+ All Categories
Home > Documents > Capitolul 1 Corect

Capitolul 1 Corect

Date post: 30-Jan-2016
Category:
Upload: sergiurusskii
View: 252 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Generalități despre intretinerea caroseriei unui automobil
26
Mod Coala N.Document Semnat Data Efectuat Verificat Litera Coala Coli Consultant Aprobat Contr.norm. CTC, ET-091 Russkii S. Carp V. S PA.2051.01.25.020.ÎT.01. Proiectul de organizare a sectorului de caroserie în cadrul CAPITOLUL 1. PARTEA DE PROIECTARE. 1.1. Destinaţia sectorului de caroserie în cadrul staţiei de service auto şi schema procesului tehnologic. Sectorul de caroserie este destinat pentru înlăturarea defectelor caroseriei apărute în decursul exploatării. La sectorul de caroserie se îndeplinesc lucrări legate de restabilirea caroseriei, repararea formelor ei iniţiale şi totodată menţinerea caroseriei şi mecanismelor ei în stare tehnică bună. Pe sector se petrec lucrări de tinighigerie, sudare şi armare. Care includ operaţiile de demontare-montare, îndreptarea şi sudarea caroseriei şi a mecanismelor. În afară de lucrările menţionate mai sus, la sector se pot confecţiona detalii ale caroseriei: panele, plasturi, ş.a.. În zona reparaţiei tehnice pot fi alocate locuri pentru automobilele ce se pregătesc pentru reparaţie, pentru a mări productivitatea muncii în atelier. Automobilul este adus în sector de obicei pe roţi. Caroseriile avariate pot fi aduse pe cărucioare speciale. În aceste cazuri caroseriile sunt scoase la posturile de reparaţie tehnică.
Transcript
Page 1: Capitolul 1 Corect

Mod. Coala N.Document Semnat Data

Efectuat

Verificat

Litera Coala Coli

Consultant

Aprobat

Contr.norm. CTC, ET-091

Russkii S.Carp V. S

PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Proiectul de organizare a sectorului de caroserie în

cadrul staţiei de service auto.

CAPITOLUL 1. PARTEA DE PROIECTARE.

1.1. Destinaţia sectorului de caroserie în cadrul staţiei de service auto şi schema

procesului tehnologic.

Sectorul de caroserie este destinat pentru înlăturarea defectelor caroseriei apărute

în decursul exploatării.

La sectorul de caroserie se îndeplinesc lucrări legate de restabilirea caroseriei,

repararea formelor ei iniţiale şi totodată menţinerea caroseriei şi mecanismelor ei în stare

tehnică bună.

Pe sector se petrec lucrări de tinighigerie, sudare şi armare.

Care includ operaţiile de demontare-montare, îndreptarea şi sudarea caroseriei şi a

mecanismelor.

În afară de lucrările menţionate mai sus, la sector se pot confecţiona detalii ale

caroseriei: panele, plasturi, ş.a.. În zona reparaţiei tehnice pot fi alocate locuri pentru

automobilele ce se pregătesc pentru reparaţie, pentru a mări productivitatea muncii în

atelier.

Automobilul este adus în sector de obicei pe roţi. Caroseriile avariate pot fi aduse

pe cărucioare speciale. În aceste cazuri caroseriile sunt scoase la posturile de reparaţie

tehnică.

Lucrările de tinighigerie prevăd îndeplinirea lucrărilor de reparaţie a aripilor,

uşilor şi a altor părţi ale caroseriei (înlăturarea rupturilor, crăpăturilor, deformărilor) şi

totodată pregătirea detaliilor simple, în locul celor ieşite din funcţiune.

Lucrările de demontare-montare includ în sine demontarea uşilor, a panelelor

aparate, a părţilor caroseriei, mecanismelor, parbrizelor şi a altor detalii. Demontarea

parţială a caroseriei pentru repararea detaliilor sale se îndeplineşte în volumul lucrărilor.

Page 2: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Montarea caroseriei după reparaţie, ca şi instalarea detaliilor pe caroserie (uşi,

aripi, panele) este legată de lucrările de ajustare. Pentru acest scop sunt folosite diferite

seturi de instrumente.

Lucrări de îndreptare în dependenţă de caracterul defecţiunilor sunt legate cu

înlăturarea deformaţiilor şi înlăturarea deformărilor geometrice a caroseriei.

Lucrările de sudare sunt legate strîns de lucrările de tinighigerie. La sectorul

caroseriei se foloseşte sudarea cu gaze, electrosudare, şi sudarea punctată.

Sudarea la reparaţii se foloseşte la înlăturarea părţilor deformate ale caroseriei

pentru instalarea părţilor noi şi totodată pentru sudarea crăpăturilor, rupturilor cu sau

fără aplicarea plasturilor.

Lucrările de armare prevede repararea tuturor mecanismelor caroseriei şi totodată

lucrări de reparare a geamurilor şi înlocuire.

Mecanismul reparat este instalat la locul său şi reglat. Pentru instalarea geamurilor

sunt folosite instrumente speciale.

Sectorul de caroserie este aprovizionat cu documentaţia necesară la fel şi cu hărţi

tehnologice pentru lucrările principale.

Page 3: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Fig. 1.1. Schema procesului tehnologic în cadrul sectorului de caroserie.

Intrarea Automobilului

DefectareaÎnlocuirea

elementelor Reparaţie

Lucrări de demontare-montare

Înlocuirea anumitor piese

a caroserieiPregătirea pentru lucrările de

reparaţie

Depozit De tinighigerie

De sudare

De îndreptare

Ajustare

Montarea Control

Păstrarea Automobilelor

Page 4: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

1.2. Selectarea datelor iniţiale şi normative.

Datele iniţiale şi normative pentru efectuarea calculului tehnologic la proiectarea

sau reconstrucţia SSA sînt :

Numărul de automobile ce sînt deservite la SSA în an şi tipul staţiei de servis

(universală sau specializată pe anumite modeluri);

Parcursul mediu anual al automobilelor (pentru SSA urbane);

Frecvenţa intrării la SSA a automobilelor pe an (pentru SSA urbane) şi pe zi

(pentru SSA rutiere)

Regimul de funcţionare a SSA;

Programa anuală de producere (numai pentru SSA specializate);

Numărul de automobile realizate la SSA pe an.

Parcursul mediu anual a autoturismelor constituie 8000 20000 km. Numărul de

intrări a unui autoturism la staţie pe an pentru SSA urbane constituie 2 5. Numărul de

intrări la staţie pentru SSA rutiere se determină în dependenţă de intensitatea circulaţiei

automobilelor pe drumul auto.

Regimul de funcţionare a staţiei de servis auto este determinată de numărul de zile

lucrătoare în an ( ), numărul de schimburi (C) şi durata schimbului de muncă ( ).

Tabela 1.1.

Datele iniţiale normative.

Denumirea indicatorilor SimbolUnitatea

de măsurăValoarea

indicatorilorNumărul de posturi – – –Numărul de automobile deservite la SSApe an

A unităţi 1250

Parcursul mediu anual a unui automobil km 22550

Frecvenţa de intrări la SSA a unui automobil pe an

P – 3

Numărul de autoturisme realizate la SSA pe an

unităţi 285

Page 5: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

(Continuare) Tabela 1.1.

Denumirea indicatorilor SimbolUnitatea

de măsurăValoarea

indicatorilorRegimul de funcţionare a SSA:

– numărul de zile lucrătoare– numărul de schimburi– durata schimbului C

zile–

ore

303I7

Manopera specifică a lucrărilor de ÎT şi RC la 1000 km parcurşi

t 2,7

1.3. Calculul manoperei anuale a SSA.

1.3.1. Calculul manoperei anuale a lucrărilor de ÎT şi RC.

Manopera anuală a lucrărilor de ÎT şi RC la SSA urbană poate fi determinată prin

relaţia:

T = ; (1.1)

Unde:

A – numărul de automobile deservite la SSA în an;

– parcursul anual mediu a unui automobil;

t – manopera specifică a lucrărilor de ÎT şi RC la 1000 km;

Substituind datele din relaţia (1.1) obţinem:

T = = 76106,25 .

1.3.2. Calculul manoperei anuale a lucrărilor de curăţire – spălare.

Manopera anuală a lucrărilor de curăţire – spălare se apreciază reieşind din

numărul de intrări la SSA şi manopera medie a lucrărilor de curăţire-spălare, prin relaţia:

= ; (1.2)

Page 6: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Unde:

– manopera medie a lucrărilor de curăţire-spălare;

– 0,20.

d – numărul de intrări la staţie pentru curăţire – spălare a unui automobil pe an şi

pot fi determinate astfel:

d = ; intrări (1.3)

Substituind datele din relaţia (1.3) obţinem:

d = 24 intrări.

