CAPUL Este alcatuit din: neurocraniu care adaposteste encefalul viscerocraniu, unde se afla segmentele periferice ale organelor de simt,cat si primele segmente ale aparatului respirator si digestiv Neurocraniul este alcatuit din 4 oase nepereche Frontal Occipital Etmoid Sfenoid 2 oase pereche Parietale Temporal Neurocraniu Osul Occipital. Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior prezinta o gaura occipitala , si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale) Osul Frontal. Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor. Osul Etmoid .Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri. 1 Viscerocraniul este format din: 6 oase pereche Maxilare Palatine Nazale Lacrimale Zigomatice Cornetele nazale inferioare 2 oase nepereche
Transcript
CAPUL
Este alcatuit din:
neurocraniu care adaposteste encefalul viscerocraniu,unde se afla segmentele periferice ale organelor de simt,cat si primele segmente
ale aparatului respirator si digestiv
Neurocraniul este alcatuit din
4 oase nepereche Frontal Occipital Etmoid Sfenoid
2 oase pereche Parietale Temporal
Neurocraniu
Osul Occipital. Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior prezinta o gaura occipitala , si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale)
Osul Frontal. Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.
Osul Etmoid .Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intrecele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri.
Osul Sfenoid .Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatilenazale si adapostesc epifiza.
Oasele Temporale . Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. Formeaza urechea medie si interna.
Oasele Parietale .Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea superioara.
Oasele Maxilare Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza parteainferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale, si si adapostesc dintii superiori
Oasele Palatine Se unesc la mijloc ca doua “L”-uri pentru a forma cerul gurii, si o portiune din orbita
Oasele Lacrimale Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul lacrimal.
Oasele Nazale Formeaza partea osoasa a nasului.
Oasele Zigomatice Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice suntformate de oasele zigomatice si cele temporale.
Cornetele nazale inferioare Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete,dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani.
Vomerul Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.
Mandibula Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporomandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori.
Limitele craniului: simfiza mentonieră ®muschiul Sternocleidomastoidian ® procesul mastoidin,® linia nucală super.®protuberanta occipitala externa
Forma variază :
– vârstă, – sex – de la individ la individ.
Raportul înălţimea capului /corp
– 1/2 - Luna 3 a vieţii intrauterine– 1/3 – Luna 5 a vietii intrauterine– 1/4 - Nou Nascut– 1/8 - adult
NEUROCRANIUL are forma- elipsoida, ovoidă,sferică
Deformările craniului
2
Variaţii morfologice în funcţie de:
– vârstă– sex– individuale
Diametrele craniului la copil
La naștere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate și sunt separate de spații ocupate de țesut
conjunctiv fibros (provenit din creasta neurală) care în viitor va contribui la formarea definitivă a oaselor
și a articulațiilor oaselor (sinfibroză). Așadar, aceste spații sunt:
sutura metopică
coronală
sagitală
lambdoidă.
În acele locuri în care se articulează mai mult de două oase, suturile sunt ample și formează șase
fontanele:
două impare și mediane: fontanela anterioară și posterioară;
două laterale și pare: mastoida și sfenoida.
Fontanelele au o importanță capitală în timpul nașterii pentru că permit suprapunerea plăcilor osoase ale
craniului care dau posibilitatea trecerii capului fătului prin canalul de naștere
• La naştere 34 - 35 cm la nou nascutul la termen.• În primul an de viaţă, dimensiunea craniului 12 cm, apoi ritmul devine mai lent. • Ritmul de creştere a Perimetrului Cranian în primul an :
– 2 cm/lună ® primul trimestru,– 1cm/lună ® trim II– 0,5cm/lună ® trim.III,IV, Þ etape de vârstă:
• 45 – 46 cm la 1 an,• 48 cm la 3 ani,• 50 cm la 5 ani,• 55 cm la 15 ani.
• urmărirea evoluţiei fontanelelor şi suturilor,
Deformările artificiale compresiunile exercitate asupra craniului maleabil a nou-născutului,pe întreaga durată a primei copilării
– osoasă: • afecţiuni generale ale ţesutului osos: rahitism , osteomalacie, cretinism• sinostozarea înainte de termen a mai multor suturi craniene
VISCEROCRANIUL
• variaţiile morfologice normale-vârstă, individ – copil : dezvoltarea mai mica a sinusului maxilar, oblicitatea ramurii ascendente a
mandibulei ®turtit în sens vertical – adult - masivul facial se alungeşte.
Din punct de vedere topografic capul are 2 etaje :
Neural Facial
Delimitarea celor 2 etaje se face printr-o linie ce pleaca de la glabela , apoi marginea supraorbitala a frontalului , arcul zigomatic , trece apoi pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian.
ETAJUL NEURAL
I.Regiunile parietale :
• Fronto – parieto - occipitală• Temporală• Bazei craniului
II. Conţinutul cavităţii neurocraniului:
• Meningele cerebrale• Encefalul• Hipofiza
III. Organul vestibulocohlear
4
ETAJUL FACIAL
I. Regiunile superficiale
– Nazală
– Labială
– Mentonieră
II. Regiunile profunde
Somatice: Infratemporală Orbitară
Viscerale:
REGIUNEA FRONTO -PARIETO -OCCIPITALĂ (din etajul NEURAL)
Regiunea fronto-parieto-occipitala – regiunea mediana ce corepunde celei mai mari parti a calvariei
Limite:
anterior - glabela si marginile supra-orbitale ale frontalului posterior – protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare lateral – liniile temporale superioare, baza procesului mastoidian
Forma –convexa, iar oasele sunt oasele calvariei.
Stratigrafie:
a) pielea – groasa, glabra ( fara par) la nivelul fruntii si paroasa in rest. Pielea fruntii prezinta santuri verticale la nivelul glabelei si transversale lateral. Clinic pot apare eczeme , pediculoze micoze ale pielii paroase a capului si la barbati – calvitia.
b) planul subcutanat – are numeroase fibre conjuctive ce fixeaza pielea la aponevroza epicraniana.
c) planul musculo-aponevrotic – este format de aponevroza epicraniana cu muschi superficiali - muschii occipitofrontali si muschii temporoparietali , care se fixeaza pe ea.
In planul subcutanat aveam multe elemente vasculo-nervoase :
5
ETAJUL FACIAL
I. Regiunile superficiale
– Nazală
– Labială
– Mentonieră
II. Regiunile profunde
Somatice: Infratemporală Orbitară
Viscerale:
artere
ramuri din artera oftalmica –artera supratrohleara – artera supraorbitara
ramuri din artera temporala superficiala –artera temporala –artera frontala
d) planul subaponevrotic - format din tesut lax-la nou nascut
Bosa = hemoragie în ţesutul celular lax deasupra planului osos(cucui) Hematomul subgleal = hemoragie sub aponevroza ce desparte scalpul (pielea capului) de oasele
craniului, ce poate trece de la o placa osoasa la alta.
e) planul periostal (pericraniul ) aderent la oasele calvariei si la suturi .
cefalhematomul (colecţie sanguină subperiostală)
f) planul osos – reprezentat de calvarie si suturile sale
sagitala coronara lambdoida
Hematomul epidural = hemoragie în interiorul craniului dar deasupra creierului şi meninge.--- comprimă creierul determinand convulsii
La nou nascut avem 2 fontanele:
6
Regiunea frontala
Regiunea parietala
Regiunea occipitala
anterioara situata intre cele 2 piese frontale si oasele parietale; se osifica la sfarsitul anului 2 de viata ; in profunzime se afla sinusul venos sagital superior unde se pot face punctii venoase si perfuzii.
posterioara situata intre cele 2 parietale si occipital; se osifica la un an de viata ,daca nu se osifica este suspect de rahitism
g) dura mater craniana - pe linia mediana este parcursa de sinusul venos longitudinal superior
- posterior la nivelul occipitalului se afla confluentul sinusurilor venoase.
REGIUNEA BAZEI CRANIULUI
Fata interna a bazei craniului se numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.
Nervul vidian Nervii -VII,VIIbis,VIII Nervii -IX, X, XI si sinusul sigmoidian Nervul XII bulbul rahidian, vasele vertebrale. vene emisare
Sinusurile de la baza craniului.
1.Sinusul sfenoparietal
2.Sinusul cavernos
5.Sinusul pietros superior
6.Sinus pietros inferior
3.Anastomoze intercavernoase,
4.Plex venos bazilar,
10.Plexul venos vertebral intern,
13.Vena unghiulară,
14.Venă diploică frontală,
Importanţă clinică
fracturile de bază in :
• leziuni, compresiuni ale nervilor care determina nevralgii, paralizii.
