+ All Categories
Home > Documents > Cap.1 Impozitele

Cap.1 Impozitele

Date post: 30-May-2018
Category:
Upload: nico833
View: 231 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
50
Transcript
Page 1: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 1/50

Page 2: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 2/50

 CAP.1 IMPOZITELE

 

1.1 Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de  prelevare a unei parti din veniturile sau din averea personalor 

fizice si juridice la dispozitia statului, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.Aceasta prelevare are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil  si  fara

contraprestatie din partea statului.

Potrivit articolului 138 din Constitutia Romaniei, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc

numai prin lege.

 Rolul impozitelor este deosebit de important, din punct de vedere  financiar, ecomonic si social.Rolul principal al impozitelor datorate bugetelor este acelea de a procura resursele financiare,

necesare efectuarii cheltuielilor publice.

In domeniu economic, impozitele reprezinta un instrument de interventie a statului pentru a

incuraja (de exemplu sub forma de exonari) sau de a descuraja (pe calea suprataxarii) anumite

sectoare sau activitati economice.

Dreptul de a introduce impozite il are statul si il exercita, de cele mai multe ori, prinintermediul organelor puterii centrale (parlamentul), iar uneori si prin organele administrative de

stat locale.Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitului de stat de importanta

nationala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor 

administrative teritoriale, astfel platesc impozit toate persoanele fizice sau juridice care realizeaza

venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege.

Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod

diferit de la o etapa la alta de dezvoltare a economiei.Rolul cel mai important al impozitului se

manifesta pa plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor 

financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.Caracteristica pentru evulotia impozitelor 

in perioada postbelica este tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora.Sporirea volumului

impozitelor s-a realizat prin crestera numarului platitorilor, extinderea bazei de impunere dar si prin

majorarea cotelor de impunere.

Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei parti din produsul intern brut

intre diferite categorii sociale, precum si intre persoane fizice si juridice.Prin intermediul

impozitelor si taxelor statul preia la buget in jur de 90% din PIB in tarile dezvoltate, iar in tarile in

curs de dezvoltare, chiar daca nu ating 20% din PIB, are tendinte de crestere.

Limita impozitelor este influentata de:

1. factori externi ai sistemul fiscal, cum ar fi nivelul produsului intern brut pe locuitor, prioritati

stabilite de catre stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare la dispozitia sa.

2. factori interni, precum progresivitatea cotelor de impuner si modul de determinare a materiei.

 3

Cu ajutorul impozitelor, statul influenteaza o faza sau alta a procesului reproductiei

sociale, in functie de interesul pe care il are la un moment dat.Astfel, statul folosesteparghia

impozitelor pentru a stimula cresterea productiei in anumite ramuri ale economiei, de a implanta

unitati economice, in anumite zone geografice ramase in urma din punct de vedere economic,

eventual prin mutarea unor fabrici si uzine din centrele industriale supraaglomerate.In acest scop,

statul foloseste impozitele directe care permit o implementare diferentiata a veniturilor, precum si

  posibilitati de degrevare fiscala a anumitor categorii de contribuabili in functie de obiectivele

urmarite.Referitor la aceasta problema ne raliem economistului francez Maurice Duverger care

spunea:“In neocapitalismul modern impozitul capata o semnificatie mai larga: el inceateaza de a mai

constitui grauntele de nisip care jeneaza angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele si

Page 3: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 3/50

motoarele masinii.Prelevarile fiscale asupra preturilor si veniturilor nu au numai scopul de a acoperi

cheltuieliele aparatului de stat, ci de a asigura o anumita corectare si o anumita orientare a

mecanismelor pietei.Scopul “interventionist” se adauga astfel la cel “financiar”; impozitul devine

un instrument esential al politicii economice a statului; precum si a politicii sociale...”

  1.2.Elementele impozitului

Elementele care caracterizeaza un impozit sunt:

1.Subiectul impozitului este o persoana obligata la plata impozitului.De exemplu, la impozitul pe profit, subiectul este societate comerciale, la impozitul pe cladiri sau la impozitul pentru mijloace de

transport, subiectul este proprietarul bunului.

2.Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.La impozitele directe, obiectul

impunerii este venitul sau averea, in timp ce la impozitele indirecte, materia supusa impozitarii

 poate fi produsul care face obiectul vanzarii, serviciul prestat, bunul importat.

3.Unitatea de impunere serveste la exprimarea dimensiunii materiei impozabile.De exemplu,

unitatea monetara pentru impozitul pe venit, metrul patrat pentru impozitul pe cladiri.

4.Cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.Impozitul poate fi stabilit

in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale, progresive sau regresive).

a.Impunerea in cote proportionale nu preia la buget o parte din veniturile persoanelor fizice sau

  juridice, intr-o masura cat mai aproapiate de cresterea veniturilor sau averii (de puterecontributiva).In urmatorul tabel se prezinta impozitul datorat cu cota de 25% pentru venituri de

1000, 2000, 3000, si 4000 de euro:

   IMPOZITE PROPORTIONALE Cota de impozitare % Venitul -in euro- Impozitul -in euro- 25 1ooo

250 25 2000 500 25 3000 750 25

4000 1000Indiferent de marimea venitului, permanent se pastreaza aceeasi proportie intre

volumul venitului (sau valoarea averii) si cuantumul impozitului datorat.

In cazul impozitarii in cote proportionale, impozitele aferenta veniturilor respective sunt divergente:

cu cat veniturile sunt mai mari, cu atat mai mult dreptele se

indeparteaza una de alta; altfel spus, cu cat venitul este mai mare, cu atat mai mult acesta ramane, in

cifre3 absolute, la dispozitia contribuabilului.

4

Dintre toate formele de impunere intalnite in practica fiscala (exceptand impunerea regresiva care

nu se mai practica), impunerea in cote proportionale este cea mai inechitabila.

 b.Impunerea in cote progresive, sau impozitul progresiv, consta in faptul ca ia o parte mai mare din

venitul unei persoane, fizice sau juridice, pe masura ce acesta creste.

In cadrul acestei forme de impozitare, procentul de venit platit sub forma de impozit creste pe

masura ce creste si venitul; ca urmare ponderea impozitului in venit nu este constanta.Astfel spus,

 pornind de la un anumit venit, la un venit dublu, impozitul va fi mai mare decat dublu, iar la un

venit triplu impozitul poate sa fie chiar de patru-cinci ori mai mare.

In cazul impozitului progresiv cota de impunere ( rezultata din raportarea volumului impozituluitotal la volumul venitului total) este superioara la cei cu venituri mai mari.Sistemul de impozitare

 progresiv se bazeaza mai mult pe cei bogati, un sistem regresiv face invers.

Termenul de “progresiv” nu trebuie interpretat prin prisma aspectelor emotionale sau politice; el

trebuie interpretat numai si numai prin prisma principiilor de echitatie fiscala.Mai precis, termenul e

“progresiv” nu trebuie inteles ca o forma de impozitare care corespunde progresului, care tinde spre

o stare sau o forma economica, sociala sau politica, superioara, schimbarii in bine.

Caracteristic impunerii in cote progresive este faptul ca nivelul cotei impozitului nu ramane

constant, ci creste pe masura sporirii materiei impozabile.

Cotele progresive pot avea urmatoarea evolutie:

• uniform crescatoare cu veniturile;

• o crestere mai mare decat veniturile;• o crestere mai mica decat veniturile.

Cresterea nivelului impozitului fata de cresterea materiei in fata cotei impozabile poate sa se afle in

Page 4: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 4/50

una din urmatoarele situatii:

1.Sa fie inferioara, dar superioara impunerii in cote proportionale, dreapta venitului ramane una

divergenta cu dreapta impozitului.

2.Sa urmeze acelasi curs, cele doua drepte a venitului si a impozitului formeaza doua drepte

 paralele.

3.Sa fie superioara, indiferent daca sporirea impozitului se prezinta sub forma unei drepte sau a

unei curbe, in final ar urma sa se intalneasca intr-un anumit punct, real sau imaginar, punct de lacare intregul venit este impozitat cu 100%.

5. Asieta sau modul de asezare a impozitului reprezinta totalitatea masurilor luate de catre organele

fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea si stabilirea marimii materiei

impozabile si determinarea impozitului datorat.

6.Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie platit, dupa care se aplica majorari de

intarziere si alte masuri de recuperare prevazute de lege.

 

5

1.3.Principiile de impozitare

Procesul de impunere este reprezentat de un complex de masuri si operatii care au ca scop stabilirea

impozitului datorat bugetului.

Impunerea prezinte o latura de natura politica si una de ordin tehnic.

 Politica impozitelor trebuie sa respecte o serie de principii fundamentale si anume:

1. Principiul de echitate fiscala, prin care impunerea trebuie sa se faca in functie de

 puterea de a plati impozitele contribuabililor, respectiv scutirea de impozit a

 persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim neimpozabil , care sa permita

satisfacerea nevoilor de trai strict necesar.De asemenea, impunerea trebuie sa fie

 generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale, iar sarcinile fiscale ale diferitelor 

categorii sociale sa fie comparabile.2. Principiul certitudinii impunerii, in baza carora marimea impozitelor datorate de fiecare

 persoana fizica sau juridica sa fie certa, si nu arbitrara, iar termenele si modalitatile de

 plata sa fie clare pentru toti contribuabilii.

3. Princiupiul de politica finaciara, impune ca la introducerea unui impozit sa se tinaseama ca acesta sa indeplineasca si unele cerinta de ordin finaciar, cum ar fi:

randament fiscal, stabilitate si elasticitate.Randamentul fiscal ridicat implica:

a.impozitul sa aiba caracter universal, fiind platit de toate persoanele fizice si juridice

care obtin venituri sau poseda bunuri impozabile.

 b.sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din materia

impozabila.

c.volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile, calcularea si perceperea

impozitelor sa fie cat mai redusa.

Un impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de-a lungul

ciclului economic.

Elasticitatea impozitului se refera la capacitatea acestuia de adaptare la necesitatile devenituri ale statului.

4. Principiul de politica economica, reliefeaza faptul ca introducerea unui impozit

Page 5: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 5/50

reprezinta, pe langa o sursa de venituri bugetare si un mijloc prin care statulstimuleaza

sau reduce anumite sectoare sau activitati ecomonice, precum si extinderea sau

restrangerea relatiile comerciale cu alte tari.

5. Principiul social-politice.Prin politica fiscala promovata, statul poate urmari si

realizarea unor obiective sociale, cum ar fi acordarea de facilitati fiscale

contribuabililor cu venituri mici sau cu numeroase persoane in

intretinere.Deasemanea, partidele deguvernamant promoveaza o politica fiscala inconcordanta cu interesele grupurilor sociale

 pe care le reprezinta, iar prin masuri cu caracter fiscal, cauta sa-si mentina influenta in

randurile diferitelor categorii sociale, mai ales in perioada premergatoare alegerilor.

 

6

1.4 Determinarea cunatumului de impozitare

In stabilirea veniturilor obtinute in cea mai mare parte pe calea impozitelor, necesare

 bugetului de stat intr-un an, exista doua metode de stabilire a impozitelor:

I.Prin aplicarea impozitelor de repartitie.

Impozitele de repartitie se caracterizeaza prin faptul ca pornesc “de sus in jos”, adica

intai se stabileste “necesarul veniturilor de incasat”, din impozite, la nivelul intregii

tari, dupa care are loc “repartizarea” acestora “de sus in jos”, din treapta in treapta, pe

unitati administrativ-teritoriale: judete, municipii, orase, comune, contribuabili si pe

fiecare sursa de venit (materie impozabila).Altfel spus in cadrul impozitelor de

repartitie, in stabilirea veniturilor se porneste de la necesitatile fiecarei unitati

 bugetare care, in frecvente cazuri sunt multe diferite de posibilitatile reale,

efective.”Sarcina deincasare” fiind stabilita, trebuie gasite posibilitatile de realizare.Cum, in

general, intre “dorinte” si “posibilitati” sunt diferente mari si foarte mari, este usor de inteles ca prin

aplicarea impozitelor de repartitie, nu se poate conta pe obtinerea veniturilor inscrise in bugetul

 public national, intrucat acestea nu sunt corelate, in mod real, cu materia impozabila existenta, cu

 posibilitati efective ale contribuabililor, cu legislatia fiscala.

II.Prin aplicare impozitelor de cotitatie.

Impozitele de cotitatie se caracterizeaza prin faptul ca pornesc “de jos in sus”, adica

 prin stabilirea impozitului datorat de fiecare contribuabil, tinandu-se cont si de situatia

si de puterea contributiva a acestuia, insumarea acestora pe fiecare unitate

administrativ-teritoriala, dupa care are loc centralizarea acestora pana la nivelul

intregii tarii.Stabilirea veniturilor bugetare din impozite, pe baza impozitelor decotitatie, se bazeaza pe stabilirea impozitului datorat de fiecare contribuabil, in functie

de averea sau veniturile obtinute si modul de impozitare al acestora, conform

legale in vigoare.

Stabilirea veniturilor bugetare din impozite, pe baza impozitelor de cotitate, are o

 justificare economica si se realizeaza prin infaptuirea principiilor de echitatefiscal

1.5Clasificarea impozitelor

Atat in practica, dar in special in teoria fiscala se intalneste o diversitate de impozite care se

deosebesc nu numai ca denumire, ci si in ceea ce priveste continutul lor.Pentru unele impozite,

 precum impozitul “portabil”, impozitul “cheritabil”, impozitul “de repartitie”, impozite “de

cotitate”, se folosesc denumirile numai din punct de vedere metodologic, fara ca in practica sa

existe impozite cu asemenea denumiri.Pentru a evidentia mai usor diferitele categorii de impozite este necesara clasificarea acestora pe

 baza unor criterii stiintifice.

Page 6: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 6/50

I.Dupa trasaturile de fond si de forma se disting:

1.Impozite directe, care la randul lor pot fi impartite in:

a.impozite reale, au ca materie impozabila averea materiala, sub diferitele ei forme, precum

  pamantul-impozitul pe teren, cladirile-impozitul pe cladiri, mijloacele de transport-taxa asupra

mijloacelor de transport.La stabilirea impozitelor reale nu se tine

7

cont de situatia personala (puterea contributiva) a subiectului impozitului, fapt pentru care ele sunt

cunoscute si sub denumirea de impozite “obiective” sau “pe produs”.

 b.impozite personale ( impozitul pe venit), se stabilesc asupra veniturilor sau averii,

tinand cont si de situatia persoanelor a contribuabilului, fapt pentru care acestea mai sunt cunoscute

si sub denumirea de impozite “subiective”.

2. Impozite indirecte: taxa pe valoare adaugata, accize, taxe vamale, taxe de timbru si de inregistrare,

impozitul pe spectacole.

II.Dupa obiect:

1.Impozit pe venit.III.Dupa scopul urmarit:

1.Impozite financiare.

2.Impozite de ordine.IV.Dupa frecventa cu care se realizeaza:

1.Impozite permanente.2.Impozite incidente.V.Dupa institutia care la administreaza:

1.Impozite ale administratiei centrale 2.Impozite ale administratiei locale.

CAP.2 IMPOZITELE DIRECTE

 

2.1 Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitul este plata baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de persoane fizice si

 juridice la bugetul statului sau la bugetele locale in vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Impozitele constituie componentele importante ale vietii economice prin intermediul carora se

acumuleaza resurse financiare la dispozitia statului, reprezentand de fapt fundamentul si motivatia

 pe care este constituita fiscalitatea.

Constitutia Romaniei prevede: “Impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale

 bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc prin lege.Impozitele si taxele locale se stabilesc deconsiilile locale sau judetene, in limitele si conditiile legii”

Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusiv al statului, exercitat de

organele puterii centrale prin Parlament, si in unele cazuri, de catre Guvern.

Impozitul este o problema obligatorie fara contraprestatie si nerambursabila, efectuate de catre

administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general.

Asezarea si perceperea impozitelor si taxelor se poate realiza numai prin utilizarea si punerea in

functiune a unui sistem fiscal, a unor metode, tehnici si instrumente fiscale prin aplicarea carora sa

fie respectate principiile fiscale.

Doua ipostaze justifica in mod obisnuit utilizarea impozitelor in scopuri de alocare: existenta

efectelor externe si dorinta tutelara a statului.Existenta efectelor externe

8

Page 7: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 7/50

comnstituite un obstacol in calea alocarii optimale e resurselor.In cazul unor efecte externe negative

generatoare de divergente intre costurile private si costurile sociale, impozitul corecteaza acest esec

al pietei restabilind preturi optimale.Impozitul selectiv

asupra vanzarilor de anumite bunuri poate fi justificate prin necesitatea de a internaliza efectele

externe negative provocate prin consumatorii lor, pretul de vanzare reflecta atunci adevaratul lor 

cost social.Internalizarea efectelor externe prin intermediul impozitului este preconizat in materie de

 politica a mediului inconjurator.Utilizarea resurselor naturale colective si nemarfare de catre agentiieconomici angajeaza costuri sociale; redeventa poluarii, de exemplu, constituie un caz de

impozitare particulara prin intermediul caruia, cei care polueaza se obliga sa ia in considerare costul

de utilizare a acestor resurse.Restabilirea adevaratelor preturi permite realizarea alocarii lor 

optimale.Abandonul voluntar la neutralitatii impozitului in scopuri de eficacitate este, de asemenea,

 pus in evidenta in cadrul functiei de regularizare a statului.

