Camer obscurDe la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Camera obscur poate fi definit ca fiind o copie mecanic a ochiului animal. Anatomic, ochiul este un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor n senzaii vizuale.

Diferite tipuri de camere obscure Din punct de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoare apoas, cristalinul i umoarea sticloas. Acestea se gsesc n interiorul globului ocular, mrginit n exterior de o membran rezistent numit sclerotic, opac peste tot, exceptnd o poriune din fa, care este transparent i de form sferic, cunoscut sub numele de corneea transparent. Pe planul opus corneei se afl o membran cu celule senzoriale numit retin. Lumina ptrunde prin cornee i cade pe retin, unde formeaz o imagine real i rsturnat a obiectelor privite, transmis prin nervul optic la creier. Prin analogie camera obscur este asemeni ochiului omenesc, aceasta fiind format dintr-o cutie paralelipipedic cu un interior de culoare neagr (globul ocular) , cu o deschidere foarte mic, ulterior s-a montat o lentil convergent (rol ndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) i paralel cu deschiztura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine real i rsturnat (retina).

Cuprins[ascunde]

1 Istoric 2 Aplicaiile camerei obscure o 2.1 Aparatul fotografic o 2.2 Aparatul de filmat 3 Tipuri de obiective la aparatele foto i filmat

[modificare] IstoricPrincipiile camerei obscure erau cunoscute de foarte mult timp, nc din antichitate. Astfel, egiptologii la unul din templele zeului Ra au descoperit un sistem "camer obscur", unde Ra la rsritul soarelui era proiectat pe un perete al templului. In secolul XV, Leonardo da Vinci, celebrul sculptor, arhitect i inginer, descoper i definete c formarea imaginii ntr-o camer obscur se datoreaz n primul rnd proprietii razelor de lumin de a se propaga n linie dreapt i tocmai acestui fapt, imaginea este rsturnat. Datorit faptului c nu se putea obine o imagine clar a obiectului luminos, ntruct nu se putea practica un orificiu foarete mic care s permit trecerea unei singure raze luminoase, era necesar mbuntirea sistemului.

Camer obscur care folosete o oglind plan pentru a reproiecta imaginea pe un ecran exterior In jurul anului 1500, anatomitii ajung s defineasc funcionarea ochiului. In aceste condiii Cardano, care studia structura ochiului i legile vederii, a reuit s perfecioneze vechea camer obscur, pornind de la analogia c n deschiztura ochiului cristalinul funcioneaz ca o lentil convergent i nzestreaz camera obscur cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine clar, real, rsturnat i mult mai luminoas. Civa ani mai trziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, mbuntete aceast invenie, imaginea captat de o oglind plan (n loc de ecran), este reproiectat pe un ecran exterior, pentru a fi scris cu creionul. Metoda a fost folosit de o serie de pictori portretiti pentru a reda ct mai fidel chipurile clienilor lor.

[modificare] Aplicaiile camerei obscure[modificare] Aparatul fotograficAparatul fotografic este dipozitivul cu care se poate nregistra o imagine static din mediul nconjurtor, imaginea obinut numindu-se fotografie.

Aparat fotografic Hasselblad cu rolfilm cu limea de 60 mm

Aparate foto cu film perforat: Zenit (lime 35 mm) i Meopta-Mikroma II (lime 16 mm) Se compune dintr-o carcas nchis camera obscur propriu-zis , pe care se afl montate elementele principale ale aparatului fotografic. Elementele principale ale aparatului fotografic sunt: 1.obiectivul, care este un ansamblu de lentile cu ajutorul crora se obine o imagine real fr aberaie pe o plac fotografic, pelicul sau hrtie, toate cu o emulsie fotosensibil. In interiorul aparatului fotografic se afl : 2.culoarul peliculei(rama de fixare a plcii) aflat ntr-un plan perpendicular pe axul optic, 3.fereastra de expunere, 4.materialul fotosensibil pe suportul su n funcie de tipul aparatului, 5.bobine debitoare sau receptoare n cazul peliculei fotosensibile, 6.diafragma variabil sau irisul necesar modificrii diametrului util al obiectivului, 7.sistemul de obturare care face reglarea timpului de expunere,

8.sistemul de reglaj al aducerii imaginii n planul materialului fotografic( pelicul, plac fotografic sau hrtie fotografic. 9.sistemul de antrenare al peliculei dup fiecare expunere i totodat de armare pentru a declaa urmtoarea expunere, 10.sistemul de vizare.

Wikimedia Commons conine materiale multimedia legate de Camer obscur

[modificare] Aparatul de filmat

Camer de filmat pentru film de 35 mm, utilizat n studiouri Se poate spune c este un aparat foto complex care are posibilitatea s nregistreze una dup alta fotografiile, care acum se numesc fotograme, avnd un mecanism de transport sacadat al peliculei fotosensibile, putnd nregistra fazele sucesive ale micrii. Mecanismul consta intr-o portita de expunere, grifa si canale de ghidaj. Mecanismul de transport sacadat al peliculei este pus n micare printr-un dispozitiv cu arc sau cu motor electric. Iniial la aparatele nceputurilor cinematografiei erau puse n micare manual. Carcasa aparatului poate fi izolat i fonic (blimp) pentru a nu se auzi mersul aparatului, n condiiile filmrilor n studiouri. Obiectivele pot fi aezate pe o turel prins de aparat. Au montate dou casete ermetice ptrunderii luminii cu capaciti ntre 30 - 300 m pelicul fotosensibil , n funcie unde sunt folosite - reportaj sau platou de filmare. Aparatele de filmare sunt dup genul filmrii :

aparate normale speciale (pentru filmri sub ap, filmri cadru cu cadru n producia de desene animate, filmri rapide).

Dup utilizare sunt :

aparate pentru amatori cu pelicul de 16 mm, 8 mm,8 mm super aparate profesionale cu pelicul de 35 mm sau Tood AO 70 mm folosite n studiourilor de producie film.

Intruct la filmare este necesar o bun stabilitate a peliculei n fereastra de expunere, mecanismul de transport sacadat este cel cu grif, subliniind c la aparatele profesionale se folosete cel cu grif i contragrif.

Wikimedia Commons conine materiale multimedia legate de Camer obscura Tipuri de

obiective la aparatele foto i filmat Obiectiv cu distan focal fix

1. Obiectiv cu distan focal scurt (grandangular) - 20, 30, 40 mm. Acesta are un unghi de cuprindere mare, o mare claritate n profunzime i mrete efectul de adncime. 2. Obiectiv cu distan focal normal (standard) - 50 mm. Obiectivul "vede" ca un ochi uman. 3. Obiectiv cu distan focal lung (teleobiectiv) - 45-400 mm. Acesta creeaz un unghi foarte ngust de cuprindere, mbrieaz un cmp mic, obiectivul ocupnd toat fotograma. Profunzimea este slab i apare fenomenul de aplatizare a imaginii (se turtete relieful).

