CAPITOLUL 8

FASONAREA PRIMARA

8.1. Notiuni introductiveÎn procesul de exploatare a masei lemnoase, după operaţiile de recoltare si

colectare care se desfasoară pe suprafata parchetului, lucrările se continuă în general, în afara parchetului pe suprafeţe mai mult sau mai puţin amenajate care poartă denumirea de depozite sau platforme primare.

Ansamblul acestor lucrări, parte a procesului tehnologic de exploatare al lemnului ce se execută în platforma primară poartă denumirea de fasonare primară.

8.2. DefiniţiiFasonarea primara – este etapa procesului tehnologic de exploatare a

lemnului prin care masa lemnoasă recoltată şi colectată se pregăteşte in vederea executării transportului tehnologic prin diferenţierea calitativă şi cantitativă pe specii sau grupe de specii prin transformarea in piese cu forme şi dimensiuni corespunzatoare capacitatii mijloacelor de transport.

Depozitele primare – sunt suprafeţe de teren destinate stocării temporare a materialului lemnos rezultat in urma recoltarii şi colectarii masei lemnoase. Depozitele primare sunt amplasate obligatoriu la capătul căilor de colectare şi în imediata apropiere a căilor permanente de transport (drumuri auto, căi ferate forestiere, funiculare, etc.).

Depozitele primare se caracterizează prin trafic redus şi durata scurtă de funcţionare, condiţionată în general de cantitatea de material lemnos ce se colectează dintr-un parchet. În general, pe suprafaţa depozitelor primare nu se execută nicio operaţie de amenajare a acestuia.

Platformele primare – se deosebesc de depozitele primare prin faptul că pe suprafaţa lor in afara stocării materialului lemnos se execută şi operaţii de fasonare primară şi preindustrializare parţială : curăţire de crăci, secţionare, despicare, cojire, tocare, mangalizare.

Pentru o bună funcţionalitate terenul pe care se amplaseaza platformele primare se amenajează prin diferite lucrări, în special, de tersare şi nivelare.

În filiera lungă a exploatărilor forestiere masa lemnoasă parţial preindustrializată este transportată în centrele de sortare şi preindustrializare a lemnului specifice societăţilor mari de exploatare a masei lemnoase unde este concentrată de la mai multe parchete continuându-se operaţia de preindustrializare în vederea prelucrării sau livrării la diferiţi beneficiari. Astăzi, aceasta modalitate de lucru pierde tot mai mult teren în condiţiile dezvoltării micilor întreprinzători privaţi specializaţi in exploatările forestiere.

1

În cazul micilor întreprinzatori precum şi al unor parchete fără fluentă la aceste centre este mai rentabil demonstrat prin calcul economic ca fasonarea în sortimente să se finalizeze în platforma primară de unde lemnul să fie transportat direct la utilizatori.

8.3. Organizarea şi amenajarea platformelor primarePoziţia platformei primare este fixată în cadrul etapei de adoptare a

soluţiei tehnologice de exploatare a lemnului din parchet. Terenul ales pentru amplasarea platformei primare trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii :

să fie cât mai aşezat, uscat, ferit de viituri suficient ca suprafaţa, astfel ca să permita fasonarea şi stivuirea

lemnului să permită prin configuraţie încarcarea în vehicole a materialului

lemnos şi eventual întoarcerea mijloacelor de transport.Organizarea unei platforme primare constă în esenţă în stabilirea

numărului, dimensiunilor şi amplasarii compartimentelor funcţionale care în principal trebuie să sigure distanţe cât mai scurte de manipulat a lemnului, stocarea unei cantităţi cât mai mari de lemn, iar costul lucrărilor de amenajare să fie cât mai mic.

În ordinea fluxului tehnologic, compartimentele unei platforme primare sunt urmatoarele :

a. spaţiul de descărcare a sarcinilorb. spaţiul de fasonare a lemnului în piese de lungimi reclamate de

lungimea mijlocului de transportc. drum de manipulare cu tractorul, încărcătorul frontal sau atelajed. rampe de stocare (spaţii de stivuire a lemnului pregatit pentru transport)e. spaţii de fasonare şi stocare a lemnului de steri, a crăcilor legate in

snopi, de mangalizare a lemnului, etc.Spaţiul de descărcare şi spatiul de fasonare a lemnului în piese de lungimi

reclamate de mijlocul de transport sunt separate şi legate printr-un drum de manipulare în cazul apropiatului cu funicularul şi se suprapun în cazul apropiatului cu tractorul.

