La cercetare au participat un număr de 33 de organizații, acreditate ca furnizoride servicii sociale din Regiunea Nord-Est. 81,8% dintre acestea s-au înființatînainte de anul 2004, având deci o vechime de peste 10 ani în domeniul social.

În anul 2013, conform bilanțurilor contabile, aceste organizații au avut unnumăr de 703 persoane angajate, din care 554 au fost angajați cu normăîntreagă. Un calcul estimativ, utilizând salariul mediu pe economie, arată că aucontribuit la bugetul de stat cu suma de 9.148.446 lei (2.055.830 euro),reprezentând taxe salariale ale angajaților și angajatorilor. De asemenea, încadrul activităților desfășurate aceste organizații au implicat, în anul 2013, unnumăr de 889 voluntari.

În anul menționat, organizațiile implicate au oferit servicii sociale pentru adiminua impactul următoarelor categorii de probleme: sărăcie (72,7%), izolaresocială (45,5%), alte situații de dificultate în familie (45,5%), dependențădatorată dizabilității (39,4%).

Pe parcusul anului 2013, cele 33 de organizații implicate în cercetare au avut un număr de 15.900 beneficiari constanți și 2.166 de persoane vulnerabile au primit servicii sociale cu caracter ocazional.

Bugetul total gestionat de cele 33 de organizații participante la cercetare aferent anului 2013 a fost de 27.447.477,83 lei (6.187.299,16 euro). Cheltuielile totale pentru un beneficiar au fost, în medie, de 1.519 lei (341 euro).

Pentru 18.066 beneficiari de servicii sociali a fost cheltuit un buget de 27.447.477,83 lei, din care 74,06% au reprezintă cheltuieli pentru resurse umane.

48,5% dintre organizații au declarat că au beneficiat în 2013, de fonduri publice (reprezentând subvenții Ministerul Muncii, finanțare prin Legea 350/2005). 39,4% din organizațiile participante la cercetare au declarat că în bugetele gestionate nu au avut fonduri publice, naționale sau locale. 12,1% nu au răspuns la această întrebare.

Managerii organizațiilor neguvernamentale, pe baza experienței din comunitățile în care activează, consideră că cele mai importante servicii necesare pentru persoanele vulnerabile sunt: consiliere (69,7%), orientare profesională (63,6%), îngrijire la domiciliu (57,6%), identificare și evaluare (57,6%), servicii de recuperare și reabilitate (54,5%).

Organizațiile participante la cercetare recomandă ca priorități de finanțare pentru consiliile județene pentru următorii 3 ani (2015-2017): servicii de recuperare și reabilitare (48,5%), consiliere (36,4%), sprijin de urgență (27,3%).

Organizațiile participante la cercetare recomandă ca priorități de finanțare pentru consiliile locale pentru următorii 3 ani (2015-2017): servicii de recuperare și reabilitare (45,5%), îngrijire la domiciliu (33,3%), educație specială (27,3%), consiliere (27,3%), orientare profesională (27,3%), identificare și evaluare (27,3%).

În anul 2013, 54,5% au aplicat pentru obținerea de fonduri de la bugetul local/ județean. Din totalul organizațiilor aplicante pentru fonduri locale, 44,4% consideră că șansele sunt egale pentru toți participanții în accesarea unui proiect. 22,2% consideră că acest tip de competiție este uneori incorect, iar 16,6% apreciază că niciodată competiția nu este corectă.

Principalele motive invocate de organizații cu privire la reținerea manifestată în obținerea de fonduri de la bugetul local (consilii locale, consilii județene) sunt: „Bugete absolut insuficiente pentru un număr apreciabil de ONG-uri”; „Condiții de finanțare nepotrivite, ghid de finanțare inadecvat, exces de birocrație, imposibilitatea cheltuirii banilor în acord cu nevoile beneficiarilor”; „Criterii de aplicare neclare sau neîncadrarea în criteriile de selectare”; „Fonduri foarte mici, contribuția proprie mare”; „Lipsa proceduri”; „Nu au avut programe de finanțare pentru ONG-uri în 2014”; „Nu avem speranțe de a primi un răspuns afirmativ”; „Nu există o informare cu privire la proiectele ce pot fi sprijinite de CJ”.

Fondurile totale contractate ONG-urilor în 2013, de către CL-uri din orașele reședință de județ și CJ-urile din Regiunea Nord Est, au fost în valoare totală de 4.345.866 lei, din care 1.218.517 lei, a reprezentat finanțarea pentru servicii sociale, ceea ce reprezintă 22% din totalul menționat. Conform răspunsurilor primite de la autoritățile locale, finanțările s-au acordat exclusiv în baza Legii 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Din totalul bugetelor gestionate de cele 33 de ONG-uri în anul 2013 (6.187.299 euro), rezultă că 4,43% (273.824 euro) reprezintă fonduri obținute de la autoritățile locale și județene. Acest cuantum este foarte mic comparativ cu sumele atrase de organizațiile non-profit în comunități, comparativ cu numărul de locuri de muncă create (703) și cu taxele și impozitele pe care aceste organizații le plătesc (estimate la 2.055.600 euro anual).

