+ All Categories
Home > Documents > CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai...

CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai...

Date post: 28-Jul-2018
Category:
Upload: danganh
View: 219 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
176
CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE
Transcript
Page 1: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE

Page 2: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã
Page 3: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE

Jakob Lorber

Traducere: Cristian Hanu

Editura VydiaBraºov, 2009

Page 4: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Traducere: Cristian HanuCulegere: Cristian HanuCopertã: Gabriela BobocTehnoredactare: Lioara Mareº

Copyright © 2009 Editura VydiaToate drepturile asupra prezentei ediþii în limba românãaparþin în exclusivitate Editurii Vydia.

Tipãrit la: S.C. Print Multicolor SRLStr. Bucium nr. 34, Iaºi

ISBN 978-973-88642-4-5

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiLORBER, JAKOB

Calea renaºterii spirituale / Jakob Lorber; trad.:Cristian Hanu - Braºov; Vydia, 2009

ISBN 978-973-88642-4-5

I. Hanu, Cristian (trad.)

Page 5: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Cuprins

Prefaþã

I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui IoanBotezãtorul referitoare la Domnul

II Conversaþia nocturnã dintre Iisus ºi Nicodim pe temarenaºterii spirituale

III Extrase din ªcoala Vieþii Domnuluia) Fundamentul învãþãturii Domnuluib) Liberul arbitru ºi iubirea în acþiunec) Poarta abnegaþieid) Prima condiþie: credinþa în cuvântul Învãþãtoruluie) Cunoaºterea de sine ºi cunoaºterea lui Dumnezeuf) Conºtiinþa ºi influenþa îngerilorg) Invitaþie la reconciliereh) Liberul arbitru trebuie sã fie întotdeauna respectati) Iubirea faþã de aproapej) Despre rugãciunek) ªtiinþa corespondenþelorl) Umilinþa ºi iubirea egoistã de sinem) Desfrâul împiedicã evoluþia spiritualãn) Cunoaºtere ºi înþelepciune — cunoaºtere ºi credinþão) Diferenþa dintre beatitudine ºi damnarep) Ce este de fapt spiritul?

IV Extrase din învãþãtura Domnului referitoare la sufleta) Natura ºi raþiunea de a fi a materiei în procesul

dezvoltãrii sufletuluib) Gradele dezvoltãrii sufletelorc) Procesul formãrii sufletului (metempsihozei)d) Un exemplu al unei reuniuni de suflete animale în

vederea formãrii unui suflet uman naturale) Cele douã principii care acþioneazã în om: materia ºi

spiritul

Calea renaºterii spirituale 5

7

9

12

2828303133343538393943434446474950

5252

Page 6: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

f) Progresul sufletului uman cãtre perfecþiuneg) Progresul cãtre adevãrata viaþã, în aceastã lume ºi în

lumea de dincoloh) Sufletul în lumea de dincolo

V Trinitatea din om ºi Împãrãþia lui Dumnezeu din inimaomuluia) Viziunea lui Oalimb) Corp — suflet — spiritc) Trinitatea divinã ºi cea a omuluid) Învierea trupuluie) Împãrãþia lui Dumnezeu din inima omuluif) Dumnezeu, Tatãl etern

VI Mântuirea

VII Calea renaºterii spiritualea) Reguli de comportament indispensabileb) Drumul cel mai scurt cãtre renaºterea spiritualãc) Meditaþiad) Formarea de sinee) Contemplarea spiritualã a rãsãritului soarelui:

adevãrata odihnã sabaticã a inimiif) Gândirea inimiig) Dubla facultate a înþelegeriih) Renaºterea sufletuluii) Privirea spirituluij) Eforturile zadarnicek) Violenþa cu care trebuie asumatã Împãrãþia lui

Dumnezeul) Calea unificãrii cu spiritul

VIII Renaºterea spirituluia) Alte explicaþiib) Numai miracolul coborârii Sfântului Duh poate faceposibilã renaºterea spiritualãc) Raporturile dintre suflet ºi spiritd) Adevãrata cunoaºtere a înþelepciunii lui Dumnezeue) Micul ventricul, sediul vieþii inimii ºi al facultãþii care

corespunde acesteiaf) Cele trei grade ale perfecþiunii vieþii

6 Calea renaºterii spirituale

6162

64

68

687174818284

86

9999

111113116118

121123125133135136

138

140141148

155160163

165

Page 7: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Prefaþã

Acest mic volum conþine o selecþie de texte dinscrierile lui Jakob Lorber, alese pe criteriul carereprezintã tema acestei lucrãri: renaºterea spiritualã.

Renaºterea spiritualã nu trebuie confundatã cureîncarnarea, despre care în Marea Evanghelie a luiIoan (VI/61, 3-4) se spune: „Oamenii din OrientulÎndepãrtat mai cred încã în metempsihozã, dar aceastãcredinþã este profund viciatã, întrucât lasã sã seînþeleagã cã sufletul uman poate intra în corpul unuianimal. În realitate, nici un suflet, oricât de imperfect arfi, nu mai poate involua (regresa)”.

Învãþãtura renaºterii spirituale se referã mai degrabãla perfecþionarea continuã a omului, care reprezintã dinpunctul de vedere al spiritului scopul suprem aleforturilor sale. Aceastã perfecþionare vizeazã însãºiexistenþa omului, aºa cum reiese nu doar din toatelucrãrile lui Jakob Lorber, care insistã necontenit asupraacestei teme, dar ºi din sute de alte texte care prezintã oînvãþãturã directã, primitã din lumile superioare.

Scopul acestui breviar referitor la renaºtereaspiritualã este de a-i servi cititorului ca linie directoarepentru a înþelege mai bine noul plan al lui Dumnezeu,respectiv de a ne scoate din maniera noastrã profundînrãdãcinatã de a gândi ºi de a ne conduce cãtre centrulnostru spiritual. Altfel spus, de a transforma tenebrelevieþii noastre terestre în acea Luminã a spiritului carestrãluceºte feeric, revãrsând asupra noastrã graþia

Calea renaºterii spirituale 7

Page 8: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Înþelepciunii ºi Iubirii lui Dumnezeu, prin descoperireaacestora în propria noastrã inimã.

Domnul nu ne lasã niciodatã sã ne îndoim cã nicichiar cea mai scurtã cale care conduce cãtrerenaºterea spiritualã nu este o scurtãturã. Dimpotrivã,ea poate fi lungã ºi penibilã, dar oricum ar fi, reprezintãcu siguranþã cea mai bunã alegere pe care o poate faceomul.

Speranþa mea este ca acest breviar al renaºteriispirituale ºi al regãsirii lui Dumnezeu sã îþi fie un tovarãºde cãlãtorie fidel, care sã te ajute sã ajungi la destinaþiafinalã ºi sã te însoþeascã pe calea Împãrãþiei Luminii.

H.E. SponderMeran, toamna anului 1979

Corpul omului nu va ºti niciodatã ce se ascunde îninteriorul lui, cãci el nu dispune de ochii capabili sãvadã aceste lucruri. În schimb, spiritul din inimaomului vede ºi ºtie tot ce se petrece cu acesta. De aceea,toþi oamenii ar trebui sã facã efortul de a obþineadevãrata renaºtere a spiritului care sãlãºluieºte îninima lor, întrucât fãrã aceastã renaºtere, nimeni nu vaputea intra vreodatã în Împãrãþia lui Dumnezeu.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VI/158, 12)

8 Calea renaºterii spirituale

Page 9: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

IUltima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan

Botezãtorul referitoare la Domnul

„Cãci Acela pe care l-a trimis Dumnezeu rosteºtecuvintele lui Dumnezeu, pentru cã Dumnezeu nu-i dãduhul cu mãsurã.

Tatãl iubeºte pe Fiul ºi a dat toate lucrurile în mânaLui. Cine crede în Fiul are viaþa veºnicã; dar cine nuascultã de Fiul nu va vedea viaþa, ci mânia luiDumnezeu rãmâne peste el”.

(Ioan 3:34-36)

Marea Evanghelie a lui Ioan I/24, 12-18

„La fel se petrec lucrurile cu Cel care a venit de laDumnezeu, pentru a-l mãrturisi pe Dumnezeu ºi pentrua rosti Cuvântul pur al lui Dumnezeu. El conþine în sineinfinitatea mãrii, fiind una cu Spiritul Divin. Atunci cândDumnezeu îºi transmite Spiritul (Duhul) Lui uneipersoane, El nu i-l dãruieºte dupã mãsura infinitului,care nu poate exista decât numai în Dumnezeu, ci dupãmãsura pe care o gãseºte în omul respectiv. Dacã omuldoreºte sã conserve acest Spirit, mãsura lui personalãnu trebuie sã devinã un obstacol în calea deschideriisale interioare. Dimpotrivã, aceastã mãsurã (limitare)trebuie þinutã sub control.

Calea renaºterii spirituale 9

Page 10: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Cât despre Cel pe care L-aþi vizitat ºi pe care L-aþiîntrebat dacã este Christos, aflaþi cã El posedã în El,sub aparenþa exterioarã a unui Fiu al omului, Spiritul luiDumnezeu, dar nu îl posedã dupã mãsura umanã, cidupã mãsura infinitã a lui Dumnezeu, pe care Acesta i-a dãruit-o pentru toatã eternitatea. El întrupeazã înSine oceanul infinit al Spiritului lui Dumnezeu. IubireaLui este Tatãl Lui, încã de la originea eternitãþii, iaraceastã iubire nu rezidã în aparenþa exterioarã a Fiuluiomului, ci în El Însuºi, care este Focul, Flacãra ºiLumina întregii eternitãþi, care au ieºit din Tatãl ºi suntuna cu El.

Acest Tatã preaiubit îºi iubeºte Fiul etern, cãruia i-adat pe mânã întreaga Sa putere. Tot ceea ce posedãmnoi, dupã mãsura noastrã ºi la unison cu dreptateadivinã, noi am obþinut din plenitudinea Lui infinitã. ElÎnsuºi a devenit acum un om întrupat printre noi, darCuvântul Lui este Dumnezeu, Spiritul ºi Trupul Divin, pecare noi îl numim Fiul. În consecinþã, Fiul este Viaþaoricãrei vieþi, acum ºi de-a pururi.

De aceea, cine îl acceptã pe Fiul ºi crede în El, vaavea pentru totdeauna viaþa eternã. Cãci aºa cumDumnezeu se manifestã în fiecare din Cuvintele Sale ºiîn Viaþa Lui perfectã ºi eternã, El se manifestãdeopotrivã în fiecare om care primeºte în sine CuvântulLui viu ºi îl conservã. Cât despre cel care refuzãCuvântul ieºit de pe buzele Fiului ºi care nu crede în El,acestuia nu îi va fi transmisã Viaþa eternã; el nu o vaputea vedea ºi nu o va putea simþi în el, iar mânia luiDumnezeu (care reprezintã judecata lucrurilor naturale,ce nu cunosc altã viaþã decât aceea derivatã din Legeaimuabilã a Constrângerii) va rãmâne asupra lui atâtavreme cât el va continua sã refuze sã creadã în Fiul.

Eu, Ioan, v-am vorbit astfel, depunând în faþa voastrã

10 Calea renaºterii spirituale

Page 11: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

o mãrturie absolut autenticã. Cu propriile mele mâini,eu v-am curãþat de noroiul terestru. Acum duceþi-vã ºiprimiþi în voi Cuvântul Lui, care echivaleazã cu BotezulSpiritual, fãrã de care toate eforturile mele vor rãmânezadarnice! Aº vrea sã merg eu însumi sã mã alãtur Lui,dar El nu doreºte acest lucru, fapt pe care mi l-atransmis printr-un mesager interior. El mi-a cerut sãrãmân aici, cãci eu am primit deja în spiritul meu ceeace vouã vã lipseºte încã”.

Aprobarea Domnului

„Aceasta este ultima ºi cea mai importantã mãrturiea lui Ioan referitoare la Mine. Ea nu mai necesitã nici oexplicaþie. Motivele pentru care nu a fost transcrisã înîntregime în Evanghelie sunt aceleaºi: 1) în acelevremuri scribii nu notau decât aspectele esenþiale,lãsând deoparte acele lucruri care puteau fi descoperitede spiritele trezite prin propria lor putere de pãtrundere;2) în acest fel, sfinþenia Cuvântului era protejatã deorice profanare. Astfel, fiecare verset din Evanghelieconþine o sãmânþã închisã într-o cochilie durã, careascunde în sine germenul vieþii eterne prin plenitudineaînþelepciunii sale incomensurabile”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan 1/24, 12-18)

Calea renaºterii spirituale 11

Page 12: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

IIConversaþia nocturnã dintre Iisus ºi Nicodim pe tema

renaºterii spirituale

Iatã mai întâi un extras din Copilãria lui Iisus (25-26):

Când Sfânta Familie a ieºit din templu dupãcircumcizia lui Iisus, afarã era deja noapte, cãci eraiarnã ºi seara se lãsa devreme. Fiind în ajunulSabatului, aproape toate casele erau închise, aºa cã Iosifºi familia lui nu au gãsit gãzduire în Ierusalim. În celedin urmã, un tânãr ºi distins israelit cu care s-auintersectat pe drum s-a interesat de soarta lor ºi le-aspus: „Veniþi cu mine, iar eu vã voi închiria ieftin ocamerã pânã mâine dimineaþã”. Dimineaþa, când Iosifse pregãtea de plecare, tânãrul israelit s-a prezentat sãîºi cearã banii pentru gãzduire. Intrând în camera încare se afla Sfânta Familie, el a fost cuprins mai întâi deo mare teamã, fiind incapabil sã mai rosteascã vreuncuvânt. Atunci, Iosif i-a spus: „Prietene, nu am bani, darpoþi alege dintre lucrurile mele pe acela care considericã echivaleazã cu banii pe care þi-i datorez”. Israelitul i-a rãspuns tremurând: „Om din Nazaret, abia acum terecunosc! Tu eºti Iosif tâmplarul, cel cãruia, acum nouãluni, Templul i-a încredinþat-o pe Maria, tânãra fatãconsacratã lui Dumnezeu. ªi iat-o aici pe aceastã fatã, înpersoanã. În ce fel ai vegheat tu asupra ei, de vreme cea ajuns mamã la numai 15 ani!? Ce s-a întâmplat?” Iosifi-a rãspuns: „ªi eu te recunosc acum. Tu eºti Nicodim,

12 Calea renaºterii spirituale

Page 13: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

unul din fiii lui Benjamin, din linia succesoralã Levy!Cu ce drept îmi pui tu astfel de întrebãri? Du-te laTemplu ºi vei afla totul despre familia mea de laConsiliul Suprem!” Aceste cuvinte l-au impresionatputernic pe Nicodim, care a spus: „Dar, pentru numelelui Dumnezeu, spune-mi cum s-a întâmplat ca aceastãtânãrã fatã sã devinã mamã? S-a datorat acest lucruunui miracol, sau unor circumstanþe naturale?” În acestmoment, înþeleapta femeie, care era ºi ea de faþã, s-aapropiat de Nicodim ºi i-a spus: „O, omule, iatã-þi baniipentru gãzduirea rezonabilã pe care ne-ai oferit-o ºi nune mai pune întrebãri inutile! Mai bine fã efortul sã-þi daiseama PE CINE ai gãzduit în casa ta! În calitatea mea defemeie înþeleaptã, un obicei strãvechi îmi dã dreptul sãte las sã atingi Micul Copil. Fã-o, astfel încât vãlul sãcadã de pe ochii tãi ºi pentru ca tu sã înþelegi pe CINEai gãzduit sub acoperiºul tãu!” Atunci, Nicodim L-aatins pe Micul Copil ºi a avut pentru o clipã viziuneaslavei lui Dumnezeu. El a cãzut în genunchi în faþaCopilului ºi i-a adresat aceastã rugãminte: „Cât de maretrebuie sã fie graþia ºi mila ta, Doamne, dacã ai binevoitsã îþi vizitezi astfel poporul! ªi ce se va întâmpla acumcu casa mea ºi cu mine însumi, dupã ce am ignorat înacest fel slava lui Dumnezeu?” Dupã care Nicodim aluat banii ºi a ieºit plângând din camerã. Mai târziu, ela decorat aceastã camerã cu aur ºi pietre preþioase.

Marea Evanghelie a lui Ioan (1, 18):

… În penultima noapte a sejurului Meu în apropierede Ierusalim un anume Nicodim a venit sã Mã viziteze.Acesta era un personaj distins din Ierusalim, un fariseu,un cetãþean bogat al oraºului ºi un reprezentant aliudeilor.

Calea renaºterii spirituale 13

Page 14: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Ioan 3, 1-2: Dar între farisei era un om cu numeleNicodim, un fruntaº al iudeilor. El a venit noaptea la Iisusºi i-a zis: „Învãþãtorule, ºtim cã eºti un învãþãtor venit dela Dumnezeu, cãci nimeni nu poate face semnele pe carele faci tu, dacã nu este Dumnezeu cu el”.

Aºadar, acest Nicodim a venit sã Mã vizitezepersonal în timpul nopþii ºi Mi-a spus: „Învãþãtorule,iartã-mã cã am venit la aceastã orã târzie, deranjându-Þiastfel odihna! Dar de îndatã ce am aflat cã ai intenþia sãpãrãseºti mâine aceastã regiune, nu am putut facealtceva decât sã vin ºi sã-Þi aduc omagiul meu. Cãci euºi alte persoane de rangul meu ºtim acum, dupã ce Þi-am observat faptele, cã Tu ai venit la noi ca Profetautentic, trimis de Dumnezeu. Cãci nimeni nu ar puteaface miracolele pe care le sãvârºeºti Tu, dacã nu ar fiIehova în persoanã. Fiind un Profet, Tu îþi poþi da seamacât de rãu merg lucrurile pe acest pãmânt. Cei care auvenit înaintea Ta ne-au promis totuºi Împãrãþia luiDumnezeu. Îmi poþi spune când va coborî aceasta ºi cetrebuie sã facem pentru a intra în ea, atunci cândevenimentul se va produce?”

Versetul 3: Iisus i-a rãspuns: „Adevãrat, adevãrat îþispun, numai cei care se vor naºte a doua oarã vorcunoaºte Împãrãþia lui Dumnezeu”.

I-am rãspuns pe scurt, dupã cum spune ºi versetulbiblic: „Adevãrat, adevãrat îþi spun, dacã cineva nu se vanaºte a doua oarã, el nu va vedea Împãrãþia lui Dumnezeu”,ceea ce înseamnã: „Dacã spiritul tãu nu este trezit mergândpe calea pe care þi-o indic Eu prin învãþãtura ºi prinacþiunile Mele, tu nu vei fi capabil sã recunoºti esenþa vie ºidivinã a Cuvântului Meu, ºi încã ºi mai puþin vei reuºi tu sãpãtrunzi în profunzimile ultime ale vieþii!”

14 Calea renaºterii spirituale

Page 15: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Versetul care urmeazã aratã limpede cã Nicodim nua înþeles cuvintele Mele, dovedind astfel o datã în pluscã nimeni nu poate pãtrunde doar cu intelectul exteriorsensul divin ºi purtãtor de viaþã al Cuvântului Meu, dacãspiritul lui nu este trezit.

Versetul 4: Nicodim i-a zis: „Cum se poate naºte unom bãtrân? Poate el sã intre a doua oarã în pânteculmamei sale ºi sã se nascã?”

Uluit de cuvintele Mele, Nicodim îmi spune: „Bine,Învãþãtorule, dar cuvintele Tale sunã foarte ciudat înurechile mele! Cum este posibil ca un om ajuns adult ºirigid sã poatã intra din nou în pântecul mamei salepentru a se naºte a doua oarã? Dragã Învãþãtorule,acest lucru este imposibil! Ori nu ºtii nimic despreÎmpãrãþia lui Dumnezeu, ori nu înþelegi adevãrulspiritual legat de aceastã Împãrãþie, ori nu doreºti sã îmirevelezi acest adevãr, din teama de a nu pune sã fiiarestat ºi aruncat în închisoare… Tu eºti un marebinefãcãtor al acestei sãrmane umanitãþi ºi i-ai vindecataproape pe toþi bolnavii din Ierusalim prin puterea luiDumnezeu care sãlãºluieºte în Tine. Cum crezi cã aºputea sã Te ameninþ în vreun fel?

Crede-mã, dragã Învãþãtorule, pentru mine venireaÎmpãrãþiei este un lucru cât se poate de serios. Deaceea, Te rog sã îmi lãmureºti acest subiect astfel încâtsã pot sã îl înþeleg. Tradu adevãrul celest în cuvintespirituale ºi pe cel terestru în cuvinte obiºnuite, dar înimagini clare ºi pe înþeles. În caz contrar, învãþãtura Tanu îmi va fi cu nimic mai utilã decât hieroglifeleegiptene pe care sunt incapabil sã le descifrez ºi sã letraduc! Conform calculelor mele, Împãrãþia luiDumnezeu ar trebui sã se afle deja pe pãmânt, dar nu

Calea renaºterii spirituale 15

Page 16: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ºtiu cum pot ajunge în ea ºi cum pot fi primit acolo. Terog, aºadar, sã îmi rãspunzi într-o manierã inteligibilã ºilimpede!”

Versetul 5: Iisus i-a rãspuns: „Adevãrat, adevãrat îþispun cã dacã cineva nu este nãscut din apã ºi din Duh,nu poate sã intre în Împãrãþia lui Dumnezeu”.

Auzind aceastã rugãminte a lui Nicodim, i-am datexact rãspunsul indicat în versetul 5 din Evanghelia luiIoan. Acesta nu diferã de primul Meu rãspuns decât prinfaptul cã face o precizare în plus, care explicã în ceconstã noua naºtere. Aceasta derivã din apã ºi dinSpirit, ceea ce înseamnã cã:

Sufletul trebuie sã fie purificat prin apa smereniei ºia renunþãrii la cele lumeºti (dat fiind cã apa este unsimbol strãvechi al smereniei; ea este întotdeaunaflexibilã ºi gata sã serveascã; apa cautã întotdeaunalocurile cele mai joase de pe pãmânt ºi fuge deînãlþimi). Pe de altã parte, nu te poþi naºte a doua oarãdecât cu ajutorul focului Spiritului Adevãrului, pe careun suflet care se tãvãleºte în noroiul materiei nu îl poateînþelege, întrucât el seamãnã cu noaptea, în timp ceAdevãrul este ca un soare care rãspândeºte în jurul luio luminã orbitoare.

Astfel, cel care primeºte în sufletul lui purificat prinsmerenie Adevãrul, recunoscându-l ca atare, esteeliberat de adevãrul din spiritul sãu, iar aceastã libertatea spiritului sau aceastã ridicare a spiritului sãu cãtrestarea de libertate perfectã reprezintã adevãrata intrareîn Împãrãþia lui Dumnezeu.

Este evident faptul cã nu i-aº fi putut da niciodatãaceastã explicaþie lui Nicodim, cãci nivelul de conºtiinþãal acestuia nu i-ar fi permis sã înþeleagã mai mult decâtscurta frazã pe care i-am prezentat-o. De altfel, acesta

16 Calea renaºterii spirituale

Page 17: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

M-a întrebat din nou cum trebuie sã înþeleagã acestecuvinte.

Versetul 6: Ce este nãscut din carne este carne, ºi ceeste nãscut din Duh este duh.

I-am oferit drept rãspuns cuvintele indicate în versetul6 din Biblie: „Nu fii atât de uimit de cuvintele Mele. Cãciiatã, ce este nãscut din carne este carne, adicã materieinertã, care nu reprezintã altceva decât un înveliºexterior al vieþii, iar ce este nãscut din Duh este duh(spirit), adicã Viaþã Eternã sau Adevãr în sine.”

Nicodim nu a înþeles însã nici de aceastã datãcuvintele Mele. El a ridicat din umeri, reflectând ºiîntrebându-se cum este posibil ca el, cel mai eruditdintre farisei ºi mare specialist în Scripturã, sã nuînþeleagã sensul acestor cuvinte. Cãci el era foartemândru de înþelepciunea lui, care i-a permis sã se înalþecel mai mult în rang printre iudei.

Un lucru care îl uimea ºi mai tare era faptul cã a gãsit— pe când se aºtepta mai puþin — un învãþãtor care îioferea fructele ciudate ale înþelepciunii sale, pe care nule putea decoji însã, întrucât aveau coaja prea durã.Negãsind nici o explicaþie pentru toate aceste mistere,el a continuat sã îmi punã întrebãri: „Cum trebuie sãînþeleg ceea ce spui? Este oare posibil ca un spirit sãdea naºtere unui alt spirit?”

Versetul 7: Nu te mira cã þi-am zis: Trebuie sã fiþinãscuþi din nou.

I-am rãspuns: Þi-am spus deja cã nu trebuie sã fiiuimit de afirmaþia Mea anterioarã, potrivit cãreia:„Trebuie sã vã naºteþi cu toþii a doua oarã”.

Calea renaºterii spirituale 17

Page 18: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Versetul 8: Vântul suflã încotro vrea ºi îi auzi vuietul,dar nu ºtii de unde vine, nici încotro merge. Tot aºa estecu oricine este nãscut din nou.

„Ascultã: vântul suflã încotro vrea. Tu îl auzi trecând,datoritã vuietului sãu, dar nu ºtii de unde vine. La fel sepetrec lucrurile cu cel care vine din Spirit ºi care îþivorbeºte. Tu îi auzi cuvintele, dar dacã îþi vorbeºtedespre spiritualitate, tu nu îi înþelegi limbajul ºi te întrebice vrea sã spunã ºi cum trebuie sã îi înþelegi cuvintele.Oricum, dat fiind cã eºti un înþelept, la momentulpotrivit þi se va permite sã înþelegi aceste lucruri”.

Versetul 9: Nicodim a rãspuns ºi i-a zis: „Cum sepoate aºa ceva?”

Atunci, Nicodim a dat gânditor din cap ºi a spus(dupã câteva momente): „Aº dori sã îmi spui cum va fiposibil acest lucru, dat fiind cã eu nu înþeleg lucrurilespirituale din cauza trupului meu. Atât timp cât acesttrup nu îmi este luat, mi se pare imposibil sã le înþeleg.Cum m-aº putea transforma eu dintr-un om trupescîntr-unul spiritual, ºi cum ar putea spiritul meu sãprimeascã în sine un alt Spirit, care i-ar da viaþã? Cums-ar putea petrece acest lucru?”

Versetul 10: Iisus i-a rãspuns ºi i-a zis: „Tu eºtiînvãþãtorul lui Israel ºi nu înþelegi aceste lucruri?”

I-am rãspuns: „Tu eºti cel mai erudit dintreînvãþãtorii lui Israel, ºi totuºi nu înþelegi aceste lucruri?Dacã tu, care eºti un expert în Sfânta Scripturã, nureuºeºti sã le înþelegi, ce mai putem spune desprenumeroºii oameni care nu cunosc aproape nimic dinScripturã, mai puþin faptul cã au existat cândva treioameni pe nume Avraam, Isac ºi Iacov?”

18 Calea renaºterii spirituale

Page 19: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Versetul 11: Adevãrat, adevãrat îþi spun, cã noivorbim ce ºtim ºi voi nu primiþi mãrturia noastrã.

„Adevãrat, adevãrat îþi spun, crede-Mã: Eu ºiucenicii Mei, care venim din Spirit, îþi vorbim simplu,fãrã a ne folosi de limbajul pur spiritual. Imaginilenoastre sunt luate din natura terestrã tocmai pentru avã transmite vouã ceea ce ºtim ºi ceea ce am vãzut înplanul Spiritului, dar voi nu sunteþi capabili sã înþelegeþiºi sã asimilaþi acest limbaj!”

Versetul 12: Dacã v-am vorbit despre lucruripãmânteºti ºi nu credeþi, cum veþi crede când vã voivorbi despre cele cereºti?

„Dacã nu înþelegi aceste lucruri simple, pe care þi leprezint în cuvinte pe înþeles, folosindu-Mã de manieraterestrã obiºnuitã pentru a-þi descrie lucruri spirituale(pe care le cobor astfel), Mã întreb ce ai înþelege tudacã aº folosi un limbaj strict spiritual? Adevãr îþi spun:numai Spiritul nãscut din Spirit ºi care este el însuºiSpirit poate înþelege ce este al Spiritului, dându-i astfelviaþã! În ceea ce priveºte trupul din carne, acesta nureprezintã decât un înveliº exterior, care nu ºtie nimicdespre Spirit, atât timp cât Spiritul însuºi nu semanifestã pe sine acestui înveliº. Dar spiritul tãu esteîncã prea supus cãrnii ºi prea voalat de aceasta; deaceea, el nu cunoaºte nimic despre sine. Va veni totuºiun moment în care, aºa cum þi-am spus mai devreme,spiritul tãu se va elibera. Atunci, mãrturia noastrã îþi vadeveni accesibilã, iar tu o vei înþelege”.

Nicodim Mi-a spus: „Dragã Învãþãtorule, înþelept maipresus de toþi înþelepþii! Te implor, spune-mi când vaveni acest moment pe care mi-l doresc cu atâtaardoare!”

Calea renaºterii spirituale 19

Page 20: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Eu i-am rãspuns: „Prietene, tu nu eºti încã suficientde matur pentru a-þi putea indica acest moment, ziua ºiora exactã! Iatã, atât timp cât vinul nou nu a fermentatîndeajuns, el rãmâne tulbure, ºi chiar dacã îl torni într-unpahar de cristal ºi îl ridici la soare, lumina puternicã aacestuia nu va putea trece prin el, întrucât este preaopac. La fel se petrec lucrurile ºi cu omul. Atât timp câtacesta nu a fermentat îndeajuns, astfel încât acestproces sã limpezeascã în el toate impuritãþile pe carele-a acumulat de-a lungul timpului, Lumina cerului nu îipoate ilumina fiinþa. Vreau sã-þi mai spun însã un lucru.Dacã îl vei înþelege, vei ºti la ce sã te aºtepþi în legãturãcu momentul pe care þi-l doreºti cu atâta ardoare”.

Versetele 13-15: Nimeni nu s-a suit în cer, afarã deCel care s-a coborât din cer, Fiul Omului, care este în cer.ªi dupã cum Moise a înãlþat ºarpele în pustie, tot aºatrebuie sã fie înãlþat ºi Fiul Omului, pentru ca oricinecrede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veºnicã.

„Iatã, nimeni nu poate urca în cer decât numai Celcare a coborât din cer, care este Fiul omului, dar înacelaºi timp ºi al cerului. La fel ca Moise, care a ridicatºarpele în deºert, Fiul omului trebuie sã fie suficient deelevat pentru ca toþi cei care cred în El sã nu fiepierduþi, ci dimpotrivã, sã aibã acces la viaþa eternã.Înþelegi ce îþi spun?”

Nicodim a rãspuns: „Dragã Învãþãtorule, cum aºputea înþelege? Înþelepciunea Ta este într-adevãrneobiºnuitã… Dacã miracolele Tale atât de incredibilenu m-ar face sã am încredere în Tine, Te-aº consideraun ºarlatan sau un neghiob, cãci nimeni nu s-a maiexprimat vreodatã la fel ca Tine. Acþiunile Tale îmidovedesc însã cã Tu ai fost trimis de Dumnezeu pentrua ne instrui, cã eºti înzestrat cu o putere imensã ºi cu o

20 Calea renaºterii spirituale

Page 21: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cunoaºtere divinã prodigioasã, de vreme ce poþi faceastfel de semne!

Acolo însã unde Unul este pur divin, Doi-ul ar trebuisã fie ºi el. De vreme ce acþiunile Tale sunt divine, nu potdecât sã trag concluzia cã ºi învãþãtura Ta referitoare laÎmpãrãþia lui Dumnezeu trebuie sã fie la fel de divinã,chiar dacã eu nu o înþeleg. Dragã Învãþãtorule, de laEnoh ºi Ilie, nici un om de pe pãmânt nu a mai avutputerea de a le arãta oamenilor cerul. Cine ºtie? Poatecã Tu eºti al treilea! Dacã eºti într-adevãr al treilea, nu arfi posibil sã le arãþi cerul celor care, necoborând din el,nu pot deocamdatã sã urce în el?

În plus, spuneai mai devreme cã Cel care a coborâtdin cer ºi care se aratã pe pãmânt se aflã în acelaºi timpºi în cer! Trebuie oare sã înþeleg din aceste cuvinte cãpânã acum numai Enoh ºi Ilie, la care Te adaugi fãrãîndoialã ºi Tu, aþi avut parte de Împãrãþia lui Dumnezeucare trebuie sã vinã? Cât despre milioanele de oamenicare rãmân, acestora nu le rãmâne decât sã doarmã îneternitate în mormintele lor întunecate, transformându-se,prin graþia lui Dumnezeu, în þãrânã, ºi deci fiind reduºila zero!?

Dragã Învãþãtorule, sãrmanii viermi ai pãmântuluicare suntem noi nu au nimic de-a face cu o astfel deÎmpãrãþie a lui Dumnezeu pe pãmânt… La urma urmelor,ce au fãcut Enoh ºi Ilie pentru a fi ridicaþi de pe pãmântla cer? Absolut nimic, decât ceea ce deriva din natura lorcelestã. Altfel spus, ei nu au avut nici un merit personal.Conform explicaþiei Tale, ei nu au fost ridicaþi la cer decâtpentru cã au coborât din acesta pe pãmânt!...

Cât despre comparaþia pe care ai fãcut-o întreridicarea ºarpelui în deºert ºi înãlþarea Fiului omului,sau despre concepþia Ta referitoare la motivul pentrucare toþi cei care cred în Fiul omului trebuie sã ajungã

Calea renaºterii spirituale 21

Page 22: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

la viaþa divinã, acestea mi se par un nonsens! De fapt,cine este acest Fiu al omului?”

I-am rãspuns: „Ai vorbit foarte mult ºi te-ai exprimatca o persoanã care nu înþelege absolut nimic dinlucrurile celeste. De altfel, nici nu ar putea fi altfel, cãcitu te afli încã în noaptea acestei lumi ºi refuzi sã percepiLumina care vine din ceruri ºi care doreºte sã iluminezetenebrele acestei lumi!”

Versetul 16: Fiindcã atât de mult a iubit Dumnezeulumea, cã a dat pe singurul Sãu Fiu, pentru ca oricinecrede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veºnicã.

„Adevãr îþi spun: Dumnezeu este Iubire, iar Fiul esteÎnþelepciunea Sa. Dumnezeu a iubit atât de mult lumeaîncât i-a dat pe Fiul Sãu unic, adicã Înþelepciunea carederivã din El din toatã eternitatea, pentru ca toþi ceicare cred în El sã nu piarã, ci sã aibã parte de viaþaveºnicã. Spune-Mi, nici asta nu înþelegi?”

Nicodim a rãspuns: „Am impresia cã sunt pe punctulde a înþelege, dar pe fond tot nu înþeleg. Cel puþin dacãaº ºti cine este acest Fiu al omului! Tu vorbeºti de unFiu unic al lui Dumnezeu pe care Iubirea Lui L-a dãruitlumii. Acest Fiu al omului ºi Fiul cel Unic sunt una ºiaceeaºi persoanã?”

I-am spus: „Eu am un cap, un corp, mâini ºipicioare. Capul, corpul, mâinile ºi picioarele îi aparþincãrnii, iar aceastã carne reprezintã un Fiu al omului,cãci carnea nu se poate naºte decât din carne. Dar înacest Fiu al omului alcãtuit din carne sãlãºluieºte Fiulunic al lui Dumnezeu. Nu Fiul unic al lui Dumnezeu, ciFiul omului va fi înãlþat însã precum ºarpele lui Moisedin deºert, fapt care îi va scandaliza mult pe oameni.Celor care nu vor fi scandalizaþi însã ºi care se vorapropia de Numele Lui, El le va acorda privilegiul de a

22 Calea renaºterii spirituale

Page 23: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

se numi «Copiii lui Dumnezeu», iar viaþa ºi Împãrãþia lornu vor cunoaºte sfârºit în veci”.

Versetul 17: Cãci Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Sãu înlume ca sã judece lumea, ci ca lumea sã fie mântuitãprin El.

„Tu nu trebuie sã te aºtepþi la o judecatã a acesteilumi, de genul rãzboaielor, potopurilor sau al unui foccoborât din ceruri care sã-i consume pe pãgâni, cãciDumnezeu nu ºi-a trimis Fiul unic (Înþelepciuneadivinã) în lume (în trupul uman) pentru ca El sã judecelumea (conducând-o astfel cãtre pierzania sa), cidimpotrivã, pentru ca prin El lumea sã devinã plenarfericitã. Altfel spus, Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Luipentru a ucide carnea, ci dimpotrivã, pentru a o ajutasã renascã ºi sã aibã acces la viaþa eternã. (Prin carne,în cazul de faþã nu trebuie înþeles corpul propriu-zis, cimai degrabã tentaþiile materiale ale sufletului, dorinþeleºi poftele lumeºti ºi senzoriale ale acestuia). În acestscop, Credinþa ascunsã în trup trebuie sã anihilezetendinþa acestuia de a se lãsa dominat de materie.Vorbesc acum de credinþa în Fiul omului, nãscut dinDumnezeu încã de la începuturile eternitãþii ºi venit înaceastã lume pentru ca toþi cei care cred în Numele Luiºi în El sã aibã parte de viaþa veºnicã”.

Versetul 18: Cine crede în El nu este judecat; darcine nu crede, a ºi fost judecat, pentru cã n-a crezut înNumele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

„Cine crede în El, fie el evreu sau pãgân, nu va maifi judecat ºi condamnat, lucru valabil pentru întreagaeternitate. În schimb, cine îl va respinge pe Fiul omuluiºi nu va crede în El este deja judecat, cãci simplul fapt

Calea renaºterii spirituale 23

Page 24: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cã nu doreºte ºi nu poate crede în El se datoreazãfaptului cã orgoliul sãu se opune Numelui ºi FiinþeiFiului omului. Acest lucru reprezintã în sine o judecatã.Înþelegi ce îþi spun?”

Nicodim Mi-a rãspuns: „Da, înþeleg pe jumãtatesensul cuvintelor Tale profund mistice, dar atât timp câtacest Fiu al omului pe care Tu îl plasezi pe o poziþie atâtde înaltã ºi care sãlãºluieºte în plenitudinea Înþelepciuniidivine nu va fi aici, precum ºi atât timp cât nu doreºtisau nu poþi sã îmi spui când va apãrea El, din cuvinteleTale nu mai rãmâne nimic, decât neantul!

În mod similar, conceptul de judecatã, pe care Tu îlasociezi exclusiv cu absenþa credinþei, mi se pare destulde enigmatic. În ce constã de fapt judecata de carevorbeºti ºi ce înþeles nou îi atribui Tu?”

„I-am spus: „Prietene, la fel de bine þi-aº putea spuneºi Eu: «Nu înþeleg ce nu înþelegi!» Cãci Eu þi-amdezvãluit cât se poate de clar semnificaþia conceptuluide judecatã”.

Versetul 19: ªi aceasta este judecata: cã Lumina avenit pe lume ºi oamenii au iubit mai mult întunericuldecât lumina, pentru cã faptele lor erau rele.

„Ascultã: judecata constã în faptul cã Lumina luiDumnezeu a coborât din cer pe pãmânt, dar oamenii auiubit mai mult întunericul în care trãiau, refuzând sãaccepte Lumina care a încercat sã le deschidã ochii ºisã îi scoatã din întunericul lor! Mãrturia cea mai bunã aacestui refuz sunt chiar faptele lor, care suntfundamental rele…”.

Versetul 20: Cãci oricine face rãul, urãºte lumina ºi nuvine la luminã, ca sã nu i se vadã faptele aºa cum sunt.

24 Calea renaºterii spirituale

Page 25: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

„Cãci cel care iubeºte astfel de fapte ºi are obiceiulsã le comitã este un duºman al Luminii, pe care odetestã. De acea, el va face tot ce îi va sta în puteripentru ca faptele sale rele, despre care ºtie foarte binecã vor fi judecate ºi condamnate de Luminã, sã nu fierecunoscute în toatã grozãvia lor ºi pedepsite în ziuamare. Tocmai în acest lucru constã însã judecata, întimp ce ceea ce tu numeºti judecatã nu este altcevadecât pedeapsa care urmeazã judecãþii.

Dacã îþi place sã acþionezi în timpul nopþii, acest faptreprezintã deja o judecatã a sufletului tãu, cãci tu preferinoaptea zilei. În schimb, dacã în timp ce mergi prinîntuneric te împiedici ºi cazi într-o groapã, lovindu-te,aceastã ranã sau aceastã cãdere nu reprezintã o judecatã,ci doar consecinþa judecãþii care existã deja în tine,respectiv a faptului cã iubeºti noaptea ºi deteºti ziua!”

Versetul 21: „Dar cine lucreazã dupã adevãr, vine laluminã, pentru ca faptele sã-i fie arãtate, întrucât suntfãcute în Dumnezeu”.

„În timp ce, dacã eºti un prieten al Luminii, adicã alzilei sau al Adevãrului divin, tu vei acþiona þinând contde acest Adevãr care emanã din Dumnezeu ºi îþi veidori cu ardoare ca acþiunile tale sã fie cunoscute, adicãsã fie aduse la luminã, în faþa ochilor tuturor, astfel încâttoþi sã devinã conºtienþi de ele. Cãci în acest caz tu aiconvingerea cã acþiunile tale, care sunt comise înLumina Adevãrului lui Dumnezeu, sunt bune ºi drepte,aºa cã meritã o aprobare ºi o recompensã vizibile.

Cel care este prietenul Luminii nu va acþionaniciodatã noaptea, ci numai în timpul zilei. De aceea, elva ºti sã recunoascã Lumina, pentru simplul motiv cãface el însuºi parte integrantã din Luminã. AceastãLuminã nu este altceva decât credinþa inimii. Aºadar,

Calea renaºterii spirituale 25

Page 26: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cel care are încredere în Fiul omului, considerând cãAcesta este o Luminã venitã de la Dumnezeu, are dejaViaþa în el. În schimb, cel care nu crede are dejajudecata în el, iar aceastã judecatã nu este alta decâtincapacitatea sa de a crede. Sper cã acum M-aiînþeles!”

Nicodim: „Acum totul îmi este perfect clar, mai puþinpartea care se referã la acest miraculos Fiu al omului.La ce îmi foloseºte mie sã am credinþa, sau cel puþinvoinþa fermã de a crede în Fiul omului, atâta vreme câtacesta nu se aflã aici? Nimeni nu poate crea un Fiu alomului din aer ºi dintr-o idee purã! Spune-mi aºadarunde L-aº putea gãsi pe acest Fiul etern al luiDumnezeu ºi fii sigur cã mã voi duce direct la el, cutoatã credinþa”.

Eu: „Dacã nu aº fi vãzut cã sufletul tãu arepredispoziþia necesarã, nu þi-aº fi dezvãluit aceastãînvãþãturã! Totuºi, tu ai venit la Mine în timpul nopþii ºinu în timpul zilei, deºi ai auzit vorbindu-se foarte multde acþiunile Mele! Dat fiind cã ai venit la Mine în timpulnopþii naturale, ºi implicit al nopþii sufletului tãu, care îicorespunde acesteia, este posibil ca ideea pe care þi-aifãcut-o despre Fiul omului sã nu îþi fie chiar atât declarã precum pretinzi.

Adevãr îþi spun: cine îl cautã pe Fiul omului temându-seîn acelaºi timp pentru reputaþia lui, dacã ar face acestlucru la vedere, nu va gãsi niciodatã ceea ce cautã. Fiindun mare înþelept al iudeilor, tu ºtii desigur cã noaptea —de orice fel ar fi ea — nu este momentul cel mai propicepentru a cãuta ºi pentru a gãsi. De aceea, cine îl cautãpe Fiul omului trebuie sã o facã la lumina zilei, ºi nu întimpul nopþii. Numai în acest fel îl va putea gãsi el.

Nu doresc sã mai adaug decât un singur lucru: du-tela Ioan, cel care boteazã la Enon, în apropiere de Salim,

26 Calea renaºterii spirituale

Page 27: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

iar el îþi va spune dacã Fiul cel unic al lui Dumnezeu avenit deja pe pãmânt sau nu. Numai acolo vei puteaface cunoºtinþã cu El!”

Nicodim: „Ah, dragã Învãþãtorule, acest lucru nu vafi deloc uºor! Afacerile mele mã acapareazã cu totul ºinu pot lipsi cu uºurinþã din mijlocul lor!... Dar de fiecaredatã când vei mai veni la Ierusalim cu ucenicii Tãi, vinola mine, iar eu vã voi acorda gãzduire! Tu ºi prietenii Tãiveþi gãsi întotdeauna în mine un prieten sincer ºi unprotector… Tot ce depinde de puterea mea îþi va staîntotdeauna la dispoziþie.

