Prof. Dr. Dmitri Avdeev

CAND SI-]FLETIJL

ESTE BOLNAV

ediyia a treia

Traducere din limba rusi deAdrian gi Xenia Tindsescu-Vlas

CupnrNs

Cuv2ntinainte..;.. ....5Cauzele bolilor psihice: perspectiva ortodoxd. . .7Informaqiigenerale ......9Cdteva dintre simptomele tulburlrilor psihice .11

Scurtl descriere a cdtowa boli psihice . . . . . .74Bolile,,naturale" .......16Tulburirile psihice provocate de lucrarea

demonicl .....1.9Bolile sufletului-fenomen tainic . . . .27Psihologia pastorald, ....33Despre aiutorarea bolnavilor . . .43Nervozitatea: cauzele duhovnicegti gi

manifestirileei. .....53,,Pefondnervos..." .....57Desprepsihoterapie ... ......74Despre psihologia care a pierdut sufletul . . .82Psihologia ortodoxd (conspect) . . . . . .86Psihoterapia:abordareaortodoxi ....90Scrisorialecolegilor .. ......103Exemple de acqiune distructivd asupra

psihicului ....109Despre pdcatul befiei . .127Despre narcomanie gi narcomani . . .767Desprepicatulfumatului ....200Nu figi pdrtaqi la lucririle intunericului . . . . .21LRlspunsurila?ntrebdri ......2i.8Apendice ......229Sfingii Plrinfi,despre boli gi bolnavi .232

Ceuzrrn BoLrLoR PSrHrcE:PERSPECTTvA onroooxA

,,Biserica privegte bolile psihice ca pe unadintre manifestirile vilt5rmdrii generale decitre pdcat a naturii omenegti. Distingind instructura personalitlqii nivelul duhovnicesc, celsufletesc qi cel trupesc, Sfingii Pirinfi deosebeaubolile dezvoltate.din fire, .de cele provocate delucrarca dernonicl sau de patirnile care il inro-besc pe om. Potrivit acestei distincqii, sunt [a felde neiustificate atAt considerarea tuturor bo-lilor psihice drept manifestiri ale indricirii,ceea ce attage dupi sine sivirgirea fdrd te-mei a rinduielii exorcismului, c2;t gi tentati-va de tratate a oriciror tulburiri spiritualeexclusiv prin metode clinice...

Boala psihici nu micqoreazd. demnttatea omu-lui. Biserica dI mdrturie cI gi cel bolnav sufleteg-te este purtitor al chipului lui Dumnezen, rdmi.-n2nd frate al nostru, care are nevoie de compi-timire gi ajutor..."

Din ,,Bazele concep{iei socialea Bisericii Ortodoxe Ruse"

7

Inrronueru cEI\IERALE

Boala psihicd reprezintd, modificiri ale activi-tdqii creierului, modificdri in care psihicul nu se

afTd in concorclangd cu realitatea inconjurltoare,ci o reflecti deformat. Bolile psihice se manifestlprin tulburdri ale psihicului Ei comportamentului.

Cum se clasifici bolile psihice ? in principiu,psihiatria recunoa$te doui niveluri de moclificdripatologice. De primul nivel (sau grupd) apa4instirile psihotice. Acestea formeazd, o grupd lar-gI de maladii a cdror origine este nepsihogeni(nepsihologicl) ;i care sunt legate de o serie detulburiri genetice, metabolice q.a. Dintre maladiilefundamentale ale acestei grupe se remarcl schizo-frenia, psihoza maniaco-depresivd, psihozeleepileptice gi senile. Aceste boli se pot derula con-tinuu sau in accese, pot avea o evolugie gtearsi orimanifcsti, de gravitate mare sau moderatS.

Simptomele tipice ale psihozelor sunt delirul,halucinagiile, tulburirile de comportament (maiales in schizofrenie); tulburlrile sferei emo[ionalesub f<;rma maniei sau a deprimirii (in psihozamaniaco-depresivi) g.a.m.d. Cu timpul se poateschimba intreg ,,aspectul" psihologic al omului.

Cealaltl grupa de boli psihice cuprinde dife-ritele tulburdri nevrotice. Trlsdtura distinctivi

DR. DMITRI AVDEEV

a acestor afecqiuni este reprezentatd. de leglturalor cu stressurile, cu circumstanfele psihotrauma-tizante, cu defectele de educafie, cu concliqiilesociale.

Spre deosebire de psihoze, in cazul tulburl-rilor nevrotice, care alcituiesc aga-numita ,,micl*psihiatrie, bolnavii au o aritudine criticd, fagd deprapria stare psihici, incearcd sd se lupte cu pro_blema lor.

Bq.lile psihice au in multe privinfe o evolu;iediferitd fagd, de cea a bolilor somatice (trupeqti).Una dintre particularitiqile lor esre aparenta lipsda factorului patogen. in schizofrenie ;i in psihozamaniaco-depresivi. lipsesc din creier orice mocli-ficdri anatomice semnificative. Nici nevrozele nuprezintd, defecte vizibile ale sistemului nervoscentral. in psihozele epileptice gi senile, modifi-cirile patologice din creier sunt mai degrabl pre-mergltoare tulburirilor psihice declt produse deacestea.

