Caiet_sarcini_betoane

8/9/2019 Caiet_sarcini_betoane

1/22

PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul

Galai

LUCRARI DE BETON

1. Generaliti

1.1 Descriere1.2. Documente de referina2 Materiale2.1. Cimentul2.2. Agregatele2.3. Apa2.4. Aditivii

2.5. Betonul de ciment Portland3. Utilaje

3.1. Instalaia de preparare

3.2. Malaxoarele instalaiilor de preparare

3.3. Vibratoare

3.4. Cofraje

3.5. Eafodaje

4. Metode de execuie

4.1. Prepararea betonului

4.2. Transportul betonului4.3. Pregtirea fundaiei

4.4. Ancorarea fundaiilor directe, de roca de fundare

4.5. Pregtirea suprafeelor de sprijin si dispunerea buloanelor deancorare

4.6. Strat de protecie a betonului

4.7. Armarea

4.8. Eafodaje

4.9. Cofraje4.10. ndeprtarea cofrajelorsi eafodajelor

4.11. Turnarea betonului

4.12. Pomparea betonului

4.13. Turnarea betonului sub apa

4.14. Betonarea pe timp friguros

4.15. Rosturi

4.16. Protecia betonului pana la intarire4.17. Finisarea suprafeelor de beton

4.18. Bornarea

1


2/22


Galai

5. Controlul calitii pentru receptie

1 G ene r a li t i

1.1 DescriereAceste lucrri constau n execuia eafodajelor si cofrajelorsi repararea, transportul, ma-nipuarea, turnarea, protejarea si finisarea betonului de ciment Portland pentrupoduri, podee dalate, podee boltite, ziduri ntoarse, beton de etansare, ziduri

de sprijin si scri, fundaii, infrastructure si diverse structuri. Termenul de"beton" folosit aici si mai departe n acest document, va desemna mereu betonul deciment Portland, asa cum este menionat mai sus. Toate lucrrile trebuie efectuate nconformitate cu acest caiet de sarcini si planele de execuie.

De asemenea in aceast caiet de sarcini sunt incluse toate lucrrile necesare pentruadaptarea structurilor existente pentru supralrgire sau reconstrucie.

1.2 Documente de referina

CP 012/1-2007 Codul de practicpentru executarea betonului si lucrrilor de beton armat

NE 013-2002 Codul de practica pentru beton prefabricat

C41-86 Norme pentru concepie, producere si finisarea panourilor de cofraje glisante

C 162-73 Norme pentru concepie, producere si folosirea panourilor cofrajelor de metalplate pentru execuia pereilor de beton la structuri

C11-74 Instructii tehnice pentru concepia si folosirea panourilor de cofraje din lemn

C56-85 Normativ pentru controlul calitii lucrrilor de construcii si a instalaiiloraferente

C156-89 Instruciuni pentru aplicarea STAS 6657/3-89. Elemente de betonprefabricate, beton armat si beton precomprimat. Metode si dispozitive pentru verificareaelementelor geometrice.

C149-87 Instruciuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentruelemente de beton si beton armat

C16-84 Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros.

STAS 1799-88 Construcii din beton, beton armat si beton precomprimat.

Tipul si frecventa verificrilor materialelor si betoanelor destinate executrii lucrrilor deconstrucii

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare

ENV 206 Specificaii tehnice. Beton-terminologie, cerine, nivele de performanta

Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in construcii

2


3/22


Galai

Toate standardele si normele in vigoare menionate mai departe de acest caiet de sarcini

2 . M a t e r i a l e2.1. CimentulCimentul trebuie sa satisfac cerinele standardelor naionale sauprofesionale. Tipurile de ciment uzuale pot fi clasificate dupcum urmeaz:

- Ciment Portland (Tipul I), in conformitate cu SR 388-1995

- Ciment Portland compozit (Tip II), in conformitate cu SR 1500-1996.

Tipurile de ciment uzuale, parametrii acestora.domeniul si condiiile de aplicabilitate

sunt descrise in Anexa 11 si Anexa 12 a Codului Practic CP 012/1-2007.Livrare si transportCimentul va fi livrat n vrac sau n saci de hrtie si trebuie nsoit de certificate decalitate. Cimentul vrac este transportat in vehicule speciale sau in vagoane c.f., dotatecu echipament de descrcare pneumatic.

Cimentul va fi protejat impotriva umezelii si impuritilor pe perioada depozitarii sitransportului.

In caz ca Contractantul primete cimentul de la un furnizor in loc de la un productor,

livrarea cimentului va fi nsoita de o declaraie de conformitate, menionnd: Tipul cimentului si numele productorului

Data de sosire la depozitul furnizorului

Numrul certificatului de calitate emis de productor si datele incluse in acesta.

Documentul de garantio pontru depozitare adecvata

Numrul si data certificatului de calitate, emis de un laborator autorizat, incluznd toatedatele menionate in acesta si condiiile de folosire in caz ca perioada de garanie esteexpirata.

Obligaiile furnizorului in ceea ce privete garantarea calitatatii cimentului vor fimenionate

in contractul dintre furnizor si Contractant.

Probele de ciment pentru livrare, trebuie luate in prezenta productorului(furnizorului) si reprezentantul Contractantului, In conformitate cu SREN 196-7.Probele de ciment pot fi astfel luate in prezenta reprezentantului Contractantului si opersoana nominalizata, care este impariala si trebuie sa fie recunoscuta de amndouprile.

Luarea de probe se face in general dup sau in timpul furnizrii. Daca estenecesar, probele pot fi luate mai trziu, dar nu mai trziu de 24 de ore dup livrare.

3


4/22


Galai

Depozitare

Cimentul trebuie depozitat in silozuri adecvat dimensionate, depozitat dup tip, cnd

este livrat in vrac, sau in spatii de depozitare special protejate, cnd este livrat insaci. Sacii trebuie aranjai pa randur, in stive aezate pe scnduri de lemn, cuspatii intre stive si lasand o distanta de 50 cm de la pereii exteriori la stive,pentru a asigura circulaia aerului. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de sacisuprapusi.

Pe perioada de depozitare, trebuie inuta o evidenta a balanei zilnice de cantiti intratesi livrate, duptipul de ciment.

Cimentul a crui perioada de garanie a fost depita, trebuie verificat, privitor lacalitate

si daca este gsit sub clasa sa, trebuie ndeprtat din zona, intr-un depozit aprobat.Acost ciment poate fi folosit pentru lucrri care necesita o clasa de ciment maimica , doar cu aprobarea Proiectantului.

Controlul calitii cimentului

Controlul calitii cimentului se efectueaz:

la recepie, prin verificarea certificatului de garantare a calitate, emisde productor sau de furnizor, in conformitate cu Anexa VI.1 punctul A dinCodul de practica CP 012/1-2007.

inainte de utilizare in beton, prin aprobarea de ctre laboratorul Contractantului,in

conformitate cu Anexa VI.1 punctul B1 din Codul da practica CP 012/1-2007.

Metodele de determinare sunt stipulate de SREN 196-1/95, SREN 196-3/95, SREN196-3/95/AC-1997.SREN 196-7/95, SREN 196-21/94, STAS 227/1-86 si SR 227/2-1994.

2.2. AgregateGeneraliti

Agregatele pentru beton trebuie sa fie sparte sau natirale si trebuie sa fie originare din rocicare au densitatea aparenta intre 2201 si 2500 kg/m3.

Agregatele trebuie sa ndeplineasc cerinele tehnice ale STAS 1667-76 sau, dup caz,STAS 662-89 si SR 667-2001.

Pentru prepararea betonului, cantitatea de agregate de mixat este stabilita depinznd dedozajul de ciment si lucrabilitatea betonului - in conformitate cu Anexa 14 din Codul Practic

CP 012/1-2007.Producie, livrare si depozitare

4


5/22


Galai

Sursele de agregatele de rau sau de cariera trebuie aprobate de Proiectant si trebuieasigurate cantiti suficiente pentru a acoperi necesitile de execuie, la nivele decalitate constante si pentru o perioada de timp rezonabil de lunga.

Staiile de producere a agregatelor de cariera sau balastiera, trebuie aprobate deProiectant si trebuie sa fie conforme cu toate reglementrile romaneti referitoare laoperarea acestor instalaii.

Balastierele si carierele sunt obligate sa emit certificate de calitate si declaraii saucertificate de conformitate a calitii pentru toate agregatele livrate pentru activitilede execuie a lucrrilor, in conformitate cu cerinele legale romanetiAgregatele trebuie splate la sursa si livrate curate in antier.

Agregatele nu trebuie sa fio contaminate pe perioada transportului sau depozitarii.

Contractantul trebuie sa fie capabil sa spele toate materialele furnizate, dacaacestea sunt contaminate pe perioada transportului sau depozitarii pentru perioade lungi.

Suprafatele de depozitare trebuie sa fie betonate sie.

Diferitele tipurile si sorturi de agregate trebuie separate prin perei de beton. Pereii vor aveao inaltime suficienta pentru a evita amestecarea de agregate de dimensiuni diferite.

Fiecare compartiment de mrime va fi etichetat vizibil.

Este interzisa depozitarea agregatelor direct pe pamant sau pe platforme de balast.

Controlul calitii pentru agregate

Cerinele controlului calitii pentru agregatele folosito in beton sunt indicate in AnexaVI 1 din Codul de Practica CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt indicate inSTAS4606-84.

2.3. Apa

Apa folosita pentru prepararea amestecului de beton poate proveni din surse potabilepublice sau din alte surse acceptabile. In ultimul caz, apa trebuie sa fie conforma tottimpulcu cerinele STAS 790-84.

2.4. Aditivi

Aditivii sunt materiale, altele dect cimentul Portland, agregate sau apa, adugatebetonului de ciment Portland, pentru a-i schimba caracteristicile cum ar filucrabilitatea, rezistenta, impermeabilitatea, punctul de inghet si protejare pana la

intarire. Aditivii trebuie sa se conformeze cerinelor din reglementrile specifice saucertificate tehnice.

Aditivii nu trebuie sa conin componente care pot avea influenta negativa asupra

5


6/22


Galai

caracteristicilor betonului sau pot coroda armatura.

Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt difereniai dup efectul lor asuprabetonului, sun dai mai jos:

Reducatori de apa Reducatori de apa, inalta rezistenta Intarzietori Accelerarori de priza si pentru rezistente iniiale mari Antrenori de aer Protectori imootriva inghetului Impermeabilizatori Inhibatori de coroziune

Folosirea aditivilor la prepararea betonului este oblgatorie pentru urmtoarele situaii

(Tabelul 1) Tabel 1

Art. Categoria de betonAditivul

recomandat Observaii

1 Betoane supuse la antrenor de aer

2Beton cu

permeabilitatereducator de apa-

plastifiantdupca2, poate fi:

intens

3Beton expus la condiii

dereducator de apa-

lastifiant- dupcaz, poate fi:

intens

4Clasa de beton

C12/15 la C 30/37Plastifiant sau

superplastifiantTasarea betonului:

T3-T3/T4 sauT4/T5-5

5Clasa de beton >

C35/45,superplastifiant-

intens reducator de

6Beton fluid - cu tasare

T5 Superplastifiant

7Betoane masive,

betoane(plastifiant)

sausuperplastifiant,

8Beton turnat petimp clduros

intar/ielor de priza +superplastifiant,(plastifiant)

9

Beton tunat petimp friguros

Protecie mpotrivainghetului

Accelerator de priza

10Beton cu dezvoltare marela termene mai scurte Accelatori de ntrire

Atunci cnd este necesar, Contractantul va propune folosirea aditivilor specifici,menionnd tipul, dozajul, numele comercial si specificaiile suplimentare necesaresau prevederile speciale pentru folosirea acestora. Produsul trebuie aprobat deProiectant, nainte de folosirea acestuia in amestecul de beton. Contractantul sau

productorul betonului va tine cont de recomandrile din tabelul Anexa I.3 si I. 4,punctul 3.2.2. din Codul de Practica CP 012/1-2007.

In cazurile cnd se utilizeaz concomitent, doua tipuri de aditivi, a cror compatibilitate si6


7/22


Galai

comportare, mpreuna, nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercaripreliminare si avizul unui institut de specialitate, combinaia necesitnd certificarea oficialin conformitate cu reglementrile romaneti.

