CAPITOLUL 1

INici unul dintse cei doi birbali nu avea incredere in celalalt,

, do, pana h urtna, asta era natura afacerii.NerabdaFri sa se apuce de treaba, neplacut de inghesuifi,

$aleau fala in fala in semiintuneric, fiecarc cu un umar lipit de'-

uga ce dadea spre acoperig. Spaliul lngust 9i neaerisit de lacapatul scirii de incendiu li ascundea cu greu, iar ei se luptau sa

ramana h distanF, sa pa$rcze cei ciliva centimetri care-idespa4eau pe timpul indelungatei agtepuri.

La zece si jumaffe, cind in sfanit iegira, vannrl taios ce

suflase la asfrntit disparuse, mascat de o ceaF densi 9i calda.

Dedesubn lor, aparatele de aer conditionu din cartier incepeau

I inu€ in fui4iune, multe chiar pentru pdrna oari. degi luna era

pe sfltrjite. 1999 a fost unul dintre anii in care singunrl semn de

primavara era doar lungirea zilelor rcci gi umede.Hainele negre 9i barbile nerase de tei zile erau perfect ca-

muflate de acoperig, o vasta campie de smoala, intrerupta p€

alocuri de caEva tevi $i conducb radeF, cu buruieni mecanice

inalFndu-se catre bolta nocuma. Barbatul mai scund lgi lisAgeinta spon hnga o gura de ventilatie si ingenunche pentu a odeschide. ln geanti totul era impachetat intr-o ordine meticu-loasa: chiar d€asupr4 se gasea o serma spiralata care avea lacapat un cedig cu paEu braB.

Part€nenl sau de statura $i constinrfie medie, ridica usor ca-pacul $i abuca pana pe acoped$ul plar al magaziei ce acoperca

AJ. ZERRIES

casa scarilor. Cand se ridica in Dicioza grolne de "o;"ffi ;.',"J'Ji"fi ;:"fr iTT,ffivizavi. cu doua ehje mai sus. Ambejde vest a Park Ave-i;##JT.ti]Turi mar'gineau pacrmar lnalta cladLe din

"uun^t. in

",no..te

era de departe cer

cladiri parcau doua;;ilililH:T"i nop i' cele doLr

S 1:d-ve$ " "-.*i*1#'#.Til.;ilH[HHfrc,*oy yeusta sapaa inre ele. Barba, d;;;;;;J:**in sus_firul de sub cdrlig pana ce dadu de sr.id;;;r;Il]^r1 *f * ,opsea fluorescene, apoi I^a ,.mrf * ural-m Jos, pe marginea magaziei.

..,_^YT1Oy:u ""a mai dificita, iar barbatul scund era con_vrns ca_noul sau asociat _ era pentu pri*"

"*a "ari^ri."i""lmpleuna _ nu exersase indeaiur0."a, o .ine *a $;;;"HflH,:Lll_ff i;Ii.l:itputea sparge sau o bucata de rcncuiala s. ru." p.au"rfil]T:," :: n" puteau fi acoperite

"i"i "rria' o. ,1"i" ..na'r".i.zumzadtoare si b6z6itoare de ar

Avenue. in prus. ochil;;;;;#,^':*ilionat de pe park

. uu pr"oap.r" g."r..I.-fi;i :"TTff l:.,ff : XTI"Jopreau. Pregatindu-se sufleteste nripur ca mil plns-e il;,il ff ?,Tiff:|].r"il:i:H,iunde se termina inb_o sDiral,

,_..3u"j "1 y "o*boy relaxat, barbatul mai inalr incepu sa

lL"lna l*t deasupra capului, intr_un cerc lenes. il intinsetreptat, fara sa_se uite deloc in sus, crescend in acelagi timovr.eza cu careJ rotea. Soldurile , * "ro"o.,, .n i" i"rlii.fserpuind o vreme, apoi elibera n^,. a.a"rni" ,. inii"',r.arcui 9i apoi plonja.

De cum auzi slabul clinchet met

ffir;*1tln"dffi r##:.:;itrin:niprimut indiciu o. *r"ii",i'i]i #ro?a

mulrumit dincap Ia

piura ru aq. a.-u r*-e;;l;l';il1#fi,1f fili"h,l :nrcr un Pic de rczisrenF de nici un t",. O.r*,'.1 ,.'iPlira.

