Caiet de Sarcini Complet

CENTRU TRANSFRONTALIER DE AFACERI SI PIATA AGROALIMENTARA COMUNA VALU LUI TRAIAN

Piese scrise

si desenate

S.C. S.R.L Iasi,B-dul.Carol I,nr.4,corp A,et.1, 700506

tel:+40-232-23.24.83 Email: [email protected] fax:+40-332-40.10.33 Web: www.tgh.ro

Contract nr.:440/2009 Cod:440/PTH/VII Pag: 1/456

proiectare clădiri civile şi industriale, mediu, urbanism, inginerie, drumuri şi poduri, apă canal

CertRom Certificat nr. 1345

ISO 9001 Certificat nr. 487


OHSAS18001

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI

DIRECTOR GENERAL Ing. Adrian Iurcan

COORDONATOR C.I.A.A.T.E. Dr. Ing. Ionel Vidraşcu

MANAGER PROIECT Ing. V. Bădărău

RESPONSABIL ASIGURAREA CALITĂŢII Dr. Ing. Ionel Vidraşcu

COMPARTIMENT ÎNTOCMIT VERIFICAT APROBAT C.I.A.A.T.E.

STRUCTURĂ

Ing.V.I.Zaharia

Ing.D.Danţuş ING. V . AUR

TERMICE+VENTILAŢII

Ing.A.Popa

Ing.G.Nicolau

ING.G.NICOLAU

ELECTRICE

Ing. A.Pavăl

Ing. V.Bădărău ING. V. POPARDA

SANITARE

Pr.pr. C.Alexandriu

Ing.E.Hasmaţuchi ING.C. HARNAGEA

APĂ - CANAL

Pr.pr. C.Alexandriu

Ing.E.Hasmaţuchi ING. C. HARNAGEA

SISTEMATIZARE

Ing. T.Perju

Ing.V.Viorică DR.ING.I.VIDRASCU

ECONOMIC

Pr. L.Ciobanu

Ing.Cr. Mărăşescu ING.CR.MĂRĂŞESCU

S.C. EXPACO S.R.L.

Arhitectura Arh. M.Băncescu

S.C. WINTECH GROUP S.R.L.

Instalaţii speciale Ing. A. Luca

F-ARCADIS TGH-PO-7.3.3.2-02.rev.0/2008


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

BOREDROU LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI 0

BOREDROU 0

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI 3

CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ 3 CAIET DE SARCINI nr. 1 3 ZIDARII DE BCA 3 CAIET DE SARCINI nr. 2 3 GIPS-CARTON 3 CAIET DE SARCINI nr. 3 3 HIDROIZOLATII 3 CAIET DE SARCINI nr. 4 3 TERMOIZOLATII 3 CAIET DE SARCINI nr. 5 3 TENCUIELI 3 CAIET DE SARCINI nr. 6 3 VOPSITORII PE GLET DE IPSOS 3 CAIET DE SARCINI nr. 7 3 VOPSITORII PE METAL 3 CAIET DE SARCINI nr. 8 3 PERETI FAIANŢĂ 3 CAIET DE SARCINI nr. 9 3 PLAFOANE SUSPENDATE 3 CAIET DE SARCINI nr. 10 3 PARDOSELI GRESIE 3 CAIET DE SARCINI nr. 11 3 PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT 3 CAIET DE SARCINI nr. 12 3 PARDOSELI PARCHET LAMINAT 3 CAIET DE SARCINI nr. 13 3 TERMOSISTEM 3 CAIET DE SARCINI nr. 14 3 PERETE CORTINA 3 CAIET DE SARCINI nr. 15 3 COPERTINA 3 CAIET DE SARCINI nr. 16 3 TAMPLARIE METALICA 3 CAIET DE SARCINI nr. 17 3 USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU 3 CAIET DE SARCINI nr. 18 3 TAMPLARIE DIN ALUMINIU 3 CAIET DE SARCINI nr. 19 3 GEAMURI 3

CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ 3 CAP.1. GENERALITĂŢI 3 CAP.2. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE 3 CAP.3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 3 CAP.4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII 3 CAP.5. LUCRARI DIN BETON ARMAT MONOLIT 3 CAP.6. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 3 CAP.7. LUCRĂRI STRUCTURI METALICE 3 CAP.8. LUCRĂRI PE TIMP FRIGUROS 3 CAP.9. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII 3 CAP.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR 3

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII ELECTRICE 3 A. CONDIŢII TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI VERIFICĂRI 3

1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE UTILIZARE: 3 2. CONDIŢII TEHNICE: 3 3. CONDIŢII TEHNOLOGICE 3 4. PROBE, TESTE, VERIFICĂRI, RECEPŢIE: 3


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI DE VERIFICARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE: 3

B. MĂSURI DE SECURITATE LA INCENDIU 3 1. DOMENIUL DE APLICARE: 3 2. PREVEDERI COMUNE: 3 3. PREVEDERI SPECIFICE: 3 4. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU 3 5. RECOMANDĂRI FINALE: 3

C. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ 3 1. DOMENIUL DE APLICARE 3 2. PREVEDERI COMUNE 3 3. PROTECŢIE ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE 3 4. ACTE NORMATIVE 3

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII SANITARE 3 1. CONDIŢII GENERALE 3 2. CONDIŢII TEHNICE 3 3. PROBE 3 4. RECEPŢIA OBIECTELOR SANITARE 3 5. CONDUCTELE DE APĂ RECE: 3 6. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE 3 7. STANDARDE ŞI NORMATIVE 3

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ 3 1.Date generale 3 2. Piese desenate 3 3. Proprietăţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, pentru materialele utilizate 3 4.Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări 3 5.Norme de sănătate şi securitate în muncă şi secutitate la incendiu 3 6.Standarde şi normative care se vor respecta 3

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE INSTALAŢII CLIMATIZARE CU UNITĂŢI TIP SPLIT 3 1. Date generale 3 2. Piese desenate 3 3. Proprietăţi fizice, de aspect, de calitate, toleranţe pentru materialele utilizate 3 4. Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări 3 5. Protecţia muncii 3

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR DE APĂ EXECUTATE DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ

DENSITATE 3 Generalităţi 3 1. Trasarea 3 2. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR 3 3. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE 3 4. IMBINAREA PRIN SUDURA A TEVILOR DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEHD) 3 5. EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE 3 6. EXECUTAREA UMPLUTURII SANTULUI 3 7. CAMINE DE VANE 3 8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE REALIZATE DIN

TUBURI DE POLICLORURĂ DE VINIL DURĂ (PVC-KG) 3 Generalităţi 3 1. TRASAREA 3 2. DESFACEREA PAVAJELOR 3 3. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR 3 4. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE 3 5. CONDUCTE ŞI PIESE DE LEGĂTURĂ DIN PVC – KG 3 6.REALIZAREA IMBINĂRILOR 3 7. EXECUTAREA UMPLUTURII ŞANŢULUI 3 8. CĂMINE DE VIZITARE 3 9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3

CAIET DE SARCINI TEHNOLOGIE-GRUP ELECTROGEN DE AVARIE 3 1. GENERALITĂŢI 3 2. PRESCRIPŢII PENTRU MATERIALE 3 3. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE - GRUP ELECTROGEN 3 4. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR 3 5. TOLERANŢE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ 3 6. PROBE ŞI VERIFICĂRI 3


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

7. CONDIŢII PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENABILITATE. 3 8. METODE DE ÎNCERCARE 3 9. NORME DE PROTECŢIA MUNCII 3 10. PROTECŢIA MEDIULUI 3

CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE TERASAMENTE 3 GENERALITĂŢI 3 CAPITOLUL I 3 CAPITOLUL II. 3 EXECUTAREA TERASAMENTELOR 3 CAPITOLUL III 3 RECEPŢIA LUCRĂRII 3 REFERINŢE NORMATIVE 3

CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 3 1 GENERALITĂŢI 3 2 MATERIALE 3 3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 3 4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI 3 5 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 3 6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3 7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3

CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL 3 CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL 3

1 GENERALITĂŢI 3 2 MATERIALE 3 3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTĂ/AMESTEC OPTIMAL 3 4 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE 3 5 CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 3 6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3 7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3

CAIET DE SARCINI STRATURI DE BAZĂ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD 3 CAPITOLUL I GENERALITĂŢI 3 CAPITOLUL II NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR 3 CAPITOLUL III EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZĂ 3 CAPITOLUL IV CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT 3 CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3 ANEXĂ 3 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3

CAIET DE SARCINI ÎMBRÂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 3 1 GENERALITĂŢI 3 2 NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR 3 3 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 3 4 MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ 3 5 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE 3 6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3

CAIET DE SARCINI BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI 3 CAIET DE SARCINI DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ 3

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI 3 CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE 3 CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ BRUTĂ ŞI BOLOVANI 3 CAPITOLUL IV MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI 3 CAPITOLUL IV MATERIALE PENTRU CANALIZĂRI 3 CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE. PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI 3 CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR 3 PARTEA AII-A MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR 3 CAPITOLUL VIII PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR 3 CAPITOLUL IX COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI BETOANELOR 3 CAPITOLUL X COFRAJE 3 CAPITOLUL XI OŢEL DE ARMĂTURĂ 3 CAPITOLUL XII BETON 3 CAPITOLUL XIII ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI 3 CAPITOLUL XIV AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR 3 CAPITOLUL XV DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 3 CAPITOLUL XVI CANALIZAREA 3


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAPITOLUL XVII BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE 3 CAPITOLUL XVIII ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE 3 CAPITOLUL XIX RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3 ANEXĂ DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3

CAIET DE SARCINI SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE) 3 I. GENERALITĂŢI 3 II. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 3 III. INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE DRUM 3 IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL 3 ANEXĂ REFERINŢE NORMATIVE 3

CAIET DE SARCINI MARCAJE RUTIERE 3 I. GENERALITĂŢI 3 II. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE 3 III. TIPURI DE MARCAJE 3 IV. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR 3 V. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI 3 ANEXA 1 3 FIŞA TEHNICĂ 3 ANEXA 2 3 FIŞA TEHNICĂ 3 ANEXĂ 3 REFERINŢE NORMATIVE 3

CAIET DE SARCINI HIDROIZOLAŢII 3 CAIET DE SARCINI BETOANE DE CIMENT 3

1. GENERALITĂŢI 3 2.CIMENT 3 3. AGREGATE 3 4.APA 3 5.ADITIVI 3

CAIET DE SARCINI STRATURI DE FORMA 3 CAPITOLUL I-GENERALITĂŢI 3 CAPITOLUL II - CONDIŢII TEHNICE 3 CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE 3 CAPITOLUL IV EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ 3 CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3

CAIET DE SARCINI ZIDURI DE SPRIJIN CU ÎMPINGERI IMPORTANTE 3 1. PREVEDERI TEHNICE GENERALE 3 2. SCHELE SI ESAFODAJE 3 3. COFRAJE 3 4. ARMATURI 3 5. BETOANE 3 6. DESFACERI SI DEMOLARI 3 7. RECEPTIA PRELIMINARA 3 8. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR 3

CAIET DE SARCINI INSTALATII SPECIALE 3 I. INFORMAŢII GENERALE 3 II. SISTEMUL DE DETECTARE ŞI ALARMARE LA EFRACTIE 3 III. SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE TVCI 3 IV. Reteaua de voce 3 V. RETEAUA DE DATE 3 VI. JURNAL DE CABLURI 3 VII. LUCRARI DE EXECUTIE SI INSTALARE 3

BREVIARE DE CALCUL 3

ANEXA T1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ 3 ANEXA T2 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE ŞI INSTALAŢII CLIMATIZARE 3 ANEXA S1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII SANITARE 3 ANEXA E1 BREVIAR DE CALCUL INSTALATII ELECTRICE 3

SEF PROIECT, ING. V. BĂDĂRĂU

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

CUPRINS

COMPARTIMENTARI

01 Caiet de sarcini nr. 1 - ZIDARII BCA

02 Caiet de sarcini nr. 2- GIPSCARTON

IZOLATII

03 Caiet de sarcini nr. 3 - HIDROIZOLATII

04 Caiet de sarcini nr. 4 - TERMOIZOLATII

FINISAJE INTERIOARE

05 Caiet de sarcini nr. 5 - TENCUIELI

06 Caiet de sarcini nr. 6 - VOPSITORII PE GLET DE IPSOS

07 Caiet de sarcini nr. 7 - VOPSITORII PE METAL

08 Caiet de sarcini nr. 8 - PERETI FAIANTA

09 Caiet de sarcini nr. 9 - PLAFOANE SUSPENDATE

10 Caiet de sarcini nr.10 - PARDOSELI GRESIE

11 Caiet de sarcini nr.11 - PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT

12 Caiet de sarcini nr.12 - PARDOSELI PARCHET LAMINAT

FINISAJE EXTERIOARE

13 Caiet de sarcini nr.13 - TERMOSISTEM

14 Caiet de sarcini nr.14 - PERETE CORTINA

15 Caiet de sarcini nr.15 - COPERTINA

USI SI FERESTRE

16 Caiet de sarcini nr.16 - TAMPLARIE METALICA

17 Caiet de sarcini nr.17 - USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU

18 Caiet de sarcini nr.18 - TAMPLARIE DIN ALUMINIU

19 Caiet de sarcini nr.19 - GEAMURI


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI nr. 1

ZIDARII DE BCA

CAPITOLUL CUPRINDE :

A. Generalitati.

B. Standarde de referinta.

C. Materiale si produse.

D. Alcatuire.

E. Tehnologie de executie.

F. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.

G. Masuratoare si decontare.

A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de executare al lucrărilor de zidării

din BCA.

B. STANDARDE DE REFERINTA

- P2 - 85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie.

- P 100 - 91 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social

culturale, agrozootehnice şi industriale.

- STAS 10109/1 - 82 - Lucrări de zidărie. Calcul şi alcătuirea elementelor.

- C17 - 82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.

C. MATERIALE SI PRODUSE

Materialele care intră în alcătuirea zidăriilor sunt :

- BCA 20cm / BCA 25cm;

- mortar marca MZ-BCA, compoziţia conform STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-

82;

- armătură utilizată la armarea zidăriei conform STAS 438/1 - 80 marca OB 37.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D. ALCATUIRE

Betonul Celular Autoclavizat este un material pentru constructii cu o structura poroasa,

obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul este supus unui

tratament termic in autoclava la presiune si temperatura ridicata.

Este caracterizat prin greutate volumetrica mica, rezistenta mecanica foarte buna la compresiune,

intindere si incovoiere, capacitati izolante termice si fonice de exceptie.

Zidăria de umplutură, la clădirile cu structură de beton armat, va fi bine împănată la

partea superioară şi ancorată de elementele portante ale construcţiilor (stâlpi, diafragme) după cum

urmează : zidăria plină (fără goluri de uşi sau ferestre) se va ancora la clădiri cu gradul de protecţie

antiseismică 8 şi 9 de o parte şi de alta a stâlpului (diafragmei) la câte cca. 60 80 cm distanţă pe

verticală în funcţie de înălţimea asizei şi distanţei dintre planşee, astfel ca să se realizeze o distribuire cât

mai uniformă a ancorajelor pe înălţime.

Ancorarea zidăriei se va face cu mustăţi din oţel beton 6 mm, cu lungimea de 50 cm,

scoase din stâlpi sau diafragme. În cazul porţiunilor de zidărie cu lăţimea sub 50 cm se vor folosi bare de

ancorare de lungime corespunzătoare. În cazul elementelor de beton armat turnate în cofraje metalice,

ancorarea zidăriei se va face cu bare fixate de stâlpi sau diafragme cu ajutorul bolţurilor împuşcate,

precum şi cu şaibe şi piuliţe.

Protecţia anticorozivă a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar

marca MZ-BCA, care se va prepara la punctul de lucru.

Pereţii se vor ancora de stâlpi sau diafragme în dreptul rosturilor armate, sau se vor lega

de zidărie prin ţesere sau ancorare metalică.

E. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

Dimensiunile, marca şi calitatea blocurilor de BCA, precum şi marca mortarului de zidărie

vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului de zidărie va fi cea arătată în STAS

1030- 85 şi în Instrucţiunile tehnice C 17 - 82.

Un sac de 25 kg de mortar MZ-BCA se amestecă cu cca. 4,75 - 5,5 litri apă. La 1 kg de

adeziv BCA se consumă cca 190 - 220 ml de apă la o temperatură de +20°C. ATENŢIE LA

TEMPERATURI RIDICATE CONSUMUL DE APĂ CREŞTE!!! Amestecarea produsului se poate face

manual, cu o bormaşină la care se ataşează axul cu palete sau cu o betonieră. La amestecarea manuală

sau cu bormaşina cu ax se face un amestec energic, se face o pauză de cca 5 minute, după care se mai

face o amestecare. Durata de amestecare în betonieră este de 5 - 10 minute. Materialul se întinde cu o

sculă specială sau cu o gletieră identică cu cea care se foloseşte la faianţă şi gresie. BCA-ul se pune prin


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

apăsare uşoară peste adeziv. Pasta din găleată îşi păstrează proprietăţile timp de cel puţin 4,5 ore.

Temperatura mediului trebuie să fie între +5°C şi +30°C. Se va evita bătaia directă a razelor solare.

Orizontalitatea rândurilor de BCA se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gradate, la

intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei. Verificarea

orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.

Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu ştrepi.

Detaliile de alcătuire a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi intersecţii sunt conform P2-85.

Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii (stâlpii sau diafragmele de beton

armat) se face fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe pe bolţuri împuşcate cu pistolul.

Înainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau

diafragmelor se va aplica un şpriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de

structură va fi umplut complet cu mortar.

Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele

orizontale de legătură cu stâlpişorii, înglobându-se în mortar (marca MZ-BCA obţinut când este cazul prin

îmbogăţirea locală a dozajului de ciment). Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu

mortar pe o adâncime de cca. 2 cm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu stâlpişorii.

Turnarea betonului se face în straturi cu înălţimea de cca. 1,00 m, după udarea prealabilă

a zidăriei şi cofrajului în acest scop. Pentru compactarea betonului se recomandă folosirea vibratoarelor

sau baterea cofrajului cu ciocanul.

F. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de BCA sunt cele arătate în

STAS 10109/1 - 82 şi în "Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii

aferente construcţiilor" indicativ C 56 - 85.

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor

cap. 4 din "Normativul C 56 - 85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către

ajutorul şefului de brigadă şi reprezentantul beneficiarului.

Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică

prevederile cap. 3 din normativ. Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce

urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de

lucrări ascunse.

La încheierea fazei de roşu se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaje, pe baza

cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate,


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.

La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în "Normativ

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente" indicativ C 16 - 84.

G. MASURATOARE SI DECONTARE

Zidăria se măsoară la metru cub real executat cu scăderea tuturor golurilor sau a

lăcaşurilor elementelor de construcţii înglobate în zidărie cu secţiunea mai mare de 0,04 mp.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


GIPS-CARTON


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea peretilor despartitori din gipscaton.

1. subansabluri din gips-carton:

pereti de compartimentare interiori

placare la interior – pt pereti exteriori

2. fixarea placilor din gips-carton: - gips-carton fixat cu suruburi pe structura metalica


C56 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

STAS – 5838/1 - Vata minerala si produse din vata minerala.conditii tehnice generale de calitate;

STAS – 5838/5 – Placi din vata minerala;

Agrementele tehnice pentru placile din gips – carton si pentru sistemul de sustinere si de aplicare

la pereti.


APTITUDINEA DE EXPLOATARE


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Panourile pentru pereti usori de compartimentare corespund din punct de vedere al sigurantei in

exploatare, constituind, elemente neportante de constructii. Ele prezinta rezistenta si stabilitate

corespunzatoare la actiunea simultana a sarcinilor statice si dinamice la care pot fi supusi peretii

despartitori. Aceste performante sunt realizate prin modul de alcatuire al panourilor si al sistemelor de

prindere la plafon si pardoseala.

Din punct de vedere al comportarii la foc se mentioneaza ca toate elementele componente (rame,

piese din tabla de otel, geamuri, vata de sticla) fac parte din clasa de combustibilitate C0.

Panourile nu contin produse care sa emane pulberi sau noxe periculoase in atmosfera.

MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE

Placi din vata minerala tip G 90, G 100 sau similar

Placi din gips-carton normale (standard) si dupa caz, rezistente la foc si/sau umiditate, de 12,5

mm grosime

Profile de montaj UW 50, UW 75,sau UW 100 mm

Profile montanti CW 35, CW 50, CW 75,sau CW 100 mm; curente sau pentru gol de usa;

Suruburi autofiletante

Suruburi cu dibluri de plastic

Banda de rost cu impislitura de fibra de sticla

Chit specific de rost sau de acoperire

Cuie pentru gips-carton

D. ALCATUIRE

PERETI GIPS-CARTON-10 CM

PERETI GIPS-CARTON-15 CM

PLACARE PERETI EXTERIORI BCA CU GIPS CARTON LA INTERIOR

PLACARE PLAFOANE EXTERIOR CU PLACI BETOPAN

Echipamente si accesorii: suruburi, prize, bolturi, banda de izolare fonica, kit de etansare, cleme

de ancorare, cleme de plafon, etc.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Elemente componente:

Rama metalica din profile de otel laminat la rece, zincate cu o grosime de 0.6mm. Bordurile rame

au o latime de cel putin 48mm.

Panouri de gips-carton (grosime de 12.5mm), cu marginile indoite pe lungime

Panou isolator din vata de sticla, pe o parte cu hirtie Kraft (grosime 45mm si masa specifica

16kg/mp)

1.Operatii preliminare

Executia peretilor despartitori se va incepe dupa terminarea lucrarilor de la peretii exteriori si a

sapei la stratul suport al pardoselilor din beton.

Se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul si pozitia exacta a golurilor

de usi .Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu, cu nivela si dreptarul.

2.Executia peretelui

Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri si se

fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universala, la distante de 80cm intre ele. La pardoseala,

pe latimea usilor nu se monteaza profil de racordare. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul din profile

CW. Pentru o buna izolare fonica, profilele de racordare se preseaza cat mai strans de elementele de

constructie.

Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul

montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos iar apoi in cel de sus. Apoi se dispun profilele

montanti la un interax de 60 cm. Profilele se dispun cu latura deschisa spre directia de montaj, in asa fel

incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabilita.

Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). Panourile de

gips-carton se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la

distante de 25 cm pentru panotare simpla si 75 cm pentru panotare dubla. Din cauza necesitatii de

alternare a rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de panou (60cm).

Cand este prevazuta in proiect izolarea fonica sau termica a peretelui, se fixeaza izolatia din vata

minerala dupa panotarea primei fete a panoului. Spatiul liber din interior trebuie izolat in totalitate.

Panotarea celei de a doua fete se incepe cu o jumatate de latime de panou(60 cm), in asa fel

incat rosturile celor doua fete sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Dupa finalizarea montarii panourilor se trece la tratarea rosturilor, racordarilor si a capetelor de

suruburi, cu benzi de etansare si pasta speciala.

La golurile de usi, profilele pentru montanti se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin

nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala , in stanga si in

dreapta usii cu cate doua dibluri. Drept buiandrug al usii , se monteaza in partea superioara a usii un profil

UW. Alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se faca intotdeauna deasupra

buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului.

Pentru montarea tocurilor de usi din lemn se recomanda ca profilele montanti sa fie cu partea

deschisa spre toc si sa fie prevazute in interior cu un montant din lemn.

Dupa caz se vor atasa elemente necesare de sustinere adaptate la greutatea ferestrelor si usilor

preconizate precum si la efortul mecanic provocat de deschiderea acestora.

Antreprenorul va furniza ramele de intarire si/sau suportii de asamblare.

Montajul si finisarea vor fi executate astfel incit indicele R de reducere a zgomotului sa fie de cel

putin de 30dB.

Eventualele instalatii se monteaza in golul din pereti, dupa ce s-a executat panotarea primei fete.

La racordarea dintre pereti se prevad benzi de etansare pentru racorduri.

Rosturile se umplu cu pasta speciala sau cu chit permanent elastic si posibil a fi vopsit.

Peretele de rigips trebuie sa ofere suficienta rezistenta la umezeala pina la 15mm deasupra

ultimului strat al pardoselei.

Grosimea si tipul gips-cartonului folosit se vor stabili conform regulamentelor curente referitoare la

incendii.

Pentru incaperile umede cum ar fi vestiarele, toaletele se utilizeaza cartoane special tratate.

Dupa caz, suprafata peretelui se rectifica cu pasta speciala si se finiseaza prin tapetare, placare

cu faianta sau vopsire, conform precizarilor proiectului.

Prinderile baghetelor se vor face cu suruburi de lemn.

Peretii despartitori usori merg pina la 15cm deasupra ultimului strat al plafonului fals.

Asamblarea si tehnologia vor fi in conformitate cu instructiunile date de furnizor / producator.

La inaintarea documentelor de licitatie antreprenorul va preda si toate informatiile despre sistemul

propus spre aprobarea biroului tehnic.

Antreprenorul va colabora cu ceilalti antreprenori implicati (cum ar fi, de exemplu: cei pentru

sistemul electric si instalatii apa-canal) si va avertiza in timp util pe conducatorii de santier atunci cind

lucrarile sunt intr-un stadiu in care ceilalti antreprenori pot sa reinceapa lucrul.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


CONTROLUL CALITATII

Toate produsele de import care alcatuiesc peretii usori de compartimentare vor fi insotite de

agrementul tehnic legal emis de laboratoare autorizate din Romania.

Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie conform

standardelor romanesti.

Pentru executie se vor face verificari la ;

aspectul si starea generala

elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul)

fixarea panourilor pe suport

rosturi

corespondenta cu proiectul.

Acolo unde prescriptiile, sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul

compartimentarii nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor

specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR

Devierea de la cota de referinta in planuri pentru panourile montate, este de +1,5mm / metru.

Diferenta de planeitate la pardoseala si tavan masurata pe o lungime de 3m, este de +3mm.

La receptia lucrarilor de montaj a compartimentarii se vor verifica :

aspectul si starea generala;

elemente geometrice(grosime, planeitate, verticalitate);

fixarea panourilor de suport


Denivelarea admisa de la cota de referinta din plan este de + 1,5 mm/m.

Diferenta de planeitate admisa intre pardoseala si tavan este de 3 mm/3m.

Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse pentru structura de sustinere si pentru

finalizarea peretelui.

Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de perete va fi asigurat

numai daca personalul de executie a fost calificat pentru acest gen de lucrari.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Pret unitar / mp – perete despartitor:

grosime 10cm

grosime 15cm

placare gips carton la interior

Pretul unitar include toate componentele, amplasarea si prelucrarea tuturor materialelor, auxiliare

si a pieselor marunte; pierderi de material in cazul in care nu se livreaza pe tipo-dimensiuni – in cadrul

comenzii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


HIDROIZOLATII


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea lucrarilor de izolatii hidrofuge.



C. 112 – 80 – Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase

la lucrarile de constructii (Buletinul Constructiilor nr. 1 / 1981)


Hidroizolatii din dubla membrana bituminoasa termosudabila si dubla membrana bituminoasa

termosudabila cu ardezie, folosite la straturile terasei.

Elemente auxiliare - au rolul de ventilare şi îndepărtare a apelor meteorice:

Deflectoare aerisire terasa

Sifoane.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D. ALCATUIRE

Strat suport

Foi bitumate

Protectie a hidroizolatiei

Echipamente si accesorii: masticuri, tinichigerie aferenta acoperisurilor etc.


Stratul suport nu trebuie sa prezinte asperitati mai mari de 2mm iar planeitatea lui sa fie continua,

fiind admisa ca abatere o singura denivelare de +/- 5mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2m, in

orice directie.

Foile bituminoase trebuie lipite corect astfel incit sa nu fie semnalate dezlipiri, alunecari sau

basici. In cazul in care se constata probleme de acest gen ele trebuie reparate obligatoriu.

Foile bituminoase se vor petrece 7 – 10 cm longitudinal si minimum 10 cm frontal.

In cazul hiroizolatiilor pentru acoperis, se recomanda montarea foilor in lungul linie de cea mai

mare panta.

Hidroizolatia trebuie sa comunice cu atmosfera prin stratul de difuzie, pe sub sorturi, copertine

sau tuburi.

Retetele si procedeele de preparare a mortarelor pe santier (masticuri, solutii) trebuie sa fie

conform normativului C.112 – 80.


CONTROLUL CALITATII

Toate produsele de import care alcatuiesc hidroizolatia vor fi insotite de agrementul tehnic legal

emis de laboratoare autorizate din Romania.

Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare,

conform standardelor romanesti.


aspectul si starea generala a stratului suport

elemente geometrice –grosime, planeitate, pante (unde este cazul)

fixarea foilor bituminoase pe stratul suport

rosturi de dilatare (unde este cazul)


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul

hidroizolatiei nu este corespunzator, se va executa refacerea acesteia, conform prescriptiilor specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR

Verificarea etanseitatii hidroizolatiei prin inundare cu apa. In cazul cind probele prin inundare nu

se pot efectua, verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventuale sondaje in punctele care prezinta

un caracter special.

La acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai

coborite a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de

scurgere functioneaza bine.

De asemenea, se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordurile hidroizolatiei la

reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere care trebuie sa fie prevazute

cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie inundate.

Tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este

executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata in constructie. Verificarea

se va face atit vizual cit si prin tractiune manuala.

Rezultatele verificarilor se vor inregistra conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor

ascunse. Deficientele constatate vor fi consemnate in procese verbale si se va trece imediat la

remedierea lor, incheindu-se un nou proces verbal de lucrari ascunse.

Dupa aceasta se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe.

Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de lucrare va fi asigurat



Pret unitar / mp



comenzii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


TERMOIZOLATII


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea lucrarilor de izolatii termice.



C. 107 – 82 – Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructii civile si

industriale ( Bul. Constructiilor nr. 1 / 1983 )


Polistiren extrudat de fatada 5cm

Polistiren extrudat pentru pardoseala si pereti 5cm

Termoizolatie din BCA 20cm (la terase)

D. ALCATUIRE

Strat termoizolant

Echipamente si accesorii


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Termoizolatia se va realiza din placi / blocuri intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate

pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa.

Densitatea aparenta a materialelor, ca si grosimile placilor / blocurilor va corespunde prevederilor

proiectului. Pentru materialele tasabile, grosimea initiala se majoreaza cu valoarea corespunzatoare

tasarii materialului (indicata in fisa lui tehnica si in proiect).

Rosturile dintre placi / blocuri: min. 2mm.


CONTROLUL CALITATII

Toate produsele de import care alcatuiesc termoizolatia vor fi insotite de agrementul tehnic legal

emis de laboratoare autorizate din Romania.

Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare,

conform standardelor romanesti.



elemente geometrice –grosime, planeitate, pante (unde este cazul)

fixarea placilor / blocurilor

rosturi de dilatare


Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul

termoizolatiei nu este corespunzator (s-au produs goluri in si intre placi), se va executa refacerea

acesteia, conform prescriptiilor specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR

La receptia finala, se va verifica pe obiect in conditiile de clima interioara proiectate in

anotimpurile de virf si cu instalatia de incalzire (iarna) sau de aer conditionat (vara) functionind, daca

parametrii climatici interiori, temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in cimp si in

zona puntilor termice corespunde cu proiectul si valorile indicate in STAS 6472 / 3 – 78.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de lucrare va fi asigurat



Pret unitar / mp



comenzii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


TENCUIELI


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea şi recepţionarea

lucrărilor de tencuieli obişnuite (umede) interioare, aplicate manual sau mecanizat pe suprafeţe de zidărie

de cărămidă.

Tencuielile umede obişnuite se execută cu mortare preparate pe şantier, în centrale sau

staţii de prepararea mortarului, conf. C17 - 82.


- NE 0011-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri.

- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială.

- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de construcţii.

- C 16-84 - Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros.


Pentru prepararea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează materialele


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

prevăzute în Instrucţiunile tehnice C17-82, precum şi cele din Normativul NE 001-96.

D. ALCATUIRE

Tencuielile pe suprafeţe de zidarie cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt realizate în două

straturi:

- stratul de bază - grundul - în grosime de 8-15 mm.

- stratul vizibil în grosime de 5-30 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet de

ipsos pentru tencuielile obişnuite interioare care urmează să primească finisaje de vopsitorii lavabile.


Controlul şi pregătirea stratului suport

Pentru executarea unor tencuieli de bună calitate se va efectua în prealabil un control al

suprafeţelor care urmează a fi tencuite; suprafeţele suport trebuie lăsate un anumit timp, pentru ca

mortarul să se întărească în rosturi şi pentru ca ulterior să nu se mai producă tasări ce ar putea provoca

fisurarea şi coşcovirea tencuielilor.

La începerea lucrărilor de tencuieli trebuie să fie terminate toate lucrările a căror execuţie

simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

Suprafeţele suport pe care se aplică tencuielile trebuie să fie curate, fără urme de noroi, pete de

grăsime etc.

Tencuielile nu se vor aplica decât după remedierea eventualelor deficienţe constatate.

Pentru a se obţine o bună aderenţă a tencuielilor faţă de diferitele straturi suport, acestea trebuie

pregătite în vederea tencuirii, cu condiţia ca ele să fie rigide, plane, uscate, rugoase şi să nu prezinte

abateri de la verticalitate şi planeitate mai mari decât acelea indicate în prescripţiile tehnice în vigoare.

Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea ieşindurilor şi prin acoperirea

intrândurilor mari (peste 40 mm) cu plasă de rabiţ prinsă cu cuie în rosturile zidăriei, peste care se va

executa tencuiala.

Suprafeţele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasă.

Executarea trasării suprafeţelor de tencuit

După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor care urmează a fi

tencuite. La efectuarea trasării prin diferite metode: cu repere de mortar (stâlpişori), scoabe metalice lungi

sau şipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, aşa

încât să se obţină un strat de mortar cu grosimea stabilită.

În cazul utilizării reperelor (stâlpişorilor) de mortar, aceştia se vor executa din acelaşi mortar din


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

care se execută grundul. Lăţimea stâlpişorilor de mortar va fi de 8-12 cm, pentru mortarele de var-ciment

sau de var şi de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.

Executarea amorsării

Pe suporturile din plasă de rabiţ se va aplica direct şmirul, un mortar de aceeaşi compoziţie cu a

mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var şi ipsos sau din nisip, var şi ciment).

Aplicarea şpriţului se va face fie manual, cu ajutorul unei mături scurte, fie mecanizat, cu aceleaşi

aparate folosite pentru aplicarea mecanizată a grundului.

În timpul executării amorsării suprafeţelor se va urmări ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform,

fără discontinuităţi prea mari, iar înainte de aplicarea grundului se va verifica dacă şpriţul este suficient

întărit, fără prelingeri pronunţate şi dacă suprafaţa amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu

mâna.

Executarea grundului

Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm grosime), se va aplica după cel puţin 24 ore de

la aplicarea şpriţului, în cazul suprafeţelor de beton. În cazul când suprafaţa şpriţului este prea uscată,

sau pe timp foarte călduros, această suprafaţă se va uda în prealabil cu apă, înainte de a se aplica

grundul.

Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat, într-una sau două reprize, grosimea totală

fiind de cca. 15 mm.

Aplicarea stratului de grund pe suprafeţele interioare ale pereţilor (în câmpurile dintre repere), se

va realiza mecanizat, în toate cazurile în care este posibil, asigurându-se o suprafaţă (front de lucru) de

cel puţin 20,00 m2.

Aplicarea grundului pe timp de arşiţă se va face luându-se măsuri contra uscării prea rapide, prin

acoperirea suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

Este cu desăvârşire interzis să se aplice stratul de grund pe suprafeţele îngheţate, sau dacă

există pericolul ca grundul să îngheţe înainte de întărire.

În timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze

în limitele admise şi se va verifica dacă s-a realizat o suprafaţă verticală şi plană, care să ascundă şi să

rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea, se va verifica dacă suprafaţa grundului prezintă

asperităţi pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri etc şi se vor rectifica.

Înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu

aibă granule de var nehidratat, care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de

grund şi din stratul vizibil (aplicat ulterior) şi să provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci", de aceeaşi compoziţie

cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm.

Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de "tinci" se va arunca

cu mistria la anumite intervale de timp, astfel ca între aceste intervale să se niveleze cu drişca.

Tencuielile interioare gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire (cca. 2 mm)

de pastă de ipsos (glet de ipsos), netezită fin.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate.

Pe parcursul lucrărilor de tencuire se va urmări ca, în câmpurile mari tencuielile să fie realizate din

aceeaşi tranşă de mortar pregătit în prealabil, pentru a nu se produce diferenţe de culoare. De asemenea,

se va urmări ca să nu se întrerupă lucrul la mijlocul suprafeţelor, deoarece reluările lucrului produc pete şi

diferenţe de nuanţe supărătoare, în câmpurile mari. Întreruperile se vor realiza la nuturi, sau la muchii.

În cazul când se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de + 50

C), se vor lua măsurile speciale prevăzute în "Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros"

indicativ C16 - 84.

După executarea tencuielilor, se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite,

până la întărirea mortarului, faţă de următoarele acţiuni :

- umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează ;

- uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul aplicat, uscare ce poate

proveni din curenţii de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor ;

- lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirilor respective înainte de termen

- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor .


Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile

admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca defectele să nu se repete în

continuare.

Înainte de începerea lucrărilor de tencuire, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi

recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (de exemplu: învelitori, planşee etc.), sau a căror

execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (de exemplu: conducte pentru instalaţii, etc.), precum

şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare.

Toate materialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) nu pot fi

introduse în lucrare decât dacă, în prealabil, s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

livrate cu certificate de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,

utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în

grosimile prescrise. De asemenea, este necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva

uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării.

Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului

tehnic al lucrării în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub

75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată.

Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese-verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în

prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară. Această comisie va hotărî definitiv asupra

acceptării tencuielii respective.

Recepţia pe faze de lucrări se face, în cazul tencuielilor, pe baza următoarelor verificări la fiecare

tronson în parte :

- rezistenţa mortarului ;

- numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate prin sondaje) ;

- aderenţa la suport şi între straturi ;

- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată) ;

- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe bucată cu bucată.

Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în

registrele de procese-verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetând suprafaţa tencuită, forma

muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme (ca prelucrare), să nu aibă

denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii

locale etc. Se va controla corespondenţa mortarului utilizat precum şi a modului de prelucrare a feţei

văzute, cu prevederile din proiect .

Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea

acestuia în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială;

Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor, se va face cu dreptarul, nivela, firul cu plumb.

Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va aprecia

prin plimbarea palmei pe suprafeţele respective.

Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective, sau prin

sondaje speciale, care se fac în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin

reparaţii ulterioare.

Aderenţa starturilor de tencuială la startul suport se va verifica, în general, numai prin ciocănirea


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

cu un ciocan de lemn : un sunet "gol" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface

întreaga suprafaţă dezlipită. În cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se va face prin extrageri

de carote din tencuială.


Tencuielile se măsoară la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


VOPSITORII PE GLET DE IPSOS


A. Generalitati.



D. Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea vopsitoriilor.




A. GENERALITATI

Proiectul cuprinde:

Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele interioare.

Tipuri de vopsitorie interioara:

- Vopsitorie pe suport de gips-carton si pe suport de tencuiala – finisare mata, 2 straturi emulsie

acrilica pentru interior

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de execuţie, condiţiile tehnice de calitate şi

modul de verificare a acestora, pentru lucrările de vopsitorii cu vopsea de dispersie lavabilă aplicate pe

suprafete gletuite.

Vopsitoriile cu vopsea de dispersie lavabilă se aplică la construcţii în mediul exterior sau interior

cu încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60 %.

Prin vopsire cu vopsea de dispersie lavabilă se obţin suprafeţe plane cu rezistenţă foarte bună la

murdărie datorată prafului din atmosferă şi are o durabilitate mare datorită bunei aderenţe de suport.

Aceste lucrări de vopsitorie se execută la clădiri care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor

chimici, pe glet de ipsos.


C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.

C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

aferente.

Legea Nr.10/1995 privind calitatea în construcţii.

Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii - aprobat cu HGR Nr.273/1994.


Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform

standardelor şi normelor interne, specificate în capitolele 11, 12, 13, 14, ale Normativului C3-76, certificat

de calitate şi agrement tehnic valabil la data punerii în operă.

D. LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA VOPSITORIILOR

La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face înainte de finisarea îmbrăcăminţilor

de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire), luându-se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcăminţii

pardoselilor.


PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

Suprafeţele suport (tencuieli gletuite), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri.

Toate fisurile, neregularităţile, etc., se chituiesc de către vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă de ipsos.

Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o

parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează

prin amestecare rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în

cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).

Pentru şpacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de 1 parte

ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în

cel mult 20 minute de la preparare.

După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor

începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele

curate şi uscate.

CONDIŢII DE EXECUŢIE A VOPSITORIILOR

Lucrările de vopsitorie se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

prezentului caiet de sarcini.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului de cel

puţin +150C, în cazul vopsitoriilor.

Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 15 zile pentru

vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea

ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţelor).

Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorie se va verifica dacă suprafeţele suport au atins

umiditatea de regim.

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie

mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.

În prealabil, se face verificarea şi rectificarea eventuală a stratului suport.

După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi să nu prezinte

abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m.

Vopsitoria cu vopsea de dispersie lavabilă se realizează pe şantier, aplicând vopseaua manual în

două straturi.

Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita de 900 ochiuri/cmp. Bidoanele şi vasele cu

vopsea se vor închide etanş, pentru a împiedica formarea de pojghiţe şi evacuarea apei de emulsie. La

reluarea lucrului, vopseaua va fi omogenizată în prealabil.

Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu bidineaua sau cu trafalet.


Controlul calităţii lucrărilor se face de către investitor şi proiectant, urmărindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Pe parcursul lucrărilor de vopsitorie se verifică în mod special :

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport;

- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de

fabricaţie respective;

- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

refacere.

Recepţia lucrărilor de vopsitorie se va face numai după uscarea lor completă.

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă s-a format

pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor avându-se în vedere următoarele :

- suprafeţele vopsite trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi

aspect, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua, de orice fel, trebuie să fie

aplicată până la "perfect curat" adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici,

scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului,

aglomerări de pigmenţi, neregularităţi, cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de

pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare, etc ;

ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE VOPSITORIE

Suprafeţele finisate cu vopsea de dispersie lavabilă se pot spăla cu o cârpă umedă înmuiată în

apă şi stoarsă, nu însă înainte de 30 zile de la realizarea lor.


Măsurarea lucrărilor de vopsitorie se face conform prevederilor tabelului întocmit la capitolul din

indicatorul de norme de deviz "C" pentru lucrări de construcţii industriale agrozootehnice, locuinţe şi

social-culturale.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


VOPSITORII PE METAL


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




H. Conditii tehnice de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor.

A. GENERALITATI

Proiectul cuprinde:

1. Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele interioare.

2. Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele exterioare

Tipuri de vopsitorie interioara:

- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticorozov sintetic, 1 sub-

strat email alchidic, 1 strat email alchidic mat inodor.

Tipuri de vopsitorie exterioara:

- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticorozov sintetic, 2

straturi email alchidic mat


modul de verificare a acestora, pentru lucrările de vopsitorii cu email alchidic pe suprafeţe metalice, la

clădiri care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.


- C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

- C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform

standardelor şi normelor interne, specificate în capitolele 11, 12, 13, 14, ale Normativului C3-76 pentru

materialele indigene.

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele

standarde de stat şi norme interne al unităţilor producătoare:

- Diluant, D 005-12;

- Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;

- Chituri de cuţit, C 895-7;

- Email alchidic, E 875-2;

- Grund anticoroziv pe bază de miniu de plumb 355-6;

- Hârtie pentru şlefuire uscată (HCN), STAS 1581-61.

Materialele din import se vor putea pune în operă numai dacă sunt însoţite de Agrement tehnic

emis de laboratoare autorizate din România.

TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

Depozitarea materialelor pentru vopsitorii se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de

umezeală. Se vor respecta indicaţiile furnizorului.

Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii vor fi depozitate în locuri uscate şi ferite de îngheţ.

Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca

temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între +70C şi +200C.

În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea,

uscarea sau murdărirea produselor.

Transportul şi depozitarea materialelor din import vor respecta instrucţiunile producătorilor.

D. LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA VOPSITORIILOR

Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii trebuie să fie terminate lucrările de pardoseli, precum

şi lucrările de montaj a echipamentului tehnologic şi a instalaţiilor interioare.

Tâmplăria metalică trebuie să fie montată definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie

montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată.

La executarea vopsitoriilor se vor lua măsuri pentru protejarea pardoselilor pentru a Ie feri de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

umiditate şi de murdărire.


PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea

veche, noroi, gheaţă, zăpadă etc.

Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, piatră

abrazivă sau prin sablare sau ardere cu flacăra.

Petele de grăsimi se şterg cu tampoane înmuiate în solvenţi (white-spirt, terbentină, benzină

uşoară toluen). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot întreţine coroziunea

metalului.

CONDIŢII DE EXECUŢIE A VOPSITORIILOR

Lucrările de vopsitorii se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile

prezentului caiet de sarcini.

Vopsitoriile nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la

încetarea ploii (în condiţii de temperaturi care să permită uscarea suprafeţelor). Se va evita lucrul in mediu

exterior la orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea

peliculelor.

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie

mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit, acestea vor putea fi folosite

numai după verificare.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Vopsitoria cu email alchidic se aplică pe suprafeţe de metal după terminarea lucrărilor

pregătitoare.

Tâmplăria se furnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de îmbinare şi respectiv, grund

anticoroziv.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legătură mai bună a

vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.

După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de

praf după uscare. Apoi, în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpacluiri


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.

Materialul pentru şpacluit se prepară din chit de cuţit, şi diluant special D005-12 cu vopsea la

culoare.

Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru pentru şpacluire.

Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit cu granulaţii din ce în ce mai mici, pentru

diferite straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea cerută.

În general se vor aplica 1-2 straturi de şpacluire în grosime de 0,2-0,5 mm, la lucrări de calitate

superioară se vor executa 3 şpacluiri.

Aplicarea vopselei se va face în trei straturi. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site

fine (900 ochiuri/cmp) şi se potriveşte la consistenţa necesară de lucru, prin amestecarea cu un diluant

corespunzător cu natura vopselei respective. Amestecul se face cu 5 -10 % diluant.

Vopseaua se aplică într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de

vopsea şi va fi întinsă până la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.

Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală.

Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de celălalt.

Executarea lucrărilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din "Normativul

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente" indicativ C 16-84.


Controlul calităţii lucrărilor se face de către investitor şi proiectant, urmărindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Pe parcursul lucrărilor de vopsitorii se va verifica în mod special:

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, în cazuri de importanţă

deosebită consemnându-se acestea în procese verbale de lucrări ascunse;

- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor

interne de fabricaţie respective;

- existenţa agrementului tehnic şi valabilitatea acestuia la data începerii execuţiei;

- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau

refacere.

Recepţia lucrărilor de vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă s-a format

pelicula rezistenţă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor avându-se în vedere următoarele:

- suprafeţele vopsite trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi

aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua, de orice fel,

trebuie să fie aplicată până la ”perfect curat” adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi,

cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor

desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi, cauzate de chituiri sau şlefuire

necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare,

etc;

- la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea

a suprafeţelor şi se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, cremoane, drucăre, olivere, etc) să

nu fie pătate de vopsea.

ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE VOPSITORII

Vopsitoriile cu email alchidic, se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar

se adaugă şi săpun sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă uscată. În cazul în care

spălarea nu este necesară, suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.

Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile.


Măsurarea lucrărilor de vopsitorii se face conform prevederilor tabelului întocmit la capitolul din

indicatorul de norme de deviz ”C” pentru lucrări de construcţii industriale agrozootehnice, locuinţe şi

social-culturale.

H. CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIE A MUNCII, DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Se vor respecta prevederile din:

- Legea protecţiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a acesteia ;

- Norme generale de protecţie a muncii 1996, aprobate de MMPS şi MS cu Ord. 578/DB/5840;

- Norme de Medicină a Muncii conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr.983/23.06.94;

- ”Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” elaborat de MLPAT (Ordinul

Nr.9/N/15.03.1993).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- Legea Nr. 212 / 16.12.1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului Nr. 60 / 28.08.1997 privind

apărarea împotriva incendiilor;

- Ordinul M.l. Nr. 791 / 02.09.1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.l. nr. 775 / 1998;

- H.G.R. nr. 571 / 1998 privind aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte

amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118 - 99;

- Norme de prevenire şi dotare împotriva incendiilor PE - 009 / ’93;

- Normativ C 300 / 1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr.20 / N / 11.06.1994 pentru prevenirea şi

stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De

asemenea, vor fi instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.

În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate

stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.

În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie

afişe uşor de citit de la distanţă, cu inscripţiile:

FUMATUL STRICT INTERZIS

NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS

NU SUDAŢI

NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI

În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în

clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din

nivelele clădirii.

În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu

precădere în spaţii închise).

La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul

ambalajelor fixat ermetic şi închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având

scris pe uşă:

PERICOL DE INCENDIU

NU FUMAŢI

NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie

să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu

vor fuma.

Muncitorii care prepară amestecuri de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le

transvazează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste

operaţii în locuri ferite de surse de foc.

La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control

necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.

În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi

vopselelor cu uscare rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau

izolante, ori ochelari de protecţie (în cazul când se poartă o semimască).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PERETI FAIANŢĂ


A. Generalitati.



D. Alcatuire.

E. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.

F. Masuratoare si decontare.

A. GENERALITATI

Placaje interioare:

a) Placaje Ia pereti pe suport din gipscarton sau zidarie.


C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.


1. Placi portelanate pentru pereti:

a) Tip: plan

b) Grosime: 7 mm

c) Dimensiuni: 200 x 200mm

d) Model: uniform

2. Accesorii:

Accesorii ceramice pentru grupuri sanitare

3. Materiale de montaj: adeziv


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

4. Chituri elastomerice: - chit siliconic

D. ALCATUIRE

Tipuri de placaje: pereti grupuri sanitare - placi portelanate peste pereti de compartimentare de

gipscarton sau zidarie, montate cu adeziv.

E. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru executie se vor face verificari la;

1.aspectul si starea generala;

2.elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul);

3.fixarea sipcilor pe rigle;

4.rosturi ( unde este cazul );

5.corespondenta cu proiectul.

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul lambriului

nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR

Devierea de la planitate si verticalitate a suprafetei placajulu este de + 2 mm pe metru.

Devierea rosturilor dintre placile placajului: 1mm la o placa.

Nu se admit: fisuri pe suprafata placajului, rosturi nechituite.


aspectul si starea generala;

elemente geometrice(grosime, planeitate, verticalitate);

fixarea placilor pe suport (aderenta);


Verificarea se va face pentru fiecare incapere in parte.

Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de finisaj va fi asigurat



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

F. MASURATOARE SI DECONTARE

Pret unitar / mp


si a pieselor marunte.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PLAFOANE SUSPENDATE


A. Generalitati.



D. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.

E. Masuratoare si decontare.

A. GENERALITATI

Plafoane fonoabsorbante, suspendate si sistemul de suspendare.


Performante: performante de protectie impotriva focului, structurale si seismice conform normelor.

Performante acustice conform proiectului.


1. Placi:

Plafon gips-carton

2. Sisteme de suspendare rezistente la foc si la deplasari seismice:

Tip: indirect, de mare rezistenta

Accesorii: dispozitive de legare si reglaj

3. Materiale auxiliare

Adeziv

Agrafe

Trape de acces

Canturi

Chit acustic


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru executie se vor face verificari la:

1. aspectul si starea generala;

2. elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul);

3. fixarea sipcilor pe rigle;

4. rosturi ( unde este cazul );

5. corespondenta cu proiectul.

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul plafonului

nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor specificate.

RECEPTIA LUCRARILOR

Devierea de la planitate si verticalitate a suprafetei plafonului este de +2 mm pe metru.



elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate)

fixarea placilor


Verificarea se va face pentru fiecare incapere in parte.

Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de finisaj va fi asigurat


E. MASURATOARE SI DECONTARE

Pret unitar / mp


si a pieselor marunte.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PARDOSELI GRESIE


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de execuţie a

următoarelor tipuri de pardoseli din piatră artificială : pardoseli din gresie portelanata antiderapanta.


C35 - 82 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor STAS 3430 - 82 - Pardoseli

interioare. Clasificarea.

C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.


Materialele şi produsele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să

corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice:

- plăci din gresie portelanata antiderapanta - STAS 5939-8

- ciment M30, ciment Pa 35 - STAS 1500-78

- cimenturi portland, albe şi colorate STAS 7055-87

- agregate naturale (nisip, pietriş, piatră spartă STAS 1667-76)

- apă STAS 790-84.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D. ALCATUIRE

Fiecare tip de pardoseală are, în principiu, următoarea alcătuire:

a) îmbrăcămintea (strat de uzură) care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor rezultate

din exploatare.

b) stratul suport care primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite fundaţiei sau

elementului de rezistenţă pe care este aşezată pardoseala.

În unele cazuri alcătuirea pardoselilor, mai cuprinde şi un strat de egalizare, care are rolul să

asigure planeitatea stratului suport sau de a prelua diferenţele de solicitări din contracţii, dintre stratul

suport şi îmbrăcăminte.

Alcătuirea structurii pardoselii se va stabili în funcţie de elementul de rezistenţă pe care este

aşezată pardoseala, de destinaţia încăperilor, precum şi de solicitările la care va fi supusă pardoseala în

timpul exploatării.


Reguli generale

Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie de arhitectură şi

prevederile din acest caiet de sarcini .

Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic

pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

În cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre două tipuri de pardoseli, care se

execută în încăperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii usii în pozitia

închisa.

Pardoselile vor fi plane, orizontale si fără denivelări în aceeasi încăpere si la trecerea dintr-o

încăpere în alta.

Fac exceptie pardoselile care au denivelări si pante prevăzute în proiect.

Pantele pardoselilor se vor realiza :

- la pardoseli executate pe plansee, sau pe un strat suport, din beton, dintr-un beton slab de

pantă, turnat pe stratul suport ;

- la pardoseli cu suprafata mică (până la 20 mp), prin variatia grosimii stratului suport al

pardoselii, sau a stratului de egalizare.

Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului

precedent si constatarea că acesta a fost bine executat.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai bună între straturi.

Lucrări ce trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli

(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de încălzire etc), si efectuarea probelor prescrise,

precum si după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de constructii - montaj, a căror

executie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.

Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat,

este necesar ca aceste suprafete suport să fie pregătite prin curătarea si spălarea lor cu apă de

eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuială. Curătarea se va face cu mături si perii.

Diversele străpungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,

adânciturile mai mari etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.

Armăturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.

Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu

mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.

Înainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalatii sanitare sau de

încălzire centrală, care străpung planseul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact

al conductelor cu planseul si pardoseala.

Atunci când este neceasar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul

unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va

aseza peste el îmbrăcămintea pardoselii.

Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare, se vor indica prin proiect la fiecare tip de

pardoseala în parte, în functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

Executarea stratului suport

Stratul suport - stratul de rezistenta ce preia solicitarile produse în exploatare - poate fi rigid, din

beton simplu sau beton armat .

Stratul suport rigid trebuie sa nu se taseze, provocând degradarea îmbracamintii pardoselii.

Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. În zonele suprafetei unde apar

neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea

si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, având acelasi dozaj de ciment ca al stratului

suport respectiv.

Executarea pardoselilor din placi de gresie portelanata

Pardoselile din placi din gresie portelanata se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un

planseu de beton armat.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Placile din gresie portelanata se vor monta, pe stratul suport rigid prin intermediul unui strat de

mortar de ciment de poza, având dozajul de 300 - 350 kg ciment la 1 mc nisip, în grosime de 25 - 30 mm.

Pardoselile de gresie portelanata se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact

decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate sau cu

solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie reduse.

Înainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie

portelanata se vor mentine în apa timp de 2 - 3 ore.

În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe

planseul de beton din elemente prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, montarea pardoselii se face

dupa 90 zile de la turnare, dupa o prealabila umezire a placii de beton.

La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întarire normala de tipul Pa 35

si nisip 0,3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3), în amestec de 1 parte ciment la

3,5 - 4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P40 etc).

Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, în

cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-vârtoasa.

Asezarea placilor se va face montându-se, la început, placile reper.

Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2-3 mm

între ele .

Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii muncitorului

(circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari, se adauga sau se scoate local din mortarul

de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele

suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, îndesându-se atent

placile în mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de

pe spatele placilor sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.

Operatia se continua în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de lucru. Apoi

întrega suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine în rosturi, hidratând si

mortarul de poza.

Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dupa montarea placilor din gresie portelanata, iar în

intervalul de la montare si pâna la rostuire, pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin

stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.

Curatirea pardoselii din placi din gresie portelanata de excesul de lapte de ciment se va face prin

asternere de rumegus de lemn uscat, dupa 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea

rumegusului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Pardoseala din placi de gresie portelanata nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatirea cu

rumegusul de lemn se va sterge cu cârpe înmuiate în apa si apoi se va cerui.

Placile din gresie portelanata se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate

cu desenele din proiect.

La intersectia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte se vor realiza interspatii de 5-10 mm

care se vor umple cu un material elastic.

În cadrul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 mp, sau la

6 ml, functie de modularea structurii. În cazul montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi

lasat în acest strat suport.

SCAFE SAU PLINTE

Scafele sau plintele sunt obligatorii la încaperile prevazute cu instalatii de apa.

În încaperile care au peretii placati cu faianta, executarea scafelor sau plintelor nu este

obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplute cu mortar de ciment.

La pardoselile din placi de gresie portelanata, se vor monta elemente de racordare (colturi, scafe)

fixate cu mortar de ciment, astfel încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8 mm. La aceste pardoseli se

vor putea executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.

EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

Executarea lucrarilor pe timp friguros, pentru fiecare tip de pardoseala din prezentul caiet, se va

face în conformitate cu prevederile din "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si instalatiilor aferente" indicativ C 16-84.


Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala în parte se va face în

conformitate cu prevederile din "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii

aferente", indicativ C56-85 cap. 8 "Pardoseli".


Se masoara si se deconteaza la metru patrat suprafata desfasurata real executata.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI


pardoselilor din ciment sclivisit.





aferente.


Materialele şi produsele utilizate la executarea pardoselilor din ciment sclivisit trebuie să

corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice:

- ciment M30, ciment Pa 35 - STAS 1500-78

- cimenturi portland, albe şi colorate STAS 7055-87

- agregate naturale (nisip, pietriş, piatră spartă STAS 1667-76)

- apă STAS 790-84.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D. ALCATUIRE



din exploatare.










Reguli generale







închisa.












Piese scrise

si desenate








OHSAS18001






























suport respectiv.

Executarea pardoselilor din ciment sclivisit

Suprafata de turnare a sapei va fi curatata, nivelata si compactata inainte de toate lucrarile, iar in

cazul unui sol argilos sau impropriu, se va pune un strat de nisip sau zgura inainte de substrat. In cazurile


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

unde solul peste platforma va trebui sa fie etans la infiltratiile de umiditate, substratul va trebui sa fie

constituit din pietris grosier rulat pentru compactare fara niciun element fin, nici nisip.

In cazurile curente, substratul va fi constituit dintr-un pietris din materiale intinse uniform si ingrijit

compactate sau rulate.

Inainte pozarii foliei de etanseizare, substratul va fi acoperit de un strat de nisip pentru a obtine o

suprafata plana fara puncte dure care ar putea duce la perforarea foliei de etanseizare.

Folia de etanseizare va fi ingrijit pusa in opera, imbinarile fie ca sunt sudate, fie ca sunt prin

suprapunere, cu o largime conforma cu prescriptiile fabricantului. Aceasta va fi relevata in dreptul peretilor

verticali peste grosimea suprafetei de turnare.

Toate partile foliei deteriorate sau perforate vor trebui sa fie imediat inlocuite.

Sapele nu vor putea sa fie executate decat pe suporti rugosi, perfect curati si liberi de tot ceea ce

ar putea sa dauneze o buna aderenta.

Obtinerea acestei stari a suportului este in sarcina lotului prezent.

Sapele de grosime superioara valorii de 3 cm vor comporta obligatoriu o plasa sudata.

In timpul executiei pavajelor si sapelor, antrepriza de constructii va trebui sa prevada toate

rosturile de dilatatie si alte rosturi de constructie necesare, conform cu prescriptiile in vigoare. În cazul

montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lasat în acest strat suport.

Antrepriza de constructii va trebui sa realizeze etansarea crapaturilor si finisarea tuturor

imbinarilor cu un material pastos sintetic, cu atestare specificand adaptarea sa pentru situatia prevazuta.

Pardoselile din ciment sclivisit se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un planseu de

beton armat.

Pardoselile din ciment sclivisit se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact

decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate sau cu

solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie reduse.

În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala direct pe planseul de beton din elemente

prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, turnarea cimentului sclivisit se face dupa 90 zile de la

turnare, dupa o prealabila umezire a placii de beton.






Piese scrise

si desenate








OHSAS18001








Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PARDOSELI PARCHET LAMINAT


A. Generalitati.



D. Alcatuire.




A. GENERALITATI


pardoselilor din parchet laminat.





aferente.


Folie PVC sau polietilena, rol bariera antivapori

Pardoseala parchet laminat – model nuc baituit

Plinta.

D. ALCATUIRE




Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

din exploatare.










Reguli generale







închisa.













Piese scrise

si desenate








OHSAS18001





























suport respectiv.

Executarea pardoselilor din parchet laminat

Pardoselile din parchet laminat se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un planseu de

beton armat.

Placile din parchet laminat se vor monta, pe stratul suport rigid prin intermediul unei sape de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

mortar autonivelante bine uscate.

În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala direct pe planseul de beton din elemente

prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare.

Asezarea placilor se va face montându-se, la început, placile reper.

Pardoseala din placi de parchet laminat nu se va freca pentru finisare, ci se va sterge cu cârpe

înmuiate în apa si apoi se va cerui.

Placile din parchet laminat se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate cu

desenele din proiect.

La intersectia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte se vor pastra rosturi de dilatare.












Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


TERMOSISTEM


A. Generalitati.



D. Tehnologie de executie.


F. Masuri de intretinere si exploatare.


H. Conditii tehnice de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor.

A. GENERALITATI


modul de verificare a acestora, pentru lucrările de închideri – pereti exteriori.


- Legea Nr.10 / 1995 - privind calitatea în construcţii

- C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente

- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, aprobat cu HGR Nr.273 – 1994

- C 16-84 - Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor

aferente

- Date tehnice cuprinse în ofertele furnizorilor


Polistiren expandat de fatada 5cm, plasa, adeziv si vopsea decorativa pentru fatada.

Materiale auxiliare pentru montarea şi fixarea termosistemului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tipuri de vopsitorie exterioara: vopsitorie pe suport tencuiala si pe suport betopan (la plafoane

exterioare ) – vopsea decorativa, finisare mata, 2 straturi emulsie acrilica pentru exterior

D. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

Înaintea punerii în operă se va controla calitatea materialelor, existenţa şi valabilitatea

certificatelor de calitate şi a agrementului tehnic.

Se va verifica materialul termoizolant. Nu se admite montarea termoizolaţiei umede datorită

transportului sau depozitării în condiţii necorespunzătoare.

Sistemul de termoizolatie pentru peretii exteriori ai cladirilor, consta in aplicarea de placi de

polistiren expandat termoizolante si a unei plase cu un adeziv special, urmand acoperirea suprafetei cu

un strat subtire de tencuiala decorativa. Intr-o cladire termoizolata in acest mod, confortul termic va fi

optim: pe timpul iernii peretii nu vor fi reci, iar in zilele caniculare de vara, izolatia termica va mentine o

temperature placuta in interior.

Tehnologia de montaj va respecta specificaţiile tehnice ale fabricantului.

Vor fi terminate toate lucrarile la fatade ca: jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri,

cofrete, montare timplarie, etc.

Termosistemul pentru pereti fiind alcătuit din materiale relativ insensibile la intemperii, executarea

lucrărilor de montaj se poate efectua pe tot timpul anului, cu excepţia perioadelor cu ploi şi ninsori

puternice însoţite de vânturi.

Executarea lucrărilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din "Normativul

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente" indicativ C 16-84.


Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmărită în primul rând de şefii formaţiilor de

lucru şi de personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrul activităţii sale de

îndrumare şi supraveghere.

Se va verifica :

- existenţa şi completitudinea certificatelor de calitate pentru materialele sosite pe şantier;


- fixarea corectă a termosistemului;

- poziţionarea şi fixarea corectă a elementelor de scurgere şi evacuare a apelor pluviale;

- evacuarea corectă, fără stagnări, a apelor pluviale;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- calitatea finisajului.

F. MĂSURI DE ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE

Pentru buna întreţinere şi exploatare, beneficiarul trebuie să asigure măsuri permanente de

întreţinere astfel:

- se va interzice spargerea peretilor pentru execuţia ulterioară de străpungeri sau ancorări;

- se va curăţa gheaţa la jgheaburi şi elementele de scurgere;

- se va controla starea termosistemului in timp.

Lucrările de remediere ce se impun se vor executa de către muncitori specialişti.

Nu se vor face înlocuiri de materiale sau alte modificări fără acordul proiectantului.


Se măsoară şi se decontează la metru pătrat suprafaţă desfăşurată real executată.

H. CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIE A MUNCII, DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Se vor respecta prevederile cuprinse în :

• Legea protecţiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a acesteia

• Norme generale de protecţie a muncii 1996, aprobate de MMPS şi MS cu Ord. 578/DB/5840

• Norme de Medicină a Muncii conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr.983/23.06.94

• "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" elaborat de MLPAT (Ordinul

Nr.9/N/15.03.1993)

• Legea Nr. 212 / 16.12.1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului Nr. 60 / 28.08.1997

privind apărarea împotriva incendiilor

• Ordinul M.I. Nr. 791 / 02.09.1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

autorizare privind prevenirea şi stingere a incendiilor

• Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr 775/1998

• H.G.R. nr. 571 / 1998 privind aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte

amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor

• Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118 - 99


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

• Norme de prevenire şi dotare împotriva incendiilor PE - 009 / '93

• Normativ C 300 / 1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr.20 / N / 11.06.1994 pentru prevenirea şi

stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


PERETE CORTINA


A. Generalitati.






A. GENERALITATI


modul de verificare a acestora, pentru peretele cortina.




aferente



aferente



Tamplarie de aluminiu cu geamuri termopan.

Tamplarie de aluminiu cu geamuri termopan, 6 foi mobile - usi

Tamplarie de aluminiu cu geam termopan, 6 ochiuri mobile, deschidere cu fuzibil pentru

desfumare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Structura peretelui cortina va fi realizata printr-un caroiaj de profile de aluminiu cu rupere de punte

termica din clasa 2.1 conform DIN 4108. Intreruperea puntii termice se va face prin inserarea unui

distantier cu conductivitate termica redusa intre profilul interior (care preia incarcarile) si profilul exterior,

care are rolul de a fixa panourile (elementele de inchidere).

Sistemul va asigura ventilarea si dirijarea apei patrunse accidental in zona elementelor de

inchidere si eliminarea acesteia in exterior.

Peretii cortina se vor monta din exterior permitand inchiderea cu panouri .

Peretele cortina include 6 foi mobile – usi pentru acces spatiu de vanzare (15mp) si 6 ochiuri

mobile (6mp) cu deschidere cu fuzibil pentru desfumare.








Se va verifica :



- executarea corecta a peretelui cotina;





Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


COPERTINA


A. Generalitati.






A. GENERALITATI


modul de verificare a acestora, pentru copertina ce acopera zona intrarii in cladirea centrului

transfrontalier de afaceri si pietei agroalimentare.




aferente



aferente



Structura metalica principala pentru sustinere copertina

Structura metalica pentru sustinere finisaj policarbonat

Structura metalica secundara pentru prindere finisaj policarbonat

Finisaj policarbonat clar, 16mm grosime, placi 2.1mx6m


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Finisaj alucobond – placare aluminiu


Structura metalica principala de sustinere a copertinei este formata din stalpi si grinzi principale si

secundare profil I. O structura metalica din teava patrata de 100x100mm are rol de sustinere a finisajului

policarbonat. Pe aceasta sprijina structura metalica secundara din teava patrata de 50x50mm in care se

prinde finisajul. Finisajul este policarbonat clar, 16mm grosime, placi 2.1mx6m.

Grinda metalica de contur a copertinei este roluita din profil I si se imbraca la exterior cu finisaj

alucobond. Alucobond-ul reprezinta un panou compozit de tip 'sandwich', compus dintr-un substrat(miez)

netoxic din polietilena ,cu grosimea cuprinsa intre 2 si 5 mm ,fixat solid de 2 foi de aluminiu de cate 0,5

mm fiecare.Fabricarea lui se bazeaza pe cele mai moderne tehnologii de extrudare.

Un avantaj major al utilizarii placilor de ALUCOBOND este usurinta în prelucrare. Materialul poate

fi taiat, frezat, stantat, curbat si indoit, astfel incat se se obtine forma dorita a elementelor de fatada.








Se va verifica :



- executarea corecta a copertinei;





Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


TAMPLARIE METALICA

PROIECTUL CUPRINDE

Usi metalice interioare

Usi metalice exterioare

Usi rezistente la foc, cu autoinchidere si bara antipanica

Glafuri tabla zincata.

ASIGURAREA CALITATII

1. Standarde: specificatii recomandate pentru tâmplaria metalica.

2. Standarde de performanta:

a) Ansambluri rezistente la foc: normativ P118 si rezultatele incercarilor laboratoarelor

atestate.

b) Ansambluri exterioare termo-izolante.

MATERIALE

1. Usi metalice:

a) Tip: standard in constructie fagure sau compozita, rulouri metalice.

b) Usi interioare: de mare rezistenta, din profile indoite la rece de 45 mm, minimum 1 mm

grosime.

c) Finisare: grund in fabrica, finisaj final conform proiect.

2. Tocuri:

a) Tocuri interioare: sudate, din tabla de 1,5 mm grosime, cu colturi imbinate la 450

b) Tocuri exterioare: sudate, din tabla galvanizata de 1,5 mm grosime, cu colturile imbinate

Ia 450

c) Accesorii: pufere si opritoare.

d) Finisare: grund in fabrica, finisaj final conform proiect.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3. Glafuri tabla zincata – atic terasa.


Date tehnice - usi metalice pline:

-umplerea blatului usii cu poliuretan injectat

-garnitura tubulara de cauciuc montata pe toc

-feronerie, cilindri, silduri cu dubla protectie

-vopsire in camp electrostatic - culoare gri antracit.








Se va verifica :



- executarea corecta a tamplariei;





Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU

PROIECTUL CUPRINDE

a) Usi de acces cu tamplarie din aluminiu

b) Vitrine cu tamplarie din aluminiu


Mostre realizate pe santier: panouri caracteristice de usa si vitrina, echipate complet cu geam si

feronerie.

MATERIALE

1. Usi de acces si vitrine cu tamplarie din aluminiu:

a) Tip: cu rama din profile de aluminiu

b) Profile de aluminiu: ASTM B 221, B 209, B211

c) Profile de otel de intarire: ASTM A36, ASTM A 611, ASTM A 570

d) Geam: securizat, culoarea - clar

e) Balamale usi: cu pivot

f) Feronerie: operare din interior in caz de incendiu

g) Operare feronerie: manual

h) Finisaj aluminiu: Floropolymer, Kynar 500, 3 straturi.

2. Materiale auxiliare:

a) Minere de actionare, opritoare

b) Garnituri de etasare

c) Semnalizare de iesire de incendiu.






Piese scrise

si desenate








OHSAS18001





Se va verifica :








Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


TAMPLARIE DIN ALUMINIU

PROIECTUL CUPRINDE

a) Ferestre si usi exterioare vitrate cu tamplarie din aluminiu

b) Ferestre cu tamplarie din aluminiu care functioneaza ca trape de fum, montate in peretele

cortina sau plafon terasa

c) Glafuri exterioare din aluminiu

d) Glafuri interioare din aluminiu.


Incercari: performante structurale si de exploatare

MATERIALE

1. Ferestre si usi vitrate cu tamplarie din aluminiu:

a) Operare: mobile

b) Clasa: constructii publice


d) Geam: termopan, culoarea - clar

e) Constructie: cu ruperea puntii termice

f) Elemente din aluminiu: profile

g) Ancoraje si accesorii: aluminiu, otel inox non-magnetic sau otel galvanizat

h) Finisaj : colorat electrolytic, culoare – gri.

2. Ferestre din aluminiu – trape fum :

a) Operare: mobile, cu fuzibil pentru desfumare

b Clasa: constructii publice


d) Geam: termopan, culoarea - clar

e) Constructie: cu ruperea puntii termice


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

f) Elemente din aluminiu: profile

g) Ancoraje si accesorii: aluminiu, otel inox non-magnetic sau otel galvanizat

h) Finisaj : colorat electrolytic, culoare – gri.

3. Glafuri exterioare din aluminiu, culoare - gri.

4. Glafuri interioare din aluminiu, culoare – gri.









Se va verifica :








Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


GEAMURI

PROIECTUL CUPRINDE

1. Vitraje:

Ferestre exterioare

Ferestre interioare


1. Mostre realizate pe santier: din fiecare tip de geam.

2. Incercari: performantele structurale, de exploatare si termice ale geamului.

3. Standarde: ASTM E 774, ASTM E 773, ASTM E 546, ASTM E 576.

GARANTII

1. Garantii pentru geam:

a) Garantia producatorului: 5 ani.

MATERIALE

1. Geam:

Geam securizat: geam securizat si geam tratat termic, clare, ASTM C1048

Geam termopan: ASTM E 774, Class A

Tratamente de suprafata: pentru emisivitate redusa.

2. Vitraj:

Etansari elastomerice

Chedere preformate

Gamituri

Cale si distantieri


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

PROGRAM

1. Program de vitraj: daca nu este specificat altfel

Ferestre: geam termopan 25 mm grosime

Vitrina: geam securizat



Întocmit,

Arh. M. BĂNCESCU


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ

CAP.1. Generalităţi

CAP.2. Lucrări de pregătire

CAP.3. Lucrări de terasamente

CAP.4. Lucrări de fundaţii

CAP.5. Lucrări beton armat monolit

CAP.6. Lucrări zidarie

CAP.7. Lucrări structuri metalice

CAP.8. Lucrări pe timp friguros

CAP.9. Măsuri de protecţia muncii

CAP.10. Controlul calităţii lucrărilor

Anexa R1 - Regulamentul privind protecţia muncii şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1993.

Anexa R2 - LISTA NORMATIVELOR care conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAP.1. GENERALITĂŢI

1.1. Indicaţiile cuprinse în acest “Caiet de sarcini” stabilesc condiţiile tehnice ce trebuie luate

în considerare la execuţia lucrărilor în vederea asigurării rezistenţei, stabilităţii şi bunei funcţionări a

clădirilor, precum şi a condiţiilor de calitate.

1.2. Constructorul are obligaţia de a cunoaşte şi respecta prevederile din prescripţiile

tehnice în vigoare referitoare la executarea lucrărilor menţionate în prezentul Caiet de Sarcini, la

recepţionarea lucrărilor şi respectarea normelor de tehnica securităţii muncii .

Se recomandă ca, pe întreaga perioadă a execuţiei, lucrările să se realizeze sub o atentă

şi competentă îndrumare, inclusiv asistenţă tehnică din partea proiectantului.

În cele ce urmează s-a insistat în special asupra acelor prevederi care nu sunt detaliate în

normativele şi prescripţiile tehnice, s-au dezvoltat elementele tehnice menţionate în planşe şi s-au

prezentat informaţii şi prescripţii complementare planşelor.

În anexă s-a prezentat lista actelor normative ce conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii

lucrărilor (s-au subliniat cele referitoare la lucrările ce se execută).

1.3. Obligaţiile şi răspunderile investitorilor, proiectanţilor şi executanţilor lucrărilor de construcţii în

asigurarea calităţii sunt reglementate în Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea în construcţii.

1.4. Orice modificări ulterioare în cuprinsul prescripţiilor şi orice noi prescripţii ce vor apărea vor fi

respectate în mod obligatoriu chiar dacă nu concordă cu prevederile prezentei lucrări. În consecinţă,

utilizatorii acestui Caiet de Sarcini trebuie să cunoască şi să menţină la curent listele prescripţiilor,

operând treptat în acestea modificările şi completările survenite.

1.5. Constructorul are libertatea de a-şi alege orice altă metodă de lucru, verificată şi

acceptată de către beneficiar şi proiectant, dacă se asigură cel puţin aceleaşi condiţii tehnice şi să aibă

agremente tehnice.

CAP.2. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE

2.1. După primirea şi însuşirea documentaţiei, constructorul va stabili necesarul de

materiale, locul şi condiţiile de depozitare, utilajele necesare execuţiei şi ordinea de execuţie a

lucrărilor.

2.2. Funcţie de categoria de lucrări ce urmează a fi executate se vor stabili formaţia de

lucru pe meserii şi modul în care urmează a se desfăşura execuţia.

2.3. Personalul tehnic va avea calificarea corespunzătoare şi va fi dotat corespunzător cu toate

sculele şi materialele necesare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2.4. Şeful de şantier va supraveghea permanent executarea lucrărilor, asigurându-se astfel

execuţia de calitate. Se vor urmări în special respectarea dozajelor şi a consumurilor specifice de

materiale precum şi efectuarea tuturor operaţiilor prevăzute a se executa.

2.5. Constructorul poate stabili şi altă tehnologie de execuţie dacă se respectă soluţiile tehnice din

proiect.

2.6. Lucrările de terasamente nu pot fi începute decât după efectuarea operaţiilor de predare -

primire a amplasamentului, consemnate într-un proces verbal încheiat de delegaţii beneficiarului,

proiectantului şi executantului.

CAP.3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

3.1. Executarea săpăturilor se va realiza în conformitate cu prevederile din "Normativ privind

executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale",

indicativ C169-88.

3.2. Se dezafectează zona.

3.3. Se execută săpătura conform planului de săpătură.

3.4. Nu se va trece la execuţia lucrărilor de betoane decât după încheierea proceselor verbale

de verificare a naturii terenului de fundare.

3.5. La execuţie se vor respecta ordinea şi tehnologia aferente lucrărilor prevăzute în proiect.

3.6. Executarea umpluturilor va fi efectuată imediat după terminarea lucrărilor la

infrastructură.

CAP.4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII

4.1. EXECUTAREA FUNDAŢIILOR

4.1.1. Lucrările de fundaţii se vor executa în conformitate cu prevederile din “Normativ pentru

proiectarea structurilor de fundare directa” - indicativ NP112-2004.

4.1.2. Executarea fundaţiilor se va face numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente.

4.1.3. La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere:

- materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor

tehnologice în vigoare;

- rosturile de turnare vor respecta prevederile din Prescripţii tehnice “Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE012-99, aprobat de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.

4.1.4. La executarea lucrărilor de armătură se va asigura:

- marca oţelului şi diametrul armăturii conform prevederilor din proiect;

- poziţia acestora împotriva deplasării în timpul betonării (prin distanţieri, legarea armăturii, etc.);

- grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor prevăzut în proiect;

- lungimea de suprapunere şi ancorare a armăturilor.

4.1.5. Cofrajele trebuie să corespundă ca poziţie şi dimensiuni cu prevederile

proiectului, să fie bine curăţate şi corect pregătite prin tratare cu decofrol, pentru a uşura decofrarea.

4.1.6. Înainte de turnarea betonului se va verifica poziţionarea armăturilor în conformitate cu

proiectul, atât pentru centuri cât şi pentru barele din stâlpi.

4.1.7. În cursul execuţiei lucrărilor, constructorul va lua măsuri speciale având în vedere

natura terenului de fundare şi anume:

- lucrările trebuie să fie astfel organizate încât pe toată durata efectuării lor să nu se producă

stagnarea apelor în săpătură;

- la udarea cofrajelor se utilizează cantităţi minime necesare de apă;

- pentru protejarea betonului proaspăt se preferă soluţia prin acoperire cu folie, sau udarea cu

apă în cantităţi mici şi des.

4.2. RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII:

4.2.1. Lucrările de fundaţii se vor recepţiona în conformitate cu prevederile Normativului

C56-85.

4.2.2. La recepţionarea lucrărilor de fundaţii, în afară de prevederile de la pct. 4.1.3. se

va verifica :

- clasa betonului;

- gradul de impermeabilitate al betonului;

- aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiect la turnarea betoanelor;

- modul în care se respectă acoperirea armăturilor cu beton, poziţia şi diametrul armăturilor;

- continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevăzute în proiect;

- existenţa, în conformitate cu proiectul, a armăturilor ce pleacă din fundaţii (armături longitudinale

de stâlpi, armături pentru centuri fundaţii) a barelor pentru priza naturală de pământ.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

4.2.3 Toate verificările şi constatările efectuate cu ocazia recepţiei fundaţiilor se vor consemna în

procese verbale de lucrări ascunse.

4.2.4. În ceea ce priveşte verificarea lucrărilor pe parcursul execuţiei şi recepţionarea lor trebuie

reţinute următoarele:

- Beneficiarul participă la toate verificările pe faze de execuţie, încheind cu Constructorul procese

verbale în care se consemnează condiţiile de calitate realizate, modul cum au fost respectate detaliile de

execuţie prevăzute în proiect;

- Urmărirea execuţiei se face în conformitate cu programul de urmărire şi control;

- Nu se admite trecerea la o noua fază de execuţie, fără ca în prealabil să fie verificată faza

anterioară;

- Toate actele cu verificarea pe faze de execuţie (inclusiv buletine de laborator), se încheie în

două exemplare şi se păstrează atât de Beneficiar, cât şi de Constructor, se prezintă la recepţia

preliminară şi apoi se anexează la cartea construcţiei;

4.2.5. În afară de măsurile speciale enumerate mai sus, măsuri ce trebuie luate la execuţie,

beneficiarul are si sarcina de a supraveghea comportarea şi controlul periodic al clădirii.

4.2.6. Abateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel:

- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor = 10 mm

- poziţia în plan vertical a cotei de nivel = 10 mm

4.2.7. Defectele admise la elementele de beton:

- defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale sau denivelări locale) având adâncimea de

maxim 1 cm, suprafaţa de maxim 400 cm²/defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la

maxim 10% din suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;

- defecte în stratul de acoperire a armăturilor (ştirbiri locale, segregări având adâncimea până la

armătură, lungimea de maxim 5 cm), totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 5% din

lungimea muchiei respective.

Defectele constatate care se încadrează în limitele prezentate mai sus nu se înscriu în procesul

verbal care se întocmeşte la examinarea elementului după decofrare.

Unde este cazul, elementele de beton armat vor fi remediate conform prevederilor stabilite în

normativ C149-87.

La verificarea şi repararea zonelor afectate se va consulta Anexa III 2 din NE 012-99 - “Cod de

practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”.

În cazul unor defecte mai mari, soluţia de remediere se va stabili de către proiectant.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAP.5. LUCRARI DIN BETON ARMAT MONOLIT

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din Prescripţii tehnice “Cod de practică

pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE012-99, aprobat

de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.

Compoziţia betonului va respecta prevederile din NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea

betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea

betonului.

Lucrările de turnare a betonului monolit se vor executa numai după ce au fost realizate

corespunzător măsurile pregătitoare, s-au adus şi verificat materialele necesare, iar utilajele şi dotările

necesare sunt în stare de funcţionare.

Betoanele şi armăturile din oţel beton din fundatii trebuie să îndeplinească condiţiile

tehnice prevăzute în STAS 10107/0-90 “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton

armat şi beton precomprimat”.

Executarea lucrărilor va fi făcută numai de personal calificat sub supravegherea atentă a celor

însărcinaţi cu îndrumarea tehnică şi controlul calităţii.Vor fi stabilite formaţii de lucru şi vor fi verificate în

ceea ce priveşte cunoaşterea detaliilor de execuţie din proiect, tehnologia de execuţie, tehnica securităţii

muncii şi PSI.

Executarea lucrărilor de betonare se va face după ce au fost recepţionate calitativ lucrările

de cofraje şi armături, în funcţie de situaţia respectivă, precum şi după asigurarea condiţiilor de

desfăşurare normală a lucrărilor şi de protejare a betonului.

Betonul trebuie să se încadreze în limitele de lucrabilitate admise şi să nu prezinte segregări.

Betonarea se va face de regulă, fără întreruperi.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, din motive bine justificate, ele se pot face conform

prevederilor NE 012-99.

Reluarea turnării în cazul unui rost de turnare se va face numai dacă suprafeţele de beton

turnate anterior sunt corespunzător curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone

necompactate sau segregate şi au rugozitate necesară asigurării unei legături bune între betoane.

În timpul turnării betonului se va avea grijă să se evite deplasarea sau deformarea

armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect.

În timpul turnării betonului nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii elementului de

construcţie care se betonează şi nici aşezarea pe armături a vibratorului.

Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor în beton şi să se respecte

prevederile proiectului în ceea ce priveşte stratul de acoperire.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Durata maximă admisă a întreruperilor în timpul betonării nu trebuie să depăşească timpul de

începere a prizei betonului. Când nu se dispune de determinări de laborator în acest scop, această durată

se consideră 2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri şi 1 ½ ore în cazul celui fără

adaosuri.Dacă întreruperea este mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea

corespunzătoare a suprafeţei rosturilor.

Se acordă o atenţie deosebită realizării zonelor de la intersecţii, pentru a se asigura umplerea

corespunzătoare a secţiunilor din nodurile cu armături dese sau din zonele de înnădire.

Betonul va fi obligatoriu compactat prin vibrare. Durata de vibrare optimă, funcţie de lucrabilitatea

betonului (care poate varia între L1 şi L5) şi de tipul de vibrator folosit este de 5-30 secunde.

Vibrarea se consideră terminată când:

- betonul nu se mai tasează;

- nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;

- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă.

Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrată nu trebuie să depăşească ¾ din

lungimea buteliei, iar la compactarea stratului următor butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm în stratul

anterior compactat.

După turnare trebuie asigurată tratarea corespunzătoare a betonului.

Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare pentru a se reduce deformaţiile din

contracţie.

Betonul proaspăt turnat trebuie să fie protejat de vânt şi de acţiunea razelor solare timp de 24 ore

cu folie de polietilenă sau prelate, atâta timp cât există pericolul segregării pastei de ciment.

Este interzisă circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport direct pe armătură, pe cofraje sau

pozare cu beton proaspăt turnat. În acest scop se amenajează podine de lucru ce nu reazemă pe

armătură.

După betonare şi decofrare se vor examina şi consemna în procesele verbale de lucrări ascunse

aspectul betonului şi eventualele defecte: beton necompactat, segregări, goluri, luându-se măsurile de

remediere necesare.

Oţelurile folosite vor avea marca şi diametrul prevăzut în proiect şi vor corespunde normelor

de fabricaţie în vigoare.

Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat după decofrare se determină

conform NE012-99, Anexa III1, tabel III.1.

Abateri limită la armături se determină conform N.E012-99, Anexa II2.

Defectele se vor verifica şi repara conform N.E012-99, Anexa III.2.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

În cazul unor defecte mai mari, soluţia de remediere se va stabili de către proiectant.

CAP.6. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

6.1. GENERALITĂŢI

6.1.1. În vederea realizării unor lucrări de calitate este necesar să se respecte atât

proiectul de execuţie cât şi prescripţiile tehnice în vigoare, privind calitatea materialelor şi

execuţiei.

6.1.2 Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din normativ CR6-2006, C56-85 şi

STAS 10109/1-82.

6.1.3. Toate materialele care intră în componenţa unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă

decât după:

- verificarea certificatelor de calitate care să ateste calitatea acestora;

- verificarea fişei de transport a mortarului din care să rezulte că mortarul are calitatea

corespunzătoare celei prevăzute în proiect.

6.1.4 Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru se vor uda bine cu apă (pe timp de arşiţă udarea

trebuie făcută mai abundent).

6.1.5 Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de

10 – 15 mm de la faţa zidăriei care urmează a se tencui pentru a asigura o mai bună aderenţă a tencuielii.

Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale este de 10 mm.

6.1.6. Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:

- cărămizi pline de dimensiunile 240x112x63 (STAS 5185/2-80) calitatea I;

- mortare (STAS 1030 – 85, Instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform proiect M50z.

6.1.7 Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.

6.1.8. Armătura carcasă din stâlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.

Pe măsura execuţiei zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de

legătură cu stâlpişori înglobându-se în mortarul din rosturile orizontale.

6.1.9. Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca. 1,0 m după udarea

prealabilă a zidăriei şi cofrajului.

Îndesarea betonului se face cu vergele şi se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau

baterea cofrajului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAP.7. LUCRĂRI STRUCTURI METALICE

7.1 PREGĂTIREA PIESELOR METALICE

Laminatele cu defecte interioare ca stratificări, suprapuneri, sulfuri, incluziuni de zgură, nu se vor

admite la lucrare.

Îndreptarea prealabilă a laminatelor este opţională pentru toate poziţiile din proiect, abaterile

înscriindu-se în toleranţele admise din STAS 3461-1983.

Trasarea şi marcarea pieselor se va efectua conform STAS 3461-1983.

Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, conform desenelor de execuţie şi cu

mostrele aprobate.

În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau

finisajelor faţă de cele aprobate iniţial dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedre calitativ şi

cantitativ).

Confecţiile metalice se execută din ţeavă cu profil laminat din oţel de uz general OB37, placute

metalice din oţel de uz general OB37.

Suprafaţa exterioară va fi tratată cu grund anticorosiv, vopsită cu vopsea pe bază de ulei şi de

asemenea cu vopsea care să îi confere siguranţă la foc.

STANDARDE DE REFERINŢĂ

STAS 500/2 – 1980 - oţeluri de uz general pentru construcţii;

STAS 438/1 – 1989 - oţel beton laminat la cald;

STAS 7657 – 1980 - ţevi pentru construcţii;

STAS 7941 – 2000 - ţevi dreptunghiulare.

Constructorul va prezenta una sau două mostre pentru piesele de confecţii metalice mai

complexe, tipice, cuprinzând materialele, sistemele de fixare, asamblare (sudură), protejare anticorosivă

şi finisare ce urmează să fie adoptate ca sistem pentru toate confecţiile metalice.

Numai după obţinerea aprobării din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru execuţia

şi livrarea confecţiilor metalice care se vor executa în conformitate cu mostrele aprobate.

Piesele de confecţii metalice vor fi însoţite de certificatele producătorului prin care atestă calitatea

materialelor folosite în concordanţă cu mostrele aprobate şi cu desenele de execuţie.

Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, conform desenelor de execuţie şi cu

mostrele aprobate.

În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

finisajelor faţă de cele aprobate iniţial dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedre calitativ şi

cantitativ).

7.2 PRELUCRAREA PIESELOR

Tăierea pofilelor se va efectua cu flacără de oxigen sau plasmă, respectându-se condiţiile de

calitate prevăzute în STAS 10564/1-1982 şi STAS 10564/2-1982.

Muchiile tăiate se vor curăţa de zgură, iar crestăturile se vor înlătura prin polizare. Verificarea

calităţii tăieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (STAS 4293-1979) şi şubler (STAS 1373/2-

1973). De asemenea se vor folosi mostre de tăieturi din tablă de oţel OL37 (STAS 800/2-1980).

Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice:

- lungime, lăţime - 2 mm,

- grosime 1 mm - 0,5 mm;

- planeitate, deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte 3 va fi maxim 1,5mm, la

dimensiuni până la 1, m şi maxim 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5m;

7.3. ASAMBLAREA ŞI PRINDEREA PROVIZORIE

Se admit următoarele toleranţe la asamblarea pieselor:

- denivelări maxime ale muchiilor pieselor ce se îmbină: 1 mm pentru grosimile 10÷20 mm,

respectiv 1,5 mm pentru grosimi mai mari de 20 mm;

- deplasarea în trepte în planul îmbinării va fi de cel mult 3 mm.

Toleranţele pentru deschiderea rosturilor se vor înscrie în limitele STAS 6726/1985 şi STAS 9502-

1975, pentru clasele de calitate specificate.

La îmbinările cu sudură de colţ:

- deschiderea rosturilor dintre piesele ce se rodează va fi de maxim 1 mm;

- dezaxarea faţă de axul teoretic va fi de maxim 2 mm;

7.4 SUDAREA PIESELOR SUBANSAMBLURILOR

Sudarea în uzină se va executa la o temperatură de peste +5°C şi ferit de umezeală. Prinderile

provizorii ale pieselor se vor executa manual de sudori calificaţi, lungimea hefturilor va fi cuprinsă între 40

şi 60 mm, iar grosimea lor maximă va fi de 3 mm.

Începerea sudării nu va fi permisă dacă:

- asamblările şi hefturile nu corespund planului de execuţie şi indicaţiilor caietului de sarcini;

- sunt depăşite toleranţele de prelucrare şi asamblare;

- marginile ce se sudează şi zonele învecinate nu sunt curate;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- plăcuţele terminale nu sunt bine aşezate sau nu corespund indicaţiilor din procesul tehnologic.

Se interzice răcirea forţată a sudurilor.

La sudarea sub flux, îndepărtarea fluxului se va face la o distanţă de cel puţin 500 mm de arcul

voltaic.

La sudurile cap la cap, completarea cu sudură la rădăcină se face după curăţirea rostului.

Sudarea începe şi se termină pe piesele tehnologice.

Sudarea în uzină, în alte poziţii decât cea orizontală sau uşor înclinată, nu este permisă decât

pentru prinderea rigidizărilor.

Se efectuează trasarea şi verificarea axelor de montaj a confecţiilor metalice funcţie de

elementele de fixare existente sau pentru poziţionarea acestora în conformitate cu detaliile de execuţie.

Se verifică calitatea execuţiei lucrărilor executate anterior, în legătură directă şi care pot influenţa

operaţiile de montaj a confecţiilor metalice.

7.5 CONDIŢII DE CALITATE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE

Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de impurităţi.

Se repară stratul de grund anticorosiv.

Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei.

Forma şi dimensiunile cusăturilor pentru cusăturile cap la cap şi lăţimea maximă admisă vor fi în

conformitate cu STAS 9407-1975, tab. 7.

Supraînălţările maxime admise vor fi conform STAS 9407-1975, tabelul 8 şi 9.

Abaterile admise la grosimea cusăturii de colţ vor fi de cca.1 mm.

Defectele neadmise la îmbinări sudate sunt:

- fisurile;

- craterele neumplute;

- scurgerile de metal topit;

- nepătrunderile;

- zonele cu arsuri;

- zonele supraîncălzite.

Defectele admise între anumite limite precum şi cotările de stabilire a acestor limite sunt conform

tabelului 12 din STAS 9407-1975.

Gradul defectelor se stabileşte conform tabelelor 13÷18 din acelaşi standard.

7.6 CONTROLUL CALITĂŢII CORDOANELOR DE SUDURĂ.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Se verifică calitatea fixării pe stratul suport, calitatea executării.

Dacă nu se respectă prezentele specificaţii sau desenele de execuţie şi mostrele aprobate,

proiectantul va putea decide înlocuirea lucrărilor cu altele care să respecte aceste cerinţe.

Controlul de calitate al cordoanelor de sudură se face pe parcursul execuţiei şi în toate fazele, de

către maiştrii şi organele CTC ale uzinei. Controlul constă în următoarele:

a) controlul dimensional şi examinarea exterioară-locurile cu defecte se vor marca spre

remediere.

b) Controlul ultrasonic care se va efectua conform prevederilor STAS 9552-1974 şi CR4-1981

ISCIR.

7.7 PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR METALICE ŞI ACOPERIREA DE PROTECŢIE

Toate subansamblurile şi piesele separate ale structurii vor fi prelucrate prin sablare cu nisip sau

cu particule metalice, conform prevederilor STAS 8617-1970, până când tot ţunderul, rugina şi alte straturi

neaderente vor fi înlăturate. Este interzis să se vopsească pe ţunder sau zgură.

Se va utiliza un grund epoxidic bogat în inhibitori de coroziune şi o vopsea epoxidică rezistentă la

medii cu umiditate.

Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de impurităţi;

Se repară stratul de grund anticorosiv.

Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei.

7.8 MATERIALE DE ASAMBLARE

În cadrul recepţiei la primirea pe şantier a materialelor (electrozi, fondanţi, sârme pentru sudare,

etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calităţii acestora va consta în:

- verificarea existenţei şi examinarea conţinutului documentelor de atestare a calităţii materialelor

şi a corespondenţei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice;

- verificarea prin încercări directe a calităţii materialelor în conformitate cu prevederile prescripţiilor

tehnice corespunzătoare.

În cazul în care lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producătoare, când certificatele

nu conţin toate elementele cerute prin comandă sau prin condiţiile proiectului de execuţie, precum şi

atunci când există dubii asupra exactităţii datelor din certificate, se vor face sau comanda de către

unitatea de montare încercările necesare determinării calităţii materialelor respective.

Materialele care nu corespund la încercarea calităţii vor fi respinse la recepţie, procedând în

conformitate cu prevederile regulamentului de recepţie, aprobat prin HCM nr. 941/59 înainte de începerea

lucrărilor de montare.

7.9.PIESE METALICE ÎNGLOBATE


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Piesele metalice înglobate se vor confecţiona şi monta conform prevederilor din proiect;

Confecţionarea pieselor se va realiza la atelier, unde va avea loc şi recepţia lor cu privire la:

- dimensiunile elementelor componente şi materialul de bază (din care au fost debitate);

- grosimea şi lungimea cordoanelor de sudură sau a celorlalte elemente de asamblare prevăzute

în proiect;

- dimensiunile de ansamblu ale piesei.

Piesele confecţionate vor fi riguros curăţate şi de alte materiale ce ar împiedica buna aderenţă a

lor la beton.

Fixarea pieselor se va face corespunzător pentru a nu se produce deplasări în timpul betonării.

Recepţia poziţionării pieselor înglobate se va face odată cu cea a armăturii, consemnându-se într-

un proces verbal de lucrări ascunse.

Toleranţele admise la poziţionarea pieselor înglobate sunt:

- pentru piesele încastrate ≤ 3 mm în plan vertical;

- pentru şuruburile încastrate (buloane de ancoraj) ≤ 3 mm în plan vertical 5 mm în plan vertical;

Poziţionarea şuruburilor încastrate se va realiza topometric, în raport cu axele construcţiei

(obţinute tot topometric) şi se vor carcasa pentru a nu se deplasa în timpul betonării, exactitatea

poziţionării consemnându-se într-un proces verbal.

7.10. REGULI GENERALE PRIVIND MONTAJUL ŞI RECEPŢIA PE ŞANTIER

Întreprinderea care execută montajul va întocmi documentaţia tehnică de montaj care trebuie să

cuprindă:

- tehnologia de montaj;

- tehnologia de asamblare;

- tehnologia de execuţie a îmbinărilor sudate.

Toate aceste tehnologii trebuie să ţină seama de prevederile prezentului caiet de sarcini şi de

standardele, normativele, instrucţiunile şi reglementările în vigoare şi trebuie aduse la cunoştinţa

proiectantului şi a beneficiarului.

Descărcarea, manipularea şi depozitarea pieselor, a elementelor şi a subansamblurilor pe şantier

se va face în aşa fel încât să se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum şi

să fie uşor identificate la montaj.

La ridicarea şi manipularea elementelor în timpul montajului, acestea vor fi prinse de cârlige,

lanţuri sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu şurub sau a altor piese asemănătoare.

Se interzicea sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, cârlige, etc.) de piesele şi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

subansamblurile de rezistenţă ale structurii sau găurirea acestora fără aprobarea scrisă a proiectantului.

Înainte de montarea unei piese în poziţia din proiect se va face o măsurare exactă a distanţei

dintre piesele între care trebuie sau de care trebuie fixată şi se va compara cu aceea a piesei care se

montează. În caz de nepotriviri întreprinderea de montaj poate face ajustările necesare, dacă acestea nu

afectează rezistenţa piesei sau a structurii şi la nevoie va cere avizul proiectantului.

Poziţia corectă a pieselor ce se montează ca şi dimensiunile structurii se verifică în timpul

montajului prin măsurători repetate.

Stâlpii metalici se vor executa pe baza planşelor şi vor fi protejaţi anticorosiv, conform

GP035/1998, cu vopsea anticorosivă aplicată în două straturi.

Stâlpii se livrează având prevăzute consolele, placa de bază şi rigidizările corespunzătoare,

conform proiectului.

Sistemul de balize şi repere de trasare va fi stabil şi sigur.

Se va verifica planeitatea plăcilor înglobate în elevaţiile de beton, înainte de turnarea betonului.

Axarea lor se va face la milimetru.

De asemenea pe aceste placi vor trebui marcate axele stâlpilor. După constatarea

îndeplinirii regulilor de mai sus, se va trece la montarea stâlpilor metalici, verificându-se, apoi,

verticalitatea lor. Dacă aceasta nu este îndeplinită se vor lua masuri de corectare, introducându-se între

placa înglobată în beton şi placa de bază a stâlpului de metal fururi cu grosimea de 0,5-5 mm până la

obţinerea verticalităţii.

După montarea stâlpilor se vor prinde elementele metalice orizontale cu ajutorul sudurilor.

Acestea vor sprijini pe partea superioară a stâlpilor până vor fi prinse cu sudură de aceştia.

După montarea elementele metalice orizontale se va verifica modul lor de rezemare pe stâlpi.

Se trece apoi la montarea contravântuirilor orizontale şi verticale prin prinderea lor de elementele

prevăzute conform detaliilor de execuţie.

Poziţionarea lor în cadrul structurii se va face conform planşelor. Ele se vor monta numai după ce

au fost asamblate toate elementele structurii de rezistenţă.

Controlul calităţii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-1993, din fişele tehnologice şi

procesele tehnologice de execuţie conform proiectului pe fiecare fază de execuţie în parte (sortarea

laminatelor şi pregătirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie în vederea sudării, prinderea

provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusăturilor etc.):

În vederea urmăririi controlului execuţiei, uzina va întocmi şi completa “fişe de urmărirea

execuţiei” şi “fişa de măsurători”:

În fişe se vor trece pentru fiecare piesă marca şi clasa de calitate a oţelului precum şi şarja şi

numărul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitată.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

În mod analog, pentru fiecare cusătură sudată, în fişă se va trece poansonul sudorului şi numele

maistrului care a supravegheat şi controlat execuţia.

Pe schiţe se vor însemna şi locurile unde s-au făcut eventualele remedieri ale cusăturilor sudate

(defecte interioare) însoţite de note explicative scrise pe schiţă.

Fişele de urmărire şi măsurători întocmite pentru fiecare piesă şi subansamblu sudat, vor fi

semnate de C.T.C. din uzină şi prezentate la recepţia subansamblelor, o dată cu restul documentelor de

recepţie.

CAP.8. LUCRĂRI PE TIMP FRIGUROS

8.1. Pe timp friguros lucrările se vor executa în condiţii prevăzute în actele normative în

vigoare, printre care:

- “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”

indicativ N.E012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte

Normativul C 140-86);

- Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros C 16-1984;

- Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton C 28-83.

8.2. Printre măsurile speciale care trebuie avute în vedere se menţionează:

- întocmirea de către unitatea de construcţii care execută lucrarea a programului de măsuri pentru

organizarea lucrărilor pe timp friguros diferenţiate pentru: prepararea betonului, transportul betonului,

curăţirea cofrajului şi armăturilor de gheaţă şi zăpadă, punerea în operă şi protejarea betonului,

decofrarea feţelor verticale şi orizontale;

- betoanele şi mortarele se vor încălzi la o temperatură de maxim 40o C, luându-se măsuri

corespunzătoare de conservare a căldurii;

- se vor termoizola cofrajele;

- la prepararea betonului este recomandată reducerea cantităţii de apă şi utilizarea de aditivi

plastifianţi, iar la punerea în operă compactarea este admisă exclusiv prin vibrarea mecanică;

- se va ţine evidenţa zilnică a lucrărilor cu menţionarea temperaturii exterioare;

- lucrările de turnare a betonului se sistează când temperatura scade sub + 5o C dacă nu sunt

luate măsuri de protecţie speciale.

CAP.9. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

9.1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în

legislaţia în vigoare în special din: "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" ediţia

1993; Legea Protecţiei Muncii Nr. 90-1996; "Norme generale de protecţie a muncii" ediţia 1996 precum şi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

"Norme specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări".

9.2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate

de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va verifica

însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul din execuţie.

9.3. Dintre măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menţionează:

- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;

- se vor face amenajări speciale (podine de lucru , parapeţi , dispozitive);

- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normeleîn vigoare;

- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în

vigoare din "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" ediţia 1993. cap. 1-41 (vezi

anexa R1 şi din legislaţia în vigoare la data execuţiei).

9.4. Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au caracter

limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor

accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în "Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite

categorii de lucrări").

CAP.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

10.1. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betoanelor se va face în conformitate cu

prevederile "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat",

indicativ N.E. 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte

Normativul C 140-86 ).

10.2. Pentru lucrările de beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări

ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în “Registrul de procese verbale pentru verificarea

calităţii lucrărilor ce devin ascunse”.

10.3. Condiţiile de calitate a lucrărilor de zidărie: zidăria trebuie să aibă o serie de caracteristici

tehnice - rezistenţa la încărcare verticală, rezistenţă termică, izolare bună contra infiltraţiilor din precipitaţii.

Calitatea lucrărilor depinde de calitatea cărămizilor folosite, a mortarului şi a execuţiei, dimensiunile

rosturilor dintre cărămizi, ţeserea şi umplerea cu mortar a rosturilor, aşezarea orizontală a rândurilor de

cărămizi pe lungime şi pe grosime.

Verificarea calităţii execuţiei zidăriei: se verifică dacă rosturile verticale sunt ţesute la

fiecare rând, se verifică grosimea rosturilor, dacă toate rosturile sunt umplute cu mortar, se verifică

orizontalitatea rândurilor de zidărie, execuţia corectă a colţurilor, ramificaţiilor, intersecţiilor, planeitatea

suprafeţelor, grosimea zidurilor.

10.4. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal

referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

10.5. Controlul calităţii lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile din "Cod

depractică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" indicativ N.E.012-

99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte Normativul C 140-86).

10.6. La întocmirea "Cărţii construcţiei" se va ţine cont de prevederile H.G.273/14.06.94 privind

aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii - anexa 6.

10.7. Pentru realizarea unor lucrări de calitate la proiectare şi execuţie se va ţine seama de

prevederile normativelor menţionate în ANEXA R2.

Întocmit,

Ing. V.I.Zaharia


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Anexa R1

REGULAMENTUL PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII, EDIŢIA 1993

(Capitolele la care se va da atenţie în mod deosebit)

Cap.1 - Obligaţiile şi răspunderile administraţiei.

Cap.2 - Responsabilităţile maiştrilor şi ale altor conducători ai punctelor de lucru.

Cap.3 - Responsabilităţile şefilor formaţiilor de lucru şi ale personalului muncitor.

Cap.4 - Responsabilităţile proiectanţilor.

Cap.5 - Responsabilităţile investitorului.

Cap.6 - Răspunderile producătorilor de maşini, utilaje pentru construcţii.

Cap.7 - Organizarea activităţii de protecţie a muncii.

Cap.8 - Controlul medical al personalului.

Cap.9 - Instructajul de protecţie şi igienă a muncii.

Cap.10 - Repartizarea personalului pe locuri de muncă.

Cap.11 - Propaganda de protecţie a muncii.

Cap.12 - Reguli de igienă a muncii. Acordarea primului ajutor.

Cap.13 - Riscurile profesionale în construcţii.

Cap.14 - Mijloace individuale de protecţie.

Cap.15 - Dispozitive de securitate a muncii.

Cap.16 - Lucrări executate pe timp friguros.

Cap.17 - Încărcarea, descărcarea şi depozitarea materialelor.

Cap.18 - Electrosecuritatea.

Cap.19 - Lucrări de terasamente.

Cap.20 - Consolidări de teren.

Cap.21 - Prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor.

Cap.22 - Turnarea şi compactarea betonului.

Cap.23 - Fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton.

Cap.24 - Lucrări de zidărie şi lemn.

Cap.25 - Construcţii înalte.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Cap.26 - Construcţii din lemn.

Cap.27 - Schele, eşafodaje şi scări.

Cap.28 - Cofraje.

Cap.29 - Finisaje.

Cap.30 - Demolări, reparaţii, consolidări.

Cap.31 - Montarea prefabricatelor şi a utilajelor tehnologice.

Cap.32 - Sudura.

Cap.33 - Alimentare cu apă şi canalizare.

Cap.34 - Executarea instalaţiilor.

Cap.35 - Lucrări cu mase plastice.

Cap.36 - Izolaţii şi protecţii anticorozive.

Cap.37 - Lucrări în mediu radioactiv.

Cap.38 - Instalaţii şi maşini de ridicat.

Cap.39 - Utilaje, maşini şi instalaţii pentru construcţii.

Cap.40 - Dispozitive, scule şi unelte de mână.

Cap.41 - Utilaje folosite în ateliere.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Anexa R2

LISTA NORMATIVELOR

care conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii

1. Legea nr. 10-1995 privind calitatea în construcţii/cu completările şi modificările în vigoare.

2. C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

(B.C. nr. 1- 2/1986).

3. C169-88 - Normativ privind execuţia şi recepţia lucrărilor de terasamente pentru fundarea

construcţiilor civile şi industriale (B.C.nr. 5/ 1988).

4. NP112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă (B.C.nr.14/2005).

5. NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat", aprobat de MLPAT cu ordinul nr.59/N din 24 august 1999.

6. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului. - B.C. nr. 2/2008

7. NE 013-2002 - Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton

armat şi betonprecomprimat - B.C. nr.8/2002

8. P7-2000 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe terenuri sensibile la umezire (BC

nr. 7/2001).

9. CR6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

10. P130-99 - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv

supravegherea curentă a stării tehnice a acestora (B.C. nr.1/2000).

11. C17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuieli

(B.C. nr. 1/1983; nr. 4/1985; nr. 6/1988).

12. C11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj

pentru cofraje (B.C. nr.4/1975).

13. C28-83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton (B.C. nr.7/1983)

14. U10-80 - Normativ pentru dotarea cu maşini, scule şi dispozitive a muncitorilor din construcţii.

(B.C. nr. 6/1981 şi B.C.9/1985).

15. C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

aferente. (B.C. nr. 6/1985 şi nr. 7/1986).

164. H.G.273/14.06.94 privind aprobarea " Regulamentului de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii", inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul Cărţii tehnice a construcţiei.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

17. P100/1992 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-

culturale, agrozootehnice şi industriale (B.C. nr. 1-2/1992 cu completări în B.C. nr. 11/1996).

18. P100-1/2006 - Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri

- B.C nr.11-12/2007,B.C nr.13-14/2007.

19. C149-87 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru

elementele de beton şi beton armat (B.C. nr. 5/1987).

20. STAS 10109/1-89 - Lucrări de zidărie, calculul şi alcătuirea elementelor.

21. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi

beton precomprimat

22. STAS 10108/0-78 - Calculul elementelor din otel

23. NP005-2003 - Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP 005-96) -

(B.C. nr. 14/2004)

24. Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 23 iulie

1996.

25. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1993 (B.C. nr.

5,6,7,8/1993).

26. ST042-2002 – Specificaţie tehnică privind ancorarea cu răşini sintetice la lucrări de

consolidare a elementelor şi structurilor din beton armat (B.C. nr.12/2002).

27. ST043-2001 – Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru

ancorarea în beton cu sisteme mecanice (B.C. nr.12/2002).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII ELECTRICE

A. CONDIŢII TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI VERIFICĂRI

1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE UTILIZARE:

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice şi tehnologice ce vor fi îndeplinite la

realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice aferente obiectivului din cadrul proiectului în

vederea utilizării acestora pe toată durata lor normată la utilizare (30 ani).

Caietul a fost întocmit în baza reglementărilor în vigoare.

Descrierea lucrarilor

În cadrul proiectului ce este întocmit de SC “ARCADISTGH” SRL Iaşi sunt cuprinse soluţiile

tehnico-economice referitoare la instalaţiile electrice interioare şi exterioare de curenţi tari aferente

obiectivului.

Categoriile de instalaţii de curenţi tari sunt prezentate mai jos:

a. alimentarea cu energie electrică a obiectivului;

b. distribuţia energiei electrice;

c.iluminatul artificial normal şi de siguranţă;

d. prize electrice pentru echipamentele uzuale;

e. instalaţii de forţă;

f. de protecţie împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale în situaţia unor

defecte în instalaţie;

g. protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică;

h. instalaţii electrice pentru iluminatul exterior al incintei

-alimentarea cu energie electrică a obiectivului va fi asigurată din echipamentele

energetice (existente în zonă în apropierea amplasamentului propus) din Sistemul Energetic National, în

baza documentaţiei tehnice de obţinere a avizului de racordare ce va fi solicitat de beneficiar (transmis de

catre proiectant cu adresa nr.534/16.04.2009 înregistrată la beneficiar cu nr. 6029/17.04.2009) şi în baza

documentaţiei tehnice de execuţie a furnizorului de electricitate.

Se prevede un grup electrogen cu pornire automată, cu o putere de 20 KVA, ce va funcţiona

numai dacă tensiunea (0,4 Kv) din Sistemul Energetic National a dispărut, urmând ca numai un anumit


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

număr de consumatori (vitali-iluminatul de siguranţă, echipamentele frigorifice)să poată fi alimentaţi din

TVital.

-distribuţia energiei prin intermediul tablourilor electrice de distribuţie.

Tablourile vor fi prevăzute la intrarea lor cu întrerupător automat cu protecţie la scurtcircuit şi la

suprasarcină, inclusiv la curenţi de defect. Coloanele electrice de alimentare ale tablourilor se vor realiza

cu cabluri şi conducte din cupru cu rezistenţă mărită la foc montate apparent.

Totodată se va prevedea protecţie împotriva supratensiunilor electrice indirecte (induse) în

instalaţiile interioare, determinate de supratensiuni atmosferice şi de deconectări interioare, prin utilizarea

unui descărcător trifazat la supratensiuni, clasă B+C (III+II) în vederea protejării echipamentelor

electronice de calcul.

Reanclaşarea întrerupătoarelor automate se va face manual numai după remedierea defecţiunii.

Puterile necesare la tablourile clădirii sunt menţionate în schemele de distribuţie. Execuţia tablourilor

electrice se va face respectând prevederile Standard SREN- 60.439.1.

-iluminatul artificial normal şi de siguranţă

Se vor prevedea instalaţii electrice de iluminat artificial normal funcţional, ce se vor

realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi incandescente sau fluorescente, conform funcţiunilor, ce

vor asigura nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.

Comanda iluminatului se va realiza sectorizat prin comutatoare şi întrerupătoare în construcţie

normală sau etanşă conform funcţiunii încăperilor.

Conform NP-I7-02, clădirea va fi prevăzută cu următoarele categorii de iluminat de siguranţă:

-Instalaţii de iluminat de siguranţă de evacuare;

-Instalaţii de iluminat de siguranţă de circulaţie;

-Instalaţii de iluminat de siguranţă de marcare a hidranţilor;

-Instalaţii de iluminat de siguranţă de continuarea lucrului;

-Instalaţii de iluminat de siguranţă de intervenţie.

Pentru iluminatul de siguranţă de marcare a ieşirilor se vor utiliza aparate de iluminat speciale tip

CISA (IP 54 in hala de vânzare si IP 20 in zona de birouri) cu acumulator înglobat şi cu comutare

automată în cazul întreruperii sursei de bază.

Circuitele iluminatului de siguranţă se vor instala pe trasee diferite de a celorlalte categorii de

instalaţii electrice sau la o distanţă de minim de 10 cm ;

-prize electrice pentru echipamentele uzuale

Utilizarea energiei electrice în regim mono şi/sau trifazat se va face prin intermediul unor prize


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

echipate în mod obligatoriu cu contact de protecţie sau a unor racorduri fixe, în funcţie de puterea cerută

de instalaţie şi de prevederile normelor în vigoare.;

-instalaţii de forţă pentru pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor şi a utilajelor

din centrala termică, staţia de epurare, instalaţia de condiţionare;

-protecţia împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale, în situaţia unor

defecte în instalaţie.

Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice interioare, care nu fac parte din circuitul

curenţilor de lucru şi care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un conductor de cupru

diferit de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecţie a tabloului general care va fi legat la

instalaţia de priză de pământ comună cu cea a instalaţiei de paratrăsnet a cărei rezistenţă de dispersie nu

va depăşi valoarea de 1 ohm.

Se vor prevedea şi măsuri speciale de protecţie împotriva electrocutării, şi anume:

a)-atât întrerupătoarele de la tabloul general, tablourile principale şi secundare cât şi

unele circuite se vor echipa cu protecţie împotriva curenţilor de defect ;

b) -legături de echipotenţializare ce vor prelua masele metalice la bara de egalizare a

potenţialelor BEP;

-protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică

Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet se va realiza conform normativului I20/2000

cu instalaţie de paratrăsnet.

Priza de pământ a instalaţiei de paratrăsnet se va interconecta cu cea a instalaţiei interioare a

clădirii, iar valoarea rezistenţei de dispersie nu va depăşi valoarea de 1Ω. În caz contrar se va obţine

valoarea prescrisă prin realizarea şi a unei prize artificiale suplimentare din bandă Ol. Zn. 40 x 4 mm şi

electrozi Ol. Zn. Ø 21/2”, l = 3,00 m.

-instalaţii electrice pentru iluminatul exterior al incintei, ce se va realiza cu corpuri de

iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune (cu mare eficienţă

energetică), montate pe stâlpi de iluminat.

Soluţii tehnice şi tehnologice

Proiectul de curenţi (tari) cuprinde soluţiile tehnice pentru realizarea circuitelor electrice aferente:

- iluminatului:

- normal şi de siguranţă;

- distribuţia energiei electrice ;

- prizelor monofazice şi trifazice;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- instalaţiei de forţă;

- protecţiei împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale si protecţiei

împotriva supratensiunilor de origine atmosferică.

ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI SE VA CONSULTA ÎN MOD OBLIGATORIU

PROIECTANTUL ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ULTIMELOR CORELĂRI ALE PROIECTULUI CU

SITUAŢIA DE PE TEREN.

Instalaţiile electrice interioare vor fi proiectate in conformitate cu funcţiunile şi mediile majoritare

existente în incăperile clădirii respective.

Se vor utiliza de regula :

A. pentru instalaţiile electrice interioare:

- circuite cu cabluri cu întarziere la propagarea flacarii montate -aparent/îngropat mascat de

tavanul fals- pe elementele incombustibile ale construcţiilor, protejate în tuburi(jgheaburi) PVC/ metalice;

Conductorii - de lucru din cupru, iar cel de protecţie din cupru - vor fi introduşi în acelaşi

tub pentru un singur tip de circuit.

Secţiuni minime: 1,5 mm2 (Cu) pentru iluminat şi 2,5 mm2 (Cu) pentru prize.

B. pentru instalaţiile electrice exterioare:

Cabluri din cupru armate, montate îngropat – în şanţ protejate:

- cu strat de nisip, cărămidă împotriva loviturilor mecanice şi folie avertizoare(culoare

galbenă) ;

- in tub cu pat de beton la subtraversările drumurilor carosabile.

Aparatele de conectare-comanda a iluminatului a fost prevăzută a se efectua atât local cu

întrerupătoare şi comutatoare cu acţionare manuală, ce vor fi de tip îngropat sau aparent funcţie de

destinaţia încăperilor în care se montează cât şi generalizat pe sectoare cu comandă de la distanţă prin

contactori şi butoane. Receptorii de forţă vor fi comandaţi prin întrerupătoare (contactoare) automate cu

relee termice.

Aparatele de conectare vor fi de tipul:

- întrerupătoare şi comutatoare manuale - înălţime de montaj 1,5 m;

- întrerupătoare, contactoare automate - înălţime montaj 1,1 m;

- prize monofazice cu contact de protecţie - cu înălţimea de montaj:

- 1,2 m în centrala termică;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- 0,3 m în celelalte încăperi.

Tablourile electrice de distribuţie

- vor fi prevăzute cu cel puţin acelaşi grad de protecţie ca şi aparatele pentru conectare, din zona

amplasării acestora;

- vor fi echipate cu elemente automate de protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit ( se va

prevedea şi protecţie diferenţială la curenţi de defect.) şi cu reanclanşare manuală numai după

remedierea defecţiunii.

Carcasele de protecţie şi uşile tablourilor se vor realiza din materiale incombustibile, de regulă

metalice sau din policarbonaţi.

Se prevede racordarea atât la bara de nul de protecţie cât şi la pământ. Aceleaşi condiţii se impun

şi pentru tablourile electrice aferente utilajelor funcţionale.

În mod obligatoriu la execuţia tablourilor electrice se vor respecta condiţiile impuse de către

standardul SREN-60.439.1.

Lângă tabloul general va fi prevăzută în mod obligatoriu şi bara de egalizare a potenţialului (BEP)

în vederea racordării conform normelor la priza de pamânt a tuturor instalaţiilor (sanitare,termice, etc).

Centrala termică

Centrala termică care va funcţiona cu peleţi va avea instalaţii electrice de iluminat normal şi prize,

forţă pentru agregatele tehnologice ale cazanului şi pompelor.

Se prevede un tablou electric in execuţie etanşă IP 56 atât pentru deservirea agregatelor de

încălzire cât şi pentru funcţiunile iluminat, prize, etc.

Reţele de incintă

În cadrul documentaţiei sunt propuse a se realiza:

- reţele electrice de distribuţie din incintă (pentru alimentarea cu electricitate a tabloului electric

a staţiei de epurare);

- reţele electrice pentru iluminatul incintei.

Reţelele vor fi realizate cu cabluri de cupru armat, montate îngropat, liber sau in tuburi (la

subtraversări de drumuri). Stâlpii vor fi de regulă metalici, prefabricati, racordaţi in mod obligatoriu la priza

de pământ a incintei.

2. CONDIŢII TEHNICE:

2.1. Cerinţe de calitate pentru componentele lucrării:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Alegerea materialelor şi aparatelor aferente instalaţiilor electrice s-a făcut pe baza:

- cerinţelor eseţiale de calitate;

- posibilităţilor actuale de aprovizionare de pe piaţa internă a unor materiale având calitaţi

şi performanţe optime;

Materialele şi echipamentele utilizate vor fi omologate înainte de punerea în operă sau

vor avea agrementul tehnic (conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii) şi au fost alese în

funcţie de:

a) - parametrii de funcţionare:

tensiune: tensiunile nominale (respectiv nivelul lor de izolaţie) vor corespunde

tensiunii maxime din instalaţia sau sectorul respectiv;

curent: alegerea s-a făcut în funcţie de natura curentului (alternativ, continuu)

şi de valoarea maximă admisibilă a intensităţii acestuia care ar putea apărea în

regim anormal de funcţionare;

alte caracteristici: puterea, factorul de putere, etc. ... vor fi în conformitate cu

indicaţiile producătorilor;

b) - categoria în care se încadrează încăperea respectivă din punct de vedere al:

mediului - conform capitol 2 din Normativul NP-I.7-2002;

pericolului de incendiu - conform normelor tehnice P118 -98;

pericolului de electrocutare - conform STAS 12604; 12604/3,4 - 89;90;

c) - destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare - conform

Normativelor NP-I.7-2002; GP052-2000; I20-2000;

d) - caracterul specifice al instalaţiei electrice - conform cap. 3, 5 din Normativul NP-I.7-

2002;

La instalare se vor respecta condiţiile din normele (de mai jos) pentru:

conductori, tuburile de protecţie şi a cablurile electrice se vor respecta Normativ NP-I7-

2002, PE 107/95 (cap. 2) şi I.7 (cap.4);

conductoarele aferente instalaţiei de legare la pământ conf. Normativ I.20 - 2000

(cap. 2 şi 3);

Echipamentele alese nu vor provoca efecte dăunătoare asupra altor echipamente

electrice.

În toate încăperile, cu excepţia celor din categoria EE-BA4 vor fi utilizate materiale,


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

aparate şi receptoare electrice în execuţie cel puţin protejată cu gradul de protecţie adecvat

încăperii, dar nu mai puţin de IP201 urmând să corespundă condiţiilor tehnice specifice de calitate

din normele sau standardele de produs;

Elemente de susţinere (console, bride, cleme, etc.) vor fi incombustibile (Co-CA1) sau

practic neinflamabile (C1 =CA2a) sau greu combustibile (C2 = CA2b).

Materialele folosite pentru elementele de susţinere (console, bride, cleme) vor fi

incombustibile (clasa Co=CA1) sau puţin combustibile.

Materialele şi aparatele folosite trebuie să corespundă condiţiilor tehnice specifice de

calitate, din standardele de produs.

Se vor utiliza:

- conductori şi cabluri electrici;

- tuburi de protecţie;

- aparate de comutaţie pentru instalaţii electrice;

- aparate de pornire şi de reglaj pentru instalaţii electrice de forţă;

- corpuri de iluminat;

- tablouri electrice de distribuţie;

- conductori şi electrozi de legare la pământ;

2.2. Condiţii de executie a lucrărilor:

Amplasarea instalaţiilor electrice se va realiza astfel ca să se:

- evite amplasarea în zone în care integritatea lor şi a utilizatorilor ar putea fi periclitate

(datorată şocurilor mecanice, pericolului de incendiu, electrocutare, etc.);

- asigure un acces uşor la instalaţia electrică (pentru verificări, reparaţii, intervenţii în caz

de incendiu, etc.).

a) Instalaţii electrice montate în spaţii închise:

Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte purtătoare de fluide sau

utilaje pe care ar putea să apară condens (cu excepţia celor în execuţie închisă - grad minim de protecţie

IP44) realizate din materiale rezistente la condiţiile respective.

Se vor evita traseele comune cu acelea ale altor instalaţii şi / sau utilaje care ar putea să

le pericliteze funcţionarea.

Distanţele minime între elementele instalaţiei electrice şi elementele altor instalaţii sau

elementele de construcţie sunt cele indicate în capitolul 3,5 - Normativ NP-I.7-2002. În cazurile în care nu

se pot respecta aceste distanţe, pe porţiunile de trasee respective se vor prevedea elemente de protecţie.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Legăturile electrice ale conductoarelor (între ele, la aparate, corpuri de iluminat etc. sau

elemente metalice) se execută prin metode şi mijloace care să asigure realizarea unor contacte electrice

cu rezistenţă de treceră minimă, sigure în timp şi uşor de verificat; pentru conductoarele izolate îmbinările

sau derivaţiile se fac numai cu accesorii special prevăzute în acest scop (doze).

Se interzice:

- executarea de legături în interiorul golurilor din elementele de construcţii sau al trecerilor

prin elemente de construcţii.

- supunerea legăturilor electrice la tracţiune.

Legăturile între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare, prin cleme

speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare.

Pentru răsucire şi/sau matisare conductorii vor avea minimum 10 spire pe o lungime a

legăturii (egală cu de 10 ori diametrul conductorului) dar cel puţin 2 centimetri şi se vor cositori.

Legăturile la cleme aparate, echipamente, tablouri, se fac prin strângere mecanică cu

şuruburi (pentru secţiuni mai mici de 10 mm2 sau papuci).

Legăturile conductorilor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute de STAS

12504/4,5.

Legăturile dintre elementele componente ale instalaţiei de legare la pământ (legarea

carcaselor metalice aferente tablourilor electrice şi motoarelor electrice la centura interioară de legare la

pământ) se execută de preferinţă prin sudare.

Dozele vor asigura:

- protecţia legăturilor electrice (împotriva pătrunderii umezelii şi a prafului din mediul

înconjurător);

- continuitatea perfectă a conductoarelor electrice;

- nivelul de izolaţie corespunzător;

Nu se admit doze comune:

Aparatele de conectare folosite din circuitele electrice vor avea un curent nominal de

minimum 10 A şi se vor monta pe conductorul de fază la înălţimea de max. 1,5 metri de la pardoseală.

Prizele se vor monta fată de pardoseală, la o inălţime mentionată în memoriu.

Aparatele de comandă a conectării/deconectării instalaţiilor de forţă, se vor monta astfel

încât să întrerupă simultan toate conductoarele de fază ale circuitului şi eventual nulul de lucru în funcţie

de schema de protecţie adoptată.

Corpurile de iluminat (de orice tip) se vor alimenta între fază şi nul.

Corpurile de iluminat pentru condiţii normale (cu carcasa metalică sub 2,5 m) şi prizele cu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

contact de protecţie (220V c.a.), se vor conecta la conductorul nul de protecţie, iar acesta la rândul său

se va racorda la borna de nul de protecţie a tabloului electric aferent.

Tensiunea de lucru a corpurilor de iluminat şi a prizelor cu contact de protecţie este de

220 V c.a.

Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductoarele de alimentare.

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat se vor alege astfel încât să

suporte, fără a suferi modificări, o greutate egală cu 5 ori greutatea corpurilor de iluminat.

Tablourile electrice de distribuţie vor fi în construcţii închise (tip cutie metalică) şi

realizate din materiale incombustibile.

Tablourile electrice se instalează astfel încât înălţimea laturii superioare (a tabloului) faţă

de cota finală a pardoselii să nu depăşească 2,30 m şi lateral de minim 1,4 m de orice conductă metalică.

Tablourile electrice se montează vertical şi se fixează sigur, pentru evitarea vibraţiilor.

Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se protejează împotriva

coroziunii.

b) Instalaţiile de legare la pământ:

Conexiunile electrice (între elementele conductoare) se execută prin sudare, lipitură tare,

presare în manşoane şi/sau alte metode similare. Se admite şi executarea conexiunilor electrice prin

şuruburi, nituri, cu condiţia luării de măsuri impotriva autodesfacerii lor şi numai dacă prin acestea se

poate asigura menţinerea în timp a calităţii electrice, mecanice şi de rezistenţă la coroziune.

Electrozii de pământ se instalează la cel puţin 1 m faţă de fundaţia construcţiei.

Adâncimea minimă admisă pentru instalarea electrozilor este de minim 0,5 m.

Toate conductele de instalaţii se vor racorda galvanic prin prize speciale şi conductor din

cupru flexibil la priza de pământ.

c) Instalaţii electrice de exterior:

Înainte de începerea lucrărilor se va examina planul instalaţiilor exterioare şi se va

efectua un control pe teren al traseelor.

Procesul tehnologic de execuţie cuprinde următoarelor operaţii:

- marcarea traseelor de cabluri îngropate/aparente;

- pozarea cablurilor în pământ sau pe elemente de susţinere;

Săparea şanţului se execută manual sau mecanizat, pe traseul indicat în proiect.

Adâncimea lui trebuie să fie de 0,8 m. Lăţimea şanţului, pentru un cablu este de 40 cm.

Înainte de pozarea cablului în sanţ se aşează un strat de nisip sau de pământ cernut,

care trebuie să nu conţină piatră, moloz sau zgură (grosime numai 10 cm).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Este interzisă aşezarea cablurilor subterane sub conducte sau deasupra lor, cu excepţia

intersecţiilor.

La pozarea cablurilor de energie electrică, trebuie prevăzute rezerve: câte 1,5 m de cablu

la cele două capete.

2.3. Condiţii de transport, depozitare şi manipulare

Transportul şi depozitarea materialelor se vor efectua în condiţiile asigurării integrităţii

acestora, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a nu pătrunde apa în ambalaje.

Toate materialele şi echipamentele livrate beneficiarului vor fi însoţite de certificatele de

atestare a calităţii, emise de furnizorii acestora şi se vor depozita în magazii.

3. CONDIŢII TEHNOLOGICE

3.1. Tuburi şi accesorii:

a) Consumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice:

- piesele de legătură sunt incluse în preţul ţevii.

- se vor prevedea materiale auxiliare de montaj.

b) Consumurile specifice de manoperă asigură etapele:

- montarea tubulaturii de protecţie în cămăşuiala de beton se realizează astfel: Tubul se

va monta numai pe trasee verticale legat de plasa metalică în acoperirea cu beton. Tuburile se vor

înfunda la capete pentru a se evita înfundarea lor. La fel se va proceda cu locurile pentru doze;

- executarea mecanizată a străpungerilor;

- montarea tuburilor şi ţevilor pe dibluri sau console(aparent) în ghene;

- executarea şi rectificarea filetelor şi/sau a îmbinărilor între tuburi si/sau ţevi;

- îndoirea tuburilor şi/sau ţevilor.

c) Condiţii de măsurare a lucrărilor: metri pe lungimea traseului, incluzând şi dozele (in

lungimea măsurată).

d) Verificări privind integritatea fizică.

3.2. Conductori electrici şi accesorii:

a) Consumurile specifice de materiale: cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


- verificarea vizuală a integrităţii materialului la conductori şi izolaţiei, precum şi la

accesorii;

- introducerea conductelor în tuburi şi/sau ţevi gata montate;

- executarea legăturilor atât în doze, respectiv la aparate sau tablouri.

c) Conditii de măsurare a lucrărilor, la metru de conductă instalată, (inclusiv dozele), la

care se adaugă capetele de conductă rămase libere, neprotejate, pentru executarea legăturilor la

tablouri şi/sau aparate.

d) Verificări efectuate la continuitatea izolaţiei.

3.3. Cabluri electrice şi accesorii:

a) Consumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice.

b) Consumurile specifice de manoperă asigură etapele pentru:

Cabluri montate pe console sau trase prin ţevi de protecţie:

- pregătirea cablurilor sau a conductelor;

- montarea suporţilor (console, dibluri);

- montarea papucilor şi lipirea lor precum şi izolarea (cu bandă izolatoare);

- etichetarea;

Cabluri montate în săpătură:

Pe lânga operaţiile mai sus se cuprind şi:

- executarea şanţului în teren tare umplutura şi nivelarea manuală;

- stratul de protecţie din nisip şi crămizi şi folie avertizoare din PVC;

c) Condiţii de măsurare a lucrărilor:

- la metru pe traseu efectiv, peste piesele de înndădire sau derivaţie şi peste capetele

terminale.

d) Verificări se efectuează la:

- realizarea legăturilor;

- continuitatea;

- rezistenţa de izolaţie.

3.4. Aparate electrice şi accesorii:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

a) Consumurile specifice cuprind toate materialele necesare executării lucrării, inclusiv

prevederile tehnologice.


- verificarea vizuală a aparatului ce urmează a se monta, precum şi verificarea

caracteristicilor tehnice conform documentaţiei;

- pregătirea pentru montaj a aparatelor;

- montarea aparatelor în doze, pe dibluri sau pe console existente;

- executarea legăturilor în aparate;

c) Condiţii de măsurare: - la număr de bucăţi.

d) Verificări:

Întrerupătoarele, contactoarele pentru acţionari, releele unitare şi complexe, etc.

3.5. Corpuri de iluminat şi accesorii:

a) - Consumurile specifice de materiale cuprind, toate materialele necesare montajului;

inclusiv prevederile tehnologice:


- pregătirea pentru montaj a corpurilor de iluminat şi/sau a accesoriilor;

- executarea legăturilor electrice şi marcarea lor;

- reasamblarea şi montarea corpurilor de iluminat pe elementele de fixare (dibluri,

console, etc.).

c) Condiţii de măsurare: în unitatea de măsură indicată în lista de cantităţi.

d) Verificări:- circuitele de iluminat şi a corpurile de iluminat.

3.6. Tablouri electrice:

a) Consumurile specifice de materiale:- cuprind toate materialele necesare montajului

tabloului gata confecţionat, inclusiv pierderile tehnologice.

b) Consumurile specifice de manoperă asigură operaţiile necesare montării şi anume:

- verificarea vizuală şi după schemele de distribuţie a echipării tablourilor;

- identificarea elementelor componente;

- montarea elementelor de susţinere (dibluri, console);

- racordarea circuitelor electrice la şirul de cleme, respecitv la elementele componente ale

tabloului.

c) Condiţii de măsurare a lucrărilor:- în unitatea de măsură de la fiecare normă;.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

d) Verificări: - elementele componente (siguranţe, întrerupătoare, contactoarele, releele

unitare de orice tip, cleme, etc.) şi de ansamblu.

3.7. Instalaţii de protecţie, inclusiv priza de pământ:

Capitolul cuprinde:

a) Consumurile de materiale pentru montarea instalaţiilor de legare la pământ precum şi

accesoriile acestora. Se prevăd de asemenea şi acoperirile de protectie anticorozivă.

b) Consumurile specifice de manoperă asigură toate operaţiunile necesare pentru

executarea unei unităţi de lucrare.

- montarea conductei de protecţie, a elementelor de fixare sau susţinere, protecţia

anticorozivă;

c) Condiţii de măsurare: - în unitatea de măsură indicată de fiecare articol în parte.

d) Verificări:

Se cuprind următoarele:

- verificarea continuităţii electrice şi parametrilor proiectaţi la instalaţia de legare la

pământ;

- măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ.

4. PROBE, TESTE, VERIFICĂRI, RECEPŢIE:

4.1. Probe, teste, verificări, recepţie:

Sunt menţionate verificarile utile în cursul execuţiei şi înainte de punere în funcţiune a

unei instalaţii electrice, verificări ce se execută de către executant în conformitate cu cap.6-NI7-98 şi C56-

85.

4.1.1. LUCRĂRILE DE MONTARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE SE VOR REALIZA

DE CĂTRE UN ELECTRICIAN AUTORIZAT CORESPUNZĂTOR CATEGORIEI care va controla vizual

dacă lucrările constructive executate necesare instalaţiei corespund prevederilor din proiect şi

prescripţiilor tehnice în vigoare.

a) - la traseele alese dacă:

- sunt respectate distantele minime admise (până la conductele altor instalaţii) şi/sau

până la elementele de construcţie;

- sunt evitate locurile în care ar putea fi periclitate instalaţia pe durata exploatării (lovituri

mecanice, umezeală, temperaturi ridicate, agenţi corozivi, etc.).

b) - la traversările prin elementele de construcţie: dacă amplasarea şi modul de execuţie


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

respectă prescripţiile tehnice în vigoare;

c) - la lăcaşurile executate pentru doze, aparate, etc.: dacă locul a fost ales

corespunzător proiectului şi dacă au fost respectate distanţele faţă de elementele metalice legate la

pământ şi înălţimile faţă de suprafaţa finită a pardoselii, prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare;

d) - la poziţiile alese şi trasate în vederea montării pe console pentru aparate şi pentru

tabloul electric: dacă amplasamentul corespunde prevederilor proiectului şi dacă sunt evitate locurile care

prezintă pericol pentru instalaţie, precum şi distantele faţă de elementele metalice legate la pământ.

4.1.2. Toate aparatele, echipamentele şi utilajele (corpuri de iluminat, aparatele de

conectare, protecţie, motoare electrice, tablouri electrice, etc. se vor verifica după transport pentru a

corespunde caracteristicilor (prevăzute în proiect) şi a calităţi funcţionale garantată

de fabrica furnizoare (prin certificat de calitate).

EXECUTANTUL NU POATE FACE ÎNLOCUIRI DE MATERIALE FĂRĂ AVIZUL

PROIECTANTULUI.

Verificarea materialelor se va face:

- scriptic: confruntarea datelor şi a caracteristicilor de calitate şi dimensionale (menţionate

în certificate de calitate, buletine de omologare, etichete, ce însoţesc aparatele) cu acelea prevăzute în

proiect;

- prin sondaj: la minim 1% din tipodimensiunile de materiale şi constă în măsurarea

dimensiunilor (secţiuni, diametre, lungimi).

Materialele, aparatele şi/sau echipamentele ale căror caracteristici nu corespund cu cele

din proiect sau prezintă defecte de calitate (izolaţii rupte, carcase sparte etc.) vor fi respinse.

4.1.3. Înainte de montare, la conductori şi la cabluri, se va verifica continuitatea electrică

(pe fiecare colac în parte).

4.2. Verificări de efectuat pe faze de lucrări:

4.2.1. - vizual : respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor,

în vederea uşoarei identificări (prin etichete, culori), marcare ce trebuie să fie în conformitate cu

prescripţiile tehnice în vigoare.

4.2.2. - vizual : prin sondaj (la cel puţin 15% din numărul total) legăturile electrice ale

conductelor instalaţiilor electrice, dacă au fost executate conform prescripţiilor tehnice în vigoare.

4.2.3. Se va măsura rezistenţa de izolaţie între conducte şi pământ.

4.2.4. Instalaţia de protecţie prin legarea sau la nul se va verifica pe măsura executării

instalaţiei, după montarea receptoarelor, astfel:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- se montează conductorul principal de protecţie şi se verifică continuitatea lui electrică;

- se montează piesa de separaţie între conductorul de protecţie şi priza de pământ şi se

verifică continuitatea lui electrică;

- se leagă la conductorul principal de protecţie elementele metalice ale instalaţiei

electrice, conform proiectului şi se verifică continuitatea electrică a fiecărei legături;

4.2.5. La instalarea tablourilor electrice, a electromotoarelor, echipamentelelor se vor

controla vizual şi prin măsurători următoarele:

a) modul şi calitatea fixării lor pe suporţi;

b) înălţimile de montaj admise şi distanţele până la elementele construcţiei conform

prescripţiilor tehnice în vigoare;

c) modul şi calitatea execuţiei legăturilor electrice;

d) existenţa aparatelor de pornire, reglaj, protecţie prevăzute în proiect.

e) existenţa etichetelor şi a inscripţiilor de identificare şi marcare prevăzute în proiect.

4.3. Verificări de efectuat la recepţia preliminară

4.3.1. Existenţa elementelor de protecţie împotriva supracurenţilor şi echiparea, respectiv

reglarea corectă a dispozitivelor de protecţie (siguranţe calibrate, curenţii de reglaj ai releelor termice

etc.).

4.3.2. Funcţionarea corectă a instalaţiei electrice:

Înainte de punerea în funcţiune a unui consumator se vor efectua următoarele operaţiuni

de verificare:

a) cu alimentarea electrică întreruptă se va verifica:

- aparatura de întrerupere a alimentării cu energie electrică;

-existenţa elementelor neizolate (sub tensiune) în interiorul tabloului;

-fixarea sigură a legăturilor electrice la bare şi a conductelor electrice;

-valoarea corectă a protecţiei la scurtcircuit;

-reglarea corectă a protecţiei la suprasarcină în funcţie de curentul indicat pe

eticheta

receptorilor;

-rezultatele satisfăcătoare ale izolaţiei;

-reglajul corect al releelor de protecţie (la curenţi de defect).

b) cu instalaţia sub tensiune se va verifica:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

dacă tensiunea prescrisă este disponibilă pe toate fazele:

dacă circuitul de control asigură succesiunea normală a operaţiilor.

Se va verifica dacă prin învârtire electrică rotorul motorului are sensul indicat pe carcasa

şi dacă în timpul functionării apar zgomote anormale.

4.3.3. Funcţionarea corectă a instalaţiilor de iluminat normal (existenţa condensatoarelor

şi evitarea efectului stroboscopic la lămpile fluorescente, etc.).

4.3.4. Funcţionarea eficientă şi a instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ.

5. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI DE VERIFICARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE:

5.1. Reglementări cu caracter republican:

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei

lucrărilor şi a construcţiilor aprobat prin HG 925/95;

Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi

în construcţii aprobat prin HG 392/94.

Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat

cu HG 273/94.

Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat cu HG

nr. 261/94.

Ordonanţă de urgenţă privind energia electrică şi termică aprobată cu HG 63/98.

5.2. Standarde:

STAS 3184/3,4-85 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380

V c.a. Condiţii generale de calitate;

STAS 3009 - 90 - Lămpi electrice cu incandescentă de format normal.

Tensiuni şi puteri nominale;

STAS 6824-86 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general.

Condiţii tehnice de calitate.

STAS 7290-75 - Lămpi electrice cu descărcare în gaze. Clasificare şi

terminologie;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

STAS 4173/1÷3/91 - Sigurante fuzibile de joasă tensiune cu mare putere de

repere pentru scopuri industriale. Condiţii de calitate;

STAS 2612-87 - Protectia împotriva electrocutării. limite admise;

STAS 3184/3;4-88 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380

V.c.a. şi 250 V.c.c. şi până la 25 A. Conditii tehnice

generale

de calitate;

STAS CN 60598-1,2-94;98 - Corpuri de iluminat. Prescripţii generale şi speciale.

SR CEI 600509(826)+AI-1995 - Vocabular electrotehnic internaţional. Instalaţii

electrice în construcţii.

SR CEI 60227 / 1÷7 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de

tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv;

SR EN 60529-95 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP).

SR EN 60742-98 - Transformatoare de separare şi transformatoarelor de

securitate. Prescripţii.

SR CEI 60255-3; 7÷9; 11÷15; 21-23/94÷99. Relee electrice.

SR CEI 60757-93 - Cod pentru notarea culorilor.

SR CEI 60884-1; 12-94 - Aparataj de joasă tensiune fix silvic pentru uz casnic

şi similar. Prescripţii generale.

SR CEI 60898+AI-95 - Întrerupătoare automate pentru protecţia la supracurenţi

pentru instalaţii casnice şi similare.

SR CEI 60947-2;3;4; - Aparataj de joasă tensiune. Intrerupătoare, contactoare.

STAS 6824-86 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminat general.

Condiţii generale de calitate;

STAS 7290-75 - Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Clasificare şi

terminologie;

STAS 8114-4-91 - Corpuri de iluminat. Condiţii tehnice generale;

SR HD 603 S1:2001+A1:2002+A2:2004 +A3:2007 Cabluri de distribuţie de tensiune

nominală 0,6/1 kV

SR HD 516 S2:2002+ A1:2004 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

SR EN 50085 (standard pepărţi) Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru

instalaţii

electrice

SR EN 50086 (standard pe părţi) Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice

STAS 298-80 - Cabluri şi indicatoare de securitate.

STAS 10.955-77 - Cabluri electrice. Calculul curentului admisibil în cabluri,

în regim permanent. Prescripţii;

STAS 526-89 - Conducte de cupru cu izolatie din cauciuc până la

750 V.

STAS 6865-89 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe.

5.3. Norme tehnice cu caracter generalizat:

P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

C300 - 94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării

lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora.

P100 - 2006 - Normativ pentru proiectarea antiseimică a construcţiilor industriale.

5.4. Norme tehnice cu caracter specializat:

NP-I7-2002 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni

până la 1000 V C.a. şi 1500 C.c.

GP 052-2000 - Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 C.a. şi

15000 V.C.c.

I20 - 2000 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de protecţie

împotriva trăsnetelor.

NTE-007 - Normativ privind proiectare şi executarea reţelelor de cabluri

electrice.

PE-116/94 - Normativ de încercare şi măsurător la echipamente şi instalaţii

electrice.

PE124/95 - Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică

a consumatorilor industriali şi similari.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

PE-132/95 - Normativ pentru proiectarea releelor electrice de distribuţie publică.

5.5. Norme şi instrucţiuni specifice:

1. PE 134/2/96 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de

scurtcircuit în reţele electrice în tensiunea sub 1 KV.

2. PE932/93 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei

electrice;

3. NP-061-2002 - Normativ de proiectare a instalaţiilor interioare de iluminat interior

4. NP-062- 2002 - Normativ de proiectare a instalaţiilor de iluminat exterior.

Întocmit,

Ing. A.Pavăl


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

B. MĂSURI DE SECURITATE LA INCENDIU

1. DOMENIUL DE APLICARE:

Măsurile menţionate în prezentul caiet de sarcini prevăzute în proiect în conformitate cu

actele normative aflate în vigoare trebuiesc îndeplinite în mod obligatoriu la execuţie, pentru asigurarea

siguranţei la foc atât a utilizatorilor, cât şi a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

2. PREVEDERI COMUNE:

2.1. Nivelul de combustibilitate a materialelorşi echipamentelor din instalaţiile electrice.

Elementele utilizate în instalaţiile electice vor fi incombustibile (CA1) sau cel puţin greu

combustibile (CA2), acestea urmând a fi montate protejat în elementele incombustibile ale construcţiei

sau pe trasee ferite de pericol de incendiu. Materialele pe care vor fi montate instalaţiile vor fi

incombustibile (CA1), iar cele de protecţie a instalaţiilor electrice (tuburi, plinte, canale) izolare (ecrane),

mascare, susţinere, vor fi incombustibile(CA1) sau cel puţin greu combustibile (CA2a) şi (CA2b).

Caracteristicile materialelor şi a echipamentelor electrice vor fi conform categoriei în care

se încadrează încăperea sau spaţiul respectiv, din punct de vedere al influenţelor externe şi din punct de

vedere al pericolului de incendiu.

Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală a

cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării, a tuburilor din materiale plastice (PVC;PET) a aparatelor şi

echipamentelor electrice (ce nu sunt prevăzute de fabricant pentru montare pe materiale combustibile, se

va face numai interpunând ecrane incombustibile sau elemente de distanţare ( NP- I7-2002).

Elementele de instalaţii - ce se vor monta pe/sau în elementele incombustibile ale

construcţiei vor avea atestate ale organelor abilitate în acest scop (înaintea de punerea în operă).

2.2. Asigurarea alimentării cu energie electrică:

Pe durata unui eventual incendiu, iluminatul general al clădirii va fi întrerupt, urmând ca

iluminatul de siguranţă (de tip 3, conf. NP-I7-2002), să fie asigurat cu ajutorul corpurilor de iluminat de

siguranţă (echipate cu baterii de acumulatori şi cu dispozitive de comutare automată la intreruperea

tensiunii de bază).

Scoaterea de sub tensiune a întregii instalaţii în caz de incendiu se va face de la tabloul

general care este echipat cu un disjunctor automat cu protecţie diferenţială (Id=300 mA) şi cu protecţii la

supracurenţi (de scurtcircuit şi termici), precum şi la supratensiuni de reţea sau de natură atmosferică.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3. PREVEDERI SPECIFICE:

3.1. Trecerea conductelor şi barelor electrice prin elemente incombustibile ale

construcţiei, se va executa conf. Normativ NP-I7/2002, şi anume:

1. Pentru cnductele electrice neizolate (libere) şi bare, trecerea se face folosind izolatoare

de trecere realizate din materiale incombustibile fixate pe console încastrate în pereţi sau cu borne de

trecere;

2. Pentru conductele izolate (libere) trecerea se face protejându-se cu tuburi de protecţie

pe porţiunea respectivă.

3. În cazul conductelor electrice izolate introduse (trase) în tuburi, nu este necesară o

altă protecţie. Fac excepţie traversările prin rosturi de tasare, caz în care conductele se vor proteja în tub

pe porţiunea de trecere (tub în tub). Dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite, tuburile de

protecţie se vor instala înclinat spre încăperile cu condiţiile cele mai grele. Golurile dintre tub şi elementele

de construcţie se vor umple cu masă izolantă (ca şi la punctul 5, al.2).

4. Capetele tuburilor care ies din elementul de construcţie se prevăd cu tile de porţelan

sau alte materiale electroizolante în încăperile uscate sau umede cu intermitenţă - categoriile U0,U1

(AD3, AD4). Tilele şi pipele se montează astfel încât să iasă complet din elementele de construcţie.

La trecerea dintre interior spre exterior sau intre încăperi cu umidităţi, temperaturi diferite,

tilele şi pipele se vor umple cu masă izolantă (bitum, masă izolantă pentru cabluri, mastic, etc.) în

încăperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicată . Tuburile de protecţie se

montează înclinat, cu pantă descendentă spre încăperea cu condiţiile cele mai grele.

6. Etanşarea golurilor la infiltrările de gaze se va realiza cu mortar de ciment la golul

dintre tub şi elementele de construcţie şi cu celochit şi şnur electroizolant la golul dintre tub şi

conducte/cabluri. Se va urmări aplicarea prevederilor Normativului I6.

7. Trecerea conductelor şi barelor electrice prin elementele de construcţii din material

combustibile (CA2a - CA2d) se face în condiţiile impuse de Normativul np-I7/2002.

În cazul conductoarelor izolate şi a cablurilor libere sau instalate în tuburi şi prin

protejarea lor pe porţiunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale incombustibile (metal, etc) şi

etanşând golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 şi electroizolante faţă de elementul de

construcţie (de ex. cu vată de sticlă şi ipsos etc) şi între tub şi conductele electrice (de ex. cu vată de

sticlă, etc).

8. Trecerea prin elemente de construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie se

poate admite numai justificat tehnic, în condiţiile impuse de Normativul NP-I7/2002, şi anume:

- pe porţiunea de trecerea, conductelor să nu fie materiale combustibile (CA2a÷CA2d), cu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

excepţia izolaţiei conductoarelor ;

- spaţiile libere din jurul conductoarelor, barelor izolate, tuburilor, etc., inclusiv a celor

pozate în canale, galerii, estacade, etc. vor fi închise pe porţiunea de trecere (pe toată grosimea

elementului de construcţie cu materiale incombustibile, de ex. beton, zidărie) care vor asigura rezistenţa

la foc cel puţin egală cu a elementului de construcţie adiacent;

- trecerea cu conductoare, bare, tuburi, etc, se va face astfel încât să nu fie posibilă

dislocarea unor porţiuni din elementul de construcţie ca urmare a dilatării elementelor de instalaţii

electrice.

3.2. Tablourile electrice vor fi realizate numai de unitaţi autorizate în construirea de

tablouri electrice, la confecţionarea acestora, urmând a se folosi numai materiale incombustibile sau greu

combustibile din clasa (CA2a) şi nehigroscopise. Tablourile electrice vor fi în construcţie închisă cu grad

de protecţie minim IP311.

3.3. Protecţia clădirii împotriva loviturilor directe de trăsnet se va asigura cu o instalaţie

exterioară de paratrăsnet (IEPT - I20/2000)- şi priza de pământ proprie. Rezistenţa de dispersie a

prizei de pământ nu va depăşi valoarea de 1,0 ohm (priză artificială proprie a IEPT).

3.4. Se interzice efectuarea de probe sau punerea în funcţiune a instalaţiei fără a fi luate

toate măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor.

3.5. Dotarea cu mijloace de intervenţie în caz de incendiu:

- se interzice utilizarea stingătoarelor cu spumă şi jeturilor de apă la stingerea incendiilor

în instalaţiile şi/sau tablourile electrice;

- în zona unde se află tablourile electrice de distribuţie şi/sau de utilaj vor fi prevăzute

stingătoare portabile cu praf şi bioxid de carbon (procurate prin grija beneficiarului);

- personalul de interventie va fi echipat şi cu mijloace de protecţie a căilor respiratorii

împotriva degajărilor de noxe (monoxid şi bioxid de carbon, vapori de acid sulfuric ce se degajă la arderea

policlorurii de vinil PVC etc.);

- mijloacele de primă necesitate la intervenţia în caz de incendiu vor fi amplasate în locuri

vizibile, uşor accesibile şi în permanentă stare de utilizare.

4. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU

4.1. Reglementări cu caracter general:

1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

2. Regulamentul de stabilire a categoriilor de importanţă în construcţii aprobat cu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

H.G.R. nr. 261/1994.

3. Regulamentul privind controlul de Stat al calităţii în construcţii, aprobat cu H.G.R.

nr. 272/1994.

4. Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

aprobat cu H.G.R. nr. 273 /1994.

5. Regulamentul privind stabilirea categoriilor de importanţă a construcţiilor, instalaţiilor şi

alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor, aprobat

cu H.G.R. nr 571/1998.

6. Legea 50/91 modificată cu Legea nr. 125/96 - Legea privind executarea lucrărilor de

construcţii.

7. O.G.R. nr. 60/1997 - privind apărarea împotriva incendiilor.

8. Decretul 400/1981 - reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor.

9. Regulamentul de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în

construcţii aprobat cu H.G.R. nr.731/91 şi H.G.R. nr. 143/92.

10. Regulamentul de verificare şi expertiza tehnică a proiectelor, executiei lucrărilor şi

construcţiilor, respectiv Îndrumătorul pentru atestarea tehnico - profesională a

specialiştilot cu activitate în construcţii, aprobate cu ordinul 77/N/1996.

11. Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei

lucrărilor şi a construcţiilor aprobat cu H.G.R. nr. 925/99.

Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor

12. Legea 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

13. Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor

14. HG 1146/2006 Cerineţele minime de securitate şi sănătate

15. HG 971/2006 Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la

locul de muncă

16.HG 457/2003 modificat cu HG 1514/2003 Asigurarea securităţii utilizatorilor de

echipamente electrice de joasă tensiune

4.2. Standarde:

SR ISO 6309/1998 - Protecţia împotriva incendiilor. Semne de securitate.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

STAS 8558 - 78 - Măsuri de siguranţă contra incendiilor.

Determinarea incombustibilităţii materialelor de construcţii.

SR EN2-1995 - Clase de incendiu.

STAS 61140/2002 - Protecţia împotriva şocurilor electrice

SR EN 54-1-98 - Elemente componente ale sistemelor de detectare a

incendiilor. Partea I. Introducere.

STAS 11357-90 - Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea

materialelor şi elementelor de construcţii d.p.d.v. al combustibilităţii.

STAS 11976-83 - Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de

stingere cu spumă. Prescripţii de proiectare.

STAS 9752-86 - Utilaje de stins incendii - Stingător cu dioxid de

carbon.

4.3. Norme tehnice:

1. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor indicativ P.118-1999.

2. Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor

Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P.118/199, indicativ MP008-2000.

3. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la

1000 V.c.a. şi 1500 V.c.c. - indicativ NP-I7-2002.

4. Normativ privind proiectarea şi realizarea protecţiei construcţiilor împotriva

trăsnetului indicativ I20-2000.

5. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare indicativ I9 şi I9/1.

6. Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădirile

civile - indicativ PE 155/1992.

7. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente indicativ C56/1985.

8. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social -

culturale, agrozootehnice şi industriale - indicativ P100-2006.

4.4. Norme tehnologice de proiectare:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

1. GP - 052-2000 - Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni până la 1000 V.c.a. şi

1500 V.c.c.

2. Catalog de detalii, elemente şi subansambluri prefabricate de instalaţii pentru

construcţii - PSI - elaborat de IPCT Bucureşti, ed. 1991.

3. Ghid de performanţe pentru instalaţii, vol. 3 - Instalaţii electrice - elaborate de IPCT

- Bucureşti - ed. 1996.

4.5. Norme şi instrucţiuni specifice privind stingerea incendiilor:

1. N.P.S.I. şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul, distribuţia

energiei electrice şi termice - indicativ P.E. 009 - 94.

3. N.P.S.I. la explotarea construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor de transport şi

telecomunicaţii aprobată cu Ordinul 12/1980.

5. RECOMANDĂRI FINALE:

Beneficiarul va lua măsuri ca dotările cu mijloace tehnice PSI precum şi

amenajările constructive privind instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor să fie terminate înainte de

darea în exploatare a obiectivelor şi menţinute ulterior în stare de funcţionare.

Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de prevenire şi stingerea

incendiilor, a instructajului şi pregătirii personalului, potrivit atribuţiilor ce le revin, o au cei ce conduc,

organizează şi controlează activitatea în cadrul construcţiei menţionate.

În cazul în care normativele şi instrucţiunile departamentale nu cuprind prevederi pentru

unele locuri de muncă, beneficiarul va întocmi instrucţiuni proprii, specifice.

Întocmit,

Ing. A.Pavăl


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

C. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

1. DOMENIUL DE APLICARE

Măsurile de sănătate şi securitate în muncă menţionate în prezentul caiet de sarcini

(întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare) se referă la activităţile de proiectare, execuţie şi

exploatare a instalaţiilor electrice aferente construcţiilor. Măsurile menţionate vor asigura atât utilizatorii

cât şi construcţiile împotriva efectelor periculoase de orice natură a curentului electric (de joasă tensiune -

sub 1 Kv ca), urmând ca acest caiet de sarcini să fie conectat în mod obligatoriu împreună cu legislaţia

menţionată în capitolul "Reglementări privind instalaţiile şi măsurile de protecţie a muncii".

2. PREVEDERI COMUNE

Instalaţia electrică prevăzută în proiect asigură:

- protecţia utilizatorilor împotiva şocurilor electrice ce ar putea să apară ca urmare a

atingerii directe a părţilor active a instalaţiei sau a unei atingeri indirecte prin intermediul unor părţi

metalice, ajunse accidental sub tensiune;

- protecţia instalaţiei cu echipamente adecvate

- spaţiul necesar părţii lucrările de execuţie, verificare, întreţineri şi/sau reparare.

- excluderea oricăror influenţe de orice natură cu utilităţi tipuri de instalaţie;

3. PROTECŢIE ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE

3.1. Protecţia împotriva atingerilor directe sau indirecte

1. Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea a cel puţin una din

următoarele măsuri aplicate asupra părţilor active:

- alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) cu valori ce nu depăşesc 50

Vca sau 120 Vca;

- izolare, pentru acoperirea completă;

- carcase sau bariere ce nu permit atingeri;

- amplasarea în afara zonei de accesibilitate;

- dispozitive de protecţie diferenţială la curenţi de defect;

2. Protecţia împotriva atingerilor indirecte este obligatorie în cazurile când utilizatorii pot


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ajunge în contact simultan, atât cu un element activ - conductor - cât şi cu o masă conductoare (în

condiţiile în care este posibilă apariţia unei diferenţe de potenţial periculoasă) ca urmare a unui defect.

Toate masele din instalaţie vor fi prevăzute cu cel puţin una măsură de protecţie împotriva atingerilor

indirecte şi anume:

a. cu întreruperea automată a alimentării cu electricitate cu ajutorul unor dispozitive

specializate de protecţie la supracurenţi sau dispozitive diferenţiale (coordonate în timpul schemei de

legare la pământ) în condiţiile:

realizării buclei de circulaţie a curentului de defect în cazul reţelelor:

- legate la pământ prin legarea maselor la punctul neutru (schema TN) sau direct la pământ

(schema TT);

- izolate faţă de pământ, prin legarea maselor direct la pământ (schema IT);

utilizării dispozitivelor diferenţiale selective la protecţie după locul de montare (branşament, tablou

sau circuite electrice). Deconectarea se va efectua pe conductorii de fază cât şi pe conductorul de centru

dacă secţiunea acestuia este mai mică decât a celor de fază.

b. fără întreruperea alimentării în special la echipamentele care necesită o funcţionare

fără întreruperi şi la care se pot utiliza, ca mijloace:

materiale şi echipamente de clasa II şi/sau III;

izolarea suplimentară (cu izolaţii suplimentară sau carcase izolante);

separarea de protecţie a circuitelor;

amplasarea la distanţă sau intercalarea de obstacole (numai în încăperi uscate U0 = AD1).

3.2. Măsuri de sănătate şi securitate în muncă

În proiect sunt respectate şi prevederile din fişele tehnologice ale echipamentelor,

regulamentele de exploatare tehnică, condiţiile încăperilor deservite.

a. Măsuri pentru perioada de execuţie

Înainte de începerea lucrărilor de execuţie vor fi obţinute:

- sub formă scrisă - autorizaţia de lucru, precum şi avizul proprietarilor de utilităţi din

vecinătate.

În cazul unor instalaţii existente (parţial sau total) se vor lua măsuri tehnice:

întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a părţilor active;

blocarea aparatelor de comutaţie prin prepararea şi montarea indicatoarelor de securitate de

interzicere;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

verificarea instalaţiei numai după conectarea la pământ şi în scurt - circuit.

În cazul unor neconcordanţe între proiect şi situaţia de pe teren, ca urmare a unor

modificări ulterioare a parametrilor tehnici sau a unor omisiuni, va fi solicitat proiectantul pentru a da

soluţiile adecvate.

b. Măsuri de protecţie în exploatare împotriva tensiunilor de atingere directă se vor realiza

prin:

- mijloace tehnice (conform CS - IMPM, pct.2 şi pct.3.1., 3.2.a);

- mijloace organizatorice:

înscripţionarea de avertizare a instalaţiilor şi echipamentelor (valori: tensiune,

curenţi, etc);

plăci avertizoare;

echipament electroizolant de protecţie personală sau colectivă.

4. ACTE NORMATIVE

4.1. Acte normative cu caracter general

- Norme generale de protecţie a muncii, ed. 2002.

- Regulament pentru protecţia şi igiena muncii în construcţii, ed.1993 aprobat cu Ord.

9N/1993 al MLPAT.

4.2. Standarde

SR EN 292-2/A1/98 - Securitatea maşinilor. Concepte de bază, prescripţii generale

de

proiectare. Partea 2. Principii şi condiţii tehnice.

SE EN 294 - 97 - Securitatea maşinilor. Distanţe de securitate pentru prevenirea

pătrunderii membrelor superioare în zonele periculoase

SREN 361 - 96 - Echipamente de protecţie împotriva căderilor de la înălţime.

Centuri complete.

SR CEI 60.364 - 1 - Instalaţii electrice în construcţii. Partea aI-a. Măsuri de protecţie

pentru asigurarea securităţii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

SR CEI 60.446 - 93 - Identificare conducte prin culori sau repere numerice.

SR EN 60.470/1÷7/95 - Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului.

SREN 60.520-95 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (IP).

SREN 60.903 - 97 - Specificaţie de măsuri electroizolante pentru lucrul în instalaţii

electrice.

STAS 297/1-88 - Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

STAS 2612 - 87 - Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă.

Instalaţii fixe. Prescripţii de prize etanşe executate.

STAS 2849/1-7/86÷89 - Iluminat. Tehnologie.

STAS 4102 - 88 - Prize pentru instalaţii de legare la pământ.

STAS 8275 - 87 - Protecţia împotriva electrocutărilor. Tehnologie.

STAS 12216 - 84 - Protecţia împotriva electrocutărilor la echipamente electrice

portabile. Prescripţii.

STAS 61140/2002 - Protecţia împotriva şocurilor electrice.

4.3. Normative aferente instalaţiilor electrice

NP-I.7/2002 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până

la 1000 V c.a. şi 1500 Vcc;

NTE 007 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri

electrice;

I 18/1/2002, I 18/2/2002,- Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de

telecomunicaţii.

4.4. Norme specifice de protecţie a muncii

- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice,

cod 65, ed. 2004

- Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrul de înălţime, cod 12; ed. 1996

Întocmit,

Ing. A.Pavăl


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII SANITARE

1. CONDIŢII GENERALE

1.1.Lucrări pregătitoare

Înainte de a începe execuţia se vor coordona planurile de instalaţii sanitare cu planurile celorlalte

tipuri de instalaţii în vederea corelării traseelor comune şi a rezolvării cât mai raţionale a intersecţiilor. Se

va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenţă şi cu planurile de arhitectură pentru a se verifica

şi dacă este cazul, a se preciza poziţiile şi dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor.

După analizarea şi însuşirea proiectului se trece la întocmirea graficului de execuţie în

concordanţă cu lucrările de construcţie, astfel încât să se asigure front de lucru continuu pentru instalator.

1.2.Materiale utilizate

Se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund din punct de vedere calitativ

prevederilor din standardele în vigoare şi care posedă certificate de omologare, tevii din otel zincat si

polipropilena ignifuga pentru canalizare.

Materiale necesare sunt indicate în planşe.

transportul materialelor se va face cu mijloace auto până în apropierea punctului de lucru;

recepţia se face de către şeful punctului de lucru.

1.3.Execuţia lucrărilor

Distributia conductelor de apa rece si calda se va realiza la plafon – parter. Colectoarele de

canalizare menajera se vor monta sub pardoseala parter protejata in canivouri de beton.

Trasarea instalaţiilor sanitare se va face conform prevederilor din piesele desenate. Traseul va fi

obligatoriu paralel cu pereţii sau linia stîlpilor, respectându-se totodată prevederile din Normativul I9-94,

articolul 6.32.

Amplasarea şi montarea obiectelor sanitare se va face conform prevederilor din piesele desenate,

respectiv a celor din STAS 1504 – 85 şi Normativ I9 – 94 articolele 6.86 – 6.90.

2. CONDIŢII TEHNICE

2.1.Ţevi de oţel pentru instalaţii

Tevile se execută din oţel marca OL32 conform STAS 500/2-80, utilizând bandă de oţel laminată

la cald, conform STAS 908-90 şi STAS 9236-80.

Tevile zincate trebuie să aibă pe suprafaţa exterioară şi pe cea interioară un strat aderent şi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

continuu de zinc cu grosimea de minimum 0,065 mm.

Tevile filetate vor avea filet la ambele capete. Filetarea ţevilor zincate se execută după operaţia

de zincare.

2.2. Tuburi şi piese de legătură din polipropilenă ignifugă pentru canalizare

Pentru condiţiile de calitate şi de montaj va fi consultat caietul de sarcini al furnizorului.

2.3. Armături sanitare

Materialele din care sunt piesele armăturilor trebuie să asigure condiţiile tehnice din STAS 9143 –

86 (Armături sanitare, Condiţii tehnice generale de calitate) precum şi din standardele şi normele tehnice.

Obiecte sanitare din porţelan sanitar şi tablă inox

Dimensiunile, masa şi abaterile limită admisibile ale obiectelor sanitare trebuie să corespundă

standardelor dimensionale respective, iar în lipsa acestora a normelor interne.

2.4. Obiectele sanitare nu trebuie să prezinte defecte funcţionale.

Suprafaţa obiectelor sanitare trebuie să fie netedă, asigurând posibilitatea de spălare completă a

suprafeţei utile.

Accesoriile pentru obiectele sanitare (etajeră, oglindă, portprosop, cuiere, etc) trebuie să

îndeplinească condiţiile tehnice pentru calitate.

3. PROBE

3.1. Probe pentru conducte din ţeavă de oţel

Presiunea de încercare este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar cel puţin 6 atmosfere. Durata

încercării este de 20 minute, în care timp nu se admite nici o scădere a indicaţiei manometrului.

Defectele constatate cu ocazia probei se remediază imediat. Nu este admisă ştemuirea ţevilor de

oţel care au pori, nici lipirea lor cu cositor. De asemenea nu se admite ştemuirea capătului filetat intrat în

fiting atunci cînd îmbinarea nu este destul de etanşă.

3.2.Probe pentru conducte din polipropilenă ignifugă pentru canalizare

Pentru probarea ţevilor va fi consultat caietul tehnic al furnizorului.

Probe pentru conducte de canalizare şi obiecte sanitare

După executarea tuturor îmbinărilor şi a obiectelor sanitare se va efectua o probă de etanşeitate.

Obiectele sanitare să fie întregi, necrăpate fără fisuri, să aibă culoare uniformă, să nu aibă pete,

glazuri sau smalţ sărit.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Poziţia de montaj a obiectelor să permită utilizarea lor în bune condiţii, respectîndu-se cotele din

standardele şi normele de montaj, iar distanţele de montare să fie cele indicate în STAS 1504-85.

Legăturile de la obiectele sanitare la conductele de apă şi canalizare să fie executate corect şi

etanş.

Sifoanele obiectelor sanitare să funcţioneze corespunzător.

Robinetele să asigure un jet continuu de apă, o închidere perfectă şi o manevrare uşoară.

Preaplinul obiectelor sanitare să funcţioneze corespunzător.

4. RECEPŢIA OBIECTELOR SANITARE

4.1. Lavoarele

Se vor verifica:

montarea ventilului de scurgere la nivelul fundului lavoarului;

montarea estetică şi bună funcţionare a accesoriilor (oglindă, portprosop).

4.2. Closetele

Se vor verifica:

rezervorul să funcţioneze normal asigurându-se o umplere completă, fără descărcare periodică

sau scurgere continuă;

spălarea să se facă uniform şi în bune condiţii pe toată suprafaţa vasului.

4.3. Sifoanele de pardoseală

. Se vor verifica:

. scurgerea apelor de pe întreaga suprafaţă a pardoselii deservită de sifon.

5. CONDUCTELE DE APĂ RECE:

5.1. Se vor verifica:

. paralelismul între conductele aparente şi suprafaţa finită a peretelui. Faţă de perete

conductele aparente sau izolaţia lor vor fi distanţate cu 3 centimetri.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5.2. Conductele de canalizare

Se vor verifica:

să fie prevăzute suficiente piese de curăţire pentru buna exploatare a reţelei şi în poziţii

accesibile;

modulul de montare al căciulilor de ventilaţie şi etanşare a străungerilor prin pereţi şi planşee.

6. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE

Recepţia instalaţiilor interioare şi a instalaţiilor de canalizare menajere se va face conform

prevederilor Normativ I9-94 şi a prescripţiilor în vigoare în legătură cu această problemă.

Comisia de recepţie va verifica la faţa locului concordanţa execuţiei cu prevederile

documentaţiei, controlându-se amplasamentul, traseul, caracteristicile, dimensiunile şi calităţile

materialelor utilizate.

7. STANDARDE ŞI NORMATIVE

STAS 1504-85 - Instalaţii sanitare. Distanţele de amplasare ale obiectelor sanitare.

STAS 7656-90 - Ţevi din oţel zincat cu filet şi mufă

STAS 3690-86 - Sifoane de pardoseală

STAS 8372-80 - Baterii amestecătoare. Tipuri, dimensiuni

STAS 9143 - 86 - Armături sanitare. Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 9154 - 80 - Armături pentru instalaţii. Condiţii tehnice de calitate

- Armături de trecere cu sferă

I9 - 94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente

273/1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora.

Întocmit,

Pr.pr. Alexandriu C.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ

1.Date generale

Agentul termic utilizat în instalaţiile de încălzire este apa caldă cu parametrii: Ttur/Tretur =

90°/70°C, presiune maximă de lucru admisă 4 bar, produsă în centrala termică proprie clădirii.

Instalaţiile termoenergetice din centrala termică s-au proiectat pe baza breviarului de calcul

întocmit şi a normativelor în vigoare.

Se va utiliza un cazan pentru producere apă caldă 90°/70°C, cu alimentare automată pe peleţi.

Circulaţia agentului termic se va realiza cu pompe duble montate pe conducte.

Se va asigura umplerea instalaţiei cu apă dedurizată iar presiunea în instalaţie şi preluarea

volumului de apă rezultat în urma dilatării se va asigura prin vasul de expansiune deschis amplasat peste

cota celui mai înalt consumator din instalaţie.

Se vor utiliza: distribuitor-colector, butelie de egalizare a presiunii, armături, conducte de legătură

între echipamente, termoizolaţii şi protecţii pentru termoizolaţii.

Se vor monta elemente de control a parametrilor agentului termic, automatizare şi siguranţă.

Pentru consumul zilnic, cazanul este echipat cu rezervor (buncăr) propriu pentru peleţi.

Alimentarea rezervorului cazanului se va face manual dintr-o încăpere alipită centralei termice, destinată

depozitării peleţilor în saci.

Se va asigura evacuarea gazelor de ardere de la cazan prin canalul şi coşul de fum.

2. Piese desenate

Instalaţiile termoenergetice sînt prezentate în planşele:

T1-Schemă de principiu centrală termică

T2- Plan amplasare echipamente în centrala termică

T3-Plan centrală termică

T4- Schemă desfăşurată centrală termică; detaliu vas expansiune

T5-Detali distribuitor-colector; butelie de egalizare a presiunii

I3- Plan etaj; Plan acces terasă – instalaţii termice interioare

3. Proprietăţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, pentru materialele utilizate

Materialele utilizate sînt:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- conducte din ţeavă neagră din oţel;

- robineţi pentru dezaerisire – automati şi manuali;

- robineţi cu cep pentru golire;

- robineţi din fontă cu cu sferă;

- cazan pentru producerea apei calde cu Ttur/Tretur = 90º/ 70ºC, cu funcţionare pe peleţi din lemn

(ansamblu cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum, elemente de comandă

şi automatizare, cu toată furnitura necesară pentru a asigura funcţionarea optimă şi în siguranţă a

intregului ansamblu);

- pompe duble pentru circulaţia agentului termic, montate pe conductă;

- staţie de dedurizare monobloc;

- vas de expansiune deschis cu capacitatea de 550 litri;

- filtru de impuritati tip Y montat pe conductă, separator de nămol;

- aparate pentru măsura şi controlul parametrilor agentului termic;

- manometru cu contacte electrice pentru semnalizarea scăderii presiunii apei în instalaţie;

- armături de închidere, golire, aerisire, supape de siguranţă cu declanşare funcţie de presiunea

maximă admisă în instalaţie şi la echipamentele ce se vor achiziţiona;

- vană fluture şi vană cu 3 căi cu servomotor, regulator electronic şi senzori de temperatură de

imersie şi de exterior, cronotermostate;

- termoizolaţii – saltele din vată de sticlă, vată minerală, manşoane termoizolante;

- tablă de aluminiu pentru protecţii termoizolaţii;

-tablă zincată cu grosimea de 4 mm pentru realizarea canalului de fum;

-clapete de explozie şi puncte de măsură pe canalul de fum;

- coş de fum dublu perete (perete interior inox, termoizolaţie, perete exterior inox), cuprinzînd

elemente liniare, racord vizitare, element cu racord de condens, elemente fixare, element de capăt, etc;

- rame cu jaluzele şi plase de sîrmă, alte materiale necesare.

Cazanul va fi achiziţionat împreună cu toate elementele cuprinse în fişa tehnică din cadrul

proiectului, ansamblul cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum, elemente

de comandă şi automatizare împreună cu toată furnitura necesară realizînd funcţionarea optimă şi în

siguranţă echipamentului.

Pe traseul de evacuare a gazelor de ardere de la cazan pînă la coş se va monta un ciclon, dacă

furnizorul cazanului specifică necesitatea montării acestuia. Ciclonul va fi furnizat o dată cu cazanul şi va

avea caracteristicile indicate de furnizor în concordanţă cu tipul de cazan pe care îl deserveşte.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Toate datele coşului de fum se vor stabili după licitaţie în funcţie de datele tehnice ale cazanului

ce se va achiziţiona (existenţa sau nu a exhaustorului, pierderi de presiune pe circuitul de gaze arse,

etc.).

Întregul proces de preparare a agentului termic va fi automatizat prin:

- panoul electric de automatizare, control şi comandă al cazanului care va asigura toate

secvenţele necesare pentru ansamblul cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare

fum;

- regulator electronic pentru asigurarea temperaturii minime la intrarea apei în cazan funcţie de

Tretur, prin acţionarea vanei fluture şi a vanei cu 3 căi de pe circuitul cazanului;

- cronotermostate pentru comanda pompelor de circulaţie aferente instalaţiilor interioare de

încălzire.

Furnizorul va corela performanţele regulatorului cu performanţele ansamblului cazan-arzător-

sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum şi a celorlalte echipamente ce vor fi achiziţionate

de beneficiar, va analiza schema tehnologică propusă de proiectant şi va introduce corecţiile necesare

funcţie de caracteristicile echipamentului furnizat beneficiarului.

Materialele şi echipamentele vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele de

stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor – interni sau externi, omologate respectiv agrementate.

Materialele şi echipamentele ce se vor achiziţiona vor satisface condiţiile tehnice prevăzute în

proiect (listele cu cantităţi de lucrări, fişele tehnice din cadrul proiectului).

Echipamentele şi materialele vor fi însoţite de:

- agrementul tehnic MLPTL şi omologarea ISCIR pentru cazane;

- certificatul de calitate al furnizorului, care să confirme realizarea de către produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevăzute;

- fişe tehnice cuprinzînd caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se

menţin aceste caracteristici,

- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare a produsului;

-certificatul de garanţie specificând perioada de timp în care se asigură realizarea caracteristicilor;

- certificatul de atestare a performanţelor materialelor şi aparatelor emise de către institute de

specialitate, abilitate în acest scop.

Aparatele de măsură şi control vor trebui să fie omologate de Biroul Român de Metrologie Legală,

să fie sigilate şi însoţite de certificatul de atestare.

Armăturile de reglare vor fi însoţite de certificarea variaţiei caracteristicilor lor în funcţie de gradul

de închidere. Se dă preferinţă utilizării armăturilor pentru care producătorul indică numărul de cicluri


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

repetate de acţionări la care armătura rezistă. Armăturile cu funcţionare automată vor fi însoţite de

întregul echipament auxiliar (sau cu indicaţii precise privind elementele care completează).

Aparatele de măsură vor fi însoţite de echipamentul auxiliar şi vor trebui să fie certificate.

Supapele de siguranţă vor corespunde instrucţiunilor tehnice ISCIR.

Echipamentele ce se vor achiziţiona vor trebui să se încadreze în spaţiile proiectate, conform

planşelor din proiect.

Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control cu ochiul liber

pentru a constata dacă au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări sau blocări,

starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armăturilor), se remediază defecţiunile respective sau se

înlocuiesc aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remedieri.

4.Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări

Instalarea cazanelor se va face cu respectarea instrucţiunilor de montare specifice tipului de

echipament ce se va achiziţiona şi a condiţiilor impuse de ISCIR în avizul de instalare.

Supapele de siguranţă se reglează corespunzător presiunii de asigurare prescrisă.

Legăturile la aparate se vor realiza astfel încît să permită demontarea aparatelor sau a unora din

părţile componente.

Execuţia instalaţiilor termoenergetice se va realiza în conformitate cu Normativul I13/02 şi va

cuprinde montarea părţilor componente, astfel:

- montarea pe postamente a utilajelor achiziţionate;

- executare suporţi şi susţinători;

- montare conducte;

- montare armături;

- montare aparate de măsură, senzori de temperatură, elemente de execuţie, conform schemei

tehnologice;

- executare protecţiilor şi termoizolaţiilor, după efectuarea probelor.

Tehnologia de îmbinare a ţevilor din oţel pentru realizarea instalaţiilor de încălzire cu apă caldă se

alege de către executant, astfel încît să se evite riscul obturării secţiunii ţevii. Se recomandă ca pentru

ţevile din oţel cu diametre mai mici de 3/4” să se folosească îmbinarea cu fitinguri cu filet. Pentru ţevile din

oţel cu diametrul începând de la 3/4” îmbinarea se face, de regulă, prin sudură, cu luarea măsurilor

necesare pentru a evita obturarea secţiunii. Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin flanşe

sau prin filet, după tipul armăturii utilizate.

Filetul ţevilor corespunde prevederilor STAS 402 şi trebuie să permită înşurubarea pieselor cu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

mîna până la cel puţin jumătate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. La îmbinările

cu filet etanşarea se execută cu fuior de cînepă îmbinat cu pastă de miniu de plumb sau pastă de grafit

amestecată cu ulei de in dublu fiert sau alte soluţii de etanşare omologate în acest scop.

La îmbinarea prin sudură a ţevilor cu diametrul peste 1”, ţevile cu pereţi sub 4 mm grosime se

sudează în “L”, iar grosimea de 4 mm sau mai mare se sudează în “V”.

Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin fitinguri, coturi sau curbe. Se

recomandă pe cît posibil folosirea curbelor pentru sudură din oţel, produse industrial. În cazul în care

schimbările de direcţie se realizează prin îndoirea ţevilor, la cald sau la rece, sau prin curbe cutate

executate pe şantier, se cere respectarea următoarelor indicaţii (conf.Normativ I13/02):

-la îndoirea ţevilor cu sudură longitudinală, cusătura ţevii va fi aşezată pe generatoarea neutră a

ţevii îndoite;

- fixarea şi susţinerea conductelor se va face cu suporţi sau console în funcţie de poziţiile de

montaj ale conductelor faţă de elementele de construcţie.

Conductele se vor monta cu panta de minim 3 ‰ pentru asigurarea aerisirii şi golirii instalaţiei.

Armăturile se montează în poziţie “închis”.

La montarea armăturilor cu flanşe se asigură paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale

armăturilor.

Izolarea termică a conductelor se aplică după curăţirea şi protejarea lor cu straturi anticorozive.

Pregătirea suprafeţelor ce se protejează, constă în curăţirea lor cu ajutorul unei perii de sîrmă pînă la

luciul metalic, după care se grunduiesc pe întreaga suprafaţă cu miniu de Pb. Restul conductelor care nu

se izolează, după protejarea anticorozivă, se vor vopsi în două straturi cu vopsea de ulei.

Se vor folosi termoizolaţii şi protecţii pentru termoizolaţii:

- saltele din vată minerală cu grosimea de 60 mm, gata confecţionate;

- manşoane termoizolante cu grosimea de 19 mm;

- saltele din vată de sticlă cu grosimea de 100 mm;

- protecţiipentru termoizolaţii realizate din tablă de aluminiu cu grosimea de 0,4 ÷ 0,6 mm.

Verificarea instalaţiilor termoenergetice se face pe întreaga instalaţie, obligatoriu.

Instalaţia se supune probelor conform I13/2002: proba la rece, proba la cald, proba de eficacitate.

Înainte de efectuarea probei la rece instalaţia se va spăla cu apă potabilă pînă cînd apa evacuată

nu mai conţine impurităţi. Succint, probele constau în:

Proba la rece - umplerea cu apă a instalaţiei şi supunerea la presiunea maximă de regim. Proba

se va face înaintea grunduirii, asigurîndu-se ca pe toată durata probei instalaţia să fie accesibilă. Se vor

respecta prevederile Normativului I13/02 pct.20.3 ÷ 20.10.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte

instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificînd în principal:

-montarea echipamentului şi conductelor;

-modul de manevrare al armăturilor.

- dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare (pompe, ventilatoare) nu produc zgomote

şi vibraţii supărătoare şi dacă s-au respectat prevederile pentru atenuarea şi împiedicarea transmiterii lor

la elementele de construcţii;

- executarea corectă şi etanşeitatea canalelor de fum, a coşurilor, a uşilor de vizitare, etc.;

- asigurarea aerului necesar arderii.

Proba la cald - verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi contractare şi a

circulaţiei agentului termic. Se face înaintea finisării sau a mascării elementelor instalaţiei şi numai după

închiderea completă a clădirii. Se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 pct.20.11 ÷ 20.18.

Proba de eficacitate - verificarea realizării în încăperi a gradului de încălzire prevăzut în proiect.

Se vor respecta prevederile Normativului I13/02 pct.20.19÷ 20.28.

5.Norme de sănătate şi securitate în muncă şi secutitate la incendiu

- Norme generale de protecţia muncii - ed. 2002;

- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată în 2003;

-Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire- ed. 2003;

- P118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

Toate lucrările, verificările, probele echipamentelor şi instalaţiilor se vor face respectîndu-se

instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de lucrări şi echipamente.

În locurile de muncă cu pericol de explozie se interzice folosirea sculelor şi dispozitivelor care pot

produce scîntei prin frecare sau loviri, conform normelor specifice în vigoare.

6.Standarde şi normative care se vor respecta

- I13/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţilor de încălzire centrală;

- I27/1982 - Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor

sudate la conducte tehnologice;

- C142/85 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele

de instalaţii;

- C56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- GP041/98-Ghid pentru alegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi

echipamentelor de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apă avînd temperatura maximă de

115°C;

- PTC2/2003 - Cerinţe tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă

fierbinte;

- P118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

- C300/1994 - Normativ de prevenire şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora;

- alte standarde, norme şi prescripţii tehnice în vigoare din domeniu.

- toate prescripţiile tehnice cuprinse obligatoriu în cărţile tehnice ce însoţesc echipamentele

achiziţionate.

*

* * Prezentul caiet de sarcini se va completa (eventual modifica) o dată cu detaliile de execuţie, la

cererea beneficiarului, după definitivarea licitaţiei şi primirea cărţilor tehnice ale echipamentelor, conform

2.5.3 din I13/02. În aceeaşi etapă se vor întocmi şi instrucţiunile de exploatare.

Intocmit,

Ing. A. Popa


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE INSTALAŢII CLIMATIZARE CU UNITĂŢI TIP SPLIT

1. Date generale

Instalaţiile tratate în prezentul capitol sunt:

instalaţii de încălzire cu corpuri statice-radiatoare de aluminiu cu înălţimea între axe 350;500;800;

1800 mm mm

instalaţii de răcire cu unităţi tip monosplit şi unităţi duale având capacităţi cuprinse între 7000-

17000 BTU/h

Agentul termic utilizat este apa caldă cu parametrii: temperatura tur - retur 90/700C, presiune

maximă de lucru 3 bar, produs în centrala termică proprie.

2. Piese desenate

Instalaţiile termice sunt prezentate în planşele:

I1 – Plan demisol

I2- Plan parter

I3- Plan etaj ;Spaţiu tehnic terasă

I4- Schemă coloane radiatoare

C1- Plan parter instalaţii climatizare

C2- Plan etaj

3. Proprietăţi fizice, de aspect, de calitate, toleranţe pentru materialele utilizate

Materialele utilizate sunt:

- ţevi din cupru;

- radiatoare din aluminiu pentru funcţionare cu apă caldă 900/700C;

- unităţi tip monosplit şi unităţi duale tip split;

- robineţi pentru dezaerisire automatizaţi;

- robineţi pentru golire;

- robineţi cu sferă

Materialele prevăzute în proiect vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele

de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor.

Materialele şi utilajele achiziţionate vor satisface condiţiile tehnice prevăzute în proiect (liste de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

utilaje, antemăsurători ,fişe tehnice).

Ele vor fi însoţite de:

- certificatul de calitate al furnizorului, care să confirme realizarea de către produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevăzute;

- fişe tehnice cuprinzând caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se

menţin aceste caracteristici;

- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare a produsului;

- certificatele de atestare a performanţelor materialelor şi aparatelor emise de către institute de

specialitate abilitate în acest scop.

Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control cu ochiul liber,

pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări, starea

filtrelor, funcţionarea armăturilor, etc.). Dacă se constată asemenea degradări ele se vor remedia sau se

vor înlocui aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remedieri.

Utilajele şi echipamentele ce se vor achiziţiona vor trebui să se încadreze în spaţiile

proiectate, conform planşelor din proiect.

4. Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări

Execuţia instalaţiei comportă următoarele faze (conform I.13-02):

- trasarea distribuţiei ;

- montarea suporţilor, consolelor, susţinătorilor ;

- montarea conductelor şi armăturilor ;

- poziţionarea şi montarea radiatoarelor şi a unităţilor tip split;

- racordarea radiatoarelor,şi aunităţilor tip split;

- efectuarea probelor;

Fixarea conductelor de elementele de construcţie se va face prin elemente specifice

tipului de conducte achiziţionat.

Armăturile se montează în poziţia “închis”.

Corpurile de încălzire se racordează la instalaţie prin îmbinări demontabile prevăzute cu

robinet de reglaj de ducere şi robinet de reglaj retur pe conducta de întoarcere. Se vor monta robineţi de

aerisire şi golire (conform planşelor prezentate la proiect).

Conductele se vor monta cu panta de minim 3 %o pentru asigurarea aerisirii şi golirii

instalaţiei.

După verificarea calităţii execuţiei, instalaţia se supune probelor conform I13/2002:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- proba la rece;

- proba la cald;

- proba la eficacitate.

Înainte de efectuarea probei la rece instalaţia se va spăla cu apă potabilă până când apa

evacuată nu mai conţine impurităţi.

Succint, probele constau în:

Proba la rece - umplerea cu apă a instalaţiei şi supunerea la presiunea maximă de regim. Proba

se va face înaintea grunduirii, asigurându-se ca pe toată durata probei instalaţia să fie accesibilă. Se vor

respecta prevederile Normativului I13/02 pct.23.2 ÷ 23.9.

Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte

instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificând în principal:

- montarea echipamentului şi conductelor;

- modul de manevrare al armăturilor;

Proba la cald - verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi contractare şi a

circulaţiei agentului termic. Se face înaintea finisării sau a mascării elementelor instalaţiei şi numai după

închiderea completă a clădirii. Se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 pct.23.10 ÷ 23.17.

Proba de eficacitate - verificarea realizării în încăperi a gradului de încălzire prevăzut în proiect.

Se vor respecta prevederile Normativului I13/02 pct.23.18÷ 23.25.

5. Protecţia muncii

Se vor respecta:

Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire - ediţia 2003.

Norme generale ale protecţiei muncii ed.2002

Legea protecţiei muncii nr. 90/96.republicată în 2003

Normativ P118/99- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

6. Standarde şi normative care se vor respecta.

I.13/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;

C56/ - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii;

I15/1998 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie şi condiţionare

Intocmit,

ing.G.Nicolau


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR DE APĂ EXECUTATE DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE

Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru executarea reţelelor publice de apă rece

realizate cu tuburi din polietilenă de înaltă densitate (PE), având secţiunea circulară şi dimensiuni până la

maximum 600 mm.

Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele completând documentaţiile de specialitate şi nu exclud

obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice, precum şi standardele în vigoare.

În toate operaţiile de: manipulare, transport, pozare, îmbinări, încercări, terasamente, etc, se vor

respecta normele departamentale şi republicane de protecţia muncii în vigoare la data execuţiei.

Verificarea caliăţii lucrărilor de către organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului, pe

parcursul execuţiei sau la recepţia finală, se va face în conformitate cu conţinutul prezentului caiet de

sarcini, care cuprinde prevederi pentru următoarele faze tehnologice:

1 Trasarea;

2 Execuţia săpăturilor;

3 Pregătirea patului de pozare;

4 Realizarea îmbinărilor;

5 Efectuarea probei de presiune

6 Execuţia umpluturilor

7 Cămine de vane

8 Recepţia lucrărilor.

1. Trasarea

1.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe baza procesului

verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidenţă

în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor, publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981).

1.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,

pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.

1.3. Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se

impun pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de

exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. În funcţie de situaţia reală la teren dacă

este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.

1.4. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor şi a reperilor planimetrici şi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

de nivelment indicaţi în proiect.

1.5. Materializarea axului conductelor şi a principalelor construcţii accesorii, se va face pe teren

de către executant, prin ţăruşi bătuţi în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte

caracteristice:

1 pe axul traseului, în punctele caracteristice;

2 la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;

3 la tangentele de intrare şi ieşire din curbe;

4 la schimbările de pantă;

5 la ramificaţii;

6 în punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;

7 în centrele construcţiilor accesorii (cămine de vane, golire, de aerisire, hidranti) precum şi la

punctele intermediare la aproximativ 50 metri distanţă;

8 în punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuţia corectă a lucrării.

1.6. Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin câte doi ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia

perpendiculară faţă de axul canalului la distanţe care să-i ferească de distrugere şi acoperire pe durata

execuţiei lucrărilor.

1.7. Materializarea axului conductei în plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a căror

cotă se stabileşte în raport cu reperii de nivelment.

1.8. Determinarea adâncimii săpăturii în fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de

nivel şi a crucilor de vizitare.

1.9. Periodic şi de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi reface

topometric poziţia acestora.

1.10. Respectarea cotelor de pozare, a pantei conductei, precum şi a poziţiei construcţiilor

accesorii prevăzute în proiect prezintă importanţă pentru funcţionare. Nerespectarea cotelor din proiect

poate duce la formarea de pungi de aer care diminuează debitul şi provoacă oscilaţii de presiune sau

împiedică golirea completă a conductelor în caz de avarii.

2. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR

2.1. Este recomandabil ca execuţia săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a

şantierului şi după aprovizionarea cu toate materialele şi utilajele de construcţii pentru a reduce la

minimum durata cât tranşeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri

macroporice la care execuţia lucrărilor se face potrivit prescripţiilor din normativele în vigoare.

2.2. Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte astfel încât să se poată efectua în săpătură

toate operaţiile necesare de montare a tubulaturii şi a pieselor de legătură.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2.3. În dreptul construcţiilor accesorii, săpătura se lărgeşte la dimensiunile impuse de acestea.

2.4. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe

tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar

pozării conductei.

2.5. Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind

lăsată la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe

ultimii 25 - 30 centimetri.

2.6. În cazul terenurilor macrorice fundul săpăturii se compactează pe o adâncime de 20 - 30

centimetri cu maiul mecanic (tip “broască”), aducându-se la cota din proiect. Greutatea specifică a probei

de pământ compactat trebuie să fie de 1,6 tone/metru cub.

2.7. În cazul execuţiei în perioade reci, până la montarea tuburilor şi executarea umpluturii pe tub

se recomandă acoperirea cu rogojini sau paie, astfel încât suprafaţa proaspăt săpătă să nu îngheţe. anţul

nu va fi lăsat liber perioade îndelungate, întrucât se produce deteriorarea caracteristicilor pământului, iar

forma secţiunii se schimbă.

2.8. Lăţimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în

şanţ (0,3 - 0,5 metri între conductă şi peretele săpăturii sau sprijiniri).

2.9. În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale şanţurilor cu pereţi verticali, pentru

conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire uşoară a malurilor.

2.10. În cazurile în care situaţia locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană

la mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor şi să se ia măsuri suplimentare de

protecţie a muncii.

2.11. Depozitarea pâmântului săpat se face pe o singură parte a şanţului, pe partea opusă laturii

de acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. În cazul unor

umpluturi foarte importante, pământul poate fi împins lateral cu buldozerul astfel încât ploile să nu

pericliteze siguranţa muncitorilor.

2.12. Săparea şi sprijinirea şanţurilor şi a gropilor pentru cămine şi fundaţii, se va face în

conformitate cu prevederile proiectului şi ale normelor tehnice şi de protecţia muncii în vigoare.

2.13. Se interzice modificarea tehnologiei şi a dimensiunilor de execuţie la lucrările de săpătură

fără avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, când situaţia reală la teren şi condiţiile

geotehnice o impun.

2.14. Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisipos-

argiloase şi a celor constituite din loess sau material de umplutură.

2.15. În cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei săpăturii, evacuarea acestora se

face prin epuisment, ce va fi susţinut (menţinut) pe toată perioada execuţiei lucrărilor. Organizarea lucrului

va fi adaptată pentru reducerea la minim a duratei de execuţie.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2.16. Se interzice epuizarea apei prin pompare directă în cazul terenurilor necoezive, constituite

din nisipuri fine curgătoare (chişai), situaţie în care se vor folosi filtre aciculare.

2.17. În cazul interceptării în săpătură a unor conducte, cabluri sau alte instalaţii ce nu au fost

identificate la trasare, va fi anunţat proiectantul şi beneficiarul de dotare, pentru a stabili măsurile ce se

impun pentru protecţia sau devierea provizorie.

2.18. Pământul excedentar rezultat din săpătură va fi încărcat pe cât posibil direct în mijlocul de

transport şi îndepărtat din zonă.

2.19. Pământul săpat, ce urmează a fi folosit pentru umpluturi, se depozitează în lungul şanţului

pe o singură parte, la minimum 50 centimetri distanţă de marginea săpăturii. În cazul în care nu este

permisă depozitarea pământului în amplasament, încărcarea şi transportul vor fi făcute direct.

2.20. În cazul ţevilor din polietilenă de înaltă densitate montate în terenuri tari (stâncoase)

tranşeea trebuie să fie cu 15 centimetri mai adâncă pentru a se putea aşterne un strat de nisip sau

prundiş fin (cu o granulaţie de maxim 20 milimetri).

2.21. În terenuri alunecătoare ţeavă din PE se va îngloba în contraforţi din beton amplasaţi la

distanţe stabilite în proiect pe toată adâncimea săpăturii. Schimbările de structură geologică rezultate din

diferite încărcări la baza şanţului trebuiesc compensate cu un strat de nisip.

3. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE

3.1. Indiferent de tehnologia de execuţie aplicată, lucrările de săpătură pe ultimii 25 - 30

centimetri, deasupra cotei definitive a cotei fundului tranşeei, se vor executa manual, numai în momentul

pozării tuburilor. In cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire, ultimii 10 centimetri se aduc la cotă

prin compactare.

3.2. În cazul în care terenul sănătos este mai jos decât este prevăzut în proiect, săpătura se va

executa până la terenul sănătos. Pentru diferenţe de cote mai mici de 50 centimetri, cota proiectată se va

realiza prin umplutură cu balast sau nisip în straturi de circa 20 centimetri.

Pentru diferenţe de cote mai mari, soluţia se va stabili de la caz la caz de către proiectant.

3.3. Amenajarea şanţului pentru pozarea tubului PE se va face în conformitate cu prevederile

proiectului, în funcţie de tipul şi dimensiunile canalului şi de natura terenului de fundaţie.

3.4. În zona îmbinărilor, săpătura va fi adâncită cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe

lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, în vederea aşezării curente a mufei.

3.5. Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin

înlăturarea oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură de nisip

compactată.

3.6. În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip de 15 -

20 cm.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3.7. Realizarea patului se verifică cu ajutorul teurilor de vizare şi se corectează corespunzător

cotelor din proiect.

4. IMBINAREA PRIN SUDURA A TEVILOR DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEHD)

4.1. MODUL DE SUDARE

Extremităţile tronsoanelor de conductă care trebuiesc sudate sunt aliniate, apropiate şi apoi

presate spre dispozitivul de încălzire (preîncălzire) care se aşează între aceste extremităţi.

După încălzirea extremităţilor, dispozitivul de încălzire (care este sub forma unor plăci), se

îndepărtează, iar extremităţile sunt presate cap la cap la o anumită forţă prin intermediul unui dispozitiv

special pentru sudură, aflat în dotarea executantului.

4.2. PREGATIREA SUDURII

Tevile şi dispozitivele tubulare de asamblat sunt fixate coaxial în dispozitivul de sudare, ele

trebuind să aibă posibilitatea de a se deplasa longitudinal. Tevile trebuie să fie fixate încânt suprafeţele

de asamblat să fie în corespondenţă.

Extremitatea opusă celei care se sudează, se etanşează pentru a împiedica circulaţia aerului în

ţeavă.

Inainte de sudare trebuie verificată temperatura plăcii de încălzire chiar în zona utilă a acesteia.

După atingerea echilibrului termic, ea nu va mai fi folosită decît după 5 minute de atingerea temperaturii

dorite.

Dispozitivul de sudare este echipat cu dispozitive de măsurare a forţei de apăsare. Inainte de

fiecare operaţie de sudare se calculează forţa de deplasare a piesei de sudat pe baza monogramei din

catalogul de piese PE.

Pentru conducta de diametru 110 x 10 forţa de deplasare de deplasare este de 450 N.

Pentru conducta de diametru 125 x 11,4 forţa de deplasare este de 600 N.ă

4.3. OPERATIA DE SUDARE

Suprafeţele de sudat sunt aduse la temperatura de sudare prin intermediul plăcii de încălzire şi

după îndepărtarea acesteia, asamblate prin presiune. Temperatura prescrisă pentru placa de încălzire

este în funcţie de grosimea peretelui ţevii PE de sudat. Temperaturile folosite sunt din ordinul 195 – 220

0C.

Stabilirea temperaturii de încălzire a plăcii, se face după diagrama din catalogul de piese PE.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

4.3.1. PREINCALZIREA

Cele două extremităţi de conductă pentru sudat sunt apropiate şi apoi presate pe suprafaţa plăcii

de încălzire. Preîncălzirea este încheiată atunci cînd picăturile apărute în jurul întregii circumferinţe a ţevii

PE au diametrul de circa 1,5 mm.

In timpul preîncălzirii, extremităţile sunt presate pe placa de încălzire cu o presiune egală cu

presiunea de asamblare de 0,15 Newton/mm pătrat, acceptîndu-se excedent de 0,02 Newton/mm pătrat.

4.3.2. INCALZIREA

Suprafeţele de sudat sunt încălzite şi aduse la temperatura de sudare care se stabileşte funcţie

de grosimea peretelui conductei. In cazul de faţă de temperatura de circa 2080C,

Presiunea de apăsare este aproape nulă (circa 0,01 – 0,02 Newton/mm pătrat). Timpul de

încălzire este de 175 secunde.

4.3.3. INDEPARTAREA SUPRAFETEI DE INCALZIRE

Suprafeţele de asamblat odată aduse la temperatura dorită, suprafaţa (placa) de încălzire se

îndepărtează.

Suprafeţele de asamblat nu trebuie murdărite sau deteriorate.

Suprafaţa de încălzire trebuie îndepărtată în timp cât mai scurt, timpul maxim fiind de 6 secunde.

4.3.4. ASAMBLAREA

Punerea în contact a suprafeţelor de asamblat se face în două faze. In momentul contactului

viteza de apropiere este practic nulă.

Presiunea de asamblare trebuie să crească liniar pînă la valoarea cerută, adică 0,15

Newtoni/mm pătrat .

Ea nu trebuie să scadă sub această valoare şi trebuie menţinută în timpul răcirii.

Timpul de aplicare a presiunii este de 11 secunde, iar timpul de răcire sub presiunea de

asamblare este de 15 minute.

Deci timpul total de aplicare a presiunii de asamblare este de 15 x 60 + 11 = 911 sec.

După asamblare, pe ţeavă apare o picătură dublă a cărei înălţime trebuie să fie mai mare ca

zero.

4.3.5. TIMPUL TOTAL AL OPERATIEI DE SUDARE

A timpul de preîncălzire ; pînă la apariţia picăturilor de 1,5 mm;

B timpul de încăzire: 175 sec.;

C timpul de îndepărtare a suprafeţei de încălzire : maximum 6 sec.;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

D timpul de aplicare a presiunii de asamblare: 11 sec.;

E timpul de răcire: 15 minute (900 sec.);

F timpul total de aplicare a presiunii de asamblare: 911 sec.

4.4. PROBE SI TESTE PENTRU SUDURA CAP LA CAP

4.4.1. TESTE NEDISTRUCTIVE, INSPECTIA VIZUALA:

Fiecare sudură trebuie examinată sub următoarea aspecte:

A ambele picături formate de o parte şi de alta trebuie să fie cât mai rotunde;

B amândouă picăturile trebuie să aibă aproximativ aceeaşi dimensiune;

C suprafaţa picăturilor trebuie să fie netedă; nu trebuie să aibă aspect spumos;

D nealinierea ţevilor nu trebuie să depăşească 10 % din grosimea peretelui ţevii.

4.4.2. TESTAREA CU RAZE X SI ULTRASUNETE

Se va face conform normelor fabricii producătoare şi codului corespunzător.

4.4.3. PROBE MECANICE

4.4.3.1. PROBE DE INCOVOIERE

Pentru a se realiza aceste teste, se extrage în timpul operaţiei de sudare un număr de

eşantioane din ţeavă sudată de dimensiuni standardizate, cu sudura la mijloc. Se iau 4 probe de ţeavă cu

Ø > 90 mm şi 6 probe pentru ţevii cu Ø 90 mm. Se îndepărtează picătura formată pe faţa exterioară a

probei (faţa ce se comprimă la probele de înconvoiere). Dacă se rupe sau se fisurează un eşantion,

trebuie refăcut testul cu un număr dublu de eşantioane. Nu trebuie să apară nici un defect.

5. EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE

Incercarea hidraulică se face pe tronsoanele de 100 m lungime pe care au fost montate toate

armăturile.

Fiecare tronson supus încercării se închide cu dopuri speciale, bine consolidate şi ancorate

prevăzute cu ramificaţii din ţeavă Ø1/2” – 1” pentru montarea manometrelor legate la conducta de

alimentare cu apă pentru umplerea tronsonului şi evacuarea aerului. De asemeni se prevăd ramificaţii cu

robinet Ø ½” - 1” şi manometre în toate punctele înalte pentru evacuarea aerului şi citirea presiunii de

încercare.

5.1. PARTICULARITATI REFERITOARE LA TEVILE DIN P.E.H.D.

La probele de presiune trebuie ţinut cont că dilatarea ţevii poate influenţa rezultatul probei.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Rezultatul probei poate fi influenţat şi de variaţia temperaturii peretelui ţevii datorită coeficientului

de dilatare termică a PEHD.

Este deci necesar ca în timpul probei să se menţină o temperatură constantă a peretelui ţevii

avînd aproximativ aceeaşi valoare la începutul şi sfîrşitul probei. Variaţia presiunii mai poate fi influeinţată

şi de circulaţia aerului existent în interiorul ţevii. Este de preferat ca proba de presiune să se facă în

timpul zilei cînd variaţiile de temperatură sunt mai mici

Este de asemenea necesar să se facă o probă preliminară pentru a se putea dilata ţeava.

Creşterea volumului unei ţevi la temperaturi de 20 0 C şi la presiunea nominală, poate ajunge în

cazul PEHD pînă la 1,5 – 2%. Dilatarea este progresivă, dar ea nu se termină decît circa după 12 ore.

Pentru o presiune de probă de 1,3 Pn trebuie considerată o alungire de 0,5 %.

Datorită acestor particularităţi, presiunea de probă trebuie corectată la fiecare 2 ore. Teava

trebuie umplută lent de la punctul cel mai coborît după ce s-au deschis robinetele de evacuarea aerului.

6. EXECUTAREA UMPLUTURII SANTULUI

În cazul în care, ca urmare a expunerii directe la soare, temperatura ţevii este cu mult mai mare,

decît cea a şanţului, ţeava trebuie acoperită cu pămînt înaintea umplerii definitive.

In etapa I-a , tranşeea se umple pînă la 0,3 metri deasupra ţevii cu pământ fărâmiţat,

dimensiunea granulelor nefiind mai mare de 20 mm.

Umplerea şi compactarea se face manual, cu grijă, fără a deteriora materialul ţevii, din zonele de

îmbinare. Nu se va folosi pămînt cu resturi organice în zona de umplutură, deoarece acestea pot deveni

agresive.

In etapa a II-a se realizează umplutura finală deasupra conducte în straturi succesive de 20 – 30

cm. cu compactarea mecanică cu maiul “broască”. Ultimul strat este stratul vegetal sau după caz

refacerea stratului rutier sau a pavajelor.

7. CAMINE DE VANE

Dimensiunile căminelor sunt conform STAS 6002-88. Căminele vor fi executate din beton şi

prevăzute cu trepte din oţel beton Ø 20 mm ancorate în pereţi.

La trecerea conductelor prin pereţi, se prevăd piese de etanşare.

Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308-81.

Instalaţia hidraulică constă din vane de secţionare (robineţi din fontă cu sertar pană şi corp plat;

Pn = 10 at.)

8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul executiei sunt:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- cotele de pozare a conductelor;

- realizarea patului de pozare;

- calitatea îmbinărilor;

- parametrii probei de presiune şi rezultatele acesteia;

- modul de spălare şi dezinfectare a conductei;

- modul de execuţie al umpluturilor;

- proba de presiune finală pe întregul traseu;

Rezultatele verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei vor fi consemnate în procese - verbale de

lucrări ascunse şi probese verbale de recepţie calitativă.

La recepţia definitivă vor fi prezentate următoarele verificări:

- proces verbal pentru terenul de pozare şi recepţia de pozare;

- certificat de calitate pentru tubulatura PE sau piesele de legătură

- proces verbal de recepţie pentru calitatea sudurii;

- proces verbal cu rezultatele probei de presiune parţiale şi finale în condiţiile descrise mai sus la

punctul 6.

Vor fi prezentate toate modificările faţă de proiectul iniţial şi aprobările obţinute în acest sens din

partea proiectantului şi beneficiarului.

La recepţia definitivă, executantul va preda toate elementele necesare pentru completarea cărţii

construcţiei, conţinînd datele tehnice ale lucrărilor realizate.

Controlul calitativ pe parcursul execuţiei şi evidenţa acestora, se va face în conformitate cu

prevederile din “ Sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor”, publicat în

Buletinul Construcţiilor vol. 2/1981.

Întocmit,

Ing. Hasmatuchi E.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE REALIZATE DIN TUBURI DE POLICLORURĂ DE VINIL DURĂ (PVC-KG)

Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru executarea reţelelor publice de

canalizare realizate cu tuburi din policlorură de vinil dură (PVC-KG), având secţiunea circulară şi

dimensiuni până la maximum 500 mm.

Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele completând documentaţiile de specialitate şi nu exclud

obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice, precum şi standardele în vigoare.

În toate operaţiile de: manipulare, transport, pozare, îmbinări, încercări, terasamente, etc, se vor

respecta normele departamentale şi republicane de protecţia muncii în vigoare la data execuţiei.

Verificarea calităţii lucrărilor de către organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului, pe

parcursul execuţiei sau la recepţia finală, se va face în conformitate cu conţinutul prezentului caiet de

sarcini, care cuprinde prevederi pentru următoarele faze tehnologice:

1.Trasarea;

2.Execuţia săpăturilor;

3.Pregătirea patului de pozare;

4.Montarea tuburilor;

5.Realizarea îmbinărilor;

6.Efectuarea probei la reţelele de canalizare

7.Execuţia umpluturilor;

8.Cămine de vizitare;

9.Recepţia lucrărilor.

1. TRASAREA

1.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe baza procesului

verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidenţă

în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor, publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981).

1.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,

pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.

1.3. Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se

impun pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de

exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. în funcţie de situaţia reală la teren dacă


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.

1.4. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor şi a reperilor planimetrici şi

de nivelment indicaţi în proiect.

1.5. Materializarea axului conductelor şi a principalelor construcţii accesorii, se va face pe teren

de către executant, prin ţăruşi bătuţi în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte

caracteristice:

1 pe axul traseului, în punctele caracteristice;

2 la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;

3 la tangentele de intrare şi ieşire din curbe;

4 la schimbările de pantă;

5 la ramificaţii;

6 În punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;

7 În centrele construcţiilor accesorii (cămine de vizitare) precum şi la punctele intermediare la

aproximativ 50 metri distanţă;

8 În punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuţia corectă a lucrării.

1.6. Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin câte doi ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia

perpendiculară faţă de axul canalului la distanţe care să-i ferească de distrugere şi acoperire pe durata


1.7. Materializarea axului conductei în plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a căror

cotă se stabileşte în raport cu reperii de nivelment.

1.8. Determinarea adâncimii săpăturii şn fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de

nivel şi a crucilor de vizitare.

1.9. Periodic şi de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi reface

topometric poziţia acestora.

2. DESFACEREA PAVAJELOR

2.1. La săpături executate pe străzi pavate, se va proceda la desfacerea prealabilă a pavajului pe

lăţimea şanţului, plus 60 centimetri de fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor de

protecţie a muncii în vigoare.

2.2. În funcţie de tipul îmbrăcăminţii, desfacerea pavajului se va face după cum umează:

- pentru pavele - manulă, cu târnăcopul sau cu ranga;

- pentru piatra de râu - manulă, ca mai sus, sau mecanizat;

- pentru îmbrăcăminţi asfaltice - stratul de uzură se îndepărtează manual, iar


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

infrastructura cu pickamerul.

2.3. Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavele, piatră de râu sau asfalt), se va face

manual, în vederea refolosirii.

În funcţie de profilul străzii şi de dimensiunile săpăturii, în conformitate cu prevederile proiectului,

materialul pavajului se îndepărtează din zonă sau se depozitează pe o singură parte a tranşeii, de

preferinţă pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pământul de săpătură care se depozitează pe celălalt

mal.

2.4. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite în figuri regulate şi în nici un caz

nu vor fi lăsate în dezordine pe partea carosabilă a străzilor menţinute în exploatare pe durata execuţiei.

3. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR

3.1. Este recomandabil ca execuţia săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a

şantierului şi după aprovizionarea cu toate materialele şi utilajele de construcţii pentru a reduce la

minimum durata cât tranşeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri

macroporice la care execuţia lucrărilor se face potrivit prescripţiilor din normativele în vigoare.

3.2. Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte astfel încât să se poată efectua în săpătură

toate operaţiile necesare de montare a tubulaturii şi a pieselor de legătură.

3.3. În dreptul construcţiilor accesorii, săpătura se lărgeşte la dimensiunile impuse de acestea.

3.4. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe

tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar

pozării conductei.

3.5. Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind

lăsată la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe

ultimii 25 - 30 centimetri.

3.6. În cazul terenurilor macroporice fundul săpăturii se compactează pe o adâncime de 20 - 30

centimetri cu maiul mecanic (tip “broască”), aducându-se la cota din proiect. Greutatea specifică a probei

de pământ compactat trebuie să fie de 1,6 tone/metru cub.

3.7. În cazul execuţiei în perioade reci, până la montarea tuburilor şi executarea umpluturii pe tub

se recomandă acoperirea cu rogojini sau paie, astfel încât suprafaţa proaspăt săpată să nu îngheţe.

Şanţul nu va fi lăsat liber perioade îndelungate, întrucât se produce deteriorarea caracteristicilor

pământului, iar forma secţiunii se schimbă.

3.8. Lăţimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în

şanţ (0,3 - 0,5 metri între conductă şi peretele săpăturii sau sprijinirii).

3.9. În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale şanţurilor cu pereţi verticali, pentru

conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire uşoară a malurilor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3.10. În cazurile în care situaţia locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană

la mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor şi să se ia măsuri suplimentare de

protecţie a muncii.

3.11. Depozitarea pămîntului săpat se face pe o singură parte a şanţului, pe partea opusă laturii

de acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. în cazul unor

umpluturi foarte importante, pământul poate fi împins lateral cu buldozerul astfel încât ploile să nu

pericliteze siguranţa muncitorilor.

3.12. Săparea şi sprijinirea şanţurilor şi a gropilor pentru cămine şi fundaţii, se va face în

conformitate cu prevederile proiectului şi ale normelor tehnice şi de protecţia muncii în vigoare.

3.13. Se interzice modificarea tehnologiei şi a dimensiunilor de execuţie la lucrările de săpătură

fără avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, când situaţia reaă la teren şi condiţiile

geotehnice o impun.

3.14. Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisipos-

argiloase şi a celor constituite din lœss sau material de umplutură.

3.15. În cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei săpăturii, evacuarea acestora se

face prin epuisment, ce va fi susţinut (menţinut) pe toată perioada execuţiei lucrărilor. Organizarea lucrului

va fi adaptată pentru reducerea la minim a duratei de execuţie.

3.16. Se interzice epuizarea apei prin pompare directă în cazul terenurilor necoezive, constituite

din nisipuri fine curgătoare (chişai), situaţie în care se vor folosi filtre aciculare.

3.17. În cazul interceptării în săpătură a unor conducte, cabluri sau alte instalaţii ce nu au fost

identificate la trasare, va fi anunţat proiectantul şi beneficiarul de dotare, pentru a stabili măsurile ce se

impun pentru protecţia sau devierea provizorie.

3.18. Pământul excedentar rezultat din săpătură va fi încărcat pe cât posibil direct în mijlocul de

transport şi îndepărtat din zonă.

3.19. P\mântul săpat, ce urmează a fi folosit pentru umpluturi, se depozitează în lungul şanţului

pe o singură parte, la minimum 50 centimetri distanţă de marginea săpăturii. în cazul în care nu este

permisă depozitarea pământului în amplasament, încărcarea şi transportul vor fi făcute direct.

3.20. În cazul ţevilor din poliester armat cu fibre de sticlă montate în terenuri tari (stâncoase)

tranşeea trebuie să fie cu 15 centimetri mai adâncă pentru a se putea aşterne un strat de nisip sau

prundiş fin (cu o granulaţie de maxim 20 milimetri).

3.21. În terenuri alunecătoare ţeava din PE se va îngloba în contraforţi din beton amplasaţi la

distanţe stabilite în proiect pe toată adâncimea săpăturii. Schimbările de structură geologică rezultate din

diferite încărcări la baza şanţului trebuiesc compensate cu un strat de nisip.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

4. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE

4.1. Indiferent de tehnologia de execuţie aplicată, lucrările de săpătură pe ultimii 25 - 30

centimetri, deasupra cotei definitive a cotei fundului tranşeei, se vor executa manual, numai în momentul

pozării tuburilor. In cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire, ultimii 10 centimetri se aduc la cotă

prin compactare.

4.2. În cazul în care terenul sănătos este mai jos decât este prevăzut în proiect, săpătura se va

executa până la terenul sănătos. Pentur diferenţe de cote mai mici de 50 centimetri, cota proiectată se va

realiza prin umplutură cu balast sau nisip în straturi de circa 20 centimetri.

Pentru diferenţe de cote mai mari, soluţia se va stabili de la caz la caz de către proiectant.

4.3. Amenajarea şanţului pentru pozarea tubului PVC se va face în conformitate cu prevederile

proiectului, în funcţie de tipul şi dimensiunile canalului şi de natura terenului de fundaţie.

4.4. În zona îmbinărilor, săpătura va fi adâncită cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe

lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, în vederea aşezării curente a mufei.

4.5. Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin

înlă\turarea oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură de nisip

compactată.

4.6. În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip de 10 -

15 cm pe un substrat de balast de15 - 20 cm.

4.7. Realizareea patului se verifică cu ajutorul teurilor de vizitare şi se corectează corespunzător

cotelor din proiect.

5. CONDUCTE ŞI PIESE DE LEGĂTURĂ DIN PVC – KG

5.1. Generalităţi

5.1.1 Noţiuni generale

Conductele din PVC – KG sunt executate din PVC rigid. Din amestecu de PVC, ţevile se fabrică

prin extrudare, iar piesele de legătură prin injecţie.

5.1.2 Domeniul de utilizare

Din conductele de canalizare PVC se execută reţele de canalizare gravitaţionale, care au rolul de

a colecta apele uzate menajere şi meteorice (pluviale) şi de a le evacua.

Conductele de canalizare PVC împreună cu garniturile de etanşare au o rezistenţă bună la

acţiunea sunbstanţelor aflate în apele pluviale, menajere şi la acţiunea corozivă a solului până la

temperatura de 600C, în cazul în care apele uzate nu conţin substanţe care atacă PVC –ul rigid. La

temperaturi mai mari pot fi solicitate pe durată scurtă – până la maximum 750C, fără să fie deteriorate.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5.1.3 Modul de prezentare

Conductele de canalizare şi piesele de legătură au culoarea ruginie. Conductele PVC sunt

realizate cu mufe la capete, iar etanşarea lor se execută cu inele de cauciuc. Până la diametrul de 200

mm se utilizează inele de etanşare profilate, peste acest diametru se utilizează inele de etanşare de

fixare. Conductele se fabrică cu următoarele lungimi de amplasare: 1,2,3,5 şi 6 metri.

5.1.4 Calitatea materialului

Conductele de canalizare se execută din PVC rigid, iar calitatea lor corespunde cerinţelor

standardelor MSZ 8000.

6.REALIZAREA IMBINĂRILOR

Se vor consulta caietele de sarcini ale producătorului de material.

7. EXECUTAREA UMPLUTURII ŞANŢULUI

În cazul în care, ca urmare a expunerii directe la soare, temperatura ţevii este cu mult mai mare,

decât cea a şanţului, ţeava trebuie acoperită cu pământ înaintea umplerii defintive.

In etapa I-a , trasnşeea se umple până la 0,3 metri deasupra ţevii cu pământ fărâmiţat,

dimensiunea granulelor nefiind mai mare de 20 mm.

Umplerea şi compactarea se face manual, cu grijă, fără a deteriora materialul ţevii, din zonele de

îmbinare. Nu se va folosi pământ cu resturi organice, în zona de umplutură, deoarece acestea pot deveni

agresive.

In etapa a II-a se realizează umplutura finală, deasupra conductei în straturi succesive de 20 – 30

cm. cu compactarea mecanică cu maiul “broască”. Ultimul strat este stratul vegetal sau după caz

refacerea stratului rutier sau a pavajelor.

8. CĂMINE DE VIZITARE

Dimensiunile căminelor sunt conform STAS 2448-88. Căminele vor fi executate din beton şi

prevăzute cu trepte din oţel beton Ø 20 mm ancorate în pereţi.

La trecerea conductelor prin pereţi, se vor îngloba ştuţuri PVC la execuţia radieruilui căminului.

Aceste ştuţuri vor asigura îmbinarea în continuare cu tubulatura PVC şi vor avea şi rol de etanşare a

trecerii conductelor prin pereţii căminului.

Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308-81.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul lucrării sunt:

- cotele de pozare a conductelor;

- realizarea patului de pozare;

- calitatea îmbinărilor;

- realizarea pantelor;

- modul de execuţie al umpluturilor;

- proba de presiune finală pe întregul traseu;

Rezultatele verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei vor fi consemnate în procese - verbale de

lucrări ascunse şi probe.

La recepţia definitivă vor fi prezentate următoarele verificări:

- proces verbal pentru terenuri de pozare şi recepţia de pozare;

- certificat de calitate pentru tubulatura PVC; sau piesele de legătură

- proces verbal de recepţie pentru calitatea îmbinărilor;

Vor fi prezentate toate modificările faţă de proiectul iniţial şi aprobările obţinute în acest sens din

partea proiectantului şi beneficiarului.

La recepţia definitivă, executantul va preda toate elementele necesare pentru completarea cărţii

construcţiei, conţinând datele tehnice ale lucărilor realizate.

Controlul calitativ pe parcursul exeucţiei şi evidenţa acestora, se va face în conformitate cu

prevederile din “ Sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor”, publicat în

Buletinul Construcţiilor vol. 2/1981.

Întocmit,

Ing. Hasmatuchi E.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI TEHNOLOGIE-GRUP ELECTROGEN DE AVARIE

1. GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini, conţine structura dotărilor, principalele caracteristici tehnice ale

utilajului, condiţiile lor de montaj şi norme de protecţie a muncii, protecţia mediului pentru următoarele

utilaje:

• Grup electrogen

2. PRESCRIPŢII PENTRU MATERIALE

Pentru realizarea diverselor lucrări de montaj a utilajelor tehnologice cu care va fi dotat obiectivul,

vor fi necesare execuţia unor serii de echipamente sau accesorii, ca de exemplu diferite elemente de

prindere şi de susţinere. La execuţia acestora se vor utiliza numai materiale ce corespund standardelor în

vigoare, indiferent de unde provin.

Vor fi efectuate toate probele şi verificările impuse de legislaţia în vigoare, iar rezultatele acestora

va fi trecut în buletine de încercări şi procese verbale.

3. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE - GRUP ELECTROGEN

3.1 Destinaţie

Grupul electrogenerator care face obiectul prezentului capitol, este destinat să preia, în

regim automat , alimentarea consumatorilor pe care-i protejează în cazul defectării reţelei publice de

alimentare.

3.2 Documente de referinţă

Grupul electrogenerator care face obiectul prezentului capitol, corespunde următoarelor

standarde, în măsura în care nu sunt stipulate şi alte condiţii:

• SR EN 60034-1+A1+A2:2000 → Maşini electrice rotative. Valori nominale si caracteristici

de funcţionare.

• SR CEI 60050(411):1999 → Maşini electrice rotative. Subansamble şi piese componente.

Terminologie.

• SR ISO 8528-1:2004 → Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu

ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi performanţe

• SR ISO 8528-1:2004 → Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi performanţe

• SR EN 12601:2002 → Grupuri electrogene acţionate de motoare cu ardere internă cu

mişcare alternativă. Securitate

• STAS 12880-90 → Motoare cu ardere internă, cu piston. Metodă de măsurare a

nivelurilor de zgomot

• SR HD 53.8 S5:2003 → Marcarea extremităţilor înfăşurărilor maşinilor electrice rotative şi

corelarea cu sensul de rotaţie.

• SR EN 61082-1:2007 → Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Partea 1:

Prescripţii generale

3.3 Caracteristici tehnice

Se va utiliza un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, cu putere continuă de

20 kVA / 16 kW care se va monta într-o încăpere special destinată acestui scop.

Principalele caracteristici tehnice ale grupului motogenerator, sunt următoarele:

- Categorie: industrial

- Tipul grupului: fix

- Versiune: carcasat insonorizat

- Puterea nominală: 20 kVA

- Tensiune furnizată:230V

- Curent nominal: 23,5 A

- Frecventa: 50Hz

- Factor de putere: 0,8

- Tipul motorului termic: 3 cilindri, 4 timpi, răcit cu apă

- Tipul motorului termic: 3 cilindri, 4 timpi, răcit cu apă

- Capacitate cilindrică: 1048 cmc

- Turatie: 3000 rot/min

- Putere motor: 22 CP

- Sistem pornire: electric,12V

- Capacitate rezervor carburant: 38 litri

- Pornire: electrică


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- Autonomie: 7 ore

- Nivel zgomot: 74 dB

- Greutate: 442 Kg

- Dimensiuni: 1540x845x925 mm

- Dimensiunile minime recomandabile de gabarit, pentru camera în care va fi amplasat

grupul: L = 2600, l = 2500, H = 3000 mm

MODURI DE OPERARE

• Test

• Automat

• Manual

• Dezactivare manuala,

REGLARI (min-max)

• Timp de start (0-30 secunde )

• Timp semnal de oprire (10-180 secunde)

• Întârziere pentru detectare reţea (0-180 secunde)

• Timp de răcire (10-180 secunde)

LISTA CU INDICATII PARAMETRI

Generator:

Tensiune intre faze; Tensiuni intre faze si nul; Amperaj; Frecventa; Putere aparenta (KVA); Putere

activa (KW); Putere reactiva (KVAr); Factor de putere;

Retea;

Tensiune intre faze; Tensiune intre faze si nul; Amperaj; Frecventa;

Motor:

Nivel combustibil (%); Tensiune baterie; R.P.M.; Tensiune incarcare baterie;

PROTECTII

Protecţii motor:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- Temperatura mare lichid răcire (protecţie cu oprirea motorului);

- Temperatura mare lichid răcire prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);

- Temperatura scăzută motor prin senzor (activarea contactorilor de transfer sarcina nu este

permisa

înaintea atingerii temperaturii programate);

- Presiune scăzuta ulei (protecţie cu oprirea motorului);

- Presiune scăzuta ulei prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);

- Nivel scăzut de lichid răcire (protecţie cu oprirea motorului);

- Oprire neaşteptată;

- Nivel combustibil (alarma cu avertizare);

- Nivel combustibil prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);

- Stop ratat;

- Tensiune scăzută baterie (alarma cu avertizare);

- Defecţiune la încărcare baterie (alarma cu avertizare);

- Supraturaţie (protecţie cu oprirea motorului);

- Subturaţie (protecţie cu oprirea motorului);

- Start ratat (alarma cu avertizare);

- Oprire de urgenta (alarma cu avertizare);

Protecţii alternator

- Frecventa mare (alarma cu oprirea motorului);

- Tensiune mare (alarma cu oprirea motorului);

- Tensiune scăzută (alarmă cu oprirea motorului);

- Supracurent (alarmă cu oprirea motorului);

- Scurtcircuit (alarmă cu oprirea motorului);

- Asimetrie intre faze (alarmă cu oprirea motorului);

- Succesiune incorectă a fazelor (alarmă cu oprirea motorului);

- Putere inversată (alarmă cu oprirea motorului);

- Suprasarcină (alarmă cu oprirea motorului);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CONTOARE

- Ore funcţionare;

- Ore funcţionare parţiale;

- Contor in kilowaţi;

- Porniri valide;

- Starturi ratate;

- Perioada de întreţinere (cu mesaj de avertizare);

FACILITĂŢI

- Istoric alarme;

- Start extern;

- Blocare start (opţional - numai împreună cu controlerul digital al tabloului de transfer sarcina);

- Start sub norma EJP;

- Control preîncălzitor motor;

- Activare contactor reţea şi generator;

- Control transfer combustibil;

- Control temperatura motor;

- Dezactivare manuala;

- Programare alarme;

De asemeni, se va avea grijă ca instalaţia de ventilaţie şi climatizare a încăperii să asigure

o temperatură minimă de + 5ºC, şi max. de 40 ºC. De asemeni este indicat ca pe cât posibil cele două

secţiuni prin care intră şi/sau ies fluxurile de aer cu secţiunile de 0,5 m2, să fie pe cât posibil diametral

opuse sau cât mai apropiat de această poziţie.

Grupul, împreună cu toate accesoriile este astfel construit încât să poată funcţiona chiar

şi în caz de incendiu,de asemeni trebuie sa aibă în componenţa sa instrumentar de intervenţie rapidă în

caz de incendiu.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

4. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

Pregătirea locului de muncă şi a atelierului

În vederea execuţiei lucrărilor, maistrul de şantier, îşi va organiza un atelier de lucru în care să fie

păstrate materialele necesare pentru minimum 2 zile de lucru.

Încăperea va fi uscată, fără igrasie, pentru ca materialele să nu fie supuse procesului de

oxidare. Atelierul de lucru se amenajează de regulă într-o încăpere la parter, sau într-o magazie

din curtea şantierului.

În şantier se poate organiza un atelier dotat cu utilaje de înaltă mecanizare, în care să se

poată executa toate operaţiile de prelucrare a materialelor, de exemplu de debitare, filetare, îndoire,

alezare, etc, precum şi o parte dintre operaţiile de montaj.

Şantierul trebuie asigurat de la început cu toate utilajele şi sculele necesare pentru orice

fel

de operaţii.

În concluzie organizarea lucrărilor constă în realizarea următoarelor etape:

• Studierea proiectului

• Studierea specificaţiilor de materiale

• Procurarea materialelor

• Efectuarea lucrărilor în atelier (confecţionarea tubulaturii de ventilaţie, coş de fum, etc.)

• Transportul la şantier şi asigurarea depozitării.

• Realizarea montajului în concordanţă cu fazele de execuţie ale construcţiei şi a celorlalte

categorii de instalaţii.

• Efectuarea probelor şi verificărilor.

5. TOLERANŢE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

La montajul utilajelor cu piese în mişcare de rotaţie sau translaţie, se vor respecta

toleranţele din cartea tehnică specifice utilajului.

Nu se va trece la execuţia neconformă proiectului, fără acordul proiectantului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

6. PROBE ŞI VERIFICĂRI

La grupul electrogen:

După montarea grupului se vor face probele de funcţionare în gol şi în sarcină. Înaintea efectuării

acestora, se vor executa următoarele operaţii pregătitoare:

• Se verifică nivelul uleiului din baia de ulei a motorului, din corpul pompei de injecţie,

precum şi din regulatorul de turaţie

• Se verifică nivelul apei din radiator.

• Se verifică etanşeitatea la locurile de racordare ale sistemelor de răcire, ungere şi

alimentare cu combustibil.

• Se verifică existenţa cantităţii de motorină necesară efectuării probei de funcţionare în gol

a grupului. Pe timpul primei etape, de funcţionare in gol, se verifică pornirea automată a grupului, prin

simularea întreruperii alimentării cu energie electrică a unor consumatori .

• Se va mai efectua o probă de comportare la suprasarcină a agregatului.

Înaintea efectuării acestor probe se va verifica starea izolaţiei conductoarelor electrice,

precum şi strângerea rigidă a demarorului pe corpul motorului.

• Toate probele şi verificările prevăzute în cartea tehnică a utilajului, vor fi consemnate in

buletine de încercări şi procese verbale ce se vor ataşa la cartea construcţiei.

• După încheierea lucrărilor, darea în exploatare se va face cu participarea personalului

autorizat din partea beneficiarului care va asigura lucrările de întreţinere.

7. CONDIŢII PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENABILITATE.

Valoarea previzibilă pentru funcţionare fără defectare, în sarcină nominală 3000 de ore cu

condiţia respectării instrucţiunilor de montare, exploatare, întreţinere şi depozitare.

8. METODE DE ÎNCERCARE

Pentru grupul electrogen, metode de încercare sunt conf. SR EN 88528-11:2004 ver. eng.

Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu piston. Partea 11:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Sisteme de alimentare neîntreruptibile cu acumulare de energie cinetică. Prescripţii referitoare la

caracteristici funcţionale şi metode de încercare, şi a celor menţionate în continuare :

• Verificarea tehnică generală se va face vizual, după documentaţia tehnică de însoţire a

produsului.

• Verificarea dimensiunilor de gabarit se va face cu instrumente de măsură adecvate. Se

va acorda o atenţie deosebită cotelor şi suprafeţelor de fixare pe fundaţie.

• Verificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale se va face încercând grupul la sarcină

nominală, la cosφ = 0,8, timp de cel puţin 3 ore. Pe perioada acestei încercări, nu trebuie să apară nici o

avarie. În cadrul acestei probe se mai verifică:

- funcţionarea cuplajului dintre motorul termic şi generator

- stabilitatea turaţiei motorului la sarcină constantă

- verificarea tensiunilor de linie

- funcţionarea aparatelor de măsură

- probele se efectuează în condiţiile funcţionării grupului în regim automat.

• Verificarea grupului în regimul de lucru “oprit”. Se acţionează tasta “O”, şi se verifică

condiţiile tehnice şi funcţionale din manualul de exploatare.

• Verificare display-ului şi a tensiunii reţelei, după trecerea grupului din regim de

funcţionare “manual”în regim de funcţionare “automat”.

• Verificarea sistemului de încărcare a bateriilor de acumulatoare. Se va face urmărind

indicaţiile display-ului.

• Verificarea declanşării procesului de pornire a motorului.

9. NORME DE PROTECŢIA MUNCII

Se vor respecta prescripţiile de protecţia muncii prevăzute în următoarele normative:

• Norme de protecţia muncii pentru activitatea consiliilor populare, vol I.şi II

• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico – sanitare

şi de încălzire.

• Punerea în funcţiune a grupului se va face numai după legarea acestuia la o priză

de pământ.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

• Toate piesele aflate în mişcare de rotaţie, sau a celor sub tensiune, sunt protejate astfel

ca atingerea lor să nu fie posibilă, în mod obişnuit. De aceea este interzisă punerea

grupului în funcţiune în cazul în care următoarele elemente de protecţie lipsesc sau

sunt deteriorate:

- capacul cutiei de borne

- sitele de la sistemul de ventilaţie a generatorului

- carcasa protecţie cuplaj

- apărătorile de la curelele de transmisie la ventilatorul motorului şi de la generatorul de încărcat

bateriile de acumulatoare.

- obloanele faţă şi spate a tabloului de comandă care trebuie să fie închise.

• Protecţia împotriva atingerilor indirecte – electrocutărilor:

- prin legarea la masă a grupului şi a utilajelor alimentate de acesta prin

intermediul unui conductor de cupru (PE) cu aceiaşi secţiune cu a fazelor.

- calibrarea siguranţelor fuzibile în concordanţă cu curentul nominal

- rezistenţa de dispersie a prizei de pământ la care se leagă masa grupului

respectiv a utilajelor alimentate de grup,trebuie să fie astfel încât tensiunea de

atingere să nu fie mai mare de 65 V, conform STAS 2612 – 87, cu menţiunea că

siguranţa trebuie să se ardă în max. 3 sec.

- continuitatea conductorilor de protecţie va fi verificată periodic.

10. PROTECŢIA MEDIULUI

• Constructorul instalator are obligaţia conform legislaţiei în vigoare,ca pe întreaga

perioada de derulare a lucrărilor să aleagă şi să utilizeze cele mai nimerite tehnologii pentru a se evita

orice pericol de poluare a mediului.

• Deşeurile rezultate în urma efectuării lucrărilor, vor fi colectate pe sorturi şi îndepărtate de

la locul de muncă numai prin depozitarea lor în spaţiile special amenajate.

• Nivelul de zgomot produs de grupul moto-generator la funcţionarea în sarcină,

nu trebuie să depăşească 74 dB , la 7m depărtare de sursă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

• Nivelul de vibraţii nu trebuie să depăşească 30 mm / sec.

Întocmit,

Dr. Ing. I. Vidraşcu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE TERASAMENTE

GENERALITĂŢI

ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea,

construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie

îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea

lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi

normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului

caiet de sarcini.

2.2 Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de

specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de

sarcini.

2.3 Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4 Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care

să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5 Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele

testelor şi a celorlalte cerinţe.

2.6 În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul

("Inginerul") poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe

cheltuiala Antreprenorului.

CAPITOLUL I

MATERIALE FOLOSITE

ART.3. PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământ

vegetal rezultat de la curăţirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren, cu pământ

vegetal corespunzător.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ART.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la

executarea terasamentelor sunt date în tabelele La şi l.b (STAS 2914-84).

4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice,

la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,

hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.

4.4. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice

locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3

privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drum.

4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele (4d, 4e)

sau foarte rele (4f) (vezi tabelul lb) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5

g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi

(var, cenuşă de furnal, etc). înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o

adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte

rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va

considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către

Inginer.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var,

vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul

drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi

permeabil.

W - umiditate naturală

Wo= ---------------------------------

WL - limita de curgere

4.6 Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice)

şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului lb este rea, este necesar ca

alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe

de laborator pe considerente tehnico^economice.

4.7 Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi

vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi

pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi,

bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini,

crengi, etc).

ART.5. APA DE COMPACTARE

5.1 Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină

materii organice în suspensie.

5.2 Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul "Inginerului", cu excepţia compactării terasamentelor

din spatele lucrărilor de artă.

5.3 Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât

cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza şi modalităţile de utilizare.

ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile

trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi

pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

ART.7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

7.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,

prevăzute în tabelul 2.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 2

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.

CAPITOLUL II.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

8.1 De regulă, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe

teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de

beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi

de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km.

8.2 În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului

proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de

execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe

teren.

8.3 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la

restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului

complet nou în cazul situaţiei de la pct.8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a

profilurilor transversale, la o distanţă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Pichetii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil în lung, de

aceiaşi reperi ca şi pichetii din pichetajul iniţial.

8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;

- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

- înclinarea taluzelor.

8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor şi

reperilor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.

8.6 In caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către

Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cu

cel puţin 24 ore în devans.

8.7 Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,

aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în

limita zonei expropriate:

- defrişări;

- curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;

- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;

- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;

- demolarea construcţiilor existente.

9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să

scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar,

în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai mică de 2 m

precum şi la debleuri.

9.3 Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga

suprafaţă a amprizei.

9.4 Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor

de împrumut.

9.5 Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor

drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

9.6 Pe porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul

drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara

amprizei drumului. In general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a

apelor din ampriza drumului.

9.7 Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul

platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor

precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai

apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

9.8 Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi

rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 şi compactate

pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.

9.9 Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca "Inginerul" să constate şi

să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

ART.10. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

10.1. Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în

profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte

Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a

terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport,

distanţe, etc).

10.2 Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor

(în sensul prevederilor din art.4) precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie

înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.

10.3 Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de

împrumut.

10.4 Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire,

trebuie să fie supusă aprobării "Inginerului".

10.5 Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de

împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale,

sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de execuţie a

rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze "Inginerul" şi să-i supună spre aprobare propuneri de

modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator,


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

demonstrând existenţa reală a materialelor şi

evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata.

10.6 La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau

modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în

cadrul unui caiet de sarcini speciale, "Tabloul de corespondenţă a pământului" prin care se defineşte

destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

10.7 Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, "Tabelul de

mişcare a pământului" care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de

pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de "Tabloul de corespondenţă a pământului"

stabilit de Client, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport

şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării "Inginerului" în termen de

30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

ART.11 GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE BE PĂMÂNT

11.1 În cazul în care gropile de imprumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau

în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul "Inginerului". Acest

acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut

sau a depozitelor. Dacă "Inginerul" consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită de:

- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor

articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de laborator executate

pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;

- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau

pentru gropile de împrumut;

- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului.

11.2 La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

- pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi

refolosit conform prevederilor,proiectului;

- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a

"Inginerului", să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului

cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor

din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;

- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub

cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând

o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;

- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de l.„3% spre exterior şi o pantă-

longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;

- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de

1:1,5... 1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de

banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,

compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor

rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului

drumului proiectat;

- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor

existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea

pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora să nu se

provoace înzăpezirea drumului.

11.4 Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită

stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să

cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. în acest

caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

11.5 Inginerul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a

înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru

acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

11.6 Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de

pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUŢIA DEBLEURILOR

12.1 Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor

de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fi fost verificat şi

recunoscut ca satisfăcător de către Inginerul lucrării.

Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.

12.2 Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se

realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

12.3 Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar asemenea

situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Inginerul lucrării şi pe

cheltuiala Antreprenorului.

12.4 La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,

asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului

hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările

preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se

vor executa fără a fi afectate de ape.

12.5 În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu

este de portanta prevăzută, "Inginerul" va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala

Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor

Normal. în acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97%

Proctor Normal.

12.6 Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de

prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa "Inginerului" neconcordanţa

constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului

terasamentelor.

12.7 Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum

12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.

Tabel 3

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone

umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un

calcul de stabilitate.

12.8 Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect

aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

12.9 Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp Inginerul.

12.10 Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal,

pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

12.11 În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va

trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se

obţină:

- degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei;

- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.

12.12 Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special

după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile

de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo

unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

12.13. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea

taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4. Tabel 4

12.14 Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor tâncoase este lăsată la

alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa,

pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este

arătat în art. 14.

12.15 Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală,

"Inginerul" va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

- în perioada ploioasă: extragerea verticală

- după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va fi

superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.

12.16 În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conducă lucrările astfel ca

pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de

apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor

profilului în lung.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor Antreprenorul va trebui să

menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri,

rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art. 8 şi 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât şi celor de

rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.

13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va

trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris pentru

umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior.

Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.

13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 şi 9, sau pe

terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime

minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

ART.14. EXECUŢIA RAMBLEURILOR

14.1 Prescripţii generale

14.1.1 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în

caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de Inginer. Această acceptare

trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier.

14.1.2 Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

14.1.3 Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale definite

prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de "Inginer" sau reprezentantul său, la

propunerea Antreprenorului.

14.2. Modul de execuţie a rambleurilor

14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe

întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările şi

variaţiile de umiditate şi granulometrie.

Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca execuţia straturilor elementare să fie

executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care

împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi alăturate

să nu depăşească grosimea maximă impusă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei (sau

a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal

pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi

va avea o panta transversală de 3...5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă

conform articolului 16.

14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora,

blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor

măsuri:

- împănarea golurilor cu pământ;

- asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;

- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puţin 2,00 m

grosime la partea superioară a rambleului.

14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în

consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să

se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă,

sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-1 aduce la valoarea umidităţii optime.

14.3. Compactarea rambleurilor

14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor

Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de

50% şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se

va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr

de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme

vizibile la controlul gradului de compactare.

14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului "Inginerului", cu cel puţin opt zile înainte de

începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate

asigura obţinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele

existente şi folosite pe şantier.

În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum

30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută,

Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare, după ce va aduce modificările necesare

grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de

şantier.

În cazurile când această obligaţie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va

depăşi 20 cm după compactare.

14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de

ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.

14.4. Controlul compactării

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

a. controlul va fi pe fiecare strat;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

b. frecvenţa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6. Tabel 6

Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind

încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector

de drum.

Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de compactare

rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod

obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.

14.5 Profiluri şi taluzuri

14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect

să fie realizate-cu toleranţele admisibile.

Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din

dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii

contrare în caietul de sarcini speciale.

14.5.2 Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă

corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.

Tabel 7

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurata numai după realizarea gradului de compactare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

indicat în tabelul 5.

14.5.3 În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la

maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul

înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.

14.5.4 La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor,

ale văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea

taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3.... 1,5.

14.5.5 Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor

avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, h max. Pe verticală indicate în tabelul 8, în funcţie de

caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.

14.5.6. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:

- platformă fără strat de formă +/- 3 cm

- platformă cu strat de formă +/- 5 cm

- taluz neacoperit +/-10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectă este de + 50 cm.

14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă

14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Inginerul va putea

ordona Antreprenorului următoarele:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un

grad de umiditate convenabil;

- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin

evaporare; tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;

- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de apă.

Când umiditatea naturală este mai mică decât cea qptimă se vor executa stropiri succesive.

Pentru aceste pământuri "Inginerul" va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru

evacuarea apelor.

14.7. Prescripţii aplicabile rambîenriîor dim material stâncos

14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obţină o

umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi

posibilităţile mijloacelor de compactare, Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depăşească 0,80

m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi

fracţionate. "Inginerul" va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite

definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea

straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat,

este interzisă.

14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puţin, sau cu utilaje cu

şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă, suficientă pentru a

facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:

Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după compactare;

S - reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza

stabilită pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin

încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module de cel puţin 500 bari şi un

raport E2/E1 inferior lui 0,15.

Încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în

registrul de şantier.

14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi în cazul


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

debleurilor în material stâncos, art. 12 tab.4.

Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puţin

jumătate din grosimea lor.

14.8. Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase

14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor,

în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul

de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru

obţinerea compactării prescrise.

14.8.2 Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei

umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

14.8.3 Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele arătate la art. 12 tab.4.

Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase.

14.9. Prescripţii aplicabile rambleuriior din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin,

etc.)

14.9.1 În lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor

de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepţia materialelor

stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din

carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 şi cu asigurarea integrităţii

lucrărilor de artă.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Inginerului sau reprezentantului

acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

14.10. Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor

provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în

cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie

pluviometrică.

ART.15. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea,

cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei.

Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi

tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivelor stâncoase. Paramentele şanţului sau ale


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate.

La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de

bulgări şi blocuri căzute.

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în

profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.

Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.

În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:

- la lăţimea platformei:

+/- 0,05 m, faţă de ax ,

+/-0,10 m, pe întreaga lăţime

- la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.

16.2. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,

platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de

4% spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului,

fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

ART.17. ACOPERIREA.CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil

tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate a le fixa. Aceste

trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat

înainte de răspândire.

După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de

ploaie.

ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate

gravitaţional.

Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi

definite prin dispoziţii de şantier de către "Inginer" şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

ART.19. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa

lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor, şi să repare toate zonele

identificate cu tasări datorită proastei execuţii.

În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la cererea scrisă a

Inginerului, şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

ART.20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

20.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

- verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare;

- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);

- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;

- verificarea grosimii straturilor aşternute;

- verificarea compactării umpluturilor;

- controlul caracteristicilor patului drumului.

20.2. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor

efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor

efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi

aprobat de Inginer.

Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile, recepţionate, până la acoperirea acestora cu

stratul următor.

20.3. Verificarea trasării asului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor

urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de +/-0,10 m în

raport cu reperii pichetajului general.

20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)

20.4.1 Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului

vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de

fundaţie.

20.4.2 Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de

compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură.

20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii

lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare.

20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu

pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.

20.4.5 Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25

m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

20.4.6 La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă

deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9,

admiţându-se depăşiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul

terenului de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt indicate în tabelul 9.

20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii se va face în corelaţie cu

măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate

portantă scăzută.

20.5. Verificarea calităţii şi stării pămâmtuîui utilizat pentru umpluturi Verificarea calităţii

pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.

20.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea

măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ

respectiv şi utilajele folosite la compactare.

20.7. Verificarea compactării umpluturilor

20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de

pământ pus în operă.

În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza

stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de ia suprafaţa şi baza stratului când

grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din

fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 cap.7. Pentru

pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor

probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga,

ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin

1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

20.7.2 În cazul când valorile obţinute la verificări nu, sunt corespunzătoare celor prevăzute în

tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

20.7.3 Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de

compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

20.7.4 Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu

deflectometrul cu pârghie.

20.8. Controlul caracteristicilor, patului'drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelpr şi

constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu

pârghie la nivelul patului drumului.

Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m faţă de

prevederile proiectului. în ce priveşte suprafaţarea patului şi nivelarea taluzurilor, toleranţele sunt cele

arătate la pct.12.13 (Tabelul 4) şi la pct. 14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanţă,

20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu

pârghie.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se

consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 1.15 KN, are

valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor

măsurate.

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate,; acceptate de Inginer.

În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4,

frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAPITOLUL III

RECEPŢIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de

excuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

ART.21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

21.1 În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform

Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform

Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în

Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a

executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul

caiet de sarcini.

21.2 În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă

posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

21.3 Recepţia pe faze se efectuează de către "Inginer" şi Antreprenor, iar documentul ce se

încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.

21.4 Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

- trasarea şi pichetarea lucrării;

- decâparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;

- compactarea terenului de fundaţie;

- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii

sub cota stratului de formă sau a patului drumului;

- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

21.5 Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

21.6 La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la

efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale şi

a proiectului de execuţie;

- natura pământului din corpul drumului.

21.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;

- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);

- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;

- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;

- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări

ale taluzurilor, etc;

- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili şi modul şi

termenele de remediere.

ART.22. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR

273/94.

ART. 23. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă

acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării

prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind

condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări

în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.

NSPMnr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace

tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de

întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

CD 31/2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografle şi deflectometrie a capacităţii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

III. STANDARDE

SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizarea în

ingineria civilă şi în construcţii de drumuri.

SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.


pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

STAS 1709-1:1990 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul.


Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.


Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare.

STAS 1913-1:1982 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

STAS 1913-3:1976 - Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.

