPORTANT:

- Se vor folosi toate mijloacele tehnice din dotarea autospecialei pentru evacuareafumului, gazelor si pentru iluminat (motocompresorul, perforatorul, ciocanul pneumatic,fierastraul cu panza abraziva, clestele de taiat fier-beton, aparatul de sudura, electroexhaustorulsi electroventilatorul etc.).

DE REŢINUT: Cand caile de acces permit apropierea, amplasarea si folosirea macaralelor (a

automacaralelor), acestea vor fi utilizate cu prioritate, intrucat sunt utilaje de mare randament.In cazul lipsei macaralelor sau al imposibilitatii folosirii lor , comandantul intervenţiei va

stabili sa se confectioneze pe loc dispozitive improvizate pentru ridicarea si indepartareaelementelor prabusite, in scopul realizarii unor treceri pe sub daramaturi, in vederea ajungerii,cat mai rapid, in zonele cu victime. Pentru construirea acestor dispozitive se folosesc stalpi,

barne sau conducte de otel.

MIJLOACE IMPROVIZATE DE RIDICARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIEPRABUSITE

1. Macaraua-stalp.Se construieste dintr-un stalp sau o grinda, care se ingroapa 30-40 cm inpamant si se pastreaza in pozitie verticala de catre un ancoraj de cabluri sau corzi de salvarelegate de tarusi.

La varful stalpului se leaga un palan, iar franghia care pleaca din acesta trece printr-omufla cu carcasa circulara, aflata la baza stalpului.

Pentru a ridica o macara-stalp, se va proceda in felul urmator:- se leaga palanul la cca 30cm sub capatul de sus al stalpului, cu 8-9 infasurari, si se asigura

capatul cu un nod patrat.Dedesubtul si deasupra legaturii se bat niste placute din lemn ,pentru a impiedica alunecare franghiei. La capatul carligului muflei fixate se executa celputin doua infasurari, dupa care se leaga gura carligului. Se asaza apoi baza stalpului ingroapa unde acesta trebuie sa fie ridicat. Deoarece dintr-o franghie (coarda sau cordita) sepot executa doua ancoraje, acestea vor fi de cca patru ori mai lungi decat stalpul. Se leagamijlocul fiecarei franghii, cu un nod dublu, de capul de sus al stalpului, pe deasupralegaturii pentru scripete. Dupa legare, Franghiile se dirijeaza inspre punctele unde trebuiesa fie ancorate. Ancorarea lor se face in parti opuse, pe teren, cu ajutorul tarusilor. Seefectueaza o noua legatura, la 60-90 cm de la baza stalpului, fixandu-se mufla articulatainasa fel ca si cea din capatul de sus al stalpului. Se trage apoi sistemul de scripeti pana la

sursa de putere.2. In unele cazuri este recomandabil ca in locul unei macarale-stalp sa se foloseasca undispozitiv de ridicare cu doua picioare. Deschiderea celor doua picioare ale suportului nutrebuie sa depaseasca 45 grade; dupa posibilitati e bine sa se lucreze cu un unghi de 30 grade.Cele doua puncte de sprijin de pe sol trebuie sa fie asigurate prin fixarea cu legaturi a unui dulapsau a unei bucati de lemn rotund, ori cu ajutorul unei legaturi de schela (capra). In modprovizoriu, limitarea deschiderii picioarelor dispozitivului se poate realize si prin legareaacestora cu o funie (corzi, cordite), care se prinde cu ajutorul unor noduri.

Fixarea aparatului de ridicat la capatul superior al suportului se realizeaza prin asezareape suport a unei bucle (lat), eventual a unui inel realizat din franghie, care trebuie insa sa posedecapacitatea portanta necesara.

Suportul cu doua picioare se fixeaza cu ajutorul a doua franghii (coarda, cordite) deancorare, care sunt fixate la capatul superior al acestuia. Ancorarea se realizeaza ca si lamacaraua-stalp.



114

3. Un alt dispozitiv de ridicat este suportul trepied, format prin legarea a trei picioare support,cu ajutorul unei legaturi. Acest support serveste pentru ridicarea unor sarcini mai grele siprezinta avantajul ca nu necesita nici un fel de ancorare.

