CAPITOLUL 4 SISTEMUL URBAN BRAILA-GALATI · Web viewTEZA DE DOCTORAT “ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI...

CAPITOLUL 4 SISTEMUL URBAN BRAILA-GALATI

▪ UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI ▪

▪ SCOALA DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT ▪

“SPATIU, IMAGINE, TEXT, TERITORIU”

TEZA DE DOCTORAT

“ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI AL SPATIILOR URBANE, RIVERANE IN DEZVOLTAREA TERITORIALA A CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE”

“O APLICATIE PENTRU SPATIUL ROMANESC DUNAREAN”

REZUMAT

■ Conducator doctorat:

▪ Prof. Univ. Dr. Arh. Mariana EFTENIE

Doctorand:

arh. Costel DRAGAN

INTRODUCERE: Pledoarie pentru o dezvoltare europeana comuna

Cel de-al Doilea Razboi Mondial a adus Europei uriase pierderi umane si materiale si a trasat rani adanci in sufletele si memoria cetatenilor ei, dar si distrugeri fara precedent.

Planurile de Reconstructie au necesitat eforturi colective, dar si solutii eficiente la nivelul statelor-un apel comun la pace si cooperare.

Initiativele istorice pentru o idee de Europa unita, incepand cu anul 1310 (Pierre Dubois), au prins contur o data cu infiintarea in anul 1951 a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), la initiativa francezilor Jean Monnet (industrias) si Robert Shuman (ministru de externe), care a reunit statele fondatoare: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.

Odata cu tratatele de la Roma (1957), intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, se infiinteaza Comunitatea Economica Europeana (CEE).

In anul 1993, prin tratatul de la Mastricht (1992) ia nastere Uniunea Europeana (UE).

Valuri succesive de aderare la UE au facut ca in prezent aceasta sa numere 28 de state membre (Romania a devenit stat membru al UE incepand cu data de 1 ianuarie 2007).

Pornind de la deviza unanim acceptata: “Unitate in diversitate” (2000), s-a conturat cadrul politic, juridic, economic si de securitate al UE.

Tratatul de la Lisabona (2007) aduce elemente noi privind functionarea si consolidarea cooperarii in toate categoriile si domeniile de competenta comunitara.

La nivelul cooperarii pentru dezvoltare si coeziune economica, sociala si teritoriala “Uniunea urmareste, in special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor defavorizate”. (articolul 174. Tratatul de la Lisabona).

Pentru imbunatatirea conexiunilor cooperarii si eliminarii “barierelor”, de tot felul ce despart statele membre, in “Titlul XVI Retele Transnationale, ale TRATATULUI, se mentioneaza importanta cruciala a acestora: “Pentru a contribui la realizarea obiectivelor mentionate [...] si pentru a permite cetatenilor Uniunii, agentilor economici, precum si al colectivitatilor regionale si locale sa beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spatiu fara frontiere interne, Uniunea contribuie la crearea si dezvoltarea de retele transeuropene in sectoarele infrastructurilor de transporturi, telecomunicatii si energie. In cadrul unui sistem de piete deschise si concurentiale, actiunea Uniunii urmareste sa favorizeze interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale precum si accesul la aceste retele.

Aceasta tine seama, in special de necesitatea conectarii regiunilor insulare, a celor fara iesire la mare si acelor periferice cu regiunile centrale ale Uniunii (art. 170), precum si rolul cooperarii interstatale in acest domeniu: “Uniunea poate decide sa coopereze cu tarile terte pentru promovarea proiectelor de interes comun si pentru asigurarea interoperabilitatii retelelor”. (art.171)

In acest context amenajarea teritoriului si problematica oraselor reprezinta tinte complexe de gestionare spatiala a regiunilor si zonelor urbane si ofera cadrul strategic pentru dezvoltarea coerenta, armonizata si durabila a continentului european prin politici unitare la nivel regional, national si local pentru toate statele

Romania participa activ la procesul de coeziune teritoriala, economica si sociala, adeziune exprimata in documentele internationale si nationale de referinta in cadrul carora amenajarea teritoriului si dezvoltarea oraselor ca motoare ale competitivitatii, se regasesc cu prioritate.

Spatiul macroteritorial aferent Coridorului Rin-Main-Dunare, atasat problematicii marilor (axa Marea Nordului – Marea Neagra – Marea Caspica) acumuleaza nenumarate vulnerabilitati si riscuri si

amenintari care necesita abordari pe mai multe planuri geopolitice, geostrategice, economice, sociale, culturale, militare, etc si care reprezinta vectori importanti in procesul elaborarii politicilor de securitate.

Astfel, exista la nivel national preocupari intense de cercetare si aplicare a principiilor enuntate precum si un nivel de implementare a rezultatelor in concordanta cu cercetarile realizate.

Domeniul de studiu se articuleaza pe obiectivele majore ale temei de cercetare: dezvoltarea

macroteritoriala de nivel continental, crestrea rolului oraselor in procesul competitivitatii economice si dezvoltarii relatiilor de cooperare si coeziune teritoriala.

Obiectivele studiului se regasesc in misiunea pe care orasele-porturi, situate pe Coridorul

Rin-Main-Dunare, o au in dezvoltarea teritoriala regionala, printr-o pozitionare a lor in trei ipostaze de relatii: una cu teritoriul inconjurator, una cu frontul la apa urban si de organizare sistemica a intregului spatiu riveran.

Noua constructie europeana se indreapta, inevitabil, catre organizarea si dezvoltarea marilor teritorii. In acest context cooperarea transnationala/transfrontaliera devine o tinta de prim rang in articularea teritoriilor de granita – sincope ale continuitatii dezvoltarii regionale.

Organizarea generala a studiului se concentreaza asupra fenomenelor specifice temei de cercetare: identificarea conceptuala a componentelor studiului, evolutia istorica a acestora, analiza multicriteriala a teritoriului, rolul geopolitic si geostrategic al coridorului navigabil, analiza morfologica a oraselor-porturi si a zonelor specializate urbane, descifrarea elementelor de securitate teritoriala, elaborarea strategiilor macroteritoriale de dezvoltare si crearea unui model de dezvoltare.

Noutatea temei de cercetare este data de incercarea de abordare a rolului european al oraselor-porturi fluviale in dezvoltarea durabila a Coridorului Rin-Main-Dunare, pornind de la componenta geopolitica; la nivel national este primul studiu care vizeaza integrarea transportului romanesc riveran Dunarii in contextul traseului continental, dintre porturile Rotterdam si Constanta, precum si problematica securitatii coridorului navigabil in integralitatea sa.

Se genereaza pentru prima oara un model posibil in cadrul Strategiei de Dezvoltare a Coridorului Rin-Main-Dunare, in acord cu Strategia Regiunii Dunarii.

S-au prezentat etapele istorice si stadiul actual al cercetarii, prin exemple comparative si

s-au identificat probleme si dificultatile referitoare la subiectul abordat.

Tema de cercetare: “ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI AL SPATIILOR URBANE, RIVERANE IN DEZVOLTAREA TERITORIALA A CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE”, “O aplicatie pentru spatiul romanesc dunarean”, se axeaza pe trei paliere de analiza:

● Conceptul de coeziune macroteritoriala,

● Reteaua de orase fluviale, si

● Detalierea spatiilor urbane riverane – structuri specializate cu precadere cele referitoare la relatia teritoriu-apa.

Analiza se desfasoara asupra tendintelor de expansiune urbana, relatiei urban-rural, din perspectiva unei dezvoltari echilibrate, durabile si integrate, precum si in legatura cu problemele complexe care afecteaza principalele procese si fenomene actuale, existente la nivelul macroteritoriilor (rolul geopolitic), la nivelul oraselor-porturi si al spatiilor urbane – fronturi la apa.

Se reliefeaza aspectele legate de importanta transporturilor integrate, a echiparii cu infrastructura majora a teritoriului, a mobilitatii, circulatiei persoanelor si bunurilor, de comunicare si de diminuare/inlaturare a disparitatilor teritoriale.

De maxima importanta in vulnerabilitatea dezvoltarii acestui teritoriu o au fenomenele de securitate teritoriala ale coridorului Rin-Main-Dunare si de securitate nationala.

Multiculturalitatea, turismul si mediul, protectia acestuia si proiectele comune vor avea un rol de seama in ecuatia dezvoltarii si gestionarii regiunii.

Se contureaza un model posibil de dezvoltare a teritoriului riveran, romanesc al Dunarii, in contextul dezvoltarii generale a parcursului Rin-Main-Dunare pe principiul Coeziune-Competitivitate – Cooperare.

Compozitia lucrarii este urmatoarea:

- partea I a se refera la problematica privind rolul oraselor fluviale si al spatiilor riverane in dezvoltarea teritoriala a Coridorului Rin-Main-Dunare si contextul, metodologiile si obiectivele cercetarii;

- partea a II a, analizeaza teritoriul sub titlul “Dezvoltarea macroteritoriala in raport cu dezvoltarea oraselor riverane din punctul de vedere al relatiilor functionale si speciale”, cu subcapitolele:

- O abordare sistemica a arterei navigabile a coridorului Rin-Main-Dunare – Retele de orase–porturi”;

- Functiunile, relatiile spatiale si functionale in dezvoltarea sistemului oras–teritoriu.

- partea a III a, a lucrarii abordeaza tema legata de securitatea teritoriala a coridorului

Rin-Main-Dunare, dar si elemente privind securitatea nationala,

- partea a IV a, este dedicata oraselor–porturi dunarene, analizei critice asupra dezvoltarii

teritoriului riveran romanesc.

- partea a V a realizeaza modelul posibil de dezvoltare a teritoriului riveran romanesc al

Dunarii cu studiile de caz privind submodulele spatiale: “Dezvoltarea Urbana Giurgiu-Ruse”

si “Sistemul Urban Braila-Galati”.

Oportunitatea studiului este generata de insasi noutatea temei de cercetare – rolul politicilor europene in procesul gestionarii marilor proiecte la nivel continental – “Dezvoltarea Regionala Rin-Main-Dunare” si crearii unui MODEL POSIBIL DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI RIVERAN, ROMANESC, AL DUNARII.

Concluziile lucrarii pot aduce un aport particular privind importanta macroteritoriala a acestei regiuni si la misiunea crescanda a oraselor–port, fluviale, in cresterea economica si cresterea coeziunii teritoriale europene.

▫ C U P R I N S ▫

■ Declaratie

■ Motto

■Argument.....................................................................................................................................................1

■ Introducere: “Pledoarie pentru o dezvoltare europeana comuna..............................................................2

■ Rezumat / Cuvinte cheie............................................................................................................................5

■ Abstract / Key words.................................................................................................................................6

■ Table af contents........................................................................................................................................7

● PARTEA I-a – PROBLEMATICA PRIVIND ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI

AL SPATIILOR RIVERANE IN DEZVOLTAREA TERITORIALA A CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE..............................................................17

I.1. – Contextul cercetarii .............................................................................................................. 17

I.1.1. – Definitii generale: ................................................................................................................17

I.1.1.1. – Definirea oraselor-porturi, ...................................................................................... 17

I.1.1.2. – Definirea spatiilor riverane fluviilor, ......................................................................23

I.1.1.3. – Spatiile riverane axei de transport naval Rin-Main-Dunare. ..................................24

I.1.2. – Delimitarea ariei de interes a studiului. Contextul general si contextul particular: ............ 25

I.1.2.1. – Aria de interes general..............................................................................................25

Dezvoltarea macroteritoriala transnationala/transfrontaliera/interregionala, ......... 25

I.1.2.2. – Aria de interes particulara: regionala/locala. .......................................................... 26

I.1.3. – Dezvoltarea regionala durabila: ...........................................................................................26

I.1.3.1. – Conceptul teoretic al dezvoltarii regionale durabile, ............................................. 27

I.1.3.2. – Politica europeana privind dezvoltarea regionala, ................................................. 29

I.1.3.3. – Modelele, scara si temporalitatea dezvoltarii regionale. ........................................ 31

I.1.4. – Importanta domeniului de studiu. Scopul temei de cercetare – obiective: ......................... 36

I.1.4.1. – Oportunitatea si organizarea generala a studiului. Noutatea temei de cercetare,.... 37

I.1.4.2. – Scurt istoric-stadiul actual al cercetarii. Exemple comparative, ............................ 38

I.1.4.3. – Probleme si dificultati pe marginea subiectului, .................................................... 41

I.1.4.4. – Metodologia de studiu. ........................................................................................... 41

I.1.5. – Documente europene si nationale referitoare la problematica studiului. ............................. 42

I.1.6. – Elemente de geopolitica: ...................................................................................................... 45

I.1.6.1. – Geopolitica si rolul sau in analiza lumii contemporane. Definitie. Istoric.

Tendinte. Statul principal actor al mediului international in secolul XXI, ............ 45

I.1.6.2. – Axele geopolitice – tipologii, ................................................................................. 45

I.1.6.3. – Axa fluviilor si canalelor – importanta Coridorului Rin-Main-Dunare. ................ 49

I.1.7. – Initiative si actori la nivel european: Organizatii internationale publice.

Asociatii si grupuri de lucru private. ................................................................................... 50

I.1.8. – Reteaua oraselor europene. Orasele europene riverane Coridorului Rin-Main-Dunare...... 51

● PARTEA a II-a – ANALIZA MACROTERITORIALA IN RAPORT CU DEZVOLTAREA ORASELOR RIVERANE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RELATIILOR FUNCTIONALE SI SPATIALE.......................................................................................54

II.1. O ABORDARE SISTEMICA A ARTEREI NAVIGABILE A

CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE ● RETELE DE ORASE PORTURI................................54

● Coridorul RIN-MAIN-DUNARE – consideratii generale.............................................54

II.1.1. – Globalitatea si orizontul cunoasterii. .................................................................................54

II.1.2. – Rin-Main-Dunare, sistem complex si dinamic. .................................................................59

II.1.3. – Factorii care conditioneaza echilibrul sistemului teritorial. ...............................................60

II.1.4. – Obiectivele si rezultatele preliminare analizei sistemice si valorificarea acestora. ...........62

II.1.5. – Etape posibile ale cercetarii viitoare. .................................................................................64

● Artera navigabila RIN-MAIN-DUNARE......................................................................65

II.1.6. – Importanta transportului pe cai navigabile interioare. .......................................................65

II.1.7. – Navigabilitatea / navigatia. ................................................................................................67

II.1.8. – Regimul juridic. .................................................................................................................81

II.1.9. – Traficul / Comertul. ...........................................................................................................84

II.1.10. – Dezvoltarea teritoriala: competitivitatea, integrarea si coeziunea.

Regiuni metropolitane. ....................................................................................................87

● Teritoriul traseului navigabil...........................................................................................93

II.1.11. – Teritoriul analizat – criterii de zonificare. .......................................................................93

II.1.12. – Cadrul natural in bazinul hidrografic aferent Coridorului Marea Nordului-Marea Neagra...93

II.1.13. – Mediul natural – zonele protejate, riscurile naturale si tehnologice.

Aspecte ecologice. Apa - factor unificator. .....................................................................101

● Infrastructura majora.....................................................................................................109

II.1.14. – infrastructura de transport: rutiera, cale ferata, navala, aeroportuara, intermodala...109

II.1.15. – retele tehnice: electrice, gaze, telecomunicatii, petrol. .................................................113

II.1.16. – constructii ingineresti: canale de navigatie, hidrocentrale, centrale nucleare.

lucrari hidroameliorative, ecluze, poduri si viaducte, zone libere. ................................116

● Aspecte demografice........................................................................................................126

II.1.17. – Populatia. ........................................................................................................................126

II.1.18. – Structura demografica. ................................................................................................... 127

II.1.19. – Mobilitatea si migratia. .................................................................................................. 128

● Reteaua regionala de localitati........................................................................................128

II.1.20. – Orasele europene, provocari, viziuni, cai de urmat. .......................................................128

II.1.21. – Reteaua metropolitana si zonele urbane functionale, .....................................................130

II.1.22. – Orasele porturi fluviale: evolutie, tipologii, ierarhizare. ................................................ 135

● Aspecte economice............................................................................................................140

II.1.23. – Economia teritoriilor regionale, oraselor si spatiilor rurale – profilul competitiv. ........ 140

II.1.24. – Societatea informationala. .............................................................................................. 145

● Invatamant / sanatate / cultura / turism........................................................................147

II.1.25. – Educatia si formatia profesionala. ..................................................................................147

II.1.26. – Sanatatea publica. ...........................................................................................................149

II.1.27. – Cultura si patrimoniul protejat. ...................................................................................... 149

II.1.28. – Turismul. ........................................................................................................................ 150

● Peisajul..............................................................................................................................150

II.1.29. – Peisajul natural. .............................................................................................................. 151

II.1.30. – Peisajul urban. ................................................................................................................ 151

II.1.31. – Peisajul cultural – multiculturalitatea. ........................................................................... 151

● Transfrontalierul si transnationalitatea.........................................................................152

II.1.32. – Transfrontalierul. ............................................................................................................152

II.1.33. – Transnationalitatea. ........................................................................................................ 153

● Convergenta / Disparitati teritoriale..............................................................................155

II.1.34. – Convergenta. .................................................................................................................. 155

II.1.35. – Disparitati teritoriale. ..................................................................................................... 156

● Politici de dezvoltare / cooperare....................................................................................158

II.1.36. – Actiunile locale / regionale, institutionalizare. .............................................................. 159

II.1.37. – Strategii de dezvoltare. ................................................................................................... 159

II.2. FUNCTIUNILE, RELATIILE SPATIALE SI FUNCTIONALE IN

DEZVOLTAREA SISTEMULUI ORAS – TERITORIU.............................................161

II.2.1. – Spatii urbane specializate:.

Noduri intermodale de transport,

Porturi si infrastructuri portuare. ............................................................................. 161

II.2.2. – Teritoriul si apa – Spatii de tranzitie. ............................................................................... 165

II.2.3. – Comportamentul psiho-social specific locuitorilor oraselor-porturi. ............................... 165

II.2.4. – Sistemul oras – teritoriu, nucleu generator de dezvoltare. ............................................... 166

● PARTEA a III-a – SECURITATEA TERITORIALA A CORIDORULUI

RIN-MAIN-DUNARE. ELEMENTE PRIVIND SECURITATEA

NATIONALA.......................................................................................................167

III.1. Geopolitica si geostrategie. Globalizare. Elemente de teorie si practica a securitatii. .......... 167

III.1.1. Geopolitica si geostrategia. ...................................................................................... 167

III.1.2. Globalizarea. ............................................................................................................ 169

III.1.3. Elemente de teorie si practica a securitatii. ............................................................. 169

III.2. Securitatea teritoriilor. ........................................................................................................... 174

III.2.1. Coridorul Rin-Main-Dunare. ................................................................................... 174

III.2.2. Zona marilor – Marea Nordului, Marea Neagra. ..................................................... 175

III.2.3. Blocuri de interese / Pacte teritoriale / Organizatii internationale. .......................... 179

III.3. Strategia de securitate nationala a Romaniei. Raporturile teritoriale cu Dunarea. ................ 180

● PARTEA a IV-a – ORASELE – PORTURI DUNARENE.

