8
MARTHA HALL KELLY /\ CAND /\ INFLORESTE LI LIACUL Traducere din limba englezd gi note MIRELLA ACSENTE *#
MARTHA HALL KELLY
/\
CAND/\
INFLORESTE
LI LIACUL
Traducere din limba englezd gi note
MIRELLA ACSENTE
*#
Capitolul 1
CAROLINESeptembrie 19j9
Daci aq fi qtiut ci in acea zi urma s6 il cunosc pe birbatul care
avea si mI spulbere asemenea porlelanului citzlrt pe teracoti, aq fidormit pAnfmai tdrzit. in schimb, l-am trezit pe domnul Sitwell,
tlorarul nostru, ca si-mi pregiteasci o floare pentru butonierl. Prima
mea gall de la consulat nu era un moment in care si lin seama de
protocol.Am intrat in curentul puternic al migc[rii plebee de pe Fifth
{venue. Birbali cu pilirii gri de fetru treceau pe ling[ mine, im-
brincindu-md, iar ziarele de diminea
to Martha Hall Kelly
FRANQAISE. clrdirea Francezb, sediul consulatului Francez, seridica alituri de clidirea Imperiului Britanic, cu vedere spre FifthAvenue, parte din Rockefeller Centre, noul complex de granit 9icalcar al lui Rockefeller funior. Multe consulate strdine igi aveau bi-rourile acolo, alc5'tuind un mare ghiveci de diploma[ie internafionali.
- Intra(i pdni in spate gi intoarceti-vi cu fa!a, a spus Cuddy, lifti_erul nostru.
Domnul Rockefeller alegea liftierii pe sprdnceani, ciutAndu_i pecei bine crescu{i gi aritoqi. cuddy era un bdrbat frumos, degi pirulii era deja grizonant, iar trupul imbitrAnea rapid.
Cuddy gi-a afintit privirea asupra numerelor luminate de deasu_pra ugii.
- Azi aveli o mullime de oameni sus, Miss Ferriday. pia a zis ciau mai venit doui vase.
- Minunat, am rispuns.cuddy gi-a scuturat ceva de pe mdneca uniformei sale bleumarin.- Iar stali pAni tdrziu in seara asta?Desi aveam cele mai rapide lifturi din lume, cu al nostru incd
mergeai la nesfdrqit.
- La cinci am plecat. Diseari e gala.imi iubeam slujba. Bunica woolsey incepuse tradiqia acestei
munci in familia noastri, ingrijind soldafi pe cdmpul de rupti de laGettysburgl. Dar voluntariatul meu ca gefr a departamentului de asis-tenfi a familiei pentru consulatul Franlei nu era de fapt o muncipropriu-zisi. Iubirea pentru tot ce e francezera pur gi simplu ceva gene-tic la mine. Degi tata era pe jumitate irlandez, inima lui bitea pentruFranfa. in plus, mama mogtenise un apartament in paris, undemergeam in fiecare an in august, aqa ci mi simteam ca acasl acolo.
Liftul s-a oprit. chiar gi prin ugile inchise, avzeamcu tofii rarmateribili a vocilor ridicate. M-a stribitut un fior.
-Etajul trei, a spus Cuddy. Consulatul Frantei. Aveli griji Ia...odati ce s-au deschis ugile, zgomotul a acoperit orice frazitpoli-
ticoas6. Holul din fa\azonei noastre de receplie era atdt de plin de
I origel in sudul Pennsylvaniei, locul unde in lg63 s-a desfrqurat o bitdlie cru-ciali din Rizboiul Civil American
Chnd inflore;te liliacul 11
oameni, incit cu greu puteai piEi printre ei. Normandie gi ile de
France, doui dintre cele mai bune nave de linie ftanceze, acostaseri
in acea dimineali in portul New York, ticsite cu pasageri bogali care
fugiserl de situa[ia nesiguri din Franla. Odatl ce s-a auzit semnalul
ci drumul era liber gi au putut s[ debarce, elita de pe vapoare s-a
revirsat citre consulat pentru a rezolva problemele c:uviza 9i alte
chestiuni delicate.M-am strecurat in zona de receplie plini de fum, pe lAngi doam-
ne imbricate in cele mai en vogue rochii ale Parisului, care pilivrd-geau intr-un nor plicut de Arpdge, avind inci in p[r spumi de mare'
Cei din acest grup erau obignui[i si fie insolili la fiecare pas de un
majordom cu o scrumieri de cristal gi un pahar inalt de qampanie'
Stewarzi de pe Normandie, in jachete stacojii, erau in competilie cu
omologii lor in jachete negre depe ile de France. M-am impins cu un
umlr prin mullime citre biroul secretarei, aflat in celilalt capit al
inciperii, gi eqarfa mea de gifon s-a agalat in inchizitoarea qiragului
de perle al unei creaturi superbe. in vreme ce incercam s[ o desprind,
telefonul interior a sunat, dar fird sI i se rlspundi.Roger.
