COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 49

CAP 3

PROFIL SOCIO-ECONOMIC

SI

ANALIZA SWOT

A COMUNEI MĂERIȘTE

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 50

3.1 AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Singura sansa a Romaniei pentru dezvoltarea

agriculturii consta in alocarea masiva, dar

rationala, daca se poate optima, de capital

investitional in infrastructura rurala, echiparea,

teritoriului agricol modernizarea exploatatiilor

agricole, extinderea intreprinderilor de stocare

procesare a produselor agroalimentare (nu

numai cereal) precum si sporirea capitalului de

exploatare, atat din surse proprii cat si din

credite bancare avantajoase, acordat fermelor

agricole prin care sa se sustina nivelele de

productie propuse in continuare pentru

orizonturile 2012, 2018, 2022, 2025, 2030.

Se estimeaza ca Romania are un potențial

alimentar, la orizontul 2030, pentru 38.5 mil.

persoane, respectiv un disponibil pentru export

si pentru consum nealimentar de materii prime

agricole de circa 49 – 50 mld. €.

Conform ultimilor statistici se vehiculeaza tot

mai mult ca agricultura sa devina ramura de

success a Romaniei. Exista peste 22.000 de cereri

de la tineri care vor beneficia de masura de

instalare, prima sesiune de cereri de proiecte

aferenta masurii 112 – “Instalarea tinerilor

fermieri” a fost deschisa in decembrie 2008.

Pana la jumatatea lunii octombrie 2012, APDRP a

incheiat contracte pentru instalarea in mediul

rural a 9.197 de fermieri cu varsta sub 40 de ani.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 51

3.1.1. Producţia vegetală

Dezvoltarea Agriculturii

Scopurile politicii agricole comune consistă în garantarea pentru agricultori a unui crescut

nivel de trai, în a furniza consumatorilor alimente de calitate la preţuri echitabile precum şi de a

păstra patrimoniul rural. Această politică a urmat evoluţia societăţii, încercând să vină în

întâmpinarea noilor cerinţe ale populaţiei. Din această cauză calitatea alimentelor, protecţia

mediului prin utilizarea biocombustibililor au câştigat o importanţă aşa de mare în ultima perioadă

de timp.

Politica Agricolă Comună (PAC) este politica UE cea mai integrata şi care primeşte o cotă

importantă din fondurile comunităţii europene. Acordând o mai mare atenţie la igiena şi calitatea

produselor alimentare, ne dorim să facem primii paşi spre piaţa extrem de competitivă a

producătorilor agricoli din UE.

Desi agricultura detine cea mai mare pondere în cadrul economiei locale a comunei, acest

sector este slab dezvoltat, fiind caracterizat de existenta a numeroase gospodării neviabile din

punct de vedere economic. În general se practică agricultură în ferme de subzistență și nu

agricultură intensivă, în exploatații agricole.

Producătorii nu sunt asociati în grupuri de producători, iar lipsa mijloacelor de

exploatatie agricolă moderne, precum si gradul ridicat al fragmentării proprietătilor, conduc la o

productivitate a muncii foarte scăzută. Serviciile agricole sunt de asemenea foarte slab

dezvoltate.

Anumite zone din comuna nu au fost cooperativizate, în timp ce altele au fost

cooperativizate. După evenimentele din decembrie 1989, au avut loc transformări importante în

viaţa ţăranului. Prin legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, ţăranii au fost

reîmproprietăriti cu propritătile luate în urma cooperativizării forţate a agriculturii în 1962.

Reîmproprietărirea ţăranilor a creat mari greutăţi în exploatarea pământului, efectiv în anul

1989, nici-un ţăran nu deţinea nici-un tractor, muncind pământul cu atelaje cu tranţiune

animală. Au urmat o serie de stimulente acordate de guvern către micii agricultori ceea ce a dat

posibilitatea cumpărării de către mulţi agricultori de tractoare, pluguri, discuri, grape, alte utilaje

agricole. Cu toate acestea, în anumite zone, încă si în prezent, se folosesc unelte agricole

cu tractiune animală.

Terenurile cultivabile reprezintă un potential real pentru dezvoltarea agriculturii

ecologice, având în vedere că îngrăsămintele folosite, atât în trecut cât si în prezent, sunt

gunoiul de grajd. Desi există premisele dezvoltării agriculturii ecologice, ca instrument important

în conservarea naturii si de revitalizare a microregiunii, populatia nu cunoaste avantajele acestei

forme de agricultură si nici condițiile concrete de practicare si de certificare a produselor.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 52

Accentul care se pune pe dezvoltarea rurală comportă investiţii majore în silvicultură,

valorificarea peisajului cu scopuri recreative – turism rural, biodiversitate, diversificarea economiei

rurale, protecţia mediului rural, crearea de locuri de muncă, toate acestea având ca ultim scop

creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei noastre.

Un punct forte pe care îl vom utiliza în avantajul nostru îl reprezintă calitatea terenurilor

agricole puţin contaminate datorită unei agriculturi care nu respectă mediul. Produsele pe care

dorim să le promovăm vor face parte din seria produselor biologice, atât animale, cât şi vegetale.

Suprafeţe mari de pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se

ocupa de cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale

pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei este de 7497 ha.

În ceea ce priveşte trăsăturile naturale, se poate aprecia că, în ansamblu, ele oferă

suficiente elemente de favorabilitate pentru practicarea unei agriculturi performante, cu

aspecte de favorabilitate pentru toate culturile agricole. Mai mult decât atât, se manifestă

elemente de favorabilitate ridicată pentru culturi cum ar fi cele de orz, porumb, floarea-soarelui,

sfeclă de zahăr, cânepă, lucernă, trifoi, cartofi, pomi fructiferi, viţă-de-vie. În acest sens,

sunt de amintit particularităţile climatice, prin valori ale radiaţiei solare globale de 111-118

kcal/cm2, durata medie de strălucire a Soarelui de 2000-2100 ore/an, temperatura medie anuală

de ~10oC, precipitaţii medii anuale de 550-600 mm, etc. Reflectarea directă a acestor

particularităţi se face în particularităţi fenologice ale culturilor agricole. Astfel, înspicarea grâului

de toamnă are loc în intervalul 22-30 mai, maturizarea grâului de toamnă se produce între 27

iunie – 5 iulie, iar înflorirea viţei-de-vie se produce între 2 şi 11 iunie. Elementelor de

favorabilitate climatică li se adaugă cele de factură edafică, în condiţiile în care aici sunt prezente

soluri cu fertilitate mare (cernoziomuri, faeoziomuri) şi medie (luvosoluri, eutricambisoluri).

Elementele climatice – temperatură, precipitaţii, durată de strălucire a soarelui, ş.a. sunt, aşadar,

favorabile practicării agriculturii, cu singura carenţă- aceea a deficitului de umiditate din timpul

lunilor august-septembrie şi, în consecinţă, a probabilităţii crescute a secetelor. Temperaturile

mai ridicate au favorizat cultura unor specii de plante şi arbori termofili ca viţa de vie, piersicul,

caisul.

În ceea ce priveşte particularităţile social-economice, trebuie amintite manifestarea

unor elemente de restrictivitate, dintre care cele mai importante sunt legate de supraparcelarea

terenurilor agricole şi gradul redus de asociere al fermierilor.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 53

Potenţialul productiv al agriculturii

Analiza structurii terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă, scoate în evidenţă faptul

că terenurile arabile deţin la nivelul comunei peste 65,4% din terenurile agricole, fapt ce se

constituie ca o premisă de favorabilitate faţă de culturile de câmp.

Suprafeţe mari de teren arabil, pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor

posibilitatea de a se ocupa de cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi valorificarea produselor

animaliere şi ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).

Pe principalele categorii de folosinţă, suprafaţa fondului funciar al comunei de 7497 ha (din

care suprafața agricolă este de 5782 ha) se structurează astfel:

CATEGORIA

SUPRAFAŢA HA

Agricolă 5782

Arabil 3782

Păşune 1013

Fâneţe 932

Pădure 1213

Livezi 810

Vii 55

Terenuri neagricole 1715

Căi de comunicații si căi ferate

150

Ocupata cu ape, bălți 19

Curți, construcții 234

Terenuri degradate și neproductive

99

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 54

Agricultura reprezintă activitatea economică de bază, prin care locuitorii comunei îşi

asigură resursele de hrană şi o parte din veniturile băneşti.

Producţia vegetală

Distribuţia terenurilor cultivate la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale prezintă o serie

de particularităţi, după cum urmează:

- cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale corespunzător unor condiţii orografice prielnice

şi a unor suprafeţe arabile extinse; datorită condiţiilor de determinare orografică.

Semnificaţia economică a acestor culturi derivă din importanţa crescută pe care o

au atât în alimentaţia omului cât şi în hrana animalelor. Principalele cereale cultivate sunt

grâul, secara, orzul şi orzoaica (pe suprafete extinse), ovăzul , porumbul, bine reprezentat în

comună şi sorgul (pe suprafeţe extrem de reduse).

Structura terenurilor cultivate

- cultura plantelor tehnice

- cultura cartofului,

- cultura plantelor furajere, se înscrie ca un element cu importanţă crescută în structura

culturilor de câmp şi totodată în lanţul producţiei agricole, fiind o importantă verigă de suport

a sectorului zootehnic. Mai importante, atât prin suprafeţele cultivate cât şi prin valoarea lor

furajeră, sunt culturile de lucernă, trifoi, porumbul pentru siloz, sfecla furajeră şi bostănoasele

de nutreţ. Atât în cazul celor perene, cât şi al celor anuale, culturile de plante furajere au o

reprezentare semnificativa.

Arabil39%

Pasune10%

Fanete10%

Padure12%

Luciu de apa0%

Livezi8%

Vii1%

Curti, constructii2%

Alte terenuri18%

Suprafata teritorial administrativa a comunei Măeriște

Arabil

Pasune

Fanete

Padure

Luciu de apa

Livezi

Vii

Curti, constructii

Alte terenuri

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 55

Zona prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor. Populaţia își păstrează ocupaţia

agricolă, însă în cele mai multe cazuri, practiică agricultura în afara orelor de serviciu; îşi lucrează

pământul individual, cu mijloace rudimentare şi în foarte mică masură cu mijloace mecanice.

Clima permite cultivarea legumelor, însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii. Zona

prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice şi legumelor.

În anul 2003 suprafeţele cultivate se prezentau astfel:

♦ Porumb -720 ha

♦ Grâu și secară- 627 ha

♦ Cartofi -260 ha

♦ Floarea soarelui - 143 ha

♦ Legume- 250 ha

Populaţia are ocupaţie preponderent agricolă, îşi lucrează pământul individual, cu mijloace

rudimentare şi în foarte mică măsură cu mijloace mecanice. Clima permite cultivarea legumelor,

însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii.

Un punct forte pe care îl vom utiliza în avantajul nostru îl reprezintă calitatea terenurilor

agricole puţin contaminate datorită unei agriculturi care nu respectă mediul. Produsele pe care

dorim să le promovăm vor face parte din seria produselor biologice, atât animale, cât şi vegetale.

Păşunile naturale ocupă de asemenea o suprafaţă importantă 1013 ha.

3.1.2. Zootehnia

Activitatea de creştere a animalelor este o tradiţie în această zonă. În comuna Măeriște,

creşterea animalelor se practică atât la gospodăriilor cât și în ferme de animale.

36%

31%

13%

13%7%

Principalele culturi

Porumb

Grau si secara

Cartofi

Legume

Floarea soarelul

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 56

Vaccinarea şi tratarea bolilor la animale este asigurată în cadrul Circumscripţiei

Veterinare existente în comună, de către cadre specializate, care asigură atât procurarea

de medicamente de uz veterinar, aplicarea tratamentelor necesare la animale şi respectiv

realizarea acţiunilor de vaccinare derulate la nivel naţional, conform prevederilor legale si a

directivelor primite de la Direcţia Judeţeană Sanitar-Veterinară.

Pentru sectorul zootehnic se remarcă faptul că acesta este încă tributar unui sistem

de tip extensiv, în care producătorul individual îşi asigură o parte din consumul şi veniturile

gospodăriei din astfel de activităţi. Este vorba în special despre comercializarea produselor de

carne, lapte şi ouă, cu precădere pe pieţele urbane din proximitate. Germeni ai intensivizării

acestui sector agricol se remarcă doar prin existenţa unui număr redus de ferme de profil.

Creşterea animalelor reprezintă o sursă de venit pentru locuitorii comunei datorită

zonei geografice din care face parte comuna Măeriște. Aceasta este favorizata de suprafețele

înseminate de pășuni și fânețe existente. Numărul capetelor de animale este de 25180. În mare

măsură, la nivel naţional, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficienta

nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri dar trebuie să ţinem cont şi de ceilalţi

factori care au dus la scăderea efectivului de animale ca:

o vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală,

o lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu,

o disjuncţia între animal, pământ şi muncă,

o seceta, etc.

Efectivul de animale din comună se prezintă astfel:

Specii de animale

Bovine Ovine Caprine Porcine Pasari Cabaline Magari

si catari

Iepuri

de casa

Familii

de

albine

499 5049 32 1175 16827 100 18 520 960

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 57

Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau

microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi valorificare a

produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii

ş.a). Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare

şi valorificare a produselor avicole.

Pentru sectorul zootehnic se remarcă faptul că acesta este încă tributar unui sistem de

tip extensiv, în care producătorul individual îşi asigură o parte din consumul şi veniturile

gospodăriei din astfel de activităţi. Este vorba în special despre comercializarea produselor de

carne, lapte şi ouă, cu precădere pe pieţele urbane din proximitate. Germeni ai intensivizării

acestui sector agricol se remarcă doar prin existenţa unui număr redus de ferme de profil. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau

microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi valorificare a

produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii

ş.a). Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare

şi valorificare a produselor avicole.

3.1.3. Pomicultura

În comuna Măeriște livezile se întind pe o suprafață foarte mică. Acest sector se poate

dezvolta prin modemizarea tehnologiilor de cultivare şi recoltare, dar şi prin amplasarea unor

centre de colectare, prelucrare şi valorificare a acestor produse.

În ceea ce privește cultura pomilor fructiferi, cele mai bune condiții le întrunesc prunii,

urmați de meri, peri, piersici, cireși și vișini. Micile livezi se gasesc în gospodăriile localnicilor și

ocupă suprafețe foarte mici și nu apar în statisticile INSSE.