Impozitul constituie, impreuna cu cheltuielile publice, o variabila a politicii bugetare.Politicile care

 privilegieaza actiunea asupra cererii globale utilizeaza ca un mijloc de stabillizare conjuncturala.In

aceasta topica, de inspiratie keynesiana, o scadere discretionala a impozitelor este destinata, prin

intermediul cresterii, venitului disponibil al agentilor economici, a provoca un efect multiplicator 

care sa stimuleze activitatea.O crestere a impozitului exercita un efect invers.

A. Laffer ramane celebru pentru ideea pe care a demonstrat-o cu ajutorul unei curbe care-i poartanumele, potrivit careia de la un anumit prag orice crestere a presiunii fiscale provoaca o scadera a

sumei obligatorii incasate de puterea publica.

Conform acestei curbe, suma prelevarilor obligatorii este functie crescatoare a ratei presiunii fiscale,

dar numai pana la un prag maximal, ce corespunde nivelului maxim al curbei, dupa care devine o

functie descrescatoare a acestei rate, ea mergand chiar pana la anulare daca rata ar atinge nivelul

teoretic de 100%.Aceasta se explica dupa Laffer prin faptul ca prelevarile oligatorii foarte mari

distrug asieta.Se provoaca astfel fenomene de rezistenta si de reducere a efortului productiv

(dezintegrare a muncii, a economiilor si a investitiilor) care ating o asemenea amploare incat

determina scaderea sumei lor totale.

Laffer ca si ceilalti economisti ai “ofertei” estimeaza, ca atunci cand pragul maximal al incasarilot

este depasit si ar urma o scadere a presiunii fiscale, aceasta ar fi de natura sa conduca la crestera

randamentului prelevarilor obligatorii, redinamizand economia, adica furnizand munca, economii si

investitii.

Modul de impunere si percepre a impozitului cuprinde masurile si metodele succesive folosite de

organele financiare pentru stabilirea, constatarea, evaluarea materiei impozabile, determinarea

cuantumului impozitului si perceperea sau incasarea impozitului.

Experienta financiara a mai multor tari confirma ca materie impozabila sa poate fi evaluata fie prin

metoda evaluarii indirecte, care se bazeaza pe prezumtie, fie prin metoda evaluarii directe, cand se

folosesc diferite probe, registre, acte fie prin metode normativa, cand materia impozabila este

evaluata de insasi legea impozitului respectiv.

9

Fiecare persoana fizica sau juridica este obligata sa-si achite obligatiile fiscale fata de stat la

termenele stabilite.Platitorii sunt raspunzatori de respectarea stricta a prevederilor cuprinse in

legislatia privitoare la veniturile impozabile.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor 

 persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit

 prevazute in lege.

Intrucat impozitele directe sunt nominative, reglemantate in functie de natura si marimea venirului

sau averii au termene de plata stabilite si cunoscute in prealabil, ele sunt preferabil impozitelor 

indirecte.2.2.Clasificarea impozitelor

Impozite directe:

Page 8: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 8/50

  I.Impozitul pe profit

II.Impozitul pe salarii

III.Impozitul pe venit:

1. din activitati independente,

2. din salarii,

3. din cedarea folosintei bunurilor,

4. din dividente,5. din dobanzi,

6. din pensii,

7. din jocuri de noroc, premii si din

 prime in bani si natura

8. din trasferul dreptului de proprietate asupra valorilor imobiliare si

vazarea partilor sociale

9. din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectu-

ala,

10. venituri realizate de persoane fizice nerezidente,

11. din activitati agricole,

IV.Alte impozite directe:1.impozit pe venit realizate de

 persoane juridice nerezidente,

2.impozit pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din

nerespctarea legii privind protectia consumatorilor,

3. impozite pe dividente de la societatea comerciala,

4.cote din taxe de scolarizare.

V.Contributii:

1.pentru pensia suplimentara,

2.ale agentilor economici pentru persoane-

le cu handicap.

Impozitele directe pot fi:

1. reale

  2.personale.

10

1.IMPOZITELE REALE se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc asupra obiectelor materiale,

 precum pamant, cladiri, mijloace de transport etc, fara sa se tina cont de situatia personala a

subiectului impozabil.In evolutia societatii omenesti, primele impozite care s-au introdus au fostcele pe obiectele materiale, pe ceea ce detinea o persoana sau o familie ca bun material.Cum primul

 bun material cel mai sigur de identificat -l-au detinut oamenii a fost pamantul, este usor de inteles

ca si primul impozit care s-a introdus a fost impozitul pe pamant, numit impozit funciar.

Deci impozitul funciar este denumirea arhaica (veche iesita din uzul curent) a impozituluipe teren.

Este foarte important sa nu se face confuzie intre impozitul pe pamant, respectiv impozitul pe

teren agricol si impozitul pe venit agricol.

Intrucat la stabilirea impozitelor reale nu se are in vedere nici un fel de criteriu de echitatie fiscala,

adica nu se tine cont de situatia personala a celui care detine aceste bunuri, de posibilitatile reale de

 plata ale acestuia, ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite obiective; altfel spus,

caracterul de impozit “obiectiv” provine de la faptul ca impozitul se stabileste in corelatie directa,

nemijlocita, cu produsul, cu materia supusa impozitarii, fara a se tine cont de situatia materiala adetinatorului acestor bunuri, de posibilitatile sale reale de plata.

Impozitele reale privesc numai averea materiala, nu si veniturile sau cheltuielile sub forma

Page 9: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 9/50

baneasca.

Spre exemplu, la o persoana care detine o casa si o anumita suprafata de teren in proprietate, i se

stabileste impozitul pe cladire si impozitul pe teren, fara a se tine cont de faptul ca aceasta persoana

este singura, bolnava, fara nici un fel de venit si fara nici un fel de posibilitati de plata a acestor 

impozite.

Impozitele reale cuprind:

1) impozitul pe teren,2) impozitul pe cladiri,

3) impozitul asupra mijloacelor de transport.

Pentru impunerea persoanelor care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispuneau in

operatii speculative, s-a introdus impozitul pe capitaluri banesti.Unele impozite de tip real se

  practica si in prezent in diferite tari in curs de dezvoltare, precum si in tarile

dezvoltate.Dezavantajul lor este ca la impunere nu se ia in calcul produsul net real al obiectelor 

impozitate, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce este in defavoarea micilor producatori

si in favoarea marilor producatori care au conditii pentru a realiza un venit mai mare decat cel

mediu.

Treptat, majoritatea impozitelor reale au fost inlocuite cu impozitele de tip personal.

2.IMPOZITELE PERSONALE privesc in mod direct persoana contribuabilului care se impune fie pe baza venitului sau global, fie pe diferitele sale surse de venituri grupate in clase, cu luarea in

cazul impozitelor personale se face distinctia intre ceea ce se incaseaza si ceea ce are de plata ca

subiect impozabil.

Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamata de mai multe cauze.Astfel,

deoarece muncitorii nu puteau fi supusi la plata impozitelor pentru ca nu detineau funciare, cladiri

sau capitaluri mobiliare si pentru ca impozitele indirecte erau tot mai apasatoare pentru cei cu

venituri mici, s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea

veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor 

 11

2.3.Paralele intre impozitele directe si impozitele indirecte

Impozitele, taxele si celelalte venituri bugetare se prezinta ca structura dupa cum urmeaza:

1.impozite provenite din venituri curente,

2.impozite provenite din venituri de capital,

Veniturile se impart in:

1. venituri fiscale, cuprinzand impozitele directe si pe cele indi-

recte

2. venituri nefiscala, provenite din profitul net al regiilor auto-

Nome varsaminte de la institutiile publice.

Din categoria impozitelor indirecte fac parte:

1.taxa pe valoare adaugata,2.accize,

3.taxe vamale,

4.impozitul pe spectacole.

Impozitele apar ca forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau

 juridice la dispozitai statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale.Aceasta prelevare se face in mod

obligatoriu, cu titlu neranbursabil si fara contraprestatie din partea statului.In practica financiara se

intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma, dar si din punct de vedere

al continutului.Clasificate dupa trasaturile de fond si de forma impozitele sunt: directe si indirecte.

De exemplu, in Franta, in instructiunile Adunarii Constituante, din 8 ianuarie 1970, se facea

distinctie clara intre impozitele directe si cele indirecte.Contributia directa se referea la impozitarea

funciara sau personala, adica impozitare directa pe terenuri, iar contributia indirecta era reprezentatade impozitele instituite pe fabricatie, vanzari, transport, comert si consum, acele impozite ce nu sunt

suportate, dar indirect platite de consumator.

Page 10: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 10/50

Principale dinstinctie dintre impozitele directe si cele indirecte o reprezinta criteriul incidentei.Daca

unele impozite sunt suportate de cei care le platesc, altele nu cad in sarcina celor ce le platesc, decat

intr-un mod intermediar.Incidenta impozitelor este un fenomen complex, influentat de date

structurale si situatii conjuncturale care nu se pot servi unei clasificari riguroase.

Din punct de vedere al criteriului faptului generator, impozitul direct atinge periodic situatia avand

un anumit caracter de permanenta cum ar fi: posesia anumitor bunuri producatoare de venituri sau

exercitarea unei activitati lucrative in timp ce, impozitul indirect se refera la transferuri de proprietate sau la intrebuintarea in materie de inregistrare, la tranzactii comerciale in materie de

taxe asupra ciferi de afaceri.Acestea constituie faptul generator in materie de impozite indirecte.

Se poate afirma ca impozitele directe se pot exprima prin verbul “ a fi”, iar cele indirecte se pot

exprima prin verbul “a face”.

Distinctia facuta pe baza faptului generator nu este lipsita de interes.Ea se verifica adeseori in

 practica si se prezinta o anumita utilitate in plan administrativ.

O alta diferenta: impozitele directe vizeaza situatiile stabilite sau reinnoibile periodic si astfel este

 posibila alcatuirea unei liste a contribuabililor, a unui document cu titlu

12

executoriu, care va putea fi trimis celui ce se ocupa cu perceperea de impozite.In cazul impozitelor 

indirecte operatiile sunt cvasiconcomitente -de exemplu in cazulimpozitului pe bauturi, impozitul este platit in principui, pe masura vanzarii.

Insa teoria faptului, generator, in care primeaza interesul juridic, nu cuprinde toate situatiile.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau

 juridice in functie de veniturile acestora sau averea lor, pe baza cotelor de impozit prevazut de lege

si se incaseaza de la subiectul impozitului, direct la anumite termene dinainte stabilite.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestari de servicii (transport,

spectacole) ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile.Calitatea de subiect al mpozitului de asta

data i se atribuie altei persoane fizice sau juridice, alta decat suportatorul.

In tari ca Marea Britanie, Belgia, impozitele indirecte se numesc accize.In tarile dezvoltate, de

regula aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decat cel al

impozitelor directe si al contributiilor pentru asigurarile sociale luate impreuna.

In tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor 

directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza nivelului redus al veniturilor realizate de

tarani, muncitori etc.In conditiile in care aceste venituri sunt adesea neregulate ori greu de cunocut

cu precizie, iar tinerea corecte a veniturilor si cheltuielilor de catre toti intreprinzatorii este dificila,

randamentul impozitelor pe venit este scazut.Daca la toate acestea adaugam comoditatea si costul

relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte, gasim explicatia ca

 preferinta acestor tari este impozitul indirect.

In Romania, in bugetul public pe anul 2004, impozitele si taxele indirecte au detinut o pondere de

52-53% din veniturile fiscale.Devansarea ponderii impozitelor indirecte de catre cea a impozitelor 

directe poate fi interpretata ca expresie a doritei revigorari a activitatii economice, dar nu esteexclusa nici o crestere a presiunii fiscale directe.

Repartizarea impozitelor indirecte pe subiect impozabil are loc nu pe baza veniturilor realizate, ci in

functie de consumul personal al fiecarui membru al societatii.S-a constatat ca impozitele indirecte

au un pronuntat caracter regresiv si ca persoanele cu venituri mici si mijlocii suporta de fapt greul

acestor impozite (cu cat o persoana obtine venituri mai mici, este mai saraca, cu atat suporta un

impozit indirect relativ mai mare deoarece fiecare persoana are nevoie aproximativ de aceleeasi

 produse).

Caracterul inechitabil al impozitelor indirecte rezulta si din faptul ca ele nu prevad un nimin de

venit impozabil, nu cuprind inlesniri pentru cei care au copii sau alte persoane in intretinere (in

urma acestui caz impozitul indirect suportat este mai mare, deoarece au nevoie de mai multe

 produse).Economistii au subliniat faptu ca impozitele indirecte avantajeaza pe cei cu venituri mari care

 pentru existenta lor nu cheltuiesc intregul venit si realizeaza economii ce nu sunt impozabile.

Page 11: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 11/50

In concluzie, se poate spune ca aceste impozite afecteaza bunurile de consum necesare populatiei,

diminuand veniturile celor saraci si avantajandu-i pe cei bogati.

Impozitele indirecte se vireaza la bugetul statului, de catre industiasi, comercinati, insa sunt

suportate de catre consumatori, fiind cuprinse in pretul marfurilor si

13

serviciilor.Atat impozitele directe cat si cele indirecte duc la o scadere a nivelului de trai al

cetatenilor astfel impozitele directe au ca efect scderea veniturilor nominale ale populatiei, iar cele indirecte micsoreaza veniturile reale, reducand puterea de cumparare a

cetatenilor.

Impozitele directe sunt cunoscute de catre platitori in timp ce impozitele indirecte sunt “ascunse” in

 preturi.

Conform unor teorii fiscale, impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, voluntar, in sensul ca

cetatenii ar avea posibiliatatea sau nu sa plateasca impozitele respective.Practic, insa, aceste

impozite nu pot fi evitate, deoarece cetatenii au nevoie de marfurile de larg consum strict necesare

vietii lor.Numai daca impozitle indirecte ar avea doar obiectele care sunt cu adevarat de lux, atunci

impozitele aferent ar putea fi evitat.

Consideram ca impozitele directe sunt mai necesare dar si mai chitabile si deci, mai de preferat

decat impozitele indirecte, intrucat pot fi considerate un stabilizator financiar care tinde sa atenueze pana la un anumit punct orice fluctuatie care afecteaza economia nationala.Ele reprezinta parghia de

influentare a activitatii ecomonice, capabile sa stimuleze cresterea.

2.4.Impozitul pe venit

Pana la introducerea impozitului pe venit s-a practicat un sistem cedular de impunere care

 presupunea un tratament fiscal diferentiat al veniturilor, in sensul existentei in cadrul acestui sistem

de impunere si cote de impozitare diferite

Acest sistem presupune o noua asezare a impozitului, care va permite asigurarea unui tratament

fiscal mai echitabil diferitelor categorii de contribuabili si eliminarea discriminarilor in tratamentul

fiscal al acestora, deoarece ia in considerare capacitatea contributiva reala a fiecarui contribuabil.

Impozitul pe venit global reprezinta un impozit direct care se stabileste asupra veniturilor cumulate

realizate de o persoana fizice, intr-o perioada de un an, atat in tara, cat si in strainatate, indiferent de

sursa de provenienta, si se incaseaza ca venit la bugetul de stat.

1.Obiectul impozitarii

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a) venituri din activitati independente;

 b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folodintei bunurilor;

d) venituri din dividente si dobanzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depaseste 2.000.000 lei pe luna;

f) alte venituri.In categoriile de venituri prevazute mai sus, se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei

al veniturilor in natura.

2.Platitori

Este subiect al impozitului pe venit persoana fizica rezidenta, denumita in continuare contribuabil:

a) persoane fizica romana, cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat in Romania,

cat si din strainatate intr-un an fiscal;

 b) persoana fizica romana, fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute

14

din Romania, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce

depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul

calendaristic vizat;c) persoana fizica straina, pentru veniturile obtinute din Romania, prin intermediul uani baze

fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile, in

Page 12: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 12/50

orice perioada de 12 luni, incepamd sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

Sunt, de asemena, contribuabili persoane fizice romane fara domiciliu in Romania, precum si

 persoane fizice straine, care realizeaza venituri din Romania in alte conditii decat cele mantionate la

art.2 aliniatul (1) lit.b) si c) din Ordonanta Guvernului nr.73/1999 cu modificarile si completarile

ulterioare, si potrivit conventiilor de evitare a dublei impuner, dupa caz.

3..Determinarea veniturilor 

Reguli comune pentru categoriile de venituri:1.Avantajele in bani sau in natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala,

 precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferenta desfasurarii activitatii, includ

folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci

casnice, diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda

 preferentiala, reduceri de preturi sau de tarife, in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de

servicii, gratuitati de bunuri si servicii, inclusiv sume acordate pentru distractii sau recreere, precum

si altelel asemenea, si se includ in categoria veniturilor impozabile.