TAINA LUI VAN GOGH

era marginita de o balussada din piatra inala de unalcatuita din coloane in foma de yaza, mai sub;iri spre

9i vdrf. Cirligul se balanganea probabil intse doua coloane.

nici unul din b'rale nu se prinsese de balusuada rotunjita& piatra, se putea prabugi direct peste margine, ciocnindu-se&ect de cladirea unde se afla el. Daca lovea o fereastrar $i alertaqeun locatar, erau obligad sa rcnunte, avand si a$a $anse foarte

aici de a parasi neobserva$ cladirca-

Respirin$ ugor, repeta miscarej. incet si constan! incepu dinmu sa traga de hr. Franghia se smuci usor, iar apoi ramase

hpp€nita Nesigur, trase mai intai u$or, apoi inca de cateva ori,diir ce in ce mai putemic, in speranF ca fiecarc dint€ smucitudadincea si m4i mult v6rfurile cdrligului in balustrada. Multumit,ii facu semn de jos panenerului sa se dea in spale cu capatul inbucla; fiecari pas sporca tensiunea firului.

Dupa ce-$i indoi de cateya ori degetele, barbatul mai inaltsari de pe magazie gi se duse direct catre geanta sporl Scoase

doua instument€, un lant cLcular $i un ssipete cu m6ner gi roancu clincher Lasa lantul sa cada in jurul unei conducte solide de

pe acoperig, iar apoi il atasa h carligul de pe una din pa4ilescripetelui. Pe cealalta pafie a scripetelui era un lant de un metsu

si jumatate, cu o carabina- Partenerul intinse frf,nghia p6na laaceasta $i, cu un clinchet ascutit gi energic, carabina se inchisein jurul buclei. Apoi barban:l cu pleoape somnoroase incepu sa

rasuceasca manerul scripetelui; scdrl6ia in timp ce langul Eecea

peste el, intinzend din ce in cr mai mult fiinghia. inv?ni pinac€ finrl ramase tensionar, dar nu tocmai rigid. Partea lui mersese

bine. Acum totul depindea de cacaciosul de paLianjen, care-'iscotea tseningul si pantofii de alergarB.

Trupul siu, acoperit de un combinezon elastic, negru,putea fi al unui copil prepuber: un torace plat si compact, farafund, un metru gaizeci gi cinci, gaizeci de kilograrne. Totugi,chipul sau, care fusese de mai multe ori pocit dec6t fusese

oblojit, nu pirea sa fi avut vreodata o expresie copilaroasa.Baga mana in geantt si scoase ghetele inalte si utoare. Ca si

t0 AJ. ZERRIES

restul echipamennrlui, se fxau tot cu ajutorul ariciului. La randveneau doua benzi cu teci atafate: prima era pentru culit Si oaseza in jurul piciorului drept, iar pe cea pentru lantema subtirecdt un creion, in jurul piciorului stdng. in jurul taliei avea ocentura subtirc din nailon, cu un buzunar in fafa, iar o bretea ise arcuia in diagonala pe spate 5i piept. incercdnd sa-gi punacagula - gaurile pentru ochi nu erau mai mari decdt o mone-da -, isi deranja casca din ureche $i reu$i cu greutate sa o fi-xeze din nou la loc, din cauza materialului strdmt al cagulei.La urma fu rdndul manu$ilor, pe care Si le fase in timp ce se

indrepta cu pasi mari cahe parapet.

Firul tensionat se inclina in jos, peste marginea cladirii. Dinobignuinl4 ramase pe loc, t6r6ndu-9i talpile inainte gi hapoi pesmoala grunjoasa- Nu spuse nici o rugaciune. Se intoa$e, s€ lasape spate si aluneca pe sub franghie. intinsa deasupra capului. oapuca intle mdini 5i apoi i$i incolaci 9i gleznele in jurul ei.Cre$tetul ii era cel mai aproape de apartament, iar fundul saufara forma era cel mai aprcape de asfaltul aflat la optsprezece,in curend douazeci, de etaje dedesubt. Daca era sa cada, maibine mai de sus decdt mai de jos. Mai bine sa te impro$ti decetsa te sfarami.

invalase cu multa vreme in ulma sa fteaca peste toate aces-tea, literalmente. Nimic nu-i putea zdruncina concentmrea: nicizbuciumul continuu al oragutui, nici gAndurile despre cum aveasa cheltuiasca banii cAgtigali din lovitura aceasta, nici riscul dea fi vazut, nici macar frica de a cadea. Cu o mina pestecealalta, propulsandu-se in sus cu picioarele, avansa constant,pAna ce simfi cladirea chiar deasupra capului. Cu glezneleinlantuite temeinic, se finu doar intr-o manA, in rimp ce cucealalta explora. Baza uneia dintre coloane era exact langaumar si isi trecu bratul in jurul ei, igi rasuci bustul 5i se rosto-goli peste balustrada.