Revigorarea pomiculturii si raspandirea soiurilor locale traditionale. Se va avea in vedere:

67%2%0%

5%

0%

2%

4%

20%0%

Efectivul de animale

Pasari

Bovine

Caprine

Porcine

Cabaline

Iepuri de casa

Familii de albine

Ovine

Măgari și catâri

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 58

o Reabilitarea soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale

o Păstrarea soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale încă existente

o Crearea unei bănci de gene-livada demonstrativă

o Incurajarea creşterii soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale

o Asigurarea valorificării fructelor produse în comună

o Incurajarea, respectiv diversificarea tehnicilor de prelucrare a fructelor

Suprafața cultivata (hectare) cu plantatii pomicole:

Pomi fructiferi Castani, nuci,

aluni, si alte

specii inrudite

Alti pomi

Pepiniere Alte culturi

permanente Meri Peri Pruni Caisi Piersici

Ciresi si

visini

Gutui

Alti pomi fructiferi

13 2 75 0..05 0.50 0.20 - 4 5 0.20 - -

3.1.4. Viticultura

Pe raza comunei Maeriste sectorul viticol este foarte dezvoltat, se gasesc plantatii de vita

de vie hibrida in gospodariile locuitorilor si pe zona de deal a urbei, pentru consumul propriu

ocupand 55 ha.

Suprafata cultivata (hectare) cu plantatii viticole:

3.1.5. Legumicultura

Pe raza comunei Măeriște legumicultura este bine dezvoltată, datorită aşezării geografice

a comunei, ocupând suprafeţe mari cultivându-se de localnici pentru consum propriu. Creșterea

Plantații viticole

Pepiniere viticole si

plantatii port-altoi

Struguri de vin Struguri de

masa Total

Vin de calitate Alte tipuri de vin

Total

1 63 64 0.10 64.10 -

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 59

competivității legumiculturii prin utilizarea tehnologiilor alternative.

În concluzie serviciile pentru agricultură sunt dezvoltate însă este nevoie de investiții

serioase în sisteme de irigatii, iar serviciile de mecanizare au nevoie îmbunătațiri semnificative.

Serviciile de consultantă agricolă sunt dezvoltate la nivelul fiecărei primării, dar sunt

ineficiente si nu prezintă un interes real pentru populatie

3.1.6. Silvicultura

În conformitate cu prevederile Codului Silvic, fondul forestier este alcătuit din totalitatea

suprafeţelor ocupate de păduri, a terenurilor destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de

cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile

neproductive, astfel incluse în amenajamentele silvice.

Fondul forestier dispune de o suprafaţă de 1213 ha pădure, din care 896 ha apartine

proprietarilor, 317 ha apartine statului, administrată de Ocolul Silvic Magura.

Suprafata ocupată de padure reprezinta un procent de 16% din teritoriul administrativ.

Acest fond forestier este administrat de R.N.P. Directia Silvica Sălaj prin Ocolul Silvic Măgura. Din

punct de vedere al repartizării teritoriale a fondului silvic, cea mai mare parte a pădurilor se intinde

pe colinele şi platourile înalte care străjuiesc comuna.

Suprafața: 1213 ha

Compoziție: - Fag 47,5 %

- Rășinoase 10,5 %

- Stejar 23,5 %

- DT 17,9 %

- DM 0,6 %

Posibilitate: 3400/6600 mc

Accesibilitate: 45 km

Forma de relief: Deal 68

In această zonă nu sunt exploatari forestiere masive. Din masa lemnoasă exploatata o mare

parte este folosită pentru prelucrare pe platformele societatilor de profil si a agenţilor particulari.

Se mai foloseste pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc precum si ca material de

constructii.

Pădurea este situată altitudinal, fiind reprezentată de etaj montan de molidisuri, montan

de amestecuri, si premontan de făgete, speciile lemnose caracteristice acestor tipuri de pădure.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 60

3.1.7. Piscicultura

Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce ajută şi la dezvoltarea

serviciului turistic. În comună există 19 ha de teren acoperite cu ape și bălți o parte din acestea

fiind amenajate pentru piscicultură.

3.1.8. Apicultura

Apicultura beneficiază de condiţii de favorabilitate ridicată în arealul studiat. Acest lucru

se datorează atât particularităţilor climatice cât şi caracteristicilor legate de flora meliferă.

Aceasta din urmă este bine reprezentată, cu specii care pot asigura producţii ridicate de polen

şi miere. Astfel de specii sunt prezente atât în structura culturilor de câmp (ex. floarea

soarelui, cu un potenţial productiv de peste 50 kg miere/ha, lucerna, cu un potenţial

productiv de peste 25 kg miere/ha, rapiţa de toamnă, cu un potenţial productiv de peste 200

kg miere/ha), livezi (cireşul şi vişinul, cu un potenţial productiv de peste 35 kg miere/ha, caisul,

cu un potenţial productiv de peste 20 kg miere/ha, mărul, cu un potenţial productiv de

peste 30 kg miere/ha) cât şi în flora spontană arboricolă şi ierboasă (salcâmul, cu un

potenţial productiv de 600-1300 kg miere/ha, teiul, cu un potenţial productiv de peste 400

kg miere/ha, salcia, cu un potenţial productiv de peste 150 kg miere/ha, trifoiul alb, cu un

potenţial productiv de peste 100 kg miere/ha).

Apicultura este una dintre resursele importante ale județului Sălaj, iar mierea din

Transilvania, preferata prințului Charles, este, probabil, cea mai bună miere din lume, datorită

biodiversității de aici, așa cum susține botanistul John Akeroyd.

Principalele disfuncţionalităţi ale sectorului agricol sunt legate de:

-deficienţe legate de potenţialul uman, în condiţiile în care starea de îmbătrânire

demografică a populaţiei este specifică unui număr tot mai mare de localităţi; se adaugă lipsa

forţei de muncă calificate;

-structura proprietăţii funciare, dominată de gospodării individuale la care mărimea medie

a exploataţiei nu depăşeşte 3 ha; această fărâmiţare induce dificultăţi în relaţiile cu

modernizarea agriculturii, generând un grad mai redus de tehnologizare;

-număr redus de ferme zootehnice;

-slaba specializare pe sectoare productive pentru care există cerere constantă pe piaţa

urbană de proximitate şi pe cea regională (ex. legume, fructe, lapte, carne);

-nevalorificarea nişei pentru produsele agricole ecologice, atât în sectorul vegetal, cât şi

în cel animalier;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 61

3.1.9. ANALIZA SWOT AGRICULTURA S DEZVOLTARE RURALĂ

PU

NCT

E T

AR

I

Privatizarea firmelor cu capital de

stat din domeniul agricol;

Prezenţa fondurilor europene ce

pot fi absorbite în vederea

impulsionării afacerilor în

agricultură;

Existenţa forţei de muncă calificată

în agricultură;

Practicarea unei agriculturi

ecologice;

Tradiţie în creşterea animalelor;

Existența unor firme cu profil

agricol;

Suprafața agricolă de 5782 ha

Educatia ecologica este

superficială

Resurse natural nevalorificate

(plante medicinal, fructe de

padure, ciuperci)

Lipsa unor centre de colectare,

procesare si a retelelor de

marketing si distributie a

produselor agricole

Agricultura se bazeaza pe

microexploatatii individuale, de

mici dimensiuni, cu mijloace de

productie rudimentare, fara a

exista exploatatii modern

Îmbătrânirea forţei de muncă

în agricultură;

Nu exista forme de asociere,

iar activitatile de tip asociativ

sunt slab dezvoltate

Degenerarea raselor

animalelor şi servicii medicale

veterinare sporadice,

Utilaje agricole învechite,

rudimentare şi tehnologii

neperformante

Perpetuarea monoculturilor

(cartof, păioase) datorită

fertilităţii scăzute a solului,

PU

NCTE SLA

BE

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 62

OP

OR

TUN

ITA

TI

Focalizarea pe obţinerea

subvenţiilor pentru cât mai

mulţi dintre producătorii

noştri locali;

Intrarea pe o piaţă de consum

cât mai largă;

Imbunătăţiri aduse

terenurilor, modernizarea

drumurilor de exploatare şi

folosirea de tehnologii

avansate;

Obţinerea de produse de

calitate superioară;

Acordarea de asistenţă micilor

producători agricoli;

Descoperirea de culturi

alternative;

Utilizarea fondurilor

nerambursabile.

Dezvoltarea agriculturii

ecologice

Recoltele merită o temeinică

reconsiderare, de la

conservare la refrigerare

Menținerea populației de

bovine, reabilitarea raselor

locale, precum și încurajarea

creșterii acestora

Reabilitarea soiurilor și a

varietăților locale tradiționale

în pomicultura

Practici de agricultură

durabilă, adaptate condiţiilor

climaterice şi solului din

comună

Insuficiența resurselor

financiare

Parcul de utilaje agricole mic

determină imposibilitatea

încadrării în perioadele

optime de executare a

lucrărilor;

Frecvenţa ridicată a

perioadelor secetoase în

agricultură;

Degradarea solurilor

Slaba informare a agricultorilor

cu privire la normele europene

Lipsa de interes si atractivitate a

generațiilor tinere pentru

munca in agricultură

AM

ENIN

TAR

I

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 63

3.2. INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT SI MEDIU

3.2.1. Infrastructură de comunicaţii şi transport

Reţeaua încă insuficientă de drumuri în interiorul comunei şi accesul dificil

către acesta reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi

a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale

comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar pentru

investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la

creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta,

valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.

Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei

şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători,

îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor

economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea

schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive.

Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea

interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii

întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă şi prin urmare, la o

dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.

Ca măsuri de dezvoltare locală, aceste priorităţi le considerăm de importanţă

majoră, asigurarea accesibilităţii pentru toate localităţile arondate comunei

noastre, asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă pentru cei care

utilizează acest serviciu public şi nu în ultimă instanţă, atunci când nevoia o va

cere, asigurarea unui ritm de dezvoltare a reţelei de transport, rutier sau feroviar

public pentru transport de persoane şi mărfuri.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 64

3.2.2. Infrastructură de utilităţi

Activitatea comunei se desfăsoară sub îndrumarea și controlul organelor administrației

publice locale. Atribuțiile, sarcinile si structura acestora sunt cuprinse în Legea nr.215/2001

administratiei publice locale, prin care se asigură un grad mai mare de autonomie autoritătilor

locale. Conform acestor legi în fruntea comunelor, orașelor și municipiilor se află primării și

consiliile locale, acestea având atribuții specifice.

Bugetul comunei se formează din sume alocate de la guvern repartizat prin Consiliul

Județean Sălaj, impozite si taxe locale. Repatizarea veniturilor evidențiază gradul de dependență

față de bugetul de stat din care sunt alocate sumele necesare asigurării unui buget minim de

funcționare a instituțiilor comunei.

Modernizarea drumurilor din cadrul comunei face parte din cadrul proiectelor prioritare în

perioada imediat următoare. Starea drumurilor a fost și este o prioritate permanentă a edililor

localității, însă resursele financiare limitate nu au permis reabilitarea lor în totalitate. În domeniul

comunicațiilor s-a trecut la telefonia digitală, fapt care a facilitat introducerea internetului,

mijlocul cel mai modern si mai eficace de comunicare.

3.2.2.1. Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică necesară consumatorilor din comuna Maeriște si imprejurimi este

asigurată de statia 110/ 20/6 Kv existenta, care functioneaza interconectata la sistemul energetic

national. Posturile de transformare sunt echipate cu transformatoare avind puterile cuprinse

intre 100-250 KVA alimentate la tensiunea de 20/0,4kv.Reteaua electrica de medie tensiune este

realizată in schema serie, cu posturi de transformare in sistem intrare-ieşire. Rezervarea se face

prin reteaua de medie tensiune care este realizată in sistemul “buclat” cu functionare

radiala.Reţeaua de distributie de medie tensiune (6-20 Kv) este subterana, iar in unele locuri este

aeriană, pe stilpi din beton; fiind amplasata pe marginea trotuarelor, drumurilor,sau trecind prin

gradini sau terenuri cu alta destinatie. Retelele de distributie de joasa tensiune in sistem aerian

pe stilpi respecta riguros traseul de pe marginea drumurilor si au o lungime aproximativă de

6,1km, reprezentind liniile electrice aeriene si canalizarea subterana, racordate la posturile de

transformare.Instalatile mentionate alimenteaza integral cosumatorii casnici, social-culturali si

industriali (mici consumatori).

Probleme cheie:

• Reabilitarea/retehnologizarea capacităţilor energetice cu grad de uzură ridicat sau care

utilizează tehnologii învechite, sau închiderea celor nerentabile; promovarea investiţiilor

private în noi capacităţi de producţie bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile.

• Lipsa internalizării costurilor de mediu, a dezafectării instalaţiilor şi a certificatelor „verzi".

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 65

• Costurile ridicate ale măsurilor de protecţie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice

faţă de cerinţele UE.

• Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităţii energetice la nivelul ţărilor din UE, şi

implicit a creşterii eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse naturale - producere - transport -

distribuţie -utilizare finală a energiei electrice.

• Eficienţă energetică relativ redusă.

• Pierderi relativ mari în reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice, accesarea de fonduri

în vederea realilitării lor.

3.2.2.2. Alimentarea cu apă

În localitatea Maeriște nu există o reţea de alimentare cu apă potabilă. Cetăţenii au fântâni

săpate la cca. 10 – 20 m adâncime, iar apa este potabilă pe toată suprafaţa comunei.

Exista in momentul de fata proiect in derulare pentru introducerea retelei de alimentare

cu apa in comună: derulare.

3.2.2.3. Canalizare

Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.

Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se face în bazine vitanjabile sau latrine

uscate. Exista in schimb un proiect in curs de implementare in acest scop.

Conform propunerilor de proiecte în perioada 2018-2022 se doreşte introducerea

sistemului de canalizare, epurare şi tratare a apelor reziduale în toate satele componente

comunei Maeriste. Se mai doreşte şi amenajarea unui sistem de colectare apă şi scurgere către

centrele de colectare. Proiectul în acest sens se numește: „Înfințare sistem de canalizare și

epurare ape uzate menajere în satele Măeriște și Giurtelecu Șimleului, Comuna Măeriște, Județul

Sălaj”

3.2.2.4. Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu

gaze natural.

3.2.2.5. Alimentarea cu caldură

În comuna Măeriște încălzirea este rezolvată cu sobe individuale și centrale care

funcționează pe bază de combustibil solid. Căldura din gospodării se obţine cu ajutorul

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 66

combustibilului solid, respectiv lemne şi cărbuni.

Observam ca in ultima vreme tot mai multi copaci sunt taiați și folosiți pentru construcții si

altele. Folosind centrala termica pe lemne foarte multi copaci se pierd. Un alt dezavantaj din punct

de vedere eco al centralelor ce folosesc ca material primar lemne, cărbune, derivați din petrol etc,

este ca materialul primar ars în procesul de producere al energiei termice emite o cantitate de

gaze arse în mediul înconjurator, ducând la poluarea acestuia. Dorim să înlocuim arborii cu energia

regenerabila, mai exact panourile solare.

Problema identificată în comuna Măeriște este consumul ridicat de energie clasica si de

arbori folositi pentru incalzire. Dorim sa rezolvam aceasta problema, care solicita cheltuieli

ridicate, prin folosirea panourilor solare. In zona noastra, a comunei din Măeriște, soarele este

deosebit de generos tot timpul anului. Ca urmare, folosirea energiei solare va rezolva aceasta

problema a arborilor si a cheltuielilor deosebit de mari cu energia clasică.

3.2.2.6. Televiziune, telefonie mobilă şi fixă

Telefonia fixă este asigurată de Telekom în procent de 70%. Zona se află în aria de acoperire

a reţelelor de telefonie mobilă Orange, Telekom, Vodafon în proporţie de 90%.

3.2.2.7. Drum asfaltat

Circulatia pietonala se realizeaza pe trotuare numai in localitatea Maeriste. Traversarea

strazilor de catre pietoni se face prin pasaje la nivel, marcate. Nu sunt intersecții semaforizate.

În prezent, la nivelul comunei Maeriște nu există piste special amenajate pentru ciclism. În

absenţa infrastructurii de profil, utilizarea acestui mijloc de transport ecologic este redusă,

circulaţia bicicliştilor realizându-se pe partea carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la

creşterea riscului producerii unor accidente.

Comuna a fost beneficiara unor fonduri importante cu care s-a reuşit modernizarea

comunei. Printre cele mai importante proiectele realizate de Primărie se numără:

- Asfaltare drumuri şi străzi comunale în Comuna Măerişte. Proiectul a fost realizat prin fonduri

SAPARD;

- Modernizarea drumuri şi străzi comunale;

- Construcţia de poduri peste râul Crasna, în Măerişte şi Giurtelecu Şimleului; În anul 2009 s-a

început construcţia podurilor, iar la finele anului trecut s-a pus punct lucrărilor. Investiţia a fost

suportată de Guvernul României;

Întâiul proiect a fost cel depus prin Programul SAPARD, care avea ca obiectiv "Asfaltare

drumuri comunale, străzi şi uliţe in comuna Măerişte, judeţul Sălaj". Astfel au fost asfaltaţi 10,5

kilometri de drum, valoarea investiţiei ridicandu-se la un milion de euro. Prin proiectul depus prin

Programul de Dezvoltare Rurală, finanţat de Banca Mondială s-au pietruit şi s-a aplicat tratament

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 67

dublu bituminos pe 8,5 kilometri de drumuri comunale. Prin Hotărarea de Guvern nr.577 a

obţinut fonduri pentru asfaltarea drumului comunal DC 98, pe o istanţă de patru kilometri din

drumul naţional 108 F pană in satul Criştelec. Alţi 5,2 kilometri de drum asfaltat au fost finanţaţi

tot prin hotărarea de guvern antemenţionată. Cum drumurile au nevoie de poduri acolo unde se

intersectează cu apele, au fost construite prin Ordonanţa 7 două poduri peste Valea Crasnei , in

Măerişte şi Giurtelec, valoarea lucrărilor ridicandu-se la 1.800.000 de lei.

Primăria Măeriştea lucrează la următoarele proiecte:

- proiect integral privind înfiinţarea sistemului de canalizare în Măerişte.

- s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu apă în comuna Măerişte;

- modernizare străzi în satele Cristelec şi Mălădia;

- extindere şi reabilitare cămin cultural în satul Mălădia, proiectul va fi finaţat de Compania

Naţională de Investiţii;

- prin Măsura 3.1.3 “Încurajarea activităţilor turistice” se va forma un centru de informare

turistică.

Drumurile în comună sunt asfaltate în proporție de 85 la sută. În schimb, drumurile

județene 108F și 110 sunt intr-o stare degradata. Canalizare nu există în niciun sat din comună.

Infrastructură de transport

Reţeaua de căi ferate la nivel de judeţ are ca principal nod feroviar comuna Jibou, prin care

se asigură legăturile cu localităţile: Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Bucureşti, etc.

Judeţul este străbătut de două linii de cale ferată:

- linia de cale ferată principală: Dej - Jibou - Baia Mare - Satu Mare

- linia de cale ferată secundară: Jibou - Zalău - Sărmăşag - Cărei. (linia care trece prin comuna)

Localitatea beneficiază de o gară C.F. Cehei şi halta Maeriste.

Drumurile judetene care leaga comuna de drumurile nationale:

• DJ 108F: Maeriste- Sarmasag- DN 1F

• DJ 110B: Maeriste- Ilisua - Lompirt - DN 1F

4 Aeroporturi situate la distanţe cuprinse între 80 şi 150 km:

Aeroportul Cluj Napoca

• Aeroportul Oradea

• Aeroportul Satu Mare

• Aeroportul Baia Mare

Transportul călătorilor în localitate este efectuat de societăţi particulare. Sunt societăţi de

transport rutier pentru călători interrural şi transport in tranzit. Din informaţiile culese din teren

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 68

a rezultat existenţa unor particulari care fac transport rutier de călători in regim taxi şi autobuze.

La acest capital trebuie menţionat lipsa unei autogări dotate corespunzator.

3.2.3. Mediu

Fondul forestier are un rol important în păstrarea echilibrului bio- pedo – climatic.

Depozitarea gunoaielor în locuri special amenajate dă un aspect frumos comunei, strazi

curate, amenajate. Un aspect negative asupra mediului il prezintă lipsa rețelei de canalizare.

Calitatea aerului în comuna Măeriște este foarte bună, calitatea apelor de suprafaţă

deasemenea este bună iar nivelul de poluare al apelor subterane este 0. Calitatea solului este

bună şi deasemenea calitatea habitatelor şi a ariilor protejate.

În cadrul teritoriului analizat nu există industrii cu emisii poluante semnificative, atât în aer

cât şi în apă.

Sub aspectul calităţii apei se constată ca apele subterane freatice şi cele de suprafaţă

nu sunt supuse riscului de poluare cu substanţe organice, nitraţi şi compuşi ai fosforului.

Sursele agricole din care ar putea să provină poluarea cu nitraţi sunt constituite în

principal din: dejecţiile animale şi apele uzate tratate necorespunzător din sectorul zootehnic,

gunoiul de grajd depozitat direct pe sol şi deşeurile organice rezultate din activităţile specifice

mediului rural.

Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea

ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri

să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor volatile, precum

amoniacul, direct in atmosferă.

Efectele negative induse prin poluarea apelor cu nitraţi din surse agricole sunt materializate

prin:

contaminarea acviferelor care alimentează sursele de apă;

eutrofizarea apelor: excesul de nutrienţi conduce la “înflorirea” masivă a algelor din

lacuri precum şi din reţeaua hidrografică;

proliferarea excesivă a algelor determină scăderea transparenţei apei şi a

concentraţiei oxigenului, efectul cel mai vizibil fiind mortalitatea piscicolă;

În vederea evitării producerii acestui gen de fenomene nocive pentru sănătatea umană

şi mediu se impune aplicarea generalizată şi consecventă la nivelul teritoriului analizat a

Codului Bunelor Practici Agricole şi de Mediu, benefice pentru mediu.

1. Riscul poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane creşte foarte mult în anumite

situaţii de aplicare a îngrăşămintelor - pe terenuri în pantă, inundate, îngheţate sau acoperite

cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie făcută cu anumite precauţii.

2. Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrăşămintele organice de la

animale şi alte deşeuri organice trebuie aplicate la o distanţă de 50 m de izvoare, fântâni sau foraje

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 69

din care se alimentează cu apă potabilă sau pentru uzul fermelor de animale.

În anumite situaţii această distanţă trebuie să fie mai mare, în special dacă izvorul este pe pantă

sau fântâna este puţin adâncă (la suprafaţă). Trebuie avute în vedere toate sursele de apă din

vecinătatea terenului (proprietăţii). Aceste recomandări sunt obligatorii şi în cazul depozitării

temporare a îngrăşămintelor organice în câmp, care oricum trebuie să fie foarte limitată în timp.

3. Se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de

ploaie, ninsoare şi soare puternic, precum şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă.

4. Nu se recomandă să fie aplicate îngrăşăminte atunci când: solul este puternic îngheţat,

crăpat (fisurat) în adâncime, săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la

depunerea unor materiale de umplutură, precum şi când terenul a fost prevăzut cu drenuri sau

a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni.

5. Se impune păstrarea unei fâşii de protecţie faţă de cursurile de apă şi a captărilor de

apă potabilă, late de minimum 5 – 6 m în cazul cursurilor de apă, cu excepţia dejecţiilor

lichide, la care banda de protecţie trebuie să fie lată de cel puţin 30 m pentru cursuri de apă

şi de 100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protecţie nu se aplică şi nu se

vehiculează îngrăşăminte.

6. Pentru corpurile de apă la risc din cauza nitraţilor se vor stabili programe de măsuri

pentru aducerea la “starea bună” a apelor.

Comuna Maeriste este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecodes Salaj.

Asociaţia are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea,

monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor

de utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. La data prezentei

este in curs de implementare proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor solide in

judetul Salaj”- proiect finantat prin POS Mediu. Proiectul constă în investiţii în sectorul de gestionare

a deşeurilor si va fi implementat de către Consiliul Judeţean Salaj, la nivelul întregului

judeţ. Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta un sistem durabil de gestionare al

deşeurilor cu reducerea impactului asupra mediului în judeţul Salaj, prin îmbunătăţirea serviciului

de gestionare a deşeurilor şi reducerea numărului de depozite neconforme existente în

conformitate cu practicile şi politicile UE. Proiectul cuprinde măsuri privind colectarea, transportul,

tratarea şi depozitarea deşeurilor. Proiectul va fi sprijinit de un cadru instituţional bazat pe

gestionarea regională şi va avea în vedere un grad ridicat de conştientizare în vederea reducerii

cantităţii de deşeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă.

Surse de poluare din comuna Maeriste sunt:

• gospodării ale populatiei, ca sursa generatoare de deseuri menajere, emise de noxe de la

sistemele de încalzire ale locuintelor (emisii de

• oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon) in strânsa legatura cu natura combustibililor,

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 70

inaltimea cosurilor si nivelul de concentrare pe unitatea de suprafata.

• traficul rutier care genereaza emisii de gaze de esapament de la autovehiculele aflate in

trafic. Noxele emise (oxizi de sulf si azot, acroleina,

• plumb si metale grele, compusi organici volatili) sunt determinate cantitativ de nivelul

valoric de trafic inregistrat, tipul motoarelor si distanta fata de arterele rutiere.

• unitati prestatoare de servicii (baruri)

• latrinele de tip uscat si puturile absorbante din gospodarii pot afecta panza freatica

• pe langa gospodarii sunt amplasate depozite de gunoi provenit din activitatea zootehnica,

fara a respecta reglementarile in domeniu pentru evitarea poluarii solului si a apei freatice,

in conditiile in care alimentarea cu apa se face exclusiv din puturi si izvoare.

• existenta unor zone neautorizate de depozitare a deseurilor menajere (pe vai, la marginea

intravilanelor etc.)

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecodes Salaj

Rezultate indirecte – impact:

• contribuţie semnificativă la atingerea angajamentelor asumate de România prevăzute în Tratatul

de Aderare;

• îmbunătăţirea şi crearea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor pentru

acoperirea în proporţie de 100 % cu servicii de salubrizare atât în mediul rural cât şi în mediul rural;

• reducerea cantităţii de deşeuri recuperabile depozitate;

• reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile aduse la depozit;

• implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile pentru a se asigura

atingerea ţintelor prevăzute de legislaţia în vigoare;

• depozitarea deşeurilor nerecuperabile în conformitate cu cerinţele legislaţiei actuale pentru

protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 71

3.2.4. ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT SI MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

■ Distanta redusa fata de centrele

polarizatoare de rang superior

■ Reţea de electricitate,

■ Reţea de iluminat public;

■ Reţea de telefonie fixă şi mobilă;

■ Cablu TV şi internet;

■ Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare

riguroasă a legislaţiei privind protecţia

mediului.

■ Aspect atragătător: curți curate și frumos

amenajate

■ Drumuri asfaltate

■ Apartenența la un grup de dezvoltare

intercomunitară

■ Insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază

şi a serviciilor publice;

■Lipsa pistelor pentru bicicliști în comună

■ Educaţia ecologică este superficială.

■ Fonduri locale insuficiente pentru

construirea şi întreţinerea drumurilor

■ Inexistența reţea de canalizare

■ Inexistența reţea de alimentare cu apă

■ Inexistență reţea de distribuţie a gazului

■ Grad redus de reciclare a deșeurilor

OPORTUNITATI AMENINTARI

■ Modernizarea drumurilor comunale;

■ Constuirea de piste pentru bicicliști

■ Modernizarea și extinderea reţelei de

alimentare cu apă;

■ Înființarea rețelei de canalizare și a unei

stațiui de epurare

■ Modernizarea sistemului rutier;

■ Montarea unui post de transformare în

comună pentru îmbunătăţirea parametrilor

curentului electric;

■ Accesarea de fonduri destinate dezvoltării

infrastructurii rurale;

■ Îmbunătățirea gestionării deșeurilor

■ Mentalitatea de indiferenţă faţă de

protecţia mediului,

■ Lipsa resurselor materiale pentru

îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse;

■ Lipsa informaţiei în legătura cu programele

de finanţare europeană;

■ Lipsa informaţiilor legate de normele

europene de mediu în rândul micilor

întreprinzători.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 72

3.3. ECONOMIC

3.3.1. Activitati specifice zonei

Particularităţile activităţilor economice primare (agricole) din comuna reflectă modul de

conlucrare a trăsăturilor naturale (relief, climă, resurse hidrice, resurse edafice) şi a celor social-

economice (forma de proprietate, mentalitatea şi modul de organizare, nivelul de dotare tehnico-

materială, caracteristicile pieţei de desfacere a produselor agricole, gradul de procesare a

produselor agricole primare, etc.)

Principalele activităţi economice ce sunt desfăşurate în comună sunt: agricultura,

creşterea animalelor și prelucrarea lemnului. La nivelul comunei se mai practică activităţi

industriale: comerţ, activități de brutărie precum şi activităţi meşteşugăreşti.

Comuna Maeriste face parte din ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA VALEA

BARCAULUI, in cadrul careia coopereaza alaturi de celelalte comune componente pentru realizarea

unor proiecte si activitati de interes comun.

Atât condiţiile geografice cât şi cele climaterice ale zonei au

determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant

agricole.

Activităţile specifice zonei sunt agricultura, exploatarea

lemnului, cultivarea cerealelor, pomicultura, creşterea animalelor,

prezența fermelor.

Activitățile economice principale sunt: Agricultura,

prelucrarea lemnului, facerea pâinii, comerț.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 73

3.3.2. Comerţ şi servicii

Activitatea de comerţ este răspândită în comuna, dispunând de unităţi alimentaţie publică

(magazine mixte, baruri), specifice mediului rural.

Societăţi comerciale care desfăşoară comerț specializat, sunt întâlnite în Măeriște:

trasporturi rutiere de mărfuri, produse chimice şi produse agricole (cereale, seminţe),

brutării, ferme agricole ș.a. Intalnim activităţi comerciale în magazine nespecializate .

Produsele comercializate în aceste magazine în mare parte sunt achiziţionate de pe piaţa

naţională, fiind produse în alte zone ale ţării sau chiar importate. Produsele de consum

obţinute şi comercializate pe plan local se rezumă la produsele de panificaţie şi preparatele din

carne.

Este de remarcat faptul că turismul ca si activitate a operatorilor economici din

microregiune este aproape inexistent, în ciuda potenţialului uriaş de dezvoltare a

agroturismului în zonă. Numărul structurilor de cazare este insuficientă, în special vara.

În concluzie, putem spune că activitatea comercială în comuna Măeriște este

suficient de bine reprezentată. Populaţia are acces la magazine de desfacere a produselor

alimentare şi nealimentare Structura pe ramură a agenţilor economici privaţi este determinată de activităţile

comerciale. În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producţie

şi servicii.

În prezent, în localitatea Măeriște există o serie de obiective de interes public şi

economic: Primăria, sediul Biroului de Poliţie, oficiu poştal, farmacie, dispensar uman, cabinet

stomatologic, biserici, cimitire, brutărie, magazine alimentare, mici spaţii de prestări servicii şi

altele.

Ramura economică dominantă în comuna Măeriște este agricultura. Suprafata agricola a

comunei este de 5782 ha, reprezentând 2,42% din suprafața agricolă a județului Sălaj.

Condițiile pedo-climatice specifice acestei zone au favorizat dezvoltarea agriculturii, în cadrul

acesteia un rol important revenind zootehniei.

Economia comunei este una predominant agricolă, cu o bună reprezentare a sectorului

zootehnic, susținut de ponderea mare a pășunilor naturale. În ultimii ani unitățile de producție ale

sectorului secundar, reprezentate doar de atelierele micilor meșteșugari.

Baza economică dominantă a comunei o constituie agricultura. Principalele culturi

raspândite în comună sunt: cultura grâului și a secareicultura porumbului și a cartofului

pomicultura legumicultura. Agricultura comunei are în prim plan dezvoltarea pomiculturii și a

zootehniei O importanță deosebită în economia comunei o are fondul forestier, care ocupă 16%

din suprafața totală a comunei.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 74

Silvicultura reprezintă una dintre sursele importante de venituri ale comunei. În anul 2002

s-au obținut rezultate mai bune din fondul forestier, decât în anii precedenți, acestea constând

într-o mai bună valorificare a masei lemnoase, a fructelor de pădure, vânat, etc.

Pe teritoriul administrativ al comunei Măeriște nu există nici o unitate industrială de

interes major, cu excepția prestărilor de servicii către polulație. Comerțul este reprezentat prin

unități cooperatiste.

Satele comunei se caracterizează în prezent ca fiind localităţi cu economie agrară, cu rol

de cazare a populaţiei care lucrează în localitaţile rurale din judeţul Sălaj (Zalău şi Şimleu Silvaniei).

Resursele naturale de care comuna dispune şi care pot fi valorificate sunt:

- în regiunea satului Giurtelecu Şimleului, pe Valea Tăului se găseşte cărbune (lignit), iar la o

adâncime mare - sare.

- În zona satului Giurtelecu Şimleului se găseşte gresie calcaroasă cenuşiu deschis, cu granule

mărunte de cuarţ şi mică, ce se foloseşte ca piatră brută sau cioplită.

- în zona satului Criştelec şi Giurtelecu Şimleului se presupune că ar exista bazine petroliere,

rezerve ce nu au fost încă cercetate în suficientă măsură.

Probleme întâmpinate: acivităţile economice nu au continuitate şi nu sunt rentabile, lipsa forţei

de muncă cu calificare, ponderea activităţilor de comerţ cu amănuntul şi lipsa activităţilor de

prestări servicii în mediul rural, acestea fiind concentrate în mediul rural.

În comuna Măeriște se regăsesc următoarele activități ecomnomice:

Industrie:

- productie PET -uri;

-crescatorie pasari;

- morarit si panificatie ;

- exploatarea şi prelucrarea lemnului ;

Agricultura: - cultivarea pamantului individuala si in asociatii

Transporturi: - Statia CFR Giurtelecu Simleului , Halta Uileacu Simleului ;

- Posta, telefoane.

Comerț: - alimentar;

- industrial;

- alimentatie publica;

- particular.

Servicii publice:

-de administratie locala;

-de gospodarie comunală și locativă;

-de furnizare a energiei electrice;

- poșta și telecomunicații ;

- de protecție socială și asistență specială în cadrul primăriei

- comunitar de cadastru și agricultură în cadrul primariei

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 75

- de pompieri voluntari.

Investitori locali:

- SC Pet SRL – fabricare peturi;

- Asociaţie agricolă – peste 1000 ha; (SC. Salvadore SRL; -SC Rareş SRL)

- SC Mirghis @ Mayer SRL – carieră de piatră;

Există la nivel de comună două asociaţii agricole, care au arendat peste o mie de hectare

de teren arabil. Arenda constă in 300 de kilograme de grau la hectar şi plătirea impozitului pentru

teren. SC. Salvadore SRL aparţine unui italian. El lucrează pămantul după tehnici moderne, pană şi

aciditatea solului a anihilat-o cu amendamente. Din păcate grosul produselor obţinute din hotarul

Măeriştei i-a drumul exportului. In afară şi graul şi porumbul sunt plătite mai bine. Şi cealaltă

asociaţie agricolă, SC Rareş SRL din Uileac se descurcă bine, in sensul că a reuşit să se ţină de

promisiuni, să se achite cu brio de cei ce au dat pămantul in arendă. A reuşit să caştige increderea

oamenilor, chiar dacă nu a obţinut rezultate spectaculoase.

Facilităţi pentru investitori:

• - consultanţă şi suport logistic;

• - prezentare şi reprezentare comnunitate;

• - forţă de muncă disponibilă, calificată şi necalificată;

• - acces la utilităţi;

• - intermedieri concesionări-vânzări terenuri;

• - taxe şi impozite reduse, în temei legal;

• - forţă de muncă calificată în industria uşoară, prelucrări mecanice, electricieni, lăcătuşi

mecanici, croitori, munci agricole, turism.

În acest moment exista 87 firme in baza de date, in comuna Maeriste, Salaj.

Între întreprinzătorii locali care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei se numără:

Act. Ind. Ardelean Vasile Chis G. Viorel Persoana Fizica Autorizata

Nicoloff Cristian Persoana Fizica Autorizata

Act. Ind.Chereches Vasile Clejan Olga Intreprindere Individuala

Nicoloff I. Cornelia Intreprindere Individuala

Act.Ind. Cinpan Ioan Clejan Romina-Paula Persoana Fizica Autorizata

Onyejekwe Louis - Aniemeka - Agent Pensii Private

Act.Ind.Deac Cornel Composesoratul Padure Pasune Urberiala Maeriste

Pet-Quality Srl

Af Fanca Vasile Comuna Maeriste Pocola Florica Intreprindere Individuala

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 76

Af Gal Comunitatea Rurala Saraca Cristelec

Robalex Srl

Af Malina Comunitatea Rurala Saraca Giurtelecu Simleului

Sabau Camelia-Carmen Persoana Fizica Autorizata

Ai Abc Cozmin Cooperativa De Credit Concordia Romana Maeriste

Sanolact Silvania Srl

Ai Ardai Cosina Com Srl Sc Agroservice Sa Zalau Punct De Lucru Maeriste

Ai Ardelean Valentin Credo Ap Srl Sc Flavoia Transcom Srl Oradea Punct De Lucru Maeriste

Ai Chereji Chereji Ioan Dragconstruct Srl Sc Petam Plast Holding Srl Zalau Punct De Lucru Maeriste

Ai Dany Dreyer Srl Sc Teco Moiad Srl Baciu Punct De Lucru Maeriste

Ai Dragos Vasile Emira Mirama Srl Scoala Gimnaziala Nr.1 Maeriste

Ai Duca Gheorghe Euro Balint Confort Srl Sindicatul Crescatorilor De Animale

Ai Gozman Pop Lucian Farcas V Dorinel Persoana Fizica Autorizata

Vaida Gabriel Persoana Fizica Autorizata

Ai Lipo Gregoriu Ferma Pop Srl

Ai Mocan Ioan Flavoia Srl Oradea Punct De Lucru Maeriste

Ai Mocan Vasile Fundatia Prietenia

Ai Oltean Gheorghe Gevl Electric Srl

Ai Pacurar Viorel Global Insulation Srl

Ai Parvu Ioan Gorgan Gabriela " Sega " Af

Ai Silaghi Gh Viorel Gorgan I. Gabriela Intreprindere Individuala

Amony Srl Gorgan V Marin-Ioan Persoana Fizica Autorizata

Ardelean Teodora Gorgan V. Radu Florin - Persoana Fizica

Asociatia Crescatorilor De Bovine Gurzau Nicoleta Mariana Persoana Fizica Autorizata

Bercean Dan-Vasile Persoana Fizica Autorizata

Humann-Mondo Srl

Biserica Ortodoxa Romana Maeriste

Ihos Orizont Societate In Nume Colectiv

Biserica Penticostala Maeriste Infotel Tehno Serv Srl

C.O.C.Impex Srl Isoformro Srl

Cabinet Medical Medicina De Familie Dr Cozma Gabriela

Isotec-Insulation Srl

Cabinet Medical Stomatologic Ihos Alina Gabriela

Lapca Vasile Persoana Fizica Autorizata

Campan Impex Srl Leion Concept Srl

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 77

Casa De Ajutor Reciproc Credit Maeriste - Ifn

Marcus Adrian-Nicolae Persoana Fizica Autorizata

Cason Maria Emilia Persoana Fizica Autorizata

Mitrasca Com Srl

Chis Ana-Leontina Persoana Fizica Autorizata

Nicoloff Cornelia " Nicoloff " Persoana Fizica

Desi în zonă există traditii puternice în productia anumitor produse agro-alimentare

(din lapte, carne, fructe), activitătile productive nu s-au dezvoltat. Lipsa dotărilor moderne, a

facilităților pentru colectarea, depozitarea si prelucrarea unor produse locale, dar mai ales lipsa

de cunostinte privind marketingul si distributia acestora si a canalelor de distribuție și

comercializare fac ca aceste produse să fie utilizate mai degrabă pentru consumul propriu.

Activitătile de comert sunt axate în principal pe comercializarea de produse industriale

alimentare și nealimentare, comert general, precum si produse farmaceutice, produse textile

si confecții. Comertul cu alte produse agroalimentare locale este practicat prin anumite centre

de achiziții sau în cadrul unor târguri organizate periodic în diverse localități sau în afara

microregiunii.

Serviciile pentru agricultură sunt destul de bine dezvoltate. Însă sistemele de irigații sunt

utilizate la o scară foarte mică, iar serviciile de mecanizare sunt destul de limitate.

Serviciile de consultantă agricolă sunt dezvoltate la nivelul fiecărei primării, dar sunt

ineficiente si nu prezintă un interes real pentru populație.

Este de remarcat faptul că turismul ca și activitate a operatorilor economici din

microregiune există, însă nu este suficient dezvoltat, mediatizat, în ciuda potențialului uriaș

de dezvoltare a agroturismului în zonă. Numărul structurilor de cazare este insuficient.

3.3.3. Intreprinderi mici şi mijlocii:

Analiza micro-întreprinderilor din mediul rural evidenţiază capacitatea destul de mare

de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţia din mediul

rural.

Analiza activităţilor comerciale, de artizanat şi servicii indică faptul că numărul de

locuitori din zona rurală, ocupaţi în toate activităţile de acest tip analizate, e semnificativ.

Comunităţile nu duc lipsa de oportunităţi ocupaţionale în aceste sectoare, care pot ajuta la

ameliorarea condiţiilor de trai.

Informaţiile disponibile privind aceste activităţi reprezintă doar parţial situaţia reală,

deoarece acestea se desfăşoară şi în cadrul unei pieţe informale a muncii din zona rurală. Totuşi,

venitul care se putea obţine din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă.

Situaţia acestui sector, ca şi a infrastructurii, reprezintă un impuls în calea dezvoltării

altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative. Sprijinirea

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 78

furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii

vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.

Conceptul de marketing teritorial vine să susţină ansamblul de preocupări în sectorul

dezvoltării durabile prin facilitarea utilizării de resurse în vederea producerii de bunuri şi servicii

precum şi comercializării acestora. Administraţia publică îşi propune ca direcţii de acţiune în acest

sector să identifice şi să consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care

vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potenţialul local un adevărat punct de

reper al comunităţii noastre comparativ cu celelalte localităţi.

Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în prezent şi

va culmina cu promovarea la nivel internaţional a comunei noastre prin parteneriate şi contacte

peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “înfrăţire” a comunei cu

comune din alte ţări membre ale UE şi prin acţiuni specifice.

Un alt aspect pe care îl urmărim în acest sector este amplificarea procesului de relaţionare

între diverşi factori economici şi sociali. Această comunicare va facilita dezvoltarea durabilă a

comunităţii noastre şi va pune bazele unor programe ample în care administraţia publică va

acţiona ca şi un catalizator şi îşi va aduce aportul atât prin acţiunile legale, cât şi ca şi cofinanţator.

Marketingul teritorial pe care ni-l propunem are ca măsuri de dezvoltare

locală creşterea estetică a peisajului comunei noastre, dar şi dezvoltarea serviciilor de turism şi

primire a turiştilor în mod profesional.

Vom promova turismul integrat în care turistul să beneficieze de servicii moderne, dar cu

amprenta tradiţiilor culinare şi culturale locale. Internaţionalizarea unei mărci locale pe care dorim

să o creăm depinde în mare măsură de calitatea acestor servicii pe cale le oferim.

Din punct de vedere turistic, regiunea se pretează la dezvoltarea agroturismului şi a

turismului de agrement şi este necesară în următoarea perioadă asigurarea unui număr de 4

unităţi de deservire turistică pentru un număr de cel puţin 30 de turişti.

Din punct de vedere al distribuţiei este necesară potenţarea canalelor de comercializare

prin intermediul mijloacelor informatice, datorită costurilor reduse. Astfel, accesul la pieţele

virtuale de gros permite fără consum de timp sau finanţe activarea de rute comerciale după

modelul practicat deja în ţările europene. Dezvoltarea acestui tip de comerţ va necesita schimbare

de atitudine, de aceea se impune ca administraţia publică locală să ofere un bun exemplu în

această direcţie dezvoltând modalitatea de lucru prin reţeaua de internet.

Ramura economică secundară prezintă ca şi caracteristică generală un grad relativ

mare de diversificare, dar, pe de altă parte, o tărie internă care nu asigură decât secvenţial

competitivitatea în raport cu mediul concurenţial specific.

Factorii cauzali ai acestei stări de creștere economică sunt reprezentaţi de:

valorizarea forţei de muncă cu pregătire medie şi superioară;

reconversie profesională spre domenii economice viabile;

utilizarea eficientă a resurselor locale

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 79

3.3.4. ANALIZA SWOT ECONOMIE

PU

NC

TE T

AR

I

■ Existenţa în localitate a 87 agenţi

economici, care ajută la dezvoltarea

localităţii şi la crearea de noi locuri de

muncă;

■ Obţinerea produselor ecologice prin

existenţa potenţialului;

■ Tradiţie în prelucrarea unor resurse

locale,

■ Exploatări forestiere,

■ Potenţial de dezvoltare a

agroturismului;

■ Preocuparea pentru introducerea

tehnologiilor noi şi pentru activitatea de

cercetare-dezvoltare;

■ Existența fermelor zootehnice ■ Suprafata totala a comunei este de

7497 ha, din care 3782 ha teren arabil, pășune 1013 ha, fânețe 932, pădure 1213 ha, vii 55 ha. ■ Unități economice cu profit mediu

■ Lipsa unui sistem de sprijin pentru

implementare noţiunilor de marketing;

■ Informarea succintă cu privire la

normele europene,

■ Resurse financiare la nivel local,

insuficiente pentru susţinerea

/promovarea unor investiţii;

■ Lipsa culturii antreprenoriale;

■ Folosirea unor tehnologii vechi, cu

productivitate şi eficienţă economică

scăzută;

■ Promovarea insuficienta a zonei si a

produselor specific, lipsa unui sistem de

marketing al produselor locale

■ Cunosștințe insuficiente legate de

elaborarea si administrarea proiectelor

finanțate din fonduri europene;

■ Diversitate redusă, majoritatea fiind

orientate spre alimentaţie publică -

magazine alimentare şi baruri,

■ Orientare în majoritate spre clienţii

locali,

■ Activităţi de marketing reduse,

■ Insufiviente locuri de muncă

PU

NC

TE SLAB

E

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 80

OP

OR

TUN

ITA

TI

■ Existenţa resurselor locale, puţin sau

necorespunzător valorificate în prezent;

■ Creşterea capacităţii anteprenoriale;

■ Atragerea unor noi investitori în

comună prin facilitatea pe care

administraţia locală le pune la

dispoziţie;

■ Oportunităţi de finanţare ale Uniunii

Europene;

■ Dezvoltarea cooperării locale;

■ Dezvoltarea economiei rurale şi

creşterea productivităţii în sectorul

agricol;

■ Diversificarea activităţilor economice;

■ Posibilitatea accesării creditelor cu

dobândă subvenţionată pentru crearea

de noi locuri de muncă în mediul rural;

■ Programe guvernamentale în derulare

de susţinere a sectorului IMM.

■Resurse financiare disponibile ale

populației care lucreaza in străinătate și

urmeaza să se întoarcă în locurile de

origine pentru a dezvolta anumite

activități economice

■ Legislaţia în continuă schimbare;

■ Oferte de creditare greu accesibile;

■ Creşterea ponderii muncii la negru, cu

efecte negative asupra pieţei muncii,

economiei locale şi asistenţei sociale în

perspectivă;

■ Receptivitate şi flexibilitate scăzută a

populaţiei locale la cerinţele noi ale

pieţei care determină în timp decalaje

economice mari,

■ Migraţia forţei de muncă spre zone

atractive din punct de vedere economic;

■ Neadaptarea la transfer de tehnologie

şi de know-how;

■ Riscul ca firmele din comună să nu

facă faţă competiţiei de pe piaţa unică;

■ Fenomenul economiei subterane;

■ Migraţia tinerilor cu potenţial în

zonele urbane sau în alte țări ale U.E.

AM

ENIN

TAR

I

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 81

3.4. TURISM

3.4.1. Prezentarea turismului în comună

În prezent, turismul rural românesc se

confruntă cu o criză puternică privind aspectele

tehnice, financiare şi educaţionale, care invocă

măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării

sectorului, atât din punct de vedere cantitativ,

cât şi calitativ. Deşi societatea civilă a fost implicată

în dezvoltarea reţelelor agro-turistice în mai multe

judeţe (ex. ANTREC, FRDMR, ANZM) este

necesară concentrarea atenţiei publice asupra

sprijinirii turismului rural, cu atât mai mult cu

cât infrastructura de acces deficitară din zona

rurală reprezintă o constrângere majoră pentru

dezvoltarea activităţilor de turism în zonele rurale

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 82

Componentă fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din priorităţile

prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integrarea turismului în conceptul de marketing teritorial

ţine de oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilităţi de promovare a zonei. Astfel că

implementarea unor măsuri de promovare a turismului asigură promovarea tuturor aspectelor

locale, de la potenţial economic până la resurse naturale de calitate.

Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamentată juridic

prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să

adopte măsuri de dezvoltare în acest sector. Turismului îi sunt adresate dispoziţiile de liberă

circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vorbind despre turism semnifică să înfruntăm domenii cum ar fi protecţia mediului,

politicile de ocupare a forţei de muncă, dezvoltarea transporturilor, protecţia consumatorilor,

dezvoltarea de tehnologii moderne, tradiţie culturală locală. La nivelul întregii Uniuni Europene

procent de 5% ca aport la economia comunitară.

Administraţia publică prin implementarea prezentei strategii va urmări să promoveze şi să

susţină orice iniţiativă privată sau public-privată de dezvoltare a turismului.

Următoarele măsuri se impun în această direcţie:

- încurajarea întreprinderilor turistice pentru satisfacerea exigenţelor clienţilor;

- crearea, modernizarea şi eficientizarea infrastructurilor de turism;

- valorificarea resurselor umane în turism;

- identificarea de pieţe naţionale şi internaţionale care să primească oferta locală de turism;

- sprijin şi consultanţă oferită întreprinzătorilor din domeniu în vederea accesului la finanţări

europene în domeniul turismului;

- crearea şi utilizarea unui sistem de indicatori;

- monitorizare în mass-media.

Promovarea ofertei turistice va urmări premizele prezentate mai jos:

- definirea unei mărci locale şi crearea de activităţi pentru susţinerea acestuia;

- elaborarea de materiale de promovare, unitare şi de calitate (tematice sau diversificate, în limba

română şi alte limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative,

cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc.;

- diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale, prin birourile

de turism din străinătate şi în localităţile din străinătate;

- promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet existente;

- susţinerea de activităţi de promovare în mass-media;

- integrarea pachetelor şi circuitelor turistice în programele naţionale de promovare;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 83

- încurajarea oricăror altor canale şi mijloace de promovare a turismului (evenimente, concursuri,

conferinţe, spectacole, etc.).

Datorită poziţiei geografice şi a frumuseţii peisajului, comuna Măeriște se află printre

atracţiile turistice din zona Sălaj.

Comuna se află într-un proces continuu de dezvoltare a agroturismului. Acestor

coordonate li se adaugă prezenta fondul de vânătoare: mistreţi, iepuri, căprioare, fazani, vulpi,

etc.

Potentialul turistic al comunei este strâns legat de fondul turistic natural si elementele

fondului turistic antropic, aflate într-o deplina armonie. Valoarea panoramei peisagistice, ce se

desprinde de pe înaltimile Măgurii Șimleului, spre depresiune, este una de excepție. Turismul

reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi contribuie la

asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate.

Având în vedere expunerea geografică a comunei care îmbracă forme de relief variate,

valoarea istorică şi ospitalitatea locuitorilor se poate afirma faptul că turismul are reale resurse

pentru a se dezvolta. La acest lucru se adaugă obiectivele turistice ale regiunii.

Comuna nu beneficiază de atracţii naturale deosebite, dar vestigiile culturale şi de

patrimoniu sunt un punct de atracţie pentru orice iubitor de istorie. Ca repere istorice menţionăm

biserica reformată (care este biserica fostei mănăstiri benedictine, monument de arhitectură din

anii 1260-1300) dar şi alte biserici de pe raza comunei, construcţii de cult reprezentative. La

acestea se adaugă ospitalitatea deosebită a oamenilor precum şi un peisaj natural agrar. Să nu

uităm nici vestigiile istorice de aici - la sud-vest, la capătul grădinilor de pe str. Streuţului, la locul

„ La Izvoare ”, s-a găsit pe lângă aşezarea din epoca bronzului , din cultura Otomani şi o aşezare

dacică. Comuna Măeriște nu are locuri de cazare, dar vrea să atragă vânători.

Locuitorii comunei Măeriște vor avea în curând un centru de informate turistică în valoare

de 200.000 de euro. Și în acest caz, urmează să fie finalizată procedura de achiziție a lucrărilor.

Exista biserica de piatră din Uileacu Șimleului, câteva situri arheologice și se doreste promovarea

turismului de vânătoare, deoarece fauna este foarte bogată în această zonă. Locuri de cazare nu

sunt în Măeriște, dar exista speranța că în curând va fi construită o pensiune agro-turistică. Până

atunci, turiștii care sunt interesați de obiectivele acestei zone pot să se cazeze acasă la cetățenii

din comună.

Deși comuna nu dispune de elemente ale fondului turistic natural de mare valoare,

valorificarea obiectivelor de patrimoniu In scop turistic ar aduce mari beneficii comunei. In periplul

oricarui turist prin aceasta comuna trebuie incluse In program vizitarea bisericii reformate

(biserica fostei manastiri benedictine), monument de arhitectura datat din anul 1260-1300, si a

celorlalte biserici de pe raza comunei, constructii de cult reprezentative. Alaturi de acestea,

peisajul agrar, cu Intinse terenuri agricole cultivate, vetrele satelor, si nu In ultimul rand harnicia

si ospitalitatea locuitorilor din aceasta comuna, fac ca acest areal sa devina atragator.Obiective

turistice:

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 84

Județul Sălaj, în ciuda tuturor aparențelor, dispune de un potențial turistic mai mult decât

remarcabil, caracterizat de o situație geografică favorabilă, plină de pitoresc și diversitate a

peisajului. În județul Sălaj se află rezervații naturale și peste 350 obiective arheologice și de

arhitectura de o deosebită valoare arhitecturală și istorică, obiceiuri gastronomice și tradiții

populare care îmbracă forme aparte, manifestări artistice și culturale care s-au consacrat atât pe

plan local cât și național și internațional.

Obiectivele turistice de mare atracție, ale comunei Măeriște le constituie monumentele

naturale și arhitecturale, dintre care amintim:

Zona în care este situată comuna prezintă un deosebit potenţia turistic.

o Obiective turistice – situri arheologice

o Biserica Reformata (Biserica de piatra) a fostei Mănăstiri Benedictine ), 1260-1300,

refacuta in sec.XVIII , absida adaugata in 1800 in satul Uileacu Simleului

o Așezare din epoca bronzului, cultura Otoman si asezare dacică în satul Doh.

o Asezare din epoca bronzului - cultura Wietenberg III, cimitir de urne, așezare din

epoca neolitica in satul Giurtelecu Simleului .

În cadrul activităţilor terţiare, cele turistice se remarcă cu un profil aparte la nivelul

comunei. Acest fapt se datorează unui complex de elemente care asigură premise favorabile

pentru practicare diverselor forme de turism.

a) Premise naturale pentru practicarea turismului

În ciuda unei aparente limitări în ceea ce priveşte potenţialul turistic natural, analiza

diverselor componente naturale relevă existenţa unor raporturi de favorabilitate. Trebuie

amintit aici potenţialul turistic asociat caracteristicilor climatice, care îmbracă aspecte

specifice unui bioclimat de cruţare, favorabil activităţilor turistice recreative şi de

refacere (favorizând refacerea organismului după perioade de stress).

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 85

b) Premise antropice pentru practicarea turismului

În această categorie sunt incluse o serie de vestigii arheologice regăsite pe teritoriul

comunei (preistorice, antice şi feudale), obiective cu valenţe culturale, elemente arhitectonice

rurale tradiţionale, elemente etno-folclorice (cu diversitate ridicată).

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 86

Obiective turistice:

Biserica de piatră din Uileacu Șimleului

Biserica de piatră de aici, singura biserică fortificată din zonă, a fost construită între anii

1260-1300, în stil romanic. Biserica (actulamente reformată-calvină) a aparținut inițial unei

mănăstiri romano-catolice benedictine. Navă dreptunghiulară, flancată în interior

de pilaștri masivi, deasupra cărora sunt ridicate pseudo-tribune laterale, practicate în grosimea

zidurilor și prevăzute cu nișe în capătul estic. Fațada vestică este prevazută cu turn-clopotniță de

plan patrat (la bază) si octogonal (la partea superioară). Absida poligonală nedecroșată datează

din anul 1800.

"Batranii satului spun ca au auzit de la batranii lor că biserica ar fi fost a unei manastiri de

calugărițe, situată în apropiere, într-o zona cunoscuta și astăzi drept 'Todomb', adica Dealul

Lacului. Se spune ca acolo ar fi fost un lac cu pești, ce asigura hrana celor de la mănăstire. În

mitologia locală se pastrează chiar amintirea unui tunel de lemn, ce ar fi făcut legatura între

biserică și mănăstire, prin care călugărițele puteau ajunge dintr-un loc în altul fără a fi văzute de

restul lumii", povestește un localnic.

De o simplitate dusa la extrem, cladirea, inscrisa pe lista monumentelor istorice, a fost, se

pare, la origini, biserica unei manastiri de calugarite aflata in apropiere, coridoarele dintre ziduri

fiind folosite pentru izolarea calugaritelor de restul enoriasilor participanti la slujbe. Din pacate,

adevarul istoric este incert, datorita lipsei unei cercetari arheologice serioase, care ar putea

confirma sau infirma mitul calugaritelor.