În general, suprafaţa afectată acestor compartimente trebuie să aibe o laţime de minim 3 pana la 5 m şi lungimea egala cu lungimea maxima a pieselor colectate.

Numărul locurilor de descărcare fasonare se stabileşte în funcţie de ritmul de lucru şi de numărul de tractoare folosite la apropiatul lemnului.

Drumul de manipulare cu tractorul, încarcatorul frontal sau atelaje ce face legatura între spaţiile de descărcare fasonare şi stivuire este preferabil să fie situat paralel cu drumul auto. Când terenul nu permite ca acesta să se desfaşoare în interiorul platformei primare, manipularea lemnului se face chiar pe drumul auto forestier ceea ce este insă, dezavantajos deoarece implică costuri

2

sumplimentare pentru refacerea structurii drumului auto care se distruge prin metodele de manipulare a lemnului.

Spaţiile de stivuire şi rampele de stocare se amplasează de-a lungul drumului auto forestier. Stivuirea se face diferenţiat in funcţie de criteriile cantitative şi calitative pe specii şi grupe de specii după destinaţie în special.

Volumul minim de material lemnos aferent unei stive trebuie să fie egal cu o sarcină pentru mijlocul de transport, sau multiplii de sarcini. Suprafata efectivă necesară stivuirii lemnului rotund se calculează cu relaţia :

VS = hkS – suprafaţa necesară pentru stiva, m2

V – volumu de stivuit, m3

h – inalţimea de stivuit, mk – coeficientul de stivuireSe recomandă ca V (volumul de stivuit) sa fie egal cu de 3 ori producţia

fizica medie zilnica a parchetului pentru categoria de lemn respectivă (stocul tampon).

Înalţimea de stivuire, h, se apreciază în funcţie de modalitatea de stivuire adoptată respectând posibilităţile utilajului, dar şi a normelor de protecţia muncii.

Coeficientul de stivuire, k, rezultă cu relaţia :k = c fc - factorul de cubaj (circa 0,7)f – coeficientul de forma al stivei care reprezintă raportul dintre secţiunea

reala al stivei şi o secţiune ipotetica dreptunghiulară cu dimensiunile egale cu laţimea stivei la nivelul solului şi inălţimea de stivuire.

În funcţie de suprafaţa efectivă S, se calculează în continuare numărul de stive necesare.

Sn = L lin care :n – numărul de stive necesar pentru depozitarea unei anumite categorii de

lemnL – lungimea stivelor, ml – laţimea stivelor, mÎn condiţiile terenului accidentat, mai ales spre obârşia văilor de munte,

spaţiul disponibil pentru amplasarea platformelor primare este constituit frecvent dintr-o fâsie ingustă de teren de la baza versanţilor în lungul căii de transport.

Caracteristic este faptul că de cele mai multe ori fasonarea şi manipularea lemnului se face pe drumul auto forestier, iar lemnul este stivuit peste pâraie.

3

În aceste condiţii spaţiul disponibil trebuie folosit la maximum, lemnul stivuindu-se şi în alte condiţii decât cele clasice şi unde este posibil şi pe latura sau pe marginea laturii din amonte a drumului auto forestier.

Scheme de platforme primare amplasate pe teren deschis şi relativ plan:a. apropiat şi manipulat cu tractor, cu drum de manipulare paralel cu drumul auto;

b. apropiat cu funicular, manipulat cu tractor pe drum de manipulare paralel cu drumul auto;c. apropiat cu tractor şi manipulat cu tractor, pe drum auto;d. apropiat cu funicular, manipulat cu tractor pe drum auto;

e. platformă primară special amenajată, cu acces la drum auto.Semnificaţia simbolurilor: DFM- descărcare, fasonare, manipulare;

D – descărcare, DF – descărcare, fasonare; LR – lemn rotund;SC – lemn de steri şi crăci; DT – drum tractor; F – funicular; DA – drum auto

Lucrarile de amenajare a unei platforme primare constau din : nivelari de teren executate cu buldozerul, când acest utilaj este folosit

în zonă la execuţia unor drumuri de tractor nivelari de teren executate manual aşezarea de lungoane pentru stivuirea lemnului executarea unui drum de manipulare pentru tractor sau alt mijloc instalarea bocşelor metalice pentru mangalizarea lemnului rotund.

4

8.4. Structura şi tehnica operaţională a lucrărilor pe platforma primară

Structura operatională depinde de metoda de exploatare respectiv forma sub care lemnul este colectat la platforma primară precum şi de forma sub care este transportat de la platforma primară.

5

Indiferent de metoda de exploatare folosită, pe platforma primară se desfăşoara una sau mai multe din activităţile urmatoare :

fasonarea lemnului rotund fasonarea lemnului în steri fasonarea lemnului în crăci mangalizarea lemnului tocarea lemnuluiFasonarea lemnului rotundLemnul rotund se obţine din trunchiul sau coroana arborelui şi se

caracterizează prin : lungimi > 2,4 m sau comandate de beneficiar care poate scădea limita

minimă in funcţie de utilajul cu care se prelucreaza lemnul diametre la capatul subţire > 10 cm păstrarea formei naturale în secţiune transversalăFasonarea lemnului rotund se face prin urmatoarele operaţii :curaţire de

crăci, secţionare, manipulare, stivuire, stocare.Curţirea de crăci este necesară daca nu s-a executat complet în parchet şi

se desfaşoară în aceleaşi condiţii prezentate la capitolul “Recoltarea lemnului”.Secţionarea este operaţia prin care se obtin piese cu forme şi lungimi care

să asigure condiţii optime de transport a lemnului rotund şi se desfasoară corespunzator precizărilor făcute la capitolele anterioare. Se urmareşte la secţionare ca odată cu obţinerea “lungimii de transport” corespunzatoare mijloacelor folosite să conţină una sau mai multe piese de sortimente definitive diferite sau multipli şi combinaţii de lungimi standardizate ale aceluiaşi sortiment. La fasonarea primara aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru a evita declasarea lemnului prin neştiinţă şi micşorarea valorii acestuia.

Manipularea lemnului rotund este operaţia de deplasare a acestuia de la locul unde s-a facut secţionarea la rampele de depozitare. De regulă, se execută cu tractorul pe distanţe care ajung la 100-150 m, sau cu atelaje pe distanţe mai scurte sau pe teren accidentat cu ajutorul unei instalaţii de încărcare cu cablu.

Stivuirea lemnului rotund reprezintă operaţia finală de pregatire pentru transport a acestuia. Pentru a asigura condiţii optime de încărcare, la stivuire se vor respecta urmatoarele condiţii :

piesele vor fi aşezate paralel cu drumul auto distanţa dintre stivă şi drum să fie mai mică de 10 m lemnul se va aşeza pe lonjeroane semiîngropate piesele se vor aşeza cu capatul gros (cel puţin 80% din numarul total

dintr-o stivă) în sensul de transport capetele groase ale pieselor să fie în acelaşi plan (diferenţa maximă

admisă este de 1 m).Stivuirea se poate face mecanizat cu lama sau sapa scut a tractorului

precum şi manual prin voltare cu ţapina, suprapunerea rândurilor de piese se realizează pe balangi care sunt bucaţi de lemn rezistent care formează un plan

6

înclinat pentru ridicarea pieselor de la sol la palierul de stivuire. Daca stivuirea se efectuează manual numărul de rânduri este de maxim 3 (circa 1 m înălţime), din motive de productivitate şi ergonomie a muncii.

Folosirea unor mijloace mecanizate permite stivuirea la înălţimi mari în funcţie de caracteristicile constructive ale utilajului.

În cazul văilor de munte frecvent lemnul este stivuit peste pâraie sau pe taluzurile lungi ale drumurilor forestiere unde se poate asigura o sprijinire laterală a lemnului de arbori pe picior, de preferinţă din cei marcaţi care se vor tăia la sfârşitul exploatării.