Obiectiv cu distan focal variabil Cum funcioneaz aparatul foto digital? Cum funcioneaz lucrurile? Scris de Scientia.Ro Smbt, 03 Aprilie 2010 09:04

n ultimii ani aparatele fotografice digitale au ajuns att de ieftine, nct mai oricine i permite unul. Dar cum funcioneaz acestea? Cum este transformat lumina n imagine n interiorul unui aparat foto digital? Care sunt secretele imaginilor

digitale? Ce nseamn rezoluia unei imagini? Care este diferena dintre o imagine .jpg i una .tiff?

Acesta nu este un ghid de folosire a aparatelor foto digitale. Probabil c, la multitudinea de aparate existente, toate cu particularitile lor, nici nu se poate scrie aa. Articolul se vrea, n schimb, o scurt incursiune n lumea fotografiei digitale, explicnd pe scurt acele noiuni care, credem noi, vor fi utile fotografilor amatori pentru o mai bun realizare a fotografiilor i o mai bun nelegere a conceptelor ntlnite atunci cnd vor dori s prelucreze fotografiile cu ajutorul unor programe specifice, cum este Photoshop.

1. CUM FUNCIONEAZ APARATUL FOTO DIGITAL ? Dei digital, acesta are multe n comun cu aparatul de fotografiat analogic, cu pelicul. Folosete obiective, sisteme de obturare, vizoare i sisteme de focalizare. Se difereniaz prin modul n care capteaz, memoreaz i prelucreaz imaginile fotografice. Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru memorarea iniial a imaginii. Senzorul de imagine realizeaz transformarea imaginii ntr-un semnal electric ce este, la rndu-i, transformat ntr-un semnal digital, prin intermediul cruia informaia este nmagazinat pe un mediu de stocare (card de memorie). Exist dou tipuri de senzori de imagine: ::: CCD - charge-couple device (pentru care s-a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 2009) i ::: CMOS - complimentary metal oxide semiconductor.

Care este diferena dintre cele dou tipuri de senzori? ::: senzorii CCD creeaz imagini de mai bun calitate, cu mai puin zgomot, dar viteza de citire a datelor este mai sczut dect la senzorii CMOS; ::: sensibilitatea la lumin a senzorilor CMOS este mai sczut, dar acetia consum mai puin energie, deci bateriile au o via mai lung n aparat; ::: senzorii CMOS folosesc tehnologia tradiional de fabricare a cipurilor, fiind mult mai ieftini dect senzorii CCD, care sunt fabricai cu ajutorul unei tehnologii speciale, care presupune costuri mai mari.

Curnd a fost dezvoltat o nou tehnologie denumit sCMOS, care ncearc s foloseasc avantajele pe care le ofer fiecare dintre cele dou tehnologii menionate mai sus, CCD i CMOS. Senzorul de imagine lucreaz mpreun cu un procesor de imagine. Acesta din urm preia semnalul analogic de la senzorul de imagine, l transform n semnal digital (n bii - iruri de 0 i 1); semnalul digital, purttor al informaiei despre imaginea captat cu aparatul foto, este apoi stocat pe un card de memorie.

2. STRUCTURA UNUI APARAT FOTO Fie c este vorba de un aparat foto digital ori de unul clasic, n esen acestea au urmtoarele elemente constitutive: ::: obiectivul; ::: sistemul de obturare; ::: sistemul de vizare. Obiectivul aparatului foto Obiectivul aparatului foto reprezint un grup de lentile convergente i divergente, grupate n diferite moduri, n aa fel nct imaginea rezultat s fie una de calitate ct mai bun. Principalii parametrii ai unui obiect sunt: distana focal (f) i deschiderea relativ. Distana focal reprezint distana dintre focar (punct n care se ntlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic) i planul lentilei. Distana focal se msoar n milimetri. Cu ct este mai mic, cu att aria vizual de cuprindere a obiectivului este mai mare.

Deschiderea relativ este raportul dintre distana focal i diametrul deschiderii maxime a obiectivului, f: = f/D 1. Cu ct deschiderea relativ este mai apropiat de 1, cu att luminozitatea obiectivului este mai bun. La obiectivele clasice exist doi parametri ajustabili: inelul distanelor - pentru controlul calitii imaginii i inelul diafragmei - pentru controlul diametrului fantei de lumin ce trece prin obiectiv. La obiectivele care permit zoom-ul, exist i un inel de modificare a distanei focale. La aparatele foto digitale toi aceti parametri sunt reglai automat de ctre softul aparatului, aa c utilizatorul nu trebuie s-i mai bat capul cu reglaje. Fotografii profesioniti ns cunosc aceste detalii i le folosesc n avantajul lor, reuind s realizeze imagini de mare impact vizual. Diafragma Controlul deschiderii diafragmei nseamn controlul cantitii de lumin ce va "impresiona" filmul ori senzorul de imagine. Folosind aparatul de fotografiat, probabil c ai observat urmtoarele inscripii: f:2, f:2,8, f:4, f:5,6, f:8, f:11; f:16 ori f:22. Ce nseamn aceste valori? Deschiderile relative ale diafragmei. f:2 corespunde deschiderii maxime a diafragmei, iar f:22 indic faptul c diafragma este nchis. Trecerea la o indicaie la alta, de exemplu de la f:2 la f:2,8, arat njumtirea suprafeei deschiderii diafragmei. Profunzimea de cmp a obiectivelor Profunzimea de cmp a obiectivului reprezint zona din faa i din spatele obiectului care este inta fotografiei n care elementele de fundal au o claritate acceptabil. Profunzimea de cmp a. crete odat cu nchiderea diafragmei i b. scade odat cu apropierea obiectului fotografiei fa de aparat i cu creterea distanei focale a obiectivului.

Sistemul de obturare Sistemul de obturare al aparatului de fotografiat asigur controlul luminii ctre senzorul de imagine (ori ctre pelicul, n cazul aparatului clasic). Gama timpilor de expunere (timpii n care diafragma este deschis i este permis intrarea luminii n aparat) este foarte larg, progresul tehnologiei aducnd cu sine timpi foarte mici (a zecea mia parte dintr-o secund) ori timpi foarte mari (cteva minute).

Sistemul de vizare Sistemul de vizare al aparatului de fotografiat permite controlul ncadrrii subiectului fotografiei. De asemenea, acesta ajut la controlul claritii imaginii. Aparatele de fotografiat digitale permit ncadrarea subiectului att prin intermediul unui display (un ecran LCD), ct i n maniera clasic, printr-un vizor.

