CAPITOLUL I - Justportal.just.ro/93/SiteAssets/SitePages/instanta/bilant... · Web viewToate...

INTRODUCERESCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN

ANUL 2012

Tribunalul Ilfov a reînceput să funcţioneze la data de 1 noiembrie

2011.

Tribunalul Ilfov are în aria sa de competenţă întreg judeţul Ilfov,cu

8 oraşe: Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Popeşti Leordeni, Otopeni,

Chitila, Buftea, Bragadiru şi 32 de comune, între care menţionăm

Corbeanca, Baloteşti, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Domneşti, Chiajna,

Cernica, Berceni, Ciolpani, Tunari.

Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte – care

are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi

de colegiul de conducere.

Structura organizatorică a tribunalului mai cuprinde

compartimente auxiliare: grefă, registraturi, arhive, departament

economico-financiar şi administrativ, informativă, biroul de infirmaţii şi

relaţii publice.

Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii – civilă

şi penală, conducerea acestora fiind asigurată de preşedinţii de secţie.

Tribunalul Ilfov funcţionează într-un sediu situat în oraşul Buftea,

sediu ce adăposteşte şi Judecătoria Buftea.

Există demersuri de edificare a unui sediu nou, pe un teren în

suprafaţă de 10.000 mp, situat în centrul oraşului Buftea.

De asemenea, până la edificarea unui sediu nou, este în

desfăşurare un proiect de consolidare şi extindere a sediului existent,

aflat încă în faza de proiectare.

Dacă în materie civilă specificul şi amploarea activităţii sunt

determinate de interesul crescut pentru imobilele din judeţ, există şi

materii în care instanţele din Ilfov nu au vreo competenţă.

Astfel, potrivit unui ordin al Ministrului Justiţiei din 2000 toate

cererile formulate de deţinuţii din Penitenciarul Jilava se soluţionează de

Judecătoria Sector 4 Bucureşti.

Deşi în 2006 s-a înfiinţat Judecătoria Cornetu – în a cărei rază de

competenţă teritorială se regăseşte şi comuna Jilava – totuşi asupra

acestui ordin nu a intervenit vreo modificare. Este adevărat, pe de altă

parte, că schema de personal a Judecătoriei Cornetu este oricum mult

subdimensionată şi nu a existat vreun interes real pentru mărirea

acesteia, eforturile concentrându-se, de regulă, pe instanţele mari din

Bucureşti. Doar începând din anul 2011 s-a reuşit suplimentarea

schemei cu un post de judecător.

În paralel, este onest să recunoaştem că o mărirea

corespunzătoare a schemei nu ar rezolvat oricum, ea singură,

problemele majore de personal cu care se confruntă oricum instanţa –

şi care rezultă ca evidenţă din cifrele ce vor fi analizate în cele ce

urmează.

O problemă în plus o reprezintă şi dificultatea de ocupare a

schemei de personal, în contextul de pe o parte a unei creşteri a

schemelor instanţelor din Bucureşti şi, pe de altă parte, a inexistenţei

unor prevederi legale care să determine o „atractivitate” a instanţelor din

Ilfov pentru magistraţi.

2

Şi în privinţa Tribunalului Ilfov trebuie menţionat că atât Consiliul

Judeţean Ilfov cât şi Prefectura judeţului Ilfov au sediul în Bucureşti,

astfel că, în lipsa unei prevederi legale derogatorii, o parte din cauzele

în materia contenciosului administrativ nu revin în competenţa acestui

tribunal.

De asemenea, având în vedere competenţa specială menţinută în

privinţa cererilor formulate de deţinuţii din Penitenciarul Jilava, nici căile

de atac declarate împotriva soluţiilor date în astfel de cauze nu revin în

competenţa Tribunalului Ilfov, ci rămân spre soluţionare Tribunalului

Bucureşti.

Judecătoria Buftea funcţionează în oraşul Buftea, judeţul llfov,

având în competenţă teritorială aproximativ două treimi din judeţ şi se

află în raza de competenţă a Tribunalului Ilfov de la înfiinţarea acestuia

la 01.11.2011.

Judecătoria Buftea are în raza sa de competenţă 20 de localităţi:

Buftea, Otopeni, Voluntari, Chitila, Ciolpani, Chiajna , Corbeanca ,

Dascalu, Dragomiresti Vale, Ganeasa, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei,

Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov , Stefăneştii de Jos,

Tunari.

Începând cu luna octombrie 2006 s-a înfiinţat şi cea de a doua

judecătorie din judeţul llfov, Judecătoria Cornetu , prevăzuta ca atare în

legea de organizare judecătoreasca încă din anul 1992.

Deşi s-a sperat că pe termen lung, Judecătoria Buftea va fi

degrevată de un număr de pricini, Judecătoria Cornetu preluând

partea de sud a judeţului, statistica ne contrazice, numărul cauzelor

înregistrate crescând de la un an la altul, culminând cu anul 2012 când

3

cauzele înregistrate la data de 31decembrie 2012 au ajuns la 16.713,

numărul cel mai mare de cauze înregistrat de la data înfiinţării acestei

instanţe, anul 1968.

Volumul de activitate al Judecătoriei Buftea, este unul mediu,

situaţie determinată de împrejurarea că în raza de competenţă teritorială

a judecătoriei nu se afla sediul unor instituţii publice cărora legea le

recunoaşte calitatea procesuala pasiva pentru soluţionarea diferitelor

litigii şi nu este amplasat niciun penitenciar, unitate care ar atrage

competenţa de soluţionare a unor cauze în legătură cu executarea

pedepselor.

Cu toate acestea volumul de activitate al judecătorilor şi grefierilor

de şedinţa prin raportare la dosarele rulate şi soluţionate într-un an este

foarte mare, numărul mediu al judecătorilor în anul 2012 fiind de zece şi

al grefierilor de şedinţa în număr de nouă.

În cursul anului 2012 conducerea instanţei a fost asigurată prin

delegare de doamna judecător Alina Dumitrescu la data de 01.06.2012

fiind promovată la Tribunalul Ilfov, de la această dată funcţia de

preşedinte fiind ocupată, prin delegare, de domnul judecător Cojocaru

Adrian.

La Judecătoria Buftea a existat o schema de 15 posturi de

judecător, din care doar 11 posturi ocupate efectiv, restul posturilor fiind

distribuite astfel : 2 posturi vacante respectiv preşedinte secţie civilă şi

preşedinte secţie penală, 1 post al unei doamne judecător aflate în

concediu legal de îngrijire a copilului până la 2 ani, 1 post de

vicepreşedinte delegat la Consiliul Superior al Magistraturii.

Sediul instanţei se afla în Buftea, în clădirea ce adăposteşte atât

Judecătoria Buftea cât şi Tribunalul Ilfov.

4

Judecătoria Cornetu a început să funcţioneze la data de 1

octombrie 2006, în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr.

2149/C/26.09.2006 şi a avizului conform dat prin Hotărârea nr.

558/22.08.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Instanţa, în sediul actual aflat în clădirea Primăriei Cornetu,

dispune de două săli de judecată, în suprafaţă de 52,40 m.p., respectiv

33,30 m.p.

Una dintre săli, respectiv cea în suprafaţă de 52,40 mp, are

dotările minime necesare desfăşurării şedinţei de judecată în materie

penală, dar ambele săli sunt mici şi insuficient dotate în raport cu

numărul justiţiabililor şi avocaţilor care participă la şedinţele de judecată

zilnice ( numărul de dosare pe şedinţă a variat între 180-200 dosare).

Şi cea de-a doua sală de judecată a fost folosită pentru şedinţă

curentă, în zilele de marţi, şi joi, inclusiv în dosarele penale, cu toate că

sala nu este dotată cu instalaţie de înregistrare conform dispoziţiilor

Codului de procedură penală, aceste aspecte fiind aduse la cunoştinţa

ordonatorului de credite şi personalului IT.

Schema iniţiala de personal a Judecătoriei Cornetu la data

începerii funcţionării, era de 5 judecători (inclusiv preşedintele), 7

grefieri (inclusiv grefierul şef), 2 grefieri arhivari, un registrator, un agent

procedural şi un aprod, fiind stabilită prin Ordinului Ministrului Justiţiei

nr. 1302/C/29 mai 2006.

Schema de personal a Judecătoriei Cornetu în cursul anul 2012 a

fost de 10 judecători (inclusiv preşedintele instanţei), 13 grefieri

(inclusiv grefierul şef), 2 grefieri arhivari, un registrator, un agent

procedural, un şofer.

5

După cum se observă, în cursul anului 2012, instanţa nu a

funcţionat cu schema completă de 10 judecători.

În cursul anului 2012, a fost înregistrat un număr de 15.520

dosare nou intrate pe rolul Judecătoriei Cornetu, rezultând o medie de

peste 1552 dosare nou intrate pentru fiecare judecător, dar de fapt câte

1940 dosare pentru fiecare judecător care a activat în întreg anul 2012.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, din cele 13 posturi de

grefier, unul a fost ocupat de grefierul-şef, unul a fost delegat la

compartimentul Registratură, unul a fost delegat la compartimentul

executări penale, un grefier la compartimentul executări

contravenţionale, un grefier delegat la compartimentul arhivă, iar restul

de 9 grefieri a asigurat şedinţele de judecată şi celelalte servicii conexe

care, la alte instanţe, sunt atributul exclusiv al câte unuia sau chiar doi

grefieri, respectiv: executări civile, persoane juridice şi asociaţii de

proprietari, birou informaţii şi relaţii cu publicul, executări

contravenţionale, procedura cu străinătatea.

La compartimentul arhivă, şi-a desfăşurat activitatea un grefier

arhivar şi 2 grefieri de şedinţă.

Din punct de vedere logistic, activitatea instanţei s-a desfăşurat

normal în cursul anului 2012.

A fost asigurat numărul minim de calculatoare, copiatoare,

imprimante şi un fax, necesare funcţionării instanţei.

Toţi judecătorii şi grefierii beneficiază de câte un computer

personal, evidenţa activităţii s-a realizat prin înregistrări în registrele

regulamentare, precum şi prin sistem informatic, repartizarea cauzelor

s-a efectuat electronic pe baza programului Ecris, cu număr unic, a fost

asigurat accesul la internet şi la programul legislativ Eurolex.

6

Pe tot parcursul anului 2012, încheierile de şedinţă şi hotărârile

judecătoreşti au fost redactate cu ajutorul programului informatic

ECRIS.

Ca urmare a fluctuaţiei numărului de judecători, au intervenit

modificări în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată

realizându-se o redistribuire ciclică a dosarelor, în urma desfiinţării

completelor judecătorilor care nu au mai funcţionat în cadrul acestei

instanţe.

Datorită numărului total insuficient de personal auxiliar la nivelul

instanţei de judecată, în sarcina grefierilor revin toate lucrările de grefă

inclusiv cele conexe şedinţei de judecată cum sunt redactarea

certificatelor de grefă, întocmirea citaţiilor şi a borderourilor cu citaţiile, în

mare parte tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti.

Personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea la

arhiva, registratură, compartimentele executări civile, contravenţionale şi

penale, Biroul de informare şi relaţii publice şi în şedinţele de judecată.

7

CAPITOLUL ISTAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012

Secţiunea 1 Activitatea instanţei

1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii, complete specializate/materii

1.1.1.Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate

Instanţa Stoc

Dosare

intrate în

cursul anului

TOTAL

dosare din stoc plus

dosare nou

intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul

perioadei:

Suspendate

Tribunalul Ilfov- secţia penală

28 673 701 668 33 0

Tribunalul Ilfov - secţia civilă

584 5218 5802 2877 2925 321

Tribunalul Ilfov- Total general

612 5891 6503 3545 2958 321

Judecătoria Buftea 4268 16713 20981 13093 7888 1255

Judecătoria Cornetu 7437 15520 22957 12930 10027 1531

TOTAL GENERAL TRIBUNAL ŞI JUDECĂTORII

12317 38124 50441 29568 20873 3107

8

1.1.2. Volumul de activitate la secţiile Tribunalului Ilfov

A.SECŢIA CIVILĂ

Stadiu procesual Materia Stoc

Nr. dosare intrate

Total dosare pe rol

Nr. dosare soluţionate

Stoc la sfârşitul perioa-

dei

Dosare suspen

date

Fond

Litigii comerciale 41 368 409 261 148 26

procedura insolvenţei 134 1633 1767 821 946 65

Civil 6 124 130 68 62 15Dreptul familiei 11 117 128 121 7 1

dreptul muncii 16 270 286 100 186 22

Asigurări sociale 11 273 284 112 172 20

Contencios 27 569 596 252 344 9Alte litigii: drepturi de autor, exequator

1 23 24 21 3 0

cereri ulterioare soluţionării fondului

0 10 10 8 2 0

Total Fond 247 3387 3634 1764 1870 158

Apel


Fond funciar 0 1 1 0 1 0


cereri 2 0 2 2 0 0

9

ulterioare soluţionării fonduluicererii executare silita

1 1 2 2 0 0

Publicitate şi gaj imobiliar

0 2 2 2 0 0

Total Apel 47 212 259 166 93 21

Recurs



Fond funciar 37 153 190 103 87 12

Contencios 99 714 813 321 492 41Total Recurs 290 1619 1909 947 962 142

Total General Civil 584 5218 5802 2877 2925 321

B.SECŢIA PENALĂ

MateriaStadiul procesu

alStoc Intrate

Total dosare din stoc plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul

lunii, din

care:

Suspendate

PENAL

Fond 15 277 292 266 26 0Apel 0 6 6 5 1 0

Recurs 13 390 403 397 6 0TOTAL 28 673 701 668 33 0

10

Aşa cum s-a arătat şi la punctul precedent,este de menţionat că

volumul de activitate la nivelul celor două secţii poate fi identificat pentru

prima oară,anul 2012 fiind primul an de activitate a acestui tribunal.

Volumul relativ redus de dosare pe primul an de activitate

comportă mai multe explicaţii după cum urmează:

1.înfiinţarea recentă a tribunalului care are efecte asupra

volumului în primul an de activitate sub două aspecte:

a. în cauze ce presupun competenţă teritorială alternativă,

existenţa Tribunalului Ilfov este încă necunoscută de justiţiabili şi nu s-a

creat , încă , „reflexul” adresării către această instanţă.

b. În materie penală este de remarcat şi faptul că nu există pe

teritoriul judeţului Ilfov structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale

DIICOT

2. situaţia dificilă a celor două judecătorii arondate,respectiv

supraaglomerarea acestora în anul 2012 a determinat atât o

operativitate scăzută,cât şi întârzieri în redactare,ceea ce a

condus,corelativ,la un număr redus de cauze înaintate tribunalului în căi

de atac.

1.1.3.Volumul de activitate la judecătoriile arondate

A.JUDECĂTORIA BUFTEA

Cu privire la numărul de dosare, nou înregistrate în anul 2012, se

constată, faţă de anul precedent, o creştere cu aproximativ 2784 de

dosare.

Astfel, la nivelul anului 2012 la Judecătoria Buftea au fost

înregistrate un număr total de 16.713 cauze penale şi civile faţă de

13929 dosare la nivelul anului 2011.

11

În materie civilă şi comercială creşterea este de 2784 dosare,

respectiv de la 12817 de dosare în 2011. Se va retine totuşi, ca din

totalul dosarelor înregistrate în materie civila şi comerciala, de 13929,

un număr de 4.728 dosare au avut ca obiect încuviinţarea executării

silite. Numărul acestor din urmă cauze a crescut cu 401, respectiv de la

3615 dosare în 2011 la 4728 dosare în 2012

ANUL 2010

Ramura de drept

Stoc IntrateTotal

dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

SoluţionateStoc la sfârşitul lunii din

care

Suspendate

PENAL 112 930 1042 834 208 2CIVIL 2947 12033 14980 11276 3704 1347TOTAL 3059 12963 16022 12110 3912 1349

ANUL 2011

Ramura de drept

Stoc IntrateTotal

dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul lunii din

care

Suspendate

PENAL 208 1112 1320 1086 234 2

CIVIL 3704 12817 16521 12487 4034 1294TOTAL 3912 13929 17841 13573 4268 1296

12

ANUL 2012

Ramura de drept

Stoc IntrateTotal

dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul lunii din

care

Suspendate

PENAL 234 935 1169 935 234 0CIVIL 4034 15778 19812 12158 7654 1255TOTAL 4268 16713 20981 13093 7888 1255

B.JUDECĂTORIA CORNETU

Ramura de drept

Stoc Intrate Cauze pe rol

Soluţionate

Stoc la sfârşitul perioad

ei

Suspendate

Penal 234 907 1141 885 256 1

Civil 7203 14.613 21.816 12045 9771 1530Total 7437 15.520 22.957 12.930 10.027 1531

ANUL

Sto

c an

terio

r

Intra

te în

curs

ul a

nulu

i

Tota

l cau

ze

pe ro

l

Sol

uţio

nate

Sto

c la

sfâr

şitu

l

anul

ui

Sus

pend

ate

2009 2.537 6.637 9.174 5.776 3.398 917

2010 3.398 8.752 12.150 7.339 4.811 590

2011 4.811 13.249 18.060 10.623 7.437 938

13

Se remarcă, la nivelul Judecătoriei Cornetu, că din 2009

activitatea acestei instanţe a crescut de la 6637 de cauze la nu mai

puţin de 15.520 de cauze, fără ca această instanţă să fi beneficiat, pe

parcurs, de modificări serioase ale schemei de personal.

1.2 Încărcătura pe judecător1.2.1 Încărcătura pe judecător pe secţii

Materia Total dosareStoc+ intrate

Număr judecători conform schemei

Număr mediu de judecători

Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă

Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători

Civil 5802 14 10 414,4 580,2Penal 701 7 4 100,2 175,3Total 6503 21 14 309,7 464,5

1.2.2 Încărcătura pe judecător la judecătoriile arondate







Civil 19812 12 7 1651 2830,29Penal 1169 3 2 389,67 584,5Total 20981 15 9 1398,73 2331,22

14







Civil 21816 8 6 2727 3636Penal 1141 2 2 570,5 570,5Total 22957 10 8 2295,7 2869,63

1.3.Operativitatea pe instanţă,pe secţii/complete specializate,în diferitele materii şi pe judecător

1.3.1.Operativitatea pe instanţă la nivelul Tribunalului Ilfov

SecţiaStadiul procesu

alStoc Intrate

total dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul lunii,

din care:

Suspenda

te

Operativitate

%

Penal

Fond 15 277 292 266 26 0 91,10

Apel 0 6 6 5 1 0 83,33

Recurs 13 390 403 397 6 0 98,51

TOTAL 28 673 701 668 33 0 95,29

Civil

Fond 247 3.387 3.634 1.764 1.870 158 50,75Apel 47 212 259 166 93 21 69,75

Recurs 290 1.619 1.909 947 962 142 53,59TOTAL 584 5.218 5.802 2.877 2.925 321 52,49

T o t a l Fond 262 3.664 3.926 2.030 1.896 158 53,87Apel 47 218 265 171 94 21 70,08

Recurs 303 2.009 2.312 1.344 968 142 61,94TOTAL GENERAL 612 5.891 6.503 3.545 2.958 321 57,34

15

1.3.2 .Operativitatea la nivelul judecătoriilor arondate



alStoc Intrate

Total dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la

sfârşitul

lunii, din

care:

Suspendate

Operativitate

%

Judecă-toria

Buftea

Civil 4.034 15.778 19.812 12.158 7.654 1.255 65,52Penal 234 935 1.169 935 234 0 79,98

TOTAL 4.268 16.713 20.981 13.093 7.888 1.255 66,37



alStoc Intrate

Total dosare din stoc

plus dosare

nou intrate

Soluţionate

Stoc la sfârşitul lunii,

din care:

Suspendate

Operativitate

%

Judecătoria

Cornetu

Civil 7.203 14.613 21.816 12.045 9.771 1.530 59,38Penal 234 907 1.141 885 256 1 77,63

TOTAL 7.437 15.520 22.957 12.930 10.027 1.531 60,35

1.3.3.Operativitatea pe judecător la Tribunalul Ilfov

16

A.Secţia Civilă

Nr. crt.

