CAPITOLUL 3

ACTIVITATEA DE TURISM ÎN STAŢIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ AMARA

„Soare, pretutindeni soareFoc din zori până-n apusGoluri fără de colineNici pe şes cântări de-albineNici o pasăre pe sus”

George Coşbuc despre Bărăgan.

In Pledoarii vechi pentru un turism nou, ing. Borza Alexandru spunea: „Printre factorii

care determină valoarea unei staţiuni pe primul plan ca importanţă se situează: calităţile

curative ale resurselor ( factorii naturali), cadrul natural (relief, climă), fondul construit de

om, obiectivele turistice naturale şi antropice din împrejurimile staţiunii, accesele în

staţiune(rutiere, căi ferate şi în special pentru turismul internaţional , cele aeriene), poluarea

mediului înconjurător.

Ansamblul acestor factori determină valoarea potenţială a unei staţiuni, deci locul ei pe

o scară de valori a ofertelor, care în mod normal trebuie să concretizeze trepte ale nivelurilor

tarifelor, corespunzător calităţii produselor turistice ce se pot oferi.”53

Am încercat în acest capitol să prezint staţiunea balnecolimaterică Amara, atingând

toate aceste puncte.

3.1.Cadrul geografic general

Situată în partea de sud-est a judeţului Ialomiţa, Amara împrumută numele lacului

Fig. nr.1.3: Harta judeţului Ialomiţa

atestat documentar cu aproape jumătate de secol înaintea sa.

53 Borza, Alexandru – Pledoarii vechi pentru un turism nou, Editura Uranus, Bucureşti, 2004.46

Staţiunea balneoclimaterică, de interes naţional ( conform H.g. 1.122 din 10 octombrie

2002)54, cu funcţionare permanentă, Amara, este situată în zona centrală a Câmpiei

Bărăganului, în judeţul Ialomiţa, în imediata apropiere a localităţii Amara, pe malul de nord –

vest al lacului Amara, în interiorul unui parc dendrologic de 120 ha, la 7 km de oraşul

Slobozia, la o altitudine de 30 m.

Despre înfiinţarea satului Amara putem vorbi în limitele anilor 1874 – 1882. Cu mult

înainte de a vorbi despre cătunul şi mai apoi satul Amara, au fost recunoscute valorile

terapeutice ale lacului. Cu siguranţă locuitorii din zonă utilizau la modul empiric apa şi

nămolul, cu rezultate extraordinare deoarece la 8 august 1847, doctorul judeţului Desborn

Stefanovici cere Ocârmuirii judeţului popularizarea apelor minerale din lacurile Amara şi

Fundata, datorată deosebitelor efecte terapeutice. In Amara exista deja o intensă „activitate

balneară”. Nu fuseseră înfiinţate primele stabilimente de băi, dar într-un memoriu întocmit de

Primăria Slobozia (Dosar 158 din 1897 fila 2 -3 ) se specifica : ” la o depărtare de şase

kilometri de comuna Slobozia se găseşte lacul numit Amara, care de vreo şase ani trecuţi,

după analizele făcute de mai mulţi domni doctori l-au găsit bun de curăţirea diferitelor

maladii şi astfel că în fiecare an este vizitat de diferite persoane din diferite comune şi oraşe,

făcând corturi pe marginea lacului , iar alţii stau în cătun”.55

Prima instalaţie de băi a fost improvizată în nul 1907 la punctul numit „Plantaţie”. In

căzi de lemn se punea nămol , iar deasupra se turna apă de lac încălzită. In 1910 Dumitru

Seceleanu, boier local, foloseşte nămolul pentru a-şi trata o paralizie a mâinii. Rezultatele au

fost uimitoare, lucru care l-a determinat să construiască barăci, corturi, cabine şi să

primească bolnavi în schimbul a 5 lei de familie.

In timpul primului război mondial instalaţiile şi construcţiile existente au fost distruse.

In 1920 - pe partea stângă a lacului la punctul „Sălcie”, Ion Condrea instalează cabine

făcute din stuf şi pământ, aduce nămolul din lac cu găleţile, iar apa o încălzeşte cu ajutorul

unui cazan cu aburi.

In 1922 Alexandru Pastia deschide firma „Instalaţii cu băi calde Pastia cu pensiune” pe

care o administrează împreună cu soţia sa.

Dezvoltarea extraordinară a staţiunii, recunoaşterea internă şi internaţională a valorilor

terapeutice ale lacului Amara au determinat declararea comunei ca staţiune balneară în anul

1936.

In anul 1944, în „Buletinul Statistic” întocmit de preşedintele comisiei de administrare a

lacului Amara, privind exploatarea nămolului, Tase Alexe şi Constantin Mircescu aveau

concesionate o suprafaţă de 5.000 m.p.”litoral” şi 6 ha din suprafaţa de protecţie. Exploatările

54 *** - Legis Studio, Piatra Neamţ55 Sandu, Dorina – Monografia localităţii Amara, ed. Star Slobozia, 2004, pag. 88

47

erau situate în marginea lacului la o distanţă de 500 m de sat. Instalaţiile de băi calde erau

activate de motoare, câte unul pentru fiecare instalaţie. Stabilimentul funcţiona pe durata

sezonului, perioadă în care erau delegaţi şi medici pentru intervenţii şi supravegherea

tratamentelor.

Din 1952 o parte din instalaţii trec sub administrarea Confederaţiei Generale a

Sindicatelor până în 1960 când conform H.C.M. nr. 9/1960 organul administraţiei este

Sfatul Popular al Regiunii Bucureşti, iar în 1968 Consiliul Popular al judeţului Ialomiţa.

In 1971 cel mai vechi dintre complexe trece în subordinea Oficiului Judeţean de Turism

al judeţului. In următorii ani 1973 – 1976 vor fi date în funcţiune alte două complexe

balneare, unul aparţinând Uniunii Generale a Sindicatelor din România, iar celălalt Uniunii

Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Bazele turistice vor fi continuu

modernizate.

După 1990, pentru staţiunea Amara începe o perioadă dificilă. Scade dramatic numărul

vizitatorilor, datorită noilor contexte socio-economice şi politice.56

Căi de acces

Turismul actual datorează extrem de mult modernizării şi diversificării căilor şi

mijloacelor de transport. Creşterea vitezei de deplasare în spaţiu înseamnă economie

substanţială de timp liber, ceea ce oferă individului posibilitatea unui sejur mai îndelungat

sau vizitarea unui număr mai mare de obiective.57

Principalele căi implicate în turismul pentru Amara sunt cele rutiere şi feroviare.

Staţiunea se află la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Constanţa. Pe calea ferată,

până la gara Slobozia se ajunge din direcţiile:

Bucuresti - Slobozia Veche via Ciulnita;

Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia Veche;

Galaţi - Brăila - Făurei - Urziceni - Slobozia Veche

Din punct de vedere rutier, accesul se face pe drumuri naţionale, cum ar fi:

Bucuresti - Urziceni - Slobozia (119 km.) pe DN 2 si 2A;

Brăila - Slobozia (95 km.) pe DN 2; Constanta - Slobozia pe DN 2A;

Buzău - Slobozia (91km.) pe DN 2C;

Accesul din municipiul Slobozia pe DN2C.

3.2. Potenţialul turistic al staţiunii AMARA

56 preluat din Sandu Dorina – Monografia localităţii Amara , Editura Star Slobozia, 200457 Cocean, Pompei – Geografia turismului, ed. Focul Viu, 1999, pag. 161

48

Amara face parte din cele 232 localităţi balneoclimaterice din România şi, aşa cum se

ştie, din vremuri îndepărtate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seamă în arsenalul

terapeutic atât al medicinelor „savante” cât , şi al celor „tradiţionale”.58

Lista factorilor naturali de cură este generoasă: apa lacului sulfatată, clorurată-

sodică,magnezică, slab bromurată, apa minerală de sondă( pentru cură internă) de natură

sulfuroasă, slab sulfurată, sodică, magneziană, bicarbonatată, hipotonă, nămolul sapropelic şi

climatul de stepă.

3.2.1. Potenţialul turistic natural

Situată în partea de sud-est a judeţului Ialomiţa, Amara împrumută numele lacului

atestat documentar cu aproape jumătate de secol înaintea sa.

Aparţine din punct de vedere geologic platformei Valahe al cărui soclu rigid este

format din cristalin metamorfic şi roci magmatice, iar seismologic este afectată de

cutremurele cu focarul de 80 – 180 km adâncime din Carpaţii de Curbură, zona Vrancei.

Specific acestor câmpuri este acoperişul de loess, iar în unele locuri apar nisipurile,

structură ce permite producerea tasării şi sufoziunii.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localităţii este poziţionat într-o zonă de

interferenţă între terasa, câmpul şi lunca Ialomiţei.

Cea mai mare parte o din teritoriu o ocupă terasa Ialomiţei, cu altitudine relativă de 8 –

12 m şi numeroase limane fluviatile.

Staţiunea Amara este cunoscută pentru nămolul şi apele minerale medicinale care se

găsesc aici folosite în tratarea reumatismului cronic.