2.5. Betonul de ciment Portland

Betonul trebuie sa constea din agregate, ciment Portland, apa, antrenori de aer si aliaditivi sau materiale puzzolanice aprobate, asa cum este cerut sau permis de acest caietde sarcini si amestecate in proportile aprobate.

Clasa de expunere 13 agresiunea mediului

Cerinele de calitate pentru beton depind de clasa de expunere la agresiuneamediului pentru structura proiectata. Aceasta clasificare este data de Codul de Practica

CP 012/1- 2007, Capitolul 5, Tabel 5.1. Clasa de expunere trebuie sa fie indicata inplanele de execuie sau dispusa de Proiectant, pentru fiecare structura din contract.

Grade de agresivitate a apei

Gradele de agresivitate ala apei, mpotriva structurilor de beton executate, suntdefinite de tabelul 5.2 si 5.3 din Codul de Practica CP 012/1-2007, capitolul 5. Gradulde agresivitate a apei trebuie sa fie indicat in planele de execuie sau dispus deProiectant.

Clasa de rezistenta a betonului

Betonul este definit dup nivelul de performanta si in principal pe bazarezistentei caracteristice f.ck.cil/fck.cub la compresiune, prin care se definete sub-clasade rezistentaa betonului, asa cum este prezentata in tabelul 2 de mai jos:

Tabel 2Clasa de rezistenta abetonului

*C 2,8/3,5 C4/5 *C6/7,5 C8/10 C12/15

f.ck.cilN/mm2 2.8 4 6 8 12

fck.cubN/mm2

3,5 5 7,5 10 15Clasa de rezistenta abetonului

C16/25 *C18/22,5 C20/25 C25/30 'C28/35

f.ck.cil N/mm2 16 18 10 25 28

fck.cub N/mm2 20 22,5 25 30 35

Clasa de rezistentaa betonului

*C32/40 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60

f.ck.cilN/mm2 32 35 40 45 50

fck.cub

N/mm

2 40 45 50 55 60

*clase care nu au corespondenta cu codurile Europene sunt provizorii pana la emitereacodurilor Romaneti unde:

7


8/22


Galai

- f.ck.cileste capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cilindrice1507300mm si exprimata in Newtoni pe mm ptrat.

- fck.cub este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvetecubice cu latura de 150mm si exprimata in Newtoni pe mm ptrat.

Clasa betonului va fi specificata in planele de execuie sau precizata de proiectant.

Rezistenta Ia penetrarea apei

In Tabelul 3 de mai jos, sunt indicate gradele de impermeabilitate, in funcie de inaltimeapo care ptrunde apa in epruvetele de beton, in condiii standard.Nivelele de performantaale betoanelor, in funcie de gradul do impermeabilitatesunt stabilite de STAS 3622-86.

Tabel 3Adncimea limita de ptrundere a apel Presiunea apei (bari)100 200

Gradul de impermeabilitateP4

10P 20

4

4

10

P820

P88

P1210 P12

20 12

Gradul de impermeabilitate mpotriva apoi al betonului va fi specificat in planele deexecuie sau va fi data ndrumarea de Proiectant.

Rezistenta la inghet-dezghet

STAS 3622-85 definete de asemenea gradul de geliditate pentru boton, determinat subcicluri repetate de inghet-dezghet, asa cum este in Tabelul 4 de mai jos:

Tabelul 4Gradul de gelivitate al betonului Numrul de cicluri inghet-dezghet

G50 50G100 100G150 150

Gradul de gelivitate de referina al betonului va fi specificat in planele de execuie sau vafi data ndrumarea de proiectant.

Reeta de beton

Reeta de beton trebuie sa se bazeze pe volume absolute pentru clasa de betonspecificata, de o consistenta potrivita pentru turnarea satisfctoare a betonului.

Contractantul trebuie sa supun aprobrii Proiectantului, reeta de beton, care trebuie sainclud toate ingredientele ce vor fi folosite in amestec. Reeta de beton trebuie sa includdate suport ale rezistentei la compresiune. Proiectantul poate sa ceara trei dvariantede dozaje si poate sa ceara corecii in compoziia betonului, pentru a obine

8


9/22


Galai

lucrabilitatea si coninut de aer, specificate. Corecii in compoziia betonului vor fifcute de ctre contractant, intr-o maniera pentru a mantine factorul de cimentspecificat, bazat pe volumul absolut. In timpul procesului de lucru, nu trebuie aduse

schimbri in proporiile de dozare ale componenilor, fara aprobarea Proiectantului.

In cazul nu poate fi produsa o compoziie satisfctoare de beton, cu o lucrabilitateceruta, fara dapasirea cantitii maxime de apa, dozajul de ciment trebuie crescut,astfel incat raportul a/c maxim, sa nu fie depit. Contractantul nu trebuie saprimeasc compensaii pentru cimentul necesar in plus, din cauza unor asemenea corecii.

Cantitatea de ciment trebuie sa se situeze in limita a 2 procente, din cantitateaspecificata de ciment pe metru cub de beton. In timpul procesului de lucru, Proiectantultrebuie sa verifice randamentul si sa ceara corecii in proporiile de dozare, daca estenecesar, pentru a asigura coninutul de ciment necesar in limitele admise.

Dozajele acceptate de Proiectant se aplica numai pentru materialele din aceeaisursa si avnd aceleai caracteristici ca si materialele folosite in reeta deamestec. Materialele din oricare alte surse trebuie folosite doar cu aprobareaproiectantului si numai dup ce a fost stabilita o noua reeta de beton, pentrufiecare clasa de beton, unde noile materiale sunt incluse in reeta de amestec. Cndrezultatele sunt nesetisfacatoaro sau alte condiii o fac necesar, Contractantul trebuie sastabileasco noua formula de mixare pentru a obine rezultatele dorite.

La stabilirea dozajelor de reet, trebuie folosite dozajele cele mai mici de nisip si apa

de amestec, care va asigura betonului lucrabilitatea ceruta, pentru condiiile de turnare.Orice modificare a dozajelor (in masa) pentru agregate fine sau apa do amestec, fcuta cuscopul de reglare a lucrabilitatii, trebuie sa fie compensata cu dozajele de la ceilalicomponeni, in sensul de a menine masa totala a compoziiei betonului si raportul apa-ciment.

