CAPITOLUL 7

CAPITOLUL 7

STUDIUL ACTIVITĂŢII MOTRICE A COPIILOR PREŞCOLARI

DIN MUNICIPIUL SIBIU

7.1. Problematica studiului

Studiul activităţii motrice a copiilor preşcolari din municipiul Sibiu face

parte din planul de cercetare prezentat la capitolul 6, unde am arătat că una dintre

premisele cercetării noaste a fost formulată astfel: activitatea motrică a copiilor se

desfăşoară, atât în familie, cât şi în instituţii, conform cerinţelor lor funcţionale

(nevoii de mişcare şi joc).

Pornind de la această premisă am fost preocupaţi să aflăm cum se desfăşoară

activitatea motrică a copiilor de 3-6 ani în municipiul Sibiu şi să tragem

învăţămindele necesare îmbunătăţii acestei activităţi, adresându-ne prin

recomandării pertinente specialiştilor, autorităţilor şi părinţilor.

Ne-am pus o serie de întrebări, cum ar fi: ce activităţi desfăşoară copiii în

familie ?, ce activităţi desfăşoară în grădiniţe ?, ce condiţii materiale şi de spaţiu au

în municipiul Sibiu (locuri de joacă) şi în grădiniţe ?, care este părerea

educatoarelor despre activitatea motrică în grădiniţe?, care este părerea părinţilor

despre asigurarea nevoii de mişcare a copiilor de 3-6 ani ?. Pentru a răspunde la

aceste întrebări am întreprins studiul respectiv.

7.2. Subiecţi. Metodele de cercetare. Organizarea cercetării

7.2.1. Subiecţii

Subiecţii i-au constituit copiii de 3-6 ani din municipiul Sibiu, născuţi

începând cu 1 iulie 1999. Am urmărit activitatea copiilor în spaţiile de joacă şi în

grădiniţe, în perioada prevăzută în planul grafic de cercetare (anexa 2). Am

58

STUDIUL ACTIVITĂŢII MOTRICE A COPIILOR PREŞCOLARI DIN MUNICIPIUL SIBIU

solicitat părerea părinţilor şi a educatoarelor despre activitatea motrică a copiilor de

această vârstă Părinţii şi educatoarele au reprezentat grupuri ţintă.

La 1 septembrie 2005, au fost înscrişi în grădiniţele municipiului Sibiu un

număr de 4313 copii, repartizati pe vărste astfel: 3 ani, 1001; 4 ani, 1009; 5 ani,

1225 şi 6 ani, 1078.

Din datele Direcţiei de statistică, reiese că în municipiul Sibiu s-au născut

după 1 iulie 1999, 4688 copii, care, în perioada cercetării, aveau între 3 şi 6 ani.

Există o marjă de eroare dată de fluctuaţia populaţiei care s-a produs din 2002 de la

ultimul recensământ. Însă, aceasta este foarte mică (2 %), astfel încât putem să

apreciem că la începerea studiului, în municipiul Sibiu, locuiau aproximativ 4600

copii de 3–6 ani. Făcând diferenţa, constatăm că ceva mai puţin de 300 de copii nu

sunt înscrişi în grădiniţele de stat. Dacă îi adăugăm şi pe cei de la grădiniţele

private (aproximativ 100), observăm că majoritatea covârşitoare a copiilor (95 %)

sunt instituţionalizaţi.

7.2.2. Metodele de cercetare

Pentru a afla răspunsuri la întrebările care ne-au preocupat, referitoare la

activitatea motrică a copiilor preşcolari, am întreprins o cercetare de tip descriptiv,

folosind metodele specifice acesteia, şi anume, observaţia şi ancheta (chestionarul

şi interviul).

7.2.3. Organizarea cercetării

Am întocmit planul de cercetare (anexa 1) şi planul grafic de cercetare

(anexa 2), începând cu 1 iulie 2005.

După documentarea iniţială, care a însemnat studiul planurilor şi

programelor de activitate la învăţământul preşcolar, al publicaţiilor de specialitate

şi al unor cercetări din domeniul de interes, am întocmit planul de desfăşurare a

anchetei (anexa 3), am realizat fişele de observaţie a activităţii copiilor în spaţiile

de joacă (anexa 4), fişele de observaţie individuală (anexa 5), chestionarele pentru

părinţi (anexa 6) şi chestionarele pentru educatoare (anexa 7). Ne-am documentat

59


în legătură cu numărul şi locaţia grădiniţelor şi a spaţiilor de joacă, apoi, ne-am

pregătit documentele de înregistrare a datelor de pe teren, harta municipiului Sibiu,

aparatul fotografic digital.

Am investigat toate cartierele municipiului Sibiu, înregistrând date despre

spaţiile de joacă şi mişcare existente, cele funcţionabile şi cele nefuncţionale,

lăsate în paragină. Am urmărit activitatea copiilor în spaţiile de joacă, în zile şi la

ore diferite, înregistrând, conform fişelor de observaţie colective şi individuale,

date cu privire la comportamentul lor motric.

Am aplicat chestionarele părinţilor copiilor prezenţi în spaţiile de joacă.

Am descins în majoritatea grădiniţelor din municipiul Sibiu, 28 din 38, dintre

care 2 private şi 26 de stat. Cu această ocazie, am intervievat conducerea

grădiniţelor despre spaţiile interioare şi exterioare disponibile pentru activităţi de

educaţie fizică, despre dotările şi materialele didactice pe care le au la dispoziţie şi

am aplicat chestionarul adresat educatoarelor.

7.3. Rezultatele obţinute şi interpretarea lor

7.3.1. Spaţiile de joacă şi mişcare din municipiul Sibiu

În perioada investigaţiilor (octombrie – noiembrie 2005), am constatat că în

municipiul Sibiu există 28 de spaţii de joacă, dintre care 18 utilizabile, 3 parţial

utilizabile şi 7 neutilizabile.

În funcţie de gradul de utilare, întreţinere, curăţenie şi siguranţă, am acordat

calificative, astfel: trei stele - foarte bun pentru joc şi mişcare; două stele - bun; o

stea - satisfăcător şi fără stea -nesatisfăcător. Situaţia numerică a spaţiilor de joacă

pe cartiere şi a calificativelor acordate, le prezentăm în tabelul nr. 3.

Observaţiile în detaliu referitoare la spaţiile de joacă şi mişcare din

municipiul Sibiu sunt prevăzute în tabelul nr. 4 şi în anexa 8.