Numele şi prenumele judecăto-

rului

Nr. total şedinţe de judecată

Nr. şedinţe de judecată

conduse

Stadiul procesual

Nr. dosare rulate

Dosare

soluţionate

Operativitatea (%)

Nr. hotărâri

repartizate

pentru

redactare

1CIORNEI ALMA MANUELA

47 40

FOND 470 227 48,30 227APEL 27 7 25,93 4RECURS 263 101 38,40 37TOTAL 760 335 44,08 268

2CARCIA LAURA CRISTINA

59 33

FOND 213 64 30,05 64APEL 447 86 19,24 42RECURS 849 286 33,69 93TOTAL 1.509 436 28,89 199

3OPRINA EVELINA MIRELA

47 26


4NĂSTASIE NICOLETA MIRELA

56 35


5 NEGRESCU GHEORGHE 52 35


6PETCU ROXANA IOANA

9 1


7 IVAN STELA FLORENTINA

52 30 FOND 1.233 314 25,47 314APEL 3 0 0,00 0

17

RECURS 594 308 51,85 98TOTAL 1.830 622 33,99 412

8VIŞAN CRISTIAN ŞTEFAN

47 36

FOND 1.253 371 29,61 371APEL 0 0 0 0RECURS 512 270 52,73 88TOTAL 1.765 641 36,32 459

9

PAVELESCU SILVIA început activitate 10.04.2012 până la 30.04.2012

4 2

FOND 3 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 129 54 41,86 17

TOTAL 132 54 40,91 17

10

ANTONESCU LOREDANA începând cu 01.06.2012

26 18


11

DUMITRESCU ALINA începând cu 01.06.2012

34 18


12

EPURAN MIRCEA începând cu 01.06.2012

29 14


13

STRÎMB CODRUŢA începând cu 01.06.2012

30 17


14

VOICAN ANDREEA începând cu 01.06.2012

27 18


15

NEDELEA ROXANA începând cu 01.10.2012

7 7


TOTAL GENERAL 526 330 FOND 5.869 1.764 30,06 1.76

18

SECŢIA CIVILĂ

4APEL 1.659 332 20,01 166

RECURS 6.983 2.841 40,68 947

TOTAL 14.511 4.937 34,02 2.877

B.SECŢIA PENALĂ

Nr. crt.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr. total şedinţe de

judecată

Nr. şedinţe de

judecată conduse

Stadiul procesual

Nr. dosare rulate

Dosare soluţionate

Operativitatea (%)

Nr. hotăr

âri repartizate pentr

u redactare

1PETCU ROXANA IOANA

79 36


2

IURA ELENA VERIONICA ANDREEA delegat sectorul 2 începând cu 01.09.2012

63 40

FOND 141 50 35,46 50APEL 0 0 0,00 0RECURS 189 153 80,95 53

TOTAL 330 203 61,52 103

3

CARAGAŢĂ LUISA EMANUELA început activitate la 01.09.2012

35 17

FOND 100 21 21,00 21APEL 8 2 25,00 1RECURS 155 101 65,16 32

TOTAL 263 124 47,15 54

4 ROMAN MIHAI RADU 105 63


5 PĂŞTILĂ RĂZVAN

94 62 FOND 173 52 30,06 52APEL 8 1 12,50 0

19

RECURS 356 267 75,00 89TOTAL 537 320 59,59 141

6 GRECU CRISTINA 41 25


7 PAVELESCU SILVIA 1 0


8

VOICAN ANDREEA asigurat serviciu permanenţă vară

1 0


9

DUMITRESCU ALINA asigurat serviciu permanenţă vară

1 0

FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 1 1 100,00 0

TOTAL 1 1 100,00 0

10

EPURAN MIRCEA asigurat serviciu permanenţă vară

1 0


11

ANTONESCU LOREDANA GEANINA asigurat serviciu permanenţă vară

1 0

FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 7 7 100,00 2

TOTAL 7 7 100,00 2

TOTAL GENERAL SECŢIA PENALĂ 422 243

FOND 819 266 32,48 266APEL 44 10 22,73 5RECURS 1.614 1.191 73,79 397TOTAL 2.477 1.467 59,22 668

20

1.3.4.operativitatea pe judecător la instanţele arondateA.JUDECĂTORIA BUFTEA

Nr. crt. Numele judecătorului

Nr. de şedinţe

Nr. de şedinţe conduse

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. hot. redactate

Operativitate

%

SECTIA PENALA

1 Dumbrava Edgar Laurentiu (Din 08.02.2012)

61 61 883 254 254 28,76

2 Visan Alin (01.01.2012 – Feb 2012)

6 61 119 52 52 43,69

3 Antonescu Loredana Geanina(01.01.2012 –01.06.2012)

5 5 187 96 96 51,3Cumulata cu cea de pe secţia civila

4 Ilie Razvan Cristian(Din 08.02.2012)

53 53 891 293 293 32,88

5 Martin Andreea Nicoleta (01.01.2012 – Feb 2012)

6 6 157 33 33 21,01

6 Radu Vlad Alexandru(08.02.2012-01.09.2012-Sectie Penala ;01.09.2012

26 26 385 130 130 33,7cumulată cu cea de pe Secţia civila

21

Secţie Civila)

7 Cojocaru Adrian

60 60 72 72 72 100%cumulată cu cea de pe Secţia civila

8 Cozan Raluca Elena

3 3 5 5 5 100

Total Secţie Penală

220 220 2699 935 935 34,64

SECTIE CIVILA1 Galatanu

Nicoleta24 24 1812 836 836 46,13

2 Radu Vlad Alexandru(08.02.2012-01.09.2012-Sectie Penala ;01.09.2012 Secţie Civila)

8 8 788 228 228 28,93 Cumulata cu cea de pe secţia penala

3 Cojocaru Adrian

46 46 3038 1174 1174 38,64

4 Cosareanu Daniela

33 33 3093 1621 1621 52,40

5 Cozan Raluca

32 32 3077 1551 1551 50,40

6 Stancioi Daniela Ioana

21 21 1907 1595 1595 83,63

7 Florescu Alina Loredana

22 22 1896 1678 1678 88,50

22

8 Epuran Mircea 01.01.2012 – 01.06.2012

15 15 1702 818 818 48,06

9 Dumitrescu Alina 01.01.2012- 01.06.2012

13 13 1275 644 644 50,50

10 Gheorghe Carmen 01.01.2012-01.06.2012

15 15 1501 614 614 40,90

11 Neacsu Simona 01.01.2012–14.02.2012

7 7 385 118 118 30,64

12 Dumbrava Edgar Laurentiu (Din 08.02.2012)

1 1 4 4 4 100

13 Antonescu Loredana Geanina(01.01.2012 –01.06.2012)

24 24 1625 656 656 40,36

14 Ilie Razvan Cristian(Din 08.02.2012)

1 1 34 29 29 85,29

15 Tăşcan Adriana

1 1 4 1 1 100

16 Cristea Cristina

4 4 331 331 331 100

17Ivasciuc Ana Maria

5 5 267 260 260 97,37

23

Total SECŢIA CIVILĂ

272 272 22742 12158 12158 53,46


Nr.

crt.Magistrat

Nr.

şedinţ

e

Nr.

dosare

rulate

Nr.

dosare

soluţionate

Operativitate

( % )

1

Filipescu Anca

Lavinia

35 5590 1925 34,43

2

Budei Oana

Claudia

37 5823 2624 45,06

3

Buşu

Constantina

25 2749 1126 40,96

4

Marin Vasile

Bogdan

33 5863 2169 36,99

5

Constantinescu

Nicoleta

31 2689 1006 37,41

6

Magdalena

Nicolae

32 1899 1025 53,97

7 Ţifrea Cosmin 22 2716 1179 43,40

8 Diniţă Camelia 5 239 125 52,30

9 Gociu Marian 12 1209 775 64,10

10 Stoian Irina 12 1243 796 64,03

11 Poenaru Ioana 3 231 88 38,09

12 Ionescu 3 232 92 38,09

24

Andreea

TOTAL 307 30.483 12.930 42,41

1.4. Managementul resurselor umane1.4.1.Resurse umane la Tribunalul Ilfov

Statul de funcţii al Tribunalului Ilfov, aşa cum a fost aprobat prin

Ordinul Ministrului Justiţiei 3135/C/29.12.2010, cu modificările

ulterioare, cuprinde 21 de posturi de judecători (inclusiv preşedintele şi

vicepreşedintele instanţei), 43 posturi personal auxiliar de specialitate, 2

asistenţi judiciari, 3 posturi personal de specialitate specific serviciilor de

probaţiune, 9 posturi funcţionari publici şi un post personal contractual.

Din cele 21 de posturi de judecător prevăzute în schema

Tribunalului Ilfov la începutul anului 2012 erau ocupate numai 14

posturi, efectiv desfăşurându-şi activitatea un număr de 11 judecători

(doua colege aflându-se, în cea mai mare parte a anului, în concediu de

maternitate şi una fiind detaşată la Ministerul Afacerilor Externe) ceea

ce a avut un impact negativ asupra constituirii completelor de apel şi

recurs, atât în materie civilă cât şi în materie penală.

În urma examenului de promovare în funcţii de execuţie a

judecătorilor şi procurorilor din data de 25 martie 2012 au fost ocupate

cele 7 posturi vacante scoase la concurs, începând cu data de 1 iunie

2012.

Postul vacantat ca urmare a promovării dnei judecător Popa

Ileana Gabriela la Curtea de Apel (HCSM 352/14.05.2012) a fost ocupat

începând cu data de 1.09.2012, prin valorificarea rezultatului obţinut la

concursul de promovare din 25.03.2012 astfel încât, după aceasta dată,

25

cele 21 de posturi de judecător au fost integral ocupate, efectiv

funcţionând la instanţa 18 judecători.

În ce priveşte personalul auxiliar, deşi toate cele 43 de posturi

prevăzute în schema Tribunalului Ilfov sunt ocupate, la instanţă şi-au

desfăşurat efectiv activitatea numai 30 dintre aceştia, restul fiind pe

parcursul întregului an delegaţi la alte instanţe.

1.4.2.Resurse umane la judecătoriile arondate


În cursul anului 2012 la Judecătoria Buftea au existat 16 posturi

de judecători din care au funcţionat efectiv 12 judecători:

Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar.

▪ grefieri - 27 posturi din care 1 grefier delegat Tribunalul Ilfov

▪ 2 grefieri arhivari din care 1 grefier arhivar delegat

▪1 şofer

▪1 muncitor

▪1 agent procedural


Principalul factor care a influenţat activitatea instanţei este legat

de resursele umane.

Analiza resurselor umane şi a volumului de activitate pe judecător

şi grefier relevă faptul că numărul de personal este total insuficient atât

sub aspectul dimensionării schemelor de personal cât şi sub aspectul

gradului de ocupare al acestora.

Se constată în anul 2012 o creştere a volumului de activitate al

anului 2012 numărul dosarelor nou intrate fiind mai mare cu 2271

26

dosare faţă de anul 2011. Această creştere se justifică pe de o parte

prin introducerea unui număr foarte mare de acţiuni, respectiv plângeri

contravenţionale dar şi prin criza economică şi financiară existentă care

a condus la existenţa unui număr mare de acţiuni în pretenţii, somaţii de

plată şi contestaţii la executare pe lângă cauzele existente.

Se mai constată de asemenea scăderea operativităţii, justificată

de o serie de împrejurări apărute în anul 2012 cum ar fi: creşterea

numărului de dosare pe şedinţă ( media fiind de aproximativ 180-200

dosare pe şedinţă în perioada).

De asemenea se observă creşterea numărului dosarelor mai

vechi de un an, fenomen datorat lipsei experţilor, mai ales în

specialitatea topografie, dar şi împrejurărilor arătate mai sus.

Este indiscutabilă strânsa dependenţă între calitatea actului de

justiţie şi volumul de activitate care grevează atât judecătorii cât şi

personalul auxiliar.

Considerăm că o soluţie durabilă şi stabilă pentru instanţa noastră

pentru asigurarea personalului auxiliar ar implica redimensionarea

schemei de personal auxiliar (alături de cea de judecători) cu cel puţin

încă 8 grefieri.

Secţiunea 2 Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Capacitatea instituţională a Tribunalului Ilfov rezultă din

organizarea internă şi infrastructura disponibilă şi este definită prin

următoarele criterii:

a) structura organizatorica şi manageriala;

27

b) baza materială;

c) resursele umane

a) Structura organizatorica şi manageriala

Aşa cum se arată în Raportul Grupului de lucru al Reţelei

Consiliilor Judiciare Europene privind Managementul Calităţii, calitatea

nu poate fi experimentată într-o instanţă decât în legătură cu aşteptările

utilizatorilor şi a altor persoane interesate.

“Atunci când organizaţia ce furnizează produsul sau serviciul este

un serviciu public, utilizatorii şi persoanele interesate sunt cetăţenii. Un

cetăţean poate fi utilizatorul unui anumit serviciu şi fiecare cetăţean

este, spre exemplu, plătitor de taxe, deci o persoană interesată de

serviciile oferite”1.

Rezultatul lanţului de activităţi profesionale realizate de toţi

membrii unei instanţe - felul în care este percepută funcţionarea

diferitelor sectoare destinate publicului, modul în care este organizată

informaţia cu privire la procesele aflate pe rol, jurisprudenţa, etc. - este

determinat de nivelul de interes pe care preşedinţii de instanţe îl arată

faţă de ceea ce nemulţumeşte publicul în funcţionarea unei instanţe,

precum şi de implicarea lor în corectarea situaţiilor care pot afecta

funcţionarea instanţei şi percepţia publică despre aceasta

Este esenţial ca instanţele sa ofere servicii societăţii de pe o

poziţie strict neutră; ele pot funcţiona adecvat doar dacă reuşesc să

administreze corespunzător toate riscurile legate de dependenţa

administrativă - pe de o parte, de protejarea poziţiei de imparţialitate a

1 ENCJ – Raportul grupuluide lucru “managementul calităţii”, capitolul 1

28

judecătorilor şi a instanţei, de relaţia judecătorilor şi a instanţelor cu

publicul, de capacitatea instanţei de a trata adecvat cantitatea de

dosare care sunt prezentate spre rezolvare, de cunoştinţele de ordin

juridic ale judecătorilor şi personalului instanţei - pe de alta parte.

Sub acest aspect, o preocupare constanta a conducerii instanţei,

la toate nivelurile, a constituit-o pe tot parcursul anului trecut, asigurarea

condiţiilor materiale optime de lucru pentru magistraţi şi întregul

personal auxiliar de specialitate, dar şi iniţierea şi susţinerea

demersurilor pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul tribunalului

dar şi suplimentarea schemei de personal la instanţele din subordine

(judecătoriile Buftea şi Cornetu).

Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte – care

are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi

de colegiul de conducere.

Structura organizatorică a tribunalului mai cuprinde

compartimente auxiliare: grefă, registraturi, arhive, departament

economico-financiar şi administrativ, informatică, biroul de informaţii şi

relaţii publice.

Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii – civilă

şi penală, conducerea acestora fiind asigurată de preşedinţii de secţie

pana în luna septembrie 2012.

De la 1 septembrie 2012, având în vedere ca dna judecător Iura

Elena Veronica a fost delegata la Judecătoria Sector 2 Bucureşti,

atribuţiile specifice postului de preşedinte secţie penală au fost preluate

şi exercitate de către preşedintele instanţei.

Preşedintele şi vicepreşedintele instanţei au exercitat atribuţiile

manageriale şi de administrare a instanţei, conform art.12, art.13 din

29

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat

prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, iar

preşedinţii de secţie au exercitat atribuţiile prevăzute de art. 26 din

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat

prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii

organizând şi coordonând activitatea instanţei, asigurând colaborarea

cu parchetul, organele de poliţie şi jandarmerie, baroul de avocaţi, notari

publici, consilieri juridici, experţi, interpreţi, traducători etc.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată conform

Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti de către

preşedintele instanţei, respectiv de către vicepreşedintele instanţei, ori

de câte ori a fost necesar, respectiv cu ocazia luării unor decizii ce cad

în sarcina acesteia.

De asemenea, în ceea ce priveşte colegiul de conducere al

instanţei , acesta a fost convocat de preşedintele instanţei conform

Regulamentului de ordine interioară, lunar, dar şi de câte ori a fost

nevoie pentru luarea unor decizii ce cad în sarcina acestuia, în acord cu

prevederile art.22 şi art.25 din Regulamentul de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a

Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar fi constituirea completelor de

judecată, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc alte atribuţii decât

cele de judecată, stabilirea gradului maxim de complexitate/judecător,

probleme la repartizarea aleatorie a cauzelor având anumite obiecte,

avizarea planificărilor şedinţelor de judecată, pronunţând un număr de

28 hotărâri în cursul anului 2012.

30

Transparenţa deciziilor s-a asigurat prin ponderea însemnată a

deciziilor colective, dar şi ca urmare a consultării magistraţilor instanţei,

direct sau prin intermediul preşedinţilor de secţie.

De asemenea, toate deciziile Colegiului de Conducere au fost

puse la dispoziţia colectivului, în vederea consultării, fiind publicate în

sistemul de intranet al instanţei.

Şi în cursul anului 2012 preşedintele instanţei, cu avizul colegiului

de conducere a stabilit modul de desfăşurare a activităţii judecătorilor la

compartimentele auxiliare: executări penale, executări civile, judecătorul

delegat cu aplicare apostilei, judecătorul delegat cu analiza practicii

instanţelor de control judiciar, judecătorul delegat pentru măsurile

privind unificarea practicii, purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătorii

desemnaţi pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

De asemenea, conducerea managerială a instanţei, cu concursul

larg al colegiului de conducere, a adoptat hotărâri şi a luat decizii în

limitele stabilite de lege şi de ROIIJ, cu respectarea principiului

independenţei judecătorilor, al repartizării aleatorii a cauzelor, al

continuităţii completelor de judecată, stabilind compunerea completelor

de judecată la începutul anului, aprobând planificarea şedinţelor de

judecată, precum şi a planificării de permanenţă pentru judecătorii şi

grefierii celor doua secţii ale instanţei stabilind judecătorii care să

îndeplinească potrivit legii şi alte atribuţii decât cele privind activitatea

de judecată, repartizând personalul auxiliar de specialitate în cadrul

compartimentelor, luând măsuri pentru buna funcţionare a

compartimentelor auxiliare (registratura, arhivele compartimentele de

executări penale şi civile, biroul de informare şi relaţii publice), urmărind

îndeplinirea corespunzătoare şi în termen a sarcinilor de serviciu atât de

31

către judecători cât şi de personalul auxiliar, emiţându-se atenţionări în

cazul întârzierilor.

În realizarea obiectivului reducerii volumului de activitate al

judecătorilor s-a urmărit alocarea eficientă a resurselor umane existente

precum şi efectuarea demersurilor necesare suplinirii lipsei temporare a

unora dintre colegi, atribuţiile privitoare la stabilirea numărului şi a

compunerii completelor, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi

alte atribuţii decât cele de judecată, programarea judecătorilor pentru

judecarea propunerilor de arestare preventivă, planificările de

permanenţă, desemnarea grefierului cu atribuţii de repartizare aleatorie

a dosarelor, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe

compartimente etc., s-au realizat de către Colegiul de Conducere şi

respectiv preşedinte şi preşedinţii de secţii, cu acordul colegiului şi cu

respectarea riguroasă a principiilor continuităţii completului şi al

repartizării aleatorii.

În acest context, în realizarea atribuţiilor ce le revin, preşedintele,

vicepreşedintele şi cei doi preşedinţi de secţie au coordonat în mod

corespunzător – din punct de vedere administrativ şi managerial -

activitatea magistraţilor, cu respectarea principiului independenţei lor, a

personalului auxiliar, şi implicit rezolvarea problemelor administrative

aduse la cunoştinţă de prim-grefierul instanţei. Inclusiv în perioada

vacanţei judecătoreşti s-a asigurat buna funcţionare a instanţei prin

planificarea concediilor de odihnă, în condiţiile unui volum mare de

activitate şi număr mic de judecători.

De asemenea, a fost organizată corespunzător, controlată şi

coordonată activitatea personalului auxiliar, prin repartizarea acestuia în

compartimentele auxiliare, cu echilibrarea atribuţiilor grefierilor pentru a

32

se asigura un climat bun de activitate, s-a verificat activitatea

compartimentelor auxiliare ale instanţei, inclusiv activitatea grefierilor de

şedinţă, urmărindu-se echilibrarea sarcinilor repartizate

În general, în activitatea managerială de conducere, organizare şi

administrare a activităţii instanţei, apreciem că nu au existat

disfuncţionalităţi majore care să afecteze actul de justiţie. Se constată şi

în acest an, o exercitare corespunzătoare a atribuţiilor manageriale de

către preşedinte, colegiu de conducere şi judecători în raport cu

activităţile ce exced sălii de judecată, atât sub aspectul organizării

eficiente a activităţii, comportament şi comunicare, precum şi în ceea

ce priveşte asumarea responsabilităţilor specifice funcţiei.

b) Baza materială

În anul 2012 bugetul total iniţial alocat Tribunalului Ilfov a fost de

9375 mii lei din care 1520 mii la titlul II Bunuri şi Servicii.

Pe parcursul anului au avut loc numeroase rectificări de buget

atât pozitive cât şi negative bugetul final al anului 2012 fiind de

10751,272 mii lei din care 1.347,222 mii la titlul II Bunuri şi Servicii.

Ca urmare, deşi bugetul total s-a mărit, acest lucru s-a datorat

majorării la titlul I Cheltuieli de Personal, La titlul II Bunuri şi servicii

bugetul a fost diminuat drastic ( cu 172 mii lei adică 12 % dacă facem

comparaţie doar între bugetul iniţial şi cel final). Dacă însă, avem în

vedere că pe parcursul anului 2012 a avut loc o suplimentare a

bugetului în baza notelor de fundamentare transmise de Tribunalul Ilfov

respectiv Curtea de Apel Bucureşti în urma căreia bugetul la titlul II

ajunsese la nivelul de 1949 mii lei, se constată o diminuare şi mai mare,

aproximativ 601 mii lei adică 31 %

33

Suplimentarea bugetului s-a făcut în baza notelor de

fundamentare ce reliefau nevoile reale şi urgente ale instanţei pentru

anul 2012.

Astfel putem spune că bugetul pentru anul 2012 a fost cu mult

sub nivelul la care ar fi trebuit pentru ca Tribunalul Ilfov să poată ajunge

la standardele dorite. Bugetul alocat a fost consumat ţn proporţie de

99,20 %.

Analiza pe articole bugetare a alocării bugetuluiAlineat 20.01.01 – „Furnituri de birou “ -buget 1.648 lei

Se cuprind articole utilizate în activitatea auxiliară a instanţelor

judecătoreşti.

Alineat 20.01.02 – „Materiale pentru curăţenie” - buget 0 lei.

Alineat 20.01.03 – „Încălzit, iluminat, forţă motrică “ - buget

135524 lei consumat integral.

