Home >Documents >Calificarea Infractiunilor

Calificarea Infractiunilor

Date post:18-Jul-2016
Category:
View:159 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:

Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 2.1 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Conc.consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea raps. P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inf. in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.

Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind componenta de baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridico-penale i pluralitatea de infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se desfasoare o activitate unica prelungita.2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre dou norme speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta aravanta comisa si o fapta atenuanta .

Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i special 2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor generale i speciale n Codul penal al RM.O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni. 2.2Determinai prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de stabilire a prioritii normei speciale fa de cea general: ipoteza, dispoziia, sanciunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si sanctiunea2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.

Calificarea concursului de infraciuni 2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale. Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura actiune, iar concursul real de infr. Intotde