Am insistat si trec mai departe, am simfit o minl' pe fundul meu
5i m-am intors, ca si vid un elev ofi1er aruncAndu-mi un zAmbet plin
de tartru.-Gardons nos mains pour nous-mAmes, am spus. Hai sI ne linem
miinils acasd.
Biiatul gi-a ridicat bralul deasupra mullimii qi a leginat in aer
cheia de la cabina lui de pe Normandie. Cel pufin nu era genul de tippeste gaizeci de ani pe care il atrigeam de obicei.
Am ajuns la biroul secretarei noastre, unde ea stitea, cu capul in
irs, gi bltea la maqini.- Bonjour,Pia.\Erul lui Roger, un biiat de optsprezece ani cu ochii de un albas-
=u intunecat, era agezatpe biroul Piei, picior peste picior' igi linea:gara in sus in vreme ce scotocea intr-o cutie cu bomboane de cio-
;niati, micul dejun preferat al Piei. Tava mea de corespondenli de
ec buoul ei era deja plin cu dosare.
- \'raiment? Ce-i asa de bun la ea?. a zis ea, fbri si ridice capul.
t2 Martha Hall Kelly
Pia era mult mai mult decdt o simpli secretari. Cu tofii aveammulte responsabilitifi, iar printre ale ei se numirau inscrierea unornoi clienli qi alcituirea unui dosar pentru fiecare, dactilografiereaconsiderabilei corespondenfe a lui Roger, ca gi descifrarea valuluiuriag de mesaje zilnice in morse care teprezentau elementul vital alinstitufiei noastre.
- De ce e aga de cald aici? am intrebat. Suni telefonul, pia.
Ea a luat o bomboani de ciocolati din cutie.- Suni intruna.Pia atrigea birbafii de parci emitea pe o frecvenfi pe care numai
ei o puteau detecta. Era atrigitoare intr-un fel animalic, dar binuiamci popularitatea ei se datora in parte puloverelor sale mulate.
- Po(i si preiei azi cdteva dintre cantrile mele, pia?
- Roger zice cd. n-am voie si mi ridic de pe scaunul 6sta. A desfh-cut fundul bomboanei cu degetul ei mare, frumos manichiurat, ciu-tdnd crema de cipgune. $i vrea si te vadl imediat, dar cred ci femeiade pe canapea a dormit azi-noapte in hol. Pia a fluturat spre mineo jumitate de bancnoti' de o suti de dolari, adiugdnd: Iar gr[sanulcu ciinii zice cd-fi di gi cealalti jumitate daci il iei pe el primul.
$i a dat din cap citre cuplul in virsti qi bine hrinit de l6ngi ugabiroului meu, fiecare linAnd in brafe o pereche de soricari cu botulcenugiu.
Lafel ca a Piei, figa postului meu includea o gami largi de res-ponsabilitili. Printre altele, trebuia si satisfac nevoile cltilenilorfrancezi din New York - adeseori familii care aveau probleme fi-nanciare - gi si gestionez Fondul pentru Familiile Franceze, o acliu-ne umanitarr prin care trimiteam cutii cu ajutoare orfanilor francezide peste ocean. Tocmai mi retrisesem de pe scend dupd aproapedoui decenii de Broadway gi, prin comparatie, asta mi se pirea ugor.Cu siguran{i implica mai pufine despachetiri de cufere.
$eful meu, Roger Fortiet a apirut in pragul biroului siu.- Caroline, am nevoie de tine acum. Bonnet a anulat.- Cred ci glumeEti, Roger.Vestea era o adevirati lovituri. Md asigurasem de prezenfa mi-
nistrului de Externe francez ca principal vorbitor la gala noastrd cumai multe luni in urmi.
Cdnd infloregte liliacul 13
-Nu e ugor si fii ministru de Externe francez acum, mi-a aruncat
el peste umir gi s-a intors Ia treburile lui.Am intrat in biroul meu qi am rlsfoit prin Wheeldexul de pe
masi. Oare prietenul mamei, cilugirul budist Ajahn Chaht, era liber
in acea seari?
- Caroline.. ., a strigat Roger.
Miam inEfhcat Wheeldexul qi m-am grlbit citre biroul lui, evitindcuplul cu qoricarii, care se striduiau din risputeri si pari disperali.