Substituind datele din relaţia (1.2) obţinem:

= = 6000 .

1.3.3. Calculul manoperei anuale a lucrărilor de pregătire pentru realizare.

Dacă la SSA se efectuează realizarea automobilelor, atunci în manopera totală a

lucrărilor efectuate este necesar de prevăzut lucările ce sunt legate de pregătirea

automobilelor pentru realizare.

Manopera anuală a lucrărilor de pregătire pentru realizare se determină din

cantitatea de automobile realizate pe an şi manopera specifică a lucrărilor de pregătire

utilizînd următoarea formulă:

= ; (1.4)

Unde:

– numărul de automobile realizate pe an, unităţi;

– manopera specifică a lucrărilor de pregătire pentru realizare, ;

= 3,5 .

Substituind datele din relaţia (1.4) obţinem:

= = 997,5 .

Page 7: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

1.3.4. Repartizarea manoperei anuale pe tipuri de lucrări şi sectoare de

producţie.

Pentru aprecierea manoperei anuale a fiecărui sector şi zonă, manopera anuală a

lucrărilor de ÎT şi RC se reprezintă pe tipuri de lucrări şi locul de efectuare a lucrărilor.

Tabela 1.2.

Repartizarea manoperei anuale pe tipuri de lucrări şi locul de efectuare.

Tipurile de lucrări

Repartizarea manoperei după tipuri de lucrări

Repartizarea manoperei dupălocul de efectuare a lucrărilorLa posturi La sectoare

% % %Control-diagnosticare (mo–torul, frînele, echipamentul electric, analiza gazelor de eşapament)

5 3805,3125 100 3805,3125 – –

ÎT în volumul total 25 19026,562 100 19026,562 – –De ungere 4 3044,25 100 3044,25 – –Reglarea unghiurilor roţilor de direcţie

5 3805,3125 100 3805,3125 – –

Reparaţia şi reglarea frînelor 5 3805,3125 100 3044,25 – –Electrotehnice 5 3805,3125 80 2663,7187 20 761,0625Reparaţia instalaţiei de alimentare

5 3805,3125 70 152,2125 30 1141,5937

Întreţinerea acumulatoarelor 2 1522,125 10 1141,5937 90 1369,9125Pneuri 5 3805,3125 30 3805,3125 70 2663,7187RC a agregatelor 10 7610,625 50 3805,3125 50 3805,3125Caroserie şi armătură (tinighigerie, sudare, armărie)

10 7610,625 75 5707,9687 25 1902,6562

Vopsire şi prelucrare anticorozivă

10 7610,625 100 7610,625 – –

Tapiţărie 1 761,0625 50 380,53125 50 380,53125

De lăcătuşărie şi prelucrare mecanică

8 6088,5 – – 100 6088,5

TOTAL 100 76106,25 – 57992,962 – 18113,287

Page 8: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

1.3.5. Calculul manoperei anuale în sectorul de caroserie proiectat.

Calculul manoperei anuale în sectorul de caroserie proiectat se efectuează din

punctul 1.3.2.; 1.3.4.; tab.1.3. în funcţie de destinaţia sectorului şi tipurile de lucrări

efectuate.

Manopera anuală în sectorul de caroserie proiectat constituie:

= 7610,625 .

1.3.6. Determinarea manoperei anuale a lucrărilor auxiliare.

Lucrările auxiliare includ lucrările de întreţinere tehnică şi reparaţie a utilajului

tehnologic, încăperilor de producţie şi administrative, comunicaţiilor precum şi lucrările

ce ţin de înzestrarea tehnologică a procesului de producţie.

Manopera anuală a lucrărilor auxiliare constituie % din manopera totală a

lucrărilor de ÎT şi RC şi poate fi determinată prin relaţia:

= ; (1.5)

Unde:

– ponderea lucrărilor auxiliare, % din manopera totală a lucrărilor de ÎT şi

RC.

Substituind datele din relaţia (1.5) obţinem:

= = 13699,125 .

Repartizarea lucrărilor auxiliare pe tipuri de lucrări se efectuiază conform sursei

bibliografice [1] pag. 40 tab.56 şi se întocmeşte în formă de tabel (vezi tabelul 1.3)

Page 9: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Tabelul 1.3.

Repartizarea manoperei anuale a lucrărilor auxiliare pe tipuri de lucrări.