Situată pe un deal deasupra șoselei ce urmărește cursul Crasnei spre nord, biserica din

mica localitate sălajeana Uileacu Șimleului, se dezvaluie astazi doar inițiatilor într-ale istoriei și prea

puțin turiștilor care ar putea afla, de altfel, o legendă captivantă și un istoric pe măsura al uneia

dintre cele mai vechi biserici de piatră din Salaj.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 87

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 88

Situl arheologic de la Doh- Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Râturi / Coaste

Situl se află pe un bot de deal la ieşirea dinlocalitate, pe malul din stânga pârâului Valea

Pustei Materialele arheologice descoperiteaparŃin neoliticului (ceramică pictată rulată) şi culturii

Coțofeni.

b) Punctul La Izvoare

În acest punct din partea de sud-vest a hotaruluisatului s-a descoperit o aşezare de

secolele II-IIId.Chr. Tot aici s-au descoperit şi materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr.Toate

aceste vestigii suprapun o aşezare a culturiiOtomani, grupul CehăluŃ şi culturii Suciu de Sus,dar

şi un topor fragmentar realizat din diorit deculoare cenuşie.

Situl arheologic de la Giurtelecu Șimleului “Coasta lui Damian”

Dominând piesajul localitații, Coasta lui Damian (sau Dealul lui Damian) este un element

natural de marcă pentru Giurtelecu Șimleului.

Cunoscută încă de la începutul secolului XX, graţie unor descoperiri întâmplătoare ajunse

în posesia unor colecţionari din zona Şimleului, staţiunea arheologică de la Giurtelecu Şimleului

„Coasta lui Damian” a intrat în atenţia specialiştilor arheologi abia după al doilea război mondial.

Primele cercetări au fost însă de mică amploare, precum sondajele executate de M. Moga şi

cercetările de suprafaţă efectuate de S. Dumitraşcu, primul care menţionează materialele Coţofeni

din acest punct . Săpăturile arheologice iniţiate în 1998 şi continuate anul următor (Pl. I – planul

staţiunii arheologice şi dispunerea secţiunilor) au fost ulterior abandonate, deoarece vechile

lucrări de amenajare a unei plantaţii de viţă de vie au compromis iremediabil stratigrafia sitului,

singurele complexe descoperite fiind cele ce se adânceau în stâncă, respectiv cele aflate în zonele

neafectate de viticultură.

Descrierea complexelor culturii Coţofeni Secţiunea a fost trasată la limita superioară a

drumului de acces dinspre Crasna spre platou. Aici stratigrafia nu a fost afectată şi am putut

surprinde amenajarea unei terase antropogene în perioada corespunzătoare locuirii Coţofeni. Pe

această terasă, între m 7-10 ai secţiunii (pl. II/3) a apărut conturul singurei locuinţe Coţofeni (L1)

cercetată pe dealul „Coasta lui Damian”. Este vorba despre o construcţie surprinsă doar parţial, ce

se adânceşte cca. 0,5 m faţă de nivelul de amenajare al terasei. Din locuinţă şi de pe nivelul

Coţofeni al terasei (locuită şi în perioada bronzului mijlociu) provin fragmente ceramice, oase de

animale şi chirpici. Singurele complexe care au putut fi surprinse pe platou au fost cele ce se

adânceau în roca locală. În campania anului 1998, alături de locuinţa menţionată mai sus, a fost

cercetată o groapă descoperită în secţiunea S3, trasată pe şaua de legătură pentru a verifica

amenajările defensive din acest sector. Este vorba despre o groapă de formă ovală (G2/1998, pl.

III/1) cu pereţii drepţi, surprinsă în proporţie de cca. 80 % în secţiunea menţionată, care în acest

sector avea o lăţime de doar 1,5 m (şaua de legătură era foarte îngustă). Diametrul gropii era de

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 89

cca. 0,8 m, iar adâncimea maximă de la suprafaţa solului era de 0,7 m. Din acest complex au fost

recuperate fragmente de la 5-6 vase, o râşniţă confecţionată dintr-o lespede de micaşist, o daltă

sau spatulă confecţionată dintr-o coastă de bovideu, o daltă din piatră, un străpungător din os, o

fusaiolă, chirpici, pietre de râu, aşchii de silex, o scoică şi oase de animale. După cercetarea

sistemului defensiv de pe şaua de legătură, în a doua campanie de cercetări din anul 1999,

secţiunea S3 a fost prelungită spre centrul platoului. Următoarele două complexe Coţofeni au fost

descoperite în acest sector.

Numărul redus de complexe Coţofeni descoperite (doar patru pe o suprafaţă cercetată de

aproape 250 m2 ) nu trebuie să ne surprindă, în condiţiile în care platoul de pe „Coasta lui Damian”,

în ciuda avantajelor oferite de poziţia strategică , este un loc puţin prielnic locuirii umane, datorită

lipsei apei şi mai ales expunerii la vânturi. Cantitatea redusă de material ceramic cu decor în stil

Coţofeni, descoperit în stratul de cultură, sugerează de asemenea o intensitate redusă a prezenţei

umane în acest punct. Toate cele trei gropi au în comun prezenţa râşniţelor ca obiect de inventar,

umplutura cenuşoasă, iar în cazul gropilor G1/1999 şi G2/1999 se observă că o parte a inventarului

ceramic a fost expus la temperaturi înalte. Lespezile plate de piatră utilizate drept râşniţe sunt

apariţii frecvente în aşezările Coţofeni.

Ceramica reprezintă categoria cea mai numeroasă dintre descoperirile atribuite

purtătorilor culturii Coţofeni de pe „Coasta lui Damian”. Majoritatea fragmentelor ceramice

aparţin categoriei fine, care se individualizează prin pasta de bună calitate, omogenă, bine arsă.

Drept degresant au fost utilizate în proporţii simţitor egale, cioburile pisate mărunt şi nisipul fin,

mai rar micaşist sfărâmat şi bucăţi de calcar. Arderea este în mai toate cazurile de bună calitate,

până în profunzimea ciobului, iar 6 Bejinariu 2004, p. 78. 7 Ciugudean 2000, p. 31. 8 Lazăr 1977, p.

48, 51; idem 1978, p. 54. Una dintre gropile Coţofeni cercetate în 1990 pe “Măgura Moigradului”

, loc. Moigrad (j. SJ) avea în inventar o râşniţă primitivă – Bejinariu 1994, p. 26. 9 Prezenţa râşniţelor

poate sugera o conexiune cu râşnitul ceremonial sau ritual, practică atestată în epoci diferite, pe

un spaţiu larg – Kacsó 2004, p. 60-61, nota 147. Ioan Bejinariu 53 suprafeţele sunt bine netezite,

adesea chiar lustruite, dobândind un aspect metalic. Lustrul este prezent mai ales în cazul

recipientelor ce au suprafaţa acoperită cu o angobă roşie, portocalie sau cărămizie. Chiar şi

recipientele ce pot fi atribuite categoriei de uz comun sunt lucrate dintro pastă omogenă, bine

arsă, amestecată mai ales cu cioburi sfărâmate. Pereţii acestor vase sunt mai groşi, arderea este

mai puţin profundă, iar suprafeţele nu sunt atent tratate precum în cazul primei categorii. Din

punct de vedere cantitativ, în staţiunea culturii Coţofeni de la Giurtelecu Şimleului „Coasta lui

Damian” raportul este net favorabil categoriei ceramicii fine

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 90

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 91

În decursul timpului sunt amintite în documente diverse construcţii care existau pe

teritoriul comunei, dintre acestea amintim:

Măerişte - Biserica de piatră, din 1889 şi Şcoala confesională, din 1893;

Criştelec - Biserica de lemn, din sec. al XVIII-lea;

Doh - Biserica de piatră, din 1868 şi Şcoala confesională, din 1892;

Giurtelecu Şimleului - Biserica de piatră, din 1819;

Mălădia - Biserica veche de lemn, care a ars în 1906;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 92

3.4.2. ANALIZA SWOT TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Regiune pitoreasca, forme de relief

variate

Păstrarea aspectului architectural

Zona geografica deosebita, peisaje

unice

Potențial turistic ridicat

Prezența unei zone împădurite cu

funcția de protective peisagistică

dar și cu atribute atractive sub

aspectul turismului cinegetic

Zona nepoluata

Cadru mirific

Structure peisagistice complexe, cu

mare valoare ecoproductiva

Case tradiționale recondiționate,

frumos amenajate

Investiții în dezvoltarea turismului

autohton

Oameni primitori

Puternic patriotism local

Valori etnografice păstrate

Existența unui centru de informare

și marketing turistic

Infrastructura de transport este

deficitara ceea ce impiedica

potențialii investitori

Lipsa de valorificare a atractiilor

turistice existente

Zone de agrement lipsite de

modernizarea drumurilor si dotarea

tehnico-edilitara

Structuri de cazare pentru turisti

aproape inexistente

Cunoștințe insuficiente legate de

elaborarea și administrarea

proiectelor finanțate din fonduri

europene

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Încurajarea creării întreprinderilor

turistice pentru satisfacerea

exigenţelor clienţilor;

Crearea, modernizarea şi

eficientizarea infrastructurilor de

turism;

Valorificarea resurselor umane în

turism;

Instabilitate legislativa

Conditii de creditare greu accesibile

si rata dobânzii foarte ridicată

Alocari insuficiente de la bugetul de

stat pentru investiții in turism

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 93

Identificarea de pieţe naţionale şi

internaţionale care să primească

oferta locală de turism;

Sprijin şi consultanţă oferită

întreprinzătorilor din domeniu în

vederea accesului la finanţări

europene în domeniul turismului;

Monitorizare în mass-media.

Tendinte positive in dezvoltarea

ecoturismului si agroturismului

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 94

3.5. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

3.5.1. Invațământ

Fenomenul imbătranirii poulaţiei in cele şase aşezări ale comunei nu-i extrem de

pronunţat, dovadă că in fiecare sat există şcoală cu clasele I-IV, iar in Giurtelec şi Măerişte, şcoli

gimaziale: - Şcolile Primare din satele Maeriște , Giurtelec , Uileac , Doh , Mălădia , Cristelec

- Grădinițe în: Măeriște , Giurtelec ,Doh , Uileac ,Cristelec

Numărul total al şcolarilor şi preşcolarilor trece de 400. Şcolile au fost reabilitate şi modernizate

cu bani proveniţi de la Ministerul Educaţiei.

Baza materială: dispune de săli de clasă si un laborator de informatica dotat cu 15

calculatoare conectate la internet pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de învățare.

Resurse umane: cadrele didactice care predau în unitatea școlară sunt în marea majoritate

titulari, iar suplinitorii sunt calificați. Cadrele didactice care predau la clasa pregătitoare au urmat

un curs de calificare organizat de către ISJ Sălaj.

Circumscripţia şcolară

Unitatea de

învățământ

Localitatea Nr. cls. pregătitoare

pentru an șc. 2018-

2015/lb. de predare

Străzi/adrese arondate

Șc. Gim. Nr. 1

Măeriște

Măeriște 0,5 / română Satul Măeriște

Șc. Gim.

Giurtelecu-

Șimleului

Giurtelecu-

Șimleului

0,5 / română Satul Giurtelecu-

Șimleului

Șc. Primară

Criștelec

Criștelec 0,5 / română Satul Criștelec

Șc. Primară

Uileacu-Șimleului

Uileacu-Șimleului 0 / maghiară Satul Uileacu-Șimleului

Șc. Primară Doh Doh 0,25 / română Satul Doh

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 95

Situatia copiilor si elevilor in anul scolar 2012-2013:

Populația școlara pe niveluri de educație, județe si localități

Niveluri de instruire

Ani

Anul 2013

UM: Numar persoane

Numar persoane

Total

281

Copii înscrisi in grădinițe

67

Elevi înscriși în învățământul preuniversitar

214

Elevi înscrisi in invățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special)

214

Elevi înscrisi în învățământul primar (inclusiv învățământul special)

109

Elevi înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv învățământul special)

105

Situația personalului didactic în anul școlar 2012-2013 :

Personalul didactic pe niveluri de educație, județe și localități

Niveluri de instruire

Ani

Anul 2013

UM: Număr persoane

Număr persoane

Total

32

Învățământ preșcolar

4

Învățământ primar si gimnazial (inclusiv învățământul special)

28

Învățământ primar (inclusiv învățământul special)

10

Învățământ gimnazial (inclusiv învățământul special)

18

Maeriște dispune de o importantă rețea școlară și un număr însemnat de cadre didactice

competente, cu pregătirea de specialitate adecvată. Infrastructura de invatamant dispune de 5

gradinite cu program normal si 5 scoli, (3 cu clasele I-IV si 2 cu clasele I-VIII)

Instituţie de învăţământ liceal nu există în comună, copiii fac naveta la Șimleu Silvaniei ,

situat la o distanţă de 14 km de comună. Calitatea procesului educaţional în comună este una

bună, acesta fiind deservit de o infrastructură educaţională modernizată şi adecvată, care

concurează cu cea din mediul urban.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 96

Comuna a fost beneficiara unor fonduri importante cu care s-a reuşit modernizarea

comunei. Printre cele mai importante proiectele realizate de Primărie se numără și Construcţia

corpului B la Şcoala din Giurtelecu Şimleului- proiect finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,

Reabilitare Şcoala Gimnazială din Măerişte şi reabiliatere Şcoala Primară din Uileacu Şimleului

Plecând de la această realitate, se impun o serie de măsuri pentru ciclul preşcolar de

instruire a copiilor, ce trebuie să reflecte atenţia care i se acordă. Creşterea calităţii educaţiei şi a

infrastructurii în ciclul preşcolar poate reprezenta un stimul pentru păstrarea comportamentului

demografic, când tinerii părinţi vor conştientiza faptul că sunt sprijiniţi în creşterea şi educarea

copiilor. Pentru acest fapt trebuie luate măsuri concrete, precum:

- menţinerea în fiecare comună a cel puţin o grădiniţă, ca celulă elementară de dobândire

a unui comportament social pozitiv;

- încadrarea pe fiecare post cu personal didactic specializat

- oferirea de posibilităţi personalului didactic din ciclul preşcolar pentru o pregătire

profesională continuă,

- dotarea corespunzătoare cu mobilier adecvat şi material didactic diversificat;

- educarea preşcolarilor în spiritul colectivităţii locale, cu scopul prezervării şi amplificării

spiritului local, etc.

Aceste acţiuni trebuie să însemne rezultatul unui efort concertat a cel puţin trei

parteneri educaţionali: instituţia de educaţie preşcolară, factorii de decizie locali şi părinţii, aceştia

din urmă ca beneficiari indirecţi ai actului educaţional preşcolar.