Se cuprind costurile energiei termice şi al apei calde, costul

gazelor pentru încălzit, costul energiei electrice. Consumul de energie

electrică reprezintă o cheltuială constantă, care nu poate fi raţionalizată

decât relativ, având în vedere necesitatea alimentării sistemului

informatic al instanţelor. Având în vedere că activitatea instanţelor este

integral informatizată oprirea furnizării energiei electrice ar duce în mod

direct la blocarea activităţii instanţei.

Alineat 20.01.04 – „Apa ,canal, salubritate” - buget 31851 lei

consumat integral.

Alineat 20.01.05 – „Carburanţi şi lubrifianţi” - buget 31851 lei

consumat integral.

Alineat 20.01.06 – „Piese de schimb” - buget 19341.

34

Se cuprind piese schimb auto, piese schimb obiecte de inventar,

piese schimb tehnica de calcul. Bugetul este insuficient, fiind consumat

în proporţie de 98% pentru piese schimb auto. De menţionat gradul

mare de uzură al maşinilor din parcul auto, motiv pentru care sunt

necesare aceste reparaţii.

Alineat 20.01.08 – „Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet” -

buget 39374 lei.

Alineat 20.01.09 – „Materiale şi prestări servicii cu caracter

funcţional” - buget 280574 lei.

Se cuprind servicii poştale, tonere, registre, tipizate, hârtie, etc..

Bugetul este insuficient având în vedere că doar pentru tonere

necesarul pe un an este de 250000 lei.

Alineat 20.01.30 – „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi

funcţionare” - buget 461913 lei.

Se cuprind servicii de întreţinere a autovehiculelor, servicii

curăţenie, servicii mentenanţă clădire, instalaţii, mobilier, centrală

telefonică, procurare de accesorii necesare iluminatului, servicii spălare

jaluzele, mochete,covoare, etc.. Având în vedere că Tribunalul Ilfov

funcţionează într-o clădire veche în care nu s-a investit bugetul a fost

insuficient.

Alineat 20.05.01 – „Uniforme” – buget 0 lei.

Alineat 20.05.30 - „Obiecte de inventar buget” – 118882 lei.

Din acest buget s-au achiziţionat : 29 aparate de aer condiţionat

pentru Tribunalul Ilfov şi câte un aparat la judecătoriile Buftea şi Cornetu

(la judecătorii nu exista aparat de aer condiţionat decât în jumătate din

spatiile/camerele existente), 30 rafturi metalice dintr-un necesar de 150

(pentru a înlocui rafturile existente din lemn, vechi şi nesigure la

35

Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu) şi jaluzele la 14 camere

Judecătoria Buftea.

Alineat 20.28 – „Ajutor public judiciar” – buget 150427 lei.

Insuficient faţă de necesarul real de 250000( onorarii avocaţi şi

traducători).

Având în vedere că în anul 2012 urma să aibă loc o reparaţie

capitală la clădirea Tribunalului Ilfov (lucrare ce nu s-a materializat până

în prezent), nu s-au alocat fonduri la alineatul 20.02 Reparaţii curente şi

nici la capitolul 71 Active nefinanciare.

Secţiunea 3 Calitatea actului de justiţie

3.1. Accesul la justiţieAccesul liber la justiţie este consacrat ca un drept fundamental al

persoanei prin dispoziţiile art.21 din Constituţia României, acesta fiind în

concordanţă cu art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor

Omului, art.10 din Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi

cu art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi

politice.

În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al

oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea

drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că

exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege.

36

În sensul celor de mai sus, art. 6 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru

apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în

exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu

poate fi îngrădit.

Asistenţa judiciară este unul dintre elementele fundamentale care

garantează un acces egal la justiţie pentru toate persoanele aşa cum

este el prevăzut în art. 6 paragraful 3 din Convenţia Europeană

referitoare la apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În aplicarea Rezoluţiei 76 (5) privind asistenţa judiciară şi

consultanţa juridică a Consiliului Europei, Recomandarea 93 (1) cu

privire la accesul efectiv la drept şi la justiţie a persoanelor în situaţii

defavorizate şi Recomandarea 2005 (12) privind reglementarea cererilor

de asistenţa judiciară în străinătate în temeiul Acordului European

referitor la transmiterea cererilor de asistenţa judiciară şi protocoalele

sale adiţionale Curtea de Apel Bucureşti a respectat principiile

referitoare la asistenţa judiciară oferită persoanelor care nu deţin

mijloace financiare suficiente pentru a fi asistate sau reprezentate în

faţa instanţelor.

Asigurarea liberului acces la justiţie se poate realiza doar într-un

cadru legislativ coerent, care să ofere garanţii procesuale pentru

exercitarea drepturilor prevăzute de lege, de către fiecare persoană.

În acest sens, anual se întocmesc strategii privind sistemul

judiciar, strategii ce, în ultimul an, au avut ca obiective majore:

reconsiderarea sistemului taxelor de timbru, inclusiv cuantumul acestora

(obiectiv atins prin intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2009), acordarea

37

de facilităţi la plata cauţiunii în materie civilă şi comercială, stabilirea

unor obiective clare de acordare a asistenţei juridice gratuite în materie

civilă (obiectiv, de asemenea, realizat prin O.U.G. 51/2008, Legea nr.

192/2006, Legea nr. 51/1995), iniţierea unor proiecte legislative şi,

ulterior, adoptarea acestora pentru simplificarea unor proceduri în

materie comercială şi nu numai, informarea justiţiabililor cu privire la

toate drepturile de care pot beneficia în raport de reglementările în

vigoare, creşterea calităţii asistenţei juridice din oficiu şi asigurarea

accesului la consultanţă juridică a condamnaţilor definitiv, crearea unei

baze de date statistice cuprinzând informaţii cu privire la numărul,

disponibilitatea efectivă şi calificarea persoanelor implicate în acordarea

de asistenţă juridică gratuită.

Astfel, asistenţa juridică gratuită, atât în materie civilă, cât şi

penală este acordată pe baza unor criterii financiare bine determinate

referitoare la nivelul veniturilor în vederea evitării arbitrariului şi pentru

asigurarea aplicării uniforme a acestor criterii.

Modificările aduse Legii nr. 147/1996 prin majorările substanţiale

ale taxelor judiciare de timbru ar putea fi de natura să conducă la

formularea unui număr important de astfel de cereri.

Astfel, se impun măsuri pentru facilitarea asistenţei judiciare în

materie civilă, precum şi asigurarea unui program de informare a

justiţiabililor asupra drepturilor pe care şi le pot exercita în cadrul

procesului civil, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

În materie penală, dispoziţiile Codului de procedură penală

consacră obligativitatea asistenţei juridice atunci când învinuitul sau

inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un

institut medical educativ, când este reţinut sau arestat, chiar şi în altă

38

cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a

internării medicale sau obligarea la tratament medical, ori atunci când

organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că

învinuitul sau inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea. În cursul

judecăţii asistenţa este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede

pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau

pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

În situaţia în care asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul

sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, instanţa de judecată are

obligaţia de a lua măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Dacă organul judiciar apreciază, din anumite motive, că partea

civilă, partea vătămată sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar

putea face singură apărarea, dispune din oficiu sau la cerere luarea

măsurilor pentru desemnarea unui apărător. Tot astfel, în scopul

asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, Legea nr.211/2004

reglementează unele măsuri de informare a victimelor cu privire la

drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă

juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat pentru victimele

unor infracţiuni.

În cursul anului 2012 la nivelul Tribunalului Ilfov au fost dispuse

măsuri privind îmbunătăţirea accesului liber la justiţie constând în:

▪ afişarea la sediul instanţei şi pe site a informaţiilor de interes

pentru justiţiabili;

▪ soluţionarea cu celeritate a cererilor privind furnizarea

informaţilor de interes public;

39

▪ s-a asigurat un grad ridicat de transparenţă prin intermediul

programului ECRIS şi postarea tuturor datelor publice pe portalul

instanţei;

▪ informarea cu privire la drepturile pe care le au victimele

infracţiunilor.

O altă garanţie a asigurării accesului liber la justiţie o constituie şi

funcţionarea, în cadrul instanţei, a unui Birou de informare şi relaţii

publice, a cărui activitate este reglementată de art. 77 şi următoarele din

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. Printre

atribuţiile acestuia se regăseşte şi organizarea activităţii de furnizare a

informaţiilor publice; analizarea cererilor de furnizare de informaţii

publice şi transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal;

asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a

informaţiilor prevăzute de lege, prin afişarea în locuri vizibile la sediul

instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin

publicarea lor pe pagina de internet a instanţei, precum şi analizarea

petiţiilor înregistrate şi soluţionarea acestora.

Activitatea biroului de informare şi relaţii publice al Tribunalului

Ilfov este coordonata de vicepreşedintele instanţe, care îndeplineşte şi

atribuţiile de purtător de cuvânt.

3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

3.2.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare la Tribunalul Ilfov

În materie civilă:

Hotărâri Soluţii Soluţii Total Pondere Soluţii Indicele

40

pronunţate

atacate cu recurs

atacate cu apel

soluţii atacate a admis

e

de desfiinţar

e2877 110 15 125 4,34 38 1,32

Hotărâri pronunţat

e

Soluţii atacate

cu recurs

Soluţii atacate cu apel

Total soluţii

atacate

Ponderea

Soluţii admis

e

Indicele de

desfiinţare

668 146 19 165 24,70 20 2,99În materie penală:

3.2.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare la judecătoriile arondate


Hotărâri pronunţate

Soluţii atacate cu recurs


Total soluţii atacate

Ponderea Soluţii admise

Indicele de

desfiinţare

13093 1736 141 1877 14,33% 520 3,97%


Hotărâri pronunţate

Soluţii atacate cu recurs


Total soluţii atacate

Ponderea Soluţii admise

Indicele de

desfiinţare

12930 1091 137 1228 9,50 325 2,51

3.3 Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

41

3.3.1.Durata de soluţionare a cauzelor la Tribunalul Ilfov

În materie civilă:

Stadiu procesua

lMateria

Cauze soluţionate, total din care:

Între 0-6 luni

Între 6-12 luni

Între 1-2 ani

Între 2-3 ani

Elemente statistice privind soluţionarea cauzelor

Fond

Litigii comerciale 261 244 17 0 0

Lungimea primului

termen de judecată,

administrare probatoriu,

lipsă de procedură

procedura insolvenţei 821 633 184 4 0

Civil 68 55 13 0 0Dreptul familiei 121 118 3 0 0

dreptul muncii 100 87 13 0 0

Asigurări sociale 112 96 16 0 0

Contencios 252 242 10 0

Alte litigii: drepturi de autor, exequator

21 19 2 0 0


8 6 2 0 0

Total Fond 1764 1500 260 4 0

Apel Civil 113 86 26 1 0 Lungimea primului

termen de judecată,


Dreptul familiei 47 38 9 0 0

Fond funciar 0 0 0 0 0

Litigii 0 0 0 0 0

42

comerciale



2 2 0 0 0

cererii executare silita

2 2 0 0 0

Publicitate şi gaj imobiliar

2 2 0 0 0

Total Apel 166 130 35 1 0

Recurs

Litigii comerciale 123 106 17 0 0 Lungimea

primului termen de judecată,



Civil 353 309 44 0 0Dreptul familiei 47 45 2 0 0

Fond funciar 103 77 25 1 0

Contencios 321 238 83 0 0

Total Recurs 947 775 171 1 0

TOTAL GENERAL 2877 2405 466 6 0

În materie penală:

Materia

Cauze soluţionate, total din care:

Între 0-6 luni

Între 6-12 luni

Între 1-2 ani

Elemente statistice privind soluţionarea cauzelor

Penal fond 266 262 4 0 Citarea părţilor în străinătate, administrare probePenal apel 5 5 0 0

Penal recurs 397 397 0 0Total Penal 668 664 4 0

43

3.3.2.Durata de soluţionare a cauzelor la judecătoriile arondate


Secţia Materia Cauze soluţionateTotal din care:

Între0- 6 luni

Între6 – 12 luni

Între1 – 2 ani

Elemente statistice privind durata medie de soluţionare a cauzei

Secţia Civilă

litigii comerciale

3011 2212 715 84 lungimea primului termen de judecată

drepturi şi obligaţiiizvorâte din raporturi juridice


litigii privind dreptul familiei al persoanei

738 575 64 99 administrare probe

litigii privind fondul funciar


contestaţii la executare


plângeri împotriva proceselor verbale de

1846 1063 595 188 lungimea primului termen de

44

constatare a contravenţiei

judecată

Secţia Penală

infracţiunicontra persoanei (art.174- 206 CP)


infracţiuni contra patrimoniului(art.208 – 222 CP)


infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (OUG 195/2002)

39 8 10 administrare probe


Materia 0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani Peste 3 ani

CIVIL 10124 1027 580 252 62

PENAL 834 25 23 3 -

TOTAL 10958 1052 603 255 62

45

3.4.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

3.4.1. Unificarea practicii la Tribunalul Ilfov

Legat de mecanismele de unificare a practicii judiciare la nivelul

instanţei în cursul anului 2012, menţionăm, în primul rând, că, la nivelul

Tribunalului Ilfov, Secţia Civilă a fost identificată o singură problemă de

drept ce a primit o soluţionare diferită din partea completelor de

judecată învestite cu soluţionarea acesteia.

Problema de drept menţionată vizează situaţia antecontractului de

vânzare-cumpărare ce conţine un pact comisoriu de ultim grad ce ar

putea fi calificat ca reprezentând titlu executoriu, putând astfel

fundamenta declanşarea executării silite şi admiterea cererilor de

încuviinţare a executării silite.

Astfel, într-o opinie, s-a susţinut că, în ipoteza în care

antecontractul de vânzare-cumpărare cuprinde un pact comisoriu de

ultim grad, nu mai este necesar ca creditorul să apeleze la intervenţia

instanţei judecătoreşti în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor

răspunderii civile contractuale. Prin urmare, un asemenea înscris poate

valora titlu executoriu dacă cuprinde o creanţă certă, lichidă şi exigibilă,

astfel încât cererea de încuviinţare a executării silite urmează a fi

admisă.

În cea de-a doua opinie s-a susţinut că nu este îndeplinită condiţia

existenţei unei creanţe certe nici în situaţia în care antecontractul de

vânzare-cumpărare cuprinde un pact comisoriu de ultim grad întrucât

clauza inserată în cuprinsul antecontractului prin care una din părţi se

obligă să restituie dublul avansului încasat în cazul în care, până la data

scadentă, contractul de vânzare-cumpărare nu se încheie în formă

46

autentică din motive imputabile acestei părţi are natura unei clauze de

arvună. Întrucât caracterul clauzei de arvună este unul confirmatoriu,

partea care nu se află în culpă contractuală are drept de opţiune între a

cere executarea silită a obligaţiei asumate prin antecontract sau

rezoluţiunea antecontractului. Dreptul de creanţă rezultat din activarea

clauzei de arvună şi a celei penale presupune cu necesitate angajarea

răspunderii civile contractuale a părţii aflate în culpă. Prin urmare, o

astfel de intervenţie este incompatibilă cu procedura executării silite.

În legătură cu această problemă de drept ce a primit o dezlegare

diferită la nivelul instanţei, a fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti.

În vederea asigurării unei practici unitare la nivelul instanţei,

menţionăm că, în cursul anului 2012, s-au organizat lunar întâlniri

profesionale cu judecătorii, în cadrul cărora s-au dezbătut principalele

probleme de drept susceptibile de a primi o soluţionare diferită, în urma

cărora toţi judecătorii implicaţi în soluţionarea respectivelor chestiuni de

drept, au achiesat la opinia majoritară exprimată, astfel încât în

activitatea practică, cu singura excepţie anterior menţionată, nu s-au

constatat aspecte de jurisprudenţă neunitară.

De asemenea, s-au organizat lunar şedinţe de învăţământ

profesional în cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes pentru

activitatea practică, la concluziile desprinse cu prilejul acestora

achiesând toţi judecătorii instanţei, demers ce a fost de natură să

contribuie la asigurarea unei practici unitare la nivelul instanţei.

3.4.2. Unificarea practicii la judecătoriile arondate

La nivelul celor două judecătorii au fost luate măsuri pentru

unificarea practicii judiciare, constând în şedinţe de lucru cu judecătorii,

organizate de preşedintele instanţei, în cursul anului 2012.

47

În cadrul şedinţelor organizate cu judecătorii s-a făcut analiza

practicii instanţelor superioare şi au fost expuse problemele practice

controversate, precum şi argumentele avute în vedere, în susţinerea

fiecărei opinii. Rezultatul acestor masuri a constat în reducerea vizibilă a

soluţiilor divergente.

Apreciem utilitatea întâlnirilor organizate la nivelul Curţii de Apel

Bucureşti în vederea discutării problemelor de drept ce generează

soluţii neunitare în aplicarea legii, chiar dacă acestea nu se soldează în

totalitate cu soluţii unitare.

Principalele masuri ce trebuie luate/continuate pentru unificarea

practicii judiciare la nivelul instanţei constau în: analiza practicii

instanţelor de control; supravegherea şi analiza practicii neunitare la

nivelul aceleiaşi instanţe.

Se constată ca fiind cea mai eficientă măsură în vederea unificării

practicii judecătoreşti în materie civilă (cu includerea comercialului,

dreptului familiei şi fondului funciar) promovarea recursurilor în interesul

legii şi pronunţarea unor decizii în acest sens. Se au în vedere, ca

exemplu, deciziile pronunţate în materia dreptului procesual penal şi a

dreptului penal.

Totodată au existat din partea conducerii instanţei, informări

continue a judecătorilor cu privire la recursurile în interesul legii

soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurându-li-se

accesul la actele normative în materie, deciziile Curţii Constituţionale şi

jurisprudenţă.

48

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

1.Pregătirea profesională a judecătorilor

Începând cu anul 2010 formarea profesională continuă a

judecătorilor s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2223 din 17 decembrie 2009

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind modul de

desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor

şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005.

Formarea continuă a judecătorilor trebuie să constituie o prioritate,

deoarece reprezintă potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 303/2004,

privind statutul judecătorilor şi procurorilor, garanţia independenţei şi

imparţialităţii în exercitarea funcţiei.

Se impune de aceea ca formarea continuă descentralizată să

vizeze cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor

europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei

instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei

CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului

comparat, a normelor metodologice precum şi abordarea

multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.

Dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională

descentralizată a judecătorilor reprezintă un indice de calitate esenţial al

modului de funcţionare al instanţei.

Programul de formare la nivelul Tribunalului Ilfov a avut loc potrivit

următorului program:

49

La nivelul Secţiei Civile:

TEMA DATA ŞI ORA

PERSOANA CARE

PREGĂTEŞTE

DEZBATEREA

FORMA

Încheierile executorului judecătoresc în

reglementarea Noului Cod de procedură civilă

ianuarie 2012

Judecător Oprina Evelina

Mirela dezbatere

Modificările aduse legii nr. 273/2004 privind

regimul juridic al adopţiei prin Legea nr. 233/2011

februarie 2012

Judecător Carcia Laura

Cristinadezbatere

Contractul de fiducie martie 2012 Judecător

Vişan Cristian Ştefan

dezbatere

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă în contextul

Noului Cod de procedură

iunie 2012 JudecătorNăstasie

Nicoleta Mireladezbatere

Mijloace procedurale prevăzute pentru unificarea practicii

instanţelor judecătoreşti în lumina provederilor

Noului Cod de procedura civilă

octombrie 2012

Judecător Negrescu Gheorghe

dezbatere

50

La nivelul Secţiei Penale:

Tema Data şi ora Persoana care

pregăteşte dezbaterea

Forma

Deosebiri între infracţiunea de trafic de persoane şi

alte infracţiuni (proxenetism, lipsire de libertate în mod ilegale

31 mai 2012

Judecător Iura Elena Veronica Andreea

Dezbatere

Măsurile asigurătorii în cazul infracţiunilor de

spălare a banilor.

25 octombrie

2012


Dezbatere

Introducerea în ţară de droguri de către un consumator, pentru

consum propriu. Încadararea juridică a faptei. Fapt consumat. Tentativa. Distincţie.

27 decembrie

2012

Judecător Roman Mihai

Radu

Dezbatere

La judecătoriile arondate Tribunalului Ilfov,în anul 2012 s-a

manifestat interesul cuvenit pentru formarea profesională a personalului.

Astfel,la Judecătoria Buftea în cursul anului 2012, aproape toţi

judecătorii definitivi au participat la seminarii de formare profesională

organizate de INM sau de Curtea de Apel Bucureşti, pe aspecte privind

unificarea practicii judiciare şi asupra modificărilor legislative aduse prin

intrarea în vigoare a noului Cod Civil. La nivelul judecătoriei au fost

organizate în perioada 15 iulie-15 septembrie 2011 sesiuni de susţinere

a referatelor şi discutare a instituţiilor reglementate de noul Cod Civil.

51

Ca şi în anul precedent, s-a menţinut practica instanţei în sensul

organizării unor şedinţe formale sau chiar informale la nivelul

judecătoriei în care fiecare judecător propune o temă care este

dezbătută în colectiv.

Totodată, judecătorii care au participat la cursuri şi seminarii au

întocmit o prezentare sintetică scrisă cu privire la respectivele probleme

dezbătute, care a fost adusa la cunoştinţa celorlalţi colegi interesaţi, prin

consultarea de către aceştia a mapelor de referate întocmite în acest

sens şi păstrate la grefierul şef.

De asemenea anul trecut au avut loc trei întâlniri organizate în

cadrul programelor de formare profesională continuă descentralizată

abordându-se teme de interes în materia noilor modificări legislative în

materie penală şi civilă.

Se menţine la nivelul majorităţii judecătorilor o preocupare

personală privind formarea continuă profesională prin studiu individual

ori prin înscrierea la diverse forme de învăţământ postuniversitar.

Situaţia participării judecătorilor la programe de formare se

prezintă astfel:

Secţia Civilă:

Nr. crt.


judecătorului

Denumirea seminarului

Perioada Locul

1 CIORNEI ALMA MANUELA

Management judiciar şi dezvoltare

personală

26-29 noiembrie

2012INM

2 OPRINA EVELINA MIRELA

Vizită de studiu 18-21 iunie 2012

Strasbourg - CEDO

prin EJTNEngleză juridică 5-9 INM

52

noiembrie3 CARCIA LAURA

CRISTINARolul nou al instanţelor

naţionale în interpretarea şi

aplicarea dreptului familiei

23-24 aprilie 2012

INM

Dreptul concurenţei

11-12 octombrie

Paris seminar

organizat prin INM

Cross-border parental

responsibility, including child

abduction

20-22 noiembrie

2012

Bruxelles seminar

organizat prin INM

4 IVAN STELA FLORENTINA

Cooperare judiciară

internaţională în materie civilă

5-6 noiembrie

2012

INM

5 NEGRESCUGHEORGHE

Combaterea discriminării

21-24mai 2012

INM

6 STRÎMBCODRUŢA

Judicial cooperation în

criminal matters – Finding common ground through legal English

20-21 septembrie

2012

INM

7 VIŞAN CRISTIAN ŞTEFAN

Drept bancar 3-4 septembrie

2012

INM

12-13 noiembrie

201210-11

decembrie 2012

8 VOICAN ANDREEA SILVIA

Practică neunitară în materie civilă.

21-22 iunie2012

INM

53

Drept civil şi drept procesual civilVizită de studiu 2-3 iulie

2012Strasbourg

EJTNCurtea de Justiţie a Uniunii

Europene

Secţia Penală:

Nr. crt.


judecătorului


Perioada Locul

1 PĂŞTILĂ RĂZVAN

Noul Cod penal 07-08 noiembrie

2012

Curtea de Apel Bucureşti

– seminar organizat prin

INM 2 ROMAN MIHAI

RADUNoul Cod penal 07-08

noiembrie 2012

Curtea de Apel Bucureşti

– seminar organizat prin

INM

De asemenea,situaţia învăţământului profesional se prezintă

astfel:

Secţia Civilă:

TEMA DATA ŞI ORA

PERSOANA CARE

PREGĂTEŞTE DEZBATEREA

LOCUL DE DESFĂŞURARE A

PREGĂTIRII

Discuţii privind admisibilitatea

acţiunii în contencios

27 ianuarie 2012

Ora - 1400

Judecător Năstasie

Nicoleta Mirela

Tribunalul Ilfov

54

administrativ privind restituirea taxei de

poluare încasată de către organele

fiscale ca urmare a aplicării O.U.G. nr.

50/2008Modificările aduse Legii nr. 273/2004, republicată, privind

regimul juridic al adopţiei prin Legea

nr. 233/2011

24 februarie 2012

Ora - 1400


Cristina

Tribunalul Ilfov

Contractul de fiducie reglementat de Noul

Codul civil

30 martie 2012

Ora - 1400

Judecător Vişan Cristian

Ştefan

Tribunalul Ilfov

Titlurile executorii în reglementarea Noului Cod civil

27 aprilie 2012

Ora 1400

Judecător Oprina Evelina

Mirela

Tribunalul Ilfov

Diviziunea patrimoniului şi

segregarea creditorilor în

reglementarea Noului Cod civil

25 mai 2012

Ora 1400

Judecător Ivan Stela Florentina

Tribunalul Ilfov

Procedura cu privire la cererile cu

valoare redusă în contextul Noului

Cod de procedură civilă

29.06.2012Ora 1400

Judecător Năstasie

Nicoleta Mirela

Tribunalul Ilfov

Situaţia copilului faţă de care s-au luat

măsuri speciale de ocrotire. Rolul autorităţilor în

garantarea dreptului acestuia la relaţii de

familie în jurisprudenţa CEDO

28.09.2012Ora 1400

Judecător Ciornei Alma

Manuela

Tribunalul Ilfov

55

Mijloace procedurale

prevăzute pentru unificarea practicii

instanţelor judecătoreşti în

lumina prevederilor Noului Cod de

procedură civilă

26.10.2011Ora 1400

Judecător Negrescu Gheorghe

Tribunalul Ilfov

Condiţiile privind deschiderea procedurii insolvenţei

30.11.2011Ora 1400

Judecător Ivan Stela Florentina

Tribunalul Ilfov

Petiţia de ereditate în Noul Cod civil

28.12.2011Ora 1400


Cristina

Tribunalul Ilfov

În Secţia Penală:

Tema Data şi ora Persoana care

pregăteşte dezbaterea

Locul de desfăşurare a

pregătirii

Raspunderea penala a instigatorului. Instigarea

cu efect pozitiv. Instigarea cu efect negativ. Examen

comparativ- actualul Cod penal, Legea nr.

286/2009

26 ianuarie 2012

Ora - 1400

JudecătorIura Elena Veronica Andreea

Tribunalul Ilfov

Inselaciunea cu consecinte deosebit de

grave. Examen de practica judiciara

23 februarie 2012

Ora - 1400

Judecător Păştilă Răzvan

Tribunalul Ilfov

Evaziunea fiscala 29 martie 2012

Ora - 1400

Judecător Roman

Mihai Radu

Tribunalul Ilfov

56

Interceptarile şi inregistrarile audio sau

video

26 aprilie 2012

Ora 1400

Judecător Petcu Ioana

Roxana

Tribunalul Ilfov

Deosebiri intre infractiunea de trafic de

persoane şi alte infractiuni (proxenetism, lipsirea de libertate în

mod ilegal)

31 mai 2012Ora 1400


Tribunalul Ilfov

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Omorul. Deosebiri.

28.06.2012Ora 1400


Tribunalul Ilfov

Plangerea în fata judecatorului impotriva

rezolutiilor sau ordonantelor procurorului

de netrimitere în judecata- art. 278/1 Cod

procedura penala

27.09.2012Ora 1400

Judecător Roman

Mihai Radu

Tribunalul Ilfov

Masurile asiguratorii în cazul infractiunilor de

spalare a banilor.-

25.10.2011Ora 1400


Tribunalul Ilfov

Rejudecarea dupa extradare

29.11.2011Ora 1400


Tribunalul Ilfov

Introducerea în tara de droguri de catre un consumator, pentru

consum propriu. Incadararea juridica a faptei. Fapt consumat.

Tentativa. Distinctie

27.12.2011Ora 1400

Judecător Roman

Mihai Radu

Tribunalul Ilfov

2.Pregătirea profesională a personalului auxiliar

57

Calitatea actului de justiţie este direct condiţionată de o formare

profesională la nivel înalt.

Formarea profesională a tuturor categoriilor de personal se înscrie

într-un demers social general de identificare a unor standarde de

calitate şi de evaluare.

Justiţia nu poate ignora aceste tendinţe, mai ales că în contextul

reformei sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a personalului

auxiliar este un mijloc de realizare a transformărilor de sistem.

Societatea modernă a impus noi standarde în relaţia dintre justiţie

şi justiţiabili, acestea din urmă având exigenţe din ce în ce mai mari în

ceea ce priveşte deontologia personalului din cadrul justiţiei,

transparenţa şi calitatea actului de justiţie.

Una dintre garanţiile independenţei judecătorilor o reprezintă

pregătirea profesională astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 35 din

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Similar,

o pregătire profesională continuă a grefierilor reprezintă şi ea o

componentă de bază a independenţei sistemului judiciar, dat fiind rolul

grefierilor în actul de justiţie şi anume acela de a degreva judecătorul de

activităţile nespecifice funcţiei sale.

Funcţionarea justiţiei ca serviciu public se reflectă în modul în care

se desfăşoară fiecare proces în parte, precum şi în conduita

profesională individuală a tuturor persoanelor implicate, fie că este

vorba de judecător sau procuror ori de grefier. Poziţia grefierului în

cadrul procesului judiciar nu este în nici un caz una marginală.

Dimpotrivă, chiar dacă nu este implicat în procesul de decizie în cauză,

grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o

hotărâre sau a dispune o soluţie în cauză, după cum misiunea sa este

58

fundamentală în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii judiciare şi

apărarea drepturilor părţilor.

Aşadar, accentuarea pregătirii profesionale rămâne o coordonată

de bază a activităţii instanţei.

O formare profesională de calitate presupune o formare centrată

pe nevoile sistemului, o formare care reuşeşte să-şi atingă obiectivele,

adaptată contextului social şi care foloseşte în mod optim toate

resursele care îi stau la dispoziţie.

În acest context, principala preocupare a fost aceea a creării

condiţiilor pentru un act de justiţie de calitate în care cetăţenii să aibă

încredere, prin pregătirea profesională a personalului.

Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a

participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională

continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri.

Tematica acestor seminarii cuprinde discipline precum: drept

procesual civil şi penal; dreptul muncii; drept administrativ;

management; drept comercial; comunicare şi deontologie; informaţii

clasificate; cooperare judiciară internaţională în materie penală, civilă şi

comercială; arhivarea documentelor şi registratură; informatică;

comunicare şi relaţii publice şi e-learning.

Situaţia particulară specială a Tribunalului Ilfov, generată de

punerea sa în funcţiune la data de 1 noiembrie 2011, precum şi faptul

că, în covârşitoarea lui majoritate personalul auxiliar de specialitate al

instanţei a fost recrutat din afara profesiei, a impus ca în lunile

noiembrie şi decembrie 2011 activitatea de formare profesională să fie

centrată preponderent pe familiarizarea acestora cu diferitele

compartimente ale instanţei precum şi cu activitatea specifică

59

desfăşurării şedinţelor de judecată.

Participarea grefierilor la nivelul tribunalului Ilfov se prezintă astfel:

La nivelul Secţiei Civile:

Nr. ctr.

Numele şi prenumele grefierului


Perioada Locul

1. ASMARANDEI MARIA

MAGDALENA

Procedura insolvenţei

10-12 septembrie

2012

Centrul de Pregătire şi Perfecţionar

e Bârlad

2. COMBEI ELENA LELIA

Drept procesual civil.

28-30 mai 2012

Centrul de Pregătire Amara

3. MICU MIRELA POMPILIA

Drept procesual civil

02 – 04 mai 2012


e Bârlad4. GÎSCĂ

MARIOARADrept procesual

civil/Drept procesual penal

1 – 24 februarie

2012

eLearning

Drept procesual penal. Drept

procesual civil. Comunicare şi deontologie.

Grefieri debutanţi sesiunea a II-a

12 – 16 martie 2012


e Bârlad

5. SAVA PAUL Drept procesual civil/Drept

procesual penal

1 – 29 februarie

2012

eLearning


procesual civil. Comunicare şi

23 – 27 aprilie 2012


e Bârlad

60

deontologie. Grefieri debutanţi sesiunea a II-a

6. OPRIŢA MIHAELA

GEORGIANA

Drept procesual civil /Drept

procesual penal

1 – 29 februarie

2012

eLearning




23 – 27 aprilie 2012


e Bârlad

7. PALADE OLGUTA

Procedura insolenţei

23 – 25 aprilie 2012

Centrul de Pregătire Amara

8. TÖRÖK IONELA Drept procesual civil /Drept

procesual penal

1 – 29 februarie

2012

eLearning




23 – 27 aprilie 2012


e Bârlad

9. POPESCU MARIA

ALEXANDRA

Drept procesual civil /Drept

procesual penal

1 – 29 februarie

2012

eLearning




23 – 27 aprilie 2012


e Bârlad

La nivelul Secţiei Penale:

Nr. Numele şi prenumele Denumirea Perioada Locul

61

crt. grefierului seminarului 1. MINCĂ VALENTINA Drept procesual

penal – Punerea în executare a

hotărârilor penale

09-11 mai 2012

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad

2. BESOIU IOANA Drept procesual penal

01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.2012

eLearning



Grefieri debutanţi etapa a II-a

12-16.03.20

12


3. CĂLIN VERONICA Drept procesual penal

01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.2012

eLearning




12-16.03.20

12


4. CIOCÎRDEL MIHAELA

Drept procesual penal

01.02.2012-

eLearning

62

22.02.2012


06.02.2012-

24.02.2012

ELearning




23-27.04.20

12


5. DINCĂ DAN Drept procesual penal

01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.2012

eLearning




12-16.03.20

12


6.DUMITRESCU

MONICA IOANA (repartizată în cadrul

Secţiei civile începând cu 05.03.2012)


01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.2012

eLearnin

7. FLORESCU CECILIA MIHAELA

Cooperare judiciară internaţională în materie penală

16-18.05.20

12

Centrul de Pregătire şi Perfecţiona

63

re Bârlad

8. IACOBESCU ANIŞOARA


01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.2012

eLearnin




12-16.03.20

12


Statistică 29 – 31 octombrie 2012


9. SĂFTIUC AURELIA CRISTINA

Cooperare judiciară internaţională în materie penală

16-18.05.20

12


10. ŢOLEA ELVIRA Arhivare şi Registratură

22 – 24 octombrie 2012


11. VLADIMIRESCU VASILICA ALINA


01.02.2012-

22.02.2012

eLearning


06.02.2012-

24.02.20

eLearnin

64

12Drept procesual

penal. Drept procesual civil. Comunicare şi deontologie.


23-27.04.20

12


Învăţământul profesional s-a organizat astfel:

Secţia Civilă:

TEMA DATA ŞI ORA

PERSOANA CARE


LOCUL DE DESFĂŞURA

RE A PREGĂTIRII

Învestirea cu formulă executorie a hotărârilor comerciale

(încheieri, sentinţe, decizii)

23 martie 2012

Ora - 1400

Grefieri:Dumitrescu

IosefinaOpriţa Mihaela

Tribunalul Ilfov

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (domeniu

de aplicare, scopul legii, participanţii la procedura insolvenţie, competenţa

materială şi teritorială, citarea părţilor şi comunicarea actelor

de procedură)

22 iunie 2012

Ora - 1400

Grefieri: Asmarandei

Maria Palade Olguţa

Tribunalul Ilfov

Hotărârile în materie civilă. Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârilor

judecătoreşti. Încheierea de şedinţă, referatul de şedinţă.

21 septembrie

2012Ora - 1400

Grefieri: Micu Mirela

Pompilia Torok Ionela

Tribunalul Ilfov

Circuitul dosarelor restituite din calea de atac. Circuitul

dosarelor în instanţa. Rolul şi

21 decembrie

2012

Grefieri: Ilincuţă LauraVasile Aura

Tribunalul Ilfov

65

atribuţiile compartimentelor auxiliare

Ora 1400

Secţia Penală:

TEMA DATA ŞI ORA

PERSOANA CARE


LOCUL DE DESFĂŞURA

RE A PREGĂTIRII

Măsuri preventive. Dispoziţii generale. Dispoziţii speciale

pentru minori

23 martie 2012

Ora - 1400

Grefieri:Mincă Valentina Săftiuc Aurelia

Tribunalul Ilfov

Activitatea anterioară şedinţei de judecată, în

timpul şedinţei de judecată şi ulterioară şedinţei de

judecată

22 iunie 2012

Ora - 1400

Grefieri: Călin Veronica Vegu Mihaela

Tribunalul Ilfov

Judecată: Fond şi Recurs 21 septembrie

2012Ora - 1400

Grefieri: Besoiu IoanaDumitrescu

Monica

Tribunalul Ilfov

Înregistrarea actelor de sesizare. Circuitul dosarelor

în instanţă

21 decembrie

2012Ora 1400

Grefieri: Dincă Dan

Ţolea Elvira

Tribunalul Ilfov

La nivelul Judecătoriei Buftea se încurajează instruirea grefierilor

de şedinţă la indicaţia judecătorului pentru realizarea redactării acelor

hotărâri judecătoreşti ce privesc probleme simple de drept, precum şi a

redactării încheierilor de şedinţă. Şi în rândul grefierilor se constată

existenţa interesului personal în autoperfecţionare, inclusiv prin urmarea

unor forme de învăţământ universitar în domeniul dreptului.

Se remarcă,pe de altă parte,că există dificultăţi în capacitatea de

diseminare a informaţiilor şi cunoştinţelor,neexistând încă o preocupare

66

serioasă pentru întocmirea – altfel decât formal – a unor referate cu

privire la seminariale la care s-a participat.

La Judecătoria Cornetu în cursul anului 2012, la nivelul instanţei,

lunar, au avut loc şedinţe de învăţământ profesional, separat pentru

judecători şi pentru personalul auxiliar, în care au fost prezentate teme

prin care s-a urmărit perfecţionarea continuă a magistraţilor şi a

grefierilor, şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest

sens.

De asemenea, o parte din magistraţii acestei instanţe au participat

la cursuri de formare profesională continuă, ceilalţi nefiind selectaţi, cu

toate că şi-au arătat disponibilitatea de a participa prin înscrierea la

seminariale propuse de INM pentru anul 2012.

CAPITOLUL II

67

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL

ANULUI 2012

a) În materia dreptului muncii:

Deşi nici Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi nici Legea nr.

62/2011 - Legea dialogului social, legi cadru în materia soluţionării

conflictelor nu au suferit modificări de substanţa în cursul anului 2012, o

serie de decizii ale Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, pronunţate în

soluţionarea recursurilor în interesul legii şi-au pus amprenta asupra

activităţii instanţei, fie în sensul modificării practicii acesteia în

soluţionarea cauzelor având ca obiect conflicte de munca fie în sensul

creşterii încărcăturii.

În acest sens menţionam:

Decizia nr. 16 pronunţată în dosarul nr. 15/2012 prin care,

admiţând recursurile în interesul legii formulate de Avocatul Poporului şi

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, ICCJ a hotărât că în interpretarea şi aplicarea art. 252 alin. (1)

din Codul muncii, republicat, momentul de la care începe să curgă

termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii

disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare

prealabile la registratura unităţii.

Menţionam că anterior pronunţării acestei decizii practica instanţei

în materie era în sensul că termenul de 30 zile prevăzut de art. 252 alin

1 din Codul muncii curge de la data la care angajatorul a luat efectiv

68

cunoştinţa de săvârşirea faptei ce a condus la declanşarea cercetării

disciplinare.

Decizia nr. 11 pronunţată în dosarul nr.10/2012 prin care Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea

dispoziţiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de

personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi

alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

personalul didactic din învăţământ, aflat în funcţie la data de 31

decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu

lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009,

stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008

privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din

învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.

Efectul imediat al pronunţării acestei decizii a constat în

înregistrarea pe rolul instanţei a unui număr semnificativ de cauze

având ca obiect cererile formulate de către sindicatele din învăţământ,

de obligare a angajatorilor la reîncadrarea reclamanţilor, membrii de

sindicat, începând cu data de 1 ianuarie 2010 în conformitate cu

dispoziţiile deciziei în interesul legii menţionate, precum şi la plata

diferenţelor de drepturi salariale ce ar rezulta.

b) În materia asigurărilor sociale:

O importanţă deosebită în această materie au avut-o, la începutul

anului 2012, Deciziile nr. 223/13 martie 2012 şi nr. 224/13 martie 2012

ale Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 259 alin.

69

(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt

constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul

de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740

de lei.

Efectul imediat al pronunţării acestor decizii l-a constituit o

avalanşă de dosare înregistrate pe rolul secţiilor de litigii de muncă şi

asigurări sociale ale tribunalelor din întreaga ţară, deci şi al Tribunalului

Ilfov, cauze având ca obiect solicitările formulate de pensionari în

vederea restituirii sumelor reţinute cu titlu de contribuţie la asigurările

sociale de sănătate şi calculate la întregul cuantum al pensiei, ulterior

datei de 1.01.2011.

Situaţia s-a menţinut până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, în luna iunie 2012, actul normativ

menţionat dispunând restituirea acestor sume, eşalonat, pe cale

administrativă.

Şi în materia asigurărilor sociale Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

a pronunţat o serie de decizii în interesul legii, după cum urmează:

Decizia nr. 8 pronunţată în dosarul nr. 5/2012, prin care s-a stabilit

că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 1 lit. d) şi e),

raportat la art. 4 alin. 1 şi 2 din Decretul - Lege nr. 118/1990, republicat,

atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu

obligatoriu, persoana îndreptăţită poate beneficia de o singură

indemnizaţie prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de

strămutare.

Decizia nr. 9 pronunţată în dosarul nr. 8/2012, prin care s-a stabilit

că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din Ordonanţa

de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare utilizat

70

pentru recalcularea drepturilor de pensie ale persoanelor nevăzătoare,

drepturi care s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001,

este cel reglementat de art. 89 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de

asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

Decizia nr. 19 pronunţată în dosarul nr. 18/2012, prin care s-a

stabilit că în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164

alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi

alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din Anexa la Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din

sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat,

sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie

2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din

sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei

anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele

eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a

plătit contribuţia de asigurări sociale.

Facem menţiunea că, şi anterior pronunţării acestei decizii,

practica Tribunalului Ilfov era în sensul valorificării acestor venituri.

c) Protecţia copilului:

În această materie, cele mai importante modificări legislative au

fost cele aduse Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, prin

intrarea în vigoare a Legii nr. 311/2011, în luna aprilie 2012.

Printre acestea se număra:

Reglementarea posibilităţii adoptării copilului de către

partenerul/partenera părintelui firesc sau adoptiv într-o uniune liberă

(art. 6 alin 2 lit. c din lege, republicată).

71

Este posibilă adopţia, chiar succesivă, prin excepţie de la regula

instituită de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 republicată, dacă

copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-

o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus,

necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi

declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi

nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă

neîntreruptă de cel puţin 5 ani.