60


Cartierul

şi nr. de

spaţii

Utiliza-

bile

Parţial

utilizabile

Neutiliza-

bile

***

Foarte

bune

**

Bune

*

Satisfăcă-

toare

-

Nesatisfăcă-

toare

Vasile

Aron, 4

3 1 1 1 2

Hipodrom,

13

6 2 5 2 3 8

Valea

Aurie, 2

1 1 1 1

Terezian ,

Ţiglari, 2

2 1 1

Ştrand, 3 2 1 1 1 1

Subarini,

1

1 1

Centru, 3 3 2 1

Total 28 18 3 7 5 5 6 12

Tabelul nr. 3 Situaţia numerică şi calitativă a spaţiilor de joacă

Observaţii şi aprecieri asupra spaţiilor de joacă şi mişcare din municipiul Sibiu, tabelul nr. 4:Cartierul Vasile Aron (80 % blocuri)Nr.crt.

Locaţia spaţiului de joacă.Codificare

Dimensi-uni suprafaţa şi terenul

Amenajări şi aparatură existentă

Starea de uzură (folosinţă) a aparatelor

Întreţinerea şi curăţenia locului

Siguranţa copiilor

Cotaţia:*** foarte bun pentru joc şi mişcare** bun* satisfăcătornecorespunzător

1. Lângă baza hipică

VA 1

40/110 mParţial cu iarbă

8 leagăne.balansoa-re: 2scări metalice pentru căţrare: 41 elefant din beton

1 defect1 defectpracticabile

degradat

NeîtreţinutMulte gunoaieCoşuri de gunoi degradate

NeîmprejmuitPermite accesul maşinilor şi a câinilor

necorespunzător

2. La intersecţia străzilor Semaforului – V. Milea

25 / 70 mNisip şi beton

6 leagăne1 elefant din beton2 turnuri cu punte

Toate sunt în stare bună de funcţionare

Nisipul necesită situire.Există coşuri de

ÎmprejmuitSiguranţă maximă

***foarte bun

61


VA 2 mobilă între ele şi topogan6 balansoare2 punţi pe arcuri3 plăci pe arcuri

gunoi care se curăţă zilnic

3. La marginea estică a cartierului

VA 3

50 / 150 mIarbă şi pământ denivelat

5 leagăne3 balansoare3 cadre metalice pentru căţărare

Leagănele şi balansoarele sunt defecteCadrele se pot folosi

Neîntreţinut cu foarte multe gunoaie

NeîmprejmuitAutoturismeletraversează loculNesigur

necorespunzător

4. La capătul străzii Onceşti

VA 4

10 / 12 m7 / 20 / 2 mpietriş

2 leagăne2 cadre metalice pentru căţărare1 rotitor

În stare bună de funcţionare în afară de un legăn

Bine întreţinut

ÎmprejmuitÎn siguranţă **

bun

Cartierul Hipodrom (80 % blocuri)1. Între străzile

Rahova şi Aleea InfanteriştilorH1

40 / 40 mParţial cu iarbă

4 leagăne,1 balansoar

Balansoarul defect

NeîntreţinutFoarte multe gunoaie

NeînprejmuitPermite accesul auto

necorespunzător

2. Între blocurile de pe Str. Mirăslău

H2


4 leagăn,4 balansoare,1 cadru metalic pentru căţărare

Neutilizabile În paragină Neîmprejmuit

necorespunzător

3. Între străzile Rahovei şi Aleea Artireliştilor

H3

12 / 20 mPietriş

6 leagăne,2 balansoare (1 defect),1 turn cu punte şi topogan,groapă cu nisip

În afara balansoarului aparatele sunt funcţionale

Multe gunoaie

Împrejmuit, sigur

**bun

4. Între blocurile situate între străzile N. Iorga şi HipodromuluiH4

20 / 30 mIarbă şi pământ

4 leagăne,4 balansoare

Aparatele sunt defecte

Neîntreţinut Neîmprejmuit

necorespunzătr

5. Str. Buia

H540 / 3o m

4 leagăne4

În stare bună de

Bine întreţinut

Neîmprejmuit

62


Parţial cu iarbă

balansoare2 balansoare pe arc4 cadre metalice1 elefant

funcţionare Sigur (nu pot intra maşinile)

** bun

6. Între blocurile de pe Str. Rahovei şi Valea Săpunului

H6

2o / 4o / 225 mCu iarbă

4 leagăne,4 cadru metalic pentru căţărare, 1 rotativă,7 balansoare, 1 elefant din beton

Toate aparatele sunt în stare bună de funcţionare

Multe gunoaieÎn apropiere este depozitul de gunoaieNeîmprejmuitNesigur din cauza câinilor vagabonzi

* satisfăcător

7. Aleea Şelimbăr, între blocuri şi Valea SăpunuluiH7

35 / 45 / 80 mCu iarbă

6 balansoare,2 leagăne,1 cadru metalic pentru căţărare,1 topogan din beton

Aparatele sunt funcţionaleTopoganul este în paragină

Foarte multe gunoaie

NeînprejmuitNesigur din cauza câinilor vagabonzi şi din cauza accesului auto

necorespunzător

8. Aleea SevişH8


9 balansoare,8 leagăne,2 cadre metalice

În stare bună de funcţionare

Neîntreţinut, multe gunoaie

Neîmprejmuit, nesigur. *

satisfăcător

9. Lângă baza sportivă „Construcţii”

H9

15 / 20 m

1 elefant1 balansuar2 cadre metalice

Defecte În paragină

Neîmprejmuit, în dezafectare

necorespunzătorCopii se joacă în apropiere pe un teren înierbat (100 / 60 m), neîntreţinut, cu multe gunoaie.

10.

Între Calea Cisnădiei şi Str. Siretului („Cireşica”)H1o

30 / 30 mÎntr-un spaţiu înierbat de 200 / 200 m

4 leagăne4 balansoare2 cadre metalice1 elefant din beton


Neîntreţinut cu multe gunoaie

NeîmprejmuitSigur

* satisfăcător

11.

Calea Cisnădiei Nr. 13 (între blocuri)H11

40 / 30 mCu iarbă

2 leagăne2 balansoare2 cadre metalice


Împrejmuit dar neîntreţinut

- necorespunzător

63


12.

Între str.Siretului şi TURSIBH12

30 / 40 / 20 mParţial cu iarbă

1 elefant din beton2 cadre metalice


NeîntreţinutParcare de maşini defecte

necorespunzător

13.

Între blocurile din apropierea Şc. Gen. 6 şi grădiniţa 42H13

30 / 18 m cu iarbă

4 balansoare2 cadre metalice


Neîntreţinutnecorespunzător

Cartierul Valea Aurie (80 % blocuri)1. Str.

SibielA1

40 / 40 mIarbă şi beton

8 leagăne8 cadre metalice (1 defect)1 balansuar

Bine întreţinute

Cu gunoaie

NeîmprejmuitNesigur *

satisfăcător

2. A2 60 / 100 mPământ bătătorit

2 porţi de handbalSuporţii de la plasa de volei

Neântreţinute Cu gunoaie

Neîmprejmuit

necorespunzător

Cartierele Terezian (60 % blocuri) şi Ţiglari (60 % blocuri ) 1. Zona Gara

MicăFace parte din parcul de pe Str. Lungă (250 / 50 m). “Terezian”T1

40 / 60 mPământ, pavaj şi nisip

3 turnuri cu punte (opunte defectă)1 turn cu topogan1 punte4 balansuare cu cauciucuri

În stare de funcţionare

Multe gunoaie

Neîmprejmuit dar este destul de departe de str. Lungă

*satisfăcător

2. La extremitatea nordică a cartierului ŢiglariT2

40 / 50 mIarbă şi pământ

10 leagăne2 balansoare7 cadre metalice


Destul de multe gunoaie

ÎmprejmuitSigur ** bun

Cartierul Ştrand (80 % blocuri)1.

Parcul din „Ştrand”S1

2 spaţii amenajate la o distanţă de aprox.

3 leagăne3 cadre metalice,respectiv8 leagăne

Toate în bună stare de funcţionare

Bine întreţinute,Destul de curat

Neîmprejmuite,dar sunt departe de traficul auto

***foarte bun

64


5o m.40 / 40 m (iarbă şi pământ) şi respectiv 40 / 50 m (pietriş)

1 rotativă4 balansoare

2.

Lângă Scoala 1 (str. Haţegului)S2

100 / 50 m.Iarbă neîngrijită

Câteva cadre metalice, urme ale amenajărilor anterioare

Neutilizabile

Neîntreţinut Împrejmuit pe 3 laturi

necorespunzător

3.

Str. Litovoi(dealul parţial împădurit până la Str. Cristian)S3

30 / 40 m.Pietriş

4 balansoare5 leagăne2 balansoare cu arc

În stare bună de funcţionare şi bine întreţinute

Duce lipsă de curăţenie

Neîmprejmuit dar este departe de traficul auto

**bun

Parcul Subarini1. „La

elefant”PS

O cu diametru de aprox. 30 m.Nisip şi trotual betonat

6 leagăne, 1 rotativă, 2 punţi pe arcuri, 2 turnuri cu punte mobilă între ele,3 plăci pe arcuri3 „căluţi” pe arcuri1 elefant din beton

Sunt în stare bună de funcţionare

Bine întreţinut (se observă că se mătură şi se adună gunoaiele)

ÎmprejmuitSiguranţă maximă (se află în mijlocul parcului)

*** foarte bun

Centru (Piaţa Unirii, Centrul istoric, Piaţa Gării, Piaţa Cibin, între Şoseaua Alba iulia, malul Cibinului, calea ferată, până la cartierul Trei Stejari)1. Parcul

tineretuluiC1

20 / 80 mNisip şi trotuare betonate

8 leagăne,1 elefant, 1 rotativă2 turnuri cu punte mobilă

În stare bună de funcţiponare

Bine întreţinut

ÎmprejmuitFoarte sigut (departe de traficul auto)

***foarte bun

65


între ele,2 bârne pe arcuri,2 balansoare,4 cadre metalice.

2. Deluşorul dintre B-dul Coposu şi Str. GimnasticiiC2

12 / 100 mPietriş

8 leagăne4 balansoare3 cadre metalice3 balansoare cu arc

3 leagăne şi un balansoar sunt defecte, în rest în stare de funcţionare

Nu s-a mai trecut de mult cu mătura pe acolo

NeîmprejmuitFiind pe o ridicătură copii sunt feriţi de maşini

*satisfăcător

3. Str. Ion Neculce colţ cu Str. FuioruluiC3

15 / 30 mNisip

2 leagăne,2 turnuri legate printr-o pasarelă,groapă de nisip

În bună stare de funcţionare.Aparatele sunt confecţionate din lemn, având un aspect mult mai natural şi atrăgător

Bine întreţinut

Împrejmuit, cu un gard de metal de 1 m. înălţime, dublat de gard viu

***foarte bun

Cartierul Turnişor (60 % blocuri) nu sunt spaţii de joacă şi mişcare.Cartierul Trei Stejari (5 % blocuri) nu sunt spaţii de joacă şi mişcare.Cartierul Lazaret (10 % blocuri) nu sunt spaţii de joacă şi mişcare, chiar şi în zona ANL-urilor unde nu este prevăzut spaţiu de joacă.

Analizând datele de mai sus, dar şi anexele, suntem în măsură să facem câteva

interpretări:

- În municipiul Sibiu, au fost preocupări pentru amenajarea de spaţii de joacă

pentru copii, însă, din cele 28 identificate, doar 18 sunt utilizabile. Ultimele

amenajări, cele în stare bună de funcţionare şi cu aparate mult mai raţionale

din punct de vedere al nevoii de mişcare a copiilor datează din anul 2002.

- Nu sunt suficiente cele 18 spaţii funcţionale, pentru cartierele Hipodrom şi

Vasile Aron care reprezintă mari aglomeraţii urbane.

- În cartierul Turnişor şi în noile cartiere ANL-urile din Lazaret şi Ştrand nici

nu sunt prevăzute spaţii de joacă.

- Din localizarea spaţiilor de joacă pe hartă, observăm că cele mai multe au

fost amenajate în cartierele de blocuri, dar foarte multe nu mai corespund

66


destinaţiei (Hipodrom: 13, din care 7 necorespunzătoare; Vasile Aron: 4 din

care 2 necorespunzătoare).

- Cea mai mare parte din spaţiile de joacă nu sunt întreţinute sau sunt lăsate

în paragină (6 satisfăcătoare, asta nu înseamnă că sunt curate, ci doar că

aparatura mai poate fi folosită şi 12 neutilizabile). Din aceste motive, copiii

se joacă între blocuri, pe străzi, în curţile şcolilor sau la marginea cartierelor

unde mai găsesc un spaţiu cu iarbă cât de cât curat.

- Dintre aparatele existente, în virtutea trecutului şi pentru că sunt uşor de

realizat, predomină leagănele şi balansoarele, care sunt cele mai periculoase

şi mai puţin antrenante din punct de vedere al efortului.

- Lipsa de împrejmuire reduce gradul de siguranţă şi permite parcarea

autoturismelor, necivilizaţia unora deranjând activitatea copiilor.

- Existenţa gunoaielor denotă lipsa de preocupare a locatarilor şi a

autorităţilor.

7.3.2. Activitatea motrică a copiilor cu familia

Am urmărit activitatea motrică a copiilor în spaţiile de joacă şi am reţinut

date despre această activitate utilizând fişele de observaţie colective (anexa 4) şi

cele individuale (anexa 5).

Am ales locurile de joacă bine amenajate şi întreţinute şi am urmărit

activitatea copiilor în mai multe zile şi la ore diferite. Locul, perioada de timp,

numărul copiilor obsevaţi şi situaţia numerică a însoţitorior este redată de tabelul

nr. 5

Locul de joacă Data şi

intervalul orar

Numărul de

copii prezenţi

Însoţitorii copiilor

Părinţii Bunicii Altă

persoană

Parcul

Tineretului

22.09.05,

10.45 – 11.30

15 4 11 -

27.09.

