S.C.lOBB CONSTRUCT S.R.L. PECICA,STR.107,NR.700 CAIET DE SARCINI REZISTENTA CAP.I.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 1.1.GENERALITATI ASUPRA CONSTRUCTIEI Documentatia se refera la investitia CONSTRUIRE HALA AGROALIMENTARA.Beneficiarullucrarii este Primaria Orasului Pecica,jud.Arad. Constructia are regimul de inaltime parter + etaj. Amplasamentul pe care este situata c1adirea are urmatoarele caracteristici: -conditiile seismice stabilite de Normativul P 100/2006 sunt urmatoarele: acceleratia terenului ag=0.16g ,perioada de colt Tc=0.7 sec. -constructia se incadreaza in CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"(normala) -conform Normativului P100/2006,constructia se incadreaza in CLASA III DE IMPORTANTA -incarcarea din zapada 1.5kN/mp,conform CR-1-1-3-2005,cod de -incarcari din vant(conform STAS 10101/20-90):Pv=20.47daN/mp -din punct de vedere P.S.I.,constructia se incadreaza in GRADUL I -II DE REZISTENTA LA FOC, conform HG 261/94 -adincimea de inghet-dezghet,conform STAS 6045-77,este de -fundarea se va face conform studiului geotehnic anexat. 1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE 1.Pregatirea punctului de lucru,lucrari care constau in eliberarea terenului de corpuri straine existente. 2.Pregatirea zonelor pentru depozitarea materialelor si organizarea punctului de lucru. 3.Trasarea si materializarea cotei +1- 0.00 si executia excavatiei generale de 20 cm de la cota terenului existent. 4.Executia sapaturilor pentru fundatiile izolate ,continui si a grinzilor de fundatii. 5.Turnarea betonului de poza C*/10-T3-CEMII/A-S32,5R/0-31 in grosime de 10 cm la fundatiile izolate si a grinzilor de fundatii. 6.Cofrarea tal pilor de fundare la fundatiile izolate si introducerea armaturii 7.Turnarea betonului C16/20-T3-CEMIIIA-S32,5R/0-31in talpile fundatiilor izolate 8.Turnarea betonului C12/15-T3-CMII/A-S32,5R/0-31 in talpile fundatiilor continue de la grinda perimetrala si a zidariei din caramida in grosime de 25 cm.
Transcript
S.C.lOBB CONSTRUCT S.R.L.PECICA,STR.107,NR.700
CAIET DE SARCINIREZISTENTA
CAP.I.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR1.1.GENERALITATI ASUPRA CONSTRUCTIEIDocumentatia se refera la investitia CONSTRUIRE HALA
AGROALIMENTARA.Beneficiarullucrarii este Primaria Orasului Pecica,jud.Arad.Constructia are regimul de inaltime parter + etaj.Amplasamentul pe care este situata c1adirea are urmatoarele
caracteristici:-conditiile seismice stabilite de Normativul P 100/2006 sunt
urmatoarele: acceleratia terenului ag=0.16g ,perioada de colt Tc=0.7 sec.-constructia se incadreaza in CATEGORIA DE IMPORTANTA
"C"(normala)-conform Normativului P100/2006,constructia se incadreaza in
CLASA III DE IMPORTANTA-incarcarea din zapada 1.5kN/mp,conform CR-1-1-3-2005,cod de
-incarcari din vant(conform STAS 10101/20-90):Pv=20.47daN/mp-din punct de vedere P.S.I.,constructia se incadreaza in GRADUL I
-II DE REZISTENTA LA FOC, conform HG 261/94-adincimea de inghet-dezghet,conform STAS 6045-77,este de
-fundarea se va face conform studiului geotehnic anexat.1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE1.Pregatirea punctului de lucru,lucrari care constau in eliberarea terenului de
corpuri straine existente.2.Pregatirea zonelor pentru depozitarea materialelor si organizarea punctului de
lucru.3.Trasarea si materializarea cotei +1- 0.00 si executia excavatiei generale de 20
cm de la cota terenului existent.4.Executia sapaturilor pentru fundatiile izolate ,continui si a grinzilor de fundatii.5.Turnarea betonului de poza C*/10-T3-CEMII/A-S32,5R/0-31 in grosime de 10
cm la fundatiile izolate si a grinzilor de fundatii.6.Cofrarea tal pilor de fundare la fundatiile izolate si introducerea armaturii7.Turnarea betonului C16/20-T3-CEMIIIA-S32,5R/0-31in talpile fundatiilor
izolate8.Turnarea betonului C12/15-T3-CMII/A-S32,5R/0-31 in talpile fundatiilor
continue de la grinda perimetrala si a zidariei din caramida ingrosime de 25 cm.
9. Cofrarea si armarea cuzinetilor in care se vor introduce placile cu buloanele deancoraj .Placile cu buloanele inglobate in fundatiile izolate , de care se va prindestructura metalica , trebuie sa fie coliniara si fara abateri mai mari de ±2 mm fata deaxele structurii . Carcasele cu buloane se vor monta la cote Ie de nivel -0,50 fata de±O,OOconform planselor de executie. Axele si nivelmentul buloanelor se vor verificainainte de turnarea betonului in cuzineti. Pentru exactitatea trasarii axelor si anivelmentului fiecarui bulon , se vor folosi aparate de inalta precizie. Se va intocmi unproces verbal de receptie a axialitatii si nivelmentelor buloanelor , intre constructorulexecutant al infrastructurii si firma responsabila pentru confectia structurii metalice.
10.Turnarea betonului armat C16/20 -T3-CEMII/A-S32,5RJO-16mm in cuzineti.11. Cofrarea si armarea grinzilor de fundatii si a centurilor pentru elevatiile continui ale
zidariilor.12.Turnarea betonului armat mono lit C16/20 - T3-CEMI//A-S32,SR/0-16mm in grinzile de
fundatii si elevatii.13. Executia umpluturi/or si compactarea lor cu placa vibratoare la cotele indicate pe
plansa R1, plan fundati.14. Executia compactarii pernei de balast de sub pardoseala in grosime de 15cm.15.Armarea si turnarea betonului mono/it C12/15- T3-CEMII/A-S32,5RJO-31 in
pardoseala de grosime de 15 cm cu elicopterizare .16. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMIIIA-S32,5R/O-16 in
stalpii mono/iti de la parter17. Cofrarea, armarea si tumarea betonului monolit C16/20- T3-CEMIIIA-S32,SRlO-16 in
planseul peste parter ( grinzi si placa). Inainte de turnarea betonului in placaplanseului se vor pozitiona golurile pentru instalatii, conform planselor de instalatiisanitare si incalzire
18. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEM/IIA-S32,5R/0-16 instalpii monoliti de la etaj
19. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMI//A-S32,5RJO-16 inelementele scarii de acces dintre parter si etaj
20. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMII/A-S32,SR/0-16 inplanseul peste etaj ( grinzi si placa). Inainte de turnarea betonului in placa planseuluise vor pozitiona golurile pentru aerisiri instalatii, conform planselor de instalatiisanitare
21. Executia peretilor despartitori din zidarie bca si a inchiderilor perimetrale din panourisandwich la parter si etaj
22. Executia straturilor terasei neciculabile23. Montarea stalpilor metalici a primului cadru marginal si prinderea acestuia inbuloanele inglobate in fundatie , urmarindu-se verticalitatea acestuia si cota de nivelmental ta/pii la depozit. Deasemenea se va urmari ca cotele de axe transversale silongitudinale ale stalpului sa coincida cu cotele structurii din proiect.24. Montarea grinzilor metalice a cadrului marginal, cu mentinerea acestora in carligulmacaralei , pana cand imbinarile cu suruburi ( grinda-grinda si stalp-grinda ) se vor realiza25.Conform punctelor 8 , 9 se vor monta toate cadrele la depozitul.26.Se vor monta grinzile longitudinale intre cadre din planul acoperisului , impreuna cucontravantuirile orizontale .27.Se vor monta contravantuirile vertica!e ale planurilor transversale ale cadrelor
marginale si longitudinale.28. Se vor monta panele acoperisului din profil din tabla tip Z 140, care se vor prinde detalpa superioara a grinzilor de cadre si de elementele de rigidizare conform planseianexate.29. Se vor monta panourile sandwich de inchidere ( pereti e~teriori ) si a acoperisuluihalei.30.Toate elementele metalice se vor proteja cu straturi de grund anticoroziv
Toate lucrarile se vor executa respectand standardele si normativele invigoare,mentionate la fiecare din capitolele caietului de sarcini.Calitatea lucrarilor efectuate se va verifica conform Normativului C56/86,de catre executant
si beneficiar si raspund de aceasta.Pe tot parcursul executiei se vor respecta normele si normativele in vigoare referitoare laprotectia muncii si paza contra incendiilor.
La executa rea lucrarilor se vor respecta urmatoarele norme:- Norme republicane de protectia muncii editia 1973 aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu nr. 24/1975 respectand nr. 60/1975 si modificarile si completarile din1977.
- Norme de protectia muncii-constructii montaj-aprobate de MC Ind. cu ordinul 711/1980.- PE 006/1981 - Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE.- Norme genera Ie de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executia de constructii
si instalatii - aprobate prin DCS 290/1977.Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea si stingerea incendiilor nr. 232/1974(republicat in 1978).Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor deconstructii si instalatii C300/1994.Executantul lucrarilor, propuse prin prezentul proiect nu va executa alte lucrari
necuprinse In prezenta documentatie.Executantul lucrarilor, cuprinse In prezenta documentatie va folosi doar personal
calificat ~i cu instructajul de protectie a muncii efectuat la zi.Prezenta documentatie este Intocmita in conformitate cu legislatia actuala referitoare la
protec~ia muncii ca ~i cea referitoare la protectia Impotriva incendiilor respectlndu-seprevederile Normativului P 118-99.
Confectia metalica s-a proiectat conform urmatoarelor normative in vigoare :STAS 767/0 - 88 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructi; de otel.Conditii generale de calitate.P 100 - 92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,social culturale, agrozootehnice si industrialeC 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii siinstalatii aferenteNorme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj
P 118 - 85 '-- Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia laactiunea foculuiNE012/1999-Codul de practica pentru executa rea lucrarilor din beton, beton armat sibeton precomprimat
C 140 - 86 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat.Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei.
De asemenea prescriptiile revizuite sau elaborate dupa intocmirea prezentului caiet de sarcinidevin obligatorii in noua forma dupa publicare.
CAP. II. LUCRARI DE TERASAMENTE
Lucrarile de terasamente constau in sapaturi pentru fundatiile izolate si continue pentruzidaria din caramida.
Eventualele neconeordante intre situatia luata in considerare in proiect,pe baza studiuluigeotehnic si cea constatata de executant pe teren la executa rea sapaturilor,vor fi semnalateproiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare.
In vederea reducerii consumului de material lemnos pentru sprijinirea sapaturilor se vorfolosi pe cat posibil elemente de inventar.
1.STAS 9824-0-74-Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.2.STAS 9824/1-75-Trasarea pe teren constructiilor civile,industriale si agrozootehnice;3.STAS 5091-71 -Terasamente prescriptii generale;4.C169-83 -Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale;5.C56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii
si instalatiile aferente;6.C16-84 -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatiilor aferente.7.Legea nr.8fl7 -Iegea privind asigurarea durabilitatii sigurantei in
exploatare,functionalitatii si calitatii constructiilor.Orice modificare ulterioara in cadrul prescriptiilor din lista de mai jos ca si alte prescriptii
aparute dupa aprobarea prezentului proiect sunt obligatorii
II.3.RESPONSABILfTATEA PARTILOR DIN CONTRACT LA EXECUTIALUCRARILOR DE TERASAMENTE
Prin contractul pentru realizarea lucrarilor de constructii cele doua parti:investitorul(beneficiarul) si antreprenorul (ofertantul in favoarea caruia s-a adjudecat lucrarea) auurmatoarele obligatii in ceea ce priveste lucrarile de terasamente:
a) Investitorul are obligatia sa-si procure toate autorizatiile si avizele prevazute de legeprecum si a regulamentelor care sa-si permita executa rea lucrarilor in cauza.
De asemenea are obligatia sa predea executantului amplasamentul viitoarei constructiiprin aceasta intelegandu-se trasarea axului terenului,a borne lor de referinta,a cailor decirculatie si a limite/or terenului pus la dispozitia antreprenorului.
Predarea se face pe baza de proces verbal de predare primire semnat de ambele parti.b) Antreprenorul are obligatia sa execute lucrarea in termenii contractului,pe propria
raspundere,pe baza datelor prevazute in proiectul tehnic.Pentru aceasta ei trebuie sa verifiee documentele primite de la investitor si sa-/
instiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate sau propuse.Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de
investitor.Erorile intervenite pe parcursul executiei lucrarilor vor fi corectate de antreprenor pe
cheltuiala sa,cu conditia ca acestea sa nu fie generate de date incorecte furnizate in scris.Pentru verificarea executiei lucrarii antreprenorul este obligat sa pastreze si sa
protejeze toate reperele,normele si sau alte obiecte folosite la trasare si sa faciliteze accesulinvestitorului si consultantul pentru verificari si controale ori de cate or; acestia doresc.
De asemenea antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta datelor luate inconsiderare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la naturaterenului de fundare,prezenta sau absenta unor gospodarii subterane,a panzei freatice si sa-Iinstinteze pe investittor de eventualele nepotriviri in vederea so/utionarii lor.
Inainte de inceperea lucrarilor investitorul trebuie sa stabileasca de comun acord cuantreprenorul conditiile speciale de executie si anume:
-Iocul de depozitare a pamantului rezultat din sapaturi;-surse de pamant pentru umpluturi sau locul de depozitare a pamantului din sapaturi ce
va fi folosit pentru umpluturi;-Iocul de depozitare a pamantului vegetal;-distantele de transport ale acestora ca si al celor/alte materiale necesare.
Lucrari ce trebuiesc executate inainte de inceperea ce/or de sapaturi propriu-zise suntin principal urmatoarele:
-eliberarea terenului pus la dispozitie pentru executia fundatiilor de obiecte ce arimpiedica lucrul;
-defrisarea zonelor cu spatii verzi,copaci,arbusti,etc;-decopertarea stratului vegetal, transportul si depozitarea acestuia in locuri
fixate.Grosimea stratului de pamant vegetal se va stabili prin sondaje;-evacuarea materiale/or rezultate,depozitarea lor in vederea refolosirii.Eliberarea terenului se face mecanizat cu excavatorul,iar incarcarea in autobasculanta
fie manual prin aruncare directa fie mecanizat.Curatirea se face pe intreaga suprafata a terenului pe care urme8za sa se execute
lucrari,sau care va folosi la organizarea punctului de lucru.In conditii de timp nefavorabil (ploi,zapada) se vor lua masuri pentru indepartarea ape/or
de suprafata prin rigole create de la inceput pentru a servi pe intreaga perioada a lucrarilor.Zapada se va strange si incarca in autovehicule pentru evacuare.Tot inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi trebuie materializate gospodariile
subterane,pozitia lor,cotele la care se gasesc.Se vor executa lucrarile de deviere (acolo undeeste cazul) si de demo/are a celor scoase din functiune.Aceasta se va face cu acordu/ si subcontrolul beneficiarului acestor gospodarii.
Trasarea este 0 etapa importanta prin care se materializeaza pozitia din amplasamental cladirii. Operatiunea se realizeaza de un topograf de specialitate, trasarea colturilor cladiriifacandu-se pe baza unui calcul de coordonate in sistemul de referinta ales. Se traseaza axeleperetilor propusi si se scot mult in afara incintei pentru a se feri de posibilitatea deplasarii lor laexecutia excavatiilor. Se balizeaza incinta de excavat si se stabileste cota +0.00 inscrisa inplanul de traseu si cele de fundatii,pozitionarea sa facandu-se vizibil pe elementele fixe printr-omascare cu vopsea de ulei.Dupa trasare se incheie un proces verbal de trasare semnat debeneficiar,constructor si proiectant,in care se fac mentiunile referitoare la materializarea peteren a tuturor elementelor de trasare necesare inceperi\ executarii c1adirii.Procesul-verbal seva depune la cartea constructiei.