Condiţia vizând existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii se verifică

de către instanţa judecătorească investită cu judecarea cererii privind

încuviinţarea adopţiei şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

Reglementarea procedurii de evaluare a adoptatorului sau familiei

adoptatoare (capitolul III, secţiunea 1 din Legea nr. 273/2004,

republicată), precum şi a situaţiilor în care atestatul emis poate fi retras

şi a căilor de atac împotriva raportului final de evaluare întocmit de

Oficiul Roman pentru Adopţii (ORA)

Reglementarea posibilităţii părintelui firesc de a formula cerere de

revizuire a hotărârii definitive şi irevocabile prin care a fost deschisă

procedura adopţiei, în situaţia în care ulterior rămânerii irevocabile a

hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, dispare

cauza care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul

dintre părinţi a consimţământului la adopţie (art. 30-35 din Legea nr.

273/2004 republicată).

Potrivit art. 7 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 273/2004 republicată,

copilul din afara căsătoriei, recunoscut de tată pe cale administrativă,

precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre

judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau

72

care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii,

pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată

prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN.

În cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut

copilul născut în afara căsătoriei, instanţa judecătorească va admite

cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este

confirmată prin rezultatul expertizei filiaţiei.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 311/2011 au fost aduse

modificări importante şi în ce priveşte adopţia internaţionala, în principal

cu privire la persoanele ce pot adopta.

Astfel, potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 republicată

(după modificările aduse prin Legea nr. 311/2011), adopţia

internaţionala a copiilor aflaţi în evidenţa ORA poate fi încuviinţată în

situaţia în care:

▪ adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă

până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost

încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;

▪ adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi

cetăţean român;

▪ adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie

se solicită

Facem menţiunea că potrivit reglementării anterioare puteau avea

calitatea de adoptatori, în cazul adopţiei internaţionale, numai rudele de

până la gradul al treilea ale copilului.

Sub aspect procedural, prin Decizia nr. 7 pronunţată la 14 mai

2012 în dosarul nr. 7/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând

recursul în interesul legii formulat de Procurorul general al Parchetului

73

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în

interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 94 alin.3 din Legea nr.

272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu

modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 129 din acelaşi act

normativ, ordonanţa preşedinţială prin care se dispune măsura plasării

copilului în regim de urgenţă este supusă recursului în termen de 5 zile

de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare,

dacă s-a dat fără citarea lor, conform art. 582 alin.1 din Codul de

procedură civilă.

d) În materie civilă:

Principalele modificări legislative în materie civilă intervenite în

anul 2012 cu impact asupra activităţii instanţei vizează următoarele:

Prin Decizia nr. 500/2012 pronunţată de Curtea Constituţională,

publicată în M. Of., partea I, nr. 492/18.07.2012, s-a admis excepţia de

neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 118 alin. (3^1) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe

drumurile publice sunt neconstituţionale.

Urmare acestei decizii, se constată o creştere a numărului

dosarelor înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov, Secţia civilă având ca

obiect recurs împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii prin care

acestea din urmă soluţionează plângerile contravenţionale în materia ce

formează obiect de reglementare a acestui act normativ.

Prin Decizia nr. 967/2012 pronunţată de Curtea Constituţională,

publicată în M. Of., partea I, nr. 853/18.12.2012, s-a admis excepţia de

neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 1 alin. 1 ind. 1 şi

art. 299 alin. 1 ind. 1 Cod procedură civilă sunt neconstituţionale.

74

Urmare acestei decizii, apreciem că, în perioada imediat

următoare, se va constata o creştere a numărului dosarelor înregistrate

pe rolul Tribunalului Ilfov, Secţia civilă având ca obiect recurs împotriva

hotărârilor pronunţate de judecătorii prin care acestea din urmă

soluţionează procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata

unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv.

De asemenea, trebuie menţionate şi următoarele decizii

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în

interesul legii:

▪ prin Decizia nr. 5/2012 publicată în M. Of., partea I nr. 251/2012,

s-au admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi în sensul următor: În

interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. 3 din Codul de

procedură civilă, instanţa judecătorească competentă potrivit legii să

soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea

situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria.

Hotărârea judecătorească pronunţată este supusă căii de atac a

recursului;

▪ prin Decizia nr. 12/2012 publicată în M. Of., partea I nr.

735/31.10.2012, s-a admis recursul în interesul legii declarat de


Justiţie şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluţionării proceselor, stabileşte că: În cazul în care după

intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de

apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în

75

primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie

rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a

început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului;

▪ prin Decizia nr. 15/2012 publicată în M. Of., partea I, nr.

837/12.12.2012, s-a admis recursul în interesul legii declarat de


Justiţie şi stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4

alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act

normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

214/1999, deportarea şi prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de

6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în

sensul Legii nr. 221/2009.

▪ prin Decizia nr. 13 în dosarul nr. 14/2012, s-au admis recursurile

în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al

Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr.58/1934 asupra

cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 asupra

cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile

art. 3733 alin. (11) din Codul de procedură civilă, stabileşte că:

Încheierile prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie a

unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin, cec) nu sunt supuse căii de

atac a recursului.

76

lnk:ORU%20GUV%20214%201999%200

lnk:ORU%20GUV%20214%201999%200

lnk:LEG%20PRL%20221%202009%200

e) În materie penală:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, în cursul anului

2012, mai multe decizii în interesul legii ce interesează activitatea în

materie penală a Tribunalului Ilfov ca şi a Judecătoriilor Cornetu şi

Buftea, după cum urmează:

▪ Decizia nr. 2/2012 din 12/03/2012 publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 281 din 27/04/2012 a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind

cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi ale

art. 127 din Codul penal nu produce efect întreruptiv de prescripţie

transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare.


Partea I nr. 281 din 27/04/2012 stabileşte că în interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 137 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea

judiciară internaţională în materie penală, republicată, în cazul în care

printr-o hotărâre penală străină s-a dispus atât condamnarea la

pedeapsa închisorii, cât şi condamnarea la pedeapsa amenzii, instanţa

de judecată sesizată în scopul recunoaşterii hotărârii penale străine de

condamnare în integralitatea ei şi al transferării persoanei condamnate

se pronunţă atât cu privire la transferarea persoanei condamnate în

vederea executării pedepsei privative de libertate, cât şi cu privire la

executarea pedepsei amenzii aplicate prin hotărârea penală străină de

condamnare.



dispoziţiilor art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele

măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în cazul în care după

77

lnk:LEG%20PRL%20302%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20202%202010%200

lnk:LEG%20PRL%20202%202010%200

lnk:LEG%20PRL%20202%202010%200

intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de

apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în

primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie

rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a

început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului.



unitară a dispoziţiilor art. 152 din Codul de procedură penală, vizând

executarea mandatului de arestare preventivă, în toate cazurile în care

mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, însă

procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin. 1 din

Codul de procedură penală, nu sunt incidente dispoziţiile privind măsura

arestării preventive în lipsa inculpatului.

▪ Decizie nr. 17/2012 din 12/11/2012 publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 820 din 06/12/2012 stabileşte că judecătorul care a

soluţionat cauza conform procedurii prevăzute de art. 3201 din Codul de

procedură penală cu privire la unii dintre inculpaţi nu devine incompatibil

să judece acţiunea penală şi civilă cu privire la ceilalţi inculpaţi, în

ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor s-a făcut prin

acelaşi rechizitoriu, pentru infracţiuni între care există stare de

conexitate sau indivizibilitate.

Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele

hotărârii pronunţate conform art. 3201 din Codul de procedură penală şi-

a exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauza

disjunsă.

▪ Decizie nr. 18/2012 din 10/12/2012 publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 41 din 18/01/2013 referitoare la interpretarea şi aplicarea

78

lnk:LEG%20PRL%20202%202010%200

unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice stabileşte

că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) şi (2)

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia

pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a

unui autovehicul pe care sunt aplicate plăcuţe cu numărul provizoriu de

circulaţie expirat, iar autorizaţia de circulaţie provizorie şi-a încetat

valabilitatea, întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii

prevăzute în art. 85 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

În materie penală un act normativ ce a avut implicaţii asupra

volumului de activitate al instanţelor este Legea 82/2012 publicată în

Monitorul Oficial nr. 406 din 18 iunie 2012 privind reţinerea datelor

generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii

electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice

destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia

vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Este de aşteptat ca acest act normativ să conducă la un număr

crescut de dosare mai ales în 2013.

79

CAPITOLUL IIIINDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE,INTEGRITATE ŞI

TRANSPARENŢĂ

Secţiunea1Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2012

Independenţa magistratului este definită ca standard profesional

ce trebuie atins, sau competenţă ce trebuie dezvoltată, împreună cu alte

competenţe care stau la baza deciziei corecte şi imparţiale a

judecătorului, spre exemplu, gândirea independentă, critică.

Carta Universală a Judecătorului ``În cadrul activităţii lor,

judecătorii vor asigura dreptul oricărei persoane la un proces echitabil.

Aceştia vor promova dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi

public, într-o perioadă de timp rezonabilă, în faţa unei instanţe

independente şi imparţiale, constituită conform legii, în vederea stabilirii

drepturilor şi obligaţiilor civile ale acesteia sau în cazul oricărei acuzaţii

penale împotriva sa.``

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci

ca datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă

această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau

la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz.

De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în

legătura cu principiul responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru

calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două

80

principii creează condiţiile procesului echitabil, tocmai pentru a se

asigura condiţiile unei decizii de calitate.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei

judecătorilor, are ca rol principal sprijinirea eforturilor judecătorilor pentru

menţinerea şi întărirea independenţei individuale şi în acest scop trebuie

să folosească eficient pârghiile şi mecanismele pentru apărarea

independenţei acestora.

În cursul anului 2012 nu au existat solicitări ale judecătorilor de la

Tribunalul Ilfov , Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu de apărare a

independenţei.

Secţiunea 2 Aspecte privind răspunderea personalului instanţei

(penală,disciplinară,etc.)

Nici în rândurile judecătorilor nici în rândurile personalului auxiliar

de la Tribunalul Ilfov şi instanţele arondate nu au existat în cursul anului

2012 cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare.

Este îmbucurător că, faţă de anul 2011 – când nu mai puţin de doi

judecători de la Judecătoria Cornetu au fost sancţionaţi penal respectiv

disciplinar – în cursul anului 2012 nu au mai existat astfel de cazuri.

În principiu un management participativ ar trebui să aibă ca

rezultat necesitatea minimă de a sancţiona. În măsura în care deciziile

de management se iau cu o largă consultare – atunci când este

cazul,desigur – şi sunt , deci , asumate la nivel individual de toţi

destinatarii – şi eficienţa activităţii va creşte.

81

Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă

comunicarea. Sub acest aspect,instanţele din judeţul Ilfov sunt

favorizate de numărul relativ redus al personalului , ceea ce permite

reducerea comunicării formale şi încurajează receptarea corectă a

mesajelor , contribuind şi la consolidarea unei culturi organizaţionale

adecvate.

Secţiunea 3 Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea

transparenţei la nivelul instanţei

a. Asigurarea transparenţei la nivelul instanţeiÎn vederea asigurării creşterii transparenţei activităţii desfăşurate,

la nivelul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor aflate în raza sa de

circumscripţie au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o

comunicare eficientă atât în interiorul instanţei, cât şi externă, pornind

de la premisa că sistemul judiciar îndeplineşte rolul de serviciu public nu

numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin furnizarea

transparentă a tuturor informaţiilor ce permit publicului să înţeleagă

modul de funcţionare al instanţei şi procedurile judiciare aplicabile

În realizarea acestui deziderat, s-a urmărit dezvoltarea, prin

mijloace specifice, a unei comunicări eficiente, corecte şi directe, în

interiorul instanţei cât şi externe, urmărindu-se îmbunătăţirea percepţiei

publice asupra justiţiei şi a stabilirii unei relaţii corespunzătoare între

justiţie şi mass-media.

82

Astfel,

▪ prin intermediul programului ECRIS, pe paginile web ale

instanţelor judecătoreşti sunt postate toate informaţiile necesare pentru

buna informare asupra structurii, organizării şi funcţionării instanţelor de

diferite grade, privind programul instanţelor, lista proceselor, precum şi o

serie de alte informaţii cu caracter general;

▪ programul şedinţelor de judecată şi programul compartimentelor

care desfăşoară activitate cu publicul sunt afişate la loc vizibil în

instanţă, iar listele de şedinţă sunt afişate cu o zi înainte şi cuprind toate

informaţiile necesare pentru identificarea unei speţe;

▪ portalul instanţelor de judecată asigură justiţiabililor posibilitatea

consultării on-line a datelor cu caracter informativ în legătură cu

dosarele (circuit, termene, hotărâri pronunţate);

▪ tot în sprijinul informării mai facile a justiţiabilului, atât la sediul

Tribunalului Ilfov cât şi la cele ale instanţelor din raza sa teritorială sunt

amplasate info-chioşcuri.

În asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate în instanţe un rol

important l-au avut Birourile de Informare şi Relaţii Publice, acestea

analizând cererile formulate de diferite persoane sau autorităţi privind

furnizarea de informaţii din activitatea instanţei, comunicând apoi acele

informaţii care pot prezenta interes public, în limitele prevăzute de lege.

Creşterea transparenţei în realizarea actului de justiţie a constituit

o prioritate pentru activitatea Birourilor de Informare şi Relaţii Publice şi

din perspectiva aplicării dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002

privind soluţionarea petiţiilor.

În planul comunicării interne, în vederea asigurării informării

întregului personal judecătoresc asupra măsurilor manageriale, asupra

83

activităţii Colegiului de conducere, în general asupra activităţii întregii

instanţe, s-au luat masuri în vederea aducerii la cunoştinţa tuturor

judecătorilor a hotărârilor adoptate de acesta.

Prin Hotărârea nr. 1346 din data de 31 octombrie 2007 privind

aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din

cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de

România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva

corupţiei, una dintre principalele direcţii de acţiune asumate a fost

creşterea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, astfel încât justiţia

să îşi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public, aflat în slujba

cetăţeanului prin pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a

purtătorilor de cuvânt în domeniul comunicării publice, iar drept

condiţionalitate a fost stabilită elaborarea Strategiei de comunicare

publică pentru sistemul judiciar, strategie adoptată de Consiliul Superior

al Magistraturii în anul 2008, cu un plan de acţiune vizând perioada

2008-2013, plan din al căror acţiuni sunt reţinute: reformarea instituţiei

purtătorului de cuvânt; crearea unui cadru profesionist pentru

comunicarea publică a instituţiilor din sistem; educarea publicului larg în

ceea ce priveşte rolul social al justiţiei şi drepturilor omului (2010-2013).

Pentru aplicarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul

judiciar şi îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei,

conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ilfov

a avut ca prioritate, în principal:

▪ organizarea corespunzătoare a activităţii funcţionarilor care îşi

desfăşoară activitatea în cadrul biroului (analizarea cererilor de furnizare

a informaţiilor publice, dispunerea cu privire la caracterul acestora -

comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul

84

acces, luarea măsurilor pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi

pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal);

▪ asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a

informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul

instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin

publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;

▪ analizarea petiţiilor înregistrate şi dispunerea cu privire la modul

de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub

coordonarea preşedintelui instanţei;

▪ repartizarea petiţiilor compartimentelor de specialitate, în funcţie

de activitatea acestora, asigurând soluţionarea lor şi trimiterea

răspunsului în termenul legal;

▪ furnizarea informaţiilor de interes public, în scopul unei informări

corecte şi complete.

Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare şi

Relaţii cu Publicul din cadrul Tribunalului Ilfov se prezintă astfel:

● Numărul total de informaţii de interes public: 80 solicitări

● Numărul de solicitări – pe domenii de interes: 80 solicitări

▪ referitoare la situaţia dosarele şi studiere dosar:17 solicitări

▪ prin care se solicită copii de pe hotărârile pronunţate şi alte

înscrisuri din dosare: 17 solicitări

▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei: 4 solicitări

▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de

reprezentanţii mass-media: 6 solicitări

▪ acreditări 22 solicitări

▪ alte informaţii de interes public 14 solicitări

85

● Numărul de solicitări soluţionate favorabil 68 solicitări

● Numărul de solicită respinse 10 solicitări

▪ informaţii inexistente 9 solicitări

▪ informaţii exceptate 1 solicitare

● Numărul solicitărilor transmise altor instituţii 2 solicitări

●Numărul de solicitări adresate în scris 80 solicitări

▪ pe suport de hârtie 39 solicitări

▪ pe suport electronic 41 solicitări

● Informaţii solicitate telefonic în medie : 5-6 solicitări/zi

● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 16 solicitări

● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 64 solicitări

▪ din care formulate de mass-media: 50 solicitări

● Numărul de reclamaţii administrative: nu s-au înregistrat

▪ rezolvate favorabil

▪ reclamaţii respinse

● Numărul de plângeri în instanţă: nu s-au formulat

● Costurile totale ale compartimentului de informare

şi relaţii publice : nu putem aprecia

● Sume încasate pentru serviciile de copiere

a informaţiilor publice solicitate: nu s-au

încasat

● Număr estimativ de vizitatori 5/zi

● Cereri înregistrate în baza O.G. nr. 27/2002 privind

Reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor: 12 petiţii.

86

La Judecătoria Buftea activitatea Biroului de Informare şi Relaţii

cu Publicul din cadrul judecătoriei Buftea a fost coordonată de către

preşedintele instanţei, judecător Cojocaru Adrian.

Au fost desemnaţi un grefier care să îndeplinească atribuţiile

specifice în cadrul programului de lucru normal, iar în zilele de luni

existând un program prelungit 8,00 -19,00.

Domnul judecător Radu Vlad Alexandru a avut calitatea de

purtător de cuvânt al instanţei .

Grefierul cu atribuţii la BIRP a fost desemnat grefierul şef cu

delegaţie Dumitrache Carmen şi de la 12.12.2012 de către grefier şef

Grigore Liliana Adi. .

Date statistice privind informaţiile de interes public şi alte petiţii

sau cereri înregistrate la instanţă:

● Numărul total de informaţii de interes public – 97

● Numărul de solicitări departajate pe domenii de interes:

▪ referitoare la situaţia dosarelor – 16

▪ prin care se solicită copii de pe hotărâri şi alte înscrisuri din

dosare (formulate de alte persoane decât părţile) – 12

▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţelor – 23

▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de reprezentanţii

mass-media – 46

● Numărul de solicitări soluţionate favorabil – 96

● Numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia

respingerii (informaţii exceptate de la acces, inexistente, etc.)

▪ informaţii exceptate de la acces 1

● Numărul de solicitări adresate în scris:

▪ pe suport de hârtie – 76

87

▪ pe suport electronic – fax - 21

▪ informaţie solicitată telefonic – 0

● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice – 37

● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice (inclusiv

mass-media) – 60

● Numărul de reclamaţii administrative – 0

▪ rezolvate favorabil - 0

▪ respinse - 0

● Numărul de plângeri în instanţă – 0

● Costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii

publice – nu putem cuantifica

● Nu au existat sume încasate pentru serviciile de copiere a

informaţiilor publice solicitate – 0

● Număr estimativ de vizitatori – 97

Toate solicitările au primit răspuns favorabil, cu excepţia situaţiilor

în care, pe lângă informaţii de interes public au fost cerute puncte de

vedere cu privire la măsurile luate de judecător în cursul soluţionării unui

dosar sau cu privire la legalitatea şi temeinicia unor soluţii, situaţie în

care petenţii au fost informaţi în sensul posibilităţii exercitării căilor de

atac.

În privinţa protecţiei datelor cu caracter personal s-au luat măsuri

de instruire a personalului instanţei aflat în relaţiile cu publicul. De

asemenea au fost luate măsuri de a elimina integral datele cu caracter

personal ale parţilor în cadrul sistemului Ecris.

În ceea ce priveşte site-ul instanţei, acesta cuprinde o prezentare

a judecătoriei, a personalului, a drepturilor şi obligaţiilor justiţiabilului, a

88

personalului precum şi informaţii de interes public şi cu privire la listele

de şedinţa şi dosarele aflate pe rolul instanţelor.

Actualizarea datelor este urmărită în mod regulat solicitând de

fiecare dată când este nevoie intervenţia personalului specializat din

cadrul Tribunalului Ilfov.

Totodată s-a luat măsura salvării şi stocării hotărârilor

judecătoreşti în aplicaţia Ecris.

În cursul anului anterior judecătorii din cadrul instanţei au trimis în

vederea stocării în sistemul Ecris la nivelul Curţii de Apel Bucureşti a

hotărârilor relevante.

În lipsa unui program de calculator instalat la nivelul Judecătoriei

Buftea pentru ştergerea tuturor datelor cu caracter personal din

hotărârile instanţei participarea directă la Jurindex nu a fost posibilă.

Totodată modalitatea de prezentare a hotărârilor instanţelor nu relevă

un scop clar definit şi nu urmăreşte nici mărirea performanţei, ci doar

clamează o transparenţă a actului de justiţie, care este însă şi aceasta

pusă sub semnul îndoielii în condiţiile lipsei unui motor de căutare

performant şi simplu pentru accesarea unei anumite hotărâri,

imposibilitatea comparării soluţiilor, verificarea practicii etc.

Implementarea unui sistem personalizat pe instanţe poate fi însă mult

mai util din toate punctele de vedere atât pentru atingerea indicelui de

transparenţă cât şi pentru stimularea şi verificarea practicii unitare în

domeniu la nivelul instanţei.