Din punct de vedere climatic Câmpia Bărăganului şi implicit Amara aparţine zonei

temperat – continentale cu nuanţe de excesivitate, specifice fiind verile călduroase şi iernile

reci. Temperatura medie anuală pentru zona Slobozia – Amara este de 10,50 C, iar

temperatura medie minimă lunară variază între – 8,20 C (decembrie) şi 18,20 C ( iulie), în

spaţul Bărăganului înregistrându-se cea mai mare diferenţă de temperatură între iarnă şi

vară. Pentru Amara, luna cea mai caldă este iulie (440 C pe 10 august 1951) , iar cea mai

rece ( - 28,50 C la 6 februarie 1954). Precipitaţiile sunt reduse - cantitatea medie de

precipitaţii este de 450 – 500 mm, iar umiditatea medie anuală ajunge la 63%. Umezeala

aerului este influenţată pe de o parte de masele de aer aflate în mişcare, dar în special de

evaporaţia apei de pe suprafaţa lacului Amara, a bălţilor luncii umede şi a evapotranspiraţiei

plantelor şi solului.

58 Berlescu, Elena – Enciclopedia de balneoclimatologie a României, Editura All, Bucureşti, 199849

Vânturile au un regim influenţat de formele de relief, viteza medie anuală este de 3,1

m/s, dar despre o influenţă locală sub aspectul direcţiei şi vitezei nu poate fi vorba, deoarece

relieful este plat. Rolul hotărâtor îl au Carpaţii de Curbură şi Podişul Dobrogea.

Vânturile predominante sunt Crivăţul ( direcţia N- E) , rece şi uscat, cu frecvenţa cea

mai mare iarna, şi Austrul ( direcţia S- V).

Fiind situat într-o zonă de câmpie, relieful Amarei este supus unei uşoare denivelări

datorată crovurilor, padinilor sau dunelor de nisip şi influenţei climatului temperat –

continental.

In zonă solurile specifice sunt de tip molisol şi halomorf. „Geografia fizică a

României” include această zonă în regiunea ponto-dunăreană, domeniul molisolurilor,

subdomeniul cernoziomurilor şi cernoziomurilor freatic – umede asociate cu soluri nisipoase,

districtul estul Bărăganului.

Resursele naturale ale subsolului sunt limitate. Au fost evidenţiate câteva areale cu

zăcăminte de petrol şi gaze, azi neexploatate.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul localităţii nu este străbătut de ape curgătoare

importante ca debit. Apele freatice se află la adâncime de 4 – 12 m şi au un caracter clorurat

sulfurat. Cel mai important element hidrografic al localităţii este lacul Amara, iar în timp au

fost înregistrate modificări importante atât ale suprafeţei (40 ha în 1939 şi 168 ha în

prezent) cât şi ale mineralizării ( în 1887 Petru Poni calcula pentru lacul Amara 89,45 g/l,

peste aproximativ 90 de ani (1976) concentraţia ajunge la 7,7 g/l, iar astăzi concentraţia de

săruri diminuată şi uşor fluctuantă nu a putut împiedica dezvoltarea unei faune specifice

apelor dulci.59

Flora din regiunea staţiunii este specifică stepei. Printre culturile agricole , pot fi

observate păiuşul, negară, pirul crescut, mohorul, coada şoricelului, muşeţelul, păpădia,

trifoiul. In zona lacului sunt întâlnite diferite specii de arbuşti, printre care măceşul şi nalba,

iar la intrarea în staţiune este o livadă de nuci şi o livadă de caişi . Pe lângă aceste livezi mai

pot fi întâlniţi stejari, salcâmii şi sălcii.60

Fauna este cea caracteristică zonelor de stepă şi silvostepă. In câmp pot fi întâlnite

specii precum popândăul , hârciogul, şoarecele de câmp, nevăstuica, iepurele de câmp,iar din

lumea păsărilor fazanul, cioara, coţofana, vrabia, turturica, guguştiucul, rândunica,

privighetoarea şi pupăza. Dintre insecte pot fi amintite lăcusta, greierele, cosaşul, licuriciul,

buburuza, coropişniţa, diverse specii de fluturi.

Clasa reptilelor este reprezentată de guşter, şopârla de iarbă, şopârla cenuşie de câmp,

mai rar şarpele de casă.

59 Sandu,Dorina - opera citată, pag 21

60 Sandu, Dorina – op.cit.,pag.2250

Prin HCJ 16/26.03.2003 Lacul Amara a fost declarat arie de protecţie acvifaunistică.61

S-au regasit in zona lacului Amara urmatoarele: 10 specii de pasari a caror conservare

necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si ariilor de protectie speciala avifaunistica

(exemplu: egreta mica, starc cenusiu, barza alba, lebada de vara, erete de stuf, chira de balta,

etc.); 30 de specii de pasari care necesita o protectie stricta (exemplu: corcodel mare, rata

mica, rata sulitar, pescarus argintiu, pescarus sur, prigoria, chira de balta, florinte, etc.);

14 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul

masurilor de management (exemplu: cormoran mare, starc cenusiu, rata mare, nagat, lisita).

3.2.2. Factorii naturali de cură

Staţiunea Amara este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor reumatismale

degenerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni

reumatismale inflamatorii ( stări algice articulare după reumatism articular acut sau după

infecţii de focar,spondilita anchilozantă), afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze,

tendomioze, tendoperiostoze, periartitra scapulohumerală), afecţiuni posttraumatice (retori

articulare posttraumatice, stări după operaţii pe articulaţii, muşchi şi oase, stări după entorse,

luxaţii şi facturi), afecţiuni neurologice periferice (pareze şi paralizii posttraumatice ale

membrelor, polineuropatii, poliradiculoneuropatii, sechele după poliomielită), afecţiuni

ginecologice (metroanexite cronice, sterilitate secundară, insuficienţă ovariană), afecţiuni

asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale).62

Principalii factori naturali terapeutici din această staţiune sunt: apa lacului Amara

sulfatată, clorurată-sodică, magneziană, slab bromurată ; apa minerală din sondă sulfuroasă,

slab sulfatată, bicarbonatată, sodică, magneziană, hipotonă; nămolul sapropelic şi

bioclimatul de stepă excitant.

A. Apa minerală sulfatată conţine sulf în forma sa oxidată, alături de sodium, calciu

sau magneziu, fiind indicate în curele interne. Originea acestor ape sunt rocile de ghips

( sulfat de calciu) şi cele bogate în carbonat de magneziu, din combinaţia chimică a SO 2-4 cu

Na rezultă apele sulfatate sodice ( glauberiene), iar cu magneziu, apele sulfatate magneziene.

Modul de administrare este acela de cură internă sub supraveghere medicală.

Efecte principale: coleretic (stimulează secreţia hepatică de bilă), colecistokinetic

( favorizează eliminarea de bilă în vezică şi căile biliare), cresc peristaltismul peretelui

intestinal, favorizează evacuarea intestinului ( efect purgativ).63

61 *** - www.apmil.ro62 Dr. Munteanu, Laviniu – Ghidul Staţiunilor Balneoclimaterice din România, Ed. Sport –Turism, Bucureşti,197863 Berlescu, Elena, opera citată, pag. 35

51

B. Nămolul sapropelic existent în staţiune se extrage din lacul Amara. Băile de

nămol se fac la cadă, cu nămol cald ( 36 – 42 0C ), diluat cu apa lacului Amara, după care

urmează obligatoriu un moment de odihnă. Împachetările cu nămol se practică prin aplicarea

de nămol cald 40 - 45 0C, în strat gros de 2 – 5 cm asupra regiunilor bolnave ale corpului. Din

substanţa activă a nămolului din lacul Amara, s-a obţinut un extract – medicamentul Pell

Amar, care are o puternică acţiune biostimulatoare, sedativă, antialergică, antiinflamatoare,

vasodilatatoare, antispastică şi decontractată. Un alt produs farmaceutic este crema Amara ,

care are aceleaşi caracteristici ca medicamentul Pell Amar.64

Ungerile cu nămol generale sau parţiale se execută pe malul lacului, în aer liber.

Stratul subţire de nămol se usucă şi se încălzeşte prin expunerea corpului la soare. După

uscare urmează spălarea cu apă rece din lacul Amara. Procedura este stimulată atât prin

alternanţele termice , cât şi prin excitaţiile mecanice şi chimice produse de nămol şi de apa

lacului.

C. Bioclimatul excitant este climatul care produce efecte biologice generale de

solicitare marcată a sistemului nervos şi endocrin. Cu cât diferenţa faţă de clima localităţii

unde domiciliază bolnavul este mai mare, cu atât solicitarea biologică creşte. Pentru acest

motiv, cura în climatul excitant se recomandă bolnavilor cu rezerve funcţionale bune,

bolnavilor stenici, hiporeactivi, ca şi acelora care au nevoie de călire, dar care nu au rezervele

funcţionale epuizate.

In staţiunea Amara sunt tratate o serie de afecţiuni cronice cu largă răspândire, ponderea

principală având-o bolile reumatismale.

Principalele boli tratate în staţiunea balneoclimaterică Amara sunt:

1. Afecţiunile reumatismale articulare degenerative cuprind o gamă largă şi variată de

suferinţe ale coloanei vertebrale şi ale articulaţiilor membrelor (în special şolduri, genunchi)

şi ale extremităţilor ( mâini, picioare, glezne). Formele cele mai importante sunt

spondilozele(cervicale, dorsale, lombare), coxartroza, gonartroza şi artrozele mâinilor şi

picioarelor. Reumatismele degenerative beneficiază în cea mai mare măsură şi în marea

majoritate a formelor lor clinice de cura în staţiunile balneare. Toate staţiunile cu profil

reumatologic, precum şi cele care au posibilităţi de cură externă, pot asigura tratamente

profilactice în reumatismul degenerativ. 65

2. Afecţiuni reumatismale abarticulare sunt suferinţe ale părţilor moi periarticulare de

natură inflamatore, degenerativă sau mixtă, descrise sub numele de tendinite, bursite , miozite,

etc. având diferite localizări topografice. Mai frecvent întâlnite în practica balneară sunt

64 Ielenicz, Mihai – Enciclopedia Turistică, Ed, Corint, 200365 Dr. Munteanu, Laviniu, op.cit. pag. 115

52

periartitra scapulohumerală, sau a şoldului. Aceste afecţiuni însoţesc de obicei bolile

reumatice degenerative. Pentru cura în staţiune se indică,de obicei, formele cu evoluţie

cronică care prezintă deficit funcţional muculo-articular şi formele ce produc incapacitate

temporară de muncă. 66

3. Afecţiuni reumatismale articulare inflamatorii - bolile reumatismale de tip inflamator

sunt în general afecţiuni ce nu se tratează în staţiuni în faza lor acută sau în faza evolutivă

clinico-biologic, reacţiile produse de cură fiind de obicei defavorabile evoluţiei maladiei.

Trimiterea la cură se face în faza subacută sau în fazele evolutive cronice. In staţiunea Amara

se poate efectua cura în scop profilactic, precum şi cura de recuperare.

4. Afecţiuni posttraumatice - sechelele posttraumatice ale membrelor şi vertebrelor

interesează structuri foarte variate ( oase, muşchi, articulaţii, nervi, vase) şi dau complicaţii

vasulo-trofice şi psihice. Recuperarea acestor bolnavi prin metodologia complexă fizico -

balneară are o importanţă şi o eficienţă cu totul deosebită. Recuperarea bolnavilor în

staţiune se face în etapa a 2-a , care succede prima etapă de recuperare, ce are loc în serviciile

de traumatologie (în secţiile de ortopedie sau în secţiile de recuperare spitaliceşti).67

5. Afecţiuni neurologice periferice - din grupa acestor afecţiuni se pot aminti: pareze şi

paralizii periferice ale membrelor cu forme radiculare, plexule sau trunchiulare; polinevrite

(toxice, alcoolice , dismetabolice); sechele după poliomielită. Tratamentul balneofizical şi

recuperarea sunt deosebit de eficiente în sechelele posttraumatice ale nervilor periferici.

6.Afecţiuni neurologice centrale - posibilităţile de cură în staţiuni pentru bolile sistemului

nervos central sunt mai limitate faţă de alte categorii de boală. Sindromul hemiplegic

beneficiază de cura de recuperare în staţiune numai în anumite cazuri ţi faze evolutive de

boală. Hemiplegiile după accidente vasculare cerebrale sau după traumatisme craniene şi după

operaţii pentru tumori benigne se pot trata în anumite staţiuni numai după 6 luni de la

debutul afecţiunii. Sindromul paraplegic spinal este indicat pentru cura în staţiune după 3

luni de la debutul maladiei. Mielitele cronice cu paraplegie pot face tratamente de recuperare

la Pucioasa, Băile Govora, în staţiunile litoralului marin sau la Amara, în cazul că sindromul

spastic nu este prea accentuat.68

7. Afecţiuni ginecologice - în grupa acestora intră: metroanexite în covalescenţă după

procese inflamatorii metroanexiale vindecate; tulburări funcţionale genitale pe fond

66 Idem, pag. 11667 Ibidem68 Ibidem

53

hiperreactiv( sindroame nevrotice din perioada pubertăţii sau a climacteriului, tulburări algice

în sfera genitală, tulburări diskinetice hipertine, etc.)69

Un alt obiectiv turistic al zonei îl constituie Lacul Fundata - arie de protecţie

acvifaunistică70 declarată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Ialomiţa 32/27.03.2002. Este

situat la cca. 20 km de municipiul Slobozia, accesul în zonă realizându-se pe DN2A până la

intersecţia cu drumul DC 51, după care pe DC 51, cca. 1 km. Zonă umedă în suprafaţă de 510

ha, se află în Valea Reviga. Un eventual succes pe piaţa exploatării nămolului terapeutic din

Lacul Fundata poate atrage atenţia unor investitori pentru înfiinţarea unei baze medicale, care

să valorifice efectele nămolului asupra organismului uman, în special în tratarea unor

afecţiuni reumatice, cât şi valorificarea superioară prin obţinerea unor extracte utilizate în

cosmetică şi industria farmaceutică.

Zona constituie habitat pentru păsările de apa: 26 de specii de păsări a căror conservare

necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protecţie speciala

avifaunistica (exemplu: cufundar polar, cormoran mic, egreta mica, egreta mare, tiganus,

lopătar, gâsca cu gat roşu, rata roşie, erete de stuf, lebăda de vara, pescăruş albastru, etc.); 42

de specii de păsări care necesita o protecţie stricta (exemplu: cufundar polar, corcodel mare,

corcodel cu gat roşu, rata suliţar, pescăruş argintiu, pescăruş rozător, stufarica, lăstun de mal,

lăcar mare, chira de balta, scoicar, etc.);18 specii de păsări de interes comunitar a căror

prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management .

De asemeni şi Lacul Strachina - a fost declarat arie de protectie speciala

avifaunistica71 tot prin Hotărâre a Consiliului Judetean cu nr. 17/26.03.2003.

Amplasat pe Valea Ciorii, pe partea stanga a drumului DN 2A Bucuresti Constanta, in

apropierea popasului Strachina, lacul natural in suprafata totala de cca.1000 ha, in lungime de

8000 m si latime de 220 m este impartit prin doua baraje construite pentru exploatarea in scop

piscicol,in lacurile Strachina I, Strachina II si Valea Ciorii. Este un liman fluviatil situat in

cursul inferior al vaii, aluvionata in zona de confluenta prin ridicarea nivelului de baza, ceea

ce i-a intrerupt legatura cu colectorul principal.

Are în mod permanent apa, prezentând unele oscilaţii de nivel in funcţie de perioadele

ploioase si secetoase. Lacul prezintă spre sud si sud-vest maluri înalte-faleze lacustre-ca

urmare a activităţii vântului dominant din nord si nord-est care a antrenat valurile si a

subminat versanţii la baza.

Datorita apei salmastre folosinţa principala a lacului este piscicultura.

69 Idem, pag. 11770*** - www.apmil.ro71 *** - www.apm.il.ro

54

3.2.3. Potenţialul turistic antropic

„Important nu este ceea ce ai, ci cum foloseşti ceea ce ai”, acest proverb oriental ar

putea fi revelator pentru zona lacului Amara.

Potenţialul turistic antropic este reprezentat, în principal, de oraşul Slobozia dar şi de

împrejurimi. In oraşul Slobozia ca puncte de atracţie putem aminti: Muzeul Judeţean în

cadrul căruia pot fi văzute colecţii de arheologie, arta plastica, istorie şi arta populară;

Muzeul Agriculturii; Centrul Cultural "Ionel Perlea"; Monumentul Eroilor din Primul Război

Mondial; Bustul Domnitorului Matei Basarab; Complexul "Hermes" cu restaurante, cazare

şi parc de distracţii, piscină.

Mai pot constitui puncte de atracţie Podurile de peste Dunăre (Feteşti – Cernavodă şi

Giurgeni); lacurile Rogoz şi Ezer (de apă dulce, liman fluvial); Lacul Coşcovata ( lac de

luncă), excursii în Lunca Ialomiţei, Pădurea Sudiţi, Crângul Frumos, Pădurea Buieşti

(rezervaţii cinegetice).

In cadrul vestigiilor istorice amintim: Fortăreaţă getică de la Piscul Crăsani ( sec. II

– I, cetate de apărare), Vestigiile aşezării Dridu (secolele VIII – X), unde s-au descoperit

obiecte de cultură specifice populaţiei autohtone merită puţină atenţie şi Muzeul sătesc de

etnografie din comuna Ion Roată.