Stivuirea pe lungoane aşezate între rândurile de piese uşurează efectuarea operaţiei ca şi încărcarea cu troliul montat pe autocamion şi permite o aerisire a materialului lemnos.

Stocarea lemnului rotund se face în rampe de stocare. Locul de amplasare a suprafeţelor de stocare trebuie ales astfel încât să permită stivuirea unui volum cât mai mare de material lemnos în condiţii optime de încărcare. Într-o rampă se stochează lemn rotund din aceeaşi specie sau grupă de specii gros sau subţire, cu diferenţe de lungimi mai mici de 2 m.

7

Fasonarea lemnului de steriLemnul de steri rezultă din piesele ce nu se încadrează în categoria

lemnului rotund şi are diametre mai mari de 5 cm şi lungimi de cel puţin 1 m.Fasonarea lemnului de steri cuprinde urmatoarele operaţii: secţionare din metru în metru cu fierăstrăul mecanic despicarea manuală sau mecanică a lemnului gros (cu diametrul in

general peste 25 cm) sortarea lemnului rezultat (ales lobde)Secţionarea lemnului de steri se face la lungimi de 1 m cu ferăstrăul

mecanic respectând toate regulile menţionate la capitolele anterioare cu precizarea că lemnul cu diametre mai mici de 15 cm se secţionează pentru mărirea productivităţii cu ferăstrăul mecanic “în grămadă”. Pentru aceasta lemnul subţire se va stivui în şabloane cu lungimi variabile, lăţimi şi înălţimi de 80 cm.

Despicarea lemnului în steri în platforma primară se realizează din urmatoarele raţiuni tehnologice :

resortarea lemnului care sub formă rotundă ar corespunde numai ca lemn de foc, prin separarea în parţi, rezultă piese apte pentru utilizări industriale

8

identificarea şi înlăturarea (prin tăiere cu toporul) a unor defecte interioare care nu se admit la lobde industriale

uscarea mai rapida a lemnului aducerea pieselor de lemn la un volum care să permită purtarea

manuală la manipulare şi stivuire în limitele normelor ergonomice (piese cu masa sub 20 kg)

Despicarea manuală se face cu toporul de despicat şi cu pene şi este o operaţie grea şi periculoasă. Muncitorul trebuie să fie foarte atent în timpul lucrului, să aibe uneltele în bună stare şi să stea lateral de piesă intr-o poziţie sigură.

În condiţiile de dotare superioară despicarea se face mecanizat cu despicatoare transportabile, unele fiind acţionate de tractor. Ca exemplu, se poate da despicatorul cu cric hidraulic montat pe un tractor agricol şi branţat la circuitul hidraulic al acestuia.

Fasonarea crăcilor în snopiPrin “lemn de crăci” se înţelege lemnul provenit din coroană şi vârful

arborilor cu diametre cuprinse între 2-5 cm rămas în urma fasonarii lemnului de steri.

Operaţiile prin care se realizează fasonarea crăcilor în snopi sunt: secţionarea crăcilor la lungimi de 1m legarea snopilor manipularea snopilor stivuirea şi stocarea snopilor

Fasonarea snopilor se realizează prin aşezarea crăcilor secţionate pe o capră de lemn, pentru legarea manuală sau în dispozitive de strângere şi legarea cu anumite dispozitive, cu sfoară din hârtie când se livrează pentru prelucrări industriale sau cu sârmă neagră moale cu diametrul de 1-3 mm când se livrează pentru lemn de foc.

9

Snopii rezultaţi trebuie să corespundă dimensional cerinţelor impuse de standardele în vigoare astfel ca diametrul snopului să fie in jur de 30 cm, iar lungimea de 1 m cu o toleranţa de 5 cm

10

Mangalizarea lemnuluiMangalizarea lemnului este operaţia prin care lemnul este transformat în

mangal sau cărbune de lemn ca urmare a carbonizării sau pirolizei acestuia cu admisie limitată şi dozată a aerului în instalaţii speciale numite bocşe.

Mangalizarea sau distilarea uscată se poate face prin procedee rudimentare în bocşe de pământ sau metalice, gropi, butoaie sau procedee moderne în retorte de mare capacitate cu funcţionare periodică sau continuă.

