+ All Categories
Home > Documents > Calificarea Infractiunilor

Calificarea Infractiunilor

Date post: 18-Jul-2016
Category:
Upload: ion-curcubat
View: 208 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
35
Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg 2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg- reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Conc.consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P- individualizarea raps. P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inf. in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat
Transcript
Page 1: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg

2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Conc.consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea raps. P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inf. in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.

2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.

2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si

Page 2: Calificarea Infractiunilor

neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.

Page 3: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre doua norme special

2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre două norme speciale-atuci cind componenta de baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.

2.2Stabiliţi tangenţe dintre concurenţe normelor juridico-penale şi pluralitatea de infracţiuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se desfasoare o activitate unica prelungita.

2.3Argumentaţi cum determinăm existenţa raportului de concurenţă dintre două norme speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta aravanta comisa si o fapta atenuanta .

Page 4: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunii în cazul concurenţei dintre norma generală şi specială

2.1Enumăraţi modalitate posibile de concurenţă a normelor generale şi speciale în Codul penal al RM.O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de fapte anumite iar a doua –cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni. 2.2Determinaţi prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de stabilire a priorităţii normei speciale faţă de cea generală: ipoteza, dispoziţia, sancţiunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si sanctiunea

2.3 Argumentaţi cum se determină existenţa unui saport de concurenţă dintre norma generală şi specială. Cum se stabileţte care din norme este genrală şi care specială.Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de

Page 5: Calificarea Infractiunilor

circumstantele agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.

Page 6: Calificarea Infractiunilor

Calificarea concursului de infracţiuni

2.1Definiţi conceptul şi modalităţile concursului de infracţiune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol

2.2 Comparaţi modalităţile concursului de infracţiune după particularităţile sale. Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.

Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o noua infractiune

2.3Argumentaţi care este deosebirea dintre cumulul de infracţiune şi concurenţa normelor juridico-penale şi pot oare ele să se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridico-

Page 7: Calificarea Infractiunilor

penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza „daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de infractiuni.

Page 8: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunei unice.

2.1 Determinaţi modalităţile infracţiunii unice.- infractiunea unica reprezinta o actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu consecinte grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr. Caracterizata de doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o infractiune

2.2Stabiliţi deosebirile şi tangenţele infracţiunii unice cu pluralitatea de infracţiuni. Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate –savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul de infractiuni

Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza consecinte juridice.

2.3.Propuneţi formulări de situaţii de fiecare modalitate a infracţiunii unice1. infr unica simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea, procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale- atacul unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu

Page 9: Calificarea Infractiunilor

consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au provocat decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe identificam si 3. infractiunea continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada nedeterminata. 4. Infractiunea prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.

Page 10: Calificarea Infractiunilor

Calificarea după elementele componenţei de infracţiune.

2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei savirsite corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat. 4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata 5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind concurenta normelor juridico-penale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala

2.2 Explicaţi în ce constă calificarea după latura subiectivă. Calificarea dupa latura subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La calificarea infractiuni dupa latura subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele facultative fiind necesare la individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau neglijentei

2.3 Argumentaţi importanţa ordinii de efectuare a calificării după elementele sale pentru întreg procesul calificării infracţiunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este necesar de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul infractiunii ,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim despre savirsirea unei infractiuni, apoi se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in lumea obiectiva la comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii, virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi de atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a infractiunii

Page 11: Calificarea Infractiunilor

Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale

2.1 Determinaţi „tipurile de probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala –fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.

2.2 Analizaţi etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării infracţiunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.

Page 12: Calificarea Infractiunilor

2.3. Elaboraţi un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care să conţină:

a) „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor;

b) etapele alegerii normei juridico-penale;

c) toate etapele procesului de calificare a infracţiunii;

d) momentele de intersectare a acestor sarcini.

Page 13: Calificarea Infractiunilor

Legea penală – baza juridică a calificării infracţiunilor

2.1Definiţi tipurile dispoziţiilor şi importanţa lor pentru calificare.Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor principale ale unei categorii aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte ramuri de drept pe care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata contine elemente apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele specifice ale faptei prejudiciabile.

