CAIETE DE SARCINI- PT+DDE

S.C. KLEVER SYSTEM S.R.L.

DENUMIREA INVESTI IEI:Ț

CONSTRUC IE PIA Ă AGROALIMENTARĂ, COMUNAȚ Ț ILEANDA, JUD. SĂLAJ

Str. Gării, itravilan Ileanda, comuna Ileanda, jud. Sălaj

ANEXA 1 - CAIETE DE SARCINI

DOCUMENTA IE TEHNICĂ PENTRU OB INEREA AUTORIZA IEI DE CONSTRUC IE (DTAC)Ț Ț Ț Ț

Proiect nr: 70/2011August 2012

1


Cuprins

Caiet de sarcini - (01) 0000 ZIDARII..........................................................................................................................................7

(01) 1300 EXECUTIA ZIDARIEI........................................................................................................................................12Caiet de sarcini (01) 2000 MORTARE PENTRU ZIDARII................................................................................................16

Caiet de sarcini (02) 0000 TENCUIELI SI STUCATURI....................................................................................................19

(03) TENCUIELI INTERIOARE...........................................................................................................................................19(03)2000 MORTARE PENTRU TENCUIELI..................................................................................................................28(03) 3000 TENCUIELI EXTERIOARE..............................................................................................................................30

Caiet de sarcini (04) 0000 ZUGRAVELI SI VOPSITORII...................................................................................................35

(04) 1000 ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE..........................................................................................................35(04) 2000 VOPSITORII LA PERETI..................................................................................................................................39(04) 4000 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)................................................................................42

Caiet de sarcini PLACARE PERETI SI TAVANE....................................................................................................................47

(05) 1000 PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE.....................................................................................47Caiet de sarcini (06) 0000 SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR................................52

FISA TEHNICA SISTEM TERMOIZOLANT.....................................................................................................................56FISA TEHNICA MATERIALE DIN SISTEMUL TERMOIZOLANT...........................................................................57FISA TEHNICA ANCORA PERETE.....................................................................................................................................58

CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA ACOPERIS SI HIDROIZOLATII..........................................................59

PRINCIPII GENERALE........................................................................................................................................................... 59PUNEREA IN OPERA..............................................................................................................................................................62PRINCIPII PRIVIND EXPLOATAREA...............................................................................................................................65FISA TEHNICA SPUMA..........................................................................................................................................................67DURA DIN POLIURETAN SI POLIUREE..........................................................................................................................67

Caiet de sarcini - (07) 1000 FERONERIE SI ACCESORII..................................................................................................68

Caiet de sarcini - TAMPLARIE.....................................................................................................................................................70

GEAMURI.................................................................................................................................................................................... 70Tamplarie lemn........................................................................................................................................................................71(10) 3000 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA...................................................................................73(10) 5000 PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE................................................................................................76PARDOSELI CU DALE............................................................................................................................................................ 82PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA.............................................................................................................................85

Caiet de sarcini - SAPE PENTRU PARDOSELI......................................................................................................................88

Caiet de sarcini - (12) 1100 CONFECTII METALICE.........................................................................................................92

Caiet de sarcini - (13) 000 TINICHIGERIE.............................................................................................................................95

Caiet de sarcini - (14)000 TROTUARE DE PROTECTIE..................................................................................................98

Caiet de sarcini - TERASAMENTE...........................................................................................................................................102

CAIETE DE SARCINI REZISTENTA.........................................................................................................................................108

CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDATII...............................................................................................................................109

2


CAIET DE SARCINI PENTRU COFRAJE.................................................................................................................................116

CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURA...........................................................................................................................136

CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE...............................................................................................................................146

CAIET DE SARCINI - CONFECTII DIN LEMN......................................................................................................................158

3


NOTA DE PREZENTARE 1. In acest volum sunt cuprinse “Conditii tehnice generale pentru executarea lucrarilor de constructii”, grupate pe capitole (grupe) de lucrari specifice lucrărilor de FINISAJE pentru constructii civile, con-structii de locuinte si social culturale.

1. Fiecare asemenea capitol este prezentat în cadrul unei specificatii care contine:

Generalitati - Prezentele specificatil se vor folosi la întocmirea caietelor de sarcini pentru lucrari de fin-isaje la constructii civile.

Concept de baza - Specificatiile din acest volum fac trimiteri la standarde, normative si prescriptii tehnice si se citesc împreuna cu acestea.

Materiale si produse - Sunt enumerate si se descriu materialele si standardele sau normele de calitate si testare ale acestora.Executia lucrarilor - Sunt descrise principalele conditii tehnice de executie a lucrarilor de finisaj, cu referire la tehnologiile specifice pentru fiecare capitol de lucrare în parte.

Teste, probe, verificari - Sunt indicate abaterile admisibile privind calitatea lucrarilor executate, de asemenea sunt indicate principalele operatiuni de verificare, facându-se trimiteri la standardele de ver-ificari si teste necesare asupra materialelor utilizate.

Masurători si decontări - Se fac precizarile necesare privind modul si conditiile de masurare si decon-tare a lucrarilor de finisaje, în corespondenta cu listele de cantităti din lucrari.

2. Prezentare si utilizare

Specificatiile standard din acest volum se pot utiliza sub forma tiparită de “caiete de sarcini” sau sub forma de “dischete” cu utilizare pe calculatoare PC.In varianta “dischete” este posibila completarea specificatiilor pentnu adaptarea lor direct prin calcula-toarele PC, în functie de necesitatile si particularitatile concrete ale fiecarei lucrari.

3. Codificare

Sistemul de codificare adoptat pentru specificatiile standard din acest volum permite o identificare usoara si rapida a fiecarui capitol de lucrari.2. S-a adoptat sistemul de ordonare în scara, astfel:

3. (10) 0000 - Capitolul “PARDOSELI”(10) 1000 - Sectiunea “Pardoseli din placi mozaicate”(10) 1100- Subcapitol “GENERALITATI”(10) 1110 - Specificatia “Descriere si limite de aplicabilitate”(10) 1111- Specificatia elementara

4. Acest sistem de codificare permite adaugarea de subcapitole, eliminarea sau completarea de articole de specificatii pentru fiecare treapta în aaa fel încât - utilizând de preferinta sistemul automatizat - acestea sa poata fi utilizate si adaptate la diverse lucrari concrete. Diversele subcapitale sau articole de specificatii elaborate pentru diverse lucrari civile vor putea fi inserate în specificatiile standard com-pletându-le pe cele incluse în prezentul volum si constituindu-se în acest fel în banci de date pentru specificatii care vor permite folosirea lor la proiectare pentru elaborarea caietelor de sarcini si executia lucrarilor de constructii.GENERALITĂŢI

4


Prezentele specificaţii tehnice s-au întocmit în conformitate cu : “Regulament privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea proiectării investiţiilor publice” - anexe la H.G.R. nr: 727/1993 - publicat în Monitorul Oficial al României - anul IV-nr. 29 din 31 ianuarie 1994- care la art. 1.10 prevede elaborarea proiectului tehnic ,caietului de sarcini şi detaliilor de execuţie ale investiţiei publice respective.Prezenta documentaţie cuprinde specificaţiile tehnice - curente - pentru lucrările aferente lucrărilor de structură, terasamente, fundaţii, elemente structurale din beton armat, dezafectări (demolări) construcţii, intervenţii la elemente structurale existente din zidărie de cărămidă şi beton armat; în funcţie de condiţiile locale nu se vor respecta acele specificaţii tehnice, care nu sunt aplicabile sau sunt în exces.De asemenea, documentaţia cuprinde o serie de standarde de referinţă (standarde româneşti, normative de execuţie a lucrărilor, prescripţji tehnice, etc.);în cazul în care pe parcursul elaborării proiectului şi execuţiei lucrărilor, unele din standardele de referinţă se modifică sau se anulează fiind înlocuite cu altele se vor lua în considerare cele care se încadrează în legislaţia în vigoare .În întregul proces de derulare a lucrărilor de execuţie sunt implicaţi trei factori:- Beneficiarul de investiţie - numit BENEFICIAR - Proiectantul de specialitate - numit PROIECTANT - Constructorul care şi-a adjudecat lucrarea in urma licitaţiei- numit CONTRACTOR.În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare pe tot parcursul executării lucrărilor prin personal propriu de specialitate angajat permanent sau nepermanent,BENEFICIARUL va asigura urmărirea lucrării, sub două aspecte :- cantitativ, în vederea decontărilor.- calitativ, din punct de vedere tehnic, în vederea respectării proiectului şi

specificaţiilor tehnice.Pe tot parcursul execuţiei se numeşte DIRIGlNTE angajatul care urmăreşte cantitativ lucrarea şi CONSULTANT cel care urmăreşte lucrarea din punct de vedere calitativ - tehnic (personal tehnic de specialitate " atestat " având calificarea cel puţin la nivel de inginer).Caietele de sarcini / specificaţiile tehnice / sunt un instrument cu dublu rol :

- constituie baza de stabilire a preţurilor pentru lucrările care urmează să se execute, detaliind condiţiile tehnice complexe de execuţie, calitatea materialelor care se pun în lucrare, standardele de calitate şi execuţie şi condiţiile de verificare şi recepţie a lucrărilor - pe tot parcursul execuţiei cât şi la final

- constituie instrumentul de bază pentru beneficiar, alături de proiect pentru urmărirea lucrărilor şi alături de cantităţile de lucrări executate, pentru stabilirea modului de măsurare şi decontare a acestora.

Pentru stabilirea preturilor unitare, în cadrul ofertei şi eventuala negociere a acestora, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, CONTRACTORUL trebuie să prezinte oferta în ipotezele de materiale şi tehnologii precizate în proiect şi în specificaţiile tehnice, dar poate prezenta şi variante de ofertă în alte ipoteze - cu respectarea standardelor şi condiţiilor de calitate specificate - cu suportarea tuturor cheltuielilor presupuse de eventuale refaceri parţiale sau totale de documentaţii tehnice de detaliu.În acelaşi timp cu negocierea preţurilor,. în funcţie de eventualele variante tehnologice sau de materiale, se vor adapta eventual şi specificaţiile tehnice respective, sau după semnarea contractutui se vor supune aprobării şi CONSULTANTULUI toate modificările rezultate .În ceea ce priveşte stabilirea materialelor şi produselor ce se pun în operă în conformitate cu uzanţele internaţionale, proiectul şi specificaţiile tehnice stabilesc condiţiile tehnice şi de calitate ce trebuiesc îndeplinite de lucrări, materiale şi produse, propunându-se de regulă o variantă. fără să se limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale / produse sau tehnologii alternative.Pentru stabilirea materialelor / produselor /, tehnologiilor curente CONTRACTORUL va trebui, la începerea lucrărilor sau pe parcursul realizării lucrărilor, să supună aprobării CONSULTANTUlUI variantele alese în condiţiile de calitate specificate şi în condiţiile de preţ aprobate.

5


Graficul de eşalonare a execuţiei lucrărilor va avea în vedere şi elementele specifice ale lucrării în condiţiile neacceptării continuităţii funcţionării şi exploatării clădirii pe tot timpul desfăşurării lucrărilor de consolidare .

6


Caiet de sarcini - (01) 0000 ZIDARII

(01) 1000 GENERALITATI

(01) 1110 Obiectul specificatiei(01) 1111 In acest capitol se includ specificatiile pentru zidării din cărămizi si blocuri ceramice, zidării din blocuri mici din agregate usoare, blocuri mici si placi BCA.(01) 1112 Specificatiile pentru mortare si accesorii pentru zidarii sunt cuprinse la capitolele (01) 2000, respectiv (01) 3000.(01) 1120 Concepte de bază- Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale, sarcinile ori-zontale si la alte solicitări rezultate din functiunile spatiilor pe care le închid.- Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de finisaje, la presiunea vântului si la alte solicitări rezultate din functiunile spatiilor pe care le închid.- Peretii portanti si neportanti trebuie să asigure protectia termica, fonică si acustică fundatiilor pe care le închid.(01) 1121 Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile în conformitate cu normativele si STAS- urile în vigoare.

In tabelul de mai jos se prezintă o schema simplificata cu domeniile de utilizare a materialelor de bază pentru zidarii.

Simbol

Materialul de baza

Destinatia Conditii de mediu

Gradul de rezistenta la foc

sila explozie

Gradul de

izolare fonica

Gradul de protectie

Antiseismica

A Caramizi si blocuri ceramice

- Zidarie simpla, armata sau complexa pentru pereti portanti sau nepoluanti la pereti de închidere sau compartimentare- Zidarie mixta la ziduri de subsoluri

Grosimea minima a zidurilor de caramida sau de blocuri rezulta din tabelul din ANEXE

Zidaria din caramida si blocuri ceramice este incombustibila si are rezistenta la foc diferentiata în functie grosimea ei. La peretii antifoc nu se vor folosi blocuri cu goluri orizontale.

Indicele de zgomotaerian trebuie săcorespundacu STAS6150-68

Se alcatuieste si se dimensioneze în conformitate cu normativele P 100-78 sii P 2-75 (cu modificarile ulterioare). La peretii portanti nu se vor folosi caramizi si blocuri cu goluri orizonta!e

B

Zidarie din blocuri mici de beton cu agregate usoare (inclusiv lianti, cu LZA si blocheti

- Pereti exteriori sau interiori portanti sau nepoluanti cu structura omogena sau cu structura mixta în combinatie cu alte materiale

Idem ca mai sus -Umiditate relativainterioara max. 60-85% în fnnctie de materialul de alcatuire a

Idem ca mai sus

Indicele de zgomot aerian se stebileste în conformitate cu

Idem ca mai sus cu completarile din C 14-78

7


produsi cu cenusa de temoceatrala

blocurilor Normativul C14-78

CBlocuri mici si placi din BCA

- Pereti neportanti (de umplutura) de închidere sau compartimentare- Pereti portanti rezisientă- Pereti în trei straturi

Izolarea termica se alcatuieste înconformitate cu- Instructiunile tehuiceP104-78- Umiditate relativa interioara max.60% fara masuri de protectie. Masuri de protectie conform NormativuluiP104-78

7 ore la grosime 20 cm

Indicele de zgomot aerian se stabileste în conformitatecu P104-78

Se alcatuieste si se dimensioneaza în conformitate cu anexa 5 la Instructiunile tehnice P 104-78

D

IBlocuri si placi din ipsos

- Pereti simpli iteriori (sau un singur strat)- Pereti dubli interiori (cu izolatie fonica la mijloc)

- Umiditate relativa interioara max.60°/o fara masuri de protectie. Masuri de protectie conform NormativuluiC198-79

2,5 ore la grosime 7 cm

Indicele de zgomot aerian se stabileste în conformitatecu C 198-79

Pâna la gradul 6 fara masuri speciale de protectie antiseismica

E Caramizi si piese presate din sticla

- Pereti exteriori si interiori neportanti la case de scari, ancadramente de usi, supralumini la coridoare, peret despartitori, etc.

Umiditate relativa interioara max .35%

1,35 ore . -

(01) 1130 Standarde si normative de referintăP2-85 Normativ privind alcătuirea si calculul structurilor din zidărie.C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidărie si tencuială.C 126-75 Normativ pentru alcătuirea si executarea zidăriilor din caramizi si blocuri ceramice.C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrările dezidărie.P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente BCA.C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi defosfogips si ipsos cu zgura expandată.P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a clădirilor.C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a clădirilor.

8


C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatra bruta.C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente.C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plăcilor si fâsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale.P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.C 140-79 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton si beton armat.C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în constructii.N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei depericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizareaelementelor de constructie.STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie.STAS-902 1/78 Var hidratat în pulbere pentru constructii.STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii.STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii.STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane.STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate.STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate.STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.STAS-1480/63 Placi si fâsii din ipsos pentru pereti despartitori.STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare.STAS-2945/73 Cărămizi de constructie din argilă arsă.STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila arsă.Cărămizi si blocuri cu goluri orizontale.STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. Formate si di-mensiuni.STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si clădiri. Conditii tehnice de calitate, forme si di-mensiuni.STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit.STAS-10690/76 Cărămizi presate din sticlă cu goluri.STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticlă pentru constructii. Constructii tehnice generale decalitate. Forme si dimensiuni.STAS-8600/70 Tolerante în constructii, sistem de tolerante dimensionale.STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.(01) 1140 Detalii(01) 1141 Contractorul va executa schite si detalii curente, în care se vor prezenta modalitatile de exe-cutie, coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre, buiandrugi, teseri, etc.(01) 1142 Pentru peretii armati se vor prezenta detalii curente pentru colturi si îmbinări.(01) 1143 Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta inginerului înainte de începerea executiei, spre aprobare.(01) 1144 De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare, depozitare, transport, etc pentru toate materialele utilizate, astfel încât Inginerul să fie convins de corectitudinea executiei acestor operatiuni.(01) 1150 Mostre si testări(01) 1151 Contractorul va prezenta Inginerului specificatiile producatorului si certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la zidării.(01) 1152 CertificateContractorul va furniza Inginerului:a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar (01) 2131.b) Buletine de laborator executate de fiecare data când este necesar sä se schimbe furnizorul unui ma-terial.

9


c) Certificate de calitate pentru adausuri si materiale folosite (ciment, nisip, armături, căramizi, blocuri, etc.).(01) 1153 Costul testelorToate costurile aferente testării si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dacă sunt cerute prin specificatii sau de către Inginer se vor suporta de Contractor, adică se vor include în pre-turile unitare pentru lucrările de zidărie.(01) 1154 Panouri mortarInaintea începerii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra, utilizând materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate.Peretii mostră se execută acolo unde se cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii peretii mostra nu se vor distruge sau deteriora.(01) 1200 MATERIALE SI PRODUSE (01) 1210 Materiale si produse principale(01) 1211 In cadrul acestor specificatii sunt luate în considerare materialele si produsele principale la executia zidăriilor curente.(01) 1211 Materialele si produsele se pot clasifica în functie de rolul lor astfel:a) Materiale de baza -- caramizi, blocuri, placib) Materiale auxiliare - mortare, armaturic) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.

Materiale principaleSimb

olTipuri de pereli Materiale Caracteristici Norma tehnica

APereti din zidarie, caramida si blocuri ceramice

-Caramizi pline presate pe cale umeda, marca 50, 100

240 x 115 x 63 mm STAS 457/1980

-Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale,marca 50,100

240 x 115 x88 (138) mm

290 x 140 x 88 (138) mm

290 x 240 x 138 (138) mm

365 x 180 x 138 mm

STAS 5185/I-86STAS 5185/II-86

-Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale

290 x 240 x 188 mm290 x 290 x 138 mm

STAS 8560/1980

BPereti din blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare si grele

-Blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare si grele

290 x 240 x 188 mmSTAS 6029/1980B.S. 2088/1968B.S. 1364/1968

C Pereti din blocuri sau placi BCA

Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN -50, GBN – 35

(15) 20 x 30 x 60 cm20 x 24 x 60 cm STAS 10833/1980

GBC – 50 49 x 24 x 20 cm

Placi pentru zidarie din beton celular autoclavizat

7,5 x 24 x 60 cm10 x 24 x 60 cm

12,5 x 24 x 60 cm15 x 24 x 60 cm

Pereti din blocuri,

Blocuri si placi de ipsos

500 x 200 x 125(250)

666 x 500 x 70

N.T.R. 1293/1980

10


D placi sau panouri din ipsos si alte materiale

Placi din ipsos cu miez din materiale usoare termo si fonoizolante

666 x 500 x 70 C 190/1973, C 198/1979

Panouri si placi din gips-carton

Diverse Import

(01) 1212 Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sacorespunda normelor urmatoare:- Var hidratat în pulbere pentru constructii STAS 9201/80- Var pasta STAS 146/70- Argilă pentru mortare pe baza de ciment STAS 4686/71- Ipsos pentru constructii STAS 545/71- Cimenturi STAS 1500/77- Aracet pentru mortare STAS 388/80- Agregate, nisip natural de carieră STAS 1667/76- Apa STAS 970/73- Adeziv plastifiant Disan STAS 7514/70- Acceleratori pentru întarire STAS 2703-80- Intârzietori de priza C17-1978- Aditiv impermeabilizator STAS 8573-78

AUXILIARE (MORTARE)

TIPURI PRINCIPALE COMPOZITIE(la 1 m3)

Cimentkg

Varm3

Nisipkg

Apam3

Aracetkg

Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din blocuri de beton cu agregate usoare (var pasta sau var hidratat) :- M-10Z (var-ciment)

F/25-117M/31-112

0,100 1660 0,310

- M – 25Z (ciment-var) F/25-165M/31-157

0,100 1660 0,305

- M – 50 Z (ciment-var) F/25-165M/30-157

0,090 1600 0,305

- M-100 Z (ciment-var)- M-100 Z (ciment)

M/30-275M/30-323

0,060-

16001600

0,3100,310

TIPURI PRINCIPALE COMPOZITIE(la 1 m3)

Cimentkg

Varm3

Nisipkg

Apam3

Aracetkg

Mortare pentru zidarii de BCA (parti)- pentru rosturi obisnuite

11

0,71

710

11


- mortar adeziv - 3 1 1 1- mortar pentru placi 1 0,4 5Mortar pentru zidarie din caramizi de sti-cla (parti)

1 0,25 3

Pasta pentru zidaria placilor de ipsos Întârzietor priza(g)

Apa(l)

Ipsos(kg)

2 0,7 1

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenusă de termocentrală, conform completărilor la In-structiunile tehnice C 17-78 publicate în Buletinul Constructiilor nr.6/1980.(01) 1214 Pentru specificatii cu privire la mortare pentru zidarii, se va consulta capitolul (01) (2000) (01) 1215 Cărămizile, blocurile si alte materiale pentru zidărie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei.-Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci când sunt murdare sau unse.(01) 1216 Materialele de zidarie ()(1211) care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului.(01) 1220 Livrare, depozitare, manipulare(01) 1221 Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidării cantitatile necesare con-form programului de lucru.(01) 1222 Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi prod-ucator pentru întreaga cantitate necesara.(01) 1223 Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomandă manipularea lor mecanizată pe tot traseul de transportat pâna la punctul de lucru.(01) 1224 Manipularile se vor face îngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari, etc).(01) 1225 Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, în stive, grămezi, lăzi, containere, în locuri ferite si protejate.(01) 1226 Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca să se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvată de uscare si temperatura la punerea în opera.(01) 1227 Materialele pentru zidărie se vor pastra în stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui.

(01) 1300 EXECUTIA ZIDARIEI

(01) 1310 Abateri permise(01) 1311 Tolerantele de executie:Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel, nivela în montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la 90° echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare zidariei.(01) 1312 La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:1. La dimensiunile zidurilor:-latimea de pâna la 10 cm : +/- 4mm;-latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;-latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;-latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;-latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;2. La dimensiunile golurilor:- egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm;3. La dimensiunile în plan ale încaperilor:- latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;

12


- latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;4. La dimensiunea rosturilor:- verticale: + 3, - 2 mm;- orizontale: +3, - 2 mm;5. La planeitatea suprafetelor:- 8 mm la 2,5 m în orice directie:6. La rectiliniaritatea muchiilor:- 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;7. La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:- 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;8. Abateri fată de orizontala asizelor:- 3 mm la metru sau 15 mm pe toată lungimea peretelui.(01) 1320 Operatiuni pregatitoare(01) 1321 Inspectare:Se vor inspecta zonele si conditiile în care urmeaza sa se execute zidariile.Nu se vor începe lucrarile înainte de întrunirea conditiilor satisfacătoare.(01) 1322 Inainte de închiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor îndeparta resturile si se va curatazona ce urmeaza a fi închisa.(01) 1323 Inainte de începerea executiei, se vor pregati:- degajarea frontului de lucru;- pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;- asigurarea spatiilor de depozitare în zona fronturilor de lucru a materialelor de zidărie si a mortarului;- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;- montarea schelelor, balustradelor de protectie;- punerea în functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;- verificarea pompei de mortar si probarea ei;- trasarea si verificarea axării zidariei;- verificarea si îndreptarea materialelor verticale si orizontale care leagă zidăria de structura;- pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;- rectificarea unor neregularităti din structură;(01) 1320 Rosturi- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;- grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;- umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;(01) 1330 AncorajeAncorarea zidăriei de structura clădirii (stâlpi, diafragme) se face cu mustătile din otel betonprevazute în structură si/sau în zidărie, sau agrafe fixate cu bolturi împuscate sau forate.(01) 1331 Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment sirostul între zidarie si structură se umple complet cu mortar.(01) 1332 Barele de armătură prevazute în zidărie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului demortar va acoperi corespunzător barele de armatura.(01) 1340 Zidărie mixtă (complexa)- de regula armătura stâlpilor se face în carcase, care se montează înaintea executiei zidariei;- mustatile de legătura din rosturile zidăriei vor străbate carcasele stâlpilor si vor avea marginea de ancoraj necesara;- mortarul din rostul orizontal al zidăriei pe latura adiacentă stâlpului se lasă neumplut 2 cm;- turnarea betonului în stâlpi se face în straturi cu înăltimea de cca. 1 m după udarea prealabila a zidăriei si cofrajului: îndesarea se face manual cu vergele.- deasupra si dedesubtul golurilor de zidărie (în primul rost de la gol, se vor prevedea armăturiorizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:(01) 1350 Alte prescriptii

13


- zidaria se începe de la colturi;- întreruperile se lasa sub forma de trepte;- la întreruperea lucrului nu este permisă asternerea mortarului peste ultimul strat de cärămizi sau blocuri;(01) 1351 Suprafetele verticale se vor peria în timpul executiei si se vor pastra în stare de curatenie.(01) 1352 Spatiul dintre tocurile tâmplăriei si zidarie (când se montează anterior) vor fi bineumplute cu mortar;(01) 1353 Deasupra golurilor, acolo unde se indică în planse, se vor prevedea buiandrugi din betonarmat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzatorspecificatiilor:(01) 1353 Se vor prevedea piesele înglobate în zidărie necesare prevăzute în planuri si specificatii(ghermele, dibluri, piese metalice înglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate în prealabil deinginer.(01) 1360 Curătirea si protectia lucrărilor(01) 1361 Lucrarile se vor executa mentinând pe cât posibil o stare de curătenie corespunzatoare, se îndeparta resturile de mortar de pe laturi, înainte de a se întari.(01) 1362 Zidaria trebuie sa rămână curată, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.(01) 1363 Suprafetele de zidărie vor fi protejate pe durata executiei lucrărilor atunci când nu se lu-crează la ele.Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada întreruperii lucrănilor, zidurile expuse se vor proteja lapartea superioara cu folii de polietilena.(01) 1370 Verificări si remedieri în vederea receptie lucranilor(01) 1371 Se verifica înscrierea în tolerantele admise (01) 1311, (01) 1312.(01) 1372 Se indică modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.(01) 1373 Se consideră defecte ce trebuie remediate prin refacere partială sau totala a lucrărilor,functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele:- nerespectarea prezentelor specificatii;- folosirea materialelor necorespunzatoare;- trasare si executie gresita fata de axe;- executia de goluri, dibluri, ghermele, piese înglobate, în alte pozitii decât cele specificate înplanuri si schite;(01) 1374 Reguli si metode de verificare:- se vor respecta planurile si specificatiile lucrării;- verificările se fac în timpul si după terminarea lucrărilor, pe sectoare si zone;- materialele care prezinta îndoieli privind calitatea si încadrarea în clasele de calitate prescrise sevor supune verificărilor de laborator conform prescriptiilor;- verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite între două dreptare de 1 m asezate pefetele zidurilor;- verificările teserii corecte a zidăriei, armării, legaturii la colturi, ancorărilor, golurilor, pieselorînglobate se fac în cursul executiei prin examinari vizuale:- verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2 mlungime;- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si dreptarul de 2 m;- verificarea dimensiunilor încaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prinmasuratori directe cu metrul si ruleta.(01) 1400 MASURATORI SI DECONTARE(01) 1401 MasuratoareCantitatile de lucrăni executate se masoară la unitatea de măsură înscrisa în listele de cantităti de lu-crari. (01) 1402 DecontareNu se vor deconta suplimentar mortarul, accesoriile, materialele de etansare, stivuire, schele, esafodaje, etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a zidariilor.

14


15


Caiet de sarcini (01) 2000 MORTARE PENTRU ZIDARII


(01) 2110 Obiectul specificatiei(01) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidăria din blocuri de beton.(01) 2120 Standarde de referinta(01) 2121 Acolo unde există contraindicatii între recomandările prezentelor specificatii si cele din stan-dardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(01) 2122 Standarde de referinta:1. STAS 388 - 68 Ciment Portland.2. STAS 790 - 73 Apă pentru mortare si betoane.3. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii4. STAS 9201 - 78 Var hidratat în pulbere pentru constructii.5. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.6. STAS 1667 – 76 Agregate naturale dense pentru mortare.7. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare.8. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidărie.(01) 2130 Mostre si testări(01) 2131 Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip în parte, în conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevare de probe si încercari, de catre un laborator specializat., pe cheltuiala contractorului, dupa cum urmează:- rezistenta la compresiune la 28 zile:- consistenta si densitatea mortarului proaspăt : un test la fiecare schimb.(01) 2132 Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt:- rezistenta la compresiune la 28 zile;- consistenta mortar proaspăt;- densitate mortar proaspat.Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70.(01) 2133 Metoda de testare si încercările laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului. (01) 2134 Se vor face testări, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe câte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.(01) 2135 Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul producătorului ca cimentul si varul livrate la santier sunt conform cu specificatiile din standarde.(01) 2136 Mostre de culoare pentru mortarDacă în specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti în amestecurile de mortar, se vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul arhitectului, conform solicitărilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop.

(01) 2200 MATERIALE SI PRODUSE

(01) 2210 Materiale(01) 2211 Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer, deculoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.(01) 2212 Var hidratat - conform STAS 920/80.(01) 2213 Var pasta conform STAS 146/70.Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3.

16


(01) 2214 Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de carieră sau de râu. Nisipul de cari-eră poate fi partial înlocuit cu nisip de concasare.Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.(01) 2215 Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabilă, nepoluată cu petrol în cantitati dăună-toare, lipsita de săruri solubile, acizi, impuritati de natură organică si alte corpuri straine. Nu se va folosi apa de mare, decât în conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3.(01) 2220 Livrare, depozitare, manipulare(01) 2221 Agregate:1. Agregatele vor fi transportate si depozitate în functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipu-late astfel încât sa se evite separarea lor pierderea finetii sau contaminarea cu pamânt sau alte materi-ale străine.2. Dacă agregatele se separă sau dacă diferitele sorturi se amestecă, ele vor fi din nou trecute prin sită înainte de întrebuintare.3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.4. Nu se vor transfera agregatele din mijiocul de transport direct la locul de depozitare de la santier daca continutul dc umiditate este astfel încât poate afecta precizia amestecului de beton; în acest caz, agregatele se vor depozita separat, pâna ce umiditatea dispare.(01) 2222 Agregatele se vor depozita în silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pre-gatirea depozitării agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor străine. Agregatele de tipuri si masuri diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 h.(01) 2223 Cimentul:1. Cimentul se va livra la locul dc amestecare în saci originali, etansi, purtând eticheta pe care s-au în-scris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în cladiri închise, ferit de umezeala.2. Nu se vor livra ambalaje care să difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea specificată.3. Dacă Consultantul aproba livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea ci-mentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment în siloz.4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobare. (01) 2224 Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra în saci, ambalaje întregi sau alte con-tainere adecvate, aprobate, care vor avea o etichetă vizibila pe care s-au înscris numele producatorului si sortul.(01) 2225 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel încât sa se evite patrunderea unor materiale straine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate în timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.(01) 2226 Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate în ambalajele sau containerele lor originale, având eticheta cu numele producatorului si astfel încât să se evite deteriorarea, permitând în acelasi timp identificarea lor.(01) 2227 Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate în structuri etanse, pe suporti mai înalti cu aproximativ 30 cm decât elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi de-pozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.(01) 2228 Se va îndeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a întărit sau a făcut priza. (01) 2230 Amestecuri pentru mortare(01) 2231 Generalităti1. Se vor măsura materialele pentru lucrari, astfel încât proportiile specificate de materiale în amestecul de mortar să poată fi controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurarii lucrărilor. 2. Daca nu se specifică altfel, proportiile se vor stabili conform () 1211, () 1213.3 In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru mor-tar este considerată astfel:

Material Greutatea pe metru cubCiment Portland 1 506 kgPasta de var (consistentă 12 cm) 1 300 kg

17


Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1 350 kg

(01) 2240 Prepararea mortarelor(01) 2241 Mortarul se amestecă bine si numai în cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mor-tarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul se va pune în opera într-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai în recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste în timpul stabilit va fi îndepărtat.(01) 2242 Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepanarea se va face în mixere mecanice cu tambur, în care cantitatea de apă poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: douä minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specifi-cata de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet înainte de adaugarea lotului urmator.(01) 2243 Mortarul folosit de rostuire va fi uscat atât încât sa aiba proprietati plastice care sa permită folosirea lui la umplerea rosturilor.(01) 2250 Tnansportul mortaruluiSe va face cu utilaje adecvate.Durata maxima de transport va fi astfel apreciată încât transportul si punerea în opera a mortarelor sa se facă:- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;- în maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara întârzietor de priză;- în maxim 16 ore, pentru mortarele cu întânzietor de priză.(01) 2400 MASURATOARE SI DECONTAREPentru lucrarile din aceasta sectiune nu se fac decontări cantitative separat, ci se cuprind în cadrul lu-crărilor de zidarie, conform articolelor de cantitati de lucrari.

18


Caiet de sarcini (02) 0000 TENCUIELI SI STUCATURI

(03) TENCUIELI INTERIOARE1100 GENERALITATI

(03) 1110 Obiectul specificatieiPrezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli interioare(03) 1111 Clasificarea tencuielilorTencuielile interioare sunt clasificate dupa :1. natura suprafetei pe care se aplica :

caramida beton beton celular autoclavizat piatra sipci sau trestie rabit

2. liantul întrebuintat : care nu rezista la apa si umiditate rezistente la umiditate

3. modul de prelucrare a fetei vazute : obisnuite : brute, driscuite, driscuite fin, sclivisite, gletuite speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge decorative : calcio-vecchio, marmura artificiala

(03) 1120 Conceptul de bazaTencuielile se aplica la interior pe suport din zidarie de caramida sau b.c.a. si beton (diafragme, stâlpi, tavane)Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei vazute, în acest subcapitol sunt tratate tencuielile obisnuite, speciale si decorative.

(03) 1130 Standarde si normative de referinta(03) 1131 Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse în standardele si actele normative enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(03) 1132 Standarde :

1. STAS 146-80 - Var pentru constructii2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala6. STAS 1500-78 - Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri7. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali8. STAS 2073-75 - Clorura de calciu tehnica9. STAS 2542-82 - Impletituri din sârma. Plase cu ochiri hexagonale si trapezoidale10. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare11. STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii12. STAS 4686-71 - Argila pentru mortare pe baza de ciment argila13. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului14. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb15. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase

19


16. SR EN 196-7/1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii17. STAS 8626-70 - Lignosulfonat de calciu tehnic18. STAS 8819-88 - Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos în betoane si

mortare19. STAS 9201-80 - Var hidrant în pulbere, pentru constructie.

(03) 1133 Normative :1. C 18-83 – Normativ pentru executarea tehnologiilor umede2. C 56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea.

(03) 1140 Mostre si testari(03) 1141 Panou-mostra

1. Antreprenorul va executa în incinta santierului, la cererea Consultantului, un panou de perete cu dimensiunile de cel putin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli în toate variantele propuse prin proiect, cu materialele, compozitiile, modul de prelucrare a fetei vazute, culorile si tehnologia specificate în proiect.2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa obtinerea aprobarii, acesta va deveni panou-mostra, element de comparatie si verificare pentru lucrarile similare prevazute în întreaga lucrare.3. Panoul –mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pâna la terminarea întregii lucrari.4. Aprobarea tencuielilor înseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si tehnologiilor de executie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrarilor prevazute în proiect.5. Pe tot timpul executiei lucrarilor nu se vor folosi decât materialele si tehnologiile aprobate.

(03) 1200 MATERIALE SI PRODUSE(03) 1210 Materiale(03) 1211 Cimentul – Conform STAS 1500-78 – se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35N/mmp, simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau ciment de furnal marca 25 N/mmp simbol F25, conform indicatiilor din proiect.(03) 1212 Cenusa de termocentrala – conform STAS 8819-88 – se va utiliza ca adaos hidraulic împreuna cu cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicatiilor din proiect.(03) 1213 Nisipul – conform STAS 1667-76 – se va utiliza, conform indicatiilor din proiect, nisipul natural de râu (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunturos) cu granulozitate 0÷3 mm sau 0÷7 mm, care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile (nealterabile la aer, apa sau înghet), sa contina granule de diferite marimi, sa nu provina din roci feldspatice sau sistoase.(03) 1214 Var pentru constructii – conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta de var de tip I cu randament în pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min 1,6l/kg, conform indicatiilor din proiect. (03) 1215 Var hidratat – conform STAS 9201-80 – se va utiliza sub forma de pasta de var de tip I cu densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta max.700 g/dmc conform indicatiilor din proiect.(03) 1216 Ipsosul – conform STAS 545/I-80 – se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform indicatiilor din proiect.(03) 1217 Argila – conform STAS 4686-71 – se va utiliza sub forma de pasta având o consistenta de 13-15 cm determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15-25%.(03) 1218 Apa – conform STAS 790-84 – va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi. Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, râuri, izvoare, etc.) fara ca în prealabil sa fie supusa analizelor.(03) 1219 Adaosuri pentru reglarea timpului de priza, plastifianti. Se vor utiliza conform aprobarii Consultantului.

REPLAST – întârzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar. Clorura de calciu – accelerator de priza sub forma de solutie cu concentratie 10% pentru

prepararea manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor.

20


L.S.C. (lignosulfatul de calciu) – conform STAS 8626-70 – adaos plastifiant. DISAN – conform STAS 8625-90 – plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer (utilizarea se va

face conform Normativ C140-86, anexa V.3.1.)(03) 1220 Coloranti si alte adaosuri

Coloranti minerali – conform STAS 6632/2/3-91, STAS 6632/4-83; STAS 9537-85; STAS 2488/86; STAS 2539-79, trebuie sa nu reactioneze chimic cu apa, liantii sau agregatele din compozitia mortarului, sa se raspândeasca uniform în masa acestuia, sa nu-si schimbe culoarea si sa nu se decoloreze sub actiunea razelor solare, sa aiba putere mare de colorare, sa nu micsoreze rezistentele mecanice ale mortarului si sa nu fie toxice.

Poliacetat de vinil (aracet) – conform STAS 7058-91 – se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP 50 pentru prepararea mortarelor adezive.

Apastop P – adaos impermeabil – (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86).

(03) 1221 Plasa sudata galvanizata pentru sustinerea tencuielilor pe rabit: retea din vergele de otel-beton rotund 6÷10 mm cu ochiuri patrate de 15÷25 cm.(03) 1222 Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale – conform STAS 2542-82 – plasa de rabit din sârma de otel cu diametrul de 0,4 pâna la 1,8 mm.(03) 1223 Sârma rotunda trefilata din otel – conform STAS 889-89-sârma de otel moale neagra sau zincata de 0,5 pâna la 3.00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit sau pentru prinderea retelei din vergele de otel-beton de elementul de rezistenta.(03) 1224 Sipci de lemn de rasinoase SR 1294-91 – cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau 2,8 x 4,8 cm dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi batute cu interspatii de 2…4 cm, înclinate la 45 grade pe pereti, iar pe tavan, perpendicular pe directia grinzilor.(03) 1230 Amestecuri(03) 1231 Pentru recomandari generale se vor consulta specificatiile de la capitolul (03)2300.(03) 1232 Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T conform (03)2314.(03) 1233 Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T conform (03)2315. (03) 1234 Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M25-T conform (03)2316.(03) 1235 Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T conform (03)2317.(03) 1236 Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T conform (03)2318.(03) 1237 Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul (03)2300.(03) 1238 Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate, asa cum se specifica la (03)2313.

(03) 1240 Livrare, depozitare, manipulare(03) 1241 Agregate1. Agregatele vor fi manipulate astfel încât sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamânt sau alte materiale straine.2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita înainte de întrebuintare.3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier, daca gradul de umiditate este astfel încât sa poata afecta precizia amestecului de mortar, în acest caz agregatele se vor depozita separat pâna ce umiditatea dispare.

(03) 1242 Agregatele se vor depozita în silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.

(03) 1243 Cimentul

21


1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etansi, purtând eticheta pe care s-au înscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în depozite închise, ferit de umezeala.2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata.3. In cazul în care Consultantul aproba livrarea cimentului în vrac, Antreprenorul va asigura silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment, în siloz.4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Consultantului.(03) 1244 Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra în saci, ambalaje întregi sau alte containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au înscris numele producatorului si sortul.(03) 1245 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel încât sa se evite patrunderea unor materiale straine sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate în timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.(03) 1246 Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate în ambalajele lor originale, astfel încât sa se evite deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite identificarea lor.(03) 1247 Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate în structuri etanse, pe suporti mai înalti cu aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de timp, cimentul va putea fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.(03) 1248 Cimentul nefolosit care s-a întarit sau a facut priza va fi îndepartat de pe santier.