În cadrul Judecătoriei Cornetu transparenţa în comunicare şi

facilitarea accesului la informaţiile de interes public se realizează prin

intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, care asigură accesul

publicului şi al presei în scopul informării obiective şi complete asupra

89

actului de justiţie, cu respectarea riguroasă a normelor privind protecţia

datelor cu caracter personal.

Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare şi

Relaţii cu Publicul din cadrul Judecătoriei Cornetu se prezintă astfel:

● Numărul total de solicitări de informaţii de interes public: 281

● Numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes:

▪ referitoare la situaţia dosarelor şi alte înscrisuri din dosare

(formulate de alte persoane decât părţile) 0

▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei 0

▪ referitoare la listele electorale aflate în păstrarea instanţei: 0

▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de către

reprezentanţii mass-media: 0

▪ alte cereri:

● Numărul de solicitări rezolvate favorabil: 281

● Numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia

respingerii: informaţii exceptate de la accesul liber

● Numărul de solicitări adresate în scris

▪ pe suport de hârtie: 281

▪ pe suport electronic

● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 252

● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 29

● Numărul de reclamaţii administrative: 0

▪ rezolvate favorabil: 0

▪ respinse: 0

● Numărul de plângeri în instanţă: 0

▪ rezolvate favorabil: 0

90

▪ respinse: 0

▪ în curs de soluţionare: 0

● Costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii

publice:

● Sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a

informaţiilor de interes public solicitate

● Numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-

documentare: 500

Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de

judecată pot fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea

dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicată, şi ale art.14 din

Legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.

Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes

public, desfăşurată de mijloacele de comunicare în masă, constituie o

concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la informaţiile de

interes public, însă, în conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea

544/2001, sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, informaţiile

privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere

asigurării unui proces echitabil şi interesului legitim al oricăreia dintre

părţile implicate în proces.

Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot

deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează

capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.

91

În situaţia în care s-a considerat că litigiul este în strânsă legătură

cu calitatea de persoană publică a unei părţi, dosarele puteau fi

consultate de către jurnalişti.

S-a considerat că datele personale ale părţilor din dosar trebuie

protejate în situaţia în care părţile nu au calitatea de persoană publică,

iar datele personale nu au fost făcute publice în mod manifest de către

persoana vizată sau nu sunt strâns legate de caracterul public al

faptelor.

În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi

organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, precizăm

că instanţa este înregistrată ca operator de date cu caracter personal.

Pe portalul instanţelor de judecată este găzduită pagina web a

Judecătoriei Cornetu, care prezintă informaţii cu privire la modul de

organizare a instanţei, componenţă, listele de şedinţă, dosarele aflate

pe rol şi soluţionate, informaţii de interes public şi alte informaţii

necesare justiţiabililor sau altor persoane interesate.

Totodată, în cursul anului 2012, au fost comunicate trimestrial

hotărâri judecătoreşti relevante pronunţate de magistraţii acestei

instanţe, în vederea completării jurisprudenţei la nivel naţional.

b. Aspecte privind integritatea personalului:

Integritatea este atributul corectitudinii şi justeţii. Componentele

integrităţii sunt onestitatea şi moralitatea judiciară. Judecătorul trebuie

să se comporte întotdeauna, şi nu numai în exercitarea atribuţiilor de

serviciu, în mod onorabil şi demn de funcţia sa; să nu se facă vinovat de

fraude,înşelăciune şi falsuri; să fie bun şi virtuos în comportament şi în

92

caracter. În Justiţie, integritatea este mai mult decât o virtute; ea este o

necesitate.

În timp ce idealul de integritate este uşor de statuat în termeni

generali, este mult mai dificil şi poate chiar neînţelept să se intre în

detalii. Efectul conduitei asupra percepţiei comunităţii depinde în mod

considerabil de standardele care pot varia în spaţiu şi în timp. Este deci

necesar să se ia în considerare modul în care un anumit comportament

ar fi perceput de către membrii rezonabili,dezinteresaţi şi informaţi ai

comunităţii, şi dacă această percepţie este de natură să diminueze

respectul comunităţii pentru judecător sau pentru puterea

judecătorească în ansamblul ei. Conduita care ar diminua respectul

acestor persoane ar trebui evitată.

În cursul anului 2012 nu au existat probleme legate de integritatea

personalului,nici cu privire la judecători,nici cu privire la grefieri,la

niciuna dintre instanţele din judeţul Ilfov.

93

Capitolul IVROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE

LIBERTATE SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui

spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să

beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea unui astfel de

spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor

europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii

organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune

transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel

european.

De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la

spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii:

▪ politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;

▪ cooperarea judiciară în materie civilă;

▪ cooperarea judiciară în materie penală;

▪ cooperarea poliţienească.

Tratatul de la Lisabona îi permite de acum Uniunii Europene să

intervină în toate chestiunile referitoare la spaţiul de libertate, securitate

şi justiţie.

Relevante, sub aspectul activităţii instanţei, sunt două domenii,

respectiv cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi

cooperarea internaţională în materie penală.

94

COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte

noi măsuri în ceea ce priveşte:

▪ punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare

sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile

adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;

▪ accesul efectiv la justiţie;

▪ dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor;

▪ formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie.

Din punct de vedere statistic, activitatea Tribunalului Ilfov se

prezintă astfel:

Materia Obiect Nr.dosare

Regulamentul 1393/2007

comunicarea/notificarea actelor 5

aviz de retransmitere a cererii şi a actului către agenţia de primire competentă

5

Solicitări de acordare apostilă în anul 2012

Obiect Număr cereri Admise Respinse

Apostilă 34 33 1

În activitatea de judecată magistraţii Tribunalului Ilfov au acordat,

în practică, eficienţa cuvenită practicii Curţii Europene a Drepturilor

Omului.

95

Cu titlul exemplificativ menţionăm:

Prin încheierea din data de 22 noiembrie 2011 pronunţată în

dosar nr.3787/1748/2008 instanţa, deliberând asupra cererii de abţinere

formulată în cauză, a reţinut caracterul întemeiat al acesteia, în raport

de dispoziţiile art. 124 alin. 2 din Constituţia României şi art. 6 din

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi de actele aflate la

dosar pentru următoarele considerente:

Astfel, instituţia abţinerii permite judecătorului să solicite

îndepărtarea sa din completul de judecata dacă ştie că există un motiv

de recuzare în privinţa sa. În cauză, faţă de motivele invocate şi prin

raportare la împrejurările concrete ale desfăşurării procesului, tribunalul

apreciază că, potrivit art. 124 alin. 2 din Constituţia României,

republicată, justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar, potrivit

prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, “orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-

un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi

imparţială, instituită de lege”.

În jurisprudenţa Comisiei şi Curţii Europene s-a arătat că existenţa

imparţialităţii în sensul art. 6 par. 1 din Convenţie trebuie determinată

conform unui test subiectiv, pe baza convingerilor personale ale

judecătorului cauzei, dar şi conform unui test obiectiv vizând să

stabilească dacă un judecător a oferit suficiente garanţii pentru a

exclude orice îndoiala legitimă în aceasta privinţa.

Urmând demersul subiectiv, tribunalul a reţinut că doamna

judecător a pronunţat sentinţa a cărei completare se solicită de către

recurent iar, prin modalitatea în care a soluţionat cauza nu a adus

atingere imparţialităţii acesteia, garanţie, care, mai mult decât atât se

96

prezumă până la proba contrarie, atitudinea părtinitoare a judecătorului

într-o anumită cauză trebuind dovedită (Cauza le Compte, Van Leuven

şi De Meyere, hotararea din 23.06.1981).

Referitor, însă, la demersul obiectiv, adică încrederea pe care

judecătorul trebuie să o inspire parţilor şi publicului, tribunalul a apreciat

că, prin cererea formulată, recurentul solicită completarea sentinţei

pronunţate de judecătorul care s-a abţinut, ceea ce presupune

realizarea unei cenzuri a acestei hotărâri de către instanţa investită cu

soluţionarea căii de atac a recursului.

Chiar dacă încheierea recurată în prezenta cauză prin care prima

instanţă a respins cererea de completare a sentinţei civile nu a fost

pronunţată de judecătorul care s-a abţinut, acesta - intrând în alcătuirea

completului de judecată învestit cu judecarea recursului - trebuie să facă

aprecieri cu privire la sentinţa a cărei completare s-a solicitat, ceea ce ar

fi de natură să constituie un factor decisiv în analiza imparţialităţii

acestui judecător.

Important şi, totodată, esenţial este că îndoielile privitoare la

imparţialitate sa pot fi justificate în mod rezonabil (Cauza Hauschild c.

Danemarca, hotărârea din 24.05.1989). Numai dacă există o îndoiala

justificată, judecătorul bănuit de atitudine părtinitoare ar putea declara

că se abţine de la judecarea cauzei. Faptul ca doamna judecător a

pronunţat sentinţa civilă a cărei completare se solicită poate constitui în

sine o încălcare a Convenţiei, determinante fiind întinderea şi natura

deciziilor pe care le-a luat (Cauza Fey c. Austria, hotărârea din

24.02.1993, Cauza Padovani, hotărârea din data de 26.02.1993).

Pe cale de consecinţă, având în vedere considerentele mai sus

arătate şi pentru a nu se aduce atingere garanţiei imparţialităţii,

97

reglementată şi de dispoziţiile legale menţionate, tribunalul a reţinut că

cererea de abţinere este întemeiata, urmând a o admite şi a dispune

întregirea completului de judecată cu judecătorul aflat pe lista de

permanenţă.

Prin decizia civilă nr. 129A din data de 23.10.2012 pronunţată

dosar nr. 3760/1748/2010 având ca obiect stabilire program vizitare

minor tribunalul a reţinut următoarele:

Art. 30 alin. 1 raportat la art. 33 din Legea nr. 272/2004

garantează dreptul la viaţa de familie al copilului, dispunând că acesta

are dreptul să crească alături de părinţii săi precum şi faptul că acesta

nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei

acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub

rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de

interesul superior al copilului.

Dispoziţiile legale sus-citate sunt în concordanta cu cele ale art. 9

din Convenţia ONU privind drepturile copilului, ratificată de România

prin Legea nr. 18/1990 şi conform cărora “statele părţi vor veghea ca

niciun copil să nu fie separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora,

exceptând situaţia în care autorităţile competente decid, sub rezerva

revizuirii judiciare şi cu respectarea legilor şi a procedurilor aplicabile, că

această separare este în interesul suprem al copilului”.

În egală măsura, dreptul la viaţa de familie este garantat de art. 8

din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, ale cărui dispoziţii

relevante prevăd că “orice persoană are dreptul la respectarea vieţii

sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale. Nu este

admisă ingerinţa unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept

decât dacă aceasta este prevăzută de lege şi constituie, într-o societate

98

democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa

publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea

faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor

altora”.

În practica sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

afirmat întotdeauna - atunci când a constatat existenţa relaţiilor de

familie întemeiate pe filiaţia naturală sau pe legături afective deja

existente - că articolul 8 implica dreptul părintelui de a beneficia de

măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de copilul său,

precum şi obligaţia autorităţilor naţionale de a dispune aceste măsuri.

Cu toate acestea, obligaţia autorităţilor naţionale de a lua măsuri în

acest scop nu este absolută - chiar atunci când este vorba despre relaţii

de familie având la baza filiaţia naturală.

Natura şi întinderea acestora depind, însă, de circumstanţele

fiecărei cauze, dar înţelegerea şi cooperarea din partea tuturor

persoanelor vizate constituie întotdeauna un factor important. Dacă

autorităţile naţionale trebuie să se străduiască să faciliteze o astfel de

colaborare în acest domeniu, obligaţia lor de a recurge la forţă nu poate

fi decât limitata: acestea trebuie să ţină seama de interesele şi de

drepturile şi libertăţile acestor persoane şi în special de interesele

superioare ale copilului şi de drepturile sale, stipulate în art. 8 din

Convenţie.

Conceptul de interes superior al copilului derivă din al doilea

principiu al Declaraţiei privind Drepturile Copilului din 20 noiembrie

1959, ale cărui dispoziţii prevăd: „copilul trebuie sa beneficieze de o

protecţie specială şi trebuie să i se asigure, prin lege sau pe alte căi,

oportunitatea de a se dezvolta fizic, mental, moral şi social, intr-o

99

manieră sănătoasa şi normală şi în condiţii de libertate şi demnitate. În

aplicarea dispoziţiilor legale edictate în acest scop principalul criteriu

trebuie să fie interesul superior al copilului”. În acelaşi sens sunt şi

dispoziţiile art. 3.1 din Convenţia ONU privind drepturile copilului,

ratificată de România prin Legea nr. 18/1990.

Expresia “interesul superior” are în vedere starea de bine a unui

copil. O astfel de stare de bine este determinată de o varietate de

circumstanţe, cum ar fi vârsta, nivelul de maturitate al copilului, prezenţa

sau absenţa părinţilor, mediul şi experienţele copilului (Ghidul Înaltului

Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi privind determinarea

interesului superior al copilului, mai 2008).

Tribunalul a reţinut, sub acest aspect, că de garanţiile prevăzute

de art. 8 din Convenţie trebuie să beneficieze nu numai părinţii, ci şi

copiii. Mai mult, copiii sunt şi trebuie să fie primii beneficiari atunci când

interesele părinţilor lor sunt în conflict şi dacă sunt ei înşişi suficient de

maturi pentru a-şi exprima în mod clar propriile preferinţe.

Fără îndoială, garantând dreptul la respectarea vieţii de familie,

art. 8 presupune existenţa unei familii (a se vedea cauzele Marckx

împotriva Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, seria A nr. 31, alin. 31, şi

Johnson împotriva Marii Britanii, hotărârea din 24 octombrie 1997),

condiţie care nu pare a fi îndeplinită în speţă, în absenţa coabitării sau a

unor legături de facto veritabile şi suficient de strânse între apelanta

reclamantă şi fiica sa.

Din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, este

evident că noţiunea de viaţă de familie potenţiala nu ar trebui exclusă

din sfera de aplicare a articolului 8, Curtea pronunţându-se deja în acest

sens, arătând că aceasta dispoziţie s-ar putea extinde şi la relaţia

100

potenţiala ce se poate dezvolta, de exemplu, între un tată natural şi un

copil născut în afara căsătoriei (decizia în cauza Nylund împotriva

Finlandei, cererea nr. 27110/95,) sau la relaţia care se creează într-o

căsătorie reala, chiar dacă nu este vorba de o viaţă de familie pe deplin

stabilită (a se vedea cauza Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva

Marii Britanii, hotărârea din 28 mai 1985).

Tribunalul a mai reţinut că, în funcţie de circumstanţele cauzei,

poate dispune măsuri pentru a asigura reunirea copilului cu mama sa, o

importanţă deosebită trebuind acordată interesului superior al copilului,

care trebuie să prevaleze faţă de cel al părintelui (a se vedea hotărârile

în cauzele E.P. împotriva Italiei din 16 noiembrie 1999, nr. 31127/96,

alin. 62 şi Johansen împotriva Norvegiei din 7 august 1996).

Prin decizia civilă nr. 77 A/ 03.09.2012 pronunţată în dosar nr.

1371/94/2011 având ca obiect divorţ cu copii - încredinţare minori

În practica sa constantă, Curtea a afirmat întotdeauna - atunci

când a constatat existenţa relaţiilor de familie întemeiate pe filiaţia

naturală sau pe legături afective deja existente - că articolul 8 implica

dreptul părintelui de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului

pentru a fi alături de copilul său, precum şi obligaţia autorităţilor

naţionale de a dispune aceste măsuri (de exemplu, hotărârile în cauzele

Eriksson împotriva Suediei din 22 iunie 1989, Margareta şi Roger

Andersson împotriva Suediei din 25 februarie 1992, Olsson împotriva

Suediei (nr. 2) din 27 noiembrie 1992 şi Hokkanen împotriva Finlandei

din 23 septembrie 1994,).

Cu toate acestea, obligaţia autorităţilor naţionale de a lua măsuri

în acest scop nu este absolută - chiar atunci când este vorba despre

relaţii de familie având la baza filiaţia naturală.

101

Natura şi întinderea acestora depind de circumstanţele fiecărei

cauze, dar înţelegerea şi cooperarea din partea tuturor persoanelor

vizate constituie întotdeauna un factor important. Dacă autorităţile

naţionale trebuie să se străduiască să faciliteze o astfel de colaborare în

acest domeniu, obligaţia lor de a recurge la forţă nu poate fi decât

limitată: acestea trebuie să ţina seama de interesele şi de drepturile şi

libertăţile acestor persoane şi în special de interesele superioare ale

copilului şi de drepturile sale, stipulate în art. 8 din Convenţie.

În ipoteza în care contactele cu părinţii risca să ameninţe aceste

interese sau să încalce aceste drepturi, autorităţile naţionale trebuie să

vegheze la respectarea unui raport de proporţionalitate între ele

(hotărârea Hokkanen anterior citată, Scozzari şi Giunta împotriva Italiei).

Raportând principiile generale deja enunţate la circumstanţele

particulare ale prezentei cauze tribunalul:

Fără a contesta afecţiunea pe care tatăl şi membrii familiei extinse

paterne o poartă copilului, tribunalul a reţinut totuşi că aceştia au limitat

în mod constant relaţiile dintre fetiţă şi mama acesteia. Ori normala

dezvoltare psihica a copilului presupune în mod necesar, mai ales la

această vârsta fragedă, prezenţa şi afecţiunea maternă, astfel că

perpetuarea situaţiei prezente nu poate fi apreciată ca fiind în interesul

superior al copilului, în condiţiile în care o astfel de situaţie ar conduce

la o ruptură ireparabilă între copil şi mama şi fraţii acestuia.

Sentinţa civilă nr. 349/ 9 mai 2012 pronunţată în dosar nr.

602/93/2012 având ca obiect drepturi băneşti

Tribunalul a admis acţiunea reţinând, între altele şi următoarele

argumente:

Art. 1 din Protocolul 1 Adiţional prevede că:

102

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea

bunurilor sale.

Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de

utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile

generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a

adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii

bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata

impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”

Tribunalul a reţinut că, în accepţiunea Curţii Europene a

Drepturilor Omului noţiunea de „bun” în sensul primului alineat al art. 1

din Primul protocol adiţional la Convenţie are un înţeles autonom, care

nu este limitat la deţinerea de bunuri fizice şi este independent de

clasificările formale din legislaţiile interne. O serie de alte drepturi şi

creanţe, ca de exemplu datoriile sau activele pot fi de asemenea

considerate drepturi de proprietate în sensul reglementării art. 1 din

Protocolul 1 Adiţional.

Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja ca o creanţa nu

poate fi considerată ca având valoare patrimonială decât dacă are o

bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu, atunci când este

confirmată printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky c

Slovaciei, par. 52).

Adoptând acceptarea comună a acestui termen (bunuri mobile şi

imobile) Curtea a considerat de asemenea că termenul bunuri se

extinde şi la drepturile pe care o persoană le poate dobândi, în special

la activele din dreptul privat cum ar fi dreptul de a încheia contracte de

chirie (Mellacher şi alţii c. Austriei) sau reclamaţii financiare fondate pe

103

neexecutarea obligaţiilor comerciale sau pe necesitatea de a acoperi

prejudicii (Raffineries greques Stran & Stratis Andreadis c. Greciei).

Termenul “bunuri” cuprinde şi drepturile obţinute în cadrul unui

regim de pensionare sau securitate socială (Vasilopoulou c Greciei,

2002), o creanţa a Statului (S.A. Dangeville c. Franţei, 2002) etc.

Trebuie cu toate acestea ca dreptul în cauza sa aibă un caracter

precis definit, deoarece drepturile viitoare sau în curs de realizare nu

intra sub protecţia acestui articol.

Este adevărat că practica constantă a Curţii Europene a

Drepturilor Omului este în sensul că este la latitudinea statului de a

aprecia cuantumul drepturilor ce urmează a fi plătite angajaţilor săi din

bugetul de stat, astfel că statul poate introduce, suspenda sau înceta

plata unor anumite drepturi, prin edictarea unor modificări legislative

adecvate (Kechko v. Ucraina, dec. din 8.02.2006, par. 23).

Cu toate acestea, Curtea a apreciat - de asemenea în mod

constant - că odată ce o dispoziţie legală în vigoare prevede plata

anumitor beneficii iar condiţiile stipulate pentru a beneficia de acestea

au fost îndeplinite, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat această

plata, pentru perioada cât dispoziţiile legale în discuţie se află în vigoare

(Kechko c. Ucrainei, , dec. din 8.02.2006, par. 23 în fine).

De asemenea, Statul nu poate invoca lipsa de fonduri pentru a

justifica neîndeplinirea obligaţiilor ce-i revin conform actelor normative în

vigoare (vezi mutatis mutandis, Burdov v. Russia, no. 59498/00, § 35,

ECHR 2002-III).

104

Sentinţa civilă nr. 596/ 27 iunie 2012 pronunţată în dosar

nr.1150/93/2012 având ca obiect ordonanţă preşedinţială

Tribunalul a reţinut că posibilitatea copiilor şi părinţilor de a se

bucura reciproc unul de compania celuilalt constituie un element

esenţial al vieţii de familie, protejată de art. 8 al Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, astfel că orice măsura de natură a rupe această

legătură constituie o ingerinţa în exerciţiul acestui drept (McMichael v.

UK, 24 Februarie1995, § 86, Seria A no. 307-B). O astfel de ingerinţa

poate constitui o violare a art. 8 din Convenţie, cu excepţia cazului în

care ea este prevăzută de lege, vizează unul dintre scopurile legitime

prevăzute de art. 8 alin 2 din Convenţie şi poate fi considerată ca

necesară într-o societate democratică.