SPATIUL ROMANESC – O ANALIZA CRITICA ASUPRA DEZVOLTARII TERITORIULUI RIVERAN..............................................................................186

IV.1. Fluviul Dunarea – element structurant al Regiunii Dunarii, la nivel european ........ 186

IV.1.1. – Strategii europene de dezvoltare: .................................................................................. 186

IV.1.1.1. – Strategia UE pentru Regiunea Dunarii, ............................................................. 186

IV.1.1.2. – Regiunea Dunarii din Romania, ........................................................................ 187

IV.1.1.3. – Strategia Dunarii – plan-cadru de actiune, ........................................................ 191

IV.1.1.4. – Coridorul Rin-Main-Dunare – extensie a Strategiei Dunarii, ........................... 194

IV.2. Romania – tara releu si pivot in dezvoltarea economica europeana .......................... 195

IV.2.1. – Contextul geostrategic. Avantajele Romaniei. .............................................................. 195

IV.2.2. – Oportunitatile geografice ale Romaniei cu semnificatii pentru UE. ............................. 198

IV.2.3. – Interdependente geografice, economice si culturale. .................................................... 198

IV.2.4. – Spatiul romanesc, dunarean, factor dinamic al dezvoltarii. .......................................... 199

IV.3. Elemente de morfologie spatiala si functionala specifica

teritoriului romanesc al Dunarii ....................................................................................201

IV.3.1. – Analiza teritoriului romanesc, dunarean si al teritoriului transfrontalier. ..................... 201

IV.3.2. – Reteaua de localitati / Orase-porturi. ............................................................................. 202

IV.3.3. – Infrastructura de transport / Infrastructura edilitara. ..................................................... 205

IV.3.4. – Mediu. ............................................................................................................................ 209

IV.3.5. – Dimensiunea sociala. ..................................................................................................... 212

IV.3.6. – Economie. ...................................................................................................................... 213

IV.3.7. – Turismul. ....................................................................................................................... 215

IV.4. Elemente generale de dezvoltare urbanistica ale teritoriului studiat ......................... 216

IV.4.1. – Teritoriul si apa, frontul urban la apa, zone specializate. .............................................. 216

IV.4.2. – Orasele – porturi romanesti: istoric, dinamica, specificitate. ........................................ 217

IV.4.3. – Activitatea portuara si impactul acesteia asupra dezvoltarii oraselor riverane. ............ 228

IV.4.4. – Abordare din perspectiva ecologiei urbane. .................................................................. 236

IV.4.5. – Apartenenta civica la dinamica oraselor-porturi. Calitatea spatiilor publice si private.. 238

IV.4.6. – Submodule spatiale, specifice, de dezvoltare, privind rolul

oraselor – porturi romanesti, riverane Dunarii ........................................................ 239

IV.4.6.1. – Dezvoltarea urbana Giurgiu (Romania) – Ruse (Bulgaria). ................................ 239

IV.4.6.2. – Sistemul Urban Braila–Galati. ............................................................................ 242

IV.4.6.3. – Euroregiunile din sectorul romanesc. .................................................................. 250

IV.4.7. – Coeziunea teritoriala. ..................................................................................................... 258

● PARTEA a V-a – UN MODEL POSIBIL, DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI

RIVERAN, ROMANESC, AL DUNARII..........................................................259

V.1. O abordare metodologica asupra teritoriului analizat .................................................... 259

V.1.1. – Viziunea strategica de dezvoltare / Viziunea spatiala. ................................................... 259

V.1.2. – Scenarii de dezvoltare / obiective strategice: .................................................................. 260

Diagrama ISHIGAWA,

Matricea Cadru,

Arborele problema,

V.1.3 – Prioritati ale Romaniei in cadrul viitoarei Strategiei pentru

coridorul Rin-Main-Dunare.............................................................................................. 262

V.1.4 – Propunere privind un model, posibil, de dezvoltare specifica, zonelor riverane Dunarii

romanesti. .........................................................................................................................266

V.2.Concluzii ............................................................................................................................. 269

● ANEXE......................................................................................................................................................276

● LISTA ILUSTRATIILOR.......................................................................................................................292

● GLOSAR DE TERMENI........................................................................................................................297

● BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................305

● PARTEA I-a – PROBLEMATICA PRIVIND ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI

AL SPATIILOR RIVERANE IN DEZVOLTAREA TERITORIALA A CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE

●DELIMITAREA ARIEI DE STUDIU.CONTEXTUL GENERAL SI CONTEXTUL PARTICULAR.

Pentru studiul de fata, prin amplasarea sa, a problematicilor diverse pe care le genereaza a fost necesara o separare a dimensiunilor teritoriale de dezvoltare si cooperare, la nivele diferite de abordare:

· o arie de interes general, ce vizeaza dezvoltarea macroteritoriala transnationala/transfrontaliera/interregionala si,

· o arie de interes particular – regionala/locala, mult mai restransa pentru teritorii cu specificitati clare in procesele de dezvoltare.

Teritoriile riverane axei de transport Rin-Main-Dunare se desfasoara de o parte si de alta a culuarului navigabil si sunt reprezentate de unitati administrative specifice fiecari tari, si au urmatorul decupaj regional, astfel:

Coridor Paneuropean Rin-Main-Dunare

In cele 52 de unitati administrative se regasesc aproape 1.200 de orase, cu dimensiuni si populatie, foarte diferite, din care 5 capitale de tari (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Bucuresti):

Olanda

32 orase

Serbia

17 orase

Germania

895 orase

Romania

73 orase

Austria

33 orase

Bulgaria

7 orase

Slovacia

38 orase

Republica Moldova

1 oras

Ungaria

75 orase

Ucraina

7 orase

Croatia

12 orase

TOTAL

1.190 orase

● DEZVOLTAREA MACROTERITORIALA

TRANSNATIONALA/TRANSFRONTALIERA/INTERREGIONALA

In contextul noilor provocari mondiale (criza economica globala, schimbarile climatice, presiunea asupra resurselor, expansiunea urbana necontrolata, schimbarile demografice, imbatranirea populatiei), la nivel macroteritorial , axa Rin-Main-Dunare creeaza oportunitati largi in cooperarea internationala prin:

- punerea in valoare a caracterului geostrategic al coridorului de transport Rin-Main-Dunare,

- dezvoltarea legaturilor oferite de coridorul de navigatie, intre porturile atlantice de proximitate si cele din Marea Neagra,

- conectarea si amplificarea legaturilor cu infrastructura tehnica majora pentru materii prime si energie din Asia Mica si Bazinul Marii Caspice,

- activarea nenumaratelor posibilitati de cooperare la nivel transfrontalier si transnational,

- facilitarea accesului tarilor central-europene: Austria, Slovacia, Ungaria si Serbia la marile continentale si sporirea schimburilor comerciale pe apa sau in sisteme de transport combinat,

- cresterea mobilitatii cetatenilor europeni si dezvoltarea schimburilor culturale directe,

- gestionarea mai eficienta a resurselor de apa, a problemelor de mediu, de conservare a zonelor protejate, naturale si construite,

- coordonarea actiunilor de securitate teritoriala,

- cresterea coeziunii teritoriale, economice si sociale a “medianei Est-Vest” a Uniunii Europene.

● ARIA DE INTERES PARTICULAR/REGIONAL/LOCAL

La nivel regional si local specificitatea regionala si identitatea locala reprezinta tinte in dezvoltare, subordonand prioritatile si proiectele la potentialul existent si la sansele de cooperare nationala si europeana. Orasele si localitatile rurale vor coopera la realizarea coeziunii regiunilor lor, punand accent pe innoirea activitatilor, cresterii inteligente si incluziunii sociale (Strategia Europeana 2020), prin:

a. dezvoltarea economiei regionale,

b. gestionarea resurselor si a terenurilor,

c. distribuirea echitabila la nivel regional a veniturilor si resurselor,

d. conectivitatea sporita si accesibilitatea crescuta la infrastructura tehnica, la serviciile de

sanatate, invatamant, cultura, loisir,

e. dezvoltarea retelei regionale de localitati si a ariilor functionale urbane,

f. protejarea zonelor naturale, a peisajelor, a padurilor, a resurselor de apa, a zonelor agricole,

g. combaterea expansiunii urbane necontrolate,

h. parteneriatul urban-rural,

i. promovarea politicilor publice si a bunelor practici,

j. guvernanta multi-nivel.

Ariile de interes general si particular se intrepatrund, coincid si concura la realizarea acelorasi obiective, contribuind la reducerea sau inlaturarea decalajelor de dezvoltare, a discrepantelor teritoriale si la realizarea unei coeziuni economice si sociale a intregii macroregiunii.

STRUCTURA PROBLEMATICII PRIVIND ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI AL

SPATIILOR RIVERANE IN DEZVOLTAREA TERITORIALA

A CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE.

sursa: autor

● SCOPUL TEMEI DE CERCETARE

Obiectivele – sunt reprezentate de rolul pe care – l au orasele-porturi, situate pe coridorul Rin-Main-Dunare, in dezvoltarea teritoriala regionala, printr-o analiza multiscalara, de pozitionare a orasului, in trei ipostaze-relationale:

- una cu teritoriul inconjurator,

- una cu frontul de apa urban, prin intermediul spatiilor specializate ale porturilor,

- macroteritoriala, de organizare sistemica pe intregul coridor (se evidentiaza continuitatea axei geopolitice/geostrategice Europa-Asia).

Elementele de securitate teritoriala vor fi cuprinse intr-un Cod de Conduita la scara intregului traseu navigabil, prin elaborarea unei serii de concepte noi, norme si proceduri specifice.

In final, apare oportunitatea propunerii unei Strategii privind dezvoltarea teritoriala a coridorului Rin-Main-Dunare si exemplificarea sectoriala prin MODELUL POSIBIL DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI RIVERAN, ROMANESC AL DUNARII (cu studiile de caz – “Dezvoltarea Urbana Giurgiu-Ruse” si “Sistemul Urban Braila-Galati-Tulcea”).

Aceasta reprezinta intersectia cercetarilor pe trei nivele de analiza: macroteritorial (regiunea), la nivelul orasul-port-fluvial si al retelei de localitati si la nivelul relatiei oras-apa, care sa conduca la aparitia unor concepte si directii de actiune noi, instrumente de planificare – implementare –monitorizare a proceselor de dezvoltare si a celor de diminuare/inlaturare a disparitatilor teritoriale si de crestere a calitatii vietii cetatenilor Uniunii.

● ORGANIZAREA GENERALA A STUDIULUI SE CONCENTREAZA ASUPRA FENOMENELOR SPECIFICE TEMEI DE CERCETARE:

- identificarea conceptuala a componentelor studiului,

- evolutia istorica, problemele si dificultatile pe marginea subiectului,

- analiza multicriteriala teritoriala – la nivelul sistemului de asezari si al teritoriului regional,

- prezentarea rolului geopolitic / geostrategic al coridorului de transport Rin-Main-Dunare,

- identificarea oraselor – port fluviale si analiza morfologica – identitara a acestora,

- rolul spatiilor specializate in cadrul porturilor: tipologie si adaptabilitate,

- descifrarea elementelor de securitate teritoriala,

- elaborarea strategiilor macroteritoriale de dezvoltare (inclusiv zona romaneasca riverana Dunarii),

- crearea unui model posibil de dezvoltare (subsistemele teritoriale: Giurgiu-Ruse si

Braila-Galati-Tulcea).

Schema organizarii generale a studiului

● OPORTUNITATEA SI ORGANIZAREA GENERALA A STUDIULUI. NOUTATEA

TEMEI DE CERCETARE.

Oportunitatea studiului

Extinderea UE, provocarile sale de integrare-cooperare in cadrul acesteia, dar si cu zona nonUE, au declansat o serie de actiuni si de proiecte strategice privind dezvoltarea, interconectarea si participarea la schimburile mondiale de valori.

Finalizarea legaturilor fluviale prin constructia canalelor Main-Dunare si Dunare-Marea Neagra, de pe coridorul de transport Rin-Main-Dunare, au deschis posibilitati deosebite de cercetare a porturilor fluviale si maritime (Rotterdam si Constanta) la procesul de crestere a competitivitatii economice si de cooperare teritoriala.

In acest context politicile europene se indreapta cu precadere asupra marilor teritorii.

Cooperarea transnationala / transfrontaliera isi gaseste locul de exprimare in cadrul unui posibil proiect – model, de anvergura, Dezvoltarea Regionala Rin-Main-Dunare

Sursa:autor

sursa: autor

Noutatea temei de cercetare este data de urmatoarele aspecte:

- la nivel european, reprezinta o incercare de abordare a rolului oraselor – port fluviale in dezvoltarea durabila a coridorului Rin-Main-Dunare, pornind de la componenta sa geopolitica,

- la nivel national este primul studiu care vizeaza integrarea dezvoltarii tronsonului romanesc riveran Dunarii, in contextul traseului continental, dintre porturile Rotterdam si Constanta,

- la nivel national, studiul apare ca noutate prin demonstrarea importantei securitatii teritoriale a coridorului navigabil, pe coordonate continentale si geostrategice,

- se genereaza pentru prima oara un model posibil, in cadrul Strategiei de Dezvoltare a Coridorului Rin-Main-Dunare, in consonanta cu Strategia Dunarii aflata in desfasurare

● SCURT ISTORIC-STADIUL ACTUAL AL CERCETARII. EXEMPLE COMPARATIVE.

Competitivitatea si bunastarea Regiunilor Europei este esentiala pentru realizarea obiectivelor Conventiei Europene (coeziunea teritoriala), a Strategiilor de la Lisabona si Goteborg (competitivitate si dezvoltare economica durabila), a Perspectivei Dezvoltarii Spatiale Europene (ESDP – pentru imbunatatirea echilibrului urban) si a celui de al patrulea Raport de Coeziune (pentru coeziunea economica si sociala).

Competitivitatea reclama o abordare inclusiva a problematicii urbane sub aspect economic si social, responsabila din punct de vedere al mediului.

Competitivitatea si coeziunea urbana pot fi facilitate prin crearea unor instrumente eficiente pentru luarea deciziilor strategice si implementarea unor actiuni in cadrul unor Regiuni Urbane Functionale, si indeosebi a celor cu caracteristici metropolitane.

Europa are nevoie de regiuni de dezvoltare de succes. Ele necesita o mai buna integrare interna.

Economia globala nu mai este o structura ierarhica a statelor – natiuni si a economiilor acestora.

In prezent si in viitor, marea majoritate a actorilor se bazeaza pe retele in cadrul si intre regiunile metropolitane.

Zonele foarte urbanizate indeplinesc rolul de porti de intrare prin asigurarea accesului la cunoastere si cuprind noduri ale infrastructurii de transport trans-european.

Integrarea europeana a regiunilor presupune si crearea unor aliante strategice la nivel european in scopul promovarii, cresterii, competitivitatii si integrarii globale.

Procesul de densificare urbana se caracterizeaza prin multiplicarea marilor aglomeratii si concentrarea crescanda a populatiei, activitatilor si de producere de bunuri si servicii in cadrul unor spatii geografice tot mai extinse si ale caror limite sunt imprecise (adesea greu de definit).

Cresterea este insotita de o tot mai mare fragmentare sociala si spatiala (segregare sociala, specializare spatiala, criminalitate, lipsa de siguranta).

Mondializarea se resimte si la nivelul structurii si dinamicii zonelor urbanizate europene.

Orasele europene devin noduri ale retelei mondiale de orase / metropole, in continua evolutie.

Orasele devin centre principale de cercetare, inovare si creare de noi activitati. Sunt legate intre ele prin retele fizice si virtuale. Reprezinta importanti poli culturali, turistici si de loisir.

Caracterul lor cosmopolit reprezinta un element major pentru dezvoltarea industriei media.

Cooperarea si interactiunea dintre actorii publici si privati au un rol hotarator in dinamica dezvoltarii lor. In ultimii ani a aparut un nou model de dezvoltare – zona metropolitana policentrica, in care aglomeratiile urbane functioneaza in retea, conturand reteaua policentrica teritoriala. (Ex.: Ranstad, cu 7 milioane de locuitori, Regiunea Rhin-Ruhr cu 11 milioane de locuitori, Regiunea

Viena - Bratislava cu 4,6 milioane de locuitori, etc.).

Problematica dezvoltarii oraselor in contextul larg, regional, a fost abordata si la nivelul Comitetului European Economic si Social (CEES) care incurajeaza regiunile in implicarea cu succes in Agenda Lisabona-Goteborg.

Zone de succes, cu asemenea dezvoltari, ar putea fi:

- Centrope – Viena – Bratislava – Brno – Gyor,

- Copenhaga – Malmo (Danemarca – Suedia),

- Randstad (Olanda).

La nivelul Uniunii Europene, in implementarea Strategiei de la Lisabona, DG REGIO a formulat obiectivele unui nou tip de politica regionala, avand ca motor dezvoltarea urbana.

Atat in Agenda Teritoriala(31 , cat si in directiile stabilite de Parlamentul European, “Orasele

– municipiile si aglomerarile sau zonele urbane in care sunt concentrate 78% din populatia Uniunii Europene, sunt locurile care concentreaza majoritatea problemelor si locurile in care se cladeste viitorul”.

Traseele navale de transport regionale, continentale sau intercontinentale, reprezinta exemple din numeroasele facilitati in scurtarea distantelor si timpilor de deplasare intre continente sau locuri, cu efecte evidente in cresterea mobilitatii si dezvoltarii economice.

Ele fac parte din reteaua complexa de transport si contribuie la coeziunea teritoriilor.

In acest context, rolul coridorului de transport Rin-Main-Dunare devine foarte important in dezvoltarea macroteritoriala si in atenuarea / inlaturarea disparitatilor regionale europene.

● PROBLEME SI DIFICULTATI PE MARGINEA SUBIECTULUI.

Din analiza subiectului lucrarii de fata, se constata existenta unui ansamblu de probleme de natura structurala, organizatorica, de cauzalitate si de efect, cu implicatii diverse si de conexiune interna si externa. Se disting, astfel, o serie de dificultati pe marginea temei de cercetare care particularizeaza subiectul:

- identificarea corecta si clara a obiectivelor cercetarii;

- rolul actorilor, dimensiunea, complexitatea teritoriala si volumul mare de informatii;

- politici noi, adecvate gestionarii macroteritoriilor; negocierea politicilor statale/regionale;

- armonizarea intereselor statelor si marilor grupari, cu pastrarea intereselor specifice partilor;

- teme, obiective si experiente noi sub incidenta riscurilor de scara si de traseu;

- o analiza multidisciplinara si multicriteriala;

- provocare noua, de dimensiune continentala;

- stabilirea indicatorilor comuni pentru evidentierea diferentelor de dezvoltare interregionale;

- crearea de norme si reglementari comune;

- o guvernanta alternata, pe mai multe nivele, flexibila, inovativa si reactiva;

- eliminarea factorilor perturbatori ce pot crea turbulente importante in functionarea “modelului” dezvoltarii;

- cadrul si modelul politic, administrativ, juridic, economic si de cooperare internationala la scara mare de implementare – monitorizare si bunele practici;

- gestionarea dificila a volumului mare de documentare.

● METODOLOGIA DE STUDIU

Demersul metodologic porneste de la o abordare graduala a problematicii – o analiza la nivele diferite de scara, de relationare si de impact, care sa se concentreze in scenarii – model de dezvoltare multiscalara si specifica, precum si in accentuarea rolului de conector intercontinental al Coridorului Rin-Main-Dunare.

Ideea de baza este aceea ca teritoriul si orasele “in miscare” , cuprind depozite de informatii – provocari continue si componente ale competitiei continentale si globale a dezvoltarii.

Directiile de studiu, aflate pe paliere diferite ale analizei, converg spre nodurile retelelor de localitati – orasele si catre sistemul regional de asezari. Metodologia de studiu presupune, deasemenea, urmarirea unui ansamblu de obiective, rezultate din:

a. formularea conceptelor teoretice de lucru cu raportare la experienta ultimilor 25 de ani;

b. evidentierea bunelor practici, rezultate din experimentele si realizarile actuale;

c. structurarea cercetarii pe baza principiilor specifice domeniului planificarii teritoriale si urbane

Concluziile finale, conduc catre o intelegere larga a dezvoltarii si descoperirii de noi mecanisme de masurare, evaluare si monitorizare a fenomenelor in desfasurarea acestor schimbari.

Ele se bazeaza pe cunostintele actuale dar anticipeaza cai noi de cercetare pentru viitor.

● DOCUMENTE EUROPENE SI NATIONALE REFERITOARE LA PROBLEMATICA STUDIULUI

Pentru coordonarea politicilor de dezvoltare a teritoriului comunitar Uniunea Europeana a elaborat, in decursul anilor, o serie de documente programatice, care sa defineasca cadrul de operare al directiilor de actiune. Astfel, in mai 1983, la Torremolinos (Spania) a fost adoptata Carta europeana a amenajarii teritoriului, care a definit directiile si obiectivele generale care trebuie sa guverneze in viitor orice politica de amenajare a teritoriului (cu precadere cele maritime si cele legate de dezvoltarea urbana controlata).

Acelasi document a stabilit, elaborarea pentru viitor, a Schemei Europene de Amenajare a Teritoriului, care a fost adoptata in mai 1999, la Potsdam si care sub deviza: “spre o dezvoltare spatiala echilibrata si durabila a teritoriului Uniunii Europene”, atinge cele trei obiective fundamentale ale politicii comunitare si anume: coeziunea economica si sociala, conservarea si gestionarea bazelor naturale ale vietii si patrimoniului cultural si competitivitatea mai echilibrata a teritoriului european.

In anul 2000, au fost aprobate “Principiile Directoare pentru o Dezvoltare Durabila a

Continentului European (Hanovra.

La nivelul rolului oraselor in cadrul Strategiei dezvoltarii europene au fost elaborate si aprobate o serie de documente, care contribuie semnificativ la definirea importantei zonelor urbane in structura macroteritoriala.