3. EXPUNEREA LA LUMIN Pentru a asigura o expunere corect (o cantitate potrivit de lumin), se poate folosi urmtoarea formul: cantitatea de lumin = intensitatea luminii (reglate prin diafragm) x timpul de expunere (reglat prin obturator) Valorile alese pentru deschiderea diafragmei i pentru timpul de expunere sunt condiionate de sensibilitatea filmului (care exist i la aparatele digitale, chiar dac acestea nu mai folosesc film, n sens clasic, ci un senzor de lumin). Sensibilitatea la lumin a senzorului (ori a filmului) este msurat n genere n grade ISO. Sensibilitatea reprezint capacitatea filmului de a fi impresionat de o cantitate de lumin. Cu ct un film este mai sensibil, cu att el are nevoie de mai puin lumin pentru a fi corect expus. Probabil c ai observat diverse valori ISO pe aparatul dumneavoastr, de la 25 la 800. Ce nseamn acestea? Valorile ISO 25 i ISO 50 indic un contrast ridicat, redau detalii foarte fine i au nevoie de mai mult lumin pentru o expunere corect. Valorile ISO 100 i ISO 200 reprezint valori medii i sunt caracterizate de un contrast acceptabil. Valorile ISO 400 i ISO 800 indic o sensibilitate ridicat, un contrast mai sczut i faptul c au nevoie de foarte puin lumin pentru a realiza o fotografie bun.

4. CE ESTE REZOLUIA UNUI APARAT FOTO DIGITAL? Imaginea digital este format din elemente ptrate denumite pixeli ("pixelii" imaginii clasice, realizate pe film, sunt granulele de argint). Pixelii au aceeai dimensiune, dar pot avea diferite valori sub aspectul culorii. Originea acestui cuvnt, pixel, vine din juxtapunerea nceputurilor a dou cuvinte, pictures i element. Numrul de pixeli ai aparatului foto este dat de senzorul de imagine al aparatului. De exemplu, un aparat Canon PowerShot A530 poate realiza fotografii de maxim 2592x1944 pixeli, ceea ce este echivalentul a 5 mega pixeli. Acest concept- rezoluia unei imagini digitale - are mai multe conotaii. Unele detalii le putei gsi n seciunea Q&A a site-ului nostru, la ntrebarea referitoare la rezoluia unei imagini digitale. Noi adoptm urmtoarea definiie pentru rezoluia unei imagini digitale: rezoluia este numrul de pixeli pe inch. Pentru cei care manipuleaz fotografii digitale, dar sunt interesai i de printarea imaginilor, sunt de menionat cteva amnunte referitoare la rezoluia unei imagini. Rezoluia unui monitor de calculator este de 72 de pixeli pe inch. De aceea rezoluia standard pentru imaginile create pentru vizualizarea pe computer au rezoluia aceasta standard, 72 de pixeli pe inch. Dac vrei s printai o imagine pe care o creai pe computer, atunci este indicat s avei o rezoluie de 300 de pixeli pe inch pentru ca imaginea s arate bine n urma procesului de imprimare. Formatul standard pentru imaginile destinate tipririi este TIFF. Pentru Internet se folosesc cu precdere JPEG i GIF. Nikon Corporation este o companie japonez care produce i comercializeaz aparatele foto omonime i produse conexe industriei optice precum obiective foto, binocluri sau microscoape.

Cuprins[ascunde]

1 Istorie 2 Nikon n Romnia 3 Surse 4 Note 5 Legturi externe

[modificare] IstorieCompania a fost nfiinat n anul 1917 prin fuzionarea a trei productori de soluii optice din Japonia, lund numele de Nippon Kogaku K.K. (Industria Optic Japonez). n anul 1921 sunt invitai opt ingineri opticieni germani care s i ndrume pe nc neexperimentaii ingineri japonezi. n acelai an sunt produse micile binocluri Mikron 4x i 6x. n 1925 este scos pe pia microscopul JOICO. n 1933 este construit o nou fabric la Ohi. Aici se produc noile lentile produse ncepnd cu anul 1932 sub numele de Nikkor. Dup ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial producia acoperea deja cea mai mare parte a tipurilor de produse furnizate i astzi de ctre Nikon: camere foto, microscoape, binocluri, instrumente de msur, lentile. n 1948 apare Nikon I, primul model de aparat foto de mici dimensiuni al productorului japonez. n anii '50, Nikon devine un brand cunoscut la nivel mondial, datorit mai ales articolelor aprute n New York Times, care anunau calitatea superioar a camerelor Nikon i a lentilelor Nikkor n comparaie cu ceea ce exista pe pia. n 1952 este format Clubul Nikkor, care avea ca scop principal promovarea ctre marele public a fotografierii cu camerele de mici dimensiuni. Datorit popularitii crescnde a brandului Nikon i a ascensiunii vnzrilor, compania inaugureaz n anul 1953 att primul centru de service, ct i prima subsidiar american. n anul 1959 apare prima camer SLR Nikon, denumit Nikon F. Nikon continu s se extind i n anul 1961 deschide subsidiara elveian Nikon AG, iar n 1968 pe cea olandez, Nikon Europe N.V. (acum Nikon Europe B.V.). n aceeai perioad construiete i o nou fabric la Yokohama, care intr n funciune n 1967. Eforturile de a populariza arta fotografic se concretizeaz i prin deschiderea n anul 1970 a galeriilor Nikon House la New York. n 1971 apare al doilea tip de camer SLR, Nikon F2, iar n 1980 cea de-a treia, Nikon F3.

La nceputul anilor '80 Nikon devine partenerul NASA, oferind acesteia aparatele foto care vor fi utilizate n navetele spaiale. Afacerile Nikon n America iau amploare, fiind nfiinate pe rnd Nikon Canada Inc. n 1978, Nikon Inc. i Nikon Precision Inc. n Statele Unite n 1981, respectiv 1982. n 1988 numele companiei se schimb din Nippon Kogaku K.K n Nikon Corporation. Anii '90 aduc o serie impresionant de inovaii. n 1992 apare NIKONOS RS prima camer SLR cu autofocus care poate funciona n ap. n 1996 apare cea mai avansat camer SLR, F5. Nikon se ndreapt de acum nainte ctre piaa emergent a aparatelor foto digitale. n 1997 apare COOLPIX 100, prima dintr-o serie de aparate foto digitale care este continuat i astzi, iar n 1999 este produs primul SLR digital (D-SLR), D1. Dup 2000, Nikon continu aceast politic, dezvoltnd att linia D-SLR, pe dou paliere, pentru amatori (D40, D50, D60, D70) i pentru profesioniti (D2, D3, D80, D200), ct i linia de aparate foto digitale compacte, COOLPIX.

[modificare] Nikon n RomniaCompania este prezent i n Romnia, unde a deschis un magazin n august 2009, n cadrul Bneasa Shopping City din Bucureti, acesta fiind al doilea magazin pe care compania l-a deschis n Europa[1]. n februarie 2011, Nikon deinea o cot de 30% din piaa foto din Romnia[1].