Cãci în mine s-a produs o mare transformare: simtcã Te iubesc, dragã Învãþãtorule, mai mult decât tot ceam iubit pânã acum, iar aceastã iubire îmi spune cã TuÎnsuþi eºti Cel pe care mã trimiþi sã îl gãsesc la Enon,alãturi de Ioan! Este posibil sã mã înºel, deºi intuiþiamea îmi spune clar cã Tu eºti Acela. Oricum ar fi, Teiubesc din toatã inima ºi recunosc în Tine un foartemare Învãþãtor, înzestrat cu o autenticã Înþelepciunedivinã. Iar dacã acþiunile Tale, pe care nimeni pânã laTine nu le-a mai fãcut vreodatã, mã umplu de cea maiprofundã admiraþie, inima mea s-a lãsat înlãnþuitã într-o mãsurã încã ºi mai mare de marea Taînþelepciune. Dragã Învãþãtorule, Te iubesc! Spune-mi,este corectã aceastã mãrturie a inimii mele?”

Eu: „Mai ai încã puþinã rãbdare, ºi totul îþi va deveniperfect clar! Mã voi întoarce în curând ºi voi fi oaspeteletãu, iar atunci vei afla totul. Nu ezita însã sã urmezichemarea inimii tale, cãci ea te va învãþa mai multeîntr-o singurã clipã decât toate cele cinci cãrþi ale luiMoise ºi toþi profeþii! Cãci iubirea este singurul lucruautentic în om. Lasã-te cãlãuzit de ea ºi vei descoperimarea zi!”

Calea renaºterii spirituale 27

Page 28: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

IIIExtrase din ªcoala Vieþii Domnului

„Cine se lasã instruit de Mine, participând la ªcoalaVieþii la care predau Eu prin credinþa sa într-un singurDumnezeu ºi lãsându-se cãlãuzit de iubirea lui pentru Mineºi de iubirea faþã de aproapele sãu, cine acþioneazã ºitrãieºte la unison cu învãþãtura Mea — acela este un discipolautentic al ªcolii Mele. Aceastã ªcoalã este singura ºcoalãcorectã a vieþii ºi la ea se poate înscrie orice om care doreºtesã o facã ºi care aspirã sã îi termine cursurile, unul câteunul, pânã la sfârºitul vieþii sale terestre. Numai aceastãªcoalã îi va permite omului sã descopere viaþa eternã ºispiritualã a sufletului sãu, caz în care moartea ºi judecatamaterialã vor dispãrea din faþa lui”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX, 155, 9)

a) Fundamentul învãþãturii Domnului

(Marea Evanghelie a lui Ioan III, 53, 6-16)Domnul îi spune lui Suetal:„Aºa cum tot ce este bun trebuie sã fie iubit pentru

simplul motiv cã este bun, ºi deci adevãrat, la fel,Dumnezeu vrea sã fie iubit, cãci El întruchipeazã gradulcel mai înalt de bunãtate ºi de adevãr. Din acelaºimotiv, aproapele tãu doreºte ºi el sã fie iubit, pentru cã,la fel ca ºi tine, el poartã în sine scânteia spiritului divin.

Acesta este nucleul central al învãþãturii Mele. Dacãomul respectã cu stricteþe aceste douã principii, spiritul

28 Calea renaºterii spirituale

Page 29: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

lui, care la început era prizonierul trupului lui, seelibereazã încetul cu încetul, creºte, ajunge sãpenetreze în totalitate omul, iar în final îl atrage peacesta în sfera sa de influenþã, care reprezintã o viaþãdivinã capabilã sã dureze de-a pururi ºi care estecaracterizatã de cea mai înaltã beatitudine.

Orice om care a cunoscut într-o mãsurã cât de micãrenaºterea în spiritul sãu nu va mai vedea moartea, nu ova simþi ºi nu va gusta din ea, ci va cunoaºte fericireasupremã, care va consta chiar în eliberarea de trupul sãu.Atunci, spiritul sãu, aflat într-o armonie deplinã cusufletul sãu, se va simþi la fel ca acel om care se aflã într-oînchisoare durã, de unde nu poate vedea frumoaselepeisaje de afarã decât prin intermediul unei gãuri foartemici. El vede prin aceasta activitãþile libere ale oamenilorde afarã, care desfãºoarã cu bucurie tot felul de ocupaþiiutile, în timp ce el lâncezeºte în închisoare. Imagineazã-þiacum cât de mare va fi fericirea lui atunci cândtemnicerul îi va deschide poarta, îl va elibera de simþurilesale ºi îi va spune: „Prietene, eºti scutit de orice pedeapsãulterioarã! Du-te ºi bucurã-te de întreaga ta libertate!”

Spiritul din om poate fi comparat cu embrionul dinoul unei pãsãri: dupã ce se maturizeazã în cãlduraincubaþiei în interiorul cojii sale, puiul sparge aceastãcoajã ºi se bucurã de libertate.

Omul nu poate ajunge în acest stadiu al evoluþiei saledecât urmând cu stricteþe ºi cu toatã sinceritatea învãþãturapropovãduitã în acest moment tuturor oamenilor de cãtreIisus din Nazaret. În acest fel, el renaºte, ºi cu cât renaºtereasa devine mai perfectã, cu atât mai mari sunt perfecþiunilepe care le primeºte el. Prin însãºi natura sa, trupul sãu dincarne nu-ºi poate imagina în nici un fel aceste perfecþiuni.Aflat în acest stadiu, sufletul perfect devine în sine o puterecare seamãnã cu cea a lui Dumnezeu. Tot ce doreºtespiritul sãu se realizeazã instantaneu, cãci în întreaga

Calea renaºterii spirituale 29

Page 30: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

imensitate a lui Dumnezeu nu poate exista o altã forþã ºi oaltã putere decât numai puterea vie a Spiritului. NumaiViaþa Adevãratã poate fi simultan stãpânã ºi creatoare,conservatoare, legiuitoare ºi cãlãuzã a tuturor creaturilor, ºitotul trebuie sã se conformeze voinþei unicului Spirit etern ºiviu”.

b) Liberul arbitru ºi iubirea în acþiune

(Marea Evanghelie a lui Ioan III, 241, 2-10)Rafael i-a spus lui Matael:„Voi ºtiþi cã dupã ce a recunoscut ordinea divinã,

orice om trebuie sã se instruiascã ºi sã evolueze liber,din propria sa voinþã ºi independent de atotputernicaVoinþã divinã, pentru a putea deveni un copil liber al luiDumnezeu. Instrumentul cel mai eficace în acest scopeste iubirea faþã de Dumnezeu, ºi în aceeaºi mãsurã,iubirea faþã de aproapele sãu. La fel de importante suntde asemenea smerenia sincerã, blândeþea ºi rãbdarea,cãci iubirea veritabilã ºi purã nu poate rezista multãvreme dacã nu este susþinutã de aceste trei virtuþi. Cumîºi poate da seama omul de unul singur dacã este într-adevãr credincios iubirii pure prin respectareaordinii divine?

O ocazie perfectã îi este furnizatã de întâlnirea cu unfrate sãrman care îi cere de pomanã. El îºi poate daastfel seama în ce mãsurã este pregãtitã inima sa sãdãruiascã, fãcându-l sã uite complet de sine. Dacã esteanimat cu sinceritate de aceste sentimente, el se poateconsidera matur ºi a devenit un veritabil copil al luiDumnezeu. Promisiunile care i-au fost fãcute ºi pe careeste îndrituit sã le primeascã încep acum sã serealizeze, fiind dovedite prin faptele ºi prin cuvintelesale. În acest caz, rolul lui de învãþãtor este pe deplinjustificat în faþa discipolilor lui.

30 Calea renaºterii spirituale

Page 31: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

În ceea ce îi priveºte pe discipolii care nu au parte deaceste promisiuni, ei pot trage singuri concluzia careeste nivelul lor actual de evoluþie. În mod evident, ei nuºi-au deschis încã pe deplin inimile faþã de semenii loraflaþi în dificultate.

Iubirea faþã de Dumnezeu ºi împlinirea liberã aVoinþei Acestuia reprezintã principalele elemente alecerului care existã în inima oricãrui om. Inima în carese deschide acest cer devine sediul Spiritului divin, careeste prezent în inima oricãrui om. În ceea ce priveºteiubirea faþã de aproape, aceasta reprezintã poartaacestui sfânt sãlaº. Ea trebuie deschisã larg, pentru caviaþa divinã în toatã plenitudinea ei sã poatã fi luatã înposesie. În sfârºit, smerenia, blândeþea ºi rãbdarea suntcele trei ferestre ale casei divine, care îi permit luminiiceleste sã pãtrundã ºi sã ilumineze acest sfânt sãlaº allui Dumnezeu din inima omului.

Totul depinde aºadar de iubirea liberã, împãrtãºitãcu bucurie faþã de semeni, iar promisiunile se realizeazãexplicit printr-o abnegaþie dusã la perfecþiune. Acestaeste rãspunsul la întrebarea cea mai importantã carepoate fi pusã în legãturã cu subiectul vieþii. Reflectaþi laacest rãspuns ºi acþionaþi în consecinþã, cãci numaiastfel vã veþi putea justifica în faþa propriilor voºtri ochiºi numai astfel veþi putea sta drepþi în faþa fraþilor voºtriºi a lui Dumnezeu. Cãci oameni sunt obligaþi sã facãexact ce face Dumnezeu, dacã doresc sã îi semene ºisã devinã copiii Lui”.

c) Poarta abnegaþiei

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV, 4-6, 9-12)Domnul cãtre Matael:„Adevãr îþi spun: nimeni nu va veni la Mine dacã nu

va fi condus de Tatãl însuºi. Dacã doriþi sã veniþi la

Calea renaºterii spirituale 31

Page 32: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Mine, voi trebuie sã vã lãsaþi instruiþi de Tatãl (adicã deIubirea Eternã care rezidã în El)! Altfel spus, trebuie sãfiþi la fel de perfecþi cum este Tatãl vostru din ceruri. Nuºtiinþa voastrã sofisticatã ºi nu numeroasele voastreexperienþe vã vor putea conduce vreodatã cãtre Mine,ci numai iubirea voastrã vie pentru Dumnezeu, ºi înaceeaºi mãsurã, iubirea voastrã faþã de semenii voºtri.Acesta este marele secret al renaºterii spiritului ieºit dinDumnezeu ºi care se îndreaptã înapoi la El. Înainte însã,cu toþii va trebui sã deschideþi, la fel ca ºi Mine, poartaîngustã a cele mai desãvârºite abnegaþii, pânã când veþideveni una cu Mine. Va trebui sã renunþaþi astfel sã trãiþinumai pentru voi înºivã, pentru a deveni totul în Mine.

Iubirea lui Dumnezeu mai presus de orice înseamnãdeschiderea în totalitate a inimii faþã de Dumnezeu ºidizolvarea completã în Acesta. Iubirea aproapeluiînseamnã dispariþia totalã a egoului personal în faþaacestuia; în caz contrar, nimeni nu îºi poate iubi cuadevãrat aproapele. Iubirea pe jumãtate nu îi foloseºtenici celui iubit, nici celui care iubeºte.

Înþelepciunea supremã rezidã în iubirea careacþioneazã. Întreaga ºtiinþã din lume nu foloseºte lanimic dacã nu este susþinutã de iubire. De aceea, nu vãpreocupaþi sã deveniþi niºte erudiþi, ci preocupaþi-vã maidegrabã de iubire, cãci aceasta vã poate aduce ceea cenici o cunoaºtere din lume nu v-ar putea dãrui vreodatã.

La ce v-ar folosi vouã dacã v-aþi topi de admiraþie înfaþa puterii, splendorii ºi mãreþiei Mele insondabile, întimp ce sãrmanii voºtri fraþi ar plânge de foame, de seteºi de frig în faþa casei voastre? Strigãtele de bucurie ºilaudele oamenilor în faþa slavei lui Dumnezeu ar fiinutile ºi penibile dacã ei nu þin cont de suferinþelefraþilor lor aflaþi în nevoie. La ce folosesc toate bogãþiileºi sacrificiile somptuoase din Templu dacã în faþaporþilor acestuia sunt oameni care mor de foame? De

32 Calea renaºterii spirituale

Page 33: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

aceea, orientaþi-vã cãutarea cãtre alinarea suferinþelorfraþilor voºtri, ºi veþi gãsi în ei mai mult decât dacã aþivizita toate planetele sau dacã M-aþi slãvi pe Mine întoate limbile serafimilor!

Adevãr vã spun: toþi îngerii, toate cerurile ºi toatelumile, cu toatã ºtiinþa lor, nu vã vor oferi niciodatã ceeace puteþi obþine ajutând sincer un frate al vostru careeste deznãdãjduit, folosindu-vã în acest scop de toateputerile ºi de toate mijloacele care vã stau la dispoziþie.Nimic nu poate fi mai elevat ºi mai aproape de Minedecât adevãrata iubire care acþioneazã”.

d) Prima condiþie: credinþa în cuvântul Învãþãtorului

(Marea Evanghelie a lui Ioan V/213, 8-9)Domnul cãtre Epifan:„Atunci când asculþi o învãþãturã nouã, trebuie sã

crezi în cuvintele Învãþãtorului, cel puþin la început. Ce-idrept, învãþãtura acestuia poate ºi trebuie sã fie pusã laîncercare, dar numai cu condiþia sã o fi acceptat maiîntâi ca pe un adevãr de o înaltã valoare, bazat peautoritatea ºi pe buna credinþã a celui care l-a predicat,chiar dacã tu nu l-ai înþeles încã pe deplin. Asimilareacompletã a acestui adevãr va veni odatã cu punerea luiîn practicã. Dacã nici atunci nu ajungi sã înþelegiadevãrul, ai tot dreptul din lume sã îþi spui: «Ori aceastãînvãþãturã este lipsitã de o bazã realã, ori eu sunt celcare nu a îndeplinit întru totul condiþiile sale». În acestcaz, este necesar sã aprofundezi chestiunea discutândserios cu Maestrul tãu ºi întrebându-l de ce nu a produsrezultatele scontate respectarea strictã a regulilor deconduitã impuse de învãþãtura lui. Dacã învãþãturaMaestrului a produs rezultate pozitive în cazul unei altepersoane, este evident cã greºeala îþi revine þie. În acestcaz, trebuie sã îndrepþi cât mai rapid cu putinþã ceea ce

Calea renaºterii spirituale 33

Page 34: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ai greºit. Numai astfel vei putea obþine ºi tu rezultatelepozitive ale vecinului tãu”.

e) Cunoaºterea de sine ºi cunoaºterea lui Dumnezeu

(Marea Evanghelie a lui Ioan V, 215, 1-7)Domnul cãtre Epifan:„Învãþãtura Mea constã în a-i arãta omului de unde

provine, ce este, ce trebuie sã realizeze ºi unde vaajunge dacã va pune în practicã principiilerecomandate de Mine. Chiar filozofii greci au afirmatcã: «ªtiinþa cea mai înaltã rezidã în cunoaºterea de sinecea mai completã ºi cea mai desãvârºitã». Iatã cedoresc sã vã explic la rândul Meu. Cãci fãrã aceastãcunoaºtere este imposibil sã recunoºti existenþa unuiDumnezeu transcendent ca bazã a devenirii, a fiinþei ºia permanenþei. Se poate spune pe bunã dreptate cã celcare nu recunoaºte acest scop — singurul care meritã sãfie urmãrit — ºi nu îºi organizeazã viaþa, gândurile ºieforturile în funcþie de el, recunoscând ca origine aoricãrei fiinþãri ºi a oricãrei deveniri existenþa unuiDumnezeu atotputernic — este pierdut.

Aºa cum un lucru care nu are în sine o consistenþãstabilã, care sã îi îmbrãþiºeze toate pãrþile fiinþei ºi caresã le dea o coeziune care tinde cãtre o stabilitate din ceîn ce mai completã — se dezintegreazã ºi începe sã sedegradeze, la fel, omul care nu a devenit în totalitateuna cu Dumnezeu, în sine ºi împreunã cu El — nu poatedecât sã piarã. Omul nu poate atinge însã aceastãunitate decât dacã se cunoaºte perfect pe el însuºi ºidacã recunoaºte faptul cã Dumnezeu este bazaprimordialã a devenirii sale, acþionând apoi la unison cuaceastã convingere în toate sferele vieþii sale.

Atunci când omul devine suficient de puternic ºi dematur, el controleazã toate forþele care emanã din

34 Calea renaºterii spirituale

Page 35: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Dumnezeu, ºi astfel, controleazã toate creaturile dinplanurile materiale ºi spirituale. El obþine astfel ViaþaEternã, cãci nici o putere nu îl mai poate distruge, niciîn sine, nici în persoana lui. Iatã, acesta este rezumatulcomplet al noii Mele învãþãturi. În realitate, aceasta estefoarte veche, datând încã de la apariþia omului pe acestpãmânt! Din pãcate, ea a fost pierdutã, din cauza leneioamenilor. Acum, ea vã este prezentatã din nou decãtre Mine, ca pe un Eden (Eden = «se lumineazã de zi»)adresat tuturor oamenilor de bunã credinþã”.

f) Conºtiinþa ºi influenþa îngerilor

(Marea Evanghelie a lui Ioan III/232, 1-14)Rafael îi spune lui Matael:„Crezi tu cã noi, nenumãratele spirite angelice, ºi în

particular eu, îi slujim Domnului numai pe aceastãcolinã? Ascultã: dupã cum vezi cu ochii tãi, noi suntemîntotdeauna gata sã facem servicii altora ºi ducemîntotdeauna cu noi Voinþa Domnului, de la o infinitate laalta. Fii convins cã te vom gãsi întotdeauna, oriunde te-ai afla, ºi cã te vom informa la momentul potrivit despretot ce va trebui sã ºtii ºi despre ceea ce urmeazã sã seîntâmple, conform ordinii lui Dumnezeu! Dacã voinþa tava rãmâne la fel cum este acum, tu vei afla tot ce îþi vafi necesar, la momentul potrivit. Deocamdatã nu trebuiesã ºtii mai multe.

Pe de altã parte, dacã, în calitatea ta de rege, vei cãdeaîn orgoliul specific monarhilor, respectiv dacã vei cãdeapradã spiritul dominaþiei, fapt care ar avea ca rezultatîndepãrtarea ta de Domnul — ºi implicit de noi —, atunci nuvei mai afla nimic despre Împãrãþia lui Dumnezeu ºidespre compasiunea infinitã a Acestuia! De aceea, nu tepreocupa decât de pãstrarea graþiei ºi a iubirii infinite aDomnului, ºi tot restul îþi va fi dat cu asupra de mãsurã!

Calea renaºterii spirituale 35

Page 36: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Dacã te-ai convins de succesiunea operelorsãvârºite fãrã întrerupere de Domnul pe pãmânt, ºi pecare va continua sã le sãvârºeascã în continuare, dar tevei lãsa totuºi corupt într-un fel sau altul de lumeaexterioarã, nimic din ceea ce ai vãzut ºi din ceea ce aiauzit nu-þi va folosi la ceva. Va fi ca ºi cum nu ai fi vãzutºi nu ai fi auzit nimic! În schimb, dacã vei rãmâne fermancorat în graþia ºi în iubirea Domnului, fãrã a te lãsacaptivat de lumea exterioarã, iubindu-L pe Domnul maipresus de orice ºi iubindu-þi semenii la fel de mult ca petine însuþi, chiar dacã te-ai trezi într-o þarã îndepãrtatãºi strãinã, tu vei fi iniþiat în tot ceea ce realizeazãDomnul, fapt esenþial pentru mântuirea sufletului tãu.Eºti satisfãcut de rãspunsul meu?”

Matael: „Eminent prieten coborât din cerurile luiDumnezeu! Sunt în totalitate satisfãcut de el ºi nudoresc sã-þi mai cer decât o singurã favoare: aceea dea fi prevenit chiar de tine dacã mã voi afla vreodatã înpericolul de a mã rãtãci, sub presiunea circumstanþelorexterioare, fie de Domnul, fie de ordinea stabilitã de El.Într-adevãr, un asemenea avertisment la momentulpotrivit este mai preþios decât o lume întreagã plinã cucele mai fabuloase comori!”

Rafael: „Oricum am face acest lucru, chiar ºi fãrã sãne-o ceri tu. Cãci iatã, fiecare om dispune de un organspiritual în inima lui, care rãmâne în permanenþãdeschis influenþei noastre, a îngerilor lui Dumnezeu, ºicare ne este cu uºurinþã accesibil. Acest organ îi permiteomului sã înþeleagã ce înseamnã binele ºi rãul, adevãrulºi minciuna, dreptatea ºi nedreptatea. Dacã omulrespectã binele, adevãrul ºi dreptatea, noi atingempartea pozitivã ºi bunã a acestui organ, fapt care îiproduce omului satisfacþia cã a acþionat bine ºi corect.În schimb, dacã el acþioneazã sau spune ceva incorect,dintr-un motiv sau altul, noi îi atingem partea opusã a

36 Calea renaºterii spirituale

Page 37: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

acestui organ, fapt care genereazã în el o insatisfacþieprofundã ºi o stare de angoasã. În acest fel, el îºi poateda seama cã a ieºit din ordinea divinã. În limbajulmoralei, acest organ poartã numele de CONªTIINÞÃ.

Tu îi poþi acorda acestei voci interioare toatãîncrederea ta ºi poþi fi sigur cã ea nu te va înºelaniciodatã. Ce-i drept, existã ºi oameni care devin atâtde materialiºti încât acest organ îºi pierde completsensibilitatea, iar ei nu mai pot percepe deloc contactulcu noi. În astfel de cazuri, aceºti oameni uitã complet despiritualitatea lor (practic, mor din punct de vederespiritual). Nu va fi însã niciodatã cazul tãu, cãci tu aifãcut deja un progres uriaº, stabilindu-te în graþia ºi îniubirea Domnului, iar Acesta te-a transformat ºi te-areorganizat, la fel ca ºi pe tovarãºii tãi. De bunã seamã,sufletul tãu a rãmas acelaºi, dar la ora actualã iubireaDomnului ºi a Spiritului Lui atotputernic a început dejasã strãluceascã cu putere în sufletul tãu. Chiar ºi trupultãu pervers a fost transformat de cãtre Domnul, pentruca el sã nu mai apese asupra sufletului tãu. În scurttimp, iubirea ta pentru Domnul se va transforma subinfluenþa iubirii active faþã de semenii tãi, devenind ºimai intensã, fapt care îi va permite sã se uneascã întotalitate cu sufletul tãu, devenind una cu el. În acelmoment, tu vei trãi o renaºtere în spirit ºi adevãr ºi veicunoaºte fuziunea cu iubirea primordialã a luiDumnezeu, ºi vei deveni astfel una cu El.

Prin acest proces, iubirea lui Dumnezeu faþã de tineva deveni tangibilã ºi va cãpãta formã, iar tu îl vei puteavedea ºi vei putea vorbi oricând vei dori cu El(Domnul). Iar Domnul, aºa cum îl vezi aici, în forma Luivizibilã, va deveni perceptibil inclusiv pentru inima ta,rãmânând de-a pururi Ghidul ºi Învãþãtorul tãu. Atunci,nimeni ºi nimic nu te va mai putea îndepãrta vreodatãde El, cãci tu vei deveni — prin libera ta decizie ºi putere

Calea renaºterii spirituale 37

Page 38: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

de discernãmânt — una cu El, ºi deci fiul veritabil ºiautentic al Tatãlui etern”.

g) Invitaþie la reconciliere

(Marea Evanghelie a lui Ioan V/250, 4)Domnul cãtre Petru:„Se înþelege de la sine cã în aceastã lume de jos

trebuie sã existe o judecatã severã a lumii faþã de mariicriminali care încalcã drepturile oamenilor. În cazcontrar, nimeni nu ar mai putea trãi în siguranþã peaceastã planetã. În ceea ce priveºte însã rãtãcirile maipuþin importante, acestea ar trebui judecate de tribunalþinând cont de premisele unei inimi caritabile ºiconciliante, astfel încât micile erori comise de oamenisã nu îi conducã pe aceºtia cãtre marile crime. Cãciadevãr îþi spun: furtul, crima ºi asasinatul nu suntaltceva decât urmarea fireascã a micilor rãtãciri ce audrept cauzã diferende mãrunte între oameni, nãscutedin egoism ºi din orgoliul lumesc”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/78, 1-5)Domnul cãtre Zorel:„Cine îºi recunoaºte infirmitãþile, se cãieºte ºi face

penitenþã în spiritul umilinþei sincere a inimii sale, îmieste mai drag decât 99 de oameni drepþi care nu auconsiderat niciodatã necesar sã se cãiascã pentru ceva.De aceea îþi cer sã vii cu Mine, prietene, cãci în tineacþioneazã acum cu adevãrat spiritul autentic alumilinþei, care îmi este mai drag decât cel caresãlãºluieºte dintotdeauna în cei drepþi, strigând în inimilelor: «Osana Þie, slãvite Doamne! Te lãudãm acum,Doamne, prin faptul cã nu am profanat niciodatã NumeleTãu prin vreun pãcat comis în mod conºtient sauinconºtient!» Ei susþin acest lucru ºi au tot dreptul sã o

38 Calea renaºterii spirituale

Page 39: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

facã, dar tocmai din cauza dreptãþii lor ei cad în capcanaorgoliului ºi ajung sã îi priveascã pe cei care au pãcãtuitcu ochi de judecãtori severi, fugind de ei ca de ciumã!

De aceea, vino la Mine, iar Eu îþi voi arãta singura caleadevãratã a Vieþii ºi a Iubirii, precum ºi a Înþelepciuniiveritabile care emanã din aceasta din urmã. Iatã,prietene, calea care conduce cãtre viaþa spiritului esteîngustã ºi spinoasã, ceea ce înseamnã cã tu va trebui sãcombaþi tot ceea ce te poate rãni în comportamentulcelorlalþi oameni ºi tot ceea ce þi se pare dezagreabil dinpartea lor cu armele rãbdãrii ºi blândeþii. Nu rãspunde cuaceeaºi monedã celui care îþi face rãu, ci dimpotrivã, fã-iun bine în schimb. În acest fel, vei aduna cãrbuni fierbinþipe capul tãu (n.n. altfel spus, te vei cãi în mod corect).Nu rãspunde cu aceeaºi monedã celui care te loveºte, cidimpotrivã, expune-te astfel încât sã primeºti din partealui încã o loviturã, pentru ca în cele din urmã între voi sãdomneascã pacea ºi buna înþelegere. Cãci numai paceaîi permite inimii sã înfloreascã ºi spiritului sã creascã îninteriorul inimii”.

h) Liberul arbitru trebuie sã fie întotdeauna respectat

Domnul:„Lãsaþi-le tuturor liberul lor arbitru. Nimeni nu

trebuie forþat, cãci, aºa cum ºtiþi deja în momentul defaþã, constrângerea este în întregime opusã ordinii Meleeterne. De vreme ce Eu Însumi nu exercit vreodatã vreoconstrângere, nu o exercitaþi nici voi!”

i) Iubirea faþã de aproape

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/94, 17)„Iubirea faþã de aproape constã în a acþiona faþã de

acesta exact aºa cum ne-am dori sã acþioneze el faþã denoi”.

Calea renaºterii spirituale 39

Page 40: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/140, 1, 3, 11-12)Domnul cãtre Agrippa:„În aceste vremuri sumbre, Împãrãþia lui Dumnezeu

suferã din cauza violenþei, iar cei care doresc sã intre înposesia ei trebuie sã o ia cu asalt, cu toatã forþa. Altfelspus, a devenit foarte dificil astãzi ca oamenii sã sedebaraseze de toate obiceiurile lor strãvechi, profundînrãdãcinate în ei din cauza seducþiei lumii exterioare.Nu este deloc uºor sã renunþi astãzi la omul vechi, aºacum ai renunþa la o hainã veche ºi destrãmatã, ºi sã teîmbraci cu învãþãtura Mea, ca sã devii astfel un om înîntregime nou.

Învãþãtura Mea nu îi cere nimic altceva omului decâtsã creadã într-un singur Dumnezeu adevãrat, sã îliubeascã mai presus de orice, considerându-L pãrintelesãu care l-a creat, ºi sã îºi iubeascã aproapele la fel cumse iubeºte pe el însuºi. Pe de altã parte, nu este suficientsã Mã recunoascã pe Mine ºi sã creadã cã Eu suntDomnul. El trebuie sã ºi punã în practicã învãþãturaMea, cãci numai prin faptele sale poate obþine omulplenar asemãnarea sa cu Dumnezeu. Nu este mai puþinadevãrat cã cel care Mã recunoaºte ºi care Mã iubeºtemai presus de orice pe lume considerã extrem de uºorsã îmi punã învãþãtura în practicã. Iar cel care Mãiubeºte în acest fel Mã poartã deja în inima lui, spiritualvorbind. Altfel spus, el poartã în sine perfecþiunea vieþii,care echivaleazã cu asemãnarea perfectã cu Dumnezeu,ºi dispune astfel de beatitudinea vieþii veºnice”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/39, 1)Domnul cãtre Cirenius: „Iatã, în asta rezidã explicaþia practicã a tuturor

Legilor lui Moise ºi a tuturor profeþiilor fãcute de Profeþi:iubiþi-L pe Dumnezeu mai presus de orice ºiconsideraþi-L Pãrintele vostru etern; de asemenea,

40 Calea renaºterii spirituale

Page 41: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

iubiþi-vã fraþii sãrmani ºi bolnavi, în toate circumstan -þele, ºi trataþi-i ca ºi cum v-aþi trata pe voi înºivã. Înacest fel, veþi deveni Copii autentici ai lui Dumnezeu,înzestraþi cu un suflet sãnãtos, ºi veþi fi la fel de perfecþica ºi Tatãl vostru din ceruri. Cãci cine nu este la fel deperfect ca ºi Tatãl lui din ceruri nu va putea staniciodatã alãturi de El ºi nu va fi invitat la masa Lui”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/79, 5-9)Domnul cãtre Zorel ºi cãtre ceilalþi:„Pentru cel care va fi — din toatã inima — un prieten al

celor sãraci, ºi Eu voi fi un Prieten ºi un Frate autentic înplanul terestru, ºi asta pentru veºnicie. El nu va maitrebui sã dobândeascã înþelepciunea alãturi de unînþelept terestru, cãci Eu voi revãrsa asupra lui întreagaMea înþelepciune, în inima lui, din abundenþã. Eu voi veniîn persoanã ºi Mã voi revela tuturor celor care îºi vor iubifãrã rezerve fraþii mai sãrmani decât ei, la fel de mult cumse iubesc pe ei înºiºi, ºi care nu îi vor respinge, indiferentce vârstã ºi ce origine au. Eu voi comunica cu spiritul lortransformat în iubire, iar acesta le va transmite revelaþiileMele sufletelor lor, iar apoi gurii lor. ªi astfel, tot ce vorspune ºi tot ce vor scrie ei vor fi propriile Mele cuvinte ºipropriile Mele scrieri, pentru toate timpurile.

Dãruiþi din toatã inima ºi din abundenþã, cãci înfuncþie de cât veþi dãrui vi se va dãrui la rândul vostru.O inimã împietritã nu va putea fi penetratã niciodatã derazele luminoase ale graþiei Mele. De aceea, în ea vorsãlãºlui întunericul ºi moartea, cu toatã teroarea pecare le suscitã acestea. În schimb, o inimã plinã desensibilitate ºi de blândeþe va fi cu uºurinþã iluminatã degraþia Mea, a cãrei naturã este extrem de delicatã ºi degingaºã. Eu Însumi voi locui în aceastã inimã, cu toatãabundenþa Iubirii ºi Înþelepciunii Mele. Credeþi acestlucru, cãci aceste Cuvinte înseamnã Viaþã, Luminã,

Calea renaºterii spirituale 41

Page 42: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Adevãr ºi Acþiune realizatã, a cãror realitate trebuierecunoscutã de cãtre toþi cei care le primesc”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan V/126, 9)Domnul cãtre Matael:„Iubirea faþã de aproape care este realã, rezonabilã ºi

sincerã, reprezintã un instrument absolut sigur de a necontrola sufletul în aceastã viaþã terestrã, astfel încât sãne dãm seama în ce mãsurã este acesta pur ºi în cemãsurã îºi manifestã el aceastã calitate a puritãþii. Deaceea, aplicaþi cât mai frecvent acest test, care estemai sigur decât oricare altul. În acest fel, veþi puteaobþine fructele cele mai bogate în binecuvântãri dingrãdina vieþii eterne ºi în lumina Spiritului Meu care seaflã în voi!”

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/120, 7-8)„Un strãin sãrman este de o sutã de ori mai sãrac

decât unul localnic, care poate gãsi cu uºurinþã ajutor lacunoscuþii lui, în timp ce strãinul poate fi comparat cuun copil mic care nu reuºeºte sã îºi comunice nevoiledecât prin plâns. De aceea, fiþi cu atât mai miloºi faþãde strãini, ºi astfel veþi avea parte de milã ºi decompasiune în ceruri. Deocamdatã, voi nu sunteþipentru ceruri decât niºte strãini accidentaþi de-a lungulcãlãtoriei voastre pe pãmânt. Adevãr vã spun: cine sareîn ajutorul unui strãin din purã iubire faþã de aproapelesãu ºi fãrã nici cel mai mic interes personal (egoist)este un mare prieten al lui Dumnezeu ºi deþine deja îninima lui abundenþa Împãrãþiei lui Dumnezeu”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan XI/75)„Iubirea faþã de aproape este calea care conduce

cãtre iubirea faþã de Dumnezeu. Omul Iisus a respectatîn întregime ºi pânã la ultima consecinþã aceastã

42 Calea renaºterii spirituale

Page 43: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

poruncã. De aceea, iubirea faþã de Dumnezeu a crescutîn El pânã când a înflorit complet. El nu a cãzutniciodatã în capcanele pãcatului, întrucât a mers pecalea iubirii faþã de aproape, pe care a manifestat-oprin operele sale vizibile, reuºind astfel sã ajungã lacãrãrile interioare ale iubirii faþã de Dumnezeu”.

j) Despre rugãciune

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/87, 4-5)„Oamenii trebuie sã exerseze în permanenþã

rugãciunea, fãrã sã renunþe nici o clipã la ea, cãciîncrederea absolutã ºi totalã nu poate fi obþinutã decâtprintr-un antrenament continuu, care îl ajutã pe discipolsã ajungã la mãiestrie. Omul care se bucurã de toatebunurile acestei lumi uitã cu uºurinþã de binefacerilerugãciunii susþinute de credinþã. Atunci când esteafectat de o nenorocire, el îºi aminteºte de Dumnezeu ºiîncepe sã se roage Lui, dar lipsa lui de credinþã (datoratãlipsei de antrenament) îl împiedicã sã ajungã la Acesta.Credinþa nu poate fi cultivatã decât prin practicã, ºi cealt instrument s-ar putea dovedi mai bun decâtrugãciunea ºi cererea continuã adresatã lui Dumnezeu?”

k) ªtiinþa corespondenþelor

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/93, 4-7)Domnul cãtre un erudit, bun cunoscãtor al Scripturilor:„Facultãþile care aparþin Spiritului, precum auzul,

vãzul, simþirea, gândirea ºi vorbirea, precum ºi scriereaspiritualã, sunt extrem de diferite de cele pe care lecunoaºteþi voi, cei care trãiþi în lumea simþurilor ºi anaturii, cãci condiþiile de viaþã ale sufletului ºi alespiritului au o naturã perfect opusã celor ale corpului.De aceea, un om fizic nu poate înþelege ce fac ºi ce

Calea renaºterii spirituale 43

Page 44: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

spun spiritele decât cu ajutorul strãvechii ºtiinþe acorespondenþelor. Din pãcate, oamenii au uitat completde aceastã ºtiinþã, din propria lor greºealã. De aceea, eiau devenit incapabili sã mai intre în contact cu spiriteledin toate regiunile ºi din toate cerurile, ºi nu mai înþelegsensul spiritual al Scrierilor sacre. Ei nu mai înþelegdecât litera moartã a acestora, incapabilã sã transmitãviaþa celui care le citeºte. Singurul principiu dãtãtor deviaþã este sensul interior ascuns al Scripturilor.

Dacã aþi înþeles acest lucru, faceþi tot ce vã stã în puteripentru a da viaþã în voi Împãrãþiei lui Dumnezeu, pentruca aceasta sã acþioneze plenar în voi. În acest fel, vã veþiconfrunta inevitabil cu problema corespondenþelor dintrematerie ºi spirit, fãrã de care aþi fi incapabili sã asimilaþivreodatã în profunzime adevãrul viu pe care l-au transmisprin scrierile lor Moise ºi ceilalþi profeþi. Simpla lecturã atextelor acestora riscã sã trezeascã în voi lipsa decredinþã, îndoiala ºi pãcatul! Acesta este un motiv în plussã faceþi tot ce vã stã în puteri pentru a renaºte rapid dinpunct de vedere spiritual, astfel încât sã obþineþi viziuneajustã, fãrã de care nu veþi putea scãpa niciodatã de cele omie ºi unul de pericole care vã pândesc ºi care vã potrãtãci de pe cale”.

l) Umilinþa ºi iubirea egoistã de sine

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/141, 4-12)Domnul cãtre Agrippa:„De vreme ce toate fiinþele sunt opera lui Dumnezeu,

lucru de care nimeni nu ar trebui sã se îndoiascã,rezultã cã ele sunt implicit opera Iubirii Acestuia. Înesenþã, voi nu sunteþi altceva decât o iubire purãnãscutã din Dumnezeu, iar existenþa voastrã nu estealtceva decât o iubire încarnatã a lui Dumnezeu.Dumnezeu vã iubeºte atât de mult încât a venit El Însuºi

44 Calea renaºterii spirituale

Page 45: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

la voi, sub înfãþiºarea unui om, ºi vã predicã acum cãilecare conduc cãtre o viaþã liberã ºi independentã, trãitãdupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu.

Dumnezeu este, din toatã eternitatea, un Creator ºiun Pãrinte absolut perfect pentru toate creaturile Sale,mai mari sau mai mici. El nu a fost niciodatã leneº saumediocru, ºi nu are de ce sã îi fie ruºine de operele Sale.La rândul lui, omul este creatura cea mai perfectã dincâte a creat Dumnezeu, punctul culminant al Iubirii ºi alÎnþelepciunii divine. Destinul lui este sã devinã el însuºiun zeu. De ce s-ar ruºina în acest caz Dumnezeu deopera Sa cea mai perfectã, considerând nedemn sã seapropie de ea? Ascultã, dragã prietene, ar trebui sãrenunþi la acest gen de idei referitoare la un Dumnezeuîndepãrtat de lumea pe care a creat-o, cãci ele suntgreºite ºi nu îþi folosesc la nimic pentru apropierea tacontinuã de Dumnezeu. Dimpotrivã, astfel de gânduri teîndepãrteazã din ce în ce mai mult de El, astfel încât încele din urmã nu vei mai îndrãzni nici mãcar sã îl iubeºti,dintr-un prea mare respect (înþeles greºit, de altfel).

Ascultã-mã cu atenþie: Eu sunt singurul Dumnezeucare a existat vreodatã. Cum se face cã Eu Mã gãsescacum printre voi? Iatã, Eu vã numesc pe voi copiii Mei,prietenii Mei, fraþii Mei. Fiecare om este chemat de însuºidestinul lui sã atingã acest stadiu în care vã aflaþi voiacum. Din acest punct de vedere, nu existã favoritisme.Cãci fiecare om este opera Mea ºi are datoria sãrecunoascã acest lucru în sine. Altfel spus, el trebuie sã serespecte pe sine, ºi nu sã se dispreþuiascã, considerându-seinferior chiar ºi viermilor pãmântului. Cãci cel care sedispreþuieºte pe sine, deºi ºtie cã este opera Mea perfectã,Mã dispreþuieºte implicit pe Mine, Creatorul lui.

Dragii Mei prieteni, umilinþa din inima omului esteuna din virtuþile cele mai importante, întrucât fãrã eaomul nu poate ajunge la lumina interioarã a vieþii. De

Calea renaºterii spirituale 45

Page 46: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

fapt, aceastã virtute derivã din iubirea perfectã faþã deDumnezeu ºi faþã de aproapele sãu. Ea reprezintãblânda rãbdare a inimii care nu îl împiedicã pe om sã îºirecunoascã propriile calitãþi, dar care nici nu îl face sãse ridice pe sine mai presus de fraþii sãi mai slabi decâtel. Dimpotrivã, omul smerit îºi revarsã asupra acestoraiubirea sa ºi se strãduieºte sã îi ajute, prin exemplul sãupersonal, prin sfaturile ºi prin învãþãtura sa, sã evoluezeºi sã îºi atingã propria lor perfecþiune. Acesta estesensul adevãratei smerenii, ºi nicidecum dispreþul faþãde sine. Cine nu se respectã pe sine ºi nu se considerão operã perfectã a lui Dumnezeu nu îºi poate respectaîn mod real nici aproapele, ºi cu atât mai puþin peDumnezeu, întrucât porneºte de la o premisã greºitã”.

m) Desfrâul împiedicã evoluþia spiritualã

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/41, 8-13)Domnul cãtre Agricola:„O cãsnicie bunã, bazatã pe o uniune care are la

bazã raþiunea, înþelepciunea ºi abnegaþia, nu reprezintãun obstacol în calea renaºterii spirituale. În schimb,desfrâul ºi voluptatea dezlãnþuitã a simþurilor împiedicãaceastã renaºtere, fãcând-o absolut imposibilã. Deaceea, evitaþi aceste pãcate la fel cum aþi evita ciuma!

Chiar dacã fac un efort remarcabil ºi ajung sã secontroleze, ducând o viaþã perfect castã ºi purã,ajungând astfel, prin penitenþa lor, sã fie iertaþi depãcatele lor anterioare, desfrânaþii de ambele sexe nuvor putea cunoaºte decât cu mare dificultate renaºtereaspiritualã în aceastã lume, cãci sufletul lor are preamulte de fãcut pentru a se detaºa suficient de mult detrupul sãu pentru a mai putea percepe avertismentelespiritului. Ei pot deveni foarte buni, înþelepþi ºi pot facefoarte mult bine, dar nu vor putea ajunge decât cu mare

46 Calea renaºterii spirituale

Page 47: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

dificultate sã obþinã energia necesarã pentru a facemiracole (în aceastã lume). Altfel spus, ei nu vor puteaobþine aceastã realizare decât în lumea de dincolo.

Un astfel de suflet poate fi comparat cu un om carea suferit de boalã mulþi ani la rând ºi care ºi-a regãsit însfârºit sãnãtatea printr-un remediu adecvat. Oricât demult ºi-ar exersa el muºchii interiori, nervii ºi fibrelesale, lipsa de dezvoltare a acestora îl va împiedica sãatingã vreodatã forþa corporalã a unui om care nu a fostniciodatã bolnav. La fel se petrec lucrurile ºi cu sufletelecare au fost foarte mult timp bolnave. Dacã lor lelipseºte antrenamentul iniþial al iubirii pure ºi autenticefaþã de Dumnezeu, deci inclusiv credinþa ºi voinþa, elenu îºi vor putea exercita niciodatã într-o mãsurãsuficient de mare aceste trei calitãþi indispensabile alesufletului. De aceea, un desfrânat care se cãieºte varãmâne mereu subdezvoltat din punct de vederespiritual, chiar dacã cerul se bucurã infinit mai mult deun pãcãtos care se cãieºte decât de 99 de suflete dreptecare nu au simþit niciodatã nevoia de a face penitenþã.Pe de altã parte, pentru ca iubirea, credinþa ºi voinþaomului sã devinã puternice ºi active, el trebuie sã leexerseze încã din copilãrie. De aceea, cei care au copiiar trebui sã îi antreneze încã de mici în iubirea faþã deDumnezeu, prin cultivarea credinþei ºi a voinþei lor. Înacest fel, copiii nu vor avea nici o dificultate mai târziusã îºi cucereascã lumea interioarã”.

n) Cunoaºtere ºi înþelepciune — cunoaºtere ºi credinþã

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/183, 13-14)Domnul cãtre Lazãr:„V-am explicat deja foarte multe lucruri, iar

cunoaºterea voastrã a progresat mult, dar singurullucru care conteazã este efortul vostru de a obþine

Calea renaºterii spirituale 47

Page 48: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

renaºterea deplinã a spiritului în interiorul sufletului,cãci numai prin aceastã renaºtere poate omul sã seînalþe cãtre adevãr ºi înþelepciune, dobândind astfel oLuminã desãvârºitã ºi coerentã, care sã îmbrãþiºeze totce este terestru în el, dar ºi ceea ce este spiritual ºicelest. Odatã cu lumina, lui îi este acordatã ºi viaþaeternã, care este infinit mai importantã decâtcunoaºterea perfectã a tuturor aspectelor naturale. Lace i-ar servi omului cunoaºterea deplinã a elementelornaturii, de la cele mai mari la cele mai mici, dacãrenaºterea spiritului din sufletul sãu ar fi la fel deîndepãrtatã de el cum este cerul de pãmânt?”