Strategia EUROPA 2020 mentioneaza, in preambulul documentului faptul ca Uniunea Europeana se confrunta cu o serie de provocari majore de natura economica (recesiune financiar – economica, globalizare, etc), sau legate de probleme sociale (somaj, integrare sociala, structura demografica, inechitate etc.) legate de mediu (schimbari climatice, conservarea resurselor naturale etc.), sustinand faptul ca “iesirea noastra din criza trebuie sa marcheze intrarea intr-o noua economie.

Noua strategie europeana trebuie sa transforme Uniunea Europeana intr-o economie inteligenta, durabila si incluziva care sa ofere oportunitati de angajare, productivitate si coeziune sociala la niveluri inalte”.

● ELEMENTE DE GEOPOLITICA.AXA FLUVIILOR SI CANALELOR-IMPORTANTA CORIDORULUI RIN-MAIN-DUNARE.

Coridorul fluvial Rin-Main-Dunare, cu rol geopolitic si geostrategic major si de importanta covarsitoare pentru tarile situate pe traseul lui, intre Marea Nordului si Marea Neagra, a devenit operational incepand cu anul 1992 si indeplineste un vis mai vechi, european de scurtare a drumului maritim intre cele doua mari.

Miza geopolitica a acestei axe s-a grefat in jurul ideii de reintregire a Europei Centrale, ca unitate teritoriala. Orasele si regiunile situate de-a lungul axei de transport, precum si aportul celor doua mari, aduc traseului “incarcatura” economica si sociala, prin cresterea mobilitatii si cooperarii interregionale. Regiunea Rin-Main-Dunare acopera aproape o treime din suprafata UE, existand legaturi stranse intre bunastarea acestei regiuni si cea a Uniunii in ansamblu. Dupa Strategiile Regiunii Dunarii si a Marii Baltice aceasta posibila Strategie de Dezvoltare a Coridorului Rin-Main-Dunare devine o alta abordare macroteritoriala de acest tip.

Ea preia prioritatile Strategiei Dunarii, pe care o subordoneaza in privinta dimensiunii teritoriale, si a noii valente a caii navigabile si o aseaza in continuarea celor patru prioritati conturate (‘piloni”): conectarea regiunii Rin-Main-Dunare, protectia mediului in regiune, asigurarea prosperitatii

acesteia si consolidarea regionala. Vor fi luate in considerare diferentele de ordin economic si investitiile insuficiente in infrastructura (transport, energie, comunicatii), protectia mediului, sau de securitate teritoriala-toate acestea necesitand o abordare unitara.

● INITIATIVE SI ACTORI LA NIVEL EUROPEAN

Acestea sunt organizate sub forma de forumuri, asociatii, fundatii sau in cadrul unor “proiecte de cercetare”. Reprezinta retele internationale, cu participarea membrilor sai din sectoarele public/privat, ori mixte. In obiectul lor de activitate/cercetare isi propun o implicare cat mai directa asupra rolului oraselor-port/oraselor-port fluviale. Reunesc opiniile autoritatilor locale, ale celor navale, institutiilor de invatamant si cercetare, administratiilor si autoritatilor portuare, operatorilor urbani si portuari, firmelor de turism si institutiilor de cultura, companiilor si societatilor comerciale participante la viata orasului si portului, specialistilor.

● RETEAUA ORASELOR EUROPENE. ORASELE RIVERANE CORIDORULUI

RIN-MAIN-DUNARE

Uniunea Europeana prezinta un inalt grad de urbanizare. Totusi numai 1/3 din populatie traieste in marile zone metropolitane. Structura spatiala si urbana a UE se distinge de cea a altor continente prin faptul ca zonele rurale sunt populate de o maniera relativ densa.

Circa 1/3 din populatie traieste in orase mici si mijlocii in afara aglomeratiilor.

Istoria descentralizata a Europei caracterizata de state nationale independente care, chiar, ele

s-au constituit uneori relativ tarziu, plecand de la state regionale mai mici, a favorizat formarea unui sistem urban policentric puternic.

● Formarea retelelor urbane

Aceste transformari reprezinta o importanta sfidare pentru dezvoltarea spatiala si urbana. Orasele coopereaza si isi unesc fortele, dezvoltand, de exemplu, functiunile lor in complementaritate sau utilizand impreuna echipamente si servicii.

● Cooperarile pot fi benefice dezvoltarii regionale, ameliorand oferta de servicii si caracteristicile economice ale regiunii respective, crescand capacitatea sa concurentiala.

● Schimbari in perspectivele economice ale oraselor

Concurenta pentru investitii se intensifica intre orase si regiuni. Mentinerea sau restabilirea competitivitatii reprezinta o provocare de proportie.

Progresul expansiunii oraselor

Cresterea numarului de gospodarii si a suprafetei locuibile medii/cap locuitor duce la cresterea cererii de locuinte si terenuri de construit.

Ameliorarea calitatii vietii in orase.

● Interdependenta crescanda intre zonele urbane si cele rurale

Viitorul a numeroase zone rurale este din ce in ce mai legat de dezvoltarea oraselor. Orasul si satul vor actiona, in directia cooperarii parteneriale si punerii in practica a schemelor regionale de dezvoltare. Realizarea unui echilibru mai bun intre dezvoltarea urbana si protectia peisajelor deschise reprezinta o sarcina centrala a dezvoltarii spatiale.

● Zonele rurale mai putin dens populate au mai multe surse de a-si pastra caracterul lor rural mai ales daca sunt mai indepartate de zonele metropolitane. In numeroase zone rurale din spatiile periferice ale UE, exodul de populatie pune in pericol viabilitatea serviciilor publice si private.

● Declaratia de la Toledo (iunie 2010), propune o serie de masuri pentru rezolvarea provocarilor urbane actuale si implementarea Strategiei Europa 2020.

La nivelul teritoriului studiat orasele riverane Coridorului de transport Rin-Main-Dunare se confrunta cu aceleasi probleme si necesitati, ca intreg teritoriul european. Cele 143 de orase-porturi situate pe acest parcurs cu dimensiuni si populatii diferite apartinatoare la 11 state riverane (Olanda, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria si Ucraina) insumeaza aproximativ 18,0 milioane locuitori.

● Teritoriul riveran Coridorului Rin-Main-Dunare insumeaza 53 de unitati administrative, ocupa o suprafata de 403.948,28 Kmp si o populatie totala de aproximativ 75 milioane.

Populatia medie urbana reprezinta aproximativ 20% din totalul teritoriului analizat, indice inferior teritoriilor superurbanizate. Aceasta este distribuita neuniform de-a lungul traseului, ceea ce demonstreaza ca exista diferente majore de densitate a populatiei urbane riverane Coridorului fluvial.

La scara mondiala si regionala, problemele globalitatii au fost amplificate de marea mobilitate a informatiilor, bunurilor, persoanelor si fluxurilor financiare. A fost initiata si dezvoltata, ideea marilor infrastructuri care sa permita circulatia acestora “fara frontiere”, la dimensiuni continentale.

La nivel european au fost desenate coridoarele majore de transport, transnationale care, impreuna formeaza “inima” sistemului continental (Tallinn, TEN-T 2013):

Coridoare TEN-T

PARTEA a II-a – ANALIZA MACROTERITORIALA IN RAPORT CU

DEZVOLTAREA ORASELOR RIVERANE DIN PUNCTUL

DE VEDERE AL RELATIILOR FUNCTIONALE SI SPATIALE

ABORDAREA SISTEMICA, este o analiza care se refera la alcatuire, organizare, structura (sisteme de relatii) si comportament in timp. Sistemul este alcatuit din mai multe obiecte, existand o relatie intre aceste obiecte si intre atributele lor.

Sistemul urban este alcatuit din sistemul populatiei urbane si din sistemul economic urban.

La nivelul teritoriului riveran Coridorul navigabil Rin-Main-Dunare si al retelei de orase-porturi, analiza sistemica se desfasoara pe doua paliere de cercetare:

- unul la nivelul teritoriului(macro-regional, regional, local), si,

- altul, in domeniile de investigare sectoriala, cu efecte in structura ansamblului.

Se vor identifica, astfel, relatiile teritoriale, functionale: natura, stabilitatea si viitorul acestora, cu reliefarea diferentelor si anomaliilor de sistem, care completeaza, antreneaza si produc germenii si pragurile dinamicii teritoriale.

Coridorul Rin-Dunare

Sursa:http://www.resurseculturale.ro/site/?q=node/121

● RIN-MAIN-DUNARE, SISTEM COMPLEX SI DINAMIC

Sistemul (fenomen, proces, obiect din natura sau societate), poate fi asimilat cu un ansamblu de componente, interconectate intr-o “constructie” interna, proprie, si pozitionate intr-o stransa legatura cu elemente de provenienta exterioara, prin relatii directe, la nivelul functiilor si schimbarilor structurilor de baza. Cu certitudine, Coridorul Rin-Main-Dunare, din perspectiva celor enuntate mai sus, poate fi considerat un sistem dinamic si complex, profund ancorat teritorial in mediul exterior ce-i conditioneaza functionarea.

In ansamblu, Sistemul Rin-Main-Dunare, este definit de un anumit tip de structura si relatii interne/externe, cu un potential natural si demografic impresionant, posesor al unei infrastructuri tehnice majore, integral dispersata si al unei retele dense de localitati.

Intre acestea din urma, orasele riverane-metropole sau functiile urbane specializate au rolul de motor al dinamicii teritoriale.

Dinamica este determinata de competitivitatea oraselor, de viteza si volumul fluxurilor financiare, de marfuri si persoane, pe fondul unei solicitari tot mai crescute privind problematica securitatii regionale.

Complexitatea sistemului are in vedere vastitatea geografica, provocarile legate de importanta geopolitica si geostrategica a coridorului navigabil, de nivelul de cooperare regionala si de “stiinta”

guvernarii teritoriului.

● FACTORII CARE CONDITIONEAZA ECHILIBRUL SISTEMULUI TERITORIAL

In contextul unei abordari globale si sistemice, este necesara evidentierea ariei de presiune asupra echilibrului teritorial, exercitata pe trei planuri: mediu natural, dezvoltarea economico-sociala si influenta zonelor exterioare interconectate sistemului.

● Mediul natural

Evaluarea Sistemului Rin-Main-Dunare, determinata de impactul factorilor naturali, sau cu forme de manifestare rezultate din actiunile umane asupra mediului, aduce, in prim plan, anvergura fenomenelor desfasurate, ca si importanta consecintelor acestora.