Tipurile de lucrări auxiliare

Repartizarea manoperei anuale a lucrărilor auxiliare pe tipuri

de lucrări

% .Reparaţia şi întreţinerea utilajului tehnologic şi instrumentelor

25 3424,78125

Reparaţia şi întreţinerea utilajului ingineresc, reţelelor şi comunicaţiilor

20 2739,825

Primirea, păstrarea şi eliberarea bunurilor materiale

20 2739,825

Deplasarea mijloacelor de trasport 10 1369,9125Întreţinerea compresoarelor de aer 10 1369,9125Deriticarea încăperilor de producere 7 958,93875Deriticarea teritoriului 8 109593TOTAL 100 13699,125

1.4. Calculul numărului de muncitori productivi în sectorul de caroserie.

Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diferite

zone şi sectoare de producţie, care sînt implicaţi nemijlocit în procesul de realizare a

lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a automobilelor. Este necesar de

prevăzut:

– numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari (numărul minimal de

muncitori, pentru realizarea programului de producţie, determinat în

conformitate cu tehnologia adoptată );

– numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.

Numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari se determină pentru fiecare

sector de caroserie de producţie în parte, prin relaţia:

= ; (1.6)

Page 10: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Unde:

– volumul anual de lucru în sectorul de caroserie, ;

– timpul anual disponibil unui loc de muncă, ore.

Poate fi apreciat prin relaţia:

= [ – ( + )] ; (1.7)

Unde:

– numărul de zile calendaristice, zile;

– 365 zile;

– numărul zilelor de odihnă în an, zile;

– 50 zile;

– numărul zilelor de sărbători legate în an, zile;

– 10 zile;

– durata schimbului de lucru, ore;

– 7 ore.

Substituind datele din relaţia (1.7) obţinem:

= [365 – (51+9)] = 2135 .

Substituind datele din relaţia (1.6) obţinem:

= 4 .

Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat se determină

pentru sectorul de caroserie, prin relaţia:

= ; muncitor

(1.8)

Unde:

Page 11: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

– timpul disponibil al unui muncitor pentru scopuri direct productive, şi poate fi

determinat după formula:

= [ – ( )] ; (1.9)

Unde:

– numărul zilelor de concediu în an, zile;

– 28 zile;

– coeficientul ce ia în vedere zilele absentate motivat de la lucru;

– 0,96–0,98.

Substituind datele din relaţia (1.9) obţinem:

= [2135 – ( )] = 1900,22 .

Substituind datele din relaţia (1.8) obţinem:

= 4 muncitori.

1.5. Calculul numărului de posturi.

Numărul de posturi pentru efectuarea lucrărilor de curăţire – spălare (de ÎT şi RC

precedente), la posturile de ÎT, diagnosticare, lucrărilor de dezasamblare–asamblare şi

reglare, de RC a caroseriei şi vopsire, la fel şi posturile de primire – eliberare se

determină după formula:

X = ; (1.10)

Unde:

– manopera lucrărilor efectuate la posturi, ;

– 6181,25 ;

– coeficientul neuniformităţii încărcării posturilor;

– 1,15;

– numărul mediu de muncitori care lucrează concomitent la un post;

– 1,5 muncitori pentru posturile de caroserie şi vopsire;

– fondul anual de timp al postului resptectiv, .

Page 12: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Fondul anual de timp al postului respectiv poate fi determinat după următoarea

relaţie:

= ; (1.11)

Unde:

– numărul de zile lucrătoare în an, zile;

– 305 zile;

– durata schimbului de lucru, ;

– 7 ore;

– coeficientul de folosire a timpului de lucru al postului;

– 0,95 la un schimb de lucru a SSA.

Substituind datele din relaţia (1.11) obţinem:

= = 2014,95 .

Substituind datele din relaţia (1.10) obţinem:

X = = 3 .

1.6. Selectarea inventarului de producţie şi a utilajului tehnologic pentru sectorul de

caroserie.

Utilajul tehnologic include totalitatea standurilor staţionare şi mobile, strungurilor,

dispozitivelor şi aparatelor, necesare pentru realizarea lucrărilor de ÎT şi RC.

Inventarul de producţie include totalitatea meselor şi băncilor de lucru, stelajelor,

dulapurilor, tumbelor şi urnelor.

Dacă utilajul tehnologic este utilizat pe întreaga durată a schimbului de lucru,

atunci numărul unităţilor de utilaj respectiv se determină reieşind din volumul de lucru,

realizat cu ajutorul acestuia şi timpul anual disponibil al utilajului.

