Caiet de Sarcini Nr. 5 - Structuri Bituminuoase Pentru Piste de Aviatie_rev7

CLIENT

Elaborare PT, asistenta tehnica din partea proiectantului si execuție lucrări pentru reabilitarea

infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova

TITLU DOCUMENT

R.A. Aeroportul International Craiova

Caiet de sarciniStructuri bituminoase pentru

piste de aviatie

CAIET DE SARCINI Nr. 5

STRATURI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,

EXECUTATE LA CALD, LA PISTE DE AVIATIE

CONSTRUCTOR PROIECTANT DESEMNAT

- 1

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

GENERALITATI

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE2. REFERINTE NORMATIVE3. TERMINOLOGIE - ABREVIERI –

CAPITOLUL I - MIXTURI ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI4. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI5. CONDITII DE UTILIZARE A STRATURILOR ASFALTICE6. CARACTERISTICILE COMPONENTELOR7. CARACTERISTICILE AMESTECULUI

CAPITOLUL II - FABRICARE, IDENTIFICARE SI TRANSPORT MIXTURA ASFALTICA8. STATIA DE ASFALT9. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MDCTURILOR ASFALTICE10. CONTROLUL FABRICATlEI

CAPITOLUL III - MODUL DE PUNERE IN OPERA11. TRANSPORTUL MIXTRUILOR ASFALTICE12. LUCRARI PREGATTTOARE13. ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI14. SECTOR EXPERIMENTAL - COMPACTAREA15. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAPITOLUL IV - CONDITII TEHNICE DE CALTTATE ALE STRATURILOR EXECUTATE16. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI17. ELEMENTE GEOMETRICE, ABATERI LIMITA

CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR18. RECEPTIA PE FAZE DETERMINATE 19. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)20. RECEPTIA FINALA21. PROTECTIA MUNCII


- 2

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

GENERALITATI

1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE1.1 Prezentul caiet de sarcini contine specificatii teh't bituminoase cilindrate

executate la cald din mixturi asfaltice prep naturale, filer si bitum, pentru piste de aviatie conform prescriptiilor 13108-1....21.

1.2 Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea pistelor de aviatie, inclusiv a acostamentelor acestora.

1.3 Tipul de imbracaminte bituminoasa, cat si conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mixtura asfaltica se stabileste in proiect de catre proiectant.

1.4 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

2.REFERINTE NORMATIVE

SR EN 1097-6 Teste pentru proprietatile fizice si mecanice a agregatelor Partea 6: Determinarea densitatii particolelor si absortiei apei

SR EN 1426 Bitum si lianti bituminosi - Determinarea penetrarii cu ac

SR EN 1427 Bitum si lianti bituminosi - Determinarea punctului de inmuiere -

metoda inel si bila.SR EN 12591 Bitum si lianti bituminosi - Specificatii pentru bitumul asfaitic rutierSR EN 12697-3 Mixturi bituminoase - Metode de testare pentru asfalt preparat la

cald - Partea 3: Regenerare bitum - evaporator rotativSR EN 12697-4 Mixturi bituminoase - Metode de testare pentru asfalt preparat

la cald - Regenerare bitum - coloana de fractionare.SR EN 12697-13 Mixturi bituminoase - Metode de testare pentru asfalt preparat la

cald - Masurarea temperaturiiSR EN 12697-24 Mixturi bituminoase - Metode de testare pentru asfalt preparat la

cald - Rezistenta la obosealaSR EN 13043 Agregate pentru mixturi bituminoase si tratamente de suprafata

pentru drumuri, aeroporturi si alte zone circulateSR EN 13108-4 Mixturi bituminoase - Specificatii la materiale - Partea 4: asfalt

cilindrat la caldSR EN 13108-20 Mixturi bituminoase - Specificatii la materiale - Partea 20: Testare tip

SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice


- 3

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

SR EN 13108-21 Mixturi bituminoase - Specificatii la materiale - Partea 21: Controlul productiei fabricii

SR EN 13501-1 Clasificarea produselor de constructie si a elementelor de constructie - Partea 1: Clasificare prin folosirea informatiilor reiesite din teste, la reactia la testele de determinare a temperaturii de aprindere

SR EN 13924 Bitum si lianti bituminosi - Specificatii pentru bitumuri rutiere dureSR EN 12591 Bitum si lianti bituminosi. Specificatii pentru bitumuri rutiereSR EN 14023 Bitum si lianti bituminosi. Cadru pentru specificatiile bitumurilor

modificate cu polimeri.SR EN 13036-4 Caracteristici ale suprafetei drumurilor si pistelor aeroportuare.

Partea 4: Metode masurare a aderentei unei suprafete.AND 549/2000 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald,

realizate cu bitum modificat cu polimeriAND 605/2014 Mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind

proiectarea, prepararea si punerea in opera".3. TERMINOLOGIE — ABREVIERI — CLASIFICARETermeni generali privind materialele bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt:3.1 BAA - Beton asfaltic pentru aeroporturi3.1.1 BAA10 - defineste BAA cu granulozitate de 0/10 mm3.1.2 BAA 14 - defineste BAA cu granulozitate de 0/14 mm3.1.3 BAA16 - defineste BAA cu granulozitate de 0/16 mm3.1.4 BAA20 - defineste BAA cu granulozitate de 0/20 mm3.2 AAB - Anrobat bituminous pentru aeroporturi3.2.1 AAB25 - defineste strat de baza AAB cu granulozitate de 0/25mm3.2.2 AAB31,5 - defineste AAB cu granulozitate de 0/31,5mm

3.3.1 agregat natural - agregat de origine minerala, care nu a suferit decat o transformare mecanica

3.3.2 dasa de granulozitate - notarea agregatelor in raport cu dimensiunea inferioara (d) si superioara [D), obtinuta prin cernere si exprimata prin d/DNota - Aceasta notare admite prezenta unui refuz D si al unei treceri d 3.3.3. agregat grosier - notarea claselor de granulozitate de mari dimensiuni, pentru care D este mai mic sau egal cu 45 mm si d este mai mare sau egal cu 2 mm


- 4

3.3.4 Nisip - notarea claselor de granulozitate de mici dimensiuni, pentru care D este mai mic sau egal cu 2 mm, si al carui refuz pe sita de 0,063 este important

Nota - nisipui poate rezuita din dezagregarea naturaia a rocilor masive sau mobile si/sau prin concasarea tor sau prin tratarea agregateior artificiale.3.3.5 Particula fina - fractia de granulozitate ce trece prin sita de 0,063mm3.3.6 Filer - agregate ale carui cele mai mari granule tree prin sita de 0,063 mm si

care pot fi adaugate materialelor de constructie pentru a le confer! anumite caracteristici

3.3.7 Amestec agregat - agregat compus din agregat grosier si nisipNota - acesta poate fi produs fara trecere prin fractiiie de agregat grosier si de nisip sau prin amestec de agregat grosier si nisip.3.3.8 Granulozitate - distribute dimensionala a granulelor, exprimata in procente de

masa care au trecut printr-un ansamblu stabilit de site3.3.9 Treceri - parte din agregat trecuta prin mai multe site, utilizat pentru notarea

claselor de granulozitate3.3.10 Refuz - parte din agregat retinuta pe mai multe site, utilizat pentru notarea

claselor de granulozitate3.3.11 Categorie - nivelul unei caracteristici ale intervalului dintre doua valori sau a

unei valori limitaNota – nu exista o relatie intre categoriile diferitelor caracteristici

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

CAPITOLUL I MIXTURI ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI

4. DEFINIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI

- BAA14 Beton asfaltic pentru aeroporturi cu granulozitatea de 0/14 mm pentru stratul de uzura

- BAA16 Beton asfaltic pentru aeroporturi cu granulozitatea de 0/16 mm pentru stratul de uzura

- BAAD20 Beton asfaltic pentru aeroporturi cu granulozitatea de 0/20 mm pentru stratul de legatura si baza

- BAAD20 Beton asfaltic pentru aeroporturi cu granulozitatea de 0/25 mm pentru stratul de legatura

- BAA10 Beton asfaltic pentru aeroporturi cu granulozitatea de 0/10 mm pentru stratul antifisura si de egalizare

- AAB25 Anrobat bituminos pentru aeroporturi cu granulozitate 0/25 mm pentru stratul de baza

- AAB31,5 Anrobat bituminous pentru aeroporturi cu granulozitate 0/31 mm pentru stratul de baza Nota - Se pot adopta si aite tipuri de mixturi cu granulometrie continua sau discontinua, cu respectarea conditiilor specificate in SR EN 13043.Pentru pista de decolare aterizare, calea de rulare si acostamentele aferente acestora, se vor realiza urmatoarele tipuri de mixturi:

-strat de uzura MAS 12,5 (in conformitate cu AND 605/2014)-strat de legatura BADm 20-strat de baza AB 31,5

5. CONDITII DE UTILIZARE A STRATURILOR ASFALTICE

5.1 Starea stratului suportInainte de aplicarea primului strat asfaltic, stratul suport va fi verificat ca planeitate si

se vor verifica cotele stabilite in proiect, dupa ce s-a efectuat verificarea prealabila a calitatii stratului de balast stabilizat (verificarea elementelor geometrice, gradul de compactare, granulozitatea si calitatea materialelor, precum si rezistentele la compresiune).

5.2 Grosimea minima a straturilor asfaltice compactate Grosimile minime a straturilor asfaltice compactate sunt indicate in Tabelul 1.


- 6

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Tabelul 1 Grosimi minime pe strat (cm)

Tipul MAS, BAD si AB Grosimi minimeGrosimea minima in orice punct

MAS 12,5 (conform AND 605/2014) 4 4

BADm 20 6 6AB 31,5 8 8Nota: Aceste grosimi sunt obligatoriu a fi respectate pentru o latime de 18.00 m, 9.0 m in stanga axului, respectiv 9.0 m in dreapta axului pentru piste si cai de rulare.

Tabelul 2 Grosimi minime pe strat (cm)

Tipul MAS, BAD si AB Grosimi minimeGrosimea minima in orice punct

MAS 12,5 (conform AND 605/2014)

4 4

BADm 20 5 5AB 31,5 8 8Nota: Pentru celelalte obiective si lucrari grosimile straturilor vor fi cele din tabelul nr. 2.

6. CARACTERISTICILE COMPONENTELOR

6.1 Material granularSuportul mineral se obtine prin amestec de nisip de concasaj, criblura si filer.6.1.1 Granulozitate Clasele de granulozitate sunt prezentate in SR EN 130436.1.2 Parti fine si filere6.1.2.1 Material de umplutura de aport (filer)Se utilizeaza material de umplutura filer conform indicatiilor din SR EN 13043 pct. 5.

6.2 LiantSe va utiliza bitum modificat conform EN 14023, bitum dur conform EN 13924 sau

bitum pur conform EN 12591.Pentru alegerea tipului de bitum se vor respecta indicatiile din SR 13108-1-2006.


- 7

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

6.3 AditiviIn cazul adaugarii unui aditiv se va tine seama de indicatiile din SR EN 13108-1. Aditivii sunt compusi tensio - activi care permit ameliorarea adezivitatii liantului asupra agregatelor. Aditivitatea se va face numai daca adezivitatea liantilor hidrocarbonati la agregatul mineral este mai mica decat 80 (determinate prin metodele cu noscute, cu exceptia metodei calitative).

Aceste produse sunt definite printr-o fisa tehnica prin care se fixeaza conditiile de transport, de stocare si de utilizare (dozare si mod de introducere).Specificatiile pentru aditivi se vor exprima prin tipul si cantitatea fiecarui aditiv.

6.4 AgregateProcentul de agregate se stabileste in functie de tipul mixturii asfaltice si de situatia

concreta de pe santier. Pentru fiecare tip de mixture se vor face studii pe 4-5 retete, alegandu-se reteta optima din punct de vedere tehnico-economic.

Agregateie naturale (cribluri, nisipuri, etc) utilizate la prepararea mixturilor asfaltice pentru piste de aviatie trebuie sa fie concasate si sa prezinte o serie de caracteristici, si anume:

- Sa fie curate, conform prevederilor AND 605/2014 ;- Sa prezinte o uzura cat mai mica sub efectul circulatiei, se impune un coeficient Los

Angeles de maxim 20 % pentru stratul de uzura si de max. 20% pentru straturile de legatura si de baza;

- Sa fie omogene din punct de vedere al compozitiei mineralogice, sa nu prezinte urme de alterare chimica si sa nu contina minerale, care se descompun sub actiunea agentilor atmosferici.

- Sa provina din rod de natura bazica sau neutral, care permit realizarea unei bune adezivitati cu bitumul

- Forma granulelor sa fie poliedrica, neadmitandu-se granule lamelare si aciculare, care se sfarama sub efectul circulatiei.

- Conditiile de calitate pentru agregate vor fi conform normelor romanesti SR EN 13043/2003, SR EN 13108-1 si SR EN 13108-4 pentru cribluri si nisip de concasaj.

- Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitate separate in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor

- Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora

- Curba granulometrica a claselor de amestecuri trebuie sa fie conform prevederilor SR EN 13108-1, pentru site din seria de baza sau seria de baza plus seria 1 sau din seria de baza plus seria 2 si SR EN 13043/2003.

Compozitia granulometrica a mixturilor asfaltice va respecta prevederile SR EN 13108-1 - Tabelele 1 si 2. Procentul de treceri prin sitele D: 2 mm si 0,063 mm al zonei de


- 8

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

granulozitate alese nu vor depasi valorile maxime si minime indicate in Tabelul 1 sau Tabelul 2 cu observatiile:

- La Tabelul 1, pentru aerodromuri procentul maxim de treceri prin sita de 2 mm poate fi crescut la 60%.