Pentru mangalizare se foloseşte lemn de fag sub formă de steri, buturi greu despicabili, în cazul bocşelor de pământ şi crăci şi vârfuri de foioase şi răşinoase, deşeuri de exploatare în bocşe metalice indiferent de defect, cu excepţia putregaiului.

Cel mai bun mangal rezultă din fag, carpen, stejar, mesteacan, arţar, iar cel mai slab se obţine din răşinoase şi diverse moi. Se recomandă ca lemnul folosit sa fie zvântat cu umiditatea până la maxim 24% ce conferă lemnului de steri o greutate de 450-500 kg/ster.

În cazul mangalizarii lemnului in bocşe se obţine numai mangalul, celelalte produse (gazele, apele pirolignoase şi gudroanele) se pierd prin răspândirea lor in aer şi sol cu efecte nocive pentru mediul înconjurător.

În situaţia distilarii uscate a lemnului în retorte există posibilităţi de recuperare şi valorificare pe lângă mangal şi a unei serii de produse cu folosire directă sau prelucrate (acid acetic, metanol, solvenţi şi altele) precum şi energie termică.

11

Indiferent de procedeul de fabricare a mangalului, în procente rezultă urmatoarele :

mangal 20-30% gaze 15-20% ape pirolignoase 35-50% gudroane 10-15 %Consumul specific de lemn pentru obţinerea unei tone de mangal este de

6-7,5 mc/tonă de lemn de steri şi buturi şi de 7,5-8 mc/tonă la crăci şi vârfuri.Caracteristicile mangalului rezultat în urma procesului de mangalizare

sunt urmatoarele : granulaţie 20 mm, 12% granulaţie 20-40 mm, 12% granulaţie > 40 mm, 76% U maximă 10% greutate specifică 210-250 kg/mc puterea calorică minimă 7500 kcal/kgMangalizarea în bocşe de pamânt Bocşele de pământ pentru mangalizare pot fi verticale, care se intâlnesc

frecvent la noi în ţară, pentru mangalizarea lemnului de foioase şi orizontale, folosite în special în ţările nordice pentru mangalizarea lemnului de raşinoase.

Parţile componente ale bocşei verticale sunt urmatoarele :a. coşul de aprindere şi ventilaţie alcătuit din golul creat în centrul bocşei

de bucaţile de lemn destinate aprinderiib. canalul de aprindere care este o prelungire a cosului pâna la marginea

bocşeic. două sau trei etaje de material lemnos aşezat înclinat în jurul coşuluid. vârful sau cununa bocşei în care bucăţile de lemn sunt aşezate aproape

orizontale. învelişul bocşei format din muşchi, frunze, paie, cetină şi vreascuri într-

un strat de 6-12 cm peste care se aşează un strat gors de 5-10 cm din pământ amestecat cu praf de cărbune (stiup).

12

Operaţiile necesare pentru mangalizare sunt urmatoarele :1. Alegerea şi pregatirea locului. Locurile de mangalizare trebuie să fie

plane, uscate, pe soluri argilo-nisipoase, ferite de curenţi puternici de aer, situate în apropierea unei surse de apă

Pregatirea locului se face prin curăţare, nivelare şi compactare, pământul rezultat se aşează de la centru spre margini cu o pantă de 2-6% pentru scurgerea produselor de distilare. Înclinarea astfel a vetrelor crează în acelaşi timp condiţii favorabile de ventilţie. În jurul vetrei se crează un şanţ pentru scurgerea apelor din ploi. Daca solul conţine multă argilă, aceasta se arde şi trage umezeala producând o ardere lentă şi determinând aşa zisele vetre reci. Daca solul este nisipos şi pietros dă posibilitatea unor arderi repezi care nu se pot dirija dând naştere aşa ziselor vetre iuţi.

2. Pregatirea materialului lemnos (racasirea bocşei) constă în aşezarea materialului lemnos în 3 cercuri concentrice în jurul vetrei sau retortei metalice astfel :

în cercul exterior se aşează materialul subţire în cercul de mijloc se aşează materialul gros în cercul interior se asează materialul subţire scurt cu lungimi mai mici

de 1m3. Stivuirea lemnului în bocşe sau retorte se face de la centru spre

periferie in urmatoarea ordine : lemn rotund lemn despicat şi gros lemn subţire.Golurile se completează cu aşchii şi ţăndări pentru a se evita arderile

puternice.Lemnul din primul etaj se asează cu capătul gros pe vatră, în felul acesta

realizându-se o construcţie mai compactă cu o înclinare de circa 600 la margini pentru a se realiza stabilitatea bocşei.