● Dezvoltarea economico-sociala

Activitatile economice si fenomenele sociale, reprezinta garantul actiunii de asigurare a echilibrului sistemului dinamic, complex al Coridorului Rin-Main-Dunare. Sincopele internationale: crizele politice si financiare, declinul economic si capacitatea de adaptare la noile provocari, afecteaza succesul unora din proiectele de dezvoltare ale teritoriului european.

Oportunitatea navigatiei de la Marea Nordului la Marea Neagra, odata cu realizarea legaturii intre cele doua fluvii: Rin si Dunare, reprezinta o prioritate evidenta – dezvoltarea intregului coridor (prin extensia Strategiei Dunarii) si promovarea in orizontul de timp 2020-2030, a celui mai ambitios proiect transeuropean de pe Agenda viitoare a Uniunii Europene.

El va uni politicile de cooperare ale Vestului cu cele ale bazinului Marii Negre si Marii Caspice sporind considerabil valoarea geostrategica a acestui traseu.

● Zonele exterioare interconectate sistemului

Diversitatea factorilor care definesc zonele interconectate Coridorului Rin-Main-Dunare, determina modificarile survenite in dinamica teritoriului, prin actiuni favorabile, corective sau destructive privind evolutia functiilor, relatiilor intra si extrasistemice si cu consecinte in realizarea echilibrelor de dezvoltare.

Existenta unor discrepante evidente de dezvoltare intre cele trei mari sectoare ale traseului fluvial Rin-Main-Dunare: zona de vest, de est si zona central-europeana, evidentiaza cresteri accelerate pe directia catre vest si totodata, prezenta unor modele economice, diferite, angajate pe “frontul” competitivitatii teritoriale.

Sfera de dispersie a interesului pentru marile europene

Sursa: autor

● OBIECTIVELE SI REZULTATELE PRELIMINARE ANALIZEI SISTEMICE SI VALORIFICAREA ACESTORA

A. Obiective si actiuni

● Obiectivele strategice privind Coridorul Rin-Main-Dunare, se vor contura pe baza contributiilor statelor membre, a deciziilor guvernelor acestora, autoritatilor locale si a unui larg proces de consultare publica (cu societatea civila, organizatiile non-guvernamentale, mediul de afaceri), avand ca beneficiari – cetatenii statelor riverane/neriverane:

● Sansa dezvoltarii, impune, de la inceput, agregarea problemelor majore si a celor minore, intr-un ansamblu clar si coerent, perfect articulat la obiectivele comune, cuprinse in strategiile regionale si continentala; ● Transformarea coridorului navigabil intr-un complex de cooperare economica si de stabilitate politica; ● Examinarea factorilor perturbatori si evaluarea impactului asupra echilibrului dinamic al acestui macrosistem; ● Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai sarace si cele mai bogate, conform politicii de coeziune a UE; ● Realizarea unei conectivitati sporite (transport durabil, retele de energie, turism si cultura); ● Caracterul dual, contradictoriu, rezultat din interferentele juridice interne ale fiecarui stat riveran si normele de Drept International, in privinta starii de navigabilitate a traseului, a circulatiei de marfuri si persoane, a problemelor complexe de mediu si articularea pachetului legislativ la obiectivele si proiectele comune de gestionare / dezvoltare; ● Strategia Coridorului navigabil Rin-Main-Dunare poate fi definit ca examenul unei mari provocari: guvernanta parteneriatelor si bunelor practici, la scara continentala, prevazute in cadrul planului de actiune al acesteia; ● Beneficiile reale, majore, ale implementarii viziunii si obiectivele strategice, sunt: modernizarea teritoriilor vizate; protectia mediului; cresterea nivelului de trai; consolidarea cooperarii regionale intre statele riverane.

B. Rezultate preliminare – consideratii

Actualitatea si importanta geostrategica a intregului coridor navigabil intre Marea Nordului si Marea Neagra, a largit Agenda politica a statelor riverane, prin insusirea si introducerea obiectivelor Strategiei Regiunii Dunarii in cadrul Strategiei Coridorului Rin-Main-Dunare, ca viziuni convergente.

● Caracterul preliminar al rezultatelor este generat de importanta si pozitionarea analizei – diagnostic ca

etapa incipienta in cercetarea stiintifica, precum si de conjunctura favorabila a aparitiei Strategiei Dunarii pe agenda europeana, care conditioneaza un anumit mod de abordare pentru intreg traseul Rin-Main-Dunare.

● Prin configurarea geografica de coloana vertebrala a Europei, Coridorul navigabil Rin-Main-Dunare asigura continuitate axelor marilor: Marea Nordului – Marea Neagra – Marea Mediterana – Marea Caspica si ofera posibilitatea crearii unui complex economic de cooperare largita cu beneficii importante pentru cetatenii tarilor din regiune.

Axele marilor: Marea Nordului – Marea Neagra – Marea Caspica – Marea Mediterana – Marea Baltica

Sursa: autor

● ETAPE POSIBILE ALE CERCETARII VIITOARE

● Dificultatea temei de cercetare, rezultata din complexitatea problematicilor desfasurata pe un teritoriu de dimensiuni continentale, necesita abordari pe arii largi, multidisciplinare insotite de o analiza-diagnostic, continua si profunda asupra fenomenelor viitoare sau aflate in desfasurare, concretizate pe urmatoarele directii:

- structurarea cercetarii pe baza principiilor specifice domeniului planificarii teritoriale si urbane;

- o evaluare corecta si clara a importantei geopolitice si geostrategice a Coridorului Rin-Main-Dunare in realizarea echilibrului teritorial, din punct de vedere al securitatii si dezvoltarii;

- realizarea unui parcurs amplu, complex pentru cercetare, care trebuie sa confirme sau sa

infirme viabilitatea acestui proiect;

- elaborarea cadrului si modelului posibil (politic, administrativ, juridic, economic si de

cooperare internationala), la scara mare de implementare-monitorizare si bune practici;

- armonizarea intereselor statului si marilor grupari economice, cu pastrarea obiectivelor

specifice interregionale, concomitent cu asigurarea sprijinului Parlamentului European,

Comisiei Europene si al Comitetului Regiunilor;

- asumarea politica a statelor riverane si a celor interesate de coridorul navigabil;

- cresterea rolului actorilor in procesul de dezvoltare/decizie, concomitent cu initierea de politici noi, adecvate gestionarii macroteritoriilor si de negociere a politicilor statale/regionale.

- elaborarea de scenarii asupra fenomenelor de consolidare si de crestere a importantei

traseului navigabil si al retelei de orase-porturi fluviale si maritime;

- realizarea unei guvernante alternate, pe mai multe nivele, flexibila, inovativa, si reactiva;

- consecintele si provocarile globalizarii;

- competitia marilor “bazine” economice mondiale;

- asigurarea resurselor financiare si umane pentru implementarea proiectului;

- propuneri de mecanisme structurale noi;

- preluarea experientelor pozitive din derularea proiectelor similare ca amploare (Strategia

Marii Baltice, Strategia Regiunii Dunarii) si altor modele de dezvoltare.

● Artera navigabila RIN – MAIN – DUNARE

Coridorul Transeuropean de transport nr.7: Rin – Main – Dunare, reprezinta coloana vertebrala a sistemului european de cai navigabile interioare, unind porturile Rotterdam si Constanta, precum si teritoriile a 11 tari, de-a lungul unui traseu de peste 3.450 km.

Reteaua europeana de cai navigabile interioare Sectiunile fluviului Rin

sursa: A. Sobaru si altii –

“Artera navigabila Dunare – Main – Rhin”, 1998 sursa: http://de.wikipedia.org/wiki/Rhein

Raul Main Dunarea – bazinul hidrografic

sursa: http://de.wikipedia.org/wiki/Main sursa: http://www.icpdr.org

Canalele navigabile: Main-Dunare (intre Bamberg si Kelheim), inaugurat in 1992 si Canalul Dunare-Marea Neagra (intre Cernavoda si Constanta/Navodari), in anul 1984, completeaza traseul, realizanduse un deziderat istoric, de maxima importanta privind circulatia marfurilor si persoanelor in

Europa, intre Vest si Est.

Rinul, reprezinta o importanta cale de navigatie pentru Vestul Europei, care impreuna cu raul Main, realizeaza un sistem propriu de navigatie, de-a lungul Coridorului R-M-D.

Dunarea, al doilea fluviu al Europei, ca marime, dupa Volga, se varsa in Marea Neagra si reprezinta partea a doua a traseului navigabil.

Complexul hidrografic Rin-Main-Dunare este format din ansamblul bazinelor celor trei cursuri de apa,

si are o lungime navigabila totala (intre Rotterdam si Constanta) de 3490 Km, din care:

- Rin (intre Rotterdam si Mainz) – 425 Km,

- Main (intre Mainz si Bamberg) – 384 Km,

- Canalul Main-Dunare (intre Bamberg si Kelheim) – 171 Km,

- Dunarea (intre Kelheim si Sulina) – 2415 Km, din care sectorul romanesc = 1075 Km,

(reprezentand 42% din lungimea navigabila a Dunarii)

- Canalul Dunare – Marea Neagra:

- traseul Cernavoda-Agigea – 64,4 Km,

- traseul Poarta Alba-Midia, Navodari – 31,2 Km,

- Ariile bazinale, ale celor trei cursuri de apa,

au urmatoarele suprafete: Rin -198.735 kmp; Main – 27.292 kmp; Dunare – 817.000 kmp;

Total = 1.043.027 kmp

Profilul longitudinal al Canalului Main-Dunare, intre Bamberg si Kelheim Sistemul canalelor navigabile din Dobrogea

(Schema – Societatea pe actiuni Rhein-Main-Donau, Munchen, 1985)

sursa: A.C. Sobaru si altii: “Artera navigabila Dunare-Main-Rhin”, Bucuresti, 1998

● CADRUL JURIDIC ACTUAL PRIVIND NAVIGATIA

Schimbarile importante survenite dupa cel de al doilea razboi mondial in domeniul politic, economic si social nu au fost urmate si de cel din domeniul reglementarilor juridice privind navigatia pe Dunare (Rinul a beneficiat de o politica coerenta de cooperare a tarilor riverane).

Comisia Dunarii cu sediul la Budapesta isi deruleaza obiectivele prin activitatea sa, creind un climat favorabil cooperarii statelor membre.