CAruvL DrNTRE sTMPToMELEflr-strRARrr,oR PSrHrcE

Tulburiri ale gindirii

Vorbirea dezagregatd - tulburare legdturiilogice in vorbire

Incoerenla- vorbirea bolnavului reprezinti o,,salatd de cuvinte", lipsesc conexiunile logice gi

gramaticzle dintre cuvinteGd.ndirea sterild - de obicei este combinatd

cu logoreea gi inlocuiegte gindirea gi rispun-surile la obiect

incetinirea ritmului ideatiu- este caracterizatprin micEorarea numirului de asociagii; bolnavulsimte dificultate in interpretarea situagiilor, ideileii sunt slrace qi lipsite de varietate

Accelerarea ritmului ideatiu - fenomenulopus celui de mai sus; apogeul siu este repre-zentat de ,,fuga de idei"

Mentisrnul- ,,potop" patologic de glnduri; incapul bolnavului vin in valuri diverse asociagii,fdrd, ca vorbirea lui si capete un tempo diferit

Spernr.ng (barajul ideatiu) - oprire, ,,patrze"subiti in g2ndire

11

DR. DMITRI AVDEEV

Ideile delirante - concluzii false, care nu aubazd, reald, gi la care bolnavul nu renunta fiindconfruntat cu o argumentatie logicd; se int2lnescadeseori in clinica schizofreniei; delirul cunoaStenumeroase varietd\i: delirul de persecuqie, de in-fluengi, de grandoare, de relaqie, toxic, de preju-diciu, de gelozie g.a.

Ideile obsesiue - idei a cdror aparifie a fostcondigionatl inifial de o situagie reali sau de uneveniment real, dar care au fost mai apoi hiper-trofiate maladiv; bolnavul igi pierde raportareacritici la ele; de reguli le inso,tegte un sentimentde anxietate, de tensiune interioard

Tulburiri ale percep.tiei

Iluziile - perceperea gregitd a unor obiectesau fenomene existente in mod real; cel mai desapar pe fondul tensiunii emotionale, a sentimen-tului de frici (de pildi, cirpa de spdlat pe jospoate sd. pard. un animal necunoscut $.a.m.d)

Halucinaliile - formi de tulburare psihici incare percep\ia apare fdrd un stimul real; omulvede, aude sau pipdie lucruri pe care nu le per-cep cei din jurul lui; halucinagiile se observi inschizofrenie, in leziuni organice ale creien:lui, inalcoolism, in narcomanie

Cenestopatiile - diverse seflza\ii ap/asdtoare,neplicute, in diferite pe$ ale corpului, ?n organe-le interne; aceastl stare morbidi nu se manifestlprin tulburiri neuropatologice vizibile gi nici ana-lizele nu descoperd vreun focar de leziune

72

CAND SUFLETUL ESTE I]otNAV

D@ersonalizarea - tulburare a congtiingei desine, sentimentul subiectiv al modificirii propri-ilor insugiri psihice qi fizice

Derealizarea - receptarea morbid-in adecv atd.

? realittrlii inconjuritozre, a obiectelor gi fenome-nelor din jur

Tulburiri emotionale

Depresia - bolnavul are un nivel general scd-zut al dispozigiei sufleteEti, se simte obosit, lipsitde vlagd,, di o apreciere pesimisti evenimen-telor; nu rareori este insomniac; depresia persis-tente poate duce la g2nduri gi chiar la acfiuni sui-cidale; depresia este constatatd, in clinica multorstdri psihopatologice; dacd starea depresivl con-tinui mai mult de doui-trei siptimXni, cu oscila-fii zilnice (dimineaga bolnavul se simte mai riu,sezra mai bine) gi sezoniere (inrdutllire primi-vara qi toamna), este necesar aiutorul medicului

Mania - dispozi;ie sufleteascl anormal de ri-dicatd,, insoqiti de excita;ie in miqcare Ei in vor-bire; mania este caracteristicl pentru starea mani-acali, in cadrul psihozei maniaco-depresive

Disforia* dispozigie riutdcios-mXnioasd; apa-re deseori la bolnavii de epilepsie

Apatia- pustietate emotionali, indiferenfi fa-

!d de tot ce se int2mpld, fagd. de propria persoaniAutismul- stare de inchidere patologicl in sine

ScunrA DESCRTERE

e cAtonve BoLr PSlrrcE

Schizofrenia - boali psihica manifestatd prinmodificlri tipice ale personalititii. in tabloul cli-nic al schizofreniei se pot distinge: 1) tulburlride structur'a a gin<lirii: disocierea, tendinqa spreragionamente sterile, flrd conqinut, ,,derapaie" lo-gice, g1ndire autistd, delir; 2) tulburiri emo[iona-L; 3) fenomene de depersonalizare qi derealiza-re; 4) tulburdri de perceptie (halucinatii s.a.) qi oserie de alte tulburiri. Schizofrenia este mai curindnu o singurd,boald, ci o grupi de psihoze reunitesub aceeagi denumire, psihoze care pot fi diferitein privin{a fo4ei gi duratei manifestdrilor patologi-ce, precum gi in privinta evolufiei. Bolnavii deschizofrenie trebuie si se afle sub observaqie medi-cali gi au nevoie de tratament specializat.