(03) 1300 EXECUTIA TENCUIELILOR(03) 1310 Operatiuni pregatitoare(03) 1311 La începerea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate :1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si împanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate.2. Instalatiile electrice, de apa, de încalzire centrala prevazute sa ramâna îngropate sub tencuiala, vor fi complet executate si probate.3. Plasele de rabit vor fi montate în zonele prevazute în proiect.4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute.5. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii :a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca.b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului.c) Sa fie uscate; mortarul sa fie întarit în rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie întarit în rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor.d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.e) Rosturile zidariilor de caramida sau înlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adâncime.f) Sa fie verificate daca se înscriu în abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrândurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa în cuie în rosturile zidariei.g) Portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit.h) Pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la încaperile cu umiditate mare (peste 60%), înainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil – bariera de vapori, conform prevederilor din proiect.i) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau în cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.(03) 1320 Trasarea suprafetelor

22


(03) 1321 Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, înclinate, muchii, concavitati, etc. cu o grosime cât mai redusa si în concordanta cu indicatiile din proiect.(03) 1322 Trasarea peretilor – se va face în faza I-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar, în asa fel încât fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; în cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor înlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, având grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta în pozarea unor repere metalice de inventar între martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.(03) 1323 Trasarea tavanelor – se va face folosindu-se martori si fâsii de ghidaje din mortar.Operatiile de punctare si trasare se desfasoara în succesiune începând cu aplicarea unui mortar central din mortar în grosime de 1-1,5 cm si continând cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a încaperii; repetând operatiile se realizeaza fâsii de ghidaj pe ambele directii, punând dreptarul pe martori si umplând cu mortar spatiul dintre acesta si tavan.(03) 1324 In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea reperelor metalice speciale, de inventar.(03) 1330 Tipuri de tencuieli interioare(03) 1331 Tencuieli obisnuite bruteSe vor executa simplu, fara o grija deosebita, pentru obtinerea unor suprafete plane, dându-se atentie însa acoperirii cu mortar a întregii suprafete de tencuit si grosimii stratului de mortar.Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suport cu mijloace mecanice sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicarea mecanizata si 9-11 cm pentru aplicarea manuala.Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4-T (03)2314 în încaperi uscate, iar pentru încaperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T(03) 2315. Inainte de începerea aplicarii mortarului, suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu apa.Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos în sus în strat continuu, nivelându-se dupa aceea cu mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a întarit putin, el va fi netezit cu drisca.(03) 1332 Tencuieli driscuiteOperatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (03) 1310. Dupa trasare si executarea fâsiilor de ghidaj (stâlpisori sau fâsii orizontale) se vor aplica succesiv stratul de sprit, stratul de grund cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va driscui.(03) 1333 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarii de caramida.Operatia de tencuire va începe dupa trecerea a 2-3 saptamâni de la executarea zidariei si dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (03)1310

(03) 1334 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarie din b.c.a.Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (03) 1310. Colturile rupte, stirbiturile, golurile se umezesc cu apa si se repara cu bucatele de b.c.a. si cu mortar de var-ciment si aracet în volume de 1:2:6. Rosturile zidariei se adâncesc pe 2-3 cm iar suprafata de tencuit se uda cu apa.(03) 1335 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe beton si beton armatOperatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (03) 1310. Pe suprafata pregatita si trasata se va aplica stratul de sprit care se va netezi si apoi stratul de tinci care la rândul sau va fi aplicat direct peste stratul de sprit si care va fi netezit si finisat. Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate în cofraje de inventar metlice sau din placaj bachelitizat (tego) se poate utiliza tencuiala cu paste sau vopsele speciale (ex.GIPAC).(03) 1336 Tencuieli sclivisiteIntrucât se utilizeaza pentru tencuirea încaperilor cu umiditate foarte mare (peste 60%), se vor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de ciment, netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va începe dupa executarea operatiilor de pregatire conform (03) 1310 si trasare (03) 1320 cu aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar

23


de ciment de grund, iar dupa zvântarea acestuia (fara sa se întareasca complet) se va aplica stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1, consistenta 11-13 cm).Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea. Suprafata astfel obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel, adaugând praf de ciment pâna la obtinerea unei suprafete netede si lucioase (stratul vizibil).Pentru suprafetele la care suportul este din zidarie, grundul se va aplica fara sprit.Pentru suprafetele la care suportul este beton armat (peretii silozurilor), stratul vizibil (0,5 cm grosime) se va aplica direct pe beton fara sa se mai aplice grundul.Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vântului si a soarelui si se vor mentine în stare umeda, prin stropire cu apa, cel putin 7(sapte) zile.(03) 1337 Tencuieli gletuiteGletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane).Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili în functie de natura stratului suport prevazut în proiect, dupa cum urmeaza :

glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var în compozitie (nu se aplica direct pe suprafete de beton)

glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat glet de ipsos : orice mortar de grund uscat glet de ipsos-var : orice mortar de grund pe baza de ciment var

Stratul de glet se va executa prin întinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de max.1 m pentru a se putea realiza netezirea înainte de întarirea pastei.Grosimea stratului de glet de 1÷3 mm se obtine prin două-trei aplicari si nivelări succcsive. Se va veri-fica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.Suprafata obtinută trebuie sa fie perfect netedă la pipăit, eventualele asperitati vor fi curătate si netezite cu hârtie fină sticlată.Pentru suprafetele de beton rezultate netede după decofrare, tencuiala gletuita se poate realiza prin aplicarea pastei GIPAC.Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe bază de aracet si nisip fin având compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2 mm; apă) în volume.Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, în straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugrăvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet).(03) 1338 Tencuieli speciale (cu permeabilitate redusă)Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita. Mortarul se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate, cu max. 10% parte fină, adaos de var în proportie de 5- 10% din cantitatea de ciment si apă potabilă.Suprafata de tencuit trebuie să fie pregătita corespunzător conform (03) 1310. Aplicarea tencuielii se va face în straturi succesive după cum urmează:- spritul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1: 1 si consistenta 13-15 cm) nisipul având granulozitatea cuprinsă între 0-1 mm.- grundul, din mortar cu marca indicata în proiect, se va aplica în 3-4 straturi succesive de grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate numai dupa ce stratul anterior s-a zvântat.- stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se va aplica numai după ce grundul s-a zvântat (“a tras”); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel.- scliviseala tencuielii se va face numai dacă este indicată în proiect.Pe timpul intrării, tencuiala va trebui protejată de actiunea soarelui si a vântului si va fi mentinută umeda, cel putin 7 (sapte) zile prin stropire cu apă.Dacă prin proiect se cere ca tencuiala sa aibă o permeabilitate cât mai redusă, mortarul de ciment se va prepara cu adaos de “apastop P”; rezultatele vor fi bune dacă presiunea apei de infiltratie nu va depăsi

24


2 bar (20 m).Mortarul preparat cu adaos de “apastop P’ va fi pus în opera în interval de 45 minute de la preparare.Aplicarea mortarelor cu “apastop P” se va face manual si numai pe beton care a atins 50% din marcă, întâi pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale.Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuială, din care straturile 2 si 3 cu adaos de “apastop P”. (03) 1339 Tencuieli torcretateMortarul se prepara mecanizat într-o instalatie specială, iar aplicarea se va face pneumatic. Mortarele folosite se prepară din ciment si nisip, dozajele fiind conform celor din Normativul C 130 - 78.Se va folosi de regula cimentul Portland cu max. 15% adaosuri; pentru medii agresive, calitatea cimen-tului va fi cea indicata în proiect.Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face încercari prealabile.Determinarea cantitătii de agregate necesară pentru un m3 de mortar se va face în functie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparenta de cca 2100 kg/m3 si a cantitate de apa de cca 200 litri.Folosirea de aditivi, acolo unde va fi cazul, va fi indicată prin proiect.Suprafata de torcretat trebuie sa fie curătată prin sablare, după care se îndepărtează praful cu jet de aer, se spală cu apă si din nou se aplică un jet de aer comprimat; dacă proiectul prevede, suprafata su-port se buciardează sau se sprituieste.Operatia de torcretare va începe numai după îndepărtarea peliculei de apa si zvântarea suprafetei.Torcretarea se va executa în cel putin două straturi : primul strat, de amorsaj, va fi constituit din ci-ment-nisip (dozaj 1:1) cu granulatie de 0-1 mmTorcretul se va aplica prin miscari circulare si înaintare de jos în sus.Dacă prin proiect se prevede un strat mai gros de 3 cm, mortarul se va aplica în straturi succesive. Grosimea prevăzută în proiect se va realiza prin folosirea de martori rigizi.De regulă, pentru a nu deranja structura, tencuielile torcretate nu se finiseaza. Dacă prin proiect se cere finisarea acestora, se va mai aplica un strat de mortar fin si fluid care dupa cca 30 minute se va finisa cu un dreptar metalic.(03) 1340 Aplicarea spritului (strat amorsa)(03) 1341 Mortarul pentru stratul de sprit trebuie să fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie între 1:1 si 1:3 cm), sa contină nisip în cantitate mica, să fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o aderentă foarte bună la stratul suport.(03) 1342 Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa.(03) 1343 Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi întreaga suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legătură cu mortarul de grund.(03) 1344 In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare:- suprafete de beton sau zidării din piatra : lapte de ciment (ciment-apă-o mica cantitate de nisip)- zidării din b.c.a. (blocuri, placi si fâsii) : mortar de ciment-var-nisip (în proportie de 1:0,25:3)- sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)- zidarie de carămida : nu necesita acoperire cu strat de sprit- suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritu1 care se aplica se numeste “smir” si va fi mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment, având consistenta măsurată cu conul etalon de 5-6 cm (mortar vârtos), care se va aplica manual astfel încât mortarul sa intre bine între ochiurile plasei de rabit, sa o acopere în în-tregime si să aiba o suprafata cât mai rugoasă pentru a asigura grundului a aderentă cât mai bună.(03) 1345 Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, într-un singur strat si o sin-gura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos în sus în rânduri orizontale pe întreaga sunrafata de tencuit, între fâsiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matură scurtă, astfel încât grosimea stratului obtinut sa fie de maximum 3 mm.(03) 1350 Aplicarea grundului(03) 1351 Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul).

25


(03) 1352 Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusă, respectiv 9-12 cm în cazul apli-carii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm în cazul aplicarii lor cu mijloace manuale.(03) 1353 Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa întărirea mortarului de sprit, dar nu înainte de 24 ore de la aplicarea acestuia.(03) 1354 In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si fară abateri mari de la verticală sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicându-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si întarit.

(03) 1355 In cazul zidăriilor de carămidă (pe care nu se aplica spritul) suprafetele de tencuit se vor stropi cu apa (în cazul când acestea sunt uscate) înainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca zidaria să nu absoarbă apa necesară întaririi mortarului.(03) 1356 Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, într-un singur strat la fiecare trecere, între făsiile de ghidaj, de jos în sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceni, dupa zvântarea stratului aplicat anterior.

5. (03) 1357 In cazul când aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos în sus, în una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va întinde între fâsiile de ghidare, orizontale sau verticale (stâlpisori) într-un strat cât mai uniform si de grosimea indicata de repere.(03) 1358 Indiferent de modul de aplicare, după ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicată în proiect, nivelarea lui se va face manual.(03) 1359 Dacă dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adâncime de 2-3 mm.(03) 1360 Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrânde sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale. (03) 1361 Se va acorda a atentie deosebită executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face fie în colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat în proiect.(03) 1370 Aplicarea tinciului (strat vizibil)(03) 1371 Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmează:- tencuieli driscuite: 2-4 mm- tencuieli sclivisite : 1-3 mm- tencuieli speciale (impermeabile) : 2-3 mm- tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm.

(03) 1372 Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm.(03) 1373 Tinciul se va aplica numai după uscarea grundului, începând cu tavanul si continuându-se cu pereti.(03) 1374 Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), înainte de apli-carea tinciului, acesta se va stropi cu apă.(03) 1375 Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va întinde imediat cu drisca dreptar în suprafete regulate iar, dupa zvântare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu apă, pâna la obtinenea unei supnafete cât mai netede si uniforme.

(03) 1380 Abateri admisibile(03) 1381 La tencuieli brute1. Umflături, ciupituri (împuscaturi de var), crapături, fisuri maximum una de pâna la 3 cm2 la fiecare mp.2. Zgrunturi mari (pâna la max. 3 mm) basici si zgârieturi adânci formate la driscuire la stratul deacoperire: maximum 2 la m2.(03) 1382 La tencuieli driscuite:1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime : maximum 2 neregular-ităti în orice directie, având adâncimea sau înaltimea pâna la 2 mm.2. Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toatăînăltimea încăperii.3. Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mm de la o

26


latură la alta.4. Abateri fată de verticala sau orizontală la intrânduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri, coloane,brâie, cornise, ancadramente, solbancuri - până la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element.5. Abateri fată de rază la suprafete curbe: până la 5 mm.6. Abateri la muchii: până la 1 mm/m - o singură abatere.(03) 1383 La tencuieli sclivisite:1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3 neregular-itati pe m2 în orice directie având adâncimea si înaltimea până la 2 mm.2. Abateri de la verticală ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm pe toataînăltimea încaperii.3. Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm pe total.4. Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singură abatere.5. Abateri fata de rază la suprafete curbe ……. până la 5 mm.(03) 1384 Defecte ce nu se admit1. Umflaturi, coscoviri, ciupituri (împuscaturi de var), pete, eflorescente, crăpături, fisuri, lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare.2. Zgrunturi mari (până la max. 3 mm), basici si zgârieturi adânci formate la driscuire, la stratul de acoperire.(03) 1390 Verificari în vederea receptiei(03) 1391 Vor fi clasificate drept defectuoase, lucrările care nu respecta prevederile prezentelor specificatii precum si cele la care se remarca urrnătoarele neregularitati :1. Nu respecta indicatiile prevăzute în proiect privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti.2. Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea suprafetelor tencuite si nu respecta abaterile admisibile conform (03) 1380.3. Nu s-a respectat tehnologia de executie specificata, fapt care a condus la deteriorări ale lucrar-ilor.4. Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect.5. Lucrările nu s-au executat în conformitate cu panoul-mostra.(03) 1392 Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce reme-dieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refa-cuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor.(03) 1393 Prevederea (03) 1392 nu se aplică în cazul în care Beneficiarul este de acord să accepte unele lucrări executate necorespunzator specificatiilor, dar nu este afectat aspectul si protectia în timp a constructiei.(03) 1394 Pentru lucrarile ce devin ascunse, se va încheia proces verbal, în care se va specifica care sunt acestea si dacă s-au executat conform indicatiilor din proiect si din prezentele specificatii.

(03) 1400 MASURARE SI DECONTARE

(03) 1410 Lucrările executate se vor măsura conform indicatoarelor “C” si “RpC” astfel:(03) 1411 Tencuieli la pereti:1. Tencuielile interioare la pereti, indiferent de modul de prelucrare a fetei vizibile, se măsoara desfa-surat la m2 , adăugând si suprafetele niselor, glafurilor, spaletilor, etc.2. Masurarea se execută înaintea aplicarii tencuielii. Pentru determinarea suprafetei tencuite, înal-timea peretilor se va socoti ca distanta între fata brută a planseului (fara pardoseala sau strat de nive-lare) si fata netencuită a tavanului, iar ca latime, distanta între fetele netencuite ale peretilor.3. In zonele care rămân netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca înăltime distanta întretavanul netencuit si linia de terminatie indicată în proiect, plus 5 cm.4. Din suprafetele calculate se scad toate golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2, dar se adaugaglafurile si spaletii.5. Golurile cu suprafete mai mici de 0,50 m2 nu se scad din suprafata calculata.

27


6. Golurile de usi ferestre se măsoară pe conturul exterior al tencuielii, iar alte goluri, pe conturullor netencuit.7. Muchiile se masoara la metru liniar, înainte de tencuire.(03) 1412 Tencuieli la tavane1. La tavane din beton, plasă de rabit, trestie si sipci, tencuiala se masoara la m2 de suprafatamasurata înainte de tencuirea ei.2. La tavanele plane fara grinzi vizibile, suprafata se măsoară între zidurile netencuite ale încaperii.3. La tavanele cu grinzi vizibile, la aceasta suprafată se adauga si suprafetele laterale ale grinzilor.4. Din suprafata astfel stabilită, se scad toate golurile mai mari de 0,50 m2.(03) 1413 Lucrările se vor deconta conform articolelor din cantitativele de lucrari, functie denumărul de metri patrati de tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect.

(03)2000 MORTARE PENTRU TENCUIELI


(03) 2110 Obiectul specificatiei(03) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executareatencuielilor interioare.(03) 2112 Standarde si normative de referinta

Standarde:1. STAS 146-80 - Var pentru constructii.2. SR 388 -1995 - Lianti hidnaulici. Ciment Portland.3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.8. STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.11. STAS 9201-80- Var hidratat în pulbere, pentru constructie.(03) 2114 Normative:1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si tencuială, îmbunatatirile si completările acestora.(03) 2120 Mostre si testări(03) 2121 Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip în parte în conformitate cu STAS 2634-80,prin prelevare de probe si încercări, de catre un laborator specializat pe cheltuiala Antreprenorului,dupa cum urmeaza:- rezistenta la compresiune la 28 zile; câte un test la fiecare 100 m3.- consistenta si densitatea mortarului proaspăt, un test la fiecare schimb.(03) 2122 Conditii de acceptare la receptie a mortarului:- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.(03) 2123 Metoda de testare si încercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre aprobare;(03) 2124 Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de câte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.(03) 2125 Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia în conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute în proiect).(03) 2126 Mostre de culoare pentru mortar : daca în specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti

28


coloranti în amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esan-tioane care este necesar pentru acest scop.

(03) 2200 MATERIALE SI PRODUSE(03) 2210 Materiale(03) 2211 Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.(03) 2212 Var hidratat în pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore înainte de utilizare.(03) 2213 Var pasta obtinut din var hidratat.(03) 2214 Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.(03) 2215 Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizându-se nisipul natural de râu sau de cariera. Nisipul de cariera poate fi partial înlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural este de cel putin 50%.(03) 2220 Livrare, depozitare, manipulare(03) 2221 Conform celor specificate la capitolul (03) 1240(03)2230 Amestecuri1. Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel încât proportiile specificate în amestecul de mortar sa poata fi controlate cu multa strictete în timpul desfasurarii lucrarilor.2. Proportiile se vor stabili dupa volum.In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform standardelor.

(03) 2300 PREPARAREA MORTARELOR Se vor pregati numai în cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va folosi canti-tatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacătoare, dar se va evita suprasatu-rarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune în opera în interval de 2 ore după preparare. In acest interval de timp este permisă adaugarea de apă la mortar pentru a compensa cantitatea de apă evap-arată, dar acest lucru este permis numai în recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortaru-lui. Mortarul care nu se foloseste în timpul stabilit va fi îndepartat.(03) 2312 Dacă nu se aprobă altfel de către Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului se va face în malaxoare mecanice cu tambur, în care cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie si uni-formitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depăsi capacitatea specificată de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet înainte de adaugarea lotului următor. La întreruperea prepararii mortarului pe o durată mai mare de 1/2 ora, este obligatoriu ca tamburul să fie spălat cu apa amestecata cu pietris.(03) 2313 Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice, asigurându-se dozarea gravimetrică a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea îngrijita a mortarului până la omoge-nizarea completă.(03) 2314 Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip 0÷3 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.(03) 2315 Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu : var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 0÷3 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg si apa 0,210 m3 la m3 de mortar.(03) 2316 Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu : var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 0÷3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa 0,235 m3 la m3 de mortar.(03) 2317 Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 0÷3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.(03) 2318 Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var pasta 60

29


kg sau var hidratat 28 kg, nisip 0±3 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si apă 0,310 m3 la m3 de mortar.(03) 2319 Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.(03) 2320 Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m3 la m3 si adaos de “apastop P” în proportie de 3% din greu-tatea cimentului.(03) 2330 Controlul calitătii mortarelorSe va face conform STAS 103 0-85 urmărind caracteristicile:1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniformă si nu contine bulgari sau pasta de var neomogenizata.2. Consistenta : se va determina - în cm - cu ajutorul conului etalon.3. Densitatea aparentă în stare proaspata.4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmează a fi transportate cu mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de tencuiala trebuie să fie mai mic de 40 cm3.5. Adeziunea la suport.6. Capacitatea de retinere a apei.

7. Rezistenta la compresiune.8. Rezistenta la întindere prin încovoiere.9. Densitatea aparentă pe mortarul întărit (la 28 zile).10.Rezistenta la înghet-dezghet.

(03) 2340 Transportul mortarului(03) 2341 Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate,

care trebuie sa fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de câte ori se schimba natura materialului transportat si la fiecare întrerupere a transportului mai mare de două ore si care sa permita golirea totala si rap-ida.

(03) 2342 Este interzisă descarcarea mortarelor direct pe pamânt, foi de tablă sau mese improvizate. (03) 2343 Durata de transport si punerea în opera a mortarelor sa se faca:

- în maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara cenusa de ter-mocentrala si fară întârzietor de priza;- în maximum 16 ore de la preparare, în cazul mortarelor cu întârzietor de priză.(03) 2400 MASURARE SI DECONTARE

(03) 2410 Pentru lucrările din aceasta sectiune nu se vor face decontări sepa-rate, ele fiind incluse în articolele de tencuieli interioare prevazute în proiect.

(03) 3000 TENCUIELI EXTERIOARE


(03) 3110 Obiectul specificatiei(03) 3111 Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de ten-

cuieli exterioare.(03) 3112 Clasificarea tencuielilor

Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa:1. natura suprafetei pe care se aplică:

- caramida

30


- beton- beton armat- beton celular autaclavizat- piatra- rabit

2. liantul întrebuintat:- rezistente la umiditate

3. modul de prelucrare a fetei văzute:- obisnuite: brute, driscuite. stropite;- speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.;- decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau în bosaje.

(03) 3120 Standarde si normative de referinta(03) 3121 Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiilecuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.

(03) 3122 Standarde:1. STAS 146-80- Var pentru constructii2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.3. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare4. STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala

5. STAS 1134-71 - Piatră de mazaic6. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali7. STAS 2542-82- Impletituri din sârma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale8. STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.9. STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitătii.10. STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapidă a mărcii cimentului11. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.12. SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calitătii.13. STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere, pentru constructie.(03) 3123 Normative:1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede(03) 3130 Mostre si testări(03) 3131 Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare (vezi () 1130).


(03) 3210 Materiale(03) 3211 Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinereatencuielilor, plase rabit, vezi (03) 1210. III. 4.1.2.1.(03) 3212 Piatra de mozaic, albă, calcaroasă, din marmură sau din rocă dura cu gnanulatie 0-35,5 mm (conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71).

(03) 3220 Amestecuri(03) 3221 Mortar de var-ciment (03) 2316. III.4.1.2.2.(03) 3222 Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine.Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmură alba (daca nu sespecifica altfel):Daca nu se specifica altfel. se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant.

(03) 3230 Livrare, depozitare, manipulareConform specificatiei de la capitolul (03) 1240.III.4.1.2.3.

(03) 3300 EXECUTIA LUCRARILOR

31


(03) 3310 Operatiuni pregatitoare(03) 3311 La începerea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, următoarele lucrari vor fi terminate:- lucrarile de zidărie (închideri si căptuseli la diafragmele de beton armat);- montajul instalatiilar electrice si sanitare prevăzute sa ramâna îngropate sub tencuiala vor fi complet executate si probate;- plasele de rabit vor fi montate în zonele prevăzute în proiect;- montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice înglobate pentru fixarea altor elemente ale con-structiei;- montajul tâmplariei si protejarea ei.(03) 3312 Nu se vor executa tencuieli exterioare înainte de terminarea executării acoperisului sau hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata.(03) 3313 Suprafetele suport, de tencuit, trebuie să îndeplinească aceleasi conditii indicate la

(03) 1310- 5 (a,b,c,d,e,f,g).(03) 3320 Trasarea suprafetelor(03) 3321 Trasarea peretilor se va face conforrn (03) 1320. In cazul tencuirii unor suprafete verticale de

înăltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de fâsii verticale (stâlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fâsii de mortar.

(03) 3322 Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor se va face numai cu aprobarea Consultantului.

(03) 3323 La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu aceeasi com-pozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate).

(03) 3330 Conditii climatice si protectia lucrarilor(03) 3331 In timpul verii la executarea lucrărilor de tencuieli exterioare vor fi luate următoarele masuri de

protejare:1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin evaporare);2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilenă sau cu prelate umezite (protejare fata de actiunea razelor solare sau a vântului).

() 3332 Pe timp friguros, când temperatura scade sub —5°C, nu se vor executa tencuieli exterioare decât cu luarea unor masuri de protectie corespunzătoare.(03) 3340 Tipuri de tencuieli exterioare(03) 3341 Tencuieli obisnuite brute - se vor executa conform (03) 1331 folosind mortar de var -ciment marca M25-T în grosime medie de 2 cm.(03) 3342 Tencuieli obisnuite driscuite - se vor executa conform (03) 1332.(03) 3343 Tencuieli obisnuite driscuite pe zidării din cărămida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor exe-cuta conform (03) 1333 si (03) 1334 cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 2,5 cm.(03) 3344 Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor executa conform (03) 1335 cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 1 cm.(03) 3345 Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidărie de caramida, din blocuri mici de beton sau din b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 2,5 cm.(03) 3346 Tencuieli speciale în similipiatra (piatră artificiala) se vor executa cu grundul din mortar de ci-ment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, în grosime medie de 1,5 cm peste care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat cu piatra de mozaic de calcar cu granulatia in-dicata în proiect (care va înlocui nisipul).

Supnafata stratului vizibil va putea fi finisată :- frecat în câmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm.

- buciardat sau pieptanat în câmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm, împartita sau nu în asize cu rosturi adâncite.- sprituite în câmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm împartita sau nu în asize cu rosturi adâncite.(03) 3347 Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata în proiect - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var-ciment marca M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o grosime de 1

32


cm.(03) 3348 Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura, dolomita sau simi-lare în culorile si gnanulatia indicate în proiect - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 0,8... 1,0 cm finisat periat sau raschetat.(03) 3349 Tencuieli speciale în calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (în dozajul indicat în proiect, de regula 100 kg la m3), nisip si pietris margaritar (granulatie 3...5 mm).(03) 3350 Tencuieli speciale în calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (în dozajul indicat în proiect, de regula 200 kg la m3), piatra de mozaic din calcar sau marmură si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca poroasa (cap de bilă).(03) 3351 Tencuieli speciale în calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M 100-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm, din piatra de mozaic de marmura cu granulatie indicată în proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si 150 kg ciment alb la m3 de mozaic.(03) 3360 Aplicarea spritului (strat amorsa)Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1440.(03) 3370 Aplicarea grundului(03) 3371 Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1450.Grosimea stratului de grund va fi conformă cu tipul de tencuială indicat în proiect.(03) 3372 Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (con-form indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care se fixează provizoriu cu cuie.Baghetele vor constitui repere pentru formarea câmpurilor pe care se va aplica grundul.(03) 3373 Grundul se driscuieste fin si se aplică în limitele (câmpurile) formate de baghetele pentru nu-tuni, astfel ca la întreruperea lucrului să fie încheiata lucrarea pe zone cuprinse între baghete.(03) 3380 Aplicarea tinciului (strat vizibil)(03) 3381 Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1470. Grosimea stratului vizibil va fi conformă cu tipul de tencuială indicat în proiect.(03) 3382 Inainte de aplicarea tinciului după ce grundul s-a uscat, se îndeparteaza cu grijă baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze.(03) 3383 Tinciul se aplica pe zone restrânse, în limitele (câmpurile) formate de nuturi, astfel ca la în-treruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet între nuturi.(03) 3390 Abateri admisibile(03) 3391 Lucrările de tencuieli exterioare se vor înscrie în abaterile maxime admisibile conform (03) 1380. Defectele ce nu se admit sunt expuse în cadrul specificatiilor (03) 1384.(03) 3395 Verificari în vederea receptiei(03) 3396 Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile (03) 3390.


(03) 3410 Măsurarea lucrarilor se va face după cum urmeaza:1. Tencuielile se măsoară la m2 de suprafată tencuita măsurată pe zidăria netencuită, adaugând nisele, spaletii, etc.2. Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la terase nu se masoara.3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m2.4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2 se scad, dar se adaugă suprafetele glafurilor si spaletilor.5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu lătirma până la 20 cm nu se masoara separat.

33


6. Muchiile se masoara la metru liniar, înainte de tencuirea lor.(03) 3420 Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli exterioare, func-tie de numarul de metri pătrati de tencuieli executati pe baza planurilor, aprobate, din proiect. (03) 3430 Lucrarile de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numărul de metri liniari executati, conform planurilor, aprobate, din proiect, decontându-se în cadrul articolului pentru tencuieli exte-rioare.

34


Caiet de sarcini (04) 0000 ZUGRAVELI SI VOPSITORII

(04) 1000 ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE(04) 1100 GENERALITATI

(04) 1110 Obiectul specificatiei(04) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrăvelilor interioare la pereti

si tavane.(04) 1120 Conceptul de baza(04) 1121 Zugravelile la interior se fac în culori de apa cu humă, calcio vechio de apa, cu vopsea

pe bază de poliacetat de vinil, aplicate pe pereti si tavane, pe rectificare si glet de netezire.(04) 1130 Standarde si normative de referintă(04) 1131 Acolo unde există contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescripti-

ilecuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.

(04) 1132 Standarde:1. STAS 88-90 - Clei de oase2. STAS 89-86 - Clei de piele3. STAS 146-80- Var pentru constructii4. STAS 189-77 - Săpun de rufe5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinată13. STAS 4888-76 - Caolin spălat de Harghita14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase18. STAS 7359-89 - Vopsele pe bază de dispersii apoase de poliacetat19. STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere, pentru constructie20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom(04) 1133 Normative:1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrăveli si vopsitorii, cu completarileulterioare.(04) 1140 Mostre si testari

(04) 1141 Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producătoru-lui pentru materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate.Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare mate-rial.

(04) 1142 Panou martorInainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostră, utilizând ma-terialele, produsele, culorile si tehnologia specificate în proiect pentru întreaga lucrare. Panoul se va ex-ecuta la santier si dupa aprobarea lui de către Consultant, acesta va constitui panoulmartor, element de comparatie pentru întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-

35


martor.


(04) 1210 Materiale(04) 1211 Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.(04) 1212 Var hidratat conform STAS 9201-80.(04) 1213 Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84.

Apa va fi curată, potabilă, fară săruri, urme de ulei, acizi sau alte impurităti.(04) 1214 Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.(04) 1215 Pigmenti coloranti diversi conform (04)(1132).

(04) 1220 Produse:(04) 1221 Vopsea pe bază de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, con-

form STAS 7359-89.(04) 1222 Grund din vopsea tip VINAROM în dispersie apoasă (apă:VINAROM 1:1), sau altul

similar.(04) 1223 Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) în proportie de 3:

1: ½- nisip : ciment, aracet. sau altul similar.

1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent2. Granulozitatea nisipului va fi functie de mărimea adânciturilor în stratul suport:--adâncime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm- peste 10 mm nisip 0...3 mm.

(04) 1224 Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (în volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa.In cazul aplicării mecanice, proportia poate fi pâna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa. (04) 1225 Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, în vederea aplicarii zu-grăvelilor cu lapte de var.

(04) 1230 Livrare, depozitare, manipulare(04) 1231 Pentru receptia fiecărui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul

de calitate al producatorului.(04) 1232 Produsele pe bază de poliacetat de vinil se vor depozita în ambalajul original- saci de

polietilenă în bidoane de carton sau P.V.C.Se va controla ca bidoanele să fie închise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie.

(04) 1233 Ipsosul se va livra în saci de hârtie de 35 kg.(04) 1234 Varul bulgari si huma se livreaza în vrac.(04) 1235 Colorantii si alti compusi chimici se livreaza în bidoane metalice.(04) 1236 Cleiurile animale se livreaza macinat în saci de polietilenă sau sub formă de plăci.(04) 1237 Materialele se vor grupa într-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si

de variatii de temperatură (+7 si +20° C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.(04) 1238 Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu toartă si găletile si se vor transporta numai cantitătile necesare unui schimb de lucru.

(04) 1300 EXECUTAREA ZUGRAVELILOR

(04) 1310 Operatiuni pregatitoare(04) 1311 Lucrările se încep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5°C. Acest regim se va mentine cel putin 8 ore după executarea zugravelilor.(04) 1312 Zugrăvelile se vor executa numai după terminarea următoarelor operatiuni de finisaj:1.Montajul tâmplăriei

36


2.Montajul instalatiilor electrice, de apă si canalizare, de încălzire.3.Executarea pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic, etc.) exclusiv lustruirea lor.4.Lucrările de reparatii la tencuieli.5.Executarea placajelor la pereti.(04) 1320 Executarea spoielilor(04) 1321 Pregătirea suprafetelor se va face tinând seama de natura suportului. Pe tencuieli noi, com-pozitiile de zugraveli se aplica numai după întarirea si uscarea acestora, admitându-se o umiditate per-manentă de 8%.Suprafata va fi netezită cu grija pentru înlăturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar se freaca până dispar. Se curata de praf.(04) 1322 Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrărilor pregăti-toare, executându-se următoarele operatiuni:1.Umezirea intensă cu apă a suprafetei suport.2.Aplicarea grundului sau paciocul pâna la obtinerea unui aspect umed - lucios al suprafetei grunduite, fară urme sau dâre de bidinea si fara asperitati.3.Chituirea fisurilor, rosturilor si adânciturilor, numai după uscarea stratului de grund.4.Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.5.Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai după uscarea completa a stratului de grund. In-cepând cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplică numai după ce se constată ca cel anterior este complet uscat.(04) 1323 Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrărilor pregati-toare, astfel:1.Prima grunduire cu solutie de săpun cu apă aplicata manual cu bidineaua.2.Chituirea crăpăturilor cu pasta de ipsos.3.Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.4. Spacluirea suprafetelor (numai în cazul zugravelilor de calitate superioară) prin aplicareacompozitiilor de spăcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc.5.Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua grunduiri.6.Aplicarea compozitiei de zugrăvit. preparată pe bază retetei: humă 100 kg, clei 6 kg, pigmenti 12 kg, apă 200 l. Aplicarea se va începe cu tavanul si apoi cu peretii. Straturile succesive se aplică numai dupa ce se constată că cel anterior este complet uscat.(04) 1324 Pregătirea suprafetelor de beton:1.Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie.2.Se completează adânciturile existente în stratul suport cu chit de mortar () 1223.Mortarul se netezeste cu spaclul.Fiecare strat va fi lăsat să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului urmator.3.Suprafata pregătită astfel nu va avea abateri mai mari astfel:

la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m; nici o undă mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.

(04) 1342 Pregătirea suprafetelor tencuite:1. Se rectifică tencuiala cu mortar de ciment-var (04) 1225 după ce în prealabil s-au îndepărtat bavurile si dungile iesite în relief.

2. Se curată suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderentă a stratului de finisaj pe suprafata suport.

(04) 1332 Prelucrarea suprafetelor.1. Grunduirea cu grund (04) 1222 se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce timp de minimum 2 ore la temperatura de -15°C si de o ora la temperatura de +25°C sau mai mare.

2. Daca dupa grunduire se observă neregularităti ale suprafetei nerectificate initial, se va face o chi-tuire cu chit de mortar (04) 1223 si apoi o slefuire locală.

3. Gletul de netezire se execută acolo unde este specificat cu glet (04) 1224. Gletul se aplica intâi pe o suprafata de cca. 1 m2 si se netezeste cu spaclul de cauciuc si dupa

netezirea completă, operatiunea se continua pe restul suprafetei. Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.

37


Gletul se va aplica în grosime de 1 mm adică 1200 - 1400 gr/m2. Stratul de glet se va lasa să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea vopsitoriei.

(04) 1333 Executarea vopsitoriei.1. Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom (04) 1221 diluata în apa în proportie 4:1 (volumetric). Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat.2.Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2, si se amesteca cu apa nece-sară care va fi perfect curată.(04) 1340 Protejarea si întretinerea lucrărilor(04) 1341 Suprafata pardoselii în încăperile unde se execută zugrăveli, se va proteja cu hârtie sau folie de polietilenă.(04) 1342 Pe suprafetele învecinate: tâmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plăci din PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.(04) 1343 Pentru a împiedica uscarea brusca si cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe suprafete expuse la soare puternic.(04) 1344 Zugrăvelile cu lapte de var si huma se vor întretine prin curatirea de praf cu perii cu coadă lungă.(04) 1345 Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spăla cu o cârpa înmuiata în apa si stoarsä. Este in-terzisa spălarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile.(04) 1350 Verificări în vederea receptiei lucrarilor(04) 1351 Conditii privind calitatea lucrarilor1.Suprafata zugrăvita trebuie să aibă ton si culoare uniformă, sa nu aibă pete, scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti uniform.2.Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport.3.Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa se ia pe palma.(04) 1352 Remedieri:1.In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplică manual straturile de zu-graveala sau vopsitorie necesare.2.In cazul deteriorării ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau două straturi de zugrăveala sau vopsitorie diluata cu apa, în aceeasi proportie cu cea initială.

3. In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identică cu restul suprafetei, ultimul strat de reparatie se va aplica pe întreaga suprafata a panoului respectiv.

(04) 1353 In afară de defectele enumerate la () 1351, se mai socotesc defecte următoarele:1. Nerespectarea prezentelor specificatii.2. Lipsa de corespondenta si concordantă dintre lucrările executate si prevederile proiectului si a dis-

pozitiilor de santier.3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate în normativul C 3-76 () 1133 si a completarilor la

acesta.4. Nerespectarea dozajelor, numărului de straturi si a matenialelor specificate.(04) 1354 La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin

remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul.


(04) 1410 Măsurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la metru patrat de suprafata zugravită sau vopsită, pe baza planurilor din proiect.

(04) 1420 In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrări, pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si gletul de netezire.

38


(04) 2000 VOPSITORII LA PERETI


(04) 2110 Obiectul specificatiei(04) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrărilor de vopsitorii la pereti.(04) 2120 Concept de baza(04) 2121 Aplicarea vopsitoriilor numai pe baza de ulei se prevede a se face în spatiile umede (băi,

bucatarii, WC-uri, spalatorii, etc.) la pereti, acolo unde nu s-au prevăzut placaje cu faianta sau gresie ceramica. In alte spatii se pot aplica vopsitorii cu emailuri pe baza de răsini alchidice sau pe bază de rasini epoxidice.

(04) 2130 Standarde si normative de referintă(04) 2131 Acolo unde exista contradictii între prevedenile prezentelor specifcatii si prescriptiile

cuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.

(04) 2132 Standarde:1. STAS 16-80 - Ulei de in sicativat.2. SR 18: 1994 - Ulei tehnic de in.3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.4. STAS 2706-86 - Cretă macinata.5. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.6. STAS 2710-70 - Ulei tehnic de floarea soarelui.7. SR 2993: 1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verifcarea calitătii, ambalare, marcare,

depozitare si transport.8. STAS 3097-80 - Grunduri pe bază de ulei.9. STAS 3123-85- Diluanti pentru produse pe bază de rasini alchidice.

10.STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.11.STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea Kaki 1003.

12. STAS 3706-69- Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060.13. STAS 3744-69 - Vopsele pe bază de ulei. Vopsea gri 1000.

14. STAS 5192-79- Grunduri pentru astupat porii15. STAS 6592-80 - Chituri pe bază de ulei.16. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase. 17. STAS 8308-69- Răsină sintetică Romalchid R60. 18. STAS 8311 -87 - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.19. STAS 8512/1-79 - Răsini epoxidice tip 040 si 040T. (04) 2133 Normative:

1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii.(04) 2140 Mostre si testări(04) 2141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificatiile producătorului pen-

tru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificatele de calitate prin care sa se ateste conformitatea cu conditiile specificate.

(04) 2142 Se vor furniza, de către producător, instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pen-tru fiecare material.

(04) 2143 Panou - martorInainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete de probă utilizând ma-terialele, produsele, culorile si tehnologia specificate pentru întreaga lucrare.Panoul se va executa la santier si după aprobarea lui de către Consultant, acesta va constitui panoul martor, element de comparatie pentru întreaga lucrare.Pe durata întregii lucrări nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.


39


(04) 2210 Materiale (în plus fata de (04) 2132)(04) 2211 Vopsea pe bază de ulei vegetal tip linoxin Conform N.I.90-61 a M.I.Ch. sau similară.(04) 2212 Vopsea email pe baza de răsini alchidice (tip hexol E 105-1; E405-l0) sau similara.

(04) 2213 Solutie de clei de oase conform STAS 88-90.(04) 2230 Produse(04) 2231 Grund de îmbibare pe bază de ulei sau rasini alchidice:

1. Grundul va fi de tipul G001-5 respectiv G005-2 conform STAS 3097-80 sau altul similar.2. Grundul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie:

ulei de in fiert - 3,00 kg. pigment pentru montare - 0,05 kg. white spirit - 5-10 %.

(04) 2232 Chit de stropit1. Chitul va fi de tipul conform STAS 6592-80 sau altul similar.2. Chitul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie:

ulei de in fiert - 3,00 kg sicativ naftenic - 0,15 kg solvent (terebentina) - 0.60 kg solutie de clei 10% - 0,30 kg sapun de rufe - 0,05 kg creta cca.5,90 kg

(04) 2233 Chit de cutit pe bază de ipsos.1. Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-80 sau altul similar.2. Chitul se poate prepara pe santier cu următoarea compozitie:- ipsos- 1,00 kg

- cretă măcinată sau humă - 2,00 kg- solutie de clei 2% - până la consistenta de lucru.(04) 2234 Chit pe bază de ulei.1. Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-80 sau altul similar.2. Chitul se poate prepara pe santier cu compozitia :

ulei de in fiert - 1,00 kg. solutie de clei 10% - 0,10 kg. cretă – pâna la consistenta de lucru.

(04) 2240 Livrare, manipulare, depozitare(04) 2241 Pentru receptia fiecărui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul decalitate al producătorului.(04) 2242 Produsele se vor depozita în ambalajele originale, grupate pe categorii, într-un spatiuacoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si de variatii de temperatură (-7°C si +20°C), cu etichete viz-ibile pentru a nu se confunda continutul.(04) 2243 Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele deambalaje, galetile si se vor transporta numai cantitătile necesare unui schimb de lucru.

(04) 2300 EXECUTAREA LUCRARILOR

(04) 2310 Operatiuni pregătitoare(04) 2311 Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoriilor:1. Reparatii la tencuieli si placaje de faianta sau gresie.2. Montajul instalatiilor electrice, de apa, canalizare, gaze si încălzire.3. Executarea pardoselilon reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmură, etc.) exclusiv lustru-irea lor.4. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea lucrărilor de zu-grăveli.

40


5. Protejarea prin acoperire cu hârtie sau folie de polietilenă a pardoselilor si obiectelor san-itare.6. Infundarea cu hârtie si apoi cu ipsos a gurilor de scurgere, a sifoanelor de pardoseala, etc.7. Demontarea usilor si cercevelelor si depozitarea lor într-un loc ferit, sau daca tâmplaria este deja vopsită, aceasta se va acoperi cu hârtie sau plăci de P.F.L.(04) 2320 Executarea vopsitoriilor cu ulei(04) 2321 Vopsitoriile de ulei se vor aplica pe suprafete cu tencuiala gletuită. Lucrările vor începe nu-mai la o temperatura a aerului de cel putin +15°C si acest regim se va mentine în tot timpul executiei si cel putin înca 15 zile după executarea lor.Pe tencuielile noi vopsitoriile se vor aplica numai dupa întarirea si uscarea tencuielii si a gletului. ad-mitându-se o umiditate remanenta de 2-5%.Netezirea pentru înlăturarea asperitatilor trebuie efectuata cu grija, astfel încât suprafata să nu zgârie prin frecare.(04) 2322 Prelucrarea suprafetelor se va face imediat dupa pregătirea suprafetelor, executându-se ur-matoarele operatiuni:1. Grunduirea cu grund de îmbibare (04) 2231 insistându-se în dreptul fisurilor deschise ale tencuielii. Stratul de grund se va aplica cu bidineaua si va fi subtire, continuu si fara prelingeri, dâre sau fire de par.2. Chituirea locală cu acoperirea cu chit (04) 2234 a zgârieturilor, fisurilor, adânciturilor, stir-biturilor, etc. Chitul se va aplica cu spaclul de otel.3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu hârtie san pânza de slefuit iar după slefuire suprafata se v a curata bine de praf.4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct.15. Spăcluirea generala I se va face folosind chitul de cutit (04) 2233 sau chitul de aplicare prinstropire (04) 2232.Chiturile sc vor dilua cu diluant special (D-001- 3) sau cu ulei sau vopsea la culoare. Spacluirea generala II se va executa numai pentru vopsitoriile de calitate superioară.6. Slefuirea genenală I se va face umed sau uscat, folosind unelte electrice cu disc de perie pâsla sau disc abraziv cu granulatie fină. După slefuirea uscată, suprafata se va curata bine de praf, iar dupa slefuirea umedă se va spăla cu apă si se va sterge.Slefuirea generală II se va executa numai după spăcluirea generală II.7. Aplicarea straturilor de acoperire se va face mecanizat cu pistolul de pulverizat, în 2-3 straturi, în functie de prevederile din proiect.Fiecare strat se va aplica numai după uscarea completă a celui precedent si după slefuirea acestuia. Vopseaua se va aplica în straturi uniforme, iar ultimul strat se va întinde de preferinta de sus în jos, netezindu-se si urmărind sa se obtina un aspect lucios si placut al peliculei.

(04) 2350 Conditii de receptie(04) 2351 Suprafetele vopsite vor trebui să se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care să acopere perfect straturile inferioare.(04) 2352 Portiuni transparente, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuităti ale peliculei, aglomer-ari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituri sau slefuiri necorespunzătoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.(04) 2353 Portiunile remediate vor fi de aceeasi nuanta cu restul suprafetei.(04) 2354 Se vor considera defecte în plus fată de cele enumerate mai sus, urmatoarele:

nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata în normativul C 3-76 (38) 2133;nerespectarea prezentelor specificatii;lipsa de conespondentă si concordantă dintre lucrările executate si prevederile proiectului si a dis-

pozitiilor de santier; nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.

(04) 2355 Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafete mai mari a lucrărilor de vopsito-rie, de la caz la caz, functie de natura si amploarea defectelor constatate.

41


(04) 4000 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)


(04) 4110 Obiectul specificatiei(04) 4111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrărilor de vopsitorii la elemente din metal (otel): tâmplarie din profile laminate sau tablă din otel. scari, balustrade, grile, gratare si alte con-fectii metalice.(04) 4112 Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice.(04) 4120 Concept de bază(04) 4121 Tâmplaria metalica se prevede a fi vopsită pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare as-cunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv.(04) 4122 Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.(04) 4123 Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.(04) 4124 Confectiile metalice aflate în conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel inoxidabil.(04) 4130 Standarde si normative de referinta(04) 4131 Acolo unde există contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(04) 4132 Standarde1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat.2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in.3. STAS 88-90 - Clei de oase.4. STAS 2706-86 - Cretă macinata.5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare,

depozitare si transport.6. STAS 3097-80 - Grunduri pe bază de ulei.7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de răsini alchidice.8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe bază de ulei.9. STAS 3421-79 - Lacuri pe bază de nitroceluloză.10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum.11. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003.12. STAS 3706-69 - Lacuri pe bază de ulei. Lac incolor 1060.13. STAS 3744-69 - Vopsele pe bază de ulei. Vopsea gri 1000.14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060.15. STAS 4121-75 - Grunduri pe bază de nitroceluloză. Grund gri 2446.16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe bază de nitrocelnlozä.17. STAS 6592-80 - Chituni pe bază de ulei.18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.19. STAS 8308-69 - Răsină sintetică. Romalchid R 60.20. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.21. STAS 8512/1-79- Răsini epoxidice tip 040 si 040 T.22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificareamediilor agresive.23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatireamecanică a suprafetelor.24. STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri

42


protectoare. Conditii tehnice generale.25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentruvopsire.(04) 4133 Normative1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la acesta.(04) 4140 Mostre si testări(04) 4141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatoruluipentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate.(04) 4142 Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si protectiepentru fiecare material.(04) 4143 Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tâmplarie si confecetii diverse din metal(otel) si modul de finisare a acestora în conditiile specificate (materiale, culori, tehnologie).

(04) 4200 MATERIALE S1 PRODUSE

(04) 4210 Materiale (conf.() 4132)(04) 4220 Produse(04) 4221 Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similară.(04) 4222 Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara.(04) 4223 Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER sau similara).(04) 4224 Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similară.(04) 4225 Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.

1. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.(04) 4226 Chit pe bază de ulei pentru spăcluirea suprafetelor metalice la interior.

1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.2. Chitul se poate prepara si pe santier cu următoarea compozitie:- ulei de in fiert - 2,00 kg- solutie de clei 6% - 0,30 kg

- ocru - 1,00 kg- negru de fum - 0.20 kg- cretă cca. 6,50 kg

(04) 4227 Chit pe bază de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie:- ulei de in fiert - 0,55 kg- sicativ neftenic - 0,68 kg- lac - 0,45 kg- terebentină - 0,57 kg- spat greu - 0,60 kg- ocru - 0,95 kg- alb de zinc - 0,64 kg- miniu de fier - 0,22 kg- negru de fum - 0,20 kg - cretă cca. 5,10 kg(04) 4230 Livrare, manipulare, depozitare(04) 4231 Pentru receptia fiecărui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de

calitate al producatorului.(04) 4232 Produsele se vor depozita în ambalaje originale, grupate PC categorii, într-un spatiu

acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si de variatii de temperatură (+7°C si +20°C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.

(04) 4233 Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de am-

43


balaje, găletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru.

(04) 4300 EXECUTIA LUCRARILOR

(04) 4310 Operatiuni pregatitoare(04) 4311 Lucrari ce trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoniei la tâmplaria de

metal si la confectiile metalice.1. Reparatii la tencuieli2. Etansarea în jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare.

3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmură etc.), exclusiv lustruirea lor. (04) 4312 Tâmplaria trebuie să fie montată definitiv la începerea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tâmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.(04) 4313 Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mâna curentă la balustrade de scari, mânere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, având grijă ca aceasta să nu sufere degradări.

(04) 4314 Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tâmplărie se va face numai dupa terminarea com-pleta a zugrăvelilor si înainte de finisarea îmbrăcămintilor la pardoseli (curătire, lustruire, ceruire) luându-se măsuri de protejare contra murdaririi acestora.(04) 4320 Pregătirea stratului suport(04) 4321 Tâmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anti-coroziv (04) 4225 aplicat pe întreaga suprafată, adică si la interiorul profilelor închise.(04) 4322 Se vor îndeparta toate urmele de rugină, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin

înainte de începerea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac în atelierele de con-fectii metalice sau uzinat.

(04) 4323 Metalul curătat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregătită pentru vopsire se va curăta pâna la luciu fie manual, prin ciocănire, raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de sârma sau disc abraziv; în cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacără, decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi. (04) 4324 Pe santier se vor executa următoarele operatiuni pregatitoare: - verificarea tâmplariei în privinta bunei executii si funcitonări; - curătarea de praf si impuritati prin periere;- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;- chituire si slefuire locală.(04) 4330 Executarea vopsitoriilor cu ulei(04) 4331 Pregatirea stratului suport se va face conform (04) 4320.(04) 4332 Lucrările de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15°C,regim ce va fi mentinut în tot timpul executiei si cel putin înca 15 zile după executarea lor.(04) 4333 Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate

mai jos:1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 conform () 4225 aplicat într-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dâre sau fire de pensula.Tâmplăria si confectiile metalice se livrează pe santier gata grunduite.

2. Chituirea locala se va face cu chit pe bază de ulei, conform () 4226 si se vor acoperi zgârieturile, fisurile, adânciturile. Locurile mai adânci de 1 mm se acopera în mai multe reprize.

3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pânza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf.

4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform () 4227; chiturile se diluează fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.

6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, pâsla sau hârtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. După slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va

44


spala cu solvent si se va sterge.(04) 4334 Aplicarea vopselei1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, în 3 straturi, fiecare strat aplicându-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.

2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant în proportie de 5-10%.

3. Vopseaua se va aplica în straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea.4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri după fiecare strat de vopsea.5. Straturile de vopsea se vor întinde pe directii perpendiculare unul fată de celalalt.

6. Ultimul strat nu se va slefui si, dacă nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a căpata lu-ciu.(04) 4340 Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe bază de răsini alchidice(04) 4341 Pregătirea stratului suport se va face conform (04) 4320.(04) 4342 Lucrările de vopsitorie exterioară si interioara se vor executa la o temperatură de minim- 15°C si în conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.(04) 4343 Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroasă aordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate la (04) 4333.1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe bază de răsini alchidice si miniu de plumb.2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de răsini alchidice.3. Slefuirea locurilor chituite.4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit6. Slefuirea suprafetei spacluite.7. Spăcluirea strat II (dacă este specificat).8. Slefuirea suprafetei spacluite.(04) 4344 Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectându-se ordinea si felul operatiilorindicate mai jos:1. Grunduirea cu grund de acopenire.2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.3. Aplicarea primului strat de email conform () 4223.4. Slefuirea.5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.6. Slefuirea (daca este specificat).7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.(04) 4345 Straturile succesive se vor întinde pe directii perpendiculare una fată de cealaltă.(04) 4346 Straturile de email se vor slefui cu pânză de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care seîndeparteaza praful cu o pensula moale.(04) 4347 Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.(04) 4348 Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24ore.Nu se va aplica un strat nou înainte de uscarea celui precedent.(04) 4360 Conditii de receptie(04) 4361 Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care săacopere perfect straturile inferioare.(04) 4362 Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei,aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunzătoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.(04) 4363 Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.(04) 4364 Se vor considera defecte în plus fată de cele enumerate mai sus, urmatoarele:- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata în normativul C3-76 (04) 4133;- nerespectarea prezentelor specificatii;- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; - nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.

45


(04) 4365 Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafete mai mari a lucrarilor devopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.(04) 4370 Protejarea anticorozivă a elementelor metalice de tinichigerie(04) 4371 Elementele de tinichigerie se vor executa din tablă de otel zincată la cald pe ambele fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele.(04) 4372 Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tăietură, prin zincare cu spray-un de zinc.(04) 4373 Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, brătari, piulite, etc.)(04) 4374 Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv:1.Praznurile, agrafele, armăturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau altul similar.2.Suruburile, piulitele, saibele, bolturile împuscate, diblurile metalice expandabile, suruburile autofile-tante, cuiele, vor fi zincate la cald.

(04) 4400 MASURARI SI DECONTARE

(04) 4410 Lucrarile la acest capitol nu se decontează separat, ci sunt cuprinse în pretul unitar din arti-colul din cantitativul de lucrari corespunzator tâmplariei metalice, confectiilor metalice sau al ele-mentelor de tinichigerie.

46


Caiet de sarcini PLACARE PERETI SI TAVANE

(05) 1000 PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE

(05) 1100 GENERALITATI(05) 1110 Obiectul specificatiei(05) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de fa-

ianta sau gresie ceramica.(05) 1120 Concept de baza

Placile de faianta sau gresie ceramica vor fi aplicate în special pe peretii încaperilor unde se desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa cum se indica în proiect sau acolo unde va fi indicat de catre Consultant.

(05) 1130 Standande si normative de referinta(05) 1131 Acolo unde exista contraindicatii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din stan-

dardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(05) 1132 Standarde:1.STAS 146-80- Var pentru constructii.2.SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.3.STAS 388-95 - Ciment Portland gri.4.STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.5.STAS 790-84 - Apă pentrn betoane si mortare.6.STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.7.STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canierä, bine spälat, gränn~os8.STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramică.9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.11.SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.12.STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere.13.SREN 159 : 1996- Placi de majolica.(05) 1133 Normative

1.C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolică si plăci ceramice smaltuite CESAROM.

2.C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiantă, majolică si plăci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.

(05) 1140 Mostre si testari(05) 1141 Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, 3

mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect spre a fi folosite.(05) 1142 Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul va prezenta Con-sultantului certificate în trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a plăcilor, calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.(05) 1143 Pentru încaperile unde prin proiect sunt prevăzute obiecte sanitare, furnizorul plăcilor de fa-ianta sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte sanitane asortate la culoare cu placile de faianta sau gresie.(05) 1150 Extra materialAntreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de placi de faianta sau gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.


47


(05) 1210 Materiale: (cele de la () 1132)(05) 1220 Produse:(05) 1221 Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile

prevazute în proiect si conform SR EN 159 - 1996.(05) 1222 Plăci de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fină), de formă patrata sau dreptunghiulara, la

dimensiunile, culorile si calitătile prevazute în proiect si conform STAS 5939-80.(05) 1223 Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plăci de alte dimensiuni si formate în

conditiile indicate în standardele celor doua materiale (faiantă si gresie).(05)1224 Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:

- coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5% pentru plăcile de gresie.

- la încercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare;- la încercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramâne nedeteriorata.

(05) 1225 placile nu vor prezenta pete de culoare închisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din esantion, fisuri în glazură, îngrosări ale glazurii sau zone insuficient glazurate, as-pect de “înghetat”sau cristalin si zone aspre.

(05) 1226 Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru plăcile de faianta :

- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10%- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6%- sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari

(05) 1227 Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile de gresie ceramica:

- la grosimi nominale: +/-10%- la lungimi si latimi nominale: +/-2%- săgeata: 0,35mm pentru gresie fină si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe diagonală si raportata la lungimea laturii mari.

(05) 1230 Livrare, depozitare, manipulare(05) 1231 Placile de faiantă sau gresie vor fi depozitate în locuri ferite de umiditate, acoperite, în am-

balajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plană sau pe rafturi.(05) 1232 Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier decât cantitatea strict necesara pentru exe-

cutarea placajului si numai la momentul necesar, astfel încât cutiile cu faianta sau gresie sa nu fie depozitate în locuri neadecvate.

(05) 1233 Plăcile se vor manipula cu grijă pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri de con-tactul cu materiale care le pot pata.

(05) 1234 Placile de faiantă sau gresie se vor transporta ambalate în cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate si uscate.

(05) 1235 In mijloacele de transport cutiile se vor aseza în stive, luându-se masuri pentru împiedicarea deplasarii stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si îm-prastierea plăcilor.

(05) 1240 Mortare pentru pozarea placilor la pereti(05) 1241 Generalitati:

1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate înainte de adaugarea apei.2. Se va adauga cantitatea necesară de apa pentru a obtine consistenta dorita. Se va evita excesul de apa.3.Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.4.Din timp în timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente adecvate, dar nu se

vor adăuga ingrediente.Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.

(05) 1242 Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 0…3 mm) în dozajvolumetric de 1:2.

48


(05) 1243 Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment având dozajul de 400 kg ciment la m3 nisip(granulatie 1…3 mm) în dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta).Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga apă suficienta pentru un amestec omogen.(05)1244 Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, în dozaj volumetric 2:1:1.

(05) 1250 Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti (05) 1251 Generalităti:1.Stratul de amorsă va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, în dozaj volumetric de 1:3. 2.Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0... 1 mm: Aracet DP25: apă în

proportie volumetrica 5:2: 1:2…3. 3.Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adaugă componentii lichizi

(Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).4. La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.

(05) 1300 EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT

Daca nu se specifică altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta (05) 1221 sau de gresie (05) 1222 cu mortare conform (05) 1240 san paste adezive (05) 1250, asa cum se specifica la (05) 1310.(05) 1310 Operatiuni pregatitoare(05) 1311 Inainte de începerea operatiunilor de placare cu placi de faiantă sau gresie, se vor fi executat celelalte lucrări de finisaj dupa cum urmeaza:

1. Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor în solutia definitiva, astfel încât suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice;2. Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, în afara pervazurilor care se vor monta dupa executarea placajelor.3. Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, în încaperile unde se vor executa placaje.4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de încalzire, îngropate sub placaj si probarea acestora sub presiune.5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele gauri ul-terioare urmând a fi date numai cu burghiul.6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plăci mozaicate, placi de gresie, marmură, etc.).7. Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la umiditate mare, se va face numai dupa montarea placajului.(05) 1312 Nu se va începe lucrul până ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate sat-isfacator.

(05) 1313 Inainte de începerea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce urmeaza a fi placate. Nu se va începe lucrul pâna ce nu vor fi îndreptate eventualele neregularitati constatate (abateri pe verticală si orizontală cât si eventuale vicii sau degradari aparente).

(05) 1314 Aplicarea placilor de faiantă sau gresie se va face numai pe snprafete uscate, pregatite în prealabil si care se înscriu în abateri de la planeitate cuprinse între 3 mm/m pe verticala si

2 mm/m pe orizontala.Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adâncituri).In cazul când aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi îndreptate prin completarea cu mortar

sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie să depaseasca 1-2 cm.(05) 1315 Inainte de începerea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele operatiuni:- îndepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grăsime, etc.- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adâncime de cca 1 cm, pentru

ca mortarul de fixare sa adere cât mai bine pe aceste suprafete.- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale panourilor mari se va aplica

un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati, necesara aderarii mortarului de fixare a placilor.(05) 1320 Generalitati(05) 1321 Nu se vor executa placaje în zone unde temperatura este sub +5°C.(05) 1322 Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar.

49


Patul de mortar nu se va aplica mult înainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si în nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.

(05) 1323 Se va evita pe cât posibil taierea placilor, astfel încât printr-o asezare corecta a acestora, placile care vor trebui sa fie tăiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa.

(05) 1324 Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund.Nu se vor aplica plăci nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.(05) 1325 Rosturile între plăci vor fi realizate în continuitate, atât pe verticală cât si pe orizontalä si

vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii, cum se spcifica la (05) 1350.(05) 1326 Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m

lungime.(05) 1330 Trasarea suprafetelor pentru placare(05) 1331 Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face atât fată de onizontala cât si fată

de verticală.(05) 1332 Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul repenelor

alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata respectiva a tencuielii, în imediata vecinătate a suprafetei care se placheaza.

(05) 1333 Firul cu plumb, lăsat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care urmeaza sa se execute.

(05) 1340 Executia lucrarilor de placare(05) 1341 Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului în

urmatoarea succesiune de operatii.(05) 1342 Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip (05) 1242 cu consistenta fluida (10-12 cm) pe toata înăl-

timea peretelui si driscuirea sa de la tavan pâna la linia despartitoare a zonei ce se placheaza;- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip (05) 1243 cu consistenta mai mare (6 cm) pe zona ce

se plachează;- aplicarea pastei adezive si a placajului;- executarea scafei de racordare;- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;- aplicarea vopselei de ulei.(05) 1343 Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramâne tencuita;

- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip (05) 1242 si grundului din mortar de ciment-nisip (05) 1243 pe suprafata ce urmeaza a fi placata:- executarea placajului.(05) 1344 Pe pereti din elemente din b.c.a.:a) Pe elemente plane din b.c.a.:- aplicarea spritului din ciment în grosime de 2-3 mm preparat din ciment: nisip 0... 1 mm; Aracet DP 25 în dozaj 1:3:0,15 si apa pâna la consistenta de 12-14 cm;- aplicarea grundului din mortar adeziv în grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0...1 mm; ciment; var pasta, Aracet DP 25, în dozaj volumetric 2:4:2:0,50 si apa pâna la consistenta de 10-12 cm;- executarea placajului.b) pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.:- aplicarea spritului de ciment în grosime de 2-3 mm, preparat din ciment: nisip 0... 3 mm; Aracet DP 25, în dozaj 1:4:0,3 si apa pâna la consistenta de 11-13 cm;- aplicarea grundului din mortar de fixare a placilor, preparat cu aceiasi compozitie ca la sprit, cu con-sistenta 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;- aplicarea mortarului adeziv în grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0... 1 mm; ciment; var pasta; Aracet DP 25, în dozaj 2:4:2:0,50 si apa pâna la consistenta 10-12 cm;- executarea placajului.(05) 1345 Suprafata grundului va fi zgâriata cu ariciul.(05) 1346 Plăcile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine în apă timp de 10-

50


15 minute înainte de începerea placarii si apoi se vor scurge de apa timp de 5 - 10 minute.Nu se vor folosi pentru placare placile ude.(05) 1347 Asezarea plăcilor va începe de la nivelul pardoselii, având grija sa corespunda rosturile par-doselii în cele ale placajului dacă nu se specifica altfel si corelându-se placajul (reglat perfect la orizon-tala) cu pardoseala al cărei nivel poate fi înclinat.(05) 1348 Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a mortarului (05) 1244 sau a pastei adezive (05) 1251-2, dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe stratul suport. (05) 1349 Dupa asezarea fiecarui rând de plăci se va curata mortarul în surplus si se va turna, în golurile ramase în spatele placilor, lapte de ciment.Se controlează de fiecare data cu dreptarul.(05) 1350 RostuireaDupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se vor curata prin frecare. Dupa această operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment alb, daca nu se specifica altfel, la un in-terval de timp de 6-8 ore de la terminarea executarii placajului pe întreaga suprafata din încaperea re-spectiva.(05) 1360 Protejarea lucrărilor(05) 1361 Spatiile în care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi închise si se vor pastra ast-fel pâna la uscarea perfecta a lucrarii.Placajele vor fi protejate de deteriorari pâna la receptia lucrarii.() 1362 In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de pânza de sac în fâsii sau foi care timp de 2 zile vor fi în permanenta umezite.

(05) 1370 Verificarea la receptia lucrarilor(05) 1371 Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult o unda cu săgeata de maximum 2 mm.

(05) 1372 Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafata; nu se ad-mit diferentieri de tonuri între panourile montate si nici în cadrul aceluiasi panou; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc.

(05) 1373 Rândurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii în continuare sau alternate, de latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.

(05)1374 Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele:1. Nerespectarea prezentelor specificatii.2. Pozitionarea defectuoasä a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stâlpilor a unor placi normale si nu a placilor speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat.

Se vor înlocui aceste placi cu unele potrivite.5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate în planurile din proiect.6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor până la receptie: fisurari ale plăcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete, etc.

(05) 1375 Amploarea remedierilor sau înlocuirilor va fi hotarâta de Consultant. Aceste operatiuni nu vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.

(05) 1400 MASURARI SI DECONTARE

(05) 1410 Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.(05) 1420 Decontarea lucrarilor se va face la metru pătrat de placaj executat, conform planurilor din

proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.

51


Caiet de sarcini (06) 0000 SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR

(06) 1000 GENERALITATI(06) 1010 Obiectul specificatiei

(06) 1011 Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare ter-mice fatadelor.(06) 1020 Standarde si normative de referinte(06) 1021 Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din stan-dardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste specificatii.(06) 1022 Standarde:STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de con-structie ale constructiilor.STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa.STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.STAS 6156-86 Acustica în constructii. Protectia împotriva zgomotului în constructii civile si social-cul-turale. Limite admisibile si parametrii do izolare acustica.(06) 1023 NormativeP 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de încalzire.C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (în curs do revizuire).P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile social-cul-turale si tehnico-administrative.Legea 10-95 Legea calitatii în constructiiHG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii. Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.(06) 1030 Gradul de detaliere proiectuluiAntreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei furnizoare.Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.Se vor urmari din plansele existente în proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade precum si pozitia nuturilor.

(06) 1100 MATERIALE SI PRODUSE(06) 1110 Materiale1. Sine

- din materiale sintetice - din aluminiu

2. Rigle de racordare3. Placi termoizolante

- polistiren- vata minerala

4. Adeziv pentru lipirea plăcilor izolante5. Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante6. Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle7. Diverse furnituri

52


(06) 1120 Tolerante() 1121 Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.(06) 1122 Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune în opera tre-buie se fie de peste +5 grade C, pâna la întarirea completa.(06) 1123 Nu se poate lucra la vânt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor so-lare).In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare.(06) 1130 Livrare, depozitare, manipulareMaterialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie.Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala, racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza în picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu multa apă curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare.La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru depozitarea lor.

(06) 1200 EXECUTIA(06) 1210 GeneralitatiSistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.(06) 1220 Pregatirea suprafetei suportTrebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie înlaturat uleiul do cofraj.(06) 1221 Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificându-se orizontalitatea cu bolobocul. In-tre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - câte 3 bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza întotdeauna în ultima gaura posibilă pentru a se evita lungimile prea mari nefixate. Pentru cladiri cu înaltimea sub 8 m se folosesc cuie, iar pentru cele cu înaltimea mai mare de 8 m se folosesc di-bluri însurubate. Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.(06) 1222 Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu înaltimea peste 8 m se utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se întinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utilizând partea cu dinti. Zonele de îmbinare (marginile) între placi trebuie sa ramâna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe întreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fâsie de 5 cm pe perimetrul placii si în 3 puncte din mijlocul ei (marimea zonei în cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul înca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se înlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se înlatura.(06) 1223 Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau însurubare.Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificată de producator. La cladirile cu înaltimea peste 20 m se iau masuri su-plimentare fata de cladirile cu înaltimea sub 20 m prin prinderea plăcilor cu un număr marit de dibluri, conform schemei producatorului.(06) 1224 Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa din

53


fibre do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pâna când spaclul adeziv înca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie să acopere plasa.Plasa nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.Colturile se protejeaza cu plasa specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica pen-tru a nu se realiza o acoperire prea groasa.In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o întarire suplimentara a coltului. Supra-punerea se face între glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu.In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi întarita cu plase blindate, care însa nu se mai suprapun.Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din fibra de sticla, care se montează cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu.(06) 1225 Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita în afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.(06) 1226 Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce în rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos în sus, suprapunându-se pe o distantă de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea completă a apei.Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.(06) 1227 Grundul se dă pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 do ore.(06) 1228 Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat dupa întinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara întrupere.Grosimea tencuielii este de 3 mm.Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta.Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.(06) 1229 Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai în cazul în care tencuiala nu se comanda de la început în culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa în raport 1:1 sau în functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu înainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea întregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, cât si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.

(06) 1230 Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfârsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace în tonul de culoare al stratului de acoperire.

(06) 1300 VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI(06) 1310 Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).(06) 1320 Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).(06) 1330 Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezisten-

tei la foc.(06) 1340 Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.(06) 1350 Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de

garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.(06) 1360 Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,

consultantul va putea decide înlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

(06) 1400 MASURARE SI DECONTARE(06) 1410 Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse în sistem.(06) 1420 Decontarea se face la suprafata în metri patrati, conform cantitatilor real executate.

54


55


FISA TEHNICA SISTEM TERMOIZOLANT

Se vor folosi numai sisteme agrementate.

Folosirea altor sisteme agrementate nu se va realiza decat cu acordul scris al proiectantului!

Parti componente :

Sistem termoizolant

Sistem de termoizolare agrementat Caracteristici tehnice

Aderenta adeziv la polistirenul expandat (conform SR EN 13494:2003)

Minim 0,08 N/mm2

Rupere din polistirenAderenta adeziv la suport din beton (conform SR EN 13494: 2003)

Minim 0,5 N/mm2

Permeabilitatea la apa a suprafetei sistemului (conform SR EN 1062-3: 2001)

<0,5 kg/(m2 h0,5)

Rezistenta la impact (conform SR EN13497: 2004) Nivel 2 Fara deteriorari la 2J

Rezistenta la penetrare (conform SR EN13498: 2004) Nivel PE 200 NRezistenta la cicluri de imbatranire accelerata la factori de mediu exteriori combinati: Caldura-ploaie; inghet-dezghet.

Sa reziste fara deteriorari la min. 100 cicluri (80 cicluri caldura-ploaie si 20 cicluri inghet-dezghet)

Aderenta tencuielilor la suport inainte si dupa cicluri de imbatranire accelerata (conform SR EN13497: 2004 si SR EN ISO 4628-2/4/5: 1993)

Minim 0,08 N/mm2

Permeabilitatea la vapori (SR EN ISO 7783-2: 2002) >20 g/(m2 zi)

56


FISA TEHNICA MATERIALE DIN SISTEMUL TERMOIZOLANT

Se vor folosi numai sisteme agrementate.

Mortar - Adeziv

Masa de armare minerala

Mortar adeziv mineral, imbunatatit cu pulberi polimerice, pentru lipire polistiren expandat pe suprafete organice si minerale;

Caracteristici tehniceDensitate 1,43 kg/dm3

Timp deschis 25-30 minuteRezistenta la temperatura -30 ... +70 0CAderenta la suport din beton, la 28 zile (conform SR EN 13494: 2003) >0,5 N/mm2

Conductivitatea termica (conform SR EN 12667: 2002) Maxim 0,85 W/mKClasa de combustibilitate Clasa C0

Polistiren expandat

termoizolant, detensionat, greu inflamabil;Caracteristici tehnice

Densitate conform (SR EN 1602+AC: 1998) 15-15,3 kg/m3

Lungime x Latime (SR EN 822: 1997) 1000x500 mm (±2)L2 si W2

Grosime - tolerante (conform SR EN 823: 1997) 10-500 mm (±1) T2

Abateri planeitate (conform SR EN 825: 1997) (±5 mm) P4 Stabilitate dimensionala (SR EN 1603+AC: 1998) (±5 %) DS (N)2Abateri perpendicularitatea muchiilor (conf SR EN 824: 1997) (±2 mm/m) S2

Conductivitatea termica (conform SR EN 12667: 2002) Maxim 0.038 W/mKRezistenta la tractiune (SR EN 1607+AC: 1999) > 0,13 N/mm²Efortul la compresiune, deformatie 10% (σ10) (conform SR EN 826: 1998)

> 0,08 N/mm²

Absobtia de apa de lunga durata prin imersie partiala - 28 zile (conform SR EN 12087:1999)

≤ 0,5%

Clasa de reactie la foc (conform SR EN 13501-1: 2002) Clasa E

Polistiren extrudat

termoizolant, detensionat, greu inflamabil;Caracteristici tehnice

Densitate conform (SR EN 1602+AC: 1998) 32-35 kg/m3

Lungime x Latime (SR EN 822: 1997) 1000-3000x550-600 mm (±8)

Conductivitatea termica (conform SR EN 12667: 2002) Maxim 0.036 W/mKEfortul la compresiune, deformatie 10% (σ10) (conform SR EN 826: 1998)

> 200 kPa

Absobtia de apa de lunga durata prin imersie partiala - 28 zile (conform SR EN 12087:1999)

≤ 0,7%

Clasa de reactie la foc (conform SR EN 13501-1: 2002) Clasa E

Plasa de armare din fibra de sticla

tesatura din fibra de sticla impregnata, rezistenta la actiunea substantelor alcaline ;Caracteristici tehnice

greutatea specifica > 155 g/m²dimensiunea ochiurilor 4 x 4 mmForta de rupere la tractiune - longitudinal Minim 700 NForta de rupere la tractiune - transversal Minim 1000 NRezistenta la tractiune dupa pastrare 24 de ore in mediu alcalin - longitudinal

Minim 700 N

Rezistenta la tractiune dupa pastrare 24 de ore in mediu alcalin - transversal

Minim 1000 N

Clasa de combustibilitate Clasa C0

Tencuiala organica pentru

fatada

dispersie apoasa de rasini sintetice cu umpluturi minerale si pigmentiCaracteristici tehnice

Densitate 1,6 kg/dm3

pH 9-10Rezistenta la difuzia vaporilor de apa Sd: 0,2-0,3 mAderenta la suport (conf. NE 001: 1996) Minim 0,5 N/mm2

Clasa de combustibilitate Clasa C4

57


FISA TEHNICA ANCORA PERETE

Se vor folosi numai produse agrementate. Prezenta fisa nu restrictioneaza folosirea altor produse agrementate!

Ancora pentru fixare suplimentara termoizolatie polistiren pe suport de beton sau zidarie cu goluri tip Ejotherm NTK U 170 sau echivalent

ANCORA PERETE

Ancora pentru fixare suplimentara termoizolatie polistiren pe suport de beton sau zidarie cu goluri tip Ejotherm NTK U 170 sau echivalent

Caracteristici tehnicediamentru ancorei 8mmdiametrul talerului 60mmadancimea gaurii de ancoraj min. 50mmlungimea ancorajului min. 40mmrezistenta la smulgere caracteristica 0.6kN/ancora

Indicatii de montaj:

Perforare prin materialul izolant pană in materialul - suport.

Se introduce ancora in gaură, pană cand talerul stă fix pe materialul termoizolant.

Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului.

Instructiuni de verificare la tractiune:

Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din

ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va dubla

pentru fiecare diblu necorespunzator.

Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor.

Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul zidariei din blocuri

ceramice.

Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor existente si stablilirea

pachetului de strangere.

Rezistenta la tractiune ancore mecanice ("rezistenta caracteristica"x"factor de siguranta")STRAT SUPORT NORMATIVE EUROPENE REZISTENTA MINIMA

beton armat EN 206-1 1.5kN (150kg)caramida cu goluri verticale DIN 105 1.2kN (120kg)beton celular autoclavizat (BCA) P2-P7 0.75kN (75kg)

58


CAIET DE SARCINI

CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA ACOPERIS SI HIDROIZOLATII

PRINCIPII GENERALE

Descrierea succintă

Procedeul de izolare propus constă în aplicarea prin pulverizare cu dispozitive de înaltă presiune, pe suprafaţa de izolat, a spumei de poliuretan preparată la faţa locului în instalaţii speciale, mobile.

Spuma de poliuretan se formează ca rezultat al reacţiei chimice între două componente lichide (poliol şi izocianat), încălzite şi aduse separat în jet, unde se amestecă în raport de 1:1, în volum. Amestecul de spumă se proiectează pe suprafaţa suport. În funcţie de grosimea izolaţiei care urmează să fie realizată, se aplică un singur strat sau mai multe straturi suprapuse de spumă.

Amestecul aplicat se întăreşte în aproximativ 4 minute, formând un strat izolant de spumă rigidă de poliuretan.

Spuma rigidă, realizată cu acest procedeu, este un material pe bază de poliuretan, termo, fono şi hidroizolant, duro-plastic, cu structură celulară predominant închisă (având peste 92% celule închise).

Elementele componente lichide ale spumei de poliuretan sunt:- componenta A: un amestec de polioli, conţinând catalizatori, ignifuganţi şi agenţi spumanţi;- componenta B: izocianat, care este un difenil-metan-diizocianurat (MDI).

Spuma rigidă de poliuretan, realizată in situ, poate avea grosimi diferite, conform prevederii proiectului de execuţie a lucrării de izolare.

Grosimea unui strat de spumă este cuprinsă între 10 şi 25 mm. Izolarea cu spumă rigidă din poliuretan se realizează în maxim cinci straturi succesive.

Procedeul permite realizarea izolării termice, fonice şi impermeabilizarea, in situ, a construcţiilor, într-o singură operaţiune.

În situaţiile în care izolaţia se aplică la exterior şi nu poate fi tencuită, pentru a o proteja de agenţii atmosferici şi radiaţiile solare, pe ea se aplică o peliculă de poliuree.

Instalaţia mobilă de executarea izolaţiei are următoarele componente principale: generator de curent, compresor de aer, rezervor de polioli, rezervor de izocianat, echipament pentru încălzirea şi pomparea componentelor lichide ale spumei, pompe pneumatice, manşon cu trei furtunuri (câte unul pentru componente şi unul pentru aer comprimat) şi pistol de pulverizare.

Identificarea produsului

59


Procedeul se identifică prin elementele sale caracteristice.

Elementele componente ale spumei de poliuretan, poliolul şi izocianatul se livrează în butoaie metalice de 200 litri sau 1000 litri, prevăzute cu etichetă pe care se specifică:

- denumirea/marca fabricantului;- denumirea comercială a materialului;- data şi numărul lotului de fabricaţie;- instrucţiuni de transport, depozitare, utilizare;- atenţionări riscuri;- viza controlului tehnic al calităţii.

Domenii acceptate de utilizare în construcţii

Procedeul se aplică conform proiectului tehnic si a detaliilor de executie întocmit cu respectarea Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările şi completările ulterioare şi a reglementărilor tehnice în vigoare.

Procedeul de izolare cu spumă rigidă de poliuretan se poate aplica pe orice suprafaţă uzuală în construcţii, atât în exterior cât şi în interior, la izolarea acoperişurilor plane şi înclinate, pereţilor, elevaţiilor, pardoselilor, fundaţiilor precum şi la izolarea depozitelor, camerelor frigorifice, piscinelor, cisternelor etc. Procedeul se poate utiliza inclusiv în medii industriale agresive.

Aptitudinea de exploatare în construcţii

Izolaţia realizată prin procedeu îndeplineşte cerinţele din Legea nr. 10/1995, modificată cu Legea nr. 123/2007, privind calitatea în construcţii în ceea ce priveşte:

Rezistenţă mecanică şi stabilitate: Izolarea in situ cu spumă rigidă de poliuretan nu influenţează rezistenţa şi stabilitatea generală a construcţiei la care se aplică.

Securitate la incendiu: Izolaţia din spumă rigidă de poliuretan se încadrează în clasa de reacţie la foc E-d2 (C4).

Igienă, sănătate, mediu: Spuma rigidă de poliuretan nu dăunează sănătăţii oamenilor sau mediului, nu degajă noxe, nu este radioactivă şi nu este cuprinsă în lista noxelor cancerigene sau potenţial cancerigene, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 91/2002.

Siguranţă în exploatare: Procedeul de izolare, realizat în condiţiile tehnice şi de siguranţă prevăzute de producător nu prezintă riscuri de accidentare pentru utilizatori. Datorită aderenţei foarte bune la orice tip de suprafaţă şi menţinerii proprietăţilor în timp, nu există un risc de desprindere a izolaţiei din spumă rigidă de poliuretan de suportul pe care se aplică.

Protecţia împotriva zgomotului: Indicele de atenuare acustică a izolaţiei din spumă rigidă de poliuretan aplicat pe zidărie din cărămidă, beton, lemn, tabla, azbociment are valoarea R=47 dB pentru un strat de spumă de grosime 2-3 cm, R=49 dB pentru un strat de grosime 4 cm, respectiv R=52 dB pentru un strat de spumă rigidă de poliuretan de 5 cm.

Economie de energie şi izolare termică: Izolaţia din spumă rigidă de poliuretan, aplicată in situ, are proprietăţi termoizolante ridicate care satisface exigenţele reglementate privind izolarea termică a construcţiilor civile, industriale şi agricole. Coeficientul de conductivitate termică al spumei rigide de poliuretan aplicate in situ, are valoarea declarată ( D ) de 0,018 W/m.K.λ Coeficientul de transfer termic al ansamblului suport + termoizolaţie se determină de la caz la caz, ţinând seama de grosimea stratului de spumă de poliuretan aplicat şi de grosimea şi natura materialelor din care este realizat elementul suport. Termoizolarea cu spumă rigidă de poliuretan a elementelor de construcţii contribuie la obţinerea confortului termic şi la economia de energie în construcţii. Izolaţia aplicată este permeabilă la vapori de apă. Stratul izolant din spumă rigidă de poliuretan cu structură celulară predominant închisă şi impermeabilă la apă, asigură şi izolarea hidrofugă a zonei de construcţii la care se aplică şi poate înlocui hidroizolaţia clasică.

60


Durabilitatea (fiabilitatea) şi întreţinerea

Izolaţia din spumă rigidă de poliuretan, realizată prin procedeu, cu structură celulară predominant închisă, are absorbţie de apă redusă, rezistenţă bună la uleiuri minerale, acizi şi alcalini diluaţi, gaze de eşapament, poluare industrială şi aderenţă foarte bună la toate tipurile de suprafeţe uzuale în construcţii.

În condiţii de exploatare normală, în domeniile specificate şi protejate de razele UV, durata de viaţă a izolaţiei din spumă rigidă de poliuretan este de cel puţin 40 ani.

Izolaţia din spumă rigidă de poliuretan aplicată in situ nu necesită lucrări de întreţinere.

Materia prima

Elementele componente lichide ale spumei rigide de poliuretan, utilizate de procedeu, trebuie sa fie fabricate de firma specializate, agrementate.

Fabricarea se va face pe linii tehnologice moderne, specifice realizării acestor produse, care să asigură realizarea componentelor la parametrii ceruţi pentru acestea.

La recepţia materiilor prime se verifică conformitatea acestora cu documentele însoţitoare emise de furnizori.

Condiţii de fabricareComponentele spumei rigide de poliuretan (polioli şi izocianat) trebuie sa se realizeze în conformitate cu prevederile standardului UNE 92120-1:1998 pentru spumă rigidă de poliuretan aplicat in situ prin pulverizare, pe linii tehnologice moderne care să asigure realizarea produselor la parametrii ceruţi şi menţinerea calităţii produselor.

Condiţii de livrare

La livrare componentele spumei rigide de poliuretan trebuie sa fie însoţite de declaraţia de conformitate a producătorului cu agrementul tehnic, conform standardului SR EN ISO/CEI 17050-1:2005, de certificatele de calitate aferente lotului de fabricaţie, de fişele tehnice, de instrucţiuni de utilizare şi de fişele cu date de siguranţă, redactate în limba română.

Componentele se livrează în butoaie metalice de 200 litri, atât pentru componenta „A” (poliol), cât şi pentru componenta „B”(izocianat).

Transportul componentelor, în bidoane metalice închise ermetic, se face în mijloace de transport auto sau CF acoperite, ferite de umezeală, intemperii şi radiaţii solare.

Pentru depozitarea de lungă şi scurtă durată producătorul precizează condiţiile de depozitare (clasa de periculozitate, temperatură, umiditate etc.).

61


PUNEREA IN OPERA

Punerea în operă

Lucrările de izolare a construcţiilor cu spumă rigidă de poliuretan aplicată in situ se execută fără dificultăţi particulare, într-o lucrare de precizie normală, cu personal calificat, în condiţiile respectării instrucţiunilor de punere în operă prevăzute de firma producătoare de materii prime pentru sistemul de pulverizare cu spuma dura din poliuretan. Pentru prepararea şi aplicarea in situ a izolaţiei din spumă rigidă de poliuretan se utilizează instalaţii de înaltă presiune. Echipamentele pentru punerea în operă a izolaţiei din spumă rigidă de poliuretan trebuie sa fie mobile, performante, sa asigure realizarea izolaţiei la parametrii prevăzuţi şi menţinerea constanţei calităţii acesteia.

Înainte de aplicarea spumei se verifică starea suprafeţei suportului.

Suprafaţa suportului trebuie să fie curată, uscată, fără praf şi grăsimi. Dacă suportul este metalic, aceasta trebuie să fie fără oxizi şi rugină iar pentru asigurarea unei aderenţe bune a spumei se recomandă aplicarea în prealabil a unui strat de grund.

Operaţiile principale ale procedeului de izolare sunt următoarele:- se curăţă suprafaţa de lucru şi se verifică dacă este uscată;- se porneşte generatorul de curent de 380 V;- se porneşte compresorul de aer;- se porneşte instalaţia de încălzire şi de pompare a amestecului;- se face reglarea instalaţiei de încălzire în funcţie de temperatura ambiantă, temperatura

suprafeţei de izolat şi de temperatura componentelor lichide din rezervoare (bidoane);- se derulează furtunurile până la suprafaţa de lucru;- se acţionează pistolul şi se pulverizează amestecul de spumă pe suprafaţa de lucru;- in cazul in care este prevazuta si un strat de protectie (poliuree) se pulverizeaza peste straturile

de spuma dura din poliuretan.\]

În momentul în care se acţionează pistolul de aplicare a amestecului se pornesc cele două pompe pneumatice, dispuse, una în bidonul de poliol iar cealaltă în bidonul de izocianat, care împing lichidele din bidoane în rezervorul instalaţiei de încălzire.

Din rezervor, lichidele sunt împinse cu pompele proprii la pistol, prin două furtunuri separate, încălzite electric. În faţa jetului de aer comprimat, se deschid concomitent accesele componentelor lichide, se reglează dozajul şi se proiectează amestecul pe suprafaţa de lucru.

Eficienţa procedeului de izolare este influenţat, în special, de următorii factori:- condiţiile atmosferice (temperatură, umiditate, vânt etc.);- condiţiile suprafeţei suportului (temperatură, umiditate, curăţenie, tip material);- reglajul utilajului de aplicare, adecvat condiţiilor existente;- poziţia suprafeţei de lucru (orizontal, vertical, înclinat, acoperiş, subsol etc.);- grosimea şi numărul straturilor aplicate.

Modul concret de aplicare a spumei poliuretanice se stabileşte pentru fiecare lucrare în parte, ţinând cont însă de următoarele reguli generale:

- grosimea unui strat aplicat trebuie să fie 10-20 mm având în vedere caracterul puternic exoterm al reacţiei de spumare;

62


- grosimea stratului de spumă este controlabilă şi se poate modifica variind viteza de aplicare şi/sau mărimea camerei de amestec a pistolului;

- pe suprafeţe reci, primul strat de spumă aplicat are un timp de reacţie mărit şi creşterea nu este completă, de aceea se recomandă ca primul strat să fie un grund subţire, generator de căldură, peste care, se poate realiza stratul următor la parametrii prevăzuţi;

- temperatura recomandată în furtunuri este între +30 0C şi +50 0C în funcţie de condiţiile de mediu;

- temperatura suportului în timpul pulverizării spumei să fie cel puţin +5 0C;- procedeul de izolare nu se aplică pe suporturi umede şi nici în condiţii atmosferice nefavorabile

(temperaturi scăzute, umiditate ridicată, precipitaţii, vânt etc.);- spuma rigidă aplicată în exterior capătă o culoare închisă şi devine casantă la acţiunea razelor

UV. De aceea, pentru aplicaţiile la exterior, suprafeţele izolate trebuie protejate cu poliree vopsita in masa. Executarea lucrărilor de izolare se face în condiţiile respectării prevederilor din fişele tehnice de securitate ale produselor, elaborate de producător.

Ca măsuri de protecţia muncii, se folosesc echipamente adecvate de protecţie (combinezon, ochelari, mănuşi, pantofi etc.) pentru evitarea contactului soluţiei de pulverizare cu ochii şi cu pielea.

Controlul procedeului

Înainte de aplicarea spumei se verifică:- starea tehnică a instalaţiei de pulverizare;- termenul de valabilitate a componentelor;- starea suprafeţei suportului;- temperaturile (mediului, suportului şi a componentelor din bidoane).

La începerea pulverizării spumei se verifică:- temperatura furtunurilor componentelor;- reglajul instalaţiei de pulverizare;- aspectul şi grosimea stratului de spumă realizată.

După terminarea procesului de aplicare a spumei se verifică stratul izolant de spumă rigidă de poliuretan rezultat: aspect, grosime, aderenţa la suport, densitate.

Suportul pe care se aplica structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat si desprafuit.

Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base etc).

Componentele lichide ale spumei poliuretanice (poliol şi izocianat) se depozitează în bidoane metalice închise ermetic, în spaţii închise şi uscate, la temperaturi între +15 0C şi +25 0C, ferite de umezeală, intemperii şi de radiaţii solare.

Condiţii de punere în operă

Procedeul de izolare cu spumă rigidă de poliuretan, aplicată in situ, se execută cu instalaţia şi echipamentele mobile ale producătorului, conform instrucţiunilor tehnice proprii de execuţie, în condiţiile respectării tehnologiei de aplicare dată de producătorul materialelor componente şi a prevederilor din Fişele tehnice de securitate ale produselor.

La efectuarea lucrărilor de izolare se respectă şi prevederile din următoarele reglementări tehnice:

63


- C 107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri”;

- C 203-91 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a izolării termice şi de remediere a situaţiilor de condens”;

- C 125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi tratamentelor acustice la clădiri”;

- C 300-94 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”.

La efectuarea lucrărilor de izolare in situ se respectă normele de tehnica securităţii muncii, specifice acestui gen lucrări, conform cu IM 006-1997 „Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii” precum şi prevederile Legii nr. 319/2006 „Legea securităţii şi sănătaţii în muncă”.

Recepţia lucrărilor se efectuează in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.

Se va lucra cu produse omologate si agrementate de normele in vigoare.

Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului trebuie sa se desfasoare in conditii facile pentru asigurarea calitatii necesare in utilizare, prin respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. Lucrarile se vor executa de catre firme autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu. Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordante fata de situatia din teren. Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va elabora documentatia tehnologica de executie (functie de natura si amploarea lucrarilor) si va stabili graficul de esalonare in raport cu lucrarile conexe si/sau cu lucrarile de alt specific. Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice in vigoare. Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces, a punctelor si zonelor de depozitare a gospodariei anexe si a masurilor de protectie a muncii si de paza si prevenire a incendiilor.

Lucrarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcordanta va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate cu instiintarea beneficiarului. Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze de executie, in special pentru lucrarile ascunse, impreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul). In unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate.

La terminarea executiei se vor intocmi formele de receptie ale lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatarilor si verificarilor efectuate de o comisie formata din executant, proiectant si beneficiar. Se vor face, unde este posibil, probari ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor infiltratii.

Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului, incât sa se evite deteriorarea lucrarii executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitatii, vânt) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere).

Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinânduse seama in special de pante, de caile de acces, transport si manipulare a materialelor, fara afectarea zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate.

64


Dotarile grele de lucru (butelii cu gaz, containere sau paleti cu material hidroizolant, etc.) vor fi prevazute cu postamente si elemente de transport care sa nu deterioreze suprafetele suport si cele hidroizolate.

La pante generale mai mici de 2% se admit stagnari de apa pe suprafete limitate.

Conditii climatice

Structurile hidroizolante se vor aplica la exteriorul constructiilor in conditii climatice normale, adecvate lucrarilor de hidroizolare: fara vânturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste + 2°C;

Structurile hidroizolante se vor aplica in conditii de temperatura pozitiva si de perfecta ventilare a spatiilor in care se lucreaza (in special la lucrul cu produse ce contin solventi organici volatili sau substante nocive).

Conditii privind protectia muncii si prevenirea incendiilor

Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca (asigurarea cailor de acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunzatoare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc).

Se vor lua toate masurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc).

Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile inchise, izolate) de gaze toxice si/sau inflamabile.

Nu se vor admite utilaje, scule si unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectia si sanatatea muncitorilor.

PRINCIPII PRIVIND EXPLOATAREA

Masurile de intretinere preconizate si frecventa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul Tehnic (cartea tehnica a constructiei).

Durabilitatea hidroizolatiilor cladirilor implica un sistem functional privind verificarea, exploatarea si intretinerea acestora.

Controlul calitatii lucrarilor de termo-hidroizolatii se va face pe parcursul desfasurarii lucrarilor, pe faze determinate si la terminarea acestora si vor fi stipulate in procese verbale ce se vor anexa la cartea tehnica a constructiei, astfel:

Verificari pe parcursul lucrarilor: calitatea suportului; calitatea materialelor hidroizolante; pozitionarea si fixarea in structura suport a pieselor inglobate, de trecere, a elementelor de

strapungere etc; calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau termohidroizolante.

Rectificari:

65


rectificari locale, unde este cazul, pe etape de lucru;

in vederea verificarii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare si protectie, a eventualelor defectiuni locale si de finisare a suprafetei hidroizolate, unde este cazul.

Verificare finala: verificarea de suprafata se va realiza vizual si prin tatonare, urmarind corectitudinea si calitatea

modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la cerere, se poate face si verificarea structurala prin sondaje carotare, cu probe de laborator ale acestora);

verificarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor;

verificarea prin proba cu apa (unde este posibila realizarea indundarii cu apa) timp de 72 ore (fara a se depasi capacitatea de stabilitate si rezistenta a cladirii).

Verificari periodice: verificarea periodica se va realiza conform unei metodologii stabilite de catre beneficiar cu

proiectantul si/sau executantul. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata la intervale de doi ani.

Intretinerea: La verificarile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei. Orice interventii

neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului.

La verificarile periodice se vor avea in vedere: Interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, incarcari

suplimentare, ancoraje, etc); Interzicerea circulatiei pe suprafetele concepute si realizate ca necirculabile; in acest sens este

recomandabil ca in cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni sau care cuprind puncte de vizitare, sa se prevada cai de acces ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui scop.

Intretinerea hidroizolatiilor este sarcina beneficiarului, conform indicatiilor stipulate in documentatia tehnica. Intretinerea consta in masuri privind utilizarea corecta si la lucrari de interventie curente. La lucrarile de interventie curente (ce se refera la izolatiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de structuri grele) se au in vedere: curatarea sezoniera periodica a suprafetelor prin inlaturarea depunerilor si vegetatiei (minim de 2 ori pe an; primavara si la sfârsitul toamnei) prin maturare, precum si curatirea cu atentie pe timpul iernii a aglomerarilor excesive de zapada sau a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale; interzicerea schimbarii modului de utilizare a spatiilor hidroizolate fara acordul proiectantului; mentinerea in conditii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje, copertine, etc); repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolatii si/sau elemente de protectie).

66


FISA TEHNICA SPUMA DURA DIN POLIURETAN SI POLIUREE

Se vor folosi numai produse agrementate.

Spuma dura din poliuretan

Spuma dura din poliuretan pulverizat.Se va monta in 2-5 straturi succesive cu grosime totala conform proiectului tehnic si detaliilor de executie. Se va proteja cu poliuree rezistenta la UV vopsita in masa.

Caracteristici tehniceCARACTERISTICA UM Proprietati

1. Aspectul SR EN 823:1997

Structură celulară uniformă, duro-plastică şi culoaregalbenă.

2. Densitatea aparentă SR EN 1602:1998

kg/m3

44,53. Rezistenţa la compresiuneSR EN 826:1998

kPa 2584. Rezistenţa la tracţiune perpendicular pe feţeSR EN 1607:1998

kPa 1685. Absorbţia de apă de lungă durată (7 zile)SR EN 12087:1999

% 4,56. Impermeabilitatea la apăSR EN 137:1995

-

7. Conductivitatea termicăSTAS 5912-89

W/mK ≤ λ 0,0288. Clasa de reacţie la foc euro-

clasă E-d2 (C4)

Pelicula de poliuree Poliuree rezistenta la UV vopsita in masa.

Caracteristici tehniceCARACTERISTICA UM Proprietati

1. Rezistenţa la rupere prin tracţiune SR EN ISO 527-1 :2000

N/mm2 >10

2. Alungirea relativă la rupere prin tracţiuneSR EN ISO 527-1 :2000

% >2503. Grosime peliculăSR EN ISO 2808:2007

mm 1,5÷24. Aderenţa peliculei de protecţie la suport de:SR EN ISO 4624:2003

N/mm2 >0,1 5. Permeabilitatea la apă (la o coloană de 10 cm, după 7 ore) - pe suport de betonNE 0001/5-95

l/m2 0impermeabil

67


Caiet de sarcini - (07) 1000 FERONERIE SI ACCESORII

(07) 1100 GENERALITATI(07) 1110 Obiectul specificatiei

(07) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tâmplaria interioara si exterioară a cladirilor civile si industriale.

(07) 1120 Standarde si normative de referintă(07) 1121 Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din

standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.(07) 1122 Standarde:

1. STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.2. STAS 1548-91 Inchizătoare cu bare (cremoane).3. STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.4. STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre5. STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.6. STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Dimensiuni.6. 7.STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.8. STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.9. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.10.STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.11.STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.12.STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.13.STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.14.STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.15.STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.16.STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate.17.STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.18.STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre.

(07) 1130 Mostre si testari(07) 1131 Conform specificatiilor din capitolul (07) 1140.

(07) 1200 MATERIALE SI PRODUSE(07) 1210 Materiale (în plus fata de (07)1122)(07) 1211 Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate împotriva

coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.(07) 1220 Feronerie si accesorii(07) 1221 Feroneria si accesoriile vor corespunde specificatiilor de la capitolul (07) 1210. (07) 1230 Abateri admisibile(07) 1231 Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje ne-

feroase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau în-doire.

(07) 1300 MONTAJUL FERONERIEI S1 ACCESORIILOR(07) 1310 Montajul

(07) 1311 Tâmplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate.(07) 1312 In cazul în care montajul se va executa pe santier, acesta se va face în conformitate cuinstructiunile producatorului, care trebuie sa însotească produsul respectiv.(07) 1320 Elemente de fixare a feroneriei(07) 1321 Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap înecat.

68


(07) 1322 Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudură (bala-male).

(07) 1330 Livrare, depozitare, manipulare(07) 1331 Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate, pentru a nu se deteri-

ora.(07) 1332 Piesele de feronenie se vor livra în seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe

tâmplarie.(07) 1333 Tâmplaria va fi adusa în santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci,

olivere, zavoare).(07) 1334 Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.(07) 1335 Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale.

(07) 1336 Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise, ferite de umezeala si agenti corozivi.

(07) 1337 Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.(07) 1338 Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a calitătii, întocmit

conform dispozitiilor legale în vigoare.(07) 1340 Protejarea feroneriei(07) 1341 Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zu-

graveli prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de polietilenă.(07) 1342 Transportul si manipularea elementelor de tâmplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.(07) 1350 Verificarea în vederea receptiei

(07) 1351 Feroneria trebuie sa fie curată, fara urme de vopsea, zgârieturi sau deformari. (07) 1352 Elementele de închidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ire-prosabil, fara greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei.

(07) 1353 Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele care sa func-tioneze perfect.

(07) 1354 Balamalele se vor unge cu vaselină pentru a se evita uzura în timp.(07) 1355 Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevăzute în proiect.Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în conditiile specificate.

(07) 1400 MASURATOARE SI DECONTARE(07) 1410 Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din cantitativul de lucrari.

69


Caiet de sarcini - TAMPLARIE

GEAMURI

1. GeneralitatiPrezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la tamplaria de

P.V.C. si lemn.

1. Standarde si materialeSTAS 853 - 80 Geamuri traseSTAS 3230 - 84 Garnituri de cauciucSTAS 2571 - 86 Suruburi pentru montat geamuriCordoane de garnitura de cauciuc neoprenChit permanent elastic cu doua componente de baza de polimeriStandarde si agrementari tehnice valabile pentru geamuri termoabsorbante

2. Transport si depozitarea) Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate in

standardele de fabricatie respective.Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie) si inghetarea acesteia intre foile de geam.

b) Nu se desfac din ambalaje decat in momentul inceperii debitarii geamurilor la dimensiunic) Eventuala debitare in mod centralizat impune transportul geamurilor in containere speciale,

pentru evitarea degradarii acestora prin zgariere, murdarire etc.

3. Lucrari premergatoare montajului geamurilora) montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea lucrarilor

de vopsitorii si pardoseli.b) In vederea montajului se va avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare:- curatirea tamplariei cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf etc.- aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cand au fost aduse taiate la dimensiuni fixe sau

este vorba de geamuri termopan.- Taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje livrate, pe o masa de lucru acoperita

cu o patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului, taierea se face cu diamantul si vinclu.

- Geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de , cu petrol, aplicat cu o carpa inmuiata bine si stearsa.

c) Falturile ramelor in care se vor monta geamurile se verifica sa corespunda urmatoarelor conditii:

- fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a canalelor si prin intermediul acestora o asezare stabila a geamurilor

- retelele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate sa fie paralele cu fetele geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm.

- Adancimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si vitrajelor, a jocurilor periferice de prindere propriu-zisa a faltului. Adancimea poate varia de la 11-20 mm in functie de materialele utlizate in corelatie cu solicitarile exterioare considerate.

- Latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor si trebuie sa asigure jocurile laterale impuse pe considerente de etanseitate.

d) Calarea geamurilor se face astfel incat sa se limiteze la minimum deformarea sprosurilor, asigurand buna functionare a partilor mobile ale tamplariei astfel:

70


- Sa se asigure o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime, latime si grosime.- Transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor precum si a

incarcarilor pe care acestea le preia.- Evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevelelor)- Evitarea contactului sticla-rama (cercevea) pe contur in special la elementele de metal.

4. Conditii tehnice de calitatea) Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda

standardelor de fabricatieb) Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a elementelor

metalice.c) Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule adecvate si dispozitive

corespunzatoare.d) Se vor verifica:- marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati;- prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice.e) garniturile de cauciuc trebuie sa fie bine fixate.f) Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la

nivelul baghetei.g) Suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit sau vopsea.

La receptia lucrarilor se va verifica si respectarea prevederilor documentatiilor tehnice si even-tualele recomandari ale furnizorului, nerespectarea acestora duce la refacerea sau remedierea lu-crarilor

TAMPLARIE LEMN

Tâmplăria din lemn stratificat îmbină calităţile tradiţionale ale tâmplăriei clasice din lemn cu cele ale sistemelor de ferestre moderne.

Utilizând profile din lemn stratificat se pot obţine ferestre cu un grad de izolare termică ridicat (1.1 – 1.8K/m2k), cu un coeficient de izolare acustică foarte bun (R=34dB), cu o stabilitate a formei şi a di-mensiunilor deosebită (dată de o umiditate relativă a lemnului de 812%), într-o gamă de culori diversi-ficată.

La execuţia ferestrelor standard se utilizează semifabricate triplustratificate, din esenţe de stejar sau de răşinoase, iar la comanda sunt disponibile şi semifabricate realizate din alte sortimente de lemn.

Profilul folosit pentru ferestre este realizat prin îmbinarea în dinţi si lipirea în presă cu adezivi eco-logici, obţinându-se un montant rezistent, perfect stabil.

Dimensiunea profilului utilizat: 64 x 85 mm.

Gradul ridicat de fiabilitate şi etanşarea foarte bună este rezultatul utilizării unui sistem de feronerie deosebit de performant şi a unui sistem de etanşare (format din mai multe garnituri special profilate montate pe cercevea fabricate din elasto-polimer modificat, rezistent la uzură, cu capacitate întârziată de îmbătrânire, garantându-se astfel ani îndelungaţi asigurarea unei bune etanşeizări). Culoarea garni-turilor va fi în ton cu finisajul ferestrelor executate.

Feroneria asigură o manevrare facilă a uşilor şi ferestrelor fiind disponibilă în varianta cu deschidere laterală, batantă, oscilo-batantă iar prin elementele complementare (dispozitiv de aerisire, mâner fer-eastră cu posibilitate de închidere cu cheie) asigură satisfacerea unor exigenţe mai speciale.

71


Folosind sisteme de feronerie reglabilă există posibilitatea realizării unor reglaje fine, astfel asigurându-se funcţionarea ireproşabilă a părţilor mobile.Protecţia lemnului la acţiunea factorilor externi se realizează prin folosirea unui sistem de grunduire bazat pe un grund elastic, folosirea unor vopsele şi a unor lacuri rezistente la decolorare, cu grad mare de protecţie UV. În acest caz lemnul este tratat special (fungicid si insecticid) si protejat contra umiditatii.Ferestrele sunt echipate cu sticla termopan, într-o gamă foarte largă, astfel pornind de la geamul termopan 4+12+4mm float, existând o multitudine de opţiuni în ce priveşte tipul de sticla folosit (transparent, colorat in masa, reflexiv, antiefractie, sablat, bombat etc.) şi proprietăţile izolate ale geamului respectiv (cu coeficient de izolare termică de minim 1.1W/m2k). De la caz la caz se pot monta baghete decorative intre cele doua suprafeţe de sticla.Sticla se montează în pat siliconic rezistent la intemperii, asigurând în acest fel etanşeizarea completă şi durabilă.Geamul termopan se montează şi se fixează în rama fixă sau cerceveaua mobilă cu ajutorul baghetelor speciale pe care se lipeste o garnitura din EPDM. Baghetele se confecţionează din material lemnos având aceleaşi caracteristici calitative şi tehnice ca si restul materialului lemnos folosit la fabricarea ferestrelor.Calitatea produselor este riguros controlata, pentru tâmplărie din lemn de răşinoase sau stejar oferim o garanţie excepţională:5 ani pentru profile5 ani pentru feronerie3 ani pentru finisajul (lăcuirea) suprafeţelorDimensiuni limită pentru ferestre mobile:

Elemente opţionale :Sprosuri din lemn aplicate pe interior si exteriorSprosuri din lemn înglobate in cerceveaSprosuri din Al înglobate in geamul termopanRulouri exterioarePervaze

72

http://trident.ro/wp-content/uploads/2011/04/t1.jpg%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


(10) 3000 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA

(10)3100 GENERALITATI

(10) 3110 Obiectul specificatiei(10) 3 111 Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrările de executie a pardoselilor cu placi din

gresie ceramica.(10) 3112 Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la (10) 1000.(10) 3113 Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala din

placi de gresie ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt cuprinse la capitolul (10)1312(10) 3120 Concept de bazaLa lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la grupurile sanitare (bai, WC-uri, bu-

catarii, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau în orice alt spatiu indicat în proiect.(10) 3130 Standande si normative de refeninta(10) 3131 Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si recomandari din

standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(10) 3132 Standande: 1. STAS 388- 80 - Ciment Portland2. SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.3. STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.4. STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.5. STAS 5939- 80 - Placi din gresie ceramica.6. STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland 7. STAS 8171-84 Folie de polietilena.(10) 3133 Normative.1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.(10) 3140 Material suplimentarAntreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea în afara conditiilor contractuale, a unei

cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca dimensuune si culoare.(10) 3150 Mostre si testari(10) 3151 Sc vor pune la dispozitia Consultantului în vedenea aprobarii, mostre, câte 3 placi, din fiecare

tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale decât dupa aprobarea mostrelor de catre Consul-

tant.(10) 3152 Mostrele vor fi însotite de fisele tehnice ale producatorului.Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor si vor certifica re-

spectarea prezentelor specificatii.Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.(10) 3153 Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere în opera a placilor, conform in-

dicatiilor producatorului.Lucrarile nu se vor începe pâna ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind aceasta mctoda.

3200 MATERIALE S1 PRODUSE(10) 3210 Produse (10) 3211 Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate în proiect, con-form STAS 5993-89 sau similare.1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de Antreprenor.2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se întelege ceramica vitrifiata (>1180°). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

- coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.

73


3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:- lungimea si latimea nominala a laturii: ± 2% maximum din lungimea laturii;- grosimea nominala a placilor : maximum ± 10%;

- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;- deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.

(10) 3220 Mateniale(10) 3221 Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.(10) 3222 Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.(10) 3223 Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.(10) 3224 Apa, conform STAS 790-84.(10) 3230 Livrare, depozitare, manipulare(10) 3231 Placile de gresie ceramica se vor depozita în ambalajele originale ale producatorului, în locuri ferite astfel încât sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.(10) 3232 Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai atunci când va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.

(10) 3300 EXECUTIA PARDOSELILOR

(10) 33 10 Operatiuni pregatitoare(10) 3311 Placile (10) 3211 vor fi fixate pe o sapa (10) 1000 care a fost lasata sa se întareasca timp de cel putin doua saptamâni.Sapa se va aplica conform (10) 1000 pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la capitolul (10) 1312.(10) 3312 Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei în spatiile umede (bai, WC-uri, bu-catarii, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica, pentru a nu depsi grosimea specificata în detalii, realizând totodata pantele cerute si o suprafata perfect nivelata.(10) 3313 Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi uscata.Imediat înainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.(10) 3314 Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate în apa curata timp de 15-30minute înainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.(10) 3315 Inainte de începerea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele operatiuni de finisaj:1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.(10) 3316 Inainte de începerea lucrarilor se vor încheia alte lucrari cum sunt:

1. rectificari la elementele de beton armat; 2. rectificari la zidarii; 3. montarea tocurilor tâmp!ariei interioare; 4. montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize; 5. montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.

(10) 3317 Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar, nivela si sfoară.(10) 3318 Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi cu sfoara a rosturilor.

Se va urmari din trasaj ca un numar cât mai mic de plăci să rezulte taiate.(10)3320 Generalitäti(10)3321 Nu se vor executa mai multe täieturi decât este necesar. In general nu se vor executa taieturi prin care se obtin placi mai mici decât jumätate din dimensiune.

Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.(10)3322 Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu muchii crestate (în zig-zag) sau exfoliate.

74


(10)3340 Stratul suport(10)3331 Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decât o parte ciment Portland la trei parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab decât o parte ciment Portland la patru parti nisip, după volum.

Apa va fi introdusa în amestec în cantitate suficientä pentru a se obtine lucrabilitatea necesara (consis-tenta moale, densă), dar în cantitate minima, necesara. Dupa compactare, apa nu va patrunde la suprafatä.. Mortarul va avea consistenta necesara compactării prin batere, va fi suficient de moale pen-tru a primi nervurile placii si suficient de tare pentru a sustine si mentine placa în planul corespunza-tor.

(10)3332 Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de 10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesară numai pentru 2 ore de lucru.(10)3333 Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.(10)3340 Pozarea placilor

Placile vor fi asezate uniform.(10)3342 Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata stratului de nisip/ciment umed, imediat înainte de asezarea placilor.(10)3343 Plăcile de gresie ceramică vor fi asezate în pozitie, pe stratul suport fara adeziv.(10)3350 Rosturi(10)3351 Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm.

Rosturile vor fi continue în ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi în prelungirea rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti.

(10)3352 Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica în detalii, se va prevedea un rost de control de 6-9 mm.(10)3353 Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate în sah, astfel încât o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, înainte de umplerea rostului.

Pozitia placilor va fi reglata în termen de 10 minute de la asezarea lor.(10)3354 Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un trafic usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.(10)3355 Rosturile nu se vor umple pâna ce nu s-a facut priza suficienta între placi si stratul suport si în nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a placilor.

Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si mortar de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.

(10)3356 Rosturile de control vor fi curătate de materialul ramas, murdărie, grasimi etc. si se vor umple dupa consumarea dilatarilor în pardoseală.(10)3357 Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un burete, diago-nal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucată de pânză curata si uscata.(10)3358 Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea lucrarilor, curate si perfecte.(10)3360 Verificari în vederea receptiei(10)3361 Proba obligatorie la camerele umede având prevăzut sifon de pardoseala va fi inundarea par-doselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.(10)3370 Conditii de calitate pentru receptie(10)3371 Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de ± 3,25mm, la fiecare 2,5 m.(10)3372 Toate lucrärile defectuos executate vor fi îndepartate si înlocuite, asa cum va hotarâ Consultantul.(10)3373 Se vor considera defecte grave urmatoarele:1. Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.2. Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu cele specificate în proiect.3. Nerespectarea prezentelor specificatii.

75


(10)3400 MASURARE SI DECONTARE(10)3410 Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m2 de placi indicat în planse.(10)3420 In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie ceramica, in-clusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.

(10) 5000 PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE


(10) 5110 Obiectul specificatiei(10) 5111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrările de executie a pardoselilor din materialeplastice si anume:

- covor si dale din P.V.C. plastifiat fara suport textil cu structură compacta;- covor din P.V.C. pe suport textil;- covor din P.VC. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat.

(10) 5112 Specificatii pentru sapa de mortar de ciment sunt cupninse la capitolul ()1000.(10) 5120 Concept de baza(10) 5121 Pardoselile din P.V.C. care von fi folosite la lucrare vor fi alcatuite astfel:

- cu dală flotanta rigida (din beton) izolată atât fata de pereti cât si fata de planseul din beton armat;- fara dala flotanta, cu sapa de egalizare a planseului realizata din mortar de ciment.

7. (10) 5130 Standarde si normative de referinta8. (10) 5131 Standande9. 1. STAS 228/1-87 - Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice generate de calitate.10. 2. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare.11. 3. STAS 1500-78 - Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuni.12. 4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.13. 5. STAS 2111-90 - Cuie din sârma de otel.14. 6. STAS 3 844-76 - Nisip cuartos preparat de la Vălenii de Munte si de la Crivineni pentru fabri-carea sticlei, geamurilor si ceramicii fine.15. 7. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.8. STAS 7361-80 - Covor si dale din policlorura de vinil.9. STAS 7915-71 - Covor din policlorura de vinil, pe suport textil.(10) 5132 NormativeI.C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si completarile ulte-rioare.(10) 5140 Grad de detaliere a proiectului (10) 5141 Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea pardoselilor functie de desen si culoare si alcatuirea structurii straturilor functie de materialele utilizate si destinatia încaperilor. () 5150 Mostre si testäri(10) 5151 Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul va pune la dis-pozitia Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre (functie de indicatiile din proiect) si anume:1.Covor si dale din P.V.C. plastifiat fară suport textil cu structura compacta - cel putin 3 tipuri, calităti si culori diferite.2.Covor din P.V.C. pe suport textil - cel putin 3 tipuri, calitati si culori diferite.3.Covor din P.V.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat - cel putin 3 tipuri, calităti si culori diferite.(10) 5160 Livrare, depozitare, manipulare(10) 5161 Transportul covoarelor se va face cu mijloace de transport acoperite, uscate, curate si închise, sulurile fiind asezate în pozitie verticala.

76


(10) 5162 Transportul colacilor de profil pervaz din P.V.C. ca si pervazurile profilate din lemn ambalate în legaturi se va face cu mijloace de transport acoperite, curate.(10) 5163 Transportul bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor în vigoare privind transportul materialelor inflamabile.(10) 5164 Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de transport închise curate si uscate : pe timpul transportului placile vor fi asezate orizontal, în stive, pe sortimente. (10) 5165 Depozitarea covoarelor, profilului pervaz din P.V.C. se va face în locuri uscate si

acoperite, la temperaturi cuprinse între +5°C si +40°C, ferite de actiunea luminii solare directe. Su-lurile se vor depozita în pozitie. Colacii cu profil pervaz se vor depozita onizontal în stive de maxi-mum 5 colaci. (10) 5166 Bidoanele cu adeziv si diluant se vor depozita în încaperi special amenajate pentru pro-duse inflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, cu respectarea dispozitiilor privind paza contra incendiilor.Temperatura în aceste încaperi va fi cupninsa între +15°C si +20°C.

(10) 5167 Placile din fibre de lemn moi (poroase) se vor depozita în încaperi închise si uscate, asezate în stive, functie de grosime, format si calitate : stivuirea se va face în pozitie orizontală pe suprafete plane (platforme).


(10) 52l0 Materiale(10) 5211 Covor din PV.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat, conform NTR 1038-80.(10) 5212 Pervazuri:- profil pervaz din P.V.C., conform NTR 9005-80;- pervaz profilat din lemn de fag, stejar sau cer, conform STAS 228/1-87.(10) 5213 Adezivi si diluanti:- adeziv “Prenadez 300”, conform NTR 2829-74 sau Romeltex 200, conform NI 10588-81;- diluant “Prenadez 300”, conform NTR 2830-75;- adeziv Crilorom DC 2100;- Aracet D50 sau DPC 50-18, conform STAS 7058-91.(10) 5214 Plăci din fibre de lemn poroase, conf. STAS 7848-78.(10) 5220 Produse(10) 5221 Sapa suport “GIF”.(10) 5222 Sapa din mortar de ciment pentru pardoseli, conform () 1000.


(10) 5310 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea executei pardoselilor1. Tencuielile interioare (inclusiv reparatiile) la pereti si tavane, ca si pragurile dintre încăperi.2. Zugrăvelile si vopsitoriile.3. Montarea tâmplariei, ferestrelor (inclusiv geamurile) si tocurile usilor.4. Instalatiile electrice, sanitare si de încalzire (inclusiv probele de presiune).16. (10) 5320 Stratul suport17. (10) 5321 Executarea sapei de egalizare ca strat suport.1. Sapă din mortar de ciment marca M 100 cu consistenta de 5 cm, se va realiza conform ( ) 1000.2. Sapa suport “GIF” din ipsos se va realiza conform () 5221.18. (10) 5322 Masuri de protejare a stratului suport.Pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment se vor lua măsuri astfel:- se vor proteja spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc. în timpul executarii

zugravelilor si vopsitoriilor;- se vor proteja de actiunea substantelor agresive care le pot ataca si distruge : acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic. etc.), alcalii si lesii, produsi petrolieri

77


(uleiuri minerale, motorina, pacura. petrol lampant etc.), produse zaharoase, saruri (sulfati, saramură, etc.), substante oxidante (hipoclorit de sodiu, bicromati, cromati. azotati, etc.), uleiuri vegetale.(10) 5330 Executarea îmbracamintii pardoselii(10) 5331 Operatiile de montare a covorului din PVC se vor desfasura astfel :1. In încăperile unde se vor monta pardoselile din dale sau covor PVC, se va asigura cu 48 de ore înainte de începerea montajului un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16 grade C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65%; acest regim se va mentine pe tot timpul executiei lucrărilor si cel putin 30 zile dupa terminarea lor.2. Umiditatea stratului suport nu va depasi 3% în cazul lipirii covorului sau dalelor cu Prenadez 300 sau Romeltex 200 si 7% în cazul lipirii cu Aracet D 50 sau DPC 50-18.3. Se va verifica si curata cu atentie suprafata stratului suport, îndepărtându-se si corectând toate even-tualele defectiuni si impuritati si se va curata bine de praf prin periere.4. Inainte de lipirea dalelor sau a covorului din PVC, în cazul în care dupa curatirea stratului suport se va constata ca suprafata acestuia prezinta neregularitati frecvente, se va face o corectare printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime).Inainte de gletuire, suprafata se va amorsa cu un grund de Aracet D 5O, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 diluat în apa în proportie de 1:1 în volume, aplicat în cantitate de cca 0,200 kg/m2 si lasat sa se usuce minimum 2 ore.5. Chituirea sau gletuirea se va executa cu un mortar pentru glet, care se va aplica cu minimum 24 ore înainte de montarea dalelor sau a covorului din PVC si a carui compozitie va fi în functie de sorti-mentul de dale sau covor indicat în proiect, astfel:- pentru covorul din PVC pe suport textil sau covorul din PVC cu strat termofonoizolant din PVC ex-pandat;nisip 0, 1 mm = 4 parti în volumciment Pa 35 = 2 parti în volumAracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 = 1 parte în volumapa, pânâ la consistenta masurata cu conul etalon

13-14 cm pentru gletuire 9-10 cm pentru chituire

- pentru covorul si dalele din PVC plastifiat fara suport textil cu structura compacta:nisip cuartos macinat cu granulatie sub 0,1 mm = 4 parti în volum Aracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 = 1 parte în volumapa = 0,5 parti în volum6. După 3-4 ore de la aplicarea gletului. sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafata se va slefui cu pia-tra abraziva si se va curata de praf pri periere.7. Inainte cu 24 ore de lipire, dalele sau covorul PVC vor fi aduse în încapere pentru aclimatizare, von fi ta-iate si asezate în pozitia de montare.8. Se va aplica concomitent câte un strat de adeziv subtire (0,200.. .0,250 Kg/mp), atât pe suprafata suport cat si pe covorul sau dalele din PVC.9. Dupa cca. 20...40 minute de la aplicarea adezivului Prenadez sau 10.. 1 5 minute pentru Aracet D50, se va trece la lipirea Covorului prin presare manuala, evitându-se prinderea de aer sub fâsia de mate-rial.10. Dupa lipirea tuturor fâsiilor de covor sau dalelor, pardoseala se va presa cu ruloul metalic, cu rnâner lung (25…30 kg), îmbrăcat la exterior în bandaj elastic de cauciuc moale.11. Se vor îndeparta imediat orice urme de adeziv rămase pe suprafata covorului, se vor controla rosturile pentru a se realiza o lipire perfecta.12. In cazul în care este indicat în proiect se va executa sudarea rosturilor, aplicându-se un snur din PVC plastifiat; operatia se va executa cu aparatul de sudat tip Zinser.() 5332 Montarea pervazurilorDupa terminarea operatiunilor de montare a covorului din PVC, se va trece la montarea pervazurilor ast-fel:

78


1. Peretii vor fi complet finisati, iar în zona de montare a pervazurilor, suprafata trebuie sa fie plana, neteda si uscată.2. Profilul pervaz din PVC se taie la lungime (nu se admit discontinuitati în câmp) si se va aplica prin lipire cu Prenadez 300 sau Romeltex 200.Montarea se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului pun asezarea la pozitie si presare put-ernica, în portiuni succesive de 50-60 cm; excesul de adeziv se va îndeparta imediat. 3. Montarea pervazului din lemn se va face prin fixarea cu cuie a acestuia, în diblurile din lemn de brad, asezate la distanta de cca. 0,5 in odata cu turnarea dalei flotante de beton.

19.(10) 5333 Finisarea pandoselilor1. Suprafata pardoselii din covor sau dalelor din PVC si a profilelor pervaz din PVC se vor curata de even-tualele resturi de adeziv prin frecare cu o cârpă aspră si uscată.Petele mai rezistente de Prenadez 300 sau Romeltex 200 se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau toluen.Petele de Aracet D 50 se vor înmuia timp de 30 minute si se vor sterge cu o cârpa curata, aspră.2. Pardoseala se va sterge bine de praf, dupa care se va aplica un strat subtire si uniform de ceara pentru parchet care dupa ce va fi lasat să se usuce cca. 60 minute se va freca cu o cârpa curată si uscata pâna la lustruirea completa.

20.(10) 5340 Verificari în vederea receptiei21.(10) 5341 Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:- respectarea proiectului în ce priveste calitatea materialelor si a desenului (modelului) pentru montarea covorului din PVC;- covorul sa fie lipit pe toata suprafata fara colturi si margini nelipite sau umflaturi;- rosturile între fâsiile de covor sa nu depaseasca diniensiunile admise si anume: 0,5 mm latime la covor si 0,4 mm latime la dale;- suprafetele sa fie complet plane si netede; nu se admit umflaturi sau adâncituri;- lipirea profilului pervaz din PVC să fie în linie dreapta pe toata suprafata în contact cu peretele;- suprafata pardoselii sa fie curată si lustruita; nu se admit pete.22.(10) 5343 Pentru lucrarile gasite necorespunzătoare în urma venificarilor, Consultantul va dis-pune executarea de remedieri locale sau refacerea lucrărilor dupa caz.

23.(10) 5400 MASURARE SI DECONTARE24.(10) 5410 Pardoselile din dale sau covor PVC se vor deconta la metrul pătrat de pardoseala, inclu-siv pervazul aferent, conform planselor din proiect.In costul pe metrul pătrat, corespunzător articolului de pardoseala din cantitativul de lucrari, se in-clude si costul pentru executarea suprafetei suport în alcătuirea indicata în proiect.

25.(10) 6000 PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT

26.(10) 6100 GENERALITATI

27.(10) 6110 Obiectul specificatiei28.(10) 6111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de mortar de ciment cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti) aplicate pe un strat suport de beton. 29.(10) 6112 Specificatiile pentru hidroizolatia aplicata pe stratul suport înainte de executarea par-doselii (acolo unde se indica în proiect) se gäsesc la () 1312.30.(10) 6113 Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii pentru executarea scafelor si plintelor din mortar de ciment sclivisite, asa cum este indicat în proiect.31.(10) 6120 Concept de baza32.(10) 6120 Astfel de pardoseli se prevad a se executa numai în spatii dependinte, fara circulatie in-tensa cum sunt : camera troliului liftului, finisarea peste hidroizolatie sub cada de baie, debarale, ca-mari, depozite, etc.

79


33.(10) 6130 Standarde si normative de referinta34.(10) 6131 Acolo unde exista contradictii între prevederile din prezentele speeificatii si prescripti-ile din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele prescriptii.35.(10) 6132 Standarde:

1.STAS 388-80 - Ciment Portland2.STAS 790-84- Apa pentru mortare si betoane3.STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.

36.(10) 6133 Normative1.C 35-82 Nonmativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si completarile acestuia.

37.(10) 6140 Mostre si testari(10) 6141 Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se întelege aprobarea cimentului, agregatelor a proportiilor de amestec a agregatelor.

Testarile se vor face conform celor specificate la () 1130.(10) 6200 MATERIALE SI PRODUSE

(10) 6210 Materiale(10) 6211 Ciment Portland, conform STAS 388: 1995(10) 6212 Apă, conform STAS 790-84.(10) 6213 Agregatele grele naturale (nisip, pietris, balast, piatra sparta) vor corespunde prevederilor din STAS 1667-76.(10) 6220 Amestecuri pentru mortare(10) 6221 Generalitati:

1. Se vor masura materialele pe lucrari, astfel încât proportiile specificate în amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurării lucrarilor.2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru

mortar este considerat astfel:Material Greutate pe metru cubCiment Portland 1506 kg

Nisip natural 0-7 nini Cu uniiditate 2% 1300 kg() 6222 Mortarul pentru pardoseli va fi un amestec de ciment, nisip în proportie : 3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).(10) 6230 Livrare, transport, depozitare(10) 6231 Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment si agregate sunt specificate la (10)1220.


(10) 6310 Prepararea mortarului(10) 6311 Specificatii privind modul de amestecare a mortarului, transport si punere în opera sunt cuprinse la (10)1230.(10) 6320 Operatiuni pregătitoare(10) 6321 Imediat înainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din beton va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi îndepartate.Suprafata batonului va fi curătata de praf.Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.(10) 6322 Mortarul de ciment se aplică optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile de la turnarea planseului de beton armat.(10) 6323 Pardoselile nu se vor executa decât dupa ce se vor fi executat unmatoarele operatiuni:1.pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton (daca este cazul);2.executarea tencuielilor;3.pozarea tocurilor pentru usi intenioare;

80


4.executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la presiune;5.aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.(10) 6324 Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se încadreaza în abaterile de la planeitate admise maxime:- planeitate: ± 4 mm la 2 m.(10) 6330 Faze de executie si control(10) 6331 Pardoseala se va turna într-un singur strat cu grosimea conform celor specificate în proiect.Grosimile indicate cuprind în ele si stratul aparent finisat (scliviseala).(10) 6332 Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impuritati, praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnobogice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.(10) 6333 Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz, executându-se fâsii de mortar, martori.(10) 6334 Se desface tencuiala pe înaltimea scafei sau plintei.(10) 6335 Se curata si se spala stratul suport de zidărie de sub scafa sau plinta.(10) 6336 Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.(10) 6337 Se aplica mortarul între sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleazä cu dreptarul.(10) 6338 Fata vazuta sclivisită se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut, cu mistria, (pâna la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.(10) 6339 In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti pe suprafata îmbracamintii, imediat dupa sclivisirea.

(10) 6340 Scafe, plinte(10) 6341 Scafele sau plintele se vor executa la dimensiunile specificate în proiect, turnate din mortar de ciment sclivisit, acelasi ca pentru pardoseala.(10) 6342 Dupa desfacerea tencuielii pe înaltimea trasată conform proiectului si adâncima rosturilor la zidarie, se curata suprafata peretelui si se aplica spritul cu lapte de ciment.Se aplica apoi un strat de mortar de ciment acelasi ca la pardoseala, cane se niveleaza si se driscuieste la profilul specificat în proiect.Scliviseala scafelor si plintelor se face ca si la pardoseală, pâna la obtinerea unui luciu metalic. (10) 6350 Curatire si protectie(10) 6351 Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a curentilor puter-nici de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu rogojini sau folie de hârtie care sa nu pateze, tinându-se în stare de umezeala timp de 7 zile.(10) 6352 Pentru a preveni fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de pardoseala se vor prevedea rosturi pe ambele directii la maximum 2,50 m.38. (10) 6360 Abateri admisibile1. Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult două de maximum 2 mm sub

dreptarul de 2 m, pus în orice directie.2. Abaterea fata de pantele prevazute în proiect : ± 2,5 mm la metru, dar numai în portiuni izolate.39. (10) 6370 Verificari în vederea receptiei40. (10) 6371 Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pâna la refac-erea totală a pardoselii daca constată urmatoarele defectiuni:1. nerespectarea prezentelor specificatii;2. nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri, pante, grosimi;3. aderenta proasta a stratul suport (dacă la ciocănire cu un ciocan de cauciuc sunetul nu este plin);4. pardoseala a fost deteriorată din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe parcursul perioadei de întarire a mortarului;5. aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale nu sunt

corespunzătoare daca:- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;

81


- suprafata prezinta defecte majore (adâncituri, plusuri de material etc.).41. (10) 6400 MASURATOARE SI DECONTARE

42. (10) 6410 Pardoselile se vor deconta la suprafata în metri patrati masurata conform planselor din proiect.43. (10) 6420 Costul pe metru patrat, în articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseala de ci-ment sclivisit sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei.44. (10) 6430 Costul pe metru patrat, în articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseli din mor-tar de ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.

PARDOSELI CU DALE

SPECIFICATII GENERALESe aplică normativul C 35-82 caietul V si VI normativul C 56-85

DATE GENERALEMontarea dalelor va începe cu asezarea de dale reper, având fata vazuta a nivelul pardoselii finite, între care se vor monta o serie de plăci formând rânduri reper. Verificarea planeitatii suprafetei îndesându-se atent dalele în mortarul de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar.

ELEMENTE COMPONENTEDalele de marmura, bazalt, gresie, granit sau beton, strat de mortar de ciment de 15... 30 mm grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la m3 de nisip.

CARACTER1STICIRosturile din placi vor fi de maximum 2 mm se pot execute si mai mari, functie de proiectant. Inainte de a fi asezate în mortar, placile se uda cu apa.La placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de poza.Intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid. Dupa 4-5 zile suprafata pardoselilor se va freca usor.

TEHNOLOGIEAsezarea placilor se face cu sfoara de trasare si se verifica planeitatea cu dreptarul si nivela. Frecarea se face cu masina de frecat. Se lustruieste cu acid oxalic si se ceruieste.

MATERIALESe pot utilize urmatoarele materiale:- bazalt de Racos conform STAS 6817-80:- granit de Iacob Deal si Fântâna lui Manole, conform STAS 6770-80;- granit de Meri, conform STAS 7499-81:- granit de Serparu-Macin, conform STAS 11493-81;- gresie de Urvis, conform ST AS 7289-16;- marmura de Alun conform STAS 6815-78;- marmura de Caprioara, conform STAS 6566-78;- marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;- marmura de Ruschita, conform STAS 3415-78;- marmura de Varanic-Gura Vaii, conform STAS 8672-77;- marmura de Vascau. conform STAS 8343-78:- placi brute si placi finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;- placi semifinite din mamura sau calcar cu contur poligonal neregulat, conform NTR

82


9617-80:- ciment M30 ciment Pa 35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78:- agregate naturale (nisip. pietris, balast) conform STAS 1667-76

MASURATORI la m2

Tencuieli structurale de exterior si interiorSylitol-Scheibenputze

Tencuielile structurale sunt materiale de acoperire, pe baza de silicati care contin ca liant sticla solubila de potasiu cu stabilizatori organici.Tencuielile asigura acoperiri rezistente la intemperii conform VOB, au capacitate ridicata de difuzie si de acoperire, pigmentare fotostabila. Sunt rezistente la socuri, nu curg si nu se decoloreaza.Tencuielile sunt recomandate la acoperirea tencuielilor minenale nevopsite, interioare si exterioare.In interior, tencuielile de ghips, placile de gips pentru constructii sau cele de beton, cât si vopselele dis-persii mate, aderente, pot fi acoperite dupa o grunduire în prealabil.

Impuneri de legislatie Agrement tehnic 001-04/182-1997 lncerc - Bucuresti

MontajTencuielile se arnesteca cu un dispozitiv rotativ cu viteza nedusa. Materialul proaspat si nuantat se aplica nediluat.Se aplica cu drisca sau prin pulverizare în straturi, conform granulatiei.Tencuielile cu structura neuniformă se structureaza imediat rotund, orizontal sau perpendicular cu o drisca de lemn.

Consumgranulatie 20 2.7÷3 kg granulatie 30 4.2÷4,5 kg

Tencuieli numai de interiorSistemul Capa floc

Este o tencuiala atractiva, în 56 de variante: asigura acoperiri conform DIN 4102, B1.

Impuneri de legislatie Agrement tehnic 001-04/182-1997 Incerc — Bucuresti

MontajPrimul strat este un adeziv - Capafloc-coll . Se aplica cu trafaletul. Consum 280÷350 m/m2

Al doilea strat - Capafloc-Cips. Se aplica cu pistolul. Consum 200 g/m2

Al treilea strat - Capafloc-Finish. Este un lac incolor (mat sau matasos) pentru fixare.

Consum 130 m/strat

Granit si marmuraImport Italia — Marazzi

Se recomanda pentru finisaje interioare si exterioare mai ridicate.Disponibile în formatul standard san lucrate pe specificul zonei clientului solicitant. Perfect calibrat si

83


lustruit.Marmura si granitul sunt a refeninta constanta în arhitectura datorita elegantei, durabilitatii în timp si a calitătii.

Impuneri de legislatieAgrement tehnic 001-04/258-1997Incerc - Bucuresti

Pardoseli 32Piatra si granitAgrement placi din piatra naturala-granitoide izotrope nr.001-04/258-1997Incerc - Bucuresti

Gresie de trafic intens - MarazziSe recomanda pentru pardoseli de trafic intens, antiacide, placari exterioare la înaltime, creând totodata o ambianta dintre cele mai selecte.

Caracteristici1 Absorbtia apei ≤ 3% UNI EN 99.

2. Abateri dimensionale lungime si latime ± 3%UNI EN 176.planeitate ± 2%,

3. DuritateUNI EN 101.

4. Antigelive UNI EN 20232.3132 - Romelectro

Impuneri de legislatieAgrement placi ceramice001-04/070-1996001-04/069-1996Incerc - BucurestiAgrement placi ceramice din gresie partial vitrifiata smaltuita - 001-04/070-1996lncercnesmaltuita 001-04/069-1996 Incerc - Bucuresti 32.3211 -Romelectro

Sistemul de termoizolare a fatadelorCapatect 600 — Germania46.1110 - Romelectro

Termoizolarea se realizeaza prin lipirea unui strat de placi din polistiren expandat greu in-flamabil.Coeficientul de conctibilitate termica = 0.04Diferenta de temperatura între interior si exterior de cca 30°C este preluata de stratul de termoizolatie.

0°C este cuprins în stratul de termoizalatie, nu în zidarie ca urmare, nu apare condensulîn zidarie.Sistemul este agrementat în România.

84


46.1023 — Romelectro

Impuneri de montajFixarea plăcilor termoizolante se face cu un adeziv si apoi se armeaza cu o plasa din fibrade sticla.Se aplica un strat de tencuiala oompatibil care sa elimine corect si rapid oondensul.Nn necesita pregătirea speciala a muncitorilor.

43.4132— Standande— Romeleotro

Impuneri de legislatieAgrement tehnic2/1995-8 Placi gips-carton2/1995-9 Placi rezistente a umiditate2/1995-10 Placi rezistente la foc2/1995-11 Placi rezistente la umiditate si focAgrementul tehnic este atât pentru produse cât si pentru sisteme

PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA

Strat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu finisajmat/lucios DESCRIEREA PRODUSULUI

Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza de apa, netoxic,care dupa intarire prezinta un finisaj lucios satinat, cu o rezistenta buna la abraziunesi cu efect antistatic.Se foloseste uzual in zone cu trafic intens cum sunt cele pentru pardoseli in spitale,showroom-uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale, industria de alimente si bauturi etc.Pardoselile pe baza de rasiniepoxidice nu doar ca inlocuiesc cu succes celelalte tipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor PVC, parchet, dar au uncomportament excelent la uzura, fiind foarte usor de intretinut in timp.