Aşadar, numărul unităţilor de utilaj tehnologic poate fi determinat prin relaţia:

= ; unităţi (1.12)

Unde:

Page 13: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

– volumul anual de lucru realizat cu ajutorul utilajului tehnologic

respectiv, ;

– fondul anual de timp disponibil al utilajului, .

Fondul anual de timp disponibil al utilajului poate fi determinat prin relaţia:

= ; (1.13)

Unde:

– coeficientul de folosire a utilajului pe durata folosirii;

– 0,75–0,90.

Substituind datele din relaţia (1.13) obţinem:

= = 1696,8 .

Substituind datele din relaţia (1.12) obţinem:

= 4 unităţi.

În majoritatea cazurilor utilajul tehnologic este folosit periodic, de aceea,

selectarea acestuia se efectuează în dependenţă de necesitatea tehnologică pentru

realizarea lucrărilor de ÎT şi RC. La selectarea utilajului tehnologic trebuie de acordat

prioritate celui specializat, deoarece este mult mai productiv şi permite asigurarea unui

grad înalt de calitate a lucrărilor efectuate.

Pentru SSA mici, ce dispun de un parc mixt de automobile. Prioritar este utilajul

tehnologic universal.

Selectarea utilajului tehnologic folosit în sectorul de caroserie proiectat se

realizează utilizînd sursele BIBLIOGRAFICE [2] pag. , [8], [9], [10] sau

reieşind din cunoştinţele şi informaţiile obţinute pe parcursul activităţii practice.

Nomenclatura utilajului tehnologic selectat se întocmeşte sub formă de tabel

(vezi tab. 1.4).

Tabela 1.4.

Utilajul tehnologic şi inventarul de producţie.

Page 14: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

Nr.

Denumirea utilajului tehnologic şi a inventarului

de producţie

Modelul,tipul.

Dimensiunile de gabarit,

mm

Nu

măr

ul

de

un

ităţ

i Supr.ocupatăîn plan,

m2 Pu

tere

a,k

W

I.Utilaj Tehnologic.

1. Aparat de sudat ADF-800 725x390 1 0,28 4,52. Stand de îndreptare a

caroserieiSIVER C 5500x3800 24,7 –

3. Aparat de sudat universal TECNA3450 640x460 1 0,29 54. Aparat pentru tăiere cu

plasmaPURM-320 620x560 1 0,19 5

5. Compresor de aer B600/270 590x1260 1 0,74 5,56. Sistem electronic de

diagnosticare a geometriei caroseriei

EMS 2A 700x800 1 0,56 2,5

II. Aparate şi Instrument Tehnologic.

1. Flex cu disc 125 Makita 9558 – 1 – -2. Foarfece pentru metal Makita jn 1601 – 1 – –3. Aparat de burghiat Makita 6310 – 1 – –4. Flex cu disc 230 Makita 9079 – 1 – –5. Set de chei cu cap de chei

în GHazet 435 – 1 – –

6. Set de chei fixe Hazet 450 – 1 – –7. Set de chei pentru buloane

cu profil interiorTarx – 1 – -

8. Set de chei cu profil hexagonal

Hazet – 1 – –

9. Foarfece pentru metal Hazet 1961 – 1 – –10. Set de instrumente

combinateAlbiz 32 – 1 – –

11.Set de șurubelnițe

Hazet 603/17 H

– 1 – –

12. Set de instrumente pentru indreptare

Hazet – 1 – –

13. Lopațica Hazet – 1 – –

(Continuare) Tabela 1.4.

Nr.

Denumirea utilajului tehnologic şi a inventarului

de producţie

Modelul,tipul.

Dimensiunile de gabarit,

mm Nu

măr

ul

de

un

ităţ

i Supr.ocupatăîn plan,

m2 Pu

tere

a,k

W

Page 15: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

III. Inventar Tehnologic

1. Masă ridicătoare LM-NU 1450x1140 1 1,65 –

2. Bancă de lucru BCT-16/104 900x1600 1 1,44 –

3. Stelaj metallic pentru instrumente

520-3372 750x1500 1 1,12 –

4. Dulap pentru instrumente 1000x500 1 –

5. Dulap pentru instrumente KD-01i 1 0,75 –

6. Dulap mobil pentru instrumente

Hazet 900x600 1 0,53 –

7. Urna pentru deșeuri I 23 HR 400x400 3 0,16 –

8. Masă pentru sudare BCT 16/10 1500x1000 1 1,5––

9. Panou antiincendiar 2000x1000 1 0,5 –

IV. Mijloace de Ridicare–Transportare.

1. Macara pentr-u garaj- 571 1200x600 1 0,72 _

2 Cric pe roți T83 3006 750x400 1 0,28 _

3 Cărucior DBASL 2000x550 1 1,08 _

4 Elevator OMA 533C 4550x665 1 3,025 3

Total 34 39,93

1.7. Calculul suprafeţei de producţie a sectorului de caroserie.

Suprafeţele încăperilor de producţie, pot fi determinate utilizînd următoarele

metode:

– analitică, în funţiune de suprafaţa specifică, ce revine pentru un automobil, o

unitate de utilaj tehnologic sau un loc de muncă;

Page 16: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

– grafică, în funcţiune de schema de planificare, pe care, în scară determinată,

sînt reprezentate elementele necesare;

– grafico–analitică, combinînd metodele menţionate.

În proiectul de an, suprafeţele încăperilor de producţie vor fi determinate utilizînd

metoda analitică.

Suprafaţa încăperilor de producţie pentru lucrări în sectoarele ce nu sunt implicate

mai sus pot fi determinate prin relaţia:

= ; m2 (1.13)

Unde:

– suprafaţa totală ocupată de utilajul tehnologic în plan, m2;

– coeficientul densităţii amplasării utilajului.

Devierea valorilor adoptate ale suprafeţelor, de la cele calculate se admite în

limita:

– 20 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mică de 100 m2;

– 10 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mare de 100 m2;

Substituind datele din relaţia (1.13) obţinem:

= = 151,74 m2

Primim suprafaţa sectorului de caroserie cea existentă de: 151.

1.8.Cerinţele genereale în construcţie.

La proiectarea S.S.A. consrucţia încăperilor trebuie prevăzută de forma

dreptunghiulară în plan, utilizînd elemente tipice standarte. Majoritatea încăperilor de

producţie trebuie să fie de tip carcasă, formată din coloane amplasate într–o reţea

determinată şi planele standarte.

Începerile de producţie cu etaj pot avea următoarele reţele standarte de coloane,

multiple la 6: 18 x 12 sau 24 x 12 m. În proiectele de reconstrucţie se permite de a stabili

Page 17: Capitolul 1 Corect

Coala

Mod. Coala Semnat DataN. Document

Russkii S.

Carp V. PA.2051.01.25.020.ÎT.01.

pasul coloanelor egal cu 6 sau 9 metri. Pentu construcţiile cu mai multe etaje se admit

reţele de coloane 6 x 6 sau 6 x 9 m, precum şi, reţele cu parametri mai mici.

Înălţimea încăperilor de producţie trebuie sa fie divizibilă la 0,6, dar nu mai mică

de 3 m. Cele mai răspîndite sunt încăperile cu înălţimea de 6 m.

Secţiunea şi dimensiunile coloanelor sunt standartizate şi depind de dimensiunile,

de gabaritele ale construcţiei şi locul amplasării pe perimetrul acesteia:

– 400 x 400 mm – pentru încăperile industriale, cu distanţa între coloanele de

pînă la 24 m şi pasul de 6 m, înălţimea de pînă la 7,2 m.

– 500 x 500 mm – pentru încăperile industriale, cu distanţa între coloanele de

pînă la 24 m şi cu pasul de 12 m, înălţimea de pînă la 10,8 m.

Grosimea pereţilor încăperilor depinde de destinaţia acestora şi materialul de

construcţie şi poate avea următoarele valori: 250, 380, 510 sau 640 mm.

Lăţimea ferestrelor, porţilor trebuie sa fie divizibilă la 600 mm, iar înălţimea –600

mm pentru ferestre şi 1200 mm pentru porţi. La S.S.A. sînt utilizate porţi cu următoarele

dimensiuni: 2,6 x 3,0 m; 3,6 x 3,6 m. Lăţimea ferestrelor: 1,5 m; 2,0 m; 3,0 m; 4,0 m.

Tipul învelişului podelei încăperilor de producţie depinde de particularităţile

lucrărilor tehnologice şi necesitatea deplasării automobilelor prin încăperile respective.

Reţeaua coloanelor, m – 18 x 9 m;

Dimensiunile coloanelor, mm – 400 x 400 mm;

Înălţimea încăperii, m – 7,2 m;

Dimensiunile ferestrei, m – 4,0 x 2,4 m;

Dimensiunile porţii, m – 4,0 x 3,0 m;

Tipul podelei – betonată.


Recommended