Home >Documents >Cap01 - Agregate

Cap01 - Agregate

Date post:23-Oct-2015
Category:
View:80 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • MATERIALE RUTIERE

    AGREGATE NATURALE PENTRU DRUMURI

    In categoria agregatelor naturale pentru drumuri se incadreaza materialele

    de origine minerala obtinute prin extragerea si prelucrarea manuala sau mecanica a rocilor din zacaminte masive, sub forme si dimensiuni necesare pentru lucrarile de drumuri.

    Mineralele sunt substante, bine individualizate din punct de vedere chimic si f ic care, izolate sau grupate in diferite moduri, formeaza o varietate larga de roci, c

    1cPcPfcsmpsaapas

    iz

    are difera intre ele prin:

    -modul de formare; -compozitia lor mineralogica; -structura si textura lor. Pe baza acestor caracteristici rocile se impart in trei mari categorii:

    . Rocile eruptive sau magmatice, care au luat nastere prin racirea si onsolidarea unei materii topite ( denumire generica de magma), iesita din interiorul amantului.Caracterul rocilor formate depinde de modul in care s-a produs racirea si onsolidarea magmei.Daca racirea s-a produs incet, la o adancime mare in scoarta amantului, toate mineralele din compozitia magmei au putut cristaliza complet, ormandu-se o structura grauntoasa, uniforma, la care toate elementele sunt bine ristalizate. Aceste roci sunt cunoscute sub denumirea de intrusive sau de adancime si e gasesc sub forma de zacaminte masive, numite batolite. Daca racirea s-a facut ceva ai repede, in straturile de la suprafata scoartei, atunci numai o parte din minerale au

    utut sa cristalizeze complet in timpul consolidarii magmei, iar restul au ramas fie ub formsa unei mase de cristale foarte fine, fie sub forma unei mase amorfe. Rocile stfel formate au o structura semicristalina. Depozitele cu astfel de roci sunt foarte proape de suprafata scoartei (semiabisice). Daca racirea s-a produs in mod brusc, rin iesirea magmei la suprafata scartei, sub forma unor scurgeri sau gaze ce s-au dunat in depresiuni, nici un element mineralogic nu a putut cristaliza si roca formata e prezinta cu o structura complet sticloasa sau vitroasa(figura 1).

    Sectiune schematica prin diferite tipuri de zacaminte: 1- batolit; 2,3- lacolite; 4 scurgeri; 5 tufuri; 6 lava; 7,8 roci sedimentare; sisturi cristaline.

    1

  • Principalele roci eruptive care se gasesc la noi in tara sunt:granite, granodiorite, riolite, dacite, trahite, diorite, andezite, gabbrouri, bazalte, diabaze etc. 2. Rocile sedimentare provin din depunerea fragmentelor rezultate din dezagregarea si faramitarea rocilor care alcatuiesc scoarta terestra sub actiunea directa a agentilor atmosferici (ploi, vant,inghet-dezghet repetat,variatii permanente de umiditate-uscaciune), a raurilor si ghetarilor.Natura mineralogica a rocilor sedimentare depinde de natura rocilor din bazinul din care au fost dislocate si transportate.

    Dupa originea si modul lor de formare, rocile sedimentare se impart in trei grupe: -Rocile de origine mecanica sau detritice sunt alcatuite din materialele rezultate din dezagregarea rocilor preexistente, transportate si depuse de ape in depresiunile scoartei terestre.Aceste roci se impart in urmatoarele grupe: a.Roci mobile sau necimentate:

    - pietrisurile si bolovanisurile; - nisipurile; - prafurile.

    b.Roci consolidate sau cimentate: - conglomeratele,formate din cimentarea materialelor rotunjite din

    prunduri; - breciile,formate din cimentarea materialelor colturoase din

    grohotisuri; - gresiile, formate prin cimentarea nisipurilor.

    Liantul (cimentul) poate fi argilos, calcaros, feruginos sau silicios si imprima gradul rezistenta al rocii; conglomeratele sau gresiile cu liant silicios sunt mai rezistente fata de cele arrgiloase sau calcaroase.

    -Roci de origine chimica sau de precipitatie, sunt formate prin precipitarea substantelor dizolvate in apa. In felul acesta au luat nastere urmatoarele roci:

    - ghipsul, anhidrirul, clorura de sodiu etc depuse in apele marilor si oceanelor; - calcarul de apa dulce depuse in apele din lacuri si travertinul depus in apele

    de la gura izvoarelor. -Roci de origine organica, formate prin acumularea de schelete si resturi de

    plante si animale, depuse si mineralizate in ape. In felul acesta a luat nastere calcarele in care predomina carbonatul de calciu.

    Rocile sedimentare se caraterizeaza printr-o porozitate ridicata si o stratificatie pronuntata, cu textura neuniforma, cu pori sau fisuri si cu un continut de minerale instabile, ceea ce face ca rezistentele mecanice sa fie reduse si sa difere dupa directia solicitarii. 3. Rocile metamorfice provin din roci eruptive sau sedimentarecare, in anumite conditii temoeratura si presiune, au suferit transformari in ceea ce priveste textura, structura si compozitia mineralogica.Rocile metamorfice se caracterizeaza prin o structura cristalina accentuata si prin o sistuozitate pronuntata, avand mineralele

    2

  • grupate in straturi separate ( sunt numite si sisturi cristaline). Cele mai raspandite roci metamorfice la noi in tara sunt:gnaise, calcare cristaline, cuartit.