Pentru asigurarea unei arderi uniforme în aceeaşi bocşă se introduc numai lemne de aceeaşi specie, lemnele de aceeaşi grosime aşezându-se la distanţe egale de centru.

Prin stivuire se realizează coşul de fum şi canalul de aprindere.4. Acoperirea bocşeiÎnvelişul de pamânt udat şi bine bătut constituie pătura refractară; este mai

gros la partea inferioară şi mai subţire pentru ca arderea este condusă de sus în jos, stratul gros împiedicând producerea deschiderilor în acoperişul bocşei.

Iarna, pătura refractară trebuie să fie mai groasă pentru ca diferenţa de temperatură să nu dea loc la arderi prea violente.

5. Arderea dirijată se face de la centru catre periferie şi de sus în jos. Dirijarea focului se realizează prin practicarea unor găuri în învelişul bocşei şi prin coşurile de fum la retorte.

13

Carbonizarea în bocşe reprezintă o ardere incompleta a lemnului prin folosirea dozată a curenţilor de aer. La început sub acţiunea căldurii (circa 200 0) descompunerea este însoţită de o puternică degajare de CO2 şi CO şi vapori de apă, apoi la 2700 descompunerea devine mai activă. Între 3300-4800C mangalul devine negru, dur, arde fară flacară şi se aprinde mai greu.

Bocşele se aprind prin canalul de aprindere care după aceasta se închide. Arderea continuă de jos în sus în jurul coşului, ajungând în 1-2 zile la nivelul bocşei. Când a ajuns sus se închide şi se deschid în învelişul bocşei la 1,0-1,5 m de la vârf răsuflături prin care să pătrundă aerul. Când arderea a ajuns la primul rând de găuri acestea se inchid şi se deschid altele mai jos continuându-se astfel până la baza bocşei.

Pe masură ce se produce arderea bocşa “se calcă” prin bătătorirea pământului pentru a se impiedica formarea crăpăturilor prin care focul s-ar alimenta mai departe.

Durata de ardere a unei bocşe variază cu volumul acesteia şi cu condiţiile arderii. Pentru o bocşă de 20-40 steri procesul arderii durează 4-5 zile. La bocşele de 400 mc durata fiind de 5-6 saptamani. Arderea unei retorte de 5 m steri durează 14 ore.

Procesul de carbonizare care se dezvoltă de la centru până la periferie şi de sus în jos se urmăreşte dupa culoarea fumului. La inceput fumul este alb, gros şi usturător, apoi galben, usturător acru, dupa aceea alb şi rar şi în cele din urmă albastru transparent.

În general, nu se poate vorbi despre o carbonizare uniformă în bocşă , cu toate măsurile ce se iau. Lemnele dinspre periferia bocşei sunt mai puţin expuse focului şi ca atare cărbunele în această parte este mai puţin ars. Cel mai bun mangal este cel din centrul bocşei.

6. Răcirea bocşei constă în înlăturarea în ultima zi de ardere a parelor, frunzelor şi a eventualelor bucaţi de lemn nearse sau incandescente astfel încât acoperişul să rămâna numai din pământ bine tasat.

Bocşa rămâne în această situaţie timp de 1-2 zile pâna se răceşte.7. Sortarea şi manipularea (ambalarea mangalului)Desfacerea bocşei constă în scoaterea cărbunilor din bocşă. Locul de

scoatere a unei cantităţi dintr-o parte se acoperă cu pământ şi scosul continuă din partea opusă. Este indicat ca operaţia să se facă seara şi noaptea pentru a vedea carbunii nestinşi. Aceştia se sting în containere speciale din tablă prin acoperire etanşă. Nu este indicat să se facă cu apă pentru că se ridică umiditatea mangalului şi îi va scădea puterea calorică. La o bocşă de 70-80 m steri operaţia durează 5-6 zile.