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/132, 11-13)Domnul cãtre discipolii sãi:„Împãrãþia lui Dumnezeu, care a venit odatã cu Mine

în aceastã lume, este adevãrul cel mai pur ºi cel maiperfect, la fel cum Eu Însumi sunt Calea, Adevãrul ºiViaþa, lucru pe care vi l-am dovedit în suficiente rânduri.Este mult mai uºor sã îi oferi omului informaþii desprecutare sau cutare subiect, care sã îi fie accesibile într-undomeniu sau altul al cunoaºterii sale, decât sã îi insufli ocredinþã fermã, care sã excludã chiar ºi cea mai micãîndoialã! De aceea, acordaþi o importanþã mult maimare naºterii credinþei vii decât dobândirii cunoaºteriipure, cãci viaþa nu rezidã doar în cunoaºtere, ci ºi încredinþa purã, animatã de operele iubirii. Oricât de purãar fi, ºtiinþa nu reprezintã decât o reflectare a lucrurilor ºia ordinii lor într-o lume efemerã, cu tot ce se gãseºte înea, deasupra ºi dedesubtul ei. În schimb, lumina careaparþine credinþei este autenticã ºi provine din ceruri,care îi aparþin inimii, sufletului ºi spiritului din interiorullui, care sunt nepieritoare ºi nemuritoare în sine”.

48 Calea renaºterii spirituale

Page 49: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

o) Diferenþa dintre beatitudine ºi damnare

(Pãmântul ºi luna 58, 10-12)Existã nenumãrate arte impostoare care sunt special

calculate astfel încât sã apropie pe nesimþite sufletul defiinþa extrem de particularã a lui Satan, pânã când acestase pune perfect de acord cu el. Acest proces nu poate fiînsã niciodatã dus pânã la capãt, întrucât orice sufletconþine în sine un spirit liber, de care nu se poate separa,iar acest spirit reprezintã exact contrariul lui Satan.

În cazul în care un suflet este înclinat sã se apropiede Satan, spiritul din interiorul lui devine un judecãtor,un rãzbunãtor ºi un cãlãu, chinuind sufletul din interior,aºa cum ar face-o un foc imposibil de stins. Aceastãdurere are rolul de a îndepãrta sufletul — atât cât esteposibil — de Satan, ºi de a-l stimula sã se corecteze.Dacã sufletul este dispus sã asculte de aceastã tendinþãde a se corecta, el devine din ce în ce mai uºor ºi maisenin, pe mãsurã ce se apropie de puritatea spirituluicare sãlãºluieºte în el.

Dacã aceastã ameliorare continuã, sufletul poateatinge chiar starea de beatitudine, prin realizareaasemãnãrii sale perfecte cu spiritul din interiorul lui.Iatã în ce constã diferenþa dintre beatitudine ºidamnare: în cazul beatitudinii, sufletul se dizolvãcomplet în spiritul sãu, care devine astfel o fiinþã realã.Dimpotrivã, în cazul damnãrii sufletul încercã sãrespingã spiritul sãu pentru a adopta în locul lui un altspirit: cel al lui Satan. În acest caz, sufletul îºi schimbãîn totalitate polaritatea ºi pierde unitatea cu spiritul sãu,care continuã sã îºi exercite influenþa pentru aîndepãrta sufletul de spiritul demoniac. Cu cât un sufletse apropie mai mult de fiinþa lui Satan, cu atât maiviolentã devine reacþia spiritului pur care sãlãºluieºte înel. Aceastã reacþie dã naºtere unei senzaþii extrem de

Calea renaºterii spirituale 49

Page 50: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

dureroase pentru suflet. Aºa se naºte întreaga suferinþãºi toate torturile din iad, cu atât mai mult cu cât aceastãreacþie a spiritului se manifestã prin senzaþia unui focimposibil de stins. Spiritul din interiorul sufletului nupoate muri niciodatã, iar focul sãu nu se poate stinge.Din acelaºi foc se naºte beatitudinea supremã aÎngerului ºi suferinþa arzãtoare a Demonului.

(Soarele spiritual 11/106, 8)Fiecare acþiune poartã în sine o consecinþã a cãrei

sancþiune a fost prevãzutã în mod corect de cãtreDumnezeu. Aceastã consecinþã reprezintã judecataimuabilã pe care fiecare acþiune o conþine în sine.Domnul a decretat astfel cã fiecare acþiune, fie ea bunãsau rea, trebuie sã devinã în final propria sa judecãtoare.

p) Ce este de fapt spiritul?

(Soarele spiritual II/79, 12-13)În ce constã de fapt natura spiritului? La drept

vorbind, spiritul este principiul vieþii sufletului. Fãrãspirit, sufletul nu este decât un organ eteric, substanþial,care posedã facultatea de a primi viaþa. Dacã este golitde spiritul sãu, el rãmâne un fel de polip spiritual careîºi întinde continuu tentaculele cãtre viaþã ºi absoarbetot ce corespunde naturii sale. Rezultã astfel cã sufletullipsit de spirit nu este decât o forþã polarizatã mutã,care poartã în sine nevoia de a-ºi satisface nevoile, darcare este lipsitã de judecata ce i-ar permite sã vadãlimpede cu ce se hrãneºte ºi cât de hrãnitor este ceeace consumã.

(Soarele spiritual II/71, 9-14, 8)Pentru a obþine renaºterea întru spirit este absolut

necesarã respectarea tuturor principiilor acestei ªcoli a

50 Calea renaºterii spirituale

Page 51: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Vieþii, pe care marele Învãþãtor le-a predicat cu propriaSa gurã oamenilor de pe pãmânt ºi pe care le-a sigilatcu propriul Sãu sânge.

Cine nu doreºte sã urmeze aceastã ªcoalã a Vieþii nuar trebui sã se plângã dacã se va trezi golit de viaþaspiritului sãu. Un lucru este sigur: orice proprietar al unuibun oarecare ºtie cã acesta se aflã în posesiunea lui ºi îicunoaºte perfect valoarea. Atunci, spuneþi-Mi: de vremece toþi oamenii sunt proprietarii vieþii eterne din spiritullor, cum se mai pot ei întreba dacã sufletul ºi spiritul lorvor pieri odatã cu moartea corpului lor fizic?

Toþi cei care urmeazã ºi absolvã ªcoala VieþiiDomnului dispreþuiesc moartea corpului ºi aºteaptã cumare bucurie disoluþia completã a lanþurilor grele carei-au unit cu lumea exterioarã. Martirii din trecut care ºi-au vãrsat sângele pentru idealul lor spiritual audovedit perfect cât de profunde sunt principiile ªcoliiVieþii revelate de Domnul.

Cine nu va renaºte în spiritul sãu, nu va putea intraîn Împãrãþia lui Dumnezeu ºi nu va putea cunoaºteviaþa veºnicã.

Calea renaºterii spirituale 51

Page 52: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

IVExtrase din învãþãtura Domnului referitoare la suflet

Orice materie, de la piatra cea mai durã ºi pânã laeterul care existã mult deasupra norilor, este alcãtuitãdin aceeaºi substanþã ca ºi sufletul omului. Destinulsufletului este de a se transforma într-o esenþã purspiritualã.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VI/133, 3)

a) Natura ºi raþiunea de a fi a materiei în procesuldezvoltãrii sufletului

(Marea Evanghelie a lui Ioan VI/133, 3-6)Întreaga materie de pe acest pãmânt, de la piatra cea

mai durã ºi pânã la eterul care existã deasupra norilor,este alcãtuitã din aceeaºi substanþã ca ºi sufletul omului.Aceastã substanþã este solidificatã provizoriu, într-unscop care þine cont de o necesitate. Vocaþia ei este însãde a se întoarce la o existenþã pur spiritualã ºi eliberatãde orice constrângere, care echivaleazã cu viaþaveºnicã. Pentru a ajunge la acest rezultat printr-oeliberare progresivã de materia care îl înlãnþuie, sufletuleste obligat sã treacã prin toate stadiile posibile aleexistenþei, ºi în fiecare din aceste stadii trebuie sã setransforme — la fel ca o crisalidã — într-un corp materialcare sã-i permitã sã atragã cãtre sine noi substanþe alevieþii ºi activitãþii, pe care sã le asimileze.

Atunci când un suflet ºi-a epuizat în totalitateposibilitãþile corpului (lucru pe care spiritul sãu îl vede

52 Calea renaºterii spirituale

Page 53: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

perfect din lumea de dincolo, indiferent dacã este vorbade sufletul unei plante sau al unui animal), devenindastfel capabil sã se înalþe pe un nivel al vieþii superior,spiritul lui, care îl supravegheazã îndeaproape dinlumea de dincolo, are grijã ca trupul sã îi fie luat, pentruca el sã se poatã dezvolta într-un alt corp, superior, carecorespunde noului sãu grad de inteligenþã. Acest noucorp îi va permite sufletului sã îºi dezvolte în continuarecunoaºterea vieþii ºi inteligenþa activã. Procesulcontinuã astfel pânã când sufletul ajunge suficient deevoluat pentru a se întrupa într-un corp uman, din caresã se poatã elibera în sfârºit. În ultima sa încarnare, elatinge cunoaºterea desãvârºitã de sine ºi îl recunoaºtepe deplin pe Dumnezeu ºi iubirea Lui. Aceastã iubire îipermite sã fuzioneze în totalitate cu spiritul sãu aflat înlumea de dincolo. Asta este ceea ce noi numim „a douanaºtere” sau „renaºterea întru spirit”.

Dupã ce sufletul atinge acest stadiu de evoluþie, el numai poate fi distrus sau devorat de ceea ce trãieºte înuniversul lui Dumnezeu, nici din punct de vedere alfiinþei sale, nici din cel al existenþei sale, devenitãcomplet autonomã.

Semnul cel mai sigur al autonomiei unui suflet umaneste recunoaºterea lui Dumnezeu ºi a iubirii sale faþã deAcesta, care îi penetreazã toate forþele. Atât timp cât unsuflet nu L-a recunoscut pe Dumnezeu ca pe o fiinþãexterioarã sieºi, el rãmâne orb, mut ºi dependent deomnipotenþa divinã. El trebuie sã lupte în continuare, dinrãsputeri, pentru a scãpa de constrângere. Pe de altãparte, de îndatã ce sufletul începe sã îl recunoascã peDumnezeu ca fiind în afara sa, el se elibereazã deOmnipotenþa Acestuia ºi tinde sã îºi aparþinã din ce în cemai mult sieºi, devenind astfel creatorul propriei sale fiinþeºi al propriei sale vieþi. În acelaºi timp, el devine un prietenindependent al lui Dumnezeu, pentru întreaga eternitate.

Calea renaºterii spirituale 53

Page 54: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

b) Gradele dezvoltãrii sufletelor

(Marea Evanghelie a lui Ioan X/21)Domnul:„Tot ce conþine pãmântul, de la nucleul sãu central ºi

pânã la regiunile cele mai înalte din atmosfera sa, estealcãtuit din substanþa sufletului. Aceste înveliºuriprezintã o consistenþã mai mult sau mai puþin durã, darextrem de variabilã de la un individ la altul, carecorespunde unei judecãþi mai mult sau mai puþin severe.Aºa se explicã de ce ochii fizici ai omului ºi sentimenteleacestuia percep aceste obiecte ca fiind alcãtuite dinmaterie inertã, care poate fi extrem de durã sau foartefluidã, cu toate gradele intermediare între cele douãextreme. În aceastã categorie intrã toate tipurile depietre, mineralele, diferitele tipuri de soluri, apa, aerul ºitoate substanþele pe care le conþine acesta ºi care nusunt încã legate. Urmeazã apoi întregul regn acvatic ºicel terestru, vegetal ºi animal, cu o sumedenie de niveleintermediare. În regnul animal, judecata este mai puþinrestrictivã, iar substanþa sufletului se gãseºte deja într-unstadiu de separaþie mai avansat decât înainte, cândjudecata la care era supusã era mai severã.Individualitatea devine acum mai pregnantã, la fel ca ºiinteligenþa sufletului. În sfârºit, acest regn estecaracterizat printr-o mare diversitate a formelor.

Datoritã disjuncþiei extrem de importante la care estesupusã în cel de-al treilea regn animal, care este încã ºimai variat, substanþa sufletului trebuie adusã într-unstadiu de unitate mai completã, pentru a dobândi astfelo inteligenþã individualã mai bine delimitatã ºi mailiberã. În acest scop, nenumãrate particule alesubstanþelor sufleteºti ale micilor animale din speciidiferite se reunesc ºi dau naºtere unui animal mai mare,cum ar fi, spre exemplu, un vierme sau o insectã. La

54 Calea renaºterii spirituale

Page 55: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

rândul lor, de îndatã ce sunt eliberate de înveliºul lorfizic, nenumãrate suflete de insecte se reunesc într-unsuflet al unui animal mai mare ºi cu o naturã maiperfectã, ºi aºa mai departe, pânã când se ajunge lamarile mamifere. Prin unificarea sufletelor acestora dinurmã se naºte sufletul uman, care este înzestrat cu totfelul de facultãþi ale inteligenþei.

Atunci când un om se naºte pe acest pãmânt ºicapãtã un corp în scopul de a ajunge la eliberareasupremã, Dumnezeu are grijã — în marea Luiînþelepciune — ca el sã nu-ºi mai aminteascã (ºi sã nudoreascã sã-ºi aminteascã) de stadiile sale anterioare,necesare ºi tranzitorii, dar alcãtuite din elementeseparate, la fel cum ochiul fizic nu este capabil sã vadãºi sã distingã toate picãturile individuale din care estealcãtuitã marea. Dacã sufletul nu ar dispune de aceastãfacultate a uitãrii, el nu ar suporta sã vadã rezultatulunificãrii nenumãratelor particule aparþinând unorsuflete atât de diferite ºi ar avea tendinþa sã se dizolveprecipitat, la fel cum o picãturã de apã se dizolvã atuncicând intrã în contact cu un metal incandescent.

De aceea, pentru a conserva sufletul omului, estenecesar ca orice amintire a trecutului sãu sã îi fie ºtearsãdin memorie. Acest lucru este posibil prin organizareaspecificã a corpului sãu ºi continuã pânã la fuziunea sacompletã cu spiritul din interiorul sãu, care este uncrâmpei de iubire nãscut din Dumnezeu. Acest spiritpoate fi comparat cu un ciment care unificã, dând naºtereunei fiinþe complet indestructibile pentru veºnicie,alcãtuitã din nenumãrate particule sufleteºti cu grade deinteligenþã variabile, care se întrepãtrund, se recunosc, seînþeleg, ºi care, în mãsura în care omul începe sã îºirecunoascã asemãnarea cu Dumnezeu, slãvesc ºiglorificã Iubirea, Înþelepciunea ºi Atotputerea Acestuia”.

Calea renaºterii spirituale 55

Page 56: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

c) Procesul formãrii sufletului (metempsihozei)

Domnul cãtre înaltul magistrat Titus:„Tu Mã întrebi de ce permit Eu astfel de ostilitãþi în

sânul naturii terestre. Ei bine, permit acest lucru tocmaipentru ca oamenii de pe acest pãmânt sã aibãposibilitatea sã devinã Copiii lui Dumnezeu ºi facultateade a face ceea ce fac Eu, prin evoluþia sufletului ºispiritului lor. De altfel, acest lucru a fost deja anunþat deprofeþii din vechime, care au spus: „Voi sunteþi CopiiiMei, ºi deci Dumnezei, la fel cum Eu, Tatãl vostru, suntun Dumnezeu!”

Pentru ca un suflet sã devinã însã capabil de aºa ceva,el trebuie sã asambleze de-a lungul multor ani un marenumãr de particule sufleteºti provenite din toate regnurileacestui pãmânt ºi care dau naºtere personalitãþii sale. Laaceastã fuziune coerentã a multitudinii de suflete ale unorcreaturi extrem de variate se refereau cei din vechimeatunci când vorbeau de METEMPSIHOZÃ.

Este adevãrat cã formele exterioare ºi materiale alecreaturilor se devoreazã între ele, dar în acest fel,sufletele care locuiesc în ele se elibereazã, dupã care sereunesc cu alte suflete de aceeaºi naturã ºi capãtã unnou înveliº trupesc, mai dezvoltat. Acest procescontinuã pânã când se ajunge la stadiul de om.

Ceea ce se întâmplã cu sufletele se întâmplã deasemenea ºi cu spiritele acestora din lumea de dincolo,care stau la baza evoluþiei acestora, fiind ghizii,învãþãtorii ºi protectorii lor, pânã când aceste sufletecapãtã o formã umanã. Abia atunci devin ele libere ºicapabile sã evolueze singure pe plan moral.

Atunci când, prin eforturile sale personale, sufletulatinge un anumit nivel de perfecþiune spiritualã, spiritulsãu alcãtuit din Iubire ºi din Luminã se uneºte cu el, iarîncepând din acel moment omul începe sã semene din

56 Calea renaºterii spirituale

Page 57: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ce în ce mai mult cu Dumnezeu. Când corpul îi este luatsufletului, acesta din urmã devine o fiinþã întru totulasemãnãtoare lui Dumnezeu, respectiv capabilã sã deaviaþã ºi sã menþinã în viaþã.

Toate aceste procese nu se petrec însã decât pe acestpãmânt. Ele nu sunt valabile pe nici un alt corp ceresc,deºi abundenþa formelor vieþii este la fel de mare ca ºi peplaneta voastrã. Cine este capabil, sã înþeleagã motivul:acest pãmânt corespunde Inimii Mele, ºi cum Eu Însuminu posed decât o singurã inimã, ºi nu mai multe, acesteiinimi nu îi poate corespunde decât un singur corp ceresc.Acesta corespunde întru totul Inimii Mele, ºi mai exactpunctului vital cel mai intim al acesteia”.

d) Un exemplu al unei reuniuni de suflete animale învederea formãrii unui suflet uman natural

(Marea Evanghelie a lui Ioan X/185, 4-7)Domnul cãtre Titus (în continuare):„Iar acum, îþi voi arãta ce s-a întâmplat în planul

sufletelor în urma vânãtorii pe care ai observat-o astãzi.În urma acestei vânãtori, o gazelã, un ºacal ºi un vultururiaº au rãmas la sol. Priveºte: acolo, în faþa porþii, seaflã deja o siluetã umanã, a unui copil care aºteaptã sãfie primit de corpul unei mame ca urmare a uneiconcepþii naturale. În spatele acestei siluete poþi vedeao formã luminoasã: aceasta este spiritul din lumea dedincolo al acestui suflet abia ieºit din sânul naturii, careva veghea ca el sã intre cât mai curând posibil înpântecul unei mame. Ai putut observa astfel cum celetrei animale ajunse la maturitate, care au trecut princâteva mii de încarnãri anterioare, în stadii diferite, audat acum naºtere unui suflet uman.

Din el se va naºte un copil de sex masculin, care arputea deveni, dacã va fi corect educat, un mare om.

Calea renaºterii spirituale 57

Page 58: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Caracterul blând al gazelei îi va domina inima, celviclean al ºacalului îi va influenþa mintea, iar putereavulturului îi va guverna comportamentul, curajul ºivoinþa. Caracterul sãu dominant va avea în centrul luicombativitatea, dar el îºi va putea modera acestcaracter prin sensibilitatea ºi prin inteligenþa sa. Astfel,se reunesc condiþiile pentru ca omul respectiv sã poatãfi util în orice domeniu de activitate ºi în orice situaþie.Dacã va deveni un rãzboinic, curajul lui îi va aducenoroc, fapt care nu îl va împiedica însã sã fie doborâtde alte arme ucigaºe. Pentru ca sã poþi observa maibine comportamentul acestui copil, nu este exclus cade la anul, tatãl sãu sã devinã vecinul tãu pe pãmânt”.

e) Cele douã principii care acþioneazã în om: materia ºi spiritul

(Marea Evanghelie a lui Ioan XI/75, 2-27)Domnul:„Am explicat deja de mai multe ori cã Adam, în calitatea

lui de prim om — în sensul de libertate completã de spirit —a fost creat pe acest pãmânt în scopul de a da naºtere uneiforme prin care materia sã se poatã întoarce din nou laviaþa spiritului liber. Acest proiect a avut drept scop triumfulfinal al spiritului asupra materiei. Pentru ca el sã poatã aveasucces, trebuiau create, printr-o decizie luatã în toatãlibertatea, acele circumstanþe care sã îi permitã omului pede o parte accesul la bucuriile inferioare, la poftele ºi lapasiunile terestre, iar pe de altã parte sã îi permitãascensiunea liberã cãtre o viaþã pur spiritualã.

Am repetat de nenumãrate ori cã sufletul uman acunoscut o naºtere progresivã, care a început cureunirea unor particule insignifiante ºi care a progresatcãtre sfere de conºtiinþã din ce în ce mai înalte, care aucondus la actuala formã a omului, ce nu se mai poate

58 Calea renaºterii spirituale

Page 59: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

dezvolta din punct de vedere terestru, ci doar din punctde vedere spiritual. Practic, în om se intersecteazã douãprincipii opuse: sfârºitul vieþii materiale, cu o conºtiinþãde sine extrem de dezvoltatã, ºi începutul unei vieþi asufletului, care este inalterabilã, datoritã nivelului foarteînalt de perfecþiune a formei care a fost atins. Omul segãseºte astfel pe muchie de cuþit: îi este imposibil sã nuîºi dea seama cã este viu, întrucât este el însuºi dovadaexistenþei sale, dar nu realizeazã cã se aflã pe pragulunei vieþi spirituale care tinde sã înceapã, întrucâtforma sa umanã nu mai poate fi schimbatã. Altfel spus,dupã ce sufletul a trecut prin nenumãrate schimbãri decorp pentru a ajunge la forma umanã, aceastã formãrãmâne invariabilã în aspectul ei general. În schimb,acum începe o transformare a sufletului, care are dreptscop apropierea acestuia de Spiritul lui Dumnezeu ºiintrarea în comuniune cu Acesta.

Ce s-ar întâmpla dacã aceastã evoluþie nu s-arproduce? Materia ºi spiritul s-ar trezi faþã în faþã, avândposibilitatea sã se anihileze reciproc, dar fãrã a puteatotuºi sã se atingã, întrucât polaritãþile lor le-arîmpiedica. De aceea, este indispensabil sã fie gãsitã ocale comunã, respectiv sã fie creatã o punte de legãturãcare sã-i permitã materiei sã fuzioneze cu spiritul. Maimult, aceastã cale trebuie sã constituie un exemplu pecare toate spiritele sã îl poatã urma. Dacã aceastã calenu ar fi gãsitã ºi dacã omul nu ar urma-o, lui i-ar fiimposibil sã iasã vreodatã din sânul materiei, pentru aduce o viaþã spiritualã rafinatã.

Voinþa Divinitãþii este de a atrage cãtre Sinecreaturile pe care le-a obligat — din iubire faþã de ele ºipentru a le salva — sã pãtrundã în materie, în momentulîn care acestea au atins frontiera dincolo de care îºiputeau începe calea spiritualã, pe care pot fi condusecãtre o relaþie de tip Tatã-copil.

Calea renaºterii spirituale 59

Page 60: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Cel care trebuia sã construiascã aceastã punte delegãturã a fost Adam. La drept vorbind, acest lucruar fi trebuit sã fie destul de uºor pentru el, cãcifascinaþia materiei asupra omului era minimã înepoca lui prin comparaþie cu cea de astãzi. Tot cetrebuia sã facã el era sã se învingã pe sine ºi sãasculte. În acest fel, el ar fi putut construi cu uºurinþãpuntea de legãturã care ar fi permis înflorirea vieþiispirituale pe pãmânt, cãci ascultarea voinþei luiDumnezeu de cãtre omul eliberat de orice pãcatreprezintã singurul mijloc prin care acesta poate fitestat. În schimb, neascultarea este urmatã inevitabilde cãtre toate celelalte rele.

Din pãcate, Adam a cãzut, fapt care a provocat onouã întoarcere a sa în materie, adicã într-o polaritatecare l-ar fi putut conduce la o îndepãrtare ºi mai marede Dumnezeu, ºi nicidecum la o apropiere de Acesta,care i-ar fi permis sã se bucure de preafericiri din ce înce mai rafinate.

În mai multe rânduri, suflete extrem de puternice auîncercat sã strãpungã acest acoperiº din frunze pentrua lãsa sã treacã prin el razele luminoase ale soarelui.Unele dintre ele au reuºit parþial, permiþând astfelumanitãþii accesul la trei religii antice. Aceste sufleteputernice nu au reuºit însã sã ajungã la nucleulcopacului, pentru a-l distruge definitiv. De altfel, nici nuar fi putut reuºi vreodatã, întrucât nu au fãcut dovadaunor mari pãcate, pe care apoi sã le învingã ºi sãajungã la eliberare; dimpotrivã, ele s-au bucurat înprima parte a vieþii lor de toate bucuriile lumii, ºi abiaspre final au ajuns la setea de adevãr ºi la dorinþaarzãtoare de a-L cunoaºte pe Dumnezeu. Singur Iisus areuºit sã strãpungã acoperiºul din frunze ºi sã distrugãCopacul Pãcatului. El a atins astfel nivelul pe careAdam nu a reuºit sã-l atingã ºi a reconciliat în El

60 Calea renaºterii spirituale

Page 61: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Divinitatea rãnitã în sfinþenia Ei din cauza încãlcãriiPoruncii. Deschizând calea care conduce direct cãtreDumnezeu ºi parcurgând-o El Însuºi pânã la capãt, Fiulomului, Iisus, a devenit astfel Fiul lui Dumnezeu. Înacest lucru constã MÂNTUIREA lumii.

Fãrã Mine, nimeni nu poate ajunge la Tatãl, iar fãrãcredinþa în Iisus nici un înþelept nu a putut percepevreodatã atotputernica Divinitate ca pe o SursãPrimordialã a Iubirii ºi nu ºi-a dat seama cã aceastãIubire se poate manifesta sub forma unei persoane. PrinIisus, invizibilul a devenit vizibil într-o formã umanã,fapt care a fãcut posibilã apropierea creaturii deCreatorul ei, deschiderea materiei cãtre spirit, elanulcãtre înãlþimi, strãpungerea zidului care separã materiade spirit ºi reunirea celor douã extreme incapabile sãopereze singure propria lor fuziune. În acest fel, Iisus aºters consecinþele pãcatului originar. ACEST PUNCTDE JONCÞIUNE ESTE ÎNSêI VIAÞA LUI IISUS”.

f) Progresul sufletului uman cãtre perfecþiune

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/171, 4-10)Domnul: „Atunci când omul vine în aceastã lume, el este

complet separat la nivelul sufletului sãu de Atotputerealui Dumnezeu, fiind nevoit sã depindã în întregime depropria sa voinþã ºi de discernãmântul sãu. Doar dupãce îl recunoaºte pe Dumnezeu prin învãþãtura oferitã depãrinþii sãi ºi de alþi maeºtri plini de înþelepciune,respectiv dupã ce se întoarce cãtre Acesta, implorându-Lsã îi acorde ajutorul ºi graþia Sa — poate începe progresulsufletului cãtre Lumina lui Dumnezeu, trecând prin celetrei ceruri. Sufletul omului se converteºte astfel într-orecunoaºtere din ce în ce mai plenarã, iar apoi într-oiubire din ce în ce mai profundã faþã de Dumnezeu.

Calea renaºterii spirituale 61

Page 62: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

În final, el îºi abandoneazã în mod voluntar propriavoinþã în faþa voinþei lui Dumnezeu ºi fuzioneazã cuSpiritul Acestuia. În acest fel, sufletul atinge treptat, cuajutorul Spiritului lui Dumnezeu, perfecþiunea carecorespunde Spiritului divin din inima lui, pãstrându-ºi înacelaºi timp propria libertate ºi independenþã. Fiecaresuflet realizat este penetrat de acelaºi adevãr ºi deaceeaºi luminã, care emanã din iubirea lui faþã deDumnezeu ºi din iubirea lui faþã de aproapele sãu.

Atât timp cât oamenii vor continua sã se certe ºi sãse rãzboiascã între ei, ei vor rãmâne foarte departe deÎmpãrãþia lui Dumnezeu, în care nu vor putea intradecât atunci când se vor învãþa sã îºi cultive rãbdarea,smerenia, blândeþea ºi iubirea faþã de aproape. Cândaceastã transformare se va produce în ei, lãsândAdevãrul lui Dumnezeu sã pãtrundã în sufletele lor,toate discordiile, certurile ºi rãzboaiele vor înceta pepãmânt, pentru totdeauna”.

g) Progresul cãtre adevãrata viaþã, în aceastã lume ºi înlumea de dincolo

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/156, 7-12)Domnul cãtre farisieni:„Omul trebuie sã acþioneze liber în aceastã lume ºi sã

se opunã prin propria sa voinþã tentaþiilor seducãtoareale acestui pãmânt. Numai în acest fel se poate fortificael, lãsându-se pãtruns de Spiritul lui Dumnezeu. Omulnu va ajunge niciodatã prin lenevie în Împãrãþia luiDumnezeu ºi la viaþa eternã, care presupune o activitatecontinuã ºi susþinutã în toate sferele vieþii.

Cei care se retrag complet din lume, precumanahoreþii din Carmel ºi din Sion, nu comit mai multepãcate decât o piatrã, dar ce merit are piatra? De altfel,când se vor desprinde de trupul lor, ce vor face aceste

62 Calea renaºterii spirituale

Page 63: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

suflete în lumea de dincolo, cu obiºnuinþa inactivitãþii ºilenei lor? În lumea de dincolo ele vor fi supuse la tot felulde încercãri, cu scopul de a le stimula sã desfãºoare oactivitate a vieþii. Aceste încercãri nu diferã prea mult înlumea de dincolo faþã de cele din aceastã lume, fiinddirect proporþionale cu capacitatea sufletelor în cauzã.Pentru un suflet dezîntrupat însã, aceste încercãri suntinevitabil mai dure decât aici, pe pãmânt, cãci în lumeade dincolo tot ce gândeºte ºi tot ce îºi doreºte sufletulapare instantaneu în faþa lui, ca o realitate aparentã. Înaceastã lume, gândurile ºi ideile sale rãmân abstracte ºiinvizibile, fiind implicit mult mai uºor de învins. Altfelspus, sufletul se poate sustrage mult mai uºor lor. Darîntr-o lume în care ideile ºi gândurile tind sã devinã orealitate vizibilã, cum ºi-ar putea combate sufletulpropria lume, pe care a creat-o personal?

De aceea, tentaþiile sunt mult mai greu de depãºit înlumea de dincolo decât în aceastã lume, fãcândaproape imposibilã eliberarea sufletelor din captivitateadurã a propriilor lor pasiuni rele. Sufletele ar trebui sãdevinã mult mai independente decât pe pãmânt pentrua-ºi putea transcende gândurile, ideile ºi imaginaþia,cãci acolo nu vor putea conta pe un ajutor imediat ºi pecompasiunea lui Dumnezeu sau a altor spirite, aºa cumse întâmplã adeseori pe pãmânt.

Cãci cine nu îl cautã cu toatã seriozitatea peDumnezeu, preferând sã savureze plãcerile acesteilumi, îl pierde pe Dumnezeu, iar Acesta nu îi va mai danici un semn care sã-i permitã sã-ºi dea seama cât demult s-a îndepãrtat de El. Cu alte cuvinte, Dumnezeunu-ºi va reaminti de el decât atunci când sufletul vareîncepe sã îl caute din propria sa voinþã. Numai atunciîi va permite Dumnezeu sã îl gãseascã, în mãsura încare cãutarea sa este sincerã”.

Calea renaºterii spirituale 63

Page 64: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

h) Sufletul în lumea de dincolo

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/17, 5-7)Domnul:„Sufletele primesc în lumea de dincolo tot ceea ce îºi

doresc. Dacã dorinþele lor sunt rele, ele sunt atenþionateasupra consecinþelor pe care vor trebui sã le suporte înurma satisfacþiei de moment pe care o vor avea. Dacãsufletele ascultã de avertismentele primite, ele suntajutate cu uºurinþã ºi rapid. În caz contrar, ele nu suntîmpiedicate însã sã se bucure de ceea ce îºi doresc, aºacum le dicteazã iubirea lor.

Indiferent dacã natura acestei iubiri este inferioarãsau superioarã, ea reprezintã însãºi viaþa omului, aÎngerului ºi a Demonului. Dacã i-am rãpi sufletuluiiubirea lui, i-am rãpi practic viaþa ºi existenþa. Totuºi,conform ordinii lui Dumnezeu, aceastã situaþie nu poatedura la infinit, cãci dacã ar fi posibil sã distrugi chiar ºicel mai mic atom al Creaþiei, Dumnezeu Însuºi ar pierdeun atom din Fiinþa Lui, fapt care este absolut imposibil.

Cu atât mai puþin îºi poate pierde un suflet umanpropria viaþã. În schimb, el poate deveni extrem denefericit prin propria sa voinþã, sau dimpotrivã, dacã îºidoreºte cu adevãrat acest lucru, el poate deveni perfectliber ºi preafericit”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/142, 2 ºi 143, 8)Extras dintr-o conversaþie purtatã de Domnul cu

pescarii de pe malul Lacului Alb.

Domnul:„Adevãrata beatitudine a vieþii nu constã în vederea

clarã, în cunoaºtere ºi discernãmânt, ci doar în iubireacare acþioneazã într-o progresie constantã. De aceea,fiecare suflet trebuie sã se focalizeze înainte de toate

64 Calea renaºterii spirituale

Page 65: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

asupra acestei iubiri active, fãcând din ea elementulcentral al vieþii sale, fãrã de care nu va putea obþineniciodatã lumina interioarã vie. Cãci iubirea activã esteun foc interior care trebuie sã se transforme subacþiunea unei forþe din ce în ce mai intense într-oflacãrã luminoasã.

Dacã acest element vital al sufletului a fost complettrezit (ceea ce înseamnã cã omul a experimentat orenaºtere întru spirit), sufletul rãmâne activ în cel maiînalt grad (cu toatã iubirea sa interioarã generatã deiubirea sa dezvoltatã la maxim), iar fericirea ºi lumina sacontinuã sã se amplifice direct proporþional cu iubirea saactivã, ºi nu cu lumina sa interioarã. De altfel, lumina sanu s-ar putea amplifica niciodatã fãrã iubirea sa activã,întrucât Dumnezeu a decis încã de la originea eternitãþiica nici un suflet uman sã nu poatã avea acces la luminasa interioarã fãrã o activitate corespondentã a iubirii sale.

Cum pot produce oamenii luminã în aceastã lumematerialã? Iatã, dacã ei freacã douã lemne sau dacãciocnesc douã pietre, din acestea sar scântei. Dacãaceste scântei cad pe o materie inflamabilã, cum estelemnul, paiele uscate, anumite rãºini amestecate cusulf ºi cu naftalinã, din ele rezultã în scurt timp o flacãrãînaltã, iar lumina pãtrunde în materie, pe care oînconjoarã de asemenea din toate direcþiile.

Aºa se petrec lucrurile în lumea neanimatã amateriei: pentru a obþine foc ºi luminã este necesarã oanumitã activitate prealabilã. În mod similar, trezirealuminii vieþii în interiorul sufletului trebuie precedatã deo anumitã activitate a acestuia. Aceastã activitatetrezeºte iubirea dinlãuntrul lui, care reprezintãelementul lui vital, ºi abia când ea devine foarte intensãse poate naºte lumina sufletului, respectivînþelepciunea care poate discerne, judeca ºi ordonalucrurile prin ea însãºi.

Calea renaºterii spirituale 65

Page 66: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Astfel se petrec lucrurile cu viaþa sufletului ºi cucunoaºterea sa interioarã. În aceastã lume, ºi cu atâtmai mult în lumea de dincolo, cunoaºterea sufletuluireprezintã consecinþa activitãþii sale. Dacã aceastãactivitate s-ar opri (sau ar avea posibilitatea sã seopreascã), înþelepciunea ºi claritatea interioarã asufletului s-ar stinge de la sine. Înþelegeþi ce vã spun?”

Unul dintre pescari rãspunde: „Da, Doamne ºiÎnvãþãtorule. Aº dori sã aflu însã în ce constã în esenþãactivitatea unui suflet în imensa lume de dincolo. Peacest pãmânt dur, omul trebuie sã execute mii deactivitãþi pentru a supravieþui, dar ce poate face sufletulîn imensa lume de dincolo? Trebuie el de asemenea sãlucreze pãmântul, sã semene ºi sã recolteze roadelemuncii sale pentru a-ºi putea întreþine viaþa?”

Domnul: „Desigur, prietene. El trebuie sã lucrezepãmântul, sã semene ºi sã recolteze, dar nu în maniera încare sunt executate aceste activitãþi pe pãmânt. Ascultã:fãrã activitatea intensã a spiritelor cele mai perfecte,nimic nu s-ar putea realiza pe pãmânt! Nu numai cã dinsol nu ar creºte nimic ºi nici o fiinþã vie nu s-ar puteadeplasa pe suprafaþa pãmântului, dar nici soarele ºi nicipãmântul nu ar fi fost create vreodatã, ºi încã ºi mai puþinar putea continua ele sã îºi ducã existenþa.

Oamenii lucreazã pãmântul ºi îºi seamãnã seminþele,dar fãrã ajutorul spiritelor din lumea de dincolo acesteanu ar germina niciodatã, nu ar creºte ºi nu ar putea darod. Spiritele perfecte au foarte multe activitãþi de fãcut,atât pe pãmânt cât ºi pe alte corpuri cereºti, ºi încã ºi maimult pentru evoluþia sufletelor ºi pentru perfecþionareaoamenilor care se aflã deja în lumea de dincolo. Dar celmai intens acþioneazã ele pentru cãlãuzirea oamenilordin aceastã lume, cãci în lumea de dincolo ajung de la ozi la alta tot mai multe suflete nerealizate, care provinîndeosebi de pe acest pãmânt. Aceste suflete nerealizate

66 Calea renaºterii spirituale

Page 67: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ºi rele ar putea distruge rapid întregul pãmânt, cuajutorul spiritelor naturale neevoluate, astfel încât nici oplantã sã nu mai creascã pe el ºi nici un animal ºi nici unom sã nu mai poatã supravieþui.

Dacã nu ar exista iubirea, înþelepciunea ºi putereaspiritelor perfecte, nimeni nu s-ar putea opune rãutãþiispiritelor nerealizate din lumea de dincolo. Din fericire,spiritele evoluate se ocupã inclusiv de acestea dinurmã, ajutându-le astfel sã evolueze gradat, încetul cuîncetul, cãtre Împãrãþia lui Dumnezeu.

Este imposibil sã îþi traduc în cuvinte ce fel deactivitãþi realizeazã aceste spirite evoluate pentru aobþine astfel de rezultate. Dupã ce veþi experimenta voiînºivã a doua naºtere, veþi înþelege mult mai limpedecum acþioneazã ºi cum opereazã spiritele din lumea dedincolo. Acum M-ai înþeles?”

Pescarul: „Da, preaiubite Doamne ºi Învãþãtorule. Îþimulþumesc din inimã pentru graþia ºi pentru rãbdarea Tafaþã de noi, oameni slabi ºi încãpãþânaþi! Cu siguranþã vamai trece mult timp pânã când noi, cei care trãim înmijlocul atâtor miracole care nu înceteazã niciodatã, vomputea înþelege tot ce ne-ai spus Tu! Noi vedem ºi putemgusta apa, dar nu ºtim ce este aceasta. La fel, noi vedemfocul ºi lumina lui, ºi îi simþim cãldura, dar nu înþelegem cereprezintã toate acestea ºi care este adevãrata lor origine.Chiar ºi aºa, noi suntem mai fericiþi decât am putea descrievreodatã în cuvinte ºi ne bucurãm din inimã pentruînvãþãtura pe care ne-ai transmis-o, prin marea Ta graþie ºiiubire, ºi care descrie secretul cãii infailibile care conducecãtre adevãrul cel viu. O, dragã Doamne ºi Învãþãtorule,susþine-ne prin graþia Ta, astfel încât sã putem parcurgeaceastã cale pânã la destinaþia ei luminoasã, fãrã a obosivreodatã ºi fãrã a cãdea pradã lenei!”

Domnul: „Cine are credinþã ºi cine a gãsit adevãratacale, va ajunge cu siguranþã la destinaþia cãtre care aspirã!”

Calea renaºterii spirituale 67

Page 68: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

VTrinitatea din om ºi Împãrãþia lui Dumnezeu

din inima omului

„La naºterea corpului, germenul vieþii eterne estedepozitat sub forma unei minuscule scântei alcãtuitã dincel mai pur Spirit al lui Dumnezeu în inima sufletului”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/2-17, 5)

a) Viziunea lui Oalim

(Casa Domnului II/72, 9-27; 74; 2-3; 24-32)Oalim:„Mai întâi, ceea ce am auzit mi s-a pãrut foarte

ciudat: se pare cã trebuia sã privesc în propria meainimã. În timp ce reflectam la posibilitatea sau laimposibilitatea de a-mi orienta privirea cãtre inimamea, mi-am pierdut subit lumina ochilor ºi totul adevenit limpede în interiorul meu. Am putut privi astfelîn interiorul corpului meu, la fel cum privesc de regulãîn lumea exterioarã, în lumina soarelui.

Nu înþelegeam cum era posibil acest lucru, dar inimamea a devenit complet transparentã, ºi am putut vedeacu aceastã ocazie cã, de fapt, nu exista o singurã inimã,ci trei, încastrate una în cealaltã, la fel ca trei castaneînvelite de aceeaºi coajã exterioarã. În centrulînveliºului exterior exista adevãrata inimã din carne, îninteriorul cãreia se afla un mic nucleu ce purta în elgermenul adevãratei vieþi ºi care conþinea în sine ovarietate ºi o multiplicitate infinitã.

68 Calea renaºterii spirituale

Page 69: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Inima exterioarã a explodat imediat, s-a desprins ºi acãzut în profunzimile insondabile; aceasta era inimafizicã a corpului. Inima interioarã substanþialã a rãmaspe loc, dar a început sã se mãreascã progresiv, subpresiunea inimii centrale care conþinea în sine germenulvieþii. La rândul lui, acesta a continuat sã se dilate,luminând feeric, la fel ca o sãmânþã aºezatã în pãmânt,din care creºte o plantã care se transformã într-uncopac puternic.

Cam aºa se petreceau lucrurile ºi cu inima meainterioarã, care conþine în sine germenul vieþii. Laînceput, ea avea aparenþa unei inimi, dar dupã ce acrescut, a luat progresiv forma unui om, iar în curândnu m-am mai putut recunoaºte în acest om nou carerezulta din transformarea inimii mele centrale ºiluminoase, care conþine în sine germenul vieþii.

La vederea acestui om, m-am întrebat dacã aceastãfiinþã nouã, ieºitã din inima mea centralã, dispune larândul ei de o inimã. Am constatat imediat cã eaascundea într-adevãr o inimã în interiorul ei, daraceastã inimã semãna cu un soare, iar lumina pe careo rãspândea în jur era de o mie de ori mai intensã decâtlumina zilei.

Contemplând aceastã inimã-soare, am descoperitsubit cã în centrul ei existã o imagine vie care îþisemãna perfect, o, Tatã preasfânt, ºi nu am înþeles cumera posibil acest lucru.

În timp ce reflectam, am fost invadat subit de ofericire fãrã seamãn, iar imaginea Ta vie a început sãîmi vorbeascã din interiorul inimii-soare a noului omdinlãuntrul meu: «Priveºte în sus ºi vei înþelege imediatde unde vin ºi cum se face cã locuiesc acum în tine!»Am privit în sus ºi am vãzut imediat un soare de omãrime incomensurabilã, în centrul cãruia Te-am vãzutpe Tine, Tatã preasfânt!

Calea renaºterii spirituale 69

Page 70: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Din Tine emana o infinitate de raze strãlucitoare deluminã, iar una dintre acestea a pãtruns în inima-soarea omului nou din interiorul meu, dându-Þi viaþã Þie, înmine. La scurt timp, omul cel nou din inima mea ºi-aîntins braþul ºi a dorit sã înlãnþuie omul exterior din mine.

Atunci mi s-a fãcut fricã, iar aceastã fricã m-aaruncat înapoi în corpul fizic. Inima din carne, care adispãrut iniþial, a revenit din profunzimile sale ºi aînghiþit din nou cele douã inimi interioare, dupã carelumea exterioarã mi-a devenit din nou vizibilã, iarviziunea interioarã a dispãrut. Iatã tot ce am vãzut, ceam simþit ºi ce am auzit în interiorul meu”.

Abedam cel Înalt cãtre Oalim ºi cãtre PãrinþiiPatriarhi:

„Ascultaþi ºi analizaþi în forul vostru interior ceea cevã voi spune în continuare: … Sunteþi cu toþii foarteslãbiþi, deºi pãrinþii voºtri sunt încã în viaþã! Ce seîntâmplã cu cei care se implicã în rãzboiul cel orb dinexistenþa voastrã? Vã repet încã o datã cã nici oînvãþãturã nu vã va fi de folos dacã principiile sale nuvor fi confirmate ºi imprimate în inimile voastre prinmãrturia Mea vie!

În Oalim aþi regãsit aceastã mãrturie în totalitatea ei.Nu este suficient însã sã o primiþi înlãuntrul vostru, citrebuie sã o transmiteþi mai departe, discipolilor voºtri. Fiþiconvinºi cã toþi cei care vor primi cu toatã seriozitateaaceastã învãþãturã, punând-o în practicã, vor puteaverifica în ei înºiºi marea mãrturie sfântã a lui Oalim,depunând apoi la rândul lor mãrturie pentru autenticitateaCuvântului Meu care se adreseazã acum vouã, tuturor.