- De ce ai venit aga tirziu azi-dimineafi? a intrebat Roger. Pia e
aici deja de doui ore.
in calitatea lui de consul general, Roger Fortier domnea din apar-
tamentul situat pe col1, cu vederea lui generoasi citre Rockefeller
Plaza qi Promenade Caf6. in mod normal, acel loc era ocupat de
iaimosul patinoar, dar acesta era inchis pe timpul verii, iar spafiul
era umplut acum cu mese de cafenea gi chelneri in smoching, cu
pquri pin[ la glezne, care se agitau de colo colo. Dincolo de ei, Pro-
meteul auriu masiv al lui Paul Manship2 cidea ciLtre pimAnt, linAn-du-;i in sus focul furat. in spatele lui, clidirea RCA lignea cu cele
taptezeci de etaje ale sale citre cerul de safir. Roger avea multe incomun cu figura masculin[ impunitoare a inlelepciunii sculptate
deasupra intrlrii in clidire. Fruntea incruntati. Barba. ochii furiosi.
- M-am oprit pentru floarea de butonier[ a lui Bonnet...
- Oh, peniru asta meritl si llsim jumitate de Franli si aqtepte.
Roger a mugcat dintr-o gogoaqi, iar zahlrul pudri i-a cdztfipebarbe. in ciuda a ceea ce ar putea fi numit cu ingiduinfi un trupmasiv, nu ducea niciodatl lipsi de partenere'
Biroul lui era ticsit cu dosare, documente de valoare gi dosare
dcspre cetileni francezi dispiruli. Conform Ghidului Consulatului
frralzrlei, sarcina lui era de ,,a ajuta cetifenii francezi din New York in.," de furt, boli grave sau arestare, 9i in probleme legate de certificate
Chah Subhaddo (1918-1992), influent dascil budist thailandez, care ajucat un
rol m"jor in rispAndirea budismului Theravada in Occident: Pml Howard Manship (1885-1966), sculptor american, o forli majori in miq-
rEta art deco. A creat sculpturi mitologice in stil clasic, precum faimosul
,h','rz,eteu (1934), in bronz aurit, de la Rockefeller Centre din New York
t4 Martha Hall Kelly
de nastere, adop{ie sau documente pierdute ori furate; de a organizavizitele oficialilor gi ale colegilor diplomali francezi; gi de a ajuta incazul unor probleme politice sau dezastre naturale".
Tulburdrile din Europa ne dddeau destul de mult de lucru in toateaceste categorii, asta daci il socoteai pe Hitler un dezastru natural.
- Trebuie s[ md intorc la cazarile mele, Roger...El a impins un dosar gilbui care a alunecat pe suprafala lustruitd
a mesei de conferin!6.
- Nu numai ci nu avem vorbitor, dar am stat treaz jtmdtate denoapte ca si refac discursul lui Bonnet. A trebuit si scot povestea cuRoosevelt care a lisat Franfa sI cumpere avioane americane.
- Franfa ar trebui si poatl si cumpere toate avioanele pe carele vrea.
- Noi adunim aici bani din donalii, Caroline. Nu e momentulsi-i supirim pe izolafionigti. Mai ales pe cei bogali.
- Oricum ei nu pot si sufere Fran(a.* Nu mai avem nevoie de presi proastd. Sunt Statele Unite prea
prietenoase cu Franta? Asta o s[ faci Germania gi Rusia si se apropiemai mult? Nici nu pot s[-mi termin desertul ftrl si fiu intrerupt devreun reporter. $i nu putem pomeni nimic de Rockefelleri... Nu maivreau un telefon de la funior. Dar binuiesc cd asta oricum o si se
intAmple, acum, ci Bonnet a contramandat.
-E un dezastru, Roger.
- Poate ci va trebui si anulim totul.Roger si-a trecut degetele lungi prin pir, slpind tran$ee noi prin
Brylcreeml.
- Si rambursez patrtzeci de mii de dolari? $i Fondul pentru Fa-miliile Franceze? Deja funclionez cu prea pufine resurse. Plus ci ampldtit pentru patru kilograme gi jumitate de salati Waldorf...
-Aga ii spun chestiei ileia, salati? Roger frunzbrea prin cirlilesale de vizitd, jumltate dintre ele ilizibile gi pline de tdietwi. E pa-thitique.. . doar buci{i de mlr gi de lelini. $i nucile alea inmuiate. . .
I Pomadi pentru pir. Compania Brylcreem a fost creati in 1928 in Birmingham,Marea Britanie.
Cdnd infloreSte liliacul ls
M-am tot uitat prin Wheeldex in ciutarea unor candidafi celebri.
Eu gi mama o cunogteam pe |ulia Marlower, faimoasa actri