Doua caracteristici sunt decisive in obinerea unoi compoziii a betonului, inconformitate cu cerinele pentru rezistenta si durabilitate a betonului, asa cum este prevzutde Codul de Practica CP 012/1-2007. Aceste caracteristici sunt raportul maxim apa-ciment si coninutul minim de ciment pentru o clasa de beton specificata. In tabelele5.4 si 5.5. din Codul de Practica CP 012/1-2007, Capitolul 5, Cerine pentru

caracteristicile betonului, se prevd raporturile maxime de apa-ciment si coninutulminim de ciment, in funcie de clasa de rezistenta si de tipul de ciment.

Codul CP 012/1-2007, capitolul 6, Cerine de baza privitoare la compoziia betonului, datoate informaiile necesare despre:

- consistenta betonului- consistenta betonului va fi indicata in planele de execuie sau data indrumare

de proiectant;- compoziia granulometrica a agregatelor

- tipul de ciment

- raportul apa-ciment si

- tipul si dozajele de aditivi.

9


10/22


Galai

Pentru respectarea acestor caracteristici si ndeplinirea cerinelorcaracteristicilor betonului, in Codul CP 012/1-2007. Capitolul 7, sunt date nivelede performanta ale betonului, dupcum urmeaz:

A . be ton u l p r o a s p t

Consistenta

Aerul oclus

Densitatea aparenta

B . be ton u l n t r i t

Rezistenta la compresiune

Evoluia rezistentei in timp Impermeabilitate la apa

Rezistenta la mediu

Densitatea

La stabilirea compoziiei betonului, Contractantul trebuie sa respecte cerineleCodului de Practica CP 012/1-2007, Anexa 1.4, Stabilirea compoziiei betonului -parametri de compoziie, si Anexa 1.5, Stabilirea compoziiei betonului - Executareancercrilor preliminare.

3 . Util a je

3.1. Instalaia de preparare

Instalaia de preparare trebuie sa fie de o capacitate suficienta pentru a acopericerinele contractului in producerea unui boton de calitate de toate claselenecesare, asa cum este indicat in planele de execuie sau data indrumarea deProiectant.

Instalaia de preparare trebuie sa includ buncare, cntare, dozatoare pentru

agregatele fine si pentru fiecare sort de agregate grosiere. Daca cimentul este folosit invrac, trebuie inclus un siloz si un cntar separat pentru ciment. Dozatoarele in greutatetrebuie sa fie etalonate si ventilate pentru a nu permite depunerea de material in timpuloperaiilor.

Toate mijloacele de control, msurare, contoare privind rotaiile, etc.trebuie safuncioneze exact.

Silozurile de depozitare pentru ciment trebuie sa fie bine ventilate intimpul umpleri saufolosiri. Daca un sistem presurizat este folosit pentru descrcarea cimentului, acestsistem trebuie sa fie nzestrat cu trape de umezeala cat si pentru reducerea turtiri

materialului in timpul depozitarii.

Contractantul trebuie sa prevad documente de evidenta, pentru Proiectant, privitor la

10


11/22


Galai

faptul ca instalaia de preparare produce beton de calitate si ca funcioneazpermanentin parametrii cerui. Instalaia de preparare trebuie sa fie conforma cu cerinelelegale romaneti, dupcum este cazul.

Instalaia de preparare si dozatoarele ei, trebuie inspectate si certificate att de des catcrede Proiectantul necesar, pentru a asigura acurateea acestora dar nu mai rar de6 luni.

3.2. Malaxoarele

Malaxoarele trebuie inute curate, tot timpul. Ele trebuie sa aibe o capacitate individualasuficienta si sa fie in numr suficient, pentru a asigura o continuitatea turnrii betonului lacele mai multe structuri din contract, potrivit procedurii stabilite, aprobate si in conformitate

cu cerinele de calitate. Lamele de amestecare din toba trebuie reparate sau inlocuite cndsunt uzate cu 1/6 sau mai mult, din limea originala a lamei.

3.3. Vibratoare

Vibratoarele pot fi interne sau externe.

Vibratoarele interne pot fi tuburi imersate sau de tip sapaliga, cu nu mai puin de 5000mpulsuri pe minut, pentru vibratoarele cu tuburi si nu mai puin de 7000 impulsuri peminut centru vibratoarele sapaliga. Acestea trebuie sa fie de diametre diverse pentru

a opera in naa de beton sau pentru a penetra printre armatura deasa cnd este nevoie.Vibratoarele externe pot fi placi vibrante pentru finisarea suprafeelor deschise larg,cum ar fi placa podurilor sau de tip ataat de cofraj. Vibratoarele externe trebuie sa aibe ofrecventa de vibrare, nu mai mica de 3500 impulsuri pe minut.

3.4. Cofraje

Cofrajele trebuie proiectate si construite, astfel incat sa poat fi inute laaliniamentele si nivelurile indicate in planele de execuie st sa poat fiindepartate fara a deteriora betonul.

Materialul care se folosete la cofraje, pentru suprafee expuse, trebuiedimensionate si imbracate in cherestea, zidrie, placaje sau ceva asemntor saumetal, in care toate uruburile si capetele niturilor sa fie necate, asa incat in orice cazsa se obtina o suprafaa plana si neteda. Cheresteaua nefinisata poate fi folositapentru suprafee din spate sau alte suprafee neexpuse Nu trebuie folosite pentrucofraje, aluminiul sau alte materiale care au reacii adverse cu betonul.

4 . M e t od e d e e x e c u i e

Contractantul trebuie sa execute structurile de beton, potrivit planelor de execuie asacum este data indrumarea de proiectant.

11


12/22


Galai

4.1. Prepararea betonului

Contractantul trebuie sa pregteasc

sau sa identifice staia care va furniza beton, cu 14 zileinainte de folosire si sa fie respunzator pe deplin, pentru calibrarile acesteia.

Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele staii dererminate deProiectant a fi conforme cu cerinele legale si profesionale de calitate din Romnia.

Contractantul trebuie sa aibe un laborator de antier dotat. In cazul, cnd betonul este obinutde la un furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibe un laborator de incercari dotat, lalocul unbe este produs betonul.

Timpul de malaxare trebuie sa fie de cel puin 45 secunde de la introducerea ultimuluicomponent. Timpul de mixare trebuie determinat iniial si oricnd se observa ca malaxarea

betonului, a fost neadecvata.

Contractantul trebuie sa-i furnizeze Proiectantului, program sptmnal de turnare abetonui, carva fi actualizat dupcum este necesar. Proiectantul poate observa oricare sautoate procedurile si trebuie sa aibe acces la toate datele nregistrate in timpul producerii siturnrii betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata supraveghetorului lucrriisi notata in jurnalul Proiectantului.

Bonurile de transport trebuie pregtite asa cum este prescris in Codul de Practica CP 012/1-2007.

Agregatele din surse diferite trebuie stocate separat. Producerea de agregate si calitateabetonului sunt subiecte de aprobat de ctre proiectant.

Agregatele minerale grosiere trebuie saturate uniform cu apa inainte de folosire. Udareatrebuie inceputa cu 24 de ore inainte de prepararea betonului pentru a permite saturaiacompleta.

Cimentul trebuie depozitat separat dup tip.ctasa si sursa. Cimenturile similare din sursediferite nu vor fi amestecate sau depozitate mpreuna sau folosite alternant, in acelai loc deturnare de beton.

Atunci cnd acelas dozator este folosit pentru a determina masa si a altor materialehidraulice, masa cimentului Portland trebuie detreminata prima.Lianii hidraulic trebuie depozitai in buncare nchise ermetic.

Malaxoarele de beton trebuie sa aibe practicata cate o gaura cu diametrul de 6mm, la mijloculfiecrei lame de amestec, amplasate la punctele recomandate de productor.

Cantitatea de apa trebuie determinata de ctre Contractant. Se va folosi cantitateaminima de apa, necesara pentru a produce lucrabilitatca betonul, ceruta.

Daca raportul apa/ciment variazcu mai mult de I procent, trebuie fcute determinri privindconinutul de aer si confecionai cilindrii, pentru a determina daca betonul esteacceptabil.

12


13/22


Galai

Apa adugata la orice amestec, trebuie sa treac printr-un dispozitiv de msurare a apeiaprobat si reglabil.

Nu trebuia introdusa apa adiionala, in autobetoniera, pe perioada transportului betonuluisau la locul de turnare.

Orice combinaie de agregate care necesita folosirea uneui raport apa/ ciment maimare dect cel maxim specificat, pentru lucrabilitate, pentru clasa si tip de ciment care v>folosete, va fi considerata nesatisfacatoare si toate aceste combinaii vor fi respinse.

Contractantul poate alege sa foloseasc aditivi reducatori de apa, pentru aimbunatatii lucrabilitatea unui beton, daca valoarea apei de amestec se ncadreaz in

raportul apa/ciment.

Cantitatea de apa care se va folosi, trebuie determinata de Contractant. Aceasta nutrebuie sa fie modificata, fara consimmntul Proiectantului.

Pentru alte masuri de precauie nementionate aici, trebuie respectat Codul de Practica NE012-99, capitolul 9.

Atunci cnd se dozeaz elementele componente ale betonului, urmtoarele abateri suntadmise:

- agregate: 3%

- ciment si apa 2%

- adaosuri: + 3%

Betonul transportat in automalaxoare sau autobetoniere trebuie descrcate in 90 minutedup introducerea cimentului in agregate. In vreme calda, sau sub alte condiii, carecontribuie la ntrirea betonului, un timp scurt trebuie considerat de ctre contractant siaprobat de ctre proiectant.

Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fataagitatoare.

4.6. Strat de protecie din beton

Atunci cnd se indica in planele de execuie sau cnd sunt ntlnite condiii care facimposibila sau impracticabila ndeprtarea apei din patul fundaiei, intr-o manierasatisf-ctoare, nainte de turnarea betonului, Contractantului i se va cere sa executeun strat de proiecie din beton, pe talpa fundaiei, de asemenea dimensiuni, cat poatefi necesar.

Betonul pentru astfel de straturi de protecie, trebuie sa fie conform cu cerinele pentru betonul

turnat sub apa, asa cum este prescris in paragraful 13 din aceasta Subsectiune.Dup ce stratul de protecie a fost turnat, la cel puin 72 de ore de la turnareacompeta, batardoul trebuie curat de apa. Protecia trebuie sa fie capabila sa elimine

13


14/22


Galai

apa de dedesubt, asa incat echilibrul structurii sa fie ndeplinit.

Pomparea din interior oricrei mprejmuiri de fundaie trebuie fcuta intr-o asa mariera incat sa

se evite posibilitatea de ptrundere a apei in betonul proaspt.

Nu va fi permisa pomparea, in timpul turnrii betonului si 24 de ore dupaceea, dacat daca esteefectuata, dintr-un put deversor, adecvat, separat de lucrrile de beton, printr-un zid care retineapa sau prin orice alte mijoace.

Pomparea pentru scoaterea apei, dintr-un batardou de protecie, nu trebuie sainceapa pana cnd stratul de protecie nu a fost turnat, pomparea putnd ncepe dup celpuin 72 de ore, dupterminarea ultimei turnri.

4.7. Armarea

Armaturile trebuie amplasate asa cum este prescris in Subsectiunea 504.

4.9. Cofraje

Cofrajele pentru beton trebuie sa respecte dimensiunile, liniile si cotele indicate in planele deexecuie. Ele trebuie sa fie rezistente, nedeformabile si etane. De asemenea, trebuie safie suficient de rigide pentru a preveni deformrile datorate presiunii betonului, vibrrii si altorincarcari secundare ale operaiunilor de executie.

Sunt interzise sudurile la ancorarea cofrajelor sau altor piese metalice ale flanselor sau

grinzilor.Betonul pentru suprafeele vzute va fi turnat in cofraje cu suprafee ale panourilor,finisate, care sa asigure o suprafaa uniforma, textura si aspect, cel puin egale cucele obinute prin folosirea panourilor de cofraje din placaj de condiie buna.

Cofrajele care nu pot asigura o astfel de suprafaa, trebuie cptuite.

Panourile adiacente trebuie orientate si aliniate, astfel incat rosturile si fibra sa dea oaparenta continua si uniforma.

Captusirea cofrajelor trebuie fcute cu placaj, rezistent la apa sau cu alte materiale aprobate.