Iatã, Oalim a gãsit în interiorul celei de-a treia inimi(purtãtoarea germenului viu), dupã transformareaacesteia într-un om, încã o inimã solarã, iar în interiorulacesteia M-a gãsit pe Mine, la fel cum imaginea soarelui

70 Calea renaºterii spirituale

Page 71: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

luminos poate fi regãsitã în fiecare picãturã de rouã.Aceastã imagine interioarã a Mea i-a vorbit la fel cum vãvorbesc Eu Însumi, revelându-i-se ca fiind Tatãl preasfântºi etern, în toatã mãreþia ºi slava Lui infinitã ºi sacrã.

Acest om din interiorul lui Oalim avea deja dorinþade a deveni una cu omul exterior substanþial, ºi parþialchiar cu omul material. Din pãcate, Oalim nu a fostsuficient de matur pentru a permite acestei transformãrisã se producã. La rândul vostru, veþi experimentaaceastã fuziune atunci când veþi ajunge la maturitate,dar atunci ea va rãmâne pentru totdeauna.

Nu uitaþi sã transmiteþi aceastã învãþãturã tuturorcelor care vor veni la voi, lãsându-le astfel o mãrturiedurabilã a Cuvintelor Mele. Cei care vor descoperiaceastã mãrturie în interiorul lor vor primi automat dela Mine viaþa veºnicã, care nu le va mai fi apoi luatãniciodatã, în toatã eternitatea. Aceastã promisiune esteconfirmatã de viziunea lui Oalim”.

b) Corp — suflet — spirit

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/217, 5)Domnul:„În timpul separãrii corpului noului-nãscut de corpul

mamei sale, germenul vieþii eterne este introdus îninima sufletului copilului sub forma unei mici scântei, lafel cum, atunci când cade floarea unei plante, fructulacesteia începe sã creascã ºi sã se dezvolte,înarmându-se astfel pentru apãrarea sa. De îndatã cecorpul se dezvoltã, începe formarea spiritului dininteriorul inimii sufletului. Sufletul trebuie sã reuneascãînsã condiþiile necesare pentru dezvoltarea acestuia,pentru ca spiritul sã poatã germina. Mai mult, el trebuiesã îi întindã mâna sa, pentru a-l ajuta sã creascã”.

Calea renaºterii spirituale 71

Page 72: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/174, 9-12)Rafael cãtre un medic:„În aceastã existenþã, lumina lãmpii vieþii umplutã

pânã la refuz cu ulei semnificã o credinþã plenarã ºi vie,care ilumineazã calea cãtre Împãrãþia lui Dumnezeu.Cine persevereazã pe aceastã cale ºi în aceastã luminã,fãrã sã se ocupe de afacerile acestei lumi mai multdecât este necesar, dobândeºte la momentul potrivitlumina vieþii eterne ºi intrã în Împãrãþia lui Dumnezeuchiar în timp ce se aflã în aceastã lume. În acest fel,Împãrãþia lui Dumnezeu îi devine vizibilã, în toatãsplendoarea ei. Cãci cel care este una cu voinþaDomnului devine una inclusiv cu înþelepciunea Luiperfectã ºi eternã, cu libertatea ºi independenþa Sa, cuforþa ºi cu puterea Lui, devenind astfel, pentrutotdeauna, un veritabil Copil al lui Dumnezeu.

Iatã, eu însumi sunt un astfel de Copil al luiDumnezeu, ºi nu am ajuns în acest stadiu ducând oexistenþã pur spiritualã, ci în urma încarnãrilor meleterestre. Când Împãrãþia lui Dumnezeu mi-a devenitîntru totul accesibilã, mã aflam încã pe pãmânt, ºi amputut face atunci tot ceea ce îmi stã în puteri astãzi, prinputerea aceluiaºi Spirit divin din mine. Eu nu am muritaºa cum mor de obicei oamenii, ci puterea Spirituluidivin mi-a transmutat instantaneu corpul fizic, astfelîncât nimic din el nu a mai rãmas pe pãmânt, nici mãcarun atom de materie. Toate particulele corpului meu audevenit veºmântul meu indestructibil pentru veºnicie, iartu mã vezi în momentul de faþã cu tot cu corpul ºi cusufletul meu, nu doar în spiritul meu. Dacã nu îþi vine sãcrezi, nu ai decât sã mã atingi. Vei simþi astfel un omalcãtuit din carne ºi oase, atât timp cât eu voi dori acestlucru. Dacã voi dori sã transform din nou acest corp înspirit pur, tu vei continua sã mã vezi, dar nu cu ochii tãifizici, ci cu cei ai sufletului tãu, pe care eu îi pot deschide

72 Calea renaºterii spirituale

Page 73: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

sã vadã atât timp cât doresc. Apropie-te aºadar ºiatinge-mã, cãci aceastã experienþã face parte integrantãdin educaþia pe care trebuie sã o primeºti referitoare larealitatea Împãrãþiei lui Dumnezeu”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/176, 2-4, 7, 9)Rafael cãtre medic (în continuare):„Nu existã decât o singurã fiinþã, iar nefiinþa nu

existã nicãieri în imensul spaþiu infinit al creaþiei.Existenþa materialã limitatã în timp nu este la dreptvorbind decât o încercare la care este supus sufletul, înurma cãreia acesta trebuie sã ajungã la adevãrataexistenþã indestructibilã, care este de ordin purspiritual. De altfel, în întreaga sferã a infinitãþii nu sepoate vorbi de un alt tip de existenþã.

Priveºte, prietene, cu tot cu filozofia ta greceascã: tuîl poþi vedea acolo, aºezat printre noi, pe Domnul! Eleste singura Esenþã autenticã ºi realã a tot ceea ceexistã. În ceea ce ne priveºte pe noi, noi nu suntemdecât ideile ºi gândurile Sale de luminã, de la cele maimici la cele mai mari, concretizate de voinþa Sa. ªiîntrucât ideile ºi gândurile Lui luminoase sunt rezultatulIubirii Sale eterne ºi infinite, care reprezintã însãºi Fiinþaºi Esenþa Lui, ele sunt practic indestructibile ºi eterne,la fel ca ºi El. Altfel spus, esenþa noastrã este ºi varãmâne de-a pururi indestructibilã în existenþa ei realã,care este de ordin pur spiritual. Este absolut imposibilca o particulã cât de micã din ceea ce existã sã poatãfi vreodatã distrusã, cãci tot ceea ce este conþinut înplenitudinea infinitã a ideilor ºi gândurilor Domnului ºiStãpânului etern reprezintã însãºi realitatea denezdruncinat a Acestuia, ºi chiar dacã Domnul ar puteadistruge dacã ar dori o parte din gândurile sau din ideileSale creatoare, El ar pierde în mod evident o parte dinperfecþiunea Sa infinitã, ceea ce ar fi absolut imposibil!”

Calea renaºterii spirituale 73

Page 74: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Pãmântul ºi luna 51, 5-7)Domnul:„Atunci când fructul creºte timp de trei luni în corpul

mamei, sufletul a cãrui inimã spiritualã a atins oanumitã soliditate primeºte prin intermediul unui îngerun spirit etern înconjurat de ºapte înveliºuri. Acest spiritdivin se instaleazã direct în inima sufletului. De bunãseamã, nu vorbim aici de înveliºuri materiale, cispirituale, care sunt însã mult mai solide ºi mai durabiledecât orice înveliº material. De altfel, acest lucru poatefi vãzut cu uºurinþã chiar aici, pe pãmânt, unde oînchisoare materialã se dovedeºte adeseori mult maiuºor de distrus decât una spiritualã. Dupã introducereaspiritului în inima sufletului, fapt care se întâmplã maidevreme în cazul anumitor copii ºi mai târziu în cazulaltora, iar în cazul unora dintre ei cu trei zile înainte denaºtere, corpul acestora începe sã se dezvolte mairapid, iar naºterea poate avea loc”.

c) Trinitatea divinã ºi cea a omului

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/24, 4-14, ºi 25, 1-15)Domnul cãtre discipolii Sãi:„Botezul prin plasarea mâinilor pe cei care au

acceptat în totalitate învãþãtura Mea referitoare la viaþãechivaleazã cu întãrirea lor în Numele Tatãlui care esteIubire, în Numele Logosului Divin care este Fiul sauÎnþelepciunea Tatãlui ºi în Numele Sfântului Duh careeste Voinþa atotputernicã a Tatãlui ºi a Fiului.

Aceste trei concepte explicã în totalitate Fiinþa luiDumnezeu. Ce-i drept, oamenilor cu un nivel mai redusde înþelegere aceastã trinitate le apare ca un fel deTriplã Personalitate, dar nu avem de ales, cãci aceastaeste cea mai justã reprezentare asupra Divinitãþii pecare ºi-o poate face omul.

74 Calea renaºterii spirituale

Page 75: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Omul a fost creat într-o armonie deplinã cuDumnezeu, iar cel care doreºte sã se cunoascã întotalitate pe sine trebuie sã ºtie ºi sã recunoascã în elînsuºi trei personalitãþi, care alcãtuiesc împreunã fiinþasa unicã. Tu dispui de un corp înzestrat cu toatesimþurile ºi membrele necesare unei existenþe libere ºiindependente, precum ºi cu diferite organe, mai marisau mai mici. Acest corp este înzestrat cu o viaþãnaturalã care serveºte nevoilor de formare ale sufletuluidin interiorul lui, dar care se deosebeºte în totalitate deviaþa spiritualã a acestuia. Corpul se hrãneºte cualimente materiale, care dau naºtere apoi sângelui ºicelorlalte sucuri hrãnitoare destinate diferitelor organefizice. Inima conþine un mecanism care o obligã sã sedilate ºi sã se contracte continuu, pentru ca sângele ºisucurile hrãnitoare care dau viaþã corpului sã poatãajunge la toate pãrþile sale componente, iar apoi sã seîntoarcã la inimã, pentru a fi purificate ºi încãrcate cunoi substanþe hrãnitoare ce vor fi apoi transmiseorganelor. Fãrã aceastã activitate neîncetatã ºispecificã a inimii, omul nu ar putea supravieþui nicimãcar o orã în planul vieþii fizice.

Sufletul nu are nimic de-a face cu aceastã activitatevitalã a inimii, nici cu cea a plãmânilor, a ficatului, asplinei, a stomacului, a intestinelor, a rinichilor ºi acelorlalte elemente ale corpului. Corpul reprezintã opersonalitate în sine, perfect definitã ºi închisã. Elreprezintã un om care acþioneazã ca ºi cum fiinþa safizicã ºi sufletul sãu ar fi una ºi aceeaºi personalitate.

Dacã vom observa un suflet în sine, vom constata cãºi acesta reprezintã o fiinþã completã, substanþialã ºispiritualã, care conþine — analogic vorbind — aceleaºiorgane ca ºi corpul fizic, ºi care se serveºte de ele la felcum corpul se foloseºte de organele sale materiale, darpe un plan mult mai elevat.

Calea renaºterii spirituale 75

Page 76: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Deºi corpul ºi sufletul reprezintã în sine doi oamenisau douã personalitãþi complet diferite, fiecare cuactivitatea sa proprie, ele alcãtuiesc totuºi împreunã unsingur om, pentru simplul motiv cã scopul vieþii lor estecomun. De aceea, nimeni nu poate pretinde cã trupul ºisufletul sãu nu alcãtuiesc împreunã una ºi aceeaºipersoanã. Cãci corpul îi serveºte sufletului, iar sufletulajutã corpul prin inteligenþa ºi prin voinþa lui, de underezultã cã sufletul este la fel de responsabil pentruactele corpului cum este pentru propriile sale fapte,respectiv pentru gândurile, dorinþele, speranþele ºipasiunile sale.

Dacã vom observa viaþa ºi fiinþa sufletului încã ºi maiîndeaproape, vom descoperi cã în calitatea sa de fiinþãsubstanþialã umanã înzestratã cu un corp, el nu sesitueazã cu nimic mai presus de sufletul unei maimuþe,sã zicem. În mod evident, el dispune de o raþiuneinstinctivã mai dezvoltatã, dar nu ºi de o inteligenþãrealã ºi de o putere de discernãmânt iluminatã ºicapabilã sã evalueze corect lucrurile ºi raporturiledintre ele.

Cel care îi permite sufletului sã distingã rãul de bineºi adevãrul de minciunã, sã gândeascã liber, sãreflecteze la tot felul de subiecte, dintre cele maivariate, ºi sã îºi exercite liber voinþa — este un al treileaom, cel esenþialmente spiritual. Facultãþile acestuiasunt mult mai înalte prin comparaþie cu cele ale omuluimaterial ºi ale celui sufletesc, fiind de fapt cele care îiconferã omului asemãnarea sa cu Dumnezeu. Acestefacultãþi îi permit sufletului sã se apropie de adevãr ºide bine — dacã doreºte acest lucru ºi cu ajutorul omuluispiritual —, devenind astfel din ce în ce mai identic cuspiritul divin care locuieºte în el, respectiv din ce în cemai înþelept, mai puternic ºi mai plin de vitalitate, iar înfinal îi permit sã renascã întrutotul în el.

76 Calea renaºterii spirituale

Page 77: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Dacã sufletul opteazã pentru aceastã cale ºi seidentificã plenar cu spiritul sãu, el devine practic o fiinþãidenticã cu acesta, la fel cum sunt pãrþile corporale celemai nobile ale unui suflet realizat. Aceste pãrþicorporale sunt în realitate spirite ale naturii extrem devariate, care se transformã ºi trec în întregime în corpulsubstanþial spiritual, pe care l-am putea numi „corpulsufletului”, stadiu în care se identificã la rândul lor cupartea esenþialã a spiritului. Este ca ºi cum am vorbi deo autenticã înviere a corpului, adicã de o ultimã zi — ceamai adevãratã din viaþa sa — care apare atunci cândomul cunoaºte renaºterea întru spiritul sãu. Acestfenomen se poate petrece fie în aceastã viaþã, fie înlumea de dincolo, unde are însã nevoie de o perioadãceva mai lungã ºi unde trebuie sã treacã printr-unproces ceva mai laborios.

Deºi un om nãscut a doua oarã se prezintã ca un omunitar perfect, fiinþa sa este alcãtuitã aºadar dintr-otrinitate perfect decelabilã.

De altfel, puteþi remarca cu uºurinþã aceastã trinitateîn tot ce existã în naturã: primul lucru pe care îlobservaþi în faþa ochilor este forma sa exterioarã, fãrãde care nu ar putea exista ºi nimeni nu s-ar putea gândila obiectul respectiv.

Al doilea lucru este în mod evident conþinutul acesteiforme, fãrã de care forma nu ar putea exista ºi nu aravea un contur precis. În sfârºit, al treilea lucru, la fel deindispensabil pentru existenþa oricãrui obiect, este forþasa interioarã inerentã, care þine laolaltã toateelementele sale interne ºi care reprezintã adevãrata safiinþã (esenþã). Tocmai pentru cã aceastã energiereprezintã conþinutul oricãrui lucru, cãruia îicondiþioneazã forma exterioarã, ea reprezintã esenþafundamentalã a oricãrei existenþe, indiferent de naturaei. Altfel spus, fãrã aceastã esenþã nimeni nu ºi-ar putea

Calea renaºterii spirituale 77

Page 78: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

imagina o fiinþã sau un obiect lipsit de un conþinut ºi deo formã exterioarã. Dupã cum vedeþi, aceste trei pãrþicomponente sunt uºor de decelat în sine, cãci formaexterioarã nu poate fi confundatã cu conþinutul, iaracesta cu forþa care îl susþine în viaþã, ºi totuºi cele treielemente alcãtuiesc împreunã o singurã unitate.

Sã ne întoarcem acum la sufletul nostru. Pentru a sesimþi în siguranþã ºi pentru a putea duce o viaþãdeterminatã, el trebuie neapãrat sã aibã o formãexterioarã, respectiv cea a unei fiinþe umane (în cazulde faþã). Forma exterioarã a sufletului este ceea ce noinumim «corp». Nu conteazã dacã acest corp este încãmaterial, sau doar substanþial ºi spiritualizat. Dacãsufletul existã într-o formã umanã, el trebuie sã aibã înmod obligatoriu un conþinut care sã corespundã formeisale exterioare. Acest corp interior al sufletului, adicãacest conþinut, reprezintã existenþa acestuia, adicãsufletul propriu-zis. Dacã aceste douã condiþii suntîndeplinite, rezultã inevitabil cã la baza lor existã oenergie care condiþioneazã sufletul. Aceastã forþã nueste alta decât spiritul, care reprezintã totul în toate,cãci fãrã el nu ar putea exista nici o substanþã fermã, iarfãrã aceasta nu ar putea exista nici un corp ºi nici oformã exterioarã. Deºi aceste trei personalitãþi uºor dedecelat alcãtuiesc împreunã o singurã unitate, ele sunttotuºi diferite. De aceea, ele trebuie recunoscute ºinumite separat.

Esenþei spirituale eterne îi corespunde înainte detoate iubirea, aceastã energie care stã la baza întregiicreaþii, dar ºi inteligenþa cea mai înaltã ºi voinþa fermã.Împreunã, aceste trei calitãþi pur spirituale dau naºteresubstanþei sufletului, cãreia îi dau apoi o formã sau uncaracter corporal. Dacã sufletul omului se supunevoinþei ºi inteligenþei spiritului, acesta se retrage în sineºi îi conferã sufletului o voinþã liberã, separatã de a lui,precum ºi o inteligenþã independentã (pânã la un

78 Calea renaºterii spirituale

Page 79: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

punct). Sufletul îºi însuºeºte aceste facultãþi, parþial prinsimþurile sale exterioare ºi parþial prin percepþia sainterioarã. Pe mãsurã ce ºi le rafineazã, el evolueazãcãtre perfecþiune, ca ºi cum inteligenþa sa eliberatã,care se amplificã necontenit, ar fi propria sa operã.

În urma acestor circumstanþe create de necesitate,sufletul se simte separat de spiritul sãu, dar devinecapabil sã primeascã revelaþii provenite din exteriorul ºidin interiorul sãu. Dacã le recepteazã, le acceptã ºiacþioneazã în consecinþã, el tinde sã se uneascã din noucu spiritul sãu, savurând din ce în ce mai plenarlibertatea nelimitatã care îl caracterizeazã pe acesta,atât din punct de vedere al inteligenþei ºi al voinþei salelibere, cât ºi din punct de vedere al forþei ºi al facultãþiide a crea realitatea pe care ºi-o doreºte.

Dupã cum puteþi constata, în calitatea sa de gândtransformat în substanþã vie de cãtre spirit, gând care,la urma urmelor, este totuna cu spiritul, sufletul poate ficonsiderat o a doua emanaþie a spiritului, fãrã a fipropriu-zis separat de acesta.

În sfârºit, experienþa de zi cu zi prezintã sufletul ca peo individualitate ce dispune de un corp exterior, cereprezintã cea de-a treia personalitate a omului. Corpulserveºte sufletului în sensul cã îi prezintã în exteriorpropriul sãu spirit interior, iar scopul lui este de aorienta inteligenþa ºi voinþa sufletului cãtre lumeaexterioarã, limitându-le astfel, fapt care obligã sufletulsã caute în interiorul sãu caracterul nelimitat al acestorfacultãþi ºi adevãrata putere a voinþei sale. Atunci cânddescoperã ceea ce cautã, el îºi realizeazã inclusivcomuniunea perfectã cu spiritul sãu interior, care varãmâne de-a pururi principala fiinþã (esenþã) a omului,formând împreunã cu acesta o fiinþã completindividualizatã ºi independentã.

Pentru a înþelege mai bine aceastã învãþãturã extremde importantã, vom trece acum la explicarea Trinitãþii

Calea renaºterii spirituale 79

Page 80: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Divine. În acest fel, veþi înþelege de ce v-am poruncit, înacord cu adevãrul lãuntric ºi superior, sã îi botezaþi peoamenii care cred în Mine ºi care au acceptat sãtranspunã în practicã învãþãtura Mea, în NumeleTatãlui, al Fiului ºi al Sfântului Duh, cu scopul de a leinsufla astfel o forþã nouã. Scripturile profeþilor afirmãexplicit cã Eu, Iisus Christos, numit ºi Fiul omului, suntsingurul ºi adevãratul Dumnezeu, fiind cunoscut deasemenea sub nume precum Tatãl ceresc, Fiul ºiSfântul Duh. În pofida acestei trinitãþi, Dumnezeureprezintã o singurã Persoanã, care domneºte plinã demãreþie în forma absolut perfectã a unui Om. Aºa cumsufletul, corpul exterior ºi spiritul interior sunt unite ºinu alcãtuiesc împreunã decât o singurã fiinþã sausubstanþã individualã, la fel, Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duhsunt uniþi într-o singurã Persoanã divinã, fapt pe care îlafirmã explicit scripturile patriarhilor ºi profeþilor deodinioarã”.

(Darurile cerului L/1, 55, 12-13)Domnul:„Forma spaþio-temporalã a unui obiect nu conteazã

prea mult. Infinit mai important este sã cunoaºteþi undese situeazã viaþa voastrã în afara timpului ºi spaþiului,respectiv la nivelul existenþei sale eterne. Ochii voºtrifizici vã aratã ce se aflã în exteriorul vostru. Ochiisufletului vã aratã ce se aflã în interiorul vostru, iar ochiispiritului vã permit sã vedeþi întreaga realitate dincentrul ei lãuntric, inclusiv propria voastrã fiinþã.Aceastã imagine nu devine însã vie decât dacã esteprivitã din perspectiva Spiritului Meu. Iatã, Eu, Tatãlvostru preasfânt, vã arãt foarte multe lucruri! De aceea,Mã aºtept ca voi sã iubiþi din ce în ce mai mult, pentruca graþia Mea sã nu se iroseascã zadarnic! Amin”.

80 Calea renaºterii spirituale

Page 81: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

d) Învierea trupului

(vezi ºi Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/24, 13)(Marea Evanghelie a lui Ioan V/238, 1, 3, 6)Domnul cãtre discipolii Sãi:„Prin învierea trupului voi trebuie sã înþelegeþi inclusiv

operele iubirii faþã de aproape, cãci acestea reprezintãtrupul sufletului ºi vor învia împreunã cu acesta în ultimasa zi spiritualã, transformându-se într-un corp spiritualpur, atunci când va fi auzitã trompeta învãþãturii Melereferitoare la viaþa veºnicã. Chiar dacã v-aþi întrupatdeja de o sutã de ori pe pãmânt, singurul corp cu careveþi rãmâne în final va fi acesta, marcat de un semn dinlumea de dincolo. «Îl vei vedea pe Dumnezeu în trup»înseamnã cã îl vei putea privi pe Dumnezeu în fapteletale bune, comise la unison cu voinþa recunoscutã a luiDumnezeu, cãci numai faptele realizate de suflet prinintermediul corpului sãu reprezintã singura dovadã denobleþe în faþa lui Dumnezeu (sau dimpotrivã, de lipsãde nobleþe sufleteascã, dacã sunt rele). Faptele pure îiconferã sufletului puritate, iar cele impure îl impurificã.Simpla reflectare asupra cunoaºterii pure, asupracastitãþii ºi asupra puritãþii comportamentului, care nueste dublatã de fapte de iubire faþã de semeni (sau careeste dublatã de prea puþine astfel de fapte) nu atragecãtre sine privirea lui Dumnezeu ºi nu îi conferãsufletului un corp spiritual. Da, prieteni, oricât de pure arfi, cunoaºterea ºi credinþa nu constituie ziduri solide,capabile sã vã protejeze în momentele grele, în timp cefaptele sincere de iubire faþã de semeni reprezintã astfelde ziduri de protecþie. Ele alcãtuiesc adevãratul veºmântspiritual al sufletului, sãlaºul acestuia, patria lui ºiadevãratul lui univers. Notaþi ce vã spun ºi transmiteþiaceastã învãþãturã mai departe, celor cãrora le predicaþi

Calea renaºterii spirituale 81

Page 82: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Evanghelia Mea! De îndatã ce aceºtia vor cunoaºte ºivor crede în Cuvântul Mântuirii, reamintiþi-le constant denecesitatea realizãrii faptelor de iubire faþã de semeniilor, pe care Eu v-o recomand cu atâta insistenþã”.

e) Împãrãþia lui Dumnezeu din inima omului

(vezi ºi Marea Evanghelie a lui Ioan III/241, 8-10)(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/72, 11-15)Domnul:„De îndatã ce omul începe sã creadã, sã nu mai aibã

îndoieli ºi sã dea sens credinþei sale acþionând înconformitate cu învãþãtura primitã, în inima lui începe sãînfloreascã Împãrãþia lui Dumnezeu, la fel cum viaþa uneiplante începe sã se dezvolte vizibil primãvara, atunci cândprimeºte lumina soarelui, care o încãlzeºte ºi îi stimuleazãactivitatea interioarã. Orice formã de viaþã este trezitã maiîntâi din exterior, dupã care urmeazã procesele de naºtere,de formare ºi de dezvoltare, care sunt susþinuteîntotdeauna din interior. De pildã, animalele ºi oameniitrebuie sã absoarbã mai întâi o anumitã hranã din exterior,chit cã ea nu reprezintã adevãrata hranã a corpului. Acestealimente pãtrund mai întâi în stomac, unde suntdescompuse în substanþe nutritive care sunt trimise apoicãtre toate pãrþile corpului. Aºa cum stomacul reprezintãîntr-o oarecare mãsurã inima care hrãneºte corpul, inimaomului reprezintã stomacul care hrãneºte sufletul ºi spiritulintrodus în acesta de cãtre Dumnezeu. Adevãrata hranã avieþii ºi adevãrata bãuturã care hrãneºte stomaculsufletului rãmâne însã învãþãtura Mea.

Aºa se face cã, prin învãþãtura pe care le-am dãruit-ooamenilor, Eu reprezint o veritabilã pâine care susþineviaþa venitã din ceruri. În mod analogic, punerea înpracticã a acestei învãþãturi reprezintã un vin nobil ºitare care întãreºte spiritul omului, iluminându-l prin

82 Calea renaºterii spirituale

Page 83: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

flacãra ce se înalþã din focul Iubirii. Cine mãnâncãaceastã pâine ºi cine bea acest vin nu va vedeamoartea, nu o va simþi ºi nu o va gusta niciodatã, înveºnicie. Acþionaþi în consecinþã, iar Cuvintele Mele sevor transforma în voi în adevãruri vii”.

(Soarele spiritual II/10, 14)„Voi ºtiþi deja cã spiritul din inima omului reprezintã

imaginea perfectã ºi vie a Domnului, conþinând în sinescânteia Esenþei divine. În mod implicit, el conþineinevitabil ºi tot ce a creat Dumnezeu. Altfel spus, el conþineîn sine întreaga infinitate, de la cea macro la cea micro,într-o manierã perfect divinã. Prin iubirea sa arzãtoare faþãde Dumnezeu, spiritul din inima omului acþioneazã ca opunte de legãturã cu tot ce a creat Dumnezeu”.

(Pãmântul ºi luna 70, 2-4, 13, 15, 21, 24-25)„Împãrãþia lui Dumnezeu se gãseºte în interiorul

omului. Piatra sa unghiularã este Christos, uniculDumnezeu ºi Domn al cerului ºi al pãmântului,temporal ºi etern în spaþiu ºi în infinitate. Inima omuluitrebuie sã creadã în El, sã îl iubeascã mai presus deorice ºi sã îºi iubeascã aproapele la fel de mult ca pesine. Atunci când omul dã curs în inima sa acesteiexigenþe foarte simple, el gãseºte automat Împãrãþia luiDumnezeu ºi nu mai trebuie sã se preocupe de nimicaltceva, întrucât totul îi va fi dat cu asupra de mãsurãdacã are chiar ºi cea mai micã nevoie.

Cãci cel care a cunoscut renaºterea spiritualã trãieºtedeja în permanenþã în spiritul sãu, iar separarea de corpi se pare la fel de puþin traumatizantã ca ºi dezbrãcareade haine seara, la culcare, sau ca ºi renunþarea la opovarã grea pe care omul a purtat-o mult timp pe umeriºi pe care, odatã ajuns la destinaþie, o poate da în sfârºitjos, cu un sentiment de mare uºurare.

Calea renaºterii spirituale 83

Page 84: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Celelalte semne ale renaºterii spirituale se gãsesc îninteriorul omului ºi nu pot fi vãzute din exterior decât în cazde necesitate. Aceasta este una dintre caracteristicilerenaºterii. De aceea, nu ar trebui sã vã aºteptaþi la miracoleefemere, ci doar la fructele naturale ale unui spirit matur ºiale unui suflet devenit sãnãtos datoritã spiritului sãu.

Adevãratele semne ale renaºterii spirituale sunt:iubirea faþã de Mine, o mare bunãtate a inimii ºi iubireafaþã de toþi oamenii. Atunci când aceste elementelipsesc, iar umilinþa nu este suficient de puternicãpentru a rezista tuturor ºocurilor exterioare, nici oaureolã de sfânt, nici o robã de cãlugãr ºi nici o viziunenu servesc la nimic, iar oamenii care par extrem defavorizaþi se dovedesc în realitate (adeseori) cei maiîndepãrtaþi de Împãrãþia lui Dumnezeu, în timp ce alþii,care par ºterºi, sunt mult mai apropiaþi de aceasta, cãciÎmpãrãþia lui Dumnezeu nu vine niciodatã în inimaomului însoþitã de surle ºi trâmbiþe, ci într-o tãcereinterioarã deplinã ºi fãrã a se face remarcatã. Notaþiaceste cuvinte în sufletele voastre ºi veþi gãsi astfel multmai uºor decât credeþi Împãrãþia lui Dumnezeu”.

f) Dumnezeu, Tatãl etern

(Marea Evanghelie a lui Ioan III/225, 6-9)„La nivelul Spiritului Meu etern, Eu sunt Tatãl vostru

dintotdeauna. Prin acest trup care îmi aparþine, Eu suntca un logodnic, iar voi semãnaþi cu toþii cu logodnicaMea preaiubitã, cu care puteþi deveni una dacã veþiadopta Cuvântul ºi învãþãtura Mea, ºi dacã veþi crede îninimile voastre cã Eu sunt Cel care a fost promis ºi caretrebuie sã vinã pentru a-i elibera pe toþi oamenii depãcatul strãvechi, care este un produs al infernului,deschizându-le astfel calea cãtre viaþa veºnicã, pentruca ei sã poatã deveni Copiii lui Dumnezeu.

84 Calea renaºterii spirituale

Page 85: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Adevãr vã spun: cine crede în Mine ºi acþioneazã înconformitate cu Cuvântul Meu îmi este la fel de apropiatca ºi o logodnicã celestã, iar Eu sunt pentru el unveritabil Logodnic al vieþii veºnice! Cine devine una cuMine, fiind în Mine, la fel cum Eu sunt în el, nu vacunoaºte, nu va simþi ºi nu va gusta moartea.

Cine crede în Mine ºi Mã iubeºte, respectândporunca Mea uºoarã (a iubirii pure), Mã recunoaºte cuuºurinþã în inima sa trezitã ca Pãrinte divin, iar Eu voiveni oricând doreºte la el pentru a Mã revela lui, pentrua-l instrui ºi pentru a-l cãlãuzi cãtre Mine. Deasemenea, în caz de pericol, îi voi transmite întreagaMea forþã, pentru ca elementele sã-l asculte!

În lumea exterioarã, oamenii nu îl vor primi cu surleºi trâmbiþe, cãci oamenii acestui pãmânt nu sunt doarcopiii Mei, ci ºi copiii Prinþului Minciunii, al Nopþii ºi alTenebrelor. Aceºtia nu iubesc Lumina Mea ºi nici pe ceicare o poartã ca pe o fãclie. Acest lucru nu trebuie sã îidezamãgeascã însã pe copiii Mei, cãci adevãratul lortriumf le va fi rezervat în împãrãþia Mea”.

Calea renaºterii spirituale 85

Page 86: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

VIMântuirea

(text revelat de Domnul pe data de 14 iunie 1840)

Ce este mântuirea?

„Le pun aceastã întrebare copiilor Mei, care trebuiesã rãspundã la ea în pacea inimilor lor, obþinutã printr-ointeriorizare profundã, pânã când în faþa lor se deschideo poartã micuþã ce dã cãtre camerele secrete ale iubiriilor. Aici, ei trebuie sã se recunoascã pe ei înºiºi ºi sãrecunoascã Iubirea Mea, ºi sã ardã de iubire pentruMine. Cãci Eu sunt singurul care pot elibera sufletul, ºiimplicit creatura, prin renaºterea spiritului ei.

Iatã însã întrebarea cea mai importantã pe caretrebuie sã v-o puneþi: în ce fel condiþioneazã Legeamozaicã libertatea voinþei manifestatã de iubire,renaºterea generatã de iubire ºi implicit renaºterea laviaþa eternã?

De ce a fost necesarã Mântuirea, care reprezintãprima condiþie în Legea mozaicã, în condiþiile în carerenaºterea spiritualã nu presupune altceva decâtrespectarea Legii din iubire purã faþã de Mine?

Ce este de fapt Mântuirea? În ce mãsurã trebuie sãfie preocupat omul de ea ºi cum se poate implica el înacest proces?

Rãspunsul la aceastã întrebare nu este deloc uºor degãsit de cãtre cei care nu îºi folosesc decât facultateaintelectualã. În schimb, cel care arde de iubire faþã deMine ºi care are o inimã plinã de smerenie va gãsi cu

86 Calea renaºterii spirituale

Page 87: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

uºurinþã rãspunsul în partea cea mai intimã a inimiisale. Eu îi voi da în continuare acest rãspunssãrmanului ºi slabului Meu servitor Jakob (Lorber),pentru a-l putea compara astfel cu rãspunsul vostru,testându-vã astfel inima ºi sondând profunzimea iubiriisale. Rãspunsul care urmeazã îmi aparþine aºadar Mie,Stãpânul absolut al tuturor lucrurilor. Amin.

Iatã aºadar acest rãspuns complet la întrebareaextrem de importantã pe care v-am pus-o, a cãreiamploare ºi anvergurã nu vã pot apãrea în lumina lordeplinã decât prin intermediul rãspunsului pe careurmeazã sã vi-l dau.

Pentru ca voi sã înþelegeþi în totalitate acest rãspuns,este indispensabil sã începem cu anumite explicaþiireferitoare la viaþa omului în sfera sa naturalã ºi la viaþa luiîn sfera sa spiritualã. Fãrã aceste noþiuni preliminare aºvorbi în zadar, cãci înþelegerea rãspunsului depinde înîntregime de înþelegerea conceptului de spirit, a cãruimamã este iubirea. Tocmai pentru a da un prim elansufletului vostru v-am pus mai devreme întrebarea: pe cese bazeazã viaþa spiritului, renaºterea sa ºi mai ales viaþaeternã de care se poate bucura el, într-o libertate deplinã?

Ascultaþi: omul este alcãtuit dintr-un corp natural. Îninteriorul acestuia se dezvoltã, cu concursul diferitelororgane, un suflet viu, cãci concepþia fizicã nu dã naºteredecât corpului fizic. Abia în cursul celei de-a ºaptea lunide sarcinã, când corpul fãtului este pe deplin structurat,în sensul cã se aflã în posesia tuturor pãrþilor salecomponente, care s-au dezvoltat în timpul vieþii salevegetative în interiorul pântecului matern, în adânciturastomacului sãu se deschide o micã bulã imperceptibilãcu ochii fizici. Aceasta provine de la tatã ºi conþine în sinesubstanþa sufletului copilului. Aceasta stabileºte prinintermediul sistemului nervos o comunicare cuorganismul fizic, transformând fluidul magnetic din

Calea renaºterii spirituale 87

Page 88: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

interiorul nervilor într-un fluid propriu, pe care îltransmite apoi pe cale electricã tuturor organelor, iar lasfârºit muºchiului inimii, lucru care se întâmplã de regulãîn cea de-a ºaptea zi, iar uneori chiar ceva mai târziu.

Atunci când primeºte acest fluid de la suflet, inimaîncepe sã se dilate lent, umplându-se cu aceastãsubstanþã a sufletului, iar atunci când ajunge la saturaþie,ea se descarcã, la fel cum se întâmplã în cazul unei sticlecu apã gazoasã cãreia i se scoate dopul. În acest fel, eapropulseazã substanþa sufletului cãtre artere, cu ajutorulventriculului sãu. Astfel eliberat, fluidul sufletului setransmite tuturor sucurilor din organism, pe care le facesã pãtrundã în vase ºi le trimite înapoi la inimã prin vene.Între timp, aceasta din urmã s-a umplut din nou cu fluidvital, iar ciclul reîncepe.

Aºa se naºte pulsul cardiac, circulaþia sucurilor, iar maitârziu cea a sângelui. Circulaþia ºi schimburile constantede sucuri ºi de sânge permit formarea masei corporale, iarsubstanþa conþinutã în sucurile cele mai subtile întãreºtesoliditatea sufletului prin acþiunea ei electromagneticã.Când stomacul fãtului este în întregime format, putând sãprimeascã sucurile mai grosiere care provin din corpulmamei, pentru a susþine sucurile interioare ºi sângelefãtului, acesta se separã de mama sa ºi se naºte în lumeaexterioarã, înzestrat cu cinci simþuri care îi permit sã seadapteze la nevoile naturii. El începe astfel sã absoarbã însine lumea pe care o percepe cu ajutorul simþurilor sale.Mai bine zis, el începe sã absoarbã diferite elemente aleacesteia, precum lumina, sunetele, gusturile, mirosurile ºisensibilitatea generalã, care au rolul de a contribui ladezvoltarea sufletului, dar ºi la creºterea corpului fizic, înfuncþie de nevoile acestuia. Toate aceste procese se petrecîn anii care urmeazã. Astfel, în interiorul copilului cresc defapt doi oameni: unul material ºi unul substanþial (careconþine în sine fiinþa esenþialã a omului).

88 Calea renaºterii spirituale

Page 89: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Ascultaþi-Mã cu atenþie! Cu circa trei zile înainte denaºtere, în regiunea inimii copilului se formeazã o altãbulã micuþã, alcãtuitã din substanþele cele mai subtile ºimai rezistente. În aceastã bulã este introdus un spiritcãzut (devenit rãu), dar care reprezintã totuºi o scânteiedin Iubirea divinã. Aceastã scânteie este depusã încorp, indiferent dacã acesta este de sex masculin saufeminin, cãci spiritul nu cunoaºte diferenþierea întresexe. Abia odatã cu trecerea timpului îºi va asuma el oidentitate sexualã sau alta, pe care o va manifesta prinpasiunea sa amoroasã.

Deocamdatã, acest spirit este inert, aºa cum a fost dealtfel de foarte mult timp, de când a fost izgonit înmaterie. În ceea ce priveºte sufletul, acesta are o naturãsubstanþialã imponderabilã, simplã ºi indestructibilã.Simþurile sale se dezvoltã gradat ºi corespund celorcorporale, cu diferenþa cã sunt mai subtile. Astfel,urechilor fizice le corespunde raþiunea, ochilor lecorespunde inteligenþa, gustului îi corespundedelectarea în faþa impresiilor primite de la sunet ºi de laluminã, mirosului îi corespunde facultatea de a distingeîntre bine ºi rãu, iar simþirii (facultãþii generale) îicorespunde conºtiinþa vieþii naturale, generatã deevoluþia constantã a substanþelor cele mai subtile înorganele sufletului, care corespund organelor maigrosiere ale corpului. Aºa cum înainte sucurile corpuluiau dat naºtere prin circulaþia lor fiinþei sufletului prinsubstanþele aduse din lumea exterioarã, la fel, spiritulînchis în mica sa bulã începe sã primeascã acum, graþiecirculaþiei substanþelor mai subtile din organelesufletului, o hranã adecvatã, care îi permite sã creascãºi sã se maturizeze, pânã când devine suficient deputernic pentru a-ºi sparge bula ºi pentru a penetraprogresiv toate organele sufletului. Spiritul începe sã sehrãneascã astfel cu gândurile sufletului, dând naºtere

Calea renaºterii spirituale 89

Page 90: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

unui al treilea om, al cãrui sediu este sufletul. Procesulse petrece astfel: spiritul dispune ºi el de organele sale,care corespund celor ale corpului ºi celor ale sufletului,cu diferenþa cã ele au o naturã pur spiritualã. Astfel,auzului ºi raþiunii le corespund la nivel spiritual percepþiasau sensibilitatea; vãzului ºi inteligenþei le corespundevoinþa; gustului ºi delectãrii cu efectele sunetelor ºiluminii le corespunde facultatea de a distinge toatelucrurile din lume în funcþie de formele lor caracteristice;mirosului ºi percepþiei binelui ºi rãului le corespundepercepþia adevãrului ºi a minciunii; în sfârºit, conºtiinþeivieþii naturale îi corespunde sentimentul iubirii.

Aºa cum hrana corpului este condiþionatã de toatesimþurile acestuia, la fel se petrec lucrurile ºi în cazulsufletului, dar ºi în cel al spiritului. Dacã hrana primitãnu este bunã în ansamblul ei, ea intoxicã totul, caredevine astfel condamnabil. În schimb, dacã hrana estebunã în ansamblul ei, totul devine bun ºi acceptabil.Acestea sunt raporturile naturale dintre corp, suflet ºispirit. Totul depinde de hranã, respectiv dacã aceastaeste bunã sau rea.

Tot ce aparþine acestei lumi este rãu pentru spirit,întrucât îl atrage pe acesta cãtre lumea materialã, or Euam smuls acest spirit din închisoarea sa ºi din noaptea(care echivaleazã cu moartea) în care a zãcut pânãacum în sânul materiei ºi l-am depus în inima sufletuluitocmai pentru ca el sã revinã la viaþã ºi sã se purifice detot ceea ce este senzorial ºi natural, respectiv materialºi corporal, devenind astfel în sfârºit capabil sãprimeascã în sine viaþa Mea.

Dacã hrana pe care o primeºte spiritul este rea, elredevine temporal, ataºat de bunurile lumeºti, senzualºi în cele din urmã material, deci la fel de inert cum eraînainte de naºterea omului. În mod natural, sufletul ºicorpul sãu urmeazã tendinþa spiritului, devenind la fel

90 Calea renaºterii spirituale

Page 91: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

de inerte ca ºi acesta. Dimpotrivã, dacã hrana primitãde spirit este bunã, constând în revelarea voinþei Meleºi în intervenþia Mântuirii sau Iubirii Mele transformatãîntr-o credinþã vie, în inima spiritului se formeazã onouã bulã micuþã, în care este introdusã o scânteie purãdin Iubirea Mea. Aceastã nouã naºtere a sfinþenieiomului urmeazã apoi aceeaºi cale ca ºi cea urmatã desuflet, iar mai târziu de spirit. Când aceastã scânteieajunge la realizare (maturitate), aceastã iubire sfântãsfãrâmã înveliºul sãu exterior ºi se scurge — precumsângele fizic sau precum substanþele mai subtile alesufletului — cãtre toate organele spiritului. Aceastã stareeste numitã RENAªTERE, iar mica bulã este numitãNAªTEREA UNITÃÞII.

Ascultaþi-Mã în continuare: în momentul concepþieifizice (mai ales dacã aceasta este rezultatul uneisatisfacþii animalice ºi pãcãtoase), o multitudine demici bule ale iubirii venite din infern sunt introduse înregiunea vintrei ºi a pãrþilor sexuale. Aceste mici bulevor germina mai târziu odatã cu Iubirea Mea. La fel caflorile care apar primãvara sub influenþa cãlduriisoarelui natural, aceste mici bule venite din inferngermineazã sub influenþa cãldurii Soarelui MeuSpiritual. Aceasta este originea tuturor tentaþiilor, cãcifiecare din aceste fiinþe nãscute din infern va încercaapoi în permanenþã sã intervinã în viaþa sufletului. Dacãomul nu se opune cu vigoare ºi cu toatã voinþa — ajutatde Iubirea divinã care tocmai s-a nãscut în el — acestormici bestii feroce, acestea se vor aciui ca niºte polipiexact în locurile în care seva spiritului se scurge cãtresuflet, împiedicându-l astfel pe acesta din urmã sã sebucure de viaþa spiritului sãu, ºi implicit de Iubireadivinã. Când spiritul îºi dã seama cã nu se mai poatedilata pentru a primi plenitudinea noii vieþi de laDumnezeu, el se retrage din nou în mica sa bulã tãcutã,

Calea renaºterii spirituale 91

Page 92: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

iar Iubirea Mea — care reprezintã Divinitatea din om — seretrage încã ºi mai mult. Dacã omul lasã sã se derulezeîn el acest proces, el devine tributar naturii exterioare ºise pierde singur, cãzând pradã senzualitãþii sale. Dealtfel, el nici nu-ºi dã seama de acest lucru, cãci micilebestii feroce, care iniþial s-au manifestat într-o manierãamãgitoare, aparent pozitivã, corup în mod progresivsimþurile omului, pânã când le devin prizoniere, astfelîncât omul nu-ºi mai dã seama de nimic spiritual, numai aude nimic spiritual, nu mai vede, nu mai gustã ºinu mai înþelege nimic din domeniul spiritului.