PROCEDEE DE EXECUTARE A DESCHIDERILOR IN ZIDURILESUBSOLURILOR SAU ADAPOSTURILOR BLOCATE

In toate situatiile descrise mai sus, in afara de executarea tunelului si de captusirea lui, sepune si problema modului cum se executa deschiderile in zidurile subsolurilor sau adaposturilor blocate, pentru a se putea patrunde in incaperile sau zonele cu persoane de salvat.

Zidurile cel mai frecvent intalnite in compunerea subsolurilor si adaposturilor sunt deurmatoarele tipuri:

- ziduri de caramida cu mortar de var;- ziduri de caramida cu mortar de ciment;- ziduri de piatra cu mortar de ciment;- ziduri din beton simplu sau armat;- ziduri mixte din beton simplu si caramida;- ziduri din panouri prefabricate.

Pentru practicarea deschiderilor in aceste ziduri, se vor folosi mijloacele simple sautehnice din doatare, astfel:

a) La zidaria din caramida cu mortar, se va actiona cu dalta si ciocanul, spitul, ranga,perforatorul, ciocanul pneumatic, toporul, tarnacopul, etc., la inceput in zona mortarului, pana ladesprinderea primelor caramizi, apoi restul acestora se vor desprinde cu usurinta.

Zidaria va fi desfacuta in asa fel ca in partea superioara a deschiderii sa se creeze o bolta informa de “V” intors.

Daca exista pericol de prabusire a partii superioare a zidului, in acea zona se va fixa un buiandrug din lemn sau metal.

b) Intrucat zidaria din caramida cu mortar de ciment este mai rezistenta decat cea cu mortar de var, oeratiunea va fi mai grea si de durata mai lunga. Se vor folosi cu precadere mijloaceletehnice din dotare (perforatoarele si ciocanele pneumatice), situatie in care caramizile nu se vormai desface uniform, ci sub forma de sparturi.

c) Zidurile de piatra sunt construite cu pietre mari sau mici. Spargerea acestora se executa maigreu cu dalti si ciocane de mana si mai usor cu ciocane pneumatice. Dupa spargerea unei pietre,celelalte se desprind intregi, prin actionarea la rosturi.

d)Spargerile in zidurile din beton, beton armat sau din panouri prefabricate se executa cu spitulsi ciocanu, dar mai ales cu perforatoarele si ciocanele pneumatice .

Armatura de beton a acestora se taie cu clestele de fier-beton, bomfaierul, fierastraul cupanza abraziva sau cu flacara oxiacetilenica.

MASURI DE PROTECTIE A SERVANTILOR LA EXECUTAREA TUNELURILOR SUB DARAMATURI

DE REŢINUT: Pe timpul sapaturilor elementele de constructie din marile gramezi de daramaturi

prezinta un permanent pericol de prabusire peste lucrarile efectuate si peste servantii ceactioneaza in aceste locuri; din aceasta cauza, pentru evitarea accidentelor, se va lucra numai intuneluri sprijinite si cu peretii captusiti. Sub protectia captuselii tavanului, care trebuie sadevanseze in permanenta frontal de lucru cu 80-90 cm, se va actiona pentru inaintare pe traseultunelului.

ATENŢIE:



115

Pe masura inaintarii in tunel, se vor executa, in mod obligatoriu, operatiunile de armare,neadmitandu-se un front mai lung de 90 cm neprotejat.

Elementele de constructie compacte, gasite pe traseul lucrarilor, nu se degajeaza, dar sesprijina temeinic cu bile sau cu bare metalice. Se recomanda, mai degraba, schimbarea traseuluitunelului, decat sa se incerce strapungerea sau indepartarea unui asemenea element deconstructie.

DE REŢINUT:

Intrucat pe timpul executarii tunelului sau a lucrarilor de acces printre daramaturi sedegaja praf in cantitati foarte mari, comandantul interventiei este obligat sa asigure conditiioptime de lucru servantilor, in special in tuneluri.

ATENŢIE: Se va asigura exhaustarea prafului cu ajutorul exhaustoarelor din dotarea autospecialei

pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat si alimentarea punctelor de lucru cu aerneviciat, prin intermediul electroventilatoarelor din dotare sau al compresorului. Pentrureducerea presiunii de refularea aerului in tunel, se recomanda folosirea unei cutii metalice saudin lemn, prevazuta cu orificii de intrare-iesire la capete si avand la mijloc o placa cu mai multeorificii, prin care jetul de aer va fi dispersat, fara a turbiona paraful si molozul din frontal delucru.

