ACADEMIA ROMANA Sec{ia de $tiinle Istorice gi Arheologie CANDIDAT PENTRU ALEGEREA CA TITULAR Numele candidatului: $ERBAN PAPACOSTEA Locul de muncd qi functia in prezent (sau ultimul in caz de pensionare): pensionar Recomandat de: Acad. Victor Spinei Data qi locul naqterii: 25 iunie 1928, Bucuregti Adresa prezentd: str. Caragea Vodb nr. 19, sector 1, Bucuregti Justificarea (motivarea) propunerii, precizdnd criteriile de excelentd qi meritele de excep{ie pentru care este propus; impactul asupra domeniului propriu de activitate; reputa{ia internalionall (unde este cazul). Se pot prezenta date scientometrice, de ex. Indice Hirsch, unde este caztil. Se tine cont de specificul domeniuluiin care activeazd candidatul (qtiinfe exacte, gtiinfe umaniste) Dup[ terminarea studiilor superioare, s-a preocupat indeosebi de teme circumscrise epocii crepusculare a Evului Mediu gi a inceputului perioadei moderne, aborddnd pentru inceput chestiuni aferente urmdrilor Reformei in Moldova qi relafiilor agrare din Jara RomdneascS. in anii urmitori, investigaliile sale coboard din punct de vedere cronologic, cantondndu-se la viala politicd a Moldovei gi Jirii Romdneqti in secolul al XV-lea, in legdturd cu care abordeazd probleme conexe domniilor lui Alexandru cel Bun, Vlad Jepeg, $tefan cel Mare etc., pentru ca apoi sb revind temporar la veacul al XVIII-lea. In deceniile ce au urmat, interesele sale prioritare revin la fascinanta epocl a lui $tefan cel Mare, exploratd, mai cu seamd din unghiul politicii externe. Florilegiul de studii consacrat acestui segment major al istoriei romdnilor a fost completat in chip fericit cu o micromonografie dedicatd intregii domnii a ilustrului domn al Moldovei, tradusi in patru limbi de circulaJie internalionald qi ulterior retipdritS in form[ augmentatS. Concomitent s-a aplecat spre examinarea aspectelor legate de conqtiinfa romanitdlii la romdni gi asupra unui larg evantai de teme conexe Evului Mediu sud-est european. Intre acestea un loc esenfial in demersurile sale epistemologice au ocupat problemele care il preocupaserd pe dascdlul sdu, Gheorghe L Brdtianu, iar, mai inainte, pe Nicolae Iorga: raporturile politice gi economice ale genovezilor gi venelienilor in Marea Neagrd qi inceputurile qi consolidarea organismelor statale din teritoriile extracarpatice. Un alt domeniu asupra cdruia s-a aplecat cu competenJd, dar qi pietate, priveqte istoriografia nalional5, prin asumarea calitdlii de editor al unor reprezentan{i de marcd ai scrisului istoric, precum Nicolae Iorga, Gheorghe I. Br[tianu gi Andrei Ofetea. Creatia sa din domeniul istoriei, de o remarcabild consistenfi, constituie un model de proiectare echilibratd a realitdlilor politice, economice, culturale gi confesionale din spatiul romdnesc in turnura multifafetatd a evenimentelor de pe plan european, tealizatd, cu mdiestrie aparte, gralie unei cunoaqteri desiv6rgite a istoriei statelor din vecindtatea teritoriilor carpato-dun6rene.
