CAPITOLUL 1 TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO- SOCIALA Gabriela, Stanciulescu, Cristina, Micu – Economie si gestiune in turism. Probleme, proiecte si studii de caz, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pg.3-22 1.1. Abordari vechi si recente ale conceptelor privind turismul, operatorii si activitatile sale. 1.2. Criteriile de clasificare a factorilor care influenţează fenomenul turistic 1.3. Impactul economic si social al turismului 1.4. Turismul – componenta importanta a comertului invizibil
Transcript
CAPITOLUL 1 TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-
SOCIALA
Bibliografie:Gabriela, Stanciulescu, Cristina, Micu – Economie si gestiune in turism. Probleme, proiecte si studii de caz, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pg.3-22
1.1. Abordari vechi si recente ale conceptelor privind turismul, operatorii si
activitatile sale.1.2. Criteriile de clasificare a factorilor care
influenţează fenomenul turistic1.3. Impactul economic si social al
turismului1.4. Turismul – componenta importanta a
comertului invizibil
REPERE ISTORICE
Consemnarea ter
menului
1800
Consacrare
a ca acti
vitate
sec. 19 – exploatarea apelor termale in Europa1883 – primul document oficial (hotel)1896 – Freuler – “Contributii la o statistica a turismului”1933 – Ogilvie – “The Tourist Movement, an Economic Study”1940 – Hunziker – “Individual und Sozial Turismu Westereuropanische Raum”
Turismul
reprezinta ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare.
1.1. Abordari vechi si
recente ale conceptelor
privind turismul,
operatorii si activitatile
sale.
Dictionnaire touristique
international (1969)•“calatoriile de agrement, ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea calatoriilor precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor.”
Mic dictionar enciclopedic
(1978)•“ latura a sectorului tertiar in care activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau a deplasarilor de persoane la congrese si reuniuni.”
turistul international este persoana care
calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta.
1950 Organizatia Mondiala a Turismului
lanseaza notiunile de : vizitator international
turist
excursionistTURISTII
Sunt vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata
si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si
reuniuni.
Calatorul in tranzit• - este orice
persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice.
Turistul intern• - este acea
persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.
Nu sunt inclusi in statistica turismului, desi calatoresc in interiorul si/sau in exteriorul unei tari:• lucratorii de
frontiera, refugiatii, membrii fortelor armate stationate pe alte teritorii, reprezentantii consulari, diplomatii, imigrantii temporari si permanenti
Nu sunt consideraţi turişti:
• Persoanele care vin să se stabilească cu reşedinţa definitivă într-o anumită ţară;
• Persoanele care sosesc într-o ţară, cu sau fără contracte de muncă, cu scopul de a ocupa o funcţie sau pentru a exercita o activitate remunerată;
• Elevii şi studenţii care locuiesc temporar în străinătate pe toată durata studiilor;
• Persoanele cu domiciliul într-o ţară şi locul de muncă într-o ţară învecinată;
• Călătorii aflaţi în tranzit, chiar dacă durata călătoriei lor depăşeşte uneori 24 de ore;
• Persoanele care intră sau ies din ţară ca imigranţi;
• Reprezentanţii diplomatici şi consulari, precum şi membrii familiilor lor;
• Reprezentanţii forţelor armate care se deplasează pentru exercitarea misiunii lor într-o altă ţară;
• Refugiaţii şi nomazii temporari;• Vameşii şi unii lucrători la punctele de trecere a
frontierei.
PRINCIPALELE FORME ALE TURISMULUI
Loisir, recreere si vacanta (odihna) – vizitarea oraselor, participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc.Vizite la rude si prieteni – vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc.
Afaceri si motive profesionale – reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc.
Tratament medical – statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare).
Religie/pelerinaje – evenimente religioase.
Alte motive – personal insotitor de bord, tranzit, etc.