Judeţul Ialomiţa găzduieşte o serie de edificii religioase, mai noi sau mai vechi,

aparţinând bisericii ortodoxe:

Mănăstirea Piteşteanu ( Balaciu);

Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” – 1634, Slobozia, ce datează din timpul domniei lui Matei

Basarab;

Biserica de lemn, Poiana (1737);

Mănăstirea Balaciu ( 1750), ctitorită de Grigore Ghica, II;

Catedrala din oraşul Slobozia

Mănăstirea de la Dridu.

Pentru divertisment municipalitatea organizează diferite festivaluri şi manifestări:

Festivalul concurs de interpretare a liedului „Ionel Perlea”, Festivalul şi concursul de

interpretare a muzicii uşoare româneşti „Trofeul Tinereţii” Amara, Festivalul folcloric

„Floare de pe Bărăgan”, Festivalul berii şi Festivalul „Zilele Sloboziei”, Festivalul de muzică

populară „Zărzărică, Zărzărea” în perioada cărora se desfăşoară concerte, reprezentaţii

teatrale, expoziţii.

55

3.3. Echipamentele turistice ale staţiunii Amara

3.3.1. Unităţi de cazare şi alimentaţie

Staţiunea Amara dispune de o bază tehnico-materială bogată, începând cu unităţi de

cazare, unităţi de alimentaţie, echipamente de tratament şi echipamente de agrement.

Capacitatea staţiunii este de 2450 locuri în patru hoteluri cu restaurante, trei dintre acestea

având şi baze de tratament, 4 vile, 1 Camping şi o Tabără Şcolară.

Tabel .1.3.: Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în anii 2000 – 2004

AnulUnităţi de cazare 2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL 10 8 8 10 11Hoteluri 3 3 3 4 4

Vile 4 2 2 3 3Camping 1 1 1 1 1Căsuţe 1 1 1 1 1

Tabere şcolare 1 1 1 1 1

Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa. Buletine informative,2005

Fig.nr.2.3: Reprezentarea grafică a numărului de structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri

Hoteluri

Hoteluri

Hoteluri

Hoteluri

Hoteluri

Vile

Vile

Vile

Vile

Vile

Camping

Camping

Camping

Camping

Camping

Casuţe

Casuţe

Casuţe

Casuţe

Casuţe

Tabere şcolare

Tabere şcolare

Tabere şcolare

Tabere şcolare

Tabere şcolare

0 1 2 3 4 5

2000

2001

2002

2003

2004

Hoteluri Vile Camping Casuţe Tabere şcolare

Se observă din acest tabel că staţiunea Amara nu este exclusiv balneoclimaterică,

deoarece aici se practică şi alte forme de turism cum ar fi cel de „week-end”, de recreere, de

tineret. Totuşi celelalte forme de turism dispun de locuri de cazare sezoniere: căsuţele, vilele,

tabăra, locurile de campare.

În staţiunea Amara funcţionează trei societăţi distincte, care administrează baza tehnico-

materială a staţiunii:

56

- S.C. AMARA S.A. are în dotare un hotel - Hotelul Parc - cu o capacitate de cazare

de 210 locuri în 114 camere. Pe lângă Hotelul Parc această societate mai deţine şi 35 de

căsuţe folosite exclusiv în sezonul cald cu o capacitate de 105 locuri. Legată de hotel, printr-

o pasarelă, este baza de tratament cu dotări multiple, care se află pe malul lacului.

- S.C. SIND ROMANIA S.R.L. are în dotare un hotel cu o capacitate de 940 de locuri

de cazare şi o bază de tratament. In cadrul hotelurilor se regăsesc restaurantele. Pe lângă

acestea în staţiune mai funcţionează câteva vile, o tabără de copii pentru vară şi un camping

cu căsuţe.

- S.C. T.B.R.C.M. – înfiinţată în baza Legii nr. 338 din 31 martie 2002, publicată în

M.Of.nr. 446 din 25 iunie 2002, lege prin care s-a stabilit că unităţile de odihnă şi tratament

balnear ale ţărănimii „se organizează ca societate comercială cu acţionar unic CNPAS.

Unităţile din teritoriu vor funcţiona ca sucursale care se vor denumi unităţi de tratament

balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă. Actul constitutiv al acestei societăţi

comerciale se aprobă prin hotărîre de Guvern”72„ , după apariţia H.G. nr.1.469 din 12

decembrie 2002 privind înfiinţarea S.C. TBRSC – S.A. îşi începe activitatea noua societate

comercială care are în patrimoniu Hotelul Ialomiţa cu o capacitate de 510 locuri şi o dotare

corespunzătoare în vederea asigurării serviciilor pe întreaga perioadă a anului.

Pe perioada verii funcţionează şi trei vile care în ultimii ani au trecut din proprietatea

instituţiilor de turism în a altor organisme care se ocupă cu activităţi de genul : industrie,

poliţie, armată. Acestea sunt acum renovate şi date în folosinţă către angajaţii organismelor

care le au în proprietate.

In cadrul Popasului Perla se găsesc şi locuri de campare. Aici se pot închiria diferite

echipamente necesare pentru campare (corturi, saci de dormit). Popasul mai dispune şi de un

restaurant cu o capacitate de 70 de locuri.

Unităţile de cazare oferă turiştilor servicii diversificate specifice categoriei din care

face parte fiecare unitate.

HOTEL LEBADA ** 490 camere 940 locuri

Dat în folosinţă în anul 1973 Hotelul Lebăda dispune de 490 camere (fiind al patrulea

hotel din ţară după acest criteriu), 940 locuri de cazare, bază de tratament, bloc alimentar,

corp de legătură P+1 în care sunt amplasate birouri, săli de jocuri, discotecă, bibliotecă, săli

de lectură, săli pentru conferinţe, întâlniri de afaceri, colocvii şi studii universitare. Pe lângă

locurile de cazare în cameră dublu şi single cu baie/duş, telefon, radio , TV, unitatea mai

dispune de bar de zi, restaurante, grădină de vară pe plajă.

72 *** -Legea nr.338 din 31 mai 2002, Mo.Of. nr. 446 din 25 iunie 200257

Fig.nr.3.3: Hotel Lebăda

Sursa: www.amara.ro

Baza de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă provenită din lacul Amara,

instalaţii cu băi calde şi împachetări cu nămol, kinetoterapie, instalaţii complete de

electrohidroterapie, inhalaţii, sală de cultură fizico-medicală, amenajări pentru ştrand şi plajă

aero-helio-terapie şi aplicaţii cu nămol sapropelic, băi reci.

Dotări camere: camere duble şi single , baie, TV.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Amara, categoria I, in sistem fisa cont

Facilitaţi : parcare, lift, baza de tratament, restaurant, bar.

HOTEL PARC ** 114 camere şi 210 locuri

Fig.4.3. Hotel Parc

Sursa: www.amara.ro

Complexul hotelier Parc este situat în partea de nord a staţiunii Amara, pune la

dispoziţia vizitatorilor 210 locuri în camere single şi duble, restaurant ( categoria I) 250

locuri, bar de zi - 40 de locuri, bază de tratament care asigură executarea procedurilor de

nămolterapie , hidroterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, plajă dublu amenajată ( pentru

tratamente şi agrement), parc agrement , bazin pentru copii, tobogan acvatic, teren de joacă şi

sport.Unitatea dispune de asemenea de vile ( capacitate 190 locuri) camping ( 105 locuri în

căsuţe cu grup sanitar comun) şi oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber.

Dotari camere: camere duble, baie, tv, telefon; camerele modernizate au si aer conditionat.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Amara, categoria I, in sistem fisa cont

58

Facilitati : parcare, lift, baza de tratament, restaurant, bar, biliard, discoteca, sala de sport,

terenuri de sport,iar pentru copiii intre 0-6 ani cazarea este gratuită, pentru cei peste 6 ani se

achita 50% din tariful de cazare cu pat suplimentar.

HOTEL DIAMANT ** 50 camere , 100 locuri

Hotelul Diamant este dat în funcţiune în anul 2003.

Dotări camere: camera duble şi single , baie, TV.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant, categoria I, iar în incinta hotelului funcţionează

un bar de zi.

HOTEL IALOMITA ** 252 camere cu 510 locuri

Dotări camere: camera duble şi single , baie, TV.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Ialomiţa, categoria I, in sistem fisa cont. Alte

servicii puse la dispoziţia vizitatorilor sunt agenţia C.E.C., farmacie, posturi telefonice,

difuzarea presei, spălătorie şi călcătorie. In incinta hotelului funcţionează un bar de zi, şi un

laborator de cofetărie.

Facilitati : parcare, lift, baza de tratament, restaurant, bar.

Baza de tratament dispune de:instalaţii pentru băi calde cu apă provenită din lacul Amara;

instalaţii cu băi calde şi împachetări cu nămol; kinetoterapie; instalaţii complete de

electrohidroterapie, inhalaţii; sală de cultură fizico-medicală;buvetă pentru cură internă cu apă

minerală;amenajări pentru ştrand şi plajă aero-helio-terapie şi aplicaţii cu nămol sapropelic,

băi reci.

In Amara mai funcţionează şi o Tabără Şcolară, care are amplasate spaţiile de cazare în

două zone : Amara – Pavilioane şi Tabăra „La căsuţe”.Tabăra Amara – Pavilioane este situat

în partea de N-E a lacului. Cazarea se face în camere cu 4 paturi şi căsuţe amplasate pe malul

lacului. Capacitatea taberei este de 180 de locuri pe serie. Baza sportivă se compune din teren

minifotbal, tenis de câmp,volei, mese pentru tenis de masă şi piste pentru desfăşurarea

concursului naţional de automodele. Tabăra „La căsuţe” este situată pe malul nordic al

lacului, are o capacitate de 130 de locuri pe serie, pentru cazare oferindu-se căsuţe cu 2 paturi

şi căsuţe tip Ana cu 2 – 3 paturi. Baza sportivă a taberei se compune din teren pentru

fotbal,volei, handbal, tenis de câmp şi tenis de masă.

Tabel nr.2.3. Capacitatea de cazare(număr de locuri) în structurile de primire turistică în perioada 2000 – 2004

AnulUnităţi de cazare

2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL – nr. locuri 2741 2541 2541 2407 2450

Hoteluri 1665 1665 1665 1689 1760

59

Vile 388 188 214 206 210

Camping 83 83 83 70 40

Căsuţe 105 105 105 105 105

Tabere şcolare 500 500 474 337 335 Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa. Buletine informative,2005

Figura nr.5.3.: Reprezentarea grafică a capacităţii decazare

Număr locuri

2741

2541

2541

2407

2450

2200 2300 2400 2500 2600 2700 2800

2000

2001

2002

2003

2004

Număr locuri

Tabel nr. 3.3: Capacitate de cazare turistică, în structurile de primire turistică,pe categorii de confort, în Amara, în anul 2004

locuri

TOTALCategorii de confort2* 1*

Total staţiune 2450 1760 690Hoteluri 1760 1760 -Vile 210 - 210Campinguri 40 - 40Căsuţe 105 - 105Tabere şcolare 335 - 335

Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

Figura nr. 6.3: Reprezentarea grafică a capacităţii de cazare pe categorii de confort

60

Unităţi de alimentaţie

Bucătăria românească este cunoscută ca fiind variată şi foarte gustoasă. In orice unitate

de alimentaţie care-şi respectă clienţii se pot servi adevărate delicatese. Bucătăriile

restaurantelor din staţiune dispun de un specific variat, îmbinând bucătăria tradiţională

românească cu cea regională.

Dintre preparate specifice bucătăriei din Muntenia amintim: ciorba de burta, ciorbe

ţărăneşti din carne de vita sau de porc, sarmale cu mămăliguţa, mititei, tuslamaua, fripturi la

grătar si pestele, garnituri din legume, dulciuri de bucătărie.

Pe lângă baruri, cafenele berării, restaurantele hotelurilor oferă un meniu specific

tradiţional românesc.

3.3.2. Echipamente de tratament şi agrement

Nămolurile terapeutice sunt utilizate în cura balneară aproape în toată lumea,

provenind fie din apa lacurilor sau mărilor, fie din alte surse. Specific lacului Amara este

nămolul sapropelic, negru, sulfuros.

Staţiunea Amara dispune de trei baze de tratament balnear care se găsesc amplasate în

incinta celor trei hoteluri ale staţiunii: Ialomiţa, Lebăda, Parc, în care anual vin la cură câteva

mii de pacienţi.

Acestea sunt dotate cu locuri de cazare, restaurante, instalaţii şi cabinete pentru

tratament balnear. In acestea din urmă intră instalaţiile de fizioterapie, băile şi alte

echipamente specifice. Exploatarea nămolului terapeutic în bazele de tratament se realizează

cu următoarele echipamente: o şalupă, un dispozitiv de recoltare pentru nămol, instalaţii de

descărcare de tip macara. Nămolul extras se transportă la bazinele de stocare din beton aflate

în spaţii închise în zidărie. Există cinci astfel de bazine aflate în exploatarea celor trei baze

de tratament. In bazinele din beton nămolul este menţinut sub un strat de apă din lac. Din

rezervoare nămolul este transportat cu ajutorul pompelor centrifuge în recipiente pentru a fi

încălzit cu abur de medie presiune. Activitatea de extragere a nămolului se realizează de către

personalul specializat al societăţii Apele Române – Filiala Buzău. Această societate are în

gospodărire Lacul Amara, dar după starea lui actuală se observă că aceasta nu îşi face

datoria.

In cadrul staţiunii Amara, din totalul de 2450 locuri, 1760 se găsesc în cadrul celor 3

hoteluri cu baze de tratament, reprezentând 71,7 % din capacitatea de cazare. Acestea au

caracter permanent de funcţionare. Restul de 690 locuri se găsesc în celelalte forme de cazare

(vile, căsuţe, camping, tabără) şi reprezintă 28,3% din total capacitate de cazare. Această

diferenţă între cele două forme de cazare, se datorează faptului că Amara este o staţiune în

61

principal balneoclimaterică, iar celelalte echipamente de cazare au apărut ulterior ca urmare a

creşterii cererii. Aceste echipamente sunt utilizate în principal în sezonul cald pentru turismul

de tranziţie sau de week-end. Ele nu oferă condiţii optime de cazare în sezoanele reci.

Baza de tratament Lebăda , dată în folosinţă în anul 1973, deserveşte turiştii cazaţi la

Hotelul Lebăda, baza este legată de hotel printr-un hol de trecere, lucru care permite aplicarea

tratamentului pe tot parcursul anului. Baza dispune de cabinete medicale de specialitate,

profilate pe balneofizioterapie şi recuperare medicală.

Baza de tratament dispune de:

- instalaţii pentru băi calde cu apă provenită din lacul Amara;

- instalaţii cu băi calde şi împachetări cu nămol;

Baza de tratament Ialomiţa - deserveşte turiştii cazaţi la Hotelul Ialomiţa. Fiind în

incinta hotelului permite aplicarea tratamentelor pe tot parcursul anului. Asistenţa medicală

este asigurată de cabinete de balneofizioterapie. In cadrul bazei de tratament se află şi un

cabinet de masaj.

Baza de tratament dispune de:

instalaţii pentru băi calde cu apă provenită din lacul Amara;

instalaţii cu băi calde şi împachetări cu nămol;

kinetoterapie;

instalaţii complete de electrohidroterapie, inhalaţii;

sală de cultură fizico-medicală;

buvetă pentru cură internă cu apă minerală;

amenajări pentru ştrand şi plajă aero-helio-terapie şi aplicaţii cu nămol sapropelic.

Baza de tratament Parc – deserveşte turiştii cazaţi la Hotelul Parc.

Baza de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă provenită din lacul

Amara, instalaţii cu băi calde şi împachetări cu nămol, kinetoterapie, instalaţii complete de

electrohidroterapie, inhalaţii, sală de cultură fizico-medicală, amenajări pentru ştrand şi plajă

aero-helio-terapie şi aplicaţii cu nămol sapropelic, băi reci.

Formele de cură

Indicaţia de cură în scop profilactic capătă o răspândire tot mai largă fie că este vorba de

profilaxie primară, fie de profilaxie secundară. Diferenţa dintre profilaxia primară şi

profilaxia secundară o face segmentul de populaţie căreia i se adresează. Profilaxia primară

utilizează atât factorii terapeutici naturali, cât şi procedurile terapiei fizicale, în special

hidrotermoterapia şi terapia de mişcare. Această formă de terapie se adresează atât categoriei

de populaţie sănătoasă, cât şi celei aparent sănătoasă.

62

Profilaxia secundară, utilizează aceiaşi factori terapeutici, dar se adresează acelor

categorii de oameni care au suferit anumite boli, vindecate sau fără manifestări simptomatice

prezente, dar care prezintă riscul recidivelor.73

Cura balneofizicală profilactică are o durată de 7 – 14 zile şi se adresează, cu precădere,

următoarelor categorii: persoanelor cu profesii sau activităţi de suprasolicitare pentru aparatul

locomotor cu păstrarea unor poziţii nefiziologice timp îndelungat , persoanelor supuse

frigului, contrastelor termice bruşte, umezelii; persoanelor ce practică eforturi mari de

ridicare, transportă greutăţi sau sunt supuse vibraţiilor puternice sau prelungite, persoanelor

sedentare, atât la serviciu cât şi în timpul liber, persoanelor cu tulburări de statică congenitale

sau dobândite( scolioze, picior plat, inegalităţi ale membrelor inferioare), persoanelor

supraponderale.74

Contraindicaţiile tratamentului balnear ţin seama că în balneofizioterapie se utilizează o

serie de agenţi fizici curativi care, în afara acţiunii locale , exercită şi o acţiune generală

asupra organismului. Capacitatea de a reacţiona la agenţii fizici diferă de la om la om, în

funcţie de natura bolii, de stadiul ei, de vârsta individului, de prezenţa unor boli asociate.