Doar un tip de cofraj cptuit trebuie folosit pentru toata structura. Captusirile trebuie sa fieuniforme si de deschiderea necesara. Rosturile trebuie strnse si tiate neted.

Cofrajele trebuie sa aibtoate colturile expuse, teite, pe aproximativ 20 mm.

Legaturile metalice sau ancorajele din cofraje trebuie amplasate astfel incat sa fie posibilaindepartarea lor, la o adncime de cel puin 15 mm de la suprafaa, fara a deteriorabetonul.

Cavitile ramase de la legaturi si ancore trebuie umplute cu mortar de ciment, iarsuprafaa lsata curata, neteda, nivelat si uniforma la culoare. Capetele ramase

proeminente ale legaturilor de plastic vor fi ndeprtate neted, din suprafaa betonului.

Cofrajele trebuie montate si meninute la poziia proiectata, fara folosirea de lefaturi internetemporare.

14


15/22


Galai

Suprafaa cofrajelor trebuie tratata cu un ulei anti-aderent sau cu alt material aprobat. Nu va fifolosit nici un material care adera sau decoloreazbetonul.

Armatura si cofrajele pentru lucrrile urmtoare pot fi montate pe betonul intarit, dup 12 oredupturnarea betonului.

Se tie ca pentru a ncepe cofrarea, va fi necesara indepartarea pnzelor de sac udede pe suprafeele specifice unde se va instala cofrajul. Suprafeele expuse trebuie sa fiecat mai mici si trebuie inute umede.

Elemente de beton tipice, care vor fi executate intr-o asemenea meniera, includ perei lapodee dalate pe radier, coloane in elevatia infrastructurilor, borduri de pod si balustradede beton.

Utilaje si dispozitive de execuie vor fi permise pe planseul podului, dup 5 zile de laturnarea betonului, cnd acesta are o rezistenta la compresiune de cel puin 21 Mpa,obinutpe epruvete din beton, luate din antier.

4.10. ndeprtarea cofrajelor si eafodajelor

Se va da atentia necesara, la indepartarea cofrajelor. Uneltele de metal nu trebuie saatingdirect betonul proaspt.

Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate.

Se va da atenie deosebita, lucrrilor de beton cu agregate grosiere, la contactul cu fetelecofrajelor pentru a nu fora betonul in jurul barelor de armatura, evitnd deplasarea lor.

Dupce betonul a luat forma sa inutiala, trebuie data atenie, pentru a evita vibraii alecofrajelor sau tensiuni la capetele barelor.

Cu aprobarea Proiectantului, pot fi folosite jgheaburi si tuburi pentru conducerea betonului incofraje.

Poziionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuia sa fie astfel incat sa nu apar

segregri.

Cnd sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare sau trebuie sa fiecompuse din seciuni mici, pentru a permite dirijarea betonului.

Dupturnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat lateral mai mult de 2 m.

Cofrajele trebuie umplute uniform.

Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc sau din altemateriale care nu reacioneazcu betonul.

Jgheaburile trebuie inute curate si fara cruste de beton.

Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reacioneazcu betonul nu trebuie folosite pentru

15


16/22


Galai

jgheaburi.

Cderea libera a betonului nu trebuie sa depeasc inaltimi de 1,5 m. Aceasta include

cderea libera in tubul de turnare a betonului.

Betonul trebuie descrcat in flux continuu, fara goluri de aer, astfel incat sa fie meninut ojresiune constanta.

Betonul trebuie turnat in straturi orizontale continui, nu mai mari de 450 mm grosime.Fiecare strat trebuie turnat si compactat inainte ca stratul anterior sa intre in priza.

Cnd un strat care se toarn nu poate fi terminat intr-o singura operaie, acesta trebuientrerupt cu un rost vertical.

Cnd turnarea betonului este intrerupta temporar, betonul trebuie curat de materialele inplus la o adncime suficienta pentru a ajunge la beton sntos.

Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafaa de deasupra a betonuluiadiacenta cu cofrajul trebuie nivelatcu o mistrie.

Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se intampla la suprafaa nclinatde sus a aripilor de pod, se va prevedea o inserare, pentru a mpiedica formarea de astfel depene, astfel incat grosimea betonului care se toarn, sa nu fie mai mica de 150 mm.

Imediat dup turnarea unui strat de beton, toate cderile de mortar imprastiate pearmatura sau pe suprafaa cofrajelor trebuie indepartate.

Se va feri betonul proaspt turnat de resturile de mortar uscat si praf.

Se va da atenie deosebita, pentru a nu avaria sau deteriora legarea armaturii, langa suprafaabetonului, in timpul currii armaturii de otel.

Baluastadele de beton monolit nu trebuie turnate pe dalele de beton ale podului, panacnd eafodajul ce susine dalele nu a fost ndeprtat.

Turnrile succesive de beton pot fi fcute dup ce turnarea precedenta este completa sirezistenta la compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa, rezistentadeterminata pe epruvete luate din antier.

4.12. Pomparea betonului

Pomparea betonului se efectueaz in curent continuu si fara goluri de aer. Betonul din tubtrebuie descrcat, in asa maniera incat sa nu se produc contaminri sau sogrogarialo betonului.

Tuburile de descrcare ale pompei trebuie sa fie proiectate pentru a menine o

presiune pozitiva asupra betonului, iar distanta de cdere libera, sa nu depeasc1,5 m la descrcare.

16


17/22


Galai

Determinrile de aer oclus, tasare si confecionare de epruvete se fac din betonul de lapunctul final de descrcare.

Compactarea betonului

Contractantul trebuie sa compacteze tot betonul la o densitate uniforma. Compactareatrebuie realizata cu vibratoare mecanice, in timpul si imediat dup turnarea betonului,asa cum este prescris in aceasta Subsesciune.

Se va folosi vibrarea interna.

Vibratoarele trebuie aprobate de Proiectant.

Frecventa de vibrare trebuie sa fie mai mare de 3500 impulsuri pe minut.

Intensitatea de vibrare trebuie sa fie vizibila, prin observarea micrii masei de beton, pe oraza de 450 mm.

Contractantul trebuie sa asigure un numr suficient de vibratoare pentru o compactareadecvata a fiecrei arje de beton, imediat dupturnarea in cofraje.