10.00 – 11.2o

7 3 2 2

67


29.09.

18.20 – 19.10

16 13 3 -

Parcul Subarini

„OMOlimpiada”

24.09.

10.00. – 12.00

25 20 5 -

„OMOlimpiada”

25.09.

10.00 – 12.00

44 38 4 2

28.09.

16.3o – 17.30

18 13 4 1

29.09.

12.30 – 12.4o

16 6 10 -

10.10.

16.25. – 16.50

11 6 5 -

Cartierul

Hipodrom H3

15.11.

11.00. – 11.30

2 1 1 -

Parcul Terezian 30.09.

10.45. – 11.10

4 3 1 -

12.11.

10.15. – 11.00

3 1 1 1

14.11.

12.00. – 12.45

8 3 5 -

Cartierul Ştrand

S1

12.11.

10.00. – 10.45.

7 3 4 -

S3 15.11.

13.00. – 13.20

2 1 1 -

Total = 178

Însoţitori:

115 57 6

Tabelul nr.5 Situaţia numerică a copiilor observaţi în spaţiile de joacă, periodele de timp şi

numărul însoţitorilor

68


Cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică (24 şi 25 septembrie 2005), când

a avut loc „OMOlimpiada”, ne-am deplasat la spaţiile de joacă numai în zile

lucrătoare.

Din datele de mai sus, observăm următoarele:

- Copiii sunt însoţiţi în cea mai mare parte de părinţii (115 din 178 de cazuri).

Bunicii îi însoţesc, mai ales, în prima parte a zilei, când părinţii sunt la serviciu.

Foarte puţini copii sunt însoţiţi şi de alte persoane, în 6 cazuri, aceştia fiind fraţii

mai mari.

- Odată cu aproprierea sezonului rece, numărul de copii în spaţiile de joacă

scade (după 15 noiembrie), cu toate că observarea lor am efectuat-o numai în zile

fără ploaie şi la o temperatura acceptabilă pentru activităţi în aer liber.

- O activitate gen „OMOlimpiada”, care a însemnat parcurgerea unui traseu

aplicativ (căţărare, trecere peste şi printre obstacole) pe un suport gonflabil şi

aruncare la ţintă, a reprezentat o atracţie pentru copiii şi părinţii prezenţi în număr

mare în Parcul Subarini chiar şi pe vreme ploioasă.

Formele de activitate practicate cu cea mai mare plăcere de către copii le-am

clasificat astfel:

Locul 1, căţărare în turn, deplasare pe puntea mobilă şi coborâre pe

tobogan. Un exemplu edificator îl reprezintă A.E., băieţel de 3 ani, care, pe o

asemenea instalaţie, a urcat şi a coborât de 12 ori într-un interval de o jumătate de

oră şi ar fi continuat dacă mama nu l-ar fi oprit pentru a părăsi parcul.

Locul 2, urcare şi coborâre pe tobogan, gen „Elefant”, sau tobogan simplu

şi căţărare pe diferite structuri metalice. Din păcate, acestea din urmă sunt nişte

cadre metalice de diferite forme şi structuri care nu au atractivitate. Dacă ar fi

construite într-un ansamblu, cum ar fi un tobogan, o punte, un balansoar, ar fi mult

mai atractive, copiii având o mare dorinţă de căţărare.

Locul 3, legănare, singuri sau cu ajutor. Leagănele în spaţiile de joacă

solicită foarte puţin efort din partea copiilor. Recomandăm să nu mai fie construite

în spaţiile de joacă pentru că sunt periculoase şi apoi atrag copiii mai mari, de

gimnaziu şi chiar de liceu, care perturbă activitatea celor mici.

69


Locul 4, la rotativă, copiii se simt bine şi aici, dar şi aici, nu fac nici o

mişcare, profită de efortul părinţilor sau bunicilor.

Locul 5, joc în nisip, cei mai mici inclusiv de 3 ani.

Locul 6, mers în echilibru pe punte mobilă, cu ajutor la început, apoi singuri.

Din păcate, în unele parcuri punţile pe arcuri sunt defecte, iar în cele mai multe

cazuri părinţii sau bunici nu-i ajută pe copii să descopere mersul în echilibru şi

săritura de pe punte şi echilibrarea lor pe aterizare. Un băieţel de 3 ani şi o lună

(V.D), a fost ajutat de bunică să facă un prim parcurs pe puntea cu arcuri şi la

capătul ei să sară. V.D. a continuat singur, încurajat verbal de bunică. După o

aterizare pe şezută, la prima încercare singur, a reuşit la următoarele să aterizeze cu

amortizare manifestând o deosebită bucurie. A continuat de 8 ori, fiind foarte

bucuros că reuşeşte să nu cadă şi s-a preocupat să atragă atenţia bunicii spre

reuşitele lui.

Observând copiii în spaţiile de joacă am mai constatat:

- Copiii sunt dependenţi de ceea li se oferă, de exemplu, dotările dintr-un

spaţiu de joacă. Ei sunt mai activi sau mai puţin activi în funcţie de trăsăturile

personale, dar şi de amenajările spaţiului de joacă şi de disponibilităţile

însoţitorilor. Spre exemplu, bunica lui A.F. (3 ani şi 5 luni), în momentul în care

acesta se îndrepta spre turn pentru a se căţăra şi apoi să coboare pe tobogan, i-a

deturnat intenţiile şi la dus la leagăne. Bunica a preferat să-l aibă sub control decât

să-l lase să zburde, fiindu-i teamă, probabil, de accident.

- În ce priveşte jucatul în nisip, de către cei mai mici, credem că este indicat

să existe obiecte de diferite forme şi dimensiuni, prin intermediul cărora copii să

realizeze diferite construcţii.

7.3.3. Părerea părinţilor referitor la activitatea motrică

Am chestionat 47 de părinţi cu copiii în spaţiile de joacă. Răspunsurile la

cele 11 întrebări au scos în evidenţă următoarele situaţii şi preocupări ale

părinţilor.

►De câte ori pe săptămână ies cu copii în spaţii adecvate mişcării – jocului:

70


a) zilnic: 18 (38 %);

b) la sfârşit de săptămână: 6 (12 %);

c) de 3-4 ori: 11 (23 %);

d) 1-2 ori: 9 (19 %);

e) ocazional: 4 (8 %).

►Cât timp îi permit copilului să se joace cu ocazia unei ieşiri:

a) ½ - 1 h: 4 (8 %); b) 1 – 2 h: 14 (30 %); c) 2 h şi mai mult: 29 (62 %).