Toate acestea determină ca asupra organ ismului bolnav să se producă, uneori, efecte

negative, de înrăutăţire a stării de sănătate. Din asemenea considerente, pentru unii pacienţi

suferinzi de anumite boli, este contraindicată trimiterea la cură în staţiuni.

Proceduri de tratament balneofizical

Pacienţii sosiţi la cură dispun de o largă gamă de proceduri terapeutice, în care se

utilizează atât factorii naturali de cură, cât şi o serie de factori fizici artificiali.

Cura externă cu apa din lac reprezintă folosirea în scop terapeutic al apelor din

staţiune sub formă de băi la cadă sau în bazin, la care se asociază diferite proceduri

terapeutice indicate de medicul curant.

Nămolul terapeutic se aplică sub formă de împachetări generale sau parţiale, tampoane

vaginale şi chilot , toate cu nămol cald. Acţiunea farmacodinamică a nămolului se bazează pe

calităţile sale fizice, în special pe termopexie, pe conductibilitatea termică redusă şi pe

plasticitatea sa, precum şi pe calităţile chimice. Pentru organism tratamentul cu nămol

constituie un excitant general nespecific şi reprezintă o procedură terapeutică de mare

intensitate, prescrisă în mod individualizat în ceea ce priveşte temperatura, frecvenţa, durata

aplicării, regiunea. Utilizarea factorilor naturali de cură specifici Băilor Amara se practică în

asociere cu factorii curativi artificiali ca:hidroterapia, electroterapia, masajul medical, cultura

fizică medicală.

73 Berlescu, Elena , op.cit. pag.8874 Idem, pag. 89

63

Echipamente de agrement

În Piaţa turistică a României, Ilie Niţă şi Constantin Niţă lansează o idee interesantă:

”Pe de altă parte în ţările dezvoltate turistic, în hoteluri, se manifestă deja tendinţa ca

serviciile de cazare şi masă să devină servicii secundare, în timp ce serviciile legate de

asigurarea formei fizice şi psihice, de petrecere plăcută a timpului liber, al turistului, să

devină servicii principale, de bază. Protecţia antistress şi compensarea modificărilor

funcţionale şi morfologice produse în organism, urmează a se realiza printr-un nou serviciu

turistic, denumit „punerea în formî”, care înseamnă recuperarea fizică şi psihică, creşterea

performanţei şi frumuseţii umane”.75

Această optică asupra turismului ar trebui să influenţeze viitoarele decizii în amenajarea

staţiunii Amara pentru a crea mai multe locuri de agrement şi mai multe posibilităţi de

divertisment.

Principalul loc de agrement în Amara sunt ştrandurile, care oferă un bun prilej de

practicare a înotului a băilor de soare. Staţiunea Amara dispune de 4 ştranduri, iar ştrandul

aferent hotelului Parc dispune de un tobogan acvatic. Există, de asemenea, posibilităţi de

plimbare prin parcul staţiunii , parc căruia în ultimul timp i –au fost refăcute aleile. Staţiunea

Amara deţine şi o grădină de vară cu o capacitate de 500 de locuri. Aici se desfăşoară în

fiecare an, în luna august „Festivalul Tinereţii Amara”, festival de muzică uşoară de mare

succes care precede „Festivalul Mamaia”. Hotelurile oferă pentru petrecerea timpului liber

săli de biliard, discoteca, sala de sport, pescuit, terenuri de sport.

3.4. Circulaţia turistică în staţiunea Amara

„Tipurile de turism practicate vor schimba impactul negativ al turismului în ariile de

destinaţie, iar planificarea activităţilor turistice va veni mai mult în întâmpinarea dorinţelor

turiştilor. Principala schimbare, chiar în viitorul apropiat, va fi echilibrarea impactului

asupra mediului şi al societăţii, faţă de percepţia câştigurilor economice. Se concretizează tot

mai clar tendinţa ecologizării turismului şi mutarea centrului de greutate spre formule

alternative de turism, cum ar fi turismul rural sau agroturismul.”76

Este un punct de vedere care ar putea genera mutaţii în oferta şi cererea turistică,

diversificând oferta care poate fi concretizată prin înfiinţarea de pensiuni agroturistice cu

teme (călărie, pescuit) care să ofere turiştilor şi alte posibilităţi de divertisment; înfiinţarea

unui centru de recuperare medico-socială pentru vârstnici (recuperare geriatrică); crearea unor

centre balneare cosmetice – pentru înfrumuseţare.

75 Ilie Niţă, Constantin Niţă – Piaţa turistică a României, Ed. Ecran magazin, Braşov 200076 Mihaela Dinu - Geografia turismului , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.

64

Acţiunile turistice organizate în ţară de către agenţiile specializate, pe zone turistice,

reflectă preponderenţa turismului către staţiunile balneare. In anul 2002, 27,4% din totalul de

turişti au ales această destinaţie, 25,3% s-au îndreptat către litoralul Mării Negre, 25,9% au

ales zona montană, 6,7% au preferat vizitarea satelor sau au abordat trasee turistice alpine, iar

5,1% au vizitat zone istorice sau au făcut diverse circuite , zone de pelerinaj religios, croaziere

pe Dunăre, etc.77

In staţiunea Amara din punct de vedere al gradului de mobilitate al turistului se practica

turismul de sejur lung pe perioade de 15-18 de zile, datorita tratamentelor medicale la care

sunt supuşi turiştii.

Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice

Indicatorii turismului surprind şi redau într-o exprimare sintetică, matematică,

informaţii cu privire la diferite aspecte ale activităţii turistice, informaţii utile pentru

măsurarea fenomenului şi a efectelor sale, pentru anticiparea tendinţelor de evoluţie şi pentru

fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu.

Indicatorul cel mai expresiv pentru caracterizarea dinamicii circulaţiei turistice interne

este numărul turiştilor, al persoanelor cazate în unităţile turistice şi, asociat acestora, numărul

înnoptărilor,durata medie a sejurului şi densitatea circulaţiei turistice, ş.a.78

Trebuie totuşi adăugat că indicatorul persoane cazate nu redă cu fidelitate dimensiunile

circulaţiei turistice; o serie de categorii de turişti, cum sunt: persoanele care merg în vizită la

rude sau prieteni şi beneficiază de găzduire în locuinţele acestora, cei care apelează la

spaţiile de cazare neomologate (locuinţe ale cetăţenilor, campinguri improvizate, etc.) şi cei

care îşi petrec vacanţa sau sfârşitul de săptămână în propria reşedinţă secundară, nu sunt

înregistrate în indicatorul menţionat.

O evoluţie asemănătoare cu cea a numărului de turişti, dar cu variaţii de mai mică

amplitudine, se remarcă şi în cazul indicatorilor înnoptări şi durata medie a sejurului.

Staţiunea Amara, dispune de un potenţial turistic modest, dar face parte din categoria

staţiunilor cu tradiţie în domeniul turismului, fiind o destinaţie apreciată şi recunoscută de

turiştii autohtoni.

3.4.1. Sosirile de turişti

77 Cunoaşte România, op. cit, pag. 22578 Minciu,Rodica – Economia Turismului,Editura Uranus, Bucurestişti,2001, pag.94

65

Fenomenele economice, evenimentele politice, facilităţile sau restricţiile de călătorie s-

au concretizat în creşteri sau scăderi ale numărului de turişti, în variaţii ale duratei vacanţelor

şi în opţiuni pentru cazare.

Indicatorul ce caracterizează dinamica circulaţiei turistice este numărul sosirilor de

turişti sau al persoanelor cazate în unităţile turistice şi, asociat acestuia, numărul înnoptărilor

şi durata medie a sejurului.

Tabel nr. 4.3. Numărul de turişti cazaţi, în structurile de primire turistice , pe tipuri de structuri în perioada 2001 – 2004

Anul

Unităţi de cazare 2000 2001 2002 2003 2004

Total sosiri, din care 14.433 19.164 15.925 20.712 20.803

Hotel 12.249 15.415 14.997 19.344 19.601

Camping425

1.037 69 31 131

Vile - 429 - 264 220

Tabere 1.550 1.763 727 1.013 851

Căsuţe 169 520 132 60 868 Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

In aceşti patru ani numărul de turişti sosiţi a fost oscilant, dar cu o uşoară tendinţă de

creştere. Din analiza datelor, se remarcă o creştere a numărului de turişti sosiţi în anul 2001

faţă de anul 2000 cu 32,8%, ca în anul 2002 numărul de turişti să scadă cu 20,33% faţă de

anul anterior. In anul 2003 numărul de turişti sosiţi creşte cu 30,05% , faţă de anul 2002, iar

în anul 2004 se remarcă o creştere de 0,43% faţă de anul 2003. Acest fenomen poate fi

explicat de nivelul scăzut al calităţii serviciilor, baza materială învechită, lipsa promovării

zonei.