CARACTERISTICI SI AVANTAJE- pe baza de apa, prietenos cu mediul inodor pe timpul aplicarii nu este inflamabil usor de aplicat aderenta la suprafete umede rezistent la abraziune finisaj lucios-satinat rezistent la acizi diluati, baze si solventi pe baza de petrol usor de curatat si intretinut

DATE TEHNICE (orientative)Raport amestec (in greutate) - 1:1Continut solide (in volum) - 54 %Densitate amestec - 1,25 g/cm3 Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23° C – 65 s Timp de lucru (unitate de 10 kg) - la 23° C – 1 h Intervale de reacoperire - la 23° C – min. 16 h si max. 48 h Gata pentru trafic redus - la 23° C – 36 h Complet intarit - la 23° C – 7 d Temperatura admisibila a mediului si substratului - min. 10° C si max. 30° C Umiditatea relativa admisibila - max. 75 %

METODA DE APLICAREStratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete functionale, preambalate inproportia exacta. Se recomanda ca inainte de amestecare, componentele A si B sa aiba o temperatura cuprinsa intre 15°C - 25°C. Se toarna intregul continut al partii Bin recipientul partii A. NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala,la o turatie mica (circa 300 rpm) pentru cel putin 2 minute. Pentru primul strat(amorsa) se dilueaza materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel putin 1 minut.Se razuie partile laterale si fundul recipientului, in mod repetat, pentru a asiguraamestecarea completa. Se tine spirala mixerului cufundata in amestec pentru a evitaintroducerea aerului. NU SE LUCREAZA IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT PENTRU AMESTEC. Dupa ce se amesteca bine pana la o consistenta omogena, se toarnapartile amestecate A si B intr-un recipient curat si se amesteca pentru inca un minut. De regula, stratul de acoperire epoxidic este aplicat in doua straturi, unde consumulpe strat depinde de tipul de aplicare. (Vezi“Consumul”). Pentru primul strat, sesugereaza diluarea cu 10 % cu apa; produsul se aplica pe

85


suprafata pre-umezita cu o rola cu parul scurt. Pentru al doilea strat, produsul estefurnizat gata pentru utilizare; in cazul anumitor conditii de aplicare, este posibil caprodusul sa fie diluat pana la 5 % cu apa, mentinandu-se o proportie de diluareconstanta in aceeasi zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau apulverizarii fara aer este, de asemenea, posibila. Al doilea si, eventual, al treilea stratse aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua urmatoare. Camarea majoritate a substantelor de etansare pe baza de apa, este important sa seevite marginile uscate, lucrandu-se intotdeauna umed-pe-umed in zonele de suprapunere, in caz contrar semnele rolei fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se o rola de dimensiune medie, de maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia din laturile scurte ale pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acopera osuprafata cu stratul de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul din colturi.Se introduce din nou rola in material si se acopera o a doua suprafata, plecand de lapunctul de pornire spre celalalt colt. Se deplaseaza spre inapoi si se repeta acesteoperatii, suprapunand prima suprafata acoperita cu cativa centimetri. Folosindu-se adoua rola, incepand dintr-un colt, se ruleaza inapoi stratul de acoperire epoxidic, faraoprire, spre celalalt colt. Se decaleaza rola cu 10 – 20 cm si se ruleaza din nou faraoprire, spre peretele opus. Intotdeauna se ruleaza in aceeasi directie, nu se aplica informa de cruce. Cand aproape tot materialul aplicat a fost rulat inapoi, semai aplica inca doua suprafete si se ruleaza inapoi cum se descrie mai sus. Folosind aceasta metoda, perioada dintre suprapuneri nu trebuie sa depaseasca 1 – 4 minute,si in acest mod semnele vizibile de rola vor fi reduse.Stratul de acoperire epoxidic se usuca in principal prin evaporarea apei, urmata de o reactie chimica de legatura incrucisata. Prin urmare, cand se aplica stratul deacoperire epoxidic, temperatura mediului si umiditatea au mare importanta.Umiditatea mare (in special in combinatie cu temperaturi reduse) incetineste procesul de uscare si nivelul luciului. Dupa aplicare, suprafata trebuie sa fie protejata impotrivacontactului direct cu apa pentru cel putin 24 h (15° C/50 % u.r.).

TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara lapte de ciment sauparticule libere. Se curata sapele elicopterizate de ulei, vaselina, urme de cauciuc,pete de vopsea si alte impuritati care afecteaza aderenta. Metodele adecvate depregatire a suprafetei sunt sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune inalta,sau slefuirea. Dupa pregatirea suprafetei, rezistenta la intindere a substratului trebuie sadepaseasca 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tractiune la o sarcina de 100 N/s).Continutul de umiditate reziduala a sapei de suport nu trebuie sa depaseasca 4 % (severifica, de exemplu, cu un dispozitiv CM). Temperatura substratului trebuie sa fie cucel putin 3 K peste punctul de roua atat pe timpul aplicarii, cat si pentru cel putin 24ore dupa aplicare (la 15°C).

CONSUMPrimul strat (amorsa): 0,15 – 0,25 kg/m2Al doilea si al treilea strat: 0,20 – 0,25 kg/m2

INTRE INERE. AGENT DE CURATAREȚCuratarea si intretinerea regulata vor prelungi viata tuturor pardoselilor din rasini, vor imbunatati aspectul si vor reduce tendinta de retinere a murdariei. Sunt disponibile echipamente specializate si substante de curatare a podelelor, iar producatorii sifurnizorii de solutii de curatare sunt in masura sa ofere recomandari despre regimurile de curatare adecvate. Consultati serviciile tehnice pentru informatii detaliate. Sculele refolosibile trebuie sa fie curatate cu grija imediat dupa utilizare, cu apa. Dupace materialul s-a intarit, este necesara curatarea mecanica, care este usurata prinintroducerea sculelor in CONICA Cleaner 40.

AMBALAJ. DEPOZITAREStratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete functionale de 10 kg si de30 kg (variaza functie de marca de firma). Se depoziteaza in containerele originale, inlocuri uscate si la o temperatura intre 15 – 25 °C.Nu se expune la lumina directa a soarelui. Se protejeaza impotriva inghetului. Pentruo durata maxima de depozitare in aceste condittii, vezi eticheta "Best Before”.

AVERTIZARI SI MASURI DE SIGURANTAIn starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din punct de vederefiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie luate urmatoarele masuri deprotectie:- se poarta manusi, ochelari

86


si imbracaminte de protectie;- se evita contactul cu pielea si cu ochii, in caz de contact cu ochii, se solicita ingrijiremedicala;- se evita inhalarea vaporilor, cand se lucreaza cu produsul, nu se mananca, nu sefumeaza si nu se lucreaza in apropierea unei flacari deschise.Pentru date suplimentare in legatura cu avertizarile de siguranta, reglementarileprivind transportul si gestionarea deseurilor, se va consulta Fisa de siguranta aprodusului respectiv. Reglementarile asociatiilor profesionale locale si/sau ale altorautoritati care reglementeaza siguranta si igiena muncitorilor care manipuleaza rasiniepoxidice trebuie sa fie respectate.

REGULAMENT UE 2004/42 (GHID Deco-Paint)Acest produs se conformeaza cu directiva UE 2004/42/EG (directiva Deco-Paint) sicontine mai putin decat limita maxima admisibila de VOC (Etapa 2, 2010). Inconformitate cu directiva UE 2004/42, continutul maxim admisibil de VOC pentruProdusul Categoria IIA /j tipul wb este 140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Continutul deVOC pentru stratul de acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata deutilizat).

87


Caiet de sarcini - SAPE PENTRU PARDOSELI

(11) 1100 GENERALITATI(11) 1110 Obiectul specificatiei(11) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratulsuport al pardoselilor.(11) 1112 Acest capitol va completa capitolele cuprinzând specificatii pentru executareaurmătoarelor tipuri de pardoseli :- pardoseli din dale mozaicate;- pardoseli din gresie ceramică;- pardoseli din plăci de ciment.(11) 1120 Standarde si normative de referintă(11) 1121 Acolo unde există contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiilestandardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.(11) 1122 Standarde1. STAS 388-80 - Ciment Portland2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali5. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli. Metode de încercare.(11) 1123 Normative1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidărie si tencuiala2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificările si completărileacestuia.(11) 1130 Mostre si testări(11) 1131 Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS2634-80 si anume:- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar.- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.(11) 1132 Conditii de acceptare la receptie a mortarului :

- rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;- consistenta mortar proaspat: 12 cm;

- densitate mortar proaspăt: min. 1950 kg/m3

(11) 1133 Metoda de testare si rezultatul încercărilor laboratorului se vor supune spre aprobareConsultantului.(11) 1134 Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe câte 5 kg dinfiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.(11) 1135 Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta ca cimen-tul livrat la santier este conform cu specificatiile.

(11) 1200 MATERLALE SI PRODUSE

(11) 1211 Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturală sau alb, fară constituenti care sa pateze.(11) 1212 Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, având densitatea în gramada, în stare afânată de minimum 1200 kg/m3.Nisipul de cariera poate fi partial înlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.(11) 1213 Apă conform STAS 790 - 84.

88


Apa va fi potabilă, curată, fară urme de grăsime sau alte substante care pot păta, nu va contine acizi.(11) 1214 Plastifianti de tip DISAN (produs românesc) sau alti similari apropiati.(11) 1220 Livrare, depozitare, manipulare(11) 1221 Agregate1.Agregatele vor fi transportate si depozitate în functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel încât sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pământ sau alte materiale străine.2.Daca agregatele se separă sau dacă diferitele sorturi se amestecă, ele vor fi din nou trecute prin sită înainte de întrebuintare.3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier dacă continutul de umiditate este astfel încât poate afecta precizia amestecului de mortar; în acest caz agre-gatele se vor depozita separat până ce umiditatea dispare.5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lăzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregătirea de-pozitării agregatelor se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea materialelor străine. Agregatele de tipuri si mărimi diferite se vor depozita separat.Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lăsate să se usuce pentru 12 ore.(11) 1222 Cimentul :1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etansi, purtând etichete pe care s-au înscris greutatea, numele producătorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în clădiri închise, ferit de umezeală.2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fată de greutatea specificata.3. Dacă Consultantul aprobă livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea ci-mentului si protejarea lui de umiditate.Nu se vor amesteca mărcile si tipurile de ciment în siloz.4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Con-sultantului.(11) 1223 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel încât sa se evite patrunderea unor materiale străine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.Materialele vor fi livrate în timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.(11) 1224 Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate în structuri etanse, pe suporti mai înalti cu aproximativ 30 cm decât elementele din jur.Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.(11) 1225 Se va îndeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a întărit sau a facut priză. (11) 1230 Amestecuri pentru mortar(11) 1231 Generalitati1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel încât proportiile specificate în amestecul de mortar să poata fi controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurării lucrărilor.2. Dacă nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili după volum.3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material fobosit ca ingredient pentru mor-tar este considerata astfel:

Material Greutatea pe metru cubCiment Portland 1506 kgNisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg

(11) 1232 Dozaje, compozitii1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proportie de 1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).

89


(11) 1300 EXECUTIE(11) 1310 Prepararea mortarului(11) 1311 Mortarul se amestecă bine si numai în cantităti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortaru-lui se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apă a amestecului. Mortarul se va pune în opera într-un interval de 2 ore după preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei în mortar pentru a compensa cantitatea de apă evaporată, dar acest lucru este permis numai în recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste în timpul stabilit va fi îndepărtat.(11) 1312 Dacă nu se aprobă altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face în mixere mecanice cu tam-bur, în care cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecu-lui dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depăsi capacitatea specificată de pro-ducätorul mixerului. Tamburul se goleste complet înainte de adăugarea lotului următor.(11) 1313 Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atât încât sa aiba proprietati plastice care să permită folosirea lui la umplerea rosturilor.(11) 1314 Transportul mortarului:45. 1. Se face cu utilaje adecvate.Durata maxima de transport va fi astfel apreciată, încât transportul si punerea în opera a mortarelor să se faca : - în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;- în maxim 1 oră de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara întârzietor de priza; - în maximum 2 ore, pentru mortarele cu întârzietor de priză.(11) 1320 Operatiuni pregatitoare(11) 1321 Imediat înainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de ma-teriale vor fi îndepărtate. Suprafata betonului va fi curătată de praf.(11) 1322 Sapele vor fi turnate într-o singură operatie si vor fi driscuite; atunci când sunt partial us-cate, vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.(11) 1323 Sapa de mortar de cirment se execută în timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la turnarea planseului de beton simplu sau armat.(11) 1324 Sapa se va executa în spatii în care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:46. 1. pozarea peretilor despartitori;47. 2. executarea tencuielilor;48. 3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;49. 4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.(11) 1325 Se verifica ca planseul de beton sa aibă abaterile de la planeitate admise maxime astfel:

- planeitate: +/- 4 mm la 2 m; - denivelări între 2 elemente prefabricate alaturate (plăci): +/- 0,5 mm.

(11) 1330 Executarea sapei(11) 1331 Sapele vor avea grosimea indicată în planuri.Dacă nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe care se aplică (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplică ulterior.(11) 1332 Se va avea de asemenea o grija deosebită la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile umede (băi, bucatarii, spalatorii, etc.).(11) 1333 Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impurităti, praf, moloz, se răzuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar căzute din alte procese tehnologice, se măturä si se spala cu jetul de apă, fară sa se inunde.(11) 1334 Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.(11) 1335 Se trasează nivelul, pornind de la linia de vagris.(11) 1336 Mortarul se aplică pe pardoseală cu pompe sau alte mijloace si se nivelează cu dreptarul, apoi se driscuieste suprafata.(11) 1377 Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al pardoselii.

90


(11) 1340 Curătare si protectie(11) 1341 Sapele vor fi acoperite pentru a se împiedica uscarea rapidă.(11) 1342 După executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consideră adecvate.(11) 1350 Defecte admisibile si remedieri(11) 1351 După executare, sapa va fi lasata în stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea Consultantului.(11) 1352 Toate lucrările defectuoase vor fi înlăturate si înlocuite la cererea Consultantului. Volumul lu-crărilor care urmeaza sa fie înlaturate si metodele de înlăturare si înlocuire vor fi cele indicate de Consul-tant.(11) 1353 Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrările de înlaturare si înlocuire a sapelor defectuoase.Dupa părerea Consultantului, nu sunt admise lucrările dacă:1. Sapa nu îndeplineste conditiile prevazute în specificatii;2. Suprafata sapei este mult prea deteriorată pentru a putea fi acceptată.3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.4. Datorita încarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.


(11) 1411 Sapele nu vor fi platite separat.(11) 1412 Sapa se va deconta separat numai în cazul în care, fata de grosimile prevazute în specificatii si detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.

91


Caiet de sarcini - (12) 1100 CONFECTII METALICE

(12) 1100 GENERALITATI(12) 1110 Obiectul specificatiei(12) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice

(otel).(12) 1112 Specificatii pentru lucrări de vopsitorii la confectii metalice sunt cuprinse la capitolul

(12)3000.(12)1120 Concept de baza(12) 1121 Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice.(12)1130 Standande si normative de referinta

(12) 1131 Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile din standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.

(12) 1132 Standarde:1. STAS 333-87 Otel rotund2. STAS 334-88 Otel patrat3. STAS 395-88 Otel lat4. STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale5. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald6. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.7. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica. Marci.8. STAS 9O8-90 Banda de otel.9. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.

10.STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.(12)1140 Mostre si testari

(12) 1141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzând materialele, sistemele de fixare, asam-blare (buloane sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice.

(12) 1142 Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa în conformitate cu mostrele aprobate.

(12) 1143 Piesele de confectii metalice vor fi însotite de certificatele producatorului, prin care se at-esta calitatea materialelor folosite, în concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie.(12) 1150 Desene de executie

50. Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate confectiile metalice ce vor fi cuprinse în lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de structura.

(12) 1200 MATERIALE SI PRODUSE(12) 1201 Materiale(12) 1211 Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la cald, teava trasa la cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.

1. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.2. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)

(12) 1212 Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin51. cadmiere (daca nu se specifica altfel).

(12) 1220 Produse(12) 1221 Generalitati

92


1. Confectiile metalice se vor executa în ateliere specializate, în strictă conformitate cu desenele de exe-cutie si cu mostrele aprobate.2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificăni ale solutiilor, gabaritelor sau fin-isajelor fată de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si cantitativ) al solutiilor initiale.

3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:— lungime, latime : +/- 2 mm- - grosime: + 1 mm, - 0,5 mm- planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la dimensiuni pâna la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.(12)1222 Lista confectiilor metalice:1. Balustrade de la scari interioare si exterioare.2. Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.3. Grilaje metalice de protectie a golurilor (usi, ferestre) si panouri despartitoare pentru balcoane.4. Scari metalice intenioare si exterioare, fixe sau reglabile.5. Scari exterioare de incendiu.6. Chepenguri metalice.7. Grile de ventilatie.8. Grătare pentru stergerea picioarelor.9. Alte confectii diverse incluse în proiect.12)1223 Confectiile metalice von fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza de ulei conform STAS 3097-80.(12) 1240 Livrare, manipulare, transport(12)1241 Confectiile metalice se vor împacheta în ambalaje special proiectate, în containere si se vor transporta astfel pâna la depozitul special amenajat din cadrul santierului.(12)1242 Confectiile metalice se vor depozita în spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agen-tilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseală.(12)1243 Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe bază de miniu de plumb, în ansambluri sau subansambluri.(12)1244 Depozitarea se va face protejându-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena.(12) 1245 Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele cu dispozi-tive speciale.

(12) 1300 MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE(12)1310 Operatiuni pregatitoare(12) 1311 La începerea montajului se vor fi executat următoarele lucrari:

1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de beton);2. Lucrările de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.3. Pozitionarea si fixarea elementelor înglobate pentru montarea confectiilor met-

alice (praznuri, ghermele, placute, etc.)(12) 1312 Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de ele-mentele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - în conformitate cu detaliile de executie.(12)1313 Se verifica calitatea executiei lucrărilor executate anterior, în legatura directa si care pot influ-enta operatiile de montaj a confectiilor metalice.

(12) 1320 Montajul(12) 1321 Operatiile de montaj:

1. Fixarea provizorie prin haftuirea în câteva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura).

2. Pozitionarea corectă se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la

caz).(12)1322 Operatiuni de finisare

93


1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.2. Se repara stratul de grund anticoroziv.3. Se executa vopsitoria conform () 3000(12)1330 Verificari în vederea receptiei

(12) 1331 Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri,îmbinari, etc.)

(12) 1332 Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, Consultantul va putea decide înlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

(12) 140 MASURARE SI DECONTARE(12) 1410 Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrările de executie si montaj inclusiv accesoriile de fixare si vopsitoria.(12) 1420 Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau bucati, conform articolului din cantitativul de lucrări, conform extraselor de confectii metalice din proiect.

94


Caiet de sarcini - (13) 000 TINICHIGERIE

(13) 1100 GENERALITTI

(13) 1110 Obiectul specificatiei(13) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrările de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri, sorturi, vânzare, parafrunzare, etc.).(13) 1112 Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de tinichigerie utilizate la lucrarile de etansare a rosturilor verticale si orizontale.(13) 1120 Concept de bază(13) 1121 Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tablă zincată la cald (490 g/m2).(13) 1130 Standarde si normative de referintă(13) 1131 Acolo unde există contradictii între prezentele specificatii si prescriptiile cuprinse în standard-ele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.(13) 1132 Standarde:

1.STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.2.STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune atmosferica mărci3.STAS 889-89 - Sârmă moale zincata.4.STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Bandă.

5. STAS 2028-80 - Tablă zincată. 6. STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc. 7. STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de îmbinare si fixare. 8. STAS 2389-92- Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcătuire. 9. STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.

10. STAS 8285-88 - Impletituri de sârma. Tesături de sârmă de uz general.11. SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincată continuu la cald.

(13) 1133 Normative1.C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la Constructii - Caietul I. Prescriptii generale.

(13) 1140 Desene de executie(13) 1141 Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de tinichigerie cuprinzând:- detalii de croire si fasonare a tablei;- detalii de montaj a elementelor.

(13) 1142 Aprobarea detaliilor de arhitectură (detalii terasă, străpungeri, scurgeri) însemna aprobarea si a elementelor de tinichigerie care nu se vor supune separat aprobării Consultantului.


(13) 1210 Materiale (în plus fată de ()1132).(13) 12 11 Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.(13) 1212 Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.(13) 1213 Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.(13) 1220 Lista confectiilor de tinichigerie(13) 1221 Burlane si coturi de scurgere ale burlanelor, cu sectiune circulară sau dreptunghiulara, din tabla zincată de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.

(13) 1222 Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tablă zincată de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.

95


(13) 1223 Cârlige si brătări pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS 2274-88. (13) 1225 Glafuri de protectie la ferestre, din tablă zincată de 0,5 mm grosime, având lătimea conformă cu detaliile din proiect.(13) 1227 Garguie (guri de scurgere) din tablă zincată de 0,5 mm grosime, de formă circulara sau drep-tunghiulară cu sectiunea conforma cu detaliile din proiect.(13) 1228 Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata de 0,5 mm grosime, conform detaliilor din proiect.(13) 1230 Livrare, manipulare, depozitare(13) 1231 Foile de tablă zincată se livrează în legaturi, împreună cu certificatele de calitate emise de pro-ducător.(13) 1232 Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate în stive pe platforma acestora, nefi-ind admisă ramânerea în consolă a legaturilor cu foi de tabla.(13) 1233 Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita în stive asezate pe platforme, în spatii în-chise, uscate, ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgâriere, deformare).(13) 1234 Manipularea se va face în conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se deterioreze stratul protector anticoroziv.(13) 1235 Nu se vor desface ambalajele decât la atelierul de confectii si tinichigerie.(13) 1236 Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija pentru a nu provoca deformări ale acestora înainte de a fi puse în opera.(13) 1237 Depozitarea jgheaburilor burlanelor, cârligelor si brătărilor se va face pe platforme, asig-urându-se protectia împotriva loviturilor si deteriorarii lor.

(13) 1300 MONTAJUL

(13) 1310 Lucrări ce trebuie executate înainte de montarea tinichigeriei1.Executarea tencuielilor si rectificărilor.2.Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau bolturi împuscate).3.Etansarea rosturilor verticale si orizontale.4.Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.

(13) 1320 Montajul(13) 1321 Se va face în conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale proiectului, aprobate de Consultant si cu prescriptiile din STAS 2389-92.(13) 1322 Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul din beton sau mor-tar prin intermediul unui strat separator din carton bitumat (13) 1217 lipit cu mastic de bitum (13) 1218 si vor fi prevăzute la partea inferioară cu lacrimar care va depasi fata zidariei cu minimum 2 cm.(13) 1330 Verificări în vederea receptiei(13) 1331 Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse în stratul suport.(13) 1322 Elementele de tinichigerie trebuie să nu prezinte deformări mecanice de suprafata, cu stratul de zinc deteriorat sau lipsă.(13) 1333 Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie să fie în concondanta perfecta cu cerintele si detaliile din proiect provenite din dilatatie.(13) 1334 Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permită variatiile de dimensiuni, din dilatatie, ale rostului.(13) 1335 Cositorirea trebuie să fie fara întreruperi pentru a nu permite desprinderea elementelor si infiltrarea apei.(13) 1336 Lucrările de tinichigerie, desi nu prezintă importantă mare din punct de vedere al costului sunt foarte importante în asigurarea unei bune comportări în exploatare a lucrărilor de constructii (în special izolatii), de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a etansărilor la strapungerile la terase sau acoperisuri si la racordul învelitorii la jgheaburile si burlanele de scurgere a apelor pluviale.(13) 1337 Consultantul va putea solicita înlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu sunt respec-tate:

96


- prezentele specificatii;- prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;- detaliile de executie din proiectul aprobat.

(13) 1400 MASURATOARE SI DECONTARE

(13) 1410 Măsurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari, functie de nu-marul de bucati sau metri liniari de lucrare.(13) 1420 Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie în cadrul unor lucrări mai complexe (în-velitoare).

97


Caiet de sarcini - (14) 000 TROTUARE DE PROTECTIE


(14) 1110 Obiectul specificatiei(14) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru clădiri ast-fel:

- trotuare din beton simplu turnat pe loc;- trotuare din plăci din beton;- trotuare din mixturi asfaltice;- borduri.

(14) 1112 Pentru lucrări de betoane se vor consulta instructiunile de la capitolul (0) 0000 al acestorspecificatii.

(14) 1120 Standarde de referintă(14) 1121 Standarde:

1. STAS 388-80 - Ciment Portland2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli4. STAS 1134-71 - Piatră de mozaic5. STAS 1137-68 - Plăci din beton pentru pavaje6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrări de hidroizolatii în constructii9. STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolatii în constructii

(14) 1130 Grad de detaliere a proiectului(14) 1131 Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de

protectie cu sau fară borduri.(14) 1140 Mostre si testari(14) 1141 Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la santier, se vor pune la dispozitia

Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:1. Placi din beton: 2 mostre2. Borduri din beton prefabricate, mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.3. Borduri din beton simplu : 2 mostre

(14) 1142 Prin aprobarea mostrelor de către Consultant se întelege aprobarea cimentului siagregatelor, precum si alegerea culorilor.Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din materialele aprobate.


(14) 1210 Produse(14) 1211 Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specificä astfel) având fete fin-isate, cu o latură tesita (conform desenelor).

1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare.2. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse, fara defecte

care să afecteze aspectul sau functionalitatea lor.Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.

3. Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de confectionare.4. Confectionare :- bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 părti pietris granilic.

- stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în planse, va consta

98


din ciment si piatră de mozaic în proportie I : 2 (la greutate în stare uscată), cu granulatie de la 0 la 30 mm.

- cantitatea de apa ce urmează a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg ciment.- dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.- agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie agregat

aparent în proportie de aproximativ 50% din suprafata totală finisată.(14) 1212 Plăci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din rocă dură sau din două straturi din care cel de bază din beton obisnuit. iar cel de uzura cu agregate din rocă dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68.1. Plăcile se vor executa prin presare mecanică fie în culoarea naturală a liantului, fie colorate conform in-dicatiilor din proiect.2. Plăcile vor avea fata superioară netedă sau cu santuri imprimate conform indicatiilor din proiect.3. Nu se vor monta plăci cu stirbituri sau fisuri.4. Confectionare:

- placile se vor confectiona din piaträ sparta dură cu dimensiunile pâna la 1/3 din grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastierä.

- cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2

(400 kgf/cm2)- dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de flnisaj se va adauga pigment colorant con-

form indicatiilor din proiect(14) 1213 Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pâna la 31 mm si ciment F 25 con-form (14) 0000.(14) 1214 Mixtura asfaltică pentru îmbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterică caldă sau rece) amestecat în malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 si criblură conform STAS 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83.(14) 1220 Materiale folosite la executia produselor (In plus fată de (14)1121)(14) 1221 Coloranti minerali, daca se specifică.(14) 1222 Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.(14) 1223 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins în pulbere, conform STAS 539-79(14) 1224 Agregate naturale de balastieră, conform STAS 662- 89.(14) 1225 Agregate naturale si piatră prelucratä pentru drumuri, conform 667-90. (14) 1226 Materiale pentru stratul de poza(14) 1227 Mortar de poză conform specificatiilor de la capitolul (14) 1000.(14) 1228 Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5 conform specificatiilor de la capitolul (14) 0000. (14) 1229 Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.(14) 1230 Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri. (14) 1231 Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.

(14) 1232 Livrare, transport, manipulare(14) 1233 Pentru agregate mortare si elemente prefabricate sunt valabile specificatiile (14) 1160 si (14)1000.

(14) 1300 EXECUTIA TROTUARELOR

(14) 1310 Borduri din beton prefabricate(14) 1311 Se execută fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul (14) 0000 si conform cu detaliile din proiect.(14) 1312 Se verifică suprafata de pozare si se aplică stratul de poză din mortar de cirnent, în conformi-tate cu specificatiile de la (14) 1000.(14) 1313 Se pozează bordurile (14) 1211 în conformitate cu specificatiile de la capitolul (14)1000

99


referitoare la elementele din beton mozaicat si indicatiile din proiect.(14) 1320 Plăci de beton prefabricate(14) 1321 Se îndepartează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bătut iar pământul de umplutură va fi asezat si bine batut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.(14) 1322 Se toarna fundatia din beton marca Bc 3,5, turnat în panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de cca. 3%.(14) 1323 Se aplică stratul de poză din mortar de ciment 400 kg/m3 conform (14) 1000 în grosime de 3cm.(14) 1324 Se asează plăcile prin presare, cu rosturile în continuare pe cele două directii, controlându-se cu dreptarul de 2 m, si având grijă sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la clădire spre exterior.(14) 1325 Se umplu rosturile între placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de bi-tum).(14) 1330 Beton simplu turnat pe loc(14) 1331 Se îndepărtează stratul vegetal, după care pamântul natural va fi bine batut, iar pământul de umplutură va fi bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime. (14) 1332 Se astere stratul de balast mărunt amestecat cu argilă bătuta în proportie de 1:1 si grosime me-die de 10 cm cu panta spre exterior de cca. 3%.(14) 1333 Se toarna betonul marca Bc 3,5 () 0000 si se prelucrează fata vizibilă cu rolul; la cca 3,0 m se lasă rosturi de dilatare.(14) 1334 Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum. (14) 1340 Mixtura asfaltică(14) 1341 Se îndepărtează stratul vegetal, dupa care pământul natural va fi bine bătut iar pământul de umplutură va fi asezat si bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime.

(14) 1342 Se toarnă fundatia din beton marca Bc 3.5 în grosime medie de 10 cm, în panouri de 4 m2 si cu panta spre exterior de cca. 3 %.(14) 1343 Se toarnă asfaltul în grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87.(14) 1350 Abateri limita admisibile (14) 1351 La asezarea bordurilor si placilor:

1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.2. Denivelarea admisă între 2 elemente prefabricate alaturate este de 1 mm. (14) 1352 La turnarea betonului si asfaltului:1. Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.2. Panta profilului transversal: ± 5 mm / m.

(14) 1360 Verificari în vederea receptiei(14) 1361 Verificarea la receptie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa se încadreze în prevederile acestor specificatii.(14) 1362 Se vor face verificari la:- aspectul si starea generala- elementele geometrice (grosime, planeitate)- fixarea îmbrăcămintii pe suport;- rosturi;- corespondente cu proiectul.

(14) 1363 Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul lu-crărilor nu este corespunzator (plăci fisurate, rosturi cu muchii stirbite, etc.), Consultantul poate de-cide înlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrărilor si refacerea în conditiile prescrise în specificatii.

100



(14) 1410 Pretul unitar, în articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include si stratul de poză din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu.Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu plansele din proiect.(14) 1420 Pretul unitar pentru trotuarul din plăci prefabricate din beton cuprinde în articolul din cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton simplu. De-contarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.(14) 1421 Pretul unitar pentru trotuarul din îmbracaminte din mixtura asfaltica cuprinde în articolul din cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu.Decontarea se face la metru pătrat de lucrare, conform planselor din proiect.

101


Caiet de sarcini - TERASAMENTE

2.1. GENERALITĂŢI

Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de terasamente, constând din săpături, încărcarea în mijloacele de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului, efectuate pentru realizarea fundaţiilor.

Concepte de bază

La acest contract executarea lucrărilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibilă sau nu este justificată.Pentru sprijinirea săpăturilor se vor utiliza, de regulă, elemente de inventar. modulate, concepute pentru un domeniu mare de utilizare şi cu posibilităţi de refolosire.

Elemente de proiectare

Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect, pe baza studiului geotehnic, şi specificată pe planurile de fundaţii şi constatările CONTRACTORULUI la execuţia săpăturilor, în ceea ce priveşte stratificaţia terenului de fundare, natura apei subterane, obstacole întâlnite (hrube, umpluturi locale, canalizări, etc.) vor fi semnalate CONSULTANTULUI pentru stabilirea masurilor corespunzătoare. În astfel de situaţii nu se va continua lucrul fără acordul scris al CONSULTANTULUI.La executarea de săpături lângă clădiri existente dacă se constată de CONTRACTOR că ipotezele luate în considerare în proiect la baza măsurilor de asigurare a stabilităţii clădirilor existente nu corespund, CONTRACTORUL va opri lucrările până la obţinerea acordului din partea Consultantului asupra modificărilor de soluţii sau dimensionării necesare.Pentru lucrările de terasamente de volum mai mare CONTRACTORUL va întocmi fişe sau proiecte tehnologice pe care le va supune aprobării CONSULTANTULUI.Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi peste 5,0 m Se Vor elabora proiecte de execuţie de către CONTRACTOR pe care acesta le va supune aprobării CONSULTANTULUI.

2.2. STANDARDE DE REFERINŢĂ

Standarde româneşti

- STAS 6054-77 Terenul de fundaţie. Adâncimi de îngheţ- STAS 2745-90 Terenul de fundaţie Urmărirea tasării construcţiilor- STAS 1913/1-82 Terenul de fundaţie. Pământuri. determinarea umidităţii.- STAS 2916-87 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzurilor şi

şanţurilor.-STAS 9824/0-74 Trasarea construcţiilor. Prescripţii generale.-STAS 9824/1-87. Trasarea construcţiilor.

Normative româneşti de execuţie

- C 169- 88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale

- C 16- 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.

- C 56 -85 Verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente

102


- C 61- 74 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasărilor- C 29- 85 Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice- C 168- 80 Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensible la

umezire prin silicatizare şi electrosilicatizare- C 182 - 87 Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri

Alte prescripţii româneşti

- Ordin IGSIC nr. 8/07.11.l981, referitor la încercările de laborator pentru verificarea compactării terenului

- P 7- 88 Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire

- P 70- 79 Instrucţiuni tehnice- pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pamânturi cu umflări şi contracţii mari

2.3. MATERIALE ŞI PRODUSE

Materiale- Agregate- Balast- Pământ pentru umplutură

Accesorii

Dulapi metalici executaţi din tablă ambutisată sub forma de chesoane rigidizaţi cu nervuri interioare din tablă ondulată şi spraiţuri mecanice pentru sprijiniri.Spraiţuri mecanice .Cadre verticale portşpraiţuri hidraulice .Panouri metalice portglisiere .Panouri metalice cu role de ghidare. Distanţieri orizontali extensibili, pentru sprijiniri.

2.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE

Transportul pământului se va face cu autobasculante incărcate cu mijloace mecanizate sau manual.Depozitarea pământului necesar pentru umplutură se va face în imediata apropiere. Depozitarea rezultatelor defrişărilor şi curăţirii terenului se va face în locurile pentru care s-a obţinut avizul primăriei.

2.5. EXECUŢIA LUCRĂRILORGeneralităţi

La executarea săpăturilor pentru fundaţii se va ţine seama să nu fie periclitate instalaţiile învecinate zonelor de lucru.Dacă execuţia săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente, executarea lucrărilor va începe. numai după obţinerea avizului de săpătură şi a permisului de foc.Dezafectarea reţelelor de instalaţii subterane se va face numai cu acordul Consultantului şi acordul scris al Beneficiarului.Când turnarea betonului în fundaţii nu se face imediat după executarea săpăturii pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale terenului sub talpa de fundare, aceasta va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală în funcţie de calitatea terenului.

CALITATEA TERENULUI DIFERENŢA DE COTĂ- nisipuri fine 0,200,30 cm- pământuri argiloase 0,150,25 cm- pământuri sensibile la umezire 0,400,50 cm

103


Execuţia fundaţiilor apropiate va începe cu cele situate la adâncimile cele mai mari.La săpăturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectării apelor în timpul execuţiei.Nu se vor amplasa puţurile de colectare în vederea drenării terenului sub talpa de fundare. Săpăturile executate cu excavatoare nu vor depăşi profilul proiectat al săpăturii. Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului săpăturii se vor executa manual.Dacă pe fundul gropii, la cota de fundare. apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili în acord cu Consultantul.Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, condiţiile meteorologice şi climaterice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată, etc.

Operaţiuni pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare :- defrişările plantaţiei existente pe amplasament- demolări ale unor structuri existente pe amplasament- curăţirea şi amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale Gropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ compactat Se vor executa rigole sau şanţuri de gardă pentru dirijarea apelor superficiale În afara zonelor de lucru (conform proiectului).Înainte de execuţia lucrărilor de săpături se va face trasarea prin fixarea. conform proiectului, a poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate.

Execuţia lucrărilor de săpăturăa) Executarea săpăturilor deasupra apelor subterane Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la :- 0, 75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive - 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte marePentru menţinerea stabilităţii malurilor, terenul din jurul săpăturii trebuie să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii.Pământul rezultat din săpătură se va depozita la o distanţă de minimum 1 m de marginea gropii de fundare.Contractorul va lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor provenite accidental şi împotriva surpării malurilor.La săpăturile cu pereţi în taluz, cu adâncimi până la 2,0m ( pământ cu umiditate naturală sub 12 - 18%) panta taluzului săpăturii ( tangenţa unghiului de Înclinare faţă de orizontală ), nu trebuie să depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri.

- nisip, balast 1/1.- nisip argilos 1/1,25- argilă nisipoasă 2/3- argilă 1/2- loess 4/3- rocă friabilă 2/1- 4/1- stâncă 4/1-7/1

În cazul săpăturilor manuale cu adâncime peste 2,0m taluzul trebuie executat în trepte, prevăzându-se pe înălţimi banchete care să permită evacuarea pământului prin relee; banchetele vor avea lăţimea de 0,6- 1,0m şi distanţele pe verticală între ele de circa 2,0m.

104


Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează când nu este posibilă sau economică săpătura în taluz sau când adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile de execuţie a săpăturilor cu pereţii verticali nesprijiniţi.Sprijinirea săpăturilor la o adâncime până la 5,0m se execută cu elemente metalice de inventar conform normelor în vigoare.

b) Executarea săpăturilor sub nivelul apelor subteraneSăpăturile sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltraţii puternice de apă se vor executa prin sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie cu palplanşe metalice, cu sau fără ancoraje.La ancorarea palplanşelor pereţii adânci turnaţi în teren se vor utiliza numai atunci când fac parte din lucrarea definitivă.Îndepărtarea apei se va realiza prin EPUISMENTE DIRECTE prin pomparea directă a apei din gropile de fundaţie sau EPUISMENTE INDIRECTE prin coborârea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puţuri filtrante şi filtre aciculare amplasate în afara contururilor excavate.Indiferent de situaţie şi de soluţiile propuse, CONTRACTORUL nu va începe lucrările fără a obţine acordul CONSULTANTULUI.

Execuţia lucrărilor de umpluturi

Umpluturile compactate între fundaţii, la exteriorul clădirilor sau sub pardoseli se vor executa, de regulă, cu pământurile rezultate din lucrările de săpătură.Este interzisă realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, prafuri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări. etc.Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor, până la cota prevăzută în proiect, se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor pe bază de fişe tehnologice întocmite de CONTRACTOR şi avizate de CONSULTANT.După stabilirea utilajului şi numărului de treceri, a grosimii stratului şi umidităţii optime a pământului, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la realizarea grosimii umpluturii.

Condiţia de calitate a compactăriiGradul de compactare al umpluturii,. pentru asigurarea unei bune calităţi, trebuie să respecte următorii parametrii :- d.min = 1,64 t/m3 ( 0,97 Proctor normal )- Wopt = 16- 22%Pentru compactarea umpluturilor. se vor folosi mijloace mecanice terasiere pentru spaţiile largi exterioare şi maiuri mecanice de 6o-200kg cu motor cu explozie sau acţionate electric. Detalierea alegerii lor se va putea face după ce se vor cunoaşte disponibilităţile executantului .Se interzice utilizarea maiurilor manuale, deoarece nu se pot obţine cu ele rezultatele de calitate prescrise pentru argilele de pe amplasament.Se va utiliza un mai mecanic de min.60 kg ale cărui caracteristici se vor comunica proiectantului pentru acord.Pamatul procurat se va aşterne in straturi având grosimea afânată de 15cm (abatere 2cm); măsurarea lor se face pe pereţii fundaţiei.Umiditatea pământului se va verifica înainte de compactare, trebuind să se înscrie în mod omogen în domeniul N = 16- 22; in nici un caz nu se va folosi material supraumezit (W 22%). Înainte de compactare se va asigura fărâmiţarea bulgărilor mari cu lopata.În. faza 1 se vor experimenta cu un acelaşi mai mecanic pe întreaga suprafaţă aleasă :- 3 straturi x 15cm grosime afânată cu 6 treceri pe aceiaşi urmă- 3 straturi x 15cm grosime afânată cu 5 treceri pe aceiaşi urmă- 3 straturi x 15cm grosime afânată cu 4 treceri pe aceiaşi urmăGrosimea straturilor după compactare se va măsura şi nota pentru fiecare strat, ea trebuind să fie de 10-12 cm.

105


Curăţirea, protecţia lucrărilor

Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută lucrările de terasamente va fi curăţată de frunze, crengi, buruieni şi când este cazul de zăpadă.În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar daca umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.În perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate împotriva îngheţului.

Condiţii de protecţia muncii

La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele prescripţii :- Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu ordinele 110/1977 şi 39/1977- Normele Generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P118-83.- Normele de protecţia muncii in activitatea de construcţii - montaj aprobate de M.L.P.A.T cu ordinul nr.9N/1S.03.93Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi fie pentru dezgheţarea pământului fie pentru încălzirea muncitorilor. Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrările de terasamente.

2.7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Generalităţi

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren atât în ansamblu cât şi pentru fiecare obiect în parte.Se va verifica dacă stratul de pământ vegetal a fost recuperat după decapare şi a fost depozitat corespunzător, in vederea unor noi utilizări.Deficienţele constatate la lucrările de terasamente se vor consemna în Procesul verbal de lucrări ascunse împreună cu măsurile de remediere aplicate conform indicaţiilor Consultantului.

Toleranţe admisibile

Toleranţele la trasarea construcţiilor, pentru lungimi:

Lungimea construcţie (m): 25 50 100 150 200 250

Tolerante (cm): 2 2 3 4 5 5

Pentru lungimi intermediare, toleranţele se interpolează. Pentru pante, toleranţele pentru lungimi se majorează după cum urmează :

Panta terenului ( în grade ) p<3 3<p<10 10<p<15 p>15

Sporul de pantă ( % ) 0 25 5o 100

Pentru unghiuri, toleranţele de trasare sunt 1.Toleranta admisă pentru reperul de cotă 0,00 este de 1cm.Abaterea admisibilă faţă de proiect şi specificaţiile tehnice pentru materialele (nisip. ba1ast, pietriş sau piatră spartă) din care se realizează pernele de umplutura pentru consolidarea terenului de fundare sunt:

106


- granulaţia sorturilor 5%- gradul de compactare medie 2%

minimă 5%Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect şi specificaţiile tehnice sunt :

Tipul de lucrare Abaterea medie

Abaterea minimă

sistematizare verticală 10% 15%în jurul fundaţiilor subsolurilor şi sub

pardoseli5% 8%

la şanţuri de conducte 5% 8%

Verificări în vederea recepţiei

La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se vor verifica pentru fiecare în parte dimensiunile şi cotele de nivel realizate şi se vor compara cu cele din proiect.Se. vor verifica procesele verbale de lucrări ascunse, semnate de CONSULTANT (pentru beneficiar), CONTRACTOR şi de PROIECTANT (dacă firma de consultanţă este alta decât proiectantul) referitoare la :- modificările introduse faţă de prevederile iniţiale ale proiectului şi specificaţiilor tehnice- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puţin una la 200 mp suprafaţa de săpătură şi minimum 3 pentru fiecare obiect).Verificarea calităţii lucrărilor de umpluturi se va face urmărind folosirea unui material corespunzător şi prin asigurarea unei tehnologii corecte de compactare şi prin respectarea grosimii stratelor orizontale şi a numărului de treceri prescris cu utilajele adecvate.Verificările se vor efectua pentru fiecare strat elementar în parte şi pentru toată grosimea-umpluturii, se va lua câte o probă la 50-100 m3 de pământ compactat.Se vor face verifcări conform STAS 1913/13-1983 a tuturor caracteristicilor compactării date prin proiect.Rezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesul verbaI de lucrări ascunse.Se va verifica dacă lucrările executate se înscriu în limitele de toleranţă admisibile, conform specificaţiilor tehnice.

Remedieri

CONSULTANTUL va decide, în cazul unor nerespectări ale prevederilor din proiect şi a prezentelor specificaţii, care sunt măsurile de remediere, locale sau de mai mare întindere, în funcţie de natura şi amploarea deficienţelor constatate .Costurile presupuse de eventualele lucrări de remediere vor fi integral suportate de CONTRACTOR.

2.8. MĂSURĂTORI ŞI DECONTARE

Decontarea lucrărilor de terasamente se va face pe baza preţurilor unitare stabilite prin devizul aprobat şi pe baza planurilor din proiect .

107


CAIETE DE SARCINI REZISTENTA

- Caiet de sarcini pentru fundatii

- Caiet de sarcini pentru cofraje

- Caiet de sarcini pentru armaturi

- Caiet de sarcini pentru betoane

- Caie de sarcini pentru confectii din lemn

108


CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDATII

1.1. LUCRARI PREGATITOARE

1.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare , şi anume :

a. sapaturile pentru groapa de fundatie şi pentru santurile de fundatii;b. protectia constructiilor vecine şi a instalatiilor existente in pamant;c. coborarea nivelului apelor subterane , pentru a permite executarea corpului fundatiilor

in uscat , atunci cand procedeele de executie adaptate nu permit betonarea sub apa;d. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea şi functionarea normala a utilajelor

de lucru , a depozitelor de materiale şi a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.e. retrasarea axelor fundatiilor;f. verificarea corespondentei dintre situatia reala şi proiect ( din punct de vedere al

calitatii terenului , dimensiunilor şi pozitiilor ) in limitele tolerantelor prescrise;g. incheierea procesului verbal de lucrari ascunse privind executia terasamentelor.

Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare , masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul şi numai in scris.

1.1.2. Executarea şi receptionarea lucrarilor de la punctul 1.1.1. se vor face potrivit “CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de terasamente”.

In cazul fundatiilor in apa , cu sau fara epuismente se va verifica in mod special daca nu s-au produs afuieri , abulmente , prabusire etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate, in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect , conform proiectului.