►În situaţia unor condiţii atmosferice nefavorabile, au preocupări pentru

satisfacerea nevoii de mişcare a copilului:

Da: 44 (94 %) Nu: 3 (6 %)

►Cei care au răspuns favorabil au următoare preocupări:

- Ies la plimbare echipaţi corespunzător, 34 de voturi

- Exersează împreună cu copilul, în spaţiile disponibile din locuinţă, diferite

exerciţii fizice: 19 voturi

- Îl duc la înot: 8 voturi

- Merg la o sală şi se joacă cu mingea: 3 voturi.

►Ies la sfârşit de săptămână, în spaţiile verzi:

a) foarte des: 9 (19 %); b) des: 22 (47 %); c) ocazional: 16 (34 %).

►Ce face copilul în timpul unei ieşiri la iarbă verde:

- Se joacă liber: 38 de voturi;

- Participă la diferite jocuri organizate de părinţi: 12 voturi;

- Exersează cu întreaga familie diferite exerciţii fizice: 12 voturi;

- Parcurge cu întreaga familie diferite trasee turistice, drumuri-poteci, pe jos

sau cu bicicleta: 8 voturi.

►Copilul foloseşte bicicleta sau tricicleta: Da: 42 (89 %); Nu: 5 (11 %).

►Spaţiile amenajate pentru joaca copiilor din cartier sunt suficiente şi

corespunzător amenajate: Da: 13 (28 %) Nu: 34 (72 %)

►Copilul este înscris la grădiniţă: Da: 36 (77 %) Nu: 11 (23 %)

Câteva interpretări credem că sunt necesare:

71


- Majoritatea părinţilor au preocupări pentru satisfacerea nevoii de mişcare a

copiilor, 61 % dintre cei intervievaţi se preocupă zilnic sau de 3-4 ori pe săptămână

pentru ieşiri în spaţiile de joacă. Acest lucru se poate explica şi pentru faptul că 57

% dintre familii locuiesc la bloc sau la casă fără spaţiu de joacă. Semnificativ este

şi faptul că 62 % alocă pentru fiecare ieşire peste 2 ore. Un număr mare dintre

părinţii chestionaţi au preocupări pentru mişcare şi în situaţia unor condiţii

atmosferice nefavorabile (94 %). Şi ieşirile la sfârşit de săptămână, la iarbă verde îi

preocupă, 41 % ies foarte des şi des.

- Din păcate, foarte puţine familii desfăşoară activităţi fizice în comun şi

organizează timpul liber al copiilor la iarbă verde. Copiii au nevoie de modele.

Cele mai apropiate exemple de activitate sunt cele oferite de părinţii şi fraţii mai

mari. Copiii trebuie deprinşi de mici cu drumeţia, cicloturismul, jocuri în aer liber

etc. Această deprindere trebuie realizată, la vârstă mică, în familie.

7.3.4. Activitatea motrică în grădiniţe

Din datele prezentate la subcapitolul „Subiecţi” reiese că 95 % dintre copiii

de 3–6 ani sunt instituţionalizaţi.

În municipiul Sibiu, funcţionează, în reţeaua Ministerului Educaţiei şi

Cercetării, 38 de grădiniţe. Ne-am documentat referitor la spaţiile interioare şi

exterioare, la dotările şi amenajările pe care le asigură grădiniţele pentru joc şi

mişcare. Am stabilit criterii de apreciere calitative şi cantitative ţinînd cont de

numărul de copii înscrişi. Am fost, de asemenea, interesaţi de părerea

educatoarelor referitor la activitata motrică acopiilor în grădiniţă.

Am obţinut informaţii din 28 de grădiniţe (26 din reţeaua de stat şi 2

private). Observaţiile şi aprecierile le-am structurat în tabelul nr. 6, „Aprecieri

asupra condiţiilor pe care le asigură grădiniţele pentru joc şi mişcare” şi în anexa 9.

Tabelul nr. 6. Aprecieri asupra condiţiilor pe care le asigură grădiniţele pentru joc şi mişcare Nr. crt.

Grădiniţa şi cartierul

Nr. de copii (3 – 6 ani)

Spaţii disponibile şi amenajări în interior.

Spaţii disponibile şi amenajări experioare.

Aprecieri asupra condiţiilor care le oferă

Precizări suplimentare

72


înscrişi la 15.09. 2005

Aprecieri Aprecieri grădiniţa:*** condiţii foarte bune** condiţii bune* condiţii satisfăcătoarenecorespunză-toare

1. Nr. 14,„Vasile Aron”

196 Curtea (betonată) are 80/100 mExistă: 4 balansoare, defecte, 1 topogan şi1 cadru metalic pentru căţărare.

Necorespunză-toare chiar dacă se pot folosi şi spaţiile de la Sc. 24 (nici aici nu există amenajări specifice, spaţiu suficient)

Spaţiile interioare şi cele exterioare sunt insuiciente, raportat la nr. de copii, iar dotările şi amenajările sunt absolut necorespunzătoare

2. Nr. 29„Vasile Aron”

210 9 săli multifuncţionale pentru fiecare grupă;1 sală (6 / 12 m) pentru joc şi mişcare şi holul de primire (6 / 10 m). Dotări: 3 spaliere, 2 băncuţe, 2 coşuri de baschet, obstacole din plastic.Materiale didactice: mingi, cercuri, panglici, eşarfe, corzi etc.

Copii beneficiază de o suprafaţă de aprox. 1000 m², o curte interioară fără amenajări şi 2 spaţii libere (iarbă neîngrijită) cu 3 leagăne impracticabile

** condiţii bune, referitor la condiţiile din interior.

Necorespunză-toare, referitor la spaţiile din exterior

Gardul împrejmuitor este în paragină, siguranţa copiilor având de suferit, terenul înierbat este neîntreţinut (multe gunoaie).Au probleme cu locatarii blocurilor din jur care distrug şi fură din amenajările metalice.Au nevoie de investiţii şi dotări exterioare.

3. Nr. 9 ( Şc. I – VII, „R. Selejan”)„Vasile Aron”

40 Copiii de grădiniţă împart cu elevii de gimnaziu o suprafaţă de 3305 m² din care 225 m² sunt cu iarbă neîngrijită pe care se mai află un cadru pentru căţărare

Necorespunză-toare

Relicva (cadrul pentru căţărare) şi terenul de iarbă arată că aici a existat un spaţiu amenajat pentru copiii preşcolari

4. „Tom şi Jarry”Str. Ştefan cel Mare, Grăd. privată

45 4 săli de clasă pentru fiecare grupă ( 2 de 6/10m şi 2 mai mici) Nu au

Curtea (nisip), aprox. 180 m², fără aparate

Necorespunză-toare (spaţiu restrâns atât în interior cât

73


dotări specifice şi în exterior)5. Nr. 33

„Hipodrom” („Luptei”)

110 4 săli (6 / 12 m), multifuncţionale, unde se desfăşoară orele de ed. fizică.

Există un spaţiu dismpnibil de aprox. 30 / 50 m, înierbat şi bine întreţinut.7 balansoare4 leagăne3 cadre metalice 1 spaţiu cu nisipSuport şi coş de baschet

** condiţii buneMai ales pentru amenajările exterioare şi preocuparea de a le întreţine cât mai bine

Există spaţiu disponibil în mansardă, aprox. 300 m², unde se preteză amenajări pentru educaţie fizică

6. Nr. 38„Hipodrom” (Str, Haiducului)

165 7 săli (6 / 12 m), multifuncţionale

Teren înierbat în jurul clădiri de aprox. 9000 m².8 balansoare, 6 leagăne, 4 cadre metalice, funcţionabile, destul de bine întreţinute

* condiţii satisfăcătoare

Au probleme cu vecinii (locatarii blocurilor din jur) care folosesc spaţiul pentru joc (copii şi tinerii) şi pentru plimbatul câinilor. Au nevoie de dotări suplimentare şi material didactic (mingi, saltele etc.)

7. Nr. 40„Hipodrom”(Str. Oituz)

258 10 săli (6 / 12 m), multifuncţionale pentru fiecare grupă

Disponibil un teren înierbat de aprox. 3600 m²16 leagăne, 4 cadre metalice, 1 topogan, 6 balansoare, bine întreţinute.


Au disponibilă o sală de la creşe pe care o pot amenaja pentru ed. fizică.Din spatiul exterior existent au fost luaţi aprox. 300 m² pe care s-a construit o clărire privată. N-ar fi trebuit să se întîmple acest lucru.Au nevoie de dotări şi amenajări interioare.

8. Nr. 42Str. N. Iorga, lângă Şc. Gen. 6

133 6 săli (6 / 12 m), multifuncţionale pentru fiecare grupăDotări: saltele, coş de baschet.Materiale: mingi, cercuri, eşarfe

Din spaţiul exterior de aprox. 4000 m² au amenaşat şi dotat un teren de 60 / 25 m pe care se află: 1 topogan, 4 leagăne, 2


Au spaţiu interior limitat, dar este o grădiniţă cu un număr rezonabil de copii raportat la spaţiul interior

74


etc. balansoare şi câteva bănci, bine întreţinute

disponibil.Au loc suficient pentru amenajări exterioare. Au însă probleme cu locatarii blocurilor din jur. Liceul Betania le-a luat din spaţiu. Altfel ar fi putut amenaja o sală pentru joc, mişcare şi alte activităţi.

9. Nr. 43„Hipodrom”(Aleea Streiu)

118 5 săli (6 / 12 m), multifuncţionale pentru fiecare grupă.

Terenul disponibil în jurul grădiniţei este de aprox. 4800 m², lăsat în paragină.Există 4 leagăne, 1 cadru metalic şi 4 bănci, toate într-o stare avansată de uzură.

Necorespunză-toare

Au disponibilă o sală de clasă.Au probleme cu vecinii (sparg frecvent geamurile, au distrus băncile, îşi plimbă câinii, copiii şi tinerii se refugiază în curtea grădiniţei din care şi-au făcut un loc de joacă şi distracţie.Au nevoie de dotări şi amenajări şi în interior cât şi în exterior.

10. Nr. 5 „Hipodrom”(Str. Siretului)

144 6 săli (6 / 12 m), multifuncţionale pentru fiecare grupă şi o sală (6 / 6 m) pentru ed. fizică.Nu au dotări.Materiale didactice: câteva mingi şi cercuri

Un spaţiu amenajat în curtea grădiniţei de aprox. 1800 m² cu:4 leagăne, 3 cadre metalice, 2 balansoare, o groapă cu nisip, bine întreţinute


Au nevoie de dotări interioare şi material didactic.

11. Nr. 35Sc. Gen. 21

82 3 săli (6 / 9 m), multifuncţionale.Pot folosi şi sala de sport de la sc. generală.Nu au dotări specifice

Pot folosi curtea şc generale şi un teren de aprox. 20/4o m.Nu au dotări şi amenajări

Necorespunză-toare

Au nevoie de dotări interioare şi exterioare

12. Nr. 22(Str. M. Sebastian)

110 Un hol 40 m²Nu au dotăriMaterial didactic

O curte de 40 / 25 m cu:14 leagăne (4 Necorespunză-

Au nevoie de dotări şi amenajări

75


minimal (mingi, cercuri, corzi, etc)

defecte);3 cadre metalice;1 topogan;4 balansoare nefolosibile;1 rotativă defectă.

toare interioare şi exterioare.

13. Nr. 8(Str. Hochmaister)

64 3 săli de grupă (4/5 m, 3,5/4,5 m, 5/5 m);1 sală pentru jocuri (5/5 m)

O curte de aprox. 2800 m²4 cadre metalice;1 topogan;2 leagăne;4 balansoare, bine întreţinute

* condiţii satisfăcătoare în exterior

Au nevoie de dotări interioare şi material didactic

14. Nr. 26„Steaua”

194 Sală multifuncţională pentru fiecare grupă şi o pentru jouri şi mişcare de 72 m².Material didactic: mingi, cercuri, etc.Dotări: saltele, bancă plan înclinat

O curte bine întreţinută de aprox. 4500 m² cu:1 turn şi topogan;4 balansoare clasice;1 balansoar pe arcuri;3 cadre metalice;1 rotativă; 1 groapă cu nisip

* condiţii satisfăcătoare în interior

** condiţii bune pentru exterior

Au nevoie de panouri ci coşuri de baschet şi unele îmbunătăţiri în spaţiile exterioare.

15. Nr. 20„Turnişor”

134 4 săli multifuncţionale (12 / 12 m)

Curtea (25 / 50 m) cu iarbă şi pămât este dotată cu: 12 leagîne, demontate;7 balansoare (5 defecte);2 cadre metalice;1 rotaativă defectă;0 groapă fără nisip.

Necorespunză-toare

Au probleme cu vecini car distrug şi fură obiectele de metal.Au nevoie de dotări interioare şi exterioare.

16. Nr. 44„Ştrand”

101 6 grupe pe 3 săli multifuncţionale. Se lucrează în două schimburi. Folosesc şi holul

Pot folosi curtea Şc. gen. 1, betonată în suprafaţă de aprox. 4200 m², fără aparatură şi dotări

Necorespunză-toare

Lângă grădiniţă se găseşte un teren, fost de joacă, lăsat în paragină.Pot folosi terenul de joacă din Parcul „Ştrand” aflat la aprox. 200 m.Sau mutat doar de 2 ani în spaţiul de la Sc. gen. 1

17. Nr. 1„Centru”

60 2 săli multifuncţionale, 64 m² şi 117 m²

Curtea de 200 m²,1 topogan,2 cadre metalice,bănci. Bine


Folosesc pentru activităţi exterioare spaţiul liber de

76


întreţinute lângă zidul cetăţii, situat la aprox. 400 m şi Parcul tineretului.