Pe categorii de turişti, în perioada menţionată au fost următoarea structură:

Tabel nr. 5.3.:Numărul de turişti cazaţi, în structurile de primire turistice , pe categorii de

turişti, în perioada 2001 – 2004

Anul Turişti

2000 2001 2002 2003 2004

TOTAL TURISTI 14.433 19.164 15.925 20.712 20.803

66

TURISTI ROMANI 14.433 19.48

8  15.793 20.58

2 20.590 

TURISTI STRAINI - - -  130 213  Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

In ceea ce priveşte numărul de turişti străini, nu putem vorbi decât despre un început

timid al turiştilor străini de a vizita staţiunea balneoclimaterică Amara . In anul 2000, 2001 şi

2002 nu au fost cazări de turişti străini, în 2003 sunt înregistrate 130 de sosiri de turişti străini,

iar în anul 2004 numărul acestora creşte cu 63,84% .

Comparând sosirile de turişti pe Amara şi sosirile de turişti în staţiunile

balneoclimaterice din ţară, observăm că Amara deţine un loc modest în turismul balnear.

Tabel nr.6.3.:Numărul de sosiri de turişti în Amara, comparativ cu numărul de turişti sosiţi in total staţiuni balneoclimaterice

Anul Turişti - sosiţi

2000 2001 2002 2003 2004

Amara – total14.433 19.164 15.925 20.712 20.803

Total staţiuni balneoclimaterice

678.000 690.000 634.000 673.387 990.00079

Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

Figura nr. 7.3.: Ponderea numărului de turişti sosiţi în AMARA în total staţiuni

balneoclimaterice

Statiuni balneoclimaterice

98%

Amara 2%

Tabel nr.7.3. Numărul de sosiri de turişti în Amara, comparativ cu numărul de turişti sosiţi in total judeţ Ialomiţa

Anul Turişti 2000 2001 2002 2003 2004

Amara – total 14.433 19.164 15.925 20.712 20.803

Ialomiţa – total 24.213 32.172 29.669 35.696 39.600

79 Vladimir, Rojanschi – op.cit. pag. 389 (Evoluţia estimată a cererii turistice pentru staţiunile balneare)67

Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

Din datele prezentate anterior reiese că o pondere importantă în total judeţ o au

cazările din staţiunea Amara. Astfel în 2004 , 34 % din total turişti au fost cazaţi în staţiunea

Amara.

Figura nr. 8.3.:Ponderea numărului de turişti sosiţi în Amara în total judeţ

Amara34%

Ialomita66%

3.4.2. Înnoptări ale turiştilor

Un alt indicator cu aceiaşi arie de răspândire ca şi numărul de sosiri, este numărul de

înnoptări sau zile –turist. Acesta se calculează ca sumă a produselor între numărul turiştilor şi

durata activităţii turistice exprimate în zile.

Tabel nr. 8.3:Numărul de înnoptări în structurile de primire turistice, pe tipuri de structuri în staţiunea Amara

Anul Unităţi 2000 2001 2002 2003 2004

Total 193.083 230.812 191.861 232.723 262.585

Hoteluri 178.613 211.176 185.126 222.054 232.517

Campinguri 425 1.037 69 70 134Vile - 2.155 - 3.059 24.000

Tabere 12.720 14.104 5.816 7.171 59

Căsuţe 1.325 2.340 850 369 5.875 Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

Tabel nr. 9.3.Numărul de înnoptări în structurile de primire turistice în staţiunea Amara, judeţul Ialomiţa şi staţiuni balneoclimaterice

Anul Zona 2000 2001 2002 2003 2004

Amara 193.083 230.812 191.861 232.723 262.585

Ialomiţa 209.832 246.985 210.841 258.273 266.828

68

Staţiuni balneoclimaterice 5.407.000 5.882.000 5.629.000 5.831.000 9.130.000

Sursa: Direcţia judeţeana de statistică Ialomiţa, Buletine informative,2005

Figura nr. 9.3:Ponderea înnoptărilor din Amara şi judeţul Ialomiţa în total înnoptări staţiuni balneoclimaterice

Stat

iuni

bal

neoc

limat

eric

e

94%

Am

ara

3%

Ialo

mita

3%

3.4.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o

anumită zonă, ce este rezultatul raportului între numărul de înnoptări şi cel a turiştilor.

=

Din punctul de vedere al conţinutului , el exprimă într-o oarecare măsură, şi latura

calitativă a activităţii turistice.

Tabel nr. 10.3.:Durata medie a sejurului în localitatea AMARA pe cei cinci ani analizaţi

Zile/turist

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004

13,38 12,04 12,05 11,24 12,62

Figura nr. 10.3.:Evoluţia duratei medii a sejurului pe anii 2000 – 2004, în staţiunea AMARA

69

13,38

12,04 12,05

11,24

12,62

11

11,5

12

12,5

13

13,5

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fiind o staţiune balneară, unde curele de tratament durează 18 zile, durata medie a

sejurului pe cei cinci ani analizaţi se situează foarte bine, cel mai bine reprezentat fiind anul

2000, în ceilalţi ani durata medie a sejurului s-a menţinut în jurul valorii de 12.

3.4.4. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică reprezintă rata ocupării locurilor şi

se determină ca raport procentual între numărul de înnoptări şi numărul de locuri

disponibile în perioada respectivă.

Cu semnificaţia de rată a ocupării locurilor sunt folosite şi sintagmele „coeficient de

utilizare a capacităţii comerciale”(CUC) şi „indice de utilizare netă a capacităţii de cazare

turistică în funcţiune”(folosit de Institutul Naţional de Statistică).80

CUC = *100, unde = capacitatea de cazare folosită;

= capacitatea de utilizare existentă;

Tabel nr. 11.3.: Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în staţiunea Amara, pe anii 2000 - 2004

%

Anul 2000 2001 2002 2003 2004

C.U.C 22,23 25,24 21,24 25,82 26,83

Figura nr. 11.3 :Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în staţiunea Amara, în perioada 2000 - 2004

80 Lupu, Nicolae - Hotelul - Economie şi Management, ed. All Back, 200370

22,23

25,24

21,24

25,82 26,83

0

5

10

15

20

25

30

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

In perioada analizată se poate observa că indicele de utilizare a capacităţii de

cazare turistică în Amara înregistrează o tendinţă oscilantă , creşte în anul 2001 la 25,24%,

scade în anul 2002 la 21,24%, iar în următorul an, creşte la 25,82%. Această tendinţă se

datorează scăderii capacităţii de cazare turistică în funcţiune simultan cu sporirea numărului

de înnoptări.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune este în scădere ca urmare a scoaterii din

circuit a unor echipamente de cazare turistică ce prezintă o stare avansată de uzură şi nu mai

au acordul de funcţionare.Din analiza efectuată se poate constatat că numărul sosirilor şi

numărul înnoptărilor au fost oscilante, dar cu o tendinţă crescătoare în ritmuri lente. Cauzele

ce au dus la oscilaţia principalilor indicatori se pare că ar fi deteriorarea sensibilă a condiţiilor

de viaţă pentru majoritatea românilor şi calitatea tot mai slabă a serviciilor turistice, datorită

gradului avansat de uzură al echipamentelor de cazare. Calitatea serviciilor turistice i-au

determinat pe turişti să aleagă cu mai multă grijă staţiunile balneare, un segment important

fiind dat de turiştii ce vin la tratament.

3.5.Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Indicele de atractivitate se determină ca produs între ponderea resursei turistice în total

resurse (gi) şi nivelul calitativ al elementelor ofertei (ci):

I = Σ gi * ci

Tabel nr. 11.3.: Determinare indice de atractivitate al zonei

Componentele ofertei turistice Pondere(qi)

Nivel calitativ

(ci)

Indice de atractivitate

(I)1. Resurse naturale 0,25     - peisaj 0,03 1 0,03 - climă 0,03 2 0,06

71

- reţea hidrografică 0,15 4 0,6 - faună 0,02 2 0,04 - vegetaţie 0,02 2 0,04

2. Resurse antropice 0,10     - biserici 0,05 1 0,05 - etnografie 0,03 1 0,03 - folclor 0,02 1 0,023. Accesul 0,20     - rutier 0,15 2 0,3 - feroviar 0,05 1 0,054. Distanţa faţă de : 0,10     - capitala judeţului 0,07 3 0,21 - capitala ţării 0,03 2 0,065. Forme de turism practicate 0,25     - tratament 0,15 4 0,6 - plajă 0,05 2 0,1 - picnic 0,05 3 0,15 - echitaţie 0,02 1 0,026. Legislaţia aplicată 0,10- legislaţia generală 0,03 2 0,06- legi speciale 0,03 2 0,06- legi pentru protecţia mediului 0,04 2 0,08TOTAL 1,00   2,56

Prelucrat de autorPentru evaluarea nivelului calitativ al elementelor ofertei se utilizează o scală cu 5 trepte,

notele având următoarea semnificaţie.

1. reprezentare slabă;

2. reprezentare medie;

3. reprezentare acceptabilă;

4. reprezentare bună;

5. reprezentare foarte bună.

Indicele de atractivitate rezultat de 2,56 cuprins între [1- 4], deoarece depăşeşte

jumătatea intervalului, rezultă că în zona aleasă se poate realiza o reamenajare în condiţii

optime.