DE REŢINUT: La intalnirea obstacolelor metalice (plase de sarma, fierul beton din compunerea plaselorsau prefabricatelor, gratare metalice, bare si grinzi etc.), pentru degajarea acestora vor fi folositemijloacele din dotare: clestele de taiat fier-beton, bomfaierul, fierastraul cu panza braziva sauaparatul de sudura.

ATENŢIE: Folosirea flacarii oxiacetilenice trebuie facuta numai după ce s-au luat toatemasurile de protectie.

DE REŢINUT: Daca pe timpul inaintarii in tunnel vor fi intalnite obstacole de genul conductelor de gaz

sau apa, taierea acestora va fi, pe cat posibil, evitata. Atunci cand totusi situatia impune cunecesitate taierea lor, operatiunea va fi facuta numai dupa consultarea specialistilor in domeniul

respective si dup ace s-a stabilit posibilitatea concreta a intreruperii alimentarii acestora.DE REŢINUT: In ceea ce priveste cablurile instalatiilor electrice de iluminat si forta, la descoperirea lor

se vor lua urmatoarele masuri:- sistarea lucrarilor;- verificarea de catre specialisti, cu ajutorul aparatelor de masura si control, a existenteiinstalatiilor sub tensiune;- deconectarea instalatiilor aflate sub tensiune, inj cazul cunoasterii sau descoperirii locului dedispunere a tablourilor generale sau a tablourilor de siguranta;- echiparea servantilor ce vor executa taierea cablurilor cu manusi si cizme de cauciuc, cu placade cauciuc si clesti izolanti;

- exhaustarea tunelului, in scopul indepartarii din zona a gaszelor scapate din conducteledeteriorate si prevenirii exploziilor;- taierea si izolarea cablurilor instalatiilor de iluminat.

ATENŢIE:In cazul in care pe timpul efectuarii sapaturilor vor fi intalnite cabluri ale instalatiilor

electrice de forta, se recomanda ocolirea lor, iar in situatii de stricta necesitate, sarcina taieriiacestora va fi incredintata numai specialistilor.

ILUMINATUL PUNCTELOR DE LUCRUDE REŢINUT:



116

In scopul asigurarii unor conditii optime de lucru servantilor sapători si salvatori, petimpul executarii tunelurilor si armarilor, dar mai ales pe timpul desfasurarii operatiunilor desalvarea victimelor, o foarte mare importanta o are iluminatul locurilor de munca. Comandantulinterventiei este obligat, in acest sens, sa foloseasca toate mijloacele de iluminat din dotare(generatoare, lanterne, lampi cu acumulatori, proiectoare sau chiar farurile masinilor de lupta).

DE REŢINUT: Este necesar sa se instaleze proiectoare la locul de inaintare in tunel, pe traseul acestuia,

cat si la intrarea in el.IMPORTANT:Se vor respecta în detectarea , salvarea , evacuarea si transportul victimelor toate

procedurile din prima parte a lucrarii.

SALVAREA ANIMALELOR DE SUB DARAMATURI

DE REŢINUT: Pentru salvarea animalelor ramase blocate sub daramaturile grajdurilor, saivanelor sau

ale altor constructii, interventia pompierilor consta, in primul rand, in indepartarea elementelorde constructie prabusite (plansee, ziduri, acoperisuri), folosindu-se toate mijloacele locale

precum si cele tehnice din dotarea masinilor de lupta.Elementele combustibile (grinzi, plansee din scandura) se vor taia cu ajutorulfierastraielor, joagarelor si mai ales al motofierăstraielor, pentru aceasta solicitandu-se sisprijinul personalului din zona. Partile taiate vor fi dislocate manual sau prin tractare, daca prinacest ultim procedeu nu se afecteaza stabilitatea gramezii de daramaturi si nu se provoaca raniriale animalelor.

ATENŢIE: Elementele metalice se vor taia cu ajutorul bomfaierelor sau al flacarii oxiacetilenice,

respectandu-se cu strictete masurile de prevenire a incendiilor, date fiind marile cantitati demateriale combustibile (pereti, plansee, asterial, invelitori sau furaje) existente in aceste zone delucru.

