Caiet Mixturi La Cald

8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

1/47

CAIET DE SARCINI GENERAL COMUNLUCRRILOR DE DRUMURI

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASECILINDRATE, EXECUTATE LA CALD


2/47

PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

judeul Galai

C U P R I N S

pag.

GENERALITTI 4

ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE4

ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 4

CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 5ART. 3. AGREGATE 5ART. 4. FILER 6ART. 5. LIANTI 6ART. 6. ADITIVI 10ART. 7. FIBRE 11ART. 8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE

DE ANROBARE 11

CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 12

ART. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR 12ART.10. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE

MIXTURILOR ASFALTICE 21ART.11. STATIA DE ASFALT 25ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

28ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 29ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A

MIXTURILOR ASFALTICE 30ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI 31

CAP.III. MODUL DE PUNERE N OPER33

ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE33

ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 33

2


3/47


judeul Galai

ART.18. ASTERNEREA35

ART.19. COMPACTAREA 37ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI 39ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 40

CAP.IV. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEIEXECUTATE 43

ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI 43

ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT45

CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR 46

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR 46ART.26. RECEPTIA FINAL 47

ANEXE NR. 1. - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LASTRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC 48

NR. 2. - MIXTURA ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRETESTUL SCHELLENBERG

53NR. 3. - REFERINTE NORMATIVE

55

ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI)NR. 4. - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA

MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 59NR. 5. - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE

COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALEGEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIEREBITUMINOASE 62

3


4/47


judeul Galai

G E N E R A L I T T I

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice

privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la

cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si

bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute

n SR 174-1:2002 si SR 174-2:1997, care trebuie s fie ndeplinite la

prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii

materialelor si straturilor executate.

1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si

reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia

drumurilor de exploatare.

1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se

stabileste n proiect de ctre Proiectant.

1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic

mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau

executate cu mixturi asfaltice recuperate.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul

betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n

general, din dou straturi si anume:

- stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele

tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice

stabilizate cu fibre;

BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur,

BAR16, beton asfaltic rugos;

BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

4


5/47


judeul Galai

- stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele

tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu

criblur;

BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;

BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.

2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat

se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate

conditiile cerute pentru stratul de uzur.

2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum

neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de

mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative:

AND 539-2002 - stabilizate cu fibre de celuloz;

AND 549-2000 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;

AND 553-99 - realizate cu bitum aditivat.

C A P I T O L U L I

NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

ART.3. AGREGATE

3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec

de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care

trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu

prevederile standardelor dup cum urmeaz:

- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;

- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;

- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31),

conform SR 662, tabelul 10.

5


6/47


judeul Galai

Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de

carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii,

trebuie s fie conform SR 667, tabel 3

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a

agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul

2.

Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice,

trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi introduse n

instalatia de preparare.

Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n

padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere

a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea amestecrii si

impurificrii agregatelor.

3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup

verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea

acestora.

ART.4. FILER

Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase

este de calcar sau de cret, conform STAS 539, care trebuie s

ndeplineasc urmtoarele conditii:- finetea (continutul n parti fine 0,1 mm)min. 80%

- umiditatea max. 2%

- coeficientul de hidrofilie max. 1%.

n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s

corespund prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca

minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%.Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal

sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea

filerului aglomerat.

6


7/47


8/47


judeul Galai

- strat de uzur si strat delegtur

- tip D 60/80 - zona climateric cald

- tip D 80/100 - zona climateric rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100

trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul

AND 537-2003 si o adezivitate de minimum 80% fat de agregatele

naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz

bitum aditivat.5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul

cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate

si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile

bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de

categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri

speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente,etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.

n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile

Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de

sarcini.

5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n

cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea

bitumului pur fat de agregate naturale este mai mic de 80%,

indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a

strzii, la care se foloseste.

Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D

60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754 si

Normativului AND 537-2003.

8


9/47


judeul Galai

Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ

AND 553.

5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se

depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel:

- bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu

sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor

(pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare;

- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti

metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de

recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii

componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand

ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar

temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s

fie de minimum 140oC;

- bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice

prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem

de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de aerisire.

Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar

temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de

(120140)oC.

5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie

bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea

prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare

metalice verticale, curtate n prealabil, prevzute cu pompe de

recirculare si eventual cu nclzire.

ART.6. ADITIVI

9


10/47


judeul Galai

Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la

executia mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu

compozitie si structur specific polar-apolar, conform celor

prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de

productor.

Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform

reglementrilor n vigoare.

Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz:

- se fie compatibili cu bitumul;

- s fie stabili termic pn la minimum 200oC;

- s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele

naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

- s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza

unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se

seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.

Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii

Inginerului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va

prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii.

ART.7. FIBRE

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice

stabilizate cu fibre, pentru executia mbrcmintilor bituminoase,

sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie

s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare.

Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza

unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu

respectarea urmtoarelor conditii tehnice:

10


11/47


judeul Galai

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie

de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform

reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip

Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE

ANROBARE

Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru

mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu

prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si

SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si

6 din prezentul caiet de sarcini.

C A P I T O L U L II

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR

9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru

stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de

carier sau din amestec de agregate naturale de carier si de

balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.Tabelul 2

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cufibre

- criblur sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

Beton asfaltic rugos- criblur sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

Betoane asfaltice bogate cucriblur

- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

11


12/47


judeul Galai

Beton asfaltic cu pietris concasat- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip natural sort 0-4

- filer

Beton asfaltic deschis cu criblur- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietrisconcasat

- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietrissortat

- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

*) Conform notei de la tabelul 4.

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu

preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor

tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat,

sau l comand la un laborator autorizat.

9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de

mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu

rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului.

Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitateala 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent,

absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o

parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea

epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi

de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I,

II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentrustraturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii.

12


13/47


judeul Galai

Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia

propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de

modificare, accept formula propus de Antreprenor.

9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele

adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului

granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se

stabileste la masa total a mixturii.

9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul

total sunt date n tabelul 3.

9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie

asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n

tabelul 4 si n fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile

preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se

ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5.

Tabelul 5

Tipul stratului Tipul mixturiiasfaltice

Continutul deliant din masa

mixturiiasfaltice %

Clasatehnic adrumului

Categoriatehnic a

strzii

MASF 8 6,77,5 IV IIVMASF 16 6,57,5 IV IIV

BAR 16m, BAR 16a 5,76,2 IIII IIIIBAR 16 5,76,2 IIIII IIIIIStrat de uzur BA 16m 6,07.0 III III

6,37,3 III III6,07,0 II II

BA 16, BA 16a 6,37,3 III III6,57,5 IVV IV

BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IVBA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IVBAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IVBAD 25m 4,05,0 IIII IIII

Strat delegtur

BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV

BADPC 25, BADPC25a

4,05,0 IIIV IIIIV

BADPS 25, BADPS 4,05,0 IVV IV

13


14/47


judeul Galai

25a

9.7. Raportul filer / liant recomandat pentru tipurile de mixturi

asfaltice este conform tabelului 6.

Tabelul 6

Tipulstratului

Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant(recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,61,8

Betoane asfaltice bogate n criblur:

Strat deuzur

- cu dimensiunea maxim a granuleide 16 mm

1,31,8

- cu dimensiunea maxim a granuleide 25 mm

1,11,8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8

Strat delegtur

Betoane asfaltice deschise 0,51,4

9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu

fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii

asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de

fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un

laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea

conditiilor tehnice prevzute.

ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

MIXTURILOR ASFALTICE

10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se

determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din

mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor

optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe

parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata

executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul

executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz

conform SR EN 12697-27.

14


15/47


judeul Galai

10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de

sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat,

trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul

controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.

Tabelul 8Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA

8, BA 8a, BA 25, BA25a

BAD 25, BAD 25a,BADPC 25, BADPC

25a, BADPS 25,BADPS 25a

Caracteristici pe cilindri confectionatila presa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max

5,0 -

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max

- 9,5

Rezistenta la deformatii permanente:Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri,10-4 mm, max

7600 -

Modulul de elasticitate la 15o

C, MPa,min:- zon climateric cald 4200 3600- zon climateric rece 3600 3000Rezistent la oboseal: numrul decicluri pn la fisurare la 15oC, min

- 4x105

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din

tabelul 9.

Tabelul 9Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

BA 16m BAR 16m BAD 25mCaracteristici pe epruvete cilindrice tipMarshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5- Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300

- Absorbtie de ap, % vol 25 35 36Caracteristici pe cilindri confectionati cupresa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5

15


16/47


judeul Galai

Rezistenta la deformatii permanenteFluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4

mm, max2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000Rezistenta la oboseal: numrul de cicluripn la fisurare, la 15oC, min

- - 4x105

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.

Tabelul 10Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF 8 MASF 16Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2Caracteristici pe epruvete cilindrice tipMarshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,53,5 1,53,5- Densitate aparent, kg/m3, min 2300 2300- Volum de goluri, % 34 34Rezistenta la deformatii permanente:- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4

mm, max10000 10000

- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP),mm/h:

Temperatura Temperatura

Numrul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)

< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0 15003000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 30006000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5- Adncimea fgasului, mm:

Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0 15003000, max 5,0 8,0 5,0 8,0 30006000, max 4,0 7,0 4,0 7,0 > 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 3600 4000Deformatia permanent la oboseal (3600impulsuri) la 15oC, 10-4, max

1200 1000

NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentrutraficul de perspectiv.

2 - Zon climateric rece3 - Zon climateric cald

10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete

cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum

16


17/47


judeul Galai

modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS

1338-2.

10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se

determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile

tehnice n vigoare.

Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2.

10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe

parcursul executiei lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere,

trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC maimare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii

asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile

asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere IB se face

conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar

pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii

bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28.

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru

determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-

3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura

prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea

bitumului se face conform STAS 1338-2.

ART.11. STATIA DE ASFALT

Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici

tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele

categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini.

11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si

dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare

gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau

17


18/47


judeul Galai

volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare

fortat a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.

n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate,

respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de

bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer.

11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu

sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a

agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a

dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si

filer.

n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de

faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la

150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l.

11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s

aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de

5%.

11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului

11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru

depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu

media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un

indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn

la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia.

Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste

190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n

procesul tehnologic.

11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde,

recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate

18


19/47


judeul Galai

cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele

privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific.


fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.

Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin

reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este

de +0,3%.

11.3. Stocarea si dozarea filerului

La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri

prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare

(pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe

volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor

11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o

treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru.

Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit,

etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru

evitarea contaminrii sorturilor.

Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor

accesibil si cu scurgerea apelor asigurat.

Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt,

si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de

agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie

s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3.


dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea

uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie

constant.

19


20/47


judeul Galai

Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de

dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei

aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile

admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR

174-2, tabel 4). Tabelul 11

Fractiunea, mm Abateri admise fat de doxaj,%

2531,5 +5

1625 +5816 +5

48 +5

14 +4

0,200,63 +3

0,10,2 +2

00,1 +1,5

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotatsi cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea

agregatelor.

11.5. Malaxarea

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un

malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva

malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot

pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare

pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei

de malaxare.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de

preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de

reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei.

11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor

20


21/47


judeul Galai

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate

msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul

stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie

nclzit.

ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun

acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat larealizarea lucrrilor.

Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza

punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui

constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele

tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor

sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, frpierderi de materiale.Conditia pentru autorizare o constituie si

existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la

statie si a celor intermediare, a cilor de acces la

depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea

corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor,

existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafetesuficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor,

etc.).

Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente,

acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea

statiei de asfalt de ctre Inginer.

ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere

bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt.

21


22/47


judeul Galai

13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii

prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii

vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un

mod corespunztor.

13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile

diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie

s fie cuprinse ntre urmtoarele valori:

165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz

la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci

(vezi figura 9).

Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC.

Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea

aceluiasi bitum de mai multe ori.

Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat

renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei

acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se

renunt la utilizarea lui.

13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul

instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.

Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura

agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:

170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;

165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.



(vezi figura 9).

22


23/47


judeul Galai

Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita

arderea liantului.

Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu

depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi.

13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se

resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor

stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece,

dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se

continu amestecarea.

Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si

trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si

uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura

mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s fie ntre

urmtoarele valori:

160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.



(vezi figura 9).

Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din

malaxor este de +5%.

Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi

stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care are loc n timpul

transportului si a asteptrilor n conditiile

climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si

compactarea mixturii.

ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A

MIXTURILOR ASFALTICE

23


24/47


judeul Galai

14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele

instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin

ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de

agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n

laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11.

14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginerul

lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;

- calibrarea dozatorului pentru liant;

- calibrarea dozatorului pentru filer;

- a dispozitivelor de msurare a temperaturilor;

- verificarea ecranului dozatorului;

- verificarea functionrii malaxorului.

14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer

dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se

obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise.

14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive

ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le

nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din

nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare.

14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru

imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot

timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de

punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a

autorizatiei.

ART.15. CONTROLUL FABRICATIEIControlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri

preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n

24


25/47


judeul Galai

cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n

tabelul 12.

Tabelul 12

Faza Natura controlului sauCategori

a*controlul

ui

Frecventacontrolului sau

verificrii A B C a verificrii

Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tipde produs

Executie

Controlul reglajului instalatiei depreparare a mixturii, inclusiv stabilireaduratei de malaxare

x x naintea nceperiifabricatiei fiecruitip de mixtur

ncadrarea agregatelor n zona degranulozitate indicat n caietul desarcini pentru tipul de mixturasfaltic proiectat, inclusiv starea decurtenie (continutul de impuritti) aagregatelor

x la nceputulcampaniei de lucrusau ori de cte orise utilizeaz alteagregate

Temperatura liantului la introducerean malaxor x permanent

Temperatura agregatelor naturaleuscate si nclzite la iesirea din tobade uscare

x permanent

Functionarea corect a dispozitivelorde cntrire sau dozare

x la nceputulfiecrei zile delucru

Granulozitatea amestecului de

agregate naturale la iesirea dinmalaxor, nainte de adugarealiantului (aceasta trebuie corelat cudozajul de bitum stabilit pentrumixtur, inclusiv abaterile admisibilela continutul de liant)

x zilnic sau ori de

cte ori se observo calitatenecorespunztoare a mixturilorasfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice lapreparare

x n fiecare or aprogramului delucru

ncadrarea dozajului de bitum n

dozajul stabilit n laborator

x zilnic, prin extractii

Verificarea compozitiei mixturiiasfaltice: granulozitatea agregatelor sidozajul de bitum, care trebuie scorespund dozajelor stabilite de

x zilnic

25


26/47


judeul Galai

laborator, cu tolerantele admiseindicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2.

din caietul de sarciniCaracteristicile fizico-mecanice:Stabilitatea la 60oCIndicele de curgere, FluajDensitatea aparent MarshallAbsorbtia de ap Marshall

x cte o prob de 20kg la fiecare 200-400 to de mixtur,n functie deproductivitateastatiei

* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilorasfaltice.

B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei.C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.

C A P I T O L U L III

MODUL DE PUNERE N OPER

ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se

efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejatepentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie

curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La

distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30

minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC

+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale,

imediat dup ncrcare.Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se

amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis.

16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de

productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de

punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de

executie a mbrcmintii.

ART.17. LUCRRI PREGTITOARE

17.1. Pregtirea stratului suport

26


27/47


judeul Galai

17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine

curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura

ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat.

n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se

mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de

colmatare.

17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport,

care trebuie s fie conform proiectului de executie.

n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti

existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de

executie se realizeaz, dup caz, fie prin

aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare,

conform prevederilor din proiectul de executie.

17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe

toat suprafata stratului suport.

17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.

17.2. Amorsarea

17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor

amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum

cationic cu rupere rapid.

Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special,

care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de

natura stratului suport.

17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele

cazuri:

- pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic

sau pe stratul suport din mbrcminti asfaltice existente;

27


28/47


judeul Galai

- pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur

se execut la interval mai mare de trei zile de la executia

stratului de legatur.

Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si

uscarea emulsiei bituminoase.

17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum

pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5)

kg/mp.

Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct

ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii

asfaltice.

17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant

max. de 100 m.

17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport

de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a

straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm,

rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice

sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport

de

beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand

acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate

cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur

asfaltic n grosime de minimum 2 cm.

Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile

combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR.

5.

ART.18. ASTERNEREA

28


29/47


judeul Galai

18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-

octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui

timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face

pn la 15 septembrie.

18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai

mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de

nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care

asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii

nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face

manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat

si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua

respectiv.

18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la

scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n

amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la

scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz

imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi,

rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea

buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.

Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau

urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se

trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct.

18.10.

18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si

compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n

tabelul 13.

Tabelul 13

29


30/47


judeul Galai

Tipul liantuluiTemperatura

mixturii asfaltice laasternere

oC

Temperatura mixturii asfaltice lacompactare

oCmm

min. nceput sfrsit

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n

buncrul finisorului.

Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut ntabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier.

n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se

rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi

accidentale.

18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod

uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii.

Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci

cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii

Inginerului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

longitudinale ce urmeaz s fie executate.

18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur

trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de

Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector

experimental.

18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat

cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de

constant ca s se evite total ntreruperile.

18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat

pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu

ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de

compactare.

30


31/47


judeul Galai

18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n

permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o

rspndire neuniform a materialului.

18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie

deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si

transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse.

La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent,

zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se

taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie

vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se

execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar.

Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura

pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm,

acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o

raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueazcompactarea pe noua band.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de

uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de

legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz

bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de

lucru ale straturilor se vor executa ntretesut.

18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un

strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea

mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de

grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a

acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand

s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu

o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noiimixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si

existent).

31


32/47


judeul Galai

ART.19. COMPACTAREA

19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii

corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de

compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si

fiecare strat n parte.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu

compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute

cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad

de compactare conform tabelului 15.19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se

determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale

compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele

acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.

Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii

stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate nconditii similare cu cele stabilite pentru productia curent.

ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea

Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator

autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe

cheltuiala Antreprenorului.

Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului:

- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj;

- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de

treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului;

- viteza de mers a fiecrui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului;

- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar

celei minime fixat n articolul precedent.

32


33/47


judeul Galai

19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat

satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de

compactare minim mentionat la pct. 18.1.

19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului

de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale

compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14.

Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.

Tabelul 14

Ateliere de compactareTipul stratului A B

Compactor cupneuri de 160 kN

Compactor curulouri netede de

120 kN

Compactor curulouri netede de

120 kNNumr de treceri minime

Strat de uzur 10 4 12Strat de legatur 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de

protectie.Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de

dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de

numrul punctelor de asternere-compactare.

19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel

executat astfel nct s se obtin valori optime pentru

caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri

efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai

joas spre cea ridicat.

Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de

compactare n urcare.

Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai

redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor

ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile

inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul

33


34/47


judeul Galai

gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu

maiul mecanic sau cu maiul manual.

19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile

denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup

prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii.

19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de

protectie.

ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEIPentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate

nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau

cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta

realizndu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatrilor

pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsiecationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte

emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si

rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf,

sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti:

a. - stropire cu bitum 0,5

kg/mp;- rspndire de nisip (de preferint de concasaj)

3...5 kg/mp;

b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap

(0,8-1) kg/mp;

- rspndire nisip 3...5

kg/mp.

ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER

34


35/47


judeul Galai

21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase,

trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele:

- pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe

sectorul respectiv;

- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare:

cel putin de dou ori pe zi;

- modul de compactare: zilnic;

- modul de executie a rosturilor: zilnic.

21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor

asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de

la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru

fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul

mixturii, n functie de productivitatea instalatiei.