Metodologia de trasare si abaterile admisibile sunt stabilite in normativ C56-85.
La executia sapaturilor trebuie sa se aiba in vedera urmatoarele:-sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii ce trebuie sapate;-sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa
fundatie'l;-sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor;-sapaturile pentru fundatiile izolate si continui se vor executa manual;-in timpul sapaturilor se vor executa epuismente daca sunt necesare;Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect,dar poarta
indicii asupra lor sau apar intamplator in timpul executiei sapaturilor se va proceda astfel:-se vor oprii lucrarile de sapatura;-se va prospecta terenul cu mijloace adecvate;-dupa detectare se vor anunta atat proiectantul cat si organele de exploatare a retelelor;-cu acordul dar si sub controlul acestora se va proceda la mutarea si dezafectarea lor;Datorita faptului ca lucrarea se executa la paralel cu reteaua existenta, trebuie luate
masuri speciale de sustinere si consolidare a taluzelor pentru asigurarea stabilitatii fundatiilorinvecinate. Lucrarile corespunzatoare de sprijinire se vor prevedea prin proiecte de executie.
Daca aceste lucrari au fost omise din proiect,executantul nu este absolvit de obligatiade a cerceta fundatiile existente si de a lua masuri imediate pentru a asigura stabilitateaacestor constructii,sesizand pe proiectant in vederea luarii masurilor definitive.
Executantul este obligat sa organizeze executia acestor lucrari cu cea mai mare atentie,utilizand personal tehnic de calitate corespunzatoare,care sa urmareasca permanent toatefazele executiei.
Pentru lucrarile de sapaturi sub nivelul terenului se utilizeaza excavatoare cu cupaInversa.
Pentru defrisarea terenului,doborarea copacilor,scoaterea radacinilor,scoatereapamantului vegetal si asanarea terenurilor denivelate sau cu gropi,amenajarea drumului deacces si pregatirea terenului pentru lucrul cu excavatorul se pot folosi buldozere.
Avand in vedere natura terenului,sapaturile pe fundatie cu pereti verticali nesprijiniti potfi executate pana la adancimea (conf.C169-83) de 1,50 m.
Peste aceasta adancime peretii se vor sprijinii in mod obligatoriu cu dulapi de lemnasezati orizontal,prinsi cu spraituri orizontale.
Trebuie luate urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:-terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat cu sarcini suplimentare si sa nu fie supus la
vibratii;-pamantul rezultat din sapaturi sa nu fie depozitat la 0 distanta mai mica de 1,00 m de la
marginea gropii de fundare.ln cazul sapaturilor pana la 1,00 m adancime,distanta se poate luaegala cu adancimea sapaturii;
-se vor lua masuri de inlaturare rapida a ape lor subterane de precipitatii sau proveniteaccidental;
-daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiei nu se efectueaza imediat dupa saparesi se observa fenomene ce indica pericol de surpare,se iau masurile de sprijinire a peretelui inzona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz inclinat.
Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilorlongitudinale paralele cu marginea sapaturii care,daca nu sunt cauzate de uscareapamantului,pot indica inceperea surparii malurilor si sa ia masuri de prevenire a accidentelor.
Pentru a mentine caracteriscile mecanice ale pamantului de sub talpa fundatiei,estenecesar ca turnarea fundatiilor sa se execute fara intarzieri dupa ce sapatura a ajuns la cotade fundare din proiect ,mai ales in pamanturi contractile si cele loessoide.
Sapaturile ce se executa cu excavatorul nu trebuie sa depaseasca in nici un caz profilulproiectat al sapaturii.ln acest scop sapatura se va oprii cu 20-30 cm.deasupra cotei profiluluisapaturii,diferenta sapandu-se manual.
Schimbarea cotei fundului sapaturii de fundatie,in timpul executiei,se poate face numaicu acordul proiectantului si al beneficiarului.
Fundul sapaturii ad us la cote de fundare trebuie sa fie neted si cu suprafatanealterata.ln cazul depasirii cotei de fundare cu sapaturile,se vor executa umpluturi ce se vorcompacta la un nivel minim de 92% din gradul de compactare natural.
Compactarea fundului sapaturii se va executa obligatoriu la terenurilemacroporice,sensibile la umezire pentru reducerea volumului de pori si a sensibilitatii deumezire,pe 0 grosime de 30-50 em.
Finisarea sapaturii (saparea ultimului strat) trebuie facuta imediat inainte de incepereaexecutiei fundatiei.
La executarea lucrarilor de sapaturi pe timp friguros este obligatorie respectareamasurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant,prevazute in normativ C16-84.
Principalele operatii privind inspectarea si avizarea lucrarilor de sapaturi se executa inconformitate cu "PROGRAMUL DE CONTROL" intocmit de proiectant si avizat de beneficiar siexecutant.
In etapa de pregatire a sapaturilor se urmaresc urmatoarele obiective si se intocmescurmatoarele acte care vor face parte din documentatia cartii constructiei:
-predarea amplasamentului se face pe baza unui "proces verbal de predare primire aamplasamentului si a bornelor de reper ",semnat de beneficiar si proiectant,in calitate depredatori si de executant in calitate de primitor;
-executantul asigura trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit;-configuratia executarii trasarii si a operatiilor de nivelment in conformitate cu
prevedenle proiectantului se asigura prin "proces verbal de trasare" a lucrarilor semnat debeneficiar si executant.
Pentru verificarile de ordin calitativ specifice lucrarilor de sapaturi,se are in vedere inprincipal:
-verificarea de catre delegatul beneficiarului si antreprenor a executarii sapaturii la cotade fundare prevazuta prin proiectul de executie a lucrarii.
Confirmarea verificarii si constatarilor facute se consemneaza in "proces verbal" deverificare a cotei de fundare.
La terminarea lucrarilor de sapaturi se vor verifica dimensiunile si cotele de nivelrealizate si se vor campara cu dimensiunile din proiect;in cazul depasirii aricarei dintreabaterile admisibile este interzisa inceperea executarii c6nstructiilor inainte de a fi efectuatecorecturile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile.
In toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect,naturaterenului nu corespunde cu cea avuta in vedere la proiectare,solutia de continuitate a lucrarilornu poate fi stabilita decat in baza unei dispozitii scrise a proiectantului.
Pamantul excedentar rezultat din sapatura se va incarca in autobasculanta si se vatransporta in depozite amenajate,stabilite de comun acord cu beneficiarul si executantulobtinand in acest sens acordul primariilor sub jurisdictia carora se afla spatiulrespectiv.Beneficiarul si executantul vor stabili pe baza de proces verbal distanta reala detransport a pamantului.
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatiisunt complet terminate si toate verificari/e sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5,11,12,13si14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executiesi calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate peparcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie preliminara.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face inconditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor in prezentul caietde sarcini.
IV. BETONUL, COMPOZITIA , FABRICATIA, TRANSPORT 51PUN ERE IN OPERA
Turnarea betoanelor se va face in cofraje din panouri de placaj refolosibile.Lucrarile de betonare se vor executa respectand cu strictete urmatoarele acte
normative:- STAS 10107/90 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea e/ementelor.- STAS 1799/88 - Constructii din beton. Tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea
calitatii materia/elor si betoanelor.- STAS 1667/76 - Agregate naturale, grele pentru betoane si mortare.- STAS 146/80 - Var pentru constructii.- STAS 388/80 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.- STAS 8133/90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.- STAS 1030/85 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.- STAS 438-1/87 - Produse din otel pentru armare beton, otel beton laminat la cald.
Masuri si conditii tehnice de calitate.- STAS 1759/83 - Incercari pentru betoane. Incercari pentru betonul proaspat.- STAS 1275/58 - Incercari pentru betoane. Incercari pe betonul intarit- Normativ C 140-85- Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat s; beton
precomprimat.- C 26-72- Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.- C 16-84- Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros.- C 63-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia ll,Jcrarilor de constructii si
instalatii eferente.Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui
proiect tehnic, ca si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentruexecutant.
Betoanele folosite sunt conform detaliilor anexate de urmatoarele marci(clase):C8/10 - T3-CEMII/A-S32,5RJO-31 mm in beton de pozaC16/20 - T3-CEMIIIA-S32,5RJO-16mm in grinzile de fundatii si cuzineti.C12/15- T3-CEMII/A-S32,5RJO-16 in placa pardoselii si talpi de fundare.Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu normativul C 140-86
si codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012 - 99.Cimentul ce se recomanda a fi folosit este de tip' I A, clasa 32.5 R.Agregatele sunt de cariera, cu granulatie max. 31 mm - pentru elementele masive si 16
mm pentru elementele cu grosimi sub 30 cm si in elementele prefabricate.Aditivii ce se va folosi sunt aditivi superplastifiati.Valorile maxime ale raportului AlC pentru realizarea conditiei de clasa betonului si a
In acest caz se vor face incercari preliminare pentru verificarea mentineriicaracteristicilor cerute betonului.
Transportul betonului se va face cu malaxoare si autobetoniere, iar comandareaacestuia se va face pe baza cantitatii necesare de pus in opera, imediat. Distanta de transportsi durata pana la punerea in opera trebuie reduse cat mai mult posibil, in conformitate cuprevederile 180/86.
Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde laptele deciment.
Punerea in opera a betonului se face conform Normativului C 140-86 si a IndicativuluiNE 012-99 , urmandu-se pe cat posibil 0 betonare continua a elementelor (fara intreruperi).
Ea se face dupa receptia calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi in functiede situatia respectiva. De asemenea, inainte de betonare se verifica daca betonul tumatanterior, si intarit corespunzator are suprafata curatata de pojghita de lapte de ciment, nu arezone segregate sau daca rugozitatea prezentata este suficienta pentru 0 buna conlucrare.
Apoi se verifica daca s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care vaveni in contact betonul de turnat si daca s-au luat masuri de evacuare a eventualelor apeprovenite din precipitatii si care au patruns in cofraje.
Betonarea se va face, de regula, cu bena. Se poate folosi si pompa cu luare de masuriin ceea ce priveste lucrabilitatea betonului si dimensiunile agregatelor.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in Iimitele de lucrabilitateadmise si sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugarea deapa sau alte mijloace, ci doar prin aditivi superplastifiati si cu 0 remalaxare a betonului.
Inaltimea maxima de turnare a betonului este de 3metri. Pentru inaltimi mai mari se vorfolosi jgheaburi si ferestre de betonare dispuse la maximum 3 metri, luand toate masurilenecesare pentru evitarea segregarilor sau pierderea laptelui de ciment.
In timpul betonarii se va verifica tot timpul pozitia armaturilor si cofrajelor pentruevitarea eventualelor deformari sau deplasari. Cand apar aceste deformartii, 5e va opribetonarea pana la corectarea acestora in mod operativ.
Betonul se va turna uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturiorizontale de maximum 50 cm grosime (inaltime), iar turnarea stratului urmator se face inaintede inceperea prizei betonului din stratul anterior.
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului cese betoneaza si nici asezarea vibratorului pe armaturi.
Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si respectarea grosimii stratuluide acoperire care va fi de 4,5 cm pe suprafetele ce vor fi in contact cu pamantul, de 2,5 em inrest.
Fiind elemente relativ subtiri 0 atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete asectiunilor, la noduri sau in zonele de imbinare, fiind recomandabila indesarea betonului cusipci sau vergele, concomitent cu vibrarea lor. . .
Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi, cofraje sau beton proaspat, CI numalpe punti special amenajate. .'
Durata maxima a intreruperilor in timpul betonarii nu trebUie sa depaseasca tlmpul deincepere a prizei betonului ce se poate considera 2 h de la prepararea acestuia.
Daca din motive intemeiate nu se poate relua betonarea in acest timp, ea se va facenumai dupa 12 h. Inainte de inceperea betonarii rostul de intrerupere se va tratacorespunzator, prin spituire si suflare cu aer sau apa, in vederea unei bune conlucrari. Pentruaceasta se va demonta cofrajul pe 0 parte si se va curati bine suprafata dupa care se varemonta cofrajul.
Compactarea betonului se poate face normal (cu sipci, vergele, etc.) sau mecanic cuprevibratoare.
Se admite si compactarea prin batere cu ciocanul in cofraj, dar pe suprafete restranse.Dupa ce betonul a atins 0 rezistenta minima de 2,5 N/cmp acesta se poate decofra.Operatia se executa cu grija, fara bruscari, astfel ca muchiile elemente/eor sa nu fie
deteriorate sau cofrajele rupte.Daca in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore(goluri, segregari,
neacoperiri de armaturi, etc.) se va trece la remedierea acestora, numai dupa consultareaproiectantului.
Defectele limita admisibile ale elementelor de beton si abaterile de /a dimensiunile dinproiect sunt date in Normativul C 56-85 si trebuie respectate conform elmentului respectiv.
Pentru betonare pe timp friguros se va respecta Normativul C 16-84.
IV.1.ARMATU RI.MATERIALE, MAN IPULARE, DEPOZITARE,FASONARE
Otelul beton f%sit la armarea e/emente/or de constructii este otelul neted OB 37 pentruarmari de montaj si constructive si otel beton striat PC 52 pentru armarea de rezistenta aelementelor structurale.
Otelul pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute deNormativul C 140/86 si Indicativ NE 012 - 99, conditii ce se verifica pe baza certificatului decalitate a lotului de otel ad us si prin incercari de laborator.
Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatiiamenajte si dotate corespunzator, astfele incat sa asigure:
- evitarea corodarii otelului;- evitarea murdaririi otelului;- asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se vor face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului (detaliile de armare a elementelor).Fasonarea se face in ateliere de armaturi. Inainte de a trece la fasonare, executantul va
proceda la identificarea tuturor barelor necesare la posibilitatile de fasonare si de montare si,eventual, va cere acordul proiectantului pentru modificarile necesare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate .si drepte si in acest scap se va procedala curatirea eventualelor impuritati si a ruginii prin frecare cu peria de sarma.
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu troliu, dar fara aproduce deformari ale profilului. Alungirea maxima va fi de 1mm/m.
Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic si legarea barelor cusarma moale.
Se va urmarii realizarea acoperirii armaturilor conform punctului precedent.Daca lungimea bare/or din lot nu este suficienta pentru realizarea unui anumit tip de
bare se va proceda la innadirea acesteia prin sudura cu eclise ( 1a=10 d) sau prin petrecere
pe a lungime egala cu 40 d (Ia 0837) cu d=diametrul maxim al armaturilor ce seinnadesc.Aceste lungimi se vor respecta si la innadirile armaturilor din betonul vechi cu celenoi,la elementele care sufera modificari.
La montarea armaturilor in cofraj se interzice calcarea pe armaturile deja montate saupe cofraj.ln acest scop se vor folosi podine si schele de lucru din dulapi de lemn.
Inainte de turnarea betonului vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile dearmaturi si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
Verificarile necesare si abaterile Iimita sunt trecute in normativele C140/86 si C56/86 sise vor respecta intocmai.
Toate verificarile si observatiile facute se vor trece in procese verba Ie de lucrariascunse.
IV.2. COFRAJE. MATERIALE. CONDIT" DE CALITATE. COFRARE.DECOFRARE.
Pentru executia lucrarilor de beton armat monolit,se vor folosi cofraje de panourirefolosibile din lemn conform indicativului NE 012 - 99.
Ele trebuie montate si alcatuite astfel incat sa prezinte rigiditatea si stabilitateanecesara,iar sarcinile sa poata fi transmise si repartizate corect punctelor de sprijin.
Panourile de cofraj inainte de fiecare folosire,se curata de beton si lapte de ciment si sesterg cu agenti de decofrare pe fetele ce vin in contact cu betonul.
Aceste produse nu trebuie sa corodeze betonul si sa nu-si schimbe proprietatile.Inainte de folosire cu 1-2 ore,cofrajele se uda.Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:-trasarea pozitiilor cofrajelor;-asamb/area si sustinerea provizorie a panourilor cofrajului;-inchiderea,legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;-decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a marcii betonului.Va trebui acordata a atentie deosebita la cofrajele ce reazama pe pamanturi inghetate
sau cu sensibilitate la inmuiere,pentru evitarea deplasarilor cofrajelor datorita deformarijterenului.