Cuprinde toate caracteristicile celorlalte categorii. Poart i denumirea de zoom, preluat din limba englez

Despre aparate fotoPublicata la: 04 noiembrie 2004 Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treac lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint. Camera Obscura

Pentru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba urmatoarele parti componente: Corpul O cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus. Obiectivul Un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film Diafragma Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film Obturatorul Un dispozitiv care controleaza cat timp este filmul expus la lumina Vizorul Un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care va fi inregistrata pe film. Sistemul de transport Un dispozitiv folosit pentru fixarea si transportul filmului. Tipuri de aparate De-a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii: * aparate cu vizor sau telemetru * aparate cu vizare prin obiectiv (SLR, reflex) * aparate cu doua obiective * aparate cu planfilm Partile componente ale aparatului foto Componentele aparatului foto Sa incepem cu camera obscura in care se afla filmul. Acesta este corpul aparatului. Urmtoarea componenta este obturatorul. Acesta poate fi situat chiar in faa ftilmului (obturator in plan focal) sau poate fi situat in obiectiv (obturator central). Obturatorul controleaza cand intra lumina in aparat si pentru cat timp impresioneaza filmul. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului. De asemenea, trebuie sa existe un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului. Obiectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film. De asemenea, obiectivul, prin distanta sa focala, influenteaza si marimea imaginii.

Diafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. Aceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv. Vizorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea. Sistemul de transport: desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

Filtre optice pentru fotografia digitala1. Generalitti Prezentul articol, primul dintr-o serie privitoare la filtrele optice folosite n fotografia digital, este alctuit din urmtoarele paragrafe: A. Notiunea de filtru optic B. Criterii de clasificare a filtrelor C. Firme productoare de filtre D. Filtre optice vs filtre digitale E. Filtre optice realmente necesare fotografiei digitale F. Sisteme de fixare a filtrelor pe aparatele digitale G. Efectul de flare surs de degradare a imaginii H. Metode de diminuare a efectului de flare A. Notiunea de filtru optic Orice discutie n legtur cu captarea, nregistrarea si redarea imaginii pe cale fotografic ajunge mai devreme sau mai trziu la problema filtrelor, Notiunea de filtru exprim n mod nemijlocit ideea de selectivitate, ideea de divizare a unui amestec ntr-o parte retinut si o parte creia i se permite trecerea, criteriul de selectivitate fiind o proprietate fizic a componentelor amestecului. Spre deosebire de filtrele mecanice care separ componente cu stri de agregare sau dimensiuni diferite, de filtrele electrice care separ semnale electrice cu frecvente diferite, chiar de filtrele folosite n fotografie (numite fotografice) fac parte din categoria celor optice, actionnd , asupra radiatiilor electromagnetice aflate n zona vizibil a

Cosul de cumparaturi este gol.

spectrului si n zonele care o ncadreaz n imediata vecintate. Cu alte cuvinte, filtrul optic este un element care transmite partial radiatiile electromagnetice incidente, fie reducnd n aceiasi proportie componentele sale , fie reducnd diferit radiatiile n functie de lungimea lor de und (?). Majoritatea filtrelor folosite n fotografie (n special n cea clasic, conventional, argentic sau "cu film fotosensibil") absorb n mod preferential unele radiatii fiind numite selective si avnd de obicei un aspect colorat. n fotografie se folosesc si filtre care au o actiune uniform asupra diferitelor radiatii, indiferent de lungimea lor de und. Acestea se numesc neselective si au un aspect cenusiu, gri, numite si de "densitate neutr" (Neutral Density sau ND). Filtrele mentionate pn acum servesc realizrii unor imagini fotografice ct mai fidele subiectului fotografiat. Exist ns si o alt categorie de filtre care, dimpotriv, modfic realitatea si actioneaz potrivit imaginatiei creatoare a autorului viitoarelor imagini fotografice. Acestea poart denumirea de filtre pentru efecte speciale. Printre acestea au fost asimilate si lentilele pentru fotografia de aproape (close-up) precum si prisme multiplicatoare de imagine, etc. n categoria filtrelor fotografice propriuzise exist si alte piese optic. B. Criterii de clasificare a fitrelor Marea diversitate a filtrelor disponibile n prezent necesit , pentru evitarea confuziilor si, n consecint, a unor rezultate nesatisftoare, datorit utiilizrii lor eronate, un studio sistematic al acestora. Acest studiu, nu poate fi efectuat fr o clasificare ct mai riguroas a filtrelor. Datorit ns, numeroaselor puncte de vedere din care pot fi evaluate filtrele, este aproape imposibil s se alctuiasc o clasificare unic. n cele ce urmeaz se vor enumera principalele criterii conform crora pot fi grupate filtrele. Acestea sunt:

Faza procesului tehnologic de ralizare a imaginii. Din acest punct de vedere se disting filtre folosite n faza de captare a imaginii (att la fotografia cu film ct si la cea digital) si filtre folosite n faza de prelucrare a imaginii n laborator (numai n cazul fotografiei clasice); Tipul de material fotosensibil. . Conform acestui criteriu se poate vorbi de filtre pentru film alb-negru, de filtre pentru film color, de filtre cu actiune mixt, att pentru film alb-negru ct Mai 2012 si pentru color ca si de filtre att pentru senzorul (CCD, CMOS) L MM J V S D al aparatelor digitale ct si pentru film; 1 2 3 4 5 6 Efectul urmrit. In functie de ceea ce doreste fotograful s s 7 8 9 10111213

obtin, reproducerea optim a realittii sau, dimpotriv, 14151617181920 deformarea ei artistic se pot folosi filtre de corectie, de 21222324252627 conversie, de compensare sau filtre pentru efecte speciale; 28293031 Domeniul radiatiilor electromagnetice . In functie de zona spectral n "lumina" creia se lucreaz, se produc filtre pentru ... domeniul vizibil, pentru domeniul ultraviolet si pentru domeniul infrarosu. ATENTIE: n cazul filtrelor destinate lucrului n zonele uv si IR Inscrie-te la Newsletter-ul F64 pentru a primi pe apar unele confuzii privind nomenclatura acestora. Astfel filtrul mail cele mai uv (Kodak Wratten nr 1) folosit aproape permanent n tentante oferte! fotografia obisnuit, mai ales pentru protectia antiuzur a lentilei frontale a obiectivelor, este un filtru care blocheaz radiatiile ultraviolete mpiedecndu-le s accead la sensor si nu are nici-o legtur cu fotografia n domeniul ultraviolet undePrenume: trebuie s se foloseasc un filtru care, dimpotriv blocheaz radiattile vizibile si permite trecerea doar a celor uv. .Acesta Nume: din urm este alctuit din asa numita sticl Wood si n cadrul "colectiei" celor peste 100 de filtre Kodak este denumit Adresa e-mail: Wratten 18A . In schimb denumirea de filtru IR se refer la un filtru tocmai potrivit pentru fotografia n IR. Filtru care blocheaz cea mai mare parte a radiatiilor spectrului vizibil Arhiva newsletter permitnd simultan trecerea radiatiilor apartinnd zonei infrarosu apropiat, cea exploatabil n fotografie. Cel mai frecvent filtru IR folosit este Wratten 89B cu echivalentii R72 la Hoya si 007 la Cokin; Amplasarea filtrului. Din acest punct de vedere, exis filtre Ce tip de cursuri care se plaseaz pe obiectiv, filtre care se plaseaz n fata sursei foto v-ar intersa mai de lumin si filtre care se plaseaz n fata ochiului celui care mult ? capteaz imaginii pentru evaluarea contrastului iluminrii De arta foto scenei. Acestea din urm poart numele de filtre de (compozitie, interpretare. incadrare etc) Fenomenul fizic care st la baza actiunii filtrului. Marea De tehnica foto majoritate a filtrelor actioneaz prin absorbtia selectiv a (setari camera, lumnii. Exist si o categorie de filtre, care actioneaz potrivit iluminare etc) fenomenului de interferent n straturi transparente subtiri. De procesare foto Acestea se numesc filtre interferentiale sau dichroice. Pe (Photoshop, acelasi fenomen se bazeaz si tratamentul antireflex al Lightroom etc) obiectivelor si filtrelor fotografice. Mixte (tehnica, Materialul din care este alctuit fltrul. La dispozitia celui care arta si procesare) capteaz imaginea se afl filtre de gelatin, de sticl optic si Dupa gen de din sticl organic. fotografie (de nunta, de studio etc)