Conferinta de la Belgrad, (iulie 1948) reprezinta actul de referinta din agenda sa. Atunci s-au afirmat optiunile in legatura cu navigatia pe Dunare, lucrarile Conferintei fiind dominate de fosta URSS, care si-a impus pozitia sa de putere beligeranta invingatoare, desemnand Ucraina ca reprezentanta a intereselor sale, si refuzand accesul Germaniei ca membru.

In zona de interes pentru Rin se creaza Comisia Internationala pentru Protectia Rinului, prin Acordul semnat la Berna la 29 aprilie 1963, cu sediul la Koblenz, in Germania.

In anul 1966, prin Conventia de la Bonn se stabilesc masuri pentru protectia Rinului impotriva poluarii chimice sau cu hidrocarburi. Comunitatea Europeana se asociaza ca parte contractanta a acestui acord.

La nivelul Comisiei Dunarii, anual, urmare dezbaterilor tarilor membre, se emit Recomandari privind asigurarea libertatii navigatiei, in conditii de egalitate, pentru toti participantii la trafic sau ca operatori.

Exista unele diferente privind reglementarile juridice pe segmentele Arterei Navigabile Rin-Main-Dunare. Astfel, pentru zona Mainz-Bamberg (Main) se respecta Conventiile Rinului.

Pentru Canalul Dunare-Marea Neagra se instituie jurisdictia exclusiva a statului roman.

Odata cu semnarea la Sofia, in anul 1994, a “Conventiei de Cooperare pentru Protectia si Utilizarea Durabila a Bazinului Fluviului Dunarea”, se creaza oportunitatea modificarii cadrului juridic privind navigatia pe Dunare, in deplin acord cu reglementarile navigatiei pe Rin, sub tutela organismelor internationale de gestionare / dezvoltare / cooperare a Coridorului Rin-Main-Dunare.

● Riscuri naturale si tehnologice

Omul, de-a lungul istoriei sale, a trait alaturi de apa, de rau, din cele mai vechi timpuri.

Avantajele traiului pe malul unui rau implica si existenta unor pericole, dintre care amintim inundatiile si alunecarile de teren, eroziunile accelerate in albiile de rau, bancurile de nisip. Asociate s-au manifestat intotdeauna cu putere. Pentru zonele cu activitate seismica pronuntata, fenomenele de miscare tectonica, completeaza tabloul marilor dezastre naturale

Riscurile tehnice si tehnologice pot aparea singular sau concomitent, asociate fenomenelor naturale sau induse, in lant, cu fenomene similare.

Din multitudinea de asemenea fenomene putem aminti pe cele legate de infrastructura tehnica:

de transport (baraje, poduri, cheiuri), de producere a energiei electrice (hidrocentrale si statii electrice), tehnologice (scurgeri si deversari de substante chimice nucleare si periculoase, accidente navale si abandonul de epave).

● TRAFICUL PORTUAR / COMERTUL

Traficul portuar, insumeaza transporturile de marfuri si persoane, pe o cale de comunicatie (rau, fluviu), cu mijloace de transport adecvate, intr-un interval de timp si in conditii anume precizate.

Intr-un anumit mod se reflecta si in activitatea comerciala, generata de activitatea economica de schimburi de marfuri si valori.

● Factorii care influenteaza traficul portuar si schimburile comerciale pe coridorul Rin-Main-Dunare:

- navigatia – conditii optime de navigatie:

- diferenta de capacitate a tronsoanelor navigabile;

- gabaritele de navigatie (debite, dragari, indiguiri);

- echiparea senalului navigabil (ecluze, baraje, sisteme de comunicare / alertare / navigatie / salvare);

- conditiile meteorologice;

- echiparea tehnica a porturilor (platforme logistice, echipamente de incarcare-descarcare, spatii de depozitare, manipulare, sortare, expeditie), serviciile portuare

(buncheraj, medicale, vamuire, de pilotaj), etc;

- modernizarea cailor navigabile;

- echiparea cu flota fluviala eficienta si nepoluanta.

● In prezent, din datele statistice (2014) exista mari diferente privind capacitatile anuale de transport si de operare marfa pe tronsoanele coridorului Rin-Main-Dunare, astfel:

- portul mixt fluvio-maritim Rotterdam dispune de o capacitate de 430,0 mil tone;

- portul fluvial Duisburg (cel mai mare port fluvial european) de 220,0 mil tone;

- fluviul Rin-Main, peste 430,0 mil tone;

- canalul Main-Dunare, cca 15,0 mil tone;

- fluviul Dunarea, peste 50 mil tone;

- canalul Sulina, cca 3 mil tone;

- canalul Dunare-Marea Neagra, peste 12 mil tone;

- portul fluvio-maritim Constanta, dispune de o capacitate de operare de 50-80 mil tone, cu

posibilitati maxime de 240,0 mil tone.

Tranzitul de marfuri (TO/AN) – Coridorul Rin-Main-Dunare (3.490 Km)

sursa: autor

Se constata o mare discrepanta intre volumele de marfa transportate in decursul unui an, pe cele doua mari fluvii: Rin si Dunare, in avantajul celui dintai intr-un raport de 7 la 1.

● INFRASTRUCTURA MAJORA:

A. Infrastructura de transport.

Noua retea de transport va face legatura intre Est si Vest si va inlocui mozaicul de transporturi actual cu o retea autentic europeana, in toate cele 28 state membre (Reteaua Centrala).

Scopul este ca treptat, pana in 2050, cea mai mare parte a cetatenilor si a intreprinderilor din Europa sa se afle la cel mult 30 minute distanta ca timp de deplasare, de aceasta retea globala.

Zonele din Europa care nu dispun de conexiuni bune nu vor prospera.

Reteaua centrala TEN-T va conecta: 94 de porturi europene principale cu legaturi feroviare si rutiere; 38 de aeroporturi principale cu legaturi feroviare cu orase mari; 15.000 de km de linii de cale ferata modernizate pentru circulatia de mare viteza; 35 de proiecte transfrontaliere vizand reducerea blocajelor;

Reteaua TENT-T este o retea multimodala, facilitand in mod substantial trecerea calatorilor si a marfurilor de la transportul rutier la cel feroviar si la alte moduri de transport.

Un rol important in structura retelei europene de transport o au nodurile urbane intermodale,

situate pe traseul Rin-Main-Dunare.

B. Retele tehnice: electrice, gaze, telecomunicatii, petrol.

Politica energetica a UE enunta scopuri si obiective clare (reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, o pondere de 20% din surse regenerabile in consumul total de energie al UE si o imbunatatire cu 20% a eficientei energetice pana in 2020) pentru a dispune de energie sustenabila,

competitiva si sigura.

Obiectivele ambitioase ale UE nu se vor concretiza decat daca retelele sale energetice nu se vor modifica in mod substantial si rapid.

Lipsa unor conexiuni adecvate la retea constituie un obstacol in calea investitiilor in energia din surse regenerabile si in productia descentralizata.

Din aceasta cauza, la 16 octombrie 2008, Consiliul European a invitat Comisia sa consolideze infrastructurile critice.

Accesul la retelele energetice transeuropene contribuie si la reducerea izolarii regiunilor mai putin favorizate, fara iesire la Mare si limitrofe, intarind astfel coeziunea teritoriala din interiorul Uniunii Europene.

Trasee de transport al petrolului din Regiunea Caspica

sursa: A.Sobaru: Artera Navigabila Dunare-Main-Rin, 1998 sursa autor

● CONSTRUCTII INGINERESTI: CANALE DE NAVIGATIE, HIDROCENTRALE, CENTRALE NUCLEARE, LUCRARI HIDROAMELIORATIVE, ECLUZE, PODURI SI VIADUCTE, ZONE LIBERE.

Sistem de rauri si canale de navigatie.

Forta apelor a fost elementul care a condus la realizarea de constructii hidrotehnice pe intreg traseul coridorului. De asemenea a favorizat amplasarea de centrale nuclearo-electrice

Pentru continuitatea traseului navigabil a fost necesara executia a numeroase ecluze si instalatii complexe de umplere/golire a canalelor de transport.

Si nu in ultimul rand, traversarea acestor cursuri de apa si asigurarea continuitatii legaturilor terestre (rutiere si de cale ferata) s-a realizat prin intermediul a numeroase poduri si viaducte, o buna parte situata in interiorul localitatilor.

Pe intreg coridorul Rin-Main-Dunare sunt amplasate aproximativ 129 pana la 139 de ecluze si 431 de poduri si viaducte.

Ecluze – Olanda

Schelde

Hellevoetsluis

Parksluizen

sursa: http://www.doris.bmvit.gv.at/en/services/ locks/locks_along_the_danube/

Ecluze – Canal Dunare – Marea Neagra

Ecluza Cernavoda

Ecluza Agigea

Ecluza Navodari

sursa: http://www.doris.bmvit.gv.at/en/services/locks/locks_along_the_danube/

Ecluze – Canal Dunare – Marea Neagra

Ecluza Cernavoda

Ecluza Agigea

Ecluza Navodari

sursa: http://www.doris.bmvit.gv.at/en/services/locks/locks_along_the_danube/

● PODURI SI VIADUCTE

Totalul trecerilor peste coridorul navigabil Rin-Main-Dunare – rutiere, feroviare, mixte, pietonale, poduri pentru conducte – existente si propuse – reuneste un numar de 431 poduri. Pentru lungimea totala a traseului Rin-Main-Dunare de 2.495 Km, reiese ca un pod este situat fata de altul la cca 9 Km distanta.

Se constata ca pe tronsonul Rin-Main, cu lungimea de 1.075 Km, se regasesc 294 poduri, iar pe Dunare, avand lungimea de 2.415 Km, 137 de poduri, ceea ce demonstreaza ca raportul de peste 2/1 in favoarea vestului arata, inca o data, densitatea dezvoltarii acestui teritoriu.

Poduri Rin

Brueche Hafen

Theodor Heuss Bruecke

Waal Pod CF N

Poduri Main

Wuerzburg Ludwig Odenwald Natourbus MiltenbergTonnenschwerer Tango Pod

Canal Main-Dunare

A6 POD

Bamberg Bruecke

Kelheim Pod

Poduri Dunare

Brigittenauer Bruecke Wien

Calafat Vidin

Chain Budapest Alanchid

sursa: autor

● ZONELE LIBERE

In prezent in literatura de specialitate si in documentele internationale sunt utilizati peste 20 de termeni diferiti, care sunt recunoscuti si asociati cu ideea de prelucrare sau de manipulare a unor produse destinate exportului (Enache, 1998). Interesul deosebit pentru aceste teritorii, este rezultatul conjugat a catorva caracteristici specifice zonelor libere.