2.In vederea determinarii venitului net ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile

aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplica urmatoarele reguli:

a. cheltuieli aferenta venitului sunt acele cheltuiele efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in

scopul realizarii acestuia, justificate prin documente; b. sumele sau bunuri utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt

cheltuieli aferente venitului;

c. cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferenta venitului, in limitele prevazute de

legislatia in vigoare, dupa caz.Cheltuieli cu perisabilitatile si cheltuielile de reclama si publicitate

sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de legislatia in vigoare pentru persoanele

  juridice.Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se

efectueaza conform legislatiei in materie;

d. cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in

stainatate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli

deductibile;

e. impozitul pe venit datorat conform prezentei Ordonante, precum si impozitului pe venit realizat

in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile;

f. cheltuieli cu bunuri din patrimoniul afacerii, utilizate si in scop personal, precum si cu bunurile

din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt

deductibile in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului.

3.Venitul net obtinut din bunuri si drepturi de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind

realizat de proprietari, uzufructuari sau detinatori lege, inscrisi intr-un document oficial, si se

atribuie proportional cu cotele-partii pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in

situatia in care acestea nu se cunosc.

15

4.Contribuabilii, persoane fizice romane cu domiciliul in Romania au dreptul le deducerea dinvenitulanual global a unor sume sub forma de deducere personala de

 baza si deduceri personale suplimentare, acordate, pentru fiecare luna a perioadei impozabile.

Deducera personala suplimentara, acordata pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului,

se calculeaza in functie de deducerea personala de baza, astfel:

a) 0,6 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat/a in intretinere;

 b) 0,35 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru fiecare din primii doi copii si 0,20 inmultit

cu deducerea personala de baza, pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;

c) 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru alt membru de familie aflat in intretinere.

Contribuabilii mai beneficiaza de reduceri personale suplimentare, in functie de situatia proprie sau

a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calcul, potrivit aliniatului (2) si (3)de mai sus, astfel:

a) 0,1 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizii de gradul I si pentru persoanele cu

Page 13: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 13/50

handicap grav;

  b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizii de gradul II si persoanele cu

handicap accentuat.

Deducerea personala de baza si cele suplimentare se actualizeaza semestrial, in functie de indicele

de inflatie realizat.

 Nu sunt considerate persoane aflate in intretinera acele persoane ale caror venituri (impozabile,

neimpozabile si scutite) depasesc sumele reprezentand deduceri personale suplimentare.In cazul incare o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a

acesteie se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptand cazul in care ei se inteleg asupra

unui alt mod de impartire a sumei.Copiii minori ai contribuabililor sunt considerati intotdeauna

intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil se acorda

integral unuia dintre parinti/tutori, conform intelegrii acestora.Deducerea personala suplimentara se

acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabila din

anul fiscal in care acestea au fost intretinute.Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea

contribuabilului.

 Nu sunt considerat persoane aflate in intretinere:

•  persoane fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp, in zonele

colinare si de ses si peste 20.000 mp, in zonele montane;•  persoanele fizice care obtin venituri din cultivare si din valorificarea florilor, a legumelor si

zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, arbustilor si plantelor 

decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole, indiferent de

suprafata.

Veniturile agricole, obtinute din crestera animalelor de persoanle fizice aflate in intretinere, se vor 

evalua de catra autoritatile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot dobandi din

cresterea si valorificarea animalelor si pasarilor, precum si din valodificarea altor bunuri realizate in

gospodarie, aprobate, potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum si a criteriilor prorpii

elaborate de

16

consiliile locale in acest scop.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa

conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea

reglementatilor in vigoare privind evidenta contabila, completand Registrul-jurnal de incasari si de

 plati, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de

venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru

activitatea respectiva.

Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate

intelectuala, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cota forfetare de

cheltuiele, au obligatia, pentru activitatea respectiva, sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati.

Reguli speciale de determinare a veniturilor 

A.Venituri din activitati independente

Definirea venitului:

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale si

veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si intr-o forma de

asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari

de servicii, precum si din practicarea unei meserii.

Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinuta din exercitarea profesiilor medicale, de

avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare,arhitect sau alte profesii asemanatoare, desfasurate in mod independent in conditiile legii.

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din

Page 14: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 14/50

Page 15: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 15/50

Page 16: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 16/50

Page 17: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 17/50

a impozitului platit in strainatate, denumit credit fiscal extern.

Contribuabilii, persoane fizice straine sau persoane fizice fara domiciliu in Romanie, care realizeaza

venituri din Romania in calitate de artisti de spactacole, cum sunt artistii de teatru, de film, de radio

sau televiziune, ori ca interpreti muzicali sau sportivi, din activitatile lor personale desfasurate in

aceasta calitate, precum si cei care realizeaza vemituri din drepturi de proprietate intelectuala, se

impuna cu o cota de 15%, aplicata la venitul brut, prin retinere la sursa, impozitul fiind final.

Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarulvenitului va prezenta organelor fiscale din Romania, ceritficatul de rezidenta fiscala, in original,

eliberat de organul fiscal din tara de rezidenta, prin care sa se ateste ca este rezident al statului

respectiv si ca ii sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din

conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

5.Reguli privind asociatiile fara personalitate juridica

Pentru fiecare asociatie fara personalitate juridica constituita potrivit legii, asociatii au o obligatia sa

incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv

date referitoare la:

a) partile contractante;

 b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;c) contributia asociatiilor in bunuri si drepturi:

d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pier-

derile din cadrul asociatiei ;

e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatii-

lor asicatiei fata de autoritatile publice ;

f) conditiile de incetare a asocierii.

Asociatiile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent declaratii anuale de venit, conform

modelului stabilit de Ministerul Finantelor, care vor cuprinde si venitul net/pierderi pe asociati.

Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asociatie, se distibuie asociatilor proportional cu

cota procentuala de participare, conform contractului de asociere.

Contributiile asociatilor, conform contractului de asociere, nu sunt considerate venituri pentru

asociatie.

6.Determinarea venitului global

Venitul anual impozabil este format din suma veniturilor nete realizata din activitati

independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, si a veniturilor de aceeasi

21

natura, obtinute de persoane fizice romane din strainatate, in ordine, pierderile fiscale

reportate si deducerile personale.

Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu

rezultate pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din

salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal.Pierderea care ramaneneimponsata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata.

Impozitul pe venit anual global datorat este calculat de organul fiscal, pe baza Declaratiei de venit

global, depusa de contribuabil, prin aplicarea cotelor pe impunere asupra venitului anual global

impozabil.

Impozitul anual se calculeaza prin aplicare asupra venitului anual global impozabil a unui barem

global de impunere.

7.Obligatiile declarative

Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza carui au domiciuliul

o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale.

Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a

acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit.Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridca, care incep o activitate in cursul

anului fiscal, sunt obligate sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la

Page 18: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 18/50

veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentruanul fiscal, in termen de 15 zile de la data

  producerii evenimetului.Fac exceptie de la prevederile acestui aliniat contribuabilii care

realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinerea la sursa.

8.Plata impozitului pe venit

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei buburilor 

sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit, in baza deciziei de impunere emise

de organul fiscal comlpetent, exceptandu-se cazul retinerilor la sursa.Platile anticipate se efectueaza in patru rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei

luni din fiecare semestru.

Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu platile anticipate, in urmatoarele cazuri:

a) contribuabilul nu a depus Declaratia de venit global pentru anul fiscal incheiat;

b) contribuabilul nu conduce o evidenta contabila sau datele din contabi-

litatea condusa nu sunt certe ;

c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.

9.Sanctiuni

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii

incat, potrivit Legii penale, sa constituie infractiuni:

a) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind

completarea si pastrarea fiselor fiscale;

 b) netransmiterea fiselor fiscale si a formularului prevazu la art. 67 din Ordonanta Guvernului

nr.73/1999 la organul fiscal competent la termenul prevazut de prezenta Ordonanta.

22

Contraventiile prevazute mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

10.Bugetul la care se varsa

Impozitul pe venit devine venit al bugetul de stat.

2.5.Impozitul pe venitul agricol

Impozitul pe venit agricol reprezinta un impozit direct, constituie venit al bugetelor unitatilor 

administrativ-teritoriale si este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se infiinteaza de la

 bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.

1.Obiectul impozitarii

Este reprezentat de terenurile agricole aflate in proprietatea contribuabililor, situate in

municipii, orase si comune.

2.Platitorii

Sunt persoane fizice, asociatiile agricole constituite potrivit legii, persoanele juridice, cu exceptia

celor supuse impozitului pe profit si a institutiilor publice, precum si unitatile de cult, detinatoarede terenuri agricole.

3.Modul de calcul

Impozitul pe venit agricol se calculeaza asupra venitului determinat pe baza normelor de venit

stabilite pe hectar, diferentiate pe zone de fertilitate, zone de favorabilitate si categorii de

folosinta a terenurilor, atat pentru terenurile cultivate, cat si pentru cele necultivate.Normele de

venit, stabilite prin lege se pot corecta, in functie de rata de inflatie, anual, prin hotarare a

Guvernului, cu 3 luni inaintea inceperii anului fiscal urmator.

Venitul impozabil se reduce in situatia de pierdere-recolte din cauza calamitatilor 

naturale, proportional cu ponderea productiei calamitate, determinata prin raportarea

acesteia la productia medie realizata in ultimii 3 ani, cu productii normale in unitatea

administrativ-teritoriale respectiva.Impozitarea veniturilor obtinute din cultivarea si valorificarea florilor, a legumelor si a

zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si a

Page 19: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 19/50

 plantelor decorative, a ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole se

face pe baza venitului net obtinut, rezultat prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor legate de

realizarea venitului respectiv, inclusiv cheltuielile cu amortizarea.

Veniturile determinate pe baza de norme si veniturile nete obtinute din cultivarea

terenurilor de catre contribuabili se impun anual cu cota de 15%.

4.Perioada impozabila

Impozitul pe venitul agricol este anual.5.Scutiri

Sunt scutiti de la plata impozitului pe venit agricol veteranii de razboi, vaduvele de razboi

nerecasatorite.Scutirea se acorda pentru impozitul pe venitul agricol aferent terenurilor 

care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru terenurile care reprezinta

 bunuri comune ale sotilor, in cazurile in care unul dintre soti beneficieaza de scutire.

Scutirea de impozit se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in

cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva.

23

De asemenea, contribuabilii sunt scutiti de impozit pe venitul agricol pentru veniturile

obtinute din crestera animalelor si a pasarilor, din apicultura si sericicultura, precum si

din valorificarea fructelor si a ciupercilor de padure, a plantelor medicinale din floraspontana si a altor produse culese din natura.

Incepand cu 1 ianuarie 1997 si pana la 1 ianuarie 2001, impozitul pe venitul agricol a

fost suspendat.

6.Inlesniri la plata

Impozitul pe venitul agricol se reduce cu 50%, in cazul contribuabililor invalizi de gradul I sau II,

 pentru persoanele handicapate, asimilabile graduluiI sau II de invaliditate si pentru persoanele

fizice in varsta de peste 65 de ani.Aceste reduceri se acorda pentru impozitul pe venitul agricol

aferent terenurilor care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru care reprezinta

 bunuri comune ale sotilor, in cazul in care unul dintre soti beneficiaza de reducere.

Reducerea se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza

 prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva.

Consiliile locale pot acorda, de la caz al caz, pentru motive temeinic justificate, esalonari la plata in

cel mult 12 rate lunare, amanari de plati pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri

sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitului neachitat.

7.Obligatiile platitorilor 

Contribuabilii care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si a

zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si a plantelor 

decorative, a ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole depun anual,

 pana la 1 aprilie pentru anul anterior, declaratii de impunere.

Contribuabilii impusi pe baza venitului net obtinut sun obligati sa evidentieze veniturile si

cheltuielile, prin inregistrarea productiei valorifcate, sumei incasate, precum si a cheltuielilor legate in mod efectiv de realizarea productiei si valorificarea ei.

Membrii de familie care locuiesc si gospodaresc impreuna cu contribuabilul, persoana

fizica, pe numele caruia s-a calculat impozitul si care beneficiaza impreuna de veniturile realizate in

gospodarie, precum si mostenitorii aflati in indiviziune, raspund solidar in ceea ce priveste

obligatiile prevazute privind impozitul pe venitul agricol.

Membrii asociatiilor agricole, indiferent de modul de constituire a acestora, raspund

fiecare de indeplinirea obligatiilor privind impozitul pe venit agricol, in raport cu

suprafata de teren adusa in asociatie, in cazul cand acestea nu sunt indeplinite de

asociatie.

Pentru inscrierea in evidentele fiscale, contribuabilii au obligatia declararii pe propria

raspundere a datelor necesare.8.Obligatiile organelor fiscale

Impunerea se stabileste de catre organele fiscale de la locul unde contribuabilii sunt

Page 20: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 20/50

inscrisi in documentele de evidenta funciara ori in localitatea in care asociatiile agricole

isi desfasoara activitatea sau, dupa caz, isi au sediul principal.

In scopul organizarii impunerii, consiliile locale comunale, orasenesti, municipale si

24

ale sectoarelor.Municipiul Bucuresti va asigura intocmirea si tinerea la zi a documentelor de

evidenta funciara.

Incadrarea terenurilor pe zone de fertilitate si pe zone de favoribilitate se poate efectua de catreconsiliile locale si judetene, dupa caz, prin unitatile de specialitate cu atributii in acest domeniu,

conform dispozitiilor legale si cu aprobarea Ministerului Agriculturii.

Totodata, organele fiscale au obligatia de a intocmi si de a comumica anual

contribuabililor instiintari de plata, cu impozitul datorat, cel tarziu pana la 30 iunie

inclusiv.

Impozitul se calculeaza de catre organele fiscale, pe numele contribuabilului, pa baza

datelor din documentele de evidenta funciara si pentru asociatiile agricole pe numele

acestora, cand constituirea lor este atestata printr-un inscris sau pe numele

asociatilor,persoane fizice, in celelalte cazuri.

Modificarile de orice natura, intervin in cursul anului in ce priveste marimea suprafetelor de teren,

se vor opera de catre organele fiscale in vederea stabilirii noilor obligatii fiscale, incepand cudata la care s-au produs.

In cazul unor calamitati, ale caror pagube produse nu pot fi constatate in termen de 10

zile, reprezentantii Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat

Judetene vor stabili termenul in care se va efectua constatarea, in functie de perioada in care

aceasta operatiune devine posibila.

9.Termene de plata

Impozitul pe venit agricol se plateste astfel:

• 50% pana la 1 septembrie inclusiv;

• 50% pana la 15 noiembrie inclusiv.

Impozitul sau diferenta de impozit ce rezulta din faptul ca impozitul pe venitul agricol nu a fost

stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realitatii, se plateste in termen de 30 de zile de la

data comunicarii.

10.Majorari de intarziere

Pentru neplata in termen a impozitului pe venit agricol se datoreaza majorari de

intarziera, conform dispozitiilor legale in materie.

In situatia in care impozitul pe venit agricol datorat nu a fost stabilit la timp ori datele

declarate nu corespund realitatii, stabilirea sau modificarea impozitului, dupa caz, se face pe 3 ani

anteriori celui in care s-a efectuat constatarea, exceptand perioada de scutire prevazuta de Legea

fondului funciar nr 18/1991.

Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 3 ani.

11.ContraventiiConstituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit Legii penale, nu sunt considerate infractiuni:

a) nedepunerea declaratiilor de impunere de catre contribuabilii care obtin venituri din cultivarea

si valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest

scop, a ciupercilor, precum, si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole;

b)sustragerea de la impunere a unor surse de venit prevazute prin lege.

Contraventiile mentionate la lit a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 1.000.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele

25

specializate din Ministerul Finantelor si din unitatile fiscale teritoriale.

Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.

12.ContestatiiObiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control sau de impunere se

solutioneaza, conform dispozitiilor legale in materie.

Page 21: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 21/50

13.Bugetul la care se varsa

Impozitul pe venitul agricol, stabilit prin lege, constituie venit al bugetelor locale.

2.6 Impozitul pe profit

1.Subiectii si obiectul impunerii

Urmatoarele persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile

Legii privind impozitul pe profit:

a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat dinRomania, cat si in strainatate;

 b) persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania,

 pentru profitul impozabil aferent aceluiasi sediu permanent;

c) persoane juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari

ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu

da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania;

d) persoane juridice romane si persoane fizice rezidente, pentru veniturile realizate atat in

Romania, cat si in strainatate din asocieri care dau nasteri unei persoane juridice.In acest caz,

impozatul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana

 juridica;

2.ContribuabiliiA.Persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania, cat

si in strainatate.

B.Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in

Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanet.

Sediu permanent, in intelesul prevederilor Ordonatei de Guvern nr. 70/1994 privind

impozitul pe profit, republicata, cu modificarile ulterioare, inseamna locul prin

intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine este, in

intregime sau in parte, condusa direct sau prin intermediul unui agent depedent.

C.Persoanele juridice si fizice staine care desfasoara activitati in Romania ca parteneri

intr-o societate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate

din activitati desfasurate in Romania;

D.Asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane care nu dau nastere unei

 persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate;

E.Institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in

conditiile legii.