DE REŢINUT: Peretii din baloti de paie se vor desface prin smulgerea cu ajutorul cangilor.Cand prin recunoastere s-a stabilit ca o parte din elementele de constructie ale

grajdurilor sau saivanelor prezinta pericol de daramare, inainte de inceperea operatiunilor dedeblocare se va proceda la consolidarea lor cu ajutorul grinzilor din lemn sau metal cu bile sauscnduri, prevenindu-se astfel, prabusirea acestor elemente si accidentarea suplimentara aanimaleor neevacuate.

Pe masura ce se indeparteaza daramaturile, se scot animalele din grajduri, saivane,padocuri, maternitati sau cotete, folosindu-se procedeele clasice.

Animalelor ranite li se va acorda asistenta veterinara corespunzatoare si apoi vor fiadapostite in grajdurile vecine neafectate sau vor fi legate si supravegheate in aer liber.

Scoaterea animaleor si transportarea lor inafara constructiilor afectate va fi facuta de uningrijitor mai ales in cazul taurinelor sau cabalinelor care ridica probleme in astfel de situatiilasandu-se greu stapanite si putand provoca accidente din cele mai grave.

SALVAREA VALORILOR CULTURALE DE SUB DARAMATURI

Avand in vedere valoarea inestimabila a unor lucrari artistice, tehnice, literare sauistorice prinse sub daramaturi, problema recuperarii acestora in conditii cat mai bune devine odatorie morala si de onoare a trupelor de pompieri.

Ajuns la locul calamitatii, comandantul interventiei este obligat ca, pe timpulrecunosterii, in cooperare cu persionalul ethnic sau specialistii din obiectiv (muzee, expozitii,seifuri, biblioteci, depozite etc.) sa localizeze zona de daramaturi unde se gasesc ingropate aceste

valori, apartinand, majoritatea lor patrimoniului national.IMPORTANT:



117

De asemenea, comandantul interventiei trebuie sa:- stabileasca starea elementelor de constructie in zona in care sunt blocate aceste bunuri;- sa precizeze necesitatea si posibilitatea consolidarii planseelor si zidurilor;- sa stabileasca si să ia masuri de realizare printre daramaturi , a unor drumuri cat mai

scurte de acces in zona cu valori materiale; ATENŢIE:

Se interzice refularea apei sau a altor substante care ar afecta integritatea valorilor

respective;DE RETINUT:Se impune a se organiza impreuna cu organele de politie paza acestor zone.

- Actiunea de salvare a valorilor culturale incepe prin indepartarea cu grija, manual, adaramaturilor, concomitent cu activitatea de consolidare, folosindu-se unul dinprocedeele analizate mai sus.

- In momentul ajungerii in zona probabila de existenta a valorilor vor fi concentrate aicispecialistii obiectivului pentru a lucra efectiv sau indruma lucrarile de recuperare.

- La descoperirea unei parti din valorile cautate (tablouri, sculpturi, harti, aparate etc.) sesisteaza lucrul si se anunta specialistii. Sub indrumarea acestora, daramaturile vor fiinlaturate cu mare atentie, evitandu-se producerea de noi stricaciuni operelor gasite.

Transportul valorilor recuperate se va face potrivit indicatiilor specialistilor, de regula,infasurate iun prelate, covoare sau alte tesaturi, in cutii sau containere si cu nmare grijapentru deplasarea lor in mare siguranta.

- Dupa scoaterea din zona afectata, bunurile respective vor fi inventariate si apoi date ingrija posesorilor legali in vederea intretinerii sau restaurari lor.

La antrenamentul cu aparatul de respirat se recomandă parcurgerea următoarelor teme:


manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului,

pauza 10 minute, hidratarea organismului parcurgerea unui traseu astfel : escaladarea unui gard, trecerea peste casuta

macheta, trecerea printr-un tunnel sau capcana pisica, trecerea peste barna de echilibru, parcurgerea unui teren accidentat ( cauciucuri, arboridefrisati, etc.) - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, hidratarea organismului.


manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului,pauza 10 minute, hidratarea organismului

exercitii de forta la helcometru si scara oblica verificarea pulsului militarului, hidratarea organismului

TEMA 3 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare. mers in teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20 minute -

citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsuluimilitarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 4 verificarea buteliei si calculul posibilitatii de utilizare.