Suferinþa sufletului devine atroce, aºa cum acesta nua mai experimentat vreodatã, dar ea poate înceta dacãomul se întoarce la Dumnezeu prin rugãciune (îndeosebirugãciunea Tatãl nostru), prin post ºi prin citireaScripturilor, care vor avea ca efect generarea unei stãride nostalgie ºi a dorinþei de a scãpa de aceastã suferinþã.

Dacã omul ia în serios aceastã dorinþã, vãzându-seasaltat de îndoieli serioase, Eu, în calitatea Mea deÎnvingãtor al morþii ºi al iadului, încep sã acþionez dinexterior asupra lui prin opera Mântuirii, iar în marea Meacompasiune, îi trimit diferite cruci ºi suferinþe (în acordcu înþelepciunea Mea). Lumea exterioarã ºi bucuriile eiajung astfel sã i se parã extrem de amare omului, caredevine dezgustat ºi începe sã se detaºeze de ele.Nemaigãsind hrana sufleteascã provenitã din lumeapãcatului exterior, micilor bestii feroce începe sã leslãbeascã puterea, iar ele încep sã se stingã în interiorulorganelor sufletului, cãzând într-o stare de inconºtienþã.

Pe mãsurã ce iubirea ºi compasiunea lui IisusChristos, care îºi exercitã din exterior influenþa asupraorganelor bolnave, atât fizice cât ºi ale sufletului, începsã se facã simþite, iluminând aceste organe ºimanifestându-se în interiorul sufletului prin conºtiinþacare se trezeºte ºi îl avertizeazã pe om de multitudinea

92 Calea renaºterii spirituale

Page 93: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

de bestii ale pãcatului care existã în el, sufletul luiîncepe sã se teamã. Aceastã teamã se manifestã printr-ooprimare a inimii ºi printr-o presiune la nivelul pieptului,în regiunea stomacului. Simþind aceastã durere care îlsmereºte ºi îl face sã simtã remuºcãri puternice, omulîncepe sã se roage. El îl implorã pe DumnezeulCrucificat al Iubirii sã îi acorde graþia Lui. Conºtient deacest lucru, spiritul omului începe sã se agite din nou înmica bulã în care s-a retras.

ªi astfel, Iubirea plinã de compasiune a luiDumnezeu îi reaminteºte omului de Poruncile lui Moise,de la prima la ultima, ºi îi recomandã cu severitate sãle respecte, pentru a se smeri prin negarea de sine.Mecanismul poate fi comparat cu miºcãrile efectuate deo spãlãtoreasã, care freacã, bate, clãteºte, stoarce ºi îºiîntinde rufele pentru ca micile particule de murdãrie sãiasã odatã cu apa din ele, repetând aceastã operaþiepânã când apa cu care a clãtit rufele devine completcuratã. Atunci, ea întinde rufele la soare, pentru carazele acestuia sã evapore chiar ºi ultimele urme deimpuritãþi, iar acestea sã fie spulberate de vânturilepurificatoare.

Poruncile pe care i le-a dictat Dumnezeu lui Moisesunt în numãr de zece, care este un numãr al luiDumnezeu. Rolul lor este sã ajute omul cãzut însuferinþã ºi în orbire sã înceapã sã creadã cã Eu exist ºisã capete o mare veneraþie pentru Mine. Omul trebuiesã se simtã chiar vinovat ºi trebuie sã îºi consacre ziuade Sabat odihnei ºi contemplãrii lui Dumnezeu, pentrua învãþa astfel sã se nege pe sine ºi sã arunce priviri dince în ce mai pãtrunzãtoare în interiorul conºtiinþei sale,pentru a-ºi cunoaºte astfel oaspeþii. În continuare, eltrebuie sã se întoarcã cu faþa cãtre Mine, pentru ca Eusã distrug aceste fiinþe malefice ºi sã le scot dinorganele sufletului sãu.

Calea renaºterii spirituale 93

Page 94: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Atunci când omul se smereºte complet ºi seabandoneazã în totalitate voinþei Mele, mãreþiei, forþei ºiputerii Mele, intrã în joc dezgolirea purificatoare, adicãrespectarea scrupuloasã a celor ºapte porunci rãmase,care îi solicitã sã se umileascã în faþa aproapelui sãu ºi sãîºi controleze toate poftele pasionale, sã îºi încalce voinþapersonalã ºi sã îºi supunã chiar ºi cele mai mici dorinþeale inimii sale. Când omul ajunge în acest stadiu, Eu vinla el sub forma Iubirii ºi încãlzesc bula în care sãlãºluieºtespiritul sãu, la fel ca o cloºcã ce îºi încãlzeºte ouãle pentruca acestea sã cloceascã. Spiritul omului, deja trezit, senaºte astfel din nou sub impactul cãldurii Iubirii divine. Elilumineazã astfel toate pãrþile sufletului purificat al omuluiºi absoarbe cu aviditate Iubirea ºi compasiunea careacþioneazã din exterior asupra organelor purificate alesufletului. În acest fel, el devine din ce în ce mai puternic.Dupã ce Iubirea ºi compasiunea Mea pãtrunde pânã înprofunzimile ultime ale inimii sale, acolo unde se aflãmicuþa bulã a Iubirii primordiale (care este de sorginte purdivinã ºi care reprezintã sanctuarul Tatãlui preasfânt îninteriorul omului), aceasta se deschide din nou. ªi astfel,Iubirea Tatãlui, stimulatã de Iubirea Fiului, inundã spiritulomului cu o mare luminã, la fel ca un soare care rãsare,antrenând în lumina ei sufletul, ºi prin intermediulacestuia, trupul omului.

Omul simte astfel cã renaºte la viaþã, iar aceastãnouã viaþã reprezintã Învierea trupului sãu.

ªi cum întreaga fiinþã a omului este penetratã delumina Tatãlui, Fiul este primit de Tatã în ceruri, adicãîn inima Tatãlui. Fiul ia cu sine spiritul omului, care iacu sine sufletul acestuia, iar sufletul ia cu sine corpulenergetic al omului (sau spiritul nervilor), restul nefiindaltceva decât un excrement al corpului.

De îndatã ce Tatãl, adicã Iubirea divinã, începe sãdomneascã în om, în interiorul acestuia se face luminã,

94 Calea renaºterii spirituale

Page 95: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cãci înþelepciunea Tatãlui nu se separã niciodatã deIubirea Sa. Astfel, omul se simte plin de iubire, deînþelepciune ºi de forþã, nãscându-se astfel din nou (dinperspectiva iubirii ºi înþelepciunii).

Cred cã aþi înþeles acum cât de mari sunt durerea,indulgenþa ºi rãbdarea Mea pentru a putea rãscumpãrachiar ºi un singur suflet. De câte ori nu se întâmplã însãca eforturile Mele sã rãmânã necunoscute, dispreþuite,blestemate ºi cãlcate în picioare? Cu toate acestea, Eunu încetez nici o clipã sã vã chem pe toþi: „Veniþi laMine, voi, cei care suferiþi ºi care sunteþi împovãraþi, iarEu vã voi alina!”

Din pãcate, nu este deloc uºor sã le predici surzilorºi orbilor care s-au abandonat în totalitate plãceriloracestei lumi, murdãrindu-ºi astfel templul sfânt, careeste trupul lor, cu blestemul iadului, care reprezintã overitabilã ciumã a sufletului! De aceea, Mã vãd nevoitsã le permit cerurilor sã reverse în permanenþã asuprapãmântului potopurile lor, adicã operele amare aleMântuirii. Abia când solul sufletesc murdãrit de blestemeste spãlat din nou, iar mlaºtinile rãmase sunt uscate devânturile graþiei Mele — voi putea predica Eu din noucãile care conduc la Viaþa ce emanã din Mine.

A trecut mult timp de când vã predic toate acestelucruri. De aceea, începeþi în sfârºit sã le ascultaþi ºiîntoarceþi-vã în staulul oilor Mele multiubite, pentru casã vã pot conduce Eu Însumi, Pãstorul cel Bun, cãtrepajiºtile Vieþii, astfel încât sã obþin de la voi lânastrãlucitoare ºi albã pe care sã o folosesc pentru a vãpregãti un veºmânt care sã vã îmbrace de-a pururi!

Dacã un agricultor are o micã livadã, dar constatã cãpomii sãi nu dau decât fructe acre ºi sãlbatice, cumprocedeazã el? El se gândeºte în sinea lui: „Ce sã fac?Dacã voi smulge pomii din rãdãcinã, livada mea varãmâne goalã. Dacã îi voi înlocui cu alþii, aceºtia vor

Calea renaºterii spirituale 95

Page 96: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

rãmâne la fel de sãlbatici ºi s-ar putea sã fie chiar maislabi ca primii. Cel mai bine este sã îi curãþ de paraziþi, iarapoi sã îi altoiesc, la momentul potrivit, cu un altoi nobil,care provine de la un pom ce dã roade bune. În acest fel,pomii sãlbatici, care altminteri sunt sãnãtoºi ºi viguroºi, sevor îmbunãtãþi cu ajutorul cerului ºi la un moment dat vorîncepe sã dea cu siguranþã roade bune ºi dulci”. ªi astfel,acest agricultor inteligent va obþine în numai câþiva ani orecoltã bogatã, care îl va umple de bucurie.

Voi sunteþi precum acest agricultor. Pe solul corpuluivostru nu au crescut pânã acum decât pomi sãlbaticiveniþi din iad, datoritã pasiunilor voastre desfrânate ºiimpuritãþilor Sodomei ºi Babel-ului. De aceea, voitrebuie sã vã dublaþi ardoarea ºi sã vã curãþaþi pomii deinsectele dãunãtoare ºi de ouãle lor, adicã de dorinþele ºide pasiunile voastre desfrânate, care îºi au originea îniad. Distrugeþi pentru totdeauna aceºti viermi ºi acesteinsecte, în maniera pe care v-am indicat-o cu claritate,ºi tãiaþi fãrã milã lãstarii care se dovedesc inutili, pãrândcã sunt plini de viaþã, dar care nu fac de fapt altcevadecât sã consume seva cu care se hrãneºte trunchiulvoinþei voastre. În acest fel, veþi obþine în scurt timp untrunchi sãnãtos ºi viguros. La momentul potrivit, altoiþiacest trunchi cu Legea dãruitã lui Moise de Iubirea Meaatotputernicã. În acest fel, vã puteþi aºtepta ca pomiivoºtri curãþaþi ºi altoiþi sã înceapã sã accepte cu toatãconvingerea Voinþa Mea, dupã ce au renunþat la a lor. Înfinal, ei vor începe sã dea cele mai sublime roade, maiales dacã îi veþi stropi din abundenþã cu apa Vieþii, careva face ca lãstarii lor sã se înalþe tot mai sus, cãtre cer.Acest lucru va sfinþi orizontul lor spiritual, iar ei vordeveni din ce în ce mai capabili sã absoarbã luminagraþiei care emanã din Soarele Graþiei creat de operaMântuirii, a cãrui luminã ºi cãldurã permit renaºtereaoricãrei creaturi la viaþa eternã.

96 Calea renaºterii spirituale

Page 97: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Iatã aºadar în ce constã Mântuirea: în recunoaºtereaTatãlui preasfânt ºi a Iubirii Sale, care a ispãºit pãcateleîntregii lumi, redându-i acesteia sfinþenia sa. Ea asângerat pe cruce, iar odatã cu primirea lãncii în inimaIubirii Eterne, a permis deschiderea unei porþi care lepermite chiar ºi celor mai mari rãufãcãtori sã pãtrundãîn Lumina ºi în Viaþa eternã. Dacã un singur om a pututdeveni clarvãzãtor, renãscând în iubire ºi credinþã, toþiceilalþi pot face acelaºi lucru. Acesta este rolul Mântuirii,prin care micuþa bulã a Iubirii eterne este fecundatã dinnou de razele Soarelui Graþiei, iar Iubirea primordialã aTatãlui se trezeºte din nou în om prin operele Fiului,susþinutã cu toatã vigoarea de puterea Sfântului Duhcare emanã deopotrivã din Tatãl ºi din Fiul.

Vã voi spune în continuare ce înseamnã operaMântuirii Mele. Mai întâi de toate, ea reprezintã operacea mai imensã a Iubirii eterne, prin care Eu, CelPreaînalt, M-am întrupat într-un om cu toatãplenitudinea Iubirii Mele ºi a Divinitãþii Mele. Am devenitastfel fratele vostru ºi am preluat pe umerii Mei întreagamasã a pãcatelor lumii, spãlând pãmântul destrãvechiul blestem al sfinþeniei intangibile a luiDumnezeu. În al doilea rând, a urmat aservirea iaduluide cãtre puterea Iubirii Mele. Anterior, acest iad nu aputut fi aservit decât de cãtre mânia Divinitãþii, nefiindîn nici un fel influenþat de Iubirea Mea, deºi aceastareprezintã arma cea mai teribilã împotriva infernului,întrucât reprezintã contrariul absolut al acestuia, cusingura diferenþã cã este infinit mai puternicã decât el.Simpla pronunþare cu multã iubire ºi pietate a NumeluiMeu este suficientã pentru alunga foarte departe iadul,aruncându-l în abisurile infinitãþii. În sfârºit, în al treilearând, Mântuirea reprezintã deschiderea porþii cerului ºia vieþii eterne, dar ºi un ghid plin de înþelepciune pentruvoi, cãci Iubirea vã reconciliazã cu sfinþenia lui

Calea renaºterii spirituale 97

Page 98: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Dumnezeu ºi vã învaþã cum sã vã aplecaþi în faþa lumii,dacã doriþi sã fiþi ridicaþi chiar de Dumnezeu. În plus, eavã ajutã sã suportaþi batjocurile, suferinþele ºi Crucea,din iubire pentru Mine ºi pentru fraþii voºtri, cu o marerãbdare, cu blândeþe ºi într-o stare de abandon. Da,Iubirea vã învaþã sã vã binecuvântaþi chiar ºi duºmanii,cu aceeaºi iubire divinã din inimile voastre.

Lumea exterioarã nu este altceva decât o formãexterioarã ºi strãlucitoare a iadului, iar pãmântul,binecuvântat din nou de opera Mântuirii, se aflã subinfluenþa ei, care îl sufocã prin egoism, corupþie,imposturã, iubire de sine, plãceri deºãnþate, confort,bogãþii, avariþie ºi nevoia generalizatã de dominaþie.Pentru ca pãmântul sã nu cadã murdãrit din nou subinfluenþa blestemului, el a fost sfinþit de Sângele Iubiriieterne. Ori de câte ori ªarpele încearcã sã sedebaraseze de ororile sale, prin rãzboaie, furt,prostituþie, lux, ateism, adulter (natural sau spiritual) —potopul eliberator al Iubirii crucificate acþioneazã deîndatã pentru trezirea oamenilor ºi a clarvãzãtorilor,care curãþã imediat pãmântul de gunoaiele aruncate deªarpe, aruncându-le în curtea din spate a mai-mariloracestei lumi. În astfel de perioade, inima lumii sebucurã de comoara ei, în timp ce copiii Mei trebuie sãsuporte pentru o vreme o perioadã scurtã de restriºte,timp în care pãmântul devine steril. Dacã ei serefugiazã însã sub crucea Mea ºi îmi ascultã voceavorbindu-le de noua viaþã care îi aºteaptã prinintermediul clarvãzãtorilor treziþi de Mine, stropindpãmântul cu apa vieþii din Fântâna lui Iacov, pãmântulva fi binecuvântat din nou ºi va sfârºi prin a da cele mainobile fructe. Aceste fructe fac ºi ele parte integrantãdin marea operã a Mântuirii realizatã de Cruce”.

98 Calea renaºterii spirituale

Page 99: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

VIICalea renaºterii spirituale

Hrana Renaºterii Spirituale este alcãtuitã dinascultare ºi umilinþã.

a) Reguli de comportament indispensabile(revelate de Domnul pe data de 15 august 1840)

„Vã voi indica acum pe scurt regulile decomportament care trebuie respectate literal ºi cât maideplin dacã doriþi sã fiþi în siguranþã în faþa solicitãrilorlumii exterioare, dar ºi pentru a intra pe calea cea maiscurtã în posesia Graþiei Mele, ajungând astfel la oRenaºtere completã. Aceste reguli sunt clasificate astfel:

1. Fiecare om trebuie sã respecte cu stricteþe legileþãrii referitoare la persoana sa exterioarã, indiferent caresunt acestea, fãrã sã se opunã în nici un fel presiunilordin afarã care îl pun la încercare, cãci nu existã altãputere decât cea care emanã din Mine ºi din voinþa Meaexpresã. Totul Mi se supune Mie, fie conºtient (lucrucare se întâmplã rareori), fie inconºtient (lucru care seîntâmplã frecvent), iar în lumea voastrã prinþii trebuie sãdomneascã, iar voi sã vã supuneþi lor. Cãci totul depindede Mine. Dat fiind cã pãcatul domneºte încã pe deplin înlumea voastrã, cum aþi dori voi ca Eu sã vã trimit prinþiºi conducãtori înþelepþi ºi iluminaþi?

Oricum, vai conducãtorilor care îºi oprimãpopoarele, cãci ei vor fi pedepsiþi nu doar prin moartea

Calea renaºterii spirituale 99

Page 100: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

temporarã, ci ºi prin cea eternã. Ei se considerã preasus plasaþi pentru a se compara vreodatã cu cei pestecare domnesc ºi nici unul dintre ei nu respectã voinþaMea justã. Conducãtorii echitabili ºi buni sunt oconsolare pentru suflet, dar cei rãi ºi vicleni nu suntdecât un bici în mâna Mea. Cei care li se opun, se opunpractic biciului Meu ºi vor cãdea sub loviturile Mele. Înschimb, cei care trãiesc în iubirea ºi în graþia Mea nuvor sângera niciodatã sub loviturile biciului Meu, cidimpotrivã, vor fi întãriþi de acestea, la fel ca un lanþexpus furtunii. Fericiþi sunt cei puri, care vor cunoaºterenaºterea spiritualã, cãci asupra lor se va revãrsa omare fericire ºi întreaga Mea iubire.

Împãrãþia Mea nu are nimic de-a face cu aceastãlume. De aceea, va trebui sã îi daþi Cezarului ce este alCezarului ºi Mie ce este al Meu, respectiv inima voastrãîn care aþi cultivat cea mai purã ascultare ºi smerenie.Dacã veþi face acest lucru, nu va mai trebui sã vãpreocupaþi de restul, cãci Eu, Tatãl vostru, Mã voi aflaîn mijlocul vostru! De aceea, ascultaþi-vã prinþii (n.n.conducãtorii). Duceþi fãrã sã murmuraþi crucea voastrãuºoarã ºi urmaþi-Mã cu iubire pe Mine. În acest fel, nunumai cã veþi supravieþui în aceastã lume, dar veþibeneficia inclusiv de graþia Mea, care va da viaþã tuturorlucrurilor pe care le veþi pãstra în numele Meu!”

2. În ceea ce priveºte biserica exterioarã care vãguverneazã, fiecare om îi este subordonat din punct devedere corporal (în mãsura în care face parte dinorganizaþia ei), aflându-se faþã de ea într-un raportanalogic celui faþã de conducãtorii sãi politici, cusingura diferenþã cã oamenii care îi încalcã regulile nutrebuie sã fie pedepsiþi, aºa cum se întâmplã în cazullegilor statului. Totuºi, doresc sã vã spun cã Eu nu îiprivesc cu ochi favorabili pe cei care îºi pãrãsesc Mama

100 Calea renaºterii spirituale

Page 101: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

întru credinþã, iar soarta lor nu va fi cu nimic mai bunãdecât cea a celor care comit pãcatul odios alsinuciderii. Voi aþi primit un corp prin intermediul cãruiasufletul vostru îºi primeºte primele sale impresii, cucare se hrãneºte. De aceea, aveþi nevoie de un ghidexterior, iar acesta este biserica, prin intermediul cãreiacorpul vostru plin de pãcate trebuie supus ºi lucratpânã când devine la fel de pur ca ºi cel al unui copil înpântecul mamei sale! Ce se poate alege de un copilcare îºi pãrãseºte prea curând pântecul matern?

Hrana renaºterii spirituale este alcãtuitã din ascultareºi umilinþã, iar dacã biserica romanã vã predicã acestecalitãþi, este foarte bine. Ce vã determinã sã vãabandonaþi Mama întru credinþã a corpului vostru?Fiecare om trebuie sã rãmânã aºadar credincios bisericiisale. Un romano-catolic va fi binecuvântat de 99 de oridacã va asculta de biserica sa ºi numai o datã dacãdevine propriul sãu legiuitor egoist, lipsit de umilinþã ºide iubire! Nici chiar ceremoniile exterioare nu trebuierespinse, cãci acestea sunt vii pentru cei vii, sunt purepentru cei puri ºi sunt utile pentru cei ascultãtori ºipentru cei smeriþi. Cum îºi imagineazã cei care cred cãse aflã în lumina Mea cã pot judeca biserica ºi statul?Oare cred ei cã Eu nu am suficient discernãmânt pentrua schimba circumstanþele lor exterioare dacã acestea nuar corespunde întru totul cu voinþa Mea? Judecãtorii deacest fel se situeazã cu mult sub credincioºii slabi, dacãîºi imagineazã cã Eu am nevoie de asistenþa lor juridicã!Adevãr vã spun: aceastã atitudine Mã umple de oroare,cãci tot ce se petrece în lumea voastrã corespundevoinþei Mele, iar Eu sunt singurul Judecãtor al fiecãreisituaþii în care vã aflaþi voi, întrucât numai Eu sunt sfântºi drept în Iubirea Mea. De aceea, vã cer tuturor sãurmaþi aspiraþiile bisericii voastre, lãsându-vã inimileatrase cãtre Mine. În acest fel, veþi obþine foarte rapid

Calea renaºterii spirituale 101

Page 102: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

graþia Mea, ºi prin intermediul ei veþi obþine renaºtereaspiritualã, întãrind astfel biserica voastrã exterioarã încorpul vostru! Amin”.

3. Sã revenim puþin la ceremonii. În viziunea Mea,acestea nu pot nici sã înalþe, nici sã coboare. De vremece toate aspectele lumeºti importante sunt marcate deceremonii, nimic nu poate împiedica o bisericã sã îºiconstruiascã propriile sale ceremonii. Pe de altã parte,nimeni nu trebuie sã creadã cã obþine vreun meritspiritual dacã participã la aceste ceremonii exterioare!Cãci din punctul de vedere al spiritului, numai o inimãplinã de smerenie, de umilinþã ºi de iubire poate fi utilã.Ea reprezintã biserica interioarã a omului, iar bisericaexterioarã nu capãtã viaþã ºi nu îºi descoperã sensulprofund decât prin intermediul celei interioare, fierenãscând din moarte, fie dimpotrivã, trecând de la viaþãla moarte. Altfel spus, prin ascultarea voastrã faþã debisericã, voi fie puteþi învãþa ce înseamnã umilinþa,având astfel acces la graþia Mea, ºi implicit la renaºtereaspiritualã, fie vã puteþi îngropa în ceremoniile moarte alebisericii exterioare, pierind ca niºte pãgâni, sufocaþi destrãlucirea ei exterioarã, incapabilã sã vã ajute cu cevadin punct de vedere spiritual.

La fel ca un copac care creºte, dezvoltându-ºi maiîntâi ramurile mari, apoi crengile mai mici, apoi lãstarii,frunzele ºi florile care conþin staminele celor douã sexe,dar care vor cãdea de îndatã ce îºi vor îndeplinimisiunea, devenind inutile, pentru a face apoi locfructelor, procese care îi permit copacului sã se dezvolteliber ºi sã prospere în toatã forþa fiinþei sale, potrivitordinii speciei sale, - la fel se petrec lucrurile ºi cubiserica ºi cu ceremoniile sale. Dacã omul ar mânca totce creºte într-un copac, el ar muri din cauza fructelornecoapte ale acestuia. Singurele produse ale copacului

102 Calea renaºterii spirituale

Page 103: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

care pot fi consumate sunt fructele sale ajunse lamaturitate. La rândul lor, florile sale conþin anumiteprincipii curative care se dovedesc extrem de utile întimpul bolilor. Toate aceste procese din regnul vegetalpot fi comparate cu ceremoniile moarte, dar care sedovedesc totuºi necesare pentru menþinerea ordinii, cãcidacã un copac ar fi despuiat de frunzele ºi de florile sale,fructele bune de consum nu ar putea apãrea.

Biserica evreiascã era o bisericã pregãtitoare ºi purceremonialã, comparabilã cu frunzele ºi cu florilecopacului, prefigurând fructul viu al Cuvântului Iubiriieterne. Iar Eu vã întreb: oare nu era ea valabilã, datãfiind starea de lucruri de atunci? De altfel, dacã aveþicopii, ce altã modalitate mai bunã aveþi la dispoziþiepentru a le prezenta voinþa Mea decât punându-i sãasiste la aceste ceremonii exterioare?

ªi voi aþi început prin a fi evrei ºi copii, iar atât timpcât nu aþi depãºit acest stadiu, aþi avut nevoie deceremoniile bisericii. Nu trebuie sã vã cramponaþi însãde acestea, cãci elevul care iese din clasa elementarãtrebuie sã treacã într-o clasã superioarã, unde va învãþasã citeascã, sã scrie, iar mai târziu sã socoteascã înIubirea mea, precum ºi sã acþioneze în graþiaînþelepciunii Mele. Cei ai cãror inimi pline de iubire aufost deja purificate pot veni la ªcoala Mea, unde vorînvãþa cum sã ajungã la viaþa veºnicã prin renaºtereaspiritualã. În schimb, cei care au fost neatenþi laprocesele care se petrec în interiorul lor ºi care continuãsã participe la ceremoniile exterioare ale bisericii, caresunt moarte în sine, vor muri la rândul lor, întrucât s-audovedit suficient de proºti pentru a cãuta scopulsuprem cu ajutorul simþurilor lor exterioare. Cinearuncã copilul împreunã cu apa din baie este nebun delegat. Cine aruncã copilul din cauzã cã nu este atent lael, ºi pãstreazã apa din baie, este deja mort, datoritã

Calea renaºterii spirituale 103

Page 104: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

prostiei sale superstiþioase. Cel înþelept pãstreazãdeopotrivã copilul ºi baia: copilul pentru cã reprezintãun fruct viu, iar baia pentru a putea spãla copilul în ea.El nu aruncã decât apa din baie.

Aºadar, dacã doriþi sã deveniþi copiii autentici aiIubirii ºi Graþiei Mele, nu vã lãsaþi iritaþi de aspectulflorii, cãci acesta nu are nici o importanþã. Gândiþi-vãmai degrabã la fruct, iar floarea vi se va pãrea sfântã,atât timp cât nu veþi rãmâne la stadiul de floare sau defrunze. Cei care ajung în stadiul de fruct se întorc uneoripentru a examina cu atenþie evoluþia vieþii lor spirituale.În schimb, cei care îºi privesc cu dispreþ încãlþãrile pecare le-au purtat pe vremea când erau copii nu îmi suntpe plac, precum nici cei care se înalþã ca niºte vulturicãtre înãlþimile cele mai înalte, de unde privesc cudispreþ în jos, cãtre sãrmanii porumbei.

Cel mai bine este sã vã spuneþi cã fãrã permisiuneaMea nu se poate petrece nimic. Dacã veþi procedaastfel, lucrurile vã vor apãrea într-o perspectivã diferitã.Este adevãrat cã toþi oamenii dispun (la nivelindividual) de o libertate totalã a voinþei, darcomportamentul popoarelor este opera Mea. Vã spunacest lucru pentru ca sã fiþi împãcaþi în inima voastrã,cãci fãrã aceastã stare de pace nu veþi putea realizanimic mãreþ. Bucuraþi-vã de odihna Sabatului, cãciadevãrata iubire este precum o femeie însãrcinatã careare nevoie de odihnã pentru a se pregãti în vedereanaºterii. Vã spun toate acestea pentru ca ºi voi sã vãodihniþi în Mine, Tatãl vostru, care sunt de-a pururisfânt, sfânt, sfânt, în toatã veºnicia! Amin”.

4. „O altã întrebare se referã la citirea cãrþilor pãstrateîn secret de cãtre cenzurã. Eu nu spun cã nu puteþi citiaceste cãrþi, la fel cum nu interzic nimãnui sã rosteascãnumele Prinþului Minciunii în caz de urgenþã ºi pentru a

104 Calea renaºterii spirituale

Page 105: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

avertiza pe altcineva. Dar este bine sã vã întrebaþi la cevã servesc toate aceste cãrþi. Ce lucru atât de valoros aþidescoperit vreodatã în cãrþile scrise de inteligenþaumanã? Eu unul vã spun: aþi gãsit în ele numai prostii ºicuvinte goale, lipsite de orice utilitate, care v-au încãrcatmintea ºi inima cu tot felul de idei greºite, care nu aufãcut decât sã întunece ºi mai tare spiritul vostru. Maibine v-aþi pune întrebarea: oare nu au dreptate cei carerãspund apelului: «Veniþi la Mine, voi, cei îndureraþi ºiîmpovãraþi, ºi Eu vã voi alina ºi voi ridica povara de peumerii voºtri! Cere ºi þi se va da! Cautã ºi vei gãsi! Bateºi þi se va deschide!»”? Mai mult, Eu vã spun: „Tot ce veþicere Tatãlui în Numele Meu vã va fi acordat fãrãîntârziere. Cãutaþi Împãrãþia Mea înainte de oricealtceva, ºi tot restul vi se va da cu asupra de mãsurã!”

Cum se face atunci cã, ºtiind toate acestea, voi nuveniþi la Mine pentru a afla din gura Mea care sunt marilecãi ale graþiei Mele ºi cum puteþi primi viaþa veºnicã dinmâna Mea? Chiar Mã consideraþi un mincinos, aºa cumsunteþi voi? Sau poate credeþi cã sunt surd ºi am inimaîmpietritã, astfel încât nu doresc sã vã comunicCuvântul Meu viu? Preferaþi sã ascultaþi balivernele lumiiºi sã muriþi de foame, în loc sã veniþi la Mine cu toatãîncrederea ºi iubirea, pentru a primi adevãrul ºi viaþa dela izvorul primordial? De ce cãutaþi viaþa în mijloculmorþii? O, nebunilor! Eu vã dau Pâinea vieþii, iar voicontinuaþi sã muºcaþi din pietrele dure ºi moarte! Eu vãchem cu voce tare ºi vã cer sã veniþi la Mine, iar voifugiþi dupã câinii turbaþi ºi vã comportaþi la fel ca ei! Eustrig mai puternic decât un gardian de noapte,asurzindu-vã urechile, iar voi vã astupaþi urechile cucãrþile voastre pline de murdãrii numai pentru a nu-Mimai auzi vocea, ºi cãutaþi viaþa clãtinându-vã ca niºtebeþivi deasupra hârtiei înnegrite! Oare cum sã definescaceastã aiurealã fãrã seamãn? O, ascultaþi-Mã: veþi

Calea renaºterii spirituale 105

Page 106: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

plânge în eternitate din cauza nebuniei care v-a fãcut sãdispreþuiþi aurul, preferând în locul lui plumbul, deºi Euv-am propus atât de multe lucruri nobile!

Pe scurt, citiþi cât mai puþin ºi rugaþi-vã cât mai mult,iar Eu voi veni la voi ºi vã voi dãrui într-un singur minutmai mult decât aþi putea învãþa citind toate biblioteciledin lume. Nu vã mai preocupaþi de cenzurã ºi deascunderea anumitor cãrþi, cãci cel în faþa cãruia amdeschis marea Carte a Graþiei Mele se poate foarte binelipsi de lectura cãrþilor interzise. Cartea Mea nu ascultãde cenzura lumii, fiind tot timpul deschisã în inimilecelor credincioºi, în care nici o cenzurã din lume nupoate pãtrunde. Amin”.

5. „În ceea ce priveºte Sfânta Scripturã, aceastatrebuie cititã de cei cu inima simplã ºi sufletul smerit,ascultãtor ºi docil. Ei nu trebuie sã o citeascã însã dintr-osimplã curiozitate intelectualã, cãci atunci nu vor gãsiîntre literele ei decât moartea. Cititorul Scripturii trebuiesã considere Cuvântul Meu un ghid, acþionând apoi înconsecinþã. El nu trebuie sã îºi batã capul ºi sã facãcercetãri pentru a înþelege cele scrise în ea, ci trebuiedoar sã punã imediat în aplicare cele citite, trãind îniubirea lui pentru Mine ºi amplificând-o în permanenþã.În acest fel, lui îi va fi revelat la momentul potrivitsecretul întregii cunoaºteri, iar inima lui va afla sensulcelest al spiritului ºi al vieþii veºnice, exact aºa cum seîntâmplã în cazul tãu, servitorul Meu (n.n. JakobLorber), care nu ai citit încã Sfânta Scripturã de la uncap la altul, dar ai devenit totuºi, prin graþia Mea, unuldintre cei mai mari experþi în Scripturã. Orice om poateafla ceea ce ºtii ºi înþelegi tu, cu condiþia sã nu tindãcãtre o cunoaºtere deºartã, ci doar cãtre recunoaºtereaIubirii Mele ºi a Graþiei care decurge din ea în naivitateasmeritã a inimii sale.

106 Calea renaºterii spirituale

Page 107: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Acelaºi lucru este valabil ºi în ceea ce priveºtescrierile mistice, a cãror lecturã este la fel de puþinfructuoasã ca ºi cea a unui roman dacã nu conduce lastabilirea unei convingeri interioare. Ele nu fac decât sãvã încarce ºi mai tare memoria, care reprezintã gurainteligenþei voastre superioare. În loc sã o hrãniþi cusetea de iubire ºi de înþelepciune, voi o alimentaþi cu totfelul de cunoºtinþe frivole ºi îi potoliþi astfel apetitulpentru adevãrata hranã a vieþii. O, nebuni ce sunteþi!

Fiind singurul care dispune de viaþã ºi care o poatedãrui, Eu sunt cel mai bun comentator al acesteia, ºi înacelaºi timp, cel mai mare Mistic! De aceea, citiþi cât maipuþin ºi cât mai de calitate, iar apoi acþionaþi în conformitatecu cele citite. În acest fel, veþi reuºi sã ajungeþi acolo undedoriþi. Vã reamintesc cã sãmânþa de muºtar esteminusculã, dar din ea creºte un copac foarte mare, pecrengile cãruia îºi pot face cuib pãsãrile cerului. Amin”.

6. În legãturã cu preoþii, Eu vã spun: existã mai multefeluri de preoþi. Unii s-au fãcut preoþi numai pentru adeþine putere ºi pentru respectul pe care îl conferãaceastã funcþie. Ei dispreþuiesc marea Mea sãrãcie ºitotala Mea neputinþã în domeniul lumesc, cãci Eu nu amdorit sã fiu niciodatã un prinþ, ci doar un Mântuitor. Alþiise fac preoþi pentru a aparþine castei spirituale. Ei aupretenþia cã sunt singurii reprezentanþi ai bisericii ºicondamnã dupã bunul lor plac toate informaþiile pe carele-am transmis prin intermediul unui biet pãcãtos,predicând — împotriva voinþei Mele — cã Eu nu Mãmanifest prin cei care nu sunt afiliaþi bisericii lor, pe careîºi imagineazã cã o reprezintã exclusiv ei. În acest fel, eiînchid cu zãvoare grele uºa care duce cãtre CuvântulMeu viu pentru mii ºi mii de oameni.

Dar la momentul potrivit le voi spune ºi Eu: „Plecaþide lângã Mine, cãci Eu nu v-am cunoscut niciodatã! Voi

Calea renaºterii spirituale 107

Page 108: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

aþi dispreþuit întotdeauna Cuvântul Meu viu ºi aþi fãcutdin Mine un mincinos! Stã scris: ‚Cine respectãporuncile Mele Mã iubeºte, iar cine Mã iubeºte pe Mineîl iubeºte inclusiv pe Cel care M-a trimis, adicã pe Tatãlpreasfânt, iar Noi vom veni ºi ne vom face sãlaº îninima lui ºi vom locui în ea»”.

Existã totuºi ºi preoþi care meritã pe deplin acestnume binecuvântat. Ei sunt amabili ºi plini de iubirefaþã de toþi oamenii. Dãruiesc tot ce posedã celorsãrmani, nu condamnã pe nimeni ºi încearcã dinrãsputeri sã salveze oile care s-au pierdut. Îi consoleazãpe cei suferinzi, îi gãzduiesc pe strãini ºi le pun sub capo pernã moale, în timp ce lor îºi rezervã o piatrã durã.Nu îºi numãrã sacrificiile fãcute, ci le spun celor caredoresc sã o facã: „Dragã frate, sacrificiul este sfânt ºiare o valoare inestimabilã, întrucât reprezintã mareaoperã a Mântuirii reînceputã într-o manierã vie, diniubire ºi din credinþã faþã de Dumnezeu. De aceea, el nupoate fi remunerat ºi nu poate servi numai pentrubunãstarea unei singure persoane. Dimpotrivã, prinputerea marii opere a Mântuirii, toatã lumea poate ºitrebuie sã cunoascã renaºterea spiritualã, pentru aaccede astfel la viaþa eternã. La fel se petrec lucrurile ºicu puterea sacrificiului consfinþit de Christos însuºi. Deaceea, oferã mai întâi darul tãu unui frate, iar dacã îþimai rãmâne ceva, pune-l cu credinþã pe altarulDomnului ºi roagã-te pentru duºmanii tãi. În acest fel,Domnul Preaînalt va privi cu bunãvoinþã sacrificiul tãuºi îl va adãuga la Sacrificiul preasfânt pe care l-arealizat El Însuºi, dupã care îþi va oferi tot ce ai nevoie”.

Astfel de preoþi îmi sunt cu adevãrat pe plac. Deaceea vã ºi spun: mergeþi ºi ascultaþi slujbele lor, cãcinici unul din cuvintele lor nu le vor aparþine, ci vor fichiar Cuvintele Mele vii! O, vã asigur cã aceºti preoþivor afla cât de curând cât de mare este recompensa

108 Calea renaºterii spirituale

Page 109: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

care îi aºteaptã! Într-adevãr, ei vor locui de-a pururialãturi de Mine, Pãrintele lor preasfânt! Nu mai trebuiesã adaug nimic, cãci îi veþi recunoaºte cu uºurinþã peaceºti preoþi dupã operele lor, la fel cum puteþirecunoaºte un pom dupã fructele sale.

Acesta este motivul pentru care v-am sfãtuit maidevreme sã nu renunþaþi la bisericã: din cauza preoþilorei. Cu atât mai mult vã spun sã nu îi respingeþi peepiscopi, cãci dacã aceºtia au ajuns pe o poziþie atât deînaltã, având o turmã mare de enoriaºi, vã puteþiimagina cã ei nu îºi pãstoresc turma de unii singuri ºicã fiecare pas al lor este supervizat îndeaproape deMine, astfel încât ordinea cea bunã sã fie pãstratã subconducerea Mea.

În ceea ce priveºte viaþa voastrã interioarã, voi ºtiþide mult timp cã totul depinde de voi, dar ºi de graþiaMea pe care nu v-o pot transmite nici îngerii din cer ºinici episcopii de pe pãmânt, ci pe care trebuie sã omeritaþi voi înºivã prin iubirea voastrã sincerã faþã deMine ºi faþã de semenii voºtri, prin respectarea strictã aporuncilor Mele, iar dacã aþi pãcãtuit, printr-o cãinþãsincerã ºi o penitenþã severã.

Cãci tot ceea ce faceþi voi se reflectã în iubireavoastrã faþã de Mine ºi faþã de semenii voºtri. Cultivaþiîmpreunã o comunitate fraternã cu tot ceea ce estebun, ºi astfel voi veni Eu Însumi printre voi ºi vã voi daviaþã în persoanã! Iubiþi-i pe cei care vã urãsc ºi care vãpersecutã. Binecuvântaþi-i prin rugãciunile voastre pecei care vã blestemã ºi vã condamnã, ºi veþi începeastfel sã simþiþi în scurt timp efectele sublime aleLuminii Mele în întunericul inimilor voastre. Amin”.

7. „În sfârºit, în ceea ce priveºte confesiunea oralã ºicele ºapte sacramente, Eu vã învãþ sã le folosiþi într-unmod echitabil, dându-le adevãrata semnificaþie vie, iar

Calea renaºterii spirituale 109

Page 110: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ele vã vor ajuta sã trãiþi. Cãci pentru cel care criticãnimic nu este bun, în timp ce pentru cel drept totul estesfânt. Acesta din urmã va simþi nevoia sã înalþe un imnde slavã chiar ºi la vederea cuibului unei pãsãri, deºiacesta nu este decât un biet cuib inert! Cu atât mai multvã puteþi gândi cã aceste lucruri nu au fost inventateîntâmplãtor. Ca de obicei, totul depinde de maniera încare ºtiþi sã vã folosiþi de ele.

Cine se spovedeºte ºi îºi recunoaºte pãcatele în faþaunui preot îºi recunoaºte astfel oficial pãcatele în faþalumii. De aceea, el se va simþi urmãrit de ochii celorlalþi ºi(la modul ideal) nu va mai simþi nevoia sã pãcãtuiascã.Cât despre cei care pãcãtuiesc la fel de uºor inclusiv dupãce se spovedesc, aceºtia transformã spovedania într-unsimplu cont al pãcatelor lor, pentru care îºi vor primidividendele în iad. Cel care se spovedeºte ºi se cãieºtesincer pentru pãcatele sale, refuzând sã mai pãcãtuiascãulterior, procedeazã corect. În schimb, cel care considerãcã aceastã ceremonie este o prostie se înºealã amarnic,cãci mai devreme sau mai târziu va întâlni în cale oprãpastie pe care nu o va putea trece uºor.

Iar acum, dupã ce v-am dat acest sistem de reguli,vã sfãtuiesc sã vã folosiþi de el în mod corect ºi sãrespectaþi aceste reguli, cãci aºa cum am mai spus,forma exterioarã nu conteazã niciodatã prea mult, citotul depinde de voi ºi de maniera în care o înþelegeþi.Dacã sunt aplicate incorect, chiar ºi cele mai folositoarereguli se pot dovedi greºite ºi false. Dacã sub cerul libercresc deopotrivã plante bune ºi plante otrãvitoare, nueste vina soarelui cã le încãlzeºte pe toate. Aceasta esteconstituþia lor interioarã, bunã sau rea, care le face sãproducã otravã sau sucuri binecuvântate! Numai de voidepinde aºadar sã produceþi astfel de sucuri! Închei aiciaceste recomandãri. Eu sunt Pãrintele vostru preaplinde iubire. Amin”.

110 Calea renaºterii spirituale

Page 111: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

b) Drumul cel mai scurt cãtre renaºterea spiritualã(text transmis de Domnul pe data de 18 august 1840)

„Este adevãrat cã pentru omul drept lucrurile sepetrec la fel ca în cazul unui copac, ale cãrui fructe nu secoc dintr-o datã, ci treptat. Dacã primãvara esterezonabil de caldã ºi veselã, iar vara cãlduroasã, darcaracterizatã de mici ploi, voi vã spuneþi: „Anul acestarecolta va fi bunã ºi o vom putea culege devreme”. La felse petrec lucrurile ºi în cazul vostru. Dacã v-aþi petrecuttinereþea în bucuria iubirii blânde faþã de Mine, varavoastrã va fi dãtãtoare de viaþã, cãldura ei alternând cumicile ploi ale graþiei coborâte din cer. În acest fel, puteþifi siguri cã toamna aurie nu este departe, când fructulnemuritor se va coace în voi. Cel care doreºte sã renascãîn Mine trebuie sã îºi recunoascã în mod oficial pãcatele,smerindu-se. El trebuie sã le recunoascã pe de o parte înlumea exterioarã, prin spovedanie, iar apoi trebuie sã lerecunoascã în interiorul sãu, în faþa Mea. El trebuie sã Mãroage sã îl iert, aºa cum se indicã în rugãciunea Mea,dupã care trebuie sã se cãiascã sincer, aºa cum a fãcutPetru, dovedind astfel cã se teme sã nu îmi fi pierdutgraþia inestimabilã. În sfârºit, el trebuie sã ia hotãrâreadefinitivã de a nu îºi mai dori sã pãcãtuiascã vreodatã, iarapoi sã o rupã complet cu lumea exterioarã,abandonându-se în totalitate în mâinile Mele. Animat dedorul lui nestins faþã de Mine, el trebuie sã se retragã dinlumea exterioarã ºi din toate afacerile sale ºi trebuie sãse ocupe zilnic, timp de cel puþin o orã ºi trei sferturi, cumeditaþia ºi cu rugãciunea, încercând sã intre astfel încomuniune cu Mine, printr-o interiorizare cât mai deplinã.Ori de câte ori face acest lucru, el îmi poate adresa acestdiscurs scurt, dar stimulativ, rostit din inimã:

„Doamne, iatã-mã! Te-am lãsat sã aºtepþi mult timp,o, Pãrinte preaplin de iubire, care m-ai chemat

Calea renaºterii spirituale 111

Page 112: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

necontenit, încã din copilãria mea, spunându-mi: «Vinola Mine, cãci doresc sã te mângâi!» Acum, o, Tatã,urechile mele s-au deschis, iar voinþa mea încãpãþânatãnu mai doreºte altceva decât sã se supunã voinþei Tale,fiind plinã de smerenie ºi de ascultare faþã de Tine, darºi faþã de fraþii mei cei buni, aºa cum doreºti Tu. Deaceea, Te rog sã vii la mine, multiubitul meu Iisus,pentru a-mi mângâia sufletul bolnav cu balsamul iubiriiTale infinite! Ajutã-mã sã îmi descopãr greºelile care aucontribuit la suferinþele Tale ºi la moartea Ta. O, Iisuse,Tu, care ai învins moartea ºi iadul, vino ºi ajutã-mã sã îþiînþeleg mai bine voinþa, dar mai presus de toate, sã îmirealizez propria nimicnicie, cãci Tu eºti totul în toate! O,bunul ºi blândul meu Iisus, cel plin de iubire, Mântuitoral tuturor armatelor, vino la mine, care sunt slab,sãrman, orb, surd, bolnav, chinuit, posedat ºi paralizat…Da, vino, vino la mine, multiubitul meu Domn Iisus, cãcieu sunt mort. Lasã-mã sã-Þi ating veºmântul sfânt,pentru a cãpãta viaþã! Doamne, nu mai întârzia, cãci ammare nevoie de tine! Nu mai pot rezista fãrã Tine! Tu eºtitotul pentru mine de când iubirea mea pentru Tine arespins orice altceva! Nu mai pot sã trãiesc fãrã Tine.Haide, multiubitul meu Iisus, vino repede! Facã-se însã,ca de obicei, voia Ta sfântã în toate. Amin”.