Resursele naturale deţin ponderea, deoarece ele reprezintă importantul element care

justifică reamenajarea.

Prin implantarea diferitelor obiective se încearcă reţinerea turiştilor cât mai mult timp în

zona vizitată.

3.5.1. Determinarea capacităţii optime de primire a zonei

72

Piaţa potenţială a zonei ce urmează a fi reamenajată va fi formată din turişti ce vin din

oraşul Slobozia, Bucureşti, Urziceni, Ţăndărei, Ciulniţa, precum şi din turişti români şi străini

ce vor veni la tratament balnear şi turişti care vin cu bilete obţinute prin Casa de Pensii sau

sindicate, din toate colţurile ţării.

Pentru determinarea capacităţii optime de primire se folosesc următoarele formule:

Q = S*k/NUnde: S = suprafaţa zonei;

k = coeficientul de corecţie;

N = norma de suprafaţă pentru un turist.

O altă formulă folosită pentru calculul capacităţii optime de primire este următoarea:

Cp = S1* Ni*ki

Unde : Cp = capacitatea optima de primire;

S= suprafaţa /volumul fiecărei resurse;

Ni= norma de spaţiu/volum pentru fiecare resursă;

ki = indicele de utilizare a fiecărei resurse la ora de vârf(0 – 2)

Deoarece staţiunea Amara este recunoscuta pentru tratamentele cu nămol, iar majoritatea

turiştilor vin pentru tratarea diferitelor afecţiuni, am preluat din Economia turismului şi

mediul înconjurător de Florina Bran următoarele Norme de consum pentru nămol terapeutic:

Tabel nr. 12.3: Norme de consum pentru nămol terapeutic

Tip de substanţă minerală

Tip de procedurăNorma de consum

Pierderi admisibile

- nămol terapeutic - Baie diluată 10 kg20 % pentru

fiecare resursă în parte

- Împachetări generale 15 - 20 kg- Împachetări parţiale 10 kg- Oncţiuni 1 kg

     

Sursa:Bran, Florina - Economia turismului şi mediul înconjurător,Buc., 1998

Având în vedere că cele trei baze de tratament din incinta hotelurilor Ialomiţa,Lebăda şi

Parc au o capacitate maximă de tratament de 1500 de pacienţi pe sejur de 18 zile(cumulat pe

cele trei hoteluri – 500 de pacienţi Hotel Ialomiţa, 800 de pacienţi Hotel Lebăda, 200 de

pacienţi Hotel Parc) şi făcând o medie pentru toate tipurile de procedură (având în vedere că

sunt folosite toate tipurile de procedură, dar diferit de la un pacient la altul), dând valoarea

73

coeficientului de corecţie 1( am considerat şi pentru acest termen valoarea medie) am obţinut

pentru staţiunea Amara , la forma de turism practicată – băi de nămol –valoarea la capacitatea

optimă de primire de 6.750.

Tabel nr. 13.3: Capacitatea optimă de tratament în bazele din staţiune

Tip de procedurăCapacitatea

zonei(nr.pers.)

Coeficient de corecţie(k)

Norma pentru consum turistic(N)

Capacitatea optimă de primire(Co)

- tratament cu nămol 1500 0,5 9 kg  6.750Tabel prelucrat de autor

In anul 2004, gradul de ocupare al staţiunii a fost de 26,83%, aplicând acest procent

la capacitatea optimă de primire vom obţine 1.811, valoare pe care o vom trece în tabelul de

mai jos, în care am enumerat formele de turism practicate în staţiunea Amara.

Tabel nr. 14.3: Capacitatea optimă de primire a staţiunii Amara

Forma de turism practicată

Suprafaţa zonei(S) - ha

-

Coeficient de corecţie(k)

Suprafaţa normată pentru consum turistic(N)

Capacitatea optimă de

primire(Co)

- tratament cu nămol        1.811 - picnic 10 1 1/50 pers./ha  500 - plajă 2 1,25 1/150 pers./ha  375 - echitaţie 50 1 1/3 vizitatori/ha  150 - plimbări prin parc  12 0,25 1/100 pers/ha 300TOTAL 3.136

Tabel prelucrat de autorDin datele prelucrare a rezultat o capacitate optimă de 3.136 locuri de cazare.

3.5.2. Evaluarea gradului de atracţie al zonei şi pieţei potenţiale

Atracţia zonei este dată de staţiunea Amara profilată, în principal, pe tratamentul

afecţiunilor reumatismale degenerative,afecţiuni reumatismale inflamatorii, afecţiuni

neurologice periferice, afecţiuni ginecologice.81Principalii factori naturali terapeutici din

această staţiune sunt: apa lacului Amara sulfatată, clorurată-sodică, magneziană, slab

bromurată ; apa minerală din sondă sulfuroasă, slab sulfatată, bicarbonatată, sodică,

magneziană, hipotonă; nămolul sapropelic şi bioclimatul de stepă excitant.

Piaţa potenţială a zonei va fi formată din turişti din oraşele Slobozia, Ţăndărei, Urziceni,

din comunele din zona oraşului şi din judeţ şi din municipiul Bucureşti, fiind la doar 125 km

de Amara.

81 Dr. Munteanu, Laviniu – Ghidul Staţiunilor Balneoclimaterice din România, Ed. Sport –Turism, Bucureşti,1978

74

Formele de turism ce pot fi practicate aici sunt: turismul balnear, turismul de loisir,

recreere, refacere, turism de week-end. Se adresează turistului care preferă cadrul natural,

nepoluat.

Folosind modelul gravitaţional al lui W.J. Reilly, particularizat la cererea turistică, am

aflat aria de atractivitate a staţiunii Amara. Am comparat staţiunea Amara cu staţiunea Lacul

Sărat . Atât staţiunea Amara, cât şi staţiunea Lacul Sărat sunt două staţiuni balneoclimaterice

de altitudine mică ( 25 -30 m), ambele staţiuni au baze de tratament cu nămol sapropelic,

ambele staţiuni se află la o mică distanţă de reşedinţa de judeţ (Amara la 7 km de Slobozia,

Lacul Sărat la 7 km de Brăila).

Nu pot folosi în calcul locurile de cazare deoarece diferenţa între cele doua staţiuni este

imensa: Amara are 2.450 locuri de cazare, iar Lacul Sărat are 250 locuri de cazare, aşa că voi

folosi pentru calcul populaţia judeţului Ialomiţa şi populaţia judeţului Brăila, fiind mai

apropiate ca valori – Ialomiţa : 300.000 locuitori, Brăila : 336.000 locuitori.

Înlocuind în formula datele, şi luând ca emiţător de turişti oraşul Bucureşti, obţinem

următoarele rezultate:

= * 2

CA +CB = 1

C – cererea turistica; A – Braila (Lacul Sarat); B- Ialomiţa( Amara)P – Populaţia ; D - distanţa ; T – Bucureşt

a) Folosind populaţia localităţilor reşedinţă de judeţ:

= * 2

CA +CB = 1

= 0,52

CA +CB = 1, de unde rezultă : Cererea pentru Amara : 66% Cererea pentru Lacul Sarat: 34%.

Din aceste calcule rezultă clar că Amara (teoretic) ar fi cea mai solicitată staţiune,

comparativ cu staţiunea de aceiaşi factură Lacul Sărat, atuurile ei fiind numărul mare de

locuri de cazare şi distanţa mică faţă de emiţătorul de turişti.

Observând datele din tabelul 13, constatăm că indicele de utilizare al capacitaţii de cazare

din staţiunea Amara a fost în primii trei ani oscilant, iar în ultimii doi ani a crescut doar cu

1,01 % fiind în anul 2004 de 26,83%.

In România gradul de ocupare a fost în anul 2004 de 30%, iar pentru o utilizare optima a

spaţiilor de cazare este indicat ca indicele de utilizare sa fie intre 60 şi 70%.

75

Analizând datele obţinute vom constatat ca Amara are un potenţial bine reprezentat,

având o capacitate optima de primire de 3.136 locuri, iar o capacitate existenta de 2.450

locuri de cazare, ceea ce la o analiza superficială a datelor ar rezulta ca ar trebui construite

încă 686 locuri de cazare. Dar, cunoscând gradul de ocupare al staţiunii în ultimii cinci ani,

se poate observa foarte uşor ca staţiunea nu este exploatată la adevărata ei capacitate,

existând o sumedenie de factori care au dus la aceste rezultate: existenţa unei baze de cazare

şi tratament uzate moral; interesul limitat al administraţiei publice locale, precum şi al

agenţilor economici implicaţi în amenajarea zonelor destinate recreării; amenajarea şi

întreţinerea necorespunzătoare a plajei şi a zonei de acces la lac; insuficienţa (aş spune

chiar inexistenţa) şi slaba diversificare a mijloacelor şi programelor de agrement şi

animaţie.

După consultarea acestor date este de la sine înţeles că în Amara nu mai pot fi construite

alte unităţi de cazare. Singura direcţie în care trebuie acţionat în Amara este aceea de creare

şi diversificare a echipamentelor de agrement.

76