118

parcurgerea unui traseu in care sa se desfasoare activitati de efort sustinut (deplasareaunei anvelope prin rasturnare- pe o anumita distanta, urcarea treptelor pana la etajul II alcorpului administrative, alte exercitii fizice – flotari , genuflexiuni, tractiuni, urcarea si cobarâreape A.Sp.I.S.I. ) - citirea indicatiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificareapulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismul

Pentru temele de educaţie fizică se recomandă parcurgerea următoarelor tipuri de trasee

(se vor completa şi se vor modifica funcţie de asigurarea materială avută la dispoziţie) se vor:

TRASEUL NR. 1Start – alergare 15m – trecere peste obstacole asimetrice – deplasare 15m – străbătut

teren accidentat – alergare 10m – trecere peste puntea suspendată – mers în diferite moduri(aplecat, ghemuit) 20m – transportul unui manechin pe o distanţă de 20m – Sosire.

TRASEUL NR.2Start – alergare 15m – escaladat gard 2m – trecerea peste puntea suspendată (bancă,

trunchi copac) – sărituri peste obstacole (gropi) – marş forţat 30m transportând o greutate peumeri - Sosire.

TRASEUL NR.3Start – alergare 15m – tras un cauciuc aflat la 15m cu furtunul de refulare – alergare 20m

– trecerea peste o bârnă (punte) – sărituri succesive (simularea trecerii unui curs de apă de joasăadâncime) – trecere peste piloni inegali (pietre) – deplasare 20m – Sosire.

TRASEUL NR.4Start – trecerea prin tubul suspendat (cauciuc ridicat pe cadru) – parcurs tubul îngropat –

coborâre pe scări – mers târâş pe sub capcana pisică sau pe sub alte obstacole – târât pe o partesau pe palme şi vârful picioarelor pe o distanţă de 10m – transportat un manechin pe spate (pe oparte) printr-un spaţiu îngust – Sosire.

TRASEUL NR.5 Start – mers ghemuit 20m – trecere peste obstacole asimetrice – vizualizarea unui obiect

la distanţă – mers târâş 15m – ridicat un obiect şi transportat pe umeri 25m – trecere printr-unspaţiu îngust – Sosire.

Modalităţi şi aparate ce pot fi utilizate pentru executarea traseelor la educaţie fizică: 1. Pentru activităţi executate în lucrul la înălţimi: - Urcarea, escaladarea turnului de instrucţie, - Escaladarea căsuţei machetă (inclusiv sărituri de pe platformă); - Trecerea pe puntea suspendată la înălţime; - Urcarea pe scările din dotare; - Trecerea pilonilor inegali;- Escaladarea gardului de 2 m;- Escaladarea gardului de 3 m;- Utilizarea funicularului;- Parcurgerea frânghiei (cablului) suspendate;- Sărituri din foişor; - Utilizare diferite tipuri de transport.2. Pentru activităţi executate în lucrul în subsoluri, beciuri, grop i etc.- Mersul în diferite moduri în beciurile subunităţilor(târâţ, ghemuit, aplecat); - Parcurgerea capcanei pisică; - Parcurgerea tubului suspendat şi a celui îngropat; - Parcurgerea obstacolelor asimetrice (diferite înălţimi sau cauciucuri); - Sărituri în adâncime (puţuri, gropi);



- Parcurgerea unor trasee prin canele, pe ţevi, conducte termice; - Utilizare diferite tipuri de transport şi deplasare; 3. Pentru activităţi executate în lucrul la înec, salvări pe timpul viiturilor - Parcurgerea unor zone de teren accidentat;- Treceri peste obstacole asimetrice;- Treceri peste punţi; - Treceri peste bârne de echilibru;

- Mers în diferite moduri (sărituri şi escaladări de obstacole), alergări în zăpadă, alergări înnisip;

- Vizualizări de obiecte aflate la distanţă;

Metode utilizate în parcurgerea obstacolelor, aparatelor menţionate - izualizări şi căutări de obiecte în condiţii de vizibilitate redusă (vizor obturat, întuneric); - căutări de obiecte în teren accidentat şi cu diverse obstacole; - aruncări de ancoră; - aruncări de cange şi tractarea obiectelor;- lovituri în cauciuc cu barosul sau cu toporaşul; - ridicări pe umeri sau deasupra capului a unor obiecte; - răsturnări de cauciucuri; - tractări de cauciucuri cu ajutorul furtunurilor de refulare.

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cojocarsimona
View:	234 times
Download:	0 times

Capitolulii Salvare-turnul de Instructie

Documents