Contractantul trebuie sa aibe un tahometru disponibil pentru a verifica viteza vibratoarelor.

Vibratoarele trebuie manipulate in asa fel incat intreaga cantitate de beton din jurularmaturii din colturi si din colturile cofrajelor sa fie bine vibrat.

Vibratoarele trebuie introduse si scoase incet din beton.Vibratoarele nu trebuie sa producsegregri.Aplicarea vibratoarelor trebuie sa fie in punctele uniform dispuse si nu prea departe, panala o dublul razei zonei, unde se vede ca se vibreaz.

Vibratoarele nu trebuie sa fie aplicate direct pe armatura sau pe seciunile de straturi debeton care au fost finisate la nivel.

Nu se vor aplica vibratoarele de interior, pe cofraje, pentru deplasarea betonului.

4.13. Betonarea pe timp friguros

Urmtoarele cerine trebuie sa guverneze turnarea betonului cnd temperaturamediului este mai mica de 5C.

Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de 10C imediat dup ce a fost turnat.

Contractantul trebuie sa asigure echipamente de nclzire si/sau sa inchida sau saprotejeze structura intr-o asa maniera, incat betonul si aerul inconjurator sa fie meninut la otemperatura intre 10 C si 40C pentru primele 72 de ore, dup ce betonul a fost turnat, si la

o temperatura cuprinsa intre 5C si 40 C pentru urmtoarele 48 de ore. Temperatura aeruluicare inconjoara betonul trebuie redusa treptat la temperatura exterioara cu un ritm, nu mairapid de 3C/h.

17


18/22


Galai

Trebuie meninutumiditatea.

Folosirea de mijloace de nclzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevzut un scut

de protecie, pe echipamentul de nclzit, asa incat nici un metal expus sa nu fie incontact cu sursa de cldura.

Contractantul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a menine temperaturabetonului la cea indicata in specificaii.

Temperatura betonului in timpul preparrii poate fi ajustata pentru a se asigura catemperatura betonului nu va fi mai mare de 38C datorita cldurii produse de hidratare.

Cofrajele izolate trebuie sa ramana pe loc timp de 5 zile.

Cofrajele pot fi desfcute uor, daca este necesar, pentru a controla temperaturabetonului mai coborta dect valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajeloreste necesara, trebuie obinut, nainte, aprobarea Proiectantului.

Cnd cofrajele se ndeprteaz dup cele 5 zile specificate, scderea temperaturiibetonului nu trebuie sa fie mai rapida de 3C/ ora.

Contractantul trebuie sa prevad4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si 300 mmlungime, prin care se msoare temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelorizolatoare Aceste tuburi trebuie prevzute cu opritori de cauciuc satisfctori. Tuburile

trebuie plasate in beton asa cum este dispus de Proiectant si trebuie folosite pentru a luatemperatura betonului. Dupce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie ndeprtate sigurile ramase trebuie tencuite.

Contractantul trebuie sa-si asume toate riscurile, in legtura cu turnarea betonului pe timpfriguros si permisiunea data de Proiectant pentru turnarea betonului in aceasta perioada nu iiabsolv, in nici un fel, pe Contractant de responsabilitatea pentru rezultate nesatisfaca-toare. Orice beton care prezintdeteriorri din cauza ngheului trebuie respins.

4.14. Rosturi

Rosturile trebuie sa fie perpendicular pe cofraje, prevazandu-se umplerea lor, exceptndrosturile orizontale.

Rosturile de construcie nu trebuie sa permit micri ale suprafeei de rezemare.Acestea trebuie fcute doar unde sunt prevazte in planele de execuie sau indicate indiagrama de turnare, in afara de cazul cnd este altfel prevazut in aceste Specificaiisi aprobat de ctre proiectant.

Rosturile deschise, de dilatare si fixe, opririle ce apa si bancheta de rezemare trebuieconstruite in conformitate cu detaliile indicate in planele de execuie.

Rosturile deschise trebuie amplasate si ndeprtate, fara a ciupi sau rupe colturilebetonului.

18


19/22


Galai

Cnd sunt specificate rosturi prefabricate, umplute sau de dilatare, materialul trebuieamplasat in poziie corecta, pe msura ce betonul de pe o parte a rostului esteturnat. Cnd cofrajul este ndeprtat, trebuie turnat beton si pe cealaltparte.

Plcile, colturile sau alte componente structurale ale rosturilor de otel trebuie modelate cuacuratee la atelier pentru a fi conforme cu seciunea plcii de beton.

Trebuie utilizate metode precise, pentru plasarea rosturilor de otel, pentru a le tine inpoziia corecta cnd se toarnbetonul.

Dup turnarea unui nou beton sau la betonul care s-a intarit, cofrajele trebuie restrnse sisuprafaa betonului trebuie curata in ntregime de materiale strine si resturi.

Turnarea betonului trebuie fcuta continuu de la rost la rost. Fata muchiilor tuturorrosturilor trebuie finisata cu atenie la liniile si cotele indicate.

4.15. Protejarea betonului pana la intarire

Suprafeele expuse de beton care nu necesita o finisare trebuie protejate prin umezire sau cuo membrana.

Suprafeele de pe care cofrajele nu au fost ndeprtate nu vor necesita acoperire siprotejare pana cnd cofrajele sunt ndeprtate.

Nici o acoperire sau protejare adiionala nu este necesara dup ce cofrajele au fostndeprtate, daca acestea au stat in amplasament cel puin 72 de ore.

Suprafeele de beton neintarite care vor primi o finisare trebuie protejate prin umezire.

O protejare prin umezire necesita ca imediat dup finisare, betonul expus sa fie acoperitcu o grosime dubla de pnza de sac, care trebuie inuta cu apa, pentru cel puin 72 do oro.

Membranele de protecie necesita ca imediat dup finisare, betonul expus sa fiestropit, pentru acoperirea cu o pelicula continua si unifora, cu pigment alb, formndcompus de protecie. Compusul de protecie nu trebuie aplicat la rosturile de construcie,

pe armaturi, sau pe suprafee care au primit o finisare cauciucata. Orice component aplicatpe astfel ce suprafee sau articole trebuie ndeprtat prin suflare cu aer.

Membranele de protctie trebuie protejate si meninute, pentru o perioada de 72 de ore.Orice deteriorare a membranei in aceasta perioada trebuie reparata imediat.

4.16. Finisarea suprafeelor de beton

Contractantul trebuie sa finiseze toate suprafeele de beton, exceptnd platformelepodului, in conformitate cu cerinele acestor specificaii.

Toate suprafeele de beton formate trebuie sa fie mai intai finisate obinuit.Suprafeele care necesita o finisare prin lefuire sunt indicate in planele de execuie.

19


20/22


Galai

O suprafaa finisata ''prin curire cu pasta de ciment" va fi considerata o altarnativaacceptabila fata de o finisare prin lefuire. Betonul turnat mpotriva cofrajelor metalice saunetede, cofraje grele, ca si zidriile, metalul, sau fibrele de sticla, pot avea o finisare

a suprafeei "prin curire cu pasta de ciment". Suprafeele de beton care nu sunt finisate prinlefuire trebuie finisate cu drisca.

Finisarea obijnuita a suprafatelor

Imediat dupindepartarea cofrajelor, toate proeminentele fine si iregulare trebuie ndeprtatede pe toate suprafeele.

Cavitile produse de legaturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile rupte si altedefecte trebuie curate in intregime, saturate cu apa si apoi plombate si rectificate. Mortarul

trebuie fcut din ciment si agregate fine amestecate in aceeai proporie ca si in betonul declasa celui finisat.

Mortarul folosit la rectificri nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora.

Peticele de mortar trebuie protejate asa cum este prescris in aceasta Subsectiune.

Toate rosturile de construcie si de dilatare din lucrarea completa trebuie curate cu atenie demortar si beton.

Umplutura de rosturi trebuie sa se vadpe ntreaga lungime a rosturilor, cu margini curate si

exacte.

Finisarea prin lefuire

Cofrajele trebuie sa stea in amplasament cel putin 12 ore, nepunand la socotealatimpul cnd temperatura este sub 5 C, nainte de a fi ndeprtate pentru a permite ofinisare a suprafeei prin lefuire.

Daca cofrajele sunt ndeprtate nainte ca intarrea sa fie completa, pentru aplicareafinisrii suprafeei prin lefuire, betonul trebuie inut umed pe timpul expunerii.

Cnd lefuirea este terminata, suprafaa trebuie acoperita si pstrata umeda, pana laterminarea perioadei de 72 de ore.

Suprafaa betonului ce urmeaza fi finisata trebuie saturata cu apa.

Locurile cu armatura rmasa descoperita si defectele trobuie apoi tencuite si lsate sa seintareasca.

Suprafaa trebuie lefuita cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica calitatede mortar in fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin

amestecate in aceleai proporii, folosite in care se finiseaz.

lefuirea trebuie sa continue, pana cnd toate urmele de cofraje, proeminente si

20


21/22


Galai

iregulariti au fost indepartate, toate golurile sunt umplute si a fost obinuto suprafaa uniforma.

Pasta produsa de aceasta lefuire trebuie lsata pa loc.

Finisarea finala trebuie obinut prin lefuirea cu o piatra de carborund si apa. Aceastalefuire trebuie cantinuata pana cnd intreaga suprafaa are o textura neteda si oculoare uniforma.

Dup ce finisarea finala este ncheiata si dup ce suprafaa s-a uscat, trebuie efectuata olefuire cu o pnza groasa de sac pentru a indeparta pudra rmasa si suprafaatrebuie lsata libera de pete, pasta, pudra si semne objectionabile.

Finisarea prin curire cu pasta de ciment

Suprafaa care urmeaz a fi finisata trebuie periata cu perii de sarma, pentru a indepartalaptele de ciment si sedimentele si pentru a sparge gurile bulelor de ciment. Denivelrilede la rosturile de cofrare trebuie netezite

Suprafaa trebuie umezitsi acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 parti nisip fin cusuficienta apa pentru a produce o pasta consistenta subire.

Imediat dup aplicarea pastei, suprafaa trebuie curita cu un material de pluta saualt material potrivit. Pasta trebuie sa umple complet toate gurile si alte iregularitidin suprafaa.

Cnd pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din guri, surplusul se vaindeparta cu o pnza de sac.

Candpasta este complet uscata, suprafaa trebuie lefuita viguros cu o pnza de sacuscata pentru a indeparta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa ramana nici o pelicula depasta uscata.

Curarea pastei de pe suprafaa betonului trebuie fcuta cnd temperatura este de celpuin 5 C si este in cretere. Toata curarea de pe suprafaa trebuie terminata in aceeai zi,in care a inceput.

Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adugat att cat este necesarpentru a produce culoarea dorita.

Finisarea cu drisca

Suprafeele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie suficientbeton in exces, meninut in fata dispozitivului de finisare, asa incat agregatele sa fie forat saaparin suprafaa.

Suprafaa trebuie in ntregime lucrata cu o drisca de lemn, pentru a produce o suprafaaneteda si fin rugoasa.

Marginile, coltluiile si rosturile trebuie finisate cu atenie, cu unelte adecvate.

5 . C on t r o lu l c a li t ii p e n t r u r e c ep i e

21


22/22


Galai

Contractantul trebuie sa pregteasc si sa trimit spre aprobare Proiectantului Planulde control al calitii pentru lucrrile de beton, cu o luna nainte de nceperea lucrrilor

de betonare din antier. Planul trebuie sa se refere la toate determinrile si ncercrile arese vor face pe beton si pe componentele acestuia, spacificand punctele cheie,unde construcia nu poate evolua fara aprobarea Proiectantului.

Frecventa lurii de probe si ar vor fi fcute trebuie sa fie, cel puin cele indicate in Codul dePractica CP 012/1-2007.

Pe langa sistemul de control menionat mai sus trebuie data atenie controalelorvizuale care pot atrage atenia, din timp, despre comportri anormale ale betonului peperioada preparrii, transportului sau turnrii.

Daca compoziia betonuluii este excesiv de umeda, cauznd segregri sau altecondiii neacceptabile, betonul trebuie respins. Determinarea tasarii trebuie fcuta lalocul de turnare, in prezenta Proiectantului, pentru a determina consistenta.

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	marian
View:	216 times
Download:	0 times

Caiet_sarcini_betoane

Documents