3.Scutiri

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

a) Trezoreria Statului;

 b) instituiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si

disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 72/1996

26 privind finantele publice si a Legii nr, 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si

completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;

c) organizatiile de nevazatori, de invalizi si alte persoane cu handicap, pentru profiturile realizate de

unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora, protejata potrivit Legii speciale de

organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu

handicap;

d) cooperative care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu

handicap, special organizate potrivit Legii de organizare si functionare

privind protectiei sociale si incadrarea in munca a persoanelor cu

handicap;

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al

cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu

Page 22: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 22/50

conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru

lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor 

ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile

din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de

legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

f) institutiile de invatamant particular acreditate, precul si cele autorizate, pentru veniturile utilizate,

 potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioaresi Ordonatei de Urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea

finantarii invatamantului superior;

g) asociatiile de proprietate constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca

asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata cu modificarile si

completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi

utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intetinerea si repararea

 proprietatii comune.

Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt exceptate de la plata impoztiului pe profit

 pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) cotizatiile membrilor ;

 b) contibutiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatie prin sponsorizari;

d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;

e) dobanzi si diviente btinute din plasarea disponibilitatilor rezultate

din asemenea vebituri ;

f) venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

g) resurse obtinute de la bugetul de stat si bugetele locale;

h) veniturile din actiuni intamplatoare realizate de organizatii sindicale

patronale utilizate in scop social sau profesional, potrivit statului de

organizare si functionare;

i)veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea

 persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt saua u fost folosite in

activitatea economica

27

ii) 4.Cotele de impozitare

Impozitul pe profit se aplica asupra profitului impozabil este de 25%, cu urmatoarele

exceptii:

1.In cazul Bancii Nationale a Romanie, cota de impozitare este de 80% si se aplica asupra

veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva, potrivit legii;

2.Contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta in zona libera

 platesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.In cazul contribuabilor care isi desfasoara activitatea

in zonele libere, pentru realizarea din export se aplica cota cea mai favorabila,

3.Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul

 bunurilor si al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de

comision, platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care

corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor.

Suma aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeaza la sfarsitul anului ca

sursa proprie de finantare, in limita profitului ramas dupa inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe

 profit.Prestarile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care

 benificiarul prestarii este in strainatate.Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, cota de impozit pe

 profit este de 25%.4.In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a

cluburiloe de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat, aferent acestor 

Page 23: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 23/50

activitati, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitati.In situatia in care

impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati, contribuabilul este obligat

la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestora venituri realizate.

Anul fiscal al unui contribuabil este anul calendaristic

In cazul unei persoane care devine contribuabil sau inceteaza sa mai fie contribuabil pe parcursul

unui an calendaristic, anul fiscal este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a

existat.5.Baza de impozitare si reguli de determinare

Baza de impozitare o reprezinta profitul impozabil determinat ca diferenta intre veniturile obtinute

din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si a lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor 

imobiliare, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuieli efectuate pentru realizarea acestora,

dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuieli

nedeductibile.

Profitul impozabil pentru un an fiscal este diferenta dintre veniturile impozabile pentru acel an

fiscal si cheltuielile deductibile pentru anul fiscal, la care sa adauga cheltuielile

nedeductibile determinate potrivit legii.

Veniturile impozabile ale unui an fiscal sunt veniturile si castigurile realizate pe parcursul acelui an

fiscal din orice sursa, altele decat veniturile si castigurile care nu sunt impozabile.Veniturile, castigurile cheltuielile si pierderile aferente unui an fiscal se determina

28

utilizand metode contabile care sunt folosite pentru reportarea financiara, cu exceptiile prevazute in

lege (nu se ia in calcul efectele schimbarii politicilor contabile in cazul in care nu sunt cerute de

lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizatii unor politici contabile diferite de regulile

fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor).

In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabil si valorificate in baza unui

contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilul poate opta pentru inregistrarea valorii ratelor la

venituri impozabile, pe masura ce sumele devin scadente conform contractului.Cheltuielile

corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi date, proportional cu valoarea ratei

inregistrate in valoarea totala a contractului.Optiunea se va exercita in momentul livrarii bunurilor si

este irevocabila.

Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzi sau penalitati prevazute in contractele comerciale

 pentru neefectuarea platilor la data scadentei, determinate pe baza dobanzii de referinta a Bancii

  Nationale a Romaniei si a evolutiei cursului unor valute, sunt venituri impozabile, respectiv

cheltuieli deductibile, la data incasarii sau platii acestora.

Venituirle neimpozabile

Sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele venituri:

a) dividentele primite de catre o persoana juridica romane de la o alta persoana juridica romana;

 b) castigurile inregistrate in scopuri de raportare financiara determinate de diferentele favorabile de

valoare ale titlurilor de participare, cu exceptia celor determinate de transferul titlurilor de participare (diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a

incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor 

creante lichide si exigibile la persoana juridica la care se detin participatiile);

c) veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile sau din rambursarea pierderilor 

nedeductibile (veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli

nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau a

veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile);

d) alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale (de exmplu, veniturile

realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea sau aplicarea

 procedeului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare a inventiei).

Elemente de calcul al profitului impozabil:VENITURILE sunt sume sau valori incasate care includ: veniturile din exploatare, veniturile

financiare, veniturile exceptionale, asa cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabilului.

Page 24: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 24/50

CHELTUIELILE sunt sume sau valori platite sau de platit care includ: cheltuiel de

exploatare, cheltuiel financiare, cheltuieli exceptionale, asa cum sunt inregistrate in contabilitatea

contribuabilului.

La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuieli care concura direct la

realizarea veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor, in limitele prevazute de

legislatia in vigoare.

296.Aspecte fiscale internationale

Venitul este aferent unei activitati desfasurate in Romania daca este:

a) atribuibil unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice nerezidente;

 b) platit persoanelor juridice sau fizice nerezidente, pentru serviciile prestate in Romania;

c) obtinut din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv inchirierea in

scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castiguri obtinut prin instrainarea unui drept asupra

unei astfel de proprietati;

d) platit ca urmare a exploararii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut

din vanzarea unui drept aferent unor asemena resurse naturale;

e) obtinut din instrainarea unui drept de proprietate;

f) obtinut din instrainarea de catre un rezident roman, persoane juridice, a unei proprietati situate instrainatate alta decat activele aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului Romaniei;

g) obtinut din dobanda, in cazul in care: datoria este garantata cu proprietati imobiliare situate in

Romania; creditul se refera la o afacere desfasurata in Romania.

Orice alt venit care nu este mentionat la literele de mai sus este venit realizat pe teritoriul Romaniei,

daca este platit de un rezident roman, de sau prin intermediul unui sediu permanent in Romania.

Persoanele juridice straine care nu desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania si

 persoanele fizice straine platesc, pentru veniturile brute realizate in Romania, impozit prin retinere

la sursa, conform legislatiei in vigoare.

In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din

conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat

Romania o suma echivalenta cu impozitul pe venit din sursa externa platit direct sau prin

retinere la confirmare de autoritatile fiscale straine.

7.Plata impozitului

Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit, trimestrial pana la data de 25

inclusiv, a primei luni urmatoarei trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, cu

urmatoarele exceptii:

• Banca Nationala a Romaniei si bancile au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar pana la

data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul;

• organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 24

ianuarie inclusiv, a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul;• contribuabilii ce obtin venituri din cultura cerealelor si plantelor tehnice,

 pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit pana la data de 25 ianuarie,

inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul, pentru partea de impozit

ce corespunde proportiei acestor venituri in veniturile totale ale contribuabilului.

30

Profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, dar profitul

impozabil si impozitul pe profit se stabilesc utilizand rezultatele cumulate de la inceputul anului

fiscal.

Pentru ultimul trimestru al fiecarul an fiscal, contribuabilii altii decat Banca Nationala a Romaniei

si bancile vor plati impozit pe profit in aceeasi suma cu impozitul pe profit ce s-a platit pentrutrimestrul trei al aceluiasi an fiscal.

Pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, Banca National a Romaniei si bancile au obligatia de a

Page 25: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 25/50

 plati impozitul pe profit in aceeasi suma ca si impozitul pe profit ce s-a platit in luna noiembrie a

aceluiasi an fiscal.

Regularizarea finala si plata impozitului pe profit pentru un an fiscal se vor face pe baza datelor din

  bilant pana la data stabilita ca si termen-limita pentru depunerea situatiilor financiare ale

contribuabilului 31 martie din anul urmator celui fiscal, inclusiv, respectiv 30 aprilie pentru

societatile comerciale care aplica IAS.

Daca un contribuabil finalizeaza incheierea anului fiscal inainte de 25 ianuarie a anului urmator,atunci impozitul pe profit ce trebuie platiti pentru al patrulea trimestru al anului fiscal se stabileste

 pe baza rezultatelor reale din anul fiscal respectiv.

O persoana care inceteaza sa mai fie contribuabil va plati impozit pe profit si va depune declaratia

de impozit pana la prima dintre urmatoarele date:

a) a 25-a zi din luna urmatoare celei in care persoana inceteaza sa mai fie contribuabil;

 b) o data anterioara cu 10 zile datei la care persoana inainteaza notificarea de incheiere a activitatii

la Registrul Comertului.

Impozitul pe profit, dobanzile, penalitatile de intarziere si amenzile aferente constituie venituri ale

 bugetul de stat; impozitul pe profit, penalizarile de intarziere si amenzile aferente platiti de regiile

autonome subordonate consiliilor locale si judetene constituie venituri ale bugetelor locale

respective.Incepand cu data de 1 ianuarie 2003, cota de impozit este de 12,5 pentru partea din profitul

impozabil care corespunde ponderii veniturilor incasate din export in totalul veniturilor.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, cota de impozit de 25% va fi aplicabila intregului profit

impozabil.

8.Obligatii ale contribuabililor:

• obligatia calcularii si evidentierii profitului impozabil si a impozitului pe profit, lunar, in

conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit,

republicata, cu modificarile ulterioare;

• obligatia de a depune Declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului,

inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul

contabil anual, sa depuna Declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat pana la termenul

 prevazut pentru depunerea bilantului contabil;

•  plata la termenele legale a sumelor reprezentand impozit pe profit, datorat.

9.Obligatii si drepturi ale organelor fiscale

OBLIGATII:

• constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor reglementate de Ordonata de Guvern

nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile ulterioare;

31

•  pastrarea secretului asupra informatiilor pe care le detin, urmare, a

exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la contribuabil;

• alte obligatii care revin, conform prevedrilor legale in vigoare.DREPTURI:

• accesul inspectorului fiscal in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte

deschise publicului, fara o instiintare prealabila, in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale

acestuia sau al colectarii impozitelor datorate si neplatite la termen:

• in scopul determinarii obligatiei fiscale a contribuabilului sau al incasarii impozitelor datorate si

neplatite la termen, accesul inspectorului fiscal, autorizat in acest sens, iar in lipsa

consimtamantului, in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta judecatoreasca, la

cererea conducerii unitatii fiscale care este obligata sa motiveze necesitatea accesului in locuinta;

.Termene de plata.Dobanzi si penalitati

Impozitul anual datorat se plateste in 4 rate egale, pana la 28 (29) februarie, 15 mai, 15 august si

respectiv 15 noiembrie, inclusiv.

Diferentele de impozit stabilite in plus de catre organele fiscale, ca urmare a controlului efectuat

asupra venitului declarat, se plateste in termenul stabilit prin Ordonanta Guvernului nr.

Page 26: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 26/50

61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, in functie de data comunicarii instiintarii de

  plata.Impozitul definitiv datorat de reprezentantele care isi inceteaza activitatea in cursul

anului se plateste in termen de 5 zile de la data comunicarii instiintarii de plata.

In cazul in care impozitul sau diferentele de impozit nu sunt platite la termenele scadente,

reprezentantele sunt obligate la plata majorarilor de intarziere/dobanzilor, incepand cu ziua

urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua de platii inclusiv.

10.Cai de atacImpotriva actelor de control incheiate de organele din subordinea Ministerului Finatelor se pot

exercita urmatoarele cai de atac:

a) administrative:

• depunerea obiectiunilor, in termen de 5 zile lucratoare, la organul care a incheiat actul de

control;

• depunerea contestatiilor impotriva hotararii pentru solutionarea obiectiunilor, in termen de

15 zile de la data comunicarii hotarariilor.Contestatia se solutioneaza de catre Directia

generale a finatelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau a Municipiului

Bucuresti, dupa caz;

• b) la instantele judecatoresti:

• in termen de 15 zile de la comunicarea deciziei Ministerului Finantelor se poate introduce

actiune la Curtea de Apel in a carei raza teritoriala isi are

sediul contribuabilul;

32

 

CAP.3 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

  3.1.Impozitul

1.Subiectii si obiectul impunerii

Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele fizice si juridice pentru cladirile aflata in

 proprietatea lor, situate in municipii, orase, si comune, indiferent de destinatia lor, precum si

de contribuabilii care detin in administrare sau in folosinta, dupa caz, cladiri proprietate

 publica sau privata a statului ori ale unitatilor administrativ-teritoriale.In cazul in care cladirile  proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt

concesionate ori inchiriate, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre concesionari sau

locatari, chiar daca acestia datoreaza redeventa sau chirie, dupa caz.

Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de

animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si alte asemenea.

In categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice intra:

a) constructiile cu destinatie de locuinta, respectiv unitatile construite formate din una sau

mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelasi nivel sau la niveluri

diferite, inclusiv la subsol, prevazute, dupa caz, cu dependenti sau alte spatii de deservire;

 b) constructiile mentionate la litera a), dezafectate si utilizate pentru desfasurarea de profesii

libere, de activitati comerciale sau in orice alte scopuri;c) constructiile-anexe situate fie in corpul principal pe cladire, fie in afara acestuia cum sunt:

 bucatariile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele si alte asemnea;

Page 27: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 27/50

d) constructiile gospodaresti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereala, surele, fanariile,

remizele, soproanele si altele asemenea.

Sunt considerate caldiri distincte, avand elemente de identificare proprii ale adresei, -pentru fiecare

 proprietate situata in intravilanul localitatii, pe fiecare strada individualizata prin denumire proprie

se atribuie cate un numar de ordine, pe partea stanga a strazii se incepe cu numarul 1 si se continua

cu numerele impare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii; pe partea dreapta se incepe cu

numarul 2 si se continua cu numerele pare, in ordine crescatoare pana la capatul strazii.In cazul blocurilor de locuinte, precum si in cel al cladirilor alipite situate in cadrul curtii -lot de teren, care

au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si in care sunt situate mai multe apartamente, datele

desprea domiciliu/resedinta/sediu cuprind: strada, numarul, blocul, scara, etajul, apartamentul :

a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi curte -lot de teren, precum si

cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;

 b) cladirile alipite, situate pe loturi alaturate, care au sisteme constructive si arhitectonice diferite

-fatade si materiale de constructie pentru peretii exteriori,

33

intrari separate din strada, curte sau gradina -si nu au legaturi interioare.

 Nu sunt supuse impozitului si deci nu fac obiectul acestuia urmatoarele cladiriconform Anexei nr.2

din lege:1.Cladirile institutiile publice, precum si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al

unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.

2.Cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitactura si arheologica,

 precum si muzeele si casele memeoriale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati

economice.

3.Cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase,

recunoscute de lege, si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru

activitati economice.

4.Cladirile instituilor de invatament preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau

acreditate, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice.

5.Cladirile aflate:

• in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului

Protocolului de Stat”;

• in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Aotunome “Administratia Patrimoniului

de Protocol de Stat”, care sunt atribuite conform dispozitiilor art. 6 aliniat (1) din Hotararea

Guvernului nr. 533/2002 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome “Administratia

Patrimoniului Protocolului de Stat”.

6.Constructii si amenajari funerare din cimitire.

7.Constructii speciale.

 Nota.Prin constructii speciale se inteleg acele constructii care nu sunt realizate sub forma de incinta

sau care sunt realizate sub forma de incinta, dar nu sunt destinate desfasurarii unei activitati.2.Baza de impunere si cotele de impozitare

A.Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se determina ca baza de cota procentuala,

diferentiata in functie de locul in care se afla situata cladirea, respectiv 0,2% pentru mediul urban si

0,1% pentru mediul rural aplicata asupra valorii impozabile a cladirii.

Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor, stabilite pe baza criteriilor si normelor de

evaluare prevazute de Anexa nr.1 la lege, se au in vedre instalatiile cu care este dotata cladirea,

respectiv:

a) se incadreaza pentru aplicarea valorii impozabile prezentate in coloana 2 acele cladiri care sunt

dotate, cumulativ, cu instalatii de apa, de canalizare, electrice si de incalzire, dupa cum urmeaza:

a.1 cladirea se considera dotata cu instalatii de apa daca alimentarea cu apa se face princonducte, dintr-un sistem de aductiune din retele publice sau direct dintr-o sursa naturala -put,

fantana, izvor-, in sistem propriu;

Page 28: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 28/50

a.2 cladirea se considera ca are canalizare daca este dotata cu conducte prin care apele

menajere sunt evacuate in reteaua publica sau intr-un punct colector propriu -put absorbant

sau fosa vidanjabila;

a.3 cladirea se considera ca are instalatie eletrica daca este dotata cu cabluri interioare

racordate la reteaua publica sau la o sursa eletrica -grup eletrogen,

34

microcentrala, instalatii eoliene, microhidrocentrala;a.4 cladirea se considera ca are instalatii de incalzire daca aceasta se face prin intermediul

agentului termic -abur sau ape calda de la centrale eletrice, centrale termice de cartier,

termoficare locala sau centrale termice proprii- si il transmit in sistem de distributie in

interiorul cladirii, constituit din conducte si radiatoare -calorifere, indiferent de combustibilul

folosit, gaze, combustibil lichid, combustibil solid;

 b) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana 3 acele cladiri care nu

se regasesc in contextul mentionat la litera a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste

instalatii sau au una, doua ori trei astfel de instalatii.

Mentiunea cu privire la existenta instalatiilor se face prin Declaratia de impunere pentru stabilirea

impozitului pe cladiri in cazul persoanelor fizice..

Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri cudestinatia de locuinta, altele decat cele inchiriate, se majoreaza astfel:

a) cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

 b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu.

Impozitul pe cladiri majorat se aplica dupa cum urmeaza:

a) pentru acele cladiri pentru care nu sunt indeplinite conditiile de a fi considerate ca fiind

inchiriate;

 b) proportional cu perioada pentru care nu sunt indeplinite conditiile de la litera a), incepand cu

data de intai a lunii urmatoare celei in care nu sunt indeplinite aceste conditii.

B.Impozitul pe cladiri, in cazul contribuabililor persoane juridice

Prin sintagma valoarea de inventar inscrisa in evidenata contabila se intelege valoarea de intrare a

cladirilor in patrimoniul si care, dupa caz, poate fi:

a) costul de achizitie, pentru cladirile procurate cu titlu oneros;

 b) costul de productie, pentru cladirile construite de unitatea patrimoniala;

c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu

caracteristici tehnice si economice, conform statutelor si contractelor, determinate prin expertiza,

 potrivit legii;

d) valoarea de aport -de utilitate acceptata de parti-, pentru cladirile intrate in patrimoniul cu ocazia

asocierii/fuziunii, conform statutelor si contractelor, determinate prin expertiza, potrivit legii;

e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale.In cursul lunii mai a fiecarui an fiscal pentru anul urmator, consiile locale adopta hotarari prinvind

stabilirea cotei pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice, cota

care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1,5% inclusiv.In cazul municipiului Bucuresti, aceasta atributie

se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Pentru cladirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculeaza de catre acestia prin

aplicarea cotei stabilite de catre consiliile locale, potrivit legii, ce poate fi cuprinsa intre 0,5% si

1,5% inclusiv, asupra valorii de inventar inscrise in evidenta

35

contabila a acestora.

Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice care nu au inregistrat in evidenta contabile

valoarea de inventar actualizata a cladirilor, incepand cu anul 1998, se calculeaza pe baza coteistabilite intre 3% si 5%, prin hotarare a consiliului local, respectiv Consiliul General al

Municipiului Bucuresti.Cota se stabileste in cursul lunii mai a fiecarul an fiscal pentru anul urmator.

Page 29: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 29/50

Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing finaciar, impozitul pe cladiri se datoreaza de

catre proprietar (proprietar este locatorul/finantelor pana la data expirarii contractului de leasing,

cand se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra cladirii).

Impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pa baza valorii negociate intre parti si

inscrise in contract.Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de

leasing, impozitul pe cladire se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana

 juridica.Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing.

La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor 

elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele,

instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatiile de telecomunicatii

 prin fir si altele asemanea: aparate individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor 

si instalatiilor functionale ale cladirilor.

La determinarea impozitului pe cladiri, in cazul contribuabililor persoane juridice, se au in vedere

atat cladirile aflate in functiune, cat si cele in rezerva sau conservare.

Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt

supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii de inventar inregistrate in

contabilitate.Datorarea impozitului pe cladiri, este prevazut in sarcina contribuabililor persoane juridice atat

 pentru cladirile aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, cat si pentru cele aflate in functiune

si a caror valoare este recuperata integral pe calea amortizarii.

Cladirile dobandite in cursul anului, indiferant sub ce forma, se imputa cu incepere de la data de

intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite.Impozitul se calculeaza proportional

cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

3.Asezarea impunerii si plata impozitului

Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru situatiile de dezafectare, demolare, dezmembrare

sau distrugere a cladirilor, precum si de transfer al dreptului de proprietate ori locatiune asupra

cladirilor, dupa caz se face cu incepere de la data de intati a lunii urmatoare celei in care s-a

 produs una dintre aceste situatii.Scaderea se acorda proportional cu partea de cladire supusa unei

astfel de situatii, precum si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.

Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru oricare dintre situatiile prevazute mai sus, se face

dupa cum urmeaza:

a) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs situatia respectiva;

 b) proportional cu parte de cladire supusa unei astfel de situatii;

c) proportional cu perioada cuprinsa intre data mentionata la litera a) si

36

ci) sfarsitului anului fiscal respectiv.

Pe calea de consecinta, impozitul pe cladiri se datoreaya pana la data la care se face scaderea.

Contribuabilii proprietari ai constructiilor speciale depun anual, in cursul lunii octombrie, Cererea privind avizarea constructiilor speciale in scopul scutirii de la plata impozitului pe cladiri, la

autoritatile administratiei publice ale comunelor, oraselor si municipiilor pe a caror raza

adminstrativ-teritoriala se afla constructiile speciale.Nedepunerea acestei cereri pana la data de 31

octombrie a fiecarui an, precum si respingerea cererilor de catre consiliile locale determina

stabilirea impozitului pe cladiri in conformitate cu prevederile Legii privind impozitele si taxele

locale.

In cerere se prezinta detaliat elementele de identificare ale constructiilor speciale pentru care se

solicita aprobarea consiliului local cu mentionarea expresa a declaratiei pe propria raspundere a

semnatarului cererii, sub sanctiunile prevazute de legea penala pentru nedeclararea corespunzatoare

a adevarului ca acele constructii speciale nu intrunesc elementele constitutive ale cladirii pentru

care se datoreaza impozitului pe cladiri.Prin hotararile adoptate, consiliile locale mentioneaza nominal contribuabililor care au depus cereri,

constructiile stabilite ca fiind de natura similara constructiilor speciale care nu sunt supuse

Page 30: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 30/50

impozitului pe cladiri, precum si cazurile de cereri respinse.

 Neadoptarea hotararilor pana la termenele prevazute corespunde masurii de aprobare a cererilor,

respectiv de avizarea a constructilor speciale.

Declaratiile de impunere se depun in termen de 30 de zile de la dobandire sau de la data aparitiei

oricareia dintre urmatoarele situatii:

a) intervin schimbari privind domiciliul sau sediul, dupa caz, al contribuabilului

 b) se realizeaza lucrari ce conduc la modificarea impoziului pe cladiri datorat;c) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca

la modificarea impozitului pe cladiri.Contribuabilii persoane fizice si persoane juridice sunt obligate sa depuna declaratia de impunere,

chiar daca acestia beneficieaza de reducere sau de scutire de impozit pe cladiri.

Contribuabilii persoane fizice care detin mai multe caldiri cu destinatia de locuinta sunt obligati sa

depuna si declaratia speciala de impunere, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor 

administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala isi au domiciliu.

Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitul pe cladiri datorat anual si depun declaratia de

impunere pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal la compartimentul de specialitate al

autoritatii administratiei publice locale in a carei raza administrativ-teritoriala se afla cladirea.

In cazul contribuabililor care nu depun declaratia de impunere, dupa caz, impozitul pe cladiri se poate stabili din oficiu pe baza inregistrarilor existente in registrele agricole, in evidentele specifice

cadastrului imobiliar-edilitar, precum si in evidenta contabila a contribuabililor.

Impozitul pe cladiri anual se plateste in patru rate egale pana la data de 15 inclusiv a lunilor martie,

iunie, septembrie si noiembrie ale fiecarui an.

37

In cazul in care termenul de plata a impozitului pe cladiri, stabilit in conditiile legii,

expira intr-o zi nelucratoare, plata se considera in termen daca este efectuata in ziua lucratoare

imediat urmatoare.

3.2.Impozitul pe teren

1.Subiectii si obiectul impunerii

Contribuabilii care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul

sau extraviranul localitatii datoreaza impozit pe teren.

Pentru terenurile dobantite, indiferent sub ce forma, contribuabilii persoane fizice si juridice

datoreaza impozitul pe teren, stabilit in limitele si in conditiile legii, oriunde ar fi situate aceste

terenuri, in comune, orase sau municipii, atat pentru cele din intravilan, cat si pentru cele din

extravilan.

Se considera proprietari de terenuri si acei contribuabili carora li s-a constituit ori reconstituit

dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, dupa caz, de la data punerii in

 posesie constatata prin procese-verbale, sau orice alte documente de punere in posesie intocmite

de consiliile locale, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, chiar daca nu este emis titlu de

 proprietate.Unitatile de transport feroviar sunt cele ce privesc transportul feroviar public, iar terenurile destinate

acestui scop sunt scutite de impozitul pe teren si taxa pe teren.

Pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente ale infrastructurii feroviare ce privesc transportul

feroviar in interes propriu, precum si pentru terenurile destinate acestui scop se datoreaza

impozitului pe teren si taxa pe teren.

2.Baza impozabila si cotele de impozitare

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, in mod diferentiat, in

intravilanul localitatilor, pe ranguri de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor, pe

ranguri de localitati si categorii de folosinta a terenurilor, pe zone, potrivit legii.

In cazurile in care terenurile situate in intravilanul localitatilor sunt inregistrate in registrul agricol la

alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, acestea se supun impozitului peteren conform Anexei nr.2 din lege.

Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, pe metru patrat pe teren, in mod diferentiat, in

Page 31: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 31/50

intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:

a) in intravilan:

a.1 pe ranguri de localitati, identificate prin cifre romane: 0, I, II, III,

IV si V ;

a.2 pe zone, identificarea prin litere: A, B, C si D;

a.3 pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate in Normele

metodologice pentru aplicarea Legii privind impozitele si taxelelocale;

 b) in extravilan:

 b.1 pe ranguri de localitati, identificate prin cifre romane: 0, I, II, III,

IV si V;

 b.2 pe zone, identificate prin cifre romane;

 b.3 pe categorii de folosinta.

Regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile bancare, societatile comerciale sau

 persoane juridice care detin in administrare sau in folosinta terenuri proprietata a statului sau a

unitatilor administrativ-teritoriale, utilizate in alte scopuri

38

decat pentru agricultura sau silvicultura, datoreaza taxa pe teren stabilita in lei/km,atunci cand terenurile pe care le au in administrare sau in folosinta sunt amplasate drumuri sau cai

ferate.

Astfel, taxa pe teren stabilita in lei/km de drum de cale ferata se datoreaza numai pentru lungimea

acestora care afecteaza terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor 

administrativ-teritoriale situate in afara incintei unitatii.Prin incinta unitatii se intelege suprafata de

teren inprejmuita sau conventional delimitata, care se incadreaza la categoria de folosinta “terenuri

cu constructii”.

Pentru suprafata de teren din incinta unitatii se datoreaza impozit pe teren in cazul in care, potrivit

legii, nu se datoreaza taxa de teren (potrivit Legii privind impozitele si taxele locale, impozitul pe

teren nu se aplica asupra terenurilor pentru care se plateste taxa pe teren).

La incadrarea terenurilor pe categorii de folosinta se au in vedere urmatoarele:

1.Terenuri cu constructii: constructii, curti si constructii, diguri, cariere, parcuri, cimitire, terenuri

de sport, piete si targuri, pajiste si stranduri, talazuri pietruite, fasie de frontiera, exploatari miniere

si petroliere si alte terenuri cu constructii.

2. Arabil : arabil propriu-zis, pajiste cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite,

capsunarii si alte perene.

3. Pasuni: pasuni curate, pasuni padurite, pasumi cu pomi fructiferi, pasuni cu tufarisuri si

maracinis.

4. Fanete: fanete curate, fanete cu pomi fructiferi, fanete impadurite, fanete cu stufarisuri si

maracinis.

5.Vii: vii nobile, vii hibride, plantatii hamei si pepiniere viticole.6. Livezi: livezi clasice, livezi intensive si superintensive, livezi plantatii arbusti, plantatii dud,

 pepiniere pomicole.

7.  Paduri si alte terenuri forestiere: paduri, perdele de protectie, stufarisuri si maracinisuri,

rachitarii, pepiniere silvice.

8.Terenuri cu ape: ape curgatoare, lacuri si balti naturale, lacuri de acumulare, amenajari piscicole,

ape cu stuf, canaluri, marea teritoriala.

9. Drumuri si cai ferate: autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, strazi si

ulite, drumuri de exploatare, drumuri si poteci turistice, cai ferate.

10.Terenuri neproductive: nisipuri zburatoare, bolonavisuri, stancarii, pietrisuri, rape, ravene,

torenti, saraturi cu crusta, mocirle si smarcuri, gropi imprumut, deponii si halde.

3.Asezarea impunerii, plata impozitului pe teren si a taxei pe terenProcedurile de stabilire, modificare si de incasare a impozitului si a taxei pe teren sunt

asimilate celor pentru impozitul pe cladiri, detaliata in paragrafele legii.

Page 32: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 32/50

Pentru stabilirea impozitului pe teren si a taxei pe teren, dupa caz, se au in vedere

urmatoarele:

Data dobandirii terenului determina concomitent:

a) datorarea impozitului/taxei pe teren;

 b) diminuarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozitul pe teren cu impozitul pe teren

cu suprafata construita la sol a cladirii respective.

Impozitul pe teren datorat de persoane fizice se stabileste pe baza datelor extrase din39

actele care atesta dreptul de proprietate.

Declaratiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren in cazul persoanelor fizice, si

respectiv, declaratiile de impunere pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren in cazul persoanelor 

 juridice sunt prevazute la punctele 4, 5 si 6 din Anexe IV la Normele metodologice de aplicare a

Legii privind impozitele si taxele locale.

3.3.Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport este de natura impozitelor directe, constituie venit la bugetele

locale si se datoreaza pentru mijloacele de transport propietatea contribuabililoi, dobandite prin

oricare dintre caile prevazute de dispoziile art. 644 si urmatoarele din Codul civil.

1.Subiectii si obiectul impuneriiTaxa asupra mijloacelor se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica,

  precum si pentru fiecare remorca, semiremorca si rulota carea are carte de identitate a

vehiculelor, chiar daca acestea circule in combinatie.

Contribuabilii care detin mijloace de transport cu tractiune mecanica datoreaza o taxa anuala

stabilita in functie de capacitate cilindrica a acestora, pentru fiecare 500 cm(3) sau fractiune din

acestia, conform Anexei nr.6 lit. A punctul I la lege.

Pentru aurovehiculele de transport marfa cu masa totale maxima autorizata de peste 12 tone,

 precum si pentru combinatiile acestora, taxa este cea prevazuta in Anexa nr.6 lit. A punctul II si

III la lege.

Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport prevazute in Anexa nr.5 la

lege se vor utiliza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si

constructie a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60% la

 bugetul local, respectiv 40% la bugetul judetean.Pentru minicipiul Bucuresti, taxa constituie

venit in porportie de 60% la bugetele sectoarelor si respectiv, de 40% la bugetul municipiului

Bucuresti.

Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas si mototricicletele care apartin persoanelor 

cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora.

 Navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu

domiciliu in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Ialomitei, nu sunt supuse taxei asupra

mijloacelor de transport.

Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datoreaza de catre proprietar.

2.Baza impozabila si nivelul taxei

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este anuala si se stabileste in suma fixa

 pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevazut la lit. A punctul I din Anexa nr.6 la lege, pentru

fiecare 500 cm(3) sau fractiune din acestia.

Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a

autovehicului, respectiv a remorcii, cu fractura de cumparare sau cu alte documente legale din

care sa rezulte acestea.

Taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, care apartin contribuabililor, se stabileste anual, pentru

fiecare mijloc de transport.Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de

intai a lunii in care au fost dobandite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului dinevidentele autoritatilor la care au fost inmatriculate, taxa se da la scadere incepand cu data de

intai a lunii in care a aparut

Page 33: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 33/50

40

una dintre aceste situatii.

Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidenta

 prevederilor Legii prinvind impozitele si taxele locale, respectiv:

a) mijloacele de transport cu tractiune mecanica;

 b) autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone;

c) combinatiile de autovehicule de transport marfa cu masa totala maxima autorizata, de peste 12tone;

d) remorcile, semiremorcile si rulotele;

e) mijloacele de transport pe apa.

3.Asezarea impunerii si declaratiile de impunere

Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de catre compartimentul de specialitate ale

autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala contribuabilii isi au

domiciliul, sediul sau punctele de lucru, dupa caz, pe baza declaratiei de impunere depusa de

contribuabili persoane fizice si juridice.

Legea stabileste doua actiuni corelative dreptului de proprietate, atunci cand se datoreaza ori se

da la scadere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:

a) dobandirea mijlocului de transport, care genereaza dotorarea taxei asupra mijloacelor detransport, incepand cu data de intai a lunii in care acestea au fost dobandite;

 b) instrainarea mijlocului de transport, care genereaza scaderea taxei asupra mijloacelor de

transport, incepand cu data de intai a lunii in care acestea au fost instrainate.

Potrivit articolului 1 din Hotararea guvernului nr.610/1992, cartea de identitate a vehicului este

documentul care atesta, pentru persoana care o detine, dreptul de proprietate.

Pentru inregistrarea, mijloacelor de transport in evidentele compartimentelor de specialitate ale

autoritatilor administratiei publice se utilizeaza declaratiile de impunere, dupa cum contribuabilul

este persoana fizica sau persoana juridica.La declaratia de impunere se anexeaza o fotocopie de pe

cartea de identitate, precum si fotocopia certificata “pentru conformitate cu originalul” de pe

contractul de vanzare-cumparare, sub semnatura privata, contractul de schimb, factura, actul

notarial, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau orice alt document similar.

Pentru mijloacele de transport, scaderea taxei se poate face atat in cazurile instrainarii acestora, cat

si in cazurile in care mijloacele de transport respective sunt scoase din functiune.Mijloacele de

transport scoase din functiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica,

deteriorate sau care au piese lipsa, fiind inproprii indeplinirii functiilor pentru care au fost create,

cazuri in care scaderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor 

documente din care sa reiasa ca mijlocul de transport respectiv ori piesele rezultate din

dezasamblarea acestuia au fost predate catre comercianti care au ca obiect de activitate colectarea si

valorificarea materialelor refolosibile.

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scadere pentru perioada in care acestea se afla in

reparatii curente, reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare41

alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comerciala sau de la unitatile de

reparatii de profil.

Contribuabilii care datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa indeplineasca

obligatiile prevazute de lege, atat in ceea ce priveste declararea dobandirii mijlocului de transport,

cat si in ceea ce priveste schimbarile intervenite ulterior declararii, referitoare la adresa

domiciliului/sediului/punctul de lucru, sau alte situatii care conduc la midificarea cuantumului taxei.

Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au ca profit de activitate transportul de

calatori in comun in regim urban si suburban sunt scutite de la plata taxei asupra mijloacelor de

transport.

Transportul de calatori in comun in regim si suburban se refera si la cel care parcurge o distanta inafara localitatii, daca se practica tarife stabilita in conditiile transportului in comun.

4.Plata taxei

Page 34: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 34/50

Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial, in patru rate egale, astfel: pana la 15

martie, pana la 15 iunie, pana la 15 septembrie, pana la 15 decembrie.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului taxa datorata se repartizeaza in sume

egale, la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului.Persoanele fizice sau juridice straine,

care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport, au obligatia de a achita integral

taxa datorata, la data luarii in evidenta de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor 

administratiei publice locale.Pentru stabilirea taxei datorate pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, se

 procedeaza dupa cum urmeaza:

a) se determina taxa asupra mijloacelor de transport respective aferenta unui an calendaristic,

conform reglemantarilor prezentate la paragraful 7.3.2;

 b) taxa determinata potrivit mentiunii de la lit. a) se imparte la 12, care reprezinta numarul de

luni ale unui an calendaristic;

c) nivelul determinat potrivit mentiunii de la lit. b) se inmulteste cu numarul de luni

calendaristice cuprinse intre data de intai in care a fost dobandit mijlocul de transport si data

de 31 decembria anului respectiv, rezultand astfel taxa asupra mijloacelor de transport

datorata de contribuabil;

d) taxa asupra mijloacelor de transport datorata de contribuabil, respectiv cea calculata potrivitmentiunii de la lit c), se imparte la numarul de termene de plata ramase pana la sfarsitul anului

de referinta determinandu-se astfel rata datorata la fiecare termen de plata ce urmeaza datei

stabilirii taxei respective.

Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor 

de transport in Romania au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, taxa datorata pentru

 perioada cuprinsa intre data de intai a lunii in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal.

  3.4.Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

Pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, contribuabilii datoreaza taxe diferentiate

conform Anexei nr. 7 din legea care reglementeaza impozitele si taxele locale.

1.Subiectii si obiectul impunerii

Pentru eliberarea autorizatiei de construire, persoanele fizice si juridice datoreaza o taxa prevazuta

la aliniatul (1) punctul 2 lit.A din Anexa nr.7 din lege, reprezentand

42

1% din valoarea de proiect, declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei, in conformitate cu

 proiectul prezentat, in conditiile Legii nr. 50/1991.

Pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de constructie, contribuabilii datoreaza o taxa

reprezentand 30% din taxa initiala, conform punctului 8 lit. A din Anexa nr.7 la lege.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire, potrivit alin. (2) punctul a lit.A din Anexa nr. 7 la

lege, nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:

a) pentru oricare categorie de lucrari referitoare la lacasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-

anexe ale acestora, cu conditia ca acel cult religios sa fie recunoscut oficial in Romania; b) pentru lucrarile de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi

care apartin domeniului public al statului, indiferent cine este solicitantul;

c) pentru lucrarile de interes public judetean sau local, indiferent cine este solicitantul

autorizatiei;

d) pentru lucrari privind constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice indiferent cine

este solicitantul autorizatiei.

Taxele pentru eliberarea autorizatiilor de functionare se achita integral anticipat eliberarii acesteia,

indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.Pentru anul in care se

elibereaza autorizatia de functionare nu se datoreaza taxa pentru viza anuala a acesteia.

Taxele pentru viza anuala a autorizatiilor de functionare se datoreaza numai de catre acei

contribuabili care la data de 1 ianuarie anului in curs sunt beneficiarii unei astfel de autorizatii,compartimentele de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale avand obligatia sa

 procedeze la debitarea acestor taxe cu aceasta data.Taxa pentru viza anuala se achita integral la

Page 35: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 35/50

nivelul stabilit prin hotarare a consiliului local, indiferent de perioada din an in care se desfasoara

activitatea economica, iar termenul de plata al acesteia este data de 31 ianuarie a fiecarui an

fiscal.In cazul in care contribuabilul nu se prezinta sa achita taxa pentru viza anuala pana la data de

31 ianuarie, aceasta taxa se considera neachitata la termenul scadent si se datoreaza dobanzi si

 penalitati de intarziere in conditiile legii.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de functionare si taxa pentru viza anuala acesteia nu se restituie,

chiar daca autorizatia de functionare a fost suspendata sau anulata, dupa caz.In cazul pierderii oridegradarii autorizatiei de functionare, eliberarea alteia se face numai dupa achitarea taxei integrale

anticipat.

Taxele pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, se fac de venit local al unitatii

administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele sau activitatile pentru care se solicita

autorizarea.

In cazul municipiului Bucuresti, aceste taxe se aduc la venitul bugetului local al sectorului unde se

afla situate obiectivele unde se desfasoara activitatile pentru care se

solicita autorizarea.

Institutiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de

functionare.

Aceste taxe se fac venit la bugetele locale administrate de catre autoritatile deliberative care detin planurile respective, si:

a) se incaseaza anticipat de la persoanele fizice producatori care intra sub incidenta

43

Hotararii Guvernului nr.661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator;

 b)se achita anticipat elibararii/vizarii certificatului de producator;

c) se fac venit la bugetele locale ai caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au

eliberat certificatele de producator respectiv;

d) nu se restituie, chiar daca certificatul de producator a fost anulat.

Potrivit prevederilor art. 8 din Hotararea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certifcatelor de

 producator se suporta din aceste taxe si pe cele de consecinta, consiliile locale nu pot institui alte

taxe pentru eliberarea certificatelor de producator in afara celor prevazute la prezentul punct.

La data eliberarii certificatului de producator se vizeaza trimestrial corespunzator acestei date, fara

incasarea taxei pentru viza trimestriala.

Taxa pentru viza trimestriala a certificaului de producator se incaseaza oricand inauntru trimestrului

vizat sau cu cel mult 15 zile inainte de inceputul trimestrului respectiv.

Institutiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism.Nu

 beneficieaza de aceaste scutiri unitatile economice ale institutiilor publice.

2.Baza de impunere, nivelul taxelor si declaratiile de impunere

Pentru eliberarea autorizatiei de construire, atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice

solicitante datoreaza o taxa reprezentand 1% din valoarea de proiect declarata in cererea pentru

eliberarea autorizatiei, in conformitate cu proiectul prezentat, in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile ulterioare.

Pentru cladirile cu destinatia de locuinta, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor 

 juridice, precum si pentru anexele gospodaresti, numai in cazul persoanelor fizice, taxele pentru

eliberarea autorizatiei de construire se reduce 50%.

Calculul acestei taxe se face de catre structurile specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al

urbanismului ale autoritatilor administratiei publice locale.

Prin expresia anexe gospodaresti se intelege: grajduri, patulele, magaziile, hambarele pentru

cereale, surele, fanariile, remizele, soproane si garajele.

In cazul lucrarilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, daca valoarea de proiect

declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construite este mai mica decat valoarea

impozabila determinata in conditiile Anexei nr. 1 la lege, taxa se calculeaza prin aplicarea coteide 1% sau redusa cu 50%, dupa caz, asupra valorii impozabile.Pentru prelungirea valabilitatii

autorizatiei de construire se stabileste o taxa reprezentand 30% din taxa initiala, potrivit

Page 36: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 36/50

 punctului 8 lit. A din Anexe nr. 7 la lege.

Cu cel putin 15 zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de construire se

recomanda ca structura specializata sa instiinteze beneficiarul autorizatiei de construire despre

necesitatea prelungirii valabilitatii in cazul in care lucrarile de construire nu se finalizeaza pana

la termen.

In cazul in care lucrarile de construire nu au fost executate integral pana la data expirarii

termenului de valabilitate a autorizatiei de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatiiacesteia, la data expirarii regularizarii taxei, in conditiile

44

legii, se stabileste separat si taxa reprezantand 30% din taxa initiala.

In cazurile in care lucrarile specifice organizarii de santier sunt autorizata o data cu

cele ale investitiei de baza, taxa de 1% se aplica la valoarea de proiect declarata, la care se adauga si

cheltuielile cu organizarea de santier.In cazurile in care lucrarile specifice organizarii de santier nu

au fost autorizate o data cu lucrarile pentru investitia de baza, potrivit punctului 4 lit.A dinAnexa nr.

7 la lege, taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 3% si se aplica la cheltuielile cu

organizarea de santier.

La terminarea lucrarilor de construire, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului

de valabilitate a autorizatiei de construire, beneficiarii acesteia, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, sunt obligati sa declare la structura specializata de sub autoritatea emitentului autorizatiei

valoarea reala a lucrarilor, in vederea regularizarii taxei de autorizare.Valoarea reala a lucrarilor 

corespunde valorii finale a investitiei si este cuprinsa intr-o documentatie care se anexeaza la

declaratia respectiva

3.5.Taxa pentru folosirea mijloacelor din reclame si publicitate

1.Subiectii si obiectul impunerii

Contribuabilii persoane fizice si juridice care beneficieaza sub diverse forma de reclame si

  publicitate, cu exceptia celor realizate prin mijloacele de informare in masa scrisa si

audiovizuale, sunt obligati sa incheie contracte in acest sens si datoreaza bugetelor locale pe raza

carora se efectueaza publicitatea o taxa pentru folosirea mijlocelor de reclame si publictate,

cuprinsa intre 1% si 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.

Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace

 publicitare, beneficiarii datoreaya o taxa care poate fi cuprinsa intre 65.000 lei/an/m(2) si

130.000 lei/an/m(2) sau fractiune de m(2).

Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii taxa anuala se stabileste in functie de

dimensiume si poate fi cuprinsa intre 120.000 lei/an/m(2) si 200.000 lei/an/m(2) sau fractiune de

m(2).

Cota procentuala si cuantumului taxei prevazute in suma fixa se stabileste de catre consiliile locale

in a caror raza teritoriala se realizeaza publicitatea, in limitele prevazute mai sus.

Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii taxa anula se stabileste intre 100.000

lei/an.m(2) si 200.000 lei/an/m(2) sau fractiune de m(2), de catre consiliile locale, in cursul luniimai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.

Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate este

determinata de dreptunghiul imaginar in care se in scriu toate elemenetele ce compun afisul,

 panoul sau firma, dupa caz.

2.Baza de impunere, nivelul taxelor si plata lor 

Taxa datorata porivit prevederilor art. 31 lin. (1) din lege se plateste lunar de catre persoana fizica

sau juridica care fectueaza reclama si publicitatea, pana la data de 10 a lunii urmatoare datorarii

taxei, pe toata durata desfasurarii contractului.

In cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul in Romania, taxa prevazuta la art. 31

alin (1) dinlege se plateste/se vireaza la bugetele locale ale

comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza decomponenta se afla domiciliul sau sediul acestor beneficiari.

45

Page 37: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 37/50

Pentru publicitate efectuata de catre beneficiarii cu domiciliul sau sediul in strainatate, care nu au

reprezentanti autorizati in Romania, taxa se plateste de catre

 persoana care presteaza serviciul, la bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor 

municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza de compotenta se afla domiciliul sau sediul

 prestatorului serviciului.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de publictate prin afisare, panouri sau alte asemenea mijloace

  prevazute de art.31 aliniatul (2) din lege care stipuleaza:”Pentru folosirea mijloacelor de publictate prin afisaj, panouri sau alte asemanea mijloace publicitare, beneficiarii datoreaza o

taxa care poate fi cuprinsa intre 65.000 lei/an/m(2) si 130.000 lei/an/(2) sau infractiune de

m(2).”, se plateste anticipat de catre beneficiarul publictatii, proportional cu numarul de luni de

utilizare, la bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului

Bucuresti in a caror raza de competenta este expus afisul, pe noul sau alt asemenea mijloc

 publicitar.

In cazul in care publicitatea de natura celei prevazute in lege se efectueaza, pe baza de contract, de

catre o persoana fizica sau juridica autorizata sa realizaze astfel de servicii, alta decat

 beneficiarul publicitatii, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama sau publicitate datorata de

 beneficiarul publicitatii se evidentiaza distinct in contract si se plateste/se vireaza la bugetul

local.Pentru aceste cazuri nu se depun declaratiile de impunere prevazute de normelemetodologice.

Taxa se plateste timestrial la bugetele locale in patru rate egale, respectiv: 15 martie, 15 iunie, 15

septembrie si 15 noiembrie inclusiv.

3 .6.Impozitul pe spectacole

1.Subiectii si obiectul impunerii

Datoreaza impozitul pe spactacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea

abonamentelor si biletelor de intrare, persoanele fizice si persoanele juridice care organizeaza

manifestari artistice si competitii sportive, cu caracter permanet sau ocazional.

Organizatorii de manifestari artistice cinematografice, teatrale, muzicale si folclorice datoreaza

impozit pe spectacole, calculat asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare din care se

scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrala, muzical, foclorice sau de divertisment, dupa

caz determina potrivit prevederilor Legii nr.35/ 1994 privind timbrul literar, cinematografic,

teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitacturii si de divertisment si ale Normelor 

metodoologice nr. 48.211/1994 privind perceperea, incasarea, virarea, utilizarea, evidenta si

controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral,

muzical, folcloric si al artelor plastice.

In cazul persoanelor fizice sau juridice care organizeaza activitati artistice si distractive de videoteca

si discoteca, impozitul se calculeaza in suma fixa pe metru patrat, in functie de suprafata incintei

unde se desfasoara spectacolul.Functiile de metru patrat se rotunjesc prin adaos.

Institutiile publica nu datoreaza impozitul pe spectacole.

Impozitul pe spectacole se determina prin aplicarea cotelor procentuale corespunzatoare fiecarui tipde spectacole, asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare la

spectacole, mai putin valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de

diveritament, dupa caz.

46

In categoria platitorului de impozit pe spectacole, organizatorii de manifestari artistice si de

competitie sportive, se includ acei contribuabili care desfasoara activitati sau servicii la care

accselui publicului se face cu plata pe baza de abonament sau de bilete de intrare, dupa cum

urmeaza:

a) activitati de proiectie de filme cinamatografice sau de benzi video in sali cinema, in aer liber 

sau in alte locuri pentru proiectie;

 b) activitati de radio si de televiziune;c) servicii de impresariat si televiziune;

d) servicii de organizare si prezentare publica de piese de teatru, de spectacole muzicale

Page 38: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 38/50

-simfonice, corale, lirice, de opera, de filarmonica, folclorice sau altele asemenea, de circ, de

divertisment, de marionete, de dans, de balet, de strada, precum si orice alte forme similare;

e) competitii sportive interne sau internationale, indiferent de forma organizatorica -asociatii,

federatii, cluburi sau alte forme asemanatoare;

f) servicii de organizare si prezentare publica de festivaluri, de concursuri, de cenacluri, de

serate, de recitaluri sau de alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un

caracter ocazional;g) servicii de cazare in hoteluri, moteluri, tabere pentru tineret, campinguri, vile, cabane

turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice sau de alimentatie publica in restaurante, baruri

etc, numai in cazul in care organizeaza activitati ce intra sub incidenta prevederilor art. 34 din

lege respectiv: “pentru manifestari artistice si competitiile sportive, impozitul pe spectacole se

stabileste asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare, prin aplicarea

urmatoarelor cote:

• 2% pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica,

cinematografice, muzicale, de circ, precum si pentru competitiile sportive interne si

internationale;

• 5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate,

recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice care au un caracter ocazional.”Sunt considerate ca au caracter ocazional si pentru ele impozitul pe spectacole se stabileste asupra

incasarilor din vanzarea biletelor de intrare prin aplicarea unei cote de 5% acele manifestari artistice

sau distractive, prevazute la art. 34 lit. b) din lege, care sunt organizate numai cu prilejul anumitor 

evenimente si in afara incintei contribuabilului respectiv, destinate prezentarii de spectacole. Prin

expresia “incinta contribuabilului” se intelege sala de spectacole, gradina de vara sau orice alt spatiu

situat la adresa sediului organizatorului sau la adresa unde acesta organizeaza, in mod curent,

manifestari artistice sau distractive de natura celor ce intra sub incidenta articolului 34 lit. b din

lege.

2.Baza impozabila si asezarea impunerii

Contribuabililor care desfasoara activitati sau servicii de natura celor mentionate la paragraful 1. le

revine obligatia de a inregistra abonamentele, cat si biletele de intrare, la compartimentele de

specialitate ale autoritatilor adminstrariei publice locale in a caror raza teritoriala isi au

domiciliu sau sediul, dupa caz, si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor, precum si la

locul de desfasurare a spectacolelor.

47

In cazul in care contribuabilii organizeaza aceste spectacole in raza teritoriala de competenta a altor 

autoritati ale administratiei publice locale decat cele de la domiciliul sau sediul ori, dupa caz,

acestora le revine obligatia de a viza abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de

specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara

spectacolele.

3.Procedura fiscala comuna impozitelor si taxelor localeProcedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impunere, stabilirea, constatarea, controlul

fiscal, procedura de solutionare a obiectiunilor si contestatiilor impotriva actelor de control si de

impunere, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale se efectueaza de catre autoritatile

administratiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, dupa caz,

tinandu-se seama de atributiile specifice, potrivit legii.

Autoritatile administratiei publice locale pot acorda inlesniri la plata impozitelor si taxelor locale.

Functionarul public din compartimentul de specialitate al autoritatilor adminstratiei publice locale

se bucura de protectia legii si este investit cu exercitiul autoritatilor publice pe timpul serviciului si

in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competenlor stabilite

 prin lege.

In indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, functionarii publici din compartimentele despecialitate ale autoritatilor adminstratiei publice locale se vor identifica prin prezentarea

legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegatiei semnate de conducatorul compartimentului

Page 39: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 39/50

respectiv, precum si actul de identitate.

Identificarea functionarului public se face prin prezentarea legitimatiei, insotita de actul de

identitate, precum si de delegatia semnata de conducatorul compartimentului de specialitate.

  Nerespectarea prevederilor Legii privind impozitele si taxele locale de catre autoritatile

administratiei publice locale, de catre functionarii publici si de catre contribuabili atrage

raspunderea disciplinara, contraventionala sau penale, dupa caz, precum si raspunderea materiala

sau civila, potrivit legii..Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitele si taxele locale pe care la datoreaza si depun

declaratia de impunere pana la data de 31 ianuarie a fiecarul an fiscal, la compartimentele de

specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla

cladirea, terenul si orice alte bunuri impozabile ori taxabile, dupa caz.Declaratia de impunere are

elementele constitutive ale procesului-verbal de impunere.

Declaratiile de impunere, declaratiile speciale de impunere, delcaratiile-decont de impunere,

deconturile de impunere, procesele-verbale de control, procesele-verbale de constatare a

contraventiei, precum si orice alte documente prin care se constata ori se stabilesc impozite si taxe

locale, in conditiile legii, constituie titluri de creante bugetara si totdata instiintare de plata pentru

toata durata de detinere in proprietate sau in folosinta a

bunurilor impozabile de natura cladirilor, terenurilor si mijloacelor de transport, chiar dacaimpozitele si taxele locale se indexeaza ori se majoreaza in conformitate cu prevedrile Legii privind

impozitle si taxele locale.

48

4.Plata impozitelor si taxelor locale.Sanctiuni si penalitati

In cazul persoanelor fizice, si persoanelor juridice straine sau al reprezentantilor legali autorizati sa

functioneze pe teritoriul Romaniei, stabilirea impozitelor si taxelor locale, a majorarilor de

intarziere, a penalitatilor de intarziere, a penalitatilor pentru

nedeclararea si a amenzilor, precum si plata acestora se fac in lei.

Orice creanta bugetara neachitata genereaza plata dobanzilor prevazute de lege, calculate pentru

fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua urmatoare scadentei si pana la incasarea creantei datorate.

Colectarea impozitelor si taxelor locale se realizeaza in baza reglemeantarilor legale in

materie.Dispozitiile referitoare la plata obligatiilor bugatare, a majorarilor de intarziere a

dobanzilor, a penalitatilor si a penalitatilor de intarziere, precum si a celorlalte proceduri vor fi

aplicabile si in cazul impozitelor si taxelor locale.

Datorarea majorarilor de intarziere/dobanzilor nu il exonereaza pe contribuabil de la datorarea

 penalitatilor pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale, conform legii.

Majorarile de intarziere datorate pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare, penalitatile de

intarziere, precum si penalitatilor si majorarilor de intarziere stabilite pe perioada inlesnirilor la

 plata se achita in acelasi cont bugetar in care se face plata debitului care le-a generat.

Penalitatile datorate pentru plata obligatiunilor bugatare retinute la sursa se achita la bugetul localcaruia i se cuvine obligatiile respective.

Sunt considerate ca obligatii bugetare retinute la sursa taxele pentru folosirea mijloacelor de

reclama si publicitate, precum si taxa hoteliera.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac catre primari si persoanele imputernicite

din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, pentru

depunerea peste termen sau nedepunerea oricaror declaratii de impunere, deconturi, deconturi de

impunere sau declaratii-deconturi de impunere, dupa caz.

Depunerea cu intarziere de catre persoane juridice a declaratiei de impunere se penalizeaza dupa

cum urmeaza:

a) cu 10%din impozitul sau din taxa locala datorata ori stabilite din oficiu, dupa caz, daca declaratia

de impunere este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile calendaristice inclusiv fata determenul legal stabilit;

 b) cu 30% din impozitul sau din taxa local datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia

Page 40: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 40/50

de impunere este depusa cu o intarziere de 31 pana la 60 de zile calendaristice inclusiv fata de

termenul legal stabilit;

c) cu 50% din impozitul sau din taxa local datorata ori stabilita din oficiu, daca declaratia de

impunere este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile calendaristice fata de termenul legal stabilit;

d) cu 500.000 lei. suma ce va fi actualizata, in conditiile prevazute la art.67 din Ordonanta

Guvernului nr.36/2002, in cazul nedepunerii declaratiei de impunere de catre contribuabilii

 persoane juridice, atunci cand penalitatile calculate prin aplicarea cotelor prevazute la lit. a)-c)sunt mai mici de 500.000 lei.

Penalitatile calculate in conditiile aliniatului precedent se inregistreaza la aceeasi categorie de

venitrui care le-a generat si sunt datorate astfel cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de

regularizarea ulterioara a impozitelor si taxelor locale.

49

Penalitatile aplicate potrivit lit.a)-c) nu pot sa depaseasca suma de 50.000.000 lei; suma ce se

actualizeaza in conditiile prevazute la art.67 din Ordonata Guvernului nr. 36/2002.

  5.Facilitati fiscale privind impozitele si taxele locale

Autoritatile deliberative ale administratiei publice locale pot adopta hotarari privind stabilirea

categoriilor de persoane fizice care beneficieaza de reducerea sau de scutirea de impozit pe cladiri si

impozitul pe teren.Reducerea sau scutirea de impozit pe cladiri si de impozitul pe teren aferentacesteia, indiferent de categoria de folosinta.

Prin stigma teren aferent locuintei se intelege numai suprafata pe teren inregistrata in registrul

agricol la categoria de folosinta “teren cu constructii”, pe care este amplasata cladirea pentru care

se acorda reducere sau scutire, dupa caz.

Categoriile de persoane care pot beneficia de reducerea sau de scutirea de impozit de cladiri si de

impozit pe teren sunt urmatoarele:

a) persoanele cu handicap de gradul I si II;

 b) persoane fizice nevazatoare;

c) persoane fizice care intr-un an beneficieaza numai de:

c.1 indemnizatie de somaj;

c.2 ajutor social;

c.3 alocatie de sprijin.

Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie sa faca

dovada cu documentul care atesta situatia respectiva, certificatul de incadrare intr-o categorie de

 persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de elev, carnetul de student sau altele similare,

insotite de actul de identitate.In cazul persoanelor cu handicap si al elevilor in varsta de pana la

14 ani, actul de identitate este certificatul de nastere.

Scutirea sau reducerea de impozitul pe cladiri si de impozitul pe teren se acorda proportional cu

 perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in

care persoanele fizice prezinta actele doveditoare ale situatiei respective.

Consiliile locale adopta hotarari privind acordarea bonificatiei de pana la 10% in cursul lunii maia fiecarui an pentru anul fiscal urmator.

Contribuabilii persoane fizice beneficieaza de o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin

hotarare de catre consiliul local, pentru plata integrala a impozitului pe cladiri si impozitului pe

teren pana la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal.Prin plata integrala se intelege stingerea

creantelor bugetare datorate aceluiasi buget local.

In situatia in care un contribuabil persoana fizica plateste integral pana la data de 15 martie

impozitul pentru care a beneficiat de bonificatie, in cursul anului fiscal instraineaza bunul pentru

care a datorat impozitul respectiv, restituirea catre contribuabil se face proportional cu perioada

cuprisa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat instrainarea si sfarsitul anului

fiscal, luandu-se in calcul suma efectiv incasata la bugetul local.

 

Page 41: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 41/50

50

3.7 STUDIU DE CAZ

Sfantu Gheorghe e comuna aflata pe partea stanga a bratului Sfantu Gheorghe la varsarea

Dunariii in Marea Neagra.Situata in cadrul rezervatiei biosferice Delra Dunarii la 120 de

kilometri fata de orasul Tulcea.Sfantu Gheorgha prezinta o suprafata de 125 hectare cu un numar de case situat in jurul cifrei de 629.Populatia comunei nu depaseste 1000 de locuitori ceea ce

inseamna 358 de familii, cu varsta medie cuprinsa intre 40-45 de ani.

Deoarece principala ocupatie a locuitorilor din comuna Sfantu Gheorghe este pescuitul se poate

afirma sa Sfantu Gheorghe este un sat pescaresc.Atat pescuitul fluvial cat si pescuitul maritm a

avut o perioada de inflorire intre anii 2000-2004.In ultimii 10 ani si activitatea turistica a inceput

sa aiba o pondere tot mai mare.Activitatea turistica putand fi considerata o a doua sursa de venit

a locuitorilor di comuna Sfantu Gheorghe dar pe operioada scurta, desfasurandu-se doar pe

 perioada verii intre lunile iunie-septembrie.

Din categoria impozitelor directe datorate de populatie bugetului local, in comuna Sfantu

Gheorghe avem:

1.impozitul pe cladire2. impozitul pe teren3.taxa asupra mijloacelor de transport;4. taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si

autorizatiilor in domeniul constructiilor5. alte impozite

Plata impozitelor si a taxelor locale, impozitul pe cladire, impozitul pe teren, taxa asupra

mijloacelor de transport, se realizeaza trimestrial, in 4 rate egale pana la data de 15 inclusiv a

ultimei luni din fiecare trimestru.Respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15

noiembrie.Singura exceptie o avem la taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si

autorizatiilor in domeniul construstiilor, aceasta platindu-se inainte de eliberarea autorizatiilor,

certificatelor sau avizelor.

Daca plata impozitelor si taxelor locale datorate de persoanele fizice pe intregul an se efectueaza

 pana la data de 15 martie a anului fiscal, contribuabilii beneficieaza de o bonificatie de 5% din

totalul impozitului.Pe langa aceast bonificatie de 5% acordata daca plata se realizeaza pana la

data de 15 a lunii martie, locuitorii comunei Sfantu Gheorhge mai beneficieaza de o reducere de

50% aplica impozitului pe cladire, impozitului pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, a

taxei pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilot, in conformitate cu O.G numarul

27/1996 si a H.G numarul 395/1996.

In cele ce urmeaza vom realiza o exemplificare, vom lua impozitul pe cladire calculat pentru

anul 2005 pentru un apartament de 3 camere situat in comuna Sfantu Gheorghe.Asadar impozitul

intreg este in valoare de 29 lei.Datorita faptului ca e situat in comuna Sfantu Gheorghe locatarul

imobilului va beneficia de reducerea de 50%, avand de plata pentru cladirea detinuta 14,5

lei.Daca se hotaraste se plateasca impozitul pe cladire pana la data de 15 martie va beneficia si

de bonificatia de 5%, ajungand la suma de 13 lei reprezentand impozitul pe cladire datoratconsiliului local.

51

In comuna Sfantu Gheorghe plata impozitelor si taxelor locale se realizeaza in proportie de 95-99%,

din care 25% reprezinta plata contribuabililor realizata pentru impozitele si taxele locale pana la

data de 15 martie.

Din categoria contribuabililor ce realizeaza plata impozitelor si taxelor pana la data de 15 martie fac

 parte pensionarii cu pensii ce depasesc 100 lei, contribuabilii cu un venit fix pe toata perioadaanului si proprietarii mijloacelor de transport, barci fara sau cu motar, salupe, luntre etc.Procentul

de 25% e mic si se datorea perioadei de iarna, considerat pe buna dreptate perioada moarta a

Page 42: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 42/50

anului.Cand veniturile populatiei lipses sau sunt foarte mici datorita incetarii activitatii turistice si a

 pescuitului.Pescutitul pe Dunare se redeschide pe 15 martie, iar fara plata taxei asupra mijloacelor 

de transport contribuabilii nu pot incepe activitatea.

Trimestrul al III lea, 16 iunie-15 septembrie, detine ponderea cea mai ridicata privind plata

impozitelor si taxelor locale cu o pondere de 49% sin totalul populatiei.Cauza acestei majorari o

reprezinta cresterea vizibila a veniturilor populatiei.

Procentul situat intre1-5% reprezinta ponderea contribuabililor care cu reusesc sa-si plateasca atermen impozitele si taxele locale.Pentru neplata impozitelor si taxelor locale se vor calcula

majorari conform dispozitiilor legale in materie.Pentru fiecare zi de intarziere se calculeaza un

 procent de 0,5% pe zi.Astfel pentru impozitul pe cladire datorat consiliului local in valoare de 13

lei, majorarea va fi 65 bani pe zi.Din categoria contribuabililor ce nu reusesc sa-si plateasca

impozitele si taxele locale fac parte somerii, pensionarii cu pensii ce nu depasesc 100 lei si unele

familii ce beneficieaza de ajutor social din partea consiliului local.

Masurile luate de primaria Sfantu Gheorghe pentru neplata impozitelor si taxelor locale sunt

instiintarea de plata si pentru cazuri majore executarea silita.

Veniturile bugetare ale consiliilor locale provim din venituri proprii care se clasifica astfel:

1. impozite locale cu -impozite directe (impozitul pe cladire)

-impozite indirecte (taxa de consumatie pe anumite produse)2. venituri provenite din exploatarea bunurilor apartinand dministratiei locale (subventii si

transferuri. cote defalcate din impozite de stat).

Asadar impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetului local, in care contribuabilii isi au

domiciliul, sediul sau in care se afla bunurile impozabile si taxabile.Din totalul bugetului local al

 primariei Sfantu Gheorghe, impozitele si taxele localedatorate de contribubili reprezinta un procent

de 25-27%.Pe anul 2009realizandu-se un procent de 25,36% din totalul veniturilor, in crestere fata

de anul 2008 cand realizat un procent de 23,17.

Compararea impozitelor locale pe perioada 2008-2009

Contribuabilii comunei Sfantu Gheorhge cunosc destinatia impozitelor si taxelor locale varsate la

  bugetul local.Dupa aprobarea bugetului local se realizeaza repartizarea chetuielilor privind

invatamantul,sanatatea, cutura, asistenta sociala, alocatiile si ajutoarele pentru copii, protectia

ecologica, aparare, acestea fiind acoperite din bugetul local.Tot dupa aprobarea bugetului se da curs

si proiectelor propuse de primaria Sfantu Gheorghe.Pentru o exemplificare vom enumera cateva din

ceste proiecte care sunt in desfasurare sau au fost duse pana la capat.Anume:

1. reaizarea serviciului de salubrizare,2. reciclarea deseurilor,3 investitii pentru amenajari

teritoriale,

52

 

CAP.4 EFECTELE IMPOZITELOR DIRECTE

 4.1.Avantajele si dezavantajele impozitelor directeSe poate aprecia ca impozitele directe prezinta urmatoarele avantaje:

a) constituie o sursa de venit sigura;

  b) indeplinesc deziderate de justitie fiscala, deoarece sunt exonerate necesare minimului de

existenta;

c) au in vedere natura si marimea venitului;

d) sunt usor de calculat si de perceput;

e) reducerea impozitelor directe incurajeaza productia.

Impozitele directe prezinta si unele dezavantaje:

a) nu sunt agreabile platitorilor, se considera ca nu ar fi productive;

 b) conducerea nu are interes sa devina nepopulara prin marimea acestor impozite;

c) pot duce la abuzuri in ceea ce priveste asezarea si incasarea impozitelor, se poate practicaevaziunea fiscala.

 4.2.Evitarea dublei impuneri juridice internationale

Page 43: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 43/50

Page 44: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 44/50

Page 45: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 45/50

catre autoritatea publica, trebuie sa admitem si necesitatea cuantificarii acesteia la diferite niveluri.

