Home >Documents >Calitatea vinului alb

Calitatea vinului alb

Date post:21-Jun-2015
Category:
View:743 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1. LICEUL TEHNOLOGIC IERNUTstr. Mihai Eminescu, nr.9/A,Tel. i fax: 0265471420; 0265471411e-mail: [email protected];web: http://gsiernut.roControlul calitatii vinuluiIndrumator,prof. Stanciu Iuliana Elev,2012- 2013

2. Cuprins1. Argument ........................................................1.2. Materii prime...................................................2.1.Argument 3. Bautura extrem de populara si preferata bucatariilor europene si mediteraneene,vinul rosu este un produs gasit n multe varietati, reflectnd diversitatea solului, aclimatului si a culturii din care face parte.Subiect de nesfrsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate separe ca a fost stabilita: consumul a doua pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenireabolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca n cazul tuturorbauturilor alcoolice. Vinul contine o serie de antioxidanti care lupta cu radicalii liberi siprotejeaza astfel celulele sanatoase mpotriva atacului acestora.Stadiul de formare a vinului este cuprins ntre momentul terminarii fermentatieialcoolice sau sistarea ei (n cazul prepararii vinurilor cu zahar rezidual) si efectuareaprimului pritoc. n general, ea este ceva mai lunga dect prima faza (nasterea), dar maiscurta fata de urmatoarele doua (maturarea si nvechirea). Fenomenele care definesc aceasta faza sunt de natura fizica, biochimica, fizico-chimica si chimica. n ordinea aproximativa a desfasurarii lor acestea sunt: - sedimentarea levurilor, a impuritatilor si a altor particule; - exorbtia si autoliza; - precipitarea unei parti din sarurile tartrice; - degradarea acidului malic de catre bacteriile lactice; - depunerea unei parti din substantele proteice; - precipitarea si depunerea combinatiilor coloidale ale fierului si cuprului, sub actiuneaunor cationi; - coagularea partiala a polifenolilor si pectinelor; eliminarea restului de CO2 s.a. 4. 2.Materii prime si auxiliareStrugurii sunt fructele vitei de vie. Din punct de vedere aldestinatiei lor, strugurii se mpart n urmatoarele categorii: - struguri pentru consum n stare proaspata sauconservati : Perla de Csaba, Chasselas, Coarna alba, Coarnaneagra, Afuz - Ali, Muscat de Hamburg ;- struguri pentru vinificatie:a) vinuri albe :Crmposie, Galbena de Odobesti, Creata, Feteasca alba, Grasa deCotnari, Frncusa, Plavaie Iordana, Riesling italian, Alligote, Pinot gris, Traminer,Chardonnay; b) vinuri rosii :Feteasca neagra, Babeasca, Cabernet - Sauvignon, Merlot, c) vinuri aromate : Muscat Ottonel, Tamioasa romneasca, Busuioaca,- struguri pentru stafide (apirene - fara seminte): Sultanina, Corinth, Kis - Mis, 2.1 Soiuri de struguri pentru vinuri albe2.1.1. Soiuri autohtone pentru vinuri de consum curent.Creata ( Riesling de Banat). Strugurii sunt mici si mijlocii, de forma cilindroconica, uniaripati sau biaripati. Boabele au forma sferica si sunt asezate des pe ciorchine. Culoarea este verde- galbuie, iar miezul suculent. Da productii mari, ajungnd pna la 10 000-12 000 kg. de struguri la hectar. Soiul acesta este raionat n podgoria Banatului. Galbena de Odobesti. Este unul din soiurile autohtone de cea mai mare productivitate. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindroconici, uniaripati sau biaripati. Boabele au culoare verde- galbuie cu nuante argintii, asezate des pe ciorchine. Da productiimari si vinuri placute. n podgoria Odobesti, productia ajunge pna la 20 000 kg./hectar.Raionat pentru Moldova, este indicat n mod special pentru podgoriile Odobesti si Panciu.Iordana (Jordovana). Se ntlneste mai ales n podgoriile Sibiu si Alba, fiind un soirecomandat pentru sampanie. Strugurii sunt mijlocii, de forma cilindroconica, cu boabesferice, de culoare verde-galbuie, suculente. Este rezistent la mana si la putregaiul cenusiu.Produce vinuri usoare, cu aciditate ridicata. Productia ajunge pna la 18 000 - 20 000 kg/ha. 5. 2.1.2.Soiuri autohtone pentru vinuri superioare. Grasa de Cotnari. Este un soi romnesc cultivat la Cotnari si Pietroasele. Struguriisunt mijlocii, de forma cilindroconica, deseori aripati. Boabele sunt rotunde, usor ovale.Pielita subtire, galben - verzuie, cu pete ruginii. Acumuleaza la coacere o cantitate mare dezahar, producnd vinuri tari, dulci, fine. Productiile sunt mijlocii, ntre 5 000 - 6 000 kg/ha. Feteasca alba. Are struguri cilindroconici, adeseori aripati. Sunt mici, cu boabeleasezate dens si uniform. Boabele sunt sferice, cu pielita subtire, verde - galbuie. Are pulpazemoasa, cu gust placut, caracteristic soiului. Da productii de 6 000 - 7 000 kg/ha. Esteraionat n podgoriile din Transilvania si Moldova unde produce vinuri superioare, de odeosebita finete.2.1.3. Soiuri straine pentru vinuri de consum curent.Alligot. Este un soi care se cultiva n special n podgoriile din Moldova. Strugurii sunt mici, de forma cilindrica sau cilindroconica, boabele sunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine. Pielita are culoare verde - galbuie spre ruginie. Miezul este zemos si placut la gust. Da productii mari, n medie de 10 000 - 15 000 kg/ha.2.1.4.Soiuri straine pentru vinuri superioare.Riesling italian. Este ntlnit aproape n toate podgoriile tarii noastre. Strugurii suntde marime mica, de forma cilindrica, deseori uniaripati. Boabele sunt mici, sferice, asezatedes pe ciorchine. Pielita este subtire, de culoare galben - verzuie, cu nuante aurii. Miezuleste zemos, nearomat, cu gust caracteristic soiului. Da productii de 8 000 - 10 000 kg. lahectar, ajungnd pna la 15 000 kg/ha. Produce vinuri cu grad alcoolic mare, seci si dulci,echilibrate. Pinot gris. Este un soi care produce vinuri de mare marca, ndeosebi n podgoriileMurfatlar, Trnave si Alba Iulia. Strugurii sunt de marime mica, cilindrica, uneoriuniaripati. Boabele sunt mici, asezate foarte des pe ciorchine, cu pielita subtire, miezulzemos, nearomat. Da productii mari la hectar: 5 000 - 8 000 kg. Strugurii acumuleaza multzahar ajungnd la 250 g/l. Se foloseste pentru vinuri albe superioare seci si de desert. 6. Chardonnay. Este un soi raionat n special n podgoria Murfatlar. Strugurii sunt deforma cilindrica sau cilindroconica, uniaripati. Boabele sunt mici, sferice sau usor ovale,asezate des pe ciorchine. Pielita este subtire, colorata n verde albicios cu puncte cafenii.Produce 8 000 - 10 000 kg. la hectar. Sauvignon. Se ntlneste n toate podgoriile din Moldova, Muntenia si Oltenia. Celemai bune rezultate n cultura acestui soi se obtin n podgoriile Dragasani, Odobesti, Dealu-Mare, Murfatlar, pe Trnave si Aiud. Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica,uni sau biaripati. Boabele sunt mijlocii, de forma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielitaeste groasa, verzuie. Miezul este zemos, cu aroma specifica.Productia de struguri estemijlocie: 5 000 - 9 000 kg. la hectar. Se obtin vinuri de o finete rara, armonioase.Traminer roz. Se cultiva n special pe Trnave, n Banat, Odobesti si Dealu-Mare.Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica sau cilindroconica. Boabele sunt mici,de forma sferica, cu pielita groasa, de culoare roz-violacee. Miezul este zemos, necolorat,cu o aroma specifica. Productia la hectar este mijlocie, variind ntre 5 000 - 7 000 kg. 2.2.Soiuri de struguri pentru vinuri rosii 2.2.1.Soiuri autohtone Babeasca neagra (rara neagra, Caldarusa, Cracana) - producestruguri de marime mijlocie spre marime mare, ramuroasi, lacsi, cuboabe sferice-turtite, de marime mijlocie, pielita subtire, de culoarerosu-inchis, cu aspect negru-albastrui, acoperite cu pruina, pulpasemizemoasa, necolorata. Cadarca (Lugojana) - produce struguri de marime mijlocie, deforma cilindro-conica, uniaxati si/sau uniaripati, boabe dese, de marimemijlocie sau mare, pielita subtire de culoare negru inchis, spre albastru,cu pruina, miezul zemos, mustul necolorat. Feteasca neagra - produce struguri de marime mijlocie de formacilindrica sau cilindro-conica, regulata, uniaxiati uniaripati si/sau biaripati, boabele sunt deforma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielita de grosime mijlocie, culoare rosie-inchisa,aspect negru-albastrui, acoperita cu pruina, pulpa zemoasa, necolorata. 7. 2.2.2.Soiuri straine Cabernet-Sauvignon. Se cultiva n Dealu-Mare si Odobesti, Dragasani si Minis.Strugurii sunt mici, uniaxiali, aripati uneori, de forma cilindrica sau cilindroconica. Boabelesunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine, cu pielita groasa, negru-albastruie. Miezul estezemos, cu gust ierbos-astringent, caracteristic. Productia de struguri este mijlocie: 7 000 - 8 000 kg/ha. Merlot. Se gaseste n special n podgoriile Dealu-Mare, Odobesti, Nicoresti, Corcovasi Arad. Strugurii sunt de forma cilindrica, uneori biaripati, cu boabele asezate des peciorchine. Boabele sunt mici, sferice, cu pielita degrosime mijlocie, colorata n negru, acoperita cupruina. Miezul este zemos si mustul necolorat. Daproductii mari, pna la 15 000 kg/ha. Burgund a fost introdus in tara noastra din anul1850 in Banat si podgoria Minis.Strugurele are forma cilindro-conica cu boabedese, sferice de marime mijlocie, piellita este de culoare neagra roscata iar miezul estezemos necolorat. Este un soi de mare productie fiind valoros atat prin calitatea vinului cat siprin intensitatea culorii.Prefera centrele riticole Recas, Silagiu si Minis, Maderat (jud. Arad) unde suprafetelesau extins mult dar au fost indus in sortimentul pt. vinuri rosi si in regiunia viticola dinMunteia,Oltenia, Colinele2.3. Soiuri de struguri pentru vinuri aromate Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra, ceea ce justificaincadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate.Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tariealcoolica de 12 -12,5 si o nuanta impunatoare, de mare originalitate, conferita de culoarealor galben-aurie, de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended