Capitolul 6 ecotehnologie--Licenta

7/27/2019 Capitolul 6 ecotehnologie--Licenta

1/37

CAPITOLUL VI

ELEMENTE DE ECOTEHNOLOGIE

6.1. Introducerea diagramei flux a traseului tehnologic

Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional alprodusului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asuprasa. Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare esteutila cunoastereamai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat.

O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unuiprodus se prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru adetermina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologictrebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fimarcate cu asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.

In continuare se prezinta diagrama flux infigura 6.1 .

Principalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt:1.Stabilirea rolului functional al produsului

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologicde realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecareisuprafete ce delimiteaza piesa in spatiu.

2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea produsului

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare sitehnologia de fabricare, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa lepoate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa cetrebuie rezolvata de proiectant.

Coeficientul de poluare la preparare ,se calculeaza cu relatia:

( ) In care : este cantitatea de minereu concentrat prin preparare de minereu primar;

este cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera; este cantitatea de materiale ce polueaza apa; este cantitatea de materiale ce polueaza solul; este cantitatea totala de substanta poluanta; se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

In cazul produsului Carcasa pompa de apa, numarul total de piese este 5000 de bucati.


2/37

Figura 6.1. Diagrama flux a procesului tehnologic

Analizacontractului

Primireacomenzii

Controlulproiectarii

Identificarea trasabilitatii produsului

Materii prime

necesare

*Aprovizionarea cu

materii prime

*Elaboraremateriale

Receptiesemifabricat

Receptie piese * Prelucrari mecanice

*Control

Produs

Controlul fabricatiei

* Control produsului neconform

* Rebut nerecuperabil Deseu

Stocare

* Ins ectii si incercari

Executie echipament de incercari

* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Punere in functiune

Service in garantie

Casare *Reconditionare

Receptii materiiprime

* Executiesemifabricat

Reutilizare

Scoatere din uz

Acelasi rol functional

Acoperiri de protectie

*Curatiresemifabricat

*Deseu

Tratare Reintegrare in mediu

Executieechipament de

inspectieEchipament de manipulare,

ambalare si livrare

Reciclare

Reutilizare cualt rolfunctional


3/37

6.2. Stabilirea surselor de poluare

6.2.1. Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a

solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create deom, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei insol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatiibioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.

Solul poate fi poluat :

direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte sipesticide aruncate pe terenurile agricole ;

indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilorcontaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul

agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Poluarea soluluiprin :

Utilizarea in exces a substantelor chimice

Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructiiindustriale si civile

Acumularea de halde de steril, deseurui nemetalice

Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile

Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri,suprapasunat, monocultura)

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petroliere si chimicedin rezervoare si conducte

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere


4/37

6.2.2. Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteiapeste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsade o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru

folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a intervenialterarea .

Sursele de poluare pot fi impartite in doua categorii :

surse de poluare naturale ; susre de poluare artificiale, cauzate de activitatea omului.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care seaprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% maimare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.

In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industrialespectaculoase din ultimele decenii.

Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport depoluare :

Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) siCCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;

Incarcare cu suspensii :Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;Prelucrari chimice- 10%.

Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.

Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfortotal are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :Prelucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;

Incarcare cu cianuri :Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;

Incarcare cu fenoli :Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.

Incarcare cumetale grele :%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni

Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5Industrie metalurgica siconstructii de masini

11 5 1,3 8 8 5 1,7 2

Transporturi - - 0,04 - - - - -


5/37

6.2.3. Poluarea aerului

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrulatmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme dedioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut

automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan sioxizi de azot in atmosfera.

As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile dinstratul de ozon si ploile acide. In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multeetape din cadrul diagramei flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta) :

Materii prime Materiale auxiliareApaEnergie

-aglomerat-pelete-cocs-minereu de fier-minereu demangan- praf de carbune-combustibili-pacura, CH4,materialeplastice

-dolomita-calcar-refractare

-gaz de cocserie-gaz de furnal- gaz natural

Elaborarea fontei in

furnal

Produse Deseuri solide*Gaze evacuate*Ape uzate*Pierderi de caldura

Fonta bruta

Gaz de furnal

Energie

Poluare Poluare

Praf

SO2

NOx

H2S

Metale grele

HPA

CO

Poluare

Praf de furnal

Slam de laepurarea gazuluide furnal

Pulberi din halade turnare afontei

Zgura de furnal

Deseurirefractare


6/37

6.3. Stabilirea naturii substantelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra inurmatoarele categorii mai importante :

- Substante organice, reziduuri biologice ;

- Substante anorganice ;

- Substante radioactive ;

- Produse petroliere ;

- Microorganisme patogene ;

- Ape fierbinti .

Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,dizolvati sau in stare de suspensie.

Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modificacompozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de exemplu CO2,SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de exemplu vaporii deapa.

Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu,ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerateunde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai

acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei.Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie

in atmosfera se intorc in sol.

Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluateinfecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prinaglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

6.4. Calculul coeficientului de poluare de etapaCoeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.Etape :

6.4.1. Curatire semifabricatIndepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod

mecanizat, in utilaje specializate.In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice

metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat.De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :

- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 C cu racire in ulei, urmataintotdeauna de o revenire joasa la 425 C ;


7/37

- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 C urmata de o revenire latemperaturi cuprinse intre 400-700 C ;

- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 C,mentinere si racire ;

In cazul piesei carcasa pompa de apa curatirea se face cu urmatorii compusi chimici :

CI= 0,000002 kgSO4 (sulfat)= 0,0004 kgSO (oxid de sulf )= 0,00001 kgCH3-CH2-OH (alcool etilic)= 0,0005kgAer :NMVOC (compusi organici volatili fara metan)= 200 g/t= 0,2 kgToluen= 0,44 kg/tDicloretan= 0,66 kg/tCH4 (metan)= 0,3kgCO2 (dioxid de carbon)= 0,274 kgSol :

Compusi sintetici anioni activi biodegradabili= 0,00003kgTotal=1,875142 kgCpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu [tone emisii]Unde :

- Qpct- este cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire,decapare, degresare ;

- Qpca -este cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire,decapare, degresare ;

- Qpcs -este cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia de curatire,decapare, degresare ;

- Mu -este masa utila a semifabricatului sau a piesei-semifabricat.

Astfel in urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit ca la degrvsareametalelor cu HCI vom avea :Cpcd=Qpct*Mu= 1,875142*3.875=7.2661752 kg/t

6.4.2. Aprovizionare materii primeTransportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.Compusii chimici ai benzinei produc poluarea aerului :Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/tNH3(amoniu)= 0,0005 kg/tNH4(metan)= 0,0004 kg/tCH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/tCH4=0,005 kg/tCO(monoxid de carbon)=0,043 kg/tCO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/tN2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/tNMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/tNox (oxidul de azot)= 0,047 kg/tSO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t


8/37

Total= 1,9355 kg/t emisii.Cpta=1,9355*3.875=7.5000625 kg/t emisii

6.4.3. Controlul produsului neconform

Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristicisi performante ale unui produs (analiza, masurare) compararea lor cu niste specificatii tehnice sitehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs , clasificarea sau sortarea produselor peclase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.

Piesa CARCASA POMPA DE APA a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.Se bazeaza pe evidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de

contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intre o substanta lichida, deculoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,

material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.

Avantaje:- Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale- Exista putine limitari practice de folosire. Pot fi testate materiale metalice si

nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si neconductoare- Pot fi inspectate arii si volume mari cu rapiditate si la un pret redus- Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici

Dezavantaje:- Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata- Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase- Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului- Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie- Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata

Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatiiultraviolet in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelorpenetrante cu contrast de culoare.

Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD- Check RDP-1

rosu

-500ml, spray

-10 l, canistra

-200 l butoi

KD-Check PR-1

KD-Check PR-2

sau apa

KD-Check SD-1 EN ISO 3452

9901

Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD-Check FWP-2Fluorescent

-10 l canistra

-200 l butoi

apa KD-Check SD-1

Sau

Nivel III,AMS 2644(MIL-I-25135)


9/37

Sensibilitatemaxima KD-Check DD-1 9909Penetrant fluorescent in emulsie

Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme

KD-Check FNP-1

fluorescent

-10 l, canistra

-200 l, butoi

KD-Check HE -1

Sau apa

KD-Check SD-1

Sau

KD-Check DD-1

DIN 54.152

9905

Degresant

Denumire Prezentare Utilizare NormeKD-Check PR-2

Pe baza de solvent

(alcool sau acetona)

-500 ml spray- 10 l canistra

-200 l butoi

Curatare prealabila siindepartare penetrant

EN ISO 3452

DIN 54.152

9907

Developant

Denumire Prezentare Utilizare NormeKD-Check DD-1

Developant uscat

-1 kg, doza

-20 l, butoi

Pentru toate lichidelepenetrante

DIN 54.152

9908

Etaloane

Compozitie:Ingredient corozive:- Halogen (F+CI)


10/37

S=0,1608 kg/tQpcs=1,608174 kg emisiiCpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*MuCpcd s=2,819*3.875=10.923625 kg emisii/t

6.4.4. Reparare, reconditionareSunt operatii tehnologice care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului (casarea

produsului) dupa un anumit numar de ore de functionare in regim normal.Reconditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional sau pentru un

alt rol functional.Reconditionarea se face de regula prin procedee care conduc la remedierea defectelor, putand fi

chiar parte a proceselor de fabricatie. In general tehnologiile de remediere a defectelor se potaplica si pentru reconditionarea pieselor. Compensarea se face prin introducerea unor piesesuplimentare (bucse pentru alezaje, mansoane- pentru arbori, saibe, spire de arc etc.) asamblareaacestora facandu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).

Tabel.6.1 Limitele tehnologice ale unor procedee de reconditionareProcedeul dedepunere

Productivitate[kg/h]

Duritateastratuluidepus[daN/mm2]

Uniformitateastratuluidepus [mm]

Aplicabilitateala uzura [mm]

Procedeul dedepunere optim

Sudarea cu arc cuelectrozi inveliti

1-3 300-400 1-2


11/37

6.4.5 .Inspectie si incercari

Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, eleste menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs

cu specificatiile sale.Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care crestecheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict absolulnecesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitorcaracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice sitehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor peclase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.

Lichide penetrante:Compozitie:Ingredient corozive:

-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)-Sulf


12/37

CO =0,043 kg/tCO2=1,5kg/tN2O(dinitro monoxid) =0,092kg/tNMVOC(compusi organic volatile fara metan)=0,015kg/tNOx(oxid de azot)=0,047kg/t

SO2=0,232 kg/tTotal=1,9355 kg/t emisiiApa:Pulbere de praf= 0,01kg/tTotal=1,9455kg/t emisii

Sol:Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloza).Produsii poluanti din carton sunt:CO=0,00005kg/tCO2=0,5kg/tNox=0,00025kg/t

Total=0,5003 kg/t emisiiQpc=1,9455+0,5003=2,4458 kg/tCpcd=2,4458*3.875=9.477475 kg/t emisii

6.4.7. Elaborare materialTabel 6.2. Emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta

Nr. Crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea(max.)

1. Praf in aer Kg/kg fonta 0.000582. CO Kg/kg fonta 0.024

3. SO2 Kg/kg fonta 0.001474. Nox Kg/kg fonta 0.001105. CO2 Kg/kg fonta 1.786. Gaze arse (altele) Kg/kg fonta 197. Zgura Kg/kg fonta 0.3688. Namol Kg/kg fonta 0.0439. Praf depus Kg/kg fonta 0.0110. Alte depuneri Kg/kg fonta 0.00611. Refractare Kg/kg fonta 0.00312. Apa uzata Kg/kg fonta 0.0213. Uleiuri Kg/kg fonta 0.0008

TOTAL Kg/kg fonta 21.26

6.4.8. Executie semifabricatCaracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3


13/37

Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250

Tipulfontei

Densitatea[g/cm3]

Calduramasica(20-120)

[Cal/gC]

Conductibilitateatermica

Dilatarea liniara10-6 mm/mmC

Rezistivitatea

[cm]

Fortacoercitiva

[Oe]

Permeabilitatea maxima

[G/Oe]

20-100[C]

20-500[C]

Fc250

7,2 0,11-0,13

0,121 9-11 - 50-100 2,5 1560

Apa:

Cr=0,0001 kg/tC= 0,0001 kg/tS= 1,1 kg/tQexa=1,1002 kg emisiiMsf=3 kgMpf= 1,39 kgMsf-Mpf= 1.61 kg (adios pierdut dupa prelucrare care polueaza)Total=1,1002*3.875=4.263275 kgAer:Praf= 0,64 kg/tMn= 0,0001 kg/t

Si= 0,0007 kg/tP= 0,0002 kg/tQexa= 0,641 kg emisiiTotal= 0,641*3.875= 2.483875 kg emisiiQpct=5,005 kg emisiiCpcd=5,005*3.875=19.394375 kg emisii

6.4.9. Prelucrari mecaniceAceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita

rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii deprelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.

Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoaresi in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante siemulsii de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi).In cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-omasura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesulde aschiere.


14/37

Pb= 0,000001 kg/tMaterii in suspensie= 0,0001 kg/tFenoli=0,00001 kg/tCl= 0,000001 kg/tRezulta: Cpml=0,000112 kg/t

Aer:Praf= 0,35 kg/tPb= 0,000001 kg/tMaterii in suspensie= 0,0001 kg/tFenoli= 0,00001 kg/tCl= 0,000001 kg/tTo= 0,00005 kg/tRezulta: Cpma= 0,350162 kg/t

Sol:

Pb= 0,000001 kg/tMaterii in suspensie= 0,0001 kg/tFenoli= 0,00001 kg/tCl=0,000001 kg/tRezulta: Cpms=0,000112 kg/tCpm= 0,350386*3.875=1.3577457 kg/t

6.4.11. Rebut nerecuperabilRebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu

corespunde functiilor calitative, normelor interne, contractelor, el fiind o pierdere economica.Deseul reprezinta un rest dintr-un material rezultat dintr-un process tehnologic de realizare a

unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsuluirespective sau material rezultat in urma unui process tehnologic sau biologic, care nu mai poatefi utilizat ca atare.Sol:Fe2O3= 0,35 kg/tTotal= 0,7 kg/tCrd= 0,35*3.875=1.35625 kg[agent poluant]

6.4.12. ReciclareProdusele trebuie concepute astfel incat sa poata fi incluse cu usurinta intr-un circuit de

reciclare dupa scoaterea lor din functiune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,depozitarea, sortarea, demontarea, reconditionarea (refabricarea), actualizarea (up-grade),reintroducerea produsului in circuitul de utilizare, tratarea si depozitarea deseurilor.

Pentru a se permite reciclarea usoara a produselor si a componentelor acestora, la concepereaproduselor, proiectantul trebuie sa aiba in vedere satisfacerea urmatoarelor cerinte:

-Reciclarea materialelor, separarea componentelor in raport cu materialul acestora, reutilizareausoara a materialelor;


15/37

-folosirea unor material ecologice, pentru care este pusa la punct o tehnologie de recuperare,tratare, reciclare;-procedee de reprelucrare a componentelor;-separarea componentelor de forma exterioara cu rol de cele de structura si cele functionale;-utilizarea unor asamblari demontabile pentru componentele schimbabile;

-modularizarea produselor si a componentelor;-normalizarea si tipizarea componentelor si produselor;-diminuarea uzurii ;-intretinere cat mai simpla si usoara;-posibilitatea de a se verifica si sorta componentele dupa coduri;-accesibilitatea componentelor in vederea demontari usoare;-reistenta la coroziune si la degradare pe intreaga durata de viata a produsului;

6.5. Calculul coeficientului de poluare totalCunoscand coeficientii de poluare introdusi la fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare

a produsului se poate detvrmina coeficientul de total Cpt, cu relatia:

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]In care:Cppeste coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;Cpecoeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;Cpscoeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;Cpcdcoeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;Cpmcoeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;Cpapcoeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;C

pccoeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;

Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic.

In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate masuri de prevenire sau dereducere a impactului asupra mediului, astfel:-daca Cpt>= 10Gu, poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgent de prevenire sireducere a poluarii;-daca 5Gn


16/37

0,5 Gu


17/37

Apa:Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,conform STAS 4706-88Substanta Valori ale CMC, mg/dmc Indicatorului

de calitate a

mediului

Coef depoluare

total[kg/t]

Limita admisa Limita deinterventie

Clor liber 240 490 0.95% 0.000113Fenoli 0.001 0.002 0.98% 0.00002SO4

- (sulfat) 200 400 0.99% 0.0004K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.99% 0.000064Reziduu fix (apa uzata) 100 300 0.49% 0.0001CO2 (bioxid de carbon) 1.8 3.3 0.87% 0.043SO (oxid de sulf) 1 5 0.24% 0.00001

C (carbon) 6 13 0.85% 0.0001S (sulf) 0.0517 0.350 0.36% 1.4216Pb(plumb) 12 25 0.92% 0.000001Fluor 200 750 0.36% 0.00011

Sol:Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:Tipul poluantului Concentr

atianormal[ppm]

Limita

maximaadmisa[ppm]

Limita de

interventie[ppm]

Indicatorului

de calitate amediului

Coef de

poluaretotal[kg/t]

Plumb 1 5 20 0.33% 0.000001Fluor 1 200 750 0.36% 0.00011Fenoli 0.1 240 485 0.97% 0.00001Compusi sintetici anioniactive biodegradabili

10 1000 10000 0.11% 0.00003

S (sulf) 0.0517 1 5 0.17% 0.3216Cl (clor) 4.5 14 30 0.87% 0.000114K2Cr2O7 (bicromat depotasiu)

3 6 0.99% 0.000128

Oxizi de azot NOxexprimati in NO2

230 1000 0.29% 0.00025

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de prafcamerelede decantare care reduc poluarea cu 40%

Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reducepoluarea cu 60%


18/37

Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative carereduce poluarea cu 70%

Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70% Pentru reparare si reconditionare se vor folosi camera de decantare care vor reduce

poluarea cu 40%

Pentru tratament termic se va folosi metoda injective de calcar in focar care va reducepoluarea cu 60%

6.7.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Atmosfera reprezint nveliul gazos ce nconjoar Terra i deine un rol esenial n cadrulecosferei, fiind una din elementele fr care viaa nu ar putea exista. n afara proceselor naturale,prezena omului i activitile acestuia contribuie la eliminarea n atmosfer a unei mari cantitide substane toxice, poluante care pot s modifice condiiile normale de existen.

Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate iafecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor (crbunii,petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din

atmosfer, iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor:poluanii rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare.

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza surseipoluatoare, inainte de producerea poluarii.

Grija in disiminarea informatiilor confidential despre produse- teama de concurenta; Reglementarile actuale- incurajeaza controlul, colectarea si depozitarea deseurilor di nu

prevenirea poluarii;Sunt insa si multe argumente pentru programul de prevenire a poluarii. Cateva stimulente deprevenire a poluarii se prezinta mai jos:

Beneficiile economice din eliminarea depozitarii, tratamentului, transportului si aruncarii

deseurilor; Conformarea la reglementarile in vigoare; Imbunatatirea imaginii publice- consumatorulvrea produs care nu pune in pericol mediul; Stimulente de piata- crearea unei piete pentru bunuri reciclabile; Diminuarea expunerii personalului.

6.7.1. Metode si mijloace de prevenire a poluarii apelor

n loc s fie o resurs a vieii, apa a devenit otrav attpentru oameni, ct i pentru animale i plante. Poluareaapei se produce de cele mai multe ori din cauza

acumulrii excesive a diverselor deeuri, punctul deplecare fiind omul.


19/37

Apa este unul din cele mai importante elemente pentru fiecare fiin uman, att n consumulcasnic, n producerea de energie ca mijloc de transport,Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri deprocedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere siconceptie tehnica.

Primul grup de procedeese caracterizeaza printr-o maniera de conducere preventiva si includetoate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.

6.7.2. Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului

O singur ntrebare n acest caz: solul reprezint unecosistem natural sau o groap de gunoi? Teoretic, unecosistem. Practic,

Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruriminerale pentru a fi sntos i productiv. Factorii

negativi n acest caz sunt substanele chimice utilizate nagricultur, care se descompun n sol.

Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara:- evitarea desecrilor necontrolate care au dus la srturarea solurilor (de exemplu, Delta

Dunrii);- folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura

si silvicultura;- oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv;- eliminarea aratului necorespunztor;- supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor pentru petrol);- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea

selectiva pe tipuri de deseuri;

6.7.3.Metode de prevenire a poluarii aerului

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai alesdeasupra marilor aglomeratii urbane, a trei categorii desubstante :

gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburinearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac,fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hgetc.);

particule lichide, care reprezinta emanatii din diferiteprocese industriale sau apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica;

particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuriprovenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi periculosiSr90, I131).


20/37

6.8. Stabilirea metodelor de reducere a poluariiDin cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe

natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluariinecontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului.

a.Metode de reducere a oxizilor de sulfArderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi gazoside sulf. In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare subactiunea radiatiilor solare, se transforma in acid sulfuric.Tehnologii de reducere a oxizilor desulf:

desulfurarea combustibililor; alegerea corespunztoare a combustibililor; desulfurarea gazelor de ardere.

Reducerea emisiilor de SO2 prin injectia de calcar in focar:Metoda consta in introducerea in focar a unei pudre de calcar, unde este calcinat la CaO, care

reactioneaza ca SO2 rezultand SO4. Eficienta reducerii poate ajunge la 5070%. Injectia de

calcar are o serie de avantaje (proces simplu, realizare rapida, costul investitiei scazut, consummic de energie, disponibilitati ridicate a instalatiei) dar si o serie de dezavantaje (grad dedesulfurare limitat, tendintede zgurificare in focar, manipularea dificila a cenusii).

Reducerea emisiilor de dioxid de sulf prin procedee de desulfurare:Normele foarte severe de emisiune, care coboara de la 23,5 g la numai 0,4 g (Japonia,

Germania, SUA) impung neaparat folosirea unor instalatii de desulfurare a gazelor, la toatecazurile de ardere.S-au dezvoltat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:

procedeul umed ,n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de calciu icarbonat de sodiu;

procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie concentrat de amoniacsau hidroxid de calciu; procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a gazelor de

ardere.Absortia uscat este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul de

absorie este dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat n regeneratori este trimis napoi n procesul de absorie.

Fig. 6.8.1 Sistem de

desulfurare a gazelor deardereprocedeul uscat


21/37

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta inutilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.Aditivii pot fi injectati in diferite puncte ale arderii sau in diferite puncte ale traseului gazelor deardere.(fig. 2).

Fig.6.8. 2. Traseul gazelor de ardere

1. desulfurare directa prin dozare in combustibil cu Ca(OH)2; (CaCO3);2. desulfurare directa prin dozare in aerul de ardere cu Ca(OH)2; (CaCO3);3. proces de inalta temperatura neregenerativ cu Ca(OH)2; (CaCO3);4. proces de joasa temperatura neregenerativ cu Ca(OH)2;5. proces de joasa temperatura neregenerativ cu cocs activ.

Metode de reducere a concentratiei de prafPraful este o component important a particulelor solide suspendate n aer, care de obicei sunt

invizibile individual pentru ochiul liber. Totui,colectiv, particulele mici formeaz deseori opcla care limiteaz vizibilitatea.

Solutii de retinere a prafuluiParticulele din materie se ndeparteaza din aer fie prin filtrarea acestuia, fie cu ajutorul unor

colectoare de praf.Prin filtrare se ndeparteaza numai cantitatile mici de particule din materie, iarpentru cantitatile mari se utilizeaza colectoarele de praf.

Retinerea pulberilor sau prafului se realizeaza cu ajutorul filtrelor, care se caracterizeaza prin:-debitul de gaze poluate care ies din proces Dg [m3/s ],-domeniul diametrului particulelor d [m]; temperatura maxima a gazelor- tmax ] OC ]; gradul de retinere sau eficienta filtrului , viteza particulelor n filtru w[m/s],pierderi de presiune n filtru p [mmH2O ], costurile anuale de ntretinere.Principalele metode de retinere a prafului sunt: mecanice, avnd la baza forta de gravitatie i inertie ; electrice, avnd la baza ionizarea particulelor n cmp electric; strat poros, utiliznd caracteristicile curgerii fluidelor reologice; hidraulice, avnd la baza metode de spalare.

stiil

MoaraFocar

Generator

de aburFiltru Cos

1 532

cenusa


22/37

Praful este dat de totalitatea paticulelor i microparticulelor solide suspendate n aer, de obicei

vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate n aer au o mrime de aproximativ0.002 , (2.0 ), iar cele mai mari au peste 2.5 .Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantiti mici) fie cu ajutorul

colectoarelor de praf (pentru cantiti mari).Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt:

camerele de decantarecele mai vechi metode de desprfuire, ce au la baza reinereagravitaional.

separatoarele cu impactsunt camerele de decantare prevzute cu un sistem de jaluzelecare deviaz particulele de praf ctre colector.

Fig 6.8.3. Schema de principiu a unei camere de decantare:1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf;

5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

filtrele hidraulicese bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de prafcu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.

Filtrele electrostatice(denumite curent electrofiltre), realizeaza separaia prafului prinionizarea gazelor purtatoare a particulelor de cenuai prin urmare, tensiunea de lucru aacestora este ridicata.

Metode de reducere a oxizilor de azotOxizii de azot, denumii n mod general NOxsunt considerai poluani importani prin

efectele pe care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra sntii oamenilor. Oxizii de azotcuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot

(N2O; trioxidul de azot (N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) i pentaoxidul de azot (N2O5).Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa numitele micriprimare de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:

- scderea temperaturii de ardere;- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid a reaciilor

n flacr;- reducerea timpului de rezidena la temperaturi nalte;

m nm m


23/37

Reducerea excesul ui de aer

Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere complet iuniform, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil i mbuntirea amestecului n zona dereacie.Reducerea sarcinii de funcionare

Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de NOx.Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd este necesarlimitarea momentan a emisiei de NOx.

6.9. Determinarea gradului optim de reducere a polurii

Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic, nicieconomic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economiedezvoltat.

Trebuie gsit o metod de armonizare aintereselor productorilor care urmresc profiteimediate, a intereselor ntregii societi, care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentruaceasta se determina un optimum economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i

beneficiile depolurii. Se consider gradul optim de reducere a polurii, punctul , n care

diferena dintre cele 2 curbe a i b este maxima (acolo unde ).

Ar trebuie c = dar de cele mai multe ori este imposibil estimarea corect a pierderilordatorate polurii. Pentru a simi efectele polurii societatea este dispus s suporte cheltuielile de

depoluare (fig.14).

Fig.6.9.1. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma

celor doua curbe a si b; 0n -gradul optim de reducere a poluarii.

0n

tgtg

0'

n 0n

dC


24/37

Fig 6.9.2. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale:

dC -cheltuieli pentru reducerea poluarii; vA -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; 0

''n -

grad optim de reducere a poluarii.

Pe msur ce gradul de reducere a polurii crete avantajul /unitatea social( ) pentru caresocietatea este dispus s plteasc contribuii suplimentare descrete, iar cheltuielile pentru

reducerea polurii ( ) cresc. Din analiza zonelor ce apar n fig.14 se pot trage urmtoareleconcluzii:

- n zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vd avantajele reducerii polaurii;- n zona I se nregistreaz pierderi mari deoarece poluarea este deja redus iar cheltuielile

cresc;- n punctul M se realizeaz gradul optim de reducere a polurii

Pentru o optimizare a etapei este necesar ndeplinirea conditiiei:

= =n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein ponderii nsemnate,

difereniate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a polurii dein 1,2% din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului c nu se iau msuri antipoluante mai consistente,sunt aproximativ de 5 % din PIB.Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum economic

privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentrureducerea poluarii existente ;

-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;

si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitelestandard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;si tmomentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.

topt=

=1.5=2.2 Cam=15000leit=3ani 1095zile

vA

dC

0n 0'n 0''

n


25/37

to=1anCpp=10000leiCrp=5000lei

6.10. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu

Evaluarea propriu-zisa a impactului trebuie sa exprime nivelul acestuia prin marimimasurabile, care urmeaza a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.Evaluarea propriu-zisa este rezultatul indeplinirii urmatoarelor activitati:- normalizarea impactului;-masurarea impactului;-comunicarea impactului.Masurile corective necesare trebuie sa aiba in vedere obiective bine stabilite:-modificarea caracteristicilor activitatii proiectate;-limitarea agentilor poluanti;-evitarea exploatarii necontrolate a resurselor;-sporirea capacitatii de exercitare a unui control eficient asupra executarii i valorificariiproiectului.

Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu poate fi directa, atunci cnd se bazeaza pecriteriile i indicatorii de calitate ai mediului i indirecta in cazul utilizarii criteriilor iindicatorilor sursei sau emisiei.Comunicarea impactului de mediu reflecta calitatea sistemului de gestionare a datelor i

informatiilor.Ca parametru, comunicarea impactului de mediu este structurata pe trei niveluri:

comunicarea intre membrii echipei care realizeaza evaluarea impactului de mediu;

comunicarea echipei cu diferite structuri organizatorice, decizionale;comunicarea cu beneficiarii analizei impactului de mediuEtapa de defi ni re a domeniului evaluarii si de realizare a raportu lui la studiul EIM .Prin domeniul evaluarii se intelege totalitatea problemelor pe care trebuie sa se axeze evaluarea

impactului asupra mediului.Pe langa identificarea principalelor efecte si a variantelor care urmeaza sa fie luate in

considerare in raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate sa serefere si la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. In acest caz, se pot avea invedere urmatoarele:- identificarea si planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea starii existente a mediului si

pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect;- trecerea in revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului si selectarea celormai potrivite metode in functie de importanta si complexitatea fiecarui aspect, de tipul siresursele disponibile precum si de tipul de informatii care ar putea fi folositoare in procesul dedecizie;- selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luand inconsiderare cerintele legislative, politicile si practicile curente si conditiile locale;


26/37

- identificarea organizatiilor sau autoritatilor care vor fi consultate pentru elaborarea studiului deimpact;- specificarea programului si a termenelor/punctelor cheie legate de procesul de planificare aproiectului si de procedurile de autorizare relevante;- definirea cerintelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv

organizarea, managementul, experienta necesara, etc., fara a indica o anumita persoana fizica saujuridica atestata;- definirea cuprinsului raportului la studiul de impactEtapa de analiza a calitatii raportulu i la studiul EI M .Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatorilor pasi procedurali:

-organizarea dezbaterii publice si prezentarea de catre titular a raportului in cadrul acesteia;-evaluarea de catre titular a observatiilor motivate ale publicului si inaintarea acestei evaluari,-impreuna cu solutiile de rezolvare propuse, autoritatii competente de protectia mediului.-analizarea de catre autoritatea competenta de mediu si comisia de analiza tehnica a raportului si

a evaluarii observatiilor publicului.In urma acestei etape se poate decide acceptarea/ refacerea / respingerea motivata araportului, respectiv luarea deciziei de a emite sau nu acord de mediu / reluarea procedurii deanaliza a calitatii raportului la studiul EIM dupa refacerea acestuia / luarea deciziei de a nu emiteacord de mediu si motivarea deciziei.Msurile corective necesare trebuie s aib in vedere obiective bine stabilite: - modificarea caracteristicilor activitii proiectate;- limitarea agenilorpoluani;- evitareaexploatrii necontrolate a resurselor natuniJe;- sporirea capacitii de exercitare a unui control eficient asupra executrii i valorificrii

proiectului.Etapa de normalizare a impactelor cuprinde urmtoarele faze: - sistematizarea informaiilor despre efectele proiectului asupra mediului;- inventarierea aciunilor directe prin care se pot realiza blocarea efectelor negative i aplicareacelorpozitive;- evaluarea ac iunilor mai sus inventariate in termeni economicoecologici;-proiectarea msurilor propriu-zise de normalizare a impactelor;- integrarea acestor msuri in strategii de aciuni, care s confere coeren procesului decizionalin domeniulmediului.

Impactul asupra mediului

Ingineria mediului necesit ca impactul ingineriei asupra mediului nconjurtor si interactiuneantre acestia s fie luate n consideratie n orice proiect.


27/37

Impactul asupra mediului a proiectelor este realizat n mai multe etape: stabilirea impactului,gsirea unui impact nesemnificativ(dac acest lucru este adecvat), o declaratie de impact asupramediului si o nregistrare a deciziilor luate.

Inginerii abordeaz problema n urmtoarea succesiune: 1) definirea problemei; 2) generarea desolutii alternative; 3) evaluarea alternativelor; 4) implementarea solutiei alese; 5) trecerea n

revist a solutiei implementate.Scopul stabilirii impactului asupra mediului nu a fost de a justifica sau nu proiectele, ci de a

introduce n mecanismul lurii de decizii a factorilor legati de mediu, pentru a fi discutati public,nainte de luarea orcrei decizii finale n privinta proiectului respectiv.O evaluare a impactului asupra mediului trebuie s fie riguroas, interdisciplinar si s acopere,

pe ct posibil, toate posibilittile.Orice evaluare a impactului de mediu implic patru faze: stabilirea scopului, inventarierea,

stabilirea conditiilor si evaluarea propriu-zis.Prima faz define te scopul proiectului. Cea de-a doua faz este o catalogare a zonelor sensibile,

inclusiv zonele care sunt influnetate socio-economic de realizarea proiectului. Cea de-a treia fazeste procesul de estimare a impactului alternativelor luate n consideratie. Ultima faz realizeazinterpretarea primelor trei.n momentul de fat toate institutiile sunt nevoite s realizeze o evaluare a impactului asupramediului a proiectelor si a programelor aflate sub jurisdictia lor.Evaluarea impactului asupra mediului const n cuantificarea efectelor activittii umane si aproceselor naturale asupra mediului, a snttii si a securittii omului, precum si a bunurilor deorice fel.Bilant de mediu de nivel 0fi de verificare continnd elementecaracteristice activittii i carepermite autorittii de mediu competente s identifice i s stabileasc necesitatea efecturii unui

bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluri a riscului, nainte de autorizarea de mediusau de privatizarea societtii comerciale;Bilant de mediu de nivel Istudiu de mediu, constnd din culegerea de datei documentare (frprelevare de probe i fr analize de laborator, privind factorii de mediu), care include toateelementele analizei tehnice a aspectelor de mediu, pentru luarea unei decizii privinddimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament;Bilant de mediu nivel IIinvestigatii asupra unui amplasament, efectuate ncadrul unui bilant demediu, pentru a cuantifica dimensiunea polurii prin prelevri de probe i analize fizice, chimicesau biologice ale factorilor de mediu.


28/37

6.11. Bilantul de mediu

S.C. Romprest Service S.R.L

Bilant de mediu nivel II

Investigatii asupra unui amplasament, efectuate n cadrul unui bilant de mediu, pentru a

cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe i analize fizice,chimice sau biologice ale factorilor de mediu.Metodologia de elaborare a lucrariirespecta prevederile Legea nr. 265/2006privind protectia mediului i Ordinul MAPPMnr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanturilor de mediu.Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementarile n

vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor i a normelor metodologicen vigoareConcluziile sunt formulate dupa o cuantificare a neconformarii fiecarui factor de mediu.n anexele bilantului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiza.

Prelevarea probelor de solProbele de sol au fost prelevate din locatie potential poluata (fabrica de constructii metalice), cuPCB-uri.Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.- Colectarea probei n vase speciale de laborator.- Documentarea prelevarii probei prin etichetarea vaselor.- Transportul probelor n geanta frigorifica.

1.Descrierea investigatiilor i rezultatele analizelorNatura i gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe

probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice. Am considerat

ca prelevarea probelor de sol de pe suprafata poteniala poluata este suficienta pentrucuantificarea naturii i intensitatii poluarii solului ca urmare a activitatii anterioare i prezente,desfaurate pe acest amplasament.

2.Descrierea seciunilor de prelevare i tehnicile de lucru:

Cod prob Coordonatele geografice aleseciunilor de prelevare

Adncimea de

prelevareTipul probei Descrierea

stratelorN E m

CG1 44,87225 23,20518 0,4 momentan sol vegetal



C1 44,89079 23,17036 0,4 momentan sol vegetal




29/37

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permisprelevarea de la adncimi prestabilite.

3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile

reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]

Seciunea de

prelevareConcentraii

determinateConcentraii valori

normaleConcentraii prag

de alertConcentraii prag

de intervenieRD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035


30/37

Prelevarea probelor de aer

Au fost prelevate probe din aerul nconjurtorpentru determinarea pulberilor sedimentabilei a pulberilor respirabile PM 10.Aparatura folosit la prelevarea probelor din aerul nconjurtor:

- Senzor complex climatic cu afiare digital: TESTO GmbH. Tpus: TESTO 400, numr de

fabricaie: 00108606.- Senzor multifuncional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numrul certificatului de

calibrare: NYM-0204/2008- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numrul certificatului de

calibrare: OMH B042735.- Barometru, productor: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de msurare: 0-

1300 mbar, numrul certificatului de calibrare: OMH B042733.- Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

Descrierea investigaiilor realizateSursele semnificative de poluarea aerului nconjurtor sunt amplasate n depozit. Depozitul

este localizat n Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distana maxim ntre casele de locuit Tirgu Jiu idepozit este aproximativ 900 de m iar distana minim este 500 m.

Pentru cuantificarea concentraiilor de pulberi n aerul nconjurtor, s-au efectuat msurtori npatru puncte, dou pentru msurarea monoxidului de carbon i dou pentru msurareasubstantelor volatile in aer (COV).

Descrierea seciunilor de prelevare a probelor de aer

Pentru msurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod prob RDI1) a fost

amplasat n in Tirgu Jiu la o distan de 200 m n direcia sud -vest fa de amplasament.A doua seciune de prelevare (cod prob RDI2) a fost amplasat la o distan de 250 m ndirecia nord-est fa de amplasament spre Bucuresti.

Seciunile de prelevare a probelor din aerul nconjurtor:Cod prob Locul probei Tipul probei Distrana

fa de

depozit

Direcia

fa de

depozit

Perioada de

mediere

N E pub.sed./COV.

m

CG244,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile

CG2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zileCG3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore

CG4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 ore


31/37

Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul nr.592/2002

i STAS-12574/87.

Cod prob C.M.A. Valoarea msurat Standard/ordin pentrureglementarea C.M.A.

CG2 17 g/m2/lun 32 g/m2/lun STAS 12574-87

CG2 17 g/m2

/lun 29 g/m2

/lun STAS 12574-87CG3 50 g/m3 183,85 g/m3 Ordinul 592 /2002CG4 50 g/m 175,26 g/m Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate n condiii de lucru normale. Rezultatele reflect concentraia demonixid de carbon i substante volatile din aerul nconjurtor, datorit emisiilor difuze dinfabrica.

Depirea c.m.a. n imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor dou companii.

Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate msurtori ale NZE, n zonele protejate.

Condiiile meteorologice n care s-au efectuat determinrile de zgomot:Ziua Noaptea U. M.

Viteza vntului 0,2 0,4 m/s

Temperatura 24,6 17,5 oC

Presiunea barometric 994 1002 hPa

Umiditatea relativ 60,4 37 %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

1. Descrierea investigaiilor realizate

Condiiile meteorologice n care s-au efectuat msurtorile:Ziua Noaptea U.M.

Viteza vntului 0,2 0,4 m/sTemperatura 25 17,5 oC

Presiunea barometric 994 1002 hPa

Umiditatea relativ 61 37 %

2. Determinri i calcule:

Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificat metrologic icalculate conform standardelor de mai jos.ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1:

Basic quantities and procedures

ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2:Acquisition of data pertinent to land use

ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3:Application to noise limits

ISO 9613 Outdoor sound propagation


32/37

3. Executarea analizei:

Msurtorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate cte treimsurtori, ziua i noaptea, n fiecare punct de msurare. Sonometrele au fost amplasate n faaobiectivelor protejate. Distana de la faada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distana de lasol 1,5 m.

4. Rezultatele msurtorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS

nr. 536/9.

Nr.

Crt.Punctul de

msurareValoarea

admis ziuaLAeq dB

Valoarea admis

noapteaLAeq dB

Nivelul de

zgomot

echivalent

msurat ziua

LAeq dB

Nivelul de

zgomot

echivalent

msurat

noapteaLAeq dB

1 CR1 50 40 59,8 52,32 CR2 50 40 50,2 48,33 CR3 50 40 51,6 47,2

4 CR4 50 40 53,2 48,15 CR5 50 40 68,0 -6 CR6 50 40 61,1 -

NOT:

- n punctele CR5 i CR 6 nu s-au efectuat msurtori de zgomot n timpul nopii din cauza c sursele de zgomot(masinile unelte ) nu au funcionat.