În practica sa constantă, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a

statuat că, pentru a determina dacă o anumita ingerinţa este necesară

într-o societate democratică se impune a fi analizat dacă, în lumina

circumstanţelor particulare ale cauzei, luată ca întreg, probele aduse

spre a o justifica sunt relevante şi suficiente în a demonstra incidenţa

uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 8 alin 2 din Convenţie şi dacă în

procesul de decizie a fost avută în vedere protejarea dreptului la viaţa

de familie (Kutzner v. Germany, no. 46544/99, § 65, ECHR 2002-I, and

Sommerfeld v. Germany [GC], no. 31871/96, § 66, ECHR 2003-VIII).

În particular, atunci când instituirea măsurii plasamentului este

solicitată cu justificarea de a feri copiii de un risc potenţial, atunci acest

risc trebuie sa fie temeinic probat. Simplul fapt că un copil ar putea fi

plasat într-un mediu unde ar beneficia de condiţii de trai superioare

celor de care beneficiază deja nu poate constitui, în sine, o justificare

suficienta. (K.A. v. Finland, no.27751/95, § 92 ECHR 2003-I).

105

Decizia nr. 231/27 martie 2012 pronunţată în dosar nr.

1288/1748/2010 având ca obiect fond funciar

În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a

Drepturilor Omului, un reclamant nu poate susţine o încălcare a art. 1

din Protocolul nr. 1 la Convenţie decât în măsura în care deciziile pe

care le contestă se referă la "bunurile" sale în sensul acestei prevederi.

Noţiunea de "bunuri" poate cuprinde atât "bunuri actuale", cat şi valori

patrimoniale inclusiv, în anumite situaţii bine stabilite, creanţe al căror

titular demonstrează că acestea au o baza suficientă în dreptul intern şi

în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puţin o

"speranţa legitimă" să obţină exercitarea efectivă a unui drept de

proprietate (a se vedea Draon împotriva Franţei [MC], nr. 1.513/03, §

65, CEDO 2005-IX).

De asemenea, Curtea a mai afirmat că speranţa de a obţine

recunoaşterea subzistentei unui fost drept de proprietate ce s-a aflat o

perioadă lungă de timp în imposibilitate de exercitare efectivă nu poate

fi considerată un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. De acelaşi

regim beneficiază şi o creanţa condiţionala care se stinge prin

nerealizarea condiţiei (Prinţul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva

Germaniei [MC], nr. 42.527/98, § 83, CEDO 2001-VIII).

În cauza Viasu contra României Curtea a statuat că atunci când

un stat contractant, după ce a ratificat Convenţia, inclusiv Protocolul nr.

1, adoptă o legislaţie care prevede restituirea totală sau parţială a

bunurilor confiscate de câtre un regim anterior, o legislaţie similară

poate fi considerată ca şi cum ar genera un nou drept de proprietate

protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 în favoarea persoanelor care

întrunesc condiţiile de restituire. Acelaşi principiu se poate aplica şi în

106

privinţa dispoziţiilor de restituire sau de despăgubire stabilite în baza

unei legislaţii adoptate înainte de ratificarea Convenţiei, dacă această

legislaţie rămâne în vigoare după ratificarea Protocolului nr. 1 (a se

vedea, printre altele, Kopecky împotriva Slovaciei [MC], nr. 44.912/98,

paragrafele 35 şi 48-52, CEDO 2004-IX, Broniowski împotriva Poloniei

[MC], nr. 31.443/96, § 125, CEDO 2004-V).

În acelaşi context, Curtea a statuat deja că atunci când principiul

restituirii proprietarilor confiscate în mod abuziv a fost deja adoptat de

către un stat, incertitudinea cu privire la punerea în practică a acestui

principiu, fie ea de ordin legislativ, administrativ sau legat de practicile

aplicate de autorităţi, poate genera, atunci când persistă în timp şi în

lipsa unei reacţii coerente şi rapide din partea statului, o omisiune a

acestuia de a-şi îndeplini obligaţia de a asigura exercitarea efectivă a

dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (hotărârea

Broniowski menţionată mai sus, Păduraru împotriva României, nr.

63.252/00, paragrafele 92 şi 112, 1 decembrie 2005).

În aceste circumstanţe, Tribunalul apreciază că reclamantul -

căruia i-a fost recunoscut dreptul de proprietate prin Hotărârea comisiei

judeţene 335/2002 avea un "interes patrimonial" suficient de bine stabilit

în dreptul intern, cert, irevocabil şi exigibil, cu privire la care consideră

că intră în sfera de aplicare a noţiunii de bun în sensul art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenţie. Prin urmare, nerestituirea terenului până

în prezent, în lipsa acordării oricărei despăgubiri, constituie o ingerinţa

în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale.

Tribunalul retine, sub acest aspect, că în conformitate cu

jurisprudenţa constantă a Curţii, neexecutarea unei hotărâri care

recunoaşte un drept de proprietate constituie o ingerinţa în sensul

107

primei teze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, care enunţă

principiul general al respectării proprietăţii (vezi Burdov împotriva Rusiei,

nr. 59.498/00, § 40, CEDO 2002-III, Ramadhi şi alţi 5 împotriva Albaniei,

nr. 38.222/02, paragrafele 76-77, 13 noiembrie 2007).

Prin urmare, Tribunalul urmează să analizeze dacă ingerinţa

denunţată se justifica din perspectiva acestei prevederi.

În ce priveşte justificarea ingerinţei Art. 1 din Protocolul nr. 1

Adiţional la Convenţie prevede înainte de toate şi cu precădere că o

ingerinţa a autorităţii publice în exercitarea dreptului la respectarea

bunurilor să fie legală. Curtea reaminteşte în mod constant faptul că

supremaţia dreptului, unul dintre principiile fundamentale într-o societate

democratică, este inerentă tuturor articolelor Convenţiei. Principiul

legalităţii presupune şi existenţa unor norme de drept intern suficient de

accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor (Ex-Regele Greciei şi

alţii împotriva Greciei [MC], nr. 25.701/94, § 79 CEDO 2000-XII,

(Beyeler împotriva Italiei [MC], nr. 33.202/96, § 109-110, CEDO 2000-I;

Fener Rum Patriklii împotriva Turciei, nr. 14.340/05, § 70, 8 iulie 2008).

Sub acest aspect, Tribunalul constată că dacă posibilitatea de a

transforma creanţa împotriva statului având ca obiect restituirea într-o

creanţă privind dreptul la despăgubire era clar prevăzută de art. 3 şi 4

din Legea nr. 1/2000 situaţia este mai puţin clară pentru neexecutarea

creanţei în despăgubire

Referitor la creanţa în despăgubire, tribunalul reţine că executarea

sa era reglementată de Legea nr. 1/2000. Cu toate acestea, această

normă a suferit multe modificări, atât ca număr, cât şi ca amploare, încât

claritatea şi previzibilitatea impuse de noţiunea de "legalitate" au fost

grav afectate.

108

Astfel, prevederile relevante ale Legii nr. 1/2000 nu definesc cu

exactitate momentul în care ia naştere dreptul la despăgubire. Prin

prisma procedurii stabilite de Legea nr. 1/2000 şi în scopul prezentei

cauze, tribunalul apreciază totuşi că o astfel de creanţă s-a născut în

patrimoniul reclamantului cel mai devreme la data 9.10.2002, data

adoptării Hotărârii Comisiei Judeţene Ilfov nr. 335/2002 şi cel mai târziu

la data de 2.08.2007, dată la care reclamantul intimat a fost pentru

prima dată informat despre existenţa acestei hotărâri (fila 11 dosar

fond).

În ceea ce priveşte valoarea creanţei, instanţa observă că o astfel

de valoare nu a fost niciodată stabilită şi până în prezent statul nici nu a

stabilit şi nici nu a achitat creanţa datorată reclamantului intimat pentru

terenul nerestituit.

În acest sens, tribunalul reţine că termenul legal pentru adoptarea

normelor de aplicare a art. 40 din Legea nr. 1/2000 a fost prelungit în

mod expres de mai multe ori, până în luna iulie 2004, fără ca el să fie în

final respectat, deoarece normele adoptate au intrat în vigoare abia în

luna octombrie. Ulterior, în luna iulie 2005, toate prevederile referitoare

la retrocedări, inclusiv cele privind stabilirea valorii şi plata

despăgubirilor, au fost reformulate prin Legea nr. 247/2005 şi prin

regulamentul său de aplicare, adoptat la data de 15 septembrie 2005,

care au fost din nou modificate în mod substanţial prin Ordonanţa de

urgenta a Guvernului nr. 81/2007.

Nu mai puţin, Tribunalul reţine că dispoziţiile art. 17 din Legea

1/2000 se referau la posibilitatea de acordare a despăgubirilor, în

măsura în care retrocedarea întregii suprafeţe de teren nu era posibilă,

109

despăgubirile vizând numai diferenţa imposibil de restituit şi care

depăşea suprafaţa de 0,5 ha de persoana prevăzută de Legea 18/2000.

În egală măsura, dispoziţiile Legii 247/2005 vizau diferenţa de

teren existentă între suprafaţa de teren aflată în proprietatea

destinatarilor legii anterior colectivizării şi suprafaţa de maxim 10 ha de

familie la care făcea referire art. 8 din Legea 18/1991.

Ori art. III al Titlului VI din Legea 247/2005 viza diferenţele de

suprafaţă ce pot fi restituite potrivit acestui act normativ, astfel încât nu

poate fi reţinută apărarea recurentei Comisia Judeţeana Ilfov în sensul

că reclamantul intimat - care nu solicită o diferenţă de suprafaţă ci

aceeaşi suprafaţă de 0,5 ha - ar fi trebuit, pentru a fi îndreptăţit la

reconstituirea dreptului său de proprietate, să facă o nouă cerere în

temeiul acestui act normativ.

Nu poate fi ignorat, de asemenea, nici faptul ca recurenţii

reclamanţi, în mod constant, s-au adresat recurentelor cu numeroase

solicitări în vederea reconstituirii dreptului lor de proprietate în natură.

Pentru a stabili dacă a fost păstrat un just echilibru între cerinţele

interesului general al comunităţii şi imperativele apărării dreptului la

respectarea bunurilor reclamanţilor intimaţi, tribunalul urmează să

analizeze dacă termenul necesar autorităţilor romane pentru a restitui

acestora terenul sau de a le plăti o despăgubire nu a supus partea

interesată unei sarcini disproporţionate şi excesive.

Analizând acest aspect tribunalul va avea în vedere împrejurarea

(reiterată în mod constant în practica Curţii Europene a Drepturilor

Omului) că statele dispun de o marjă largă de apreciere pentru a stabili

ceea ce este în interes public, mai ales atunci când este vorba de

110

adoptarea şi aplicarea unor măsuri de reformă economică sau de

justiţie socială (hotărârea Ramadhi şi alţi 5 menţionată mai sus, § 79).

În speţa, instanţa reţine că au trecut aproximativ 10 ani de la

decizia de restituire către reclamanţii-intimaţi a suprafeţei de 0,5 ha de

teren fără ca aceştia să obţină executarea acestei decizii sau cea mai

mica despăgubire în locul terenurilor şi pentru întârzierea în executare.

Acţionând astfel, autorităţile i-au împiedicat pe reclamanţii-intimaţi

să se bucure de bunul la care are dreptul de mai mulţi ani.

În aceste condiţii, chiar presupunând că ingerinţa în dreptul

reclamantului era prevăzuta de lege şi servea unei cauze de utilitate

publică, Tribunalul a apreciat că justul echilibru care trebuie păstrat între

protecţia proprietăţii reclamantului şi cerinţele interesului general a fost

distrus şi că reclamantul a suportat o sarcină specială şi exorbitantă,

ceea ce constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.

Decizia civilă nr. 161/11 decembrie 2012 pronunţată în dosar nr.

6618/94/2011 având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte

funciară (art. 52 alin. 2 legea nr. 7/1996)

Atunci când autorităţile au obligaţia să ia măsuri pentru

respectarea drepturilor altor persoane şi nu îşi îndeplinesc această

obligaţie, pasivitatea lor poate atrage răspunderea statului în temeiul

Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Refuzul, omisiunea sau doar

întârzierea autorităţilor administrative în îndeplinirea propriilor obligaţii

face ca toate garanţiile prevăzute de actul european anterior menţionat

şi de care se bucură partea interesată să fie zădărnicite.

În plus, a mai reţinut tribunalul că, orice măsură de ingerinţă în

dreptul unei persoane trebuie să respecte un just echilibru între

imperativele interesului general şi cel al protecţiei drepturilor

111

fundamentale ale persoanelor. Căutarea unui asemenea echilibru se

reflectă în structura art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului, cu alte cuvinte trebuie să existe un raport rezonabil

de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat. Controlând

respectarea acestei exigenţe, judecătorul naţional fiind primul chemat să

aplice prevederile Convenţiei, tribunalul a reţinut că urmările nu sunt

legitime, nu sunt justificate într-o manieră rezonabilă, iar obiectivul vizat

de lege nu este atins.

Prin urmare, reţinând că singurul motiv de respingere a cererii

apelantei de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului a

constat în nedepunerea de către parte a unor înscrisuri ce trebuiau

eliberate de către Primăria comunei Mogoşoaia, având în vedere şi

răspunsul comunicat de această autoritate publică, perioada de timp

avută la dispoziţie de autoritate pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce-i revin,

garanţiile de care se bucură apelanta în temeiul Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, Tribunalul a apreciat că în sarcina apelantei nu se

poate reţine niciun fel de culpă în modalitatea de gestionare a

operaţiunii de intabulare a dreptului de proprietate, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 7/1996.

Şi la judecătoriile arondate se constată că în anul 2012 au fost

pronunţate hotărâri în dosare având ca obiect divorţ, ordonanţe

preşedinţiale întemeiate pe art.6131 din Codul de procedură civilă, în

care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului CE 2201/2003 şi s-

a ţinut cont de poziţia Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (ex.

hotărârea pronunţată la data de 23.12.2009 în cauza Jasna Deticek vs.

Maurizio Sgueglia).

112

În materia cooperării juridice internaţionale în materie civilă şi

comercială, pe rolul Judecătoriei Buftea au fost înregistrate, în cursul

anului 2012, cereri de comunicare sau notificare a unor acte de

procedură, ce au fost soluţionate potrivit Legii nr.124/2003 pentru

aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în

străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare, adoptată la Haga la

15.11.1995, Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională

în materie civilă şi comercială, Regulamentului nr.1393/2007 privind

comunicare actelor judiciare şi extrajudiciare în/din statele membre ale

Uniunii Europene, precum şi diverselor convenţii bilaterale încheiate de

România cu diverse state nemembre ale Uniunii Europene.

Au fost, de asemenea, pronunţate hotărâri judecătoreşti motivate

pe dispoziţiile din cauzele soluţionate de Curtea Europeană atât

împotriva României, cât şi a altor state, cum ar fi Canciovici împotriva

României (în privinţa dreptului de acces la justiţie), Anghel împotriva

României, Salabiaku împotriva Franţei, Janosevic împotriva Suediei (în

materie contravenţională), Weissman impotriva Romaniei (în materia

taxelor de timbru), precum şi numeroasele cauze pronunţate în materia

dreptului de proprietate asupra bunurilor prevăzut de art. 1 din

Protocolul 1.

113

COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE

PENALĂ

Din punct de vedere statistic,activitatea Tribunalului Ilfov se

prezintă astfel:

Nr. crt.

Număr

dosar

Forma de cooperare judiciară

internaţională

Obiectul cererii de asistenţă

juridică

Autoritatea care a formulat

cererea de asistenţă

Autoritatea căreia i s-a

adresat cererea de asistenţă

1 1732/93/2012

Comisie rogatorie

internaţională

Audiere părţii vătămate

Ministerul Justiţiei din Republica

Turcia

Tribunalul Ilfov

2 143/93/2012

Cerere de asistenţă judiciară

Identificare domiciliu inculpat

Tribunalul Ilfov Autoritatea judiciară

competentă din Germania

3 778/93/2012

Cerere de asistenţă judiciară

Citare intimaţi Tribunalul Ilfov Autoritatea judiciară

competentă din Turcia

În privinţa mandatelor europene de arestare situaţia se prezintă

astfel:

Nr. crt.

Condamnat sau

inculpat

Nr. sentinţă penală

Modalitatea rămânerii

definitive a sentinţei

Număr dosar

Număr mandat

european

Stadiul executării acestora

1ACHIM

ROBERTO GEORGEL

Încheierea nr. 5 din 12.01.2012

267/93/20121/17.02.

2012În curs de executar

e

114

2

FRÎNCU BOGDAN CĂTĂLIN

Sentinţa penală nr. 1 din 08.12.2011Definitivă prin decizia penală nr. 71 din 08.03.2012 a CAB – I Penală şi decizia penală nr. 2055 din 12.06.2012 a ÎCCJ – Secţia Penală.

19/93/2011 2/09.07.2012

În curs de executar

e

La instanţele arondate situaţia se prezintă astfel:

JUDECĂTORIA BUFTEA

Nr. crt.

Număr dosar

Forma de cooperare judiciară

internaţională

Obiectul cererii de asistenţă

juridică

Autoritatea care a formulat cererea de asistenţă

Autoritatea căreia i s-a

adresat cererea de asistenţă

1 13642/94/2012


internaţională

Cerere de comisie rogatorie

internaţională

Autorităţile Judiciare din

Germania

Ministerul Justiţiei

2 6569/94/2012


internaţională


internaţională


Republica Turcia


3 6220/94/2012


internaţională


internaţională


Republica Bulgaria


4 11182/94/2012


internaţională


internaţională

Autorităţile Judiciare Elveţiene

Parchetul de pe lângă Tribunalul

Ilfov

115

5 1558/94/2012


internaţională


internaţională


Republica Turcia


Mandate europene de arestare

Nr. crt.

Condamnat sau inculpat

Nr. sentinţă penală

Modalitatea rămânerii

definitive a sentinţei

Număr dosar

Număr mandat

european


1 ANDREI COSTEL CONTI

S.P. nr. 116/07.04.2009Definitivă prin D P. Nr. 1784/19.09.2011 a CAB S II Penală

109/94/2008

1/2012 Încarcerat

2 MARTAC SANDU

S.P. Nr. 227/04.05.2011 def. prin decizia penală nr. 2171/07.11.2011 a CAB S I penală

7819/94/2010

2/2012 neexecutat

3 ALEMAN EDWIN

GIOVANI

Înch. nr. 58/2011 din 11.11.2011

11049/94/2011

3/2012 neexecutat

4 ANDREI COSTEL CONTI

S.P. nr. 129/12.03.2008 def. Prin D.P. nr. 227/01.02.2012 a CAB S II penală

7327/94/2007

4/2012 Încarcerat

116

5 BRATU MINU IONEL

S.P. nr. 323/10.06.2011 def. Prin D.P. nr. 2349/21.11.2011 a CAB S II penală

9965/94/2010

5/2012 neexecutat

6 ILIE SANDU S.P. nr. 423/24.08.2011 def. Prin nerecurare la 14.09.2011

2442/94/2011

6/2012 neexecutat

7 VĂDUVA AMORAŞ

S.P. 323/10.06.2011 def. Prin Dp nr. 2349/21.11.2011 a CAB S II penală

9965/94/2010

7/2012 neexecutat

8ALEMAN EDWIN

GIOVANI

S.P. nr. 123/29.02.2012 def. Prin nerecurare la 19.03.2012

12049/94/2011

8/2012 neexecutat

9LOMIDZE

LEVANS-.P. nr 94/08.02.2012 def. Prin D.P. nr. 1776/20.09.2012 a CAB S II penală .

5426/94/2010

9/2012 neexecutat

10PIROI MARIUS

IONUŢS.P. nr. 141/07.03.2012 Def. Prin nerecurare la 27.03.2012

10466/94/2011

10/2012 Încarcerat

11BRATU ALIN

ADRIANS.p. nr. 256/23.05.2012 def. Prin nerecurare la

10843/94/2011

11/2012 Încarcerat

117

09.07.2012

12ŞTEFAN

GEORGIANA MONICA

S.P. nr. 235/09.05.2012 def. Prin nerec urare la data de 04.07.2012

10569/94/2011

12/2012 neexecutat

13LOMITZE LEVAN

S.P: nr. 94/08.02.2012 def. Prin D.P: nr. 1776/20.09.2012 a CAB S II penală

5426/94/2010

13/2012 neexecutat

14PETRE

CRISTIANS. P. nr. 643/30.11.2012 def. Prin D.P. Nr. nerecurare la 13.12.2011

9879/94/2011

14/2012 neexecutat

15NECULA SANDU

S.P. nr. 153/07.05.2009 Def. Prin nerecurare la data de 26.05.2009

721/94/2009

15/2012 neexecutat

16ION FLORIN S.P. Nr.

311/07.06.2012 def. Prin nerecurare

3166/94/2012

16/2012 neexecutat

17STROE MIHAI S.P. nr.

165/16.01.2013 def. Prin nerecurare la 03.07.2012

5656/94/2011

17/2012 Încarcerat

118

JUDECĂTORIA CORNETU

Mandate europene de arestare

Nr. crt. Condamnat sau inculpat

Nr. sentinţă penalăModalitatea

rămânerii definitive a sentinţei

Număr dosar Număr mandat

european


1 MIHALACHE SILVIU

CRISTIAN

Sentinţa penală 534/16.112.2011

5648/1748/2009

1/20.01.2012

executat

2 TEODORESCU CRISTIAN GEORGE


746/1748/2011

2/20.02.2012

neexecutat

3 LIXANDRA ŞTEFAN MARIUS

Sentinţa penală -267/11.05.2012

1680/1748/2011

3/20.06.2012

neexecutat

4 IOVU ANDREI Sentinţa penală 431/11.11.2011

4681/1748/2011

4/31.08.2012

Executat

5 COZIANU GRAFI LUCIAN


9611/1748/2011

5/09.11.2012

neexecutat

119

CAPITOLUL VRAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE

INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

V.1.Raporturile cu Consiliul Superior al MagistraturiiPe parcursul anului 2012 relaţia instanţelor din Ilfov cu acest

organism poate fi caracterizată ca foarte bună.

Astfel, pe fondul creşterii explozive a volumului de activitate – în

paralel cu scăderile schemelor de personal – Consiliul Superior al

Magistraturii a sprijinit,în limitele atribuţiilor ce-i revin,demersurile de

ocupare a schemelor de personal, atât prin politici specifice de resurse

umane în privinţa magistraţilor, cât şi prin avizele favorabile pronunţate

pentru organizarea,la nivelul Curţii de Apel Bucureşti,a concursurilor

pentru ocuparea posturilor vacante de personal auxiliar.

Apreciem în mod deosebit faptul că s-a înţeles necesitatea

ocupării funcţiilor de execuţie de judecător chiar şi cele aferente

funcţiilor de preşedinţi de secţie. Dacă anterior aceste funcţii erau

rezervate, în urma demersurilor instanţelor s-a constatat că, într-adevăr,

aceste funcţii nu ajung să se ocupe decât tot de către judecători din

cadrul instanţei,astfel că rezervarea lor - ca în situaţia funcţiilor de

conducere ce se ocupă prin concurs – se dovedeşte vătămătoare

pentru instanţe.

De asemenea, trebuie menţionat sprijinul Consiliului Superior al

magistraturii pentru punerea în funcţiune efectivă a Tribunalului Ilfov –

120

prin scoaterea la concurs a funcţiilor de conducere şi prin adoptarea

unor soluţii unitare în perioada imediat anterioară începerii activităţii

tribunalului – în privinţa cererilor de transfer de la această instanţă.

V.2.Raporturile cu Ministerul JustiţieiApreciem de asemenea efortul Ministerului Justiţiei pentru

sprijinirea activităţii de punere în funcţiune a tribunalului.

La nivelul tuturor direcţiilor de specialitate implicate a existat

disponibilitate şi eficienţă în abordarea tuturor dificultăţilor inerente

organizării unei instanţe noi.

V.3.Raporturile cu ParchetulDebutul activităţii Tribunalului Ilfov a fost dublat de debutul

activităţii parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.

Pe parcursul anului 2012, raporturile cu unităţile de parchet s-au

desfăşurat în spiritul legalităţii, al înţelegerii şi cooperării, concretizându-

se prin semnalarea şi informarea urgentă a oricărei disfuncţionalităţi

constatate pentru a fi înlăturată în timp util şi a nu fi prejudiciate părţile,

în scopul realizării unui act de justiţie eficient.

Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în condiţii

optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în

toate cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, conform

legii.

Atât reprezentanţii instanţelor, cât şi reprezentanţii unităţilor de

parchet au urmărit înlăturarea disfuncţionalităţilor în activitatea de

soluţionare a cauzelor cu privire la respectarea termenelor de sesizare a

121

instanţei şi înaintarea în timp util a dosarelor în căile de atac, îndeosebi

în cauzele urgente şi cu arestaţi preventiv.

V.4. Raporturile cu mass – mediaInformarea rapidă, corectă şi completă a instituţiilor mass-media

sprijină înţelegerea justiţiei de către opinia publică, tocmai de aceea

relaţia stabilită de sistemul judiciar cu societatea prin intermediul

principalei surse de informare a acesteia - mass-media - are o

importanţă fundamentală.

Pentru conducerea instanţei, pentru conducătorul Biroului de

Informare şi Relaţii Publice şi personalul acestuia a reprezentat o

prioritate crearea unei colaborări interinstituţionale utile pentru ambele

părţi.

Raporturile Tribunalului Ilfov şi ale instanţelor din circumscripţia

acesteia cu mass-media au fost guvernate de liberul acces la

informaţiile de interes public. Cadrul general în care s-a realizat

furnizarea informaţiilor de interes public este stabilit de Legea nr.

544/2001, care se completează cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001, pentru

protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor de caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date, ale O.G. nr. 27/2002, privind

reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 233/2002 şi cele ale Regulamentului de ordine

interioară al instanţelor de judecată.

Dosarele şi evidenţele instanţelor privitoare la activitatea de

judecată au putut fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea

ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii

documentelor. Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei a fost permis

122

cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie şi ale art. 14 din Legea

nr. 544/2001.

Accesul mass-media la informare a fost asigurat permanent,

inclusiv în zilele nelucrătoare şi a celor declarate zile de sărbătoare prin

lege. Prezenţa jurnaliştilor din presa scrisă în sălile de şedinţă nu a fost

limitat, iar accesul televiziunilor a fost permis cu aprobarea preşedintelui

completului de judecată, în condiţiile regulamentului de ordine

interioară.

Datele statistice furnizate de Birourile de Informare şi Relaţii

Publice au evidenţiat că numărul solicitărilor din partea mass-media a

fost în continuă creştere, cele mai multe fiind adresate şi soluţionate

verbal şi au vizat date privind procese aflate în curs (soluţii pronunţate

de instanţă şi termene acordate).

V.5.Raporturile cu societatea civilă

Relaţiile Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate cu societatea

civilă s-au desfăşurat în condiţii foarte bune.

A existat – din partea magistraţilor – disponibilitatea de a participa

la seminarii organizate de societatea civilă,de a participa activ la

susţinerea proiectelor promovate de asociaţiile profesionale.

Se remarcă, totuşi, pe fondul unui volum de activitate foarte

ridicat, că există o tendinţă de pasivitate faţă de proiecte care solicită un

consum mare de timp.

Or, rolul judecătorului în viaţa cetăţii s-ar cuveni să devină mai

pregnant,astfel că se impune ca,prin măsuri concrete,să –i fie permis

123

magistratului timpul şi disponibilitatea necesare pentru a manifesta

cuvenita implicare.

124

CAPITOLUL VICONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE ,

VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

La Judecătoria Buftea ca şi în anii anteriori, problemele,

deficienţele şi riscurile cu care se confruntă instanţa au rămas în

principal aceleaşi.

În pofida noilor schimbări legislative care au fost anunţate ca o

reformă ce va aduce diminuarea activităţii judecătorului şi va avea ca

rezultat creşterea calităţii actului de justiţie, în fapt se constată că

numărul cauzelor a crescut, anumite proceduri ce ţineau anterior de

domeniul administraţiei publice au fost preluate de către instanţele

judecătoreşti, iar intrarea în vigoare a noilor coduri nu va avea ca efect

neapărat un număr mai mic de cauze.

Numărul mare de cauze raportat la numărul judecătorilor care

funcţionează efectiv la această instanţă este demonstrat de statisticile

ce privesc încărcătura medie naţională pe judecător, care şi în acest an

a fost depăşită la Judecătoria Buftea.

Consecinţele acestui volum mare de activitate, peste schema

concepută pentru Judecătoria Buftea, se reflectă în lipsa timpului

necesar pentru efectuarea de lucrări de calitate, inclusiv de către grefier,

întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, durata mare a unora

dintre şedinţele de judecată.

Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de

influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei,

125

ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau

seminariiele organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar

lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la

această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a

practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor

adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume

previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor

procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea

acestora.

Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu

rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu

pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.

Deşi din interiorul sistemului judiciar această opţiune a conducerii

instanţei nu a fost înţeleasă pe deplin şi a fost privită ca un act singular,

reactiv, neproductiv din punct de vedere managerial pe latura resurselor

umane, rezultatul s-a cunoscut prin feedbackul primit din partea

justiţiabililor concretizat în numărul mic de plângeri sau sesizări pe

durata de soluţionare a cauzelor, numărul redus de cereri de

preschimbare de termen, alegerea Judecătoriei Buftea dintre instanţele

cu competenţă alternativă.

Numărul în creştere a cauzelor, fluctuaţia de personal previzionată

pe anul 2013, neidentificarea, la nivel superior, a unor soluţii de

garantare a înfăptuirii actul de justiţie la nivel optim, va determina însă,

ca alinierea instanţei la modul de activitate general în cadrul sistemului

să fie aproape inevitabil.

126

Tot cu referire la calitatea actului de justiţie, sigur că deficienţele

rezultă şi din numărul mare de dosare pe şedinţele de judecată, circa

100-120 cauze în civil şi 30-50 cauze în penal.

Ca măsuri de adoptat, se poate discuta de rezolvarea acestei

situaţii prin crearea de complete speciale, de repartizarea săptămânală

a judecătorilor în şedinţă, însă aceste acţiuni trebuie urmărite şi

realizate şi în raport de alţi factori cum ar fi numărul insuficient de

judecători, angrenarea acestora şi în alte activităţi decât cele judiciare,

numărul de grefier de şedinţă, motivaţia judecătorului raportat la

inexistenţa oricăror forme de stimulare sau premiere.

Singura modalitate a conducerii instanţei de a influenţa scăderea

numărului de dosare pe şedinţă a fost aceea de a explica judecătorilor

că un indice de operativitate crescut se traduce nu doar într-o statistică

favorabilă ci, în primul rând, în reducerea numărului de dosare pe

fiecare şedinţă de judecată, cu directa consecinţă a scăderii volumului

de activitate pe fiecare judecător în parte.

Prin măsura luată la nivelul CSM de obligativitate a raportării

dosarelor mai vechi de 1 an, se creează astfel un mod de lucru ce

implică controlul direct şi indirect, permanent, asupra managementului

de caz la nivel de judecător, a termenelor în care aceştia soluţionează

cauzele repartizate.

Astfel, se vor contabiliza acele cazuri de acordare de termene

inutile, de prelungire nejustificată a judecării unor cauze adesea iniţial

fără o complexitate deosebită, de amânare a pronunţării de mai multe

ori doar pentru ca, în final, cauza să se repună pe rol.

Judecătorii vor fi nevoiţi să înţeleagă că soluţionarea cauzelor în

termen rezonabile nu numai că răspund unor principii pentru

127

nerespectarea cărora adesea România a fost condamnată, dar îi ajută

în mod direct prin scăderea numărului de dosare din şedinţa de

judecată.

În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care

personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de

regulamente, cum , în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii

nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate.

Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage

răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior

al Magistraturii, care chiar discută la acest moment în vederea găsirii

unor formule mai realiste de stabilire a acestor termene de redactare, în

ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui

verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte dar

şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta

fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor,

precum şi frecvenţa acestora.

Deşi se presupune că activitatea instanţei este informatizată, o

bună parte dintre lucrări se efectuează, în continuare, fără ajutorul

sistemului de evidenţă informatizată: cel mai relevant exemplu este

activitatea de statistică ce trebuie în continuare realizată manual.

Legat de imaginea instanţei, condiţiile de desfăşurare a activităţii

sunt cele din anii anteriori, constatându-se uşor că spaţiul este

neadecvat în raport cu misiunea instituţiei, cu activitatea desfăşurată, cu

fluxul de persoane. Impresia generală nu este una tocmai potrivită, fapt

recunoscut atât la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii,

Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul justiţiabilului.

128

Modificările de imagine au apărut imediat după înfiinţarea

Tribunalului Ilfov şi există toate datele că acestea vor continua prin

dotări de mobilier, refacerea aspectului exterior al sediului, organizarea

parcării, restructurarea spaţiului interior.

Toate acestea însă reprezintă şi trebuie să fie acte temporare,

acţiuni pe termen scurt sau mediu, scopul de la care nu ar trebui să se

abată instituţiile şi factorii de decizie fiind construirea noului sediu al

Tribunalului Ilfov şi al Judecătoriei Buftea.

Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că

eforturile colective la nivelul instanţei au urmărit menţinerea unui raport

echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de soluţionare a

cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern

cât şi extern, asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor,

menţinerea bunelor practici în privinţa relaţiilor cu mass-media şi cu

celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa.

Aşteptările pentru anul 2013 sunt în principal legate de acordarea

unei mai mari atenţii cu privire la programele şi planurile de acţiune

asumate la nivel central privind gestionarea resurselor umane,

eliminarea unor situaţii dezavantajoase pentru instanţă în procesul de

ocupare a posturilor vacante, prin luarea unor măsuri echitabile privind

reevaluarea plafonul chiriilor în judeţul Ilfov, reanalizarea schemei de

posturi şi personal, depunerea unor eforturi vizibile a factorilor de

decizie în privinţa derulării construcţiei unui nou sediu.

La Judecătoria Cornetu se poate aprecia că activitatea

desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior,

129

a fost bună sau foarte bună, urmând a se efectua evaluarea individuală

a fiecărei persoane.

Un aspect important care a putut avea repercusiuni negative

asupra activităţii îl constituie funcţionarea instanţei cu schema

incompletă, atât în ceea ce priveşte personalul auxiliar, cât şi în ceea ce

priveşte numărul judecătorilor, în condiţiile în care volumul de activitate

al instanţei a crescut faţă de anii anteriori.

Astfel în anul 2012 Judecătoria Cornetu a funcţionat cu un număr

mediu de 8 judecători, deşi în schema de personal sunt prevăzute 10

posturi.

Pe parcursul anului, schema de personal auxiliar a suferit mai

multe modificări în privinţa grefierilor.

Deşi schema de 13 posturi grefieri este completă, aceasta este

insuficientă în raport cu volumul de activitate al acestora.

În cursul anului 2012, urma desfăşurării examenelor din

septembrie şi noiembrie au fost angajaţi 1 arhivar, 1 registrator precum

şi 7 grefieri cu studii medii.

Volumul mare de activitate, a determinat creşterea numărului de

cauze soluţionate de fiecare judecător în anul ce s-a încheiat, iar

celelalte responsabilităţi pe care le-au avut toţi judecătorii şi grefierii în

afara şedinţelor de judecată, au condus la unele disfuncţionalităţi, la

imposibilitatea atingerii parametrilor de eficienţă, concomitent cu

creşterea efortului depus de personalul instanţei, mult peste limitele

normale.

În vederea remedierii vulnerabilităţilor identificate, se impune

mărirea schemei de personal la un număr de 20 judecători şi 25 de

130

grefieri, fapt ce ar putea conduce şi la crearea secţiilor specializate în

materie penală şi civilă.

Având în vedere volumul de activitate al instanţei înregistrat în

anul 2012, încărcătura pe judecători şi aplicarea Programului pentru

stabilirea volumului optim de activitate şi asigurarea calităţii în instanţe

aprobat prin Hotărârea nr.2119/3.12.2009 a CSM, se impune majorarea

schemei de judecători cu încă 4-5 posturi.

Referitor la personalul auxiliar, lipsa de personal în rândul

grefierilor reprezintă tot o problemă cronică a acestei instanţe care are

un impact negativ asupra activităţii în cursul anului 2012.

Schema de grefieri a instanţei s-a dovedit insuficientă, în decursul

anului, în raport cu volumul de activitate.

Este de menţionat faptul că 2 posturi de grefier cu studii

superioare nu au fost ocupate, întrucât nu erau finanţate.

Având în vedere volumul mare de activitate al instanţei şi

obligativitatea de a utiliza toate câmpurile existente în noul program

ECRIS 4, conform Regulamentului de ordine interioară, întocmirea

lucrărilor s-a făcut cu mult mai mare greutate decât în programul ECRIS

3.

Pe lângă activitatea ce ţine de şedinţa de judecată, grefierii sunt

delegaţi şi la alte compartimente, cum ar fi: grefier delegat la biroul

executări contravenţionale, grefier delegat pentru acordarea

personalităţii juridice-sindicate, asociaţii şi fundaţii, asociaţii de

proprietari, grefier documentarist, iar mai nou a fost implementat

sistemul ECRIS 4 care are foarte multe câmpuri de aplicaţie ce trebuie

utilizate şi care necesită foarte mult timp. Astfel, un grefier de şedinţă,

participă la şedinţa de judecată, utilizează toate câmpurile de aplicaţie

131

ale sistemului ECRIS 4, întocmeşte lucrările aferente şedinţei de

judecată şi îndeplineşte şi alte activităţi pe lângă cea a şedinţei de

judecată. În ceea ce priveşte grefierii-arhivari, instanţa şi-a desfăşurat

activitatea în anul 2012 cu 3 grefieri-arhivari din care unul delegat, tot

atâţia fiind şi în schema de personal.

Apreciem că la Judecătoria Cornetu este oportună suplimentarea

posturilor de grefier cu încă cel puţin 10 posturi, de grefier-arhivar cu 3

posturi.

Această suplimentare este menită să asigure un raport apreciat

de noi ca optim între numărul de judecători şi numărul de grefieri, raport

care în sistemul actual trebuie să fie de 3 grefieri la 1 judecător.

Astfel, un judecător ar trebui să aibă un grefier-asistent, pentru

activitatea de documentare şi redactare a unor hotărâri şi unul, doi

grefieri propriu-zişi care să pregătească şedinţa, să intre în sala de

judecată, să utilizeze câmpurile sistemului ECRIS, să întocmească

încheierile şi practicalele şi să tehnoredacteze după concept, lucrările

judecătorului pe care-l deserveşte.

Activitatea Judecătoriei Cornetu în anul 2012 a fost caracterizată

în primul rând de un volum extrem de mare de activitate, raportată la

numărul personalului şi în al doilea rând de lipsa spaţiilor propice

desfăşurării în bune condiţii a activităţii, atât în ceea ce priveşte sălile

de şedinţă, arhiva, registratura, Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice cât

şi birourile judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate şi din

aceste motive percepţia justiţiabililor asupra activităţii instanţei a avut de

suferit.

132

Cu toate acestea, apreciem că performanţele instanţei sunt foarte

bune, în condiţiile date, pe baza unui efort susţinut al întregului

personal, atât judecători, cât şi grefieri, pentru îmbunătăţirea activităţii.

În cazul în care activitatea Penitenciarului Jilava va fi preluată de

Judecătoria Cornetu, fiind posibil acest fapt în cursul acestui an, pentru

anul 2013 sperăm în suplimentarea schemei de personal cu încă 4

judecători, şi 10 grefieri de şedinţă, necesari pentru înfiinţarea secţiei

penale şi desfăşurarea în condiţii optime a activităţii.

Vor trebui depuse eforturi în continuare pentru realizarea unei

percepţii generală mai favorabilă a acestei instanţe, pe măsura

eforturilor depuse de personalul Judecătoriei Cornetu.

La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2012 s-

a desfăşurat în parametri relativ normali faţă de împrejurarea că instanţa

s-a aflat în primul an de activitate. Tribunalul s-a confruntat – în prima

jumătate a perioadei – cu dificultăţi inerente începutului, pornind de la

lipsa de personal auxiliar calificat şi până la fluctuaţia numărului de

judecători.

S-a încercat, pe parcursul anului, mai cu seamă în a doua

jumătate, să se ia măsuri pentru remedierea unor deficienţe. Este de

aşteptat că în cursul anului 2013 aceste măsuri să înceapă a-şi produce

efectele, cu referire mai ales la lungimea primului termen de judecată.

Scopul prezentului raport este de a încerca să reflecte, pe cât

posibil, activitatea tribunalului şi a judecătoriilor arondate nu doar ca

simplă evidenţă, ci ca punct de pornire pentru identificarea obiectivelor

pentru anul/anii următori.

133

Prezentarea datelor statistice trebuie făcută pentru a ilustra

matematic efortul real al personalului.

Din analiza acestor date rezultă cu evidenţă că numărul de cauze

este într-o îngrijorătoare creştere, în ciuda unor eforturi legislative

menite să încurajeze modalităţile alternative de soluţionare litigiilor.

Practic, toate iniţiativele de până acum – din legea micii reforme,

din noul Cod Civil, dar şi din alte acte normative – nu au reuşit decât să

încarce încă şi mai mult rolul instanţelor,fără beneficii evidente pe

termen scurt sau mediu.

O apreciere onestă a tuturor autorităţilor implicate se impune din

ce în ce mai clar , pentru identificarea exactă , nepărtinitoare , a tuturor

elementelor care conduc la imaginea dezastruoasă a justiţiei.

În ciuda unor eforturi punctuale, în ciuda unor rapoarte favorabile

comunicate de instanţele arondate cu privire la raporturile cu mass-

media, în ciuda adoptării unei legislaţii din ce în ce mai evoluate, este

evident că societatea însăşi nu s-a schimbat prea mult în ultimii, cel

puţin, 5 ani şi că în îndeplinirea rolului educativ pe care justiţia ar trebui

să-l îndeplinească în societate – am eşuat cu toţii.

Atât timp cât doar un procent foarte redus de cauze au, într-

adevăr,de ce să se afle pe rolul instanţelor din avalanşa de dosare

înregistrate în fiecare an , este evident că nu s-a recurs – de către

niciunul dintre factorii implicaţi – la soluţiile potrivite.

Credem că, raportat la toate cifrele comunicate, atât sub aspectul

numărului de cauze cât şi sub aspectul resurselor umane – nu există

nicio perspectivă în mod real favorabilă nici pentru justiţie, nici pentru

justiţiabili.

134

Poate că anul 2013 se va dovedi un an în care justiţia să se

manifeste mult mai activ în sensul de a stabili – nu doar la nivel minimal

– marile direcţii ale politicii de resurse umane şi legislative şi de reuşi să

le promoveze prin dialog onest precum şi de a-şi asuma cu răspundere

nu doar succesele,ci şi neîmplinirile.

135

Date post:	06-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

CAPITOLUL I - Justportal.just.ro/93/SiteAssets/SitePages/instanta/bilant... · Web viewToate...

Documents