Se va acorda 0 atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatiicofrajului In acest scop nu se admit panouri rupte,gaurite sau cu captuseala discontinua.
La montarea cofrajului se admit abateri la +0.3 sau - 0.3 fata de cotele proiectului.Se interzice decofrarea elementelor inainte de atingerea de catre beton a rezistentei
minim de 2,5 N/mmp./n cazul conditiilor deosebite de lucru aceste termene se pot corecta pebaza de incercari in laboratoare.
V. CONFECTII METALICE
1.2.La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile siprevederile in vigoare privind executia I verificarea I calitatea executiei si receptia obiectelor deinvestitii in constructie .
1.3.lntreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspunddirect de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce Ie revin I in conformitate cu planurilede executie I cu prevederile standardelor I normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare I
precum si cu prevederile prezentului Caiet de sarcini .
1.4.Elementele I subansamblele si structurile metalice se ver executa conform planurilorde executie predate de proiectant .
1.5.Executia structurii metalice I verificarea calitatii si receptia lucrarilor se va face I ingeneral I pe baza STAS 767/0 - 80 - «Constructii civile I industriale si agricole . Constructii deotel . Conditii generale de calitate« .
1.6.Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravinprevederiloe prezentului caiet de sarcini I care completeaza , precizeaza si modifica uneledispozitii din actul normativ citat mai sus .
1.7.Lucrarile de sudura vor fi conduse si supravegheate permanent I in fiecare schimbde lucru I de catre un maistru sudor - autorizat - ajutat de un responsabil de schimb alutilajelor sudate . Maistrii suderi si muncitorii specialisti vor fi scolarizati si intruiti de inginerulsudor.
1.8.Fiecare sudor autorizat va poseda un poanson cu acest numar , pentru marcareaprin poansonare a cusaturilor pe care Ie executa . Lista sudorilor autorizati I cu numarulpoansonului I va fi comunicata beneficiarului si proiectantului .
1.9.Responsabilul de sector A.Q. cu problemele uzinarii va trebui sa cunoascaprevederile prezentului Caiet de sarcini , el urmand a fi examinat si autorizat .
Organele A. Q. ale uzinei vor fi examinate si autorizate .
1.1O.Lucrarile de montaj vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrariPentru fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montator care va conduce si
supraveghea lucrarile de montaj .
1.11. Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptiaonate I defaze de executie I de un delegat permanent al beneficiarului .
1.12. Elementele si imbinarile de montaj care urmeaza sa fie betonate vor fireceptionate in mod obligatoriu inainte de betonare I de 0 comisie de receptie formata dintr-undelegat al beneficiarului , al proiectantului si al unitatii de montaj , care vor intocmi - conformreglementarilor tehnice - procese verbale de lucrari ascunse .
1.13. Verificarea curenta , p'e santier I a calitatii elementelor si imbinarilor cu SIRP I seva face conform prevederilor din « Instructiunile tehnice privind imbinarile elementelor deconstructii metalice cu SIRP« - indicativ C 133 -82 cap.3 I cu exceptia calitatii suruburilor si
piulitelor , care trebuie sa corespunda cap. 3.4. din prezentul caiet de sarcini liar receptie lorconform aceleiasi instructiuni .
2.1 . Documentatia tehnica de executie este elaborata de :• Proiectant;• Intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie ;• Intreprinderea care executa montajul structurii metalice .
2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate conform borderou , la canse adauga:
• Categoria de executie (A sau B ) pentru fiecare elemant in parte , conforratr.1.3. din STAS 767/0-88 ;
• Pe elementele sudate se va indica 1 pentru fiecare cusatura in parte, clasa dcalitate conform « Instructiunilor tehnice C 150-84 « .
• Daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (aaceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare , in functie de
grosimea (t) a produselor laminate care se imbina , conform tabelului de mai jos . lgrosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza , grosimea minimacusaturilor de colt se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua lamina
Groosimea tablelor (t) t Grosimea cusaturilor de colt (a)(mm) (mm) min.
• Breviarul notelor de calcul , care trebuie sa euprinda :earacteristicile materialelor folosite :caracteristicile geometriee si meeaniee ale sectiunilor ;eforturile in seetiunile earaeteristice ;eforturile unitare maxi me , in comparatie cu rezistentele de caleul .
2.3.1.lntreprinderea ce uzineaza piesele metalice are ca obligalie ea , inainteineeperea uzinarii , sa verifice planurile de executie . In cazul eonstatarii unor defieiesau in vederea usurarii uzinarii ( de exemplu : alte forme ale rosturilor imbinarilor sue, preeum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentareJ , se vor proceda dupa curmeaza:
• pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere alrezistentei sau montajului , uzina efectuaeaza modificarile respective ,comunicandu-Ie in mod obligatoriu si proiectantului ;
• pentru unele modificari care ar afecta structura din puncte de vedere alrezistentei sau al montajului , comunica proiectantului propunerile de modificaripentru a-si da avizul . Drice modificare de proiect se face numai cu aprobareaprealabila 1 scrisa 1 a proiectantului . Modificarile mai importante se introduc inplanurile de executie de catre proiectant ; pentru unele modificari mici I acestease por face de uzina , dupa ce primeste avizul in scis al proiectantului .
2.3.2.Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari uzinaconstructoare intocmeste documentatia de execxutie 1 care trebuie sa cuprinda :
a) toate operatiile de uzinare pe care Ie necesita realizarea elementelor I incepandde la debitare si terminand cu expedierea lor;
b) Tehnologia de debitare si taiere ;c) Procesul tehnologic de execxutie pentru fiecare subansamblu in parte , care
trebuie sa asigure imbinarilor sudate eel putin aceleasi caracteristici ca si cele alemetalului de baza care se sudeaza , precum si clasele de calitate prevazute inproiect pentru cusaturile sudate .
2.3.3.Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :• Piese desenate I cu cote 1 pentru fiecare reper ;• Procedeele de debitare a pieselor si de prelucrare a muchiilor I cu
montarea clasei de calitate a taieturilor ;• Marcile si c1asele de calitate a otelurilor care se sudeaza ;• Tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate ;• Forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor
din proiect sau - in lipsa acestora - conform STAS 662 - 74 si STAS6726 - 85;
• Marca, dimensiunile i calitatea materiale/or de adaos : electrozi I sarme I
fluxuri;• Modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri ;• Procedeele de sudare ;• Regimul de sudare ;• Drdinea de executie a cusaturilor sudate ;• Ordinea de aolicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor .,• Modul de prelucrare a cusaturilor sudate ;• Tratamente termice 1 daca se considera necesare ;• Ordinea de asa,mblare a subansamblelor ;• Planul de control nedistructiv (Rontgen I gamma sau ultrasonic ) al
imbinarilor :• Planul de prelevare al epruvetelor pentru incercari distructive ;• Regulile si metodele de verificare a calitatii I pe faze de executie 1 conform
cap.4 din STAS 767 I 0 - 88 si prevederilor prezentului caiet de sarcini .Regimurile de sudare se stabilesc de catre illtreprinderea de uzinare , pe imbinari de
proba.Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare
subansamblu diferit I se va executa cate 0 serie de placi de proba .
2.3.4. In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate de serieI ,
intreprinderea executanta a intocmi fise tehnologiee pe baza proceselor tehnologice de maisus.
La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice se va avea in vedere respectareadimensiunilor si cotelor de proiectare I precum si calitatea lucrarilor I in limita toleranteloradmise de STAS 7070/000-88 si prezentul Caiet de sarcini .
2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor I in vederea verificarii si definitivarii proceselortehnologice de executie I uzina va executa toate masuratorile si incercarile necesare .Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura - vizual si cu lichide penetrante- si control radiografic al sudurilor cap la cap .Se vor face I de asemenea I masuratoricomplete asupra geometriei substratului ,inainte si dupa penetraj si se va verifica inscriereaintolerantele prevazute in prezentul Caiet de sarcini .
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de 0 comisie formata dinreprezentantii proiectantului I uzinei I beneficiarului intreprinderii de montaj .
In functie de rezultatele obtinute I comisia va stabili daca sunt necesare masuratori siincercari distructive suplimentare si daca subansamblul de proba ( cap de serie ) executat seva introduce in lucrare .
2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprindereace monteaza structura metalica
2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj I care vorconduce J tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune I precum si deanotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj .
2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de monatj , intreprinderea care cintocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzinasi sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate .
2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :• Spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe' santier al'.elementelor
de constructii ;• Organizarea platformelor de preasamblare pe santier I cu indicarea mijloacelor
de transport si ridicat ce se folosesc ;• Verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor impuse ;• Pregattirea si executia imbinarilor de montaj ;• Verificarea cotelor si nivelele indicate in proiect pentru constructia montata ;• Ordinea de montaj a elementelor ;• Metqde de sprijinire se asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare
de m~ontaj ;
3.1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecate reper inparte . Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute inproiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a p~oiectantului .
3.1.2. Toate laminatele folosite trebuie sa coresounda standarde/or in vigoare si sa fielovrate conform acestora ;
3.1.3. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcatede catre uzina producatoare .
3.3.3.1. Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie saverificae corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STSA500/2-89 .
3.1.3.2. Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de acelasitip 1 aprovizionate de aceeasi otelarie - calitatea laminatelor 1 prin analize chimice si incercarimecanice . Incercarile mecanice si tehnologice sunt :
• Incercarea la tractine I conform STAS 200 - 87 si STAS 5540/2 - -82 ;• Indoirea la rece I conform STAS 777 - 80 ;• Incovierea prin soc I pe epruvete cu crestataura in V sau U I dispusa
perpendicular pe suprafata tablei , condorm STAS 5540/8-88 si STAS 9261/81 ;
3.1.3.3. Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite decertificate de calitate I conform prevederilor STAS 500/1-89 .
3.2.1.Materialele de adaos respectiv I respectiv electrozi pentru sudare manuala I
sarmele pentru sudare automata vor corespunde standardelor pentru materia Ie de adaos .
3.2.2. Electrozii inveliti pentru sudarea manuala a otelurilor vor corespunde prevederilorSTAS 1125/1-91 si STAS 1125/2-81 liar sarmele de otel pentru sudarea automata -prevederi lor STAS 1126 1126 - 87 .
3.2.3. Electrozii vor fi livrati in cutii etichetate I care indica marca lor si certifica calitateaFiecare electrod va fi luat din cutia de livrare si folosit imediat . SE irrterzice folosirea altor
electrozi decat a celor prescrisi . Colacii de sarma trebuie sa aiba eticheta de identificare , caretrebuie pastrata pana la consumarea totala .
3.2.5. Electrozii I sarmele si f1uxurile vor fi pastrate I manipulate I uscate si folositeconform indicatiilor intreprinderii ce le-a furnizat I precum si prevederilor din procesultehnologic .
3.3.1. Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite I prevazute ca atare inproiectele de excutie I se vor folosi suruburi semi precise I conform STAS 4272-89 I cu piuliteconform STAS 1071 - 89 I din grupa de caracteristici mecanice 4.6. pentru piese din OL 37 si6.6. pentru piese din OL 52 . Pentyru imbinarea cu suruburi a profilelor U si I se vor folosisaibe conform STAS 2242 - 80 .
4.1.1. Lucrarile de suidare sunt conduse I in permanenta , de maistri sudori .Cate un maistru sudor va fi permanent in atelier I pe fiecare schimb .
4.2.1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din fisele tehnologice siprocesele tehnologice de executie I pe fiecare faza de executie in parte.
4.2.3.ln vederea urmaririi controlului de executie , uzina va itocmi si va completa « fisede urmarire executie« si« fise de masuratori« .
In fise se vor trece - penrtu fiecare piesa - marca si Glasa de calitate ale otelului sisarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata .
In mod, penrtu fiecare cusatura sudata I in fisa se va trece numarul sudorului si numelemaistrului care a supravegheat si controlat executia .
Pe schita se vor insemna si locurile unde s-au facut eventuale remedieri ale cusaturilorsudate.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite penrtu fiecare subansamblu sudat I vor fisemnate A. Q. uzina si prezntate la receptia subansamblelor , odata cu restul documentelor dereceptie.
4.3.1. Laminatele se sorteaza prin verificarea marcii si clasei de calitate I adimensiunilor si aspectului .
4.3.2. La sortare si inainte de trasare si debitare , toate laminatele se curata pe ambelefete, pentru a se inlotura complet noroiul I rugina I tunderul , petele de grasime I vopsea , etc.
4.3.3. Cu ocazia sortarii , se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiectprivind marca si clasa de calitate .
4.3.4. Inainte de debitare , laminatele se verifica bucata cu bucata I in ceea ce privestedimensiunile I aspectul exterior si eventyualele defecte de suprafata sau vizibile pe muchii .Laminatele cu suprapuneri I stratificari I exfolieri I segregatii I deformatii ( ca torsiuni saucurbura in forma desabie ) , abater! dimensionale si alte defecte care nu 5e incadreaza in celeprevazute in prescriptiile in vigoare I trebuie eliminate de la debitare . Materialele care nucorespund marcii I clasei de calitate sau calitativ vor fi indepartate si depozitate separat . Elenu vor fi folosite .
4.3.5. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistenteipieselor pot fi remediate prin polizare .
4.3.6. Prelucrarea materialelor fara indepartarea lor prealabila este admisa in cazulcand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele din STAS 767 - 88.
4.3.7. Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele de mai SU5 I trebuieindepartate inainte de trasare si debitare .
4.3.7.1. Indreptarea si indoirea pieselor pentru elemante din categoria de executie A seva face numai in valturi sau la prese mari ; pentru piese marunte din categoria B se va admiteindreptarea prin lovire cu ciocanul , cu conditia de a 5e evita orice strivire a materialului .
4.3.7.2. Indreptarea pieselor din categoria A 5e poate face 12trece cand raza de curburaeste mai mare sau cel putin egala cu :
• De 50 ori grosimea tablei
• De 25 or; inaltimea sau latimea talpii (dupa planul in care se face indreptarea ) ,la profile I sau U .
La table , indreptarea marginii se poate face si prin taiere , daca latimea ramasa estecea din proiect .
4.3.8. Trasarea si sdablonarea pieselor se executa cu 0 precizie de = 1 mm , daca inproiect nu se poate prescrie 0 precizie mai mare. Ea se efectueaza cu instrumente verifieatesi comparate cu elaloanele de control verifieate oficial sau cu instalatii speciale.
4.3.9. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare , daca in proiectnu se prevede altfel .
4.4.2.1. Taierea se poate face cu foarfeea ( la stanta ) , cu fierastraul , cu flacara deoxigen ( oxicupaj ) sau cu laser. Taierea cu flaeara sau cu laser se va face cu precaderemecanizat , la masini de copiat . Nu sunt admise taierile si preluicrarile cu arcul electric,
4.4.2.2. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flaeara se prelucreaza prinaschiere pe 0 adancime de 2 ..3 mmm . Se excepteaza marginile libere ale guseelor oririgidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii ciasa de calitatecorespunzatoare .
4.4.2.3. Crestaturile , neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucraredefectuoasa cu oxigen , se inlatura prin daltuire I polizare sau rabotare . Daltuirea saupolizarea se executa cu 0 panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin ineareare cusudura I cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului .
4.4.2.4. zgura eare se formeaza pe suprafata sau marginile taieturii cu flacara , seindeparteaza .
4.4.2,5. Piesele care se deformeaza in timpul taierii sau preluicrarii se indeparteazainainte de a fi supuse altor operatii . Indepartarea poate fi facuta la rece , cu masini deindepartat cu valturi sau cu prese ; nu se admite indepartarea prin lovire ( ciocanire ) .
4.4.2.6. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla, se va apliea un marcaj prin vopsire sipoansonare , prin care se noteaza :
a) Numarul piesei - conform marcii din desenele de executie - eventual, indicativulelementului la care se foloseste ;
b) Marca si c1asa de calitate a tablei ;c) Numarul lotului din care provine;
4.4,3.1.Tipul imbinarilor trebuie prevazut in proiect . Uzina trebuie sa examineze acestetipuri si sa faca proiectantului eventualele propuneri de modificaree, daea prin aceasta sel)sureaza executia , fara a modifica calitatea cusaturii .