Concluzii si recomandari:

Rezumatul neconformrii cuantificate

Sol:Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos neviden urmtoarele rezultate:Concentraiile sunt exprimate n mg/kg substan uscat.Seciunea de prelevare Concentraii

determinateConcentraiivalori normale

Concentraiiprag de alert

Concentraiiprag de intervenie

CG1 nd < 0,01 1,0 5,0

CG2 0,035


33/37

Scara de bonitate:- Nota de bonitate 10 este considerat ca fiind starea ideal a mediului.- Nota de bonitate 9, este acordat pentru imisii care se ncadreaz n limitele maxime admise- Pentru imisiile msurate a cror valoare este mai mare dect limitamaxim admis, nota de bonitate acordat, reprezint produsul ntre cifra 9 i raportul dintre

limita maxim admis i valoarea msurat a imisiei.Scara pentru indicele de poluare global:

I= 1, mediu natural neafectat de activitatea uman;I = 12, mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile;I= 23, mediu supus efectului activitii umane, provocnd stri de disconfort formelor de viaI= 34, mediu afectat de activitatea uman, provocnd tulburri formelor de viaI= 45, mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de viaI= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de via.

Notele de bonitate acordate:Nr. Crt. Factorul de mediu Nota debonitate acordat

Observaii.

1 Sol. 8,5 Depirea concentraiei pentru indicatorul PCB, n seciuneaR1.

2 Apa de suprafa 9 Depirea concentraiei

3. Atmosfera.3.1. Imisii n aerul

nconjurtor3,77 Sunt depite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de carbon i de

3,59 ori suspensi volatile PM 10.

3.2. Nivel de zgomot 7,35 Sunt depiri ale nivelului de zgomot admis, cuprinse ntre 1214%.

Starea ideal este reprezentat de un patrulater regulat, cu aria S1iar starea real estereprezentat de patrulaterul neregulat, cu aria S2, nscris n forma geometric regulat a striiideale.Indicele de poluare global, IPGreprezint raportul S1/S2.S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:IPG = 2,0218

Din datele prezentate rezult c impactul semnificativ asupra mediului l are depozitul decrbune.

Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat deamplasament-mrimea i localizarea acestuia, natura activitii desfurate i amploarea acesteia.

Bilanul teritorial al amplasamentului este urmatorul:- Drum betonat: 3825,4 m2.- Platforma tehnologica: 7018 m2- Masini unelte: 1207,3 m2


34/37

- Magazii: 298 m2.- Spatii verzi: 264 m2

Ape de suprafa:

Rezultatele analizei apei de suprafata sunt urmtoarele:Denumirea poluantului UM Concentraia

msurat.Concentraia maxim

admis.Clor liber g/l 240 400Fenoli g/l 0,001 0,002

SO4-(sulfat) g/l 200 400

K2Cr2O7(bicromat de potasiu) g/l 0,0417 0,25Plumb g/l 0,05 0,1

CH4(metan) g/l 2,62 25CO2(dioxid de carbon) g/l 1,7 3,3SO(monoxide de sulf) g/l 1 5

Si(siliciu) g/l 2,5 5

S(sulf) g/l 1 2,5F(fosfor) g/l 1,5 4,5P(fluor) g/l 5 20

Se constat ca valorile concentraiilor metalelor grele i indicile de hidrocarburi nu depesclimitele maxime admise.

Aerul nconjurtor:Rezultatele msurtorilor de imisii:Cod prob Concentraia

maxim admis.Concentraii msurate Standard/ordin pentru

reglementarea c.m.a.

CG1 17 g/m2

/lun 32 g/m2

/lun STAS 12574-87CG2 17 g/m /lun 29 g/m /lun STAS 12574-87

CG3 50 g/m3 183,85 g/m3 Ordinul 592 /2002

CG4 50 g/m3 175,26 g/m3 Ordinul 592/2002

Concentraiile din aerul nconjurtor ale monixidului de carbon i substante volatile depesc cumult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.

Nivelul de zgomot.

Nivelul de zgomot echivalent depete limita maxim admis la receptorii protejai, n cursul

nopii, n toate punctele unde s-au efectuat msurtorile.Nr.

Crt.Punctul de

msurareValoarea

admis ziuaLAeq dB

Valoarea admis

noapteaLAeq dB

Nivelul de zgomot

echivalent msurat

ziua LAeq dB

Nivelul de zgomot

echivalent

msurat noapteaLAeq dB

1 CR1 50 40 59,8 52,32 CR2 50 40 50,2 48,33 CR3 50 40 51,6 47,2


35/37

4 CR4 50 40 53,2 48,15 CR5 50 40 68,0 -6 CR6 50 40 61,1 -

n timpul zilei valorile mari, cu depiri cuprinse ntre 15 17%, se nregistreaz n punctele de

CR-1, CR-4 i CR-4. n celelalte seciuni unde s-au efectuat msurtorile, depirile nivelului dezgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.

6.12 . Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologic

6.12.1. Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct devedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i alcrei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii proprii,uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate

spune c exist o singur cale de reuit.n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii cares foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.

o Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de schimbri;unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi, cade exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt deamploare mare, influennd organizaia n ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia,(ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem demanagement)

Schematic, procesul schimbrii seprezint n figura 6.12.1 o organizaie trebuie s fie contientde presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a ctiga clieni pe

baza criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment.n figura 6.12.2. se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia ia evitrii aciunilor de schimbare.Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea modificrii condiiilorpieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste schimbri. Schimbrile sunt modificrireale care se aplic n orice partecomponent a organizaiei: planuri i programe de activitate,domeniul de actiune al managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de organizareoamenii nii etc.


36/37

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Fig 6.12.1. Procesul schimbarii organizationale

Fig 6.12.2. Consecintele ignorarii schimbarii


37/37

6. 12.2. Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o

modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fieimplementat schimbarea.Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din cadrul

organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i ncepnd cudeclararea viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd procesele debaz, este cel mai eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii.

Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri orientate pe proces prinangajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape.Punctul de start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor solicitate deechipa managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupraschimbrilor impuse, asupraproblemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se obine un angajamentiniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Fig 6.12.3. Arhitectura de procese

Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel nct organizaia srealizeze factorii de succes. Prima etap n nelegereaproceselor de baz este de a identifica oreea, arhitectur de procese de acelai ordin de importan (fig. 6.12.3).Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie stabilite

obiectivele, intele i indicatorii de performan. Este necesar; de asemenea, descompunerea

proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini.

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	eliza-codrea
View:	245 times
Download:	2 times

Capitolul 6 ecotehnologie--Licenta

Documents