Transcript
ACADEMIA ROMANASec{ia de $tiinle Istorice gi Arheologie
CANDIDAT PENTRU ALEGEREACA TITULAR
Numele candidatului: $ERBAN PAPACOSTEA
Locul de muncd qi functia in prezent (sau ultimul in caz de pensionare): pensionar
Recomandat de: Acad. Victor Spinei
Data qi locul naqterii: 25 iunie 1928, Bucuregti
Adresa prezentd: str. Caragea Vodb nr. 19, sector 1, Bucuregti
Justificarea (motivarea) propunerii, precizdnd criteriile de excelentd qi meritele de excep{ie pentrucare este propus; impactul asupra domeniului propriu de activitate; reputa{ia internalionall (unde estecazul). Se pot prezenta date scientometrice, de ex. Indice Hirsch, unde este caztil. Se tine cont despecificul domeniuluiin care activeazd candidatul (qtiinfe exacte, gtiinfe umaniste)
Dup[ terminarea studiilor superioare, s-a preocupat indeosebi de teme circumscrise epociicrepusculare a Evului Mediu gi a inceputului perioadei moderne, aborddnd pentru inceput chestiuniaferente urmdrilor Reformei in Moldova qi relafiilor agrare din Jara RomdneascS. in anii urmitori,investigaliile sale coboard din punct de vedere cronologic, cantondndu-se la viala politicd a Moldoveigi Jirii Romdneqti in secolul al XV-lea, in legdturd cu care abordeazd probleme conexe domniilor luiAlexandru cel Bun, Vlad Jepeg, $tefan cel Mare etc., pentru ca apoi sb revind temporar la veacul alXVIII-lea. In deceniile ce au urmat, interesele sale prioritare revin la fascinanta epocl a lui $tefan celMare, exploratd, mai cu seamd din unghiul politicii externe. Florilegiul de studii consacrat acestuisegment major al istoriei romdnilor a fost completat in chip fericit cu o micromonografie dedicatdintregii domnii a ilustrului domn al Moldovei, tradusi in patru limbi de circulaJie internalionald qi
ulterior retipdritS in form[ augmentatS. Concomitent s-a aplecat spre examinarea aspectelor legate deconqtiinfa romanitdlii la romdni gi asupra unui larg evantai de teme conexe Evului Mediu sud-esteuropean. Intre acestea un loc esenfial in demersurile sale epistemologice au ocupat problemele careil preocupaserd pe dascdlul sdu, Gheorghe L Brdtianu, iar, mai inainte, pe Nicolae Iorga: raporturilepolitice gi economice ale genovezilor gi venelienilor in Marea Neagrd qi inceputurile qi consolidareaorganismelor statale din teritoriile extracarpatice. Un alt domeniu asupra cdruia s-a aplecat cucompetenJd, dar qi pietate, priveqte istoriografia nalional5, prin asumarea calitdlii de editor al unorreprezentan{i de marcd ai scrisului istoric, precum Nicolae Iorga, Gheorghe I. Br[tianu gi AndreiOfetea. Creatia sa din domeniul istoriei, de o remarcabild consistenfi, constituie un model deproiectare echilibratd a realitdlilor politice, economice, culturale gi confesionale din spatiul romdnescin turnura multifafetatd a evenimentelor de pe plan european, tealizatd, cu mdiestrie aparte, gralie uneicunoaqteri desiv6rgite a istoriei statelor din vecindtatea teritoriilor carpato-dun6rene.
Descrierea activitdfii candidatului (cu indicarea unor lucrdri semnificative)
in constelalia istoriografic[ romdneascd a anilor postbelici numele profesorului $erban Papacostea se
plaseazd indubitabil la altitudine maxim6. Opera sa, impundndu-se nu atdt prin volum, cdt prin
consisten{6, diversitate qi originalitate, reprezintb un etalon al acribiei cirturdreqti, manifestatd prin
documentalie riguroasd, larg orizont cultural, penetrabilitate a analizelor, logicd impecabild a
demonstratiilor qi forml elevat[, Dintre lucrdrile sale se cuvin amintite volumul Geneza statului tnEvul Mediu romdnesc. Studii uitice (Cluj-Napoca, 1988) gi admirabila monografte Romdnii tnsecolul al Xlil-lea tntre crucicttd Si Imperiul mongol (Bucureqti, 1993), una din cele mai remarcabile
rcalizdri ale medievisticii romdneqti din deceniile postbelice, in anii de dupd abolirea sistemului
dictatorial, devenit director al Institutului de Istorie ,,N. Iorga", a cdutat s5 o dinamizeze gi sd
diversifice activitatea acestei importante institulii de cercetare, muldnd-o in consonanld cu
comandamentele cdrturdreqti majore, in aceastd calitate s-a preocupat ca periodicele Institutului s6
rdspundd mai articulat la chestiuni de interes stringent pentru istoriografia naJionald gi interna{ionald,
iar prin tematica lor sd se reia tradifia ilustratd de cdteva din publica{iile romdneqti de prestigiu din
perioada interbelicd sau s[ reitereze modele notorii, configurate in revistele de profil din Occident,
intr-o viziune adaptatd specificului gi posibilit6lilor autohtone. in chip firesc, datoritd experienlei 9i
autorit6tii sale, gi-a asumat importante responsabilitdli in coordonarea cdtorva din cele mai reputate
periodice din Romdnia, precum ,,Revista istoric6", ,,Studii qi materiale de istorie medie", ,,Revue des
dtudes sud-est europdennes" qi ,,Il Mar Nero". TotodatS, eforturile depuse in calitate de director al
Institutului de Istorie ,,N. Iorga" s-au coneentrat in direclia asigurdrii unei pregitiri corespunzdtoare
pentru generafiile tinere de cercetltori, cu propensiune atdt pentru istoria local6, cdt 9i pentru cea
universal6. O alt[ faletda activitilii sale din ultima vreme s-a concretizatpe t[rdm didactic. Dacd
inainte de colapsul regimului totalitar o eventualS carier[ universitard ii era prohibitd de originea
social6,,nesdndtoasd", dupd evenimentele din decembrie 1989 a fost posibilI invitarea sa de a {ine
cursuri in cadrul Universitalii din Constanla. Cicluri ocazionale de prelegeri a sus{inut qi laUniversitatea ,,Albert-Ludwigs" de la Freiburg i.Br.