• ruptură de meninge determina hemoragii cu scurgere de Lichid Cefalorahidian prin fosele nazale, urechi, orbite.
• fracturi izolate ale bazei, prin şoc direct .
• lovituri puternice în bărbie determina înfundarea condililor mandibulei.
• căzăturile de la mare altitudine determina înfundări prin gaura occipitală.
REGIUNEA PAROTIDIANĂ(din etajul FACIAL-regiunea superficiala)
Limitele
anterior: marginea posterioara a ramurei mandibulei posterir: marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian superior: marginea inferioara a meatului acustic extern inferior: orizontala dusa prin marginea inferioara a mandibulei in profunzime ajunge la peretele lateral al faringelui.
Stratigrafie:
8
Sinusurile de la baza craniului.
1.Sinusul sfenoparietal
2.Sinusul cavernos
5.Sinusul pietros superior
6.Sinus pietros inferior
3.Anastomoze intercavernoase,
4.Plex venos bazilar,
10.Plexul venos vertebral intern,
13.Vena unghiulară,
14.Venă diploică frontală,
pielea subtire si mobila tesut celular subcutanat dispus printr-un strat subtire si cuprinde vase de calibru redus si ramura
auriculara a plexului cervical superficial lama superficiala a fasciei cervicale loja parotidiana care contine glanda parotida si i se descriu 6 pereti:
lateral: format de lama superficiala a fasciei cervicale posterior: format de mastoida pe care se insera pantecele postror al muschiului digastric,
muschiul sternocleidomastoidian iar in profunzime se gasetse buchetul stilian. anterior: ramura mandibulei pe care se insera lateral muschiul masester si medial
pterigoidianul medial. medial: este alcatuit de faringe superior: articulatia temporomandibulara si meatul acustic extern inferior: este dat de despartitoraea mandibuloparotidiana
SPAŢIUL MANDIBULO – VERTEBRO - FARINGIAN
Spaţiul mandibulo – vertebro – faringian este spaţiul între faringe, coloana vertebrală cervicală şi ramura mandibulei si este împărţit prin lama profundă a fasciei parotidiene, în două spaţii secundare
spaţiul glandular
spaţiul glandular conţine parotida şi organele care o străbat (artera carotidă externă, vena retromandibulară, nervii facial şi auriculotemporal, noduri limfatice)
spaţiul subglandular.
spaţiul subglandular e divizat prin diafragma stiliană ) într – o lojă
prestiliană(conţine muşchii pterigoidieni, nervul mandibular, trunchiul arterei maxilare şi grăsime)
retrostiliană(conţine glosofaringianul, accesorul, hipoglosul şi simpaticul cervical şi are trei comunicări cu cavitatea craniană:orificiul jugular, canalul carotidian, canalul hipoglosului)
• Nodurile limfatice parotidiene superficiale şi profunde
• nervul auriculotemporal
• nervul facial
Importanţă clinică
• inflamaţii; parotidita epidemică
• traumatisme; plăgi , fistule ale ductului
• abcese; neoplasm; litiază salivară (dilatarea ductului la sticlari, muzicanţi)
REGIUNEA CAVITĂŢII NAZALE
Localizare
• posterior de piramida nazală
• inferior de baza craniului
• super de cavitatea bucala
• între orbite
Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cu faringle, prin choane.Nasul are un dublu rol functional (respirator si olfactiv)
Fiecare fosa nazala este compusa din :
vestibul nazal
cavitatea nazală propriu-zisă (fosa nazală).
Vestibulul nazal reprezintă partea anterioară a cavităţiilor nazale şi este acoperită de tegument ce conţine vibrize (fire de păr ) şi glande sebacee. Limita între vestibulul nazal şi fosa nazală se numeşte limen nasi constiuind o valvă nazală internă cu rol în respiraţia nazală, fiind zona cea mai strâmtă a cavităţilor nazale. Vestibulul nazal este locul foliculitelor sau al furunculilor nazali.