1.Presiunea fiscal nationala

55

In general, presiunea fiscal este data de rata fiscalitatii, care se calculeaza ca raport intre suma totala

a incasarilor fiscale percepute pe o anumita perioada si marimea procesului intern brut realizat in

aceeasi perioada, de obicei un an.

2.Presiunea fiscala la nivelul agentului economicPentru contribuabilii agenti economici, impozitele pe care le platesc statului sunt percepute ca

elemente de presiune fiscala, cu atat mai accentuate cu cat ponderea lor in valoare adaugata

realizata este mai mare.

Cu cat impozitele cuantificate la numarator se calculeaza conform unor cote mai mari, cu atat suma

totala a impozitelor va fi mai ridicata, ceea ce se va repercuta in marimea pronuntata a ratei

fiscalitatii la nivelul agentului economic.

3.Presiunea fiscal individuala

Pe langa presiunea fiscala masurata la nivel national si al agentului economic, se poate cuantifica si

 presiunea fiscala individuala, resimtita sub aspect psihologic si care masoara pragul tolerantei la

impozite.Aceasta se calculeaza ca raport intre prelevarile totale fiscale suportate de contribuabil si

suma veniturilor brute obtinute de acesta.La acest nivel, presiunea fiscala este foarte dificil de cuantificat atata timp cat ea ramane tributara

unor elemente aleatorii, cum sunt: diversitatea prelevarilor, caracterul adesea ocult al incorporarii

impozitelor in preturi, volumul serviciilor publice de care contribuabilul beneficiaza, actiunea

 progresivitatii impozitelor.

Totodata, dincolo de aceste estimari matematice, presiunea fiscala individuala trebuia analizata in

raport cu puterea de cumparare a veniturilor nete, pentru a se vedea in ce masura veniturile ramase

dupa impozitare reusesc sa satisfaca nevoile de subzisenta, de economisire si petrecere a timpului

liber.

Factorii de influenta a presiunii fiscale:

Marimea ratei presiunii fiscale este influentata de numerosi factori dintre care mentionam:

1. performantele economice;

2. structura si formele proprietatii;

3.necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice;

4. eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite;

5. gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor;

6. marimea datoriei publice;

7. stadiul democratiei.

Efecte provocate de cresterea presiunii fiscale

In situatiile de depasire a pragului admisibil al presiunii fiscale, in anumite conditii socio-

economice existente, apar unele fenomene negative, dintre care mentionam: slabirea efortului

 productiv, frauda si evaziunea fiscala, precum si aparitia economiei subterane, riscul inflatiei prinfiscalitate, reducerea competivitatii pe plan international.

1.Scaderea efortului productiv.Economistii liberali au remarcat efectele descurajante pe care

nivelurile inalte ale impozitelor le au asupra muncii, economisirii si investitiei.Astfel, din punct de

vedere al incitarii la munca, sporirea presiunii fiscale conduce la doua tipuri de efecte adverse:

a. efectul de substitutie -diminuarea timpului de lucru al angajatului, ca urmare a

56

amputarii salariului prin impozitare;

 b. efectul de venit -depunerea unei munci suplimentare in scopul compensarii pierderii de venit net

datorita cresterii impozitelor.

2.Riscul de inflatie prin fiscalitate provine din faptul ca orice crestere a impozitelor si a cotizatiilor 

sociale are tendinta de a se repercuta asupra procesului de cuantificare a preturilor si salariilor,alimentand in acest mod inflatia.Explicatia consta in incercarea, pe de o parte, a intreprinderilor de

a cuprinde in pretul lor de vanzare plusul de impozite si contributii sociale pe care le suporta si, pe

Page 46: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 46/50

de alta parte, a salariatilor de a recupera, sub forma salariilor mai mari, scaderea puterii de

cumparare cauzata de impozite.

3.Economia subterana reprezinta un fenomen prin care diverse forme de activitate au drept

caracteristica sustragerea de la plata fiscalitatii, fiind un aspect particular al fraudei si evaziunii

fiscale.Astfel, practicarea muncii la negru permite angajatului sa obtina venituri nedeclarate, iar 

 patronului sa se sustraga de la plata impozitelor si taxelor (aferente muncii la negru).

4.Reducerea competitivitatii pe planul international.Orice crestere a preluarilor obligatiilor suportata de agentii economici, se repercuteaza in nivelul pretului practicat la produsele lor, ceea ce

se reflecta in mod negativ asupra competitivitatii intreprinderii respective in relatiile cu

exteriorul.Sporirea presiunii fiscale dincolo de pragul considerat admisibil, risca, pe de o parte, sa se

confrunte cu rezistente din ce in ce mai puternice, iar pe de alta parte, sa creeze un mare handicap

agentilor economici autohtoni in fata unei concurente internationale din ce in ce mai active, mai

agresive.

Cauzele evaziunii fiscale

Cauzele acestui fenomen sunt numeroase.Dintre acestea mentionam:

1. marimea excesiva a sarcinilor fiscale.In comparatiile internationale, eficienta unui sistem fiscal se

masoara atat prin importanta venitului fiscal, cat si prin gradul de consimtire la plata impozitelor;

2. insuficienta educatiei a contribuabililor, pe de o parte, si excesul de zel al organelor fiscale predispuse, uneori la exagerari, pe de o alta parte;

3. lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine pregatit;

4. existenta unei legislatii defectuoase, care prin omisiunile ei, permite sustragerea de la plata unor 

impozite.

Evaziunea fiscala este pagubitoare atat pentru stat, cat si pentru contribuabili.Statul este lipsit de o

 parte din veniturile pe care ar trebui sa le incaseze pentru a-si indeplini atributiile asumate.Efectele

negative pentru contribuabuli se concretizeaza in faptul ca totalul impozitelor sa distribuie pe o

masa de venituri mai mica.

Efecte si masuri de combatere a evaziunii fiscale

Informatiile cele mai certe referitoare la dimensiunile evaziunii si fraudei fiscale sunt oferite de

statisticile rezultate din operatiunile de control; aceste informatii se limiteaza la acele cazuri

descoperite si sanctionate, conform legislatiei in vigoare.

Descoperite sau nu, evaziunea si frauda fiscala, indiferent de dimensiunile atinse, au efecte negative

asupra economiei si societatii, in general, incidentele fiind de natura politica, financiara, economica

si sociala.

Manifestarea acestor efecte negative, precum si amploarea fenomenelor, determina initierea de catre

autoritatile publice, a unor masuri de combatere care trebuie sa actioneze in urmatoarele domenii:

legislativ, administrativ si motivational.

57

In domeniul legislativ, se urmareste elaborarea unei legislatii fiscale cuprinzatoare,

clare, concise, stabile si coerente.De asemenea, este necesara eliminarea sau restrangereaexonerarilor, reducerilor si deducerilor, care dau nastere unor interpretari multiple.

Din punct de vedere administrativ, masurile vizeaza crearea unui sistem informational complex si

operativ, asigurarea structurilor instrumentelor administrative adecvate combaterii eficiente a

evaziunii fiscale, precum si formarea specialistilor cu o moralitate si un profesionalism impuse de

formele si dimensiunile evaziunii fiscale.

Sub aspect motivational, masurile vizeaza asigurarea conditiilor necesare educatiei cetatenilor in

sensul respectarii legislatiei fiscale si chiar motivarea contribuabililor prin stimulente in acest sens.

Pe de alta parte, in situatiile de nerespectare a normelor fiscale de catre contribuabili, legislatia

 prevede aplicarea de sanctiuni fiscale sau penale, corespunzatoare gravitatii faptei.

Sanctiunile fiscale sunt de natura pecuniara si se aplica in cazul contraventiilor care reprezinta un

grad redus de periculozitate.Concret, ele se refera la penalitati, amenzi, confiscari, suspendareaactivitatii.

4.4.”Paradisuri fiscale”

Page 47: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 47/50

Obligatiile fisclae ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la nivelul fiecarei tari

sau entitati independente, din punct de vedere juridico-adminstrativ.Evaziunea si frauda fiscala se

manifesta atat in interiorul acestora, cat si in afara lor.

O practica foarte raspandita in lumea afacerilor consta in infiintarea unor filiale in tari, in care

nivelul fiscalitatii este mai redus decat in tara in care functioneaza compania-mama.Relatiile dintre

sediul principal si filiala pot fi reale sau fictive.Acest procedeu permite sustragerea de la impozitare

a profitului realizat scriptic in oaza fiscala.La origine, filialele din aceste zone au servit extinderiisocietatilor-mama in strainatate, ca mijloc de refugiu pentru capitaluri destinate a fi repatriate sau

reinvestite.Ulterior, au inceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala.Pentru a servi acestui

scop, filialele au fost orientate spre tari cu moneda stabila, unde se efectua un control al

schimburilor care dispuneau de un sistem bancar fiabil si ale caror guverne incurajau investitii

straine pe teritoriul lor, tari care, in acelasi timp, practicau niveluri reduse la impozitele asupra

 profiturilor sau dividentelor.

Evaziunea fiscala internationala este, deci o forma a evaziunii fiscale,iar paradisul fiscal poate fi

solutia de realizare.Este dificil de apreciat daca existenta paradisului fiscal este de domeniul

evaziunii fiscale “legale” sau “frauduloase”; ce organisme la nivel interstatal ar putea stabili

caracterul legal, ilegal, legitim sau nelegitim al acestora?Aceasta forma de evaziune, pe de o parte,

nu este acceptata de guvernele acelor tari care pierd importante resurse financiare publice, iar pe dealte parte, este stimulata de guvernele altor tari prin elaborarea unor regimuri fiscale atractive si

 permisive, obtinand avantaje economice si sociale.

Paradisul fiscal constituie un instrument prin care se realizeaza evaziunea fiscala internationala de

catre acei contribuabili care cauta un tratament fiscal mai avantajos.

Paradisul fiscal poate fi orice tara care este considerata ca atare si care se vrea astfel.In realitate,

orice tara poate deveni, la un moment dat, paradis fiscal (daca urmareste un anumit obiectiv

economic) sau poate sa inceteze de a mai fi, daca

58

intentioneaza acest lucru.Paradisurile fiscale se pot clasifica in:

I.PRINCIPALE, care cuprind urmatoarele categorii:

a. tari care nu aplica nici un fel de impunere asupra veniturilor si posesorului de capital pentru

 persoane fizice (Bahamas, Bermude, Insulele Cayman, Principatul Monaco);

  b. tari in care impozitul pe venit sau profit este stabilit pe o baza teritoriala.In aceste tari,

contribuabilii beneficiaza de o exonerare a impozitului pe profit obtinut prin operatiuni realizate in

afara teritoriului (Liberia, Malaiezia, Coata Rica, Filipine);

c. tari in care cotele de impunere sunt reduse, fiind astfel stabilite de statele in cauza sau ca urmare a

aplicarii unor reduceri de cote internationale (Elvetia, Antilele olandeze, Irlanda);

d. tari care ofera exonerari fiscale industriilor create in vederea dezvoltarii exporturilor (Irlanda,

 pentru societatile infiintate inainte de ianuarie 1981):

e. tari care ofera avantaje specifice societatilor tip holding sau off-shore (Tarile de Jos, Singapore,

Luxemburg);f. tari care ofera alte avantaje, specifice anumitor societati (Antigua, Grenada, Jamaica, Barbados).

Aceasta grupare are la baza principalele dispozitii fiscale care le confera statutul de oaza fiscale,

multe tari apartinand mai multor asemenea grupe.

II.SECUNDARE, in aceasta categorie intra tari mici, cat si altele industrializate care practica, in

general, niveluri ridicate la diverse forme de venit, dar dispun si de unele dispozitii legale cu

caracter particular, care pot fi utilizate de catre investitori in operatiunile de tax-planning.

In ceea ce priveste tarile mici, care au o populatie redusa numeric, apeleaza la una dintre

urmatoarele posibilitati:

* aplica niveluri reduse la cotele de impozite;

* nu aplica nici un fel de impunere fiscala;

* nu limiteaza anumite venituri ale persoanelor fizice sau juridice;* acorda facilitati fiscale substantiale pentru activitati desfasurate in anumite domenii.

Tarile cu economie dezvoltata, care devin ele insele atractive pentru unele activitati desfasurate de

Page 48: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 48/50

anumite societati, demonstreaza ca in viata economica primeaza interesul material.State ca Franta,

Belgia, Austria, Italia, SUA acorda facilitati fiscale substantiale pentru atragerea capitalului strain

sau cresterea exporturilor.

In bugetul unei tari se concentreaza intreaga politica fiscala a acesteia.Prin politica fiscala sau

 bugetul statului se dirijeaza intreaga viata economica si sociala a unei tari.

Legea bugetului public, in care este concentrata intreaga politica fiscala a unui stat, este considerata

 pe buna dreptate, ca cea mai importanta lege dintr-o tara, dupa “Constitutia” sa.Spre exemplu, in cazul in care statul constata ca se impune luarea unor masuri pentru a preveni

declinul economieiei si a crea noi locuri de munca, trece la realizarea unor proiecte de lucrari

 publice, precum constructia de unitati de invatamant, de spitale, electrificarea satelor, extinderea

retelei de termoficare, canalizare, alimentarea cu gaze, apa, lucrari in domeniul transporturilor,

 protectiei mediului.Prin efectuarea unor asemenea lucrari se creeaza un numar mare de locuri de

munca si o crestere rapida si vertiginoasa a activitatii economice.

Modificarea impozitelor poate fi utilizata fie pentru a stimula, fie pentru a restrange

59

activitatea economica.

Scaderea impozitelor (in anumite conditii bine determinate, nu oricand), in special a celor directe

mareste veniturile ramase efectiv la dispozitia populatiei, ceea ce conduce la cresterea cheltuielilor cu achizitionarea de bunuri si servicii, marind cererea, care va avea ca efect sporirea volumului

 productiei.

In cazul in care se constata ca sunt prea multi bani in circulatie, care vor genera cresterea preturilor,

deci inflatie, statul intervine prin cresterea impozitelor.Sporind impozitele scade venitul disponibil

si cererea de cumparare de bunuri si servicii, avand ca rezultat reducerea cantitatii de bunuri si

servicii ce pot fi cumparate de populatie, si ca urmare, reducerea volumului de activitate la agentii

economici, producatori si comercianti.Desigur ca in practica aceasta problema este foarte complexa,

efectele fiind mult diferite, uneori de sens contrar.

In cazul in care statul considera ca numite activitati, in special cele daunatoare sanatatii fizice si

mintale ale populatiei, s-au dezvoltat prea mult sau se urmareste reducerera consumului acestora, se

intervine pe calea impozitelor: se maresc impozitele, atat cele directe cat si cele indirecte, cuprinse

in pretul produselor si serviciilor vizate.Crescand preturile intr-o masura insemnata se va cumpara o

cantitate mult mai mica din asemenea produse si servicii, ceea ce va conduce la reducerea

volumului de activitate din unitatile producatoare ale acestora.

Pentru activitatile care se considerra ca trebuie dezvoltate se poate acorda reducerea sau scutirea de

la impozitare, pe anumite perioade de timp, si chiar anumite stimulente.

In situatia in care, intr-o anumita tara, s-a ajuns ca o mica parte din populatiei sa detina cea mai

mare parte din produsul national,cei mai multi fiind cei saraci, iar statul urmareste infaptuirea unor 

masuri mai ample de protectie sociala, se apeleaza tot la impozite si la cheltuielile bugetului de

stat.Pentru infaptuirea unui asemenea obiectiv se va pune accent mai mare pe stabilirea impozitelor 

in functie de capacitatea de plata a persoanleor fizice si juridice si o mai buna redistribuire aveniturilor.

Prin impozite se mareste o parte din venit preluata de la cei bogati concomitent cu reducerea sau

scutirea impozitelor pe venitul celor saraci si sporirea cheltuielilor guvernamentale destinate

satisfacerii unor nevoi publice ale acestora.

O impovarare prea mare a celor bogati, pentru a ajuta cat mai mult pe cei saraci, va genera grave

consecinte printre care:

1.Lipsa stimulentelor de a investi.Persoanele bogate fiind supraimpozitate, vor considera ca nu se

merita sa muncesti pentru a da statului cea mai mare parte din venit.O tara care practica un

asemenea sistem fiscal va fi considerate neatractive, cu o fiscalitate impovaratoare, ceea ce va face

sa fie ocolita de investitorii straini.Numeroase persoane fizice si juridice intre care si o parte din

elite- vor emigra in alte tari cu o fiscalitate redusa.2.Acordarea permanenta a unor subventii insemnate va avea ca efect inmultirea numarului celor 

care nu vor mai munci, care se multumesc “cu mai putin, dar fara munca”.

Page 49: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 49/50

Page 50: Cap.1 Impozitele

8/14/2019 Cap.1 Impozitele

http://slidepdf.com/reader/full/cap1-impozitele 50/50

 

BIBLIOGRAFIE

Boltea P.ION Metode si tehnici fiscale SC Tipografia Somesului SA, Satu Mare, 1999

Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina  Finante publice-Note curs Editura Fundatia Romania de

Maine, Bucuresti, 2003

Manolescu Emilian  Bugetul public Editura Agora, Bacau, 1998

Manolescu Emilian  Politici monetare fiscale Universitatea Ecologica, Bucuresti, 2004

Vacarel Iulian  Finante publice Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2000. 


Recommended