    Rocile se mai pot clasifica dupa continutul in bioxid de siliciu (SiO ), dupa cum urmeaza:

    -roci acide, cu un continut de 65..75% SiO - roci neutre, cu un continut de 50..65% SiO -raci bazice, cu un continut de 40..50% SiO Rocile acide nu se recomanda sa fie folosite la prepararea mixturilor asfaltice

    de oarece liantul (bitumul) nu prezinta o buna adezivitate la suprafata rocilor acide.In cazul folosirii acestor agregate la prepararea mixturilor asfaltice, pentru imbunatatirea adezivitati, se impune ca bitumul sa fie aditivat cu substante tensioactive. Adezivitatea bitumului fata de roca scade in urmatoarea ordine: calcar, bazalt, porfir, granit si cuart.

    Rocile bazice dau o buna adezivitate cu bitumul, motiv pentru care sunt folosite cu precadere prepararea mixturilor asfaltice.

    Pentru a realiza lucrari de calitate buna, rocile din care provin agregatele naturale, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

    -sa aiba o structura omogena, uniforma si compacta; -sa fie omogena in ceea ce priveste culoarea, si compozitia petrografica-mineralogica; -sa absoarba cat mai putina apa si sa nu-si modifice caracteristicile sub actiunea ei; -sa nu fie casanta, sa reziste bine la socurile produse de circulatie si in special sa-si pastreze intacte muchiile si colturile fara sa se rotunjeasca; -sa nu contina minerale care se descompun sub actiunea agentilor naturali si sa nu prezinte urme vizibile de dezagregare fizica, alterare chimica sau mecanica; -sa fie lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile; -sa nu contina silice microcristalina sau amorfa care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi ( in cazul in care sunt folosite in prezenta cimentului); -de asemenea se recomanda sa nu fie folosite agregate naturale cu granule provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare in proportie mai mare de 10% pentru piatra sparta si 5% pentru cribluri. Conditiile de calitate ale agregatelor naturale se pot grupa astfel: *conditii de calitate esentiale legate de urmatoarele caracteristici: -carateristici intrinseci ale rocii de provenienta ce nu pot fi ameliorate (imbunatatite): caracteristicile mineralogice, fizice (porozitate), mecanice (rezistenta la compresiune, rezistenta la uzura), -carateristici de fabricatie care pot fi imbunatatite: granulozitatea, forma granulelor si continutul in impuritati. *complementare, specifice unor domenii limitate de utilizare cum ar fi : angularitatea, adezivitatea, reactii la alcalii, etc.

    3

  • In functie de caracteristicile intrinseci, rocile au fost clasificate in 5clase (tabelul 1).

    Clasa rocii A B C D E

    Caracteristica

    Conditii de admisibilitate

    Metode de

    determinare Porozitate aparenta la presiune normala, % max

    1 3 5 8 10 STAS 6200/13

    Rezistenta la compresiune, in stare uscata, N/mm2, min.

    160 140 120 100 80 STAS 6200/5

    Uzura cu masina Los Angeles, % max 16 18 22 25 30 STAS 730 Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscat, % min

    70 67 65 60 50 STAS 730

    3

    Rezistenta la inghet- dezghet: Coeficient de gelivitate (25), %, max. Sensibilitate la inghet ( cl 25), %, max 25

    STAS 730

    Fiecare roca trebuie sa indeplineasca anumite conditii legate de caracteristicile

    fizico-mecanice, functie de tipul produsului care se urmareste a se obtine, domeniul de aplicare si clasa tehnica adrumului sau categoria strazii pe care urmeaza sa fie utilizata. De exemplu, criblurile si nisipul de concasaj din roci de clasa B sau C(functie de clasa tehnica adrumului), piatra sparta, in functie de natura lucrarii si importanta drumului, din roci de categoria B..E, piatra bruta pentru pereuti si fundatii, cel putin din roci de categoria E, piatra prelucrata pentru pavaje, din roci de categoria A sau B (tabelul 2).

    4

  • Clasa tehnica a drumului I

    foarte intens

    autostrazi

    II intens drum

    4 benzi

    III mediu drum

    2 benzi

    IV redus drum

    2 benzi

    V foarte redus drum

    2 benzi Categoria strazii

    Denumirea materialului si destinatia lui

    I II III IV E

    - E

    Piatra bruta pentru: - pereuri, anrocamente; - straturi de fundatie din blocaje; - pavaje pentru drumuri, strazi si anrocamente - D Piatra sparta si piatra sparta mare: Piatra sparta mare (sort 63- 80) pentru: - strat de fundatie.

    D

    C

    D

    E

    Piatra sparta mare (sort 40- 63) pentru: - strat de baza din macadam, macadam penetrat si semipenetrat - imbracaminti din macadam, macadam penetrat si semipenetrat

    -

    B

    C

    D

    E

    C

    D

    E

    Piatra sparta (sor

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended