1 CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE DISTRIBUŢIE DE PESTE 1000mc/zi, ÎN ANUL 2015, ÎN ROMÂNIA Dr. Anca TUDOR, Dr. Andra NEAMŢU, Analist IT Cătălin STAICU DSP teritoriale Cadrul legislativ Prezentul raport naţional reprezinta raportul anual privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat, în Zonele mari de aprovizionare (ZAP), respectiv zone cu peste 5ooo de locuitori sau cu un volum de distribuţie a apei potabile de peste 1000mc/zi. Legislaţia de bază ce stă la întocmirea acestui document este reprezentată de Legea calităţii apei potabile 458/2002 R1 şi HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Legea 458/2002 Republicată prevede următoarele aspecte în Art. 5. – alin.(1) Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8. Macheta de colectare a datelor de supraveghere a calităţii apei potabile include, ca şi în anii precedenţi, şi cerinţe specifice impuse prin Ghidul Comisiei Europene de raportare a calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP, respectiv un număr suplimentar de 13 pesticide individuale. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea de control. Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2015 următoarele activităţi: 1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare. 2. Colectarea datelor monitorizării de control (efectuată de către operatorul de apă). 3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării de control în macheta de raportare aferentă metodologiei Sintezei Naţionale, sinteză ce se derulează în cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul de viaţă şi muncă, respectiv PNII. 4. Transmiterea Raportului calităţii apei potabile judeţean către responsabilul Raportului Naţional – INSP – CNMRMC. Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă în ZAP mari, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, producătorii/distribuitorii de apă potabilă în sistem centralizat, Comisia Europeană, alte autorităţi centrale şi locale, mass-media, ONG-uri.
Transcript
1
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM
CENTRALIZAT ÎN ZONELE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU
UN VOLUM DE DISTRIBUŢIE DE PESTE 1000mc/zi, ÎN ANUL 2015, ÎN
ROMÂNIA
Dr. Anca TUDOR, Dr. Andra NEAMŢU, Analist IT Cătălin STAICU
DSP teritoriale
Cadrul legislativ
Prezentul raport naţional reprezinta raportul anual privind calitatea apei potabile
distribuite în sistem centralizat, în Zonele mari de aprovizionare (ZAP), respectiv zone cu peste
5ooo de locuitori sau cu un volum de distribuţie a apei potabile de peste 1000mc/zi. Legislaţia de
bază ce stă la întocmirea acestui document este reprezentată de Legea calităţii apei potabile
458/2002 R1 şi HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Legea 458/2002
Republicată prevede următoarele aspecte în Art. 5. – alin.(1) Calitatea apei potabile trebuie să
corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În privinţa parametrilor
prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calităţii apei
potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8.
Macheta de colectare a datelor de supraveghere a calităţii apei potabile include, ca şi în
anii precedenţi, şi cerinţe specifice impuse prin Ghidul Comisiei Europene de raportare a calităţii
apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP, respectiv un număr suplimentar de 13
pesticide individuale.
Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate
Publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de
producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea de control.
Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2015 următoarele activităţi:
1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare.
2. Colectarea datelor monitorizării de control (efectuată de către operatorul de apă).
3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării de control în macheta de raportare
aferentă metodologiei Sintezei Naţionale, sinteză ce se derulează în cadrul Programului Naţional
de Monitorizare a Riscurilor din Mediul de viaţă şi muncă, respectiv PNII.
4. Transmiterea Raportului calităţii apei potabile judeţean către responsabilul Raportului
Naţional – INSP – CNMRMC.
Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă în ZAP mari, Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, producătorii/distribuitorii de apă
potabilă în sistem centralizat, Comisia Europeană, alte autorităţi centrale şi locale, mass-media,
ONG-uri.
2
MONITORIZAREA DE CONTROL: Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic
informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită,
despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul
determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor
parametrilor relevanţi stabiliţi prin Legea 458/2002 republicată. Monitorizarea de control se
efectuează de către producătorii/distribuitorii de apă potabilă în sistem centralizat. Conform
legislaţiei referitoare la controlul oficial al apei potabile, laboratoarele DSP teritoriale pot efectua
şi Monitorizarea de control, situaţie constatată a fi prezentă în cadrul activităţii multor DSP
teritoriale. Ca atare, numeroase laboratoare ale Direcţiilor de Sănătate Publică efectuează atât
monitorizarea de audit cât şi monitorizarea de control, la nivel judeţean, pentru operatorii de apă
distribuită în sistem centralizat.
Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametrii:
Aluminiu(numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant ), Amoniu ,Bacterii
coliforme,Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) ,Conductivitate, Clorul rezidual liber
(acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie), Clostridium
perfringens (când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă), Escherichia coli, Fier (numai acolo
unde este folosit cu rol de coagulant. Se vor determina ferobacteriile la staţiile de tratare unde se
practică deferizarea apei), Gust, Miros, Nitriţi(unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene
pentru dezinfecţie), Oxidabilitate (se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite
determinarea COT. ), Sulfuri şi hidrogen sulfurat (în situaţia în care se practică desulfurizarea
apei), Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate la 22 grd.C şi la 37 grd.C .
MONITORIZAREA DE AUDIT: Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia
necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin Legea calităţii apei
potabile 458/2002 republicată valorile sunt sau nu conforme. Pentru monitorizarea de audit
este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la art. 5, cu excepţia cazurilor în
care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti a stabilit pe
baze documentate că, pentru o perioadă determinată de către respectiva autoritate, un anumit
parametru, dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă, nu ar putea fi prezent în
asemenea concentraţii încât să conducă la modificarea valorii lui stabilite. De asemenea, în cazul
în care DSP teritorial nu a avut capacitatea tehnică de analiză a anumitor parametri în cadrul
monitorizării de audit, conform prevederilor legislative actuale, aceştia pot fi analizaţi în cadrul
Laboratoarelor de apă din structurile INSP, respectiv Centrele Regionale de Sănătate Publică
Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş. Subliniem faptul că MONITORIZAREA DE
AUDIT SE REALIZEAZĂ DOAR DE CĂTRE LABORATOARELE DSP teritoriale sau ale
INSP (structuri ale MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII).
Atât Monitorizarea de audit cât şi monitorizarea de control se efectuează conform
prevederilor Legii 458/2002 R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
Direcţiile de Sănătate Publică au obligaţia de a aviza planurile/calendarul de monitorizare
prezentat de operatorul de apă la începutul anului calendaristic. Costul analizelor pentru
monitorizarea de audit este suportat de către porducătorul/distribuitorul de apă potabilă.
Menţionăm că frecvenţa de prelevare a probelor de apă trebuie stabilită, atât pentru
monitorizarea de audit cât şi pentru monitorizarea de control, conform prevederilor legale din
Legea 458/2002 R1 si HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
REZULTATE
3
În anul 2015, în baza raportărilor efectuate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene,
au rezultat următoarele informaţii:
Populaţie totală: 20.399.956 locuitori.
Număr ZAP mari ( Zone de Aprovizionare cu Apă mari): 335.
Numărul total al parametrilor microbiologici, chimici şi indicatori monitorizaţi conform
legislaţiei naţionale şi a cerinţelor de raportare ale Comisiei Europene este de 73.
Probele de apă au fost prelevate în cadrul monitorizării de audit şi de control după
evacuarea apei cu jet puternic şi după dezinfecţia robinetului.
Tendinţa constatată la nivelul ţării privind capacitatea de analiză a calităţii apei potabile
distribuite în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare, este de îmbunătăţire a
monitorizării de audit şi de control prin întărirea capacităţii tehnice de laborator atât la nivelul
operatorilor de apă cât şi la nivelul DSP teritoriale. Numărul parametrilor monitorizati/ judeţ este
în creştere faţă de anii precedenţi, iar procentul de analize neconforme este în scădere.
Din datele raportate de catre DSP teritoriale, rezultă că în anul 2015 un procent de 51% din
populaţia României este aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat (populaţia fiind
rezidentă în zonele de aprovizionare mari, respectiv zone cu o populaţie de peste 5000 locuitori
şi/sau cu un volum de apă furnizat de peste 1000 mc/zi).
Evoluţia numărului zonelor de aprovizionare mari în România în ultimii 5 ani are un trend
crescător.
4
Judet Nr Zap
Judet Nr Zap Alba 9
Harghita 7
Arad 13
Hunedoara 12
Arges 11
Ialomita 6
Bacau 8
Iasi 7
Bihor 14
Ilfov 10
Bistrita Nasaud 7
Maramures 9
Botosani 2
Mehedinti 2
Braila 5
Mures 15
Brasov 13
Neamț 6
Bucuresti 6
Olt 4
Buzau 6
Prahova 26
Calarasi 5
Salaj 5
Caras Severin 6
Satu Mare 4
Cluj 15
Sibiu 5
Constanta 25
Suceava 8
Covasna 5
Teleorman 6
Dambovita 6
Timis 7
Dolj 9
Tulcea 2
Galati 4
Valcea 4
Giurgiu 3
Vaslui 4
Gorj 7
Vrancea 7
5
Sursa de apă folosită în scopul potabilizării a fost în procent de 54% apă de
profunzime şi în procent de 42%, apă de suprafaţă. Folosirea surselor de profunzime
cunoaşte o tendinţă crescătoare. Menţionăm faptul că sursele de profunzime sunt mai
puţin expuse evenimentelor poluatoare (chimice şi mai ales microbiologice).
Monitorizarea atentă a parametrilor chimici si microbiologici ai apei potabile distribuite
la consumator, are în primul rând un rol profilactic, de a preveni un posibil impact asupra
stării de sănătate a populatiei consumatoare. Se pot institui măsuri imediate în cazul
constatării de deviere a calităţii apei potabile de la normele legale de potabilitate,
respectiv sistarea furnizării apei către consumator şi avertizarea populaţiei. Măsurile de
remediere ce se pot derula pe o perioadă de o lună sau mai multe luni, au drept obiect
6
îmbunătăţirea sistemului de tratare, prin introducerea unor trepte suplimentare, sau
retehnologizarea celor existente, după caz, refacerea sistemului de distribuţie, etc.
In caz de neconformităţi, punctual, Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a
Municipiului Bucureşti, prin specialiştii din structurile acestora şi în funcţie de parametrii la care
s-au identificat aceste neconformităţi, au atribuţia de servici de a lua măsurile ce se impun în
scopul prevenirii impactului consumului de apă neconformă, asupra stării de sănătate a