18. Nr. 16„Centru”

279 10 săli multifuncţionale pentru fiecare grupă ( 6 de 7 / 5 m, 3 de 4 / 4 m şi una de 3 / 4m. Spaţiul pentru mişcare este restrânsPosedă material didactic suficient

Curtea asfaltată de 20 / 30 m, cu 4 balansoare, 3 leagăne, 3 cadre metalice, bănci, bine întreţinute

Necorespunză-toare (lipsa de spaţiu, interior şi exterior, raportat la numărul de copii

Grădiniţa s-a extins şi cu secţia „germană” fiind necesară ocuparea tuturor sălilor.

19. Nr. 17Str. L. Regreanu„Oraşul de jos”

147 6 săli de clasă pentru fiecare grupă (3 de 6 / 6 m, 1 de 6 / 7 m şi 3 de 5 / 5 m). Spaţiul pentru mişcare este foarte restrâns.Posedă: 6 saltele, 10 bănci şi 6 spaliere pe care nu le pot folosi din lipsă de spaţiu. Au material diactic suficient.

Curtea (iarbă şi beton) permite folosirea unui spaţiu de 600 m² pentru loc şi mişcare.Există: 1 topogan cu 2 scări şi 2 rampe de coborâre; 6 leagăne; 2 cadre metalice; 2 balansoare; 1 groapă cu nisip. Bine întreţinute.

Necorespunză-toare pentru interior


Grădiniţa 21 s-a mutat, în 2001,de pe Str. Constituţiei (imobilul fiind revendicat) în locaţia Gr. 17 într-un spaţiu restrâns.

20. Nr. 2 Str. T. Vladimirescu„Poarta Turnului”

80 4 săli de clasă pentru fiecare grupă (1 de 50 m², 2 de 35 m² şi 1 de 13 m²)Nu au dotări specifice

Curtea de 1300 m² este înierbată şi include 1 rotativă, 4 leagăne, 2 balansoare, 2 cadre metalice, bine întreţinute

Necorespunză-toare pentru interior* condiţii satisfăcătoare în exterior

Au nevoie de dotări interioare şi exterioare

21. Nr. 18Str. Dr. Bagdazar„Gara mică”

147 6 săli multifuncţionale (1 de 35 m² şi 5 de 25m²)Nu au dotări specifice.Posedă material didactic minimal

Spatiul de joacă şi mişcare este de aprox. 600 m², parţial înierbat, cuprinde 4 leagăne, 4 balansoare (1 defect) 3 cadre metalice ( 1 defect) şi o groapă cu nisip



Au nevoie de dotări interioare şi exterioareCurtea de joacă trebuie mai bine întreţinută.

22. Nr. 12 (Şc.Gen. 1) Valea Aurie

101 6 săli multifuncţionale( 6 / 6 m) pentru fiecare grupă. Au transformat sală pentru educaţie fizică în sală de

Curtea Şc. Generale 1, fără dotăriTerenul de joacă din apropiere (la 50 m) şi trenul înierbat de pa



Au nevoie de dotări şi în curtea Şc. nr. 1 şi de aces în sala de sport a acesteia.

77


grupa din cauza extinderii cu secţia germană. Posedă: spaliere, saltele, mingi, etc.

Valea Aurie, la 250 m. distanţă

pentru exterior

23. Nr. 36„Ţiglari”

120 7 săli multifuncţionale (6 / 12 m) pentru fiecare grupă, fără dotări. Material didactic: câteva mingi.

Au disponibil, în jurul grădiniţei, un teren de aprox. 4000 m², cu aparatură în paragină (1 rotativă; 1 cadru metalic, 4 leagăne).

Necorespunză-toare

Au nevoie de dotări şi amenajări.Sala de clasă din care se va muta filiala bibliotecii ASTRA, este necesatr să se transforme în sala pentru educaţie fizică

24. „Edelweiss” Situată în incinta Gr. 36, organizată de fundaţia cu acelaşi nume.

20 cu probleme familiare

0 sală de clasă de aprox. 72 m² şi un hol 5o m².Au dotori interioare: 2 topogane de plastic, spaliere şi saltele

Folosesc curtea gr. 36 şi spaţiul de joacă din apropriere, amenajat şi cu sprijinul fundaţiei „Edelweiss”.Au în dotare biciclete

** condiţii bune

Gradiniţa face parte, alături de Şc. generală 23 din centrul de zi, organizat de fundaţia „Edelweiss”. Elevii de gimnaziu şi tinerii din cartier au fost implicaţi în amenajarea a doua terenuri de fotbal (dimensiuni reduse) lângă Şc. 23 şi respectiv lacul Binder.

25. Nr. 15„Terezian”

203 8 săli multifuncţionale( 3 de 6/12, 4 de 5/6 şi 1 de 4/5 m)Nu au dotări specifice.Au material didactic acceptabil

Curtea (50/50 m), cu pământ, are 2 leagăne, defecte, 2 balansoare Necorespunză

-toare

Supraaglomerată.Au în plan realizarea, pentru interior, bănci, lăzi, turn de căţărare, scară, cu finalizare până la finele anului. Pentru exterior au în plan amenajări şi construirea de aparate

26. Nr. 7„Lazaret”

111 5 săli multifuncţionale pentru fiecare grupă

Curtea, parţial cu iarbă, are aprox. 150 m². Nu au aparate.

Necorespunză-toare

Spaţiile interioare şi cele exterioare sunt insuiciente, raportat la nr.

78


de copii, iar dotările şi amenajările sunt absolut necorespunzătoare

27. Nr, 11„Lazaret”

55 3 săli de clasă (2 de 24m² şi 1 de 20 m²). Clădirea este o casă mai mare.Fără dotări specifice.Material didactic minimal

Un spaţiu 20 / 40 m cu iarbă.3 băncuţe, 4 leagăne, 4 balansoare şi 1 cadru metallic. Bine întreţinute

Necorespunză-toare în interior* condiţii satisfăcătoare pentru exterior

Spaţiul interior este foarte limitat pentru mişcare.Au nevoie de îmbunştăţirea condiţilor în exterior.

28. Nr. 41„Lazaret”

162 Clădire stas cu săli multifuncţionale de 6/12 m. pentru fiecare grupă

30 / 40 m, iarbă şi beton1 topogan, 5 leagăne, 1 cadru metalic, 1 groapă fără nisip. Aproape în paragină.

Necorespunză-toare

O parte din spaţiul grădiniţei este ocupat de o filială a bibliotececi ASTRA. Spatiul disponibil ar fi indicat să fie transformat în sală de ed. fizică şi de festivităţi.

Datele cuprinse în tabelul nr. 6 ne permit să facem câteva interpretări:

► doar 2 grădiniţe au condiţii corespunzătoare, atât în interior cât şi în exterior,

pentru joc şi mişcare (nr.33 şi „Edelweiss”); o grădiniţă are condiţii

corespunzătoare în interior şi necorespunzătoare în exterior, cu toate că are spaţiu

disponibil (nr. 29); 8 grădiniţe au condiţii satisfăcătoare (săli de clasă destul de

mari şi curţi cu o suprafaţă suficient de mare şi amenajate şi dotate cu aparatură),

►îngrijorător este faptul ca 13 grădiniţe nu au condiţii adecvate nici în interior

nici în exterior şi 4 grădiniţe au condiţii satisfăcătoare doar în spaţiile exterioare,

►aproape toate grădiniţele au spaţii exterioare(curţi) mari unde se pot amenaja

locuri de joacă şi se poate monta aparatura indicată. Excepţie face grădiniţa 7, care

are o curte de circa 150 m², insuficient pentru cei 111 copii înregimentaţi aici.

Grădiniţele nu-şi valorifică spaţiul disponibil din mai multe motive: lipsa

finanţării, sprijin limitat din partea părinţilor, distrugerile făcute de cei care se

refugiază în curţile grădiniţelor şi din cauza celor care fură structurile metalice

79


pentru comercializare. Grădiniţele din cartierele de blocuri, mai ales, au probleme

cu întreţinerea curţilor şi aparatelor,

►aparatura din curţile grădiniţelor este formată, în cea mai mare parte, din

leagăne şi balansoare care sunt şi cele mai periculoase. O mare parte dintre

educatoare consideră că leagănele şi balansoarele, cele clasice, ar trebui desfiinţate.

La fel şi rotativele. Aceste aparate persistă în spaţiile de joacă din cartiere şi în

curţile grădiniţelor din inerţia celor care se ocupă de dotări şi din motive financiare

pentru că sunt simplu de construit şi necesită destul de puţin material.

7.3.5. Părerea educatoarelor referitor la activitatea din grădiniţe

Au răspuns întrebărilor din chestionar 78 de educatoare.

Interpretarea numerică şi procentuală a răspunsurilor este realizată în

continuare.

1. Baza materială a grădiniţei este:

a) optimă pentru activităţi de educaţie fizică: 11 (14 %);

b) improprie dar satisfăcătoare: 59 (76 %);

c) improprie: 8 (10 %).

2. Cât timp din programul zilnic se alocă copiilor pentru mişcare:

a) ½ - 1 h: 24 (31 %); b) 1 - 2 h: 45 (58 %); c) 2 h şi mai mult: 9 (11 %).

3. În ce măsură contribuie activitatea fizică la creşterea şi dezvoltarea copiilor:

a) foarte mare: 67 (86 %); b) mare: 10 (13 %); moderată: 1 (1 %);

4. Care sunt activităţile cele mai agreate de copii:

- jocurile de mişcare;

- exerciţiile utilitar aplicative (ştafete, parcursuri);

- dansurile;

- exerciţiile cu diferite obiecte;

- minijocurile;

- complexele de exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă.

5. Au ales activitate opţională din aria curriculară educaţie fizică: 17 (22 %).

Nu au ales activităţi opţionale: 61 (78 %).

80


6. Urmăresc prin testări biomotrice periodice dezvoltarea copiilor:

a) semestrial: 51 (64 %); b) anual: 22 (28 %); c) nu: 5 (8 %)

Răspunsurile la întrebările chestionarului ne permit că concluzionăm:

►Baza materială este improprie sau improvizată, dar satisfăcătoare în 67 de

cazuri (86 %) şi doar 11 educatoare consideră baza materială corespunzătoare.

Părerea educatoarelor coincide cu observaţiile personale, prezentate în materialul

referitor la grădiniţe, unde apreciam că doar 2 grădiniţe au condiţii bune, 8

satisfăcătoare şi 18 necorespunzătoare.

►Educatoarele, în marea lor majoritate, apreciază ca foarte mare şi mare

contribuţia educaţiei fizice la creşterea şi dezvoltarea copiilor şi, în consecinţă,

acorda din programul zilnic 1 – 2 h şi chiar 2h şi mai mult pentru mişcare (69 %).

Legat de observaţiile cu privire la condiţiile materiale şi de spaţiu, desfăşurarea

activităţilor specifice educaţiei fizice au de suferit pentru că se organizează în

locuri restrânse (interior) şi neamenajate (exterior), în cele mai multe cazuri. Din

păcate, entuziasmul şi înţelegerea corectă a influenţei mişcării asupra copilului,

sunt bulversate de condiţiile materiale necorespunzătoare.

►Am identificat cele mai atractive forme de mişcare. Doar cele situate pe

locul 6 (complexe de exerciţii de dezvoltare fizică) se pot desfăşura într-un spaţiu

restrâns. Toate celelalte, care sunt şi cele mai atractive şi cele mai dinamice,

specifice copiilor de 3 – 6 ani, necesită un spaţiu corespunzător. La cele mai multe

grădiniţe, aşa cum am văzut la „Aprecieri”, spaţiul interior este limitat, activităţile

fizice se desfăşoară în săli multifuncţionale de maximum 6/12 m. Reaşezând

mobilierul (mesele şi scaunele), se poate obţine o suprafaţă, în cele mai bună

situaţie, de 12 – 16 m². Trei luni din an, în cel mai fericit caz, dacă nu mai mult,

copiii lucrează numai în interior. Alte trei luni (noiembrie, martie şi aprilie)

lucrează şi în exterior, dar activitatea în spaţiile de mişcare şi joc este influenţată în

aceste luni de capriciile vremii Rămân patru luni (septembrie, octombrie, mai şi

iunie) când volumul de activitate fizică poate fi realizat şi aer liber icând copiii pot

să zburde şi să participe la jocuri de mişcare, parcursuri şi ştafete utilitar-aplicative,

exerciţii cu diferite obiecte şi mini-jocuri. Dacă spaţiile exterioare (curţile

81


grădiniţelor) nu sunt dotate şi amenajate, dinamismul şi dorinţa de mişcare a

copiilor sunt înăbuşite şi în perioada în care condiţiile atmosferice le-ar permite să

practice o gamă variată de forme de mişcare care le sunt absolut necesare în

dezvoltarea lor.

►Considerăm că şi în cazul alegerii unor activităţi opţionale, baza materială a

avut un rol hotărâtor. Doar 17 educatoare (22 %) desfăşoară asemenea activităţi.

►Nu se efectuează testări biomotrice, doar testări somatice, înălţimea şi

greutatea. Aceste măsurători le efectuează asistenta medicală care, conform

tabelelor de referinţă pentru stabilirea dezvoltării fizice, îi cataloghează, armonici

sau dizarmonici şi înregistrează ca atare. La unele grădiniţe (5), nici aceste

înregistrări nu se fac. Educatoarele îşi reglează activitatea motrică după observarea

empirică a copiilor. Nu au obiective concrete în ce priveşte dezvoltarea motrică.

82

Date post:	18-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	licentauniversitate
View:	221 times
Download:	0 times

CAPITOLUL 7

Documents