1.2. TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

1.2.1. Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre reperii materializati in acest scop pe profile de colt sau intermediare ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi .

1.2.2. Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare , elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala , este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea finala a acestora .

Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic ( se recomanda ).Acesta va fi colat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta , verificarea

facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.1.2.3. Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor izolate ( inclusiv tip pahar ) se face

in raport cu axele trasate pe imprejmuirea din jurul gropii de fundatie , de-a lungul unor sarme intinse in cele doua directii , fixate de imprejmuiri.

Prin acest sistem de intersectie reparata , se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei ( cofraje exterioare, cel interior – in cosul fundatiilor pahar de exemplu ).

1.2.4. Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectarea sarmelor se face cu ajutorul firului cu plumb , intrucat precizia ceruta in general in aceste situatii , nu necesita utilizarea instrumentelor optice.

1.2.5. Pentru trasarea nivelului de asezare a stalpilor , in cazul fundatiilor tip pahar, se utilizeaza nivelmentul geometric folosindu-se niveluri şi reiese corespunzatoare.

Fundul paharului se recomanda sa fie mai jos cu 1 cm fata de cota din proiect.Pentru aducerea la nivel a stalpilor se vor folosi placute metalice asezate in fundul paharului .1.2.6. Abaterea admisibila la trasarea in plan orizontal a axelor şi stabilirea cotei de nivel a

fundatiilor continue sau izolatia este de maxim 10 mm.

109


1.3. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

1.3.1. Executarea şi receptionarea cofrajelor pentru fundatii se vor face potrivit “CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje”.

1.4. EXECUTAREA FUNDATIILOR

1.4.1. La executarea fundatiilor de beton şi beton armat se vor respecta şi prevederile din Normativul NE 012 - 99 şi Normativele P 10 – 86 şi NP112 - 04 şi cele prevazute in “ CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare “.

La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:a. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect şi prescriptiilor din

standardele şi normele de fabricatie in vigoare , se atrage atentia asupra cazurilor in care proiectele prevad ce masuri de protectie anticoroziva utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de impermeabilizare a betonului.

b. Executia fundatiilor nu poate incepe daca nu s-a facut in prealabil controlul sapaturii de fundatii, conform prevederilor din “CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de terasamente “.

c. Fundatia se va executa , pe cat posibil , fara intrerupere pe distanta dintre doua vastari de tasare, in cazul cand aceasta conditie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor din capitolul 1 – 6 “ Rosturi de lucru din “ CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare “ “, armandu-se in vedere şi urmatoarele :

- durata maxima admisa a intreruperii de betonare , pentru care nu se vor lua masuri speciale de reluarea betonarii , va fi intre 1,5 şi 2 ore , functie de tipurile de ciment , folosite , cu sau fara adaosuri;

- in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat , acesta se va realiza vertical , la o distanta de 100 m de marginea stalpului;

- suprafetele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundatiei sau verticale pe toata inaltimea;

- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30 – 50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se vor face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;

- nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatii , betonarea şi vibrarea facandu-se fara intrerupere;

- nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi;

- la constructiile in care , fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de fundatie in parte sa fie turnata fara intrerupere , trecerea de la o banda la alta facandu-se dupa ce turnarea benzii precedente a fost terminata ;

- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;- suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata şi spalata abundent cu apa , imediat

inainte de turnarea betonului proaspat;- in cazul intreruperilor cu durata mai mare , tratarea suprafetelor betonului intarit va fi : o dare

indelingata, 8 – 10 ore , inainte de inceperea betonarii, curatirea cu peria de sarma jet de aer , etc.d. Pentru asigurarea conditiilor formatibile de intarire şi pentru a se reduce deformatiile de

contractii , se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare , protejand suprafetele libere prin :

- acoperirea cu materiale de protectie ( prelate , rogojini etc. );- stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 ore pana la 12 ore de la turnare , in functie de

tipul cimentului utilizat sşitemperatura mediului . Temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi de + 50C

110


e. In cazul betonarii sub nivelul apelor subterane se va verifica dupa caz , fie eficitatea epuizmentelor , inclusiv a masurilor contra a fiecarui teren şi spalarii cimentului din beton fie respectarea urmatoarelor prevederi:

- turnarea betonului sub apa se va face numai in incinta cu apa statatoare , sau care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare;

- nu se admite caderea betonului prin apa , chiar pe distante scurte , betonul se poate turna prin tuburi sau cu bene speciale , cu siber actionat de la suprafata;

- turnarea cu bene se recomanda la realizarea betoanelor de umplutura sau care nu necesita o rezistenta mare;

- turnarea prin tuburi fixe sau mobile , trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tuburilor trebuie inversat in beton 30 – 40 cm , in cazul caderii libere a betonului prin tuburi şi cca 100 cm in cazul pomparii acestuia;

- la stabilirea compozitiei betonului turnat sub apa se recomanda :- majorarea dozajului de ciment cu 10% fata de conditiile normale de lucru;- utilizarea agregatelor de balastiera cu dimensiunea maxima de 30 mm;- lucrabilitatea L4 pentru betoane turnate prin cadere libera prin tuburi , lucrabilitatea

L3/L4 pentru cele pompate şi L3 pentru turnarea cu bena speciala;- in cazul fundatiilor , la care sapaturile se executa cu epuizmente, daca apa nu se poate

evacua complet şi pe fundatii gropi ramase un strat de apa de cca 10 – 15 cm grosime , se admite , in mod exceptional , turnarea betonului in apa , in acest caz betonarea va incepe de la un colt al fundatiei , turnandu-se un prim strat de beton care sa iese deasupra nivelului apa şi care se extinde treptat pe intreaga suprafata , betonarea va contine apoi in uscat prin formarea betonului deasupra stratului turnat anterior.

f. Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa şi se va receptiona de catre reprezentantul beneficiarului in timpul executiei sale , incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse.

g.Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei , iar latimea sa pentru constructii fundate pe terenuri obisnuite , va fi de minimum 3 cm . Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile , latimea rostului se va lua potrivit prescriptiilor pentru fundare pe astfel de terenuri.

Astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor , se va realiza patrivit cu prevederile din “ CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare “

h. La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta şi prevederile din “ CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare “.

i. Inaintea turnarii cuzinetilor , se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare , al pozitiei formei, diametrului , lungimii , distantelor ,etc. precum şi a masurilor pentru mentinera verticalitatii mustatilor pentru peretii subsolului . Se verifica , de asemenea , cofrajele in privinta corespondentei ca pozitie şi dimensiuni cu proiectul , daca au fost curatate şi corect prevatite , precum şi dimensiunile stratului de acoperire , a carui grosime minima va fi :

- pentru fundatii cu strat de egalizare , la armaturile de la fata interioara : 35 mm;- pentru fetele fundatiilor in contact cu pamantul : 45 mm;- abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de :+ 10 mm.Rezultatele verificarilor , atat pentru armaturi , cat şi pentru cofraje , vor fi consemnate in procese

verbale de lucrari ascunse , incheiate intre beneficiar şi executant.j. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor

respecta prevederile din proiect şi din anexa I.3. a normativului NE 012 - 99 privind marcile minime de beton , dozajul de ciment şi raportul de apa - ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.

k. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt in contact cu ape naturale agresive , se vor respecta prevederile din proiect şi din anexa I.5 normativul NE 012 - 99 privind marcile de beton , dozajul de ciment , raportul apa – ciment a tipului de ciment , precum şi a stratului minim de beton de acoperire a armaturilor , pentru asugurarea gradului de impermeabilitate impus.

111


l. Cand betonul se toarna in sapaturi cu peretii nesprijiniti , acesta va umple bine tot volumul dintre pereti . Daca unele prabusiri sau goluri in teren sunt prea mari , precum şi in cazul sapaturilor adanci taluzate sau sprijinite , se vor utiliza cofraje , tinand seama ca umplutura ulterioara cu pamant sa se faca usor şi sa permita compactarea lui.

m. Fundatiile ce au suprafete inclinate ( de regula sub 600 fata de verticala ) se toarna in cofraje.

1.5. DECOFRAREA FUNDATIILOR

1.5.1. Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederile din Normativul NE 012 - 99 şi a celor cuprinse in CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje.

1.6. GENERALITATI

1.6.1. Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii, precum şi verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite.

1.6.2. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de lucru şi de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare şi supraveghere.

Separat de acestea , se efectueaza verificari :a. pe parcursul executarii , pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii ,

inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu ( sau inglobate in ) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii ;

b. la terminarea unei faze de lucrari;c. la receptia preliminara a obiectelor , ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.Verificarile de la poz. a şi b se efectueaza conform “ Instructiunilor pentru verificarea calitatii şi

receptionarea lucrarilor ascunse la constructii şi instalatii , precum şi pentru receptia terenului de fundare , fundatiilor şi structurilor “ aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC , iar cele de la poz. C conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.

1.6.3. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de proiectare, executie şi receptie , in vigoare la data elaborarii sale .

Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde , publicate anual de IRS şi in listele normativelor tehnice in vigoare ( publicate anual in Buletinul Constructiilor ).

Principalele prescriptii tehnice , aplicabile la verificarile din prezenta lucrare , sunt mentionate la fiecare capitol in parte.

1.6.4. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in limitele indicatiilor de calitate şi a abaterilor admisibile, prevazute de acestea .

Dispozitiile de santier , date de beneficiar şi proiectat – cu respectarea normelor legale in vigoare – au aceeasi putere ca şi proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate.

1.6.5. Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale , proiectantul poate prevedea – in mod justificativ – marimea acestor frecvente .

1.6.6. In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs , referitoare la rezistenta , stabilitatea , durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens deproprabil abaterile admisibile , prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice , decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului , dat in scris de beneficiar , cu avizul proiectantului.

1.6.7. Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari , care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul sau repararea corecta sau consolidarea acestora.

1.6.8. In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare ) , in scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor şi inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :

- daca un singur rezultat este necorespunzator , se mai efectueaza inca un numar egal de sondaje;

112


- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute , cu aceleasi metode sau cu metode care sa dea rezultate echivalente.

1.6.9. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprinderea executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor şi incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilorsi pe faze de lucrari , prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt :

- date asupra frecventei verificarilor şi probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului , in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;

- lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfactoare , precum şi masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate s-au confirmat;

- lista şi descrierea sumara a remedierilor efectuate , cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut necesare.

Aceasta prezentare , impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese - verbale de lucrari ascunse şi pe fise , buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie – impreuna cu sondajele sale proprii – dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte şi prescriptii tehnice specifice , in limitele abaterilor asmisibile.

1.6.10. Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii , cu instalatii aferente , proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare , cuprinzand precizarile asupra aplicarii proiectului , observatiile sale asupra calitatii lucrarilor , punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa , confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor folosiri şi exploatarii ei .

1.6.11. Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor şi care privesc verificarile de calitate şi incercarile efectuate anterior precum şi documentele privind cazurile prevazute la punctul 6.

In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii , in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte şi prescriptii tehnice – s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise , comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca – prin incercari şi cercetari suplimentare directe şi expertize tehnice - se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat şi executat ca poate fi exploatat in conditii normale . In toate celelalte cazuri , comisia de receptie preliminaraeste obligata a proceda conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor.

1.6.12. Procedee de verificare . In functie de momentul efectuarii verificarilor , acestea se refera la:

a. Determinarea – prin masuratori – a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului , din punct de vedere al pozitiilor , dimensiunilor şi modului de rezemare;

b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor , semifabricatelor , prefabricatelor şi aparatelor utilizate.

c. Efectuarea incercarilor şi probelor impuse de proiect şi prescriptiile tehnice şi intocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum şi a proceselor – verbale de lucrari ascunse.

d. Examinarea existentei şi continutului documentatiilor şi proceselor – verbale mentionate mai sus precum şi sintezelor şi concluziilor acestora;

e. Verificarea directa prin sondaj şi efectuarea de incercari suplimentare , in vederea formarii convingerii organelor de control şi comisiilor de receptie asupra corectitudinii şi valabilitatii documentelor incheiate anterior.

1.6.13. Principalele conditii de calitate şi verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari , in “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii)”; “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor” (Buletinul Constructiilor 1 – 2/86; 19-20/04)” indicativ C 56 – 85 şi C 56 - 02.

In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate şi verificarile ce trebuie efectuate.

113


1.6.14. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca şi orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata , se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.

In consecinta , utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca şi sa mentina la curent listele prescriptiilor , operand treptat in acestea , modificarile şi completarile survenite.

1.7. CONDITII DE CALITATE ŞI VERIFICARI CE TREBUIE EFECTUATE

1.7.1. Nici o lucrare de fundatii nu poate fi conceputa decat dupa verificarea şi receptionarea ca “faza de lucrari “a naturii terenului, a sapaturilor şi dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective.

Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt:a. Abateri privind precizia amplasamentelor şi a cotei de nivel:- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm- pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mmb. Abateri dimensionale ale elementelor :- dimensiuni in plan orizontal 20 mm- inaltimi pana la 2 m 20 mm- inaltimi peste 2 m 30 mm- inclinarea fata de verticala a muchilor şi suprafetelor :

- pe 1 m liniar 3 m- pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului 16 mm

- inclinarea fata de orizontala a muchilor şi suprafetelor- pe 1 m liniar 5 mm- pe toata lungimea sau toata suprafata elementului 20 mm

1.7.2. In cazul fundatiilor de masini , se va efectua in plus o confruntare intre proiectul de constructie şi cel de montaj sdaca este posibil – confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

1.7.3. In cazul fundatiilor in apa , cu sau fara epuismente , se va verifica in mod special ca nu s-au produs afuieri , ebulmente , prabusiri etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect conform proiectului .

1.7.4. In cazul fundatiilor amplasate pe pamanturi sensibile la umezire sau contractii mari , se verifica in plus daca s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pamantului din jur sau de sub fundatii şi ca ultimul strat de pamant de 40 – 50 cm grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea corpului fundatiei in zona respectiva .

In cazul pamanturilor cu contractii mari se va mai verifica şi daca s-a executat , in formele şi cu dimensiunile prevazute in proiect , stratele de materiale granular din jurul fundatiilor.

1.7.5. Toate verificarile şi incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese – verbale de lucrari ascunse.

1.7.6. La fundatiile directe , verificarile minimale ce trebuie efectuate , pe parcursul executiei , in afara celor de mai sus, sunt :

1.7.6.1. Aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru cazul agresivitatii naturale ( ale apelor subterane ) in special in ce priveste cimentul , gradul de impermeabilitate al betonului şi acoperirea armaturilor.

1.7.6.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect .1.7.6.3. Betonarea continua a fundatiei , fara intreruperi cu durata care sa depaseasca momentul

de incepere a prizei cimentului folosit ; in lipsa unor determinari de laborator , acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului , in cazul cimentarilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos , in cazul in care aceasta nu este posibila din cauze organizatorice sau din cauza marimii sau formei fundatiei , rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil , cu avizul proiectului.

114


1.7.6.4. In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se va verifica , dupa caz , fie eficacitatea epuismentelor , inclusiv a masurilor contra afânării terenului şi spalarii cimentului din beton , fie respectarea prevederilor din normativul NE 012 - 99 privind betonarea sub apa .

1.7.6.5. Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu aceea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiei respective ( pentru beton vezi anexa V.6 din Normativul NE 012 - 99 .

1.7.6.6. La receptia pe faze de lucrari şi receptiile preliminare , comisiile respective vor efectua – in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs , in ce priveste frecventa , continutul şi incadrarea in prevederile proiectului şi prescriptiilor tehnice , in limita abaterilor admisibile – şi o serie de sondaje , in numarul pe care il vor aprecia ca necesar , pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor anterioare , in special in ce priveste pozitiile , formele şi dimensiunile geometrice şi calitatea corpului fundatiilor .

1.7.8. Lista prescriptiilor tehnice publicate în buletinul construcţiilor pana la nr. 15/2005: 1. STAS 9824/0 – 74 - Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor.

Prescriptii generale.2. STAS 9824/1 – 87 - Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor civile ,

industriale şi agrozootehnice. 3. STAS 6054 – 77 - Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet. 4. STAS 2745 – 90 - Teren de fundatie . Urmarirea tasarii constructiilor prin

metode topografice. 5. C 169 – 88 - Normativ privind executia şi receptia lucrarilor de

terasamente pentru fundarea constructiilorcivile şi industriale ( Bul. constr. 5/88 ) 6. P 7 – 00 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la

umezire (proiectare, executare, exploatare) (Bul. constr. 7/01) 7. P 10 – 86 + - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrarilor de

NP112 - 04 fundatii directe la constructii ( Bul. constr. 1/87 + 14/05) . 8. NP 001 – 96 - Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari ( Bul. constr. 7/96 ) . 9. NE 012 – 99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea I + Partea II ( Buc. constr. 8,9,10/99 ) .

10. C 11 – 74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea şi folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje . ( Bul.

constr. 4/75 ) . 11. C 23 – 75 - Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii12. C 56 – 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de C 56 – 02 construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii); Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor.

( Bul. constr. 1 – 2/86; 19-20/04).

115


CAIET DE SARCINI PENTRU COFRAJE

2.1. GENERALITATI

2.1.1. Cofrajele sunt constructii temporare , necesare constructiilor , pentru redarea formei şi dimensiunilor elementelor din beton , precum şi pentru sustinerea acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face singure.

Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie : a. Economice , astfel incat costul , consumul de materiale şi de manopera sa rezulte in ponderi cat

mai scazute din totalul necesar realizarii constructiei;b. Rezistente la sarcinile ce le revin , in special :- din greutatea ( impingerea ) betonului care solicita elementele de sustinere sau fata cofrajului ;- la montari – demontari şi manipulari repetate;- la actiunea agentilor atmosferici;c. Exacte , in privinta redoarii corecte a formei şi dimensiunilor elementelor din betoane in limita

abaterilor admisibile;d. Sigure, din punct de vedere al respectarii normelor de tehnica securitatii muncii şi de prevenire

şi stingere a incendiilor;e. Eatnse , astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment de la rosturi;f. Simple, astfel incat sa asigure :- executia usoara in intreprinderea producatoare;- insusirea rapida de catre muncitori a tehnicii de lucru ;- usurinta de montare – demontare , manipulare şi transport.2.1.2. Cofrajele sunt utilizate in principal pentru formarea urmatoarelor elemente:- fundatii- peretii portanti de beton turnat monolit (diafragme) , intalniti la structuri de tip “Fagure” şi “

Celular “;- placi de beton turnat monolit pentru planse:

- cu fata cofrajului din lemn sau metal , solutie utilizata foarte rar , de regula pentru zone redusw din suprafata planseului unde nu pot fi folosite panouri prefabricate;

- cu fata cofrajului realizata din predala prefabricata de beton armat şi suprabetonarea de beton turnat monolit.

2.2. LUCRARI PREGATITOARE

Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofraj sunt necesare urmatoarele activitati pregatitoare:2.2.1. Analiza proiectului de executie al obiectului şi a conditiilor specifice de executie , urmarind

in principal :

- sectiuni prin obiect , forme şi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit şi prefabricat;- specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton turnat monolit ,

resturi de lucru , tehnologii de executie sau alte indicatii tehnologice preconizate ;- dotarea santierului cu utilaje , cofraje , dispozitive de manipulare, scule etc. , in vederea alegerii

procedeelor tehnologice;- termenul de executie al obiectivului;- stadiul organizarii de santier şi termenul de incepere a lucrarii propriu – zise.2.2.2. Stabilirea necesitatii intocmirii documentatiilor tehnologice, tinand in principal seama de :- complexitatea obiectului , respectiv a lucrarilor necesare executiei;- experienta anterioara a santierului in executia unor lucrari asemanatoare;

116


- existenta unor proiecte tehnologice pentru obiecte similare executate anterior.

2.2.3. Gruparea elementelor de beton armat monolit şi alegerea tehnologiilor:Elementele se grupeaza dupa forma şi dimensiuni , avandu-se in vedere tehnologia ce se poate

adopta la fiecare grupa şi indicatiile proiectantului privind obligativitatea continuitatii betonarii anumitor elemente.

2.2.4. Intocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrarile de cofraj care trebuie sa contina urmatoarele date:

a. Memoriu tehnic :- domeniul de utilizare a tehnologiei de cofrare respectiv;- descrierea procedeului tehnologic ;- conditii specifice necesare aplicarii tehnologiilor respective;- documentatii tehnice complementare;- masuri NTS şi PSI;- durata de executie a lucrarilor de cofraje , integrate in termenul final de executie a obiectului

( graficul de turnare şi esalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi accesoriilor ) .b. Necesarul de resurse pentru realizarea lucrarilor de cofraje ( forta de munca , mijloace de

munca , materiale şi elemente auxiliare );c. Fise tehnologice operative pentru lucrarile de cofraj.2.2.5. Asigurarea cu resurse , in care scop :- Se va verifica existenta in santier a utilajelor de ridicat necesare , luandu-se masurile necesare de

procurare in cazul cand acestea lipsesc sau de adotare a altor tehnologii de cofrare posibile;- Se vor procura seturile de cofraje necesare , dispozitivele de pachetizare şi manipulare , precum

şi mijloacele de transport adecvate;- Se va verifica , daca exista in dotarea echipei de lucru sculele , dispozitivele şi aparatele de

masura şi control , echipamentele de protectie a muncii;- Se stabileste structura optima a echipei de lucru.2.2.6. Instruirea echipei de lucru , cand in afara instructajului general , echipa va fi instruita

inainte de inceperea lucrului , la obiect , de catre maistru , cand vor fi prelucrate urmatoarele:- proiectul de executie al obiectului;- documentatiile tehnologice de executie ( fisele tehnologice pentru lucrari de cofraje ) - fisele de utilizare a dispozitivelor.Se va insista asupra masurilor NTS şi PSI specifice şi a aspectelor dificile la cofrare şi decofrare.3.2.7. Pregatirea lucrarilor la obiect , de catre maistru ,constand din:- amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor , pentru curatire, ungere şi

intretinere;- verificarea mijloacelor de munca ( utilaje de manipulare , actul de cofraje , dispozitive de

manipulare şi pachetizare , scule , dispozitive şi aparate de masura şi control , echipamente pentru protectia muncii;

- verificarea materialelor şi elementelor auxiliare ;- instruirea echipei de lucru la obiect ;- curatirea , nivelarea şi compactarea terenului ;- preasamblarea elementelor de cofraj.2.2.8. Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraj : se efectueaza de catre maistru şi seful

echipei specializate , privind in principal urmatoarele:- Gradul de compactare al terenului . In cazul in care terenul este format din umpluturi

necompacte , este inmuiat sau expus inmuierii , mocirlos , inghetat sau expus inghetarii , se vor lua masuri speciale pentru a evita rezemarea directa a cofrajelor şi sustinerilor şi a preveni astfel producerea tasarilor sau ridicarilor;

- Pozitia elementelor de beton turnate anterior ( are in plan orizontal , cote de nivel ) . Abaterile limita de pozitie a elementelor conform NE 012 - 99;

- Pozitia mustatilor de armatura , ce se vor ingloba in elementele ce se toarna ulterior. Abaterile limita la armaturi conform NE 012 – 99;

117


Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective.

3.3. PRINCIPALELE ETAPE A EXECUTIEI UNEI LUCRARI DE COFRAJE

In principiu, etapele executiei unei lucrari de cofraje , sunt :A. Trasarea pozitiei cofrajelor ;B. Montarea cofrajelor.a. Transportul şi asezarea panourilor de cofraj la pozitie;b. Asamblarea şi sustinerea previzorie a panourilor;c. Verificarea şi cercetarea pozitiei panourilor;d. Incheierea , legarea şi sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale : caloti ,

juguri , tiranti , zavoare , distantieri , spraituri , contravanturi etc.Aceste operatii se efectueaza dupa montarea şi verificarea existentei şi pozitionarii corecte a

armaturilor , pieselor inglobate , ramelor pentru goluri etc. , prevazute in documentatia de executie.C. Controlul şi receptia lucrarilor;D. Demontarea , dupa turnarea şi intarirea betonului;E. Pregatirea pentru un nou ciclu.

2.4. TRASAREA POZITIEI COFRAJULUI

Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de materiale , cofraje , dispozitive etc. şi curatata.

Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale de la sol pe planseu , in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelor ce urmeaza sa fie cofrate şi liniile de pozitionare ale cofrajului.

2.5. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

2.5.1. Cofrajele şi sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa se asigure obtinerea formei şi dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate ;

b. sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;c. sa fie stabile şi rezistente , sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie ;d. sa fie alcatuite din elemente care sa permita un mare numar de refolosiri ( cu exceptia

cofrajelor pierdute ) ;e. sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;f. sa permita la decofrare o preluare treptata a incercarilor de catre elementele executate.2.5.2. Cofrajele se pot confectiona din :lemn sau produse pe baza de lemn sau polimeri , precum

şi din metal .Panourile de cofraj şi celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa fie confectionate

cu ajutorul sabloanelor şi dispozitivelor , care sa asigure exactitatea dimensiunilor , formelor şi pozitiilor pieselor de asamblare sau de sustinere.

2.5.3. Cofrajele, sustinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de indicatiile cuprinse in NE 012 – 99.

2.5.4. Pentru reducerea aderentei intre beton şi cofraj , acestea se ung pe fetele care vin in contact cu betonul , inainte de fiecare folosire , cu produse speciale – agenti de decofrare . Acestia trebuie sa nu pateze betonul , sa nu corodeze cofrajul , sa se aplice usor şi sa-şi pastreze proprietatiile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.

2.5.5. Operatiile de montare a cofrajului se succed in principiu in urmatoarea ordine:- curatirea şi nivelarea locului de montaj ;- trasarea pozitiei cofrajelor ;

118


- transportul şi asezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar , in apropierea locului de montaj ;

- curatirea şi ungerea panourilor ;- asamblarea şi sustinerea provizorie a acestora ;- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie , atat in plan orizontal cat şi

pe verticala şi fixarea lor in pozitie corecta ;- incheierea , legarea (blocarea) şi sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitivelor de montare (caloti , juguri , tiranti , zavoare , distantieri , proptele , contravanturi etc.) ;- etansarea rosturilor.

2.6. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU PERETI SUBSOL

In general , constructiile de locuinte din tara noastra sunt prevazute cu subsol general , avand de regula inaltimea de 1,80 m .

In functie de structura de rezistenta a cladirii la subsol vor trebui executate fie numai peretii de beton , beton armat , fie pereti şi stalpi de beton armat .

Aceste elemente se toarna monolit in cofraje cu panouri din placaj sau in cofraje metalice ( cofraje pasitoare ).

2.6.1. Alcatuirea şi tehnologia lucrarilor de cofraje. Cofraje şi panouri din placaj2.6.1.1. Proiectarea , confectionarea şi folosirea panourilor pentru cofraj din placaj pe schelet de

cherestea , se va face in conformitate cu “ Instructiunile tehnice privind alcatuirea şi folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cat. sap. indicativ C 11 – 74.

Panourile tipizate ( modulate ) sunt cele cuprinse in NID – MEFMC 1442 – 72 . 2.6.1.2. Cofrajele care se executa cu panouri , vor face obiectul unor proiecte tehnologice prin care se indica panotarea suprafetelor de cofraj precum şi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea , imbinarea , completarea , sprijinirea şi sustinerea panourilor .

2.6.1.3. Panourile de cofraj alcatuite conform normei interne 1442 – 73 pot asigura , in cazul unei exploatari corespunzatoare , 20 – 25 de folosiri , cu mentiunea ca :

- betoanele aparente se pot realiza cu primele cca 5 folosiri ;- betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca. 15 folosiri ;- betoanele brute ascunse la orice numar de folosiri , panourile de cofraj trebuind sa fie scoase din

uz atunci cand se ajunge in situatia ca fata betonului obtinut sa deranjeze functional sau cand rezulta un consum suplimentar important de beton.

Impingerea betonului proaspat care actioneaza asupra panourilor de cofraj se preiau prin elementele de sprijinire ale panourilor – montantim , respectiv moaze – şi prin tirantii de legatura realizati in general din otel beton şi blocati cu zavoare cu excentric sau pana .

In cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire şi legatura din punct de vedere al rezistentei şi al deformatiilor .

2.6.1.4. Cofrajele stalpilor se alcatuiesc in general din panouri dispuse vertical , panourile vor putea fi asezate in plan :

- fie simetric , in care o latura a stalpului (in genera cea mica) de regula se confectioneaza cu un panou special de latimea stalpului , calotarea facandu-se cu caloti drepti pe doua laturi paralele legati cu tiranti din vuloane sau din otel beton ;

- fie decalate “ in morisca “ in care caz calotarea , de regula , se face cu caloti triunghiulari , stransi de preferinta , prin piese speciale cu gaura;

Pentru tesirea muchiilor stalpului , se folosesc elemente triunghiulare din sipci de lemn sau PVC . Trasarea bazei se face de regula printr-o rama de scandura.

Pentru a se putea controla se curata baza stalpului se prevede o fereastra de vizitare , care poate fi realizata in cazul folosirii panourilor de inventar prin montarea decalat pe verticala a unuia din panouri . Atunci cand panoul se monteaza asamblat peste armatura gata montata iar placa nu se monteaza concomitent , se poate renunta la fereastra de vizitare.

119


2.6.1.5. Pentru orice element de constructie operatiile de montare a panourilor de cofraj se succed in principiu in urmatoarea ordine :

- curatirea şi nivelarea locului de munca ;

- trasarea pozitiei cofrajului ;- transportul şi asezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar , in

apropierea locului de montaj;- curatirea şi ungerea panourilor ;- asamblarea şi sustinerea provizorie a acestora ;- verificarea pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie , atat in plan orizontal cat şi

pe verticala şi fixarea lor in pozitie corecta ;- incheierea , legarea ( blocarea ) şi sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitivelor de montare ( caloti , juguri , tiranti , zavoare , distantieri , proptele , contravantuiri etc. ) ;- etansarea rosturilor.2.6.1.6. La folosirea panourilor de cofraj , se vor evita , pe cat posibil , practicarea gurilor in

astereala şi baterea cuielor in schelet.Se interzice cu desavarsire taierea sau cioplirea panourilor , in scopul adaptarii lor dimensionale

sau de detaliu la cazuri particulare de folosire , in toate asemenea cazuri fiind necesara adoptarea unei completari la fata locului sau a unor panouri speciale.

2.6.1.7. Panourile de care sunt fixate cutii pentru gauri de trecere , sipcile pentru santuri ale traseelor de instalatii , etc. vor fi folosite cu aceeasi destinatie la fiecare folosire . Cutiile şi sipcile se vor fixa de panouri in cuie avand grosimea minima de 1,8 mm . Pentru a se usura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese in relief , acestea vor fi curatate şi unse cu deosebita atentie .

2.6.1.8. Cofrarea peretilor cu panouri se executa in urmatoarea ordine :- se traseaza axele peretilor şi conturul lor ;- se fixeaza talpile de rezemare şi aliniere ;- se monteaza panourile de cofraj pentru una din fetele peretelui incepand cu panoul de la

intersectie şi pe masura ce se executa montarea , fiecare panou de cofraj se asambleaza de cel montat anterior cu ajutorul unor cleme din otel beton , se introduc şi piesele ce asigura coplaneitatea panourilor şi se sprijina provizoriu cu proptele;

- se monteaza armatura peretelui ;- se fixeaza cutiile şi ramele pentru goluri;- se monteaza panourile de cofraj pe cea de a doua fata a peretelui;- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de a doua fata a peretelui se monteaza

distantieri prin care se introduc tirantii;- se monteaza scheletul de sustinere ( montanti , rigle , moaze ) şi se fixeaza cu tiranti;- se verifica verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb şi se face proptirea in pozitie

definitiva.2.6.1.9. Montarea cofrajelor din panouri pentru stalpi se executa in urmatoarea ordine:- se traseaza axele perpendiculare şi conturul stalpului , fixandu-se rama de trasaj;- se monteaza armatura;- se curata baza stalpului ;- se monteaza cofrajul gata asamblat şi prevazut cu sipci triunghiulare de tesire a colturilor;- se sprijina provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelor;- dupa verificarea pozitiei şi verticalitate , se strang definitiv proptele;In cazul prevederii ferestrelor de vizitare , curatirea bazei stalpului se face ca ultima operatie. In

cazul asamblarii cofrajului la fata locului , trei laturi ale acestuia se monteaza inaintea armaturii , sprijinindu-se provizoriu , iar dupa montarea armaturii cofrajul se incheie cu cea de a patra latura.

2.6.1.10. Cofrajele din panouri se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor in scopul de a facilita operatia de decofrare şi a se mari prin aceasta numarul de folosiri ale panourilor .

Ungerea se face imediat dupa montarea cofrajului sau chiar in timpul montarii lui.Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop sau unguentul de garda

aplicat dupa decofrare şi curatire , fiind interzisa folosirea motorinei sau petrolului lampant , care

120


degradeaza materialele lemnoase . Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare.

Ca unguent de garda aplicat imediat dupa curatire , se recomanda folosirea “emulsiei” parafinoase SIN “ , avand urmatoarea compozitie :

- parafina 20 – 25 % ;- sapun 1,5 – 2 % ;- apa 78,5 – 73 % ;Tratarea se face la rece intr-un strat subtire .2.6.1.11. La decofrarea elementelor verticale ( pereti , stalpi , ordinea operatiilor este , in general ,

inversa celei indicate la montarea cofrajelor , şi anume :- desfacerea zavoarelor şi scoaterea tirantilor ;- scoaterea elementelor de sustinere ( montanti , rigle , moaze , colti ) ;- scoaterea fururilor de compensare la pereti ;- scoaterea panourilor , la pereti incepand de la fururi ;- demontarea scandurilor de aliniere , respectiv a ramei de tasare ;2.6.1.12. La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile “ Norme

specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje IM 007 – 96 (BC 10/96);

In afara masurilor de protectie a muncii caracteristice lucrului pe santierele de constructii la executarea lucrarilor de cofrare cu panouri de lemn cu placaj , se vor respecta şi urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru :

- pentru montarea cofrajelor peretilor de la marginea cladirii , de la casa scarii , se vor folosi in mod obligatoriu poduri de sustinere , special proiectate in acest scop ;

- la montarea cofrajelor pentru peretii montati , riglele şi moazele vor fi manipulate cu atentie , iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantii) vor fi imediat introduse prin distantieri , blocandu-se cu zavoare;

- panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete , in asteptarea cofrajului pe de-a doua fata a peretelui , vor fi asigurate impotriva rasturnarii , prin mijloace speciale prevazute in instructiunile de folosire ale fiecarui tip de cofraj ;

- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele se vor scoate numai pe masura demontarii panourilor).

2.6.1.13. In timpul montajului şi al depozitarii panaourilor de cofraj din materiale lemnoase şi a celorlalte elemente din materialele combustibile , se vor respecta prescriptiile din “ Normativul republican pentru proiectarea şi executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor “ , precum şi cele cuprinse in instructiuniile pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de productie .

2.6.1.14. Cofraje metalice pasitoare Cofrajele pasitoare se compun din urmatoarele elemente :- Montantii sunt alcatuiti din doua talpi : o talpa de baza executata din tabla , pe care reazama

panourile metalice de cofraj şi o talpa superioara alcatuita dintr-o teava patrata . Cele doua talpi sunt rigidizate cu distantieri din teava dreptunghiulara. Montantul este schipat cu dispozitive de blocare a panourilor formate din bucsa filetata , surub de blocare şi placa de fixare a panoului pe talpa montantului . Pentru prinderea turantilor , montantul este pevazut cu trei gaui ovalizate.

In functie de lungimea montantului deosebim : tipul I de 2,20 m şi tipul II de 2.60 m .- Panourile de cofraje plane metalice sunt modulate şi au urmatoarele latimi : 1000 , 900 , 800 ,

700 , 600 , 500 , 400 , 300 mm cu inaltimi diferite : 1300 , 1050 , 886 mm , inaltimi grupate pe tipuri de sectiuni cu elemente comune . Panourile de cofraje sunt alcatuite dintr-un perete de tabla prins pe un schelet metalic format din teava dreptunghiulara.

- Coltare metalice deosebim doua tipuri : interioare şi exterioare , avand dimensiuni diferite. a. Coltarul metalic interior uzual folosit in marea majoritate a cazurilor la intersectiile de

diafragme . Are dimensiunea in plan de 200 x 200 mm , cu inaltimea corespunzatoare infrastructurii respective . Coltarele au aceeasi structura metalica , ca şi panourile plane .

121


b. Coltarul metalic exterior este alcatuit din doua panouri plane solidarizate cu un coltar din teava patrata.

- Consola calaj este alcatuita dintr-un suport calaj din teava patrata care la un capat este prevazuta cu un stut din teava rotunda , in care se introduce teava de calaj . Teava de calaj are prevazute gauri pentru reglaj ; la partea inferioara are un surub pentru calaj , iar la partea superioara are un maner din otel beton pentru manipulare. La celalalt capat al suportului de calaj exista urechi de prindere din otel lat , care , cu ajutorul unui bolt se prinde de montant.

- Podinele pentru circulatia muncitorilor şi turnarea betonului la inaltimi peste 1,5m sunt realizate in fiecare travee din urmatoarele elemente :

a. consola – alcatuita din consola propriu – zisa , avand sudata la un capat o teava pentru sustinera balustradelor , iar la celalalt capat urechi de prindere din otel lat , care , prin intermediul boltului , se fixeaza de montant ;

b. longrine – alcatuita din teava patrata;c. panouri de podina alcatuite din tabla striata;d. doua balustrade executate din teava patrata şi montate in lacasurile speciale ale tevilor

verticale de la capetele consolei podinei.- Elementele de aliniere sunt alcatuite din tevi dreptunghiulare cu lungimea de 3000 , 4000 şi

6000 mm , care se fixeaza pe talpa exterioara a montaneilor cu ajutorul unor dispozitive de blocare.- Tirant filetat – pentru preluarea impingerii betonului se folosesc la fiecare pereche de montamti cate doi tiranti metalici fixati cu ajutorul a doua piulite şi protejanti cu tije din material plastic in zona de strapungere a betonului;

2.6.1.15. In vederea executarii lucrarilor de cofrare cu ajutorul cofrajelor pasitoare , se vor asigura urmatoarele :

1. proiectul de organizare tehnologica a lucrarilor de executie a obiectivului , din care rezulta : setul complet de cofraje ( elemente de cofraje pasitoare , accesorii , piese de prindere etc. ) esalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi a accesorilor ; formatiile de lucru necesare şi gradul de calificare a acestora.

2. verificarea starii de functionare a cofrajelor şi accesoriilor in vederea inceperii executiei peretilor ( fata cofrata şi filetele dispozitivelor cu surub vor fi unse in mod corespunzator ) ;

3. verificarea la cotele din proiect a cuzinetilor din constructie , pe care incepe montarea cofrajelor ;

4. formatiile de lucru , avand calificarea şi numarul de muncitori , vor fi instruite special pentru acest gen de lucrare.

2.6.1.16. Montarea cofrajului va fi precedata de verificarea sau refacerea trasarii axelor principale ale constructiei; curatirea zonei pe care se toarna betonul şi a celei pe care se aseaza cofrajul ; curatirea de resturi de beton a cofrajelor .

Operatia de marcare pe cuzineti a axelor principale longitudinale se va face la ambele capete ale tronsonului sau a pachetului de tronsoane coliniare , dupa caz. Distantele dintre punctele extreme ale axelor vor trebui sa fie riguros cele din proiect , abaterile maxime admise fiind de + 0,5 cm. De asemenea , pe cuzinetii cladirii se vor marca şi punctele pentru axele transversale . La aceasta trasare se vor avea in vedere urmatoarele :

- pozitia axelor transversale de capat nu trebuie sa aiba fata de situatia din proiect o abatere mai mare de + 0,8 cm ;

- pozitia axelor transversale (curente) nu trebuie sa aiba o abatere mai mare de +1,00 cm fata de cotele teoretice date prin proiect;

2.6.1.17. Peretii subsolului se realizeaza la inaltimea din proiect prin montarea cofrajului şi turnarea betonului in doua etape succesive .

Ordinea operatiilor din fiecare etapa este urmatoarea :a. Montarea cofrajului pe una din fetele peretelui , constand din :- aducerea la pozitia din plan a montantilor cu console de calaj , folosind ca reper linia de

pozitionare a cofrajului trasata anterior ;- prinderea de montanti cu ajutorul ghiarelor , a elementelor de aliniere;

122


- prinderea de elementele de aliniere a montantilor intermediari (cei fara consola de calaj ); - montarea panourilor plane şi de colt , care au fost unse in prealabil cu solutie pentru decofrare

( fixarea lor de montaj cu ajutorul dispozitivelor de blocare ).

b. Montarea armaturilor , a cutiilor de realizare a golurilor prin pereti etc..c. Inchiderea cofrajului ( montarea cofrajului pentru a doua fata a peretelui ) care consta din :- verificarea şi corectarea in prealabil a pozitiei şi verticalitatii peretelui de cofraj montat anterior;- fixarea cu ajutorul tirantilor şi tijelor de protectie ale acestora , a montantilor celui de-al doilea

perete al cofrajului ;- montarea panourilor plane şi a coltarelor , unse in prealabil.d. Montarea podinei de lucru şi parapetului ( pentru inaltimi peste 1,5 m ) , verificarea pozitiei şi

verticalitatii cofrajului , precum şi etanseitatea acestuia .e. Turnarea betonului , cu respectarea prevederilor cuprinse in “CAIET DE SARCINI privind

executia lucrarilor de betonare “.- inaintea inceperii turnarii şi in timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele pentru a nu se

produce deformatii mai mari de + 2 mm/m ;- oprirea turnarii , cand se observa defectiuni şi luarea masurilor de inlaturare a acestora ;- compactarea betonului se va face prin vibrare interna şi nu prin baterea cofrajului care provoaca

deformari greu de remediat ;- pentru intreruperile de turnare accidentele , necuprinse in proiectul de organizare tehnologica ,

se vor respecta prevederile cuprinse la punctul 6.6 “ Rosturi de lucru “ .f. Decofrarea , constand din :- demontarea podinei şi parapetului ;- scoaterea turantilor de prindere a celor doua fete ale cofrajului ;- slabirea dispozitivelor de blocare şi indepartarea panourilor de cofraj ( mai intai cele de colt ,

apoi cele de plane ).Operatiunea va fi supravegheata de conducatorul punctului de lucru pentru a fi evitate deformari

ale cofrajelor sau ruperi ale betonului.Decofrarea se va efectua cu respectarea prevederilor din capitolul respectiv.2.6.1.18. Ramele pentru goluri de usi sau goluri tehnologice , se prind de panourile de cofraj gata

montate , cu ajutorul cheilor de prindere sau cuielor , in care ssop , la prima montare se practica pe fasa panoului orificii la pozitia de fixare a ramelor .

Se va da o atentie deosebita pozitionarii şi legarii corecte a barelor , carcaselor , plaselor şi mustatilor , precum şi a placutelor metalice de prindere , bulalonelor etc. , pentru asigurarea mentinerii pozitiei acestora in tot timpul turnarii betonului .

2.6.1.19. La montare cofrajelor pasitoare se folosesc urmatoarele scule şi dispozitive :- aparat optic pentru trasarea axelor- furtun de nivel - fir cu plumb - chei fixe- intinzator pentru fixarea blocajelor de tip “6 Martie“- scari mobile de acces 2.6.1.20. Transportul cofrajelor pasitoare se face pachetizat , in unitati de incarcatura de

maximum 1,5 t , continand elemente similare sau cu functionalitate apropiata .Elementele de gabarit mai mare se transporta asezate pe stelaje din otel beton indoit , iar

elementele marunte sunt ambalate in lazi.Depozitarea pe santier se va face numai in dispozitivele descrise, asezate pe teren amanajat.2.6.1.21. Pentru evitare accidentelor de munca in timpul lucrarilor in afara “ Normelor de

protectia muncii in activitatea de constructii – montaj “ – vol. 5 – aprobate de MC Ind. cu Ordinul nr. 1233/D din 29 dec. 1980 , se vor respecta şi urmatoarele :

- montantii metalici vor fi fixati intre ei cu elemente de aliniere şi ghiare de prindere in cel putin doua puncte fiecare;

- podina de lucru va fi prevazuta cu balustrada;

123


- urcarea muncitorilor pe podina de lucru se face numai cu scara de acces;- circulatia pe podina este permisa numai dupa fixarea tirantilor.

2.7. PLANSEU PESTE SUBSOL

Planseul de beton armat de peste subsol poate fi realizat in urmatoarele variante tehnologice:- turnat monolit in cofraje din lemn ( panouri demontabile de inventar ) - prefabricat ( panouri şi semipanouri );- predala cu suprabetonare.In cele ce urmeaza este prezentata tehnologia de realizare a planseului din beton armat turnat

monolit in cofraje din lemn , fiind solutia adoptata mai frecvent. Pentru adoptarea solutiei cu prefabricate sau cu predala se va proceda ca şi la planseele

nivelurilor curente realizate in aceste variante.2.7.1. Alcatuirea şi tehnologia lucrarilor de cofrare. Cofraje cu panouri din placaj2.7.1.1. La realizarea cofrajului vor fi avute in vedere, in afara celor de mai jos, cele enumerate

mai sus.2.7.1.2. Sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor talpi individuale sau continue

pe pamant sau elemente de constructii care sa nu permita tasari mari sau neuniforme. Ele vor fi prevazute cu pene , vinciuri sau alte dispozitive , prin care sa fie posibila decofrarea, dupa intarirea betonului . In cazul popilor telescopici , functia acestor dispozitive poate fi preluata de filetul popului .

In cazul in care terenul pe care rezema sustinerile cofrajelor este format din umpluturi insuficient consolidate sau compacte , este inmuiat sau expus inmuierii , mocirlos , inghetat sau supus inghetului , se vor da solutii speciale prin care sa se evite rezemarea directa a acestora pe asemenea terenuri , provenindu-se astfel producerea tasarilor sau ridicarilor.

In cazul asezarii popilor deasupra unor goluri de teren ( gropi naturale , santuri , sapaturi ) sau in plansee inferioare , rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi – jug verificate prin calcul , din punct de vedere al rezistentei şi deformatiilor.

Popii ce sustin cofrajele constructiilor etansate de beton şi dispusi pe mai multe niveluri , trebuie sa fie asezati suprapus pe aceeasi verticala. La alcatuirea şi montarea cofrajelor , sustinerilor şi reazemelor acestora se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin suprainaltari sau contrasageti.

2.7.1.3. La cofrarea grinziilor şi nervurilor , pentru fetele laterale , panourile se dispun , in general , cu latura lunga pe orizontala . Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale şi sa fie sustinut aparte , pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor . Colotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri , legate in cazul grinzilor inalte la partea superioara prin tiranti din otel beton , trecand prin distantieri tubulari din PVC.

2.7.1.4. La cofrarea placilor , panotarea va urmari o rationala dispunere a elementelor de sustinere ( popi , grinzi , esafodaje etc. ) , precum şi acoperirea unei suprafete maxime cu panouri de inventar. Pentru usurarea decofrarii este necesar sa se prevada pe ambele directii cate o fasie de compensare de 5 – 10 cm latime.

3.7.1.5. In cazul cofrarii concomitente a elementelor verticale ( pereti , stalpi ) cu cele orizontale ( grinzi, nervuri , placi ) in scopul turnarii betonului intr-o singura faza , imbinarea cofrajelor se face in asa fel incat panourile de cofraj pentru elementele orizontale sa se suprapuna peste cele verticale pentru a permite decofrarea peretilor şi a stalpilor inaintea grinzilor şi placilor . Cofrarea concomitenta trebuie insa evitata ori de cate ori este posibil , intrucat :

- panourile orizontale pot presa pe cele verticale , prin greutatea betonului , facand dificila recuperarea mai rapida a panourilor verticale ;

- realizarea ferestrelor de vizitare devine obligatorie , in orice caz curatirea bazei stalpilor se va face dupa executarea intregului cofraj;

124


- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate la inaltimea exacta , nefiind posibila depasirea inaltimii elementului de beton , ceea ce , de regula , face imposibila folosirea panourilor de inventar fara completari pe verticala.

2.7.1.6. Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee ( grinzi , nervuri , placi ) sunt formate , in general , din grinzi de preferinta extensibile , rezemate pe popi de inventar , contravantuiti. Elementele

cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta şi stabilitate pentru a putea toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului , a betonului proaspat , a sculelor şi dispozitivelor de lucru şi a echipelor de muncitori , fiind verificate totodata pentru a prelua şi solicitari orizontale din vant şi impingerea betonului.

2.7.1.7. Contravantiurile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri nedeformabile , iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri.

Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuiri talpile continue de rezemare şi grinzile de sustinere , cu conditia ca prin detaliile de prindere adoptate sa fie impiedicata deplasarea relativa intre popi şi aceste talpi , respectiv rigle.

2.7.1.8. Montarea esafodajelor de sustinere a cofrajelor pentru plansee ( grinzi , nervuri , placi ) se va face in urmatoarea ordine:

- se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere ( popi , palei , etc. ) ;- se amplaseaza elementele verticale de sustinere şi se contravantuiesc provizoriu ;- se monteaza şi se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului ( rigle , grinzi extensibile etc. ) ;- se verifica pozitia şi dimensiunile ,operandu-se corecturile necesare.Strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa

montarea cofrajelor.2.7.1.9. Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face in urmatoarea ordine :

- pe esafodajul stabilit de proiectant şi executat conf. pct. 8 , se fixeaza pe traverse pentru fundul grinzii sau nervuri , verificandu-se cu atentie cota , liniaritatea şi orizontalitatea;

- se monteaza panourile fetelor laterale;- in cazul unor grinzi inalte , dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza armatura;- se consolideaza cofrajul grinzii ( nervuri ) prin montarea jugurilor , care au eventual la partea

superioara , turanti de strangere trcuti prin sidantieri.2.7.1.10. Montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea ordine :- se monteaza panourile de inventar şi eventualele panouri de complrtare pe esafodajul pregatit

conform pct. 7.1.8. , corespunzator planului de punctaj , luand masuri menite sa impiedice deplasarea orizontala a panourilor in timpul turnarii betonului;

- se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu faruri de compensare necesare decofrarii;- se verifica cotele intradosului placii şi orizonalitatea acestuia.2.7.1.11. La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi , nervuri , placi ) ordinea operatiilor este ,

in general , urmatoarea :- slabirea contravantuirilor , pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu;- cobararea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm , prin actionarea asupra

dispozitivelor amintite la punctul 3.1.2. ( pene , filete etc. ) ;- scoaterea fururilor de compensare de la placi şi a panourilor de cofraj ;- demontarea esafodajului , şi anume : demontarea grinzilor , a contravantuirilor şi popilor.

2.8. COFRAREA STALPILOR

2.8.1. Cofrajele utilizate la realizarea stalpilor de beton turnat monolit , pot fi :- cofraje din panouri metalice de inventar;- cofraje din panouri de placaj şi caloti de inventar.2.8.2. Cofraje din panouri metalice de inventar tip CSM

( proiect IPC nr. 7273/1980 )Cofrajul este alcatuit din panouri metalice modulate , de dimensiuni mici , montate manual pe

caloti din platbande cu bolturi din otel rotund ( sistem pieptene ) .

125


Fazele de executie sunt :a. se monteaza calotii de baza C – 2 , C – 4 in sisteme morisca , pe conturul stalpului trasat;b. pe calotii de baza se monteaza numai Pa ( h = 590 mm ) . Pe una din laturi nu se monteaza un

panou P2 , ramanand o fereastra de curatire ;

c. se monteaza alternativ panouri de cofraj şi caloti intermediari scurti C – 1 , lungi C-3. Daca inaltimea stalpului depaseste 3 m pe una din laturi se lasa ferestre de turnare din 3 in 3 m ;

d. asigurarea stabilitatii se realizeaza cu spraituri reglabile , prin care se regleaza şi verticalitatea cofrajului .

Fazele de montaj pentru inchiderea ferestrelor de turnare şi curatire sunt urmatoarele :a. dupa turnarea betonului se scot elementele C1-1 şi suruburile M 12 x 55 . Se coboara talpa

superioara a palniei de turnare . Se ridica palnia in sus şi se scoate ;b. se monteaza un panou P4 fixat pe calot cu 2 cleme C1-1;c. se monteaza 2 panouri P4 şi se fixeaza cu 2 cleme C1-1;d. se monteaza panoul P3 , se fixeaza de P4 cu suruburi M 12 x 30.Fazele b , c şi d sunt valabile şi la inchiderea ferestrei de curatire.2.8.3. Cofraj din panouri de placaj cu caloti CSKT

( proiect nr. 7161/1978 )Cofrajul este alcatuit din subansambluri in forma de “ L “, realizate din panouri de placaj , de care ,

calotii metalici se fixeaza cu suruburi pentru lemn ( fig. 4.5.4.) .La confectionarea subansamblurilor , se va da o atentie deosebita respectarii riguroase a cotelor

de fixare a calotilor , operatii ce se vor efectua utilizand un sablon . In caz contrar , abaterile de la pozitie ale calotilor vor impiedica asamblarea cofrajului stalpului.

Fazele de executie sunt :a. se aduce cu macaraua subansamblul I de cofraj şi se aseaza in pozitie , pe conturul stalpului

trasat anterior , fixandu-se cu spraituri la verticala;b. se aduce cu macaraua la pozitie subansamblul II şi se fixeaza cu pene de legatura.2.8.4. Cofraje mixte usoare tip CMUCofrajul este alcatuit din panouri de placaj ( 2 avand latimea egala cu una din laturile stalpului , iar

latimea egala cu cealalta latura a stalpului plus 20 cm ) şi caloti din teava dreptunghiulara fixati cu tiranti din otel beton.

Fazele de montaj sunt:a. se monteaza panourile in ordinea succesiva pe laturile stalpului trasat anterior , rezemandu-se

fiecare cu spraituri de inventar;b. se leaga panourile de pe laturile opuse prin tiranti şi blocaj cu pana.

2.9. COFRAREA PERETILOR

2.9.1. Cofrajele utilizate la realizarea peretilor de beton turnat monolit sunt :- cofraje metalice plane pentru pereti ( Normativ C 162 - 73) ;- cofraje din panouri de placaj ( Instructiuni C 11 - 74).Solutia de realizare a cofrajelor pentru peretii cu panouri de placaj nu este recomandata, deoarece

conduce la consum mare de material lemnos , productivitatea scazuta şi calitatea necorespunzatoare a peretilor ( abateri mari de la planeitate necesitand frecvent cheltuieli groase şi chiar buciardari ale suprafetelor peretilor ) .

Pentru situatii mai deosebite , cand nu este posibila utilizarea cofrajelor metalice plane, este prezentata la pct. 2.1. alcatuirea şi modul de utilizare a cofrajelor din panouri placaj .

2.9.2. Cofraje metalice plane mari pentru peretiCofrajele metalice plane mari sunt utilizate la realizarea peretilor din beton turnat monolit. Ele

pot fi :- “universale” sau “specifice unui tip de cladire”;

126


- cu panouri realizate din elemente modulate asamblate sau dintr-un singur element de dimensiuni mari

- incalzitoare sau neincalzitoare ;- cu fata din placaj ( togofilm ) sau din metal ( tabla).Cofrajul “universal” se compune in principal din panouri plane mari de lungime data , necorelata

cu lungimea peretelui ( cuprins intre doi pereti transversali ) ce se toarna , fapt ce impune turnarea peretilor in etepe succesive cu multe rosturi de lucru .

Setul unui cofraj “specific cladirii” se compune in principal din panouri de bulb , a carar dimensiune este corelata cu cea a peretilor ce se toarna , rezultand un numar minim de rosturi de lucru .

La adoptarea unui din timpurile de cofraj ( “specific” sau “universal” ) , care dupa cum s-a vazut determina realizarea concomitenta sau succesiva a peretilor din intersectii şi a ingrosarilor capetelor de diafragma (bulbi) , se vor avea in vedere factorii urmatori :

- marirea efortului din perete in zona rostului de lucru ; importanta diafragmei in alcatuirea structurii ; gradul de seismicitate al zonei ia care este amplasata cladirea ; numarul de niveluri al cladirii ;

- posibilitatile de refolosire ale cofrajului ;- dotarea executantului cladirii .Avand in vedere factorii enumerati , rezulta ca stabilirea tipului de cofraj ce urmeaza sa fie utilizat

, se face de comun acord de catre beneficiar , proiectant şi executant , constituind un element obligatoriu al temei de proiectare a cladirii.

2.9.3. Ritmul de reutilizare a cofrajelor metalice este unul din principalele elemente care asigura folosirea eficienta a acestora . Se recomanda in mod special ca lucrarile sa fie organizate in asa fel incat sa se asigure o refolosire la 24 ore.

Numarul total de refolosiri ste functie de alcatuire , robustetea şi rigiditatea cofrajului. In scopul unei folosiri mai rationale şi eficiente astfel incat prin numarul de refolosiri prevazut şi realizat , consumul ( pierderea ) de metal sa rezulte cel mult 0,4 kg/mp suprafata cofrata.

2.9.4. Cofrajele metalice sunt alcatuite, in general , din urmatoarele elemente principale:a. fata cofrata , realizata din metal sau placaj , dintr-un singur element sau mai multe elemente

modulate;b. schelete de rigiditate , cu rol de mentinere a planeitatii fetei cofrate , la manipulare , transport şi

montaj , precum şi de preluare a eforturilor din impingerea betonului pe zonele dintre elementele de legatura intre panouri;

c. elementele de strangere şi preluare a impingerii betonului , care realizeaza legatura intre panourile montate pe fetele opuse ale aceluiasi perete ;

d. elementele de reglare a verticalitatii şi de decofrare a panourilor ;e. elemente speciale , demontabile , pentru completarea spatiilor cofrate la imbinarile panourilor

mintate in prelungire sau in unghi ;f. podina de lucru pentru muncitorii care toarna betonul in cofraje ;g. elemente demontabile pentru supraanaltarea cofrajelor , pentru cazul executiei unor pereti cu

inaltime mai mare ;h. rame pentru realizare golurilor in pereti ( usi , ferestre , strapungeri pentru instalatii sau pentru

pierderi tehnologice ) ;i. podini de montare şi sustinere a cofrajelor la peretii alaturati golurilor din planseu ( casa scarii ,

gol lift , capat cladire etc. ) ;j. scari fixe sau mobile , cu sau fara podina de lucru pentru turnarea betoanelor.Daca termoizolarea peretelui de capat al cladirii se realizeaza prin placare cu panouri prefabricate

, atunciacestea pot inlocui panourile de cofraj de pe fata respectiva a peretelui cu conditia asigurarii capacitatii panourilor prefabricate şi legaturilor acestora cu cofrajul interior , de preluare a impingerii betonului proaspat.

Toate aceste elemente se proiecteaza şi se utilizeaza ca un set complet , evitandu-se astfel improvizatiile care reduc eficienta tehnico-economica şi sporesc riscul accidentelor de munca.

127


2.9.5. Montarea cofrajelor se face in conformitate cu proiectul de organizare tehnologica pentru obiectul respectiv , intocmit fie de catre proiectantul cofrajului , fie de compartimentul tehnologic al unitatii executante .

Cofrajele se pot monta in tot timpul anului , cu exceptia perioadelor cu temperaturi exterioare sub –100C. Pentru lucru pe timpul noptii se va asigura iluminarea corespunzatoare a punctelor de lucru .

Principalele faze ale montajului sunt :a. montarea podinilor de sustinere a cofrajelor deasupra golurilor din plansee sau de la capatul

cladirii ;b. trasarea liniilor de contur şi de pozitionare , curatirea yonei pe care se aseaya cofrajele , in

deosebi a yonei pe care se toarna beton şc. montarea panourilor prefabricate de fatada , cand se utilizeaza cofrajul “specific cladirii” (daca

este cazul):d. montarea la pozitie a panourilor de cofraj pe una din fetele peretelui , asamblarea şi panoul

alaturat ( in prelungire ) montat anterior şi asigurarea stabilitatii la vant ;e. montarea panourilor pe cea de a doua fata a peretelui ( dupa montarea şi verificarea existentei

şi pozitionarii armaturilor , pieselor inglobate , ramelor pentru goluri etc. , corespunzator prevederilor din proiectul de executie a cladirii şi asamblarea cu panourile alaturate ( in prelungirea şi de pe fata expusa ) :

f. verificarea pozitionarii , legaturilor , etanseitatii , modul de asigurare a pozitiei tuturor elementelor ce se inglobeaza in beton sişiorectarea eventualelor deficiente constatate ;

g. decofrarea ( dupa turnarea şi intarirea betonului ) se face de regula in ordine inversa montajului ;

h. transportul cu macaraua la locul de pregatire pentru o noua turnare , care consta din curatire , ungere , verificare cu executare a reparatiilor pentru inlaturarea eventualelor deficiente constatate la cofraj ;

2.10. COFRAREA PLANSEELOR

2.10.1 Planseele cladirilor de locuit cu structura in diafragme sau in cadre sunt din beton armat , care functie de solutia tehnologica adoptata pentru realizarea elementelor componente ( grinzi şi placa ) , sunt:

a. Turnare monolit. Solutie foarte rar utilizata deoarece conduce la consum ridicat de lemn , productivitate scazuta şi suprafete de beton care necesita tencuieli neeconomice . Solutia este utilizata numai pe zone reduse din suprafata planseeului , unde solutia generala adoatata nu poate fi aplicata datorita , de obicei , formei sau numarului foarte redus de repetari ;

b. Prefabricate , la care atat grinzile ( cu exceptia celor de fatada ) cat şi placa , sunt realizate din elemente prefabricate . Solutia utilizata la structuri cu diafragme ;

c. Mixte , in urmatoarele variante :- Grinzi prefabricate ( cu exceptia celor de fatada ) , şi placa din predale prefabricate cu

suprabetonare din beton turnat monolit . Solutia utilizata la structurile cu diafragme şi foarte rar la structuri in cadre;

- Grinzi din beton turnat monolit şi placa din panouri mari prefabricate . Solutia utilizata la structurile cu diafragme şi foarte rar la structuri in cadre ;

Grinzi turnate monolit şi placa din predale prefabricate cu suprabetonare din beton turnat monolit . Solutie utilizata la structuri in diafragme sau in cadre ;

Alegerea solutiei de planseu se face de proiectant cu acordul executantului , avand in vedere urmatorii factori principali :

- gradul de seismicitate;- natura terenului de fundare;

128


- solutie adoptata pentru structura de rezistenta ( cadre sau diafragme ) , inaltimea şi conformarea de ansamblu a cladirii , rolul de saiba al planseului;

- consumul de materiale şi manopera ;- dotarea şi experienta executantului cladirii .3.10.2. Cofrajele pentru grinzi turnate monolit , de regula sunt realizate cu panouri din placaj ,

solutie adoptata şi pentru placile din beton turnat monolit fara predala .3.10.3. Principalele dificultati intampinate in adoptarea unor solutii de cofraj cu grad mai ridicat

de industrializare , pentru grinzi , experimentate pana in prezent , sunt :

- obtinera unei productivitati sporite conduce la adoptarea unor elemente de cofraj mari şi in consecinta grele , de decofrat şi de evacuat de sub planseul turnat , unde utilajul de ridicat nu are acces direct;

- necesitatea in unele solutii tehnologice , a unor rosturi de turnare suplimentare fata de cele uzuale , ceea ce atrage dupa sine slabirea structurii de rezistenta sau adoptarea unor masuri cu consecinte economice nefavorabile ( de exemplu , dispozitivul autodec frant pentru grinzi - pr. IPC 7273/80 , care impune rost de turnare in grinda la nivelul intradosului placii ;

- repetabilitatea relativ mica , cu efecte economice nefavorabile asupra consumului de materiale şi costul cofrajului ;

3.10.4. Pentru montarea grinzilor şi panourilor de planseu prefabricate ca şi pentru montarea predalei ( vezi pct. 8 ) .

2.11. PRINCIPALELE SCULE , DISPOZITIVE ŞI APARATE DE MASURA ŞI CONTROL NECESARE LUCRARILOR DE COFRARE

2.11.1. Principalele scule utilizate sunt:a. Pentru intretinerea panourilor de cofraj :- rulou pentru uns cofrajul - galeata pentru transportul decofrajului- peria de sarma - spaclub. Pentru montarea şi demontarea cofrajelor :- trusa de chei fixe - ciocan - surubelnita - ranga drepatac. Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor :- creion dulgher- tesla- fierastrau cu coarda- clesti de scos cuie - rindea - burghie elicoidale- coarva cu universal şi clinchetd. Pentru operatii mecanizate :- masina electrica portabila pentru gaurit - unealta electrica portabila de taiat , slefuit şi curatat materiale de constructii UES 6500 - fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor 2.11.2. Dispozitive pentru pachetizare şi manipulare a. Dispozitive de pachetizare: - stelaj ( leagan ) din otel ;- jug pentru pachetizarea elementelor cu sectiunea dreptunghiulara şi panouri stabile; - paleta lada metalica europeana ( STAS 8635 ) pentru pachetizarea elementelor marunte .b. Dispozitive de manipulare :

129


- dispozitiv cu cercel şi doua carlige ( tip IPC U 1968 ) utilizat la manipularea pachetelor cu un singur leagan ;

- grinda de 3 t ( M 01.01.00 – A – proiect INCERC S – 07 ) şi traversa de 1,5 t ( N. 01.02.00 M pr. INCERC S – 07 ) , pentru manipularea pachetelor de doua leagane şi a pachetelor fixate cu juguri ;

- furca echilibrata pentru manipularea paletelor lada metalica – europeana ;- scripte tip S 200 – M – 08.00 pentru manipularea elementelor ;- aparat de ridicat şi tractat de 1.5 tf. pentru manipularea subansamblelor de cofraje la decofrare.

2.11.3. Principalele dispozitive şi aparate de masura şi control :- nivela ( bolobocul ) pentru verificarea liniilor şi planurilor orizontale şi verticale;- cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor şi planurilor verticale ;- ruleta metalica pentru trasarea şi verificarea elementelor de constructii;- furtunul de nivel pentru verificarea liniilor şi planurilor orizontale .

2.12. CONTROLUL ŞI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

Etapele controlului de calitate al lucrarilor de cofraje sunt:a. Etapa preliminara – caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice necesare

executarii şi realizarii lucrarilor la nivelul calitativ , prevazut in documentatiile tehnologice şi prescriptiile tehnice, constand din :

- Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje ;- Verificarea mijloacelor de munca calitativ şi cantitativ , conform documentatiilor tehnologice ;- Verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje şi inscrierii in limitele abaterilor admisibile;- Verificarea subansamblurilor de cofraje , privind :

- existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie ;- fixarea corecta a elementelor de prindere ( menghine , cleme , suruburi etc. ) ;- integritatea fetei cofrajului .

b. Etapa de executie – a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice şi prescriptiile tehnice , constand din :

- Verificari dupa trasarea şi inscrierea in abaterile admisibile , privind :- pozitia marcajelor fata de axele constructiei şi fata de elementele corespunzatoare

turnate la etajul inferior ;- dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate .

- Verificarea dupa montarea elementelor de baza ( caloti in cazul stalpilor , montanti şi panouri in cazul peretilor , talpile esafodajelor şi schelelor etc. ) , privind :

- existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie ;- fixarea corecta şi stabila a elementelor de prindere şi legatura ;- pozitionarea corecta fata de marcaj , in limitele abaterilor admise.

- Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente ( ex. panouri in cazul CMS , montanti şi panouri in cazul cofrajelor pasitoare , intrgul ansamblu in cazul utilizarii subansamblelor mari de cofraje pentru pereti etc. ) , privind :

- existenta tuturor elementelor prevazute;- fixarea corecta şi stabila a elementelor de prindere şi legatura ;- pozitia golurilor , inclusiv a celor destinate verificarii , la receptia structuri a pozitiei

reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri ;- incheierea corecta şi asigurarea etanseitatii;- curatirea cofrajelor ;- asigurarea masurilor NTS şi PSI ;- pozitionarea corecta fata de marcaj ;- dimensiunile cofrajului ;- pozitionarea fata de orizontala şi verticala.

130


c.Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor tehnologice şi prescriptiilor tehnice .

La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar diriginte de santier şi constructor.

Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus ( “Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente “ ) precum şi alte verificari prevazute in “ Fisele de utilizare “ specifice , in tabelele cu “ Operatii de verificare la receptie “ . Rezultatele verificarii şi eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in “ REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE

DEVIN ASCUNSE “ ) . Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va incheia un nou proces verbal .

ATENTIE :INAINTE DE TURNAREA BETONULUI , CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU ( MAISTRU ,

INGINER ) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA , STABILITATEA , REZEMAREA PE TEREN , ETANSEITATEA , POZITIONAREA ŞI STABILITATEA ELEMENTELOR CE SE VOR INGLOBA IN BETON ( armatura , rame , goluri , placute metalice , instalatii etc. ) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE .

Dupa turnarea şi intarirea betonului , se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise data de seful de lot . La decofrare se vor respecta prevederile Normativului NE 012 - 99 cap. “Decofrarea” şi prevederile din prezentul “ Caiet de sarcini “ .

2.13. DECOFRAREA

2.13.1. Reguli Generale 2.13.1.1. La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fi

atins valorile de mai jos ( exprimate direct sau in procente fata de marca ) :

Elementul de cofraj ce se indeparteaza Deschiderea elementului de beton in m L 6 6 L 12 L 12

1. Partile laterale

2. Fetele interioare cu mentinerea popilor de siguranta conform punctului 7.1.3. 3. Popii de sustinere

La atingerea rezistentei de minimum 25 daN/cmp , astfel ca fetele şi muchiile elementului sa nu fie deteriorate .50% 60% 60%

70% 80% 90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin incercarea epruvetelor de control confectionate in acest scop şi pastrarea in conditii similare elementelor in cauza , conform prevederilor din STAS 1275 81 sau prin incercari nedistructive. In cazurile curente , in lipsa incercarilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos , tinand seama de temperatura medie din perioada de intarire a betonului şi de tipul cimentului utilizat:

131


Elementul de cofraj ce se indeparteaza şi deschiderea elementului de beton

Temperatura Tipul cimentului utilizatF 25 M 30 Pa 35 P 4 Hz 55 SRA

1 2 3 4 5 6 1. Partile laterale + 5

+10 +15

4 3 2 23 2 2 12 1 1 1

2. Fetele interioare, cu mentinerea popilor de siguranta conform pct. 7.1.3.

- L 6 m + 5 +10 +15

- 10 6 5- 8 5 5- 6 4 3

- L 6 m + 5 +10 +15

- 14 10 6- 12 8 5- 8 6 4

3. Popii de sustinere- L 6 m + 5

+10 +15

- 24 12 6- 18 18 10- 12 14 8

- L L 12 m + 5 +10 +15

- 32 14 14- 24 18 11- 16 12 7

L 12 m + 5 +10 +15

- 42 36 2- 32 28 2 - 21 18 4

2.13.1.2. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele : a. desfasurarea operatiei va fi supravegheata de catre conducatorul de lot. In cazul in care se

constata defecte de turnare ( goluri , zone segregate ) etc. care pot afecta stabilitatea constructiei , decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare ;

b. sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor şi continuand simetric catre reazeme;

c. slabirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri etc. ) se va face treptat fara socuri ;d. decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele

ce se decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi sustinerilor.

132


2.13.1.3. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3m , la decofrare se vor lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform prevederilor de la pct. 7.1.1. iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel :- la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora. La deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta dintre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3m;

- la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor şi cel putin un pop de 12mp de placa;

- intre etajele successive, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.2.13.1.4. Nu este permisa indepartarea popiilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub

altul care se cofreaza sau se betoneaza.

2.13.1.5. Dupa decofrarea oricarei parti de constructie , se va proceda , de catre seful de lot , delegatul beneficiarului şi eventual de catre proiectant la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii , incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importantei lor.

Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel , inaintea acestei examinari. In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate),

remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea conducatorului de lot al lucrarilor şi delegatul beneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces verbal de lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.

La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje , defectele superficiale se vor remedia o data cu executarea finisajului respectiv.

2.13.2. Decofrarea panourilor plane mari 2.13.2.1. Decofrarea panourilor se face in general in ordinea inversa a operatiilor de montare ,

respectandu-se intocmai indicatiile proiectului de organizare tehnologica , pentru obiectul respectiv.La decofrare vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte specifice cofrajelor plane mari:a. Desfacerea elementelor de legatura dintre cofrajele montate fata in fata , se va face numai dupa

degajarea cofrajelor , prin demontarea tuturor pieselor de fixare a elementelor inglobate in beton şi a elementelor de completare , din zonele de imbinare a cofrajelor;

b. Desprinderea cofrajelor de suprafata de beton turnata, se va produce prin “ deslipire in pana “ datorita actiunii greutatii cofrajului la desfacerea elementelor de legatura dintre panourile montate fata in fata şi actionarea dispozitivelor de reglare verticala a panourilor;

Operatiunea va fi supravegheata indeaproape, pentru a evita deformarile cofrajului sau ruperi ale betonului.

Se va evita fortarea deslipirii cofrajelor de peretele de beton cu dispozitive care sa afecteze calitatea peretelui sau sa produca deformatii ale cofrajului .

c. La demontarea panourilor de cofraj asezate pe podini speciale la peretii de capat , cei de la casa scarii sau din apropierea unor goluri functionale in planseu , panoul de cofraj va fi prins in carligul macaralei inainte de desfacerea elementelor de strangere şi se va mentine astfel pana la transportul şi depozitarea in zona de curatire şi de ungere;

d. In timpul ridicarii panourilor de cofraj va trebui ca macaraua sa lucreze cu viteza mica şi sa asigure ghidarea cofrajelor cu mijloace corespunzatoare , in asa fel incat sa nu loveasca peretii turnati.

2.13.2.2. Tratarea ulterioara a peretilor decofratiToate operatiile de corectare şi remediere a micilor defectiuni se vor efectua imediat dupa

decofrare . Conducatorul tehnic al lucrarii va examina cu atentie peretii decofrati şi va dispune cu maxima urgenta urmatoarele operatiuni:

- indepartarea bavurilor ;- degajarea pieselor inglobate;-extragerea cofrajelor pentru goluri din pereti şi eventual a distantierilor;- corectarea defectiunilor de turnare , prin metode şi mijloace corespunzatoare (conf. pct.

2.13.1.5.) ;- corectarea suprafetelor de rezemare a elementelor prefabricate;

133


- rabaterea şi fasonarea , conform proiectului , a barelor de armatura de la imbinarile peretilor turnati in etape succesive.

La realizarea ulterioara a celorlalte elemente ale structurii se va evita lovirea , stropirea cu mortar de ciment sau patarea cu diverse substante a peretilor turnati.

Pentru a se asigura conditiile favorabile de intarire şi pentru a se reduce deformatiile peretilor , avand in vedere decofrarea timpurie a acestora , se va asigura mentinerea umiditatii betonului in primele zile dupa turnare , prin stropirea periodica cu apa a suprafetelor libere , mai ales in perioadele calduroase şi uscate.

2.14. ABATERI LIMITĂ LA ÎNCLINAREA MUCHIILOR ŞI SUPRAFEŢELOR FAŢĂ DE PREVEDERILE PROIECTULUI

Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de :Verticala Orizontala Pozitia oblica (din proiect)

1 2 3 4 pe 1 m lungime sau 1mp de suprafata 3 5 5 pe toata lungimea sau pe toata suprafata elementului

a. stalpi, pereti, fundatii 16 20 16 b. grinzi 5 10 10 c. fetele superioare ale peretilor diafragmelor - 10 10 d. peretii de silozuri, castele de apa , turnuri etc. executate fara glisare

40 - -

e. placi de planseu sau acoperis - 10 10 Abateri limita de pozitie Axe in plan orizontal : a. pentru fundatii 10 mm b. pentru stalpi, grinzi, pereti 10 mmCote de nivel : a. fundatii de structuri 10 mm b. placi, grinzi cu deschideri pana la 6m 10 mm c. idem cu deschideri peste 6m 16 mm d. reazeme intermediare (la constructii etajate)

10 mm

Abateri limita la suprafetele de rezemare: Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate: a. elemente de planseu şi acoperis - cu deschideri pana la 6m -10 mm - cu deschideri peste 6m -15 mm b. la grinzi, pereti -20 mm c. la stalpi (constructie etajata) -10 mmPentru exactitatea suprafetei de rezemare la elementele prefabricate de latime L: a. pentru L pana la 0,30m 1 mm b. L = 0,31 ………0,90m 2 mm c. L = 0,91 ………3,00m 3 mm d. L peste 3,01m 4 mmPentru inclinarea suprafetelor de rezemare şi paralelismul fetelor de contact, fata de prevederile proiectului (pe cele doua directii

2 %

134


ortagonale principale)Pentru suprafete de rezemare a ancorajelor de elemente de beton precomprimat a. la pozitia centrului: - pe lungime 20 mm - pe latime 5 mm b. la inclinarea placilor de repartitie a ancorajelor fata de normele la axul fascicolului (pe ambele directii ortogonale)

1,5 %

2.15. Lista Prescripţiilor tehnice de bază

1. STAS 10265 – 75 - Tolerante in constructie. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni şi adancimi de baza.

2. STAS 8600 - 79 - Constructii civile, industriale şi agrozootehnice. Tolerante şi ansamblari constructii. Sistem de tolerante.

3. STAS 7009 – 79 - Constructii civile , industriale şi agrozootehnice. Tolerante şi ansamblari constructie. Tehnologie.

4. STAS 9867 – 86 - Panouri de cofraj de lemn cu fete din placaj5. C 162 – 73 - Normativ pentru alcatuirea, executarea şi folosirea cofrajelor

metalice pliante pentru peretii din beton monolit la cladiri (Buletinul Constructiilor 7/74)

6. C 11 - 74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea şi folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Buletinul Constructiilor 4/75)

7. C 83 - 75 - Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Buletinul Constructiilor 1/76)

8. C 16 – 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii şi a instalatiilor aferente (Buletinul Constructiilor 6/85, 7/86)

9. C 56 – 85 + C 56 - 02

- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii) Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor (Buletinul Constructiilor 1 – 2/86; 19-20/04)

10. NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea I + Partea II (Buletinul Constructiilor 8-9-10/99)

135


CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURA

3.1. REGULI GENERALE

3.1.1. Curatirea şi indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii şi fasonarii acestora.

La curatire se va indeparta :- pamantul, urmele de ulei , vopsea sau alte impuritati;- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;- rugina aderenta , prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza sa fie

indoite prin sudura.Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente , reducerea dimensiunilor sectiunii

bare nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III 1 din Normativul NE 012 - 99 şi anume :

- pentru bare cu d – 25 mm abaterea limita de – 0,5 mmpentru bare cu d – 25 mm abatere limita de – 0,75 mm.Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite , trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la

taiere şi fasonare , fara a se deteriora insa profilul . La intinderea cu troliu , alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m .

Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de indreptare.

3.1.2. Fasonarea barelor , confectionarea şi montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului . Barele taiate şi fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate , in asa fel incat sa se evite confundarea lor şi sa se asigure pastrarea formei şi curateniei in momentul montarii.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri , conform prevederilor din proiect . In cazul armaturilor netede , ciocul se indoaie la 1800 cu raza interioara a min 1,25 d şi portiunea dreapta de la capat de 3 d .

In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900, cu raza interioara de minimum 2 d şi portiunea dreapta de la capat de 7 d .

Indoirea barelor inclinate , a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trcere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d .

Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel puti 20 d in zona intinsa şi cel putin 10 d in zone comprimate.

In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept , cercul de indoire va fi da minimum 2 d ( d = diametrul etrierilor ) .

Fasonarea ciocurilor şi indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta , fara socuri. La masinile de indoit cu doua viteze , nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.

Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10C.3.1.3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor , prin legaturi cu sarma

neagra sau prin sudura electrica prin puncte.Cand legarea se face cu sarma , se vor utiliza 2 fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.Retelele de armaturi din placi şi din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de

incrucisari marginale , pe intreg conturul. Restul incrucisarilor , din mijlocul retelelor , vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri ( sah ).

La grinzi şi stalpi , vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor , sau cu ciocurile agrafelor.

Restul incrucisarilor acestor bare , cu portiunile drepte ale etrieerilor , pot fi legate numai in sah ( cel putin din 2 in 2 ) .

136


Barele inclinate vor fi legate , in mod obligatoriu , de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii şi agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale cu care se incruciseaza.

3.1.4. Plansele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat , monolit sau prefabricate ( placi pentru plansee şi acoperisuri etc. ) , solicitate de regula numai de incarcari statice .

Utilizarea planselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Codului NE 012 – 99 , a Instructiunilor P 59 – 86 şi catalogului MIN – Buzau 1978 .

Plansele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant pe loturi de aceleasi tipuri şi notate corespunzator.

Incarcarea , descarcarea şi transportul planselor sudate se vor face cu grija , evitandu-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Calitatea sudurilor sau a planselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete , precum şi prin incercari pe plase conform prescriptiilor mentionate in anexa I.1. la Codul NE 012 - 99 .

In cazul in care plansele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare armatura care intra in alcatuirea plansei.

3.1.5. Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului . In cazurile in care prin proiect nu se indica locul şi modul de inadire a barelor , se vor respecta urmatoarele reguli:

- pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot , care conduce direct executia lucrarilor respective cu cele mai reduse solicitari ;

- inadirea se efectueaza tinand seama de prevederile din cap. II “ Caiete de sarcini “ din prezentul material.

3.1.6. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara ( bare flotante ) sau sub forma de subansambluri ( carcase sau plase sudate ) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului . Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale , asigura o crestere a productivitatii muncii .

La terminarea montarii armaturilor , datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat şi a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple , acestea vor fi obligatoriu receptionate , incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse .

Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize , este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte .

a. Montarea barelor flotante , desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii , grinzi ( in special la cele continue ) , pereti şi placi .

La executarea fundatiilor , pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului , legandu-se intre ele şi montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton .

Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti şi se fixeaza de armatura fundatiei .Radierele se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe

locurile insemnate anterior. Peste ele se aseaza barele pe directie perpendiculara şi se leaga.Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare şi se fiseaza , dupa care se introduc barele

plasei superioare mai intai pe o directie şi apoi pe cealalta , legandu-se intersectiile conform prevederilor constructive.

Urmeaza introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.Stalpii se realizeaza prin urmatoarele operatii :- introducerea barelor verticale şi legarea lor de mustati ;- ridicarea etrierilor şi legarea lor de sus in jos la distante conform proiectului;- verificarea verticalitatii carcasei realizate şi ancorarea ei pana la realizarea cofrajului.Grinzile se monteaza dupa executia stalpilor , respectandu-se ordinea operatiilor de mai jos:- insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor ;- introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus;- introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii şi legarea lor;- asezarea şi legarea restului barelor ( ridicate, drepte de la partea superioara etc. ) ;- inchiderea etrierilor şi legarea barelor cu sarma.Peretii Armatura se monteaza de regula dupa ce cofrajul unei fete a peretelui este gata executat .

137


- se realizeaza prima retea de bare ( orizontala ) şi verticala;- se fixeaza de cofraj prin simple carlige sau dispozitive;- se realizeaza a doua retea de bare;- se fixeaza prin distantieri de prima retea şi se leaga toate barele;- se monteaza al doilea panou al cofrajului.Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatilor :- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor ;- asezarea barelor drepte şi legarea lor cu sarma de armatura grinzilor sau centurilor ;- se monteaza apoi barele ridicate ( care pot fi aduse fasonate de la bare sau pot fi fasonate cu

dispozitivul reglabil special ) ;- se aseaza deasupra armatura de reparatie şi se leaga cu sarma.In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de reparatie , se monteaza mai intai

barele drepte şi ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, pe care se aseaza al doilea rand şi se leaga.

Se monteaza de asemenea barele de montaj şi calaretii.Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri ( pentru primul rand ) şi cu capre ( pentru

al doilea rand ) .Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina speciala sau pe dulai , sprijinite de asemenea

pe capre.b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat , dotate cu

dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri care permit:- partea de constructie in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de

constructii;- elementele de cofraj sa fie deschise;- cofrajul sa fie curatat de murdarii , moloz , rumegus , capete de scandura , zapada etc. ;- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija , pentru a nu produce deformarea acestora

sau chiar a cofrajului.Montarea carcaselor pentru stalpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundatiei sau ale

stalpului inferior.Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj şi se aseaza cu un capat pe cofraj , pe un suport , iar al

doilea capat se lasa in jos pe cofraj. Dupa aceasta se scoate suportul şi se lasa intreaga carcasa , dupa care se verifica acoperirea cu beton , fixandu-se definitiv carcasa.

Operatiunile necesare montarii carcaselor sunt :- prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei :- ridicarea carcasei spre locul de montaj ;- asezarea carcasei la locul de montaj şi legarea ei de mustatile lasate in acest scop pentru a o fixa;- desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.c. Montarea plaselor sudate comporta anumite operatii pregatitoare , ce au ca scop scurtarea

timpului de armare şi obtinerea unei calitati superioare , aceste operatii sunt:- verificarea dimensionala şi calitativa a plaselor ;- remedierea defectelor constatate ( noduri slabe sau desfacute etc. ) ;- prelucrarea propriu-zisa prin taieri , decupari , legati de bare suplimentare etc. Montarea armaturii se poate face in doua moduri :- La sol , cu introducerea ulterioara in cofraj , solutie ce permite realizarea cofrajului şi armaturii

in paralel .Pe o platforma din raza de actiune a mijlocului de ridicare se realizeaza armatura ( inferioara,

superioara , distantieri etc. ) , dupa care un dispozitiv cadru se ia şi se monteaza in cofraj.- Montarea directa in cofraj , plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor

pe cofraj. Productivitatea muncii este mai scazuta , dar se limiteaza posibilitatea erorii.

138


Plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.

La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca :- ultimile doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai mult de 5 %

noduri nesudate ( fata de numarul total de noduri pe bara ) şi nici un caz doua noduri alaturate nesudate.- asezarea plaselor sa se faca , intr-o succesiune care permita , fara a stanjeni , montarea plaselor

urmatoare;- inadirile prin petrecere sa fie executate corect;- sa se asigure mentinerea pozitiei plaselor in timpul betonarii şi asigurarea grosimii stratului de

acoperire cu beton.3.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat , are drept scop

asigurarea protectiei armaturii contra eroziunii şi buna conlucrare a acesteia cu betonul.Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata in cap. 3 a

prezentei lucrari.Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea

acestor pozitii şi in timpul turnarii betonului.La montare se vor prevedea :- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete ;- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;- cel putin un distantier la fiecare 2 m liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe

randuri.Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma

pentru a fi legate de armaturi.Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor , se vor folosi capre

din otel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse intre ele la distanta de max 1 ( respectiv 1 buc / m2 ) .In cazul placilor in consola , distanta dintre caprele de mentinere a pozitiei armaturii va fi max 50

cm ( respectiv 4 buc / m2 ) .Praznurile şi placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura şi armatura

elementului sau vor fi legate cu sarma de cofraj sau armaturi , asigurand mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.

Se recomanda ca atunci cand se dispune din mijloace mecanice de ridicare şi montaj , armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate , de preferinta sudate prin puncte.

3.1.8. Inlocuirea armaturilor se poate efectua , in cazul in care nu se dispune de sortimentul şi diametrul prevazute in proiect , cu respectarea urmatoarelor conditii :

- adaptarea altor diametre , de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala sau cu cel mult 5 % mai mare decat cea din proiect ;

- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi , diametrul mai mare decat cel prevazut in proiect , dar fara a se schimba tipul de otel ;

- distantele minime şi respectiv maxime , rezultate intre bare , precum şi diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din cap. II;

- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect , se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.

3.1.9. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioade de timp friguros ( 15 noiembrie – 15

martie ) proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 zile inaintea inceperii acestei perioade , cu masuri menite sa faca posibila aceasta continuare .

In afara masurilor generale care se iau pe santier , pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale :

- depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile , iar in cazul ca acestea nu exista se vor proteja ( cu prelate , folii ) astfel incat sa se evite caderea zapezii sau forma ghetii pe suprafata barelor ;

139


- barele pe suprafetele carora s-a format gheata , trebuie curatate inainte de prelucrarea , prin ciocanire cu ciocan de lemn , prin jet de apa fierbinte , aer cald sau abur . La fel se procedeaza şi in cazul armaturilor montate , dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului , pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata .

Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii , deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta la beton .

- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive ( in cazuri speciale şi sub 0 0C ) , folosind , dupa posibilitati spatii inchise;

- la fundatiile puternic armate , montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnare , deoarece in cazul unei eventuale inghetari , armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;

- portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestuia , se vor izola cu grija prin invelitoarea cu pasla minerala , calti etc. şi carton asfaltat , pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele ;

- in cazul in care sunt necesare suduri , acestea nu vor fi executate la temperaturi sau –50C decat cu incalzirea barelor de sudat la 40 – 50 0C ;

- nu se admite in locuri neacoperite pe timp de ploaie , furtuna sau ninsoare ;- legaturile de bare , plase sau carcase care trebuie ridicate in vderea montarii se vor curata de

zapada sau ghiata ;- cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata şi vor fi

verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara torane sau sarme rupte .Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens , iar comanda de ridicare se

va da numai de seful formatiilor de lucru .- pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat , fasonat , actionate de montare

electrica se vor lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor , se va verifica consistenta unsorii in legare , se va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj , pentru eliminarea prafului sau a umezelii.

Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit , sa nu se programeze executarea lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare ( placi subtiri in incaperi unde se asigura usor temperaturi necesare lucrului normal – fasonari , asambluri de carcase etc. ) sau lucrari la elemente de constructii masive , executate in spatii care pot fi usor inchise ( fundatii etc. ).

3.1.10. Conditii de calitate, verificarea şi receptia lucrarilor de armaturiLa terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna

beton , trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari , deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE , decat care nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.

Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar ( dirigintele de santier ) , executant ( seful de lot ) şi proiectant şi trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii şi anume:

- numarul, diametrul şi pozitia barelor in diferite sectiuni transversale , caracteristice elementului de structura ;

- distanta dintre etrieri , diametrul acestora şi modul lor de fixare ;- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in

elemente care sa toarne ulterior ( mustati ) ;- lungimi de petrecere la inadiri ;- calitatea sudurilor ;- numarul şi calitatea legaturilor dintre bare ;- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armaturii;- pozitia , modul de fixare şi dimensiunile pieselor .

Aceste elemente se consemneaza cronologic in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE. Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai de seful de lot.

Nu se admite trecerea la o noua faza de executie , inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta , daca acesta devine o lucrare ascunsa.

140


Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile , daca in acest timp nu s-au executat betonarile , trebuie refacut procesul – verbal .

Este interzisa prezentarea la banca finantatoare in vederea decontarii , a taloanelor de plata a obiectelor pentru care nu exista proces verbal de lucrari ascunse care sa ateste in mod indubitabil ca lucrarile sunt de calitate conform cu proiectul sau cu prescriptile tehnice , sau ca in urma remedierilor efectuate , au fost aduse in aceasta situatie .

In procesul verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din beton armat se va consemna şi pozitia mustatilor.

Se interzice cu desavarsire sa se execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta sau care sa impiedice accesul şi reparatiile corecte ale acestora .

Registrul constituie un document oficial , si ca atare se numeroteaza şi se parafeaza de catre directorul intrprinderii de executie sau imputernicitul sau.

Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor , iar ruperea foilor şi stersaturilor sunt interzise.

Registrul va fi vizat de catre organele de control tehnic ale intreprinderii executate şi ale beneficiarului , ale forurilor tutelare , precum şi de catre proiectant.

Scopul procesului verbal de lucrari ascunse este de a se consemna calitatea lucrarilor şi conformitatea lor cu proiectul şi prescriptiile tehnice in vigoare ( inclusiv abaterile admisibile ) .

Remedierile defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile , se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului şi respectiv al proiectantului .

Dupa executarea remedierilor , se va intocmi un nou proces verbal de lucrari ascunse .3.1.11. Scule, dispozitive şi utilaje folosite in procesul de realizare a armaturilor pentru betoane a. Pentru manipulare şi transport local - cabluri ( sufe ) pentru legat şi agatat in carligul macaralei ;- dispozitive de manevrat plase sudate ;- electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate ;- electrostivuitor , pentru manevrarea şi transportul fierului in colaci ;- macara pentru descarcat şi incarcat armaturile sub forma de colaci , legaturi de bare , plase

sudate sau carcase , din respectiv in mijloacele de transport .b. Pentru indreptat şi debitat - vartelnita ;- troliu manual sau mecanic pentru intins ( indreptat otelul beton livrat in colaci ) ;- calibru , micrometru şi sublerul pentru masurarea diametrului armaturilor ;- metru , ruleta , sabloane pentru masurarea lungimii bazelor ;- clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura ;- ciocan şi perie de sarma pentru indepartarea ruginei ;- masina de indreptat şi taiat otel beton ( O 5 … 15 mm ) furnizor M.C. Ind. CMCIB – Intrprinderea

“ 6 Martie “ Timisoara ;- masina de masurat şi taiat bare de otel beton ( O 12 … 42 mm ) ;- extrage din stiva , masoara şi taie barele – acelas furnizor ;- masina de taiat plase sudate ( max O 12 mm şi 3 m latime ) acelas furnizor ;- cleste de sudat plase sudate ( max O 12 mm ) – acelas furnizor ;- aparat de sudat cap la cap ( termoelectric ) ;- masina electrohidraulica de taiat bare de otel beton ( O 6 … 42 mm ) acelas furnizor .c. Pentru fasonat - chei manuale de fasonat ( simple , duble , cu brat drept sau frant ) ;- bane de lucru pentru indreptat şi fasonat bare , cu dispozitive ajutatoare de indoire ( de regula

placi metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile ) ;- masina de indoit plase sudate ( max O 12 mm ) – furnizor M.C. Ind. CMCIB – Intrepr. “ 6 Martie “

Timisoara ;- masina de fasonat otel beton ( O 6 … 40 mm ) furnizor M.C. Ind. CMCIB Intrepr. “6 Martie “ –

Timisoara ;

141


- forja pentru incalzirea locala a otelului beton , cu diametrul mai mare de 25 mm , in vederea fasonarii .

d. Pentru asamblare- cleste patent pentru legat cu sarma barele de otel beton ;- capre sau suporti de inventar ( din otel beton ) pentru montarea carcaselor ;- sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie ;- masina electrica universala de sudura electrica prin presiune in puncte tip RPU – 125 , pentru

bare O 12 … 28 mm furnizor Electrotinis ;- masina suspendata de sudura electrica prin presiune in puncte tip PPS 801 , pentru bare O 12 …

32 mm – furnizor “ Electrotimis “ ;- aparat de sudura cu arc electric ;- transformator pentru aparat de sudura tip TASM 300 .

3.1.12. Norme de securitate si sanatatea muncii, si PSI Se vor prelucra şi respecta de catre toti factorii interesati , urmatoarele acte normative :I. Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a refacerii şi protecţiei

mediului la lucrările de execuţie a construcţiilor: exploatarea utilajelor de construcţii NE 002 - 97 (BC 12/99);

II. Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (BC 10/96)III. Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei

Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 933/25.11.2002; IV. Normativ republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor (NPCI); Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor (BC 12/77)

In afara masurilor generale de protectia muncii trebuie respectate masurile specifice lucrarilor de armaturi, şi anume :

- barele de otel beton se descolacesc şi se indreapta pe un teren de lucru separat şi imprejmuit la o distanta de minimum 2 m de spatiile de circulatie ;

- la diferite utilaje folosite pentru indepartarea ( descolacirea ) taiere , indoire , pretensionare , transport etc. a otelului beton se vor respecta instructiunile specifice fiecarui utilaj ;

La mecanismul de indepartare se vor respecta :- inaintea pornirii motorului se va face acoperirea cu aparatoare de protectie ;- capetele barelor se fixeaza numai cand mecanismul de indreptat nu este in functiune ;- portiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperita pe timpul functionarii ;- taierea barelor se face cu stante mecanice sau electrice ; barele mai scurte de 0,30 m nu se tin cu

mana ; cutitele stantelor trebuie sa fie bine ascutite şi fixate astfel ca distanta dintre ele sa fie mai mica de 1 mm

- indoirea manuala a barelor trebuie facuta cu chei speciale care trebuie sa fie in buna stare ;- in timpul curatirii barelor de rugina , muncitoriii trebuie sa poarte ochelari de protectie , iar

rugina şi praful trebuie indepartate cu perii sau maturi ;- la elementele izolate – grinzi – montarea armaturilor se face prin partea laterala a cofrajului ( şi

nu din interiorul lui ) dar dupa montare se inchide ;- la carcasele care se monteaza vertical , este interzis sa se lege barele stand pe etrierul legati

anterior sau pe barele armaturii ;- carcasela de armaturi pentru stalpi , grinzi , piloti etc. se sudeaza in pozitie orizontala pe capre

sau pe suporturi metalice ;- circulatia pe armaturile carcaselor sudate este interzisa ;- daca armaturile sunt montate in apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune , se iau

masurile de electrosecuritate necesare ;- masuri de electrosecuritate se iau şi in cazul executarii lucrarilor de sudura ;- montarea armaturilor planseelor se face numai dupa verificarea sustinerilor cofrajelor , ca sa

poata prelua greutatea oamenilor şi armaturilor ;

142


- este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea muncitorilor care fasoneaza manual otel beton , deoarece exista pericol de lovire in cazul scaparii barelor ;

- este interzisa a se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi sau alte elemente izolate, trebuie amenajate pe partea laterala a cofrajului , schele de lucru cu balustrade de 0,70 m ;

- pentru montarea armaturilor de inaltime , cand nu este posibil a se realiza parapete de protectie , muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta ;

- pe toata durata lucrarilor , muncitorul este obligat sa poarte pe cap casca de protectie;- agatarea , manipularea şi depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor , se va face in stricta

concordanta cu masurile de securitate specifice .

3.2. PREVEDERI SPECIALE

3.2.1. Montarea armaturilor in cofraje plane mari pentru pereti :- pentru scurtarea circuitului tehnologic şi prin aceasta utilizarea intensiva a seturilor de cofraje ,

armaturile vor fi preasamblate sub forma de plase sudate sau carcase prefabricate ;- inaltimea barelor verticale vor fi corespunzatoare unui nivel de turnare ;- se recomanda ca montarea armaturilor sa se realizeze avand cofrajul peretelui montat pe o

parte;- barele de armatura ce se vor abate din planul peretelui dupa decofrare se vor mentine in pozitia

din proiect la turnarea betonului , prin folosirea accesorilor speciale indicate in proiectul cofrajelor .

3.3 VERIFICARI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR

3.3.1. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intra in componenta unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse in lucrare decat daca, in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normele respective (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conf. STAS 1667 – 76 şi 1799 – 88);

- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective şi cu frecventa prescrisa .

3.3.2. Inainte de punerea in opera a armaturilor este necesar a se efectua verificarile prescrise de Normativul NE 012 – 99.

3.3.3. Toate armaturile de orice fel , inclusiv cele cuprinse in imbinari de prefabricate şi cel ce urmeaza a se pretensiona , toate piesele inglobate , tecile , ancorajele etc. vor fi verificate bucata cu bucata , cu o atentie deosebita – inaintea inceperii betonarii – din punct de vedere al numarului de bare , al pozitiei , formei , diametrului , lungimii , distantelor , marcii otelului beton etc. şi a existentei şi calitatii legaturilor şi dispozitivele de mentinere a pozitiilor in tot cursul betonarii şi compactarii .

In cazurile in care armaturile sau piesele inglobate comporta inadiri sau imbinari sudate, se vor efectua in plus verificarile prescrise de instructiunile tehnice C 28 – 83.

3.3.4. Pentru lucrarile de beton precomprimat se vor efectua in plus verificarile prescrise de Codul NE 012 – 99 , şi se vor completa fisele din registrele respective , care se vor indosaria şi prezenta la receptia lucrarilor .

3.3.5. Lista abaterilor admisibile este prezentata la pct. 6.

3.4. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI

Se efectueaza conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse.Aceste verificari sunt de doua categorii: scriptice şi directe.3.4.1. Verificarile scriptice constau din examinarea:- existentei tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse , mentionate la punctul 2 de mai sus şi a

buletinelor de incercare prescrise la pct. 2 in proiectele de executie şi in alte prescriptii sau conditii tehnice , precum şi in dispozitiile de santier date de beneficiar , proiectant sau organele de control ;

- continutul şi rezultatele inscrise in documentele respective ;

143


- actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri şi consolidari , pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare , precum şi daca sunt de calitate corespunzatoare .

3.4.2. Verificarile directe constau din:- examinarea vizuala , bucata cu bucata a elementelor structurale , cu luarea in considerare a

tuturor defectelor şi abaterilor indicate la pct. 5 .- efectuarea sau prescrierea – in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dublu – a unor

incercari suplimentare , şi anume :- incercari cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului ;- incercari prin metoda combinata ( sclerometru şi ultrasunete ) pentru rezistenta

betonului ;- extrageri de carote pentru determinarea rezistentei betonului ;- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;

- incercari cu pachometrul pentru determinarea existentei şi pozitiei anumitor armaturi ;- slituri in betonul de acoperire pentru stabilirea existentei pozitiei şi diametrelor

armaturilor şi a grosimii stratului de acoperire ;- radiografii in acelas scop ;- masurarea deschiderilor şi lungimilor fisurilor şi eventual , a adancimii lor ;- incercari prin incarcare statica in situ ;- orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii

realizate şi al corespondentei şi cu proiectul şi conditiile de exploatare .Precizarea de la pct. 2.7. ultimul aliniat , este valabil şi in acest caz.

3.5. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTULUI

3.5.1. Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati şi preda, intr-o forma organizata (şi insotita de un borderou):

- toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor , inclusiv buletinele de incercare , dispozitiile de santier , procesele verbale de remediere sau consolidare , actele de control sau expertizare etc. ;

- interpretarea rezultatelor incercarilor ;- scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu

prevederile proiectului .3.5.2. Comisia de receptie preliminara a obiectului , prin membrii sai de specialitate sau prin

specialisti din afara ei (conf. pct. 20 al Regulamentului de efectuare a receptiilor) procedeaza la verificari de acelas tip ca la pct. 3 de mai sus ( scriptice şi directe ) , completate cu prezentarea de concluzii indicata la pct. 5.1. şi tratand intregul obiect .

3.5.3. Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand existenta documentelor de verificare şi incercare pentru intregul obiect , efectuarea cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare , in lipsa acestora sau a unei parti a acestora , receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari , ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa .

3.5.4. Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje , in numarul suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate .

In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor , daca şi in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu .

Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie şi va avea ca scop determinarea posibilitatilor şi conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata .

144


3.6. ABATERI LIMITĂ 3.6.1. Abateri limita la armaturi pentru beton armat 3.6.1.1. La lungimea segmentelor barei formule şi la lungimea totala din proiect :- sub 1 m + 5 mm ;- intre 1 şi 10 m + 20 mm ;- peste 10 m + 30 mm ;3.6.1.2. Lungimea de petrecere a barelor la inadire prin suprapunere ( fata de prevederile

proiectului sau ale prescriptiilor tehnice ) : + 3 d ;3.6.1.3. La pozitia inadirilor ( fata de proiect ) : 50 mm ;3.6.1.4. Distanta intre axele barelor ( fata de proiect şi de prescriptiile tehnice ) :- la grinzi şi stalpi + 3 mm ;- la placi şi pereti + 5 mm ;- la fundatii + 10 mm ;- intre etrieri şi la pasul ferestre + 10 mm .3.6.1.5. La grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect şi prescriptii tehnice) :- la placi + 2 mm ;- la grinzi, stalpi, pereti + 3 mm ;- la fundatii şi alte elemente masive +10 mm .3.6.1.6. La imbinari şi inadiri sudate : conform instructiunilor tehnice C 28 – 83 .3.6.2. Abateri limita la armaturi pentru beton precomprimat 3.6.2.1. Toate abaterile limita de la pct. 5.7. de mai sus şi in plus ;3.6.2.2. Pozitia armaturilor pretensionate , la dimensiunea de referinta “a“ a elementului :- a pana la 100 mm 1 mm ;- a = 101 1000 mm 1 % ;- a peste 1001 mm 10 mm ;3.6.2.3. La diametrul tecilor - 2 mm ;

+ 3 mm .3.7. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA

1. STAS 1799 – 88 - Constructii de beton armat şi precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor.

2. STAS 1336 – 80 - Constructii. Incercarea in situu a constructiilor prin incercari statice.3. NE 012 - 99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat. Partea I + Partea II. (Bul. Constr. 8-9-10/99)4. C 28 – 83 - Normativ pentru sudarea armăturilor de oţel-beton (Bul. Constr.

7/83; 15/84; 13/01)5. C 26 – 85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul.

Constr. 8/85; 2/87)6. C 54 – 81 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor

( Bul. Constr. 2/82) 8. C 111 – 70 - Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea

defectelor din elemente de beton armat ( Bul. Constr. 9/70) 9. C 129 – 71 - Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin

metode nedistructive combinate ( Bul. Constr. 5/71)10. P 59 - 86 - Instructiuni pentru proiectarea şi folosirea armarii cu plase sudate a

elementelor de beton ( Bul. Constr. 10/86)11. C 130 –78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi

betoanelor ( Bul. Constr. 8/79)12. C 56 – 85 + C 56 - 02

- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii) Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor (Bul. Constr. 1-2/86; 19-20/04) .

145


CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE

4.1. PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI

4.1.1. Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din Codul NE 012 – 99.4.1.2. Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 ( tastarea conului cu 5 … 9 cm, respectiv 10 … 15 cm ) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea conului cu 1 … 4 cm ) cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.

Se admite transportul betonului de lucrabilitate l3 cu autobasculanta cu conditia ca locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportatoare, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se

evite modificarea caracteristicilor betonului.Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport şi

sfarsitul descarcarii acestuia şi nu poate depasi valorile de mai jos decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori:

Temperatura amestecului de beton 0C

Durata maxima de transport ( minute )Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

- intre 10 şi 300C 60 30- sub 100C 90 60

1) In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 minute.Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea şi reancarcarea cu beton a mijloacelor de

transport depaseste o ora, precum şi la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa.

4.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

4.2.1. Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:a. corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat şi pe verticala, cu cele din proiect;b. orizonalitatea şi planeitatea cofrajelor placilor şi grinzilor;c. verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor şi corespondenta acestora in raport cu

elementele nivelelor inferioare;d. existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanseitatii lor;e. masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;f. rezistenta şi stabilitatea elementelor de sustinere existente şi corecta montare şi fixare a

sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stalpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.;

g. dispozitia corecta a armaturilor şi corespondenta diametrelor şi numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele ( prin legare, sudura, petrecere ) existenta in numar suficient a distantierilor ;

h. instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru creerea de goluri.

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta şi stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.

146


Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul şi armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. şi se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.

4.2.2. In urma efectuarii verificarilor şi masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata ( intreruperi, accidente etc. ), se va proceda la o noua verificare, conform prevederilor de la pct. 2.2.1. şi la incheierea altui proces verbal.

4.2.3. Suprafata betonului turnat anterior şi intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment şi de betonul slab compactat, indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.

4.2.4. Cofrajele din lemn, beton vechi şi zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore inainte şi imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.

4.2.5. Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect şi se va proceda la curatirea costurilor de mortar.

4.2.6. Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi astupate.

3.2.7. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local şi de compactare a betonului.

4.2.8. Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor şi masurilor indicate la pct. 2.2.

4.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

4.3.1. Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor şi armaturilor şi va lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate. Atat deficientele constatate cat şi masurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane.

4.3.2. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct. 3.6.

4.3.3. La tunarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:a. la locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau

jgheaburi pentru a se evita alte manipulari;b. daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea

şi reamestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga insa apa;c. inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;d. turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din

tronsoane de forma tronconica;e. betonul trebuie sa fie raspandit uniform şi in grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite

intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,50 m;f. se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia

prevazuta in proiect, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

g. se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

h. nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului şi nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

i. in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;

147


j. circulatia muncitorilor şi utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje;

k. in cazul turnarii unor betoane speciale ( aparente, torcretate etc. ) sau a unor elemente de constructii diferite de cele indicate la pct. 3.4. se vor respecta prescriptiile speciale sau pecizarile date prin proiect;

l. instalarea podinilor pentru circulatia muncitorilor şi a mijloacelor de transport pe planseele de beton, precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24 … 36 ore in functie de temperatura şi tipul cimentului utilizat.

4.4. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PARTI DE CONSTRUCTIE

4.4.1. Betonarea stalpilor, diafragmelor, peretilor de recipienti şi radierelor trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor de la pct. 3.3.3. precum şi a urmatoarelor reguli :

a) inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1 m ;

b) betonarea se va face fara intrerupere, chiar şi atunci cand turnarea se face prin ferestre laterale;

c) turnarea se va face in straturi orizontale de 30 … 40 cm inaltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.

4.4.2. Betonarea grinzilor şi placilor se va face cu respectarea prevederilor de la pct. 5.3.3. precum şi a urmatoarelor reguli:

a. turnarea grinzilor şi a placilor va incepe dupa 1 –2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia şi in acelasi timp pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou şi cel vechi;

b. grinzile şi placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp, se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 .. 1/3 din deschiderea placii şi turnarea ulterioara a partii centrale a acestuia;

c. turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale;d. la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m pentru a se asigura

respectarea grosimii prevazute prin proiect.4.4.3. Betonarea cadrelor se va face respectand regulile date la pct. 5.3.3., 5.4.1. şi 5.4.2. dand o

atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii ( pct. 5.3.3.).

4.5. COMPACTAREA BETONULUI

4.5.1. Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare ( defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric etc. ), turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul.

4.5.2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi functionale şi pentru care se dispune de prescriptii de utilizare şi intretinere.

4.5.3. Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.

4.5.4. In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.

4.5.5. Alegerea tipului de vibrare ( marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia ) se va face in functie de dimensiunile elementelor şi de posibilitatile de introducere a capului vibrator ( butelie ) prin barele de armatura.

4.5.6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau L3/L4.

4.5.7. Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico – economic, se situeaza intre durata minima de 5 sec. şi durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator utilizat.

148


Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.

4.5.8. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;- suprafata betonului devine orizontala şi usor lucioasa;- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului şi se reduce diametrul lor.4.5.9. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1.4 r,

unde “r” este raza de actiune a vibratorului.In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante ( din cauza configuratiei

armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauza ) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta intre ele depasind 2 r.

4.5.10. Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator ( butelie ); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 … 15 cm in stratul compactat anterior.

4.5.11. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de constructie de suprafata mare şi grosimi de 3 … 35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 3 … 20 cm.

4.5.12. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se recomanda sa fie L2 ( tasare 1 … 4 cm ) .

4.5.13. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 … 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.

4.5.14. Grosimea stratului de beton necompactat ( turnat) trebuie sa fie de 1,1 … 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului. In cadrul determinarilor de proba prevazute la pct. 5.5.13. se stabileste şi grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului.

4.5.15. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor şi riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton de compactat.

3.6. ROSTURI DE LUCRU

4.6.1. In masura in care este posibil, se va evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de slaba rezistenta, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

4.6.2. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita , tinand seama de marimea solicitarilor din diferitele sectiuni ale elemntelor de constructie şi de posibilitatile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevazute in zonele in care solicitarile sunt minime.

4.6.3. Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de catre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu-se urmatoarele reguli:

a. la stalpi, se vor prevedea rosturi numai la baza, in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa;

b. la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim;

c. in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 … 5 cm sub nivelul inferior placii;

d. la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica şi situat la 1/5 şi 1/3 din deschidere.

4.6.4. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli:a. durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor

masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore in cazul cimentului fara adaos.

149


b. in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta suprafetelor rosturilor, prin curatirea betonului ce nu a fost bine compactat şi a pojghitei de lapte de ciment intarie ce eventual s-a format, iar imediat inainte de turnare a betonului proaspat suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

4.7. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

4.7.1. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire şi a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie;- stropirea periodica cu apa;- aplicarea de pelicule de protectie.4.7.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip etc.

Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.4.7.3. Stropirea cu apa va incepe dupa 2 – 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment

utilizat şi de temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pantru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2 – 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa fie mentinuta umeda.

Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 – 73.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei.In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +50C nu se va proceda la stropirea cu

apa.4.7.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de

polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.4.7.5. Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea acestora

prin devierea provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie ( palplanse sau batardouri ).

4.8. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generale 4.8.1. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din normativele C

16 – 84 şi NE 012 – 99.4.8.2. Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de:- regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii

betonului;- dimensiunile şi masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;- gradul de expunere a lucrarilor – ca suprafata şi durata – la actiunea timpului friguros in cursul

intaririi betonului;- intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.4.8.3. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un

control permanent şi deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatului CTC şi al beneficiarului şi – oricand va fi nevoie – din partea proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor şi constatarile privind eficienta acestora.

Lucrari executate monolit4.8.4. Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada şi gheata.

150


Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.

In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor, luandu-se masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a terenului şi anume:

- pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe pamantul curatat in prealabil de zapada, gheata şi stratul vegetal şi nivelat;

- pentru pamanturi nestabile, precum şi in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc.

In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa şi forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de incalzire, precum şi modul de rezemare a sustinerilor.

4.8.5. Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite; in lipsa unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor.

Barele acoperite cu ghiata vor fi curatate inainte de taiere şi fasonare, prin ciocanire cu un ciocan de lemn.

Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz, spatii incalzite.Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa.4.8.6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament

termic in scopul accelerarii intaririi betonului, conf. Codului NE 012 - 99.Pentru betoane de marca B 200 şi B 250, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz-35,

SR 35 şi SRA 35. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi numai justificat de imposibilitatea procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza sau din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.

4.8.7. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.

Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din Codul NE 012 - 99.4.8.8. La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de

apa de amestecare.4.8.9. Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:- temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua

prepararii betonului;- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre +150C şi +

300C.4.8.10. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de

caldura ale betonului prin:- evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu şi a transbordarilor betonului;- in cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.4.8.11. Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport

utilizat nu exista ghiata sau beton inghetat, acestea vor fi indepartate cu grija in cazul ca exista, folosind un jet de apa calda.

4.8.12. Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanica.4.8.13. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare a temperaturii

de minimum +50C, pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minimum 50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnarea prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele şi beton sa ramana un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3 .. 4 cm grosime.

Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeste “ durata de preantarire “ şi este determinata de:

- tipul de ciment utilizat şi valoarea raportului A/C;- temperatura medie a betonului din lucrare.

151


4.8.14. Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca şi elementul in cauza şi dupa exeminarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale, de proba.

Montarea elementelor prefabricate4.8.15. Inainte de ridicare şi manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de

ghiata, zapada şi impuritati in zonele de sarma etc.Daca, pana la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de ghiata sau zapada,

acestea vor fi indepartate prin aceleasi procedee.In functie de posibilitati, se prefera ca indepartarea ghetii şi zapezii sa se faca printr-un jet de aer

cald, care, pe langa efectul de topire a apei inghetate are şi pe cel de uscare a zonei de monolitizare.Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decat daca betonul de monolitizare se toarna

imediat, intrucat exista pericolul formarii unui nou strat de ghiata.Se interzice, de asemenea, folosirea lampilor cu benzina şi a oricarui alt mijloc de incalzire cu

flacara deschisa, care afuma betonul şi armaturile, compromitand adeziunea armaturilor in betonul de monolitizare şi buna legatura a acestuia cu betonul vechi.

4.8.16. Betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare calda, astfel ca, in momentul turnarii, el trebuie sa aiba o temperatura de cel putin +100C.

4.8.17. Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va proceda la incalzirea lenta a prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald, atunci cand exista posibilitatea turnarii immediate a betonului, se poate recurge la incalzirea cu abur viu sau apa calda.

In toate cazurile, incalzirea se face putin pana la temperatura betonului de monolitizare.4.8.18. Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin

acoperire imediata.

4.9. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu Codul NE 012 – 99:. 4.9.1. Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la pct. 2.2 se va verifica şi daca

sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior şi cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:

- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;- s-au indepartat zonele de beton necompactate;- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul

nou şi cel vechi.Constatarile acestor verificari se vor inscrie in proces verbal de lucrari ascunse.In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute şi nu s-a depasit

durata de transport ;- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;- conditiile de turnare şi compactare asigura evitarea oricaror defecte;- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor şi prelevarilor de probe;- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor şi a pieselor inglobate;- se asigura mentinerea dimensiunilor şi formelor cofrajelor şi comportarea elementelor de

sustinere şi sprijinire;- se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.In condica de betoane se vor consemna:- fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;- ora inceperii şi terminarii betonarii;- temperatura mediului ( in perioada de timp friguros );- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;- evenimente intervenite ( intreruperea turnarii, intemperii etc.).

152


In cazul in care conducatorul de lot rasunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului şi agregatelor, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane.

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica şi consemna in proces verbal de lucrari ascunse:

- aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator ( necompactat, segregat, goluri, rosturi etc.);

- distantele dintre diferitele elemente;- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate

la nivelul imediat inferior;- pozitia golurilor de trecere;- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.Calitatea betonului pus in lucrare, pentru fiecare parte de structura ( fundatii, nivel, tronson ) se

apreciaza tinand seama de:- constatarile examinarii vizuale şi prin ciocanirea tuturor elementelor;- concluzile aprecierii calitatii betonului livrat;- analiza rezultatelor incercarilor efecuate pe epruvetele confectionate pe santier;- analiza rezultatelor incercarilor nedistructive ( cu ultrasunete sau combinate ) sau ale

incercarilor pe carote extrase.Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:- nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, intreruperi de betoane etc.);- la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator şi uniform;- calitatea betonului livrat este corespunzator;- rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive

sunt corespunzatoare.Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se

consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar şi executant.Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masuri ce se

impun.4.9.2. Receptia structurii de rezistenta se efecueaza pe intreaga constructie sau pe parti de

constructie ( fundatie, tronson, scara etc.), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul şi executantul.

Aceasta receptie are la baza examinarea directa de cei trei factori pe parcursul executiei.Suplimentar se va verifica :- existenta şi continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum şi a proceselor verbale de

verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare şi de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe

de control;- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite

documente examinate;- consemnarile din condica de betoane;- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;- pozitia golurilor prevazute in proiect;- pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, diafragme,

pereti ), consemnandu-se eventualele dezaxari;- comportarea la proba de inundare a teraselor;- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,

compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;- orice alta verificare se considera necesara.Verificarile efectuate şi constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza

intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant şi executant, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge.

153


In cazurile in care se constata deficienta in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acetora se va proceda la o noua receptie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari ( ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc. ) este admisa numai in baza dispozitiei de santier date de beneficiar şi proiectant.

Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.

Receptia partiala va constata din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu exceptia examinarii rezistentei betonului la varsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta.

In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare şi care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii.

In cazul constructiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveste alcatuirea constructiva sau tehnologica de executie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in situ.

Receptia constructiilor de beton şi beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1977.

4.11. SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE FOLOSITE LA LUCRARI DE BETOANE

In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de betoane, aratandu-se totodata şi eventualele posibilitati de utilizare la alte categorii de lucrari din constructii.

4.11.1. Scule şi dispozitiveIn acest grup se vor descrie uneltele care se intalnesc, atat la lucrarile de betonare, cat şi la

lucrarile de sapatura şi de zidarie.Lopata se foloseste la incarcarea pamantului, a nisipului sau a pietrisului, la prepararea manuala

a betonului, la incarcarea galetilor şi targilor cu mortar sau beton etc.Cazmaua se utilizeaza la executarea sapaturilor in pamant mai moale. Poate folosi şi la desfacerea

unui beton proaspat turnat.Sapa se deosebesc mai multe feluri de sape. Unele sunt pline, iar altele au goluri prin care pot sa

treaca materialele. Sapa plina se intrebuinteaza la intinderea betonului, avand avantajul ca materialele sunt luate impreuna in starea de amestec in care se afla. Sapa cu gauri se intrebuinteaza la prepararea mortarelor.

Grebla se foloseste la prelucrarea manuala a betonului şi curatirea agregatelor de corpuri straine.Furca ajuta la trierea pietrisului mare. Incarcarea şi descarcarea pietrisului mare se face mai usor

cu furca.Causul este o lopata la care peretii laterali sunt ridicati pentru a se impiedica curgerea

materialului in laturi. Datorita formei sale, calausul poate fi intrebuintat cu mult folos la turnarea betonului in pereti subtiri.

Canciocul este o unealta de mana, cu care se ia beton din targa şi se umplu golurile.Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida sau betoane

slabe.Ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc. Ciocanul foloseste la spart pietre şi la batut cuie.Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea şi sfaramarea de blocuri masive de beton tare.Dalta şi spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in mortar de

ciment.Dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor.Mistria foloseste la intinderea betonului şi indepartarea mortarului de prisos.

154


Galeata se intrebuinteaza la betoane pentru dozarea şi transportul apei, pentru transportul betonului etc. Galetile intrebuintate la betonare trebuie sa fie construite dintr-un material rezistent, deoarece, prin formarea lor, ar putea schimba dozarea apei.

Stropitoarea se intrebuinteaza la udarea betonului in timpul amestecului manual şi la udarea betonului dupa turnare, in timpul intaririi.

Pompe de apa de mana ajuta la scoaterea apei dintr-un strat de apa subterana sau dintr-un rezervor.

Sita de 0,2 mm se intrebuinteaza in laboratorul de santier la ciuruirea cimentului şi nisipului.Ciurul este de forma dreptunghiulara, format dintr-un cadru de lemn, pe care se fixeaza o plasa

de sarma cu ochiuri de diferite marimi. El foloseste la separarea pietrisului mare de cel mic din care se scoate nisipul. In unele ciururi se aseaza la partea de jos o scandura inclinata, care permite materialului mare sa cada lateral langa ciur.

Spalatorul de agregate se compune dintr-un cilindru terminat cu doua trunchiuri de con succesiv. Curentul de apa merge in sens invers cu al materialelor, astfel incat agregatele sunt spalate puternic. Materialele fine se scurg odata cu apa.

Maiul foloseste la batatorirea betonului.Ciocanele de lemn se folosesc la descarcarea betonului din cupele betonierelor care sunt ciocanite

ca sa se desprinda betonul de tabla şi la indesarea betonului prin ciocanirea cofrajelor.Vergelele de indesare servesc la inteparea betonului in vederea indesarii lui.Cutiile de dozaj servesc la dozarea rapida a agregatelor şi cimentului.Cantarul cel mai obisnuit este cel zecimal cu greutati. Pentru a se efectua cantariri mai rapide, se

intrebuinteaza cantare automate, la care citirea greutatii se face pe un cadran, fara sa fie nevoie sa se intrebuinteze greutati.

Sublerul se intrebuinteaza la masurarea diametrului barelor.Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica şi se intrebuinteaza la masurarea

lungimilor mari.Firul de plumb este format dintr-o greutate care atarna la capatul unui fir. Firul intins indica

directia verticalei.Nivela ( bolobocul ) este formata dintr-o bucata de lemn de 30 – 60 cm lungime, cu fetele drepte şi

are montate in doua scobituri doua tuburi de sticla. Tuburile sunt astfel umplute cu lichid, incat lasa cate o bula de aer in interiorul lor. Unul din tuburi este paralel cu latura lunga a lemnului, celalalt cu latura scurta. Cand bula se gaseste intre reperele de pe tub, nivela de pe latura lunga arata pozitia orizontala, iar cealalta pozitia verticala.

Furtunul de nivel se compune dintr-un furtun de cauciuc, prevazut la capete cu doua tuburi de sticla. Atunci cand furtunul este plin cu apa, nivelul apei este acelasi in ambele tuburi de sticla. Furtunul de cauciuc poate avea lungimi mari, de ordinul a 20 m. Tuburile de sticla au 20 cm. lungime fiecare. Cu ajutorul acestui nivel se fixeaza inaltimea pana la care urmeaza sa se toarne betonul.

Coltarul serveste la trasarea şi verificarea unghiurilor. De obicei coltarele au unghiuri drepte.Targa intrebuintata la betoane are o singura margine libera, celelalte trei fiind inconjurate de

parapeti scunzi, care opresc curgerea materialului in timpul transportului.Roaba pentru beton are o forma speciala, de obicei triunghiulara, cu scopul de a se asigura o

descarcare rapida. Roabele metalice se intrebuinteaza mai des, deoarece ele rezista mai bine eforturilor la care sunt supuse in timoul transportului betonului.

Tomberonul este o cupa metalica asezata pe doua roti mari. Tomberonul este mai usor de manevrat decat roaba, deoarece intreaga greutate este preluata de catre roti, fara a se supune lucratorul la un efort de sustinere. Unicul efort necesar este acela de a impinge tomberonul. Datorita acestui fapt, se poate transporta cu tomberonul o cantitate mai mare de material decat cu roaba.

Scripetele este o roata cu un sant pe margine. Pe acest sant se poate trece o franghie sau un cablu. Scripetele simplu ( cu o singura roata ) serveste la ridicarea de greutati mici, cum ar fi galetile cu ap sau galetile cu beton. La greutati mari se intrebuinteaza palane şi mufe.

155


Pentru prinderea greutatilor se utilizeaza lanturi şi carlige. Lanturile se vor prinde astfel incat sa se evite rasucirea obiectelor in timpul ridicarii, rasucire care ar putea produce ruperea carligelor.

Troliul este o masina formata dintr-un tambur pe care se infasoara un cablu, şi un sistem de roti dintate, care reduc efortul necesar invartirii tamburului. Vartejul este un troliu simplu.

Macaraua improvizata este un ansamblu compus dintr-un scripete şi un troliu.Macaraua triunghi este o marca perfectionata. Se compune dintr-o piesa verticala, care se poate

invarti in jurul axei ei. De aceasta piesa verticala este prins un brat in forma de triunghi. La capatul bratului se afla un scripete. Macaraua triunghi are avantajul ca materialul odata ajuns sus, poate fi lasat pe planseu prin invartirea triunghiului macaralei.

4.11.2. Utilaje Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se compune dintr-

un varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de catre aerul comprimat introdus in aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in functiune şi, respectiv, oprirea aparatului.

Pompa de apa cu motor ajuta la ridicarea apei la un nivel superior sau la impingerea ei pe distante mari.

Ciurul rotativ se compune dintr-un cilindru lung, usor inclinat, in care materialul se introduce la partea superioara, unde se gasesc gaurile cu dimensiunile cele mai mici. Ciurul este perforat de-a lungul lui cu toate dimensiunile de gauri, necesare pentru sortarea materialului. In timp ce ciurul se invarteste, materialul se pune in miscare in doua sensuri: pe de o parte este ridicat in sus de peretele cilindric al ciurului prin invartirea peretelui, pe de alta parte se rostogoleste la vale, datorita greutatii sale proprii. Particulele mai mici decat diametrul gaurilor scapa prin gauri şi cad la partea inferioara. Aici se gasesc diferite boxe asezate astfel incat materialul cazut dintr-o portiune de ciur cu anumite gauri sa fie separat de materialul care cade prin portiunile de ciur cu gauri de alte dimensiuni. Unele ciururi rotative pot fi miscate manual.

Ciurul vibrant este un ciur care se misca in toate directiile: in sus, in jos şi lateral. Iuteala cu care se misca trebuie sa fie potrivita cu dimensiunile gaurilor ciurului.

Betoniera este masina care face amestecarea betonului. Ea se compune dintr-o cupa in care se face incarcarea materialului, un tambur in care se face amestecul propriu-zis, un rezervor cu dispozitiv care dozeaza apa şi o introduce in timpul amestecarii un dispozitiv pentru descarcarea betonului din betoniera şi, in unele cazuri, un troliu care ajuta la ridicarea betonului. Betoniera este actionata de motoare cu benzina sau motoare electrice. Dupa felul lor, betonierele se impart in doua categorii:

- betoniere in care amestecarea se face prin cadere libera;- betoniere in care amestecarea se face in mod fortat.Pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct la locul de

intrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de cauciuc.Aparatul de torcretat ca şi pompa de beton, utilizeaza principiul transportarii materialului sub

presiune.Maiul cu motor se intrebuinteaza atat la indesarea betoanelor, cat şi la indesarea terenurilor

peste care urmeaza sa se toarne betoanele.Vibratoarele - pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele obisnuite, cat şi

autocamioanele de constructii speciale.Descarcatorul de ciment in vrac - pentru economie de saci de hartie, cimentul este transportat in

vrac, in butoaie sau in lazi speciale.Melcul este o spirala care se invarte necontenit in asa fel incat materialul care este prins intre

spiralele sale se deplaseaza in sensul in care se misca spiralele.Banda rulanta se compune dintr-un covor de cauciuc care se deplaseaza in circuit inchis, astfel

incat materialul este transportat din locul incarcaturii pana la marginea de sus a benzii, unde cade prin propria lui greutate.

Elevatorul se compune dintr-un turn in interiorul caruia circula o cupa sau o platforma pe care se pot aseza roabe, tomberoane sau vagoneti. Turnul este ancorat in puncte fixe cu ajutorul unor cabluri.

Macaraua triunghi cu motor

156


Troliul cu motorMacaraua mobila are avantajul ca obiectele sunt ridicate de la locul de incarcare şi descarcare

direct la locul de intrebuintare.Funicularul - pe santierele foarte mari, transportul materialelor cu ajutorul funicularelor este

mult usurat.

4.12. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA

1. STAS 1799-88 - Constructii de beton, beton armat şi beton precomprimat.Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor şi betoanelor.

2. STAS 790-93 - Apa pentru betoane şi mortare. 3. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianti

minerali. 4. STAS 1759-80 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. 5. STAS 1275-81 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea

rezistentelor mecanice. 6. STAS 1336-80 - Constructii. Incercarea in situ a constructiilorprin incercari

statice. 7. STAS 3519-76 - Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa. 8. STAS 6652/1-82 - Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicatii

generale. 9. STAS 7563-73 - Incercari ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea

rezistentei la compresiune.10. NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat. Partea I + Partea II (Bul. Constr. 8-9-10/99).

11. C 26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr. 8/85; 2/87);

12. C 54-81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului carotelor (Bul. Constr. 2/82).

13. C 111-70 - Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elemente de beton armat (Bul. Constr. 9/70).

14. C 129-71 - Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 5/71).

15. C 156-89 - Indrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89 (Bul. Constr. 1/91).

16. C 56-85 +C 56-02

- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (rămâne valabilă numai partea de construcţii) Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor (Bul. Constr. 1-2/86; 19-20/04) .

157


CAIET DE SARCINI - CONFECTII DIN LEMN

5.1 Principii generale de alcatuire a sistemelor de protectie a elementelor de lemn supuse agentilor agresivi. Sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici şi biologici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice. Protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreţinere/refacere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.

Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor chimici, asigurarea posibilităţiinînlocuirii elementelor degradate ş.a.

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie.

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi.

158


5.2 Alc ă tuirea general ă a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici include următoarele straturi succesive:a)- strat primar (grund);b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).

Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi.Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi şi o bună rezistenţă la radiaţii ultraviolete. Totodată are (au) un rol decorativ.Aplicarea produselor de protecţie (grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor de protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:• aplicarea cu pensula;• aplicarea cu ruloul;• aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer.

159


Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu acţiune fungicidă şi insecticidă.Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecţie a lemnului se clasifică în ;- produse de protecţie solubile în apă;- produse de protecţie solubile în solvenţi organici.Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două…şase săptămâni), produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:- produse lavabile;- produse greu lavabile;- produse nelavabile.Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protecţie se clasifică conformtabelului 1.( standardul de referinţă este STAS 9302/1)Tabelul 1.

Procedeu deprotecţie chimicăa lemnului

Mod de aplicare Domeniul de aplicare Produse de protecţieutilizate

Vid-presiuneVid-presiune-vidVid-presiuneatmosfericăVid-presiuneatmosferică-vid

Impregnare înprofunzime lapresiuni diferitede presiuneaatmosferică

În condiţii de utilizare înexterior, în aer liber, în contactcu solul, în subteran, în mediuacvatic, în condiţii de deteriorareaccelerată, pentru materialelemnoase uşor impregnabile cugrosime de maxim 30 mm

În condiţii de utilizare înexterior, în aer liber, în contactcu solul, în subteran, în mediuacvatic, în condiţii de deteriorareaccelerată, pentru materialelemnoase uşor impregnabile cugrosime de maxim 30 mm

Băi calde-reciBăi simple

Impregnare înprofunzime lapresiuneatmosferică

În condiţii de umiditate relativă aaerului sub 70% sau fără contactcu solul

Produse solubile în apăProduse solubile însolvenţi organici

ImersiePulverizarePensulare

Tratamente desuprafaţă

În condiţii de utilizare în interiorsau exterior sub protecţia unuiacoperiş

Produse solubile în apăProduse solubile însolvenţi organici

La aplicarea produselor/sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie din lemntrebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, măsurilede protecţia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii dinlemn împotriva agenţilor chimici este determinată de următorii factori:- concepţia structurii;- calitatea produselor folosite pentru protecţie;

160


- starea iniţială a suportului;- eficacitatea pregătirii suportului;- condiţiile de aplicare;- calitatea aplicării;- condiţiile de expunere după aplicare.

5.3 IgnifugareaIgnifugarea se va face cu solutii omologate si agreate de Comandamentul de Pompieri, aplicarea acestora se va efectua de catre echipe specializate.

5.4 Normative si stasuri„Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn,indicativ NP 00503"Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi – cerinţe şi criterii de performanţă”, indicativ ST 049-06

161


PARDOSELI INDUSTRIALE DIN BETON ELICOPTERIZAT

Prezentare

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor; C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli; C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C56-86, capitolul 8 Pardoseli; NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii.

Descriere

PRESCRIPTII DE EXECUTIE: Pardoseala din beton se va turna intre sipcile de reper montate conform proiectului de executie; Inainte de turnarea betonului se vor monta cofrajele de limitare si banda de polietilena expandata cu grosimea de 5 mm care se va monta pe toata suprafata de contact a betonului; Turnarea betonului, vibrarea si nivelarea acestuia; Finisarea prin slefuire cu elicoptere; Betonul elicopterizat trebuie sa fie plan, se admit denivelari de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime; Suprafetele trebuie sa fie plane si orizontale (unde nu sunt date pante de scurgere ); Dupa cca. 3 zile de la turnare, pardoseala se imparte in patrate cu latura de aproximativ 6 m, se taie rosturile de dilatatie cu clipper mecanic la 40 mm adancime si 4-8 mm latime, sigilandu-se cu banda PVC; Sigilarea definitiva cu chit elastic se executa dupa minim 80 de zile, dupa incheierea partiala a contractiei betonului; Dupa turnarea betonului, pardoseala va fi protejata impotriva uscarii prea rapide in primele zile de la turnare cu folie de polietilena care se va uda periodic cu apa.

Specificatii

CONDITII TEHNICE: Stratul de uzura se realizeaza cu tehnologie uscata, prin imprastierea cuartului pe suprafata betonului proaspat turnat. Cantitatea uzuala de cuart este de 3 kg/mp. Dupa obtinerea stratului de uzura se aplica o pelicula antievaporanta in cantitate de 0,1 l/mp. Realizarea stratului de uzura cu tehnologie uscata se efectueaza concomitent cu turnarea pardoselii. Pe durata uscarii pardoseala va fi patata, omogenizarea culorii producandu-se dupa cca. 6 luni.

162

Date post:	11-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	cirap-vasi
View:	235 times
Download:	14 times

CAIETE DE SARCINI- PT+DDE

Documents