Sunt considerate motive de calatorie:
1.2. Criteriile de clasificare
a factorilor care
influenţează fenomenul
turistic
1. Dupa conţinutul sau natura factorilor:
Economici
Tehnici SocialiDemogr
aficiPsiholo
giciNaturaliOrganizatoriciPolitici
2. După durata acţiunii lor în timp se deosebesc:
factori cu acţiune
permanentă sau de durată
cum sunt
creşterea
dimensiunilor
timpului liber,
modificarea
veniturilor,
micşorarea
demografică;
factori sezonieri
cu acţiune ciclică
succesiunea
anotimpurilor,
activitatea în
agricultură;
factori conjunctura
liîntre care
crizele economi
ce, politice, catastrof
e naturale.
3. În raport cu importanţa sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic:
Factori primari, definitorii pentru evoluţia circulaţiei turistice
oferta, veniturile, preţul, timpul liber, mutaţiile demografice.
Factori secundari climatul internaţional, complexitatea formalităţilor de viză sau frontieră, diverse
facilităţi, condiţiile de organizare a activităţii.
4. În funcţie de direcţia de acţiune:
Factori exogeni evoluţia demografică,
creşterea veniturilor,
sporirea gradului de urbanizare, amplificarea
mobilităţii populaţiei ;
Factorii endogeni se referă la modificările
din conţinutul activităţii turistice
lansarea de noi produse,
diversificarea gamei serviciilor oferite, nivelul
tarifelor şi facilităţilor de
preţ, pregătirea personalului şi
dotarea cu forţă de muncă.
5. În raport cu orientarea influenţei lor asupra celor două laturi corelative ale pieţei:
Factori ai cererii turistice
venituri, urbanizare, timp liber;
Factori ai ofertei diversitatea şi calitatea serviciilor,
costul prestaţiilor, condiţiile naturale,
baza materială;
Factori ai confruntării
cerere-ofertă
distribuţia agenţiilor de
voiaj, calitatea
infrastructurii, circulaţiei monetară, sistemul
legislative.
VENITURILE
POPULAŢIEI
PREŢURILE ŞI
TARIFELE
OFERTA TURISTI
CA
PROGRES
TEHNIC
CREŞTEREA
DEMOGRAFICĂ
TIMPUL LIBER.
Indifirent de criteriile de clasificare, factorii reprezentativi cu influenţă decisivă asupra dezvoltării turismului sunt:
1.3. Impactul economic si
social al turismului
1. Un creator şi utilizator de venit naţional •Din mijloacele financiare realizate prin acest consum turistic, o parte revin factorilor generatori direcţi din industria turistică, ca venituri (sub formă de costuri şi beneficii), o altă parte intră în bugetul statului sub forma impozitelor şi taxelor, iar a treia parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru prestări anterioare - efectul multiplicator al turismului.
2.Un stimulator al investitiilor
investiţiile specifice societăţii industrializate determină dezvoltarea
nu numai a activităţii de producţie, dar şi a celor de prestare de servicii,
deci şi a turismului;
investiţiile specifice turismului atrag după
sine eforturi investiţionale atât în domeniul sectorului
terţiar cât şi al societăţii, în general.
Odată ce un obiectiv turistic este dat în
folosinţă, el exercită o influenţă pozitivă asupra
zonei unde a fost localizat, prin veniturile
generate de exploatarea obiectivului respectiv
prin turism, prin consumul de bunuri şi
servicii şi prin câştigurile salariale ale angajaţilor.
La nivel mondial, investiţiile în turism stau la originea a 7% din totalul eforturilor investiţionale.
3. Un mijloc
de diversificare a structu
rilor economice
4. O cale de valorifi
care superio
ară a resurse
lor
5. O pârghie de atenuare a
dezechilibrelor interregionale;
Datorită efectelor benefice asupra economiei unor zone, activitatea turistică favorizează eliminarea decalajelor interregionale, privite la scară naţională sau mondială, “o soluţie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localităţile dezindustrializate”
6. Contribuie la asigurarea unei circulatii banesti
echilibrate •Prin cheltuielile făcute de turişti pentru procurarea de bunuri şi servicii specifice, este redată circulaţiei o bună parte din veniturile acestei populaţii, conducand spre un echilibru optim, necesar între cererea şi oferta de mărfuri şi servicii.