Psihoza maniaco-depresivi - boald psihicdale cdrei semne clinice fundamentale sunt fazelemaniacale, depresive sau mixte, ce pot alternaurmind diverse modele. Uneori, in clinica psiho-zei maniaco-depresive predomind una dintrefaze. Particularitatea caracteristic:a a acestei bolieste reprezentatd. de prezen\a ,,intewalelor lumi-noase" (stdri in care bolnavul este practic slnd-tos). in perioadele de acutizare este indispensa-

74

CAND SUFLETUL ESTE I]otNAV

bil tratamentul, iar in perioada dintre accese suntindicate misuri profilactice.

Epilepsia - zisd, gi ,,boala copiilor", se poatemanifesta prin crize convulsive sau prin a9a-nu-mitele echivalenge psihice neconvulsive. Acesteadin urmi reprezintd, crize repetate periodic dedisforie, de agresivitate q.a. in epilepsie existimodificdri specifice ale personalitdgii: glndireadevine fixatd, pe amdnunte nesemnificative, gre-oaie. Caracterul bolnavilor este adeseori rizbu-nitor; in el se pot observa trisituri de pedantismexagerat, de punctu alitate exageratd,.

Bor n r ,TNATIJRALE66

De unde apar tulburirile qi bolile psihice ?

Vom incerca si facem luminl in aceastl proble-mi. Existl mai multe puncte de vedere. Una din-ffe cauze este natura omului.

Cuviosul Antonie din Lavra Peqterilor a ingrijitvreme de trei ani un monah bolnav de catatonie(una dintre formele psihozelor), privindu-i stareaca pe o boald, nu ca pe un rezultat al lucririi du-hului riu (exemplu citat dupl prof. T. I. Iudin).

Cuviosul Ioan ScIrarul indicl anumite semnedupi care se poate face deosebirea intre tulburi-rile psihice de origine duhovniceasci gi cele carenu cedeazd, in fatra ruglciunii gi a semnului sfin-tei cruci, a cdror dezvoltare vine, dupd cum scrieel, ,,de la fire" (citat dupa prof. D. E. Melehov).

in cartea ,,Slujirea pastorale ortodoxd", arhi-mandritul Kiprian (Kern), vorbind despre psihia-trie, aratd, ci existl stlri sufletegti greu de definitpotrivit categoriilor teologiei morale gi care nu seincadreazd,in conceptele de bine;i de riu. Dupipdrerca autorului, aceste stiri gin nu de domeniulasceticii, ci de cel al psihopatologiei, gi iqi au ori-ginea in natura individului.

Cuviosul mdrnrrisitor, stareful arhimandrit Gheor-ghe (Lavrov), care s-a nevoit cindva in mindsti-

L6

CAND SUFLETUL ESTE I]OLNAV

rea Danilov, fdcea deosebire cu multi fine(e intrebolile psihice. Unora le spunea: ,Tu, puiule,du-te la doctor", iar altora: ,,Tu n-ai ce ciuta la

doctor'i. Erau gi cazuri cand staregul, dupi ce fi-cea ordine in viafa duhovniceascd a omului, ii re-

comanda si rneargi la psihiatru sau, dimpotrivl,ii lua unui psihiatru pacienli, ,,transferlndu-i" iningrijirea sa.

Trigind o concluzie parlialI a celor spuse mai

sus, se poate zice cd in planul mXntuirii se poa-

te trage o paraleld intre bolile sufletegti gi cele

trupegti: atit unele, cXt qi celelalte vin asupra

omului, cu ingdduinfa lui Dumnezeu , ca el sd fiealutat in lucrarea m2ntuirii. in aceastl perspec-

tivi, boala sufleteascl este o cruce trimisi de

Domnul.Despre factorii naturali, individual-biologici, ai

apariqiei patologiei psihice vorbesc gi datele gtiin-gifice medicale. Ca exemplu putem da apatiTia

simptomelor psihopatologice pe fondul patolo-giei somatice, in particular neurologice, aparigia

tulburlrilor psihice sub influenta unor diverqi

factori nocivi (otrdvurile neurotrope, cimpurilede ultrasunete, zgomotul puternic, munca incondiqii de iluminare scdzuti E.a.m.d.).

O alta confirmare consti in faptul cd manifestl-rile psihopatologice pot fi deseori tratate cu succes

prin medicamente. Meritd sd amintim 9i ci au fost

intreprinse cerceteri care au stabilit anumite legiEqi

ale predispoziqiei genetice la boli psihice.

Se inqelege cd boala trupului nu poate sd nurepercuteze gi asupra restului naturii omului. Ori-

77