Diagrama din pachetul informational pe care-l memoraseilusha terasa in forma lirerei ,,L" drept lata, dar nu-l pregatisepenau veritabila gddina cu vegetafie luxurianE ce se intindea

TAINA LUI VAN GOGH

in faFr Putea simfi qhiar 5i prin cagula mirosul involtelor floriroz, ce se rcvarsau din ghiyece de lut cat nigte butoaie, izul de

pamAnt umed 9i de iarba proasPat cosita. Randall Broyce, tipul

pe care se pregatise sa-I jefuiasca, pozase Pentru articolul din

-\ew york Tjmes - inclus, de asemenea, in documentare de

;afe angajatorul sau - hnga o Yeche ma$ina de tuns iarba. Evi-

&nL aceasta nu era doar recuzita.

,,Dependenfa mea de horticultua, pasiunea mea estivala",

.e5a descrispse Broyce peticul de verdeala din mijlocul vaz-

luiului albasku. Cu Central Park aflat la doar doua shazi

iepafiare, holul nu intelegea de ce trebuie sa caxi trei tone

ie perndnt la douazeci de etaje deasupra solului. Singura

trarte a gradinii Pe care s-ar fi gendit sa o plsteze era fantana

3fleziana: un ba,iefel din marmuri exact de statura sa, cu un

zambet (pitin timid sau pufin viclean?) enigmatic in sPatele

3autului ridicat in dreptul buzelorin articolul din ziar nu apaLruse nici o fotografie din interiorul

3Daramentului, dar hobby-ul de iama al lui Broyce era bi-:Ecunoscut - era unul dintre cei mai activi colectionari de arta

iin New York.

Raportul sefului mai mentiona $i ca vestibulul in care se

jcschidea liftul si scarile de incendiu erau Protejate de un sis-

=m de securitate impenetrabil. Acestea fuseserd singurele caij€ acces in apartament... pana in aceastA seara. Exact seara

n care domnul 9i doanna Randall Broyce sPonsorizau o

ringere de fonduri in scopuri carirabile la Gradina botanica

iir Bronx.Mai multe r?nduri de feresre ftanceze dadeau spre aParta-

aent, iar el pa$i prin cea mai apropiata. Ducea catre dormito-

:Irl principal, unde singura lampa arunca o sfalucire rozalie

*earsa asupra astemuturilor brodate' Tabloul de Pe peretele

dormitorului.nu ocupa o pozilie de vdrf pe lista sa de cum-

f.iraturi. Trecu increzator de el $i iesi intr-un coridor Lasdnd

:n urma camera de zi, unde Broyce igi expusese piesele cen-

u'a.le ale colecliei sale - doua alegodi de dimensiunile unor

11

12 AJ. ZERRIES

picturi muale, mult prea greu de manevrat -, se strecura prinumbra catre camera cu climat artificial, unde erau tinutecapodoperele mult mai usor de caral Pentru a men$ne tem-peratura $i umiditatea corespunzatoare, u$a statea mercu in-chisa, dar holul, temandu-se de a se izola de restul yastului

apartament, o lasa u$or intredeschisa.

igi scoase breteaua gen banduliera gi o adma de spatarulunui fotoliu. Po4iunea care ii inconjurase spatele era de fapt rmbuzunar lung, ca o husa de urnbrela" Cu o migcare rapidi a de-get€lor, deschise ariciul, iar buzunarul se facu de cateva ori maiincapator fata de dimensiunea ini$ala-

indrepand hntemu "arc

opercle de arta de pe pereti, le aso-

cie mental cu fotografiile memorate. Cand ajunse la piesa prin-cipala! cea farA de c e nu avea cum sa plece, nu mai irosi nicio secunda. Smulse de pe perete poftetul El Grcco $i il puse cufata in jos, pe imensa masa de biblioteca din centrul camerei.Cate o impunsatua cu cutitul in locurile potrivite, si ve.hea $ifragila rama aurita se crApa cu un zgomot surd gi se franse.C4inrl aie de-a lungul marginii din spate a suportului protector.

Aproape cu bl6nde1e, a$€za penza pe fotoliul capitonat, iar apoiaduna cu mana de pe masa aschiile ramei. Pe sub cagula, unzambet i se intipari pe faia: dupa El Greco, orice altceva erapomana curata.

Numarul doi era un porbet Frans Hals, un negustor olandezcu nas buretos de alcoolic, bine irnbracat, in costum negnr 9i cuguler lat din dantela. Desigur, rama era inlocuita de cur'and 9ifusese fixata cu de tsei ori mai multe cuie decat era nevoie. Toate

minuscule 9i frus[ant de bine intepenite. Cand reugi sal scoa6

9i pe ultimul, la unsprezece si douaz€.i, mmasese deja in urmafala de orarul stabilit. Poate nu chiar foate picturile... poate cuuna mai putin.

indeparta in sffirgit rama de pe panza cand se pomira o serie

de reverberalii mecadce: huruiml ascensomlui in ucarc. Scra$-

netul inabusit pe care-l scoase c6nd ajunse in dreptul aparta-mennrlui. Pdna sa se auda Si zgomohrl u$ilor deschiz6ndu-se, gi

TAINAL(NVANGOGH 13

sinsese deja lantema 5i o pusese inapoi in teaca! Cufinrl il avea

la indemana.

Asta nu febuia sa se intenple' Aveau 9i un al treilea om'

F$ in strada. Pana $i un mare tampit ca el era in stare-sa'tJplio"^"a o .-"ina atat de simpla: sa-i contacteze Pe el si

c dchi-somnorosi daca sodi Broyce se intorceau mai de-

t .-" ""^a.

Aceasta eventualitarc fusese considerau imPro-

bbila, din moment ce Petrecerea anuala nu se terminase

Jciodatl qrai devreme de unu dimineata' Bltu cu degetul in

La din ureche, fara s|-si scoaH cagula; funclionase cdt

ratusera lnghesuifi pe scara de incendiu si limuzina lui Bmyce

i indepartase de cladire.

O luminA slaba pattunse din partea opusa camerei de zi' pe

dirertia foaierului de la intrarc, Zgomonrl sacadat al tocurilor

lralte rasuir pe podeaua de marmura' Oricine le-ar fi Putat'jea qi horcaia- O uta izbiti cu Putere se deschise' iar atunci-r a""t-st si voma, in toa$ regula intemnit' trotul ascuttr

tlsDt nd sa auda pasi de barbat' Se sfo4a sa auda comPasiunea

orri sot fafa de o nevasta atat de bolnava' Dar nu se auzea

oiri" it"uu "o "*"epfia

femeii ce va$a si se ineca' scuiPa si

- sufoca-

in ciuda intunericului, se hotari sa ia 9i cea de-a doua

1inza. i9i infipse lama ln suPortul protector al acesteia- Chiar

drDa ce h€cu de iumatate, aceasta se incalci' scotend un suner

Jr si scurt de sfdsier€. Degetele ii tremurara Pudn in dmP ce

* lufta sa elibereze virful culitului' Dupa ce inspira scurt'

Ezista tentaliei de a mari apasarea cu carc tlia Fi dorinFi de a

t3 grabi sa termine totul mai repede' Un geamAt Prelung de

rglarc rasuna exact in momenh{ in car€ igi terminase opera'

ADbcandu-se deasupra fotoliului, alinie cele doua panz€' una

fse c€alalta Olandezul se uita lx la el, cu ochii inc€tosati de

Lutura, d* cu privirea indrazneap se auzi aPa trasa la

oaleta. Degetele ii zburdau, rula c€le doui Pdnze pe lungime'

inrr-un sinlur sul. Cum nu erau decfu doua' nu fu nici o pro-

U€mA sa le-bage rcpede tn brcteaua bandulierci' Cdnd si-o fixa

14 AJ. ZERRTES

inapoi pe spate, aceasta lua forma unei tolbe. Undeva departe,se auzea apa curgind.

Se mai aprinse o lumina, de aceasta data in camera de zi. Selipi cu spatele de perete, furisandu-se catre usa, in timp ce prinminte ii treceau cele cateva opfiuni pe care le avea: inapoi peunde venise, ocolind camera de zi gi iegind prin dormitor, sau,daca femeia s-ar baga direct in pat, putea sa iasa prin fereastrafranceza a camerei de zi. in oricare din cazuri, il putea vedeaafara, pe terasa. $i cum ramanea cu sotul? Cit mai dura pdni saapara 9i el? in fiacliunea de secunda in care-$i aminti ca nu in-chisese uga bibliotecii, carnera fu inundata de lumina.