Turismul are si importante semnificatii socio-culturale prin:
•satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale oamenilor•utilizarea timpului liber•intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni•influenta asupra mediului si componentelor sale
Angajare directă• persoanele care lucrează într-o
întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante (mai mult de 1 milion şi jumătate de activităţi turistice sunt în sectorul “Hoteluri şi Restaurante”, reprezentând mai mult de jumătate din industria turistică, şi însumând mai mult de 6 milioane de slujbe; în Europa, sectorul “Hoteluri &Restaurante” angajează 3,9% din totalul forţei de muncă;
Angajare indirectă• locuri de muncă produse în
sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;
Angajare indusă• personal suplimentar angajat pe
baza cheltuirii câştigurilor salariale rezultate de angajaţii direcţi şi indirecţi
Angajare în domeniul construcţiilor• locuri de muncă în domeniul
construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă sunt temporare.
7. Turismul - furnizor de locuri de
muncă
1.4. Turismul –
componenta importanta a
comertului invizibil
Comerţul invizibil este format din ansamblul tranzacţiilor economice internaţionale care nu au ca obiect un bun material, si anume:
Prin apartenenţa la comerţul invizibil, turismul internaţional are o contribuţie semnificativă la
creşterea şi diversificarea exporturilor.
În funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei ţări, turismul reprezintă un export sau un import, astfel:
bunurile şi serviciile pe care le consumă turiştii pe durata deplasării lor într-o ţară pot fi asimilate, pentru ţara vizitată, cu un export;
cheltuielile pe care le face un turist în străinătate constituie pentru ţara lui de
reşedinţa un import.
În consecinţă, o creştere a numărului turiştilor internaţionali şi/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor internaţionale.
TEMA DE DISCUTIE
Sa se analizeze:
•Evolutia sosirilor de turisti;•Evolutia incasarilor din turism;•Evolutia investitilor din turism•la nivel international, regional, pe principalele bazine turistice, pentru o anumita tara, folosind informatiile statistice din urmatoarele surse:•www.eurostat/tourism statistics.eu•www.unwto/tourism highlits.com•www.untwo/worldtourismbarometru.com
INTREBARI • a. valorificarea experienţei acumulate de-a
lungul timpului în definirea conceptelor;• b. caracterul simplu şi clar al definiţiilor;• c. compatibilitatea cu normele şi clasificările
internaţionale în alte domenii conexe turismului;
• d. toate cele mai de sus.
1. La baza propunerilor formulate cu prilejul reuniunii de
la Ottawa au stat anumite principii, între
care:
• a. rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acesteia;
• b. non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată;
• c. rezidenţii ţării date care călătoresc în alte ţări;
• d. nici una dintre variante nu este adevărată.
2. Turismul receptor (inbound tourism) se
referă la:
• a. formă ce regrupează turismul intern şi turismul receptor;
• b. constituit din turismul intern şi turismul emiţător;
• c. alcătuit din turismul receptor şi turismul emiţător;
• d. nici una dintre variante.
3. Turismul interior este:
INTREBARI
•a. satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor;•b. influenţează pozitiv dimensiunile consumului;•c. influenţează pozitiv structura consumului;•d. toate variantele sunt adevărate.
4. Turismul are o importanţă deosebită
în;
•a. exogeni şi endogeni;•b. primari şi secundari;•c. economici şi tehnici;•d. sociali şi demografici.
INTREBARI • a. cel care petrece cel puţin o noapte în locul vizitat;
• b. turist;• c. vizitator de o zi;• d. se poate referi la oricare din cazurile de
mai sus.
7. Noţiunea de excursionist este
definită ca:
• a. celei de turist care realizează o călătorie de 1-3 zile;
• b. celor care realizează o călătorie de cel puţin 4 zile;
• c. celei de excursionist;• d. celei de vizitator.
8. Noţiunea de vacanţier este
corespunzătoare:
• a. turismul intern şi turismul receptor;• b. turismul intern şi turismul emiţător;• c. turismul receptor şi turismul emiţător;• d. nici un răspuns nu este corect.
9. Turismul naţional grupează:
• a. turismul este creator de PIB;• b. turismul are o contribuţie importantă la
realizarea valorii adăugate;• c. turismul are un efect de antrenare,
stimulare a producţiei în alte domenii;• d. toate cele mai de sus.