21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face

pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat

executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor

determina urmtoarele caracteristici:

la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si

stratul de legtur: - densitatea aparent

- absorbtia de ap

- gradul de compactare

aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabelul 15

Tipul mixturii asfaltice Densitateaaparent, kg/m3,

min

Absorbtia deap, % vol

Grad decompactare, %,

minMixtur asfaltic stabilizat cufibre:MASF 8 2300 26 97

MASF 16Beton asfaltic rugos:BAR 16m 2300 47 96BAR 16a 2250BAR 16Beton asfaltic bogat n

35


36/47


judeul Galaicriblur:BA 16m 2300 26 96BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC

16a

2250

BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16Beton asfaltic deschis:BAD 25m 2250 38 96BAD 25a, BADPC 25a, BADPS25a

2200

BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de

uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic astrzii, I, II:

- rezistenta la deformatii permanente.

Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin

determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea

fgasului, la temperatura de 45oC pentru zona climateric rece si

respectiv de 60o

C pentru zona climateric cald, conformmetodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare.

Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul

16.

Tabelul 16

Numrul mediude

Viteza de deformatie la ornieraj(VDOP), mm/h, max

Adncimea fgasului,mm, max

vehicule1) Temperatura Temperatura45oC 60oC 45oC 60oC

< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0

15003000 4,0 6,0 5,0 8,0

30006000 2,0 3,5 4,0 7,0

> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficulde perspectiv.

21.4. Controlul compactrii

36


37/47


judeul Galai

21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s

vegheze n permanent la:

- etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri;

- utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe

santier si n functiune continu si regulat;

- elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina

fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri,

distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor

cu pneuri) s fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol

insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier

pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere.

21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor

bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul

executiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe

epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe

fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe

plcute sau carote si raportarea acesteia la

densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de

la malaxor sau asternere (nainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea

aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent

determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi

mixtur asfaltic.

n cazul analizelor de laborator se determin densitatea

aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor

asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor

face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

37


38/47


judeul Galai

Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si

Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii,

ncheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese

astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al

mbrcmintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu

defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se

pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n

tabelul 15.

21.5. Reglarea nivelmentului

Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a

nivelmentului n raport cu repere independente soselei, verificarea

cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a

fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la

marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale

proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele

prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este

+/- 1,5 cm.

Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate,

reglarea este considerat convenabil.

C A P I T O L U L IV

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI

EXECUTATEART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI

mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s

ndeplineasc conditiile din tabelul 17.

38


39/47


judeul Galai

Tabelul 17Caracteristica Conditii de

admisibilitateMetoda de ncercare

Planeitatea n profil longitudinal.1) Indicede planeitate, IRI, m/km:- drumuri de clas tehnic III < 2,5 Reglementri tehnice n

vigoare- drumuri de clas tehnic III < 3,5 privind msurtori cu

analizorul- drumuri de clas tehnic IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)- drumuri de clas tehnic V < 5,5Uniformitatea n profil longitudinal.1)

Denivelri admisibile msurate subdreptarul de 3 m, mm- drumuri de clas tehnic I si < 3,0

strzi de categoria tehnic IIII SR 174-2- drumuri de clas tehnic II sistrzi de categoria IV n alte zone

dect celedin zona rigolelor)

< 4,0

- drumuri de clas tehnic IIIV < 5,0Rugozitatea2)

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unittiSRT: drumuri de clasa tehnic III > 80 STAS 8849 drumuri de clasa tehnic III > 70 drumuri de clasa tehnic IVV > 60

- Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III > 0,7 STAS 8849 drumuri de clasa tehnic III > 0,6 drumuri de clasa tehnic IVV > 0,55- Coeficient de frecare (GT): Reglementri tehnice n

vigoare cu drumuri de clasa tehnic III > 0,95 aparatul de msur Gip

Tester drumuri de clasa tehnic IIIV > 0,7Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fr

degradri sub formde exces de bitum,fisuri, zone poroase,

deschise, slefuite

Vizual

NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurareaindicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarulde 3 m.Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax ladrumuri si n ax si la rigole la strzi.

2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prinmsurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determinrugozitatea cu pendulul SRT.

39


40/47


judeul Galai

Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se

efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de

data receptiei la terminarea lucrrilor.

ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT

Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea

conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de

asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS

6400.

23.1 Grosimea straturilor va fi prevzut n profilul transversal

tip din proiect.

Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele

nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor

din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de

receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de

marginea mbrcmintii.

Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea

prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum

10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii.

23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect.

Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm.

23.3. Pantele n profil transversal si longitudinal sunt indicate n

proiect.

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi

cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si

pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru

strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt

de +5 mm, fat de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii

pasului de proiectare prevzut.

40


41/47


judeul Galai

C A P I T O L U L V

RECEPTIA LUCRRILORART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic,

privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform

Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii

aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului

n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicatn Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

ART.25.RECEPTIA PRELIMINAR(LA TERMINAREA

LUCRRILOR)

Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se

efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n

constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de

documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control

ntocmit n timpul executiei.

Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct.

20.5.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului

pe minimum 10% din lungimea traseului.

La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea

traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele

de schimbare ale declivittilor.

Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se

iau pentru verificarea calittii mbrcmintii.Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face

parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

41


42/47


judeul Galai

n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor

definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a

mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor

remedia de ctre Antreprenor.

ART.26. RECEPTIA FINAL

Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu

HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n

exploatare a lucrarilor definitive.

42


43/47


judeul Galai

ANEXA NR. 3

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea ncategorii a drumurilor de interesnational.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privindproiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilireaclasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privindconditiile de

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si deinstruire a restrictiilor de circulatie n

vederea executrii de lucrri n zonadrumului public si/sau pentruprotejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectiamuncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea sintretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere aincendiilor si dotarea cu mijloacetehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitateamuncii pentru lucrri de ntretinere,reparare si exploatare a drumurilor sipodurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

43


44/47


judeul Galai

AND 539-2002 - Normativ pentru realizareamixturilor bituminoase stabilizate cu

fibre de celuloz, destinate executriimbrcmintilor bituminoase rutiere.

AND 549-2000 - Normativ privind mbrcmintilebituminoase cilindrate la cald, realizatecu bitum modificat cu polimeri.

AND 553-99 - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate

la cald realizate din mixtur asfaltic,cu bitum aditivat.

AND 559-99 - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindratela cald, realizate din mixturi asfalticecu bitum aditivat.

III. STANDARDESTAS 42-68 - Bitumuri. Determinarea

penetratiei.

STAS 60-69 - Bitumuri. Determinarea punctuluide nmuiere. Metoda cu inel si bil.

SR 61:1997 -Bitumuri. Determinareaductilittii.

STAS 113-74 - Bitumuri. Determinarea punctuluide rupere Fraass.

SR 174-1:2002 -Lucrri de drumuri. mbrcmintibituminoase cilindrate executate lacald. Conditii tehnice de calitate.

SR 174-2:1997+ -Lucrri de drumuri. mbrcmintibituminoase

SR 174-2:1997/C1:1998 cilindrate, executate la cald.Conditii tehnice pentru prepararea si

44


45/47


judeul Galai

punerea n oper a mixturilor asfalticesi receptia mbrcmintilor executate.

STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de cret sifiler de var stins n pulbere.

SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregatenaturale de balastier. Conditii tehnicede calitate.

SR 667:2001 - Agregate naturale si piatrprelucrat pentru lucrri de drumuri.

Conditii tehnice de calitate.SR 754:1999 - Bitum neparafinos pentru

drumuri.

STAS 863-85 - Lucrri de drumuri. Elementegeometrice ale traseelor. Prescriptii deproiectare.

SR EN 933-2:1998 - ncercri pentru determinareacaracteristicilor geometrice aleagregatelor. Partea 2: Analizagranulometric. Site de control,dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1-84 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Preparareamixturilor, pregtirea probelor siconfectionarea epruvetelor.

STAS 1338/2-87 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Metode dedeterminare si ncercare.

STAS 1338/3-84 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Tipare si accesoriimetalice pentru confectionarea sidecofrarea epruvetelor.

45


46/47


47/47


judeul Galai

SR EN 12.697-28:2002 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald. Partea 28:Pregatirea probelor pentrudeterminarea continutului de bitum, acontinutului de ap si a compozitieigranulometrice.

47

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	marian
View:	230 times
Download:	0 times

Caiet Mixturi La Cald

Documents