Cuantificarea datelor referitoare la ciclul şcolar primar şi gimnazial şi compararea lor cu

date din anii trecuţi relevă faptul că la nivelul regiunii contingentul de elevi din segmentul amintit

scade treptat. Trendul negativ de scădere a numărului de elevi trebuie inhibat, pentru a putea

rămâne cel puţin în coordonatele actuale.

Dintre coordonatele majore care trebuie să jaloneze vitalitatea şi funcţionalitatea ciclului

primar şi gimnazial se remarcă:

- menţinerea unităţilor de învăţământ

- încadrarea pe posturi doar a personalului specializat;

- igienizarea şi modernizarea continuă a spaţiilor de învăţământ;

- introducerea în Curricullumul la decizia şcolii a unor discipline ce vizează pregătirea

elevilor către deprinderile practice specifice zonei, pentru a deveni ulterior buni

meseriaşi (discipline etnografice, turism rural);

- reabilitarea rapidă a imobilelor şcolare necorespunzătoare

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 97

3.5.2. Cultură

În zona Valcăului se găsesc o serie de vestigii culturale cu importanță istorică și au loc

manifestări culturale care vizează folclorul. Manifestările culturale se referă la: organizarea de

programe artistice cu elevii și tineretul din comună, dansuri populare, coruri, spectacole de muzică

populară cu soliști recunoscuți la nivel județean. Aceste activități se organizează cu prilejul

sărbătoririi zilei naționale a României, precum și cu ocazia altor sărbători de peste an. La aceste

manifestări, participă elevi, tineri și adulți din raza comunei, cu ocazia sărbătorilor amintite sau

întâlnirilor organizate la căminele culturale.

Pe linie culturală în comună funcționează: Căminul cultural Măeriște; Căminul cultural

Giurtelec; Căminul cultural Uileac; Căminul cultural Cristelec; Căminul cultural Mălădia; Căminul

cultural Doh, construite de către comunitățile locale, majoritatea fiind reabilitate.

Moștenirea folclorică este păstrată și transmisă din generație în generație, de către

localnicii comunei Măeriște.

Meșteșugurile care se practică în raza comunei sunt cele care țin de confecționarea unor

unelte agricole și diferite țesături și cusături pentru costumele populare specifice zonei.

Culte

În comună funcționează o bibliotecă publică. Aceasta își continuă activitatea Bibliotecii

Căminului Cultural fondată în 1955. Sediul în fosta primărie. Biblioteca a fost modernizată prin

programul "Biblionet - Lumea in biblioteca ta" fiind dotată cu 4 calculatoare cu acces la internet.

Biblioteca are în invetar 16 952 de volume, 270 de cititori activi, 1989 volume eliberate (INSSE

2013)

În comună există 7 biserici:

►Biserica Reformată (Biserica de piatră) a fostei Mănăstiri Benedictine 1260-1300, refăcută în

sec. XVIII, absida adăugată în 1800 în satul Uileacu Şimleului. Monument istoric — comuna

Măerişte

►Biserica Ortodoxă (Măerişte, Doh, Giurtelec, Maladia, Cristelec) — comuna Măerişte

►Biserica Penticostală (Măerişte) — comuna Măerişte

Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul comunei a unor valori

culturale care pot îmbrăca diverse forme. Amintim aici prezenţa monumentelor şi siturilor

arheologice, a monumentelor şi siturilor de arhitectură, a clădirilor memoriale, a

monumentelor, cât şi a ariilor naturale protejate şi a monumentelor naturii.

Potrivit legislaţiei din domeniul monumentelor de arhitectură, cât şi a celei din domeniul

ariilor naturale protejate, autorităţile locale au obligaţia de a identifica terenul aferent acestora şi

pe baza unor planuri ruralistice de detaliu sau zonale, ar trebui stabilite zonele de protecţie şi

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 98

regulamente locale privind utilizările de teren zonă, în unele situaţii ar trebui executate

chiar împrejmuiri.

Turismul religios monahal începe să prindă contur şi în comuna noastra. Biserica

Reformată (Biserica de piatră) a fostei Mănăstiri Benedictine 1260-1300, refăcută în sec. XVIII,

absida adăugată în 1800 în satul Uileacu Şimleului. Monument istoric — comuna Măerişte; Biserica

Ortodoxă (Măerişte, Doh, Giurtelec, Maladia, Cristelec) — comuna Măerişte; Biserica Penticostală

(Măerişte) — comuna Măerişte

Turismul rural şi perirural - Un alt domeniu care trebuie să facă obiectul atenţiei

autorităţilor locale este cel al zonelor de recreere rurala şi perirurala, areale situate în teritoriul

prerural care beneficiază de un cadru atractiv şi ar trebui să dispună de dotări corespunzătoare

pentru petrecerea timpului liber, în special la sfârşit de săptămână.

Un important segment al populaţiei rurale şi nu numai ar trebui să poată beneficia de aceste

servicii: persoane mai în vârstă sau având copii mici, familii cu venituri mai modeste şi nu numai,

etc.

Din păcate şi în acest domeniu situaţia este nesatisfăcătoare.

Grija autorităţilor locale ar trebui să se concentreze în mod concret şi spre aceste obiective în

care ar trebui poate stimulaţi sub diverse modalităţi legale şi deţinătorii de imobile dacă pe

alocuri unele terenuri sau construcţii între timp s-au privatizat.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 99

Sport

Echipă de fotbal Fotbal Club Frăția Măieriște din comună, joacă în liga a V-a. Echipa este

formată aproape în totalitate din jucători de fotbal amatori, domiciliați în comună.

În comuă există o Sală de Sport modernă alcătuită dintr-o sală mare, de competiţii de tip

A, cu o capacitate de 150 de locuri în tribune. Proiectul a fost realizat din fonduri guvernamentale

prin Compania Naţională de Investiţii, iar primăria a avut acolo cheltuieli de peste un miliard,

pentru a asigura toate utilităţile.

Pe lângă baza sportivă modernă, comuna dispune şi de două terenuri de fotbal, iar pe unul

dintre ele joacă acum Frăţia Măerişte. Terenul din Măerişte are nevoie de unele ajustări, pentru

a fi omologat în campionatul Ligii a IV-a –în cazul în care echipa va promova. Acesta necesită

împrejmuire şi o locaţie pentru vestiare.

Disfuncţionalităţi:

lipsa unor trasee culturale integrate şi complexe, care să se regăsească şi în ofertele

turistice ale agenţiilor de turism;

gestionarea lipsită de experienţă a monumentelor turistice şi gradul scăzut de aplicare al

proprietarilor acestora pentru proiecte vizând restaurarea lor;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 100

3.5.4. ANALIZA SWOT EDUCAȚIE SI CULTURĂ

Puncte tari Puncte slabe

o Existenţa în comună 5 şcoali, 5 grădiniţe,

6 cămine culturale, o bibliotecă

o Existeța în comună a mai multor biserici;

o Management şcolar adecvat în unităţile

de învăţământ public;

o Biserica din piatră din Uileacu Șimleului

o Siturile arheologice din comună

o Implementarea programelor de

integrare a copiilor de alte etnii în

unităţile învăţămantului obligatoriu.

o Existenţa patrimoniului cultural dezvoltat.

o Existenţa mestesugurilor populare

practicate încă la nivelul comunei

o Puternic patriotism local

o Hramul bisericilor

o Desfășurarea unor activități culturale în

comuna

o Existența unei săli de sport

o Populaţia şcolarizată în învăţământul

primar, învăţământul gimnazial s i

l i c e a l în scădere datorită scăderii

demografice a populaţiei;

o Lipsa posibilităţilor de cazare;

o Lipsa structurilor de învățământ liceal

Oportunități Amenințări

o Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea

participării la educaţie;

o Dezvoltarea infrastructurii educaţionale;

o Dezvoltarea educaţiei permanente din

perspectiva instituţională;

o Creşterea calităţii în educaţie.

o Modernizarea caminuluui cultural

o Construirea unui Centru de Informare

Turistică

o Îmbătrânirea populației din comună

o Reducerea populației școlare datorată

declinului natalității

o Tendința de reducere a exigenței în

procesul de evaluare didactică

o Buget încă insuficient alocat

învățământului public

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 101

3.6.1. Structura socio–demografică a populaţiei

Structura populatiei pe etnii si confesiuni (recensământul populației 2011)

Componenta etnică a comunei Măeriște

Români - 2541

Maghiari- 328

Romi- 81

Slovaci - 3

Nedeclarată - 132

Trebuie menţionat faptul că cifra reală a populaţiei de etnie rromă este greu de

cuantificat în condiţiile în care există o reticenţă a acestor persoane de a-şi declara aparteneţa

etnică, preferând de cele mai multe ori să se declare ”români săraci”.

romani82%

maghiari11%

romi3%

slovaci0%

nedeclarata4%

COMPONENTA ETNICA A COMUNEI MĂERIȘTE

3.6 RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 102

Componenta confesională a comunei Măeriște

Ortodocși - 2458

Romano-catolici - 7

Reformați – 319

Greco catolici –22

Baptiști – 11

Adventiști de ziua a –VII-a – 97

Penticostală – 29

Martorii lui Iehova – 3

Infoții nedisponibile - 133

Din punct de vedere religios, la recensământul din anul 2011, populaţia se declara

majoritar ortodoxă, exprimând aproape fidel ponderea populaţiei de etnie română în cadrul

localităţi. De asemenea erau prezente cultele protestante, dar şi culte neo-protestante, precum

cultul penticostal. Este de remarcat faptul că 133 persoane au refuzat să-şi declare o apartenenţă

religioasă.

Populația

Asa cum arată şi datele , populația comunei Măeriște este în scădere. Putem spune

că singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de

Ortodoxa; 80%

Romano-catolica; 0%

Greco-catolica;

1%

Reformata; 11%

Baptista; 0%

Adventisti de ziua a 7-a; 3%

Penticostala; 1% Martorii lui Iehova; 0%

Nedeclarata; 4%

COMPONENTA CONFESIONALĂ A COMUNEIMĂERIȘTE

Ortodoxa

Romano-catolica

Greco-catolica

Reformata

Baptista

Adventisti de ziua a 7-a

Penticostala

Martorii lui Iehova

Nedeclarata

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 103

activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia

locală.

Dinamica teritorială a populaţiei rezultă din raportul stabiliri – plecări. De notat că

acest bilanţ poate fi analizat atât la nivelul fiecărei unităţi teritoriale în parte, dar şi la nivelul

comunei analizate prin raportarea la intrările şi ieşirile din perimetrul acesteia. În general, bilanţul

este negativ datorită pierderilor de populaţie.

Structurile de populaţie reprezintă o componentă demografică deosebit de importantă

în evaluarea potenţialului demografic general.

Numarul locuitorilor incepand cu anii 2000 a inceput să stagneze. La sfarsitul

recensământul populatia din 2011, populația comunei era de 3047 de locuitori din care 1583 de

barbati si 1592 de femei.

Grup de vârstă Numărul

0 – 14 ani 413

15 – 24 ani 394

25 – 34 ani 364

35 – 44 ani 500

45 – 54 ani 360

55 – 64 ani 336

65+ ani 808

Structura etnică a populaţiei este caracterizată de o pronunţată interferenţă, alături

de români coabitând maghiari și rromi (ţigani). Majoritatea locuitorilor sunt români (82,47%).

Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,48%) și romi (2,63%). Pentru 4,28% din populație,

apartenența etnică nu este cunoscută.

Pe termen lung aceste tendinţe demografice vor afecta sistemul educaţional, în

sensul reducerii efectivelor de elevi şi studenţi, cât şi expansiunea cererii pentru servicii de

sănătate şi protecţie socială. Procesul de îmbătrânire a populaţiei va exercita o influenţă

negativă asupra întregii economii, pe măsură ce numărul populaţiei inactive va dezechilibra, în

sensul împovărării, sistemului asigurărilor sociale.

Teritoriul analizat aparţine Regiunii de Nord Vest, în care rata de dependenţă era de 42 %.

Dependenţa de sectorul agricol, combinată cu rata mare de dependenţă demografică

(populaţia inactivă faţă de populaţia activă) şi consecinţele negative ale acestora asupra sistemelor

sociale (sistemul de sănătate, bugetul asigurărilor sociale, sistemul de protecţie socială), vor avea

un puternic impact negativ asupra dezvoltării economice şi vor contribui la decuplarea continuă

de la creşterea economică a anumitor zone ale ţării, a căror populaţie activă va avea şi mai multe

motive să migreze spre marile centre urbane.

Procesul industrializării forţate din perioada fostului regim social – politic a avut ca efect

un transfer masiv de populaţie dinspre rural înspre urban, care a determinat încă de atunci

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 104

scăderea generală a populaţiei rurale. Urbanul a absorbit populaţia matură, de vârstă fertilă, iar în

rural a fost declanşat fenomenul de îmbătrânire demografică.

Trendul descendent al comunei ar putea genera în timp insuficienţa resurselor umane

pentru acoperirea locurilor de muncă.

3.6.2. Piața muncii

Agricultura este ramura de baza a comunei. O mare parte a populatiei lucreaza in

agricultura, iar restul la societățile comerciale din comună și din împrejurimi. Culturile cel mai des

întâlnite sunt: porumb, grâu, ovăz dar si floarea soarelui si legume. Cresterea animalelor este o

preocupare de baza a locuitorilor: bovine, bubaline, porcine, cabaline. Terenurile cultivabile

reprezinta un potențial real pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.

Numărul mediu al salariaților pe județe si localități

Judete

Ani

Anul 2014

UM: Număr persoane

Număr persoane

Sălaj

129

Șomeri înregistrați la sfârșitul anului 2013, pe sexe, județe și localități

Sexe Judete

Perioade

Luna decembrie 2013

UM: Număr persoane

Număr persoane

Total Sălaj

99

Populatia ocupata, pe principalele ramuri de activitate

Situaţia veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea dezvoltării unei

economii rurale diversificate, prin urmare, analiza se va concentra asupra acelor surse alternative

de venit şi asupra diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare

existent atât în sectorul agricol cât si cel non agricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al

comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 105

3.6.3. ANALIZA SWOT RESURSE UMANE ȘI POPULAȚIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

■ Existenţa resurselor umane într-un volum şi

o calificare ce pot asigura dezvoltarea

activităţii economico-sociale;

■ Se acordă mare atenţie seviciilor sociale;

■ Disponibilitatea de a munci în condiţii de

motivare adecvată;

■ Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

■ Rata infracţionalităţii extrem de redusă;

■ Existența persoanelor care și-au înființat

ferme agricole, creștere a animalelor

■ Insuficienta informare a populaţiei cu

privire la programele de calificare şi

reconversie existente în judeţ;

■ Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale

mature şi vârstnice la schimbările şi

provocările lumii actuale, în general, şi la

fenomenul mobilităţii şi reconversiei

profesionale, în special;

■ Migrarea persoanelor tinere spre mediul

urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu

pregătire profesională înaltă;

■ Capacitatea financiară relativ scăzută a

locuitorilor zonei.

■Adaptarea mai lenta a populației mature și

vârstnice la schimbările și provocările actuale,

în general

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

■ Atragerea de programe cu finanţare

europeană pentru stimularea ocupării forţei

de muncă;

■ Adaptarea programelor de învăţământ la

cerinţele economiei de piaţă;

■ Existenţa unor reglementări ce acordă

facilităţi angajatorilor care creează noi locuri

de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc

■ Monitorizarea stării ocupaţionale a

populaţiei;

■ Organizarea de cursuri de formare şi

reconversie profesională în comună;

■ Accesarea fondurilor europene pentru

dezvoltarea profesională a persoanelor active

din comună;

■ Creşterea nivelului de pregătire

profesională a forţei de muncă;

■ Implementarea unor poiecte care să

■ Declinul demografic şi îmbătrânirea

populaţiei comunităţii;

■ Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor

de liceu;

■ Migrarea forţei de muncă;

■ amplificarea pregătirii teoretice a forţei de

muncă în detrimentul aspectelor aplicative;

■ Creşterea ponderii muncii la negru, cu

efecte negative asupra pieţei muncii,

economiei locale şi asistenţei sociale în

perspectivă.

■ Pierderea tinerilor datorita conditiilor socio-

economice precare si a lipsei de perspective și

de încredere într-o schimbare pozitivă

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 106

stimuleze implicarea rromilor în activităţi

aducătoare de venituri;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 107

3.7 SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

3.7.1. Situatia prezentă

În prezent servicile medicale în cadrul comunei sunt asigurate de:

Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate,

judete si localitati

Categorii de unitati sanitare

Ani

Anul 2012

UM: Numar

Numar

Dispensar uman

1

Cabinete stomatologice

1

Farmacii

1

Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate,

judete si localitati

Categorii de cadre medico-sanitare

Ani

Anul 2012

UM: Numar

persoane

Numar

persoane

Medici

1

din total medici: medici de familie (Dr.

Cozma Gabriela, sat MĂERIŞTE)

1

Stomatologi (Cabinet medical stomatologic -

Dr. Ihos Alina, sat MĂERIŞTE)

1

Farmacisti

1

Personal sanitar mediu

1

Desi autorităţile locale au proiecte de modernizare si dotare modernă a dispensarelor,

aceste proiecte vizează mai mult partea de infrastructură, nu si alte iniţiative de sprijinire

a activităţii medicale.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 108

Din analiza principalelor instituţii de sănătate ce deservesc populaţia stabilă din teritoriu,

dar şi a dotărilor pe care acestea le au şi a personalului medical în grija căruia se află destinul

locuitorilor, schiţăm câteva disfuncţii:

- dependenţa populaţiei de serviciile sanitare de la Șimleu Silvaniei, Zalău etc desprinzându-se

clar o polarizare accentuată înspre serviciile oferite şi de alte centre urbane din judeţ;

-ponderea redusă a personalului medical angajat în domeniul sanitar, cu precădere a celui

specializat;

-deservirea unor unităţi administrativ- teritoriale, din punct de vedere sanitar, de către

personal medical din afara regiunii, respectiv din Șimleu Silvaniei și Zalău.

Strategia va avea două elemente principale:

- Un nou cadru de acţiune în sectorul sănătăţii publice, incluzând o programă de acţiune

comunitară pentru acest sector pentru perioada 2018-2022.

- Realizarea unei strategii integrate pentru domeniul sanitar. Conform strategii va fi garantat un

nivel înalt de protecţie al sănătăţii, precum şi actualizarea politicilor locale astfel încât sectorul

sanitar să devină un factor de calitate transversal, care se află la baza tuturor celorlalte sectoare

de interes local.

Servicii sociale:

Având în vedere faptul că marea majoritatea serviciilor sociale sunt furnizate de primării,

acestea nu au nici capacitatea financiară nici cea instituţională de a furniza servicii sociale de

specialitate pentru a satisface necesităţile cetăţenilor.

o activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup

o activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;

o măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

o măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;

o măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în

dificultate;

o activităţi şi servicii de consiliere;

măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru

încurajarea participării şi solidarităţii sociale;

Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea său limitarea unor

situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare său excluziune socială.

Pe plan local, rezultatele obținute în domeniul asistenței sociale sunt bune, urmărindu-

se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primariei Maerisșe, fără a depăși

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 109

termenele legale de soluționare a petițiilor. Primăria Măeriște se preocupă ca în preajma

sărbătorilor religioase, prin atragerea de sponsorizări și din alte surse legal constituite, să ofere

un sprijin material familiilor aflate in dificultate.

Elementele esenţiale pentru cadrul de dezvoltare al sectorului sanitar sunt:

Îmbunătăţirea informării în domeniul sanitar pentru toate păturile sociale;

Crearea unui mecanism de reacţie rapidă pentru a răspunde gravelor ameninţări la

adresa sănătăţii locuitorilor;

Înfruntarea factorilor determinanţi, în mod particular factorii nocivi legaţi de modul

de viaţă dăunător sănătăţii (aceasta include acţiuni de prevenţie iniţiate de la

nivelul şcolilor şi până la proiecte ample de monitorizare şi servicii ambulatorii).

Pentru a pune accentul asupra sectoarelor în care comunităţile nu sunt în grad de

a interveni eficace în mod independent – pentru care este necesară o coordonare

de la nivel superior – comunitatea locală va optimiza efectele propriilor acţiuni

producând “plus valoare” în ceea ce priveşte integrarea într-un sistem de filieră

regională în cadrul sectorului sanitar.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 110

Cetăţenii comunei noastre consideră de

importanţă majoră aspectele legate de sănătate şi se

aşteaptă să fie minimalizate eventualele riscuri.

Comunităţii îi va reveni un rol crucial, obligaţia de a

garanta un nivel maxim de protecţie. Presiunile

legislative ale Comunităţii Europene în acest domeniu

şi implementarea lor cât mai rapidă, în special

prevederile articolului 3 şi 152, sunt aspecte esenţiale

ale prezentei strategii.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 111

3.7.2. ANALIZA SWOT SANATATE SI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Puncte tari Puncte slabe

■ existenţa unui cabinet individual, cabinet

stomatologic şi a unei farmacii;

■ program zilnic al medicului;

■ populaţia comunei este înscrisă la medicul

din comună;

■ cabinetele dispun de personal calificat.

■ slaba educaţie sanitară a comunităţii;

■ numărul crescut al persoanelor care

lucrează la negru, neputând beneficia de

servicii medicale gratuite;

■ preţurile ridicate la medicamente.

■ serviciile acordate( asistenta medicala,

sociala) sunt afectate de bugetul insuficient

Oportunități Amenințări

■ reabilitarea dispensarului uman din

comună;

■ evaluarea stării de sănătate a pacienţilor din

comună, prin Programul naţional de evaluare

a sănătăţii populaţiei;

■ realizarea unor cursuri de igienă şi educaţie

sexuală pentru comunitate;

■ servicii de planing familial.

■construirea unui centru de sanatate

■ construirea unui centru pentru îngrijire

vârstnici

■ construirea unei case de copii

■ imposibilitatea unor pacienţi de a plăti

anumite servicii medicale;

■ slaba receptivitate a pacienţilor la

programele naţionale de sănătate;

■ creşterea numărului bolnavilor cronici.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 112

3.8 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

3.8.1. Situatia prezentă

Registru Agricol; Cadastru

Urbanism

Registrul populaţiei

Componenţa Consiliului

Local

Gospodărire –

Întreţinere reparaţii

Contabilitate şi finanţe

Asistenţă socială

Primăria Măeriște este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.

215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în

conformitate cu hotărârile Consiliului Local Măeriște privind aprobarea organigramei, a

numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie

o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Măeriște, ce duce

la îndeplinire hotărârile luate de Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, bazându -se pe

problemele colectrivităţii locale.

Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Măeriște şi al aparatului

propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controlează (confirm art. 66-215/2001 privind

administraţia publică locală) cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006.

Primăria Comunei Măeriște reprezintă administraţia publică locală prin care se

realizează autonomia locală. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca autoritate

deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 113

3.8.2. Situația viitoare

Viaţa economică a Unitatii Administrative Teritoriale a comunei Măeriște, trebuie

revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultura, zootehnie, dezvoltare rurală,

mediu, economie, turism, educaţie, cultură, resurse umane- piaţa muncii, sănătate şi asistenţă

socială, administraţie publică locală.

Aceste investiţii sunt foarte importante pentru revitalizarea vieţii economice a

comunei care trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte

benefice. Infrastructura necesită îmbunătăţire continuă, de aceea investiţiile trebuie făcute

după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;

raportul valoarea investiţiei/ efecte economico-financiare produse;

raportul valoarea investiţiei/numărul beneficiarilor.

Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile

cultural şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Primăria Măeriște,

astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit; complementar acest lucru va

creşte şi atractivitatea turistică a comunei.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 114

o Investiţii necesare;

o Adaptarea structurii organizatorice;

o Programe de formare profesională a funcţionarilor

publici din primărie;

o Schimb de experienţă şi vizite de studii;

o Creșterea nivelului de consultare a cetăţenilor şi mediului

de afaceri din comună;

o Reabilitarea sediului Poliţiei Locale;

o Achiziţionarea unei maşini de pompieri;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 115

3.8.3. ANALIZA SWOT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

■ actualizarea periodică a organigramei

primăriei;

■ implicarea efectivă a conducerii la nivel de

vârf în procesul de conştientizare şi aplicare a

acţiunilor legate de reforma în administraţie;

■ existenţa procedurilor ce reglementează

fluxul de documente în instituţie;

■ existenţa unor proceduri care să descrie

modul de realizare a activităţilor şi

subactivităţilor ce vizează organizarea muncii

în instituţie;

■ compartimentului de informare a

Cetăţeanului şi Relaţii Publice care

funcţionează în cadrul Consiliului Local al

comunei Măeriște ca interfaţă principală între

instituţie şi cetăţeni;

■ aplicarea metodologiei de evaluare a

performanţelor personalului angajat în

administraţia publică;

■ transparenţă în recrutarea şi în promovarea

personalului;

■ participarea, în limita fondurilor a tuturor

categoriilor de personal la activităţi de

formare continuă;

■ existenţa la nivelul instituţiei a unei strategii

de formare continuă a funcţionarilor publici

predominantă la nivelul instituţiei a relaţiilor

de colaborare între colegi,

■ existenţa unui program de contabilitate şi

salarii;

■ existenţa unui cadru legal coerent şi stabil

privind liberul acces la informaţia de interes

public şi transparenţa actului administrativ;

■ rezistenţa la schimbare manifestată de o

parte din personalul instituţiei;

■ ineficienţa mecanismului de elaborare a

politicilor publice la nivelul primăriei;

■ insuficienta conştientizare a noţiunilor de

eficienţă, rentabilitate şi transparenţă în

administrarea domeniului public şi privat al

comunei,

■ dificultăţi de comunicare internă între

diferitele compartimente funcţionale şi între

structuri ale administraţiei publice locale;

■ existenţa încă a unui sentiment de frustare

a funcţionarilor (angajaţi contractuali şi

functionari publici) motivat de sistemul de

salarizare, promovare, precum şi de

menţinere a unei imagini publice negative a

funcţionarului din administraţia publică;

■ imposibilitatea promovării pe post a

salariaţilor;

■ posibilităţi reduse de motivare financiară a

personalului şi de atragere a persoanelor cu

calificare superioară în structurile

funcţionarilor publici;

■ resurse financiare limitate pentru

susţinerea programului de pregătire;

■ încărcarea cu sarcini suplimentare peste

cele prevăzute în fişa postului datorită

insuficienţei personalului din instituţie;

■ nu se realizează testarea periodică a

funcţionarilor publici;

■ nu se realizează rapoarte de activitate

lunare, ci doar trimestriale;

■ existenţa fondurilor limitate alocate

formării continue a funcţionarilor publici;

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 116

■ clădirea primăriei: construcție nouă,

îndeplinește toate standardele de funcționare

■ imposibilitatea de motivare suplimentară a

personalului,

■ dificultăţi legate de aplicarea curentă a

noilor acte normative datorită multitudinii şi

complexităţii acestora;

■ număr insuficient de calculatoare iar unele

dintre acestea sunt uzate moral;

■ resurse financiare insuficiente pentru

informatizarea administraţiei publice locale;

■ lipsă de interes a cetăţenilor în a se implica

activ în procesul de luare a deciziei la nivel

local.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

■ posibilităţi de accesare a unor fonduri

externe destinate în mod special modernizării

administraţiei publice;

■ lucrări de cadastru imobiliar intravilan şi

extravilan, realizare PUG;

■ dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de

urgenţă;

■ dotarea administraţiei locale,

■ dezvoltarea unor legături puternice între

consiliul judeţean şi autorităţile locale;

■ mai multe posibilităţi de instruire a

personalului prin agenţii de formare

profesională.

■ înscrierea personalulul la cursuri de formare

profesională ECDL

■ teamă de risc, inertia unor funcţionari

publici - mai ales din funcţiile de conducere;

■ inerţie mare privind implicarea factorilor

responsabili dar şi a comunităţii în

programele de dezvoltare;

■ tendinţa mass-mediei de a reflecta cu

precădere - şi, de regulă, fără a verifica -

aspectele negative ale anumitor activităţi din

administraţie, de cele mai multe ori

informaţiile fiind greşit interpretate sau

neînţelese;

■ fluctuaţia funcţionarilor publici - datorită

salariilor mici personalul bine pregătit este

tentat să caute locuri de muncă în sectoral

privat;

■ pe de altă parte imposibilitatea angajării

imediate a altor funcţionari publici

influenţează în mod negativ continuitatea

activităţilor;

■ dificultatea realizării unei strategii şi a unor

planuri de acţiune care să reziste schimbărilor

politice - clasa politică actuală nu are încă

suficientă maturitate încât să aprecieze şi să

implementeze programele iniţiate de

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 117

conducerile instituţiilor din mandatele

anteriore;

■ schimbări legislative prea frecvente pentru

a fi asimilate eficient.

COMUNA

MĂERIȘTE

JUD. SĂLAJ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 118