4.4.3.3. Tolerantele de prelucrare sunt cele din standardele indicate mai sus si dinprezentul caiet de sarcini .
4.5.1. Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale deasamblare - sudare , ce vor fi proiectate si execuate de uzina constructoare pe bazaproceselor thnologice .
4.5.2. Dispozitivele de asamb/are - sudare trebuie sa asigure corecta aplicare aproceselor thnologice J deformare libera a pieselor in timpul sudarii , precum si respectarea -in limitele tolerantelor admise - a dimensiunilor subansamblelor din desenele de executie .
4.5.3.lnainte de inceperea asamblarii J marginile si fetele laminatelor J in zona ceurmeaza a fi imbinate prin sudare J se curata pana la luciu metalic pe 0 latime de 30 ... 40 mmde 0 parte si de alta a rostului de sudare .
4.5.4. La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piesethnologice J respectiv prelungitoare , din aceeasi marca si clasa de calitate de otel J avandaceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fe;1 ca piesele care se sudeaza . Lungimileacestor piese tehnologice , care trebuie sa fie de min. 100 mm servesc pentru suduraprovizorie de piesa care se sudeaza .
4.5.5. Pentru verificare calitatii cusaturilor sudate se folosesc pie'se speciale, din carese extrag epruvete pentru incercari .
Numarul si pozitia acestor piese pentru probe se fixeaza prin procesul tehnologic .
4.5.5.1. Se recomanda ca J inaintea taierii epruvetelor sa se efectueza radiografiereacusaturii sudate J insemnandu-se portiunile defecte , pentru a fi eliminate.
4.5.5.3. Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare arostului , prelucrandu-se corespunzator capete cusaturilor sudate .
Indepartarea pieselor se face prin taiere cu flacara; nu se admite indepartarea prinlovire.
Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare , pana lafata laminatului .
4.6.1.1. Pozitia J grosimea si lungimea cusaturtlor provizorii de prindere vor fi precizatein procesele tehnologice de executie J tinand seama de marca otelului folosit in piesele ce sesudeaza si de grosimea lor.
4.6.1.2. Electrozii cu care se executa cusaturile de prindere vor fi de aceeasi marca cucei care se folosesc la executa rea cusaturilor definitive.
4.6.1.3. Tolerantele la marimea deschiderii rosturilor sunt conform standardelor defotrme si dimensiuni ale acestora si anume J STAS 6726 - 85.
4.7.1.1.Sudarea poate fi execuatata prin orice procedeu de sudfare manuala ,semiautoamata sau cu arc electric I cu conditia ca acesta sa asigure calitatea corespunzatoareimbinarilor sudate .
4.7.1.3. Folosirea electrozilor bazici se face prin uscare prealabila la temperaturaindicata de uzina producatoare . In lipsa nei indicatii I electrozii se usuca in cuptoare la250° ... 300°C , timp de minimum 2 ore.
4.7.1.4.lnainte de inceperea lucrarilor de sudare I reprezentantul serviciului A.Q. aluzinei , impreuna cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de sudare la ansamblul ce5e sudeaza ) vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii , pentru a constata ca suntindeplinite urmatoarele conditii :
a) Ce urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv , in asafel incat sa permita deplasarea termica a pieselor si sa previna concentrareatensiunilor reziduale ;
b) Pe piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele corespunzatoare .c) Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor
fiselor si proceselor tehnologice ;d) Marirea si forma rosturilor este conform a cu prevederile:r standardelor sau ale
procesului tehnologic .e) Zonele pe care se aplica cusaturile sudate , ca si cele invecinate pe 30 ..... 50 mm
. ,sunt bine curatate .f) Piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect .g) Calicatea electrozilor f1uxului si sarmei conform standardului .h) Sudurile de asamb/are provizorie sunt plasate , au dimensiunile conform
proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise .Hafturilefisurate ( sau cu defecte neadmise ) se taie , locul lor se polizeaza si ele seremediaza.
4.7.1.5.0rganele A>Q> I inginerul sudor si maistrii mai verifica ca marginile si fetele ceurmeaza sa se imbine prin sudare sa fie curatate de oxizi si de alte impuritati pana la luciumetalic.
4.7.1.5.1. La imbinarile cap la cap , marginile tablelor sa fie curatate de oxizi si rugina ,prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma I pe ambele fete ale lor si pe 0 latimede 30 .... .40 mm .
4.7.1.5.2.La imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele deadancime , rostul a fost bine curatat pe 0 latime de 30.\.. .40 mm , pe toata lungimea lui .
4.7.1.5.3. Electrozii si fluxurile ce urmeaza sa fie folosite sunt bine uscate .
4.7.2.1. Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologicde sudare intocmit de uzina.
Cusaturi/e sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute inprocesul tehnologic , daca acestea din urma sunt diferite
Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted , unuform lipsit de defecte .
4.7.2.2. La sudarea unui rost , hafturile se vor taia polizandu-se locul lor, sau ele se vortopi partial si ingloba in cusaturile respective.
4.7.2.3. Arcul electruc va fi amorsat numai pe p/acutele terminale tehnologice , in rosturisau prinse special de amorse .
4.7.2.4. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora .Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate .
Craterele neumplute se vor indeparta prin curatire , polizare si resudare .
4.7.2.5. La sudurile prevazute cu resudarea radacinii , completarea cu sudura laradacina se face dupa curatirea si polizarea rostu/ui .
4.7.2.6. La sudarea in mai multe straturi , suprafata stratului exterior va fi curatat dezgura.
Daca se constata fisuri J sdau in caz de dubiu J sudorul va anunta maistrul sau inginerulsudor pentru stabulirea cauzei si a masurilor de remediere ,
4.7.4.7. Se recomanda ca - acolo unde este posibil - sudarea sa se faca in pozitieorizontala .
4.7.2.8. Sudurile de pozitie (verticala , peste cap sau in cornisa) pe santier sau lamontaj vor fi executate numai de sudori cu experienta .
4.7.2.9. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi de sub +5°C , faraaplicarea de masuri speciale.
V.5.GONDITII DE GAL/TATE A PIE5ELOR, ELEMENTELOR,5UBAN5AMBLELOR 51GU5ATURILOR 5UDATE
5,1.1. Abaterile limita de la forma si dimensiunile piese/or si subansamblelor sudatesunt cele specificate in STAS 767/0-88 , cu urmatoarele limite si precizari :
a) Abateri limita la lungimea piese/or sudate
b)Abateri limita la lungimea grinzilor principale-pana la deschideri de 9 m inclusiv-Ia deschideri mai mari de 9 m :c)Abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimeaintre 4,50 si 9 m. )d) Abateri Iimita la stalpi cu capetele nefrezate J
insa prelucrate pentru sudare : +2 .4mmLungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fete/e exterioare
prelucrate ale sudurilor . Daca lungimile rezulta mai mar; , ele se vor prelucra cu discuriabrazive.
e) Pentru a respecta toleranta la deformare « ih ciuperca« , se recomanda ca tap/ilesuperioare ale grinzilor principale sa fie perforate invers la cere, inainte de sudare .
5.1.2. In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble sitronsoane , abaterile la inaltimea si latimea acestor pe zone Ie de montaj+2 3mm
+0 '" 4mm+0 '" ... 6mm
5.2.1. Indiferent de tipul imbinarilor si forma susaturilor , calitatea cusaturilor sudate severifica dimensional, visual - prin examinarea exterioara si cu lupa - prin ciocanire , cu lichidepenetrante , exceptional si prin sfredelire . .
5.2.2. Abaterile dimensionale si de forma a cusaturilor sudate, defectele de suprafataneadmise , sunt cele din tabelul 7 din Normativ C 150-84 .
5.2.3.La examinarea exterioara si cu Iichide penetrante nu se admit:• Fisuri sau crapaturi de nici un fel ;• Crestaturi de topire (santuri marginale ) mai adanci de 5 % din grosimea
pieselor sudate , dar cel mai mult 1 mm la piesele mai groase de 30 mm .• Cratere;• Suprainaltari sau adancimi neadmise ;• Suduri cu solzi sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinal a a cusaturilor ;• Scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi .
5.2.4. Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauri de control sianume: maximum 0 gaura de 8... 12 mm diametru, la2 .... .4 m lungime de cusatura sudataI dupa care aceasta se umple cu sudura .
La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca :• Lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi ;• Incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii ;• Lipsa de topire pe margini sau intre straturi .
5.2.5. Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor ,corespunzatoare claselor de calitate din proiect , sunt cele din tabel 3 dip Normativul C 150-84
5.2.6.Defectele interioare ale cusaturilor suadat , in functie de clasa lor de calitate dinproiect sunt cele din Normativul C 150-84 , si anume din tabelul 8 ( pentru cusaturile cap lacap) si din tabelul 9 ( pentru cusaturile de colt ).
6.1. Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final I
se stabilesc de inginerul sudor al uzinei , responsabil cu lucrarea .
6.2./n cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise , impreuna cu organul desupraveghere , vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere , care vor fi analizatesi avizate de proiectant si beneficiar .
6.3. Defectele din cusaturile greu accesibile se remedieaza pe baza unei tehnologii deremediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor I tinand seama si de prevederile dinprezentul caiet de sarcini .
6.4Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute , ma;adanci , se vor poliza si umple cu sudura.
6.5 . Remedierile defecte/or interioare ca incluziuni , nepatrunderi , etc. din cusaturilesudate I se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare .
Inlaturatea acestor portiuni se face prin :• Polizare sau taiere cu discuri abrazive ;• Rabotare;• Daltuire sau curatire cu dalta pneumatica ;
6.6. Tehnologia de resudare , care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interneminime , se stabileste de inginerul sudor .
6.7.Dupa resudare , locul se curata de zgura si se examineaza din nou .6.8. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prinpolizare.6.9. Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi lac.6.10. Toate remedierile se insemneaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in fisele
de urmarire a executiei .6.11.Tehnologiile de indepartare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze , peste
tolerantele admise , se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea siraspunderea acestuia .
6.12. In general, indepartarea se face la cald , la temperaturi controlate in jur de 600°Csi prin presare usoara .
6.13. In cazul indepartarii de piese si subansamble I locurile indepartate se marcheazape piese si se noteaza in fisele de urmarire a executiei .
7.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform punctului 4 dinSTAS 767/0-88 , iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SORP) , conforminstructiunilor tehnice C 133-82 .
7.2. Pentru imbinarile de montaj pe santier se vor da cu 1..... 2 mm mai mici , urmand caele sa fie alezate la diametrul definitiv 1 dupa asamblarea de proba in u~ina a subansamblelorsi prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina .
Valorile normate pentru forta de pretensionare, unghiul de rotire, momente de strangereinitiale si cele de verificare si corectarea strangerii pentru suruburi grupa 8.8.
Nr. Diam. i Grosimea ICrt. nom. al pachetuluisuruburilor, strans Parametrii normati pentru strangerea
tipul suruburilorfiletului
Min. Max. Forta de Momentul Unghiul Momentele, presiune de de strangere pt.
strangere rotire a verificarea sipt. faza piulitei corectiainitiala pt. faza strangerii
Valorile normate pentru forta de pretensionare, unghiul de rotire, momente de strangereinitiale si cele de verificare si corectarea strangerii pentru suruburi grupa 10.9.
Nr. Diam. GrosimeaCrt. nom. al pachetului
suruburilor, strans Parametrii normati pentru strangereatipul suruburilor
filetuluiMin. Max. Forta de Momentul Unghiul Momentele
presiune de de strangere pt.strangere rotire a verificarea sipt. faza piulitei corectiainitiala pt. faza strangerii
finala suruburilorMin. Max.
mm 9 9 NNt MNj (RNf) 0 MNc MNcmm mm KN daNm grade min max
8.1.1. Controlul pe parcursul executiei are drept scop urmarirea respectarii calitatii executiei, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare , intaoate fazele de executie .
8.1.2. Controlul permanent se face - pentru fiecare faza de executie - de maistri , prinsondaje , de inginerul sudor , organul A. Q. al uzinei , conform tehnologiei proprii .
8.1.3.Pe parcursul executiei , prin sondaj , se vor efectua si controale de catre comisiide delegati ai beneficiarului si proiectantului .
8.1.4.ln vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei , se va infiinta un"registru de control" , ce va fi tinut la biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea . Inacest registru se vor trece urmatoarele :
a) Data controlului;b) Cine a facut controlul ;c) Constatarile facute ;d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul ;
8.1.5. Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei se va da 0 atentie deosebita calitatiigeometriei J supafetelor prelucrarii rosturilor J asamblarii si executiei corecte a prinderilorprovizorii J respectatii tehnologiei de sudare si calitatii cusaturilor sudate .
8.2.Verificarea calitatii
8.2.1.verificarea calitatii se face I in general I in conformitate cu prevederile din STAS767/0-88 su cu cele din Normativ C 150-81 ( referitoare in special la imbinarile sudate ) , cuurmatoarele precizari si completari :
8.2.2.verificarile se fac piesa cu piesa , pe toate fazele executiei I la terminarea unuisubansamblu J la montajul de proba I la primirea pe santier si dupa montaj .
8.2.3.Compozitia si nominalizarea organelor de verificare se stabilesc de beneficairpentru fiecare unitate de excutie ( uzina J santier ) de comun acord cu conducerile unitatilorinteresate .
8.2.4.verificarea calitatii consta in :
8.2.4.1. Verificarea calitatii materialelor de baza ;
8.2.4.2. Verificarea materialelor de adaos : se face conform tabelului 4 din Normativul C150-84 ;
8.2.4.3.verificarea respectarii tehnologiilor de executie ;
8.2.4.4.verificarea calitatii taieturilor si prelucrarii marginilor libere si a rosturilor pentrusudare . Aceste prelucrari trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din Normativul C150-84.
8.2.4.5. Verificarea calitatii cusaturilor se face conform prevederilor Normativului C 150-84 , cu urmatoarele precizari si completari :
• Verificarea dimensionala a cusaturilor sudate ;
• Verificarea aspectului si defectelor de suprafata ;
8.2.4.6. In situatii speciale sau in caz de dubiu in ceea ce priveste""unele defecte desuprafata sau prezenta unor eventuale fisuri , se vor face si verifirari lichide penetrante ,conform STAS 10.214-84 .
Acestea se pot face si la cererea organelor de control.
8.2.4.7. Caracteristicile mecanice , tehnologice si metalografice ale cusaturilor sudatese verifica prin incercari mecanice si examinari metalografice I efectuate pe epruvete ext rasedin placutele tehnologice terminale . Numarul epruvetelor , modul de efectuare a incercarilorca si rezultatele ce trebuie obtinute J trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 5 dinNormativul C 150-84 .
8.2.4.8. Pentru cusaturile cap la cap I uzina constructoare - impreuna cu proiectantul sibeneficairul - vor rntocmi un plan de examinari cu radiatii penetrante si combinat I ultrasunetesi radiatii penetrante .
8.2.4.9. La imbinarile sudate J care se exeamineaza cu radiatii penetrante sau combinat, trebuie sa se cunoasca :
• Locul exact unde s-a facut examinarea ;
• Forma si dimensiunile imbinarii ;
• Modul de prelucrare al radacinii ;
• Poansonul sudorului .
82.4.10. Controlul cu radiatii penetrante se executa conform STAS 6606-86 .
8.2.4.11.Cusaturile sudate cap la cap de clasa de calitate C2 ma; scurte de 500 mm severifica cu raze penetrante in proportie de 100 % . Pentru cusaturile mai lungi I proportia deradiografii se tabileste in functie de total metri liniari .
8.2.4.12. Eventualele defecte aparute la verificari si care nu se incadreaza in toleranteleadmise , se vor remedia . Zonele de remedieri se tree in "fisele de urmarire a lucrarilor " .
8.2.4.13 Rezultatele verificarilor si controalelor cu ultrasunete sau raze penetrante I setree in buletinele tiparite conform modelului din anexa 5 a Normativului C 150-84 .
8.2.4.14. Remedierile efectuate se tree si in fisele de urmarire a executiei .
8.2.1.15 Subansamblele si elementele de constructii se verifica din punct de vedere alaspectului , a\ formei si dimensiunilor geometrice prevazute in proiect .
8.2.4.16Pe parcursul executiei , proiectantul si beneficiarul vor putea face si e; verificariprin sondaj . Aceste verificari nu scutesc intreprinderea executanta de raspundere pentrucalitatea lucrarilor
8.2.4.17 In vederea verificarii sub sarcini a unor subansamble I uzina constructoare vainlesni efectuarea acestor incercari .
8.2.4.18 Toate piesele si subansamblele se vor sabia si grundui in uzina . Nu se vorgrundui fetele superioare ale grinzilor pe care se aplica placile cutate , precum si zonele deimbinare cu SIRP pe santier .
De asemenea I nu se grunduiesc muchiile care se sudeaza pe santie .
9.1. Intreprinderea ce uzineaza structura metalica trebuie sa efectuieze montarea deproba in plan a unor corpuri sau portiuni de planseu I conform prevederilor proiectului deexecutie si acelui de montaj de proba.
9.2. Marimea portiunilor de plansee ce se vor monta de proba in Llzina si tehnologia depremontaj se vor stabili de uzina constructoare , in colaborare cu intreprinderea de montaj sidelegatii proiectantului si beneficiarului .
9.3. La premontaj se va asigura 0 rezemare corespunzatoare a tronsoanelor pe calajede lemn.
9.4. La montajul de proba se urmareste respectarea cotelor din proiect si a calitatiiimbinarilor dintre subansamble . Abaterile constatate la premontajul executat se tree in schitesi masuratori si se prezinta la receptia in uzina a subansamblelor premontate .
9.5.La premontajul de proba in uzina se vor asigura urmatoarele :
• Respectarea I in limite admisibile I a axelor in plan si elevatie ale portiunilor de planseuce 5e premontaeaza ;
• Potrivirea rosturilor ce se vor suda pe santier , in asa fel incat deschiderea rosturilor sanu depaseasca tolerantele prescrise ;
• Potrivirea se alezarea la diametrele finale ale gaurilor pieselor ce se asambleaza prinsuruburi.9.6.Alezarea gaurilor in piesele ce se suprapun se va face dupa corecta montare in
spatiu , cu asigurarea eventualelor contrasageti din proiect l folosind dornuri si suruburiprovizorii de montaj , in asa fel incat la alezare sa nu se produca alunecari intre piese si sa seasigure strangerea pieselor ce se suprapun . _
9.7./ntreprinderea de montaj va stabili cu uzina' constructoare gaurile ce urmeaza a fialezate in uzina sau pe santier la diametrul fonal .
9.8. La imbinarile cap la cap cu eclise prinse cu SIRP se accepta denivelari locale aletablelor de pana la 2 mm , care inainte de montarea ecliselor de joanta se vor tesi I prinalezare , cu panta de minimum 1:10 la talpile superioare si inimi si de 1:25 la talpile inferioareale grinzilor .
9.9. Tot in faza de premontaj 5e va face completarea si remedierea grunduirii tuturorp·,eselor.
9.10. Verificarile dimensionale ale planseului premontat I precum si marcajul final, ca sipregatirea pieselor pentru transport, se receptioneaza de catre comisia formata dinreprezentantii uzinei , intreprinderii de montaj , beneficiarului si proiectantului
10.1. La uzina constructoare se vor face urmatoarele receptii :• Receptia pe grupuri de subansamble , respectiv tronsoane vagonabile
facand parte din acelasi planseu ;• Receptia pe plansee sau tronsoane de plansee montate de proba .
10.2.1.Comisia de receptie pe grupuri de subansamble sau tronsoane va fi stabilita debeneficiar , conform reglementarilor in vigoare I din ea trebuind sa faca parte si delegatiimuterniciti ai beneficiarului , proiectantului si intreprinderii de montaj .
10.2.2.1.Subansamblele sau tronsoanele din grup , dupa inchiderea tuturor fazelor deuzinare , inclusiv eventualele remedieri .
10.2.2.2. Proiectul de executie , inclusiv eventualele modificari aduse in timpul executiei, cu acordul proiectantului .
10.2.2.5. Schitele subansamblelor , curpinzand :• Numarul sarjelor laminate din care s-au executat piesele ;• Numarul poansoanelor sudorilor care au executat imbinarile ;• Numarul si pozitia c1seelor radiografice .
10.2.2.6. Lista materialelor folosite cu copiile certificatelor de calitate si a buletinelor deanalize si incercari .
10.2.2.7. Rezultatele controalelor radiografice ale cusaturilor de sudura , insotite debuletinele de control si cliseele respective.
10.2.2.8. Lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice efectuate in intreprindereade uzinare asupra materialelor si imbinarilor sudate .
10.2.2.12. Fisele de verificari dimensionale ale pieselor prezentate , cu abateriledimension ale constatate .
10.2.2.18.Toate documentele de mai sus vor fi continute intr-un "dosar de receptie " , ce'trebuie prezentatde uzina comisiei de receptie .
10,3,1,La aceasta receptie se prezinta:• Planseul sau tronsonul de planseu ce se receptioneaza , premontat ;• Procesul verbal de receptie interna a planseului ;• Fisa de verificari dimensionale ;• Documentatia de receptie a fiecarui subansamblu ce intra in compunerea
planseului .10,3.2, Comisia de receptie trebuie sa verifice concordanta dintre documentele
prezentate si prevederile proiectului , cele din procesele tehnologice si cele de calitate dinprezentul caiet de sarcini .
10.3.2.4. Calitatea materialelor de baza si adaos , pe baza certificatelor de calitateemise de furnizori sau incercarilor facute de uzina .
10,3.2.5. Corespondenta intre rezultatele incercarilor si valorile caracteristicilor prescrisein standardele de produse ,
10.3.2.7. Pentru cusaturile examinate cu raze penetrante se vor examina buletinele deradiografieri .
10,3,2,8, Certificatele de calitate pentru unele piese , elemente sau subansamble ceintra in componenta placii ce se receptioneaza .
10.3.2.9. Aspectul I forma si dimensiunile unor cusaturi sudate sau imbinari cu suruburide inalta rezistenta , pretensionate .
10,3,2,11. Dupa verificare I comisia de receptie intocmeste un proces verbal in care sevor inscrie :
• Concluziile;• Defectele constatate si masuri de remediere ;• Acceptarea, refuzul sau amanarea receptiei cu termene de remediere a
defectelor ,
11.1. Subansamblele receptionate , se vor vopsi dupa receptie I privitor la protectiaanticoroziva .
11.2. La Iivrare , intreprinderea de uzinare trebuie sa transmita intreprinderii de montaj :• Lista subansamblelor ce se livreaza ;• Planul de marcaj al pieselor ;• Procesul verbal intocmit de comisia de receptie ;• Certificatul de garantie al produselor livrate .
11.3. Mnipularea pentru incarcarea in vehicole se face cu ajutorul unor carlige sau piesedetasabile de apucat I lanturi sau cable.
11.4.Nu se admite prinderea prin sudare a unor piese auxiliare nesecare pentrumanipulare si transport. In caz ca uzina considera acest lucru necesar I se va cere acordulproiectantului .
12.1.lntreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehncica de montaj I
care sa cuprinda si :• Tehnologia de montaj ;• Tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier ;• Tehnologia imbinarilor cu SIRP .
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet desarcini si de standardele , normativele , instructiunile si reglementarile in vigoare .
12.2. Oescarcarea , manipularea si depozitarea pieselor I elementelor sisubansamblelor pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea , suprasolicitareasau deformarea acestora .
12.4. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului , acestea vor fi prinsede carlige I lanturi sau cabluri , cu ajutorul ghidajelor sau altor piese asemanatoare .
12.6. Se interzice sudarea la piese auxiliare de montaj ( urechi , carlige , etc .) depiesele si subansamblele de rezistenta ale structurij sau gaurirea acestora , fara aprobareascrisa a proiectantului.
12.7. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executa rea lucrarilor de sudura pesantier si va fi verificat si - la nevoie - instruit si autorizat .
12.9.Autorizarea se va face pe baza de probe sudate , ce se vor executa subsupravegherea comisiei de autorizare , pe tipurile de sudura prevazute in tehnologia de sudarepe santier si in pozitiile de sudare impuse de lucrare .
12.12. Receptia sudurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privindefectuarea receptiei obiectelor de investitie , tinand seama de prevederile din STAS 767/0-88 .
constructii prin aceasta intelegandu-se trasarea axului terenului,a bornelor de referinta,acailor de circulatie si a Iimitelor terenului pus la dispozitia antreprenorului.
Predarea se face pe baza de proces verbal de predare primire semnat de ambele parti.b) Antreprenorul are obligatia sa execute lucrarea in termenii contractului,pe propria
raspundere,pe baza datelor prevazute in proiectul tehnic.Pentru aceasta ei trebuie sa verifice documentele primite de la investitor si sa-I
instiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate sau propuse.Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de
investitor.Erorile intervenite pe parcursul executiei lucrarilor vor fi corectate de antreprenor pe
cheltuiala sa,cu conditia ca acestea sa nu fie generate de date incorecte furnizate in scris.Pentru verificarea executiei lucrarii antreprenorul este obligat sa pastreze si sa
protejeze toate reperele,normele si sau alte obiecte folosite la trasare si sa faciliteze accesulinvestitorului si consultantul pentru verificari si controa/e ori de cate ori acestia doresc.
De asemenea antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta date/or luate inconsiderare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la naturaterenului de fundare,prezenta sau absenta unor gospodarii subterane,a panzei freatice si sa-Iinstinteze pe investittor de eventualele nepotriviri in vederea solutionarii lor.
Inainte de inceperea lucrarilor investitorul trebuie sa stabileasca de comun acord cuantreprenorul conditiile speciale de executie si anume:
-Iocul de depozitare a pamantului rezultat din sapaturi;-surse de pamant pentru umpluturi sau locul de depozitare a pamantului din sapaturi ce
va fi folosit pentru ump/uturi;-Iocul de depozitare a pamantului vegetal;-distantele de transport ale acestora ca si al celorlalte materiale necesare.Confectia metalica s-a proiectat conform urmatoarelor normative in vigoare :STAS 1056411 - 81 - Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilorC 150 - 84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudateP 100 - 92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor delocuinte, social culturale, agrozootehnice si industrialeC 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor deconstructii si instalatii aferente
- Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montajP 118 - 85 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privindprotectia la actiunea foculuiSTAS 920 - 69 ,STAS 920 - 69 -Imbinari cu suruburi ;
Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei.De asemenea prescriptiile revizuite sau elaborate dupa intocmirea prezentului caiet de sarcinidevin obligatorii in noua forma dupa publicare.
Materialele ce intra in componenta constructilor metalice, table si profile metalice, facparte din grupa de oteluri de uz general pentru constructii - STAS 500/1 - 78 - si se vorincadra in conditiile de calitate prevazute de standardele corespunzatoare fiecarui tip dematerial.
Se va folosi otel marca OL37 conform STAS 500 - 78.Materialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile
mecanice conform marcii si claselor de calitate prevazute in proiect pentru fiecare element,garantate prin certificatul de calitate.
Marcile si c1asele de calitate ale otelurilor, materialele de baza, precum si caracteristicilemecanice ale organelor de asamb/are (suduri, suruburi, piulite si saibe) nu pot fj schimbatefara acordul scris prealabil al proiectantului.
Uzina de confectii metalice va lua toate masurile necesare ca in elementele deconstructii sa nu introduca alte materiale decat cele prevazute in proiect si cu calitatilecorespunzatoare.
Elementele componente ale constructiilor meta lice s-au incadrat conform STAS 767/0-77 in categoria de executie "A".
Conform normativelor C150 - 84 si P100 - 92 s-a stabilit ca imbinarile sudate sa seexecute de c1asa "C2" de calitate.
Orice nepotrivire sau neconcordanta constatate cu ocazia verificarii proiectelor sau peparcursul operatiilor de asamblare in uzina se va aduce la cunostinta proiectantului pentru aefectua corectiile necesare inainte de trasarea sau debitarea materialelor.
Inainte de trasare sau debitare, laminatele se vor verifica bucata cu bucata in ceea cepriveste aspectul exterior, dimensiunile si planeitatea, verificandu-se daca acestea seincadreaza in tolerantele admisibile prevazute de norme.
Verificarea se va face pe baza numarului sarjei si a lotului, imprimat pe laminat si pebaza certificatelor emise de furnizor.
Indreptarea laminatelor se va face in conditiile STAS 3461 - 75. Grice metoda de acorecta eventualele defecte ale materialelor neprevazute in norme este interzisa.
13.1. TrasareaConstructiile meta\ice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind tehnologia
proprie fiecarui atelier specializat.Indiferent de tehnologia utilizata se va tine seama ca valorile cotelor inscrise pe detalii
sunt cote finale care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare.De aceea la trasare se va lua in considerare latimea taieturilor, trasaree executandu-se cuprecizie de ± 1,00 mm.
Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oarecare , cu exceptia cazurilorcand se fac mentiuni specifice In desenul de executie .
Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cota.
13.2. TaiereaIn cazul taierii termice , marginile care urmeaza sa ramana Iibere , precum §i cele care
nu se vor topi complet ( pe intreaga grosime) prin sudare , trebuie sa se lncadreze In c1asade calitate II , conform STAS 10546-76 . Marginile care se vor topi complet prin sudare ,precum §i toate marginile pieselor care au rol de fururi , trebuie sa se lncadreze in clasa decalitate III , .
Piese\e vor fi cura\ate §i uscate In zona de efectuare a taieturii . La otelurile cugranulaiie fina,se recomanda preTncalzirea acestei zone Tn cazurile §i Tn condiiiile p~escrise TnSTAS 9021-75 .
Preancalzirea se va extinde pe 0 latime de 4 ori grosimea piesei , dar cel puiin 100 mmde fiecare parte a taieturii . La piese din alte oteluri , preancalzirea se executa numai daca seprescire In documentatia tehnica de executie , care va cuprinde In acest caz toate datelenecesare.
Dupa taierea termica , marginile taieturii precum ~i suprafetele adiacente pe 0 latime decel pu~in20 mm , se vor curata de zgura , stropi §i prelingeri de metal, precun §i de bavuri .
Piesele care prezinta dupa taierea termica neregularitati locale mai mari decat celeprescrise pentru clasa de calitate respectiva a taiturii , pot fi utilizate I numai daca acesteneregularitati nu depa~esc dublul valorii prescrise ~i cu conditia remedierii lor. Remedierea seva face prin polizare , care se va executa cu 0 panta de maximum 1 : 10 fata de suprafatataieturii , sau prin lncarcare cu sudura . Aceasta din urma se ~dmite numai cu conditiarespectarii tehnologiei de sudare pentru remedieri prescrise in documentatia tehnica deexecutie ,iar In cazul marginilor libere ale elementelor de categoria de executie A estenecesar ~iacordul scris prealabi\ a\ proiectantului .
Prelucrarea mecanica ulterioara a marginilor taiate termic este obligatorie numai dacase prescrie In proiect . In acest caz , se va lndeparta un stat de minim 2 mm adancime .Suprafata ramasa nu va prezenta neregularitar1i sau fisuri .
In cazul taierii cu foarfeca sau prin ~tantare , marginile care urmeaza sa ramana libere ,sau care nu vor fi complet topite prin sudare , se prelucreaza prin polizare su rabotare .In cazulpeiselor din grupa de executie A , prelucrarea se extinde In mod obligatoriu pana la 0
adancime de eel putin 2 mm la piese cu grosimi pana la 14 mm inclusiv , respectiv eel putin 3mm la piese mai groase .
Marginlie care urmeaza sa fie topite complet prin sudare , precum ~i marginile pieselorcare au rol de fururi , nu se prelucreaza , daca aceasta nu este prescrisa In proiect .
La marginile libere ale pieselor taiate cu fierastraul , se vor lndeparta bavurile prinpolizare.
Taierea pieselor cu unghiuri intrande se va face dupa executatrea prin a~chiere a uneigari cu diametrul egal cu dub\ul rauei de racordare prescrise In proiect , la care se racordeazatangent laturile taieturii . Se poate renunta la aceasta gauirire daca taierea se executa termic lama~ini automate. Daca In proiect nu se specifica raza de racordare , aceasta se va realiza deminimum 25 mm .
Debitarea laminatelor se poate face cu ferastraul, cu foarfeca sau cu flacara. Taieturiledate in elemente nu au voie sa prezinte fisuri sau crestaturi, iar cele care prezinta se vorprelucra pana la disparitia acestora.
Se admite taierea pieselor din otel cu flacara oxigaz.Neregularitatile dupa taierea cu flacara se vor rectifica.
Gaurile se executa cu burghiul sau prin poansonare(stantare).Poansonarea gaurilor se poate face numai la piese mai subtiri de 16 mm si diametre de
maxim 18 mm.Gaurirea cu burghiul se executa la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului,
iar gaurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmand ca inainte deasamblare sa se faca alezarea \a diametrul definitiv.
Este interzisa ajustarea gaurilor cu pi la, largirea lor cu dornur; sau cu flacaraoxiacetilenica.
Gaurile trebuie sa fie circulare(daca nu se prevade prin proiect astfel), fara rizuri si cuperetii perpendiculari pe suprafata materialului, iar muchiile sa fie curatate de bavuri.
Gaurile pentru 1mbinare trebuie sa aiba diametru final mai mare cu 1 mm decatdiametru tijei ~urubului .
Muchia gaurii , adiacenta capului de a~ezare a surubului , va fi te~ita la 45° pe latimeacorespunzatoare , astfel lncat racordarea tijei la capul de a~ezare sa nu vina In contact cugaura.
La constructiile de categoria de executie A conform STAS 767/0-77 gaurile executate~tantare trebuie sa fie ulterior prelucrate I dupa cum urmeaza :
-Ia piesele cu grosime peste 12 mm , gaurile vor fi alezate , lndepartand un stratde material de eel putin 2 mm pe raza ;
-Ia piesele cu grosime de eel mult 12 mm , executate din OL 44 I OL 52 sau alteoteluri slab aliate , gaurile vor fi alezate lndepartand wn strat de material de cel putin 1 mm peraza;
-Ia piese cu grosime de cel mult 12 mm , executate din OL 37 , se lndeparteazabavura prin polizare .
La constructii din categoria de executie B conform STAS 767/0-77 gaurile executateprin ~tantare 1 vor fi ulterior prelucrate duop cum urmeaza :
--Ia piesele cu grosime peste 12 mm , gaurile vor fi alezate , lndepartand un stratde material de cel putin 1 mm pe raza ;
-Ia piesele cu grosime de cel mult 12 mm , executate din OL 44 , OL 52 sau alteoteluri slab aliate , se lndeparteaza bavura prin polizare ;
-Ia piese cu grosime de eel mult 12 mm , executate din OL 37 , se admit gauri~tan\ate fara prelucrare ulterioara .
Pentru constructiile din categoria de executie A , diametrul final va fi obtinut prinprelucrarea gaurilor dupa preasamblarea In pachet a pieselor 1mbinate lntr-un nod.
Pentru constructiile din categoria de executie B diametrul final poate fi obtinut prinprelucrarea individual a a fiecarei piese de 1mbinat .
Ovalitatea unei gauri (exprimata prin diferenta dintre diametrul maxim ~i diametrulperpendicular pe acesta , masurate In acela~i plan) se admite sa fie :
eel mult 0,3 mm pentru constructii de categoria de execu\ie Acel mult 1 mm pentru constructii de categoria de executie B.
Cand piesele de 1mbinare sunt gaurite lmpreuna In pachet pana la diametrul final , seadmite ca pentru fiecare gaura strapunsa prin pachet , abaterea centrului fata de pozitia luinominala sa fie de :
- eel mult 2 mm pentru constructii de categoria de executie A- cel mult 3 mm pentru constructii de categoria de executie B.
Cand piesele din imbinare sunt gaurite individual pana la diametru final , abatereacentrului unei gauri fata de pozitia nominala trebuie sa fie , pentru constructii din categoria deexecutie b , cuprinsa intre 0,3 mm ~i 1 mm pentru cel mult 35% din numarul gaurilor de1mbinare; pentru restul de gauri aceasta abatere nu trebuie sa treaca de 0,2 mm .
Trasarea se admite numai pentru gaurirea In pachet a pieselor de 1mbinare , la trasarese admite abaterea centrului fata de pozitia lui nominala sa fie de eel mult 1 mm ( pe oricedirectie din planul de trasare ) .
Axul longitudinal al gaurii trebuie sa fie perpendicular pe suprafetele de contact dintrepiesele de Imbinat ; se admite 0 abatere de perpendicularitate de maximum 3 % dar nu maimult de 3 mm pe grosime totala a 1mbinarii , duop cum urmeaza :
la 10 % din numarul gaurilor din 1mbinare , pentru constructii din categoria de executieA,la 20% din numarul gaurilor din 1mbinare , pentru constructii din categoria de executieB.
Gaurile pentru suruburi se vor executa dupa operatiile de indreptare si sudare, iar acolounde este cazul si exista posibilitati, piesele de strans adiacente se vor gauri simultan pentrugarantia pasuirii pozitiilor.
13.4.1.Pregatirea pieselor pentru asamblareInainte de asamblare , piesele trebuie taiate ~i indreptate , daca acest lucru este
necesar , pentru ca ele sa vina In contact pe toata suprafata prevazuta ~i asamblarea sa sepoata face fara for1area lor. Abaterile limita de la frama ~i dimensiuni vor fi urmatoarele :
-Abaterea limita de la rectilinitate a profilelor ldreptate la rece sau la cald se exprimaprin sageata , a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/10000 din lungimea piesei , darfara a depa~i 10 mm .
La lndreptarea tablelor , abaterea limita dintre acestea ~i 0 rigla de otel cu lungime'a de1 m a~ezata In orice directie $i in orice loc pe suprafa~a lor, este de maximum 1,5 mm .
La piesele lndoite , abaterea limita se exprima prin marimea rastului dintre acestea ~i un~ablon a carui lungime musurata pe un arc este egala cu lungimea zonei de lndoire ,dar faraa depa~i 1,5 m . Marimea rostului nu va depa~i 1 /500 din lungimea arcului zonei de lndoire ,dar maximum 3 mm .
Abaterile limita de trasare ce trebuie respectate sunt conform STAS 767/0-77 pct.2.3.3 ,2,3,4 - tabel 1 , 2.3.5 - tabel ~i pct. 2 , 2.3.6.
Toate operatiile legate de procesul de asamblare (in special sudurile) se vor efectua inhale inchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C.
AsambJarea e/emente/or de constructie metalica se va face pe p/atforme de montaj saudispozitive potrivite care sa asigure pastrarea precisa a pozitiei pieselor asamblate in vedereasudarii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element va fi stabilita print-unproces tehnologic elaborat de specialistii uzinei de confectii metal ice. Aceasta ordine deasamblare trebuie astfel aleasa incat sa asigure posibilitatea sudarii tuturor pieselorcomponente in conditiile normale de lucru.
Asamblarea provizorie prin sudare in puncte trebuie executata de sudori autorizati si cuelectrozi de aceeasi marca ca si cele definitive de rezistenta. Lungimea punctelor de prindereva fi de minim 60 mm, iar grosimea in functie de procesul de sudare dar nu sub 3 mm.
Asamblarea si prinderea provizorie trebuie facute astfel incat dupa eventualele abateritrebuind sa se incadreze in limitele tolerantelor admisibile conform punctului 2.3. din STAS767/0-77.
Procedeele si metodele de sudare precum si eventualele tratamente term ice necesarese vor stabili de catre tehnologul sef al uzinei folosind numai procedee tehnologice omologatecare se vor alege in primul rand pe considerente de calitate si in al doilea rand pe considerenteeconomice.
Toate materia/ele de adaos (e/ectrozi, sarme si fluxuri) pentru sudurile manuale,automate si semi automate vor fi de tip bazic si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicilemecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu minimum 20 % rezistentamaterialelor de baza.
In tehnologia de sudare se vor prevede cele mai potrivite masuri pentru reducereadeformatiilor si prevenirea concentrarii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare apieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudura, a trecerilor, etc. si indicareaparametrilor optimi si regimurile de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile si dec1asele de calitate prevazute in desenele de executie, cu respectarea abaterilor limitaprevazute in normativul C 150 - 84.
La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului pus anterior, se va curata cu grija deorice urma de zgura, mai ales marginile, iar eventualele defecte se vor inlatura si reparainaintea aplicarii stratului urmator.
Se recomanda pe cat posibil sudarea sa se faca in pozitie orizontala, evitandu-sesudarea in pozitie verticala sau peste cap. La executa rea cordoanelor de sudura se va asiguratrecerea lina de la materialul de baza la sudura.
Eventualele remedieri ale defecte/or se vor executa cu respectarea prevederilorstandardelor si normelor in vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvente trebuie sa sestabileasca cauzele aparitiei lor si masurile ce se impun pentru excluderea repetarii lor.
Daca defectele din cordoanele de sudura greu accesibile nu se pot remedia in conditiinormale remedierea lor se va face la propunerea uzinei si cu avizul proiectantului despecialitate.
Lucrarile de sudura se vor executa numai de catre persoane autorizate avand calificaricorespunzatoare calitatii impuse.
13.4.2 .. Protectia anticoroziva, marcarea si premontajul uzinalPentru conditii normale de exploatare confectiile metalice se vor proteja anticoroziv cu
un strat de miniu de plumb si doua straturi de vopsea de ulei, aplicate inca din uzina, protectiece se va reface in aceeasi structura dupa executarea sudurilor de montaj.
Pentru medii agresive de exploatare se vor face studii specializate pentru indicareaprotectiei corespunzatoare si se vor intocmi caiete de sarcini care trateaza aceasta operatie.
Se va urmari si consemna in procese verbal~ de lucrari ascunse aplicarea protectieianticorozive pe suprafete interioare ale elementelor care urmeaza sa fie inchise.
Toate elementele de constructii metalice trebuie marcate inainte de receptia in uzina.Marcarea se va face cu vopsea in contrast si rezistenta la intemperii. Operatiunea de marcarevor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0. - 77.
Pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea constructiilor metalice pe santier, secere premontajul elementelor si subansamblurilor in uzina. In vederea realizarii premontajului,
imbinarile care sunt destinate a fi executate cu sudura de montaj au fast prevazute cu suruburide centrare pentru montaj.
Conform legislatiei in vigoare factorii care participa la executarea constructiilor metaliceISI vor alinia activitatile astfel incat f1uxul operatiilor tehnologice sa decurga normal, faraintreruperi, incrucisari sau suprapuneri. Astfel uzinei de confectii ii revine sarcina ca pe langatehnologia de uzinare sa execute si marcarea, depozitarea si ambalarea pentru transport.
Transportul constructiilor metalice se va face cu mijloace adecvate de catreintreprinderea de montaj sau uzina de confectii pe baza proiectului tehnologic intocmit deultima.
Livrarea elementelor confectionate catre santier se va realiza pe baza unui graficaprobat de beneficiar avand in vedere ordinea de montaj.
Conform prevederilor pet. 13.8. din normativul P100 - 82 executantul are obligativitateaintocmirii proiectului de montaj, care trebuie sa respecte continutul cadru din respectivulnormativ.
Elementele componente ale structurilor de rezistenta vor fi executate in uzina si livratepe santier pentru montaj sub forma de subansamble.
In santier lucrarile de executie constau in operatii de asamblare la sol si la pozitie asubansambelor si montaj final.
Ele se vor executa pe baza proiectului de montaj intocmit in care se vor indica: coteleprincipale ale constructiei (cotele de control), ordinea in care se face montajul si se executaimbinarile, dispozitivele si utilajele folosite, etc. tinand cant de urmatoarele :
tehnologia de executie a lucrarilor se va stabili pe categorii de operatii ;montarea diferitelor parti ale constructiei se va face introducand pe masura montariielemente\or de legatura, contravantuirile prevazute in proiect, astfe\ incat partearidicata sa aiba asigurata stabilitatea si rezistenta necesara pentru a prelua incercarilece pot surveni in timpul montajului ;fixarea constructiei si executarea imbinarilor definitive de montaj 5e vor face dupaverificarea pozitiilor in plan si pe verticala a elementelor constructiei si acorespondentei lor cu cotele din proiect ;in timpul montajului provizoriu si la definirea pozitiei constructiei se va urmari evitareainsumarilor de abateri astfel incat sa nu depaseasca tolerantele admise de STAS 767/0-77 ;se interzice fortarea constructiei (sau a unor elemente componente) prin presare,indoire sau lovire, evitandu-se astfel deformarea pieselor silsau aparitia in ace5tea aunor eforturi suplimentare ;definitivarea imbinarilor se va face in ordinea prevazuta in proiectul de montaj.
Elementele de legatura se vor centra la montaj prin intermediul prinderilor cu gaurivalizate.
Inadirile prevazute in proiect pentru realizarea constructiilor metalice se vor efectua 18sol sau la pozitie functie de pozitia in constructie si de tehnologia de montaj adoptata
Prinderile s-au proiectat a 5e executa cu sudura si cu suruburi brute.De asemenea executantului ii revin unele obligatii suplimentare inaintea inceperi
lucrarilor de montaj in cazul elementelor care se imbina prin sudura pe santier conforrrpunctului 5.13 - 5.15 din normativul C 150 - 84. .
In timpul executiei constructiilor metalice, elementele si subansamblele componentEsunt protejate anticoroziv inca din uzina. In zonele in care s-au executat suduri de montaj salin care protectia a fost deteriorata la transport sau la montaj, aceasta se va reface in structureprevazuta in proiect.
OBSERVATIE: Inainte de inceperea oricarei lucrari de confectii metalice, intreprindereacare uzineaza precum si cea care monteaza constructia au obligatia sa verifice documentatiatehnica de executie si sa semnaleze laboratorului acestuia orice omisiune sau nepotrivireconstatata. (vezi pct. 1.5. din STAS 767/0 - 77).
14.1.Montarea §uruburilorSub fiecare piuli\a se va pune cate 0 §aiba astfel incat filetul ~urubului sa nu patrunda
in gaura cu mai mult de 1/3 din grosimea piesei dinspre piuli\a 1 dar nu mai mult de 3 mm .Daca in proiectul de excu\ie nu se prevede astfel se vor folosi ~aibe conform STAS
1388-72 .Cand fe\ele exterioare ale pachetului de piese imbinate sunt constructiv inclinate ,fa~a
de axul gaurii (de exemplu fe\ele interioare ale ale talpilor la profilele U ~i I ) sub piuli\a se vapune 1 pentru compensarea inclinarii , 0 ~aiba conform STAS 2242-57 .
Strangerea piulitelor la §uruburile din aceea§i imbinare se va face pornind de la mijloculimbinarii catre capete , strangand piu\i\ele alternativ catre un capat ~i celalalt al ~irurilor de~uruburi In paralel pe toate ~irurile .
Strangerea piulitelor se face manual interzicandu-se folosirea de prelungitoare la chei ,~urubul cu piuli\a stransa trebuie sa asigure intre piesele imbinate , fOr\a de strangereprevazuta In proiectul de execu\ie .
Modul de asigurare a piuli\elor impotriva desfacerii lor in timpul exploatarii , esteprevazut In proiectul de executie .
Se interzice asigurarea prin ~temuirea capatului filetat al ~urubului sau prin puncte desudura.
Controlul executiei se va face atat in etapa de uzinare cat si la montaj, urmarindu-sepermanent calitatea confectiilor metalice cu respectarea intocmai a proiectului elaborat.
La uzinare se va efectua controlul tehnic dupa fiecare faza de prelucrare, insistandu-sela verificarile dupa debitare, dupa prelucrare, dupa ansamblare si dupa sudare cu scopul de apreveni introducerea in fabricatie a unor materiale sau piese necorespunzatoare exigentelor incalitate prescrise in proiect si de a avea asigurate conditii necesare pentru efectuarea unorstudii de calitate, iar in final a unor subansamble la nivelul exigentelor impuse.
Executia operatiilor determinate ca preincalzirea, detensionarea, prelucrarea marginilorsi a rosturilor de sudare, sudarea propriu-zisa, asamblarea si premontajul, se va supravegheade personal autorizat si competent.
Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului. In acest scop, pentruconstructiile a caror forme integrale nu permit accesulla suduri, se prevede controlul partial pesubansamble a acestora.
Toate sudurile prezentate la control trebuie sa fie curatate de zgura, de stropi sinevopsite.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101 - 77 sinormativ C 150/84. Tolerantele de uzinare vor trebui sa se inscrie sub limitele admise inaceste norme corespunzatoare c1asei de precizie respective.
La montaj controlul tehnic se va efectua urmarindu-se calitatea subansambluriloruzinate, calitatea imbinarilor de montaj, forma si cbtele obtinute in plan si elevatie pentruconstructia finala. Toate acestea trebuie sa respecte prevederile STAS 767/77 si anormative lor C 56 - 85 si C 150 - 84.
Montajul elementelor pe santier se va tine seama de reglementarile in vigoare privindreceptia, expedierea si primirea marfurilor, cu care ocazie se vor infheia procese verbale.
Montajul constructiilor din otel se face pe baza documenta\iei tehnice elaboarate deintreprinderea de montaj cu respectarea indicatiilor prevazute in proiecte .
Inainte de inceperea montajului I se vor face verificarile prescrise privind comportareaunor piese sau elemente sub incarcari la montaj , precum si verificarea pozittiei in plan §i anivelului fetei superioare ( inclusiv §uruburile de ancoraj sau golurile pentru §uruburi ) , azonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel . ( punctele 4.1.f §i 4.1.g STAS767/0-77 ) . De asemenea , se va verifica daca exista nepotriviri intre elementele car urmeazasa fie asamb\ate; In cazul in care sunt necesare remedieri I acestea se vor executa 'inconditiile meniionate la punctul 4.10 al STAS 767 / 0-77 I adica :
Intreprinderea executanata trebuie sa permita proiectantului §i beneficiarului ( care incazul uzinarii I este in general intreprinderea de montaj ) sa efectuieze verificari atat infazele intermediare I de uzinare I respectiv de montaj cat §i la incheierea acestora .Aceasta nu scute§te intreprinderea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor
Pentru orice abateri de la conditiile de calitate prescrise , intreprinderea executanta vaproceda imediat la operatii de remediere I daca pentru aceste sunt prevazute solutii indocumentatia tehnica de executie sau in prescripiiile tehnice . In caz contrar , lucrarilepot fi continuate numai dupa de proiectantul §i-a dat avizul in scris in acest sens ~idupa execitarea tuturor remedierilor in conformitate cu soluiiile pe care le-a indicat .Defectele §i nepotrivirile pieselor sau elementelor componente ale constructiei din otelse vor remedia de catre intreprinderea executanta careia i se datoresc I indiferent demomentul constatarii lor .Toate remedierile efectuate vor fi consemnate Tn proceseverbale I meniionandu-se pe ce baza s-au adoptat soluiiile respective.Pentru toate lucrari\e care urmeaza sa devina ascunse prin acoperire sau inglobate inalte categorii de lucrari sau elemente I se vor Tntocmi procese verbale de lucrariascunse , conform reglemantarilor legale in vigoare .Verificarea imbinarilor prin §uruburi se face conform STAS 767to-77 I cu urmatoarelecompletari :
- verificarea gaurilor se face individual , atat pentru piesele separate cat §i pentrupiesele din Tmbinare :- verificare Tmbinarilor cu §urub se face pentru fiecare §urub din Tmbinare ;- verificarea aspectului gaurilor I pieselor folosite la Tmbinari ~i a imbinarilorefectuate se face cu ochiul liber ;- verificarea dimensiunilor pentru gauri ~i pentru piesele de Tmbinare se face cuinstrumente obi~nuite de masurare I
- verificarea strangerii la imbinarile cu ~uruburi se face folosind 0 cheiedinamometrica I se admite folosirea procedeului de lovire cu ciocanul ,verificarea strangerii facandu-se cu 0 chieie obi~nuita
Toate constatarile facute cu ocazia controalelor de diverse etape se vor inscrie inprocese verbale semnate de toti factorii ce concura \a rea\izarea constructiei.
Toate elementele de constructii din otel trebuie sa fie receptionate inainte de livrare, prinorganele de control tehnic de calitate ale uzinei.
Receptia se face dupa terminarea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilorde protectie anticoroziva.
Rezultatele verificarilor efectuate atat pe parcursul uzinariicat si la receptia in uzina, SE
vor consemna in certificatele de calitate eliberate de uzina in conformitate cu dispozitiile legalEin vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va intocmi dosar de receptie care sccuprinda datele prescrise la punctul 5.13 din STAS 767/1 - 77.
Elementele respinse la receptie vor fi remediate. Daca remedierile nu sunt posibile,precum si in cazurile cand documentele de verificare a calitatii Iipsesc sau sunt incomplete,decizia asupra admisibilitatii elementelor respective va fi luata de catre proiectant. In cazulcand se prevad efectuarea unor incercari sau modificari ale elemente/or in cauza, dispozitii/ese vor da in scris si vor face parte integranta din dosarul de receptie, ca si rezultateleincercarilor sau verificarea executarii corecte a modificarilor prescrise.
Uzina trebuie sa prezinte intreprinderii de montaj piese scrise (insotite la nevoie deschite), din care sa rezulte toate modificarile care au intervenit fata de proiect si careinfJuenteaza montajul. Aceste date vor fi comunicate intreprinderii de montaj cel mai tarziu lalivrarea elementelor respective.
Uzina va transmite intreprinderii de montaj copii dupa dosarele de receptie.16.2.Receptia pe santier
Procedurile receptiei pe santier a confectiilor metalice uzinate se vcr desfasura curespectarea prevederilor legale in vigoare. Se vor respecta strict prevederile din "SISTEMULDE EVIDENTA IN ACTIVITATEA DE CONTROL TEHNIC AL CALITATII CONSTRUCTIILOR"elaborat la IGSIC si publicat in B.C. nr. 2/81.
VI . MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
1. Personalul muncitor, inainte de inceperea instructajului de protectie a muncii specificmeseriei si lucrarilor ce Ie va executa i se vor prelucra in mod obligatoriu si articolele necesaredin Normele de protectia muncii in vigoare, elaborate de Ministerul Muncii si MinisterulSanatatii vol. 1 N. P. M. G. "Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrari deconstructii - montaj ", vol. 4 N. P. M. OTF. "Lucrari de organizare si lucrari pe timp friguros" vol.10 N. P M. - PES - Obligatii si raspunderi precum si delimitarea lor in domeniul protectieimuncii, ale proiectarii, executie si beneficiar la realizarea lucrarilor de constructii - montaj".2. Inainte de inceperea lucrului se vor verifica :
- intregul personal muncitor sa aiba facut instructajul de protectie a muncii sivizita medicala ;
- personalul muncitor sa nu fie bolnav, obosit , sau sub influenta bauturiloralcoolice si sa fie dotat cu echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor ce Ie au de executatconform "Normativului pentru acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului delucru"
- locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile si puturile vorfi imprejmuite.
3. Se va acorda atentie deosebita lucrarilor de manipulare mecanizata pe orizontala siverticala, in conformitate cu art. 2. 18 - 2. 23 din N. P. M. si cap. V din Normele republicane.
4. Pentru lucrarile de instalatii electrice se vor respecta normele specifice din cap. VIIIdin Norme republicane.
5. In lucrarile de instalatii termice, hidro se vor respecta prevederile din vol. 7 - N. P. M.- "I. T. ".
6. La montarea confectiilor metalice se vor respecta prevederile din vol. 6 N. P. M. "U.T. " dindu-se deosebita importanta art. 4 privind pistolul de implintat bolturi.
7. Pentru lucrari de izolatii si pregatire a materialelor izolatoare se vor respectaprevederile din vol. 8 - N. P. M. I. I. , se va da importanta deosebita lucrarilor la inaltimeprecum si modului de depozitare, transport si ventilatie in timpullucrului cu materiale volatile,inflamabile, explozibile, toxice ( vopsele, lacuri, emailuri, etc).
8. Se vor respecta masurile de protectie prevazute in normative pentru executa realucrarilor de constructii precum si instructiunile fabricilor producatoare de materiale. .
9. Pentru alte categorii de lucrari pentru care nu sint reglementari privind normele detehnica securitatii si protectiei muncii inainte de inceperea lucrarilor, constructorul sibeneficiarul vor solicita proiectantul sa elaboreze masuri speciale de protectie a munciiadaptate specificului categoriei de lucrari respective.
10.Masurile de protectie a muncii din prezentul proiect nu sint limitative, constructorul sibeneficiarul trebuie sa faca propuneri de imbunatatire a masurilor de protectie a muncii,intotdeauna, cind este posibil necesar.
VI. Instalatii sanitareI.Toate echipamentele ~i materialele utilizate vor avea caracteristicile corespunzatoarestandardelor ~inormelor in vigoare. Ele vor fi insotite de :- certincat de calitate aI furnizorului care sa confirme caracteristicile tehnice;- fi~e tehnice contimlnd caracteristicile produsului;- instructiuni de montare, probare, intretinere ~i exploatare;- certificat de garantie2.La executarea lucrarilor se defli~oara urmatoarele faze de lucru :- toate materialele ~i utilajele se vor supune controlului vizual inaintea montarii,deficientelesemnalate fiind remediate; in caz ca remedierea nu este posibila se vor inlocui aparatele,materialele~i utilajele respective;- pastrarea materialelor ~i a utilajelor se va face in depozitele de materiale ale ~antierului,curespectarea masurilor de prevenire ~i stingere a incendiilor ~i in conformitate cuinstruetiunilefurn izoru Iu i;- manipularea materialelor se va face tinand cont de prescriptiile din normativele detehnicasecuritatii muncii;- imbinare, etan~are ~i fasonare;- montarea conductelor;- montarea armaturilor;- to ate armaturile se monteaza in pozitia "inchis" numai dupa ce in prealabil au fostverificate~i incercate.3. Ver(ficari $i probe:in toate fazele de executie controlul va avea in vedere verificarea calitatii materialelor ~iexecutia lucrarilor conform proiectlui.Se vcrifica :- toate materialele ce vor fi puse in opera, prin control vizual;- montarea corecta a obiectelor sanitare ~i accesoriilor, pozarea corecta a conductelor;- realizarea imbinarilorDupa executarea instalati ilor se vor veri fica conditiile estetice ~i de functionalitateurmarind:- integritatea obiectelor sanitare;- pozi~ia de montaj a obiectelor sanitare ~i a accesoriilor acestora;- fixarea solida a obiectelor sanitare ~i a aparatelor;- montarea co recta, estetica ~i etan~a a armaturilor ~i robinetilor de serviciu/trecere;- executarea corecta, estetica ~i etan~a a legaturilor obiectelor sanitare la conductele decanalizare menajera;- functionarea corecta a sifoanelor obiectelor sanitare ~i de pardosealii, a preaplinuluirezervoarelor de spalare;
- realizarea unui jet continuu de apa, 0 inchidere perfecta ~i 0 u~oara menavrare aarmaturi lor/robineti lor;- asigurarea functionarii instalatiei Taxaa depa~i nivelul de zgomot admisibil;14in vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cuprevederile din proiect, reglementarile tehnice privind executia lucrarilor aferente,precum ~i ainstructiunilor de montaj.VII. Instalatii termice:.Toate echipamentele ~i materialele utilizate vor avea caracteristicile corespunzatoarestandardelor ~i normelor in vigoare. EJe VOl' fi insotite de :- certificat de calitate al furnizorului care sa confirme caracteristicile tehnice;- fi~e tehnice contimlnd caracteristicile produsului;- instruetiuni de montare, probare, intretinere ~i exploatare;
- certificat de garantie
V1I1. GENERALITATIPRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA
a) NORME, NORMATIVE, MASURI P.S.1. SI PROTECTIA MUNCII CETREBUIE RESPECTATE IN PROIECTAREA SI EXECUTIA INSTALATIILORTERMICE
1. Norme generale de protectia muncii, 2002.
2. Legea protectiei muncii nr. 90/1996.
3. Ordin M.l.nr. 775/1998 - Norme generale de prevenire si stingere aincendiilor.
4. P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor.
5. I 13/2002 - Normativ pentru proiectarea si executa rea instalatiilor deincalzire.
6. Norme tehnice pentru proiectarea si executia instalatiilor de gazenaturale-2004.
7. C 56-2003 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor deconstructii
8. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilorascunse la constructii si instalatii aferente, emise de IGSIC cu ord. nr.
28/07.02.76 cu modificarile din ord. nr. 20/04.04.77.
9. C 107/2-97 - Normativ privind calculul coeficientului global de izolaretermica la clad 111e42b iri cu alta destinatie decat cele de locuit.
10. C107/3-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor deconstructie ale c1adirilor.
11. C 107/5-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie in contact cu solul.
12. C 142-85 - Normativ pentru executa rea si receptionareatermoizolatiilor la elemente de instalatii.
13. C 139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva aelementelor de constructii metalice.
14. STAS 1647-85 - Caldura. Terminologie.
15. STAS 4639-81 - Instalatii de incalzire, venti/are si conditionare aaerului. Terminologie.
17. STAS 9143/1986 - Conditii tehnice de calitate la armaturi.
18. L-10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
19. L-137/1995 - Legea privind protectia mediului.
20. Ordin nr.125/1996 - Ordin pentru aprobarea procedurii dereglementare a activitatii economice si socia Ie cu impact asupra
mediului inconjurator.
b) STANDARDE SI NORME CE TREBUIE RESPECTATE DEPRINCIPALELE MATERIALE PUSE IN MANOPERA LA INSTALATIITERMICE
CAPITOLUL A: TEVI, FITINGURI
1. - Teava din polietilena reticulata cu bariera de oxygen pentruinstalatii de incalzire prin pardoseala. Normele de montaj ingropat in
pardoseala ale tevii din tehnologia aleasa (Rehau, etc.).
2. - Teava din Pexal pentru instalatii de incalzire
3. - Fitinguri din alama. Conectori.
4. - Fitinguri din alama. Reductii.
5. - Fitinguri din alama. Coturi.
6. - Fitinguri din alama. Racorduri olandeze.
CAPITOLUL C: ARMATURI SI PlESE DE LEGATURA PENTRU TEVI,BRATARI.
1. Robinete cu sfera, de otel, cu mufe, PN 10.
2. STAS 3932-1988 - Bratari pentru tevi de instalatii.
1.1.2. DOMENIUL DE APLICARE
Acest capitol cuprinde specificatii ~i categorii pentru lucrarile de executie aleinstalatiilor term ice
1.1.3. VERIFICAREA MATERIALELOR SI ECHIPAMENTELOR
1. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale si
echipamente care corespund tehnic si calitativ prevederilorproiectului, standardelor si normelor interne ale societatilor.
2. Executantul nu este indreptatit a face inlocuiri de materiale sauechipamente fara avizul scris al proiectantului de specialitate.
3. Toate echipamentele vor fi insotite de certificatul de calitate(incercare) al societatii furnizoare.
4. Inaintea punerii in opera toate materialele si echipamentele se vorsupune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata eventualeledegradari de natura sa Ie compromita tehnic si calitativ, in vederearemedierii defectiunilor.
5. Materialele si accesoriile anexe, la care defectiunile constatate nupot fi remediate prin mijloacele santierului, vor fi inlocuite.
6. Toate materialele pot fi introduse in manopera numai daca suntconform prevederilor din proiect, daca au fost Iivrate cu certificate Iede calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii si-au pastratintegritatea.
7. In toate cazurile in care prescriptiile tehnice prevad, se vor efectuaprobe directe pe santier (probe de etanseitate la armaturi, probe lapresiune la corpurile de incalzire dupa niplare, etc.).
8. Inainte de inceperea lucrarilor de montaj conducatorul tehnic allucrarii trebuie sa verifice golurile necesare trecerii conductelor(dinpunct de vedere al dimensiunilor si pozitiilor), conform planurilor destructura.
1.1.4. DEPOZITARE SI MANIPULARE
1. Pastrarea materialelor pentru instalatiile termice, se va face indepozitele santierului, cu respectarea prescriptiilor in vigoare privindprevenirea si stingerea incendiilor.
2. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu aupractic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se pot amplasa inaer Iiber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate,special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specificede tehnica securitatii muncii.
3. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii c1imatici se vor depozitain soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.
4. Materialele ce pot fi deteriorate de umezeala sau radiatii solare sevor pastra in magazii inchise.
5. Manipularea echipamentelor si a materialelor se va face curespectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incatsa nu se deterioreze. Se va da 0 atentie deosebita materialelorcasante sau usor deformabile.
1.1.5. EXECUTAREA LUCRARILOR
1. Executarea lucrarilor de instalatii termice, cap. 1.1.2. se va face inconformitate cu prevederile de la cap. 1.1.1.a) 9i cap. 1.1.1.b).
Se va tine seama de conditiile de : siguranta, etansare, bunafunctionare, estetica - pe care trebuie sa Ie indeplineasca instalatiilerespective.
2. Se vor respecta obligatoriu prevederile corespunzatoare cuprinsein instructiunile tehnice ISCIR, prevederile din normele de protectiamuncii si P.S.1.
3. Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea lucrarilor cuprinse inacest capitol sunt urmatoarele:
a) Se lucreaza cu mijloace de munca manuale sau manual -mecanice si unelte specifice acestor lucrari.
b) Se lucreaza la temperaturi peste +O°C.
c) Se lucreaza la lumina zilei sau la lumina artificialacorespunzatoare.
d) Se lucreaza cu materiale noi, corespunzatoare standardelor siprescriptiilor in vigoare.
e) Se lucreaza in locuri accesibile lucrarilor de montare.
f) Instalatorul, singur sau in formatie de lucru, pune in manoperamaterialele necesare, monteaza, demonteaza si muta schelesimple pe capre sau schelele si scarile mobile.
g) Se va asigura aprovizionarea ritmica si in stransa concordantacu necesarul de materiale, cat mai aproape de locul de executie,fara depozite intermediare. Aprovizionarea materialelor deinstalatii si a echipamentelor se va face la dimensiunile sisortimentele prevazute in proiect.
4. Executarea lucrarilor de instalatii de incalzire in pardoseala vorrespecta tipul de tehnologie de montaj adoptata a firmei producatoarede echipamente si/sau materia Ie pentru instalatii de incalzire prinpardoseala .
Principalele reguli ce se vor respecta la montajul tevilor de polietilena cubariera de oxigen de tip Pex-AI de diam. 16mm sunt:
- se va utiliza ca strat de izolatie termica polistirenul expandat, sub formade placi
- grosimea placilor de polistiren, in mod usual, este de 3 cm iar laincaperi situate direct pe pamant sau peste subsoluri neincalzite, esterecomandata 0 grosime de 50 mm.
- temperatura maxima a apei din instalatie este de 45°C, in cazul
incaperilor. In zone in care in mod normal nu se stationeaza (coridoare,zone de margine, este de SOoC).
- distanta maxima intre tuburi si pereti nu este mai mica de 100 mm.
- lungimea maxima a unei serpentine este de max. 100m
- ecartul de temperatura intre tur si retur acceptat este de 4-SoC,recomandabil este de SoC.
- datorita dilatarii si miscarii sapei flotante in care se ingroapa tuburile,aceasta trebuie prevazuta cu rosturi de dilatatie
- rosturile de dilatatie se prevad la marginile sapei, la rosturile seismice,la usi.
- suprafetele de sapa fara rosturi nu depasesc 3S mp iar laturile vor fi demax. 7 m. Raporturile intre laturi vor fi a/b > 1/2
- registrele de tuburi se vor proiecta si poza astfel incat sa fie exclusadeplasarea lor datorita dilatarii sapei.
- rosturile pot fi intersectate numai de conducte de trecere.
- in aceste domenii tuburile de incalzire vor fi protejate cu un tub deprotectie impotriva unei eventuale ciobiri pe 0 distanta de min 20 em deambele parti ale rostului.
- proba de presiune se face inainte de turnarea sapei de beton.
- presiunea de proba este de 10 bar si dureaza 12 ore.
- grosimea sapei de beton este de 30mm deasupra tuburilor in camerefara rosturi de dilatare
si de 40mm deasupra tuburilor in camere cu rosturi de dilatare.
DAREA IN EXPLOATARE A INSTALATIILOR1.1.6.
1. Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inaintea predarii catrebeneficiar, instalatiile termice vor fi supuse - pe portiuni de instalatii, carepot functiona sau se pot proba independent - unui ansamblu de operatiunitehnice, avand drept scop de a verifica la fata locului, corespondentaexecutiei cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice aferente, inceea ce priveste amplasamentul, traseul, caracteristicile si dimensiunilediferitelor parti ale instalatiei (corpuri de incalzire, reteaua de distributie,coloane verticale, legaturile la corpurile de incalzire, armaturi de inchideresi reglare), performante si efecte scontate, precum si indeplinirea tuturorconditiilor de aspect si functionare.
Darea in exploatare va cuprinde operatiunile specificate in Normativ I13/2002 si care vor fi efectuate in urmatoarea ordine:
a) Operatiuni de pregatire.
b) Verificarea instalatiilor, care consta intr-o examinare generala aexecutiei lucrarilor in raport cu prevederile proiectului si a
prescriptiilor tehnice aferente, controlandu-se prin sondaj lucrarilela care nu exista proces verbal de constatare a calitatii lor si, lacerere, cele ce au facut obiectul unor verificari pe faze.
c) Probarea echipamentelor de instalatii.
d) Spalarea instalatiei cu apa potabila de doua ori, prin inversareasensului de umplere.
e) Probe la rece(inaintea izolarii sau mascarii instalatiei).
f) Pornirea instalatiilor.
g) Reglarea instalatiilor.
h) Proba de eficacitate.
i) Verificarea eficacitatii globale.
1.1.7. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE INSTALATII TERMICE
1. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmariicorespondentei acestora cu proiectul, cu prescriptiile tehnice specificesi cu Normativul
C 56-2003, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibileprevazute de acestia.
2. Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant, curespectarea normelor in vigoare, au aceiasi autoritate ca si proiectultehnic, din punct de vedere al verificarilor de efectuat.
3. In toate cazurile in care vreun rezultat proven it dintr-o verificare sauincercare efectuata pe parcurs depaseste in sens defavorabilabaterile admise, prevazute in proiectul tehnic sau prescriptiiletehnice, decizia asupra continuarii lucrarii nu va putea fi data decat pebaza acordului dat in scris de benificiar, cu avizul proiectantului.
1.1.8. VERIFICAREA MASURILOR PENTRU ASIGURAREADURABILITATIIINSTALATIlLOR TERMICE
Instalatiile termice, sau elemente de instalatii si echipamente, expuse lasocuri, deformari, miscari din pozitia de functionare etc., vor fi verificateinainte de punerea in functiune, pentru a se constata daca au fost luatetoate masurile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu catmai indelungate.
VIII. Instalatii electrice:Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile generale pentru executarea instalatieielectricela hala agroalimentara precum si a anexelor acesteia.Echipamente, aparate ~i materiale electrice :Forma constructiva, dimensiunile de gabarit, aeoperirile de proteetie ~i mareareaeehipamentelor, aparatelor ~i materialelor eleetriee trebuie sa fie eon forme eudocumentatia
furnizorului.Cerinte tehnice de montajGeneralita{; :Inainte de inceperea lucrarilor de montaj a instalatiilor electrice, zona de lucru se vaaSlguradin punct de vedere al accesului. care va fi permis numai personalului autorizat ~i instruitcorespunzator.Principalele lucrari care se vor executa:- marcarea traseelor ~i a pozitiilor de instalare a circuitelor ~i aparatelor;- montarea tuburilor de protectie a conductoarelor;- montarea conductoarelor ~i cablurilor electrice;- montarea aparatelor;- montarea tablourilor electrice de distributie;15- executarea legaturilor cablurilor ~i conductoarelor la tablourile electrice de distributie;- verificari in vederea punerii sub tensiune a instalatiei;- verificari in vederea receptiei finale;- predarea instalatiei electrice c~itre beneficiar.Montaj cchipamentc, aparate, conductoare cabluri :Montarea echipamentelor ~i aparatelor se va face astfel indit sa se permita un acces u~orlaacestea ~isa fie ferite de eventualele loviri accidentale.Montarea aparatelor se va face numai dupa ce au fost verificate functional.La confectionarea tabloului de distributie se folosesc materiale necombustibile sau greucombustibile ~i nehigroscopice.Intrerupatoarele se monteaza numai pe conductorii de faza.Aparatele se monteaza in doze de aparate care trebuie sa asigure protectia impotrivaelectrocutarii.Vor fi luate toate masurile de protectie a cablurilor ~i conductoarelor electrice impotrivadeteriorarilor mecanice, a radiatiilor term ice ~i substantelor agresive.Nu se vor executa imbinari ale conductoarelor in interiorul tuburilor de protectie.Legaturile pentru imbinari sau derivatii ale conductoarelor se executa numai in doze.Legi.1turilc intre conductoare trebuie sa asigure un bun contact electric ~i sa fie durabile.Legaturile intre conductoare se vor izola cu banda izolatoare care sa asigure acela~i niveldeizolare ca ~i izolatia conductoarelor.Instalatia de i1uminat ~i prize:a). Ilum;natul general :.La intrare. in exterior. se va monta 0 armature etansa. La fel si in camera dusurilor.Clradul deprotectie al celor doua lampi I P 54.In celelalte incaperi si in grupul sanitar, deasupra ogloinziilor se vor monta lampifluorescente lx20W. Se vor inlocui intrerupatoarele si comutatoarele cu aparateantivandalb). Ilum;natul de s;guran{alIuminatul de siguranta s-a prevazut pentru evacuarea pe caile de acces ~i este realizat cu
corpuri de iluminat cu acumulatori, tip "indicator luminos" (Iuminobloc) cu inscriptia"IE~IRE".16Pentru marcare hidrant se vor utiliza acelea~i tipuri de eorpuri de iluminat euacul1lulator cu inscriptia "HIDRANT".Acul1lulatorii vor ti de tip Ni-Cd cu autonomie minim I ora ~i timp maxim de reincarcarede24 ore.Verificarea instalatiei electriceVerificarea instalatiei electrice se va face conform prevederilor eapitolului 6 dinNormativul17-2002. in doua etape : verificarea preliminara in timpul executiei ~i verificare definitivadupaexecutarea instalatiei.Verificarea preliminara cuprinde :- verificarea continuitatii eleetriee a conduetoarelor inainte de montaj;- verificarea calitatii tuburilor de proteetie;- verificarea aparatelor electriceVeriticarea definitiva cuprinde :- verilicari prin examinarea vizuala;- veriticari prin incercariLa verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor se vor respecta ~i prevederile dinNormativul privind verificarea lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente - indicativC56 ~i Ghidulcriteriilor de performanta pentru instalatii electrice.Cedntc de protectic a muncii ~i de prevenire a incendiiIorExecutantul este responsabil de stabilirea masurilor de protectie a muncii ~i de prevenireaincendiilor la depozitarea, manipularea ~i montajul echipamentelor, aparatelor ~imaterialelorelectrice ~ila verificarea instalatiei electrice.Masurile de protectie a muncii vor avea in vedere aplicarea legislatiei in domeniulproteqieil1luncii ~i P.S.1. in vigoare.Principalele accidente avute in vedere sunt :- electrocutari sau arsuri prin atingere directa : protectia impotriva atingerii nedorite aunUielement aflat normal sub tensiune;- electrocutari sau arsuri prin atingere indirecta : atingerea unui element (carcasa sauelementde sustinere) intrat accidental sub tensiune datorita unui defect de izolatie, ruperi ~i diderideconducte, etc.;- alte pericole avute in vedere.Masuri de proteetie a muncii impotriva atingerilor directe vor cuprinde :- ingradiri fixe;
-Ingradiri provizorii ~i echipamente In carcase Inchise;- respectarea distantelor de protectie ~i de lucru;- folosirea mijloacelor individuale de protectie a munciiMasurile de protectie a muncii Impotriva atingerilor indirecte VOl' cuprinde :- legarea la nul de proteetie;- montarea dispozitivelor de protectie diferentiala (artA.I.29 din NormativuI1.7-2002);
- prevederea de aparataj In clase de protectie adecvate mediului de utilizare
3. Standarde, normative si prescriptii de referinta privind executarealucrarilor
Pentru instalatii eleetriee se VOl' folosi numai materiale si aparate omologate Ineonformitate Cll standardele In vigoare.
Legea m.1 0/ 1995 Legea privind ealitatea in construetii
SREN 60947-2-93 Intrerupatoare automate de joasa tensiune
SREN 60947-3-A I Aparataj de joasa tensiune
STAS 551/80 Piese de fixare a tuburilor pentru instalatii electrice. Bridemetalice.Dimensiuni
STAS 11237/2-80 Tuburi pentru instalatii electriee
STAS 6865 Conduete eu izolatie PVC pentru instalatii eleetriee fixe
STAS 8114/2-2 Corpllri de illiminat, eorpllri de iluminat Ineastrate, eonditiitehniee speciale
STAS 6824 Lampi tluoreseente tubulare pentru iluminatul general
STAS 12604/3 Protectia Impotriva eleetroeutarilor prin atingere indireeta.Instalatii electriee fixe. Preseriptii de proiectare si de exeeutie
I 7-02 Normativ pentru proieetarea si executarea instalatiilor eleetrieeeu tensiuni pana la 1000 Vea si 1500 Vee
120-2000 Normativ privind proteetia constructiilor Impotriva trasnetului
P 116-94 Normativ de Incercari si masuratori la eehipamente si instalatiielectrice
NPGM-96 Norme generale de proteetia muneii
P 118-93 Norme tehniee pentru proiectarea si realizarea eonstruetiilorImpotriva focului
IX. Lista normativelor ce se vor respecta:I). STAS 9317/4 ,ST AS 2/1987 - Tamplarie pentru constructii. Metodele de verificare acalitatii2). C 47/1986 Instructiuni tehnice pentru folosirea ~i montarea geamurilor ~i a altorproduse de sticla In construqii3). STAS 2274/1988 - Burlane , jgheaburi ~i accesorii de Imbinare ~i fixare4). STAS 2389/1977 - Lucrari de tinichigerie, jgheaburi, burlane;5). C.37/1998 - Nonnativ pentru proiectarea ~i executarea invelitorilor.6). C.35/1982 - Normativ privind alcatuirea ~i executarea pardoselilor;7). STAS 3430/1982 - Pardoseli. Clasificare;8). C.16/1984 - Nonnativ de realizare pe timp friguros a lucrarilor de construqii ~i ainstalatiilor aferente;9). C.18 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede10). C.56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii ~i receptia lucrarilor de constructii~iinstalati i aferente;II). C.3 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli ~i vopsitorii;12). Ordin M.C.lnd. 1233/D/80 - Norme de proteqie a muncii in activitatea deconstruqi imontaj;13). STAS 146/1980 - Var pentru constructii14). STAS 7055/1987 - Ciment Portland alb;15). C.125/1987 - Normativ privind proiectarea ~iexecutarea masurilor de izolare fonica~l atratamentelor acustice in cladiri.16). C.I 07/0 - Nonnativ pentru proiectarea ~i executarea lucrarilor de izolatie termica lacladiri;17). STAS 2274/1988 - Burlane , jgheaburi ~i accesorii de imbinare ~i fixare
acest scop la postamentele pompei si in conformitate cu instructiunile de montaj siexploatare din cartea tehnica a pompelor.
18) STAS 1478 / 90.lnstalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile Sl
ineiL1striale. Prescri pti i generale;
19). Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitaresi de incalzire editia 1996.
21). I-I.G.R. nL51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere aincendiilor;
22). HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor deconstructii;
