Date post: | 29-Jul-2015 |
Category: |
Education |
Upload: | mircea-tivadar |
View: | 470 times |
Download: | 0 times |
Construit sub domnia lui Ludovic XIV, Canal du Midi este cel mai vechi canal din Europa încă în funcţiune. Acest drum de apă, imaginat de inginerul Pierre-Paul Riquet, cuprinde lucrări remarcabile care îi conferă un interes patrimonial excepţional. Importanţa sa este acum recunoscută la nivel internaţional. UNESCO a decis să includă Canal du Midi printre cele 469 de situri ale patrimoniului mondial al umanităţii.
Canal du Midi are 240 km între lacul Thau şi Toulouse. Se prelungeşte până la Oceanul Atlantic prin canalul lateral Garonne pe 193 km.
De la 2 000 de muncitori angajaţi la începutul lui 1667, s-a ajuns la 12 000, atât femei, cât şi bărbaţi, repartizaţi în 12 divizii compuse fiecare din echipe de 50 de persoane.
1681 inaugurare1996 înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO2 m adâncime 12 ans durata lucrărilor328 opere de artă (între care 63 ecluze, 126 poduri, 55 apeducte, şi 6 baraje)45 000 platani şi chiparoşi plantaţi pe maluri.
Şanţul de la Montagne – Loc de memorareÎn ianuarie 1748, s-a pierdut şanţul de la Montagne. Nu mai avea apă! Aceastăplacă comemorativă aminteşte evenimentul.
Bolta de la Vauban
Acesta este primul tunel de pe firul apei.
El permite şanţului să schimbe versantul.
3 m lăţime - 122 m lungime
Bazinul de la Saint-Ferréol – 1667-1672 - 780 m lungime – 120 m de lăţime la bază – Cea mai mare rezervă de apă destinată Canalului, fără de care acesta n-ar putea
exista.
Pragul de la Naurouze este punctul cel mai ridicat al canalului cu o denivelare de 58 m între prag şi Toulouse (traversat de 16 ecluze) şi 110 m între prag şi Sète
(traversat de 48 de ecluze).
Toulouse – Podurile gemeneLa stânga: extremitatea occidentală a Canal du Midi – la dreapta:
Canalul Brienne
Tunelul de la Malpa a fost străpuns în numai 6 zile, pe o lungime de 170 m, în gresie nisipoasă, cu risc permanent de surpare, în iarna 1679-1680. dimensiunile sunt
considerabile: 8 m lăţime şi 8 m înălţime. Acest tunel a fost primul realizat pentru un canal.
O realizare tehnică a sec. XVII !
Tunelul de la Malpas este o operă majoră a Canal du Midi. Este cel mai vechi tunel-canal din lume destinat navigaţiei, fiind încadrat de două guri adânci de acces. Este primul tunel realizat cu explozivi. Metodele de lucru au fost manuale, iar săparea canalului s-a făcut cu lopata şi târnăcopul. Mâna de lucru a fost formată din ţărani şi muncitori locali. Uneltele au fost foarte limitate: târnăcoape, sape şi lopeţi pentru săpare, coşuri şi tărgi pentru transportul materialelor, iar lucrătorii asigurau şi întreţinerea. Pentru explodarea rocilor s-a folosit praf de puşcă.
Aflat la 10 km de Béziers, tunelul oferă o ilustrare remarcabilă a priceperii inginerilor şi muncitorilor din epoca Regelui Soare.
Încăpăţânării lui Pierre-Paul Ricquet i se datoreşte această realizare, pentru că planul iniţial prevedea un ocol foarte mare. Colbert, la ordinul lui Ludovic XIV, l-a somat pe Riquet să respecte acest plan şi a trimis o echipă care să verifice dacă a respectat ordinul. Când aceşti oameni au ajuns, au descoperit, la lumina lumânărilor, tunelul de 8 m înălţime terminat!
Acest tunel simbolizează, încă din sec.XVII, capacitatea umană de a înfrunta dificultăţile puse de natură.
Originea numelui vine de la dificultatea executării săpării (« Malpas » înseamnă: culoar rău)Lucrarea traversează un deal de neocolit.
Canal du Midi sau Canalul celor Două Mări, uneşte Garonne cu Marea Mediterană. El asigură, împreună cu canalul lateral spre Garonne, o cale navigabilă de la Atlantic la Marea Mediterană. El se prelungeşte cu canalul râului Rhône la Sète. Numit la început Canalul Regal din Languedoc, revoluţionarii l-au rebotezat Canal du Midi în 1789. A fost considerat de contemporani ca fiind cel mai mare şantier al sec.XVII.
Riquet a lucrat 15 ani la proiect, apoi 4 ani pentru a-i convinge pe Colbert şi Ludovic XIV. În sfârşit, la 1 ianuarie 1667, au început lucrările. A fost nevoie de 14 ani, 12.000 de muncitori şi 7 milioane de m3 de pământ mutaţi cu mâna, fără a mai vorbi de cele 17 milioane de livre cât a costat proiectul; comparând această sumă cu salariul anual al unui meseriaş bun al epocii – 100 livre – această sumă ar reprezenta în jur de 1 miliard de euro din zilele noastre !
Riquet nu a văzut terminarea lucrărilor: el a murit în 1680, după ce şi-a cheltuit toată averea. Succesorii au continuat lucrările şi s-au îmbogăţit până la Revoluţie, care a naţionalizat Canalul.
Acest arbore poate trăi mai mult de 1.000 de ani ! El creşte foarte repede: peste 50 cm pe an. Poate atinge uşor 25-30 m înălţime.