Din datele solicitate de la ANAF, putem observa că în 2013, taxa colectată la bugetul de stat de la angajatorii care nu au 4% salariați persoane cu dizabilități, reprezintă aproximativ 36.000.000 euro, o potențială sursă de finanțare pentru servicii de incluziune și ocupare a persoanelor cu dizabilități.

Deși contractarea serviciilor sociale se regăsește în legislația națională sub diferite forme: subvenționare, finanțare, contractare, concesionare, parteneriat, pentru unele dintre aceste legi, nu există norme metodologice de aplicare, contractarea este prezentată, în textul legii, ca o posibilitate, neavând un caracter obligatoriu (se utilizează sintagma ”poate”), iar pentru unele legi, nu sunt prevăzute sancțiuni pentru neaplicare.

Recomandăm autorităților locale și județene să aplice art. 113 și 140 din Legea Asistenței Sociale, atunci când stabilesc prioritățile anuale de consultare și contractare a serviciilor sociale.

Recomandăm autorităților locale și județene să-și ajusteze bugetul de finanțare a serviciilor sociale private, în funcție de standardele de cost și de nevoile identificate anual în baza consultărilor cu furnizorii acreditați de servicii sociale.

Recomandăm autorităților locale și județene să includă în prioritățile de finanțare în Regiunea Nord Est, pentru următorii 3 ani și servicii de consiliere, orientare profesională, îngrijire la domiciliu, recuperare și reabilitare.

Recomandăm consiliilor locale și județene, să realizeze și să publice, într-un termen rezonabil, termenii de referință pentru finanțarea serviciilor sociale, să mediatizeze aceste documente în comunitatea vizată și să publice rezultatele obținute, ca urmare a implementării proiectelor finanțate.

Recomandăm consiliilor locale și județene, ca finanțarea serviciilor sociale din fonduri proprii, să fie realizată, pe un termen minim de 8 luni și maxim 36 de luni, în funcție de nevoile identificate.

Recomandăm ONG-urilor, asocierea în structuri formale/informale, pentru eficientizarea dialogului social în comunitate și implicarea în forurile decizionale care vizează domeniul serviciilor sociale.

Recomandăm organizațiilor non-profit, ca în activitățile de promovare să includă informații cu privire la numărul de beneficiari, locurile de muncă ce au fost create, cuantumul de taxe și impozite plătite la stat și fondurile atrase în comunitate, astfel încît să transmită o informație completă cu privire la aportul lor în comunitate.

Recomandăm consiliilor locale și județene, să crească sumele alocate serviciilor sociale, în concordanță cu standardele de cost și de licențiere a furnizorilor de servicii sociale, cât și alinierea la practica mediei europene de finanțare în domeniu, care reprezenta 10%.

Recomandăm MMFPSPV ca în politicile sale, să schimbe accentul de la prestații sociale care crează dependență, la servicii sociale care vizează obținerea de capacități și competențe necesare pentru o funcționare socială corespunzătoare.

Recomandăm MMFPSPV realizarea unui act normativ unic, ce să conțină toate instrumentele (finanțare, subvenționare, achiziție, concesionare) privitoare la contractarea serviciilor sociale, aliniat la Directiva Europeană nr. 24 / 26 februarie 2014, corelat cu strategiile naționale în domeniu (strategia în domeniul serviciilor sociale, protecția copilului, dizabilitate, atisărăcie ș.a.) și Legea Asistenței Sociale 292/2011.

Recomandăm MMFPSPV ca actul normativ unic, să fie însoțit de normele de aplicare, pentru o mai bună operaționalizare și aplicabilitatea ulterioară.

Recomandăm Guvernului României să transpună art.114 din Directiva Europeana nr.24 / 26 februarie 2014 în legislația națională privind achizițiile publice.

ECHIPA DE CERCETARE:Dr. Maria Roxana AteșoaeDr. Cătălin LucaDrd. Angela AchițeiDr. Magdalena Catargiu

LA REALIZAREA ACESTUI RAPORT AU MAI CONTRIBUIT:Drd. Mihaela Steliana Munteanu Alina Pădureț Ramona Marian

©Toate drepturile de autor sunt rezervate FONSS – Federația Organizațiilor

Neguvernamentale pentru Servicii Sociale. Nici o parte din această lucrare

nu poate fi copiată fără acordul scris al FONSS.

Mulțimim Editurii Lumen pentru alocarea în regim gratuit a ISBN-ului.

ISBN - 978-973-166-393-7

Decembrie 2014

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrulFondului ONG în România.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţiaoficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene, accesati: www.eeagrants.org