- La Tabelul 2, compozitia finala pentru aerodromuri, procentul maxim de treceri prin sita de 2 mm poate fi crescut la 60%.

6.5 Caracteristici ale agregatului grosier si ale nisipurilor si filerelor

6.5.1 Caracteristici geometrice6.5.1.1 GeneralitatiNecesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in functie de intrebuintarea si de originea agregatului. Incercarile din acest capitol trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor geometrice corespunzatoare.6.5.1.2 Clase de granulozitate

Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa de granulozitate d/D si trebuie sa fie conforme cu cerintele de granulozitate stabilite in capitolul 6.5.1.3.

Clasele de granulozitate trebuie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in Tabelul 4 si trebuie sa contina seria de baza, sau seria de baza plus seria 1 sau seria de baza plus seria 2.

Nu este admisa combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 si din seria 2.Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor

de granulozitate nu trebuie sa fie mai mic de 1,4.

Tabelul 4 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate

Seria de bazamm

Seria de baza + seria 1 mm Seria de baza + seria 2 mm

0124-8----16

01245,6(5)-8-11,2(11)--

0124-6,3(6)810-12,5(12)14


- 9

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

--31.5(32)---63

16-22,4(22)31,5(32)-4563

1620-31,5(32)4063

NOTA - Dimensiunile rotunjite dintre paranteze vor fi utilizate pentru descriereasimplificata a claselor de granuiozitate

Nota - Pentru utifizari particulars la finisarea suprafetelor, poate ft utilizata in seria 2

dimensiunile sitei de 2,8 mm.6.5.1.3 GranulozitateaClasele de granulometrie, conform 6.5.1.2, trebuie determinate conform standarduiui

european EN 933-1:1997 si trebuie sa respecte cerintele din tabelul 5, in functie de dimensiunile d/D.

Este posibila combinarea a doua sau mai multor clase de granulozitate alaturate ale agregatelor sau agregatului superior.

Tabelul 5 - Caracteristici generate ale granulozitatii

Agregat Dimensiune Procent de trecere (in masa)

Categorie

mm 2D l,4Da Db d d/2a G

Agregatgrosier

D>2 100 100Intre 90 si 99

Intre 0 si 10

Intre 0 si 2

Gc90/10

100Intre 98 si 100

Intre 90 si 99

Intre 0 si 15

Intre 0 si 5

Gc90/15

100Intre 98 si 100

Intre 90 si 99

Intre 0 si 20

Intre 0 si 5

Gc90/20

100Intre 98 si 100

Intre 85 si 99c

Intre 0 si 15

Intre 0 si 2

Gc85/15

100Intre 98 si 100

Intre 85 si 99c

Intre 0 si 20

Intre 0 si 5

Gc85/20

100Intre 98 si 100

Intre 85 si 99c

Intre 0 si 35

Intre 0 si 5

Gc85/35

Nisip D≤2 -Intre 98 si 100

Intre 85 si 99

- - GF85


- 10

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Amestecagregat

D≤45 si d=0 100Intre 98 si 100

Intre 90 si 99

GA90

100Intre 98 si 100

Intre 85 si 99

GA85a Atunci cand siteie calculate cu 1,4D si d/2 nu corespund sitelor exacte din seria ISO 565:1990R20, trebuie adoptate siteie cele mai apropiate.b Atunci cand procentul retinut pe D este <1% in masa, producatorul trebuie sa declare si sa documenteze granulozitatea tip cu sitele D, d, d/2 si cu sitele seriei de baza plus seria 1 sau ale seriei de baza plus seria 2, cuprinse intre d si D.c Pentru agregat grosierul din clasa de granulozitate d eo singura dimensiune d/D, in care D <2d, din categoria Gc85/15, Gc85/20, Gc85/35, valorile procentului trecut prin D poate fi micsorat cu 5% pentru utilizatori sau aplicatii particulare.e La pistele de aviatie se vor respecta observatiile din tabelele 1 si 2 SR EN 13108-1 (procentul maxim de treceri prin sita de 2 mm poate fi crescut la 60%)

In urma stabilirii retetei optime, Antreprenorul va preciza, si va prezenta Consultantului spre aprobare, categoria G in care se incadreaza granulozitatea agregatului.6.5.1.3.1 Agregat grosier

Daca este cazul trebuie aplicate urmatoarele cerinte suplimentare asupra trecerii prin sitele cu dimensiunile intermediare ale agregatului grosier din clasa de granulozitate din domeniui d/D, in care D≥2d:- toate granulozitatile trebuie sa respecte limitele generale prezentate in tabelul5;

- producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe siteie intermediare si tolerantele categoriei alese din tabelul 6.Pentru agregatele grosiere cu dasa de granulozitate de o singura dimensiune d/D, in care D<2d, nu sunt necesare alte specificatii decat cele prezentate in tabelul 6.

Tabelul 6 - Limite generale si tolerante ale granulozitatii pentru agregatul grosier cernut prin sita cu dimensiuni intermediare

D/d

Siteintermediareamm

Limite generale si tolerante ale sitelor intermediare Procent in masa trecut Categorie

GLimite generale

Tolerante ale granulozitatii tip declarate de catre producator

<4 D/1,4dIntre 25 si 80 ±15 G25/15

Intre 20 si 70 ±15 G20/15

≥4 D/2 Intre 20 si 70 ±17,5 G25/17.5

Neimpus GNR


- 11

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

aAtunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R20 din ISO 565:1990, se adopta siteie cele mai apropiate

6.5.1.3.2 Nisip si amestec agregat granulat (nisip de concasaj)Daca este cazul, nisipul si amestec agregatul 0/D trebuie sa respecte caracteristicile

generale de granulozitate stabilite in tabelul 5, in functie de dimensiunea lor D.Pentru a controla variabilitatea nisipului sau a amesteculului agregatului 0/D al carui

D < 8 mm, trebuie aplicate urmatoarele cerinte suplimentare.Producatorul trebuie sa determine si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare nisip

sau amestec agregat cu D < 8 mm pe care il furnizeaza. Tolerantele trebuie sa respecte cerintele din tabelul 7.

Tabelul 7 - Tolerante ale granulozitatii tip declarate de catre producatorul nisipului si al amestecului agregatului 0/D cu D ≤ 8 mmDimensiuni ale siteimm

D D/2 0,063CategorieGtc

ToleranteProcent de trecere (in masa)

±5a ±10 ±3b Gtc 10±5a ±10 ±3b Gtc 20Neimpus Neimpus Neimpus Gtc NR

a Tolerantele de ±5 sunt, de altfel, micsoarte prin specificarea trecerii D din tabelul 2 (GA

90, GA 85), in afara categoriei GA 90, GA 85b In afara categoriei f3 (continut in fine <3%)

6.5.1.4 Continut in particule fineDaca este cazul, continutui in particule fine, determinat conform standardului EN 933-

1:1997, trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare din tabelul 8.

Tabelul 8 - Categorii ale valorilor maxime de continuturi in particulefine

AgregatProcent de trecere prin sita de0.063 mm

Categorief

Agregat grosier ≤0,5 f0,5

≤1 f1

≤2 f2

≤4 f4

>4 fdeclarat

Neimpus fNR


- 12

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Nisip ≤3 f3

≤10 f10

≤16 f16

≤22 f22

>22 fdeclarat

Neimpus fNR

6.5.1.5 Caiitatea particulelor fineIn cazul in care continutui in particule fine dintr-un nisip sau amestec agregat 0/D al

carui D≤8 mm, este mai mic sau egal cu 3%, se aplica categoria "Neimpus".Cand se impune o evaluare mai avansata a calitatii particulelor fine, trebuie aplicate

urmatoarele dispozitii.Cand continutul in particule fine din nisip este situat intre 3% si 10% in masa,

nocivitatea finelor, (de exempiu umflarea argilelor), fractiuni 0/0,125 mm trebuie determinate cu ajutorul valorii de albastru de metilen (VBp) conform standardului European EN 933-9.

Tabelul 9 - Categorii ale valorilor maxime de albastru de metilen (VBF)

Valoarea VBF CategorieG/kg VBF

- VBfNT3

≤10 VBf 10≤ 25 VBf25>25 VBfDeclaratNeimpus VBfNRa Categoria VBfNT indica faptuf ca nu este necesara efectuarea unei incercari

6.5.1.6 Forma agregatului grosierAgregatul grosier va trebui sa aiba un coeficient de forma de maxim 25%.

6.5.1.7 Procentaj de agregate semiconcasate in agregat grosierAgregatele vor fi in intregime concasate si vor trebui sa se incadreze in categoria C100/0

pentru straturile de uzura si legatura si C95/1 pentru stratul de baza. Determinarile conform standardului europen EN 933-5, trebuie declarate utilizand categoriile stabilite in tabelul 10.

Tabelul 10 - Procentaj de agregate in intregime concasate, de agregate in


- 13

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

intregime concasate sau semiconcasate si de agregate de amestec (inclusiv procentaj de agregate in intregime concasate si de agregate de amestec)

Procentaj de agregate in intregime concasate (in masa)

Procentaj de agregate in intregime concasate sau semiconcasate(in masa)

Procentaj de agregate de amestec(in masa)

CategorieC

De la 90 pana la 100 De la 30 pana la 100 De la 30 pana la 100---

100De la 95 pana la 100 De la 90 pana la 100 De la 50 pana la 100 De la 50 pana la 100 <50

0De la 0 pana la 1De la 0 pana la 1De la 0 pana la 10De la 0 pana la 30>30

C100/0

C95/1

C90/1

C50/10

C50/30

CDeclarata

Nepermis Nepermis Nepermis CNR

6.5.2 Caracteristici fizice6.5.2.1 Generalitati

Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capital variaza in functie de intrebuintare si de originea agregatului. Daca este cazul, incercarile stabilite in acest capitol trebuie realizate pentru determinarea caracteristiciior fizice corespunzatoare.

6.5.2.2 Rezistenta agregatului grosier la fragmentareRezistenta la fragmentare trebuie determinate prin coeficientul Los Angeles conform

capitolului 5 din standardul European EN 1097-2:1998. Incercarea Los Angeles trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 11 in functie de utilizare sau de aplicatia particulara.

Tabelul 11 - Categorii ale valorii maxime ale coeficientului Los Angeles

Coeficient Los Angeles CategorieLA

≤20 LA15

≤20 LA20

Neimpus LANR

Agregatul grosier va trebui sa se incadreze in categoria LA20.


- 14

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Valorile maxime ale coeficientului Los Angeles vor trebui sa fie de 20% pentru stratul de uzura si de 20% pentru straturile de legatura si de baza.

6.5.2.3 Rezistenta agregatului grosier la uzuraRezistenta agregatului grosier la uzura, (coeficient micro Deval, MDE), este

determinata conform standardului european EN 1097-1. Coeficientul micro-Deval trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 13, in functie de intrebuintare sau aplicatia particulara.


- 15

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Tabelul 13 - Categorii ale valorii maxime ale rezistentei la uzura

Coefficient micro-DevalCategorieMDE

≤10≤15≤20≤25≤35>35

MDE 10MDE 15MDE 20MDE 25MDE 35MDEDECLARAT

Neimpus MDENRCategoria rezistentei la uzura va trebui sa fie MDE15

6.5.2.4 Masa volumica reala si absorbtia apei

6.5.2.4.1 Masa volumica realaMasa volumica reala trebuie determinata conform capitolerofe^S^ s din

standardul eropean EN 1097-6:2000, in functie de granulozitatea agregatului, iarrezultatele trebuie dedarate.

6.5.2.4.2 Absorbtia apeiAbsorbtia apei trebuie determinata conform capitolelor 7, 8 sau 9 din standardul

European EN 1097-6:2000, in functie de granulozitatea agregatului, iar rezultatele trebuie dedarate.

6.5.2.4.3 Masa volumica in vracMasa volumica in vrac trebuie determinata conform standardului European EN 1097-

3:1998, iar rezultatele trebuie dedarate.6.5.2.4.4 Valoarea absorbtiei apei ca determinare a rezistentei la inghet - dezghet.Valoarea absorbtiei apei utilizate ca determinare a rezistentei la inghet dezghet,

trebuie stabilita conform metodelor din capitolul 7 din standardul European EN 1097- 6:2000, sau anexa B din standardul european EN 1097-6:2000 dedarand rezultatele si metoda de incercare utilizata.

Daca valoarea absorbtiei apei, determinate conform anexei B din standardul european EN 1097-6:2000 este cuprinsa in categoria WA241 sau WA242, conform tabelului 14, agragatul trebuie considerat ca rezistent la inghet-dezghet.

Daca valoarea absorbtiei apei, determinata conform anexei B din standardul european EN 1097-6:2000 este cuprinsa in categoria WA24 sau WA242 conform tabelului 14, agregatul trebuie considerat ca rezistent la inghet-dezghet.


- 16

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Tabelul 14 - Categoria valorii maxime de absorbtie a apei (EN 1097-6:200, capitolul 7)

Absorbtia apei CategorieProcentaj in masa WA24

≤1 WA241≤2 WA242Nota - incercarea de absorbtie a apei nu este aplicabila zgurei de furnal

Daca valoarea absorbtiei apei, determinate conform anexei B din standardul European EN 1097-6:2000 este cuprinsa in categoria Wcm0,5 stabilita in tabelul 15, agregatul trebuie considerat ca rezistent la inghet dezghet

Tabelul 15 - Categoria valorii maxime de absorbtie a apei (EN 1097-6:2000)

Absorbtia apeiProcentaj in masa

CategorieWcm

≤0,5 Wcm0,5

Nota - incercarea de absorbtie a apei nu este aplicabila zgurei de furnal

6.5.2.5 Sensibilitate la inghet-dezghet Sensibilitatea la inghet-dezghet, determinata conform standardului

european EN 1367-1:1999 sau EN 1367-2 trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 16.

Tabelul 16 - Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la inghet-dezghet

Inghet-dezghetProcentai de pierdere de masa

CategorieF

≤1≤2≤4>4

F1

F2

F4

FDECLARAT

Neimpus FNRa In cazurile extreme de frig, salinitate sau saturatie in saruri de dezghetare,


- 17

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

este posibil ca incercarile care utilizeaza o solutie sarata sau de uree conform anexei B din EN 1367 - 1:1999, sa fie foarte corespunzatoare. In acest caz, limitele tabelului nu sunt aplicabile

Categoria sensibiiitatii la inghet - dezghet va trebui sa fie F4

6.5.2.6 Afinitatea agregatului grosier cu Hanti bituminosiAfinitatea agregatului grosier cu lianti bituminosi trebuie determinata conform

standardului european EN 12697-11:2000, iar rezultatele trebuie declarate. Agregatele trebuie sa aiba o adezivitate peste 80%.

6.5.3 Caracteristici chimice6.5.3.1 Generalitati

Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in functie de intrebuintare si de originea agregatului. Incercarile stabilite in acest capitol trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor chimice corespunzatoare pentru suprafete aeroportuare.6.5.3.2 Compozitia chimica Compozitia chimica a agregatului trebuie determinate si descrisa conform standardului European EN 932-3, iar rezultatele trebuie declarate

6.6 Caracteristicile filerelor6.6.1 Generalitati

Necesitatea efectuarii incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in functie de intrebuintarea si de originea agregatului. Incercarile stabilite in acest capitol trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor corespunzatoare.

Cerintele prezentului capitol se aplica filerelor de adaus. Cerintele se aplica, de asemenea, fractiilor cuprinse intre 0 mm si 0,125 mm, nisipurilor sau agregatelor cu D<8, continand mai mult de 10% particule fine, in masa.

NOTA - Fractia 0/0,125mm utilizata pentru metodele de incercare stabilite in standardele europene EN 933-9, EN 1097-4, EN 1097-7, EN 1744-1:1998 si EN 13179-1 este obtinuta conform standardului european EN 933-1:1997 (fara spalare, dupa cum este stabilit in standardu! european EN 933-1:1997, extragand fractia filer din nisipul care contine mai mult de 10% Particule fine). Trebuie avuta grija pentru extragerea compieta a fractiei asa cum este stabilit prin granulozitate.6.6.1.1 Caracteristici ale granulozitatii


- 18

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

6.6.1.1.1 GranulozitateGranulozitatea trebuie determinata conform standardului european EN 933-10.

Caracteristicile trebuie sa fie conforme cu cele prezentate in tabelul 17.Tabelul 17 – Caracteristicile granulozitatii filerului de adaus

Sita Procentaj in masa trecutmm Limite inferioare si superioare

pentru rezultate individualeDomeniu maxim al granulatiei dedarate de catre producator3

2 100 -0,1250,063

De la 85 pana la 100 De la 70 pana la 100

1010

a Domeniul granulozitatii este declarat pe baza a 20 de valori, 90% din rezultatele dedarate trebuie sa fie cuprinse in acest interval, iar toate rezultatele trebuie cuprinse in limitele inferioare si superioare ale granulatiei (a se vedea coloana 2 de mai sus)

6.6.1.2 Particule fine nociveParticulele fine nocive (de exempiu, argilele care se umfla) trebuie determinate cu

ajutorul valorii de albastru de metilen (VBF) conform standardului European EN 933-9.Valoarea albastrului de metilen trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare

stabilita in tabelul 9 (6.5.1.5).6.6.2 Caracteristici fizice6.6.2.1 Continut de apa

Continutui de apa ale filerelor de adaus, determinat conform standardului European EN 1097-5, nu trebuie sa fie mai mare de 1% in masa.6.6.2.2 Masa volumica reala

Masa volumica reala trebuie determinata conform standardului European EN 1097-7, iar rezultatele trebuie dedarate.6.6.2.3 Caracteristici de rigiditate6.6.2.3.1 Porozitatea filerului uscat compactat (Rigden)

Daca este cazul, porozitatea filerului uscat compactat trebuie determinat conform standardului european EN 1097-4 si trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 18, in functie de intrebuintare sau de aplicatii particulare.

Tabelul 18 – Categorii de porozitate ale filerului uscat compactat

Procentaj in volum CategorieVLimite inferioare si superioare

pentru rezultate individualeDomeniu maxim al porozitatii declarate de catre


- 19

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

producatora

De la 28 pana la 38 4 V28/38

De la 38 pana la 45 4 V38/45

De la 28 pana la 45 4 V28/45

De la 44 pana la 55 4 V44/55

Neimpus Neimpus VNRa Domeniul porozitatii declarat pe baza a 20 de valori, 90% din rezultatele declarate trebuie sa fie cuprinse in acest interval, iar toate rezultatele trebuie cuprinse intre limitele inferioare si superioare ale granulatiei (a se vedea coloana 1 de mai sus)

Categoria de porozitate a filerului utilizat pentru mixturile asfaltice destinate suprafetelor aeroportualre este V28/38.

6.6.2.3.2 “Diferenta de temperatura inel si bila” a filerului pentru incorporare in bitum

Diferenta de temperatura inel-bila trebuie determinate conform standardului European EN 13179-1 si trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 19, in functie de intrebuintare sau de aplicatia particulara.

Tabelul 19 - Categorii ale "Diferentei de temperature Inel-Bila" alefilerului

"Delta temperatura Inel-Bila"C°

CategorieΔTBA

De la 8 pana la 16 ΔTBA 8/16De la 17 pana la 25 ΔTBA 17/25De la 8 pana la 25 ΔJBA 8/25>25 ΔTBA 25Neimpus ΔtbaNR

Pentru suprafete aeroportuare, se adopta ΔJBA 8/16.

6.6.3 Caracteristici chimice6.6.3.1 Solubilitate in apa

Solubilitatea in apa trebuie determinata conform standardului european 17441:1998 si trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 20, in functie de intrebuintare sau de aplicatia particulara.

Tabelul 20 — Categorii ale valorilor maxime ale solubilitatii in apa


- 20

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Solubilitate in apa CategorieProcentaj in masa WS≤10 WS10

>10 WSDedarat

Neimpus WSNR

Solubilitatea in apa a filerului trebuie sa fie de categoria WS10.

6.6.3.2Sensibiiitate la apa Sensibilitatea la apa trebuie determinata conform standandardului european EN 1744-

1:2001 iar rezultatele trebuie dedarate.6.6.3.3 Continutul de carbonat in agregate calcaroase

Continutui de carbonat trebuie determinat conform standardului European EN 196-21, si trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 21, in functie de intrebuintare sau de aplicatia particulara.

Tabelul 21 – Categorii ale valorilor minime ale continutului de carbonat

Continutui de carbonat CategorieProcentai in masa CC≥90≥80

CC90

CC80

≥70 CC70

Neimpus CCnr

Nota - in standardul european EN 196-21, rezultatele incercarilor sunt stabilite in termeni de continut de dioxid de carbon. Pentru calcularea continutului de carbonat de calciu, continutui de dioxid de carbon este multiplicat cu un factor egai cu 2,2742.

Categoria valorii minime a continutului de carbonat trebuie sa fie CC80.

6.6.4 Caracteristicile regularitatii productiei de filer6.6.4.1Generalitati

Regularitatea productiei de filer trebuie masurata cel putin asupra uneia dintre urmatoareie caracteristici.6.6.4.2 Masa volumica a filerului de adaus

Masa volumica a filerului de adaus trebuie determinata conform standardului european EN 1097-7. Domeniul declarat de catre producator nu trebuie sa fie mai mare


- 21

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

de 0,2 Mg/m3

6.6.4.3 Masa de kerosenMasa de kerosen determinata conform standardului european EN 1097-3:1998, anexa

B. Domeniul declarat de catre producator trebuie sa fie cuprins intre 0,5 Mg/m3 si 0,9 Mg/m3.

6.6.4.4 Incercare BlainSuprafata specificata Blain trebuie determinata conform standardului European 196-6. Domeniul declarat de catre producator nu trebuie sa fie mai mare de 140m2/kg.

7. CARACTERISTICILE AMESTECULUI

7.1 Continutul de liantContinutui minim de liant va fi de 3,0% (EN 13108-1).7.2 Compozitia mixturii asfaltice

Compozitia mixturilor asfaltice trebuie sa permita obtinerea performantelor specificate in tabelele 22 si 23.La stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice pentn straturile de uzura, baza se vor respecta urmatoarele:- continutui optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un

laborator autorizat;- in cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se vor utiliza conform

agrementelor tehnice sau reglementarilor tehnice in vigoare, pe baza unui studiu preliminar de laborator;

- stabilirea dozajului va cuprinde in mod obligatoriu: verificarea caracteristicilor materialelor componente; procentul de participare al fiecarui component in amestecul total; validarea dozajului optim pe baza testelor.

7.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfalticeCaracteristicile fizico-mecanice ale caracteristicilor mixturilor asfaltice se vor incadra in valorile limita din tabele 22 si 23.

Tabelul 22 - Procent de goluriCaracteristica/Tipul de mixtura AB 31,5

strat de baza

BADm 20 Strat de legatura

MAS 12,5 Strat de uzura

Volum de goluri, la: pe cilindri Marshall Max 7,5% Max 9,5%

Max 3…4%


- 22

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

cu 120 giratiiconf. SR EN 12697-31

Tabelul 23 – Performantele mecanice impuse pentru MAS, BAD si AB

Caracteristici/Tipul de mixtura AB 31,5 strat de baza

BADm20 Strat de legatura

MAS 12,5Strat deuzura

Sensibilitatea la apaITSR (I/C)cf. SR EN 12697-12(prin compresiune)

ITSR70 ITSR70 ITSR80

Modulul de rigiditate,cf. SR EN 12697-26 anexa C

≥6000 ≥5000 ≥4200

Densitate aparenta, (kq/m3) SR EN 12697-6

Min.2200 Min.2300 Min. 2350

Stabilitate Marshall kNcf. SR EN 12697-34

8-13 8-13 8-15

Fluaj mmcf. SR EN 12697-34

Max.4 Max.4 Max.4

Absortia de apa %,cf. AND 605, Anexa B

Max. 6 Max.6 Max. 5

Rezistenta la deformatii permanente,(ornieraj) cf. SR EN 12697-22: la 60°C, 10000 clicluri

- - PS

Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta: Numar minim de cicluri pana la fisurare la 15°C cf. SR EN 12697-24

500 000 400 000 -

Rezistenta la produsele de degivrareCf. SR EN 12697-41

- - 8 100

Fluaj dinamiccf. SR EN 12697-25, astfel:la 50°C, 300kPa si 10000impulsuri – strat de uzurala 40°C, 200kPa si 10000impulsuri – strat de baza si strat de legatura

Max.20000 Max.20000 Max.20000


- 23

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

NOTA:Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confeciona

conform specificaŃiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN 12697-12 , metoda A .Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18 and AND 605/2014

7.4 Rezistenta la actiunea produselor de dezghet, cu aplicare in cazul aerodromurilor

Rezistenta la actiunea produselor de dezghet a epruvetelor preparate in conformitate cu sectiunea 6.5 din EN 13108-20:2006, se va determina in conformitate cu sectiunea D12 din EN 13108-20:2006.

Metoda de compactare a epruvetelor se va selecta din tabelul C.1 din 13108- 20:2006.

CAPITOLUL IIFABRICARE, IDENTIFICARE SI TRANSPORT MIXTURA ASFALTICA

8. STATIA DE ASFALTStatia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa

permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de caietul de sarcini.8.1 Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liant bituminos. Statia de mixturi asfaltice trebuie sa aibe dozatoare specializate pentru alte categorii de adausuri (fibre, gilsonite, etc).

Resortarea este obligatorie pentru instalatii in flux discontinuu.In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii

de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator- malaxor se face automat, pe computer.

Indiferent de tipul instalatiel, aceata trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de ±3% pentru agregatele naturale si de ±3% pentru bitum si filer.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea


- 24

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150°C...180°C, 1kg de bitum rutier are un volum de (1,09...1,11 litri).

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80t/h la o umiditate de 5%.8.2 Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului

Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare diferentiate pe tipuri de bitum si pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire indirecta a liantului pana la supraincalzirea acestuia.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190°C, respectiv 170°C in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.

Abaterea in valoare absoluta pentru continutui de bitum fata de sistemul de dozaj stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de ±0,2%, cu conditia incadrarii in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevazute in Caietul de Sarcini.8.3 Stocarea si dozarea filerului

La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispositive de alimentare si extragere corespunzatoare, (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum), de ±1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de inginer

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.8.4 Stocare, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.

Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata.

Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau de asfalt) si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesare lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie inainte de 6m si cu un raport de latime/lungime de 3.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor mentina o productie constanta.


- 25

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozarec trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 24.

Tabelul 24Fractiunea, mm Abateri admise fata de dozaj, %16...25 ±58...16 ±54...8 ±51...4 ±40,20... 0,63 ±30,1...0,2 ±20...0,1 ±1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.8.5 Malaxarea

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.8.6 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport.

Daca se foloseste un buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.8.7 Autorizarea statiei de asfalt

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Inginerul va verifica atestarea si certificarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare , a cailor de acces la depozite si la


- 26

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

instalatia de acces a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturi de agregate, suprfete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.8.8 Fabricare mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase la aeroporturi va trebui realizata numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutui de liant si se va urmari prin observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.

Temperaturile de preparare vor fi corelate cu cele de asternere.Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea acestuia de mai multe

ori (toleranta admisa de bitum este ±3°C). Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.

Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.

Se interzice incalzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderea liantului.Continutul de apa al agregatelor dupa uscare trebuie sa nu depaseasca 0.5% si trebuie

verificat cel putin o data pe zi.Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile

instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.

Conform SR EN 13108/1 temperaturile limita pentru mixturi asfaltice (realizate cu bitum obisnuit) vor fi cele din tabelul 25:

Tabelul 25Tipul bitumului Temperatura

°C35/50; 40/60 150-17050/70; 70/100 150-170100/150; 160/220 150-170

Pentru aeroporturi se va folosi bitum simplu/aditivat sau bitum modificat cu polimeri, in functie de performantele legate de modulul de rigiditate, ornieraj, rezistenta la oboseala, cat si de rezistenta la agentii de degivrare si in consecinta temperaturile se vor adopta in functie de calitatile bitumului.


- 27

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Temperatura minima este aplicabila pentru locul livrarii.Atunci cand se utilizeaza bitum modificat sau aditivat, temperaturile vor fi confirmate

prin documente si vor fi declarate pe certificatul de conformitate.Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de ±5%.Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand

seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditii climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternere si la compactarea mixturii.

9. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 24.

Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;- calibrarea dozatorului pentru liant;- calibrarea dozatorului pentru filer;- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;- verificarea ecranului dozatorului;- verificarea functionarii malaxorului.Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.10. CONTROLUL FABRICATIEI

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul 26.

Tabelul 26Faza Natura controlului sau verificarii Categoria* Frecventa


- 28

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Controlului controlului sau a verificariiA B C

Studiu Studiul compozitiei mixturii X Pentru fiecare tip de produs

Executie Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X X Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura

Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicate in caietul de sarcini pentru tipul de mixture asfaltica proiectat, inclusive starea de curatenie (continutui de impuritati) a aqreqatelor

X La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate

Temperatura liantului la introducerea in malaxor

X Permanent

Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare

X Permanent

Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare

X La inceputul fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutui de liant)

X Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare

X In fiecare ora a proqramului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator

X Zilnic, prin extractii

Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise

X Zilnic

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice ale mixturilor

X X 1/400t mx, in cazul statiilor cu


- 29

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

- Compozitia mixturii asfaltice- Stabilitate la 60°C- Indicele de curgere, Fluaj- Densitatea aparenta- Absorbtia de apaVerificarea caracteristicilor dinamice:- Volum de goluri- Rezistenta la deformatii permanente, (ornieraj, la stratul de uzura) - pentru tronson experimental;- Modul de rigiditate - pentru stratul de baza

productivitate sub 80 t/h si o proba de 20 kg pe fiecare statie, cel putin o data pe zi, pentru statii cu productivitate peste 80 t/h

-o verificare pentru fiecare 10000mp executati, dar min. 1-lucrare, in cazul lucrarilor mai mici decat 10000mp.

Verificarea calitatii stratului executat, pe carote prelevate :- Grad de compactare;- Absorbtie de apa;Verificarea rezistentei stratului de uzura la deformatii permanente;- Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat

X X O verificare la fiecare 20000mp executati

Verificarea suprafetei stratului executat:- planeitate;- ruqozitate.

X

* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice (retetei de preparare).B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintii.C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintii.CAPITOLUL IIIMODUL DE PUNERE IN OPERA

11. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICETransportul pe santier al mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele

cu bene metalice bine protejate, pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. Sa fie echipate cu prelate capabila sa protejeze mixturile si sa evite racirea acestora. Autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale imediat dupa incarcare.


- 30

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Autobasculantele vor fi echipate cu dispozitiv de identificare.Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc) este interzisa.Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de

preparare a mixturii asfaltice si de punere in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii.

12. LUCRARI PREGATITOARE

12.1 Pregatirea stratului suport12.1.1 Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat si amorsat corespunzator. Suprafata stratului suport se va peria si sufla pentru indepartarea prafului sau a agregatului neaderent pentru acrosare perfecta a straturilor asfaltice.12.1.2 Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.12.1.3 Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniform pe toata suprafata stratului suport.12.1.4 Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata si la temperatura de minim +10ºC.

12.2 Amorsarea12.2.1 La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport daca stratul suport a fost executat cu mai mult de 48 de ore in urma. Inainte de amorsare, stratul support va fi curatat prin suflare cu aer sub presiune, spalare si periere, dupa caz.

Inainte de asternerea BAA si AAB se va aplica un strat de amorsare sau orice alt procedeu care sa asigure legatura dintre straturi. Stratul de amorsare trebuie sa contina bitum rezidual cel putin 600g/mp sub straturile de BAA si 900g/mp sub stratul de AAB (determinat prin incercari in situ de catre laboratorul constructorului in vederea stabilirii cantitatii optime de emulsie), este distribuit uniform, utilizand in mod obligatoriu un repartitor mecanic.

Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special care poate doza cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.12.2.2 Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- pe stratul suport al stratului de baza- pentru stratul de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica- pentru stratul de uzura pe stratul de legatura cand stratul de uzura se executa la

interval mai mare de 48 de ore de la executia stratului de legatura si se va utiliza emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.


- 31

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.12.2.3 Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul din compozitia emulsiei trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii asfaltice.12.2.4 Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100m.

La straturi bituminoase executate pe stratul suport de balast stabilizat cu ciment, rosturile de lucru sau fisurile stratului suport se acopera pe o latime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic cu rol antifisura.

Punerea in lucru a materialelor geosintetice se va face conform prevederilor din specificatiile tehnice ale produselor utilizate.

13. ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE PENTRU AEROPORTURI

13.1 Asternerea mixturilor asfaltice se va face la temperature atmosferice de peste 10°C, in conditiile unui timp uscat, stratul suport sa fie uscat si la temperature de minim 10°C, pentru a se realiza acrosarea asfaltului de suprafata stratului suport.13.2 Asternerea mixturilor asfaltice la aeroporturi se efectueaza numai mecanizat, cu repartizoare finisoare prevazut cu sistem de nivelare automat si care asigura o precompactare.

Finisoarele trebuie sa fie dotate cu palpatoare ce pot fi cuplate la fir sau la grinda in vederea citirii pantelor si a cotelor impuse de inginerul topometrist.

In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (camine de vizitare, etc) asternerea mixturilor asfaltice pe zone mici se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Rostul longitudinal al unui strat nu trebuie sa se suprapuna pe rostul longitudinal al unui strat imediat inferior fie ca acesta este din anrobate sau agregate tratate cu lianti hidraulici.

Decalajul intre rosturi trebuie sa fie de minim 50cm.13.3 In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata, aceasta va fi indepartata.13.4 Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.13.5 Mixturile asfaltice trebuie sa aoba la asternere si compactare in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 27 potrivit normelor romanesti (normativ AND 605/2014).

Tabelul 27-


- 32

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere °Cmin

Temperatura mixturii asfaltice la compactare °Cmininceput sfarsit

D35/50 150 145 110D50/70 140 140 110D70/100 140 135 100Bitum modificat cu polimeriD25/55 165 160 120D45/80 160 155 120D40/100 155 150 120

Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul finisorului.Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta pentru asternere vor fi

refuzate si evacuate urgent din santier.In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul

finisorului, ca urmare a unor intreruperi accidentale.13.6 Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii,13.7 Grosimea maxima a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental.13.8 Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.13.9 Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal califlcat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.13.10 In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a evita o raspandire neuniforma a materialului.13.11 La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie etanse.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.

Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne dapasind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.


- 33

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Racordarea la lucrarea veche se face pe o lungime L, care depinde de grosimea stratului de anrobat nou, prin realizarea unei acoperiri pe 3-4cm adancime cu panta 1%-1.5%, tratata cu emulsie de bitum sau cu bitum, in vederea asigurarii unei aderente perfecte fig2.

Fig.21- Anrobat nou2- Anrobat vechi

14. SECTOR EXPERIMENTAL - COMPACTAREAEste obligatoriu realizarea unui sector experimental inainte de asternerea finala.Sectorul experimental, va avea o lungime de 100m si latime de 4 m. La compactarea

mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare de minim de 97% pentru straturile de baza si legatura si de 98%, pentru stratul de uzura.14.1 Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.

Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similar cu cele stabilite, pentru productia curenta.

Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala antreprenorului.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune inginerului:- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat

posibil constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecarui utilaj;- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime precizate in

tabelul 27.14.2 Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim de 97% pentru straturile de baza si legatura si de 98%, pentru stratul de uzura.


- 34

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.14.3 Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuand-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea joasa spre cea ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inacesibile compactorului, in jurul gurilor de scurgere se compacteaza cu maiul mecanic.14.4 Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.14.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Temperatura mixturii asfaltice in timpul compactarii este unul dintre factorii cel mai importanti, care influenteaza in mod hotarator obtinerea unui grad de compactare corespunzator. Scaderea temperaturii de compactare fata de temperatura optima conduce la marirea volumului de goluri remarcat pentru acelasi lucru mecanic de compactare.

Din studiile efectuate rezulta ca efectuarea compactarii la temperaturile prescrise conduce la folosirea unui lucru mecanic de compactare minim, iar marimea energiei de compactare la temperaturi scazute are un efect minim asupra cresterii gradului de compactare.

Temperatura mixturilor la iesirea din unitatea de malaxare este fixata in functie de centrala, de temperaturile limita specifice fiecarei retete si de cerintele de punere in opera (verificate pe sectorul experimental).In urma realizarii sectorului experimental se preleveaza probe pentru verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice ce vor fi puse in opera. Cele mai importante caracteristici sunt legate de obtinerea modulului de elasticitate dinamic stabilit prin project.

15. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

15.1 In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos, urmatoarele:

- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori

pe zi;- modul de compactare: zilnic;


- 35

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

- modul de executie a rosturilor: zilnic.15.2 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice in timpul executiei si pe fiecare strat executat se face conform tabelului 26.15.3 Controlul compactarii15.3.1 In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

- etapele executiei sa fie cele stabilite in incercari- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune

continua si regulate- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol partea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile de remediere.15.3.2 Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase se va determina de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placi sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absortia de apa, gradul de compactare, procentul de goluri si performantele mecanice, incadrarea dozajului de agregate si bitum in dozajul stabilit al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile.

Probele intacte se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, in zonele acceptate de acesta, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune spaciala.

CAPITOLUL IV


- 36

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE

16. CARACTERISTICILE SUPRAFETEIDenivelarile masurate sub dreptarul de 3 m trebuie sa se situeze in orice punct sub

limitele de toleranta indicate in tabelul 28, in milimetri.Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate

XRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3,0 m. Planeitatea se poate masura si cu APL.

Tabelul 28Uniformitatea in profil longitudinal

Fundatie Strat de baza Strat de legatura

Strat de rulare

Denivelari admisibile, mm

12 10 6 4

IRI, m/km - - - Sub 1,5

Indicele de planeitate, IR1, se poate determina, pentru piste de decolare aterizare, cai de rulare, platforme de stationare, acostamente cu ajutorul APL conf. AND 563-2002.

Suprafata pistei de decolare aterizare trebuie sa asigure caracteristici de franare bune, in cazurile in care pista este uda. Adancimea medie a texturii superficiale a suprafetei stratului de uzura trebuie sa fie cca. 1,00 mm.

17. ELEMENTE GEOMETRICE. ABATERI LIMITAVerificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.17.1 Grosimea straturilor de fundatie trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect, in limita abaterilor admisibile locale.

Verificarea grosimii straturilor asfaltice se face la fiecare 5000 m2 de pista in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercariiprobelor din stratul gata executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin sondaje pe km de acostament.17.2 Latimile straturilor vor fi cele prezentate in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum ±50 mm. 17.3 Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi pana la ±1mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura.


- 37

CLIENT



TITLU DOCUMENT



piste de aviatie

Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de ±10 mm, fata de cotele profilului proiectat.

CAPITOLUL VRECEPTIA LUCRARILOR

18. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTEReceptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza,

legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in faze de executie determinate, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor Volumul 4 din 1996.

19. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.

Verificarea grosimii straturilor asfaltice se face in principal prin masuratori topografice, dar se poate realiza si pe probele ce se iau pentru verificarea calitatii straturilor asfaltice.

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrariior definitive, care este conform contractului de constructie, de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor.

20. RECEPTIA FINALAReceptia finala se va face conform Regutamentului aprobat cu HG 273/94 dupa

expirarea perioadei de garantie.

21. PROTECTIA MUNCIIPe toata durata realizarii lucrarilor si a receptiilor, se vor respecta normele de protectie

a muncii specifice lucrarilor de drumuri si normele privind siguranta zborurilor in aeroporturi.


- 38

Date post:	31-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	dragos
View:	363 times
Download:	11 times

Caiet de Sarcini Nr. 5 - Structuri Bituminuoase Pentru Piste de Aviatie_rev7

Documents