C. Firme productoare de filtre opice cu aplicatii n fotografie n prezent, exist relative putine firme productoare de filtre fotografice. Cele mai consacrate sunt: - Kodak (SUA) si Lee (Marea Britanie) pentru filtre de gelatin - Tiffen (SUA), Heliopan, B&W (Germania) si Hoya (Japonia) pentru filtre de sticl optic - Cokin (Franta) pentru filtre din sticl organic si sticl optic D. Filtre optice vs filtre digitale n cazul fotografiei conventionale, bazat pe film fotosensibil, filtrele optice denumite filtre fotografice (spre deosebire de alte filtre optice, cum sunt de pild ochelarii de soare) sunt folosite att pentru a modifica continutul spectral si intensitatea luminii utilizate pentru iluminarea subiectelor fotografice ct si pentru generarea unor efecte speciale. Cu alte cuvinte scopul lor este, fie realizarea unor reproduceri fotografice ct mai fidele realittii, fie deformarea fotografic a acesteia, n conformitate cu imaginatia creatoare a fotografului amator sau profesionist. n fotografia digital modificrile de culoare pot fi lesne dobndite n aparatul fotografic, prin intermediul balantei de alb. De asemenea, n timp ce n fotografia conventional, se folosesc filtre pentru "nclzirea" (warming) "rcirea" (cooling) imaginii sau pentru eliminarea dominantei verzi a imaginii de pe film n urma iluminrii subiectului cu lumin fluorescent, n fotografia digital se obtin aceleasi rezultate prin manipularea intern a datelor digitale. Exist totusi o serie de filtre al cror effect nu poate fi reprodus n niciun chip n camerele digitale sau, dup cum se va arta mai departe, n cazul n care se pot obtine rezultate similare apar o serie de restrictii si limitri. Fanii filtrelor optice (care pot fi denumite pe drept cuvnt elemente de PREPROCESARE) sustin c si n cazul n care se pot obtine rezultate identice pe cale digital tot utilizarea filtrelor optice este mai avantajoas. n acelasi timp firmele productoare de filtre optice si-au adaptat sortimentul produs la specificul fotografiei digitale producnd de exemplu sisteme de fixare pe aparat a filtrelor speciale pentru aceasta. Fruntas n acest domeniu este firma Cokin productoare a unor sisteme de fixare unice prin ingeniozitatea lor. Firma Cokin aduce urmtoarele argumente pentru folosirea filtrelor optice:

este eliminat necesitatea folosirii calculatorului si a unui soft de postprocesare a imaginii, scumpe si nu usor de asimilat de toti amatorii de fotografie; rezultatele se obtin pe loc si pot fi previzionate pe LCD-ul aparatului foto digital; nu se mai consum timp pentru postprocesare, unele simulri digitale ale filtrelor optice solicitnd chiar multe ore de munc; exist o mare suplete de utilizare, filtrele putnd fi combinate si pozitionate ntre-o infinitate de variante; creativitate este nelimitat datorit existentei a peste 200 de filtre COKIN diferite.

Pe de alt parte, exist si adversari ai filtrelor optice montate n partea frontal a obectivelor fotografice, adversari att n "lumea" filmlui ct si n cea a CCD-ului. Acestia sustin, si nu sunt deloc departe de adevr, c filtrul este un potential frunizor de degradri ale imaginii finale. Aceasta chiar n situatia n care a fost confectionat n conditii de maxim precizie, El, filtrul, adaug dou noi inerfete aer-sticl si sticl-aer amplficnd efectul nedorit de Flare. Acest effect va fi explicat n paragraful D al acestui articol. La aceast conditie implicit (default) de afectare a imaginii se adaug o sumedenie de pericole datorate unor manipulri neglijente ale filtrelor, cum sunt zgrierea, murdrirea suprafetelor si "amprentarea" suprafetelor acestora. Combaterea acestor pericole este efectuat prin manipularea ngrijit a filtrelor prin curtarea lor cu precautie cu materiale adecvate si, la nevoie, prin nlocuirea lor cu altele noi aflate n perfect stare de curtenie si "neuzur". Modul de combatere ct mai avansat a Flare-ului este prezentat n paragraful H. E. Filtre optice realmente necesare fotografiei digitale Dup numeroase discutii, analize si experimente, specialistii n domeniu au ajuns la concluzia cvasiunanim ca fotografii "digitali" trebuie s fie dotati totusi cu un numr de minimum 5-7 filtre optice diferite. Aceast situatie este reflectat n documentatia majorittii firmelor productoare de filtre care cuprinde prospecte ce se refer numai la cteva filtre care realmente sunt necesare n zona digital. Este vorba de:

filtrele uv filtrele de polarizare

filtrele de densitate neutr (gri) filtrele degrad gri filtrele color pentru fotografia a/n lentilele close-up (foto de aproape) filtrele pentru fotografia n domeniul IR filtre pentru fotografia n domeniul ultraviolet unele filtre pentru efecte speciale