Aceste caracteristici tin cont de amplasamentul, statutul juridic prin care se definitiveaza obiectul de lucru si activitatea sa, transferul de tehnologie si administrarea zonei libere.

Suprafetele pe care sunt pozitionate zonele libere nu sunt foarte mari ca dimensiuni, sunt limitate de frontiere naturale sau artificiale si, de regula, valorifica anumite cai de transport (port, aeroport, cale ferata, sosea), aflate in imediata apropiere sau in interiorul lor.

Pe coridorul Rin-Main-Dunare, la nivelul anului 2012, existau 18 zone libere, fata de 23 zone libere in 2007.

La nivelul Europei, Uniunea Europeana nu incurajeaza dezvoltarea acestor zone libere, considerandu-le o contrapondere la caracterul deschis, concurential si nediscriminatoriu – caracteristici ale politicilor europene privind dezvoltarea economica si fiscalitatea.

Cele sase zone libere din Romania, infiintate dupa 1990, sunt urmatoarele: Sulina (1993), Constanta-Sud (1993), extinsa cu zona Basarabi (1997), Galati (1994), Braila (1994), Giurgiu (1996), Curtici-Arad (1994), au contribuit la valorificarea oportunitatilor locale, prin situarea lor pe marile trasee comerciale continentale.

● POPULATIA SI STRUCTURA DEMOGRAFICA

Populatia tarilor (11) traversate de Coridorul Rin-Main-Dunare insumeaza peste 208.400.000 locuitori, iar a teritoriilor (UAT-uri), (53), riverane traseului navigabil, 74.793.371 locuitori, reprezentand 35,9% din prima cifra.

Populatia urbana a oraselor riverane Coridorului Rin-Main-Dunare insumeaza peste 18,0 mil de locuitori, reprezentand 24% din populatia teritoriilor riverane traseului navigabil.

Indicatorii se regasesc in media europeana si prezinta o anumita stabilitate in timp. La nivel de migratie, aproximativ 3,4 mil. oameni au emigrat la unul din statele membre UE-28, in timp ce 2,7 mil. de emigranti au parasit UE-28.

● DEZVOLTAREA TERITORIALA: ORASELE SI REGIUNILE METROPOLITANE.

In Carta Verde privind Coeziunea Teritoriala, dezvoltarea echilibrata si armonioasa a teritoriului se bazeaza pe concentrarea dezvoltarii prin depasirea diferentelor de densitate, conectarea teritoriilor prin diminuarea factorului distanta, cooperare prin evitarea factorului divizare si tratarea diferentiata a regiunilor cu caracteristicile geografice specifice (regiunile montane, regiunile insulare, regiunile slab populate, regiunile periferice).

Raspunsul la politicile europene asupra structurii spatiale si ierarhiei urbane, pana in anul 2030, cuprinde trei scenarii:1. bazat pe tendinte; 2. bazat pe politica orientata spre competitivitate; 3. bazat pe politica orientata pe coeziune.

Relatia Dintre Obiectivele Principale Si Dezvoltarea Viitoare

sursa: “PlaNetCenSe: Mobilizarea potentialelor Europei centrale si de sud-est” - INTERREG III B - CADSES, 2006

Policentricitatea, conceptul cheie care combina cele trei niveluri: o distributie echilibrata a zonelor de crestere a competitivitatii unei arii in combinatii cu puternice relatii functionale atat interne cat si externe, este considerata drept o preconditie necesara unei arii sistemice in vederea abordarii disparitatilor regionale.Pentru a intari dezvoltarea policentrica sunt necesare atat puncte nodale puternice cat si fluxuri dinamice si interactiuni intre acestea. In cadrul politicii de coeziune, cooperarea teritoriala europeana se situeaza pe trei paliere:- cooperarea transfrontaliera;- cooperarea transnationala;- cooperarea interregionala.

Cooperarea teritoriala abordeaza aspectul spatial al coeziunii. Dimensiunea macroregionala este atinsa in mod specific prin intermediul programelor de cooperare transnationala.

In cadrul fenomenului urbanizarii, remarca rolul tot mai crescut al oraselor, metropolelor, sistemelor urbane si regiunilor metropolitane in procesul de organizare al spatiului geografic si promovarea dezvoltarii.

In esenta, viitorul Europei pe termen lung, depinde in mare masura de competitivitatea si bunastarea celor cca. 120 regiuni metropolitane recunoscute, care cuprind peste 60% din populatia Europei.

ZONE METROPOLITAENE/SISTEME URBANE ORASE PORTURI FLUVIALE

LEGENDA:

1 Rotterdam; 2 Koln; 3 Franfurt am Main; 4 Nurnberg; 5 Viena; 6. Bratislava; 7 Budapesta;

8 Belgrad; ( Constanta;

Sursa:autor sursa: https:maps.google.ro/maps

● ASPECTE ECONOMICE - ECONOMIA TERITORIILOR REGIONALE, ORASELOR SI SPATIILOR RURALE – PROFILUL COMPETITIV

Cresterea economica din cele mai multe tari este determinata de cateva centre urbane dinamice, cu o densitate economica ridicata (o concentrare mare a activitatii economice.

Dezvoltarea economica a unei tari poate fi inteleasa ca fiind produsul a doi factori-cheie: masa

economica a oraselor si apropierea lor fata de centre cu masa economica mare, din tara si din strainatate.

Pentru imbunatatirea si intelegerea competitivitatii teritoriale la nivel regional, Comisia Europeana a dezvoltat Indicele competitivitatii regionale - RCI, care prezinta punctele forte si punctele slabe ale fiecarei regiuni NUTS2 din UE.

Indicele se bazeaza pe unsprezece piloni de baza care reprezinta economiiile regionale:

1. Calitatea institutiilor,

7. Piata muncii,

2. Stabilitatea macro – economica,

8. Dimensiunea pietei,

3. Infrastructura,

9. Dezvoltarea tehnologica,

4. Sanatatea,

10. Dezvoltarea nivelului de afaceri,

5. Calitatea invatamantului primar si secundar,11. Inovarea.

6. Invatamantul superior si procesul de

invatare pe tot parcursul vietii

● CULTURA SI PATRIMONIUL PROTEJAT SI TURISMUL

Cultura si patrimoniul protejat

Pastrarea patrimoniului cultural, creatiei contemporane si diversitatii culturale ca premiza a coeziunii si solidaritatii europene este mentionata in mod expres in Strategia pentru Dezvoltare Durabila a UE si se regaseste in principalele documente politice ale UE inclusiv in Tratatul de la Lisabona precum si intr-o serie de conventii multilaterale adoptate sub egida UNESCO sau a Consiliului Europei. Importanta dimensiunii culturale la nivelul Uniunii Europene este evidentiata de faptul ca in domeniul creatiei si serviciilor culturale lucreaza aproximativ 6 milioane de cetateni europeni, reprezentand 3.1% din totalul locurilor de munca din UE.

In domeniul conservarii si valorificarii patrimoniului cultural si national obiectivele stabilite se concentraza pe urmatoarele domenii de interventie: patrimoniul imobil, patrimoniul mobil si patrimoniul imaterial si etnografic. In domeniul creatiei contemporane si diversitatii culturale se stabilesc obiectivele strategice si directii de actiune: artele spectacolului, lectura publica si bibliotecile, artele vizuale, industriile culturale si asezamintele culturale.

Turismul

Europa, cu bogatia enorma a tezaurului cultural, cu diversitatea peisajului natural si construit, martora a evolutiilor si convulsiilor istorice, a multiculturalitatii, si mozaicului lingvistic este una din tintele mondiale ale turistilor pentru continentul nostru, sau ale vizitatorilor de pe alte meleaguri.

Fie ca turismul se desfasoara local sau regional, el imbraca mai multe forme generate de, timpul si scopul deplasarilor: turismul cultural, turismul medical, turismul de week-end, turismul stiintific, turismul de odihna si agrement, turismul pentru shopping, etc.

De la Delta Rinului, pornind de la Rotterdam pe cursul fluviului, in amonte, pana la confluenta cu Mainul, de la prezenta idilicelor castele care-l insotesc, multitudinea localitatilor – orase si metropole, aventura transbordarilor pe apa, a reliefului variat, alpin sau de de lunca, al cascadelor, podurilor si marilor porturi, al mirificelor zone lacustre, al impresionantelor constructii ingineresti-baraje sau ecluze, unirea cu fluviul Dunarea si parcurgerea pana la varsarea in Marea Neagra a unor teritorii, pe cat de inedite pe atat de spectaculoase, fac din parcurgerea acestui traseu O AVENTURA UNICA, de neuitat.

● Peisajul

Coridorul Rin-Main-Dunare este suportul fizic al tuturor tipurilor de peisaje: natural, urban, rural sau cultural/multicultural. Peisajul respectiv este definit de o serie de atribute: dimensiunea macroteritoriala, structura si tipologiile, diversitatea (marea, fluviul, raul, muntele, campia, padurea, lacul si mlastina, dealul, dumbrava, valea, delta si zonele umede protejate), unicitatea, cultura si multiculturalitatea. Acestor teritorii li se adauga valori legate de potentialul resurselor economice, legate de navigatie, energie, agricultura, activitati hidroameliorative, lucrari ingineresti: hidrotehnice, poduri, instalatii portuare si tehnologice.

Densitatea demografica contureaza profilul complex al acestui parcurs cu valente naturale si antropice, asamblate in structuri sistemice functionale. Rolul apei de unificator al peisajului rezulta

din coexistenta mediului natural cu cel construit (urban si rural), in relatii directe si integrate teritorial. Pornind de la valorile intrinseci ale peisajelor, ale interactiunilor dintre cadrul natural si cel antropic, a fost necesara abordarea conservarii unicitatii acestor valoroase entitati si monitorizarii activitatilor omenesti din acest teritoriu, intr-o perspectiva de dezvoltare durabila, printr-un cadru unitar, programatic –

Date post:	05-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	1 times

CAPITOLUL 4 SISTEMUL URBAN BRAILA-GALATI · Web viewTEZA DE DOCTORAT “ROLUL ORASELOR FLUVIALE SI...

Documents