Fosa nazala
10
Fosele nazale se întind între limen nasi şi coane, prezintă 6 pereţi,
Peretele extern este cel mai important în funcţia nasului şi totodată şi cel mai complex.Acest perete are raporturi cu sinusurile maxilar şi etmoidal, iar prin intermediul acestuia din urmă cu orbita. În alcătuirea acestui perete intalnim si 3 proeminente osoase numite cornet: inferior, mijlociu şi superior şi care sunt acoperite de mucoasa pituitară
Unui cornet i se descriu un cap, un corp şi o coadă. Între cornet şi peretele extern se delimitează un spaţiu numit meat care în funcţie de cornetul ce-l delimitează se numeşte şi el, meatul inferior, mijlociu şi superior.
La nivelul meatului inferior, la aproximativ 1 cm se găseşte orificiul de deschidere al canalului nasolacrimal
La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile paranazale anterioare reprezentate de sinusul maxilar, sinusurile etmoidale anterioare şi sinusul frontal.
La nivelul meatului superior se deschid sinusurile paranazale posterioare, reprezentate de sinusurile etmoidale posterioare şi sinusul sfenoidal.
Peretele intern, reprezentat de septul nazal. În constituţia lui se distinge o porţiune cartilaginoasă situată anterior şi o porţiune osoasă situată posterior, în componenţa căreia intră osul vomer şi lama perpendiculară a etmoidului
Peretele inferior este alcătuit de osului palatin şi de apofiza palatină a maxilarului şi este acoperit de mucoasa pituitară.
Peretele superior este format anterior de osul frontal, iar posterior de lama cribriformă a etmoidului şi reprezintă zona olfactorie a foselor nazale.
Peretele anterior este reprezentat de comunicarea cu vestibulele nazale.
Peretele posterior, în porţiunea inferioară comunică cu rinofaringele prin orificiul coanal, iar porţiunea superioară este formată de osul sfenoid.
Vascularizaţia foselor nazale
arterele etmoidale anterioară şi posterioară artera sfenopalatină, ramură terminală a arterei maxilare interne artera palatină anterioară artera facial
11
Circulaţia venoasă a foselor nazale conduce sângele în plexurile pterigoide iar prin venele etmoidale în sinusul cavernos.
Inervaţia senzitivă a foselor nazale este asigurată de nervul maxilar, iar cea vegetativă de ganglionul sfenopalatin. Inervaţia senzorială, olfactivă, este asigurată de nervul olfactiv (perechea I-a de nervi cranieni).
Sinusurile paranazale sunt prelungiri ale cavităţilor nazale în oasele învecinate.
Sinusul maxilar se invecineaza
Superior cu orbita si sinusul edmoidal Medial se gaseste fosa nazala,in meatul mijlociu deschizandu-se orificiul de drenaj sinusal Anterior este peretele jugal cu orificiul nervului infraorbitar Posterior se afla fosa pterigopalatina, continand artera maxilara interna, ganglionul
pterigopalatin si ramuri din trigemen
Sinusul frontal
Sinusurile frontale sunt situate deasupra foselor nazale şi orbitelor. Au formă de piramidă triunghiulară, cu patru feţe: anterioară (cutanată), posterioară (cerebrală), inferioară (orbito-nazală), medială (intersinusală).
Peretele anterior cutanat este convex anterior, în special la nivelul arcadei sprâncenoase. Se proiectează, la nivel frontal
Peretele posterior al sinusului frontal vine in contact cu dura mater frontala Peretele inferior este format din două segmente: extern (orbitar) şi intern (etmoido-
nazal). Are raporturi importante cu orbita Peretele medial (septul intersinusal) separă cele două sinusuri frontale.
12
Sinusul edmoidal
Din punct de vedere clinic deosebim celule etmoidale anterioare şi posterioare care sunt dezvoltate de la naştere şi se comportă ca o singură celulă, întrucât există comunicări între celulele de aceeaşi parte şi deseori există un singur ostium pentru celulele anterioare care se deschide în meatul mijlociu şi unul pentru celulele etmoidale posterioare care se deschide in meatul superior.
Sinusul sfenoidal este situat posterior, în corpul osului sfenoid la unirea fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie.
Raporturi:
Orificiul de drenaj se află la nivelul peretelui anterior în recesului sfenoetmoidal şi se deschide în spatele cornetului superior
Peretele superior corespunde fosei cerebrale mijlocii, învecinându-se cu hipofiza şi fiind foarte aproape de orificiul nervului optic şi de chiasma optică.
Peretele lateral se învecinează cu sinusul cavernos, cu artera carotidă internă şi cu nervii cranieni II, III, IV, V, VI.