2.2 Analizaţi construcţia normei juridico-penale sub aspect intern şi extern.Sub aspect intern analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma juridica penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza. 3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa in dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul de expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt continute in codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala, fiecare divizate in capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a normei juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2 elemente ale normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau in parte,formeaza ipoteza.

2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in general fiind aplicarea corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este realizata de legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini,

Page 14: Calificarea Infractiunilor

unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa calificare a faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara se realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca: 1legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor judiciare de dezvalui in procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de situatii pe care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma penala este in vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai cauza penala concreta, ci si toate cauzele penale legate de o anumita categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea neoficiala se considera interpretarea data de institutiile de cercetari stiintifice,savanti,practicieni, importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului penal,studierea jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a studentilor si cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate ca termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament, importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea sistematica este importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia existenta dintre aceasta norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din acest domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul necesitatii aflarii datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost adoptata norma data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea extinsiva si restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste a fi mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este justificata necesitatea acestei interpretari .

Page 15: Calificarea Infractiunilor

Componenţa de infracţiune şi calificarea infracţiunii

2.1 Determinaţi funcţiile componenţei de infracţiune în procesul calificării infracţiunilor. pentru a intelege just functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu norma juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine semne care sa nu indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea “ pe ascuns “ in component furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor care in present se includ in continutul notiunii componentei de infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza functia de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.

2.2Stabiliţi corelaţia dintre dispoziţia normei penale şi componenţa de infracţiunea. pornind de la notiunea componentei de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind component de infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea putin coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind nesavirsirea faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu contine cerinta de subordonare. De asemenea component de infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale

.2.3. Elucidaţi conţinutul unei componenţa concrete de infracţiune cu stabilirea concretă a localizării conţinutului semnelor ei în legea penală şi în alte acte normative.art.165CP traficul de finite umane si legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.

Page 16: Calificarea Infractiunilor

Semnele componenţei de infracţiune şi importanţa lor la calificare

2.1. Caracterizaţi semnele obligatorii şi constitutive (facultative) a componenţei de infracţiun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-Semnele facultative;

Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic, responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).

2.2Clasificaţi semnele componenţei de infracţiune după mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu art.159CP “persoana care nu are studii medicale superioare special”);

2.3Indicaţi cîte două infracţiuni care se deosebesc doar după un singur semn al:a)laturii obiective. a). art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infracţiuni care nu se deosebesc nici după un semn.

Page 17: Calificarea Infractiunilor

Noţiunea şi importanţa calificării infracţiunilor

2.1Identificaţi care varietăţi de semne pot fi evidenţiate în cazul unei infracţiuni concrete.2.1. referitor la o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare importanta juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta pentru cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru calificarea infractiunii;

2.2Determinaţi care este locul calificării infracţiunilor în cadrul aplicării normelor juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului notiunii calificarii infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul aplicarii normelor juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile normative iaar organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni aplicarea normei juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in vederea executarii pedepsei penale;

2.3. Propuneţi o schemă de determinare a legăturii semnelor componenţei de infracţiune de alte categorii de semne prezente în cazul săvîrşirii unei infracţiuni……………………..

Page 18: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg 2.1Definiţi conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa meritata.

2.2. Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectivă.Concurenta dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea lor;

2.3Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane

Page 19: Calificarea Infractiunilor

care se afla intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.

Page 20: Calificarea Infractiunilor

Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte si un intreg

2.1 definiti conceptul o parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.

2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.

2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si

Page 21: Calificarea Infractiunilor

neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide

Page 22: Calificarea Infractiunilor

Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale

2.1 Determinaţi „tipurile de probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala –fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.

2.2 Analizaţi etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării infracţiunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.

Page 23: Calificarea Infractiunilor

2.3Elaboraţi un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care să conţină:

a) „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor;

b) etapele alegerii normei juridico-penale;

c) toate etapele procesului de calificare a infracţiunii;

d) momentele de intersectare a acestor sarcini.


Recommended