Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte, Amintiri dintr-o calatorie

(Roc( 2 jj,C. HOGA$

PE DR19/Aillti DE MLINTE

IMmun biro din

V IATA EA S CA"

Prelim' 15 Lei

www.dacoromanica.ro

C, HOGA$

PE DRUMURI DE MUNTE

AMR EH MANE

mob 0.4-6521....-..

1 A 1ED1TURA V1ATA ROMINEASCA" S. A.

1921D. 828

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DINTR'0 CAUTORIE

www.dacoromanica.ro

SPRE MiNASTIRI

Once cAlAtorie, afarA de cea pe jos, edupA mine o cAlAtorie pe picioare strAine :a avea la Manila cupeaua unui tren,roatele unei trAsuri sau picioarele unuical, insamnA a merge ezi.nd *i a vedeanumai ceiace ti se dA, nu InsA i tot ceai voi. latA pentruce eu i tInArul meutovar4 de cAlAtorie ne hotArIrAm a mergepe \jos peste munti i In rAgaz, deja Pia-tra pArfla Dorna, lAsInd la o parte dru-mul mare.

In ziva de ase Iulie eram gata; Cu alteeuvinte, aveam toate trebuincioasele dedrum wzate In o boccea de forma uneiraniti soldAtesti, legate la spate ,prin a-jutorul unor curele ce se Incruciau pepieptul nostru; la oldul sting cite un re-

www.dacoromanica.ro

6 PE DRUMURI DE MUNTE

volver, in dreapta cite un baston sAnatos,si la picioare opinci de piele rosie, legatecu sferi negre de lind de capra, care neinfasurau In spirala pulpa pana la ge-nunchi peste un coltun negru de lInavristat Cu ros. 0 palarie neagra si mareputea, la nevoe, sa ma apere si de ploaesi de soare. Tovardsul meu, in loc depdlarie, avea pe cap un chipitt de uni-forma, lar drept straiu mai gros de lindera imbrdcat cu o vengherca de doc alb.

In revdrsatui zorilor plecardm.Deocamdatd trebuia sd mergem la Al-

mas. Fiind Ind mai dinainte hotarit ti-tre noi de a ne feri de drumul mare, nucunosteam o potecd sau un drum maiscurt pentru tinta noastra. Ajunsesem labarierd. Nici un suflet de om nu era Incadestept; numai citiva cini, prea harnicipoate, isi faceau datoria batind la noi,sau mai bine zis la neobisnuita noas-tra Imbracatninte de drum. Oricum insa,eu gaseam de vind pe tovarasul meu, careavuse ciudata idee de a manta straelede sublocotenent Cu opincile, bastonul sibocceaua din spate ; si md sileam a-1 facesa priceapd cd numai pentru dinsul fa-ceau- chili atila galagie. Apucaram lastInga pe prundul Cuejdiului inspre Dar-

www.dacoromanica.ro

SPRB MiNASTIRI 7

mnesti, fr s tim dacd am apucatbine sau rdu. Norocul Insa tine Cu dru-metul ; la citiva pasi, pe prispa unei casealbe, gospodarul i gospodina dormeaudusi subt o plapomd, lipiti unul de altulpentru a putea sa Infrunte, dupd oco-tinta mea, racoarea diminetii ; cdci, deiIn Iulie, dimineata din ziva de sase eratotusi destul de rece; ei dormeau dusise legnau, poate, In visuri fericite ; noiInsa, i mai cu sama eu, fait respectpentru toate aceste nhnicuri si fr nicio ceremonie, md apropiai de dInsii, ridi-cai cu bdtul plapoma de pe nasul gos-podarului, care dormea la margine, 11 I'm-pinsei putin, 11 trezii , f Ara a-i da buna-dimineata cel putin, 11 Intrebai scurt des-pre drumul la Almas. Foarte rar se in-ttmpld cuiva sd vad o figurd mai eloc-yenta decIt acea a omului meu : un psi-holog ar fi scris volume Intregi ; eu Inscred deajuns a spune cd e psihologi-ceste vorbind de mare interes InfAti-sarea une figuri ce trece, dela adIuca li-niste a unui somn fail de grijd, la izbi-toarea Intipdrire a unei surprinderi. Ceiace s'a petrecut atunci in sufletul lui afost desigur mai iute decit fulgerul ; des-tul cd, cu niste ()chi de cloud ori mai

www.dacoromanica.ro


marl decIt cei ce poate-i avea de obi-ceiu, cu o fafd lungd si spdrietd si ne-putIndu-se lmuri de unde si cum rdsd-risem noi asa ca din pdmInt, se uita lanoi, masurIndu-ne cu privirea-i zApAcitdde sus pdnd jos si Indesindu-se tot maitare spre pdrete, casi cum ar fi voit slscape de o vedenie supArdtoare. Biatafemee, strlintoratd astfel si buimacd desomn, Incepu a se intoarce subt oghial sia Ingdima vorbe neIntelese, care nu pu-tean fi den niste puternice protestdriconjugale... Pentru a sfirsi mai iute Cutoate acestea, Il Intrebai Incd ()data pegospodar despre drumul la Almas.

Pe aici, ne rdspunse el In cele dinurmd, ardtIndu-ne spre deal; si spre a-colo apucardm si noi.

DeSigur cd spdrietul nostru ciceronene va fi urmat multd vreme Cu privirea.Noi, MO., nu ne mai ultardm Indardt, ci

, e urmardm drumul pe prundis, sdrindca niste capre peste bolovani, cursuri deapd, bAlti si gloduri. Dimineata era ma-re* si ne vestea o adevdratd zi de luliu.Niel un nor nu plutea subt albastrul ce-rului adtnc si limpede ca ochiul unei fe-cioare. Toate stelele se mistutserd si celmult dacd Indrazneata stea a ciobanului

www.dacoromanica.ro

SPRE MINASTIRI 9

mai Infrunta, din cind in end, valurile delumina trandafirie, cu care zorileinundaurdsdritul departat. Nici un Olt nu micaaerul ; i griul, In lanurile de aur, stteatot asa de neclintit casi firul de iarbddin finetele Inflorite. Roua avea infAtisa-rea unor mdrgdritare, ce nu asteptau deet o razd de soare spre a se schunba InstrAlucitoare diamante. Umezeala sicoarea diminetii dadeau Intregii fin i o nes-pusd frAgezime. Totul Incepuse a se des-tepta subt Intdile raze ale zilei, dar totulera cuprins de o liniste, de o tdcere, deun fel de Inmarmurire solemnd ; si fireaIntreagd pdrea cd se afld Intro reli-gioasd asteptare. La rdsdrit se ivea geanade aur si de purpura a unui ,soare tlndr,care Intro clipd sterse Intro nemdsuratddepdrtare umbra de pe fruntea muntilornegurosi. Noi ne urmaram drumul, Cu su-fletul sidpinit de mdretia privelistil, iarrarii drumeti ce Intilneam, si pe care-i ld-sarn In urmd, dupd ce ne doreau calebund, se uitau lung si mirati dupd noi.

Spre a merge la Almas pe drumul mare,ar fi trebuit sd suim dealul Balaurului,ce se ridicd dincolo de DArmanesti. Lu-crul acesta, Insd, nestind In planul nostru,dela o vreme cotirdm dela Darmanesti,

www.dacoromanica.ro

10 PE DRIJMURI DE MUNTE

la stInga spre Glicina, pentru a Idia pestedealuri, pe drumul de picior. Drumul a-cesta ne duse spre Gtrcina pAnd la bi-serica din sat, de unde trebuia sd ne In-dreptAm cAtrd Alma: In drum ne Intl-nirAm Cu preotul locului, care mergea Cuun taran la un ogor din apropiere, Pepreot II cunosteam si-1 lntrebdi de dru-mul ce trebuia sd apucAm, ca sd esim laAlmas. Dupd ce cdpdtardm lAmuririle-trebuincioase, plecardm inainte. In urtnd,tocmai, am aflat cl tAranul ce Insotea pepreot era ajutorul de primar al comuneiGircina si cd, vdzindu-ne asa de neo-bisnuit ImbrAcati, tsi aduse aminte CA, Incercul comunei lui, are si Indatoriri po-litienesti. Attfel, dupd ce ne depArtarAmputin, se lntoarse catrd preot si-1 Intrebddacd ne cunoaste. Preotul, care intAlesebAnuelile ajutorului de primar si care voiasd glumeascd putin, ii rdspunse cd ha-bar nu are cine stntem si cd nici nune-a mai vAzut vreodatd pe meleagurileacelea. Ajutorul, de cuvInt si totdeaunacu privighere pentru siguranta publicd,cAutd sA Afle, tot dela preot, dacA aveampasapoarte In reguld. Acesta dete din u-meri si-i rdspunse foarte serios si camIngrijit :

www.dacoromanica.ro

SPRE IVIINASTIRI II

Stiu eu ? Poate cl stilt niste scA-pati dela vreun arest ; ar fi bine sA cautia te incredinta si cu atit mai mult, Cu cItaveti, mi se pare, la primArie niste po-runci In aceastA privintA.

CA bine zici, pArintelSi nici una nici dou se Intoarse din

drum, apucind spre primArie, Cu gInd dea trimete cltiva vAtAjei In urma noastrd,ca sa ne prindd si sa ne ducA la comunA.Preotul, vAzInd cA gluma se ingroasA, IllAsA sA meargA putini apoi Incepu a rideCu ,hohot si-1 chemA Inapoi, spunIndu-icine sintem.

SA mA batA Dumnezeu, pArinte,zise ajutorul de primar, cd de nu-mi spu-neai Sfintia-ta, sau de-i intilneam singur,ii legam burduf si-i duceam la comund,ca sA le cercetez pasapoartele. Cine dracui-a tndemnat sA se imbrace ca niste mar-chidani si sA cutreere satele ? VAzut-aipe cel mai tInAr ? Tuns, cu chipiu de u-niformA, Cu opinci si cu bocceaua Inspate, parcA era un dezertor. La Gircinai-ai scApat Sfintia-ta ; da' nu stiu cineare sA-i scape la alte comuni.

Si tAranul avea dreptate : cel IntAiu nes-pAlat avea tot dreptul sA ne Intrebe depasapoarte sau cel putin de biletele de

www.dacoromanica.ro


identitate. In timpul acesta noi ne urmamdrumul lin4titi, Mind dealungul GIrcina,un sat i de munte i de cImp : de munte,fiindca nu --se mai sfIqe0e; de cImp, fiind-cl sint casete foarte dese. Strabaturamdeci satul acesta sau, mai bine zis, a-ceastd nesfIr0ta strada de case tArAneVi,prin care cineva merge aproape douaceasuri cu credinta, dela o vreme, ca ce-lalalt capat trebue sa fie pe lumea ceia-lalta. In adevdr, pana ce sa ajungem lajl1aria0espre miazd-noapte, sudoarea neInmuiase trupurile i ciuda ne cuprinsesesufletele. Baltoagele verzii, miasmatice 1adinci, care impanau drumul In lung iin lat, ne sileau la sarituri gimnastice 0de preciziune peste golurile destul demari dintre bolovanii pusi In rInd pe mar-ginea acestor baltoage. Nenorocit piciorulgreoiu sau neghibaciu, care n'ar fi avutIn el ceva din firea caprelor I 0 bae deglod, pana la genunchi, ar fi fost neIn-'Murata. Noi Insa, din fericire, eram de-prin0 Cu aceste punti de un alt soiu 0le trecuram pe toate fara grq.

E0ti afara din sat, rasuflaram In snot.-it i ne urmaram drumul spre Almas pepoteca de picior, ce tae dealurile de-acurmeziul intre rasarit i miaza-noapte.

www.dacoromanica.ro

SPRE MtNASTIRI 13

La dreapta se Intinde- un ir de coline Cupovirnisuri dulci si acoperite Cu samana-turi, flute i ciritei; 14 stinga colinelese schimba in dealuri i, mai departe,?titre apus si miaza-noapte, dealurile de-vin munti, al caror lant umple Intregulcerc al vederii din partea aceia. Dupa unmers grabOic de doua ceasuri si mai bine,esiram pe creasta unui deal lutos si sfa-rimat, care se ridica la o mica tnaltimedeasupra Almasului. Scobortram In* sat,trecInd piraul cu acelasi nume si merse-ram la micul schit de calugarite, care seafla din sus de curtea boereasca.

Starita schitului era ruda cu tovarasulmeu de drum si, prin urmare, dela sinese intalege ca furam cu deosebita cinsteprimiti. E foarte atingator lucru sa vezi cucita bunavointa si cu cite jertfe chiar se In-deplinesc datoriile ospitalitatii, In acesteschituri oculte de citeva femei sal-mane.Poate a adevaratele Invataturi evanghe-lice au si ele cuvintul lor In aceste locuri,cel putin. Furam deci cu mare dragoste os-patati si gazduiti pana adouazi.

Dela Almas, trebuia sa mergem la Ho-raita ; dar fiindca nu cunosteam drumul,foram nevoiti a cere la starita schituluipe cineva, care sa ne calauzeasca. A-

www.dacoromanica.ro


cesta fu lucrul cel mai usor, de vremece maica Filofteia se parea ca nu are Inmlnastire alta Insarcinare cleat pe aceade calauza. Ne &ham si plecarAm. Ca-lauza mergea Inainte si noi dupa ea. Siacum mi se pare ca vad_ aevea pe maicaFilofteia : era o femee de o statura mij-locie, mireana la trup si numai la capcalugarita. Poate ca acesta era portul eide drum ; noi ne dadurAm Insa cu so-coteala, ca ea ar fi trebuit sa nu-si punaniciodata alta Imbracaminte... Avea maicaFilofteia niste ochi caprii si marl, care teMau In suflet Cu ascutisul privirii lor sicare, dei trecuti In vIrsta, ardeau totuside focul unei tinereti mistuite de vapaiaunor patimi Inadusite. Gura ei cam maresi buzele ei, desi vestejite, dar totusidestul de carnoase, faceau sa te gin-desti fara de voe la pacatoasa biblica,care ar fi aruncat peste umerii desfriuluisail haina cuvioasa a mironositelor. Chiarfata ei botita sporea Infatisarea atItatoarea Intregului si te facea sa ti-o Inchipuica douazeci de ani In urma... De subt co-manac, II esea pe tImple, In semicercuri,parul ei carunt, dar asezat totusi si piep-tanat cu multa Ingrijire. Ce pacat ca nuera negru acest pail...

www.dacoromanica.ro

SPRE mINAsTIRT 15

Ea tAcutd, noi tAcuti ; ea. gIndindu-sela cine stie ce, eu cu capul plin de so-coteli lumesti,ne urmam drumul pe pI-rAul Almasului la deal. CAldura miezuluide Iuliu era covIrsitoare, si ar fi fost cuneputintd --de It*untat, dud umbra pd-durilor n'ar fi stImpArat-o putin. Din chidIn cind, ne opream la umbra spre a neodihni; cAlAuza noastrd Insd ne gAseaprea bicisnici, si avea dreptate : dacd ci-neva ar fi avut fantazia sA se uite la pi-cioarele ei care, lard sA roseascd cltuside putin, se iveau, pAnd mai sus deglezne, de subt fusta ei scurtA de cit si,mai mult Incl., dacd s'ar fi urcat Cu in-chipuirea ceva mai sus, ar fi gAsit, Inloe de picioare, niste fuse de otel care,lipsite de rotunjimea plind a tineretii sifArd caracter pdmIntesc, puteau sd se mis-te In mod mecanic fail sfirsit. AceastAfemee zbura, nu mergea. S'apoi maicaFilofteia avea credinta deplinA a daruluisAu,.. Pe drumul ce tineam noi, se II-1qm-plase, Cu eteva zile mai Inainte, nisteprAdAciuni sau, mai bine zis, niste pot-logArii. Luase de pileld un oarecine, I'm-brdcat Intr'un suman rupt, traista Cu fAinddin spatele unui gusat, V Muse cItivapumni si se mistuise In pAdure; sau In-

www.dacoromanica.ro

16 Pe DRumuRi DE MUNTE

tilnise un altul pe o proastd, ti luase le-gdtura Cu fasole i se fdcuse iar4i ne-vdzut. De aceste neajunsuri se temeamaica Filofteia A. nu ni se intimple inoud, i se hotdri deci sd faca pentrunoi o rugdciune de drumi spre a ne a-juta Cel de sus, ca sd ajungem teferi ineturburati de nime la tinta Oildtorietnoastre. 4i scoase, prin urmare, mdtdniiledin sin i, ca i cum ar fi vorbit cu sineigs4i, Incepu a opti o rugaciune, !uso-tind acest monolog intim cu niVe cruelmari, Indesate i cu evlavie insAmnate petoate cele patru puncte cardinale ale per-soanei sale. Din cind In end, facea icite o mdtanie spre rdsdrit, lipinduii cusfinteute fruntea de pdmint. In timpul a-cesta, noi ne urmam drumul sdrind pestepirdele ce ne Miau mersul sau trecindpe subt giganticii brazi rdsturnati de vi-jelie, ori de moarte uaturald, i care, rd-zimati Cu virfurile lor pe indltimea brazi-lor dimpotrivd, alcdtuiau, pe deasupra ca-petelor noastre, nite uriee punti aeriene,aruncate de insu0 Dumnezeu, pentru sal-batecii i spArio0i locuitori ai pAdurilorneumblate.

CAtrA asfintit sosirdm la Horaita, undefurdm primiti cu oarecare rAceald de cd-

www.dacoromanica.ro

trA egumenul mIndstirii, care stA tea Incerdac la aer curat.

Din Intrebdrile si rdspunsurile obisnuitedespre sAndtate, ne puturdm lAmuri cdSfintia-sa suferea de un gutunar si ca,prin urmare, Intreaga sa veselie sufle-teascd Inghetase subt aceastd rAceald dinpdrtile InaIte ale persoanei sale ; totusini se poronci un bors Cu chitici *i unpuiu de mdmdligd nimicuri, care toate semistuir iute subt flAtrandele noastre lin-guri si furculiti... Ce voiti ? devenisem ladrum mai mincdciosi declt evanghelistulIon; atita numai, cd pArintele egumen nustia cd pofta de mIncare e o virtute ctitotul biblicd si cd, mai la urmd, e foarteindoelnic lucrui sd se fi sdturat cinci miide oameni cu cinci pini si doi pesti, baInca sd mai fi rdmas si doudsprezece co-suri de fArmAturi L.. Bine sau rdu, asttm-pdrardm cIrceii de foame ai stomahuluinostru si merserdm apoi In bisericd, sprea vedea mai deaproape aceasta zidire, pecare o cunosteam numai din nume. Pedinafard, nu e cleat un masiv de piatrdvdruit Cu galbdn, In care nu se vede nicio idee arlutectonica : deasupra, o ceatdde turnuri, ce nu se inteleg Intre ele, isidau brtnci si se indeasa unele In altele,

SPRE MtISTASTIRI 17

www.dacoromanica.ro

I-8 PE DRUNIURI DE MUNTE

spre a nu cddea pare-cd jos de pe ma-sivul , de subt picioarele lor. Pe dinlduntruzidurile Alt -stropite ca albastru i gal-bAn, lar pictura e putind i proastd ; totisfintii i toate sfintele, Cu lisus HristosIn frunte, Ora qiti de subt penelul ace-luiasi iconar rus, care a zugrAvit maitoate vechile noastre biserici.

In aceste locuri, ori Incotro te In torci,te Impresoard singurdtatea, la hotarelecdreia viata se pare cd expirA. Omul Itn-prumutd aici mutismul dela arborii In mij-locul cdrora trdeste, aa IncIt cele maiguralive fiinte din aceste locuri stilt nu-mai Idstunii care zboard In stoluri negre,Inainte de apusul soarelui, si se InvIrtesctipind, In jurul turnurilor albe i neclin-tite ale bisericii.

Nu departe de Horaita, pe un muntedespre miazd-zi se af Id Horaita-mica sauHoraicioara ; schitul acesta e un adevdratcuib de vultur aninat In crApAtura uneisand aeriene. El std mai totdeauna as-cuns Intre nori si, numai cind actta sedesfac, schitul se zdrqte albind dintrebrddiul negru.

In zori, a douazi, apucardm drumul Vd-raticului. CdIduzul nostru, un bdetan cade cincisprezece ani, nu tia cleat pe cel

www.dacoromanica.ro

SPRE MiNASTIRI 19

mai lung si mai rAu ; pe acela deci apu-cardm si noi, Clt merserdm prin umbrA,drumul fu plAcut. Fagi si paltini eit lu-mea de bdtrtni, cu trunchiuri albe si goale,Isi Impreunau sus de tot frunzisurile lorsi alcdtuiau deasupra capetelor noastre oboltA de umbra si verdeatA. Singurul glasal locurilor acestora e numai glasul yin-tului, care se tae, suspirand pare-cA du-reros, In frunza ascutit a bradului ; siglasul acesta are un farniec nespus...

Toti citi trecuserd pe aici, cAlAtoripoate casi mine, ti zgtriaserd numelelor In scoarta netedd a fagilor. Cu dreptSall fail drept, gAseam vinovati, In &-dui meu, pe toti acesti sglrietori de co-paci, care avuserd desertdciunea vrednicdde rls, de a-si eterniza numele in pustiusi cu atit mai mult li gAseam vinovati, Cuclt mi se pdrea mie, cd urma omului Inaceste locuri rApea ceva din mAretia sin-gurAtAtii si se amesteca j/gnitor in subli-mul intregului.

Peste putin, scApdtarAin dela umbrA siesirAin intr'un luminis de seminceri. Neaflam in parchetele de pe Cranul-negru.Din depArtarep prin aerul sec, ajungeapAnA la noi giasul omului si al toporului.Din cInd In end o trAsniturd colosald

www.dacoromanica.ro


umplea vdile muntilor : erau fagii, palti-nii sau brazil ametitor de Inalti care, IncAderea lor prApAstioasA, sfatImau si do-borau tot in calea lor. Ziva era la amiazasi un aer Inflaarat ne Inconjura din toatepktile. Soarele, alb de fierbinte ce era,ploua cu foc peste capetele noastre ; cutoate acestea noi ne urmam drumul pehogasul sApat de butuci In coasta mun-telui si, numai cIt In rastimpuri, eram si-liti a ocoli, prin smiduri, bAltoagele glo-doase si verzii ce ne taiau drumul. Eramallt de grabiti sa poposim undeva la um-bra, Inclt nici nu mai bagam in sama peun lntreg popor de broscoi cu ochii hol-bati si verzi, care eOti pe jumatate dinumedele si glodoasele lor locuintine sa-lutau orAclind si apoi dispareau iute laapropierea noastrA.

Dupace ne opridm putin la o colibaparAsita, cumpaniram in valea Cracaului.Ajunsi la acest pIrau limpede ca o pin-tura de roua, ne sttmpararam setea siincepuram jai-4i a urca, de-a curtnezisul,un sir de colme lutoase si sed, acope-rite cu tufari de aluni, mesteacani si a-rini. De pe cea din urma colina ce seMalta deasupra Varaticului, o Intinsa pri-voliste se deschise ochilor nostri : subt

www.dacoromanica.ro

noi, Vatea-saCA se rAsfAta Cu casele eialbe i curate, lntre doud dealud acope-rile Cu grAdini, fInete i sAmAndturi. Maideparte, Intre rdsdrit 0 miazdzi, f3dltd-tegii, cu mdretele-i grddini i wzdmin-tele sale de bdi, pdreau ca vor sd se as-cunclA dup nesfIritele iruri de ploplInalti, de mesteacdni blonzi i de braziposomortti ; cu toate acestea o razd desoare, cAzutd din cer peste acest cuibde end pierdut Intre Indoiturile verzi aledealurilor, rAsfrIngea pAnd la noi luminastrAlucitoare de pe piddle metalice, cucare e ,acoperit. In fatd orizontul era in-chis de cele din urmd ramuri ale- rIpo0-lor munti de marnd cenuie ai Neamtu-lui, care se Intindeau ca o f We de fumplumburiu pe zarea cerului depArtat\ . Lapicioarele lor, oravil alb ca 'Shaul i sAulimpede senteia subt lumina soarelui. A-lAturea, in umbra depArtArii, stAtea ne-micatd i glnditoare, pare- 0, vestita ce-tate a Neamtului, cetatea lui stefan, mar-tord nepieritoare a gloriei noastre trecute.StAturAm deci la umbra unui mesteacdn,spre a ne odihni i a ne satura ochii isufletul de aceastd mdreatd privelite i,clnd soarele aproape scdpdtase dupdCiungi, intrarAm In Vdratic.

SPRE MiNAST1RI 21

www.dacoromanica.ro

DELA VARATIC LA &ICU

Cine nu cunoate aceasta mInastire decalugarite ;.,i care calator nu are de spusun cuvInt pentru ea ?

Era pe timpul bailor, i In tot anul omultime de oaspeti, din toate partile Mol-dovei mai cu sama, 10 petrec aice lunilede yard ; prin urmare, nu ne miraram de-loe, cind vazuram, pe drumul mInastirii,IncruciOndu-se moda lumeasca cu uni-forma bisericeasca : rochia Cu rasa, co-manacul Cu palaria, mina goala Cu ma-nua, mataniile Cu evantaliul, umilitulpapuc pe talpa cu Indraznetul calcaiu LouisQuinze, negrul posomorIt Cu toate culo-rile din lume, gaitanul cu dantelele, sme-renia Cu Indrazneala i, In urma tuturor,ipocrizia Cu sufletul WA ascunsuri ! L. Simulte Inca a0 mai fi vazut, daca foameanu mi-ar fi dat pinteni i nu m'ar fi silitsa suiu scarile lustruite ale arhondaricu-

www.dacoromanica.ro

bELA VARATIC LA SACU 23

lui. 0 veche mironosit a lui Hristos std-tea jos_ la capdtul de sus at scdrilor siIsi odihnea, dormitind, imensitatea greoaea trupului sdu....

Cind furAtn, aproape de ea, isi ridicAspre noi, Cu o lene aristocraticd, privi-rile-i spldcite si verzii...

Blagosloveste, mAicutd, zisei eu, In-chinindu-md dupd cuviint,

Domnul ! rdspunse ea a lene si trA-gdnat, Intinzindu-mi spre sdrutare dosulalb si grdsuliu al dreptei sale, Cu mAtd-nii cu tot.

Sdrutai Cu o prefdcutd evlavie aceastddreaptd care, dacd nu mirosea tocmai asmirnd si a tdmIe, apoi mirosea, cel pu -tin, a un parfum obisnuit pe vremuri,care-mi pdtrunse pAnd'n creen; totusi,actul acesta de smerenie ne sluji dreptpasaport pentru arhondaric, unde ni sedAdu casa si mas.

StaturAm dou zile In Vdratic. Cu a-ceastd imprejurare md putui incredinta,cd oaspetii obisnuiti ai mindstirii aveaucuvint sA petreacd aicea cite o lurid saucloud. In adevar, aerul, apa, preumbldrile,societatea chiar, sInt atitea lucruri, careIndeamnd pe multi a esi din virtejul ora-selor mari si a cduta odihna sufleteascA

www.dacoromanica.ro

24 #2 DRUMM Dl IVIUNTEr.

In aceste locuri fnsufletite de o viatit maidulce pi mai tihnita.

Toaca Cu glasul ski cicalitor pi subtire, clopotul cu vocea sa grava, rara pisonora, slut capii de familie ai acestuifurnicar de fiinte negre, care foesc re-pede In toate partile, fara zgomot cu pa-pucii lor pe talpa i Cu mataniile In mini.Dupa glasul lor se reguleaza toate

vzute pi nevazute ale comu-nitatii. E totupi foarte greu, pentru unstrain, sa patrunda In toate amanuntimilevietii calugarepti. Un cdlator nu poatevedea, mai Intotdeauna, decit numai coajamonahismului. Astfel, daca ei dimineatain medeanul din fata mInastirii, unde sevinde pi se cumpard, daca strabati zivacararile i drumurile ce se Incrucipeazapi se tae In toate partile, daca mergi Inbiserica cea mare la vecernie, utrenie sauliturghie, daca te duci pe la cunoptintiziva sau sara, nu vei putea Intilni decttfiguri paragrafisite, gheburi, sbircituri, o-chelari, cataruri cronice, reumatismuri,gingmi goale, dinti fali, guri Infundate,barbi ascutite, peri albi pi... fatarnica zme-renie. Cu toate acestea, daca te IntimpliIn launtrul mtnastirii, and se face slujoaIn paraclisul de 'MO arhondaric, pi daca

www.dacoromanica.ro

MLA VARATIC LA SACU 25

ti arunci ochii in sus spre negreata, ceumple cerdacul din fatA, in tihnd si inrAgaz poti revizui Cu privirea toate acelechipuri femeesti, care In zAdar se 'par cdcearcd a se ascunde subt negrele lor ca-melauce.

Un fel de mild si de durere te cuprindefdrd voe, ctnd vezi atIta tineretd, atttavigoare si atIta frumusetd chiar, tumor-militate subt mohorlta, ImbrAcdminte sa-cramentald ; si tot atunci si tot WA voe,IV pui singur o multime de tritrebdri, lacare ortodoxia monahald n'ar putea rds-punde, decit strIngInd din umere.

E oare Cu putintA, md intrebam eu, canoaptea, care lnfAsurd truoul acestor fiinte,sd InfAsure si inima lor ? Acei 6chi, po-runciti a privi totdeauna cerul, nu pri-vesc ei oare, ctteodatd, si pdmIntul ? Cu-vIntul scris In carte e oare destul deputernic, ca sd steargd cuvintul scris denaturd In inima lor ? E cu putintd, ca ra-Null bisericii noastre sd fi putut poruncisingelui sd circule mai Meet, inirmi sdbatd mai rar si naturii sd ceard mai pu-fin? DecInd oare s'a ridicat la putereade dogma grosolana eroare, cd carneapoate sd mute gura ce-o sfIsie ?... $'a-poi, muntii Vdraticului slut asa de Inalti,

2www.dacoromanica.ro


pAdurile ant de umbroase, vaile atit detdinuite i de adinci, riurile atIt de lim-pezi, fineteie atIt de dese, de Matte i deInflorite, aerul atit de Imb'd1sAmat, IncItsufletul cel mai zglobiu se simte Inmuetde o dulce melancolie i ochiul cAlAto-rului se oprete vis'Ator, cind pe o frunzade mesteacan tremurdtoare, chid pe po-tirul rumAn al unei flori ce se leagandmolatic subt mIngIerea dulce a vIntului,cind pe anda, care, veseld cd a izbutits'A se sue pe spetele unui bolovan greoiu,trece de ceia parte, Ii spune o glumdi-i urmeazd drumul Inainte, scAldIndu-seIn Taze de soare) Si, In sInul acestei na-turi atil de prietrnoase, careli varsd Insuflet melancoha i visurile, i in inimabetia unui nesfIrit amor, ce vroiti sa facdomul i mai cu sarnd femeia ? A cere a-cestei din urmd sd rAmIn logodnica ve-nic credincioasd a unui mire, care decloud mii de ani s'a Indltat la cer, e de-sigur o erezie vrednica de cel mai In-dr eptAtit auto- da-fe.

Dealtmintrelea, Vdraticul nu infdt4eazdnici o Insemndtate istoria i mai nici otraditie nu se leagd de dinsul. Raposatamaicd Evghenia Negri a dat la luminaistoritul acestei mindstiri, cuvint pentru

www.dacoromanica.ro

care nu simtim de nevoe sa-1 mai facemsi noi.

In dimineata zilei a treia, ne Indruma-ram catra Sihla, pe poteca Ciungilor, caree cea mai scurtd si cea mai Indaminoasa.Dascalul Alecu din Varatic era calauzulnostru. Hildc trecem peste Ciungi, nue rau sa amintim cd micul podis, ce sedeschide pe vIrful lor, pune la Indamlnalocuitorilor din vale una din cele mai o-bisnuite si mai desftatoare plimbari. S'arzice cd natura a Intipdrit aicea o dulcesi primavdratica sarutare pe slnul mun-tilor ernatici si ca, subt aceasta sarutarede nesfirsit amor, au rasarit ca prin far-mec milioane de flori stralucitoare, ceacopar intinderile ondulate si dulci ; cdsubt ea s'a nascut acea lira si racoroasaadiere ce yes= suspind in acest loc sica pllcurile de mesteacani, cu rarnuri des-.pietite si Cu trunchiuri de argint, nu sintsamanate ici si colea, declt spre a chernape drumetul obosit sa guste, pe un as-ternut de flori, o 6p de visuri si denegraita fericire. k 'apoi cine n'a auzit Inacest loc pe greerul suerator si pe cosa-sul ragusit, locuitoii nevazuti ai miristiiuscate, eintIndu-si eternul lor entec subtmiezul zilei Infldcarat, cine n'a ascultat

DELA VARATIC LA sAcu 2/_

www.dacoromanica.ro

28 pE DRUMURI DE MUNtE

aicea pe gaita glIcevitoare certIndu-se Cualta pe creanga vre-unui fag, acela de-sigur n'a avut prilejul sd se Imbete decel mai dulce i mai dumnezeesc concert,pe care cIntdretii naturii li executd penite note necunoscute Ina In scara mu-zicii omenetil---Aici e, fdrd Indoiald, Pa-radisul pdmIntesc al vremurilor noastre

niel un !tiger Cu sable de foc nustrdjuete la portile lui... Adam i Evapot intra i, dupd voe, pot ei fArd teamdde strdnicia poroncilor dumnezeeti...

Cu cit inaintam pe drumul Sihlei, cuatit natura devenea mai asprd. Ai fi zisca ea-i incruntd privirea i cd mustrdpe drumetul prea cutezdtor, care IndrAz-nete sd calce peste hotarele pustiului isd tulbure, cti zgomotul pailor sau alrespirkii sale, adinca linite a singurd-OW. Pe nesimtite, pajitea Infloritd fdculoc unui aternut de foi uscate, care trds-neau subt paii notri ; mesteacAnul nepardsise i bradul sau fagul, cu fruntidespoete de bdtrinetd sau de vtnturile,care venic sufld In pArtile de sus aleaerului, santecau vAzduhui i se zugrd-veau fantastic i trist pe albastrul adIncal cerului. Pe alocurea, poteca se strImtaaa de tare, IncIt de abia puteai strdbate

www.dacoromanica.ro

DELA VARATIC LA SACU 29

Cu sufletul prin desiul intunecos al uneisihle de carpen i tineri, care alcdtuia, deo parte i de alta, doi pdreti nestrAbd-tuti. Aici, imi ziceam eu, trebue sA fiaruncat feciorul de impdrat perla SfinteiVineri, din care, fArd indoiald, a rdsdritaceastd pdure, spre a tdia calea zmeoai-cei care-1 urmdrea. Noi lqine, molipsin-du-ne de asprimea locurilor ce strdbdteam,devenisem tdcuti i ginditori. Cit despremine unul, gindul meu plecase pe un po-virni fantastic : poate cd Aeneas, mer-end pe calea Iadului, tot astfet de lo-curl strAbdtuse. Citeodatd, chiar, md wteptam s intilnesc in cale-mi vre-o marepoart neagrA, p care s cetesc Cu M-OO ochii mei celebrul :

Per me si va nella citta dolente.Cu cttA pArere de rAu insA, nu md

trezii eu din aceastd fantazie clasicd, a-propiindu-md de Sihla !... Si totqi, Cucitd multumire nu salutardm noi intAiarazd de lumia, pe care o intllnirdm instrimta ei poiand !

Niciodatd n'am gustat cu mai mare de-liciu i mciodatd n'am cdutat sd sorb cumai multd Idcomie, prin toti poni flinteimele, lumina i cAldura binefAcAtoare acerului.

www.dacoromanica.ro

Sosisem prin urmare la Sihla, adicala acel loc pie rdut In creerii muntilor, incare numai vulturul Cu zbor indraznet maistrabate, din and In and, pe caile farade urma Ale aerului. Pana atunci, Sihlaera pentru mine o inchipuire, ce tineamai mult de domeniul povestilor. Cunos-team locul acesta numat din spusele u-nora si ale altora; si acele spuse atilase incrucisau si mInau lucrul peste mar-ginile firesti, inclt totdeauna, and ma&dewy la Sihla, mi-o infatisam subt for-me si proportii fantastice. Astfel, nu-miesea din mite acel schivnic batrin cabrazii padurilor neprihanite, care, autoctonal acestor locuri, fusese poate zamislitde vr'o ursoaica' In unire cu suflarea bi-necuvintata a vre-unui vint de primavara ;'11 vedearn mergind si Incurcindu-se inalba si lunga lui barba neatinsa Inca devr'un pieptene; II vedeam iarasi impartin-du-si, cu buna invoiala, acelasi rug desmeura Cu ursii sau dInd tapilor salba-tici care-I luau, poate, drept stramos allbr, cti Insasi mina sa, cei intaiu muguricare plesneau subt calda suflare a prima-verii. Frumoasa Sfinta Teodora, legendaraanahoreta a locurilor acestora, se Infatisainchipuirii tnele ca o a doua Marie din


www.dacoromanica.ro


Egipet, Cu viata bIntuitd -de ace leasi ne-norociri ; tot casi aceia, Sfinta Teodora selepadase, poate, de placerile Imbdtdtoareale lumii acesteia, multumindu-se, in celedin wind, cu erdpdtura umedd a uneistInci In locul palatelor aurite unde luxulsi desfrIul domneau Cu rdsfatare ; casi ea,SfInta Teodora isi scrisese, poate, pe nisiptainele trecutei sale vieti si, tot casi dinsa,lasase celui dintdiu vint grija de a spul-bera si a duce departe amintirea unuitraiu svinturat. Apoi floarea, etern neves-tejit si albastra ca seninul cerului, larddAcina cdreia domnea o vesnicd prim-vard, In timp ce muntii dimprejur criscausubt ernatica suflare a crivdtului, era da-rul ceresc, darul de mInglere al Sfintei Teo-dora : femeia de lume, devenind sfIntd, in-chinase cerului sufletul &du si nu-i cerusein schimb decit o floare... Pnd In celedin urmd, Sfinta rdmAsese tot femee ! Ce-rul o asetiltase si Meuse sd rdsard pe oaschie de stilled, intr'un strop de tdrind,nemuntoarea si minunata floare, care tre-buia sd fie icoana virtuth statornice sinepdtate a Sfintei Teodora. Apa pdmintuluinelegiuit Ii ardea mdruntaele si, prin ur-mare, ea nu-si alina setea decit cu apaedzuta din cer ; pentru aceia Isi sapase,

www.dacoromanica.ro

32 17B DRUMURI Dfl MUNTE

sau mai bine zis ti zgiriese ea tn ostIncA, cu ins4 unghule sale, o mica cis-ternd pe care nourit vdzduhului erau po-runciti s'o tind vesnic pima. Caprele sdl-batice nu stiau locul "acestei ftntini si, de1-ar fi stiut chiar, n'ar fi putut ajungeOat la el.

Am cdutat deci sa rup haina fantastica,cu care Sihla era Imbrdcatd In inchipui-rea mea, st pentru aceasta trebui sd faceu Insumi, cu evlavie, o cdldtorie la lo-curile sfinte...

Dacd Sthla nu pdseste dincolo de mar-gintle firesti, apoi are ce! putin Insusireade a atinge, aproape, culmea de asprime,singurdtate si sAlbAtdcie a celei mai pu-ternice Inchipuiri. Astfel, cu greu asi pu-tea hotdri soitil feluritelor Iptipdrin, ce-mildsard In suflet aceste locuri. Credeam,deocamiatd, cd am pAsit pe lumea cea-laltd... atit de singurd si de pierdutd increerii muntilor e sAlbatica Sihld 1

De jur tmprejur, cast cum s'ar tineade mtnd, stau muntii cu piscuri Matte,peste care brAdisul negru se ihtinde cao imen,d haind de doltu. Nici o pasdrenu-si Indreaptd zborul sdu rdtdcitor pestesAl'odtdcia si tdcerea de mornant a locu-rilor acestora, unde iarba stearpd e fAra

www.dacoromanica.ro


de sAmintA i unde numai brusturul demunte, cu floarea galbenA i lata cit po-dul palmei, mai are curaiul sA se uite,de pe creasta stincilor inalte, in prdpAs-tiile negre i fard fund ce se deschid caniste guri de iad subt picioarele lui.

Rareori numai, albastrul limpede al ce-rului adinc se pAteazd de cite un punctnegru dar trecAtor : e un vultur prAdalniccare ochete, poate, din inAltimile vazdu-hului, vre-o sprintenA veveritA ; glasulvintului i stringe imma... attt e de tin-galos i de IntristAtor I S'ar zice cA luliuse schimbA aici in fratele mai finar al luiDecembre : acei4 ochi, aceia0 privireasprA, ace14 glas, aceleasi sprincene in-cruntate ! Numai cAruntera ii lipseVe sprea se Indeplini asemAnarea.

Intorcind privirea spre apus, !ti vinesA crezi cA un popor de uriasi a insufle-tit cindva aceste locuri i cA, precum o-dinioarl s'a svIrlit munte peste muntespre a se lua cerul Cu asalt, tot astfeli aici s'au ingrAmAdit, una peste alta,acele stinci enorme spre a-0 da, poate,pdmintul mina cu cerul. Si sInt acelestinci ata de imense, atit de goale i tAtatede niste mini supranaturale, pe linii aade lungi i de caprittos unghiulate, incit

www.dacoromanica.ro

34 PE DRUNIURI DE MUNTE

Ili aduc ameteald In suflet, Iti curmA fi-rul gIndirii, te apasd pe creen i i te lasdInmArmurit i mut...

Pe o cardrue strimrd *i cotigitA, pesubt pAretii de stincd surd, care se pier-deau In vdzduh deasupra capetelor noas-tre, suirdm la deal, cAlduziti de octoge-narul i singuraticul alugdr al &Wei,spre a vizita locurile mai insemnate dinimprejurime.

Merserdm deci la pqtera Sfintei Teodora.Spre a ajunge Insd acolo, trebui sd ne

prefacem in acdtAtoare, sd ne virim pededesubt sau sd sdrim, ca in zbor, pedeasupra sttncilor, care decit care mai a-nev6ioase i mai grele de trecut.

Dupd un pdtrar de ord, se fAcu lastincrba

noastrd o despicAturd verticald inpdretele zidului de stincd, ce ne insotiseneintrerupt pAnd atunci. Printre pdretiiei umezi, ne strecurardm Mum, OM Infund. Aicea se face o scobiturd aproape.rotundd, In mijlocul cdreia zace o sttncdlatd i putin Inaltd.

Din fundul negru al acestei scobituri,strAbdtea o razd de lumina pdnd la noi,printr'un fel de rdsuflAtoare sdpatd de

--,4,Ins4i mina naturii, pentru premenirea ae-rului, In nest beciu umed din pintecele

www.dacoromanica.ro


muntelui: aceasta era pestera Sfintei Teo-dora. Dupd cum se zice, ea a trait 60de ani In aceastd vizunie, pe care nielursii nu i-ar fi rivnit-o.

Piatra din rnijloc ii slujea drept vatrA,pe care aprindea, din cind In chid, citeputin foc, spre a-si frige citiva bureti,sau pentru a-si desmorti trupul biciuitde vinturile ernii; pAretii poartd, In ade-vdr. urmele negre ale unui fum InAdusit.

StAturdm alce vre-o zece minute, timpin care cercai sd md potrivesc In gindsfinteniei locului, pe care cdicam ; voiamsd trimit, in altd lume, Sfintei Teodora,din LIAO pAmInteasca ei locuintd, vre-osimtire s'au vre-o cugetare cucernicd siumihtd ; cum insd e usor sd fii virtuosIn tovArdsia ursilor necuvIntAtori si a co-drilor fail de inimA, si cum virtutea nucapdtd pret si strAlucire decIt atunci cIndesd biruitoare din lupta fAtisd cu rduta-tea .si stricdciunea omeneascd, apoi nuputui Inchega In sufletul meu nici un soiude evlavioasd gindire sau mdcar de pro-fand admiratiune pentru o viatd jertfitd,fArd niel o 'Intl, lipsei, chinurilor si su-ferintilor trupesti, cu toatd rivna ce vafi avut sufletul ei pentru cele sfinte idumnezee0.

www.dacoromanica.ro

36 pE DRUIVIURI DE MUNTE

Astfel eram supdrat pe mine Insumi,cd nu puteam da un lustru cerestii meleeroine din minutul acela. 5i esii deci a-mail din umedul sanctuar In care cA17.casem.

Ne indreptardm spre fIntIna Sfintei Teo-dora. Trebui s. suim pe o scard ca dedoi stInjeni Indltime si, numai tinIndu-neIn cumpnd deasupra prApastiei si dindmina cu rddAcina subredd a unui brad fi-nal., puturam sri deasupra. Aici se poatevedea o mica scobiturd patratd si putinadincd pe care, dupd cum spune legenda,Sfinta Teodora si-a spat-o cu insesi un-ghiile sale. Un strop de apd adunat dinpl6i sau din roua noptilor, zace vesnicpe fundul acestei scobituri cptusite Cumdtreatd ; si Cu aceastd apd Sfinta isialina setea... Aceasta e fintina Sfintei Teo-dora !...

Pentru a merge la Stinca cdprioarelor,furdm siliti sd ne intoarcem Inddrat. Ast-fel, pardsirdm fInttna Sfintei Teodora, undeIn zadar cAutardm minunata ei floare al-bastra... Cine stie ? poate cd sdminta rd-talcitd pe vinturi a vre-unul soiu de omagsau de holburd cu floarea ca un pdhdrutde azur, va fi incoltit si Infldrit clndvape locurile aceste subt caldura binefacd-

www.dacoromanica.ro

bELA VARAT1C LA SACU 37

toare a vre-unei primAveri $i va fi datloe legendei amintite. Oricum, dar o floaree totdeauna o minune, un dar ceresc pestnul sterp al acestor regiuni.

Drumul ce trebuia sd tinem, se inco-voia ca un $erpe pe dupd sfincile, carene Imprejmuiau mersul, $i se pdrea cdnu e batut cleat de urmele sAlbatice alefiarelor, din firea cdrora $i noi parcd im-prumutasem ceva, atit ajunsestm de u-$ori $i de indaminatici, atit de bine In-vatase piciorul nostru a-$i mlddia talpape unghiul ascutit al pietrelor $i a se in-tepeni temeinic acolo unde un alt piciornedeprins ar fi tremurat $i n'ar fi nd-zuit sd 1116 unte un lunecu$ priinejdios.

Astfel merserdm ca un pdtrar de ord,$i, dupd ce sdrirdm In zbor peste cra-pdtura adincd dintre doud stInci enorme,sosirdm la StInca cdprioarelor, numitastfel, fiindcd, in timp de grele erni, cd-prioarele 1$i dau intIlnire deasupra ei.

Cu toate cd duceam de citeva zile oviata idilica, $i ni s'ar fi cuvenit prinurmare sd gustdm un minut de odihndsubt umbra stufoasa a vre-unui fag, to-tu$i ne multumirdm, deocamdatd, Cu um-bra rard $i Ingustd a unui tIndr brad,care nu inlesnea rdcoroasa-i ospitalitate

www.dacoromanica.ro


decIt capetelor noastre plrlite si Inner-bIntate de arsita zilelor de Cuptor.

Dealtmintrelea, un 'Alt usor, ce se is-case tocmai la timp, ne dadu racoareape care lipsa umbrei ne-o refuza.

Cif de dulce-i odihna citeodatd ! S'apoide pe InAltimea pe care stdteam, ochiulnostru Inota In vazduhul desert de subtpicioarele noastre, ImbratisInd nemArgi-nitul cerc Inchis In departare de piscu-rile negre ale muntilor padurosi. Pe alo-curea, muntii se desfac si lasd ochiuluivisator o poartd de trecere catr adin-curile fard de fund ale spatiului... MaiIncolo azurul albastru, aceasta stavila e-tern a vederii omenesti, parea ca in-semna, In nesfirsit, hotarele nestramutatedintre Imparatia ochiului si a lnchipuirii.Subt picioarele noastre, subt Insasi InAl-timea pe care stteam se adpostestemica si vechea bisericutd claditd de celintaiu anahoret al Sihlei. Altadata ruga-ciumle catra Dumnezeu se fdceau In ea ;astazi ins nu se mai slujeste Intr'Insa ;si numai ca un soiu de rAmOsitd reli-gioasd se mai Ingrijeste de ba.trInul pus-mc, care Infruntd pustietatea locurilor a-cestora.

Trebue 0, marturisesc, dealtrnintrelea,

www.dacoromanica.ro


cd singuraticul cAlugAr al Silllei a rAmassi pAnA astAzi o enigma pentru mine.Astfel, se tInguia Sfintia-sa ca hotii 1-aucAlcat si 1-au prAdat si de putinul ce maiavea.

Apoi atunci cum si pentruce staiSfintia- ta In asemenea pustietate, IF In-trebai eu, dacd mai ales, dupA cum spui,hotii te calcd si te pradA ?

Pentru ascultare si pentru Domnul,fiule, imi rAspunse el pe o notA oarecaredin pisaltichie, pironindu-si ochii In pd.-mInt si IncrucisIndu-si Cu evlavie minilepe plept.

Si nu mA puteam sdtura, privind ne-potrivirea izbitoare dintre aceastd sme-rit milogeal si fata lui plitTA si rosie,ochii lui negri, mici si scinteetori, mlnilelui osoase, care pAreau a fi deprinse cumulte nevoi, si acea privire mai ales, carese furia, din cind In chid, repede sprenoi si pe care niste gene lungi si desn'o puteau 1ndestul ascunde.

DupA vorbA, se pArea a fi Rus de fe-lul lui.

Si Cu ce trAesti Sfintia-ta pe locu-rile acestea, pdrintele, Il mai Intrebai eu.

Dumnezeu si oamenh cei buni nune lasA sd pierim.

www.dacoromanica.ro

40 RE DRUMUR1 DE MUNTE

Cind e vorba de Dumnezeu, ma gindiieu, nu zic ba: ciuperci si rAddcini va fisamdnat cu Imbelsugare pdrintele cerescpe locurile acestea ; clnd insd e vorbade oamenii buni, apoi acestia nu vor fidind pe aicea decit din an In an, timpIn care ar putea prea bine sd moard defoame si schivnicia cea mai fan de stomac.

Si nu mersei mai departe Cu reflexiu-nile mele, desi oare cind inaintea jude-cdtii fu tras, ca pdrtas la mai multe hotii,un sfint ermit si, daca nu Ind tqel, chiaral Sihlei mi se pare.

Oricum insd, trebuia sd fim si noi oa-meni buni ; astfel scoaserdm rdmdsita depine, rachiu si merinde, ce mai aveam,spre a potori acea hotomand de foame,care tot drumul se tinuse grapd de noi.Paharul de rachiu merse cerc Imprejur,Incepind bine intdles dela Sfintia-sa care-1kid cu multa evlavie, Il binecuvIntd, isifdcu cruce, il goli pand la fund, tsi stersegura cu mineca cafenie a rasei sale si-1inapoi mai !nut de cum il luase...

Bis repetita deo placent; al doilea sial treilea pahar furd golite cu acelasi ce-remonial, si poate cd si al patrulea s'arfi bucurat de darul binecuvintdrii, dacddascalul Alecu, calduzul nostru, inspAi-

www.dacoromanica.ro

mintat de seceta ce-1 ameninta, nu si-arfi incruntat sprinceana la timp.

la ta spre noi ! zise el tri termenidestul de cunoscuti sltrjbasilor bisericii ;si sticla cu rachiu trecu intreagd in mt-nile lui.

MincarAm tot si bdurdm tot. Desagiinostri rAmdseserd tot asa de usori casisacul lui Esop ; dar nddejdea ne era inmIndstirile, pe unde aveam incA de tre-cut. SdhAstria, SAcul, Agapia erau aft--tea popasuri, unde credeam noi cd vomgdsi cite ceva de-ale mincdrii. Ne luardmdeci rdmas bun dela Sihla si ne indru-mardm spre Sandstria.

Inainte de a sui la SAIldstrie, trecurdmpeste un soiu de mic S'at-el-arab, alcd-tuit din cele cloud ptrae vestite ale locu-rilor acelora, Pirdul-alb si Pirdul-negru ;si apele unuia, Inteadevdr, sint albe siale celuilalt aproape negre, dupd felul,pe cit se pare, al pdturilor de pdmintpeste care curg i cu a cdror pulbereisi coloreazd apele lor.

Trebue sd fi existtnd vre-o legendd a-supra acestor doud ptrae; Cu tot intere-sul insd ce am pus, n'am putut afla ni-mic in aceastd privintd.

Sdhastria, dupd cum aratA insusi nu-


www.dacoromanica.ro

42 PE DRUMUR1 DE MUNTE

mele sAu, e un culb de oameni sau, maibine zis, de strAmosi ai omenirii, retrasiIn adincurile cele mai nepdtrunse ale sin-gurdtAtii.

Aicea, desi natura nu e asa de asprAsi de mAreat ca la Sihla, totusi fioritpustiului Iti rdcesc inima si te fac, fdrvoe, sA doresti a te afta pe aripile vre-unei pajuri din poveste, spre a te scoatela lume. Mai mult Inca, ti se pare cd celenouA poloboace de ap si cele noul cup-toare de pine, IncArcate pe spatele aces-tei corAbd aeriene, n'au sA-ti fie de ajuns,pana ce ti-ar fi dat sA vezi o fatA de om.

Ajunsi in poiana SAhAstriei, nu vAzu-rAm deocamdatA dectt patratul nemiscatal vechilor chilii, care pareau cA se In-deas de frica unele In altele. Ruina siputrejunea rinjeau spAimintatoare de peacopereminte si de pe pAreti ; zidurile ia-rAsi rinjeatt si, rinjmd, isi arAtau dintiilor de cArAmidA rosie de subt buzele vi-nete de un var odatd alb. Burueni aca-tAtoare, cu cIrcei In loc de picioare, pu-tin mai aveau pAnd ce sd-si dee mina cupasnicii si somnorosii bureti, crescuti fArAsamintd pe sindila putredd a coperisului.

lar peste tot si peste toate, se Inditacrucea veche, ruginitd si plecatd a bise-

www.dacoromanica.ro


ricii, dar numai crucea... Pentru acestmormint nu mai trebuia den atita ! Nutin minte sa fi simtit fricd vreodatapustiul, !Lisa, in pustiu Intl strinse inima,si nu frica, dar un fel de groazd ma cu-prinse.

Eram hotArit a trece inainte, fArd aInd mal opri in acest loc, chid la o de-pArtare ca de o zvIrliturd de bat, vazuilarba cldtinindu-se. MA InAltai pe virfulpicioarelor, Infipsei privirea In locul cupricina si, spre marea mea nedumerire,vzui o clae de Or miscindu-se cind ladreapta, cind la stinga, chid inainte, clndinapoi, casicum cele patru vInturi s'ar fifost intales intre ele, ca sd se joace de-amingea in poiana Sdhdstriei. Era un omsau era un urs ? iata ceiace, deocamdatd,nu putui sti cu sigurant. Pentru mine,care mi se parea cd simt in vinele melecirculind un singe acru si sdlbatic, oaptavinturilor, sdnidna acum Cu mormditul ur-silor, iar florite strAlucitoare ale poenilorimi sclipeau ca atitia ochi rosii ai duhu-rilor pustiului ; crezui deci, pentru mo-ment, cd e vreun urs de prin apropiere,chid WA de veste auzii, dela spate, pedas-alul Alecu strigind cu glasul sdu rd-guit, dar totusi destul de puternic :

www.dacoromanica.ro


Blagoslove$te, pdrinte l Bine-am gd-sit ! ce mai faci ? coaptd-i sdcArica ?

Claia de par se intoarse greoiu impre-jur ca o balama veche pe o titind rugi-mtd $1, c'un fel de adincd plecAciune,mormdi ceva de subt ni$te mustdti Ina-cite la un loe cu o barbd neatinsd incdde vre-un pieptene, care-L acoperea fata,dind loc spre afard numai la doi ochialbicio$i $i stin$i de bdtrinetd.

i Cu cit priveam mat mult $i maidrept in fatd pe acest om sau, mai binezis, pe acest protopdrinte al omenirii, Cuatit mi se pdrea cd barba, pdrul $i span-cenele lui Sint rdsdrite, nu din piele orne-neascd, ci dintr'o pdturd de mil negru $ifecund, ce trebuia sd fi fost a$ternutddin vremuri vechi peste intreaga lui fi-intd... Prin rasa lui sclivisitd si lustruitdde murddrie se vedeau stelele ; lar decameA nu mai putea fi vorbd, fiinda a-cea, in care 1$i primise darul, se topisedemult pe el ; $i $tiut este, cd un alu-Or trebue sd trdiascd $i sd moat-A incdme$a, in care $i-a cdpdtat sfintul sdu cin.

Dealtfel, Sdhdstria numdra vre-o $asevietuitoare de soiul ardtat mai sus ; in-tImplarea Ms ne scosese, dintre toate,pe tipul cel mai desdvir$it.

www.dacoromanica.ro

TELA VARATIC LA SACU 45

Apdar, spre a lua iardsi firul poves-Crii, singuraticul calugar culegea sacAricasi, pe eft aflardm, facea i el o mica ne-gustorie cu ea.

Eram obositi i flaminzi. Iarba Malta,deasa i Inflorita ne punea la Indamindun agernut moale i rdcoros ; pIrdul dinvale parea ca ne Intreaba daca nu ni-isete ; noi Insa am fi fost mult mai bu-curo0 sd ne fi intrebat cineva daca nuni-i foame; i acest cineva nu putea fi,pentru moment, den batrinul sihastrudar fiindcd el nici nu se gIndea la apceva, dascalul Alecu se hotart O. fie tal-maciul nostru pe IMO cuvi4a sa.

Pand una alta, pdrinte, zise el, dacdai ceva, dd-ne sd mIncam. SIntem hami-siti de foame i cdzuti de osteneala.

Cam ap ceva trebue sd se fi petrecutIntre Esav si lacov. Si dacd dascalul A-lecu, In niinutul acela, ar fi avut de vin-zare vre-un dretit de primogeniturd, 1-arfi dat foarte bucuros pentru o coajd depine *i o foae de ceapa.

D'apoi ce sd va dam, pdcfttle noa-stre, rdspunse Cu o smerita milogire bie-tul calugar ; noi smguri i n'avem ceminca pe locurile aistea.

www.dacoromanica.ro


D'apoi Sfintia-ta nu mininci cind ti-ifoame? ce mininci Sfintia-ta da-ne si noua.

Ce sa mincam ! la, sclipuim si noicite un hrib, cite un burete, cum da Dum-nezeu, si traim si noi de azi pe mini ; si,da, Cu de-aistea dumneavoastra n'avetisa va impacati.

Da'ne Impacam si Cu dracu fript,pArinte, numai sa nu ne rupem dintii Inel, zise dascalul nostru Cu un fel de des-perare, care se parea ca porneste dinfundul constiintii stomacului sau.

Drept vorbind, calauzul nostru era din-tre acele fete bisericesti, care la nevoearuncA cu barda si in Dumnezeu.

Scandalul fu la culme. 13AtrInul sihas-tru scuipd de trei ori, se intoarse iute si,facind-u-si cruce, disparu, prin scobiturace ducea In luntrul masivului rumat alvechilor chilii. Dup citeva minute insasse arata din nou cu ceva la subtioara siIn mina; era un smoc sau, mai bine zis,o sarcina de ceapd verde si cloud miciplonisoare rotunde si negre ca0 pAmIntul,din care pAreau cd slut facute; pusetoate aceste dinaintea noastra si se traseInapoi; luai una din OM si voii s'o rup,dar, neputind, o dadui dascdlului Alecu.

Tine, dascale, zisei eu ; parintele ti-a fd-

www.dacoromanica.ro

bELA VAkATIC LA SACU 47

cut pe plac; iatA, ti-a adus pe dracul celmai bdtrin schimbat, In pine ; cearcd-tidintii In el, i dacd-ti va mai rAmInea,vre-unul teafdr, s'a-mi spui i mie.

Hei! d'apoi cucoane, se vede cd dum-neata nu tii a dracu numai la foc,In fundu'tartarului, It tare i cd la apd se moae?Parca agheazma degeaba-i apd ? Ma-i,parinte, a agheazma-i fdcut din apa casd moae pe dracu ? i zicInd acestea, sescoborI la pIrdu cu amIndoud pinile i Cuo cofitd ce-i ddduse alugrul.

Il cunosc demult, IndrAzni cAlugd-rul sd zicd, dupd ce dascalul Alecu sedepartd ; era mai bun de hoheriu deet de&sal; numai cit spurcd cele sfinte ; Dum-nezeu sa-1 erte ! i facin.du-0 cruce, Men.

Era i timpul, cad dascdlul Alecu sei intoarse IMO noi cu cofita cu apd i

cu Wile muete in pIrdu.Am botezat, parinte, pe draCu i

i-am pus numele Galaction poate c pecdlugdr I' cherna ap

- 0 ian te uitd cums'o muet; i zicInd acestea, rupse una dinOrd in doud. Bietul calugar simtea Ara-tic subt tdlpile lui i, de0-mi insufla mild,imi placea totu0 pdgInismul fail as-cunsuri al alduzului nostru.

Ne aezardm deci in mod antic pe

www.dacoromanica.ro

48 PE DRUMM D8 mtrrtrE-.0

iarba moale f InfloritA i fncepurAm strd-lucitul nostru ospAt. Dascdful Alecu eramai mindru declt un rege . 1 md tep-tam sd-mi spund, cd Luculus era un ca-lic i Labdacus un bucdtar prost ; se ve-de Insd cd in Arghir ori Tilu-Buho-ghindd care, precum spunea el Ins4,formase toatd educatia lui literard, nu sezicea nimic despre aceste vestite fete aleantichadtil. ileum insa, pima pAnd lacea din urmd fdrimdturd i ceapa pandlacea din urmd foae verde full desfiintate :ospdtasem; i incd dagcAlul Alecu pretin-dea cd demult nuii aducea el amintesa fi mlncat cu aa de mare poftd. Citdespre mine, miroseam a ceapd ca IntregIsrailul, iar tovar4u1 meu sufla in vInti bea apd. Intremati i odihniti, apuca-

rAm pe poteca ce duce spre SAcu.Dupd cloud ceasuri de un mers grdbit

i fArd nici o intImplare, ewdm din a-n-win-lea Intunecoasd a pAdurilor i po-posirdm putin In valea still-tit& dar lumi-noasd, prm care curge limpedele pirdu alSdcului. Lespezile de calcar late i albe,pe care se rostogole0e el ca din treaptdin treaptd, pAreau poleite subt razele deaur ale soarelui, care strAbdteau prin apalimpede pand la ele.

www.dacoromanica.ro


TreeInd ptrAul si suind malul stIng, zd-rirdm turnul Malt al mIndstirii si albul z dImprejmuitor, cu creasta lui de olane

Picioarele noastre cAlcau -deci tartnaunui pdmint stint si blestemat In acelasftimp. In adevdr, Zavera, cu toate grozd-viile ei, trecea ca un pirdu de singe priamintea mea.,..

De acolo, din acel turn restaurat acum,Imi ziceam eu, Farmachi si capi an Ior-dache, cu mina lor de voinici, trebuefi infruntat furia turbata a Turcilor. Laaceasta poartd, desigur, dragomanul U-dricki a uneltit, poate, cindva miseleascaamagire ; si tot atunci, fara nJoial, cd-pitan Iordache, Cu Oliva din ai sal, mu-rira intr'un chip Mil de vitejesc. Si dintoata aceastd dramd singeroasa, eroismuln'a lipsit ; cind insa md gindeam, ca topacesti fu ai Eladei nu-si varsau sIngelelor, cleat spre a plamadi cu el robia ta-rii noastre, admiratia facea loc indignariisi dispretului pentru toti eroii greci, delaAchil si pandla cdpitan lordache.

_Sdcul e una din paginile vii ale isto-riel nefericirilor noastre; si fiecare olan,stramutat de vre-o furrund dela local sail,lua In ochn mei proportia vreunei urmede eroism al luptatorilor inversunati.

www.dacoromanica.ro

50 PE DRUMURI DE MUNCE

Dealmintrelea, Sacul e una din Minas-tirile bine pastrate IncA, si InfAtisarealauntrica a ei lti desteapta amintirea u-nor bogatii trecute. Cele doul rIndurilungi de chilii, suprapuse In forma unuilarg patrat, vorbesc si astAzi Indestul delamurit despre furnicarul ce trebue sa fiInsufletit altadata acest locas, a cAruiatacere nu e Intrerupta acum declt de zgo-motul cadentat si monoton, ce-1 fac princoridoare ciobotele greoae ale cItorva ca-lugari batrIni si glrbovi ; cel mult, dacade afara mai auzi cite-o tInjala cazIndgreu la pamint de pe gitul vreunui bouobosit. Grajdurile mari si incapatoare, Cuguri negre si pustii, bucatAriile imense,cu paretii afumati si Cu vetrele reci sifara cenusa, mi se pareau ca povestesc oistorie veche, dar veche de tot : istoriacornului de Imbelsugare din povestilenoastre. Si treceau prin mintea mea, perInd, toate acele carete grele si Cu ar-curi mladioase, trase de patru cai rotunzi,cu hamuri late, carete largi cu perne mol,In care statea rasturnat a lene un calu-gr gras si Invalit In matasuri scumpe siblAnuri de mare pret... Astazi, cel multdaca un cal costeliv, Cu pielea'n solduri,se mai poate mica de ici pana colea,

www.dacoromanica.ro


Intre cele doua hlube albe ale unei co-tiugi hodorogite. Unde mai stilt acele ci-rezi de bol cu coarne mari, care alta-data foiau albind prin verdeata paduri-lor ? Hergheliile de cai, turmele de oi, ar-gatimea cea multa, murdard si vesela,care se mica In toate partite dupa treabdCu pasi greoi si largi... Toate acestea numai sint ! Secularizarea a suflat ca unvtnt de peire peste belsugul de altadatdal cuiburilor acestora de Inchinatori Inpustiu si prezentul, zdrenturos si slab,rtnjeste, cu o amar batae de joc, In fatatrecutului luxos si Ingtmfat.

www.dacoromanica.ro

LA AGAP1A

CAtrd patru ceasuri dupd amiazd, pAra-sirAm SAcul si ne IndreptarAm spre Agapia.De astddatd, desi pe un alt drum, trebuiatotusi sA ne Intoarcem putin indArAt. In ade-vAr, VAraticul, Sihla, SahAstria, SAcul si A-gapia alcdtuesc un mare arc de cerc intorscu deschizAtura spre rdsdrit si miazdzi.Poteca de picior, ce linean noi acum,tAia de- acurmezisul cele mai vesele simai rIzatoare privelisti de munte. Ceiacenumesc oamenii de loe Arsiti" nu estealtceva decIt un neintrerupt lant de co-line verzi si inflorite asezate fArd apd-rare in bAtaia soarelui, avInd In acelasitimp o trAgAnatd si adincd Inclinare sprerAsArit. Vinturile de miazAnoapte mordeparte de locul acesta In adIncimea ne-strAbdtutd a pAdurilor, ce Imbracd mun-tii uriesi din acea parte. Numai miazdzisi rdsdritul sInt mai deschise si lasa slo-boda trecerea vInturilor sed si fierbinti

www.dacoromanica.ro

LA AGAPIA 5A

Care, in Iuliu mai ca sama, pArAsesc ste-pele si deserturile lor si vin de-si rAco-resc arzAtoarea lor suflare in valle adinci

rAcoroase ale muntilor nostri.Vintul cel rAu", care cite-odata arde

fafa imbelsugatelor cialpii ale tarii de jos,nu e cunoscut nici in munti, nici in lar-gile noastre vli din miazAnoapte; si chiardacA va fi _calcind cite-odatA peste hota-rele crivatului, apoi desigur cA va fi le-pAdind hlamida arAmie a pustiului si vafi imbracind pe acea de coloarea ceruluisenin a zefirului si, tot casi acesta, isiva fi incununind fruntea ca flori si va fiinhamind fluturi la carul sAu. In adevAr,o suflare dulce si lina, ce vine din 'Ar-pe deschise ale locului, curge1 vesnic, caun rIu nevAzut, ce misa aerul caldimbalsAmat.Olorile se pleacA la suflareavintului, casi cum s'ar teme de sftruta-rea lui ; si, din acest joc nebunatic alvintului ca florile, valuri adInci i strA-lucitoare de colori si de luminA se saplIn finetele Malle, pana dincolo de hota-rele vederii; iar fluturii mid i albastrica niste fulgi de azur, spArieti de pasiidrumetilor, se ridica In stoluri sburAtoare

beti de mirezme si de lumina, se rAs-pindesc in aerul cad. Astfel, simpatica

www.dacoromanica.ro

54 PB DRUMITRI DE MONTE

naturd deschide si rdsfat5, In aceste lo-curi, cu atIta nevlgovatie sinul sdu si, cuatIta putere, varsd un farmec neInteles Insufletul caldtorului, Inclt ochiul cel mainestatornic devine visdtor si gIndul celmai sburdalnic Isi pleacl. Inaripatul skigenunchiu Inaintea atotputernicei si su-bhmei naturi. Dealtmintrelea, drumul A-gapiei, pe poteca Arsitilorc, se deose-beste cu totul de drumul posomorlt sisAlbatic al &hiel si al SAhdstriei. Numaipe alocurea, si mai cu sama deasupraAgapiei vechi, poteca se Incretete In sui-suri si scoborisuri grele de Invins.

Tot pe aicea, din coastele zipoase alemuntilor, se nasc nenumdrate izvoaremici care, ajungInd In cursul lor pe ase-zAturi, formeazd Inguste, dar totusi des-tul de adInci smIrcuri. Subt umbra pddu -rilor inalte, devin aceste smIrcuri si maiposomortte Incd; cu foate acestea, ele Isiascund fata lor lividd, subt tufe mari debrusturi cu foi late si broticii.

Dupd doud ceasuri de un mers aproapeneIntrerupt, esirAm deasupra Agapieivechi. De pe Indltimea pe care ne opri-sem, schitul acesta de maici se zdrea al-bind In fundul jgheabului de verdeatd, cese deschidea subt picioarele noastre. Cu

www.dacoromanica.ro

LA AOAPIA 15

treapta mai jos sta retrasa, tacuta sivisatoare, Agapia noua Cu albele sale chi-ni si Cu Inaltele turnuri stralucitoare alebiserIcilor sale. Era ata de rapitoare a-ceastA priveliste, In& ai fi zis ea aiinaintea ochilor o salba de margaritare pe

tava de smarald. Dupd ctteva minutede odihna, cumpaniram In Agapia veche,uncid nu staturam decit alte citeva mi-nute; si acest timp fu mai mult decit In-destulator pentru a Imbratisa, cu o sin-gura privire, mina de chilii vechi locuitede citeva calugarite, tot asa de vechi,poate.

Biserica pustie din mipoc, incinsa cuun briu de fier, spre a nu se desface, e

zidire proastd si lucratd, pe cIt se vede,de un pietrar si mai prost inca. Schitulacesta e intemeiet de Petrul Schiopul la1585: asa, glasuesc cel putin inscriptiu-nile gasite la Agapia noua.

Casi Varaticul, Agapia veche Isi aveaIn acel timp al anului oaspetii sal, cacinu puturam socoti intr'altfel pe cele cite-va cucoane si duduci, care tocmai In mo-mentul sosirli noastre!i petreceau vre-mea culegind flori In m'cile si cochetelegradini ale schitului.

Peste putin parasiram Agapia veche si

www.dacoromanica.ro

56 PE DRUMURI DE MUNTE-

incepuram a scobol snre Agapia nottA.La jum6tatea drumului ne oprir6m, nu

an a de nevoe pe clt din obiceiu. In a-devAr, alci se afla cunoscuta Platra alui Aron. Aceasta piatra rotunda $1 ase-zati pe un picior tot de piatra sluiestede masa calkorilor,cuvint pentru carea devenit lude si nici o urtna de inscrip-tie nu se vede pe ea, daca vre-o inscrip-tie va fi fost cIndva. Oricum insa, piatraaceasta tsi are traditia ei. Asa, se ziceca Von Aron si-ar fi petrecut ami copi-lariei in Agapia veche, care pe atunciera schit de calugari, si anume pe lIngaun mo$ al salt, egumen al schitului pe a-cele vremuri. Si lara$i se zice a copilulAron, neimpacindu-se cu asprimea vietilcalugaresti, ar fi cercat sa fuga in lumesi ca chiar ar fi izbutit sa scape de subtprivegherea celor o suta de ocht ai ba-trinului ; ca ar fi plecat-o spre a esi lalargul OM,- dar ca tocmai pe cind secredea mai slobod si la adapost, tocmaiatunci mosul sail 11 si calca din urma, 11prinse si, cu clrja pe care si spriiinea ba-trtnetile $i in chiar locul unde puse minape el, ti dete una din act le sfinte invata-turi, pe care numai alugArii se pricepsa le dea. Ajuns In scaunul domniei, A-

www.dacoromanica.ro

ron voi sa rIdice si el un monument ne-pieritor In amintirea celei mai de sandfapte -sau irriprejurari din viata sa.,. Scur-ma in trecut, dar nu gdsi nimic mai desamg decit bAtaia mincatA dela sfintulski mos; si tu amintirea wail aceleiaaseza In chiar locul cu prima piatracare si astAzi poard numelt lui. Asa saualtmintrelea, traditia e clteodata maldreaptA cleat istoria.

ParasirAm piatra lui Aron si IncepurAma scobori cAtrA Agapia nouA care, as-cunsa deocamdatA tri dosul pAdurilor cene imprejmulau mersul, Incepu larAsi a seivi la o mica depArtare subt picioarelenoa stre.

Agapia noua se deosebeste In multeprivinti de Vara ic. Astfel, pe and a-ceasta din urma ii revarsA valurile salede case albe pe poalele colinelor, Cu carese ispravesc muntii sal, cea intAiu pare ase furia si a se ascunde in strimta,

umbroasa vale scaldata de lim-pedele pirau al Agapiei.

Spre deoseb re de Varatic, mlnastireaaceasta adaposteste, subt mohorita hainAa calugartei, pe cele mai mulre din sco-boltoarele vechilor noastre familii boe-reti si de unde vorbele de boer" i

LA AGAPIA 57

www.dacoromanica.ro


boeroaice stilt demult si de pret-utin-deni desfiintate, in Agapia aceste numiristilt tinute inca la mare cinste.

Dealtfel, Cu toata InfAtisarea noastrAde marchidani, furam destul de bine, bachiar cu dragoste primiti In vechiul sisfintul locas al hatmanului Gavril, fratelelui Vasile Lupu si al Doamnei Liliana,sotia sa.

Pana in sala de sus a arhondaricului,nu intilniram pe nimenea. Cel mult, dacdvre-o maica rAzleata se uita din depar-tare miratA la noi. Intrind insa In salacea mare din al doilea rind, o batrina ca-lugdrita ne intimpina cu un mare matu-roiu In mina. Se Intelege dela sine, clCu putin mai inainte scuturase colbul saupainjenii adApostiti prin ungherele inaltesi retrase ale pAretilor si, prin urmare,intre noi si maturoiu nu putea fi nici olegatura.

Blagosloveste, maicuta, si bine-amgasit, ziseram noi, intrind si Inchinindu-necu boccele cu tot.

Bine-ati venit, ne raspunse ea, su-indu-se pe un scaun si ridicind mAturo-iul spre bagdadie; si, casicum n'amfi fost noi de fata, incepu a sttrni colbulpeste -capetele noastre.

www.dacoromanica.ro

0 pAturd de colb mai mult, cuge-tai eu, nu e mare treabd. $i, Mend boc-ceaua jos, pusei mil-tile la spate si ince-pui a urmAri Cu ochii legAndrile largi siindeminatice ale colosalului mdturoiu. Pen-tru mine aceasta era un soiu de plAcere,pe care eu insumi mi-o IngAduiam. CindvAzui insd cd-si mutd scaunul in altdparte si cd e gata sd inceapd din nouaceiasi treabd, WA a se gindi sd ne des-chidd vre-o odae sau sd cheme pe alt-cineva pentru aceasta, md hotArli sA des-chid vorbd cu ea. Astfel, tot ca minile laspate, si aproptindu-md putin :

Aveti multi painjeni in arhondaric ?o intrebai eu foarte serios.

N'avem nici unul, imi rdspunse eacam miratd de astfel de intrebare. La noinu se tin painjeni; ia, cite-o leacd decolb, dacd se stringe, 11 mai stirnim stnoi cu mdtura din vreme In vreme.

Tare rdu, mdicutd, tare rdu, ziseieu : unde nu sint painjeni sint pdcate ;cel putin asa o lAsat Maica Domnului;Sfintia-ta trebue sA. stii cd, numai cui. u-cide painjeni, i se iartd pdcatele ; ba chiarcite sapte de fiecare painjen.

A fi si cum zici dumneata, imi rds-

LA AGAPIA 59

www.dacoromanica.ro

60 PE DRUMURI DE MUNTE,MININNIM.11.

punse ea cam tntepat, dar noi n'avem nicipainieni, nici pdcate.

A fi *i cum zici dumneata, mdicutAdragd, o Intrerupsei eu, dar nu vezi cdchiar acum pdatue0 tinindu-ne oste-niti de drum in picioare ? Ap dar, pAnduna alta, deschtde-ne o odae ; lar citpentru lumea cealaltd, ne vom da ftecaresocoteald cum vom putea.

Maica noastrd intelese numaidecit, cdse abdtuse putin dela datortile ospitall-tAtii, pdzite dealtmintrelea Cu mare ,sfin-tenie In aceastd mlndstire. Astfel, ldsindmdturoiul la o parte, ne deschise deo-camdatd, o odae Cu un singur pat ; atrA-gindu-i Insd luarea aminte cd noi sIntemdoi, ne deschise salonul cel mare al ar-hondariculut. Peste putin sosi *i maimarhonddreasa.

Am pdatui, credem, impotriva aminti-rilor noastre de cAldtorie, dacd am treceaa de qor peste aceasta figurd blinddi binevoitoare,Maica Evghenia, arhonddreasa, e una

din acele figuri, care-ti insufld respectuli iubtrea in ace14 timp. Albeata i frd-gezimea regulatului oval al fetei sale seincadra a*a de plAcut i de armonic innegrul posomorit, Cu care darul imbrd-

www.dacoromanica.ro

LA AOAPIA 61

Case corpul slu, Inca Cu greu ai fi pututgasi un termen de asemAnare. In adevdr,fire-ar cineva In stare sd ne spunl cuce ochi priveste luna noptilor senine, vir-ginal Impodobit cu negrul vd1 al umbre-lor &Bum ? Cine stie, dacd nu pentru a-ceasta e si asa de departe ! $i maicaEvghenia era asa de aproape si, totusi,asa de departe de noi !...

Isi poate deci Inchipui oricine cu ceanumita evlavie si cu ce adincd si reli-gioasd sfiald si plecAciune sarutai minaalbd si catifelatd, ce mi se Intinse. $1daca In sufletul meu a rdsArit atunci vre-olumeascd si pAcAtoasa &dire, indelungmilostivul Dumnezeu ma va erta...

Dealtfel, autai numaidecit sa Incredin-tez pe maica arhonddreasa, cd noi nu e-ram debe marchidani si ca, prin urmare,nu venisem la mIndstire spre a Amidemdrgele si cercei trtstelor mirese ale luHristos ; deaceia, cu oarecare tnIndrie,ce nu se po rivea deloc cu bo_ceaua meadin spate si cu opincile din picioare, liInsirai, cu o limbutie curat spaniold, nu-meie si pronumele, locul nasterii, locuintamea actual, starea civild, - profesiunea,tinta ce urmAream si un potop de altenimicuri, care aduse pe fata ei o cereasca

www.dacoromanica.ro

Inseninare $i un trandafiriu suds... Cu a-tin mai rau pentru cine n'a vazut un cerde doua ori senin $i un trandafir de douaori Inflorit !

Furam deci foarte bine primiti, gazduiti$i ospatati.

Sara fu mareata.Di obosit de cale, somnul totu$i nu

ma prinse a$a de curind. Mai bine de unceas statui singur in cerdacul din fataal arhondaricului, de unde putui Imbra-ti$a cu privirea intinsa $i fermecatoareapriveli$te, ce infatipaza Agapia ochilorIn timpul noptilor Cu liana.

eit de frumoasa era luna $i cit de se-nina fu noaptea aceia ! Tacerea $i mis-terul ma incunjurau din toate partite.Noaptea, retrasd in vai $i In desimea po-somorita a brazilor, cernea muntii ador-miti $i visatori, ale caror piscuri negu-roase pareau ca formeaza hotarele Inaltedintre parnint $i cer. 0 linie de umbra,gratios ondulan, Insemna pana dincolode margimle vederii aceste hotare; $i a-ceasta linie se parea trasa pe fundul deumbra $i lumina al spatiului adinc, deo mina tainica, colosala si nevazuta.

Nici o mi$care pe panfint, $i In aerniel o mi$care I Intreaga fire dormea $i

62 PE DRUMURI DE MUNTE ,

www.dacoromanica.ro

visa. Eu nu fAceam nici una nici alta,sau le fAceam poate pe amIndoud. MAprefAcusetn in o stilled vie i, in lucre-menirea ce md stdpInea, imi era cu ne-putintd sd-mi leg la un loe gindirile isimtirile mete... $i pentruce ? Sublimulucide i omul e prea mic pentru sublim.Femeia lui Lot a fost, desigur, victimasublimului.

Noud, pigmeilor de astAzi, nu ne-a rd-mas decit un singur lucru sublim, 0 a-cest lucru std In limba noastrA, ca0 Inlimba nearticulatd a tuturor vietuitoare-lor : strigdtul de durere, de urd, de bu-curie, de dispret, de admiratie... Interjec-tia e, fail Indoiald, singurul tAlmaciu alsublimului in limba omeneascd... $i ne-mArgenitei feerii ce se desf4ura inain-te-mi, nu-i rAspundea In sufletul meu,declt o neinsemnatd... particuld gramati-cald ! latA deci la ce se mArginea sdr-mana mea fiinta In mare* noapte de 12Me, anul 18... A repeta In gind un In-treg capitol de gramaticd Inaintea lurniplme, care plutea visdtoare in adincimilealbastre ale spatiului ; a atIrna cite unpunct de exclamatie de fiecare stea tre-murdtoare, a-ti lArgi ca o pasere denoapte pupilele spre a 01 prm ele In--

LA AGAPIA 63

www.dacoromanica.ro

64 PE DRUMM DE MONTE

iregul univers In suflet si a nu te alege, maila urma, cleat Cu ce se alege o bufnita,ata desigur starea cea mat de plins, incare se poa e afla cineva.

Cu mine Lisa nu trebuia si nici nuputea sa moara poezia si inspiratia orne-neasca ; eu nu puteam fi vlastarul cel dinurma al muzelor pe pamInt...

Era sa ma cute, ctnd cevit neasteptatma pironi pe loc: din cer sau de pe pa-mint, din vai sau din ample, din muntisau de pe ape, din noapte, din aer, dinluna, din stele nu stiu dar de undevadesigur, ajunse pana la mine un glasdumnezeesc... Nu avusem prevederealui Ulise si trebui deci sa ramin petrifi-cat , imi recapatai fiinta mai ttrziu, dar Imiparu asa de rani.. $i acel gas de femee saude Inger cinta, lunecind, ca o unda dinalta lume, pe una din acele melodii pecare numai durerea si amorul le poatesmulge dintr'un suflet omenesc... Femeiasau ingerul venise sa Intregeasca sarba-toarea feerica ce vi-o dadeau, in adinculnoptii, umbrele si lumina, luna si stelele,muntii, valle, apele, cerul si pan-in-tul...Si nu stiu pentruce chipul maicii Evghe-nia tmi rasari In minte...

Cintarea se sfirsi si nu mai retncepu ;

www.dacoromanica.ro

revenii in sinemi cu farmecul in suflet;ma retrasei.

Adouazi dupa prinz, sosi unul din a-micii mei din lasi, care vizita mInAstirile,Insotind pe niste doamne si domnisoare.

E obiceiu ca toti trecatorii sa-si lesenumele lor sapat In vre-un colt al sfintvluiloca; de aici urmpaza ca toate scindu-rile balcoanelor stnt Increstaie cu numedin toata lumea ; si daca toata lumea fa-cea lucrul acesta, dece adica nu 1-am fifacut si nol 1 Din tre toti eu aveam cutitmai sAnAtos; si cu toate acestea nu m'asfi gindit niciodata ca aceasta prevederede drumet sd-mi ad uca vre-un soiu denenorocire ; dar In sfIrsit 1mi era scriss'o pAtesc si o path. Astfel, una dintreaomnisoare, foarte dragalase si zburdal-nica, se adreseaza la mine ca cel maidulce glas din lume .11 ma roaga sa ofac_ nemuritcare, eternizindu-i numele pevre una din scindurile vechi ale balconu,lui din launtrul minastirii. Aila apucai delucru. Cutitul meu sapase Intregul nume,dar pronumele numai pe jumatate; hice-pusem litera a patra, cinc' deodata auziispre stinga schtlind o usa ; 1ncetai lucrulsi intorsei capul... N'am vazut In zilele

LA AOAPIA 65

www.dacoromanica.ro


mete fatA mai urItA de alugAritA Wild...Din tot chipul MO. -de stafie al acelei,cAlugdrite si astdzi mi-au rdmas, para.Infipti In inimA, cei doi ochi ai ei negri,mid si scInteetori; si astAzi pared 'IAbiciuesc peste suflet suvitile ei sure depar, care-i atirnau de toate partite capu-lui ca niste serpi impleticiti in o mie deforme fantastice; si astAzi finjeste paredInchipuirii mete Ingrozite, acea raghild dedinti galbeni, rari si ruginiti, prin ale cd-ror strungi ar fi putut intra si esi, ingoand, o turmd de oi... $i potoputlui Noe n'a avut atita apd ca sA mecesdrmana omenire, cit venin s'a revArsatdin vorbele-i hodorogite asupra nenoroci-tului meu cap... Si end te gindesti cdtot pe acelasi drum mersese, poate, cu unceas mai Inainte, sublimii psalmi ai rege-lui profet L. Dar pe drumul bAtut, cinear mai fi In stare sa deosebeascd urmacui a trecut ?...

Ce ti-i si cu boeroaicele aistea, mdgindii eu, punInd cutitut in buzunar.

Vizitardm dupd prInz interiorul bisericii.Am atins altundeva istoricul ei pe scurt.PrivitA din punctul de vedere al artei,

atit exteriorul, cIt si interiorul, nu pre-zintd mal nici unul din caracterele unui

www.dacoromanica.ro

LA A0131/ 67

stil arhitectonic definit. Se pare totusica stilul amestecat, dar uniform, al bise-ricilor lui Stefan, indulcit pe ici pe coleaCu rotundurile armeano-bizantine, a cAlAu-zit pe ziditorul acestei biserici. CeiaceinsA ar alcatul, pentru cunoscAtori, unpund de adevArata admiratiune, e WAindoiall pictura. .

Se pare a cunoscutul nostru pictor,Grigorescu, abAtindu-se Cu totul delascoala orientalA, care condusese penelulrusesc al zugravului dela VAratic, a clu-tat sA localizeze in biserica rasArituluipictura strAlucia a scoalelor apusului.Numai geniul lui a putut pune asprele,dar totusi destul de maretele figuri bi-blice, subt regimul blind al artei moderne.Subt penelul acestui genial pictor, disparca prin minune toate formele ascutite siosoase ale chipurilor rusesti, care Impo-dobesc zidurile tuturor celorlalte minas-tiri. Coloritul viu si discordant, umbritulgros si posomorit al sectatorilor lui Me-todiu, nu se intIlnesc in pictura dela A-gapia ; formele rotunde si dulci ale scoa-lei profane stiu aicea sA imbrace asa debine austerele oseminte ale ortodoxiei !...

Rare ori a fost dat penelului sA intru-peze In colorit cu mai multa iscusinta

www.dacoromanica.ro

f8 PE DRUMUR1 DE MUN11

ideia religioasA subt toate formele ei. Ast-fel, Juda din Keriot al Agapiei e attt deluda, inn fail voe IV vine sA jalestipe Mintuitorul, cd a naimit, ?titre propo-veduitorii cuvIntului dumnezeesc, o figurAatIt de lunga o barba asa de rosie, unnas asa de ascutit si niste tuze asa dasubtiri. Dintre toti picborii nostri, lui Gri-gorescu poate i-a fost dat sa deslegecu penelul una din cele mai grele pro-bleme ale artei sale ; caci, mai la urmA,cam drept asa ceva trebue sA socotimnoi mestesugul de a sti sa tntrunesti peaceiasi figura, si MIA a se exclude unape alta, maternitatea si virginitatea. SAizbutesti a intipari prin linii si colori duio-sia unei mame pe fata unei fecioare ; aface pe cea dintaiu O. priveasca, cu pu-doarea si nevinovatia celei din urma, fruc-tul propriului sau sin ; a inchide plenitu-dinea fizica a formelor materne in ramaideala a virginitatit ; a sti /n fine sa sta-bilesti cu penelul o bunA intelegere in-tre un complex de antiteze, e desigurpartea unui maestru genial.

Esii si ma pregatii de drum.

www.dacoromanica.ro

SPRE PIPIRIG

Pe la - doud ceasuri dupd-amiazd neluardm Minas bun dela Agapia si dladascalul Alecu, care ne insotise pdnd a-cum si, pe acelasi drum al Arsitelor",ne tnturnardm la Sdcu unde maserdmpeste noapte.

Adouazi, in revarsattil zorilor, prdsi-rdin Sdcul si, alduziti de un om de loe,tderdm de-a curmezi5u1 pddurile pe opotecd de picior. Dupd citeva ceasuri deun mers anevoios, esirdm in drumul mareal Pipirigului. La Dumesnicu ne oprirdmspre a ne odih-ni putin la un han asezatpe osea, la e&rea din Waite SAcului.

Era duminicd ; si lumea cltd fusese sicita nu fusese la bisericd, ndvalise Incrismd. In toate locurile, dar in muntemai cu wild, crisma isi are, casi bise-rica, zelosii sdi inchindtorl. Vinul e inlo-cuit aici prin un rachiu prost, care arde

www.dacoromanica.ro

70 PE bRUMURt i MONTE

si descompune trupul bietului muntean.Astfel, nu e greu debe sa gAsesti pri-cina, pentru care oamenii, chiar de munte,stilt decdzuti fiziceste si moraliceste. Dacdmai adaugi, pe lingd aceasta, boalele lu-mesti care, neoprite de nimeni, rod peloc,uitorii muntilor dela copil pand la bd-trin, apoi dai peste cei doi factori, in-splimIntAtor de harnici, care largescpopuleazd cimitirele rurale.

De$i politica Imi e nesuferit, trebuitotusi sa ma intilnesc cu ea in drum, siinn la Dumesnicu. Linititi, eu i tova-rdsul meu, stateam pe o banc de lemn,stImpArindu-ne setea cu arid i zahar ; siiard$i 1initit md gindeam, poate, Cu cltcdmilele slut superioare omului, numaiffinda In nemrginitul lor pintece isipot IngrAmddi apa trebuitoare pentru optzile.

Si Eluded in mersul acestei caldtorii,ma hotarisem sd nu pun nici un friu vaga-bondului meu gind, apoi cine stie pe undem'asi mai fi trezit, plecind dela cdmilelemele, dacd un mosneag lung si uscat, c'unpahar intro mind $i cu o sticla de ra-chiu in alta, nu s'ar fi hotdrit sl se legede mine.

De nu v'ar fi cu supdrare, domni-

www.dacoromanica.ro

SPRE

sorule, zise el apropiindu-se, para v'asicunoaste ; nu sinteti dela PiatrA ?

Tocmai cum esti dumneata din sa-tul dumitale. $1 apoi Intrebarea n'are su-parare ; dar cum se face de rnd cunosti ?FArd Indoiald, a la tIrg nu m'al vazutcu opinci In picioare i ca bocceaua 'nspinare.

D'apoi cum sd nu vA cunosc pedumneata si pe VAleanu, de cInd cu ale-gerea lui Constantin Soarec ca dipotatla Bucuresti I De nu erati neavoastrA, cinestie pe ce ciocoiu mai alegeam Dumne-zeu sA va dea sAnAtate, CA ne-ati lumi-nat; doar Constantin $oarec ii de-a nos-tri, doar ca noi s'o petrecut...

$1 fiindcA nu eram dispus sd InvAt bio-grafii la Dumesnicu, Intrerupsei pe usa-tivul meu Plutarc, zicindu-i

D'apoi Ina ce mai chef pe urn/A,mosule, la Ion Mocanu !

Ei, da ! la Ndsoiu, rAspunse el, In-dreptind Intru cliva, mitrica de botez alui Mocanu, potrivit nasului cu care a-cesta era Inzestrat de Dumnezeu ; ba cemai chef I... Apoi, dA, dupd izbindA vese-lie, asa o lAsat Cel-de-sus. Da' la poftitisi-ti cinsti cite-o tr de rapciu, zise elturnind In pahar ; hi osteniti.

www.dacoromanica.ro

72 Pa DRUMURI DE MUI4TE

Nu tocmai, mosule; venim numal dela Sacu astazi si sintem mai mult Infier-bintati de clt osteniti : deaceia bem apa.

i rapciul racoreste, domnisorule, lapoftim

Dar si ameteste, mosule, zisei eu,cautind sa scap de cinstea Cu care eramamenintat...

Da' la ma rog, fa-ne hattr, cA doarn'a hi un cap de tara...

Si-mi Intinse paharul pana subt nas.Nici o scapare I Trebui, deci, sa- mi

moiu buzele trite adevarata infectie. To-varasul meu, recrut In asemenea treburi,si creend ca hattrul se mascara cu pa-harul, dete rachiul de du xa pana In fund;dar In schimb se tart mai rAu decit Hris-tos pe cruce; se vede ca rachiul delaDumesnicu era mai otravit dectt ote uldela lerusahm.

Asa mi se cuvine, cugetai eu. Tre-bue sa faci politica la Piatra, ca sa belrachiu la Dumesnicu.

TemIndu-ne deci de o noul cinstire, nescularam i, dorind ramas bun mosnea-gului, plecaram.

Soarele atingea meridiana si razele luiperpendiculare cadeau ca niste sageti defoc peste capetele noastre fara adapost.

www.dacoromanica.ro

Inaintea noastra drumul se desf4ura cao pinza alba i lunga... dar lungd fallsfimt. Cine-a zis ca uritul e lung cadrumul, ar fi putut zice cd i drumul elung ca urItul ; i end mai cu sama duciIn spate o cwogemite boccea i pe sf in-tul stare pe deasupra, fara sa te -potiscutura de el, o! atunci desigur ca ar fimult mai nimerit sa zaci de boala uritu-lhi, decit sa te faci nemuritor, batInd dru-mul Pipirigului i bind rachiu la Dumes-nicu...

Tovar4u1 meu se InroOse ca o sfeclai rasufla din greu ca un bou la jug.

Ma rog, zise el deodata foarte seri-os 1 oprindu-se in drum, dumneata, caree0i m4ter Intr'o multime de lucruri, rfaiputea sa faci un fel de schimb Intre minei boccea ? ai vrea sa ma mai poarte iea pe mine, nu numai eu pe dinsa.

Nimic mai tigor, numai daca rIvnetiCu tot dinadinsul la gloria de boccea ; dar,zisei eu uitindu-ma lung la nasul lui, nucumva, pand una alta, ai schimbat nasulCu dascalul Alecu ? Ce-ai 000

$1 nasul lui era, In adevar, grozav :mare de felul lui, nu se putuse indeajunsadaposti subt umbra Ingusta a chipiuluii era deci ro ca un ardeiu ; iar pielea

4

SPkE P1PIRIG 73

www.dacoromanica.ro


svintatd de arsitd incepuse a i se sco-roji ; rdmase prin urmare nedumerit deobservatia mea si, Ingrijit, incepu a-sinetezi nasul, cAutind pared sd simtd cumina ceiace nu putea sd van Cu ochii.

Nu-i nimica, Ii zisei eu in chip demIngtere ; peste putin o sd. ajungem laOzana ; acolo vei face o bae nasului tdusi are sd-si vie numaidecit in lire; greuNO. va fi sa gdsesti un loc indestul deadInc, unde sA-1 poti boteza In intregime.

Iti vine sa rizi?...7-- Ba nu zdu, adicA nu-ti puteai lua

un alt nas de drum ? eu, drept sd-ti spun,nu m'asi simti In stare sd duc, pe 'MObocceaua din spate, si o asa dihanie denas.

Si Cu de-acestea timpul trecea si dru-mul se scurta...

Intrasem pe prundul Ozanei.Soarele pleca spre apus si putin mai

avea pand ce sd coboare dupd inaltelecreste ale HAlducei.

Prundisul crIsca subt opinci si umbrelenoastre desirate ne Insoteau Cu pasi largisi Cu picioare lungi.

Ozana luneca grAbit Cu unde de aurcurgAtor pe IMO noi ; verdefe padurilorrasarea asa de fermecAtor de subt strd-

www.dacoromanica.ro

lucirea Cu care-1 poleiau cele din urmAraze rosietice ale apusului, incit o ne-sfirsitA hainA de lumina se pArea arun-cata de o minA colosalA si nevAzutA pesteaceastA naturr numai mie iubita si numainue prietina.

Totul era asa de incintator si eu eramatit de trist ! MA aflam atunci in una dinacele star' sufletesti, care s'ar putea numineutre si din care e de ajuns sA faci unpas inainte sau inapoi, In o parte sau inalta, spre a te malta de pe pAmint la cersau a cAdea din ceruri pe pamint. Numa bucurai Insa mult timp de acest e-chilibru sufletesc, cAci un glas ce mastriga din departare, mA trezi.

-..- Ei I juptne, el.! n'huzi, ja stAi ! stAio tira.

Intorsei capul si, spre marea mea ne-dumerire, vazui un stol de fete si neveste,trnbrAcate de sarbAtoare, care -- rtdicin-du-se de pe malul piraului si alergindspre noi ne fAceau semn cu minile sAne oprim.

Dar asta ce-a mai fi, zisei eu mi-rat tovarAsului meu; la sA ne oprim. $i,oprindu-ne, sosira si ele buluc. Toate e-rau rosii ca niste bujori si suflau ca nistefoi in miscare. Cit te-ai sterge la ochi,

Me PIPIRIO 75

www.dacoromanica.ro


furAm inchisi din toate pArtile Inteun cercde altite si de catrinte ; nici una InsAnu Incepu vorba ; dar fiecare se uita cuun fel de nelncredere la noi.

Minunat ! cugetai eu, uifindu-mA im-prejur. Un Apolone ca mine i un cercde gratii ca acesta, numai la Pipirig sepoate gdsi.

Ei, si, insfirsit, ce ne-ati oprit Indrum ; aveti sl ne Intrebati de ceva ?

Baaa... n'avem nimica de intrebat,zise una mai tantosA dintre ele; da' v'amchitit de departe ca aveti mAruntisuri devinzare.

CA adicA sintem coropcari, nu-iasa ? Apoi n'ati chitit rAu deloc, numaicit, In loe sl avem de Vindut, avem decumpArat : trandahri de pe la fete si muredela neveste. $i zicind aceasta, strInseiusor cu dosul a dota degete obrazul grd-suliu si ros al celei ce-mi vorbea. Cu oloviturd ward ea-mi dete mina jos i orupse de fuga, rizind cu hohot. Celelatteo urmarA si, ca un stol de rafe sAlbaticesperiate de vitiator, zburarA ImprAstiin-du-se care Incotro.

Statui un minut spre a le privi cumfug si, desi nu-mi plAcu deloc chipul cumIna cIntdrise In mintea tor acesti judecA-

www.dacoromanica.ro

SPRE PIPIRIO 77

tori In catrinte, de0 md vdzui scoboritla simpla treaptd de coropcar, totu0 a-ceastA nea0eptatd i hazlie IntImplareschimbd irul glndurilor mete 0-mi aduseseninul In suflet i pe fat.

Soarele se cobortse acum subt orizoni umbrele noptii se ridicau fumegInd de

prin adincurile vAilor. Treptat se stingeaonce mivare , ,i celftult daca un greerde mirite, un seIrtlit de cumpAnd sauun lAtrat de cine mai turbura adinca li-n4te a vazduhurilor cuprinse de amurg.

Era todmai sd ne abatem la cea din-tdiu casa tdrAneascA, cInd lata cd ne-In-timpind preotul din sat, care md cuno0ea.

Drum bun, ne zise el cam nedume-rit ; dar bine, de unde Fricotro ?

De unde vrai Fncotro vrai, pArinte.Dar Sfintia-ta ?

la prin popor Cu de-ale darului; da'n'o sA vA opriti nicAiri ?

Tocmai la aceasta ne gindeam inoi ; sIntem obositi i flAminzi.

Dacd-i ap, poftiti md rog la minei-otri ingriji de toate.

Se Intelege dela sine O fard multemarafeturi primirAm bucuro0 Invitatia pd-rintelui lonicA GAleanu.

Peste o jumAtate de ceas ne aflam-deci

www.dacoromanica.ro


In gazdd la parintele lonica din valea Pi-pirigului.

Nu tiu pentruce, stind Intins pe unaternut de iarba proaspat cosita i mi-rositoare i privind stelele, care incepeaua se aprinde in seninul sarii, ma stramu-tal Cu mintea in nite timpuri vechi, darvechi de tot : Patriarhul Abraham treceamaret prin inchipuirea mea Cu lunga luibarba i cu sacrii lui perciuni ; infloritelevai biblice pline de soare se deschideauInainte-mi ca nite guri de raiu ; iar in-tre Indoiturile verzi ale dealurilor, tur-mele albe pa*teau in larg iarba fragedaa colinelor. Pe Ingerii calatori ii vedeamiar4i cum sosesc i bat la up binecu-vintatd a pArintelui Ebreilor ; iar pe ba-trIna Sarah, mi-o tnchipuiam umblind re-pede i aprinzind focul pentru cina desara...

Si Cu toate acestea nu ma aflam decitIn nevoqa vale a Pipirigului, lipsita deonce aureola legendarA, la parintele Io-nia, un preot mic i blond, fara nici o-asamanare Cu fabulosul protoparinte alpoporului lui Dumnezeu; la preoteasaSfintiei-sale, o femee voinica cu chip cu-rat romlnesc i care capatase, fara nielo binecuvintare, pe cei cinci copii ai sai

www.dacoromanica.ro

SPRE PIPIRIG_

79

zdraveni i sanatoi, i din care pe niciunul nu-i trasnise prin cap sa-1 fertfeascavicleniei lacome a vre-unui Dumnezeu.Noi ?... Noi mai putin Inca samanam CuIngerii calatori ; eu mai Cu sama m'aifi spInzurat daca cineva ar fi IndraznitO. mil lee drept Inger ; i totui Inchi-puirea mea voia cu once pret O. Insemneo trasatura de unire intre maretia legen-dara a trecutului i micimea schiloada atimpului de Uta. Si cine tie pe unde armai fi cutreerat gIndul meu, daca foamea,pIrdalnica de foame, nu 1-ar fi atirnat greuspre pamInt. Parintele lonja veni sa nepofteasca la masa. Ce pitoreasca era masaparintelui Ioniza! In mijlocul unei meserotunde de teiu, Cu trei picioare, stateanemicata o mare mamalig frumoasa caaurul, din care aburii sliri i fierbinti seridicau drept In sus, ca din jertfa lui A-bel; iar imprejurul mamaligii, strachinilenoua, smaltuite cu albastru i ro, plinecu bor de oae i, numarate pe caciuli,stAteau fiecare alAturea Cu cIte o linguraalba de lemn de asemenea noul.

Binecuvinteaza parinte, zisei eu,aezIndu-ma la masa.

Binecuvintata fie Imparatia tataluii a fiului... i sfiritul binecuvIntarii, a-

www.dacoromanica.ro

80 PE DRUMM?! DE MUNTE

died sfintul duh, se pierdu In gitul adincal pArintelui lonicA.

Cu cruce fail cruce, Incepurdm a sorbidin borsul fierbinte Cu iufala potrivitd foa-mei fiecAruia dintre noi, rldicInd sprince-nile si tncretind fruntea. N'aveam furculifisi prin urmare cdutarn a da mAmAligiiforma cea mai nimeritA spre a luneca pegtt. Sorbitur le si Inghifiturile se urmaucu o cadentA regulatd si monotond. EramsAtui. Ne sculardm dela masd : era sitimpul, cAci pleoapele noastre de plumbne cAdeau fArd voe peste ochi; singelenostru lenes tncepuse a circula greoiu sisomnul ne dobora la pAmInt...

Et misit soporem in Adamum.Atita numai, cd la desteptare nu era

,sA gAsesc ling-A mine o Evd In plus si ocoastd In minus.

Si desi toatd casa pArintelui lonicA imiera pusA la Inddmind cu toate poclAzilesi lAvicerile sale, md hotArti totusi sadorm afard. Am cite odatd porniri mola-tice de Sibarit ; declt aceste porniri Ifnivin de reguld tocmai atunci, chid le potImpAca mai pufin...

Astfel, In locul asternutului moale defoi de trandafir, md multumii cu o pd-turd groasd de iarbd mirositoare, cositd

www.dacoromanica.ro

In ajun ; inlocuii stofa moale de Bytiniaprin o alba i curatd pocladd de ltna ti-gae fAcutd de Insd0 mama preoteasa ;lar subt cap puse' o pernd vtrtoasa delind, cu horbotd pe margini i infAtatachiar atunci. Md bis/Mil cu all. podadai, spre a-mi fi mai cald, aruncai pe dea-

supra cerul cu stelele. N'avui timp sdmd Imbdt de prive4tea mareata ,a drilaceleia. Luna i stelele, care inotau innegrele i depdrtatele ad'incuri ale nemAr-glnirif, md priveau ca afilia ochi de foccu gene de umbrd... dar ce-mi pasa miede toate acestea 7 Mie-mi era somn i a-dormii. Dormii dus. Noaptea trecu !Litroclipd de ochi.

SPRE PIPIRIQ 81

www.dacoromanica.ro

HALAU CA

In zori, adouazi, eram gata de drum.Aadar, aproape din picioare, facuramcinste unui bor No. 2, dres Cu lapte a-cru i Insotit de obinuita i zdravanainamaliga

Date post:	24-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	adrian-constantin-craciun
View:	516 times
Download:	104 times

Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte, Amintiri dintr-o calatorie

Documents