Decizia Sec{iei:
Propunere aprobatd de Seclie Ia data de ......,,............prin vot secret: voturi exprimate ,..,.,..,'..';
voturi pentru....,...,,,.; voturi contra..........; abJineri..'..'....'Propunere incd nediscutatS -Se va anexa o selec{ie de 12 lucrbri majore din lista publicaliilor (referin}e bibliografice complete,
alese de candidat)
Data27 oct. 2015 Semndtura pregedintelui secliei
Lista celor mai semnificative (importante) publica(ii ale candidatului. Se va prezenta citarea
Bibliografica integrald (autori: titlu: editura (pentru c64i): revista: volumt pagini: anul aparifiei), La
reviste se poate indica qi numlrul de citari cf. ISI qi factorul de impact al revistei (cdnd gi dacd este
cazul)Sunt menfionate lucrdrile apdrute de la alegerea ca membru corespondent (1990)
l. Stefen cel Mare, domn al Moldovei. 1457-1504, Bucuregti, 1990, 87 p.
2, Byzance et la Croisade au Bas-Danube d la fin du XIlf sidcle, in ,,Revue Roumaine
d'Histoire", t. XXX, nt. l-2, 199I, P' 3-21.
3. DesdvdrEirea emancipdrii politice a fdrii RomdneEti qi a Moldovei (1330-1392), in
,,Revista istoricd", s.n,t.2, nr. 9-10, 1991, p. 471494,
4. Byzance et la crdation de la ,,Mdtropole de Moldavie ", in ,,Etudes Byzantines et Post-
Byzantines", vol. II,7991, p. 133-150'
5. Moldova tui $tefan cel Mare Si genovezii din Marea Neagrd, in,,Anuarul Institutului de
Istorie <A.D. Xenopol>",Ia;i, t, XXIX, 1992,p,67-73,
6, Gheorghe I. Brdtianu; istoricul Si omul politic, in ,,Revista istoricS", s.n., t. 4, nt. l-2,1993,p, 19-32.
7, Jews in the Romqnian Principalities during the Middle Ages, in ,,SHVUT' Jewish
Problems in Eastern Europe", editor Liviu Rotman, 16, Tel Aviv University, 1993, p, 59-72'
8. Romdnii in secolul al XII-lea. intre uuciatd Si Imperiul mongol, Bucuregti, 1993, 188 p.
9. The Shaping of an Ethnical ldentity; the Romanians in the Middle Ages, in ,,Revue
Roumaine d'Histoire", t. XXXII, nr. 7-2, 1993, p. 3-13,
l0.Une r,lvolte antigdnoise en mer Noire et la riposte de G€nes (1433-1434),in,,Il Mar
Nero", Roma, t.l, 1994, P. 27 9-290,
ll. De la guerre de Bosphore d la guerce de T,lnddos: rivalit,ls commerciales et alignements
politiques dans le Sud-Est de I'Europe dqns la seconde moitid du XII4 sidcle, in vol.
,,Coloniser au Moyen Ag.", sous la dir. de Michel Balard et Alain Ducellier, Paris, 1995,
p.341-352
12. Sephen the Great, Prince of Moldavia. 1457-1504, Bucuregti, 1996' 103 p.
13. Istoria Romdniei (in colab'), Bucureqti, 1998,617 p,
14. Evul Mediu romdnesc. Realitdli politice Si curente spirituale, Bucureqti, 2001, 397 p.
15. Limbd Si identitate etnicd in Evul Mediu romdnesc, Bucuregti, 200I,20 p.
16. $tefan cel Mare domn al Moldovei, 1457-15}4,Editura Corint, Bucureqti,2003, 81 p'
17. Lq Mer Noire. Carrefour des grandes routes intercontinentales. 1204-1453, Bucureqti,
2006,379 p.
18, Marea Neagrd. Rdspdntie a drumurilor intercontinentale (1204-1453) (in colab'),