Dupã acest discurs, odihniþi-vã ºi amplificaþi-vã lainfinit iubirea ºi dorul faþã de Mine. Dacã veþi practicaacest exerciþiu chiar ºi numai pentru o vreme scurtã,adevãr vã spun: veþi vedea fulgere ºi veþi auzi tunete,dar nu trebuie sã vã temeþi de ele! Cãci Eu vin mai întâisub formã de Judecãtor, în mijlocul furtunii, printrefulgere ºi tunete, ºi abia apoi sub forma unui suflu blândºi sacru, în calitatea Mea de tatã.

Cine doreºte sã facã o spovedanie generalã,acordându-i acesteia adevãrata semnificaþie, trebuie sãmanifeste încã ºi mai multã smerenie ºi abnegaþie. El

112 Calea renaºterii spirituale

Page 113: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

trebuie sã ia hotãrârea radicalã de a nu mai pãcãtui,bazându-se pe credinþa lui purã ºi pe iubirea arzãtoarefaþã de Mine. Dacã va îndeplini aceste condiþii, el vasimþi efectele miraculoase care se vor manifesta printr-obucurie uriaºã, imposibil de explicat în cuvinte, ºiprintr-o transfigurare cu adevãrat celestã.

Iatã, acesta este drumul cel scurt, dar ºi cel maieficient, prin care puteþi ajunge la renaºterea spiritualã,singura care permite câºtigarea vieþii eterne. Orice altãcale este automat mai lungã ºi mai puþin sigurã, cãcieste cu siguranþã frecventatã inclusiv de rãufãcãtori;pãdurile care o înconjoarã pot ascunde hoþi, briganzi ºiasasini, iar cel care nu poartã o armurã solidã ºi carenu este înarmat pânã-n dinþi nu poate fi sigur cã vaajunge vreodatã la destinaþie. Reflectaþi la acestecuvinte ºi nu uitaþi Cine este Acela care vi le comunicã!

În locul reuniunilor mondene, al distracþiilor ºicompaniilor îndoielnice, optaþi mai degrabã pentrucomuniunea cu Mine în timpul odihnei sabatice, cãciaceastã comuniune este gratuitã ºi nu necesitã un biletde intrare. În acest fel, veþi putea folosi costul biletuluiîntr-o manierã mai judicioasã. Ce ziceþi? Credeþi cãpoate exista ceva care sã îmi facã o plãcere la fel demare? Nici vorbã! Cãci iatã: aºa cum le-am spus petimpuri apostolilor Mei, nimeni nu poate sluji la doistãpâni! Reflectaþi aºadar cu atenþie la aceste cuvinte ºiamintiþi-vã Cine este Cel care le rosteºte! Amin. Eu,Pãrintele vostru preasfânt din veºnicie. Amin”.

c) Meditaþia

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/224, 8)Domnul:„Nimic nu este mai important pentru om decât sã

mediteze din când în când asupra vieþii sale interioare.

Calea renaºterii spirituale 113

Page 114: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Cine doreºte sã afle de ce forþe spirituale dispunetrebuie sã pãtrundã cât mai des în interiorul lui pentru ase autoexamina.

Relaxaþi-vã ºi reflectaþi în tãcere asupra acþiunilor ºigreºelilor voastre, asupra voinþei lui Dumnezeu pe careo cunoaºteþi foarte bine, precum ºi asupra diferitelorperioade din viaþa voastrã. În acest fel, Satan nu vaputea pãtrunde prea uºor înlãuntrul vostru, cãci acestanu îºi doreºte nimic cu mai multã ardoare decât sã îiîmpiedice pe oameni sã realizeze aceastã introspecþie,ispitindu-i cu tot felul de plãceri exterioare frivole.

De îndatã ce omul atinge o anumitã uºurinþã în arta dea-ºi contempla fiinþa interioarã (conºtiinþa), el începe sãrecunoascã tot mai uºor ºi mai rapid capcanele pe careîncearcã sã i le întindã Satan. El le poate dejuca astfel,anticipând din timp vicleniile viitoare ale adversarului sãuºi luând mãsuri energice pentru prevenirea lor. Satan ºtieprea bine acest lucru, motiv pentru care încearcã dinrãsputeri sã distragã sufletul prin tot felul de mijloace ºide imagini înºelãtoare trimise din exterior, pentru a seputea insinua astfel în el. Dacã reuºeºte, el învãluiesufletul (fãrã ca acesta sã-ºi dea mãcar seama) cu totfelul de capcane, extrem de variate ºi aparent uºoare,care îl fac pe acesta sã uite de problemele grave. Sufletulse vede astfel din ce în ce mai separat de spiritul sãu, pecare nu mai reuºeºte sã-l trezeascã, ºi nici nu se maipune problema vreunei introspecþii. Acesta esteînceputul celei de-a doua morþi a sufletului.

Cred cã aþi înþeles ce înseamnã introspecþia lãuntricã.Mai presus de orice, faceþi acest exerciþiu în liniºte ºi nuvã lãsaþi tulburaþi de nici o manifestare exterioarã. CãciSatan va încerca prin toate mijloacele sã vã deturnezeatenþia prin orice fel de spectacol. Dacã vã treziþi cãceva v-a distras atenþia, reamintiþi-vã ce v-am spus ºiîntoarceþi-vã cât mai rapid în interiorul vostru!”

114 Calea renaºterii spirituale

Page 115: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/226, 1-4)Domnul:„Aþi aflat astfel un nou procedeu prin care omul poate

transforma aspectele materiale din interiorul lui în aspectespirituale din ce în ce mai pure, dobândind un autocontroldin ce în ce mai deplin ºi extinzând apoi acest controlinclusiv asupra naturii exterioare. De aceea, vã recomandsã urmaþi din când în când aceastã cale a meditaþiei, înNumele Meu, pentru a dobândi astfel un control cât maidesãvârºit asupra pasiunilor voastre, iar apoi asupranaturii exterioare ºi asupra tuturor creaturilor. Nu trebuie sãcredeþi însã cã aþi reuºit sã transcendeþi cu totul intenþiilerele ale lui Satan! Atât timp cât renaºterea voastrãspiritualã nu va fi definitivã, Satan nu va înceta nici o clipãsã vã tulbure prin tot felul de mijloace, ori de câte ori veþiîncerca sã faceþi acest exerciþiu. Pe de altã parte, dacã veþirenaºte întru spiritul vostru, Satan îºi va pierde pentrutotdeauna orice influenþã asupra voastrã. Voi veþi deveniastfel judecãtorii lui ºi ai tuturor celor care se lasã atraºi deel, pe care i-i veþi putea rãpi, pentru veºnicie”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/166, 18-19)Domnul:„Iar acum, ne vom relaxa ºi vom încerca din nou sã

practicãm introspecþia lãuntricã, ce reprezintã o veritabilãsãrbãtoare pentru ziua de Sabat!” Aceste cuvinte rostite deMine au adus liniºtea în casã. Am rãmas astfel cu toþii timpde aproape trei ore. În final, Domnul a spus: „Sabatul s-aterminat. De aceea, le putem permite membrelor noastresã se întindã ºi sã îºi primeascã binevenita relaxare”.

(Casa Domnului II, 242, 3-13)Enoh cãtre regele Lameh:„Nu trebuie sã te duci la Templu decât seara, când

ziua scade. Petrece acolo un lung moment de

Calea renaºterii spirituale 115

Page 116: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

introspecþie. Nu-þi folosi gura ºi mâinile, ci aºteaptã într-orelaxare perfectã Spiritul lui Dumnezeu, în mareasmerenie ºi iubire a inimii tale. Iatã cum trebuie sã i teadresezi lui Dumnezeu, conºtientizând fiecare cuvânt înforul tãu interior: «O, Tatã preasfânt ºi preaplin de iubire,fii milostiv ºi plin de compasiune faþã de sãrmanulpãcãtos din faþa Ta. Iartã-mã pentru cã îndrãznesc sã Teiubesc cu inima mea impurã ºi pentru cã Te numescTatã, eu, care sunt cel mai mare pãcãtos din lume!»

Dupã ce ai rostit aceste cuvinte în forul tãu lãuntric,cu multã ardoare, retrage-te într-o relaxare corporalãperfectã ºi aºteaptã Cuvântul Domnului ºi expresiavoinþei Sale. Dacã aceasta se manifestã, acordã-i ceamai mare atenþie, noteaz-o pe tãbliþe ºi anunþ-opoporului! Dacã nu se manifestã, slãveºte-L peDumnezeu în inima ta, apoi ieºi cu respect din Templuºi închide-l din nou pentru o perioadã de 91 de zile”.

d) Formarea de sine

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/75, 7-9)Domnul cãtre Iuda:„Marele secret al formãrii omului prin el însuºi este

urmãtorul: Eu pot sã fac orice pentru om, dar el rãmâneun om. Inima lui îi aparþine în totalitate. De aceea, dacãdoreºte sã se pregãteascã pentru eternitate, el trebuiesã ºi-o structureze în permanenþã. Cãci dacã Eu aºinterveni în inima omului, acesta ar deveni o simplãmaºinãrie ºi nu ar mai putea descoperi niciodatãindependenþa. În schimb, dacã omul primeºte oînvãþãturã corectã, care îi explicã ce trebuie sã facãpentru a-ºi dãrui inima lui Dumnezeu, el simtechemarea sã o urmeze ºi sã îºi transforme singur inima,în conformitate cu învãþãtura primitã.

116 Calea renaºterii spirituale

Page 117: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Abia dupã ce omul îºi structureazã inima þinând contde învãþãtura primitã ºi ºi-o purificã, vin Eu sã locuiesc înspiritul lui. Acesta este momentul în care omul renaºte dinpunct de vedere spiritual. În continuare, el nu se maipoate rãtãci vreodatã, pentru cã a devenit una cu Mine, lafel cum Eu sunt una cu Tatãl din care am ieºit pentru aveni în aceastã lume cu scopul de a le arãta oamenilorcalea ºi de a o nivela pentru ei. Oamenii trebuie sãparcurgã aceeaºi cale în spiritul lor, pentru a ajunge astfella Dumnezeu în toatã plenitudinea adevãrului. De aceea,treceþi cu toþii la purificarea inimilor voastre. În cazcontrar, veþi fi pierduþi, chiar dacã Eu v-am chemat de omie de ori sã ieºiþi din mormânt pentru a trãi viaþa eternã”.

(Explicaþia textelor, pagina 5)„Totul s-a consumat!” De fapt, ce anume s-a

consumat, luând sfârºit? Lupta Mea pentru voi, cãci, încalitatea Mea de Creator, de Dumnezeu ºi de Domn alvieþii eterne, Eu nu pot face mai mult decât sã iaumoartea voastrã asupra Mea. În acest fel, totul a luatsfârºit, dar nu pentru voi, ci doar pentru Mine. Altfelspus, Eu am fãcut pentru voi tot ceea ce Mi-a stat înputerea Mea divinã. De aceea, în ceea ce Mã priveºte,Eu Mi-am terminat opera. În ceea ce vã priveºte însã,voi nu acþionaþi ca ºi cum opera Mea ar fi încheiatã învoi. Da, ºtiu, voi citiþi, scrieþi, studiaþi ºi þineþi conferinþedespre Mine, dar atunci când vã spun: «În locul acestordistracþii mondene, consacraþi-Mi Mie mãcar o orã pezi, timp în care nu vã ocupaþi de nimic altceva decât deMine», atunci gãsiþi o mie de pretexte pentru a evitaacest lucru, iar dacã totuºi îmi consacraþi aceastã orã,în mintea voastrã se rotesc o mie de gânduri lumeºtipentru fiecare gând spiritual slab care pãtrunde în ea.

Pentru voi, orice pretext lumesc se dovedeºte bun. Înschimb, dacã vã decideþi sã îmi consacraþi o orã din timpul

Calea renaºterii spirituale 117

Page 118: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

vostru, foarte puþini sunt cei care se bucurã peste mãsurã deaceastã perspectivã, simþind mai degrabã un fel destânjenealã minorã, dar neplãcutã. Nu mai vorbesc cã de-alungul acestei ore, ei vor privi din cinci în cinci minute ceasul,aºteptând cu nerãbdare ca timpul alocat Mie sã treacã odatã.De altfel, dacã o problemã lumeascã minorã ar interveni înacest interval de timp, aceastã întrevedere cu Mine ar fiamânatã pentru un moment ulterior al zilei, atunci când deregulã omul se lasã cuprins de un somn binefãcãtor!

Aceastã atitudine a voastrã Mi se pare deopotrivãamarã ºi acrã. De altfel, ea nu vã ajutã cu nimic sãprogresaþi, în timp ce Eu fac tot ce îmi stã în puteripentru a vã aduce pe calea cea dreaptã a vieþii. Pentruca aceastã realizare sã prindã însã contur în voi, esteabsolut indispensabil ca voi sã vã luaþi cu toatã iubireacrucea cea uºoarã ºi sã Mã urmaþi cu credinþã”.

(Soarele spiritual II/44, 16-17)„Cine doreºte sã pãtrundã în viaþa sufletului sãu trebuie

sã se scufunde zilnic într-o stare de relaxare perfectã, înspiritul sãu, fãrã sã îºi mai lase mintea sã rãtãceascã. Eltrebuie sã îºi aleagã o temã de meditaþie ºi sã îºistabileascã drept obiectiv sã nu se lase în nici un fel distrasde la aceasta. Iar cea mai bunã temã de meditaþie este înmod natural Domnul Însuºi! Cine practicã cu regularitate,cu abnegaþie ºi în mod constant aceastã meditaþie îºirafineazã astfel în permanenþã vãzul ºi auzul spiritului sãu”.

e) Contemplarea spiritualã a rãsãritului soarelui:adevãrata odihnã sabaticã a inimii

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/148, 8-15)Domnul cãtre discipolii Sãi:„Imaginaþi-vã Soarele spiritual: Lumina pe care o

emanã el este absorbitã constant de suprafaþa mãrii

118 Calea renaºterii spirituale

Page 119: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

vieþii create, care se joacã cu aceastã luminã, creând totfelul de imagini deformate. Deºi reflectã într-o anumitãmãsurã strãlucirea luminii primite, acestea distrug defapt orice urmã a formei divine originale. Pãgânismul dinlumea întreagã, iar mai recent ºi iudaismul reprezintãastfel de caricaturi ale unei forme iniþial divine.

Pe de altã parte, dacã veþi contempla suprafaþa uneiape perfect liniºtite, în care se reflectã soarele, veþiconstata cã acesta strãluceºte în toatã mãreþia sa,reflectând acelaºi adevãr ca ºi cel celest. În mod similar,o inimã seninã, eliberatã de pasiuni (stare pe care nu opoate atinge decât prin abnegaþie, smerenie, rãbdare ºiprin iubirea cea mai purã) este absolut indispensabilãpentru ca armonia lui Dumnezeu sã se poatã reflecta înspiritul omului, la fel cum soarele terestru se reflectã pesuprafaþa unei ape perfect liniºtite.

Atunci când inima omului se liniºteºte astfel, tot ceexistã în el se transformã în adevãr, iar sufletul sãudevine capabil sã se orienteze cãtre profunzimilecreaþiei divine ºi sã contemple totul din perspectivaadevãrului plenar. De îndatã ce sufletul începe însã sãse agite, imaginile iniþiale se tulburã, iar sufletul setrezeºte din nou în lumea iluziilor ºi a înºelãtoriilor de totfelul. El îºi pierde luciditatea ºi nu mai are o viziunejustã asupra realitãþii, pânã când nu-ºi gãseºte din nouliniºtea desãvârºitã.

Aceasta este adevãrata odihnã sabaticã întruDumnezeu ºi acesta este motivul pentru careDumnezeu a dispus celebrarea Sabatului. În aceastã zi,omul trebuie sã se abþinã de la muncile grele ºiepuizante, care necesitã concursul sufletului, fãrã decare corpul nu s-ar putea descurca de unul singur.Sufletul devine astfel agitat, iar agitaþia sa tulburãoglinda apei Vieþii, împiedicându-l sã recunoascã în elînsuºi adevãrul divin. Odihna sabaticã autenticã

Calea renaºterii spirituale 119

Page 120: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

înseamnã aºadar o stare de sãrbãtoare trãitã pefundalul abþinerii de la orice muncã grea. De bunãseamã, în caz de strictã necesitate, omul este obligat sãvinã în ajutorul semenilor sãi.

În afarã de renunþarea la muncile epuizante, sufletultrebuie sã se abþinã de la orice pasiune! Pasiunile suntveritabile furtuni pentru suflet. Ele îi tulburã apa Vieþii ºiîi distrug armonia, la fel cum imaginea soarelui care sereflectã în apa agitatã a mãrii este deformatã. Esteadevãrat cã imaginea soarelui reflectatã de valuri semanifestã prin scântei de luminã, dar nimeni nu arputea recunoaºte în acestea mãreþia astrului solar.Dacã furtuna dureazã mai multã vreme, marea agitatãdã naºtere la suprafaþa ei unor vapori denºi, care umpluaerul celest al sufletului cu nori grei, ce ascund completlumina soarelui, împiedicând-o sã pãtrundã în suflet.Sufletul astfel întunecat nu mai este capabil sã facãdeosebirea între adevãr ºi minciunã, ºi sfârºeºte prin aconfunda opera oarbã a iadului cu lumina cereascã.

Un suflet cãzut într-o astfel de stare este, ca sã zicemaºa, pierdut. Este nevoie de vânturi celeste foarteputernice pentru a alunga norii întunecaþi ce înconjoarãsufletul. Mai mult, sufletul însuºi trebuie sã înveþe în celmai scurt timp sã practice din nou odihna sabaticã,pentru a-ºi liniºti marea vieþii sale. În caz contrar, nicivorbã nu poate fi de vreo mântuire!

Acesta este sensul spiritual pe care acest frumosrãsãrit de soare ni-l reveleazã acum, prin manifestarealui perfect naturalã! Cine va fi capabil sã reþinã aceastãlecþie va sãlãºlui în luminã, iar recompensa sa va fiviaþa eternã. Cât despre cei care nu vor dori sã înveþeaceastã lecþie, aceºtia vor pieri pentru eternitate”.

120 Calea renaºterii spirituale

Page 121: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

f) Gândirea inimii

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/62, 1-10)Cirenius a luat cuvântul ºi a spus:„Doamne, eu nu reuºesc sã gândesc cu inima, cãci m-am

obiºnuit încã din tinereþe sã gândesc cu mintea! De altfel,mi se pare aproape imposibil sã gândeºti cu inima. Cetrebuie sã fac pentru a reuºi?” Domnul i-a rãspuns: „Acestlucru este foarte uºor ºi se realizeazã în mod natural. Toategândurile trimise de simþurile tale cãtre creier, sau cele pecare le concepi tu însuþi, provin mai întâi de toate dininimã, cãci orice gând, oricât de insignifiant ar fi, trebuie sãprimeascã mai întâi un impuls pentru a fi atras cãtreexterior. Atunci când un gând se naºte în inimã, ca urmarea unei dorinþe oarecare, el urcã în creier, pentru a putea ficontrolat de suflet înainte ca acesta sã punã în miºcaremembrele corpului pentru a da viaþã gândului,transformându-l astfel în cuvânt sau în acþiune. Ideea cãomul ar gândi exclusiv cu capul este, dupã cum vezi, oimposibilitate absolutã, cãci orice gând este o creaþie purspiritualã. De aceea, el nu se poate naºte altundeva decâtîn spiritul care trãieºte în inima sufletului uman. Pornind deaici, el dã apoi viaþã întregii fiinþe. Cum ar fi posibil ca ocreaþie produsã dintr-o materie — oricât de subtilã ar fiaceasta — sã se poatã dezvolta, de vreme ce orice materie— deci inclusiv creierul omului — nu este altceva decâtmaterie ºi nu poate fi niciodatã un creator, întrucât este eaînsãºi creatã? Acum þi-e clar? Ai început sã-þi dai seamacã nimeni nu poate gândi vreodatã ceva cu capul sãu?”

Cirenius: „Da, Doamne, acum înþeleg cât se poate declar. Dar cum se petrec lucrurile în realitate? Acum mi separe cã nu am gândit vreodatã decât cu inima mea. Ceciudat! Cum este posibil aºa ceva? Acum simt literalmentecum se formeazã cuvintele în inima mea ºi nu mi se maipare posibil sã simt vreun gând în cap!” Domnul: „Aceasta

Calea renaºterii spirituale 121

Page 122: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

este consecinþa naturalã a faptului cã spiritul din inima taeste din ce în ce mai trezit ºi mai plin de iubire faþã de Mineºi faþã de ceilalþi oameni. Gândurile se formeazã în inimãinclusiv în cazul oamenilor a cãror iubire nu s-a trezit încã,dar aceºtia nu le pot percepe la acest nivel, întrucât suntîncã prea materiali. De aceea, numai creierul lor reuºeºtesã perceapã aceste gânduri. În cazul lor, gândurile inimiiiau formã doar în creierul lor, unde sunt deja mult maimaterialiste, întrucât sunt pregãtite pentru acþiune. Aici,ele se amestecã cu imaginile provenite din lumeaexterioarã, prin intermediul simþurilor corporale, ºi suntimprimate pe aceste tãbliþe minuscule, formã în care îisunt prezentate din nou sufletului. Aceste gânduri devinastfel urâte ºi materialiste, ºi stau la baza acþiunilornegative ale oamenilor. Aºa se explicã de ce oameniitrebuie sã renascã mai întâi în inima ºi în spiritul lor; în cazcontrar, ei nu vor putea intra în Împãrãþia lui Dumnezeu”.

Cirenius se adreseazã în continuare lui Petru, carestã alãturi de el: „Tu ai înþeles totul în legãturã curenaºterea spiritului în inimã, cu Împãrãþia luiDumnezeu ºi cu locul în care se aflã aceasta, subiectedespre care cei doi îngeri vorbesc fãrã încetare,promiþându-ni-le ca rãsplatã viitoare pentru credinþanoastrã?” Petru îi rãspunde: „Bineînþeles, înþeleg perfectaceste lucruri. Dacã nu le-aº fi înþeles, nu aº fi astãziaici, ci aº fi acasã la mine, unde m-aº ocupa de cu totulalte treburi. Eminent domn, bazeazã-te exclusiv peinima ta, cãci vei gãsi aici rãspunsurile dorite mai rapiddecât aº reuºi eu sã þi le explic într-o sutã de ani!Observã-ne pe noi, care suntem primii Lui discipoli ºimartori: þi se pare cã vorbim foarte mult cu El prinintermediul cuvintelor exterioare? Nu! ªi totuºi, noicomunicãm cu El mai mult decât o faceþi tu ºi toþiceilalþi care vã folosiþi de gura voastrã, cãci noi vorbimcu El în inima noastrã, unde îi punem o mie de

122 Calea renaºterii spirituale

Page 123: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

întrebãri, iar El ne rãspunde prin gânduri clare,pronunþate distinct. În acest fel, noi avem de douã oride câºtigat. Într-un fel, am putea spune cã un rãspunsde la Domnul emis direct în inima noastrã reprezintãdeja o implicare a Lui în viaþa noastrã, în timp cecuvintele exterioare nu ajung sã facã parte integrantãdin viaþã decât prin acþiunea sufletului, care lestimuleazã pentru a le concretiza. La fel poþi face ºi tu,eminent domn: îi poþi pune Domnului întrebãrile care teintereseazã referitoare la Satan, subiect care nouã neeste foarte bine cunoscut, iar El nu va întârzia sã îþi dearãspunsul cel bun în inima ta. În acest fel, Satan, carealtminteri are un auz extrem de fin, nu va putea auzinimic. În mod similar, îi poþi pune Domnului întrebãrireferitoare la spirit ºi la Împãrãþia lui Dumnezeu, iar Elîþi va da rãspunsurile dorite în inima ta”.

g) Dubla facultate a înþelegerii

(De la iad la rai I/35, 2-6, 8)Fiecare om posedã o facultate dublã a înþelegerii: una

este exterioarã, respectiv inteligenþa capului sauinteligenþa exterioarã a sufletului, care nu sesizeazã ºi nupoate înþelege vreodatã existenþa lui Dumnezeu, întrucâti-a fost datã sufletului cu scopul de a separa spiritul dinel de Divinitate, ascunzându-l pentru o vreme de Ea.Dacã un suflet doreºte sã îl caute pe Dumnezeu ºi credecã îl poate gãsi doar cu ajutorul acestei facultãþi negative,el nu face decât sã se îndepãrteze ºi mai tare de El, atâttimp cât se încãpãþâneazã sã meargã pe aceastã cale.

Din fericire, sufletul posedã ºi o altã facultate aînþelegerii, al cãrei sediu nu mai este capul, ci inima sa.Aceastã facultate este numitã „inima interioarã” ºi esteînzestratã cu o voinþã a ei, cu o iubire ºi cu o facultate areprezentãrii care corespunde acestor douã elemente

Calea renaºterii spirituale 123

Page 124: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

ale inimii. De îndatã ce aceastã facultate acceptãconceptul de existenþã a lui Dumnezeu, ea înconjoarãacest concept cu iubirea ei ºi îl reþine cu voinþa ei.Aceastã fixare a conceptului de cãtre suflet poartãnumele de „credinþã” ºi are capacitatea de a trezi spirituldin interiorul sufletului. Odatã trezit, spiritul contemplãsufletul care l-a readus la viaþã, îl recunoaºte, îlîmbrãþiºeazã, apoi se retrage din nou, dupã care prindeiarãºi curaj, pânã când îl penetreazã complet cu luminasa divinã, transformându-l în totalitate în luminã.Aceastã luminã devine astfel adevãrata credinþã prinintermediul cãreia sufletul poate deveni preafericit.

Ai auzit vreodatã vorbindu-se de aceastã credinþãadevãratã? Vãd cã îþi spui în sinea ta: „Nu, nu am auzitniciodatã vorbindu-se de aceastã credinþã, cãcigândirea cu inima mi se pare o imposibilitate absolutã!”— Nu Mã surprinde deloc!

Pentru a putea gândi cu inima trebuie sã ai oanumitã practicã, ce nu poate fi dobânditã decât printrezirea continuã a iubirii tale faþã de Dumnezeu. Prinaceastã trezire, inima ta va începe sã se dilate,permiþând astfel eliberarea spiritului ºi dezvoltarea dince în ce mai liberã a luminii sale (cãci orice spiritreprezintã o luminã nãscutã din Dumnezeu). Atuncicând lumina spiritului începe sã strãluceascã în sediulvieþii din inimã, nenumãratele prototipuri ale formelorpur spirituale se întipãresc pe pereþii la fel de numeroºiai acestui mic sediu al vieþii, devenind astfel vizibilepentru suflet. ªi iatã, aceastã contemplare a sufletuluiîn inima sa reprezintã practic o nouã manierã de agândi. Sufletul capãtã astfel acces la noi concepte ºi lareprezentãri mãreþe ºi clare, iar orizontul sãu se lãrgeºtecu fiecare pulsaþie a inimii sale. Pietrele de încercaredispar odatã cu amuþirea inteligenþei capului. Sufletulnu mai simte nevoia sã îºi punã întrebãri sau sã cearã

124 Calea renaºterii spirituale

Page 125: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

dovezi, cãci lumina spiritului sãu ilumineazã formeleinterioare în aºa fel încât nu aruncã nici o umbrã, niciîntr-o parte, nici în cealaltã. În acelaºi timp, oriceîndoialã dispare pentru totdeauna din suflet. În acest tipde credinþã este inclusã ºi puterea extraordinarã de carevorbesc în douã rânduri Evangheliile.

h) Renaºterea sufletului

(Marea Evanghelie a lui Ioan XI/50, 1-14)Domnul:Într-o zi, Simon Petru s-a apropiat de Mine ºi Mi-a spus:

„Doamne ºi Învãþãtorule, mai existã un lucru care nu neeste clar: de ce rãmâne corpul Tãu într-un fel deindependenþã trecãtoare în raport cu Spiritul Tãu interior?Pe de altã parte, din discursurile Tale rezultã cã Tu eºtiînsuºi Spiritul etern al lui Dumnezeu, personificat într-unom. În anumite momente, ni se pare cã trupul Tãu estecomplet independent, în timp ce alteori ni se pare cã estepenetrat în întregime de Spiritul divin! Pãrerile noastre înceea ce Te priveºte sunt astfel împãrþite, lucru pe care cusiguranþã ni-l vei ierta, cãci suntem cu toþii foarte ataºaþide Tine ºi credem în Tine, chiar dacã nu îþi înþelegem încãplenar natura interioarã. Ce rãspuns îmi poþi da?”

Eu i-am rãspuns: „Dragul Meu Petru! Tu ºi fraþii tãinu înþelegeþi încã foarte multe lucruri pentru simplulmotiv cã nu aþi atins nivelul de evoluþie spiritualãnecesar care v-ar permite sã sesizaþi acest proces,altminteri extrem de simplu, pe care vi l-am explicat dealtfel în mai multe rânduri. Astãzi vã aflaþi aici tocmaipentru a experimenta în voi înºivã ceea ce deocamdatãnu înþelegeþi în cazul Meu.

La ce vã foloseºte sã vã gândiþi tot timpul ladiferenþele dintre Fiul omului ºi Fiul lui Dumnezeu, devreme ce nu aþi reuºit încã sã faceþi distincþia între omul

Calea renaºterii spirituale 125

Page 126: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

spiritual ºi cel trupesc? Numai o renaºtere spiritualãplenarã v-ar permite sã rezolvaþi o datã pentru totdeaunaaceastã chestiune, într-o manierã satisfãcãtoare pentrumintea voastrã, ºi trebuie sã recunosc cã aþi fãcut dejafoarte mulþi paºi în aceastã direcþie. Totuºi, deºi v-aþiapropiat mult de acest obiectiv suprem, voi nu l-aþi atinsîncã. De aceea, rãspunde-Mi la câteva întrebãri absolutesenþiale pentru a înþelege aceste aspecte esenþiale:

Mai întâi: cum înþelegeþi voi funcþiile gândirii ºi simþirii?Sunt acestea interioare sau exterioare? Sunteþi voicapabili sã rãspundeþi la aceastã întrebare numai pentrucã memoria voastrã a reþinut lecþia pe care v-a predat-oÎnvãþãtorul vostru, sau poate „eul” vostru interior sãrãspundã la ea, apelând la un raþionament deductiv?

Vãd cã îmi spuneþi: „Ambele procese sunt la fel deposibile”. Dacã omul nu ar fi decât o maºinãrie înzestratãcu un suflet conºtient de sine, el nu ar fi capabil sãgândeascã decât într-o manierã exterioarã, creându-ºiastfel o cunoaºtere alcãtuitã din impresiile acumulate dememoria sa, la fel cum se petrec lucrurile atunci cânddresezi un animal. Dimpotrivã, deducþia este consecutivãîntrebãrilor sufletului adresate unui principiu viu aflat îninteriorul omului, care rãspunde la aceste întrebãri. Acestprincipiu este spiritul sufletului ºi este viu ºi perfect. Dupãcum vedeþi, un veritabil joc al întrebãrilor ºi rãspunsurilorpoate avea loc inclusiv în interiorul omului.

Vãd cã vã spuneþi: „Dacã spiritul este atât de perfect,cum se face cã oamenii trag atât de des concluzii atâtde stupide? Oare nu rãspunde întotdeauna spiritul înmod corect?”

Ba da, dar el reprezintã înainte de toate principiulvital al sufletului, fapt care îi permite acestuia din urmãsã acþioneze uneori împotriva naturii sale, la fel ca oimagine reflectatã în oglindã, întrucât este conºtient desine. Aºa cum o imagine reflectatã nu poate fi creatã

126 Calea renaºterii spirituale

Page 127: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

fãrã un obiect care existã deja ºi care îi seamãnã întrutotul, sufletul nu poate pretinde cã judecãþile sale suntindependente decât dacã acestea sunt rezultatul unorreflexe ce provin de la spirit. Deºi imaginea reflectatãprezintã invers modelul care a stat la baza ei, earãmâne totuºi autenticã. La fel se petrec lucrurile ºi încazul nostru, cel puþin atât timp cât sufletul ºi spiritulsãu nu încearcã sã fuzioneze.

Numai omul care ºi-a dezvoltat suficient de puternicspiritul, astfel încât sufletul lui sã nu îl mai reflecteinvers, cunoaºte renaºterea spiritualã ºi adevãrulperfect. De bunã seamã, aceste imagini nu sunt delocuºor de inversat, cãci din cauza corpului sãu material,sufletul este predispus sã încline cãtre realitatea fizicã,fiind mult mai atras de corpul sãu decât de spiritul sãu.Spiritul se manifestã într-o manierã extrem de discretã,motiv pentru care sufletul are tendinþa sã creadã cãacþiunile acestuia îi aparþin. Inversarea acestor imaginireprezintã deopotrivã sarcina Mea ºi a voastrã, precumºi a tuturor celor care doresc sã Mã urmeze. Spiritulvostru interior vã va ajuta sã gãsiþi calea care conducecãtre realizarea acestei opere, dar în acest scop trebuiesã învãþaþi sã comunicaþi cu el. El este singurul stãpânde care ar trebui sã ascultaþi, întrucât se aflã încomuniune cu Spiritul universal al lui Dumnezeu, alcãrui portret în miniaturã îl reprezintã ºi din care îºiextrage întregul adevãr.

Atunci când sufletul se supune în totalitate spirituluisãu, el nu mai simte nici o dorinþã terestrã ºi nu mai tindedecât cãtre realitatea spiritualã. Devenind independent,el înfloreºte în spiritualitate, iar omul atinge acel nivel deconºtiinþã pe care înþelepþii indieni îl numeau nirvana.Atunci când sufletul se aflã în aceastã stare, oricetendinþã cãtre dorinþele carnale ºi terestre este distrusã,fapt care exclude orice viaþã trupeascã ºi materialã.

Calea renaºterii spirituale 127

Page 128: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Totuºi, atingerea acestei stãri de conºtiinþã este posibilãîn existenþa materialã ºi ea chiar trebuie atinsã pentru cainima omului sã cunoascã în sfârºit pacea interioarã.

Voi sunteþi deja foarte aproape de aceastã renaºterea sufletului vostru. În lumea de dincolo, în ÎmpãrãþiaMea, va mai exista o renaºtere, cea a spiritului vostru,care constã într-o comuniune indisolubilã cu Mine. Aºavor domni copiii în Casa Tatãlui, într-o stare de fericireperfectã, pe care nici o inimã umanã nu ºi-o poateimagina, întrucât ea este de naturã pur spiritualã. Deaceea, îmi este imposibil sã vã prezint anticipat chiar ºio simplã reflectare a acesteia.

Începeþi aºadar prin a încerca sã ajungeþi la renaºtereasufletului vostru, pentru ca acesta sã înveþe sã priveascãexclusiv prin ochii spiritului ºi sã se cunoascã din ce în cemai bine pe sine, inclusiv originea sa”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan XI/52, 1-7)Domnul:„Toþi cei care Mã urmeazã ºi pun în practicã

învãþãtura Mea vor atinge scopul despre care v-amvorbit mai devreme ºi pe care l-am numit renaºtereasufletului. Aceastã renaºtere nu înseamnã altceva decâtpãtrunderea spiritului în suflet, astfel încât acesta dinurmã sã poatã avea acces încã din timpul întrupãrii salepe pãmânt la cea mai înaltã înþelepciune a cerurilor,dobândind astfel nu doar controlul perfect asupra sa, ciºi controlul celor din preajma sa, al naturii ºi al forþelorascunse. Singura condiþie este ca el sã îndeplineascãplin de iubire voinþa Mea, în serviciul semenilor sãi.Instrumentele prin care poate fi atins acest scop suntcredinþa ºi iubirea sincerã faþã de aproape.

Oamenii care au ajuns la aceastã renaºtere au fostîntotdeauna foarte drepþi, întrucât au obþinut perfecþiuneaexterioarã a sufletului lor. Totuºi, aceºti înþelepþi din

128 Calea renaºterii spirituale

Page 129: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

antichitate nu au simþit nevoia sã intre în comuniune cuSpiritul lui Dumnezeu care acþioneazã personal.

De altfel, acest lucru nici nu a fost posibil pânã înprezent, dat fiind cã înainte de Mine (Iisus), Divinitateanu a existat vreodatã într-o formã personificatã ºivizibilã. Aºa se face cã înþelepþii din vechime care auobþinut renaºterea sufletului lor nu puteau vedea directDivinitatea, aºa cum se întâmplã în cazul vostru. Deaceea, învãþãturile lor nu permit decât accesul la ceamai înaltã înþelepciune, pe care ei o considerau infinitã,dat fiind cã Dumnezeu este El Însuºi infinit (în aspectulLui impersonal). Existenþa puterii Sale infinite poate fisimþitã în plan spiritual, dar nu poate fi vãzutã de sufletsub forma unei Persoane.

Abia dupã moartea Mea, când Divinitatea infinitã ºiatotputernicã îºi va asuma acest corp ca pe un veºmânt,toþi cei care ºi-au pãrãsit corpul înainte de venirea Meavor putea intra în sfârºit într-o comuniune eternã cuDivinitatea pe care o contemplã ºi care va cãpãta pentruprima datã în faþa lor o formã vizibilã. Acest lucru se vapetrece în acel oraº pe care vi l-am arãtat deja ºi care senumeºte Ierusalimul celest. Aceastã viaþã contemplativãa Copiilor lui Dumnezeu, la unison cu Acesta, reprezintãadevãrata RENAªTERE A SPIRITULUI.

Numeroºi vor fi cei care, dupã Mine, vor putea sãajungã la renaºterea sufletului lor, trãind în preafericire,dar fãrã a atinge ºi ultimul nivel de conºtiinþã. Mulþimisionari ai Spiritului Meu au coborât pe acest pãmântºi le-au arãtat oamenilor rãtãciþi calea care conducecãtre starea de pace ºi cãtre iluminarea interioarã. Ei nule-au putut indica însã o cale directã care sã-i conducãla Mine, cãci aceasta nu era încã deschisã la aceavreme. De aceea, toþi cei care doresc sã meargã pecãile antice pot ajunge cu uºurinþã la renaºtereasufletului lor, dar fãrã a trãi în comuniune cu Mine.

Calea renaºterii spirituale 129

Page 130: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Aceastã comuniune nu este posibilã decât princredinþa în Mine ºi prin recunoaºterea faptului cã Eu suntChristosul, Cel Uns, care a primit întreaga putere ºi slavãde la Tatãl, pentru a-i face pe oameni fericiþi ºi pentru a-iconduce la beatitudine prin intermediul Fiului. Eu suntsingura Poartã, ºi alta nu mai poate exista! Cine doreºtesã meargã pe drumurile care conduc cãtre cer, dar fãrã adori sã Mã cunoascã, poate atinge un grad înalt deperfecþiune, dar nu va ajunge niciodatã la comuniunealuminoasã ºi contemplativã cu Dumnezeu Însuºi”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/61, 9-14)Domnul:„Gândiþi-vã ºi rãspundeþi-Mi la urmãtoarea întrebare:

sã spunem cã un comerciant aflã cã o perlã foarte mareºi cu o valoare inestimabilã este pusã în vânzare la unpreþ convenabil, dar nu dispune de toþi banii necesari,aºa cã vinde tot ce are pentru a cumpãra aceastãcomoarã nepreþuitã. Nu a procedat el corect? Oare nuar fi fost el nebun sã procedeze altfel?

La fel se petrec lucrurile cu renaºterea sufletuluiuman în spiritul sãu primordial, nemuritor ºi nãscut dinMine. Oare nu trebuie omul sã îºi vândã toate comorilelumeºti ºi sã aspire din toate puterile sale la dobândireacelei mai preþioase perle a vieþii: renaºterea sufletuluisãu întru spiritul care a dat viaþã întregii vieþi? Nutrebuie el sã se ocupe mai degrabã de viaþa eternã asufletului sãu decât de bunurile lumeºti care sedegradeazã ºi se descompun, ºi care nu pot cunoaºtevreodatã viaþa nepieritoare a spiritului lor?

Este adevãrat cã în timpul vieþii sale pe acestpãmânt, sufletul îºi aproprie acele elemente carecorespund corpului sãu, proces care continuã inclusivdupã renunþarea la corp, în eter, unde el preiaelementele care corespund nevoilor sale ºi se îmbracã

130 Calea renaºterii spirituale

Page 131: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cu ele. Aceste elemente nu reprezintã însã comorilevieþii sufletului sãu, ci doar anumite particularitãþi aleacesteia, care au legãturã cu ordinea Mea ºi nu aunimic de-a face cu meritele sufletului.

Trebuie sã recunoaºtem însã cã un suflet pur, care atrãit la unison cu voinþa Mea, recupereazã în dimensiuneaetericã mai multe elemente care au aparþinut cândvacorpului sãu decât un suflet pãcãtos ºi impur. Cãci dacãun corp cast reprezintã o reflectare a sufletului în aceastãlume de jos, el îl va reflecta încã ºi mai mult în lumea dedincolo, unde va fi transfigurat ºi spiritualizat. Nici chiaracest lucru nu reprezintã însã un merit real al vieþiisufletului, nefiind altceva decât o recompensã a acestuiacare corespunde ordinii Mele. De aceea, ar fi o prostie ºio dovadã de orgoliu ca sufletul sã se ocupe chiar ºi unsingur moment de aceastã comoarã terestrã, care îiaparþine doar «egoului» sãu care îl însoþeºte în lumea dedincolo. Aceastã preocupare ar putea fi comparatã cu ceaa unor pãrinþi nerezonabili care nu sunt preocupaþi decâtca fiul sau fiica lor sã obþinã o siluetã zveltã ºi graþioasã ºicare se întreabã ce pot face pentru a-ºi îndeplini aceastãdorinþã, fãrã a se gândi nici o clipã cã înfãþiºareaexterioarã depinde întru totul de voinþa divinã ºi cã nici unom nu o poate schimba.

Singurul lucru absolut necesar pe care trebuie sã îlfacã sufletul este sã caute ºi sã gãseascã în sineÎmpãrãþia Mea, în micuþul sediu al vieþii primordiale dininima sa. În acest fel, tot restul îi va fi dat cu asupra demãsurã”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/57, 12)Domnul:„În acest mic spaþiu trãieºte aºadar adevãratul spirit

venit de la Dumnezeu. Dacã sufletul omului pãtrunde înaceastã micã încãpere din inima sa prin practicarea

Calea renaºterii spirituale 131

Page 132: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

smereniei sincere ºi a blândeþii, ºi prin cultivarea Iubiriieterne, necreate, a lui Dumnezeu, spiritul lui se uneºtecu sufletul creat. Asta înseamnã renaºterea sufletuluiîntru spiritul sãu, nãscut din Dumnezeu”.

(De la iad la rai II, 278, 4-6)Domnul:„Rezultã cã Împãrãþia Mea se aflã într-o micã

încãpere din inima omului. Cine doreºte sã intre înaceastã Împãrãþie trebuie sã pãtrundã mai întâi înpropria sa inimã, creându-ºi aici un mic spaþiu pentrurelaxare, adicã pentru practicarea smereniei, a iubirii ºia fericirii. Dacã îºi aranjeazã în mod corect aceastãmicã încãpere ºi se pune la unison cu ea, el îºi asigurãpentru totdeauna fericirea. Aceastã cale este scurtã,mãsurând doar distanþa dintre cap ºi centrul inimiiomului. Dacã veþi parcurge aceastã distanþã infimã, vãveþi afla deja în cer. Nu trebuie sã vã imaginaþi cãridicarea la cer înseamnã o cãlãtorie dincolo de stele.Ea nu înseamnã altceva decât coborârea în inimã.Numai aici pot fi gãsite cerul ºi adevãrata viaþã eternã”.