Din spate, urmari cum intra cu pasi tremuratori siluetablonda, intr-o rochie lunga, mulata $i eleganti. Picioarele lungi9i tocurile inalte o aduceau la peste un metru si optzeci. Cuexceptia celor doua bretelute incruci$ate din matase gri, uneriidrepti si spatele bine definit ii erau complet descoperite pAnain talie. Expunerea aceasta vasta de piele luminoasa, care ar fiscos probabil in evidenta vulnerabilitatea unei femei maimicule, pe ea o facea sa para ti mai iesita din comun. A$a supla9i cu forme frumos rotunjite, pb hnga el, p.Iea un funda$ defotbal american.

Avea mdna dreapta ridicata, apasandu-Si ceva pe frunte.Cdnd observa golul din locul unde fusese El Greco-ul, com-presa ateriza pe podea cu un pleoscait. Se uita in stanga,apoi in dreapta, 9i facu un pas catre locul unde fusese agAtatHals-ul. Unul din pantofi ii alunecil pe un fragment dinrama ruptA a El Greco-ului. Exact in clipa in care se lm-piedic,t, hotul se napusti asupra ei, o apuca de par, tragandu-icapul pe spate, arcuindu-i gatul, de care isi propti lama.Simli chiar 9i prin manuga valul fierbinte de sdnge. Nu slabideloc fo4a cu care linea cutitul, ci impinse lama din ce ince mai adanc, panit ce otelul ajunse la os. Trupul ei se pri-bugi, cu o greutate incredibila. Sari intr-o parte, iar ea cazupe spatele fin 9i gol cu o bufnitura care-l facu si fie recu-noscator ca nu fusese prins dedesubt.

TAINALUIVANGOGH 15

FaIa si pieptul ii erau shopite de sangele care $iroia inca pe

podea in firiloare fine. Chiar 9i aga, era imposibil si ignori sin-

gua bijuterie pe care o purta Colierul ei cu diamante, cu pietrele

lui mari si pafaloase, putea fi cuatat foarte ufor ingenunchind'

se folosi de varful cutitului ca sal ridice, apoi il smulse cu o

miscare brutala... era rasplata pentru o loYitua care ar fi putut

fi un dezastru total. Pe podea" lAnga el, era comprcsa pe care ea

si-o tinuse pe cap - un Prosopel umed, brodat pe margini, cu

iniliala ,,B"q de la Broyce. il folosi pentru a stinge luminile din

biblioEca $i pentru a inchide u$a. CAnd ajunse inapoi pe terasa,

qi sterse cudtul si manu$ile cu carpa umeda 9i o infa$ura in juulcolierului. Apoi scoase din borseta de la briu o carabina mare,

riunghiulad $i baga pachetul-prosop in locul ei - cu ,,B'1ul de

la Bonus chiar deasupra.

Dupa ce escalada balustrada, prinse carabina de franghie.

Apucdnd cu miinile baza triunghiului, intinse picioarele $i isi

incrucisa din nou gleznele in jurul franghiei. Cambina aluneca

loar ueun metru, deshrl cat sa-l lase esuat intre cele doua cladiri.

singura modalitate de a se pune din nou in mi$care fara sa

zdruncine firul era sa-si schimbe centrul de greutate. Cu ochii

nchisi si cu hecare fibra incordata, i$i cobod picioarele cat putu

i€ incet. Se balansa pret de cateva secunde, moale ca o cArpa,

srspendat la indllimea celor douazeci de eEje. Deodata' auzi un

huruit - carabina aluneca at6t de repede, incat abia reu$i sa-si

idice din nou picioarele si sa evite ciocnirea de lespezile aco-

Erisului cladirii de vizavi.

Barbatul cu ochi somnorosi se intinse sal prinda. Folosin-ju-si culitul, taie flrul, care se retrase ca un arc. Degi era prea

subtirc ca sa poata fi vazut pe intuneric, nu em grcu sa-d ima-

rinezi cum atnma pe l6nga zidul cladidi lui Broyce.

- Ai terminat mai repede, gopti el. l-e-ai luat pe toate?

- Toate? Neincrezator, partenerul sau i$i scoase cagula.

\{-am gandit ca e ceva in neregula cu casca, dar nici tu n-ai

:f,imit nici un ayeftisment, nu-i a$a?