Paralel cu scosul din bocşă are loc scoaterea după granulaţie a mangalului folosindu-se greble şi furci corespunzatoare. Mangalul astfel sortat rămâne pe şantier circa 24 ore timp în care este supravegheat pentru a se vedea când s-a stins complet.

14

Mangalul este solicitat în industria de apărare, siderurgie, industria farmaceutică, în alimentaţie publică şi în consumul casnic.

Mangalul se încarcă în saci sau direct în cutia vehiculelor cu care este transportat.

Pentru încărcare se folosesc furci, coşuri şi lopeţi (pentru praful de mangal). Manipularea trebuie facută cu atenţie pentru a nu se sfărâma.

Depozitarea trebuie facută sub şoproane şi ferit de umezeală pentru că este higroscopic.

Trebuie facută verificare în timpul transportului sau pe perioada depozitarii pentru a nu se aprinde.

Mangalizarea în retorteRetortele reduc neajunsurile producerii mangalului în bocşe : reduce

timpul pentru construire, recuperează produsele de distilare, permit reglarea arderii şi scurtarea ciclului de producţie.

Elemente constructive : are forma unui clopot se realizează din placi metalice demontabile are 4 coşuri înalte pentru evacuarea fumului şi 4 coşuri joase pentru

primirea aerului, cuplate două cate două cu reglare a aerului

Capacitatea retortei este de 120-150 kg cărbune.Timpul de carbonizare este de 12 ore (1-1,5 ore aşezarea materialului ;

0,5 ore aprinderea ; 6 ore carbonizarea ; 4 ore răcirea).Randamente : Ra 56-77% mangal raportat la V 21-27% mangal raportat la G F 50-56% mangal raportat la V 23-28% mangal raportat la G

15

Tocarea lemnuluiTocarea lemnului este operaţia prin care lemnul este transformat, prin

tăiere, în aşchii (tocătura).

16

Scopul acestei operaţii este de a asigura urmatoarele: condiţii optime de transport a lemnului de mici dimensiuni ce se

acumulează în platforma primară (crăci, vârfuri, rupturi, capete din fasonari)

condiţii rentabile de manipulare, sub formă de tocatură, a lemnului de mici dimensiuni

posibilitatea de a valorifica superior masa lemnoasă provenită din piese de lemn de calitate inferioară, ca materie primă pentru industria de prelucrare sau drept combustibil

realizarea unui sortiment necesar în industria de prelucrare a lemnuluiAşchiile rezultate prin tocare în platforma primară trebuie să aibă lungimi

cuprinse între 10-35 mm. Dacă tocătura rezultată va fi folosită pentru obţinerea unor produse industriale (plăci, celuloză) atunci, la beneficiar, procesul de mărunţire va fi continuat, corespunzator necesităţilor de prelucrare.

Pentru tocare se folosesc tocatoare care au ca organe active, cuţite prinse pe un suport (disc sau tambur).

Tocatoarele folosite în exploatările forestiere se clasifică în : tocătoare purtate, montate pe un tractor şi acţionate de acesta. Se

folosesc pentru tocarea crăcilor, acolo unde sunt cantităţi mici de material lemnos pentru tocare

tocatoare tractate, ataşate la un tractor şi acţionate de acesta. Se folosesc pentru tocarea crăcilor, acolo unde sunt volume mari de material lemnos pentru tocare

agregate de tocare, utilaje independente, cu sursă proprie de acţionare şi deplasare, se folosesc pentru tocarea lemnului cu diametre, în general, până la 20 cm, acolo unde sunt cantităţi mari de material lemnos.

Pentru toate situaţiile materialul lemnos se stochează în grămezi, alimentarea tocatoarelor făcându-se manual (pentru cele purtate şi tracte), sau mecanic, cu braţe hidraulice (pentru agregatele de tocare).

La noi în ţară s-au realizat : tocătoare purtate, tip TM-1 (tocător mecanic), cu tambur tocătoare tractate, tip TL-T (tocător pentru lemn, tractat), cu disc.Formaţia de lucru la tocare este alcătuită dintr-un muncitor, care face

alimentarea tocătorului, iar cantităţile tocate într-un schimb sunt de circa 20-30 mst.

17

18