STAS 1913-4:1986 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913-5:1985 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913-12:1988 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale

pământurilor cu umflări şi contracţii mari.

STAS 1913-13:1983 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare,

încercarea Proctor.

STAS 1913-15:1975 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 2914:1984 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de

calitate.

STAS 2914-4:1989 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1 GENERALITĂŢI

Art.l. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de

fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite,

prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

Art.2. Prevederi generale

2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe

straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi

30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de

sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea "Beneficiarului", verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Beneficiarul" va

dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

2 MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu

granula maximă de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie

să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente

alterate.

3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul şi balastul amestec optimal,

pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în

tabelul 1.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 1

Condiţii de admisibilitate Caracteristici Amestec optim

Fundaţii rutiere

Completarea sistemului rutier la îngheţ-dezgheţ -strat de formă-

Metode de verificare conform

Sort 0 - 63 0 - 63 0 - 63 --- Conţinut în fracţiuni % STAS 1913/5 sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 sub 0,2 mm 4 - 10 3 - 18 3 - 33 0-1 mm 12 - 22 4 - 38 4 - 53 0-4 mm 26 - 38 16 - 57 16 - 72 0-8 mm 35 - 50 25 - 70 25 - 80 0-16 mm 48 - 65 37 - 82 37 - 86 0-25 mm 60 - 75 50 - 90 50 - 90 0-50 mm 85 - 92 80 - 98 80 - 98 0-63 mm 100 100 100 Granulozitate Conform figurii

STAS 4606

Coeficient de neuniformitate (Un) minim

--- 15 15

Echivalent de nisip (EN) minim

30 30 30

Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max

30 50 50

STAS 730

3.4. Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-

25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul l.

3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt

arătate în tabelul 2.

Tabel 2

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... mm Domeniu de granulozitate

Limita 0,02 0,2 1 4 8 25 63

0 - 63 inferioară superioară

0 3

4 10

12 22

28 38

35 50

60 75

100 100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite

intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de

punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă

agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea Inginerului.

3.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec

optimal astfel:

- Într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

- Într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

laborator.

3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de

cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea

acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.10. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal

aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul l aceasta se corectează cu

sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din

reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule

în suspensie.

Art.5. Controlul calităţii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de realizarea stratului de fundaţie

Controlul calităţii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile

cuprinse în tabelul 3

Tabel 3

Frecvenţa minimă Nr. crt

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică

La aprovizionare La locul de punere în operă

Metode de determinare conform

1 Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat

--- ---

STAS 4606 2 Determinarea granulometrică Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

--- STAS 730

3 Umiditate --- O probă pe schimb (şi sort) înainte de începerea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteorologice

STAS 4606

4 Rezistenţe la uzură cu maşina tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

--- STAS 730


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se

stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

- du max.P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3

- Wopt P.M. =umiditate optimă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de

compactare gc:

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13.

4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Măsuri preliminare

8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare

punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.

8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din

fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi

racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul

la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant

continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15

cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu

se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind

consemnate în registrul de şantier.

Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal

9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe

un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului

de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei

atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare

cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din

proiect şi pentru o suprafaţare corectă.

9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului,

efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un

laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să

realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de

compactare a utilajului).

- Intensitatea de compactare = Q/S

- Q =volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- S =suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.

În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se

cumulează.

9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de

referinţă pentru restul lucrării.

Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la

urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art.10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal

10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec

optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă

de compactare stabilită pe tronsonul experimental.

Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu

atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza

utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie

permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor,

conform pct. 8.3.

10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân

după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări

mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.

10.7. Este interzisă aştemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu

pojghiţă de gheaţă.

Art.11 Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal

11.1 În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face,

pentru verificarea compactării încercările şi determinările arătate în tabelul 4.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 4

Nr. crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica, care se verifică

Frecvenţe minime la locul de punere în operă

Metode de verificare conform

1 Incercare Proctor modificat --- STAS 1913/13 2 Determinarea umidităţii de

compactare şi corelaţia umidităţii zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m de bandă de circulaţie

STAS 4606

3 Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat

---

4 Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S

zilnic ---

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată

zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe <2000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe > 2000 mp de strat

STAS 1913/15 STAS 12288

6 Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundare

În câte două puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţimea de 7,5 m

Normativ CD 31

In ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină

prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin

deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide,

indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;

- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă,

densitate maximă uscată);

- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

5 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din

proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la

fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum

prezentat recepţiei.

12.2. Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în

proiect.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor

transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a

îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite

de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.

12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

Art.13. Condiţii de compactare

Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal. trebuie compactate până la

realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maxima determinată

prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:

— pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III:

•100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;

•98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de

măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III;

— pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:

•98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;

•95%, în toate punctele de măsurare.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă

valoarile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5

(conform CD 31).

Tabel 5 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcătuit din: Strat de formă Pâmănturi de tipul (conform STAS 1243)

Grosimea stratului de fundaţie din ballast sau balast amestec optimal h(cm)

Conform STAS 12253

Nisip prăfos, nisip argilos (P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă (P5)

10 15 20 25 30 35 40 45 50

185 163 144 129 118 109 101 95 89

323 284 252 226 206 190 176 165 156

371 327 290 261 238 219 204 190 179

411 366 325 292 266 245 227 213 201

Nota: Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

662 şi STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD

31.

Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calităţii

execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa stratului de

fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN)

şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).

Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie,

valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.

Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime

astfel:

- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi

mai mari de + 2,0 cm;

- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul pro filelor arătate în proiect şi nu pot fi

mai mari de + 1,0 cm.

- în cazul apariţiei denivelărilor rnai rnari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va

face corectarea suprafeţei fundaţiei.

6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art.15. Recepţia pe faza determinantă

Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind

controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul

statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor

volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate

verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13, şi 14.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative

impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către

organele de control. În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" în registrul de lucrări ascunse.

Art. 16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art. 17. Recepţia finală

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va

face in condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei

şi nr. 411/1112/2000 de instruire, a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de

publicat în MO 397/24.08.2000 lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.


NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingerea incendiilor şi dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.



II.REGLEMENTĂRI TEHNICE

20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri

rutiere suple şi semirigide.

III. STANDARDE

SR 662 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, încercarea

Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de

încercare.

STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de

calitate.

STAS 12288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu

con şi nisip

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

1 GENERALITĂŢI


Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de

fundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi

ale străzilor.

El cuprinde condiţiile tehnice prevăzute în SR 667 şi SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de

materialele folosite şi în STAS 6400 de stratul de piatră executat.


2.1. Fundaţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui

grosime este stabilită prin proiect.

2.2. Fundaţia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de

minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS

6400.

2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor

măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de

fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundaţie

care poate fi:

-substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;

-substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.

Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, aşa cum se prevede la pct.2.2.,

acesta preia şi funcţia de substrat drenant, asigurându-se condiţiile necesare privind grosimea, calitatea

de drenare şi măsurile de evacuare a apei.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat

efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare

faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2 MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

3.1 Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:

a. Pentru fundaţie din piatră spartă mare, 40-80:

-balast 0-63 mm în stratul inferior;

-piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;

-split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;

-nisip grăunţos sau savură 0-8 mm ca material de protecţie.

b.Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm

-nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului

este coeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;

-piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.

Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează când stratul superior este de

macadam sau de beton de ciment.

3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ.

Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile

de admisibilitate arătate în tabelele l, 2 şi 3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de

pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

NISIP – condiţii de admisibilitate conform SR 662

Tabel 1

Condiţii de admisibilitate pentru: Caracteristici strat izolat strat de protecţie

Sort (ochiuri pătrate) 0 - 4 4 - 8 Granulozitate -conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm, %, max -conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm, %, max -condiţii de filtru invers

14 5d15< d15f<5d25p

--- 5 ---

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min 6 x 103 ---

BALAST - condiţii de admisibilitate pentru fundaţii conform SR 662

Tabel 2

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Sort (ochiuri pătrate) 0 – 63 Conţinut de fracţiuni, %, max : - sub 0,02 mm - 0-63

3 100


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Granulozitate Conform figurii 1 Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 Echivalent de nisip (EN),min 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA), %, min 50

PIATRĂ SPARTĂ - condiţii de admisibilitate conform SR 662

Tabel 3

Savura Piatră spartă (split) Piatră spartă mare

Condiţii de admisibilitate

Sort Caracteristica

0 - 8 8 - 16 16 - 25 25 - 40 40 - 63 63 - 80

5 5 5 5 Conţinut de granule: - rămân pe ciurul superior (dmax), %,max - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

--- 10 10 10

Conţinut de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, %,max

--- 10 10 ---

Forma granulelor: - coeficient de formă, %, max

--- 35 35 35

1 1 1 1 Coeficient de - impurităţi: corpuri străine,%,max - fracţiuni sub 0,1 mm, %,max

--- 3 nu este cazul

Uzura cu maşina tip Los Angeles, %,max

--- 30 Corespunzător clasei rocii conform tabelelor 2 şi 3 din SR 667

Rezistenţa la acţiunea repetată a sulfatului de sodium (Na2SO4) 5 cicluri, %,max

--- 6 3 nu este cazul


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3.4. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-

25, 25-40 şi 0-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 4 şi granulozitatea

conform tabelului 5 şi figurii 2.

Amestecul pe şantier se realizează într-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu

patru compartimente.

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Condiţii de admisibilitate

Tabel 4

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Sort 0 - 40 0 - 63 Conţinut de fracţiuni, %,max : - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0-8 mm - 16-40 mm - 25-63 mm

3 3 - 14 42 - 65 20 – 40 ---

3 2 - 14 35 - 55 --- 20 - 40

Granulozitate să se înscrie între limitele din tabelul 5 şi conform figurii 2

Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN), min

30

Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA),%max

30

Rezistenţa la acţiunea repetată a 6 pentru split


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %,max

3 pentru piatră spartă mare 40 - 63

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate

Tabel 5

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... în mmDomeniu de granulozitate

Limita0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63

infer 0 2 3 12 28 42 60 75 90 --- 0 – 40 super 3 10 14 30 50 65 80 90 100 --- infer 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 0 – 63 super 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Condiţiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conţinutul de granule alterate şi conţinutul

de impurităţi pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă).

3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul şantierului pentru a se asigura

omogenitatea şi constanta calităţii acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de

laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.

3.6. În timpul transportului de la Furnizor la şantier şi al depozitării, agregatele trebuie ferite de

impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care

să le ferească de imprăştiere, impurificare sau amestecare.

3.7. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu

prevederile tabelului 6.

3.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:

-într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;

-într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de

laboratorul şantierului.

3.9. În cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal

aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează

cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Art.4. Apa

Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte

surse, dar în acest din urmă caz au trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.5. Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundaţie

Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile

cuprinse în tabelul 6

Tabel 6

Frecvenţă minimă Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică la aprovizionare la locul de

punere în operă

Metode de determinare conf.

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

la fiecare lot aprovizionat --- ---

Corpuri străine : - argilă pucăţi - argilă alterată - conţinut de cărbune

In cazul în care se observă prezenţa lor

Ori de câte ori apar factori de impurificare

STAS 4606

Conţinut de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă

--- STAS 667

Granulozitatea sorturilor O probă la max. 500 mc pentru fiecare sursă

--- STAS 730

Forma granulelor pentru piatră spartă Coeficient de formă

O probă la max. 500 t pentru fiecare sort şi fiecare sursă

--- STAS 730

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastieră)


--- STAS 730

Rezistenţa la acţiunea repetată a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri


--- STAS 4606

Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune la piatră spartă în stare naturală la presiune normală

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort şi fiecare sursă

--- STAS 730

Uzura cu maşina Los Angeles O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort şi fiecare sursă

--- STAS 730


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTĂ/AMESTEC OPTIMAL

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă

se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

- du max. P.M. - greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm

- Wopt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe

prelevate din lucrare şi anume:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

duef- greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3

Wef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în% în vederea stabilirii gradului de

compactare, gc.

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.

13.

4 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE

Art.8. Măsuri preliminare

8.1. La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de

terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea

acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica şi regla toate utilajele şi

dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.

8.3. Înainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentru

drenarea apelor din fundaţie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament

sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea - precum şi alte lucrări prevăzute în acest

scop în proiect.

8.4. In cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul

la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant

continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeţei de lucru, în orice

punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.

8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor

lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcţie de

sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

Art.9. Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie

9.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea

executării straturilor de fundaţie.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie - strat de fundaţie din piatră

spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-

63, cu sau fără substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul

inferior din balast şi separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.

În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu

lăţimea de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componentei

atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare

cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau

două şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafaţare corectă.

9.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa Inginerului,

efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de

comun acord.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să

realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenţei utilajului de

compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe Şantier;

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de

compactare a utilajului).

9.3. Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc

S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp în cazul când se foloseşte

tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

9.4. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreşte stabilirea corectă a

atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri compresoare mijlocii, a

numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-

80 şi în continuare a

numărului minim de treceri, după aşternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până

la obţinerea încleştării optime.

Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de

urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cea. 40 mm aruncate în

faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundaţie să sufere

dislocări sau deformări.

9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

pentru restul lucrărilor.

Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de şantier pentru a

servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. 10. Execuţia straturilor de fundaţie

A. FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

a. Execuţia stratului inferior din ballast

10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul, într-un singur strat, având

grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină 10 cm.

Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

proiect.


stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.

10.3. Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de compactare, tehnologia şi

intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca stratul de

fundaţie

să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a

apelor, conform pct.8.3.

10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau care rămân

după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează.

Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se

compactează din nou.

10.6. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu balast îngheţat.

10.7. Este interzisă de asemenea aşternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă

sau cu pojghiţă de gheaţă.

b. Execuţia stratului superior din piatră spartă mare 63-80

10.8. Piatra spartă mare se aşterne, numai după recepţia stratului inferior de balast, care,

prealabil aşternerii, va fi umezit.

10.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. Până la încleştarea pietrei

sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operaţiunea se continuă cu


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de

compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

10.10. După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se

compactează şi apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8

sau cu nisip.

10.11. Până la aşternerea stratului imediat superior, stratul de fundaţie din piatră spartă mare

astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savură).

În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea

golurilor şi protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.

B. STRATURI DE FUNDAŢIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

10.12. Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat

de nisip de 7 cm.

Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

proiect pentru stratul de fundaţie. Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.

10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se aşterne cu un repartizor-

finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii de apă, corespunzătoare umidităţii optime de

compactare.

Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.


stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire

uniformă evitându-se supraumezirea locală.

10.15. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de

compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

10.16. La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie

permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor conform

pct.8.3.

10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea

straturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu

material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după

contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu acelaşi tip de material, se renivelează

şi apoi se cilindrează din nou.

10.18. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal îngheţată.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

10.19. Este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal, pe parul acoperit

cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

Art.11. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie

11.1. În timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast şi piatra spartă mare 63-80, sau din

piatră spartă amestec optimal, se vor face verificările şi determinările arătate în tabelul 7, cu frecvenţa

menţionată în acelaşi tabel.

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină

prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie

şi deflectometrie a capacităţii Portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.

Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrică a agregatelor

- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate

optimă, densitate maximă uscată)

- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate densitate, capacitate portantă).

Nr. crt

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică

Frecvenţă minime la locul de punere în lucru

Metode de determinare conf.

1 Incercarea Proctor modificată: - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal

--- STAS 1913/13

2 Determinarea umidităţii de compactare: - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal


STAS 1913/1

3 Determinarea grosimii stratului compactat: - toate tipurile de straturi


---

4 Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi

zilnic ---

5 Determinarea gradului de compactare prin determinare a greutăţii volumice pe teren: - strat balast - strat piatră spartă amestec optimal

minim 3 pct pentru suprafeţe <2000 mp şi minim 5 pct pt suprafeţe >2000 mp de strat

STAS 191315 STAS 12288

6 Verificarea compactării prin încercarea cu p.s.în faţa compresorului

mnim 3 încercări la o suprafaţă de 2000 mp

STAS 6400

7 Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie - toate tipurile de straturi de fundaţie

în câte 2 puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10 m unul de altul pe fiecare bandă cu lăţime de 7,5 m

Normativ CD 31


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5 CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de

maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge

stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafaţă de drum. Grosimea stratului de

fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei.

12.2. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.

Abaterile limită la lăţime pot fi ±5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor

transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută,

prevăzută în proiect. Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare

25m.

12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca şi cele ale îmbrăcăminţilor sub care se

execută.

Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

Art.13. Condiţii de compactare

13.1. Straturile de fundaţie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea

încleştării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeaşi

natură petrografică, ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu dimensiunea de circa 40 mm,

aruncată faţa utilajului cu care se execută compactarea.

Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să

sufere dislocări sau deformări.

13.2. Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la

realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă

determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13:

- pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III

- 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;

- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare la

drumurile de clasa tehnică II şi III;

- pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V

- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;

- 95%, în toate punctele de măsurare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

13.3. Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată dacă

valorile deformaţii lor elastice măsurate, nu depăşesc valoarea deformaţiilor elastice admisibile, care este

de 250 sutimi de mm.

Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m

lungime astfel:

— în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi denivelările

admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, faţă de cotele proiectate;

— în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi

denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, faţă de cotele proiectate.

In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va

face corectarea suprafeţei fundaţiei.


Art.15. Recepţia pe faza determinantă

Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind

controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul

statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor

volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate

verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 şi 14.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative

impuse de proiecte şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de

către organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" de recepţie pe fază în registrul de lucrări

ascunse.

Art.16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art. 17. Recepţia finală

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va

face în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şide

nr. 411/1112/2000 publicat instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în

în MO 397/24.08.2000 zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.







II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii


III. STANDARDE


SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice

de calitate.

STA.S 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de

încercare.


calitate.

STAS 12.288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu

con şi nisip.

Întocmit, Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI STRATURI DE BAZĂ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI

Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de bază

din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale şi bitum neparafinos şi cuprinde

condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 7970:2001, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul,

pune¬rea în operă şi controlul calităţii materialelor şi al straturilor exe¬cutate.

1.2. caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor

precum şi la construcţia drumurilor de exploatare.

1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică straturilor de bază executate din mixturi cu

nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

2.1. Straturile de bază din prezentul caiet de sarcini sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu

agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale şi puse în operă mecanizat.

2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de bază sunt de următoarele tipuri:

- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%...47% granule cu dimensiunea peste 4 mm);

- tip AB2, cu agregate mari (37%.,.66% granule cu dimensiunea peste 4 mm).

2.3. Alegerea tipului de mixtură se face de către proiectant.

2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplică pe un strat suport care

trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400:1984.

CAPITOLUL II NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate

3.1. Pentru stratul de bază din mixturi asfaltice se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale

neprelucrate şi prelucrate care trebuie să îndeplinească, condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile

standardelor după cum urmează:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662:2002;

- mărgăritar sort 4-8, conform SR 662:2002;

- pietriş sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662:2002;

- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667:2000;

- savură sort 0-8 conform SR 667:2000;

- criblură sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667:2000;

- filer de calcar conform STAS 539:1979.

Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi folosite în

amestec.

Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu

pereţi despărţitori pentru evitarea impurificării lor.

3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale şi filer şi conţinutul minim de

agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 şi AB2 sunt conform tabelului 1.

Tabel 1

Mixturi asfaltice tip Nr. crt.

Caracteristici AB2 AB1

1 Granulozitatea agregatelor Fig.1 Fig.2

2 Conţinut de agregate cu dimensiunea peste 4 mm 22 ...47 (30 .. 55)

36 ... 66 (50 ... 75)

3 Conţinut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste 25 mm (31.5 mm) % din masă

max. 10 max.10

4 Conţinut în părţi fine sub 0.1 mm % din masă 4 ….14 (4 … 12)

3 … 11 (2 … 10)

5 Conţinutul minim de filer % din masă 7 4 Conţinut obligatoriu de aggregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului : (cu precizările din tabelul 2), % din masă

I Nu se foloseşte

100 - criblură

II 35 – criblură 65 – pitriş concasat

III 100 – pietriş concasat

6

IV - V 100 – pietriş sortat

Tabel 2

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Agregate naturale utilizate

I (autostrăzi)

I -Criblură sort 4-8, 8-16, 16-25 -Nisip de concasare sort 0-4 -Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7) raport 1:1 cu nisipul de concasare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

-Filer

II II

-Criblură : min 35 % (recomandabil 16-25 sau 8-16 şi 16-25) -Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 -Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de râu -Nisip natural sort 0-4 -Filer

III III

-Pietriş concasat sort 4-8 sau 8-25 -Nisip natural sort 0-4 -Nisip de concasare sort 0-4 sau savură sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 -Filer

IV -V IV - V -Pitriş sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 şi 8-25 -Nisip sort 0-4 -Filer

Art.4. Filer

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă prevederilor STAS 539:1979 şi să

îndeplinească următoarele condiţii:

- fineţea (conţinutul în părţi fine 0, l mm) min. 80%

- umiditatea max. 2%.

Observaţie: în condiţii justificate tehnic şi economic se poate înlocui parţial filerul de calcar prin filer de var

stins, care se poate folosi numai împreună cu filerul de calcar; conţinutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică.

Nu se admiTe folosirea filerului aglomerat.

Art.5. Lianţi

Pentru realizarea îmbrăcăminţilor asfaltice şi straturilor de bază din mixturi asfaltice se folosesc

următoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:1999:

- bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă;

- bitum tip D 80/100 pentru zona climatică rece.

Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.

Condiţiile de admisibilitate care trebuie să le îndeplinească bitumul neparafinos sunt cele prevăzute în SR

754:1999 şi în Normativul AND 537.

În cazul în care adezivitatea bitumului determinată în cadrul testelor preliminare, în funcţie de calitatea

bitumului şi de natura agregatelor, se situează sub valoarea minimă admisă, se va stabili utilitatea aditivării

bitumului.

Bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a

temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de reciclare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.6. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se verifică în conformitate cu

prescripţiile din standardele respective şi condiţiile arătate la art. 3, 4 şi 5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier conform SR 7970:2001 pct. 4.1.2. şi

constau în următoarele:

a. Bitum - penetraţia la 25°C (SR EN 1426:2007 şi SR 754:1999);

- punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă ( SR EN 1427:2007 şi SR 754:1999);

- ductilitatea la 25 C, (SR 61:1997 la drumuri de clasa tehnică I şi II şi pentru străzi de

categorie tehnică I şi II)

b. Criblură - natura mineralogică (examinare vizuală);

- granulozitatea (SR EN 13242:2003);

- forma granulelor (SR EN 13242:2003);

- determinarea conţinutului de părţi fine sub 0,1 (SR EN 13242:2003);

- conţinutul de argilă (SR 667:2000).

c. Pietriş - natura mineralogică (examinare vizuală), (STAS 4606:1980);

- granulozitatea (STAS 4606:1980);

- forma granulelor (STAS 4606:1980 ŞI SR EN 13242:2003);

- parte levigabilă (STAS 4606:1980);

- conţinut de fracţiuni sub 0,63 mm (SR EN 13242:2003).

d. Nisip natural - granulozitatea (STAS 4606:1980);

- conţinut de corpuri străine (STAS 4606:1980);

- echivalent de nisip (SR EN 13242:2003).

e. Nisip de concasaj - granulozitatea (SR EN 13242:2003);

- conţinut de corpuri străine (STAS 4606:1980);

- coeficient de activitate (SR EN 13242:2003).

e. Filer - umiditate (STAS 539:1979);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- fineţea (STAS 539:1979).

Capitolul III Modul de fabricare a mixturilor

Art.7. Compoziţia mixturilor

7.1. Compoziţia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de bază, se stabileşte pe baza unui

studiu preliminar aprofundat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor precizate în prescripţiile tehnice impuse

de caietul de sarcini.

Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său dacă este autorizat sau îl comandă la un alt

laborator autorizat.

7.2. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi

încercările efectuate, împreună cu rezultatele obţinute, se supune aprobării Beneficiarului.

Aceste studii comportă cel puţin următoarele încercări:

- încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere - fluaj - la 60oC, densitatea

aparentă, absorbţia de apă), pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului

de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338-1:1984, pentru straturile

de bază numărul de lovituri vor fi de 50 lovituri;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe

epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22°C şi 50°C, reducerea rezistenţei la compresiune după

28 de zile de imersiune în apă pentru aceleaşi conţinuturi de liant).

După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, Beneficiarul, dacă nu are

obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.

7.3. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de

greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte la masa

totală a mixturii.

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total şi granulozitatea agregatelor naturale, care

trebuie să fie asigurate pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, sunt date în tabelul 1.

Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338-1:1984,

STAS 1338-3:1984, SR EN 12697-1:2006 şi SR EN 12697-28:2002 şi trebuie să se încadreze între limitele

arătate; în tabelul 4.

Tabel 4

Mixturi asfaltice Conţinut de liant

Tip AB1 Tip AB2 - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii

3.5 … 5.0 3.3 …. 4.8

- la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii

3.6 ….5.4 3.4 …. 5.0

Art.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se .determină pe corpuri de probă tip Marshall şi pe

cuburi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziţiilor, din probe prelevate

de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.

În lipsa unor dispoziţii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fîzico-mecanice ale

mixturilor asfaltice trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie,

condiţiile arătate în tabelul 5.

Tabel 5

Tipul mixturii afaltice Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnică a drumului şi/sau categoria tehnică a străzii

Caracteristici Bitum tip

I,II şi III IV şi V I,II şi III IV şi V A. Caracteristici din încercarea MARSHALL

D 60/80 5.0 4.5 5.5 5.0 Stabilitatea la 60C, kN, min. D 80/100 4.5 4.0 5.0 4.5

D 60/80 1.5.....4.0 1.5....4.5 1.5....3.5 1.5....4.0 Indicele de curgere, mm D 80/100 1.5.....4.5 1.5....4.5 1.5....4.0 1.5....4.5

Absorţie de apă, % vol. ---- 2....8 2....8


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Densitatea aparentă, kg/m3, min

D 60/80 D 80/100

2200 2200

B. Caracteristici din încercarea pe cuburi Rezistenţa la compresiune la 22C, N/mm2,min

D 60/80 D 80/100

2.5 2.5

Reducerea rezistenţei la compresiune la 22C, după 28 zile de păstrare în apă, % max

D 60/80 D 80/100

30 30

Absorţia de apă, % vol D 60/80 D 80/100

2.....10 2....10

Densitatea aparentă, kg/m3, min

D 60/80 D 80/100

2150 2150

8.3. Bitumul conţinut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de la malaxor sau de

la aşternere trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu max. 9oC mai mare decât bitumul iniţial utilizat la

prepararea mixturii asfaltice respective.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform SR EN 1427:2007 cu precizările din SR

7970:2001, pct. 2.4.3.2.

Art.9. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice

9.1. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii speciale, de regulă în flux discontinuu, prevăzute cu

dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale calde, dozare

gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului precum şi de malaxare forţată a componenţilor.

9.2. În cazul instalaţiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare şi cântărire a agregatelor

naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizează, în acest caz, iniţial pe sorturi, la fiecare predozator

care este dotat cu un sistem de extracţie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare

bandă de extracţie din buncăr şi apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a

uscătorului. De asemenea, în cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii

de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător - malaxor se face automat, pe computer.

9.3. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a

temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru

agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer. Toleranţa admisă la temperatura bitumului este +3°C.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu

temperatura, astfel încât la 150oC...170oC, l kg de bitum rutier are un volum de (l,09...l, 1)1.

9.4. Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc defectuoase,

Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării

Beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.

9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaţiei şi/sau a personalului

care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu

atât mai mult în caz de refuz.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

9.6. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului,

cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună, fiecare, de o jojă etalonată în prealabil

şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât

de mică).

9.7. Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi

asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a

împiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte

de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi în funcţie de tipul de instalaţiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în

cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt, înaintea începerii fabricaţiei.

Art.10. Autorizarea staţiei de asfalt

Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării, staţia de

asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.

Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va

constata că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele toleranţelor admise, că

dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul funcţionează corespunzător, fără

pierderi de materiale.

O altă condiţie pentru autorizarea staţiei de asfalt o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor

la staţie, a depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a

mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa pereţilor

despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării

apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor reface

înainte de acceptarea Beneficiarului.

Art.11. Fabricarea mixturilor asfaltice

11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice constă în următoarele operaţii:

- reglarea predozatoarelor instalaţiei privind debitele pentru agregate, liant şi filer, prin încercări,

astfel încât: curba granulometrică a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, să corespundă celei

prescrise, în limitele de toleranţă din tabelul-6, şi abaterea pentru conţinutul de bitum (faţă de dozajul

stabilit prin reţeta aprobată) exprimată în procente de masă să fie de +0,3%;

Tabel 6

Nr.crt Elemente componente ale mixturii Abateri admise faţă de dozajul prescris, %


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Fracţiunile de egregate naturale : 25.......31.5 +5 16.......25 +5 8 ........16 +5

4...8 (3.15.....8) +5 1...4 (0.63 .... 3.15) +4

0.20 ..... 0.63 +3 0.1 ... 0.2 (0.09....0.20) +2

1

0 .... 0.1 (0....0.09) filer şi praf +1.5 2 Conţinut de agregate concasate +10

- introducerea agregatelor naturale în uscător (sau uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi

încălzirea acestora; se vor lua măsuri pentru evitarea încălzirii agregatelor la o temperatură care poate să

conducă la arderea liantului;

- resortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi (în cazul instalaţiilor în flux

discontinuu);

- introducerea agregatelor naturale calde în malaxor, unde se amestecă cu filerul rece, dozat

separat;

- încălzirea bitumului, dozarea acestuia şi introducerea în malaxor sau în uscător-malaxor;

- amestecarea componenţilor mixturii şi evacuarea acesteia îi buncărul de stocare. În cazul

încărcării acesteia, direct, în mijloace de transport, la ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive

adecvate şi trebuie luate măsuri în vederea limitării la maximum a segregării mixturii asfaltice.

Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei

anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.

11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcţie de tipul de bitum, trebuie să

se încadreze în limitele din tabelul 7

Tabel 7

Temperatura în C, funcţie de tipul bitumului Materiale şi faza de execuţie

D 60/80 D 80/100 - agregate naturale la ieşirea din uscător 170...190 165...185 - bitum la intrare în malaxor 155...165 150...160 - mixtură asfaltică * la ieşirea din malaxor 165...175 160...170 * la aşternere Min. 155 Min. 150 * la începutul compactării Min. 150 Min. 145 * la sfârşitul compactării Min. 150 Min. 105

NOTĂ: * Măsurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002

În cazul utilizării bitumului aditivat, se aplică acelaşi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioară a intervalelor se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone

climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă (10°C...15°C).

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât, în


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

condiţiile concrete de transport (distanţa şi mijloace de transport) şi condiţii climatice concrete, să fie asigurate

temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 7.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita

degradarea liantului în procesul tehnologic.

Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe

ori. În cazul în care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, se determină penetraţia şi

ductilitatea la 25°C a acestuia, iar în cazul unor rezultate necorespunzătoare se renunţă la utilizarea bitumului

respectiv.

Art.12. Controlul fabricaţiei

12.1. Mixturile asfaltice produse în instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse

încercărilor preliminare de informare şi controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare şi de

punere în operă a mixturilor, a căror frecvenţă, în cazul lipsei de dispoziţiuni ale prevederilor caietului de

prescripţii speciale, este cea indicată în tabelul 8.

Tabel 8

Categ. controlului *

Nr. crt.

Natura controlului sau a încercării A B

Verificări conform pct

Frecvenţa controlului sau a încercării

1 Studiul compoziţiei x pentru fiecare tip de produs

2

Controlul reglajului instalaţiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x 20.2.1

la începutul fiecărei zile de lucru şi înaintea începerii fabricaţiei fiecărui tip de produs

3 Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice

x 20.2.2 permanent

4 Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită

x 20.2.4 zilnic

5 Verificarea calităţii mixturii asfaltice

x 20.2.5 unul la fiecare 400 to mixturi, dar cel puţin una pe zi

*)A – Încercări preliminare de informare

B - Controlul de calitate în timpul execuţiei

12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotării instalaţiei de preparare a

mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare

CAPITOLUL III EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZĂ

Art.13. Punerea în operă

Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru strat de bază se execută numai în anotimpul

călduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condiţiile unui timp

uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.14. Transportul mixturilor asfaltice

14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, cu benele

curăţate şi uscate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură a mixturii asfaltice pe tot timpul

transportului, să fie minime.

La distanţe de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme răcoroasă (+10°C...+15°C),

autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină,

păcură, etc.) este, interzisă.

14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de funcţionare a staţiei de

prepararea mixturii asfaltice şi de execuţia stratului bituminos, astfel încât să fie eliminate întreruperile

procesului de punere în operă.

Art.15. Pregătirea stratului suport

15.1.Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, se execută toate lucrările de remediere a stratului

suport şi/sau se reprofilează dacă este cazul, apoi acesta se curăţă şi se amorsează, în acest scop se

procedează în felul următor:

- se verifică cotele stratului suport care trebuie să corespund proiectului de execuţie;

- se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din

mixtură asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal

sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;

- se remediază toate defecţiunile existente, conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se

rezolvă problemele privind drenarea apelor;

- se curăţă temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor şi prin

măturarea mecanică a părţii carosabile;

- se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu emulsie bituminoasă. Amorsarea stratului

suport se realizează mecanizat cu autorăspânditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru

asigurarea uniformităţii şi a dozajelor prescrise, în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie

răspândită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de (0,3.. .0,5) kg bitum rezidual pe metru pătrat,

răspândit in film continuu.

15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea

aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

15.3. Suprafaţa stratului suport pe care se aplică stratul de bază trebuie să fie uscată.

15.4. Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă maximală de 100 m.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.16. Aşternerea

16.1. Aşternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregătit conform art.15, se efectuează

numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu palpator şi sistem de nivelare automat care să

asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (de exemplu în zona

casetelor) aşternerea mixturii se poate face manual.

16.2. În funcţie de grosimea prescrisă şi de utilajele folosite, aşternerea mixturii se poate face într-

unul sau mai multe straturi, cu următoarele precizări:

a) grosimea minimă a fiecărui strat aşternut trebuie să fie:

-5,0 cm la mixturi tip AB 1

-6,0 cm la mixturi tip AB2

b) grosimea maximă a fiecărui strat aşternut depinde de modul de punere în operă şi nu trebuie

să depăşească:

-12,0 cm în cazul aşternerii mecanizate;

-6,0 cm în cazul aşternerii manuale.

Grosimea maximă a mixturii, răspândită printr-o singură trecere, este cea indicată în caietul de

sarcini speciale sau de Beneficiar, la propunerea Antreprenorului.

Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie

şi cât se poate de constantă ca să se evite total opririle procesului de punere în operă.

Antreprenorul trebuie să dispună, la locul de punere în operă, de un lucrător calificat, pentru a

corija imediat după aşternere şi înainte de orice compactare denivelările flagrante, cu ajutorul unui aport

de material proaspăt depus, cu grijă, în faţa lopeţii.

În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură, pentru a se

evita o răspândire neuniformă a materialului.

16.3. Mixtura asfaltică trebuie aşternută în mod uniform şi continuu, pe toată lungimea unei benzi

programată a se executa în ziua respectivă.

În cazul întreruperilor accidentale şi la rosturile de lucru longitudinale şi/sau transversale, care

separă mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legături continui între

suprafeţele vechi şi cele noi, trebuie să fie executate următoarele operaţii:

- decuparea marginii benzii vechi pe o lăţime de cea. 50 cm, pe toată grosimea stratului, astfel

încât să rezulte o muchie vie verticală;

- amorsarea cu emulsie bituminoasă a suprafeţei proaspăt creată prin decupare;

- la aşternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacentă (alăturată) se va depăşi rostul cu 5... l0

cm de mixtură repartizată; acest surplus de material se împinge apoi; cu o racletă, peste mixtura proaspăt


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

aşternută, înainte de compactare.

16.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere, şi compactare, în funcţie de tipul liantului,

temperaturile prevăzute în tabelul 7.

Art.17. Compactarea

17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectuează aplicând tehnologii corespunzătoare care să

asigure pentru fiecare strat şi tip de mixtură, caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute în

tabelul 9

Tabel 9

Tipul mixturii Nr. crt Caracteristici

AB1 AB2 1 Densitatea aparentă, kg/m3, min 2150 2150 2 Absorţia de apă, % vol 2...10 2...10 3 Grad de compactare, % min 96 96

17.2. Operaţiunea de compactare se realizează cu compactoare cu pneuri şi/sau compactoare cu

rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare.

17.3. În lipsa unor dispoziţiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obţinerea

gradului de compactare prevăzut (min. 96%), la începerea lucrărilor se determină pe un sector

experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele

acestora, de tipul mixturii şi de grosimea stratului. Lucrările experimentale se fac

Înainte de începerea aşternerii stratului pentru lucrarea respectivă, utilizând mixtura asfaltică

preparată în condiţii similare cu cele pentru producţia curentă.

Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub

responsabilitatea Antreprenorului, Beneficiarul putând cere intervenţia unui laborator agreat, care să

efectueze, în acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, încercările de compactare pe care le va considera

necesare.

Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului aprobarea pentru:

- sarcina fiecărui utilaj;

- planul de mers al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în

fiecare punct al stratului;

- viteza de mers a fiecărui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi între 3 şi 9 bari;

- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei prevăzute în tabelul 7.

17.4. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se considera că numărul minim de

treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul 10.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 10

Atelier de compactare compus din :

2 utilaje de compactare Un utilaj de compactare Specificaţii

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Nr. de treceri min 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea Antreprenorului cu

compactoare (grele, în tandem, etc.) şi. de numărul punctelor de aşternere concomitentă, câte un atelier

pentru fiecare punct de aşternere-compactare.

17.5. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului

dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri şi cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita

vălurirea stratului.

17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de

scurgere sau ale căminelor de vizitare se compactează cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau

cu maiul manual.

17.7. Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, micile denivelări care apar corectându-se

pe toată lăţimea, după prima trecere a compactorului.

17.8. La execuţia lucrărilor în mai multe straturi succesive, aşternerea şi compactarea se

efectuează separat pentru fiecare strat în parte, în acest caz rosturile de lucru transversale şi

longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmăreşte asigurarea unei

acroşări perfecte între straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 h de la data execuţiei primului

strat, a cărui suprafaţă trebuie să fie uscată şi curată. In cazul în care cel de-al doilea strat nu poate fi

aşternut în termen de 24 h, aderenţa se asigură printr-o curăţire temeinică a primului strat şi amorsare,

conform 15.1.

Art.18. Suprafaţarea stratului de bază

18.1. Uniformitatea suprafeţei stratului de bază se va verifica, în profil longitudinal (în axul

drumului sau în axul fiecărei benzi când aşternerea se face pe benzi separate) şi în profil transversal (în

dreptul fiecărei secţiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m şi pană sau cu alte dispozitive

adecvate omologate.

Verificarea va fi efectuată şi în oricare alte locuri indicate de Inginer.

18.2.Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

10mm.

18.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de +2,5

mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

Art.19. Protejarea stratului de bază

Se recomandă ca îmbrăcămintea bituminoasă să se aplice imediat după execuţia stratului de

bază, în acelaşi sezon de lucru, în cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită şi stratul de bază

este dat în circulaţie înainte de execuţia îmbrăcăminţii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui

tratament bituminos simplu sau dublu conform SR 599:2004 sau de straturi bituminoase foarte subţiri la

rece cu emulsie bituminoasă, conform procedeelor reglementate tehnic.

Alegerea soluţiei de protejare se face de către proiectant la întocmirea proiectului de execuţie, de

comun acord cu Beneficiarul şi Antreprenorul lucrării.

Art.20. Controlul punerii în operă

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a stratului de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe

faze.

20.1. Controlul calităţii materialelor - se face conform art.6.

20.2. Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:

20.2.1. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei

zile de lucru;

- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;

- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.

20.2.3. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:

- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare;cel puţin de două ori pe zi;

- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;

- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic şi constă în:

a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrării, care trebuie să vegheze în permanenţă la:

- cadenţa execuţiei să fie cea reţinută la încercări;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- utilajele prescrise pentru atelierul de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuă

şi regulată;

- elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers, viteza,

presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie

respectate cu stricteţe.

În cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrării va putea opri lucrările pe şantier până

când Antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea să solicite încercări pentru a se asigura că

nu există abateri semnificative a rezultatelor obţinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatărilor făcute în

cadrul verificărilor de autocontrol.

În cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densităţii de referinţă

prescrisă, obţinută în timpul experimentării, Beneficiarul va putea impune noi încercări de compactare,

anulând modalităţile de compactare aprobate iniţial.

Dacă aceste încercări noi nu permit atingerea densităţii de referinţă prescrisă, Beneficiarul va

dispune alte măsuri.

20.2.4. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator

efectuate de laboratorul de şantier al Antreprenorului:granulozitatea amestecului de agregate naturale şi

filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de

toleranţă admise, indicate în tabelul 6, faţă de reţeta prescrisă): zilnic sau ori de câte ori se observă o

calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor l şi 2:la începutul fiecărei

zile de lucru;

- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe

probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.

20.2.5.Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul

Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică: l probă/400 tone mixtură

fabricată, dar cel puţin una pe zi, care va determina:

- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele l, 2 şi 4 şi să

corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în

tabelul 6;

- punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltică; conform prevederilor de la

punctul 8.3;

- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice, care trebuie să

corespundă cu cele indicate în tabelul 5.

20.2.6. Frecvenţa controalelor


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

In lipsa unor dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, frecvenţa controalelor de execuţie vor fi

cele indicate în tabelul nr. 11

Tabel 11

Categ. de control

Faza de execuţie

Natura controlului sau a încercării

A B C frecvenţa controlului

Temperatura de aşternere x permanent

Etalonarea atelierului de compactare

x

La începutul execuţiei lucrărilor apoi când la un control ocazional se constată o compactare neconformă

In timpul execuţiei

Controlul ocazional de compactare prin carote

x x o carotă la fiecare 250 ml de bandă

Reglajul de suprafaţă: controlul cantităţii medii aşternute

x x zilnic şi la sfârşitul lucrărilor de şantier

Reglarea nivelmentului x în fiecare punct indicat de inginer

La straturile executate

Controlul denivelărilor x în fiecare punct indicat de inginer

CAPITOLUL IV CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT

Art.21. Controlul calităţii stratului bituminos

21.1. Verificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare, se efectuează prin

metode nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului după compactare cu gama densimetrul)

sau prin prelevarea de carote (o placă de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru

fiecare 7000 m2 de suprafaţă executată).

Caretele se prelevează în prezenţa delegatului Antreprenorului şi al Beneficiarului, la aproximativ l

m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât

mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate, cu defecţiuni vizibile, stabilite de Inginer

sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.

21.2. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare şi

prin încercări de laborator pe caretele prelevate conform 21.1.

Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii

compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din

mixtura respectivă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în

determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice

cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9.

21.3. Încercările se efectuează conform SR EN 12697-1:2006, STAS 1338-1:1984, SR EN 12697-

1:2006 şi SR EN 12697-28:2002, de către laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat şi

constau în:

- măsurarea grosimii stratului;

- determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă şi a gradului de compactare;

- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compoziţie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe

bitum extras).

Art.22. Elemente geometrice şi abateri limită

22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform

STAS 6400:1984 şi SR 174-2:1997 (pct. 3.4.) şi constă în:

- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor

STAS 6400:1984;

- verificarea grosimii stratului de bază, în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză

întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin

maximum două sondaje pe km, efectuate la l m de marginea stratului de bază;

- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;

- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face în axă pentru drumuri şi în axă şi la rigole pentru

străzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime.

22.2. Abateri limită la elementele geometrice

22.2.1. Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în profilului transversal

tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de max. 10%. Abaterile în plus de la grosime nu

constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini

privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare.

22.2.2. Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi

cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare şi de +25 mm pentru lăţimea benzii de

staţionare la autostrăzi.

22.2.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de

+2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

22.2.4. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu condiţia


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

respectării pasului de proiectare adoptat.

22.2.5. Denivelările admisibile în profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.

22.3. Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu

repere independente de calea rutieră, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe

corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi

în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2,5%.

Daca toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată

convenabilă.

CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art.23. Recepţia pe faze determinante

Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se vor

efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi

conform Procedurii privind controlul stratului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi

publicată în Buletinul Construcţiilor, volumul 4 din 1996.

Art.24. Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de

recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de

documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.

Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform art.18.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea

traseului.

La străzi cota în axă se verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe

toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor.

Verificarea grosimii se face ca la art.20 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii

îmbrăcăminţii.

Evidenţa tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţia de control a

recepţiei preliminare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.25. Recepţia finală

Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

ANEXĂ

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I.Acte normative

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire

nr. 411/1112/2000 a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului

public

publicat în MO şi/sau pentru protejarea drumului.

397/24.08.2000





Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,

reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

II.Reglementări tehnice

AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos

pentru drumuri.

III.Standarde

SR EN 1426/2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.

SR EN 1427/2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel

şi bilă

SR 61/1997 - Bitumuri. Determinarea ductilităţii.

SR 174-1/2002 - Lucrări de drumuri, îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.


SR 174-2/1997+ SR 174-2/C1/1998 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate,

executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia

îmbrăcăminţilor executate.

STAS 539/1979 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.

SR 662/2002 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate.

SR 667/2000 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de

calitate.

SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau lehate hidraulic pentru utilizarea în


SR 754/1999 - Bitum neparafinos pentru drumuri.

STAS 1338-1/1984 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor.

STAS 1338-3/1984 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor.

STAS 4606:1980 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode

de încercare

STAS 6400/1984 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale

de calitate.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

SR 7970:2001 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la

cald. Condiţii tehnice de calitate şi prescripţii generale de execuţie.

SR 10.969/2007 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor

cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.

SR EN 12.697-1/2006 - Mixturi asfaltice.Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.

Partea l: Conţinutul de bitum solubil..


la cald.

Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.


la cald.

Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracţionare.

SR EN 12.697-6+A1/07- Mixturi asfaltice.Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la

cald.

Partea 6: Determinarea masei volumice aparente a epruvetelor bituminoase.


la cald.

Partea 23: Determinarea rezistentei la tractiune indirecta a epruvetelor bituminoase.

SR EN 12.697-27/2002 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.

Partea 27: Prelevarea probelor.

SR EN 12.697-28/2002 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.

Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum,a conţinutului de

apă şi a compoziţiei granulometrice.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI ÎMBRÂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

1 GENERALITĂŢI


1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind îmbrăcăminţile bituminoase

rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi

bitum neparafmos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 174-1 şi SR 174, care

trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi

straturilor executate.

1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice

şi a străzilor, precum şi la construcţia drumurilor de exploatare.

1.3. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în proiect de către

Proiectant.

1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi

cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

2.1. Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate

executate la cald, fiind alcătuite, în general, din două straturi şi anume:

- stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

• MASF8 şi MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;

• BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate în criblură,

• BAR 16, beton asfaltic rugos;

• BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat.

- stratul inferior, de legătură, la care se utilizează urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:

• BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;

• BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat;,

• BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat.

2.2. În cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat,

acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute pentru stratul de uzură.

2.3. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafmos pentru drumuri se

vor executa conform STAS 174-2.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform

următoarelor normative:

AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloză;

AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;

AND 553 - realizate cu bitum aditivat

2 NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate

3.1. Pentru îmbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale

neprelucrate şi prelucrate care trebuie să îndeplinească, condiţiile de calitate în conformitate cu

prevederile standardelor după cum urmează:

- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;

- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;

- pietriş şi pietriş concasat, sorturi 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.

Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de carieră, în funcţie de clasa tehnică a

drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie

să fie conform SR 667, tabelul 2.

Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate,

înainte de a fi introduse în instalaţia de preparare.

Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme

betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării

agregatelor.

3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate

care atestă calitatea acestora.

Art.4. Filer

Filerul care se utilizează la îmbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform

STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-fineţea (conţinutul în părţi fine 0,1 mm) min. 80%;

-umiditatea max. 2%;

-coeficientul de hidrofilie max. 1%.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS

539 şi condiţiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de 20%.

Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare

pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art.5. Lianţi

5.1. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de

sarcini sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100;

- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;

- bitum aditivat.

Aceştia se aplică în conformitate cu indicaţiile din tabelul 1. Tabel 1

Tipul îmbrăcăminţii bituminoase Tipul liantului Imbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre - strat de uzură (cu adaos de fibre)

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau bitum modificat cu polimeri

- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: Tip D 60/80

Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri: - strat de uzură

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legătură Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: Tip D 60/80

Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat : - strat de uzură şi strat de legătură

Bitum aditivat: tip D 60/80a – zona climaterică caldă tip D80/100a – zona climaterică rece

Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru drumuri : - strat de uzură şi strat de legătură

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754 : tip D 60/80 – zona climaterică caldă tip D 80/100 – zona climaterică rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100 trebuie să îndeplinească condiţiile

prevăzute de SR 754 şi Normativul AND 537 şi o adezivitate de minimum 80%"faţă de agregatele

naturale utilizate la lucrarea respectivă, în caz contrar se utilizează bitum aditivat.

5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 şi 1.1.3, în scopul creşterii rezistenţei la deformaţii

permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcăminţile

bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I.. .III şi pe străzi de categorie tehnică I şi II, cu trafic greu şi

foarte greu şi la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări şi decelerări frecvente, etc.) se


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

vor executa cu bitum modificat cu polimeri.

În cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 şi cele din

ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.

5.3. În funcţie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va

stabili utilitatea aditivării bitumului.

Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faţă de agregate

naturale este mai mică de 80%. indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii,

la care se foloseşte.

Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a şi tip D 80/100a este bitumul

tip D 60/80 şi respectiv tip D 80/100, care trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND

537.

Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.

5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri

de bitum, astfel:

bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de

înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;

bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienţi metalici verticali, prevăzuţi cu sistem de

încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea separării componentelor şi

sistem de înregistrare a temperaturii. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească maximum


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minimum 140°C;

- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu

ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire. Se

recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe

perioada de depozitare să fie de (120...140)°C.

5.5. Pentru amorsări şi badijonări se va folosi, emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum

tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curăţate în

prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire.

Art.6. Aditivi

Aditivii utilizaţi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase

sunt produse tensioactive, cu compoziţie şi structură specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în

declaraţia de conformitate a calităţii emisă de producător.