1. Filtrele uv Acestea au proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete eliminnd pericolul aparitiei unei dominante albastre la fotografierile n zone cu exces de ultraviolete cum sunt zonele de vrf ale muntilor nalti, sau plajele mrilor si oceanelor. Afirmatia de mai sus este adesea nsotit de controverse, dar filtrul uv are cu sigurant avantajul c, fiind incolor, fr a afecta expunerea, asigur protectia lentilei frontale a obiectivului pe care este montat. El este mult, mult mai ieftin dect obiectivul pe care l protejeaz si, n caz de uzur sau murdrire poate fi nlocuit fr prea mari eforturi financiare. 2. Filtrele de polarizare Polarizoarele reprezint cazul tipic ce nu poate fi reprodus cu nici-un program de postprocesare digital. Este adevrat c, de exemplu softul Farm-tools 55 mm, se laud cu faptul c poate nchide albastrul cerului, asa cum face filtrul de polarizare, scotnd n relief norii albi. Dar eliminarea reflexelor suprafetelor nemetalice si chiar metalice (acest ultim efect va fi detaliat ntr-un articol separat dedicat special filtrelor de polarizare) nu poate fi realizat n nici-un chip pe cale digital. Aceasta ca s nu mai vorbim de alte efecte spetaculoase realizabile cu filtrul de polarizare, de reproducerea imaginilor n relief cu ajutorul polarizoarelor sau de aplicatiile stiintifice de vrf ale fotomicrografiei n lumin polarizat, de exemplu. 3. Filtrele de densitate neutr Acestea sunt numite si filtre gri si pot fi considerate ca OCHELARII DE SOARE ! ai aparatului digital Ele reduc cantitatea de lumin fr a afecta continutul spectral (temperatura de culoare) a acesteia. Fltrele gri se folosesc n conditii de ilminare intens pentru a permite, de exemplu folosirea unor diafragme deschise, furnizoare a unor profunzimi de cmp reduse care scot n

evident, de exemplu, centrul de interes redat clar si proiectat pe un fond flu. 4. Filtrele gri degrad Filtrele respective sunt necesare cnd intervalul dinamic al scenei ce se fotografiaz depseste capabilittile aparatului digital de a nregistra att detaliile din "umbre" ct si pe cele din "lumini". Un caz tipic l reprezint scenele care cuprind att un peisaj cu zone mai putin luminoase proiectat pe un cer luminos. Fitrele degrade vor fi discutate mai n detaliu ntr-un articol separat. Din acest motiv aici se face doar precizarea c filtrele degrad se plaseaz la fotografiere, cum este si firesc, cu zona mai dens pe fondul cerului luminos, cu zona de trecere treptat sau mai brusc de la gri la transparent maxim, n dreptul orizontului si cu zona de transparent maxim n dreptul peisajului. 5. Lentilele close up Acestea pot fi echivalate cu "ochelarii de vedere" ai aparatului digital. Dac acesta este deja prevzut cu o facilitate macro lentila produce un raport I(magine)/O(biect) si mai mare. Este mult mai preferabil ca redarea ct mai mrit a subiectelor, de regul de dimensiuni mici, s fie asigurat din faza de captare a imaginii si nu n faza de postprocesare unde orice " zoom-are" duce n mod automat la cresterea inacceptabil a zgomotului. 6. Filtre pentru fotografia n domeniul infrarosu Fotografia IR reprezint, de asemenea, un caz explicit unde la fotografiere filtrele opotice sunt indispensabile. Acestea au rolul de a bloca lumina vizibil si a permite, n consecint, trecerea ctre senzor doar a radiatiilor "interesante" pentru aceast tehnic si anume cele infrarosii. Aceasta ca s nu mai vorbim de un alt filtru optic plasat de aceast dat, n aparatul digital chiar n fata senzorului si care are rolul invers de a bloca radiatiile IR n conditiile normale de fotografiere n "vizibil". Norocul amatorilor de foto IR consta n faptul c filtrul intern mai "scap" ceva radiatii IR ctre sensor, de cele mai multe ori, suficiente pentru obtinerea de imagini IR "civilizate". i tehnicii de fotografiere digital n IR i se va dedica un articol special. De aceea aici se face doar precizarea c cel mai indicat filtru pentru cei care doresc s "atace" acest domeniu este cel produs de firma francez Cokin avnd codul 007 (echivalent cu filtrul IR Kodak Wratten 89B), ntruct productorul livreaz, de asemenea, cel putin dou sisteme de fixare a lui 007 pe aparatele compacte, care sunt cele mai rspndite la noi n tar.

7. Filtre pentru fotografia n domeniul uv i acest domeniu oblig la folosirea filtrelor optice n cazul fotografiei digitale. Este vorba de filtre care blocheaz zona IR si vizibil a spectrului optic si permit trecerea doare a radiatiilor ultraviolete. Filtrele au deci o actiune opus filtrelor uv, care dimpotriv blocheaz ultravioletele. Astfel de filtre poart denumirea de filtre Wood. 8. Unele filtre pentru efecte speciale Desi practice, actiunea tuturor filtrelor pentru efecte speciale poate fi reprodus pe cale digital, simplitatea utilizrii filtrelor optice respective cu avantajele mentionate la paragraful D, face ca, de multe ori, astfel de filtre s fie prezente n trusa de accesorii a fotografilor. Detalii privind aceast caregorie de filtre vor fi tratate, de asemenea ntr-un articol viitor. F. Sisteme de fixare a filtrelor pe obiectivele aparatelor digitale Din punct de vedere al fixrii pe obiectiv, folosirea filtrelor optice cu aparatele digitale reflex nu pune probleme si este similar solutiilor ntlnite in fotografia clasic. Mai prcis sistemele B & W si Cokin, de exemplu, cu ale lor filtre cu dimensiuni fixe si portfiltre cu inele cu filete avnd diametre variabile, rezolv problema foarte simplu. In Fig1 este prezentat o form "explodat" a unui ansamblu aparat reflex inel de adaptare (la diametrul obiectivului dat) - portfiltru - filtru.

Fig 1 Imagine "explodat" reprezentnd sistemul Cokin standard de fixare a filtrului (3) pe obiectiv, compus din inel de adaptare (1) si portfitrul Cokin (2) si vedere posterioar a unui aparat dotat cu

portfiltru Cokin si filtru Fotografia digital a extins ns mult folosirea aparatelor fotografice compacte. Obiectivele de mici dimensiuni ale acestora lipsite de filet, de multe ori cu extensie mic sau inexistent a fcut imposibil folosirea filtrelor mentionate mai sus. ansa posesorilor de "compacte" a constat n aparitia a dou noi sisteme de fixare propuse de firma francez Cokin. Este vorba de sistemul "a semelle" sau "shoe holder" care poate fi numit n limba romn "port filtru cu talp si de cel magnetic. Ambele creeaz o legtur cu portfiltrul standard. Primul dintre acestea const dintr-o pies format dintr-o plac-grtar ce se fixeaz sub aparat cu un surub n deschiderea cu filet destinat montrii aparatului pe trepied. Placa grtar este legat prin balamale de portfiltrul Cokin (Fig 2) care, fiind perpendicular pe plac, este plasat n fata obiectivului. In port filtru se introduce, normal, filtrele Cokin.

Fig 2 Port filtru "cu talp" , " semelle" sau "shoe holder" Sistemul magnetic (Fig 3) const din:

un inel metallic autoadeziv care se fixeaz ntr-o pozitie concentric obiectivului, pa aparatul compact un magnet inelar plasat n pozitia obisnuit a inelelor adaptoare ale sistemului standard un port filtrul COKIN, seria A.

Portfiltrul se fixeaz simplu, prin atractie magnetic de inelul fixat adeziv pe corpul aparatului si este gata de a primi filtre. Firesc, inelele de adaptare la diametrul obiectivului aparatului sunt de aceast dat

inutile si deci eliminate din ansamblu.

Fig 3 Elemente componente ale sistemului magnetic

magnet circular care, plasat n portfiltrul Cokin, n locul inelelelor de adaptare, se fixeaz prin atractie magnetic de un inel metalic prezentat n dou exemplare n imagine portfiltru Cokin

G. Efectul de "Flare", surs de degradare a imaginii Termenului englez "Flare" care este oarecum dificil de tradus n limba romn si nseamn aproximativ lumin parazit, i se poate da urmtoarea definitie : Lumin care nu face parte din fascicolul formator de imagine, dar care este prezent n aparatul fotografic si n alte sisteme optice datorit reflexiei luminii pe oricare dintre diferitele suprafete ale lentilelor componente ale obiectivelor, sau ale filtrelor eventual folosite. Reflexe se pot produce si pe suprafetele interioare ale monturii obiectivelor ca si ale aparatului nsusi. Aceast lumin productoare de reflexe, poate fi denumit "la figurat" si lumin rtcitoare, vagabond sau hoinar ! Cnd "flare" -le este uniform pe suprafata imaginii, se produce o crestere a expunerii imaginii si o reducere general a contrastului . Reducerea contrastului este mai pronuntat n zona imagnii care a primit cea mai mic expunere si anume zonele de umbr ale

subiectului unde se produce o pierdere de detalii. In mod similar flarele din globul ocular produce scderea contrastului imaginii vizuale. Cnd flare-le se concentreaz gradat ntr-o anume zon a imaginii se vorbeste despre flare spot . Cnd "flare"-le capt o form precis asemntoare formei poligonale a diafragmei este identificat ca ghost image (imagine fantom). De regul, efectul optic nedorit de care se face aici vorbire, este provocat de surse puternice de lumin, soare, surse incandescente, care nu sunt cuprinse n cmpul visual dar care emit fascicule de lumin care lovesc "piezis" suprafata exterioar a filtrului. Se produc pierderi de lumin si reflexe nedorite si cnd componente ale fascicolului formator al imaginii utile, aflate deci n cmpul vizual ntlnesc filtrul sub un unghi ma mic de 90. Din acest motiv, adversarii filtrelor sustin, si au si ceva dreptate, c filtrul este un potential amplificator al efectului de flare, pentru c plaseaz ntre obiectiv si subiect nc dou suprafete reflectante. Acestea, dup cum se arat n schema de mai jos (Fig 4) conduc la o pierdere de lumin si deviaz lumina si n zone n care nu este dorit.

Fig 4 Reprezentare sechematic a reflexelor multiple produse pe suprafetele exterioar si interioar a unui filtru Iat ce se petrece cnd o raz de lumin "cade" sub un unghii oarecare pe filtru. Raza 1 ntlneste filtrul n punctul [a]. Majoritatea luminii este refractat ctre punctual [b] dar, o mic parte din lumina incident este reflectat pe suprafata filtrului sub forma razei [3]. Se produce o prim diminuare a luminii incidente, dar majoritatea acesteia devine fascicol emergent si prseste filtrul sub forma razei 2. Aceasta este raza principal de lumin reprezentnd majoritatea acesteia si partea sa util.

Majoritatea luminii reflectate n punctul [c] prseste suparafata frontal a filtrului sub forma razei [4]. O mic parte din lumna ajuns n punctul [c] se reflect ajungnd n punctual [d], de unde se reflect dar se si refract ctre exteriorul fitrului sub forma razei [5]. Procesul se repet. Ceea ce este util din aceast multitudine de raze este raza 2.Toate celelalte ptrund n camer, si sufere reflexii la fiecare interfetele care separ elementele obiectivului, creindu-se efectul nedorit de "flare". H. Metode de atenuare a efectului de "Flare" Exist mai multe metode

O compozitie adecvat a imaginii potrivit creia sursele de lumin potential creatoare de lumin parazit productoare de reflexe nedorite, sunt plasate n poztii ct mai deprtate de unghiul de vedere al obiectivului. Folosirea unor parasolare adecvate, cu prioritate pentru cele numite n strintatea anglo-saxon "Petalate" si au un profil sinusoidal. Tratamentul antireflex.

n legtur cu ultima variant se vor prezenta mai jos solutile oferite de firma Hoya care, se pare, este " nava amiral a flotei de lupt antireflex" Firma Hoya produce o linie complet de filtre fotografice, att n varianta standard, cu un singur strat antireflex ct si cea cu mai multe depuneri (multicoated). Fat de filtrele din sticl optic obisnuit unde se pierde.

Fig 5. Reflexe duble pe suprafetele unui filtru netratat, cu pierdere 9% cca 9% din lumina incident (Fig 5), la filtrele Hoya standard pierderea se reduce la 4 5 %

Fig 5 Tratament monostrat unde reflexia se reduce la 4-5 %

Pentru a asigura fotografilor o calitate la nivelul exigentelor profesionale, Hoya a creeat tratamentul antireflex multistrat (Fig 6)care reduce pierderea de lumin prin reflexive, la numai 2 %.

Fig 6 Reprezentare schematic a unui filtru de sticl cu tratament multistrat Straturile antireflex respective sunt alctuite din oxizi metalici depusi pe suprafetele filtrelor n vid. Grosimea lor este de acelasi ordin de mrime cu cel al lungimilor de und ale radiatiilor componente ale fascicolului incident. Se blocheaz, pe rand radiatiile cu lungimi de und diferite anunlnduli-se reflexia, prin interferent n straturi subtiri. Din pcate unii fabricanti de filtre se mrginesc s "trateze" antireflex filtrele proprii prin depunere, la rece, pe filtre a unor straturi antireflex, cu ajutorul unor spray-uri. Straturile respective au o eficient mai redus se exfoliaz cu uusurint. Este usor de identificat tipul de tratament aplicat. Astfel:

Filtrele alctuite din sticl netratat prezint reflexe albe, incolore Filtrele tratate u un singur strat (single layer coating) prezint reflexe de culoarea ambrei

Filtrele tratate multistrat prezint reflexe policrome, n special verzi si rosu nchis.

n urm cu ctiva ani Hoya a nregistrat o nou performant producnd filtre Super Multi Coated. Aceastea posed un system de 5 + 1 filtre. Reflexia este redus la numai 0,3 % . Noul tratament a fost aplicat filtrelor Hoza, Skylight 1B, uv, ND2x si ND4. Acest efect este considerat cel mai performant la ora actual. Prezentul material va fi urmat pentru completarea subiectului de o serie de articole dedicate fiecruia dintre filtrele mentionate n paragraful E. Dan Bistriteanu toto foarte util review`ul.Multumim mult. sincer mai bine invata omu de`astea decat chestiile inutile impuse la servici si chiar la scoala. bravo tie felicitari !! Florin Oloeriu Excelent articolul! Pagina 1 Adauga comentariu Adresa de e-mail va ramane confidentiala si nu va fi afisata pe site. Numele si prenumele: E-mail: Comentariu: Cod de verificare:

copyright 2001 - 2012 Prima pagina Noutati Oferte speciale Pareneri

Suport Contact Distributie ANPC

Partener Cauti.ro

RSS for Entries Subscribe via E-mail Follow on Twitter Connect on Facebook Monday, May 07, 2012

Aparatul de fotografiat: definitie si componente03/03/2010 | Filed under: Foto | Posted by: Andreea

Aparatul de fotografiat: definitie si componenteCel mai simplu aparat de fotografiat este o cutie opaca (camera obscura), cu un orificiu minuscul pe una din fete, pe fata opusa formandu-se imaginea. Desi foarte rudimentar, acest procedeu de fotografiere inca se mai utilizeaza si poarta denumirea de pinhole photography. Oricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza:

corpul aparatului (camera obscura) obiectivul diafragma obturatorul vizorul sistemul de transport

Corpul aparatuluiEste foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu exceptia celei care intra prin obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform unor principii ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile aparatului.

ObiectivulObiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film. Este elementul care determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile

definitorii ale obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea. Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In functie de distanta focala, obiectivele se impart in:

superangulare, cu distanta focala pana in 40mm; obiective normale , cu distanta focala in jur de 50mm; teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.

Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile filmului folosit, astfel ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de 85mm este normal. Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.

DiafragmaDiafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care ajunge pe film. Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi cantitate de lumina intrata in aparat. De obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv. Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare valoare reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta. De exemplu o diafragma f/1,4 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2.

ObturatorulObturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina. Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta dubland sau injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2; 1 etc. De exemplu un timp de expunere de 1/1000 lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un timp de 1/500. Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale (leaf shutter) si focale (focal plane shutter). Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care aparatul tine obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare. Pozitia T mai putin folosita in prezent este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se deschide la apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de declansare. Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in functie de modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi).

Vizorul

Vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand controlarea compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii. In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in:

aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR Single Lens Reflex) cu ajutorul unei oglinzi, care se ridica in momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care se va inregistra pe film aparate foto cu vizare laterala vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza probleme la fotografierea unui subiect apropiat. In acest caz, imaginea care apare in vizor difera usor ca incadrare fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen denumit eroare de paralaxa.

Sistemul de antrenare si pozitionare a filmuluiUn aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenarii cadru cu cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe secunda, atat cat este tinut apasat butonul de declansare), expunere multipla (obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie pentru expunerea unei imagini suplimentare). In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii unor accesorii: filtre, blitz, trepied, declansator flexibil etc.

O vizita la fabrica Wuxi Nikon China Fabrica se afla in orasul Wuxi, in sud-estul Chinei, la apoximativ 100 km departare de Shanghai. Orasul Wuxi, cu o populatie de circa 6 milioane de locuitori, gazduieste numeroase fabrici ale unor firme celebre din toate colturile lumii. Fabrica Nikon din Wuxi este constituita din patru cladiri, prima dintre ele ridicata in 2002, cand aici se produceau camere digitale compacte. Ulterior au fost adaugate noi cladiri pentru noi linii de fabricatie.

In prezent, cele patru cladiri au o suprafata desfasurata de circa 80.000 mp. In fiecare zi, 8.000 muncitori vin si pleaca aici de la locul lor de munca, transportati de cele 180 autobuze ale firmei, care acopera practic intreg orasul Wuxi. In prezent, fabrica este structurata in patru sectiuni: - compartimentul de slefuire a lentilelor, - compartimentul de lipire a lentileor si de asamblare a obiectivelor, - compartimentul de injectare a componentelor din mase plastice, - compartimentul de asamblare a camerelor.

Am ajuns la aceasta fabrica, invitati de echipa Nikon Europa, dupa circa doua ore de calatorie cu autocarul, de la Shanghai. Primisem in autocar intructiuni scrise privind regulile de vizitare ale fabricii: descaltarea pantofilor si folosirea unor papuci speciali, a unor masti de gura si a unor capeline furnizate la intrare - de parca intram intr-o sala de operatie! Fotografierea era interzisa in interiorul cladirilor, dar gazdele noastre ne-au furnizat un set de fotografii "oficiale".

Am fost intampinati, in sala de sedinte a fabricii, de Kosaka Tsuneo (Chairman), Kurosawa Tomoji (Presedinte) si alte oficialitati, care ne-au prezentat informatii generale despre fabrica din China, despre procesul de productie si au raspuns la intrebarile vizitatorilor. A urmat un tur de vizitare a liniilor de productie. Grupul de circa 100 vizitatori (ziaristi, membrii ai echipei Nikon Europa si ai agentiei care a organizat vizita) a fost impartit in 8 echipe, fiecare condusa de cate un angajat al fabricii, care ne conducea prin fabrica, ne explica ce se produce si raspundea la intrebarile noastre. Eu am nimerit intr-un grup ghidat de o tanara domnisoara care lucra la compartimentul dezvoltare.

In aceeasi echipa era si un ziarist italian, se pare mai interesat de domnisoara decat de linia de productie (italian, deh) si astfel am aflat ca ghidul nostru are 26 ani, este necasatorita, locuieste intr-un camin de nefamilisti, impreuna cu o colega de serviciu, si ca are un venit de aproximativ 500 dolari americani pe luna.

Fabrica din China produce, in principal, camerele foto din seria Nikon 1 (aproximativ 75% din capacitatea de productie). Pentru modelul Nikon 1 J1 se utilizeaza 183 subansamble, iar pentru modelul Nikon 1 V1 195 componente. Obiectivul 10 - 30 mm este, la randul sau, constituit din 172 piese.

Tot aici se produc, printre altele, si modelele: Nikon Coolpix S8200, S1200pj, P300, L24 sau L23.

Lentilele pentru obiective sunt slefuite de roboti industriali si finisate manual. Tot manual sunt realizate numeroase alte operatiuni, precum aplicarea de vopseluri pe bordul lentilelor sau inscriptionarea marcajului "Nikon" pe corpul camerei. La intrebarea noastra, "de ce manual?" ghidul nostru a raspuns: "pentru o precizie mai mare!".

In fabrica se lucreaza 5 zile din saptamana, in doua schimburi: primul, de la 8 la 17, al doilea de la 20 pana dimineata la 8. Angajatii sunt, in covarsitoarea majoritate (90%) femei, situatie frecvent intalnita la mai toatele fabricile din zona, asa cum ne-a destainuit ghidul nostru.

La sfarsitul vizitei au fost realizate cateva fotografii de grup, vizitatori si gazde. Cateva angajate, nici una mai inalta de 1,5 m, care cascau gura la "ursul" european, au fost iinvitate, si ele, sa participe la sesiunea fotografica ad-hoc, dar, din modestie (sau poate ca nu fie vazute de sefi?), s-au asezat in spatele ultimului rand de vizitatori, unde erau vreo patru nemti si doi polonezi, care venau, parca, direct de pe terenul de rugbi.