(Copilãria lui Iisus, 292, 8-13)Este absolut necesar ca omul sã poarte în el anumite

slãbiciuni, care reprezintã legãturile ce îi menþin spiritulîntr-un înveliº exterior solid. Aceste legãturi nu pot firupte decât dacã sufletul amestecat cu trupul sãu devinesuficient de puternic pentru a-ºi cunoaºte spiritul ºipentru a deveni una cu el. Prin tentaþiile la care estesupus, omul ajunge sã îºi cunoascã aceste slãbiciuni,care atestã locurile în care este crucificat spiritul sãu.Dacã îºi transcende aceste slãbiciuni, negându-se pesine în aceste puncte precise ale sufletului sãu, eldesface lanþurile în care este încãtuºat spiritul sãu ºi îºiîncãtuºeazã cu ele sufletul. Spiritul astfel eliberat trece în

132 Calea renaºterii spirituale

Page 133: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

suflet, pe care îl purificã ºi îl întãreºte, iar sufletul capãtãastfel acces la întreaga putere celestã ºi se uneºtepentru totdeauna cu spiritul sãu.

i) Privirea spiritului

(Marea Evanghelie a lui Ioan XI/53)Domnul:„Mai doresc sã adaug câteva cuvinte în legãturã cu

spiritul, pentru a-i ajuta pe cei care urmeazã calea Mea ºicare doresc sã experimenteze pe pielea lor cât de mult sepoate dezvolta sufletului în interiorul acestui trup. Nudoresc sã vã indic aici în ce fel puteþi obþine facultãþispeciale, miraculoase sau magice, ci doar cum puteþitranscende diferitele îndoieli care asalteazã inima atât timpcât sufletul nu s-a eliberat încã de trupul sãu greu. Acestaeste scopul: de a elibera sufletul de trup ºi de pofteleacestuia, de îndoielile ºi de greºelile sale, pentru ca el sãse simtã uºor în lumea realã, autenticã ºi veritabilã în careeste chemat sã intre, în întregime eliberat ºi independent.

Este evident cã viaþa sufletului se va manifesta maiplenar dacã legãturile acestuia cu corpul vor fidesfãcute. Cei care îmi ascultã cu atenþie Cuvântul, darcare nu simt încã nimic din aceastã viaþã interioarã asufletului lor, sunt încã prizonieri ai acestor legãturi cucorpul lor fizic. Ei sunt ascultãtori ai Cuvântului Meu,dar nu îl traduc niciodatã în practicã.

Cei care rup aceste legãturi cu corpul lor capãtãacces la o vedere clarvãzãtoare asupra oamenilor ºi anaturii, la început într-o manierã care îi face sã creadãcã simþul observaþiei li s-a rafinat extrem de mult, deºiîn realitate procesul reflectã începutul trezirii spirituluilor, care se miºcã din ce în ce mai uºor. Dacã omul seobiºnuieºte sã priveascã în interiorul lui, adicã sãrecunoascã imaginile pe care le percepe ochiul lui

Calea renaºterii spirituale 133

Page 134: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

spiritual, independent de imaginile pe care le percepochii lui fizici, el îºi însuºeºte rapid acea proprietate aspiritului pe care voi o numiþi „clarviziune”, în mãsuraîn care îºi pãstreazã iubirea faþã de Mine ºi continuã sãse înalþe pe aceastã bazã. Aceastã „a doua vedere” nueste deloc o proprietate magicã, ci o calitate cât sepoate de naturalã a sufletului, pe care acesta ºi-o poate— ce-i drept — bloca, la fel cum ºi voi puteþi refuza sã vãdezvoltaþi anumite facultãþi ale trupului vostru.

În timpul unei boli, se întâmplã adeseori ca legãturiledintre corp ºi suflet sã slãbeascã din cauza neputinþeicorpului, caz în care poate apãrea o anumitã clarviziunenesãnãtoasã, ce poate sta la baza a numeroase greºeli.Nu rareori se întâmplã ca sufletul sã trãiascã în stãrilefebrile într-o lume cu care corpul sãu nu are nimic de-aface. Multe viziuni nu sunt altceva decât imaginicorespondente provenite din lumea sufletelor, întrucâtlimba în care spiritul comunicã cu sufletul sãu nu estealcãtuitã din cuvinte, ci din concepte integrale, pe carecuvintele nu le pot exprima decât parþial ºi penibil.

Dezvoltarea în timpul vieþii a acestei capacitãþi de aînþelege limbajul spiritului (caracterizat de analogii) estenu doar foarte utilã, ci ºi absolut necesarã. În cazcontrar, sufletul riscã sã se simtã strãin în împãrãþiaspiritelor imediat dupã moartea corpului sãu. El se simteaici la fel ca un om care ajunge într-o þarã strãinã, încare nu cunoaºte limba vorbitã de locuitorii acesteia ºiare dificultãþi în a se face înþeles de ei. Diferenþa constãîn faptul cã în lumea spiritelor, locuitorii indigeni îlînþeleg pe noul venit, în timp ce acesta nu îi înþelege peei. De aceea, sufletele dezîntrupate sunt nevoite sã seadapteze, þinând cont de legãturile sufletului nou-venit.Ele adoptã astfel limbajul stângaci al corpului pentru aputea comunica cu el, deºi acest limbaj nu poatecomunica decât cuvinte limitate, nu ºi serii de idei.

134 Calea renaºterii spirituale

Page 135: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Nu întâmplãtor, foarte mulþi oameni avansaþi dinpunct de vedere spiritual regretã adeseori dificultateade a-ºi exprima senzaþiile în cuvinte sau imposibilitateade a-ºi fixa în scris ori în limbajul oral fluxul necontenitde gânduri pe care spiritul lor îl proiecteazã cu marevitezã în faþa sufletului lor. Acest proces nu ar fi posibildacã nu ar exista un limbaj al spiritului, manifestat prinimagini ºi prin succesiunea de idei.

Rezultã cã existã infinit mai multe concepte, idei ºiimagini decât cele care pot fi transmise prin cuvinte(prin limbajul oral sau prin scris). Nimeni nu ar trebui sãcreadã cã darul extrem de rafinat al scrisului sau talentuloratoric de excepþie reprezintã apogeul limbajuluisufletului uman! În realitate, acestea nu reprezintã decâtmodalitãþi slabe ale aspiraþiei spiritului interior de a-icomunica sufletului o parte din acele realitãþi perfectecare se ascund în interiorul lui. De aceea, nimeni nutrebuie sã creadã cã a realizat ceva excepþional dacã ºi-a dezvoltat aceste mijloace exterioare de expresie.Prin comparaþie cu imensa bogãþie a stãpânului interior,care nu îºi proiecteazã însã darurile în exterior, acestemijloace nu reprezintã decât o sãrãcie lucie.

Eforturile stãpânului interior de a-ºi trezi limbajulperfecþiunii prin intermediul puterii Mele în comuniune cuiubirea lui pentru Mine echivaleazã cu urmarea cãii Mele,cãci aceasta a fost calea pe care am urmat-o Eu Însumiatunci când am fost întrupat într-un corp pe acestpãmânt. Eu sunt cel care a deschis aceastã cale, pas cupas, printr-un proces extrem de dureros pentru Mine.

j) Eforturile zadarnice

(Marea Evanghelie a lui Ioan V/160, 1-8)Mulþi oameni se forþeazã timp de 20 de ani, fãrã sã

ajungã la perfecþiune. De ce nu obþin renaºterea

Calea renaºterii spirituale 135

Page 136: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

spiritualã aceºti oameni, în pofida eforturilor lor sincere?Tocmai pentru cã ei fac binele cu scopul unic de a ajungela aceastã renaºtere. Cine nu îl iubeºte pe Dumnezeu dedragul lui Dumnezeu ºi cine nu îºi iubeºte aproape dedragul aproapelui nu va ajunge la o renaºtere completã,cãci acest proces reprezintã o asociere directã întreDumnezeu ºi om. Din cauza motivelor lor interesate,aceºti oameni creeazã un vãl între ei ºi Dumnezeu (chiardacã este un vãl foarte subþire), iar acesta îi împiedicã sãse uneascã în totalitate cu Spiritul divin. Iar atât timp câtaceastã fuziune nu s-a realizat, nu se poate vorbi de orenaºtere completã.

k) Violenþa cu care trebuie asumatã Împãrãþia lui Dumnezeu

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/127, 3-7, 9)Domnul:„Ascultarea strictã a voinþei lui Dumnezeu este

adevãrata Împãrãþie a lui Dumnezeu din voi.Respectarea acestei voinþe recunoscute a lui Dumnezeunu este însã foarte uºoarã, cãci oamenii lumeºti seopun celor care aspirã cãtre Împãrãþia lui Dumnezeu,persecutându-i adeseori. Totuºi, cel care doreºte sã îºiasume în totalitate Împãrãþia lui Dumnezeu nu trebuiesã se teamã de cei care nu îi pot ucide decât corpul, darnu-i pot afecta în nici un fel sufletul. Oamenii ar trebuisã se teamã mai degrabã de Dumnezeu, care, conformordinii Sale eterne, le poate trimite sufletul în iad!

Cine se teme de Dumnezeu mai mult decât deoameni, îndeplinind voinþa Lui în pofida persecuþiilorcelorlalþi oameni, îºi asumã prin violenþã Împãrãþia luiDumnezeu, iar aceasta nu va ezita sã i se predea încurând.

136 Calea renaºterii spirituale

Page 137: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Mai existã însã câteva criterii care trebuie adãugatela aceastã acþiune de asumare cu forþa a Împãrãþiei luiDumnezeu, ºi anume: negarea de sine în faþa lumiiexterioare, iertarea sincerã a celor care te ofenseazã,ne-cultivarea amãrãciunii ºi a mâniei, binecuvântareacelor care te blestemã, serviciile aduse celor care îþi facrãu, absenþa revoltei împotriva altor oameni,transcenderea tentaþiilor care te asalteazã ºi abþinereade la adulter ºi de la pasiunile carnale. Toþi cei care daudovadã de aceastã abnegaþie îºi asumã cu forþaÎmpãrãþia lui Dumnezeu ºi o atrag cãtre ei prin violenþã.

Dimpotrivã, cei care îl recunosc pe Dumnezeu, îlvenereazã ºi îl iubesc mai presus de orice, iubindu-ºideopotrivã semenii la fel de mult cum se iubesc pe eiînºiºi, dar respectã prea mult lumea exterioarã pentru aîndrãzni sã îmi mãrturiseascã cu voce tare Numelepentru a nu-ºi atrage astfel vreun dezavantaj lumesc — nuvor atrage cu forþa Împãrãþia lui Dumnezeu ºi nu vor aveaparte de ea atât timp cât vor rãmâne în aceastã lume, cidoar în lumea de dincolo, unde vor trebui sã mai dea încãnumeroase lupte interioare pentru a deveni perfecþi.

Cine crede cã Eu sunt Mesia cel anunþat trebuie sã îºitraducã în fapte aceastã credinþã ºi învãþãtura Mea, pecare am predicat-o la vremea Mea ºi pe care continui são predic. În caz contrar, el nu este demn de Mine, iar Eunu îl voi ajuta în mod deosebit în evoluþia vieþii saleinterioare. Prin Spiritul Meu, Eu sunt însãºi viaþasufletului, iar acest Spirit se numeºte Iubirea faþã deDumnezeu. De aceea, cel care îl iubeºte pe Dumnezeumai presus de orice, îndeplinind întotdeauna voinþa Lui,îºi vede în scurt timp sufletul umplut de Spiritul Meu,care reprezintã perfecþiunea vieþii eterne a sufletului.

Cine depune mãrturie pentru Mine în faþa acesteilumi Mã va vedea la rândul lui depunând mãrturiepentru el în faþa Tatãlui ceresc”.

Calea renaºterii spirituale 137

Page 138: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

l) Calea unificãrii cu spiritul

Domnul:„Cãutaþi înainte de toate sã vã formaþi ºi sã vã

fortificaþi facultatea de a simþi viaþa prin respectareaînvãþãturii Mele. Conºtientizaþi empatic suferinþa celorsãraci ºi uºuraþi-le aceastã suferinþã dupã puterilevoastre; consolaþi-i pe cei îndureraþi; îmbrãcaþi-i pe ceigoi; hrãniþi-i pe cei flãmânzi; daþi-le de bãut celorînsetaþi; ajutaþi-i pe toþi cei pe care îi puteþi ajuta;eliberaþi-i pe prizonieri ºi predicaþi Evanghelia Meacelor sãraci cu duhul. În acest fel, vã veþi înãlþa inimapânã la cer, iar sufletul vostru se va uni în scurt timp ºifãrã nici o dificultate cu spiritul lui venit de laDumnezeu, pe calea autenticã a vieþii. Mai mult, veþiavea astfel acces la întreaga înþelepciune ºi la puteriledivine. Acest lucru valoreazã infinit mai mult decâtcunoaºterea vanã a tot felul de lucruri lumeºti, încondiþiile în care rãmâi însã impasibil ºi indiferent înfaþa aproapelui tãu, dovedindu-þi astfel cã eºti încãfoarte departe de adevãrata viaþã a spiritului.

Vã repet: spiritul care este singura viaþã adevãratãdin interiorul omului, este iubire purã, cu o sensibilitateinfinit de delicatã ºi de binevoitoare. De aceea, orice omcare încearcã sã primeascã în sufletul sãu egoist oiubire din ce în ce mai mare, animatã de cele douãatribute, devine din ce în ce mai viguros, mai puternic,mai curajos ºi mai docil, accelerând astfel fuziuneacompletã a sufletului cu spiritul sãu. Dacã sufletul sãuse transformã la rândul lui într-o iubire purã, dublatã deînþelepciune, ca urmare a sensibilitãþii ºi delicateþii pecare le-a cultivat, el nu numai cã se uneºte pe deplin cuspiritul sãu, dar intrã în posesia tuturor facultãþilormiraculoase ale vieþii ºi ale esenþei spiritului sãu. Oarenu meritã acest lucru mai mult decât întreaga ºtiinþã

138 Calea renaºterii spirituale

Page 139: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

acumulatã în ºcoli de cãtre savanþii de pe pãmânt, carerãmân în acelaºi timp împietriþi ºi insensibili?

De aceea, lãsaþi deoparte toate cercetãrile inutilereferitoare la circumstanþele exterioare ale fenomenelornaturale, la cauzele ºi la efectele lor în aceastã lume,cãci toate aceste cunoºtinþe nu vã vor apropia nicimãcar cu grosimea unui fir de pãr ºi nici mãcar în osutã de ani de adevãratul scop al vieþii, care reprezintãcunoaºterea interioarã perfectã. Aceste cunoºtinþe nureprezintã decât o cunoaºtere superficialã ºifragmentarã, dublatã de numeroase presupoziþii greºite,ce nu pot conduce la nici o cunoaºtere ordonatã saucoerentã, nefãcând altceva decât sã punã sufletul într-ostare de cãutare continuã ºi angoasatã, care nu îlapropie cu nimic de eliberare”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/103, 5-6)

Domnul:„Chiar dacã omul înþelege foarte clar cu inteligenþa

sa ce este bun ºi adevãrat, inima lui este adeseoriîntunecatã de tot felul de preferinþe lumeºti, care îl vorcosta lupte dure cu universul sãu lãuntric pânã când vorfi alungate de voinþa sa, astfel încât sã se dedice înexclusivitate iubirii ºi sã nu îºi mai doreascã decât ceeace este bun ºi adevãrat.

Abia dupã ce iubirea, voinþa ºi inteligenþa iluminatãde adevãr devin una poate accede omul la renaºtereaspiritului sãu provenit din Dumnezeu ºi aflat în interiorulsufletului sãu. Aceasta este prima etapã a înfloririiputerii divine din interiorul lui. Atunci când omul atingeacest stadiu, el poate face deja miracole”.

Calea renaºterii spirituale 139

Page 140: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

VIIIRenaºterea spiritului

Autorul acestei cãrþi (Jakob Lorber) va cãuta cuseriozitate ºi va gãsi ceea ce cautã. El a cerut ºi i s-a dat,a bãtut la poarta cea bunã ºi aceasta i-a fost deschisã.Prin intermediul lui, ea a fost deschisã totodatã pentrutoþi cei cu inima bunã ºi cu bune intenþii. Cât despre ceicare nu cautã cu inima lor, ci verificã ºi criticãîntotdeauna informaþiile primite cu ajutorul inteligenþeilor lumeºti, pe care o considerã purã, ºi care, în loc sãbatã la poarta Numelui viu al Celui care dãruieºte dineternitate toate darurile, nu bat decât în cochilia durã amateriei, - acestora nu li se va deschide aceastã poartãºi lor nu li se va da nimic. Cãci Spiritul Domnului nu sereveleazã niciodatã inteligenþei lumeºti, ci numaisimplitãþii inimii, iar prin intermediul acesteia, tuturoroamenilor inteligenþi de pe acest pãmânt, care trec înochii celorlalþi drept proºti.

(Darurile cerului: Introducerea Domnului, pag. 8, 1)

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/2, 14-16)Botezul cerului înseamnã trecerea completã a

spiritului ºi a sufletului, cu toate aspiraþiile sale, înSpiritul cel viu al iubirii faþã de Dumnezeu, ºi implicit înDivinitatea Însãºi. Dacã aceastã tranziþie este operatãde cãtre liberul arbitru al omului ºi dacã întreaga iubirea acestuia se transferã cãtre Dumnezeu, omul esteproiectat de iubirea sa direct în inima lui Dumnezeu. Eliese astfel în afara timpului, se simte întãrit, susþinut,

140 Calea renaºterii spirituale

Page 141: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

fortificat, iar dupã ce ajunge la maturitate, renaºte întruDumnezeu. Dupã aceastã a doua naºtere, care nu arenimic de-a face cu pasiunea trupeascã sau cu voinþaomului de a procrea, acesta devine un veritabil Copil allui Dumnezeu, prin Graþia care se manifestã în inima saºi care reprezintã o putere liberã a Iubirii lui Dumnezeu.

Aceastã Graþie marcheazã de asemenea pãtrundereaîn forþã a lui Dumnezeu în spiritul omului. Prinintermediul ei, omul accede la adevãrata Înþelepciune alui Dumnezeu, prin atracþia pe care o simte faþã de Tatãlprin intermediul Fiului (respectiv cãtre Lumina divinãprimordialã).

(„Care nu se naºte nici din rasã, nici prin voinþatrupului, nici prin cea a unui om, ci din Dumnezeu”).

(Ioan I, 13)

a) Alte explicaþii

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/161, 1-6)Domnul:„Atât timp cât omul este o creaturã, el este temporal,

perisabil ºi nu poate dura, cãci orice om creat de naturãnu este altceva decât un recipient adecvat care areposibilitatea sã se dezvolte cu ajutorul constant alDivinitãþii. Atunci când acest recipient exterior atinge ungrad suficient de maturizare, scop în care Dumnezeu l-aorganizat ºi l-a înzestrat cu tot felul de facultãþi, el îºitrezeºte — sau mai bine zis îºi dezvoltã — spiritul sãuetern, care nu a fost creat niciodatã ºi care sãlãºluieºteîn inima sa.

Lumina eternã necreatã, care rãmâne de-a pururi vieîn inima omului interior, este singura forþã care poateaduce ziua perpetuã în interiorul omului, instruindrecipientul primitiv astfel încât acesta sã se transformeîn întregime în Fiinþa Sa eternã ºi divinã necreatã,

Calea renaºterii spirituale 141

Page 142: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

fãcând astfel din om un veritabil Copil al lui Dumnezeu.Fiecare om creat posedã un suflet viu, care

reprezintã totodatã un spirit ce posedã facultateaindependentã de a distinge între bine ºi rãu, respectivîntre adevãr ºi minciunã, însuºindu-ºi ceea ce este bunºi adevãrat ºi respingând ceea ce este rãu ºineadevãrat. Totuºi, acest suflet nu reprezintã un spiritnecreat. De aceea, el nu ar putea accede niciodatã deunul singur la statutul de Copil al lui Dumnezeu.

Atunci când sufletul adoptã, în conformitate cuLegea care i-a fost datã, ceea ce este bun ºi adevãrat,cu toatã modestia ºi umilinþa inimii sale ºi cu ajutorulvoinþei sale libere plasatã în inima sa de Dumnezeu,aceastã voinþã smeritã, modestã ºi ascultãtoare devinefirmamentul sufletului sãu, tocmai pentru cã esteformatã dupã chipul ºi asemãnarea Modelului celestdepus în ea. De aceea, ea este capabilã sã primeascãîn sine tot ce este divin ºi nu a fost creat.

Prin el însuºi, sufletul omului nu L-ar putea vedeaniciodatã pe Dumnezeu în Fiinþa Sa primordialã perfectã,la fel cum Spiritul Divin necreat nu ar putea vedeaniciodatã ceea ce corespunde naturii, întrucât El nupoate avea o percepþie materialã asupra naturii. Înschimb, în fuziunea dintre suflet ºi spirit, despre care amvorbit mai devreme, sufletul îl poate contempla peDumnezeu în Fiinþa Sa primordialã perfectã, iar aceastãcontemplare devine posibilã datoritã noului Spirit pe careîl primeºte el. La rândul lui, spiritul omului poate percepeaspectele naturale prin intermediul sufletului sãu”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/214, 10-11)Îngerul cãtre Filopold:„Fiecare spirit depus într-un suflet trebuie sã vegheze

îndeosebi asupra formãrii acestuia prin respectareaLegilor primite din exterior. Atunci când, prin aceastã

142 Calea renaºterii spirituale

Page 143: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

disciplinã, sufletul atinge gradul de maturizare dorit,spiritul pãtrunde în totalitate în el ºi îl impregneazã înîntregime. În acest fel, omul devine o nouã creaturã, unitãcu Dumnezeu, cãci spiritul din interiorul lui nu estealtceva decât un Dumnezeu la o scarã foarte redusã, datfiind cã a ieºit chiar din inima lui Dumnezeu. Omul nu s-a transformat în aceastã creaturã nouã prin acþiunea luiDumnezeu, ci prin propriile sale eforturi. Tocmai de aceeapoate fi considerat el un Copil autentic al lui Dumnezeu.Vã repet din nou: oamenii au menirea de a evolua singuri,potrivit ordinii revelate; în caz contrar, statutul de Copii ailui Dumnezeu le este refuzat! ªi astfel, un om realizat chiarîn timpul acestei vieþi pãmânteºti seamãnã întru totul cuDumnezeu, în timp ce un om nerealizat se situeazã chiarmai prejos de regnul animalier”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan II/41, 5)Domnul cãtre Sarah:„Cel care îºi cultivã iubirea faþã de Mine îºi trezeºte

astfel spiritul pe care i l-am dãruit. Acest spirit sunt EuÎnsumi, cãci în afarã de Mine nu mai existã un alt Spirital Vieþii. De aceea, oamenii care renasc a doua oarã, laviaþa veºnicã, trezesc chiar Spiritul Meu în interiorul lor.Ei nu vor mai putea muri ºi nu vor mai putea fi distruºivreodatã, nici mãcar de propria Mea atotputere, pentrusimplul motiv cã fac parte integrantã din Mine. De aceea,nu trebuie sã crezi cã iubirea Ta pentru Mine este stupidã!Ea este exact ceea ce trebuie sã fie! Persevereazã încultivarea ei ºi astfel nu vei mai vedea, nu vei mai simþiºi nu vei mai gusta moartea, în veºnicie!”

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/220, 6-8)Domnul:„Eu am venit în lume pentru a vã arãta în ce constã

adevãrata întoarcere la ordinea Mea ºi care este calea

Calea renaºterii spirituale 143

Page 144: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

cea bunã pe care trebuie sã o parcurgeþi pentru aajunge la renaºterea sufletului ºi spiritului vostru, dupãcare nici o cãdere gravã nu se va mai putea produce învoi.

De acum înainte va trebui sã parcurgeþi aceastã cale,cãci cei care îi vor întoarce spatele nu vor mai fi ajutaþiîn caz cã se rãzgândesc ºi doresc sã se întoarcã pe cale.În mod evident, sufletul care doreºte sã renascã înspiritul sãu trebuie sã întoarcã în întregime spatele lumiiexterioare. Un suflet „peticit” nu va putea renaºteniciodatã din punct de vedere spiritual, cãci la primatentaþie lumeascã ºi la prima ocazie de a primi unavantaj personal, el va cãdea cu uºurinþã pradã acestorispite, revenind la vechea sa cale.

Pentru a evita pe cât posibil aceastã cãdere, Eu ampregãtit noua cale astfel încât Spiritul Meu, pe care Eul-am introdus sub forma unei scântei a Iubirii Melepaterne în inima fiecãrui suflet, sã poatã fi hrãnit deiubirea voastrã pentru Mine ºi de iubirea faþã de semeniivoºtri, astfel încât sã poatã creºte în sufletul vostru. Deîndatã ce va atinge gradul de maturizare dorit, el se vauni plenar cu sufletul vostru, care va deveni pe zi cetrece mai bun, iar în cele din urmã se va uni cu Mine.Acest proces este denumit „renaºterea spiritului”, ºi niciun alt nume nu i se potriveºte.

Aceastã scânteie din Iubirea Mea nu este depusã întoatã plenitudinea ei în interiorul sufletului uman decâtdupã ce omul aude Cuvântul Meu ºi îl asimileazã îninima lui cu toatã credinþa ºi iubirea, dupã ce îlrecunoaºte ca fiind adevãrat. Atât timp cât acestecriterii nu sunt îndeplinite, omul nu va putea aveavreodatã acces la renaºterea spiritului sãu, oricât deperfect ar fi sufletul sãu. Cãci fãrã Cuvântul Meu, pecare vi-l transmit astãzi, scânteia Iubirii Mele nu va intravreodatã în inima sufletului vostru. Neexistând, ea nu

144 Calea renaºterii spirituale

Page 145: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

va putea creºte, nici înflori în interiorul sufletului, ºi cuatât mai puþin sã renascã”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/225, 5-6-8)Domnul:„Dacã marile avantaje cãtre care vã conduce Spiritul

Meu sunt folosite în conformitate cu Ordinea Mea, elevã vor aduce o mie de beneficii în toate domeniile vieþii.În schimb, dacã le veþi folosi într-o manierã egoistã,împotriva Ordinii Mele, ele vor deveni un izvor nesecatde nenorociri pentru voi.

Ceea ce vã spun acum este valabil ºi pentru oameniicare vor veni în miile de ani care vor urma dupã voi, bachiar ºi pentru cei de dinaintea voastrã. Va veni o vremecând un nou strat al pãmântului va începe sãfermenteze ºi sã se rafineze, cu sau fãrã oameni. Cãcipãmântul este mare ºi numeroase sunt spiritele careaºteaptã sã fie eliberate de judecata lor.

În ceea ce priveºte renaºterea spiritului, aceasta îi vatransmite sufletului voinþa sa liberã ºi percepþia saexterioarã a marilor creaþii care vor urma, toate opereale Iubirii Mele, ale Puterii, Înþelepciunii, ordinii ºi forþeiMele”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/54, 11-13)Domnul cãtre Nicodim:„Poruncile conþin întreaga înþelepciune a lui

Dumnezeu, ºi implicit întreaga vigoare ºi putere divinã,cãci în aceste Porunci rezidã voinþa cea mai înþeleaptãcare conduce la libertatea cea mai înaltã.

De aceea, cel care ºi-a însuºit voinþa lui Dumnezeuprin respectarea Poruncilor, ºi-a însuºit simultan ºiputerea ºi libertatea divinã, atingând starea de veritabilãrenaºtere spiritualã ºi statutul de Copil al lui Dumnezeu,care îl face sã fie la fel de perfect ca ºi Tatãl ceresc.

Calea renaºterii spirituale 145

Page 146: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Vã spun tuturor: faceþi tot ce vã stã în puteri sãdeveniþi perfecþi chiar aici, pe pãmânt, prin respectareaPoruncilor, aºa cum ºi Tatãl vostru din ceruri este perfect.Numai atunci veþi deveni capabili sã faceþi ceea ce facEu, ba chiar mai multe. Dacã veþi accede la aceastã starede spirit, veþi fi printre primii cetãþeni cu drepturi deplineai noului Ierusalim, chiar înainte de a ajunge în el”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/69, 6-7)Îngerul:„Spiritul interior lucreazã fãrã încetare pentru

maturizarea cât mai rapidã a sufletului sãu ºi pentrueliberarea deplinã a acestuia. Totuºi, el nu poate sã-iimpunã nimic, dacã nu doreºte ca sufletul sã devinãmai material ºi mai puþin liber decât dacã ar asculta detoate influenþele lumii exterioare. De fapt, sufletulîntrupat primeºte o inteligenþã ºi o voinþã personalã,care îi permit sã se formeze singur. Ajutat de învãþãturaoferitã din exterior, el se poate dezbãra gradat deatracþia pe care o exercitã asupra lui lumea exterioarã,avansând astfel — prin interiorizare — pe cãi spirituale dince în ce mai pure. Cu cât sufletul urmeazã mai activaceste cãi, cu atât mai strâns se uneºte el cu spiritulsãu, aflat în lumea de dincolo. În sfârºit, când sufletul seîndepãrteazã total de lume, urmându-ºi inteligenþa dince în ce mai rafinatã ºi voinþa din ce în ce mai eliberatã,el devine întru totul asemãnãtor cu spiritul din interiorullui, aºa cã poate fuziona cu acesta. Noi numim aceastãfuziune «renaºtere spiritualã»”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/102, 8)Domnul:„În ce constã aceastã putere a lui Dumnezeu care

acþioneazã în om? Ea constã în iubirea sincerã ºi purã aomului faþã de Dumnezeu, în iubirea sa faþã de semenii

146 Calea renaºterii spirituale

Page 147: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

sãi, în blândeþe ºi în smerenie, în abnegaþia cu care el sefereºte de atracþiile lumii exterioare, ºi în sfârºit, înînþelepciunea sa, care depãºeºte cu mult inteligenþa.Omul care ºi-a perfecþionat toate aceste virtuþi posedãdeja puterea lui Dumnezeu. Sufletul lui se uneºte completcu Spiritul atotputernic al lui Dumnezeu, devenind una cuEl, iar omul transcende astfel limitãrile timpului ºispaþiului ºi se elibereazã de judecatã ºi de moarte. În ºiprin Dumnezeu, el devine propriul sãu stãpân. De aceea,el nu mai trebuie sã se teamã de «mânia lui Dumnezeu»,care nu înseamnã altceva decât voinþa atotputernicã ºiinflexibilã a Acestuia, care închide toate creaturile înînchisoarea timpului ºi a spaþiului. El nu mai trebuie sã seteamã de Dumnezeu, aºa cum Dumnezeu nu se teme deEl Însuºi, pentru simplul motiv cã omul a devenit una cuDumnezeu, în maniera care v-a fost expusã cu claritate”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/108, 4-5)Domnul:„Acelaºi Spirit produce prin El Însuºi astfel de efecte,

cãci El este fundamentul original al tuturor lucrurilor ºiaºa va rãmâne de-a pururi. La urma urmelor, tot ceeace existã nu reprezintã altceva decât iubirea, puterea,înþelepciunea ºi voinþa Spiritului.

Orice om se aflã în posesia unui astfel de spirit, daracesta nu se manifestã activ în el decât atunci cândomul se pune la unison cu voinþa lui Dumnezeu, caz încare spiritul se uneºte cu sufletul sãu pe calea iubiriipure faþã de Dumnezeu ºi faþã de semeni, iar sufletul setransformã el însuºi în iubire purã ºi în voinþã divinã.Atunci când aceastã transformare se produce în om,acesta devine imaginea vie a lui Dumnezeu ºi capãtãputerea de a face lucruri pe care nici o inteligenþãumanã exterioarã nu ºi le-ar putea imagina vreodatã”.

Calea renaºterii spirituale 147

Page 148: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/141, 3)Domnul:„Un suflet care a trecut printr-o renaºtere completã în

iubirea ºi în adevãrul Spiritului Meu nu numai cã nu vapierde nimic atunci când se va separa de trupul sãu, carenu reprezintã pentru el decât o povarã care îl menþineînlãnþuit de aceastã lume materialã, dar el are chiarfoarte mult de câºtigat. Adevãr îþi spun: nici un ochi fizicnu a vãzut, nici o ureche nu a auzit ºi nici un simþ alomului nu a perceput vreodatã toate preafericirile care îiaºteaptã în lumea de dincolo pe cei care Mã iubesc ºicare trãiesc ºi acþioneazã la unison cu învãþãtura Mea”.

(Soarele spiritual I/64, 15)Domnul:„Degeaba aºtepþi «ziua cea din urmã», cãci aceastã zi

dureazã continuu. Pentru oamenii drepþi, care trãiesc îniubire, aceastã zi este ziua învierii la viaþa veºnicã, carenu înseamnã altceva decât renaºterea deplinã aspiritului lor. Pentru cei care nu doresc sã Mã primeascãîn inima lor, cu sinceritate ºi cu iubire, aceastã zi este ozi a judecãþii continue”.

b) Numai miracolul coborârii Sfântului Duh poate faceposibilã renaºterea spiritualã

„Eu, Emmanuel Abba, nu Mã complac în acestholocaust (sacrificiu), ci doar în cel pe care Mi-l oferã oinimã purã. Eu binecuvântez totuºi acest sacrificiu, caprimã comemorare a sacrificiului care va fi fãcut înviitor, atunci când toþi morþii ºi viii vor fi redaþi vieþii. ªiaºa vor rãmâne lucrurile pânã la sfârºitul timpuluipentru Mielul Vieþii ºi pentru Pâinea Vieþii! Amin”.

(Casa Domnului I/144, 2)

148 Calea renaºterii spirituale

Page 149: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Casa Domnului I/46, 20-23)Domnul:„Vedeþi voi, Eu am venit deja o datã la începutul

lumii, pentru a crea toate lucrurile de dragul vostru ºipentru a vã crea pe voi de dragul Meu. În curând voireveni în mijlocul unui potop mare de apã pentru a spãlapãmântul de ciumã, cãci adâncurile pãmântului audevenit o oroare în faþa Mea, fiind invadate de gunoaielenãscute din neascultarea voastrã. Voi veni atunci pentruca voi ºi lumea sã nu pieriþi, ºi pentru ca pe pãmânt sãrãmânã o ramurã a cãrei ultimã crenguþã sunt Eu.

Voi veni apoi a treia oarã în diferite maniere ºi denenumãrate ori, la fel ca în momentul de faþã, când înformã vizibilã, când în formã invizibilã, ascuns înCuvântul Spiritului, pentru a pregãti cãile Mele. Voi veniapoi a patra oarã, întrupat ºi suferind o mare durerecorporalã, în marea orã a istoriei. La scurt timp voi veniºi a cincea oarã, ca Spirit al Iubirii ºi al Sfinþeniei. Aºasea oarã voi veni în interiorul tuturor celor carenutresc în inimile lor dorinþa sincerã ºi autenticã de a seuni cu Mine, ºi voi deveni astfel Învãþãtorul celor caredoresc sã fie conduºi de Mine cãtre viaþa veºnicã.Atunci voi fi departe de lume, dar cine va fi admis vatrãi, iar Împãrãþia Mea îi va aparþine de-a pururi.

În sfârºit, voi mai veni o datã, aºa cum stã scris, daraceastã ultimã venire va fi una de duratã, într-un senssau în altul.

Ascultaþi ºi încercaþi sã înþelegeþi: rãmâneþi în iubire,cãci aceasta vã va mântui! Iubiþi-Mã pe Mine maipresus de orice, ºi aceastã iubire va reprezenta pentruvoi viaþa eternã; dar iubiþi-vã ºi unii pe ceilalþi, pentruca sã nu fiþi judecaþi! Fie ca Graþia ºi Iubirea meaprimordiale sã vã însoþeascã pânã la sfârºitultimpurilor! Amin”.

Calea renaºterii spirituale 149

Page 150: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan III/171, 4-8, 11-14)Domnul cãtre Sarah:„Voi nu veþi înþelege pe deplin ce înseamnã noua

naºtere sau renaºterea întru spirit decât atunci când EuMã voi ridica la cer de pe acest pãmânt, la fel ca Ilie, înfaþa ochilor voºtri! Numai atunci voi rãspândi Eu dinînaltul cerului Duhul Meu Sfânt, plin de adevãr ºi deforþã, asupra copiilor Mei, ºi numai atunci vor putearenaºte ei în întregime întru spirit, lucru pe care îl vorînþelege cu ajutorul Sfântului Duh.

Înainte de acest moment nimeni, de la Adamîncoace, nu a putut ºi nu va putea renaºte complet, nicichiar Moise ºi toþi profeþii. Pe de altã parte, dupã acestmoment pe care îl prezic acum, toþi cei care s-aunãscut în aceastã lume, de la Adam încoace, ºi care întimpul vieþii lor corporale au fost de bunã credinþã, chiardacã nu au acþionat întotdeauna în conformitate cuscopul suprem, vor avea din plin parte de renaºtereaspiritualã. Cãci sunt încã numeroºi aceia care audorinþa sincerã de a face bine ºi care încearcã sã îºiconcretizeze aceastã dorinþã, dar cãrora le lipsescmijloacele, forþele exterioare ºi aptitudinile care sunt lafel de necesare în acest scop precum ochii pentru avedea. În astfel de cazuri, bunele lor intenþii echivaleazãîn ochii Mei cu realizarea în sine a faptelor pe caredoresc sã le vadã îndeplinite.

Sã îþi dau un exemplu: iatã, sã spunem cã tu aidorinþa sincerã de a veni în ajutorul unui om foartesãrac, dar cum nu dispui de nici un fel de avere, te ducila mai mulþi oameni bogaþi ºi îi rogi sã facã o donaþiepentru acest om sãrman. Din cauza împietririi inimilorlor, tu nu primeºti nici un rãspuns favorabil de la ei, faptcare te constrânge sã îþi laºi protejatul pradã tristei salesorþi. Neputând face nimic pentru el, te rogi cu ochii înlacrimi Domnului pentru el. Într-un astfel de caz,

150 Calea renaºterii spirituale

Page 151: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

intenþia ta bunã echivaleazã cu ajutorul propriu-zis.Mulþi astfel de oameni au existat pe pãmânt înaintea

noastrã. Încã ºi mai mulþi vor exista în viitor. Toþi aceºtiavor lua parte la renaºterea spiritualã a sufletelor lor.

Chiar dacã nu aþi înþeles (tu ºi tovarãºii tãi) în ceconstã de fapt renaºterea spiritualã, cel puþin v-amindicat cât de clar am putut fundamentul acesteia.Dacã, într-un viitor apropiat, vei avea acces la aceastãrenaºtere, tu vei înþelege atunci de ce nu a fost posibilsã realizezi mai devreme sensul spiritual profund alacesteia”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan III/180, 3-8)Îngerul cãtre Filopold:„Deºi Domnul Dumnezeu este infinit în înþelepciunea

Sa ºi în Mãreþia puterii Sale, El se aflã aici printre voi înmomentul de faþã, ca Om limitat, dar ºi ca Iubire infinitãa Tatãlui. Tocmai aceastã Iubire, care L-a convins sãvinã printre voi în formã de Om, ne stimuleazã ºi pe noi,îngerii Lui, sã luãm în faþa voastrã o înfãþiºare deoameni, deºi noi nu suntem altceva decât foc ºi luminãcare strãluceºte în totalitatea spaþiilor infinite. Încalitatea noastrã de Gânduri elevate ºi creatoare, noisuntem purtãtori ai Cuvântului, ai Puterii ºi ai Voinþeidivine, acum ºi de-a pururi!

În momentul de faþã voi primiþi Spiritul ºi flacãraiubirii ieºite din Inima lui Dumnezeu, prin intermediulcãrora aveþi posibilitatea sã deveniþi Copii ai luiDumnezeu, statut infinit mai avantajos decât al nostru.Dacã dorim sã devenim la fel ca voi, noi va trebui sãparcurgem aceeaºi cale ca ºi voi.

Atât timp cât vom rãmâne îngeri, aºa cum suntem înprezent, noi nu vom fi decât braþele ºi degeteleDomnului. Noi nu ne putem miºca ºi nu putem acþionadecât atunci când El ne stimuleazã în aceastã direcþie,

Calea renaºterii spirituale 151

Page 152: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

la fel cum voi le porunciþi mâinilor ºi degetelor voastresã vã execute voinþa. Tot ce este al nostru îi aparþine întotalitate Domnului ºi nimic din toate acestea nu esteindependent de El. Practic, întreaga noastrã fiinþã faceparte integrantã din Domnul.

Destinul vostru este sã deveniþi identici cu Domnul,dar într-o stare de independenþã desãvârºitã. DomnulÎnsuºi v-a spus acest lucru: „Deveniþi perfecþi, la felcum Tatãl vostru din ceruri este perfect!”

Atunci când veþi înþelege acest mesaj al Domnului,veþi realiza cu adevãrat cât de elevatã este opera la caresunteþi chemaþi ºi predestinaþi sã contribuiþi, ºi cât deinfinitã este diferenþa dintre voi ºi noi!

Este adevãrat cã deocamdatã nu sunteþi decât niºteembrioni în corpul mamei voastre, fiind incapabili sã vãconstruiþi o casã cu energia infimã a vieþii de caredispuneþi la ora actualã, dar atunci când veþi renaºte adoua oarã din adevãratul corp matern care este spiritulvostru, veþi putea acþiona ºi face lucruri la fel de mãreþeca ºi Domnul Însuºi!”

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/133, 8-9)Domnul cãtre Matael:„Pentru a înþelege secretul Împãrãþiei lui Dumnezeu în

toatã profunzimea lui, va trebui mai întâi sã renaºteþiîntru spirit, lucru care deocamdatã este imposibil. Abiadupã ce Fiul omului se va întoarce Acolo de unde a venitvã va trimite El Spiritul adevãrului, care vã va treziplenar, fãcându-vã inimile perfecte ºi trezind în voi,respectiv în inima sufletului vostru, spiritul adevãrului. Înacest fel, voi veþi renaºte întru spirit ºi veþi primi întreagaluminã, care vã va permite sã vedeþi totul ºi sã înþelegeþiîn întregime tot ce existã în ceruri ºi în adâncuri.

Ceea ce vã arãt ºi ceea ce vã explic în momentul defaþã nu reprezintã decât un crâmpei din ceea ce vã va fi

152 Calea renaºterii spirituale

Page 153: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

oferit în toatã plenitudinea de cãtre Sfântul Duh. Aº maiavea multe sã vã spun, dar voi nu le puteþi suporta încã.Atunci când Spiritul Adevãrului va sosi însã, El vã vaconduce cãtre întreaga înþelepciune”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/217, 9 ºi 218, 1)Domnul:„Atunci când omul va renaºte din nou întru spiritul lui,

el va deveni egalul Meu. El va avea facultatea de a-ºiexercita voinþa în mod liber ºi de a face tot ce doreºte sãfacã, în limitele Ordinii Mele, în care va fi perfect integrat,ºi totul va trebui sã asculte de voinþa lui. În aceastã stareperfectã, omul va deveni nu doar un domn al creaturilorºi al elementelor locale de pe acest pãmânt, ci va cãpãtaºi o mare splendoare, care se va întinde — la fel ca a Mea— asupra întregii creaþii din spaþiile infinite. ªi totuºi,nimeni nu a putut atinge aceastã perfecþiune supremã avieþii înainte de întruparea Mea. De aceea am venit peacest pãmânt, pentru a face din voi Copiii Mei autentici,prin renaºterea spiritului vostru”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan VI/142, 8)Domnul:„Dupã ce voi pãrãsi acest pãmânt, voi trimite Duhul

Meu Sfânt al Adevãrului asupra tuturor discipolilor ºifraþilor Mei credincioºi! El îi va conduce pe toþi cãtreadevãr, înþelepciune, putere ºi forþã, le va arãta calea, îiva cãlãuzi ºi îi va înãlþa. El va uni sufletele voastre cuSpiritul Iubirii din lumea de dincolo, nãscut dinDumnezeu, realizând astfel în voi renaºterea spirituluivostru, fãrã de care nu poate exista viaþã veºnicã ºiautenticã, ci doar o viaþã supusã judecãþii, care de fapteste o moarte prin comparaþie cu viaþa liberã a spiritului”.

Calea renaºterii spirituale 153

Page 154: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/129, 10)Domnul cãtre Ioan:„Pentru a vã trimite ºi pentru a vã dãrui Spiritul Meu,

este necesar mai întâi sã devin una cu Dumnezeuleternitãþii în Persoana Mea. Când Spiritul Meu va fiasupra voastrã, El vã va cãlãuzi cãtre toate adevãrurilecare la ora actualã vi se par de neînþeles, iar voi veþiputea face astfel operele pe care le realizez Eu acum, ºialtele, chiar mai mari decât acestea”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan IX/56, 6-7)Domnul cãtre hangiul din Samaria:„Cuvântul Meu poartã în sine viaþa. El le dã viaþã

tuturor celor care îl ascultã cu inima purã ºi le transmiteastfel instantaneu Viaþa oricãrei vieþi. În ceea cepriveºte cuvintele Profeþilor, acestea nu reprezintã decâtun ghid fidel care îi aratã omului cum trebuie sãînþeleagã Cuvântul viu ieºit din gura Mea, permiþându-iastfel accesul la viaþa spiritului.

Adevãr vã spun: în ultimã instanþã, fiecare omtrebuie sã fie instruit direct de Dumnezeu în inima lui.Cine nu a fost învãþat de Tatãl sau de Spiritul divin caresãlãºluieºte în Mine, de-a lungul drumului iubirii salepure pentru Mine ºi pentru semenii sãi, nu va puteaajunge vreodatã la Mine, Fiul Iubirii Eterne, care suntLumina ce nu se stinge niciodatã, Calea, Adevãrul ºiViaþa însãºi, cãci în Mine rezidã întreaga înþelepciune aTatãlui. Voi nu puteþi înþelege încã în întregime acestlucru, dar îl veþi înþelege mai bine atunci când, dupãÎnãlþarea Mea la cer, veþi renaºte întru spiritul vostru,care reprezintã în sine spiritul viu al oricãrui adevãr ºicare vã va conduce cãtre adevãrata înþelepciune”.

(vezi ºi Marea Evanghelie a lui Ioan XI/52, 1-7,citatul din capitolul VII)

154 Calea renaºterii spirituale

Page 155: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

c) Raporturile dintre suflet ºi spirit

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/66, 5-8)Domnul cãtre Agricola:„Sufletul omului este o substanþã pur etericã

alcãtuitã dintr-o multitudine de atomi de luminã sau departicule microscopice mai mici decât vã puteþiimagina voi, asamblate de înþelepciunea ºi de voinþaatotputernicã a lui Dumnezeu pentru a constitui o formãumanã perfectã. Pe de altã parte, spiritul pur reprezintãvoinþa exprimatã de Dumnezeu sau focul celei mai pureiubiri care rezidã în Acesta.

Spiritul pur este un gând al lui Dumnezeu care se naºtedin Iubirea ºi din Înþelepciunea Acestuia, fiind chemate deEl la o existenþã realã. ªi întrucât Dumnezeu este prin ElÎnsuºi un focar al Iubirii ºi al Înþelepciunii Sale, acelaºilucru este valabil ºi pentru gândul concretizat ºi chemat lao viaþã individualã, dar care emanã din Dumnezeu. Aºacum focul reprezintã o energie, ºi acest gând ieºit dinDumnezeu reprezintã tot o energie, care este conºtientãde sine ºi capabilã sã acþioneze cu precizie în lumina încare s-a nãscut. În calitatea sa de energie purã, elpenetreazã întreaga materie, fãrã ca aceasta sã îlsesizeze, dat fiind cã ea nu este decât o manifestareexterioarã a spiritului venit de la Dumnezeu.

Prin puterea spiritului, sufletul devine o materiedizolvatã pe care spiritul o constrânge sã se întoarcã laforma sa originalã. De îndatã ce se uneºte cu spiritul ei,materia dã naºtere unui corp substanþial luminos ºispiritualizat, care apasã prin voinþa sa spiritualã asupramateriei trupului fizic care îl înconjoarã pânã când odescompune în totalitate, reformând astfel veºmântulpe care l-a pãrãsit dupã moartea corpului sãu.

Aceasta este o reprezentare sinteticã, dar profundveridicã, a semnificaþiei sufletului ºi spiritului”.

Calea renaºterii spirituale 155

Page 156: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/226, 1-4)Domnul cãtre Cirenius:„Sufletul se comportã întotdeauna în raport cu spiritul

la fel cum se comportã corpul fizic în raport cu sufletul.Corpul unui suflet oricât de perfect pãstreazã încãtendinþa cãtre plãcerile inferioare, care pot contaminasufletul, dacã acesta se ataºeazã prea tare de corpulsãu. Un suflet corect educat nu se va lãsa niciodatãantrenat de lãcomia trupului sãu ºi va rãmâne stãpânulabsolut al acestuia. În schimb, sufletele deformate cadadeseori pradã dorinþelor corpului lor fizic.

Raporturile dintre un suflet ºi spiritul lui sunt identice cucele dintre un suflet perfect cu corpul sãu. Corpul poateavea oricâte de multe dorinþe ºi poate provoca oricât demult doreºte sufletul sã se complacã în satisfacerea lor,servindu-se de instrumentele sale uneori foarte ascuþite,dar sufletul perfect se va opune întotdeauna acestora,exprimându-ºi refuzul categoric. Spiritul Meu acþioneazãexact la fel cu sufletul în care a pãtruns în întregime.

Atât timp cât sufletul se supune în întregime voinþeispiritului, totul se petrece exact aºa cum doreºte voinþaspiritului, care este sinonimã cu voinþa Mea. În schimb,dacã sufletul — solicitat de amintirile sale — îºi doreºteîntr-o mai mare mãsurã diferite lucruri senzoriale,spiritul se retrage ºi îºi abandoneazã sufletul, dându-iacestuia posibilitatea sã îºi satisfacã dorinþele, lucru pecare de cele mai multe ori acesta nu reuºeºte sã îlîndeplineascã, mai ales dacã aceste dorinþe nu au nimicde-a face cu spiritualitatea.

Dându-ºi seama de slãbiciunile ºi de greºelile sale,sufletul renunþã rapid la tentativele sale de a-ºi satisfaceplãcerile personale ºi se uneºte din nou cu spiritul sãu,acceptând întru totul voinþa acestuia. În acest fel, totulreintrã în ordine, iar sufletul îºi recapãtã din nou forþa ºivigoarea”.

156 Calea renaºterii spirituale

Page 157: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/228, 2-5)Domnul cãtre Cirenius:„Atunci când creierul nu participã la percepþiile

sufletului în timpul vieþii trupeºti a acestuia, sufletul nupãstreazã nici o amintire, decât cel mult o intuiþie vagã.Cãci vederea sufletului este la fel de puþin menitã sãciteascã ceea ce este înregistrat în creierul fizic pe câteste menitã vederea corpului sã citeascã ce se întâmplãîn interiorul sufletului, inclusiv informaþiile înregistratesub formã de imagini pe tãbliþele din creier prinintermediul ochilor ºi urechilor sale. Numai sufletulposedã facultatea de a vedea aceste imagini, întrucâtse gãseºte în interiorul trupului.

În mod similar, ceea ce se aflã în interiorul creieruluisufletului nu poate fi citit decât de spirit, cãci vederea ºiauzul sufletului sunt orientate numai cãtre exterior, nu ºicãtre interiorul sãu (la fel ca în cazul corpului). Deaceea, omul nu poate percepe realitãþile pur spiritualedecât dacã spiritul din sufletul sãu este pe deplin trezitºi a luat în posesiune sufletul sãu.

Cât despre ceea ce se aflã în interiorul spiritului, Eusunt singurul care poate recunoaºte aceste informaþii,precum ºi spiritul acelor oameni care au ajuns lafuziunea cu Mine, cãci spiritul oricãrui om esteimaginea Mea reflectatã în sufletul sãu, la fel cumsoarele îºi reflectã imaginea într-o oglindã.

Aºadar, atât timp cât un suflet locuieºte într-un corp,el are nevoie de un creier fizic bine organizat pentru aputea avea o vedere clarã ºi justã. Un creier deformat nuîi va servi la nimic pentru a-ºi dezvolta vederea spiritualã,la fel cum vederea plexului solar nu îi foloseºte la nimic,întrucât nu poate pãstra amintiri durabile. Chiar dacãceva se înregistreazã în creierul sãu spiritual pentrueternitate, el nu îl poate vedea ºi înþelege. Numai spiritulpoate face acest lucru, dacã a fost trezit”.

Calea renaºterii spirituale 157

Page 158: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

(Marea Evanghelie a lui Ioan IV/256, 1-4)Domnul:„Sfera vieþii exterioare a sufletului se aseamãnã cu

strãlucirea unei lumini terestre: cu cât aceasta seîndepãrteazã mai mult de flacãra din care a emanat, cuatât mai slabã devine ea, pierzându-ºi strãlucirea, pânãcând din ea nu mai rãmâne nimic decât întunericul ºitenebrele.

Nu la fel se petrec lucrurile în sfera vieþii exterioare aspiritului. Aceasta seamãnã cu eterul care umple întregulspaþiu. Atunci când spiritul eliberat începe sã se miºte îninteriorul sufletului, sfera vieþii sale exterioare se pune larândul ei în miºcare, repercutându-se pânã foartedeparte în spaþiu, iar vederea, sensibilitatea ºi acþiuneaspiritului produc efecte fãrã restricþii în întregul spaþiu, lafel cum eterul nu umple doar spaþiul dintre creaþii, cipãtrunde inclusiv în interiorul acestora, umplându-le înîntregime. În ultimã instanþã, acest eter este întru totulcomparabil cu spiritul vieþii eterne al unui suflet.

Diferenþa dintre sfera vieþii unui suflet — oricât deperfectã ar fi aceasta — ºi eterul vieþii exterioare aspiritului este aºadar infinitã.

Deºi particulele Spiritului Universal locuiesc îninteriorul sufletelor ºi sunt cât se poate de distincte, elealcãtuiesc totuºi o unitate absolutã cu Spiritul Universalatunci când renasc ºi când îºi iau în posesiune sufletulcorespondent. Cu toate acestea, ele nu îºi pierdindividualitatea. Atunci când nu sunt altceva decât niºtefocare ale vieþii ce strãlucesc în interiorul formei umanea sufletului, ele posedã aceeaºi formã cu aceasta. Înschimb, atunci când devin niºte spirite clarvãzãtoare,ele simt ºi percep cu o mare claritate tot ce se petreceîn sufletul lor, care reprezintã corpul lor, respectiv tot ceeste individual în interiorul acestui suflet. În modsimilar, un suflet penetrat în întregime de spiritul sãu

158 Calea renaºterii spirituale

Page 159: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

poate vedea, auzi, simþi, gândi ºi voi la unison cuspiritul sãu, cu care alcãtuieºte o singurã unitate”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan V/211, 3-7)Domnul cãtre Epifan:„Þi s-a întâmplat vreodatã sã descoperi o linie de

demarcaþie care limiteazã înãlþarea gândurilor emise deun suflet trezit? Or, dacã un suflet are un câmp infinit deacþiune în care îºi poate desfãºura gândurile sale, ce sãmai spunem de spiritul etern care locuieºte în el ºi carereprezintã forþa, lumina ºi viaþa lui?

Adevãr îþi spun: acest spirit este cel care creeazãtotul în om ºi care ordoneazã totul în el. În ceea cepriveºte sufletul, acesta nu este decât un corpsubstanþial, la fel cum corpul din carne nu este decât unreceptacul al sufletului, pânã când acesta din urmãdobândeºte o anumitã fermitate. Când sufletul devinecât de cât solid, el devine din ce în ce mai capabil sã seuneascã cu spiritul sãu, ºi implicit cu viaþa realã aacestuia, care reprezintã adevãrata forþã (sau luminã)ce creeazã spaþiul, formele, timpul ºi durata formelor,dând astfel viaþã sufletului ºi fãcându-l independent.Fiind nãscute din plenitudinea infinitã ºi eternã a vieþiiautentice, aceste forme pot sesiza la rândul lorinfinitatea ºi eternitatea.

De aceea, nimeni nu poate pretinde cã omul este ofiinþã limitatã. Chiar ºi cele mai mici pãrþi ale sale conþinanumite aspecte infinite ºi eterne, care îi permit omului sãsesizeze infinitatea ºi eternitatea. Cine îºi imagineazã cãnu trãieºte decât o perioadã de timp limitatã se înºealãamarnic. Nimic din ceea ce existã în om nu este perisabil,deºi corpul sãu material este supus — din necesitate —transformãrii, aºa cum trebuie sã se întâmple cu întreagamaterie terestrã, acesta fiind destinul ei stabilit de Putereadivinã, înainte de a trece la o existenþã imuabilã.

Calea renaºterii spirituale 159

Page 160: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Chiar dacã numeroasele pãrþi ale materiei, ºi implicitale corpului uman, sunt supuse transformãrii, ele nuînceteazã totuºi sã existe. Dimpotrivã, ele continuã sãexiste ºi sã se spiritualizeze în permanenþã, dobândindo formã din ce în ce mai nobilã”.

d) Adevãrata cunoaºtere a înþelepciunii lui Dumnezeu

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/55, 3-12)Domnul cãtre Nicodim:„Cuvântul ºi învãþãtura Mea nu vã pot fi prezentate în

maniera în care obiºnuiþi sã vã exprimaþi voi, cãci nu seadreseazã logicii ºi înþelepciunii voastre lumeºti. Scopullor este sã dovedeascã existenþa ºi puterea spiritului,facultãþi pe care voi nu le cunoaºteþi, astfel încâtcredinþa ºi cunoaºterea voastrã viitoare sã nu maidepindã exclusiv de ºtiinþa oamenilor orbi din punct devedere spiritual, ci sã se bazeze pe puterea miraculoasãa spiritului nãscut din Dumnezeu.

Aºa se face cã maniera Mea de a vorbi li se pareînþelepþilor acestei lumi lipsitã de sens, cãci ei nucunosc nimic despre spirit ºi despre puterea acestuia,fiind incapabili sã perceapã vreo realitate spiritualã cusimþurile lor grosiere.

Orice ar crede ei însã, învãþãtura Mea conþine oînþelepciune profundã ºi extrem de elevatã, dar care nuse adreseazã decât ochilor, urechilor ºi inimii oamenilorperfecþi ºi de bunã credinþã, respectiv celor care aurespectat întotdeauna Poruncile lui Dumnezeu. Pentrusavanþii ºi pentru mai-marii acestei lumi, care vor pierila fel cum va pieri înþelepciunea lor, învãþãtura Mea nupoate avea nici un sens.

Eu vã vorbesc despre înþelepciunea ascunsã a luiDumnezeu, care v-a fost destinatã încã înainte de creaþiaacestei lumi materiale, pentru slava viitoare a vieþii

160 Calea renaºterii spirituale

Page 161: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

voastre eterne. Ceea ce Eu vã revelez acum, Spiritul luiDumnezeu reveleazã spiritului vostru, pentru ca acestasã exploreze ºi sã recunoascã profunzimile luiDumnezeu. Cãci numai spiritul poate sonda ºi scrutatoate lucrurile, atunci când este pur, inclusiv profunzimileultime ale lui Dumnezeu. De bunã seamã, Eu nu vã oferspiritul acestei lumi, cãci voi nu mai aveþi nevoie de oastfel de revelaþie. Eu vã ofer Spiritul care vine de laDumnezeu, pentru ca prin intermediul lui sã puteþiînþelege cã ceea ce vã ofer Eu vine de la Dumnezeu.

De aceea, Eu nu Mã pot exprima din perspectivaînþelepciunii umane, iar voi nu reuºiþi întotdeauna sã Mãînþelegeþi, cãci spiritul vostru nu a luat încã în posesiunesufletul vostru. Totuºi, atunci când sufletul vostru se va uni— prin iubirea sa ºi prin voinþa sa liberã — cu spiritul din inimalui, care vine de la Dumnezeu ºi pe care îl primiþi acum, ºivoi vã veþi orienta exclusiv cãtre ceea ce este spiritual ºi veþiputea înþelege ceea ce acum vi se pare de neînþeles.

Voi puteþi deja sã percepeþi într-o oarecare mãsurãSpiritul lui Dumnezeu ºi multe aspecte din fiinþa voastrãse orienteazã deja cãtre spirit. În ceea ce îi priveºte însãpe oamenii care trãiesc doar dupã legile naturii, aceºtianu percep nimic din spiritul care sãlãºluieºte în ei, iaratunci când le vorbeºti despre acesta ei cred cã spuinumai prostii, cãci le lipseºte complet forþa care le-arputea orienta sufletul cãtre spiritualitate. Dacã cinevadoreºte sã înþeleagã lucrurile spirituale, sufletul ºiîntreaga lui fiinþã trebuie sã se deschidã mai întâi în faþaspiritului, cãci orice formã de viaþã, orice luminãautenticã ºi orice forþã rezidã exclusiv în spirit, singurulprincipiu care acþioneazã fãrã ca vreo forþã exterioarãsã îl poatã influenþa în sens contrar.

Omul care trãieºte exclusiv dupã legile naturii nu esteîncã penetrat de spiritul sãu, nefiind altceva decât un corpmaterial supus judecãþii. El nu primeºte viaþa sa naturalã

Calea renaºterii spirituale 161

Page 162: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

de la Spiritul lui Dumnezeu decât ca instrument menit sãîl ajute sã trezeascã în el (dar numai dacã îºi doreºte elînsuºi acest lucru) viaþa spiritualã, singura formã de viaþãcare conteazã cu adevãrat. În aceastã viaþã limitatã, elpoate recunoaºte fundamentele poruncilor lui Dumnezeu,iar în el se poate naºte dorinþa de a le respecta, acþionândîn consecinþã. Dacã omul ia aceastã hotãrâre, Spiritul luiDumnezeu pãtrunde deja în sufletul lui, în mãsura în careobservã cã omul chiar respectã poruncile divine,amplificându-ºi astfel pe zi ce trece credinþa ºi iubirea faþãde Dumnezeu ºi de semenii sãi.

Dacã sufletul îºi dezvoltã forþa interioarã pânã la unnivel care exclude orice cãdere în starea sa de dinainte,acest lucru dovedeºte cã Spiritul lui Dumnezeu l-apenetrat în totalitate, controlându-i în totalitateinteligenþa ºi cunoaºterea. Un astfel de suflet îºi dominãsutã la sutã materia altãdatã inertã ºi devine una cuSpiritul lui Dumnezeu, cu care alcãtuieºte o singurãfiinþã, o singurã putere, o singurã luminã ºi o singurãviaþã autenticã ºi indestructibilã, care nu mai poate fijudecatã de nimic ºi de nimeni,

De aceea vã învãþ Eu sã cãutaþi înainte de toateÎmpãrãþia lui Dumnezeu ºi Dreptatea Acestuia, cãcirestul vi se va da cu asupra de mãsurã. Aceasta esteopera Spiritului lui Dumnezeu care sãlãºluieºte în voi.

Vã repet încã o datã ceea ce stã scris: «Nici un ochiomenesc nu a vãzut, nici o ureche nu a auzit ºi nici oinimã umanã nu a perceput vreodatã ceea ce le-apregãtit Dumnezeu celor care îl iubesc mai presus deorice ºi care îi respectã poruncile»”.

162 Calea renaºterii spirituale

Page 163: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

e) Micul ventricul, sediul vieþii inimii ºi al facultãþii carecorespunde acesteia

(Marea Evanghelie a lui Ioan VIII/57, 10-14)Domnul:„Acest ventricul micuþ, sediul vieþii inimii, este cea

mai micã ºi mai insignifiantã parte a corpului. El esteîntunecat ºi nu primeºte niciodatã lumina soarelui, fiindcomplet necunoscut oamenilor, deºi el este cel care ledã viaþã. Dacã le-ai vorbi despre el savanþilor acesteilumi, aceºtia þi-ar rãspunde: «Cum ar putea depindeatotputernica viaþã de acest punct minuscul, de-abiavizibil cu ochiul liber?» Acest lucru dovedeºte limpedecã pânã ºi cei mai mari înþelepþi ai acestei lumi ignorãfundamentul propriei lor vieþi! Ce sã mai vorbim deoamenii obiºnuiþi…

ªi totuºi, dacã doreºte sã se cunoascã pe sine ºi sãîl recunoascã pe Dumnezeu, orice om trebuie sãpãtrundã în acest mic sediu, lucru care nu devineposibil decât pe calea smereniei cele mai profunde ºi adocilitãþii depline, restituind aici spiritului sãu viaþa pecare a primit-o de la el. Dacã acþioneazã în acest fel,omul dilatã acest ventricul minuscul ºi îl ilumineazã întotalitate. Imediat, inima omului se ilumineazã la rândulei, iar lumina se rãspândeºte în întreaga sa fiinþã, caredevine astfel conºtientã de sine ºi îl descoperã peDumnezeu. Numai în acest punct poate realiza omul cãviaþa sa provine de la Dumnezeu, acumulându-se înacest mic sediu, unde se concentreazã ºi se dezvoltã,devenind o viaþã independentã ºi liberã.

În acest ventricul minuscul sãlãºluieºte spiritul ieºitdin Dumnezeu. Dacã sufletul omului pãtrunde în el prinintermediul smereniei sincere ºi al docilitãþii, iubirea luise uneºte cu cea a lui Dumnezeu (Iubirea eternã

Calea renaºterii spirituale 163

Page 164: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

necreatã), iar sufletul se uneºte cu Spiritul etern al luiDumnezeu. În acest fel, Dumnezeu se uneºte cu sufletulcreat, proces pe care noi îl numim renaºterea sufletuluiîntru Spiritul venit de la Dumnezeu.

Cât despre felul în care trebuie sã se comporte omulpentru a putea pãtrunde înlãuntrul sãu, cãpãtând accesla splendoarea plenarã a vieþii divine, v-am arãtattuturor prin propriul Meu exemplu ce aveþi de fãcut,devenind astfel ghidul vostru, în calitatea Mea de MareOm Creator. Acesta este motivul pentru care am venitpe pãmânt, cãci planeta voastrã corespunde în OrdineaMea eternã chiar micuþului ventricul pozitiv din inimaMea. Pãtrunzând Eu Însumi în acest ventricul, v-amarãtat implicit cum puteþi intra la rândul vostru în el,cãpãtând astfel puterea cerului ºi a tuturorpãmânturilor, întru marea voastrã glorie.

Este foarte adevãrat cã Eu M-am aflat dintotdeaunaîn Mine Însumi, având acces la întreaga Mea atotputereºi slavã, dar pânã acum nu am fost niciodatã unDumnezeu vizibil ºi tangibil pentru creaturile Mele, ºinici mãcar pentru îngerii Mei perfecþi. Ori de câte ori amdorit sã apar într-o formã vizibilã în faþa unor oameni(de pildã, în faþa lui Avraam, Isac ºi Iacov), am fãcutacest lucru prin intermediul unui înger pe care l-amumplut într-o asemenea mãsurã cu Spiritul Voinþei Meleîncât acesta M-a putut reprezenta, ca ºi cum ar fi fostuna cu Mine. Acum am devenit însã un Dumnezeuvizibil pentru toþi oamenii ºi pentru toþi îngerii, ºi amcreat pentru voi o viaþã perfectã, eternã, independentã,liberã ºi autenticã. În ea constã slava Mea supremã, ºiimplicit a voastrã”.

164 Calea renaºterii spirituale

Page 165: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

f) Cele trei grade ale perfecþiunii vieþii

(Marea Evanghelie a lui Ioan VII/155, 1-13)Domnul:„Voi þineþi încã prea mult la aceastã lume ºi la

comorile voastre, deºi le-aþi acumulat plãtind un marepreþ în sânge, în vãduve ºi în orfani. Acest ataºamentreprezintã un mare obstacol pentru oamenii lumeºti,fiind foarte greu de depãºit.

Dat fiind însã cã pentru Dumnezeu orice este posibil,chiar ºi oamenilor lumeºti ºi pãcãtoºilor cei maiîmpietriþi li se permite sã se transforme rapid ºi eficient,dacã au o dorinþã sincerã în aceastã direcþie, o credinþãde nezdruncinat ºi o încredere totalã în Dumnezeu,acceptând sã facã ceea ce îi sfãtuieºte înþelepciuneadivinã. Pentru început, ei trebuie sã înfãptuiascã unveritabil miracol interior, schimbându-ºi complet ºisubit voinþa printr-o renunþare sincerã la toatepasiunilor lor din trecut, la slãbiciunile ºi la dorinþele lor,care provin de la spiritele impure ºi imature ale naturii,care au urcat din trupul lor în sufletul lor, degradându-l.Gândiþi-vã puþin: câte pasiuni de tot felul vã asalteazã?Oricât de mare ar fi numãrul lor, luaþi hotãrârea fermãde a renunþa la ele ºi de a Mã urma pe Mine! Dacã veþireuºi sã faceþi acest lucru, veþi avea rapid acces la omare perfecþiune a vieþii voastre interioare. Dacã nuveþi satisface însã aceastã condiþie prealabilã, drumulvostru va fi dificil ºi penibil.

Cãci voinþa de a pãcãtui îºi gãseºte întotdeauna osusþinere importantã, îndeosebi datoritã tentaþiilor ºipasiunilor trupeºti, în timp ce voinþa de a face bine nu esteniciodatã susþinutã de trup. Omul nu se poate baza decâtpe credinþa sa în adevãratul Dumnezeu, ºi mai ales peiubirea lui pentru Acesta, dar ºi pe speranþa cã promisiunilepe care i le-a fãcut Dumnezeu se vor îndeplini.

Calea renaºterii spirituale 165

Page 166: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

De aceea, cel care, prin credinþa sa de nezdruncinat ºiprin iubirea sa faþã de Dumnezeu ºi faþã de semenii sãi, vacombate pasiunile trupului sãu, devenind astfel propriulsãu stãpân, va deveni în scurt timp inclusiv stãpânulîntregii naturi exterioare. Altfel spus, autocontrolul deplinreprezintã PRIMUL GRAD al perfecþiunii interioare, chiardacã omul mai este încã asaltat de diferite tentaþii care îlatrag cãtre anumite pãcate uºoare.

Dacã el face o alianþã fermã cu simþurile sale,specificându-le sã întoarcã spatele tuturor pasiunilorterestre ºi sã se orienteze cu hotãrâre cãtre aspectelepur spirituale, acesta este un semn sigur ºi luminos alfaptului cã spiritul sãu interior, venit de la Dumnezeu, aluat în totalitate în posesiune sufletul sãu. În acest fel,omul are acces la CEL DE-AL DOILEA GRAD alperfecþiunii vieþii sale interioare.

Aflatã în aceastã etapã, forþa ºi libertatea de care sebucurã el devin desãvârºite, cãci sufletul omului este înîntregime umplut de voinþa lui Dumnezeu, iar el nu maipoate acþiona altfel decât þinând cont de aceasta. Deaceea, el nu mai poate comite pãcate ºi devine perfect pur.

Deºi este stãpânul naturii ºi are convingerea fermãcã nu mai poate comite nici un pãcat, întrucât toateacþiunile sale sunt ghidate de înþelepciunea luiDumnezeu, omul se gãseºte deocamdatã abia în cel de-al doilea grad al perfecþiunii vieþii sale interioare.

Mai existã ºi un AL TREILEA GRAD, cel mai înalt întretoate, al acestei perfecþiuni. Acesta constã în menþinereasub control a forþei voinþei omului de cãtre smerenia ºiblândeþea sa, chiar dacã ºtie foarte bine cã în calitatea sade stãpân atotputernic, el ar putea acþiona fãrã sã comitãnici un pãcat, datoritã iubirii sale pure faþã de Dumnezeu.Practic, indiferent dacã acþioneazã sau se abþine de laacþiune, omul nu poate face nimic fãrã a primi un ordindirect de la Dumnezeu în aceastã direcþie. Aceastã

166 Calea renaºterii spirituale

Page 167: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

misiune nu este deloc uºoarã pentru stãpânul absolutcare ºtie, în plenitudinea înþelepciunii lui, cã el nu poateacþiona decât pentru a face bine, þinând cont de voinþadivinã care sãlãºluieºte în el. Rezultã cã un spirit foarteprofund îºi dã seama cã între voinþa sa particularã careprovine de la Dumnezeu (ce trãieºte în inima lui) ºivoinþa infinit de liberã ºi universalã a lui Dumnezeu maiexistã încã o anumitã diferenþã. De aceea, el îºi supunevoinþa personalã în faþa voinþei divine universale ºi numai acþioneazã decât atunci când primeºte un ordindirect ºi explicit din partea Voinþei universale a luiDumnezeu. Cine acþioneazã astfel ajunge pe cel de-altreilea nivel, cel mai înalt, al perfecþiunii vieþii interioare”.

(Marea Evanghelie a lui Ioan I/13, 1)Atunci când omul îºi asumã aceastã formã spiritualã

prin renaºterea care face din el un veritabil Copil al luiDumnezeu, adicã atunci când se naºte literalmente dinIubirea lui Dumnezeu, el capãtã acces la splendoareaLuminii primordiale a lui Dumnezeu, care nu înseamnãaltceva decât însãºi Fiinþa Divinã fundamentalã.Aceastã Fiinþã este adevãratul Fiu unic al Tatãlui, la felcum lumina rãmâne ascunsã în interiorul ardorii Iubiriiatât timp cât Iubirea nu o animã, lãsând-o sãstrãluceascã în exterior. În consecinþã, aceastã Luminãsfântã reprezintã splendoarea Fiului ieºit din Tatãl, lacare poate avea acces orice om care a trecut prinexperienþa renaºterii spirituale, transformându-se astfelel însuºi în aceastã Luminã plinã de graþie ºi de adevãr,care reprezintã adevãrata Realitate ºi Logosul care s-afãcut trup.

„ªi noi toþi am primit din plinãtatea Lui ºi har dupãhar”.

(Ioan 1:16)

Calea renaºterii spirituale 167

Page 168: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Murel: „O, Tu, Chemare a chemãrii, Voce a vocilor,Cuvânt al cuvântului! Cine îþi mai poate opunerezistenþã dupã ce Te-a recunoscut în inima lui? O, câtde sublim, de mãreþ, de sfânt, de blând ºi de familiarrãsuni Tu din gura Tatãlui preasfânt în urechile slabuluiTãu copil, izgonit de atâta vreme din inima Ta! Câtemilioane de preafericiri curg cãtre mine odatã cu acestsuflu unic provenit din gura Celui care a rostit cândva înspaþiile infinite: «Facã-se!», punând astfel în miºcareaceste spaþii pe care nici o eternitate nu le poatemãsura vreodatã! Tremurã, corp care mã împingi cãtrepãcat! În schimb, tu, inimã renãscutã, bucurã-te ºijubileazã cu voce tare! Cãci iatã: Creatorul, Dumnezeulºi Pãrintele tãu te-a chemat! Ascultã aceastã voce careîþi insuflã viaþa în toate fibrele tale! — O, Voce a Tatãlui,cât de melodioasã rãsuni Tu în urechea iubirii mele,nãscutã din inima mea de copil ce abia s-a trezit dinsomnul morþii!”

(Marea Evanghelie a lui Ioan III/224, 12-14)

168 Calea renaºterii spirituale

Page 169: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Editura Vydia Braºov

Editura Vydia a iniþiat o colecþie de misticã creºtinã,intitulatã „Profetul necunoscut”, dupã sintagma care îi esteatribuitã lui Jakob Lorber, considerat la ora actualã cel maimare mistic creºtin al ultimelor secole, dacã nu cumva altuturor timpurilor. În aceas tã colecþie vor mai apãrea însãºi alþi mistici de ace eaºi formaþie, precum EmanuelSwedenborg, Gottfried Mayerhofer, ºi alþii, care au primitrevelaþiile pe cale directã, prin auzirea Cuvântului Divin.

„Am mult mai multe sã vã spun, dar voi nu le puteþiîncã primi. Însã când va veni El, Spiritul Adevãrului,acesta vã va dezvãlui toate adevãrurile, cãci El nu va vorbide la El, ci va rosti numai ceea ce va auzi, ºi El vã varevela tot ce va urma”.

(Ioan 16: 12,13)

În aceastã colecþie au apãrut:

Casa Domnului, volumele I, II, III, IV ºi — cea dintâicarte primitã prin revelaþie directã de Jakob Lorber ºi unadintre cele mai frumoase din întreaga sa operã, în caresunt prezentate aspecte legate de creaþie ºi legile ei,cãderea lui Lucifer, apariþia primului om — Adam, viaþapatriarhilor ºi primele învãþãturi primite de aceºtia de laDomnul, Creatorul ºi Dumnezeul lor, la fel de valabile ºiastãzi.

Dincolo de prag: scene de pe patul de moarte, un ghidpentru Viaþa de Apoi (sau viaþa în Lumea de dincolo), încare sunt prezentate scene de pe patul de moarte al

Calea renaºterii spirituale 169

Page 170: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

câtorva suflete (un bogat, un om sãrman, dar bun, unpolitician, un militar, etc.) care au trãit cu adevãrat pepãmânt. Cartea aratã ce s-a întâmplat puþin înainte demoarte ºi imediat dupã trecerea sufletului în Lumea dedincolo, oferind informaþii extrem de preþioase despredimensiunea spiritualã ºi destinul celui care ajunge înaceasta, trãind aici dupã cum i-a fost sufletul.

Pãmântul ºi luna, douã dintre cele mai semnificativeopere ale lui Lorber din domeniul natural-spiritual (Luna,1841, ºi Pãmântul, 1846-47), combinate în aceastã ediþiesub titlul Pãmântul ºi luna. Lorber re ve leazã aici, dinperspectiva fizicã, structura in terioarã a pãmântului, con -firmând cã acesta este un corp ceresc înzestrat cu energieºi cu viaþã. Urmeazã o serie de comparaþii între Pãmântul-Mamã ºi corpul fizic al omului, care nu pot fi contestate denimeni. Sunt explicate motivele pentru care au dispãrutpã durile ºi animalele gigantice, misterioasele ploi cuamfibii, originea mirosurilor, alimentaþia ºi rotaþiapãmântului, ºi multe alte lucruri. Din punct de vederespiritual, este des crisã existenþa purã a regatului spi ri tualcare existã în interiorul pãmântului, dar ºi dea supraacestuia. Interpretarea ºi descrierea „turmelor de oi de pelunã”, a „maimuþelor care sar într-un singur pi cior” ºi aoamenilor de pe lunã permit o serie de com paraþiifascinante legate de semnificaþia spiritualã a exis ten þeinoastre terestre, fãcându-ne sã ne întrebãm dacã nucumva, în lipsa noastrã de înþe lepciune, avem tendinþa sãdevenim niºte „locuitori ai lunii (oameni lunari)”. În plus,lucrarea Pãmântul ºi luna descrie pe larg viaþa de pe alteplanete.

Saturn. În afara marilor sale opere legate de Biblie ºi devindecarea naturalã, marele mistic Jakob Lorber ºi-a

170 Calea renaºterii spirituale

Page 171: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

focalizat talentul vizionar ºi asupra sistemului nostru solar.Alãturi de lu cra rea Pãmântul ºi luna, Saturn prezintã oimagine de ansamblu asupra vieþii pe alte planete. Aceastãlucrare este cu deosebire bogatã în imagini de o marefrumuseþe. Plantele, ani ma lele, munþii ºi râurile de pe mareaplanetã a sistemului nostru solar sunt prezentate în detaliispectaculoase, care denotã un simþ remar cabil al obser -vaþiei. Saturn reprezintã însã mult mai mult decât o simplãdescriere a vieþii într-o altã lume. El conþine portretulsocietãþii spirituale ideale, arãtându-ne inclusiv cum putematinge noi înºine aceastã apropiere de Divin în viaþa noastrã.

Secretele vieþii, scrisã de Gottfried Mayerhofer (1807-1877), adept entuziast al lui Lorber, cãruia i-a pu blicatopera ºi care a ajuns sã audã el însuºi Cuvântul Divin.Lucrãrile sale sunt considerate încheierea Noii Revelaþii,începutã de Lorber, dar rãmasã neter minatã. Cartea defaþã include o colecþie din scrierile sale, în care Domnulrãspunde multor întrebãri legate de creaþie, de viaþã (de lafrancmasonerie ºi pânã la economie, muzicã ºi artã), decalea cãtre mântuire ºi comunicarea cu lumile spirituale,etc.

Musca, scrisã de Jakob Lorber în anul 1842, una dincele mai fascinante revelaþii fãcute de Domnul IisusChristos. Lucrarea este aparent naturalistã, descriind unuldin animalele cele mai agasante pentru om, musca, într-oluminã spiritualã, absolut uluitoare, prin care autoruldemonstreazã rolul esenþial jucat de aceastã micuþã fiinþãîn viaþa planetei noastre, inclusiv pentru salvgardarea vieþiiumane pe pãmânt. La fel ca în toate lucrãrile lui Lorber, ºiaceasta se foloseºte de pretextul iniþial pentru a dezvoltamarile teme ale creaþiei, în cazul de faþã legate de crea reauniversului, a planetelor ºi cometelor, explicarea

Calea renaºterii spirituale 171

Page 172: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

conceptului de luminã, dar mai presus de orice, revelareamisterului mântui rii sau al eliberãrii spirituale, pornind dela dubla polaritate exis tentã pretutindeni în creaþie,inclusiv la nivelul lui Dumnezeu: una pozitivã, spiritualã, ºialta negativã, materialã. Care este legãtura dintre muscã,acest animal micuþ ºi enervant, pe de o parte, ºi toateaceste teme centrale ale creaþiei divine, pe de altã parte,vã lãsãm plãcerea sã aflaþi singuri prin lectura cãrþii.

A doua venire a lui Christos pe Pãmânt — Sintezã aoperei lui Jakob Lorber (1800-1864) ºi GottfriedMayerhofer (1807-1877), publicatã iniþial sub titlul „MareaTransformare”, cu referire la marea epocã a tranziþieiumanitãþii de la planul fizic cãtre cel spiritual (descrisã înBiblie sub numele de Apocalipsã). Nu ne mai aflãm însã laînceputul acestei epoci, la fel ca pe vremea lui Lorber ºi alui Mayerhofer, ci ne aflãm în plinã epocã crepuscularã, înacea perioadã de care vorbesc multe profeþii ca prevestindnaºterea noului soare spiritual. Haosul care caracterizeazãepoca în care ne aflãm reprezintã cea mai bunã dovadã înacest sens. De aceea, am considerat mai potrivit sãpublicãm aceastã lucrare sub titlul de A doua venire a luiChristos pe Pãmânt.

Cu cât contrastul dintre întuneric ºi luminã este maiputernic, cu atât mai clarã devine separarea fiinþelorumane (a grâului de neghinã). Toate semnele indicã cuclaritate cã bãtãlia finalã între forþele binelui ºi cele alerãului este foarte aproape. Victoria Spiritului Divin asuprafor þe lor demoniace ºi a duºmanilor vieþii nu poate fiposibilã fãrã o trezire ac centuatã a unui numãr cât maimare de oameni. Liberul arbitru permis pe pãmânt vaacorda forþelor demoniace o ultimã ºansã; ele vor creºtedin nou, pentru ultima oarã, dupã care îºi vor pierdeîntreaga putere.

172 Calea renaºterii spirituale

Page 173: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Predicile Domnului — lucrare receptatã de GottfriedMayerhofer prin intermediul Cuvântului Interior. Domnuldescrie în ea cele 53 de predici anuale, acoperind astfelîntregul an ecleziastic. Lucrarea oferã explicaþii profundeale unor versete din Noul Testament, precum „Tentarea luiIisus în pustie”, (Matei 4:1-11); „Transfigurarea lui Iisus /Schimbarea la faþã (Matei 17:1-13); „Învierea din morþi alui Christos” (Marcu 16:1-8); „Sfârºitul timpului” (Matei24:15-28), etc. Fiecare predicã este precedatã de textulcores pon dent din Noul Testament. Exegeza textuluiexplicã sem ni ficaþia spiritualã profundã a CuvântuluiDivin, care — de cele mai multe ori — le scapã celor maimulþi dintre oameni. Epilogul cãrþii caracterizeazã perfectconþinutul acesteia, prin urmãtorul pasaj: „Cuvântul este lafel ca o sãmânþã de muºtar — atunci când încolþeºte, din else naºte o plantã, cu rãdãcini, tulpinã, frunze ºi flori, careproduc apoi fructe. Cu cât planta creºte mai mult, cu atâtmai mari sunt minunile pe care le produce. Cu cât veþiprogresa ºi voi în domeniul cunoaºterii, cu atât mai marivor fi minunile pe care aceastã cunoaºtere le va produceîn voi”. În aceste vremuri de mari încercãri, avem cu toþiinevoie de o sursã de alinare, ºi nicãieri nu vom putea gãsio alinare mai profundã ca în Cuvintele lui Iisus Christos.

De la iad la rai, volumele 1, 2 şi 3, lucrare scrisã deJakob Lorber în care este descrisã cãlãtoria în lumea dedincolo a revoluþionarului Robert Blum, personaj real dinistoria Germaniei contemporane. Ajuns în planul spiritual,acesta îl recunoaºte treptat pe Domnul Iisus Christos, ºi cuajutorul acestuia, evolueazã din iadul care corespundestãrii sale de conºtiinþã netrezitã pânã la eliberarea deplinãa spiritului sãu, care corespunde stãrii de rai, în urma unorîncercãri spirituale care includ ajutarea prietenilor ºiduºmanilor sãi (ajunºi în sfera sa de influenþã, adicã în

Calea renaºterii spirituale 173

Page 174: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

palatul fascinant care corespunde sufletului sãu) sã setrezeascã la rândul lor. Cartea dezvãluie etapele continuãriicãlãtoriei sufletului în viaþa de apoi ºi lecþiile pe caretrebuie sã le înveþe acesta pentru a se trezi din punct devedere spiritual, sub directa ghidare a Tatãlui ceresc. Înplus, ea prezintã o serie de profeþii legate de aºa-zisul„sfârºit al lumii”, adicã de anii pe care îi parcurgem la oraactualã.

Cartea Domnului despre viaþã ºi sãnãtate — colaj decitate din opera lui Jakob Lorber, la care se adaugã cãrþilelui Gottfried Mayerhofer ºi alþi câþiva autori care au auzitVocea Divinã, selectate dupã criteriul sãnãtãþii ºi alvindecãrii. Cartea reprezintã un ghid practic pentru o igienãfizicã ºi sufleteascã, prezentând cauzele bolilor dinperspectiva spiritualã, motivele care cauzeazã durerea ºisuferinþa, alimentaþia corectã pentru copii ºi adulþi,consecinþele sinuciderii, informaþii despre sãnãtate, viaþãlungã, teama de moarte, cum poate fi eliminatã depresia,etc. Catalogheazã metodele terapeutice în metode grosiere,bazate pe medicamente alopate (chimice), care mai multîmbolnãvesc decât vindecã, ºi metode de vindecare din ceîn ce mai subtile, homeopatice, cu ajutorul plantelor, al apei,al luminii solare, mergând pânã la vindecarea spiritualã, prinplasarea mâinilor pe trupul bolnav, dublatã de o credinþãputernicã în graþia divinã. Cartea reprezintã o alinare pentrutoþi cei care cautã ajutor.

Împãrãþia copiilor din lumea de apoi: condiþiilespirituale de viaþã ale copiilor decedaþi prematur în lumeade dincolo — Aceastã carte îºi propune sã aducã tuturorcititorilor luminã ºi alinare, liniºte interioarã ºi pace, sãîntãreascã ºi sã consolideze încrederea în cãile Domnului,îndeosebi în inimile acelor care deplâng pierderea unui copil

174 Calea renaºterii spirituale

Page 175: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

sau care asistã lângã patul de moarte al acestuia la plecarealui din aceastã lume. Lucrarea ne dezvãluie faptul cãsufletele celor mici ajung în soarele spiritual, unde suntpreluate în îngrijire de îngeri ºi educate pas cu pas, încondiþii de viaþã infinit mai bune decât cele de pe pãmânt.Educaþia lor este pur spiritualã. Ei învaþã sã îl cunoascã peDumnezeu ºi creaþia Lui, atingând în final un nivel deevoluþie comparabil cu cel al îngerilor. Studiazã în principalsemnificaþia spiritualã a celor zece porunci ale lui Moise ºi acelor douã porunci ale iubirii date de Iisus, care suntprezentate pe larg. În final, sunt supuºi unor probe practice,devenind îngerii pãzitori ai oamenilor de pe acest pãmânt.Dupã trecerea acestor examene, avanseazã ºi mai mult înierarhia spiritualã, pãtrunzând în noi sfere ale creaþiei, maiînalte, pânã când sunt primiþi în Împãrãþia de luminã aTatãlui ceresc.

Calea renaºterii spirituale 175

Page 176: CALEA RENAÆTERII SPIRITUALE - Jakob Lorber Romania · Cuprins Prefaþã I Ultima ºi cea mai importantã mãrturie a lui Ioan Botezãtorul referitoare la Domnul II Conversaþia nocturnã

Editura Vydia, Braºov, Str. Minerva nr. 4, bl. 45, sc. D, ap. 1C.P. 500439

Pentru comenzi, sunaþi la tel/fax 0268 313457 sau 0723 203539.

La orice comandã prin poºtã aplicãm oreducere de 10%.

Taxele poºtale sunt suportate deEditura Vydia.

Cititorii care doresc sã îºi procure — complet gratuit — leacuriîncãrcate la soare, conform lucrãrii lui Jakob Lorber,

Helioterapia, ºi sã beneficieze de sacroterapie (vindecarea prinplasarea mâinilor pe trupul bolnavului, în numele Domnului

Iisus Christos), sunt rugaþi sã apeleze la:

Bernhard ºi Aurelia Luger, pe adresa:

Comuna Vladimirescu, str. Mureº, nr. 18, C.P. 317405Judeþul Arad

Tel. fix: 0257 515237Tel. mobil: 0723 733308


Recommended