Aditivii trebuie să fie agrementaţi tehnic conform reglementărilor în vigoare.

Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază:

se fie compatibili cu bitumul;

să fie stabili termic până la minimum 200°C;

să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, fără a afecta celelalte

caracteristici ale acestuia;

să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de

un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse.

Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Beneficiarului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi

certificatul de conformitate a calităţii.

Art.7. Fibre

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuţia

îmbrăcămintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie

agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.

Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de

un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiţii tehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confecţiona, în funcţie de intensitatea de trafic, la


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

temperatura de 135+5°C, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip

Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

Art.8. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile bituminoase, se verifică în

conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi SR 174-2 pct. 3.1,

pentru asigurarea condiţiilor arătate la art. 3, 4, 5 şi 6 din prezentul caiet de sarcini.

3 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art.9. Compoziţia mixturilor

9.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de legătură, pot fi realizate

integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră,

funcţie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2 Tabel 2

Tipul mixturii asfaltice Aggregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre criblură sort 4-8 şi 8-16 nisip de concasare sort 0-4 filer

Beton asfaltic rugos criblură sort 4-8 şi 8-16 nisip de concasare sort 0-4 filer

Betoane asfaltice bogate cu criblură

criblură sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4 *) filer

Beton asfaltic cu pietriş concasat criblură sort 4-8, 8-16 şi 16-25 nisip natural sort 0-4 filer

Beton asfaltic deschis cu criblură


Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat


Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat


*) conform notei de la tabelul 4

Compoziţia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, ţinându-se

seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini

Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator

autorizat.

9.2. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

încercările efectuate împreună cu rezultatele obţinute se supune aprobării Beneficiarului.

Aceste studii comportă cel puţin încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere-fluaj

- la 60°C, densitatea aparentă, absorbţia de apă), pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi

de alta a conţinutului de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1,

numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III

(respectiv străzi de categoria I, II, III) şi 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase

şi categorii.

După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, Beneficiarul, dacă nu are

obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.

9.3. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de

greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte

la masa totală a mixturii.

9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.

9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie |asigurată pentru fiecare tip de

mixtură asfaltică este indicată în tabelul 4 şi în figurile l, 2, 3, 4, 5,6, 7 şi 8.

9.6. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS

1338/1, 2, 3 şi trebuie să se încadreze între limitele recomandate în tabelul 5. Tabel 5

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice %

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

MASF 8 MASF 16

6,7....7,5 6,5....7,5

I....V I....V

I....V I....V

BAR 16m, BAR 16a BAR 16

5,7....6,2 5,7....6,2

I....III II....III

I....III II....III

BA 16 6,0....7,0 6,3....7,3

I....II III

I....II III

BA 16, BA 16a 6,0....7,0 6,3....7,3 6,5....7,5

II III IV....V

II III IV

BA 8, BA 8a 6,5....7,5 IV....V IV BA 25, BA 25a 5,5....7,0 IV....V IV

Strat de uzură

BAPC 16, BAPC 16a 6,0....7,5 IV....V IV BAD 25m 4,0....5,0 I....III I....III BAD 25, BAD 25a 4,0....5,0 I....V I....IV BADPC 25, BADPC 25a

4,0....5,0 III....V III....IV Strat de legătură

BADPS 25, BADPS 25a 4,0....5,0 IV....V IV

9.7 Raportul filer – liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6

9.8. Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 şi MASF 16 va fi în

limitele (0.3....1.0)% din masa mixturii asfaltice, în funcţie de tipul fibrei utilizate.

Conţinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de

specialitate autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice Raport filerizat (recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,6....1,8 Betoane asfaltice bogate în criblură: cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm

1,3....1,8 1,1....1,8

Strat de uzură

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6….1,8

Strat de legătură

Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice Raport filerizat (recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,6....1,8 Betoane asfaltice bogate în criblură: cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm

1,3....1,8 1,1....1,8

Strat de uzură

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6….1,8

Strat de legătură

Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4

Tabel 3

Strat de uzură Strat de legătură Tipul mixturii asfaltice

Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

BA 8 BA 8a

BA16 BA16m BA 16a

BA 25 BA25a

Bar 16 BAR16m BAR 16a

MASF8 MASF16 BAPC16BAD 25 BAD25m BAD 25a

BADPC 25 BADPC25a

BADPS 25 BADPS25a

Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0.1 mm %

9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7

Filer şi nisip fracţiunea (0.1…4) mm, %

Diferenţă până la 100 %

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

22-45 34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - -

Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %

- - - - - - 18-34 - 39-58 -

Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %

- - - - - - - - - 39-58

NOTĂ: Conţinutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 4

Tipul mixturii asfaltice Mărimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2

BA8 BA8a

BA16 BA16m BA16a

BA25 BA25a

BAR16 BAR16m BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25 BAD25m BAD25a

Treceri prin site cu ochiuri pătrate – SR EN 933-2 25 mm - - 90-100 - - - - 90-100 16 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-90 8 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-61 4 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 2 mm 30-55 30-55 30-55 30-42 19-28 20-25 30-55 20-35 1 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 19-22 21-42 14-32 0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-30 0.20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-20 0.10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7 Zona de granulozitate a amastecului de agregate naturale

Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8

La betoanele asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice

deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu

nisip natural, din care nisipul natural este în proporţie de maximum :

25 % pentru BA8 şi BA 16

30 % pentru BA 25

50 % pentru BAD 25


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă

tip Marshall şi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator, pentru stabilirea dozajelor

optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din

straturile îmbrăcăminţii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata

executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

În lipsa unor dispoziţii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-

mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat,

trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie, condiţiile

arătate în tabelele 7 şi 8. Tabel 8

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BAR16, BAR16a, BA16, BA16a, BA8, BA8a, BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie: Volum de goluri la 80 de giraţii, %, max

5.0 ---

Volum de goluri la 120 de giranţii, %, max --- 9.5 Rezistenţa la deformaţii permanente Fluaj dinamic la 40C şi 1800 pulsuri, 10-4mm, max

7600 ---


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Modulul de elasticitate la 15C, Mpa, min : zonă climaterică caldă zonă climaterică rece

4200 3600

3600 3000

Rezistenţa la oboseală : numărul de cicluri până la fisurare la 15C, min

--- 4 x 103

10.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie

să se încadreze în limitele din tabelul 9

Tabel 9 Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BA 16m BAR 16m BAD 25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: Stabilitate (S) la 60C, kN, min Indice de curgere (I) la 60C, min Densitate aparentă, kg/m3, min Absorţie de apă, % vol

10,0 2,0-3,5 2350 2-5

10,0 2,0-3,5 2350 3-5

8,0 2,0-3,5 2300 3-6

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu presa de compactare giratorie : volum de goluri la 80 de giraţii, %, max volum de goluri la 120 de giraţii, %, max

5,0 ---

5,0 ---

--- 9,5

Rezistenţa la deformaţii permanente Fluaj dimanic la 60C şi 1800 de pulsuri, 10-4 mm, max

2900 2800 ---

Modulul de elasticitate la 15C, Mpa, min 4500 4500 4000 Rezistenţa la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare, la 15C, min

--- --- 4 x 103

10.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se

încadreze în limitele din tabelul 10

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica

MASF 8 MASF 16 Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall : - Stabilitate (S) la 60C, KN, min Indice de curgere (I) la 60C, min Densitate aparentă, kg/m3, min Volum de goluri, %

7,0 1,5 - 3,5 2300 3 - 4

7,0 1,5 - 3,5 2300 3 - 4

Rezistenţa la deformaţii permanente Fluaj dimanic la 60C şi 1800 de pulsuri, 10-4 mm, max

1000 1000

Temperatura Temperatura

45C2) 60C3) 45C2) 60C3)

Viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm/h Numărul mediu de vehicule1) <1500, max 1500-3000, max 3000-6000, max >6000

6,0 4,0 2,0 <2,0

8,0 6,0 3,5 <3,5

6,0 4,0 2,0 <2,0

8,0 6,0 3,5 <3,5

Adâncimea făgaşului, mm: Numărul mediu de vehicule1) : <1500, max 1500-3000, max 3000-6000, max >6000

6,0 5,0 4,0 <4,0

9,0 8,0 7,0 <7,0

6,0 5,0 4,0 <4,0

9,0 8,0 7,0 <7,0

Modulul de deformaţia la 15C, Mpa, min 3600 4000 Deformaţia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la 15C, 10-4, max

1200 1000


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

NOTĂ: l - Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h, calculatpentru traficul de perspectivă.

- Zonă climaterică rece

- Zonă climaterică caldă

10.4 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale

mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 şi STAS 1338-

2.

10.5 Caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9 şi 10 se determină conform metodologiilor

prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.

Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2.

10.6 Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor

sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât

bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din

mixturile asfaltice tip MASE

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor de mixtură

asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR EN 12697-28.

Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform

SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şi SR EN 12697-4. în cazul în care nu se dispune de aparatura

prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

Art.11. Staţia de asfalt

Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită

obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevăzute de Caietul de sarcini

11.1. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice

11.1.1.Centralele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive de predozare,

uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau

volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de nialaxare forţată a agregatelor cu liantul

bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu.

În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat

natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer.

11.1.2. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a

temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de

+3% pentru agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

In cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia, variază

cu temperatura astfel încât la 150°C... 180°C, l kg de bitum rutier are un volum de (1,09... 1,11) 1.

11.1.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaţie de

minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

11.2. Stocarea, încălzirea şi dozarea bitumului

11.2.1. Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai

mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie să aibă un

indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se

supraîncălzirea acestuia.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190oC, în scopul evitării

modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi echipamentul de

uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcţionare trebuie verificată frecvent.

Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.

11.2.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un sistem automat de

alimentare şi dozare a bitumului.

Abaterea pentru conţinutul de bitum faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată de Inginer privind

compoziţia mixturii asfaltice este de+0,3%.

11.3. Stocarea şi dozarea filerului

La staţia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare

şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranţa (pe volum) de

+1,5% faţă de dozajul din reţeta aprobată de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

11.4. Stocarea, dozarea, uscarea şi încălzirea agregatelor.

11.4.1. Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puţin o treime din agregatele necesare

lucrării pentru l an de lucru.

Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate

cu pereţi despărţitori pentru evitarea contaminării sorturilor.

Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor

asigurată.

Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, şi suficient de late, astfel încât să

permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să

fie mai înalte de 6 m şi cu un raport de lungime/lăţime de 3.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

11.4.2. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic

necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât să se menţină o producţie constantă.

Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric iar instalaţia de dozare trebuie să permită

alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Inginer privind compoziţia mixturii asfaltice, cu

abaterile admise faţă de granulozitatea prescrisă din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).

Tabel 11

Fracţiunea, mm Abateri admise faţă de dozaj, % 25—31,5 ±5 16—25 ±5 8—16 ±5 4—8 ±5 1—4 ±4 0,20—0,63 ±3 0,1—0,2 ±2 0—0,1 ±1,5

11.4.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic

necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor.

11.5. Malaxarea Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie

prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului

înainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi funcţie de tipul de instalaţii de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili

în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt înaintea începerii fabricaţiei.

11.6. Stocarea şi încărcarea mixturilor

La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri speciale pentru evitarea

segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport.

Daca se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit.

Art.12. Autorizarea staţiei de asfalt

Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării,

staţia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.

BULETIN TEHNIC RUTIER

Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va

constata că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele

toleranţelor admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul

funcţionează corespunzător, fără pierderi de materiale.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Condiţia pentru autorizare o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a

depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a

mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa

pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi

îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor

reface înainte de autorizarea staţiei de asfalt de către Inginer.

Art.13. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile rutiere bituminoase va trebui realizată numai

în staţii automate de asfalt.

13.1. O atenţie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conţinutul de liant şi

se va urmări prin, observaţii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod

corespunzător.

13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. şi tabel l, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la

prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:

165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere

bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

Toleranţa admisă a temperaturii bitumului este de +3 C.

Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum de mai multe ori.

Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este

necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se

renunţă la utilizarea lui.

13.2. Încălzirea agregatelor naturale se va face în uscătorul instalaţiei de preparare a mixturilor

asfaltice.

Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. şi tabel l, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie

între următoarele valori:

170°C ... 190°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

165°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere


Se interzice încălzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderea liantului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Conţinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5% şi trebuie verificat

cel puţin odată pe zi.

13.3. După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile

instalaţiei apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite şi se introduc în malaxor unde se amestecă, cu

filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil şi se continuă amestecarea.

Durata de amestecare este în funcţie de tipul instalaţiei şi trebuie să fie suficientă pentru

realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bitumirios.

13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. şi tabel l, temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din

malaxor trebuie să fie între următoarele valori:

160°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;

155°C ... 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţiior rutiere


Toleranţa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +5%.

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor ya fi stabilită astfel ca, ţinând seama de

răcirea care are loc în timpii transportului şi a aşteptărilor în condiţiile climatice concrete, să se asigure

temperatura cerută la aşteraerea şi compactarea mixturii.

Art.14. Reglarea instalaţiei de preparare a mixturiloi asfaltice

14.1 Înainte de autorizarea staţiei de asfalt, predozatoarele instalaţiei de preparare a mixturilor

asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de

agregate naturale obţinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă din tabelul

11.

14.2 După autorizarea staţiei de asfalt de către Beneficiarul lucrării, Antreprenorul trece la

operaţiuni de reglare şi etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate;

- calibrarea dozatorului pentru liant;

- calibrarea dozatorului pentru filer;

- a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor;

- verificarea ecranului dozatorului;

- verificarea funcţionării malaxorului.

14.3 Autorizaţia de punere în exploatare va fi dată de Inginer după ce va constata că debitele

fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris în limitele toleranţelor admise.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

14.4 Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc

defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să

supună din nou aprobării Beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.

14.5 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a

personalului care-1 deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de

punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaţiei.

Art.15, Controlul fabricaţiei

Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în

timpul execuţiei şi verificări în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenţa menţionată în tabelul

12. Tabel 12

Categoria controlului Faza Natura controlului sau verificării A B C

Frecvenţa controlului sau a verificării

Studiu Studiul compoziţiei mixturii

x Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x

Înaintea începerii fabricaţiei fiecărui tip de mixtură

Încadrarea agregatelor în zona de granulozitate indicată în caietul de sarcini pentru tipul de mixtură asfaltică proiectat, inclusiv starea de curăţănie (conţinut de impurităţi) a agregatelor

x

La începutul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizează alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor x Permanent Temperatura agregatelor naturale uscate şi incălzite la ieşirea din toba de uscare

x Permanent

Funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare x

La începutul fiecărei zi de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admisibile la conţinutul de liant)

x

Zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x

În fiecare oră a programului de lucru

Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

x Zilnic, prin extracţii

Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator, cu toleranţele admise indicate în tabelul 11 şi la pct+ul 10.2.2 din caietul de sarcini

x Zilnic

Execuţie

Caracteristicile fizico-mecanice: x Câte o probă de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

stabilitatea la 60C Indicele de curgere Fluaj Densitatea aparentă Marshall Absorţia de apă Marshall

20 kg la fiecare 200-400 to de mixtură, în funcţie de productivitatea staţiei

4 MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

Art.16. Transportul mixturilor asfaltice

16.1. Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu

bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curăţate de

orice corp străin şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata

de peste 30 minute,indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10°C...+15°C),

autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină,

păcură, etc.) este interzisă.

16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalaţiei de

preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de

execuţie a îmbrăcăminţi.

Art.17. Lucrări pregătitoare

17.1. Pregătirea stratului suport

17.1.1. Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. Materialele neaderente,

praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat.

În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură, urmărindu-se degajarea

pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

17.1.2. După curăţare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform

proiectului de execuţie.

În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminţi existente, aducerea acestuia la

cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat;de egalizare

din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform, prevederilor din proiectul de execuţie.

17.1.3, Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa stratului suport.

17. l .4. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.

17.2. Amorsarea

17.2. l. La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul

suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant

pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.

17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:

pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din

îmbrăcăminţi asfaltice existente;

pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de

trei zile de la execuţia stratului de legătură.

După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei bituminoase.

17.2.3. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea

amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/mp.

Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea

aşternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

17.2.4 Amorsarea se va face în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m.

17.2.5 La îmbrăcăminţile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam

cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile

se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic, în cazul

în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă. acoperirea totală a

zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2

cm.

Punerea în lucru a geogrilelor şi/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform

revederilor din Anexa nr. 4 şi Anexa nr 5.

Art.18. Aşternerea

18.1. Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi

atmosferice de peste lOoC, în condiţiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aşteraerea se

face până la 15 septembrie.

18.2 Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare

prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I; II şi III şi care

asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (zona casetelor) aşternerea

mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat

şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

18.3 În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120oC, se procedează la scoaterea

acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează

resturile de mixturi, rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăţirea buncărului şi grinzii

vibratoare a repartizatorului.

Această operaţie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura

asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct.

18.10.

18.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare,

în funcţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 13. Tabel 13

Temperature mixturii asfaltice la compactare C, mm Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la aşternere C Început Sfârşit

D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100

Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului.

Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 13 vor fi refuzate şi

evacuate urgent din şantier.

În acelaşi fel se va proceda şi cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, ca

urmare a unei întreruperi accidentale.

18.5. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al

grosimii cât şi cel al afânării.

Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,

Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor

longitudinale ce urmează să fie executate.

18.6 Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul

de prescripţii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector

experimental.

18.7 Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la

staţie şi cât se poate de constantă ca să se evite total întreruperile.

18.8 Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele

denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de

compactare.

18.9 În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură

necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

18.10. La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase o atenţie deosebită se va acorda realizării

rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru,

longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie

verticală, în cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai

este necesară.

Suprafaţa nou creată prin tăiere va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se aşterne,

depăşind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă,

astfel încât să apară rostul, operaţie după care se efectuează compactarea pe noua bandă.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10

cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos

sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.

18.11. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului

se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului

strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. în plan liniile de

decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o

amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior

al ambelor straturi (nou şi existent).

Art.19. Compactarea

19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure

caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare

strat în parte.

Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi

compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină un

grad de compactare conform tabelului 15.

19.2. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector

experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele

acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte.

Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă,

utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.

Încercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate

cere intervenţia unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala

Antreprenorului.

Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:

sarcina şi alte specificaţii tehnice ale fiecărui utilaj;

planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în

fiecare punct al stratului;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

viteza de mers a fiecărui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului;

- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în articolul

precedent.

19.3. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe

sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la pct. 18.1.

19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se

consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 14.

Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.

Tabel 14

Ateliere de compactare A B Compactor cu pneuri de 160 KN

Compactor cu rulouri netede de 120 KN

Compactor cu rulouri netede de 120 KN

Tipul stratului

Număr de treceri Strat de uzură 10 4 12 Strat de legătură 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea Antreprenorului cu

compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere-compactare.

19.5 Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel încât să se

obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare.

19.6 Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului

dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita

vălurirea îmbrăcăminţii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile

inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de

vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

19.7 Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă,, iar micile denivelări care apar pe

suprafaţa îmbrăcăminţii vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea

benzii.

19.8 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.

Art.20. Tratarea suprafeţei îmbrăcămintei

Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

umbrite şi cu umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafaţa îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta

realizându-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60%

bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) şi răspândire de

nisip 0...4 mm cu un conţinut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm, în următoarele cantităţi:

a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;

- răspândire de nisip (de preferinţă de concasaj) 3...5 kg/mp;

b. - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8-1) kg/mp;

- răspândire nisip 3...5 kg/mp.

Art.21. Controlul punerii în operă

21.1. În cursul execuţiei îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecvenţa

menţionată mai jos următoarele:

- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv;

- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi;

- modul de compactare: zilnic;

- modul de execuţie a rosturilor: zilnic.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall

prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare

200...400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcţie de productivitatea instalaţiei.

Verificarea calităţii stratului bituminos executat se va face pe o placă de minimum (40x40) cm

pentru fiecare 7.000 m2 suprafaţă executată (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina

următoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură:

- densitatea aparentă

- absorbţia de apă

- gradul de compactare

- aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 15

Tabel 15

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparentă, kg/m3, min

Absorţia de apă, % vol

Grad de compactare, %, min

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8 MASF 16

2300 2--6 97


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Beton asfaltic rugos: BAR 16 m 2300 BAR 16 a, BAR 16 2250

4--7 96

Beton asfaltic bogat în criblură: BA 16m 2300 BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16

2250 2--6 96

Beton asfaltic deschis: BAD 25 m 2250 BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

2200 3--8 96

la MASF 8, MASF 16 şi mixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasă tehnică a

drumului I, II şi categoria tehnică a străzii, I, II:

rezistenţa la deformaţii permanente.

Rezistenţa la deformaţii permanente se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la

ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 45°C pentru zona climaterică rece şi respectiv de

60°C pentru zona climaterică caldă conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare.

Valorile admisibile în funcţie de trafic sunt prezentate în tabelul 16. Tabel 16

Viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm/h, max

Adâncimea făgaşului, mm, max

Temperatura Temperatura Numărul mediu de vehicule1)

45C 60C 45C 60C <1500 6,0 8,0 6,0 9,0 1500-3000 4,0 6,0 5,0 8,0 3000-6000 2,0 3,5 4,0 7,0 >6000 <2,0 < < <

Notă: Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h calculate, pentru traficul de perspectivă

21.4. Controlul compactării

21.4.1. În cursul execuţiei compactării, Antreprenorul trebuie să vegheze în permanenţă la:

etapele execuţiei să fie cele stabilite la încercări;

utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuă şi

regulată;

- elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers,

viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să

fie respectate cu stricteţe.

Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din partea

Antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când Antreprenorul va lua măsurile necesare de

remediere.

21.4.2. Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase, se va determina de către

Antreprenor, pe tot parcursul execuţiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate din probe

intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densităţii aparente pe

plăcuţe sau carote şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

prelevată de la malaxor sau aşternere (înainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din

strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiţi în laborator, din aceeaşi mixtură

asfaltică.

În cazul analizelor de laborator se determină densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de

compactare al mixturilor asfaltice diri care sunt realizate îmbrăcăminţile. Determinările se vor .face

conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau în prezenţa delegatului Antreprenorului şi Beneficiarului, la aproximativ l m

de la marginea îmbrăcâminţii, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să prezinte cât mai

corect aspectul calitativ al îmbrăcăminţii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile, stabilite de Inginer

sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.

Condiţiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 15.

21.5. Reglarea nivelmentului

Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere

independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe corespunzătoare a

fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre

profilele- transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de

legătură şi/sau de uzură) este +/- 1,5 cm.

Dacă toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată

convenabilă.

5 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE

Art.22. Caracteristicile suprafeţei îmbrăcămintei

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 17

Tabel 17

Caracteristica Condiţii de admisibilitate

Metoda de încercare

Planeitatea în profil longitudinal1) Indice de planeitate, IRI, m/km: drumuri de clasă tehnică I-II drumuri de clasă tehnică III drumuri de clasă tehnică IV drumuri de clasă tehnică V

≤ 2,5 ≤ 3,5 ≤ 4,5 ≤ 5,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurători cu analizatorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea în profil longitudinal1) SR 174-2


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm: drumuri de clasă tehnică I şi strări de categoria tehnică I-III drumuri de clasă tehnică II şi străzi de categoria tehnică IV în alte zone decât cele din zona rigolelor drumuri de clasă tehnică III-V

≤ 0,7 ≤ 0,6 ≤ 0,55

Rugozitatea2) Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT: drumuri de clasă tehnică I-II drumuri de clasă tehnică III drumuri de clasă tehnică IV-V

> 80 > 70 > 60

Rugozitatea geometrică, HS, mm : drumuri de clasă tehnică I-II drumuri de clasă tehnică III drumuri de clasă tehnică IV-V

> 80 > 70 > 60

STAS 8849

Coeficient de frecare (µGT) : drumuri de clasă tehnică I-II drumuri de clasă tehnică III-V

≥ 0,95 ≥ 0,7

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură Gip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

Vizual

NOTE l - Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate

IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se verifică în axă la drumuri şi în axă şi la

rigole la străzi.

2 - Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozităţii

geometrice HS. În caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafeţei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la

execuţia acestora, înainte de data recepţiei la terminarea lucrărilor


Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul

suport şi fundaţie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.

23.1 Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect.

Verificarea grosimii îmbrăcăminţii se face în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză

întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de

recepţie prin maximum două sondaje pe km, efectuate la l m de marginea îmbrăcăminţii.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat

în parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.

23.2. Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect.

Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maximum 4-50 mm.

23.3. Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal, sunt indicate în proiect.

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversal pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât

pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la drumuri şi în intervalul +2,5 mm/m pentru

străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

23.4 Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, faţă de cotele profilului

proiectat şi cu condiţia respectării pasului de proiectare prevăzut.


Art.24. Recepţia pe faze determinante

Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legătură şi de

uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu

HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de

MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996.

Art.25. Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de

recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de

documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.

- Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform pct. 20.5.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea

traseului.

La străzi cota în axă de verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe

toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor.

Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii

îmbrăcăminţii.

Evidenta tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţia de control a

recepţiei preliminare.

In perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la

data recepţiei preliminare a îmbrăcăminţii, toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de

către Antreprenor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURĂ DIN BETON ASFALTIC

1. Date generale

Cerinţele suplimentare din această anexă se referă numai la acele materiale (adaosuri) care sunt

încorporate în compoziţia bitumului şi la orice alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească agentul

modificator (polimeri) sau amestecul care conţine bitum modificat.

Alte cerinţe privind aşternerea materialului, etc. se regăsesc în paragrafele respective din Caietul

de sarcini generale. Vor fi analizate următoarele două metode de modificare a compoziţiei bitumului.

(i) agentul modificator este adus pe amplasament şi apoi în staţia de asfalt şi anume în malaxor.

Aditivul va fi introdus în ordine după agregatele concasate şi înainte de bitum precum şi în cantitatea

indicată de fabricant, dar supusă mai întâi aprobării Beneficiarului.

(ii) bitum gata modificat în fabrică şi transportat apoi pe amplasament.

În ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare în legătură cu agentul

modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicată în vederea verificării procesului de

amestecare a aditivului cu bitum şi cu tehnologia de preparare, depozitare şi transport a produsului final

obţinut, adică a bitumului modificat.

În programul său de execuţie a lucrărilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmează

să se facă toate încercările necesare pe probe de bitum, bitum modificat şi mixtură asfaltică, precum şi

perioada de timp necesară considerată rezonabilă pentru aprobarea produsului de către Beneficiar.

2. Caracteristicile materialelor

Aditivul utilizat se va obţine dintr-un agent modificator corespunzător, realizat pe bază de polimeri,

astfel încât după modificare, bitumul modificat rezultat să respecte cerinţele menţionate în tabelul de mai

jos.


Metoda de verificare

Penetraţie la 25C, 1/10 mm 55-70 STAS 42 Punctul de înmuiere, C, min 55 STAS 60 Ductibilitatea la : *13C, cm, min *25C, cm, min

40 100

SR 61

Punct de rupere Fraas, C, max -15 STAS Revenire elastică la 13C, %, min 60 Stabilitate la încălzire în film subţire a bitumului la 163C (metoda TFOT sau RTFOT) : -pierdere de masă, %, max

0,8

Reglementări tehnice în vigoare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

-penetraţie reziduală la 13C,max -creşterea punctului de înmuiere, C, max -ductilitate reziduală la 13C,cm, min -revenire elastică la 13C,%,min

50 9 40 60

Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă) : -particule sub 5µ,%,min

80

Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163C : -diferenţa între punctele de înmuiere, C, max

5

Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85

STAS 10969/3

Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 şi trebuie

să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537 şi condiţiei suplimentare:

- Indice de instabilitate coloidală: maximum 0,5.

Indicele de instabilitate coloidală se determină conform reglementărilor în vigoare.

Polimerii utilizaţi pentru prepararea bitumului modificat folosit la execuţia îmbrăcăminţilor

bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie să fie agrementaţi conform

reglementărilor în vigoare.

Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat

de un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în tabel.

Atât tipul de agent modificator, cât şi procentul necesar, exprimat în greutate, vor fi propuse de

Antreprenor şi apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.

Aprobarea finală intră în sarcina Beneficiarului, care-şi rezervă dreptul de a executa şi alte

încercări pe care le consideră necesare, utilizând propriile sale echipamente, în vederea obţinerii unor

rezultate cât mai exacte în ceea ce priveşte calitatea bitumului modificat propus.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se

încadreze în limitele din tabelul de mai jos

Tipul mixturi asfaltice Caracteristica

BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall : Stabilitate (S) la 60C, KN, min Indice de curgere (I) la 60C, min Densitate aparentă, kg/m3, min Absorţie de apă, % vol

10,0 2,0 - 3,5 2350 2 - 5

10,0 2,0 - 3,5 2350 3 - 5

8,0 2,0 - 3,5 2300 3 - 6

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu presa de compactare giratorie : Volum de goluri la 80 de giraţii,%, max Volum de goluri la 120 de giraţii,%,max

5,0 --

5,0 --

-- 9,5

Rezistenţa la deformaţii permanente Fluaj dinamic la 40C şi 1800 pulsuri, 10-4mm, max

2900 2800 ---

Modulul de elasticitate la 15C, Mpa, min 4500 4500 4000 Rezistenţa la oboseală : numărul de cicluri până la fisurare, la 15C, min

-- -- 4 x 103

NOTA:

Epruvetele de laborator necesare încercărilor vor fi realizate în conformitate cu cerinţele din STAS


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

1338/1 şi STAS 1338/2, cu excepţia cerinţelor privind temperatura amestecului şi temperatura formelor de

turnare, care trebuie să fie între 170oC şi 180°C;

Încercările se vor executa în conformitate cu cerinţele din STAS 1338/2;

Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a executa cu propriile sale echipamente şialte încercări în

vederea stabilirii efectelor utilizării materialului pe termen lung. Totuşi, rezultatele încercărilor efectuate de

Beneficiar, nu vor fi utilizate în scopul luării deciziei de acceptare sau nu a materialelor şi a calităţii

execuţiei lucrărilor,conform condiţiilor contractului, dar pot să contribuie la adoptarea unor modificări faţă

de soluţiile menţionate în Caietele de sarcini, modificări ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor

Ordine de modificare). Încercările ce pot fi executate de Beneficiar, sunt următoarele:

Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenţa la formarea făgaşelor) la 60C, la 30000 cicluri (%) max.8

Proiect de norme franţuzeşti NF 98 141

Rezistenţa la oboseală la 10C, 25 Hz, E6 (10-6) min.100 Metoda LPcPC

Costul tuturor încercărilor, efectuate atât în Romania, cât şi în laboratoarele aflate în străinătate,

va fi suportat de Antreprenor

3. Operaţiunile de transport, depozitare şi amestecare

Operaţiunile de transport şi depozitare se referă la bitumul modificat produs în fabrică.

Transportul

La începutul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160°C. Bitumul modificat va fi

transportat în condiţii corespunzătoare de la fabrică până pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi

containere izolate termic.

Depozitarea

Bitumul modificat pe bază de polimeri va fi depozitat în containere speciale, aşezate pe verticală

şi care se rotesc cu o viteză adecvată, pentru a împiedica apariţia separării materialelor componente.

Temperatura de depozitare va fi de 140°C. Temperatura va fi urmărită permanent, prin

intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate în orice moment de personalul angajat de

Beneficiar. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie să fie egală cel puţin cu cantitatea medie

prevăzută a fi consumată zilnic.

4. Controlul calităţii operaţiunilor de obţinere a bitumului modificat pe amplasament

În timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate

următoarele:

(i) Temperatura de amestecare;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

(ii) Dozajul aditivului pe bază de polimeri;

(iii) Omogenitatea bitumului modificat obţinut.

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestată prin eliberarea unui certificat de calitate.

Acesta va fi eliberat după efectuarea analizelor şi încercărilor de către un laborator aprobat.

ANEXA NR. 2 MIXTURĂ ASFALTICĂ STABILIZATĂ CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1.Principiul metodei

Se determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip

MASF 8 şi tip MASF 16, în prezenţa temperaturilor ridicate.

2. Aparatura

- etupă care asigură temperatura de 170°+2°C;

- balanţă cu exactitatea de 0, l g;

- pahar Berzelius;

- capsulă de porţelan;

- sticlă de ceas.

3. Pregătirea probei de mixtură asfaltică tip masf

Se prepară în laborator o cantitate de aproximativ l kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura

de 150°C.

4. Mod de lucru

Proba de mixtură asfaltică se cântăreşte cu exactitate de 0,1 g şi se introduce într-un pahar

Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170°C.

Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în

etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de (170+2)°C, şi se menţine la această temperatură timp de (l

h + l min).

Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de

porţerlan, cântărită în prealabil.

Se cântăreşte capsula de porţelan cu mixtură asfaltică şi se Determină, prin diferenţă, cantitatea

de material fixat pe pereţii paharului Berzelius.

5. Exprimarea rezultatelor

5.1. Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereţii paharului Berzelius, cu relaţia :


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

în care :

m1 – masa mixturii asfaltice introdusă în paharul Berzelius, în grame;

m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de porţelan, în grame.

5.2. Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire

(m) şi după răsturnarea mixturii asfaltice (m’ ) şi a masei iniţiale a probei de mixtură asfaltică (m1).

Procentul de material aderent la pereţii paharului Berzelius, se calculează cu relaţia:

5.3. Rezultatul este media a două determinări

6. Interpretarea rezultatelor

În funcţie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereţii paharului Berzelius, calitatea

mixturii asfaltice se apreciază astfel:

p < 0,2 % bună

p = 0,2 % acceptabilă

ANEXA NR. 3 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea in categorii a drumurilor de interes naţional.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de

nr. 411/1112/2000 instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de

publicat în MO 397/24.08.2000 lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.




Piese scrise

si desenate








OHSAS18001



Ordin AND nr. 11611999 - Instrucţiuni proprii de : securitatea muncii pentru lucrări de



AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre

de celuloză, destinate executării îmbrăcăminţilor bituminoase rutiere.

AND 549 - Normativ privind îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald,

realizate cu bitum modificat cu polimeri.

AND 553 - Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la

cald realizate din mixtură asfaltică, cu bitum aditivat.

AND 559 - Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la

cald, realizate din mixturi asfaitice cu bitum aditivat.

III. STANDARDE

STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetraţiei.

STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă

SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilităţii.

STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.

SR 174-1 - Lucrări de drumuri, îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.


SR 174-2+ - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase

SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea

în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.


SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii

tehnice de calitate.

SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.

STAS 863 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

SR EN 933-2 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.

Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor.

STAS 1338/2 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Metode de determinare şi încercare.

STAS 1338/3 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor.


calitate.

STAS 8849 - Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţelor de rulare. Metode de măsurare.

STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri.

STAS 10.969/3 - Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele

naturale. Metoda de determinare cantitativă.

SREN 12.697-1 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

+ SR EN 12.697-1/AC Partea l: Conţinutul de bitum solubil

SR EN 12.697-3 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

+ SR EN 12.697-3/AC Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.

SREN 12.697-4 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

+ SR EN 12.697-4/AC Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracţionare.

SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 27: Prelevarea probelor.

SREN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a

compoziţiei granulometrice.

ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA ÎMBRÂCĂMINŢILE RUTIERE BITUMINOASE

1.Date generale

Înainte de aşternerea geogrilelor, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeţelor pe care

urmează să se aplice geogrilele.

Nu va fi permisă circulaţia nici unui tip de vehicule direct pe suprafaţa geogrilelor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2. Metode de aşternere

2.1. Pregătirea suprafeţei

Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Neregularităţile suprafeţei

mai mari de 10 mm atât pe direcţie transversală cât şi pe direcţie longitudinală, constatate în urma

măsurătorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca şi crăpăturile cu o lăţime mai mare

de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin.

O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor asfaltice pe care degradările sunt

răspândite, sau în cazul în care aceasta metodă este indicată în proiect, .constă în aşternerea unui strat

asfaltic de egalizare, cu grosimea minimă de 20 mm şi care va fi aşternut înainte de amplasarea geogrilei.

Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată. Acest lucru se realizează prin

îndepărtarea materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Aşternerea geogrilelor

Pe suprafaţa pe care urmează să se aştearnă geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur,

încălzit la maximum 150°C, sau o emulsie bituminoasă cu concentraţia de 0,8-1,2 l/m2, încălzită tot la

o temperatură maximă de 150°C.

Cantitatea de bitum se va corecta în funcţie de tipul materialului aprovizionat.

Lăţimea de aplicare este conform proiectului.

Suprapunerea fâşiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.

Aşternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material

geosintetic, existând anumite particularităţi de aşternere.

Se va aşterne apoi stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, cu interzicerea totală a

circulaţiei directă pe materialul geosintetic.

3. Caracteristicile materialului

Materialul din care se execută geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180°C.

Rezistenţa la tracţiune va fi de 30 kN/m +1%, măsurată atât pe direcţie longitudinală cât şi pe

direcţie transversală.

Alungirea maximă a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.

Grosimea materialului nu va depăşi 3,5 mm.

4. Aprobarea materialului utilizat

Antreprenorul va aduce la cunoştinţa Beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de

geogrile. În acest scop. Antreprenorul va supune aprobării Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe

materialul respectiv precum şi caracteristicile tehnice ale materialului propus şi va solicita de la Inginer


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

aprobarea în scris a materialului, înainte de procurarea şi aducerea acestuia pe amplasament.

În cazul în care crede de cuviinţă, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor încercări

suplimentare realizate într-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.

Costul aferent acestor încercări va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul răspunde de înaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul

utilizat, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu turnarea suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.

ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE ŞI MATERIALE GEOTEXTILE) LA ÎMBRĂCĂMINŢILE RUTIERE BITUMINOASE

1.Date generale

Înainte de aşternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate măsuri speciale de pregătire

a suprafeţei suport.

Numai utilajele prevăzute cu pneuri vor fi admise pe suprafaţa neprotejată a materialului geotextil

combinat, în consecinţă, este permisă aşternerea stratului următor de binder asfaltic sau a stratului de

bază, fără a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. Metode de aşternere

2.1. Pregătirea suprafeţei

Vor trebui luate măsuri ca marginile drumului existent să fie drepte şi paralele cu axul drumului.

Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularizaţi. Denivelările longitudinale

sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorii acestora cu un dreptar standard 3 m

lungime, sau crăpăturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum

şi nisip fin sau a altor materiale corespunzătoare.

O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor mai degradate, sau în cazul în care

această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat de asfalt de egalizare, care

trebuie să aibă o grosime minimă de 20 mm şi care va fi turnat înainte de aplicarea materialului geotextil

combinat.

Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor

străine, cum ar fi particulele de praf sau altele

2.2. Aşternerea materialului geotextil combinat

Pe suprafaţa suport obţinută aşa cum s-a menţionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit

la o temperatură de 150°C (sau o emulsie bituminoasă) cu concentraţia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se

aplică succesiv, pe câte o fâşie cu o lăţime de 0,30 m, materialul geotextil fiind aşezat cu faţa în jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dacă apare o cantitate de bitum în exces,

aceasta va fi îndepărtată prin periere.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.

Stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, se va aşterne reducând numărul de

accelerări şi frânări ca şi numărul operaţiilor de schimbare a direcţiei de deplasare a utilajelor care

acţionează direct pe suprafaţa neprotejată de material geotextil. Temperatura maximă de aşternere va fi

de 150°C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie să acopere în întregime materialul geotextil pentru a

permite derularea în continuare a sulurilor de material şi pentru a asigura suprafaţa minimă de

suprapunere a straturilor de material.

3. Caracteristicile materialelor

Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilenă 100%.

În cazul geogrilelor, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

(i) Rezistenţa maximă la tracţiune a geogrilei pe direcţie longitudinală şi transversală va fi de

minimum 30 kN/m;

(ii) Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,400 kg/m2;

(iii) Alungirea maximă la curgere a materialului va fi de 11%;

(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare şi vor avea aceeaşi grosime ca şi materialul pe

ambele direcţii (grosime nominală de 3,5 mm).

În cazul materialului geotextil, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

(i) Materialul realizat din polipropilenă va avea o structură neţesută şi perforată;

(ii) Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maximă de 0,160

kg/m2;

(iii) Rezistenţa la rupere va fi de minimum 7 kN/m.

4. Aprobarea materialului utilizat

Antreprenorul va aduce la cunoştinţa Beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de

geogrile şi va supune aprobării Beneficiarului rezultatele încercărilor şi caracteristicile tehnice ale

materialului propus, solicitând aprobarea în scris a Beneficiarului înainte de procurarea materialului

respectiv, în vederea utilizării acestuia pe amplasament.

Beneficiarul poate solicita în cazul în care crede că este necesar, efectuarea unor încercări

suplimentare în laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.

Costul aferent acestor încercări suplimentare va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul răspunde de înaintarea la timp a propunerilor sale, astfel încât să nu apară

întârzieri în legătură cu operaţiile de turnare a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI

Art.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din

STAS 1139 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20. Tabel 20

Tipul Mărimea Lăţimea 6±2

Înălţimea 4±5 Lungimea 1±5

Observaţii

A B I P

A2 B3 I P

200 100 300 600

300 170 300 300

1000 ;330 750 ;500 600 400

Utilizat la trotuare Utilizate la drenările spaţiilor verzi încadramente laterale, etc Utilizate la intrări Carosabile

NOTĂ : Toate dimensiunile sunt în mm

14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în

tabelul 21. Tabel 21

Caracteristici mecanice Condiţii de admisibilitate Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A şi B kgf/cmp

40

Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500 mm kgf/cmp

30

Rezistenţa la uzură mm max 1,3 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ La 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără să

apară fisuri sau ştirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22. Tabel 22

Denumirea defectului Condiţii de admisibilitate Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3 Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max 3 Stirbituri, mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit

la 25% din probă cu lungimea de max 3 mm şi adâncimea de max. 2 mm

Crăpături Nu se admit

Art.43. MONTAREA BORDURILOR

43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m.

43.2. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă

este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.

În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze

diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire

sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.

43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de

minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi

dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să

asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.

43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.

43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile

stabilite prin detaliile de execuţie.

43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de

cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE

SUPRAFAŢĂ

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI


1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea

apelor de suprafaţă şi anume:

- şanţuri la marginea platformei;

- şanţuri de gardă;

- rigole la marginea platformei;

- rigole la bordura trotuarului;

- rigole de acostament;

- casiuri;

- lucrări de canalizare;

- canale de evacuare;

- puţuri absorbante;

- drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului.

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi

controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de execuţie.

1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

- podurile şi podeţele;

- lucrările de amenajare şi corectare a torenţilor;

- lucrările de canalizare pentru ape uzate şi de suprafaţă.


2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi

determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini

Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor necesare ce se impun.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

PARTEA I NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

Art.3. Cimenturi

3.1. Cimenturile pentru mortare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare

în România.

3.2. La prepararea betoanelor şi a mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de

ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1:2002;

- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1:2002;

- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1:2002;

- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011:1996.

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrările expuse la îngheţ-dezgheţ în

stare saturată cu apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafaţă este arătat în

tabelul l pentru betoane şi în tabelul 2 pentru mortare de ciment.

TABEL 1

Tipul de ciment Nr. crt.

Condiţiile de execuţie sau caracteristicile elementelor

Clasa betonului Tipul de beton

P40 Pa35 M30 Hz35

1 Elemente sau construcţii cu gropi mai mici de 1,5 m

C 12/15 C16/20-C25/30

oricare oricare

I U

R R

U I

I I

2 Elemente sau construcţii masive având grosimea egală sau mai mare de 1,5 m

C 12/15 C16/20-C25/30

oricare oricare

I U

R U

U I

U R

3 Elemente sau construcţii din betoane superioare

C28/35≥C16/20 oricare oricare

U U

I I

I I

I I

NOTĂ: R - ciment indicat a se utiliza

U – ciment utilizat în locul celui indicat

I – ciment a cărui utilizare nu este recomandată din considerente tehnice sau economice

TABEL 2

Tipul de ciment Nr. Tipul de mortar

Indicat a se utiliza Utilizabil în lipsa celui indicat

1 Mortar de zidărie sau tencuială de marca 50

F 25 M 30

2 Idem de marca 100 M 30 Pa 35

3 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

Ps 35 M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie să satisfacă condiţiile arătate în tabelul 3.

3.5. Pentru lucrări în contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

utiliza cimenturi adaptate acestor medii a căror clasă minimală va fi precizată prin caietul de sarcini

speciale în funcţie de lucrare.

TABEL 3

Condiţii de admisibilitate Caracteristici

P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 Începutul prizei 1 h 1 h 1 h 1 h 30’ Sfârşitul prizei <10 h <10 h <10 h <10h30’ Constante de volum pe turte Să nu se prezinte încovoieri sau crăpături Rezistenţa la întindere din încovoiere minim N/mm2 -la 2 zile -la 7 zile -la 28 zile

3,0 --- 5,0

--- --- ---

--- --- ---

--- 4,0 5,0

Constante de volum Le Chatelier Mărimea volumul < 10 mm Rezistenţe la compresiune min N/mm2 : -la 2 zile -la 7 zile -la 28 zile

17 --- 40

10 --- 35

--- 15 30

--- 20 35

3.6. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă

prevederilor standardelor respective.

3.7. În timpul transportului de la fabrică la şantier (sau depozit intermediar), manipulării şi

depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificări cu corpuri străine.

3.8. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de

calitate.

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către

producător.

3.10. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după

verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective,

vor fi declasate şi utilizate corespunzător.

Cimentul care se constata că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea

betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Controlul calităţii cimentului de către Executant se face în conformitate cu prevederile tabelului 23.

Art.4. Agregate

4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale

- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7;

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8;

- piatră spartă 8-25 sau 8-40 mm.

4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se

interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

4.3. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.

4.4. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.

4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe bază de prescripţii speciale.

4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trebuie să

îndeplinească condiţiile din tabelul 4.

TABEL 4

Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate

Observaţii

Forma granulelor b/2 c/2

0,66 0,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o încercare prealabilă a betonului

4.7. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile

din tabelul 5. TABEL 5

Condiţii de admisibilitate Denumirea impurităţii Nisip natural sau de

concasaj Pietriş sau piatră spartă

Corpuri străine – resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mică % max Cărbune % max Humus(culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) Argilă în bucăţi % max Părţi levigabile % max Sulfaţi sau sulfuri

Nu se admit Nu se admit 1 0,5 Galbenă 1 2 Nu se admit

Nu se admit Nu se admit --- --- Galbenă 0,25 0,5 Nu se admit

Observaţii: În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi

pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.

4.8 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor să îndeplinească condiţiile de admisibilitate

indicate în tabelul 6.

TABEL 6

Caracteristici fizico-mecanice Condiţii de admisibilitate Densitate aparentă, kg/m3, min Densitate în grămadă în stare uscată şi afânată kg/m3, min

1800 1200


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Porozitate totală pentru piatră spartă % max Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă max Volum de goluri în stare afânată pentru : - nisip, % max - pietriş, % max - piatră spartă, % max Rezistenţa la strivire % - în stare saturată, min - în stare uscată, min Coeficient de înmuiere după saturare, min Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri în stare saturată N/mm2, min Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de masa iniţială, % max

2 2 40 45 55 60 15 0,80 90 10

4.9. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în

granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească

10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 d max.

4.10 Granulozitatea nisipului este dată în tabelul 7.

4.11 In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească condiţiile

din tabelul 8.

TABEL 7

Treceri, în % prin sita sau ciurul de : Sortul de nisip 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0 0-2 min max 0,3 min max 0,7 min max

--- --- 5 30 2 21

10 50 --- --- --- ---

45 85 35 75 20 70

90 100 --- --- --- ---

--- --- 90 100 56 87

--- --- --- --- 100 100

TABEL 8

Treceri, în % prin sita sau ciurul de : Balastul pentru betoane

3,15 5 16 20 d max

0-31 min max 0-71 min max 0-40 min max 0,63 min max

20 50 10 30 --- --- --- ---

--- --- --- --- 30 60 25 25

55 85 35 65 --- --- --- ---

--- --- --- --- 55 85 45 80

80 100 80 100 80 100 80 100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi

constanta calităţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au

arătat că acestea sunt corespunzătoare.

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii

care să le ferească de impurificare.

4.14. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se face în conformitate cu prevederile


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

tabelului 19.

4.15. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Art.5. Apă

5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică sau

din alta sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în tabelul 9

conform SR EN 1008:2003.

Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008:2003. Verificarea se va face de

către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.

5.2 În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,

uleiuri vegetale, argile, etc.

TABEL 9

Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate Conţinut total de săruri gr/l max Sulfaţi gr. SO42 / litru max Substanţe organice gr / litru max Cloruri gr. CL / litru max Azotaţi gr. NO3 / dm3 max Magneziu gr. Mg2 / dm3 max Materii în suspensie gr. max

4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3

Art.6. Oţel beton

6.1. Armăturile pentru beton armat pe şantier sau elementele prefabricate din beton armat

realizate pe şantier se vor realiza din oţel beton cu profil neted OL 37 sau din oţel beton cu profil periodic

PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oţeluri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice

prevăzute în STAS 438-1:1989.

6.2. La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producător.

6.3. Oţelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.

6.4. Suprafeţele de stocare trebuie să fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu

materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

6.5. Armăturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un

element să nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulării.

6.6. Controlul calităţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

BRUTĂ ŞI BOLOVANI

Art.7. Nisip pentru pereuri uscate

7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie

să aibă conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm de max. 12%.

7.2. Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

Art.8. Piatră brută pentru pereuri şi zidării

8.1 Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de

dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi compoziţia

mineralogică, să aibă o structură compactă.

8.2 Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespundă prevederilor din tabelul 10.

TABEL 10

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată, N/mm2 min Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ : - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatră spartă % max - coeficient de înmuiere pe epruvete % max

80 0,3 25

8.3. Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 11

TABEL 11

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Forma Înălţimea, mm Dimensiunile bazei, mm: - lungime - lăţime Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, % max

Neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau de o pană 140 – 180 egală sai mai mare ca înălţimea 80 – 150 15

8.4. Piatra brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din carieră având

dimensiunea minimă de cel puţin 100 mm şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.

8.5. Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatră brută stratificată care are două feţe

aproximativ paralele.

8.6. Pentru zidăria de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul

de mare; cu muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lungă să depăşească mai mult

de 11 dimensiunea celei mai mari.

Art.9. Bolovani pentru pereuri şi zidării

9.1 Bolovani de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structură şi

compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

9.2 Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:

- rezistenţele la sfărâmare prin compresiune min. 60%

- rezistenţa la uzura cu maşina Deval min. 11.

9.3 Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabelul 12.

TABEL 12

Dimensiuni Condiţii de admisibilitate - lungime, lăţime a feţei, mm - înălţime - piatră necorespunzătoare dimensiunilor % din masă max

80 – 140 120 – 160 15

9.4. Bolovanii folosiţi la zidării au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80...200 mm.

CAPITOLUL IV MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI

Art.10. Material pentru filtre

10.1. Ca material drenant se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de

nisip (EN) superior lui 40.

10.2. Balastul trebuie să fie curat, să nu conţină elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie să

aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpina contaminarea lui de către terenul natural prin

antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se supună regulei filtrelor lui

TERZAGHI.

D15 >4 d85

unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant

d 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor

10.3. Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662:2002 aşezat în zona tubului perforat al drenului de

adâncime.

10.4. Ca filtru invers se foloseşte geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă

prevederilor "Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.

Art.11. Tuburi pentru drenuri

11.1. Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri se potfolosi:

- tuburi rigide de policlorură de vinil (P.V.C.) STAS 6675-2:1992;

- tuburi de polietilenă (PE);

- tuburi ondulate riflate perforate.

11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul 13.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

TABEL 13

STAS 6675-2:1992 Dimensiuni

Tub PVC rigid Tub PE rigid TUB PVC

Diametrul exterior mm 75 110 75 110 65 80,5 Grosimea nominală mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7 Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170 Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325 Suprafaţa activă cm2/ml

24 - 45 neperforat

24-45 neperforat

24-45 24-45

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate şi

la drenuri forate tubate, învelite în geotextil.

11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau PE. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:

- intrări şi ieşiri din căminele drenurilor;

- la cap de dren;

- la cap de aerisire;

- între chesoane pentru evacuarea apelor.

11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie să fie

într-un număr care să realizeze o suprafaţă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45 cm2 pe ml de tub.

11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu

secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă D=200 mm şi lungime de 1,00 m.

Art.12. Geotextil

12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normele tehnice

privind utilizarea geotextilelor" aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.

12.2. Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele cu

defecte se vor înlătura la punerea în operă.

CAPITOLUL IV MATERIALE PENTRU CANALIZĂRI

Art. 13. Tuburi prefabricate din beton simplu

13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liberă se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu

secţiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de diverse diametre arătate în

tabelele 14 şi 15.

13.2. Folosirea tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufă, pentru îmbinări umede sau uscate, cu

talpă sau fără talpă se va face în funcţie de prevederile proiectului de execuţie şi ale caietului de sarcini

speciale (tabelele 14 şi 15).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare cu diametrul de 500

mm şi 250 mm specificate în tabelul 16.

TABEL 16

Specificaţia tubului

Diametrul interior Lungimea Grosimea

Tubul interior la care se racordează canalul

500 1085 60

Tubul superior 500

700 900 1000

60

Tubul racord 200 --- 26 Cot cu mufă 200 315 26

Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.

13.4. Pentru căminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm

precizate în tabelul 17. TABEL 17

Specificaţia tubului Diametrul Lungimea Grosimea Tubul la partea superioară 1000 1000 140 Tubul la partea superioară 1000 1000 120 Tubul racord 800

1000 500 120

Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.

13.5. Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau

necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308:1981, respectiv STAS 3272:1980,

conform precizărilor din caietul de sarcini speciale.

13.6. Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton

nesclivisit.

Suprafaţa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte.

Pe suprafaţa exterioară se admit mici fisuri de contracţie, distribuite neegal, dacă nu au influenţă

asupra calităţii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g să se obţină un sunet clar, nedogit.

TABEL 14

Tuburi circulare fără talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi uscate

Tuburi circulare cu talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi uscate

Diametrul D Diametrul D

Nominal

Abatere limită

Abatere la perpendic. a suprafeţei

Lungimea Grosimea pereţilor Nominal

Abatere limită

Abatere la perpendic. a suprafeţei

Lungimea

Grosimea pereţilor


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

totale pe axe

totale pe axe

200 ±3 3 26 --- --- --- --- 300 ±4 4 36 300 ±4 4 45 400 ±4 4 42 400 ±4 4 50 500 ±5 5 50 500 ±5 5 58 600 ±6 6

1000 1250 1500 2000 2500 58 --- --- ---

1000 2500

---

TABEL 15

Tuburi circulare fără talpă cu cep şi buză Tuburi circulare cu talpă cu cep şi buză Diametrul D Diametrul D

Nominal Abatere limită

Abatere la perpendic. a suprafeţei totale pe axe

Lungimea Grosimea pereţilor Nominal

Abatere limită

Abatere la perpendic. a suprafeţei totale pe axe

Lungimea

200 ±3 3 26 200 ±3 3 26 160 300 ±4 4 36 300 ±4 4 36 240 400 ±4 4 42 400 ±4 4 42 320 500 ±5 5 50 500 ±5 5 50 400

1000

600 ±6 6

1000

58 450

13.7. Tuburile trebuie să fie impermeabile îndeplinind condiţiile prevăzute în tabelul 18 privind

valoarea medie a pierderilor de apă determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere

de medii cu mai mult de 30%. TABEL 18

Pierderea de apă la presiunea de 5 M (H2O) Diametrul nominal D MM CM/CM lungime (la tuburi întregi)

max CMC/DM2 suprafaţa de încercare

200 300 400 500 600

120 160 210 270 300

1,9 1,7 1,6 1,5 1,5

13.8. Absorbţia totală de apă determinată pe cioburi de tub, va fi de maximum 6%.

13.9. Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28

zile, trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 19.

13.10. În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier se va folosi cimentul cu marca

minimum 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 12620:2003, iar

betonul trebuie să aibă cel puţin clasa C16/20.

TABEL 19

Diametre nominale D, mm Încărcarea minimă P, N/m 200 300 400 500 600

27000 30000 32000 35000 38000


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

13.11. Manipularea şi depozitarea tuburilor se va face cu atenţie, ferindu-le de lovituri şi şocuri.

13.12. Se interzice cu desăvârşire: descărcarea tuburilor prin cădere liberă, manipularea

tuburilor agăţate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cârlige la capetele tubului, ciocnirea

tuburilor între ele sau de alte obiecte.

13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufa (în cazul tuburilor

cu mufă), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.

Depozitarea se face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului de depozitare.

13.14. La transport tuburile se aşează pe suporţi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe

rânduri, suporţii trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte dispozitive

precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării.

13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta şi în poziţia verticală.

13.16. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform

dispoziţiilor legale în vigoare.

13.17. Tuburile se vor transporta după 28 zile de la data când au fost fabricate, iar în cazul când

au fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenţele betonului la

28 zile.

CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE. PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI

Art.14. Borduri de trotuare şi de refugii

14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din

SR EN 1340:2004 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20. TABEL 20

Tipul Mărimea Lăţimea 6±2 Înălţimea 4±5 Lungimea 1±5

Observaţii

A B I P

A2 B3 I P

200 100 300 600

300 170 300 300

1000 ;330 750 ;500 600 400

Utilizat la trotuare Utilizate la drenările spaţiilor verzi încadramente laterale, etc Utilizate la intrări Carosabile

NOTĂ : Toate dimensiunile sunt în mm

14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în

tabelul 21.

TABEL 21

Caracteristici mecanice Condiţii de admisibilitate Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A şi B kgf/cm2

40


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500 mm kgf/cm2

30

Rezistenţa la uzură mm max 1,3

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ La 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără să apară fisuri sau ştirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22. TABEL 22

Denumirea defectului Condiţii de admisibilitate Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3 Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max 3

Stirbituri, mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din probă cu lungimea de max 3 mm şi adâncimea de max. 2 mm

Crăpături Nu se admit

Art.15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz

15.1 La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor

folosi elementele prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS 10796-2:1979 sau

alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe şantier din beton clasa C12/15 respectând întocmai

elementele geometrice date în detaliile de execuţie şi condiţiile impuse în caietul de sarcini speciale.

15.2 În lipsa unor detalii ale proiectului de execuţie, amenajarea şanţurilor poate fi făcută fie cu

elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Beneficiar, fie din beton turnat pe loc a căror

caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR

Art.16. Controlul calităţii materialelor

16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi

încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.

16.2. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind

din fiecare balastieră, carieră sau uzină propusă de Antreprenor. Natura lor şi frecvenţa cu care sunt

efectuate sunt arătate în tabelul 23 completat cu dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatul acestor încercări va trebui să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de

sarcini, eventual completat prin dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.

16.3. Consistenţa încercărilor de reţetă şi frecvenţa lor sunt stabilite pentru fiecare material în

parte în tabelul 23 completat eventual de dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Nici o altă toleranţă decât cele care sunt precizate în prezentul caiet de sarcini, completate

eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisă.

Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în afara

şantierului prin grija Inginerului.

Încercări preliminare şi înainte de utilizare a materialelor TABEL 23

Frecvenţa încercărilor Materialul Încercări sau caracteristici ce se verifică

Metode conform Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

--- La fiecare lot

---

Constanta de volum SR EN 196-3:2006 --- Timpul de priză SR EN 196-3:2006

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puţin de o determinare la 100t, pe o probă medie

---

Rezistenţe mecanice la 2(7) zile Rezistenţe mecanice la 28 zile

SR EN 196-1:2006 O probă la 100t max la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat

---

Ciment

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

SR EN 196-3:2006 --- Două determinari pe siloz sus şi jos


--- La fiecare lot

---

Parte levigabilă SR 667:2000 --- O determinare pe lot de 100 m3

Humus STAS 4606:1980 La schimbarea sursei

---

Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606:1980 --- O determinare pe lot de 100 m3

Granulozitatea sorturilor SR EN 933-1:2002 O probă la maxim 500 mc pentru fiecare sort şi sursă

O determinare pe lot de 100 m3

Echivalentul de nisip SR EN 13242:2003 O determinare pentru fiecare sursă


Agregate

Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles

SR EN 13242:2003 O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort şi sursă

---

Examinarea datelor din certificatul de calitate

--- La fiecare lot aprovizionat

---

Rezistenţa la compresiune a rocii pe epruvete în stare uscată

SR EN 1926:2007 --- O determinare pe lot de 100 m3

Piatră brută pentru pereuri şi zidării de piatră Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ SR EN 12371:2002 --- O determinare

pe lot de 100 m3 Examinarea abaterilor din certificatul de calitate


--- Bolovani pentru pereuri şi zidării

Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Rezistenţa la uzură cu maşina Deval


Apa Analiza chimică SR EN 1008:2003 Pentru apa potabilă nu este cazul. Pentru ape care nu provin din reţeaua publică de apa potabilă o analiză pentru fiecare sursă

Ori de câte ori se schimbă sursa sau când apar condiţii de poluare

Oţel beton

Examinarea datelor din certificatul de calitate

--- La fiecare cantitate aprovizionată

---



---

Echivalentul de nisip SR EN 13242:2003 O determinare pentru fiecare sursă


Material drenant

Granulometrie SR EN 933-1:2002 O probă pentru fiecare sursă




--- Tuburi PVC sau PE pentru drenuri

Suprafaţa activă --- 3 determinări pe fiecare lot aprovizionat

---



---

Dimensiuni (diametre şi grosimi) ecarturi

Determinări obligatorii dacă cantitatea este mai de 100 ml şi pentru fiecare sursă

O serie de determinări pe fiecare lot de 100 m

Tuburi din beton pentru canalizare

Examinarea vizuală a suprafeţelor interioare

--- ---



---

Dimensiuni SR EN 1340:2004 Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursă

O încercare pe fiecare lot de 500 m3

Borduri de trotuare din beton

Rezistenţa la încovoiere SR EN 1340:2004 Idem Idem

PARTEA AII-A MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

CAPITOLUL VIII PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR

Art.17. Pichetarea lucrărilor

17.1. Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor

lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de implementarea

unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.

17.2. Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va

respecta întocmai şi se aproba de către Inginer consemnându-se în registrul de şantier.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art. 18. Execuţia săpăturilor

18.1. Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate

"Bun pentru execuţie". Ele vor fi duse până la cota stabilită de Inginer în timpul execuţiei lucrărilor.

18.2. Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi

a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzurilor) precum

şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzurilor în cazul şanţurilor de

gardă.

18.3. Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii

tranşeei, a înclinării taluzurilor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.

18.4. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente

acestea cad în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

18.5. Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de Beneficiar la o

distanţă, care nu va putea depăşi l km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii

speciale.

18.6. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa

pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului realizând susţineri joantive sau cu

interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de

susţinere.

18.7. Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune

depăşeşte 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat

elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95% din

densitatea optimă uscată, Proctor Normal.

CAPITOLUL IX COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI BETOANELOR

Art.19. Compoziţia şi utilizarea mortarelor

19.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare:

- Mortar M50 - Destinat zidăriilor şi pereurilor din piatră brută sau bolovani având un dozaj de

30 kg ciment la mc de nisip;

- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidării de piatră sau

prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la

mc de nisip.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.20. Prepararea mortarelor de ciment

20. l. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror

capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.

20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă

plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă atunci, în

mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea

continuă, până când mortarul devine perfect omogen. În toate cazurile mortarul trebuie să fie foarte bine

amestecat pentru ca, frământat cu mâna, să formeze un bulgare uşor umezit ce nu curge între degete.

Pentru anumite folosinţe, ca mortare pentru protecţii, pentru matări, ş.a. delegatul clientului poate să

accepte şi alte consistenţe.

20.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca

sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul

proaspăt.

Art.21. Clasificarea şi utilizarea betoanelor

Clasificarea după rezistenţă a betoanelor este indicată în tabelul 24 în care sunt indicate

rezistenţele pe care trebuie să le ateste aceste betoane precum şi consumurile minime de ciment.

TABEL 24

Clasa betonului

Destinaţia betonului Rezistenţa caract. RbK N/mm3

Cantitatea minimă de ciment m3

C 2,8/3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20

Beton de umplutură Beton în fundaţii masive Beton în fundaţii sau elevaţii Beton simplu în elevaţii şi beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat

3,5 5 7,5 10,0 15,0 20,0

115 150 180 240 300 350

Art.22.Compoziţia betoanelor

22.1. Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de

agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă

caietul de sarcini speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate.

Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe

prepararea acestuia de către Antreprenor:

-fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5;

-fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă Inginerul acceptă.

In aceste două cazuri, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului pentru acceptare, într-un

termen de minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betonare, studiul

compoziţiei şi justificările necesare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

22.2. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Codului de Practică

pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 012-99" luând în

considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;

- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;

- rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate,conform tabelului 28.

TABEL 25

Lucrabilitate Nr. crt.

Tipul de elemente de beton Mijloc de transort Notări Tasare cm

1 Fundaţii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

Basculante L 2 3 ±1

2 Idem sau fundaţii de beton armat, tălpi, grinzi pereţi

Autoagitator L 3 8 ± 2

3

Elemente sau monolitizări cu aglomerări de armături sau dificultăţi de compactare cu secţiuni reduse

Idem L 4 12 ± 2

TABEL 26

Apa, l / m2 pentru lucrabilitate Clasa betonului

L 2 L 3 L 4 C 2,8 / 3,5 – C 6 / 7,5 C 8 / 10 – C 20 / 25

160 170

170 185

--- 200

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt arătate în

tabelul 27. TABEL 27

% Treceri în masă prin site sau ciurul de : Agregat Limite

0,2 1 3 7 16 26 31 40 71 A. Pentru betoane de clasa < C 6 / 7,5

0 - 31 max min

10 2

25 18

42 32

60 50

80 70

--- ---

100 95

--- ---

--- ---

0 - 40 max min

10 2

28 16

38 28

52 42

74 64

--- ---

90 82

100 95

--- ---

0 - 70 max min

8 1

18 6

32 13

45 22

16 38

70 50

77 57

84 68

100 95

B. Pentru betoane de clasa ≤ C 12 / 15

0 - 31 max min

8 1

22 14

37 27

55 45

76 66

--- ---

100 95

--- ---

--- ---

0 - 40 max min

8 1

20 12

33 23

47 37

69 59

--- ---

88 80

100 95

--- ---

0 - 70 max min

8 1

18 6

32 13

45 22

61 38

70 50

77 57

84 68

100 95

C. Pentru betoane de clasa > C 16 / 20

0 - 31 max min

7 1

18 10

32 22

50 40

72 62

--- ---

100 95

--- ---

--- ---

0 - 40 max min

6 1

16 8

28 18

42 32

64 54

--- ---

86 78

100 95

--- ---

22.4. Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează:

- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- pentru ansamblul de agregate +/- 2%

- pentru ciment +/- 2%

- pentru apa totală +/- 5%.

Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în

momentul betonării.

Rezistenţele minime la încercările preliminare trebuie să fie conform prevederilor din tabelul 28

TABEL 28

Rezistenţa la compresiune N / mm2 Vârsta

C 8/10 C 12/15 C 16/22 C 18/22,5 7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8 28 zile 18 23,5 29,6 32,0

CAPITOLUL X COFRAJE

Art.23. Cofraje

23.1. Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina

Antreprenorului.

23.2. Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se

deformeze.

23.3. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +/- l cm.Lăţimile

sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să prezinte reduceri mai mari de 5 mm.

23.4. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi

alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximă admisă

în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3 mm.

CAPITOLUL XI OŢEL DE ARMĂTURĂ

Art.24. Fasonarea şi montarea armăturii

24.1. Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi apoi montate în

cofraj.

24.2. Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia Inginerului şi aceasta pentru

închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

24.3. Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonare vor fi protejate împotriva oricărei

deformaţii accidentale, îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă.

24.4. Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de Inginer sau de delegatul

acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca betonarea să


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

nu aibe loc decât după această verificare.

CAPITOLUL XII BETON

Art.25. Prepararea betonului

25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul

betonierei.

Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:

-agregatele cu cele mai rnari dimensiuni;

-cimentul;

-nisipul;

-agregatele cu cele mai mici dimensiuni;

-apa.

25.2. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa verticală l0 tururi

- malaxor cu axa orizontală 20 tururi

- betonieră cu axa orizontală 20 tururi

- betonieră cu axa înclinată 30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.

25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată

ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.

25.4. Utilajele de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele

toleranţelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.

25.5. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de

execuţie.

Art.26. Punerea în operă a betonului

26. l. Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor caietului

de sarcini speciale.

26.2. Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza, Inginerul va fixa un interval maxim

de timp pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operă

în intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a început priza, va fi îndepărtat din şantier.

26.3. Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul

transportului nu a fost amestecat, el poate să fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

26.4. Dacă este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie să fie puse în

operă prin vibrare şi modul cum trebuie să fie făcută această operaţiune.

26.5. La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul şi bine

curăţată. Suprafaţa este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact

cu betonul proaspăt.

26.6. Paramentele necofrate trebuie să prezinte formele şi poziţiile prevăzute în desenele de

execuţie. Ele vor fi reglate şi finisate în timpul turnării fără aport de beton după începerea prizei şi fără

aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obţine corecţia geometrică a suprafeţei va fi vibrat

cu aceleaşi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacă acesta din urmă a fost pus în operă

prin vibrare.

26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili ţinând

seama de situaţia lucrărilor, de grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea

betonului este interzisă sau nu este autorizată decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care

previn degradările de îngheţ.

Aceste mijloace, fie că sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie că sunt convenite pe

şantier cu acordul Inginerului, trebuie să menţină în toate punctele betonului o temperatură de cel puţin

+10° timp de 72 de ore.

Când este posibil să se reia turnarea betonului întreruptă datorită frigului va trebui, în prealabil, să

se demoleze betonul deteriorat şi apoi să se aplice măsurile arătate la pct. 20.5.

26.8. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul

primelor ore să nu depăşească 35°C. Un număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în acest

scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C;

- utilizarea apei reci;

- evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire;

- protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.

Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°, Beneficiarul va

întrerupe betonarea.

26.9. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă. Beneficiarul

va stabili durata tratării pentru fiecare parte a lucrării în funcţie de calitatea betonului şi condiţiile

climatice.

Art.27. Încercarea şi controlul betonului

27.1. În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment,

să ordone încercări de control.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

27.2. Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi

prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de

fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor

încercări:

la 7 zile la 28 zile

- compresiune 3 3

- întindere 3 3

27.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare

acestei vârste Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea

calităţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o nouă

încercare de a relua lucrările de betonare.

Rămâne la latitudinea Inginerului de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de

destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea

astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. El poate subordona

acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă

20%.

27.4. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea să

ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala Antreprenorului.

27.5. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul lui Abrams. Ea va trebui să se situeze

între 0,8-1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător, în caz contrar cantitatea de apă va fi

modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă. Incercarea va putea fi repetată ori de câte ori Inginerul o

va considera necesar.

Art. 28. Toleranţe la lucrările executate din beton

28.1. Toleranţa asupra oricărei dimensiuni măsurată între paramentele opuse sau între muchii

sau între intersecţiile muchiilor este dată în funcţie de această dimensiune în tabelul 29. TABEL 29

Dimensiuni în m Toleranţe în cm 0,10 0,20 0,50 1,00 2,00 5,00

0,5 0,7 1 2 2 3

28.2. Deviere maximă admisă a unui element cu direcţie apropiată de verticală este dată în

funcţie de înălţimea şi natura acestui element de tabelul 30. TABEL 30

Toleranţe în cm Înălţimea în m

a b c 1 2

1,5 2

1,8 2,3

2,3 2,9


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3 5 10

2,2 2,6 3,3

2,7 3,2 4

3,2 4 5

NOTĂ : toleranţe a pentru elemente portante verticale

toleranţe b pentru elemente portante cu fruct

toleranţe c pentru elemente neportante

28.3. Toleranţa de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafeţe plane sau riglete fiind

sau nu cofrată este caracterizată de săgeata maximă admisibilă pe întregul segment de lungime “l” a

acestei munci sau a acestei generatoare. Această săgeată este egală cu cea mai mare dintre valorile :

- l/300 ;

- un centimetru.

CAPITOLUL XIII ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI

Art.29. Zidării din piatră brută sau bolovani

29.1. În momentul folosirii, piatra brută trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile

de piatră brută sunt în prealabil stropite cu apă, din abundenţă.

29.2. Înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe

platformă de lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldură este interzis să

fie înmuiat prin adăugiri de apă.

29.3. Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mâna pe un strat abundent de mortar şi potrivite

prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin

toate rosturile. Rosturile şi spaţiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatră înfipte şi

strânse astfel ca fiecare piatră brută sau bolovan, precum şi aşchiile înfipte, să fie acoperite în întregime

cu mortar. Rosturile de pe faţa văzută a zidăriei de piatră brută sau de bolovani nu vor fi garnisite cu

aşchii de piatră şi se va căuta ca aceste rosturi să aibă o grosime redusă care nu trebuie să depăşească

3 cm în cazul pietrei brute.

29.4. Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau bolovani bine aleşi şi bine

aşezaţi.

29.5. La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mică de 40 cm, se va căuta să se folosească

pietre care să cuprindă întrega grosime a zidului, în număr de cel puţin două bucăţi pe metru pătrat.

29.6. Paramentul văzut al zidăriei, dacă Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie

rostuit. Când paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grijă fără bavuri

şi bine netezit cu mistria.

29.7. Când paramentul unei zidării noi trebuie să fie rostuit se curăţa rosturile, înainte de a face


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

priză mortarul, pe 3 cm adâncime, înainte de a proceda la rostuire se va uda suprafaţa cu o perie.

Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa l cm.

29.8. Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidării vechi, curăţarea rosturilor se

face pe o adâncime până la 5 cm şi curăţate cu apă multă. Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit

sau prin procedee mecanice.

29.9. Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapidă.

Zidăriile trebuie apărate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului.

29.10. Dacă zidăriile de construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor,

Antreprenorul va lua măsuri de acoperire la partea superioară cu rogojini, pământ sau nisip de 10 cm

grosime cel puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie avariată este demolată şi reconstruită.

29.11. Când se aplică o zidărie nouă pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia

vor fi curăţate, udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.

CAPITOLUL XIV AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

Art.30. Prescripţii generale de proiectare

30.1. Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate

în proiectul de execuţie, stabilitate de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura

terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie

respectate întocmai de către Antreprenor.

30.2. Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.

Panta longitudinală minimă va fi:

- 0,25% în teren natural;

- 0,1% în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate;

30.3. Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte

panta maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.

30.4. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabelul 31.

TABEL 31

Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisă % Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5 Pământuri coezive cu compresibilitate redusă : - nisipuri prăfoase şi argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prăfoase şi nisipoase

1 2 3

Pământuri necoezive grosiere : - pietriş (2-20 mm) - bolovăniş (20-200mm)

3 4


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- blocuri (peste 200 mm) 5 Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină : - nisip făinos şi fin (0,05-0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25-2,00 mm) - nisip cu pietriş

0,5 1 2

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 32.

TABEL 32

Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă % Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5 Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind : - clasa BC 7,5 - clasa BC 10

10 12

Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton

15

Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului

67

Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul 32, se

vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.

30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:

- la ramblee cu înălţimea 3...5,00 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate

- la ramblee peste 5,00 m.

Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

30.7. Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate, indiferent de pantă.

30.8. Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă, de 5,00 m de muchia

taluzului debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de 1,50-2,00 m, banda de teren

dintre piciorul rambleului şi şanţul de gardă va avea pante de 2% spre şanţ.

30.9. Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de

execuţie. Acolo însă unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile

proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere situaţia va fi semnalată

Inginerului lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de

scurgere prin dispoziţii de şantier.

Art.31. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

31.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm

după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se

aşează pietrele sau bolovanii. Grosimea iniţială a acestui strat este de 8 cm.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Pietrele se implintă vertical în stratul de nisip afânat, unele lângă altele, bătându-se deasupra şi

lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatră să fie bine strânsă de pietrele vecine. Pietrele se aşează cu

rosturile ţesute.

Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedează la o primă batere cu maiul pe uscat pentru

aşezarea pietrelor.

Se aşterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru împănare care se udă şi se împinge

cu periile în golurile dintre pietre

până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până la refuz. 31.3. Suprafaţa pereului trebuie

să fie regulată, neadmiţându-se

abateri de peste 2 cm faţă de suprafaţa teoretică a taluzului, refacerea făcându-se prin scoaterea

pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

Art.32. EXECUŢIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

32.1. Execuţia acestui tip de pereu este aceeaşi ca la art. 31 cu excepţia că după prima

pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, M 100 după care se pilonează

până la refuz înainte de a începe priza mortarului.

32.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile

Art.33. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT

33.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5

cm după pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M 100

în care se implintă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare

a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile.

Se continuă apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rămase între pietre şi nivelarea suprafeţei prin

pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.

33.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile şi prin

acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

33.3. Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct. 31.2.

Art.34. PEREU DE PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI PE FUNDAŢIE DE BETON

34.1.Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzută în proiectul de

execuţie din beton de ciment C 6/7,5 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din

piatră brută sau bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în condiţiile arătate la pct.

33.1.

34.2. Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct. 31.3.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

35.1. Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton C 8/10 sau C 12/15

în grosimea prevăzută în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

35.2. Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când

începe priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminată prin stropire cu apă, atât cât este

nevoie, în funcţie de condiţiile atmosferice.

Art.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

36. l. Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat

de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.

36.2. Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de

execuţie sau elementele similare propuse de Antreprenor şi acceptate de Inginerul lucrării.

CAPITOLUL XV DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

Art.37. PRESCRIPŢII GENERALE

37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei se realizează în funcţie de posibilităţile

de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament;

- strat drenant continuu;

- dren longitudinal sub acostament.

37.2. Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30 crn şi adâncime de 30...50

cm situate la o distanţă de 10...20 m în funcţie de panta longitudinală a drumului. Panta longitudinală a

acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când declivitatea în profil longitudinal

al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60 grade în direcţia pantei când declivitatea este

mai mare de 2%.

37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului, el se

recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie

37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu

prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor

deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate în zonă.

37.5. Nu se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor

executate din pământuri necoezive sau permeabile.

37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevăd în zonele de debleu sau


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri. În acest caz stratul inferior de

fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului va fi de minimum 0,3%.

Art.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

38.1. După executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cu pământ la nivelul

acesteia, înainte de cilindrare se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faţă de

axe, panta prescrisă şi distanţa între ele arătate la punctul 37.2. Pământul va fi evacuat în afara amprizei

şi în locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizându-se continuitatea materialului

granular şi racordarea cu cota inferioară a fundaţiei.

38.2. Odată terminate aceste operaţii se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi

drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu cel puţin 15

cm.

Art.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei conform prevederilor prezentului caiet de

sarcini.

Art.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLĂ

40. l. Săpătura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat

Dacă se sapă manual lăţimea acestuia va fi în funcţie de adâncime şi anume:

- pentru H - l ,00 - l ,50 lăţimea = 0,60 m

- pentru H = l ,50 - 2,00 lăţimea = 0,80 m

- pentru H = 2,00 - 4,00 lăţimea = 1,20 m.

În cazul drenului săpat mecanizat lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar min. 25 m.

40.2. În cazul săpăturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din

aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurare permanentă a scurgerii apelor colectate.

Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puţin până la jumătatea

adâncimii lui, cu corpul drenat.

40.3. În cazul executării drenului prin săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea

şi executarea corpului drenului astfel încât să nu se ţină săpătura deschisă.

40.4. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:

- 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată;

- 1,50 m în pământuri tari.

Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu

taluze.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

40.5. Este interzis să se menţină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută imediat ce

săpătura a ajuns la cota prevăzută.

40.6. Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanţă mai

mare de 0,50m.

40.7. În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia de execuţie se va realiza radierul rigid din

beton BC 7,5, la cota prevăzută în documentaţia de execuţie care poate avea o pantă longitudinală de

0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu poate avea o

pantă mai mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate.

40.8. Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă din PVC având

diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor

din proiectul de execuţie.

40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau

direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime şi pe

măsură ce se execută acesta se demontează sprijinirile dacă acestea există.

40.10. Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate,

stabilitatea terenului sau a Construcţiilor existente în vecinătatea lor.

40.11. În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să

nu rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru.

40.12. Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu

mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale

prefabricate.

CAPITOLUL XVI CANALIZAREA

Art.41. DESCHIDEREA SĂPĂTURILOR

41.1. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul

exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta.


este cazul, de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă

Proctor normal.

41.3. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o

cotă cu cel puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau

balast.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Art.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE ŞI CĂMINELOR DE VIZITARE

42.1. Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee unele în prelungirea celorlalte, facilitând

alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul

pietrelor este interzisă.

42.2. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată respectând

prevederile proiectului de execuţie, îmbucarea, când există este întotdeauna dirijată spre amonte.

42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între tuburile

circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minimă

ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în loc.

42.4. Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul Inginerului. Această umplere va fi

executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe flancurile tuburilor.

Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, în straturi

succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o densitate uscată de 95% din Proctor

normal.

42.5. La execuţia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare se va respecta poziţia acestora

indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare.

42.6. La gura de scurgere betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat.

42.7. Gurile de scurgere vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35

care va depăşi cu cel puţin 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere.

42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grătar vor fi ansamblate cu mortar de ciment

M50.

42.9. La căminele de vizitare îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de

ciment M50.

42.10. Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M 50

şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare.

42.11. Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui, cu îngrijire

pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine îndesat.

42.12. Pentru racordarea căminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii

20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuţie. Turnarea se face

cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se montează pe tub.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAPITOLUL XVII BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE

Art.43. MONTAREA BORDURILOR

43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m.


este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.

În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze

diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de

nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire

sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.

43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de

minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi

dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să

asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.

43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cmă grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.

43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile

stabilite prin detaliile de execuţie.

43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de

cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.

CAPITOLUL XVIII ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE

Art.44. CONTROLUL DE CALITATE ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea

materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor şi fac obiectul art.16 al prezentului fascicul se

va proceda la:

A.ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii sunt

efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.

B.ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE CALITATE

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

specificate în tabelul 33 completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

C.ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE RECEPŢIE

Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării,

fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul 33, completate prin

dispoziţiile caietului de sarcini speciale. TABEL 33

Categoria de control Denumirea lucrării

Natura încercării A B C

Frecvenţa

Betoane > C 8/10

Studiul compoziţiei Încercări la compresiune Încercări la întindere

* * *

* * *

* *

Pentru betoane de clase > C 8/10

Betoane < C 8/10

Încercare la compresiune Încercare de plasticitate

* *

Pe părţi de lucrări la cererea dirigintelui

Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare şi soliditate

* Înaintea betonării fiecărui element

Armătură Controlul poziţiei armăturilor * Înaintea betonării fiecărui element

Lucrări executate din beton sau zidărie din piatră brută sau bolovani

Controlul dimensiunilor şi încadrări în toleranţe Controlul corectării finisării a feţei văzute

* *

La fiecare lucrare

Lucrări de protejare a şanţurilor rigolelor şi casiurilor

Amplasamentul lucrărilor Dimensiunile şi calitatea lucrărilor Profilul longitudinal, secţiunea şi grosimea protejării

* * *

* * *

La fiecare lucrare

Drenuri transversale de acostament

Amplasamentul şi înclinarea Dimensiunile Posibilitatea de scurgere în şanţ

* * *

La fiecare lucrare

Drenuri longitudinale

Amplasament Cotele radierului Realizarea corectă a filtrului Amplasarea camerelor de vizitare Controlul funcţionării

* * * * *

* * *

La fiecare lucrare

Canalizare Amplasament Cotele radierului Pozarea corectă a tuburilor şi realizarea îmbinărilor între ele Realizarea corectă a umpluturii Aşezarea şi execuţia corectă a gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare Racordarea între gurile de scurgere şi canalizare Controlul funcţionării

* * * * * * *

* * *

La fiecare lucrare


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Borduri de trotuar

Amplasament Realizarea corectă a fundaţiei Respectarea cotelor

* * * *

* *

La fiecare lucrare

A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate

C : Încercări de control de recepţie

CAPITOLUL XIX RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei recepţii

preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi

recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a.

acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie.

Art.45. RECEPŢIA PE FAZE

45. l. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se

recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi

de prezentul caiet de sarcini.

45.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pefaze în care se confirmă

posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

45.3. Recepţia pe fază se efectuează de către Inginerul lucrării şi Antreprenor, documentul se

încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.

45.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

a.Pentru drenuri:

-trasarea şi amplasarea căminelor;

-executarea săpăturii la cotă;

-realizarea radierului şi pozarea tubului drenant;

-la realizarea umpluturii drenante.

b.Pentru canalizări:

-trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;

-executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine;

-pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea;

-realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;

-realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

cota finală.

c.Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, ş.a.

-trasarea;

-execuţia săpăturilor la cote;

-executarea cofrajului;

-montarea armăturii.

d.Drenuri transversale de acostament

-la realizarea acestora.

45.4. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi comisiei de recepţie preliminară, sau finală.

Art.46. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

46. l. La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei

preliminare a lucrărilor verificându-se:

-concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi a proiectului

de execuţie;

-dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au ost efectuate în totalitate;

-dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;

-condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi onstatările consemnate în cursul execuţiei

de către organele de control(Client, Inginer, etc.).

În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se

consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire

la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet

de sarcini.

Art.47. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au

funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

ANEXĂ DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI nr. 411 /1112/2000 publicat în 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind

condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.








NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat

III. STANDARDE

SR 183-1 - Lucrări de dramuri, îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje fixe.


SR 183-2 - Lucrări de drumuri îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje

glisante. Condiţii tehnice de calitate.

SR EN 196-1 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor

mecanice.

SR EN 196-2 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor.

SR EN 196-3 + + SR EN 196-3/AC - Metode de încercări ale cimenturilor.Partea 3:

Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii.

SR EN 196-6 - Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

SR EN 196-7 - Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătire a

probelor de ciment.

SR 227-2 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea finaţii de măcinare prin cernere pe

proba de 100 g.

SR 388 - Ciment Portland.

STAS 438/1 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi

condiţii tehnice de calitate.

SR EN 459-2 - Var pentru construcţii. Partea 2. Metode de încercare.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

SR 648 - Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.

SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice

de calitate.

STAS 790 - Apă pentru betoane şi mortare.

SR EN 933-2 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1 -Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval).

STAS 1275 - Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor

mecanice.


calitate.

STAS 10796/1 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale de

proiectare.

STAS 10796/2 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor, rigole, şanţuri şi

casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie.

STAS 10796/3 - Construcţii pentru colectarea apelor.Drenuri de asanare. Prescripţii de

proiectare si amplasare.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)

I. GENERALITĂŢI

INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers, astfel încât să se

asigure o bună vizibilitate a acestora.

OBS. în cazuri speciale când siguranţa circulaţiei o impune, indicatoarele se pot repeta şi pe

partea stângă a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât să aibă o înclinare de 80° faţă de axa căii

cu excepţia indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F34, F35, F36, F37, F38, şi G5 din SR 1848/1

care se instalează perpendicular sau paralel cu axa căii în funcţie de configuraţia intersecţiei.

Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 şi G35 se instalează perpendicular sau paralel cu

axa drumului, după caz.

La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantă se vor respecta următoarele:

- unghiul în plan format de faţa indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5° la

indicatoarele de avertizare şi de 10° la cele de orientare şi de presemnalizare.

- înclinarea (în faţă) a indicatorului în raport cu verticala este de 2°.

Înălţimea până la marginea inferioară a indicatorului este:

- la 1,30-1,80 m faţă de cota căii în ax, în afara localităţilor, cu excepţia panourilor suplimentare la

trecerile la nivel cu calea ferată, pentru care înălţimea este de 0,50 m

- la 1,80-2,20 m faţă de cota trotuarului în oraşe

- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spaţii verzi centrale, pe insule de dirijare în

localităţi sau în afara acestora precum şi pe refugiile din staţiile de tramvai.

Indicatoarele prevăzute cu folie reflectorizantă se instalează astfel încât partea lor inferioară faţă

de cota căii în ax să fie:

- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare şi indicatoare diverse.

- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate şi presemnalizare pentru orientare în intersecţii

importante pe drumuri de continuare a direcţiei spre localităţi importante.

- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spaţii verzi centrale sau pe insule de dirijare.

Fac excepţie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie să asigure înălţimea de

liberă trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.

Distanţa de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea platformei

sau bordurii trotuarului până la marginea indicatorului este de cel puţin 0,50 m şi cel mult 2,00 m.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a şanţurilor sau rigolelor.

În cazul rambleelor înalte, stâlpii se montează la marginea exterioară a acostamentului stabilind

în mod corespunzător lungimea lor.

Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesită 2 stâlpi se face începând de la

marginea exterioară a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformă

corespunzătoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.

PLANTAREA STÂLPILOR

Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât să fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de beton de

clasă Bc 10 conform STAS 3622 (SR EN 206-1:2002), respectiv min. 80 cm când sunt plantaţi direct în

pământ.

Montarea indicatoarelor se face, de regulă, pe stâlpi speciali destinaţi în acest scop, confecţionaţi

conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulaţiei, pe

stâlpii cu alte destinaţii, pe console montate pe stâlpi sau pe console încastrate în construcţiile existente

precum şi pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a

intersecţiilor.

Dispozitivele şi modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate în anexă.

II. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calităţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia recepţiei.

Verificările ce se efectuează sunt:

- forma şi dimensiunile, în conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit toleranţe de + 1%

pentru indicatoarele metalice.

- planeitatea feţei, toleranţa admisă fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.

- verificarea rezistenţei şi nedeformabilităţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.

- aspectul şi exactitatea executării simbolului.

- aplicarea corectă a foliei reflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderenţă, sa nu aibă

încreţituri şi umflături.

- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisă toleranţa de + 1 mm pentru înălţimi ale literelor

până la 130 mm şi o toleranţă de + 2 mm pentru înălţimi mai mari; la grosimi ale literelor până la 18 mm,

se admite o toleranţă de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranţă de + 1 mm.

Verificarea după montare a indicatoarelor constă în:

- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înălţimile prevăzute.

- modul de prindere pe stâlpi.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- este interzisă montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsă între

marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu distrage

atenţia conducătorilor de autovehicule.

Dispozitivele şi modul de prindicere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform anexei B.

III. INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE DRUM

Stâlpii de ghidare şi catadioptrii se amplasează pe drumuri pentru ghidarea optică a vehiculelor,

în special în timpul nopţii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1).

Montarea stâlpilor de ghidare se face pe acostamente în poziţie verticală, aliniaţi pe platformă la

distanţa de 0,25 m de la marginea exterioară a acesteia, astfel încât dispozitivele reflectorizante să fie

vizibile din ambele sensuri de circulaţie.

Amplasarea stâlpilor de ghidare se face pe ambele părţi ale platformei, în toate cazurile când nu

sunt necesari parapeţi. în acest caz, stâlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte şi de

cealaltă, în profile transversale diferite (în zigzag).

Amplasarea stâlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci

când pe cealaltă parte a platformei sunt necesari parapeţi montându-se pe aceştia catadioprii la aceleaşi

distanţe ca şi stâlpii de ghidare.

IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL

Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul

butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din următoarele elemente:

1. Automatul de semaforizare pentru trecerile de pietoni;

2. Semafoare bicolore (roşu/verde) pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor;

3. Semafoare tricolore (roşu/galben/verde) de diverse mărimi, pentru reglarea permisiunii de

trecere a autovehiculelor;

4. Butoanele antivandalism, de cerere a permisiunii de trecere a pietonilor, numite "butoane

pietoni";

5. Indicatoare rutiere fig. Gl (G2) "Trecere pentru pietoni";

6. Stâlpi de susţinere a elementelor sistemului: automat de semaforizare, semafoare de

pietoni, semafoare de vehicule, butoane pietoni, indicatoare rutiere;

7. Instalaţia electrică de alimentare şi comandă a semafoarelor, "cablajul electric", pozat prin ţevi

de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian susţinut de un cablu portant de oţel.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE

Este montat într-o cutie metalică cu grad de protecţie prevăzut în STAS 1848/6, amplasată pe

unul din stâlpii de susţinere. Pentru a se evita stânjenirea circulaţiei pietonale în jurul stâlpului de către

dimensiunile agabaritice a cutiei în raport cu diametrul stâlpului, aceasta se montează la o înălţime de cel

puţin 2,20 m de la sol la latura inferioară.

Accesul cablurilor de alimentare şi comandă a semafoarelor în interiorul cutiei se face prin

intermediul a 4 presetupe amplasate pe latura inferioară. Se recomandă utilizarea a cinci cabluri: unul

pentru alimentare (3 x 2,5 mm2), câte unul pentru comanda semafoarelor amplasate pe stâlpii de la

capetele trecerii pentru pietoni (6 x 1,5 mm2) şi câte unul pentru fiecare buton pietonal (2x1 mm2).

Cutia găzduieşte unitatea centrală, un modul electronic de comandă a semafoarelor de vehicule

şi pietoni, borne de joncţiune, o siguranţă automată generală şi o priză. Circuitele de comandă a becurilor

semafoarelor sunt protejate la suprasarcină prin fuzibili.

Automatul respectă următoarele cerinţe de securitate în dirijarea semaforizată a traficului:

a. Program de capăt la pornirea semaforizării, format din regimurile: "galben intermitent", "galben

fix" şi "roşu general";

b. Protecţie la apariţia permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscută sub denumirea "verde

antagonist";

c. Protecţie la întreruperea circuitului de comandă a becurilor de roşu ale semafoarelor de

vehicule, cunoscută sub denumirea de "roşu defecte";

d. Circuite de protecţie, interne unităţii centrale, menite să monitorizeze buna funcţionare a

acesteia şi să comande instalaţia de semaforizare în regim de "galben intermitent" la apariţia unei

disfuncţionalităţi.

Funcţionarea tricoloră cu/fară restricţii este aciclică. Se acordă verde pentru trecerea de pietoni

numai dacă unul din butoanele pietoni a fost acţionat. Verdele apare imediat (respectându-se timpii de

securitate impuşi de tranziţia de la o fază de circulaţie la alta) numai dacă s-a scurs intervalul minim

programat între permisiunile succesive de trecere a pietonilor. Durata de verde acordată pietonilor este

programabilă şi se alege numai pentru a permite acestora să se angajeze în traversare (nu să ajungă pe

cealaltă parte a trecerii). Pentru a nu se stânjeni foarte tare circulaţia auto, se urmăreşte formarea la

capetele trecerii grupuri de pietoni cărora li se acordă un timp minim de verde, necesar angajării în

traversare şi ajungerea până în apropierea de axul drumului, după care, prin culoarea verde intermitent

sunt avertizaţi cei care nu s-au angajat în traversare că nu trebuie să traverseze, iar pe cei surprinşi în

traversare că trebuie să se grăbească. Chiar dacă butoanele de cerere ar fi acţionate în permanenţă

verdele pentru pietoni se acordă numai după expirarea unui timp minim de verde pentru vehicule,

programabil, astfel încât să nu producă perturbaţii majore fluxurilor de vehicule.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2. SEMAFOARE

Sunt necesare cel puţin două semafoare de pietoni şi două semafoare de vehicule. Pentru

arterele cu mai mult de două benzi de circulaţie pe sens se recomandă, din motive de siguranţă,

instalarea unor semafoare de vehicule repetitoare. Acestea se amplasează fie pe partea stângă a

drumului sau pe consolă, dacă stâlpul e prevăzut cu consolă. Pentru semafoarele amplasate în consolă

se recomandă ca diametrul lentilei de roşu (culoarea restrictivă) să fie de 300 mm, iar dacă direcţia de

mers este pe axa est-vest, un panou de contrast face mai vizibil semaforul la răsărit şi asfinţit.

Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900 x 1350 mm (lăţime x înălţime).

Semafoarele de vehicule cu diametrul de 90 mm, semafoare de "prim vehicul", sporesc confortul

conducătorului auto aşezat primul la semafor.

Dimensiunile şi forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevăzute de STAS

1848/6.

3. BUTOANELE PIETONALE

Butoanele sunt antivandalism, amplasate "îngropat" în stâlp. Placa de aluminiu pe care sunt

montate îmbracă stâlpul şi este placată cu folie reflectorizantă.

4. STÂLPII

Dacă nu sunt în consolă, au diametrul exterior de min, 100 mm (conform SR 1848/4). Se

recomandă să fie confecţionaţi din ţeava galvanizată la cald. Cablajul electric trece prin interiorul lor. Un

capac detaşabil la 40 cm de sol, uşurează accesul la cabluri şi facilitează conexiunile electrice.

Semafoarele se montează pe stâlp cu şuruburi M6. Partea superioară a semafoarelor de vehicule şi de

pietoni trebuie să fie aliniată. Distanţa minimă de la sol la partea inferioară a semaforului de vehicule

trebuie să fie de 2,2 m. Butonul de pietoni se montează pe partea opusă semaforului de vehicul, la

aproximativ 1,1 m de sol.

5. AMPLASARE ŞI FUNCŢIONARE

Amplasarea şi funcţionarea semafoarelor, funcţionarea semnalelor luminoase, recepţia şii

exploatarea semafoarelor se face conform SR 1848/4. Vor fi respectate prevederile STAS 1848/6 pentru:

- Condiţiile tehnice de calitate;

- Condiţiile constructive;

- Gradul de protecţie;

- Caracteristicile fotometrice şi colorimetrice ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei;

- Rezistenţa la temperatură;

- Acoperirile de protecţie;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- Funcţionarea de durată;

- Marcare;

- Regulile pentru verificarea calităţii;

- Metodele de verificare;

- Marcare, ambalare, livrare, transport şi depozitare;

- Termen de garanţie.

ANEXĂ REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de publicat în MO

397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de

lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii;

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice

de stingere.




Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

II. STANDARDE

SR 1848/1 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare,

simboluri şi amplasare.

SR 1848/2 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Prescripţii

tehnice.

SR 1848/3 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Scriere, mod de

alcătuire.

SR 1848/4 - Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare şi

funcţionalitate.

STAS 1848/5 - Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de

calitate.

STAS 1848/6 - Semnalizare rutieră. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Condiţii tehnice

generale de calitate.

SR 6900 - Lucrări de drumuri. Indicatoare kilometrice şi hectometrice.

DISPOZITIVE SI MODUL DE PRINDERE A INDICATOARELOR PE STÂLPI

B.1 Stilpii metalici de susţinere a indicatoarelor se prevăd cu găuri astfel incit sa permită prinderea

indicatoarelor instalate individual sau cuplate cite doua pe acelaşi stilp precum si a semnelor adiţionale.

Poziţia si numărul găurilor se aleg din schema fig.129.in funcţie de indicatoarele ce urmează a fi

montate pe stâlpi.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI MARCAJE RUTIERE

I. GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde condiţii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, privind circulaţia pe drumurile publice precum şi a

standardelor din colecţia Siguranţa Circulaţiei.

II. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

II.1. Condiţii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele

Se pot utiliza următoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier:

Vopsea de marcaj ecologică, albă, tip masă plastică, monocomponenţa, solubilă în apă (iară

solvenţi organici) cu uscare la aer,-pentru marcaje profilate, în peliculă continuă sau în model structurat,

asigurând vizibilitatea marcajului ziua şi noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplică, ca atare

sau pe amorsa.

Marcajul se aplică cu maşina echipată cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa şi bile de

sticlă sau manual, în funcţie de tipul marcajului.

Durata de serviciu a marcajului trebuie să fie de minim 18 luni.

Calitatea vopselei se apreciază pe baza datelor din "Fişa tehnică" prezentată în Anexa 1, iar

calitatea amorsei se apreciază pe baza datelor din "Fişa tehnică" prezentată în Anexa 2.

Se pot executa şi marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare albă, cu aplicare la

cald sau la rece, care să îndeplinească aceleaşi condiţii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masă

plastică de la paragraful anterior.

Durata de serviciu a acestora trebuie să fie de minim 36 luni.

Tehnologia de aplicare şi fişele tehnice ale materialelor pentru execuţia marcajelor termoplastice

vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare.

Materialele folosite trebuie agrementate de o instituţie agreată de Beneficiar.

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calităţii,

eliberate de laboratoare recunoscute pe plan internaţional (de preferinţă BAST şi LGA).

II.2. Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinată efectuării marcajelor rutiere, se va analiza pe bază de probe,

prelevate din recipienţi originali, închişi ermetic şi sigilaţi.

Prelevarea probelor se face conform prescripţiilor emise de către Laboratorul de Siguranţa

Circulaţiei (AND).

În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, se va anunţa urgent antreprenorul, iar


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Administraţia Naţională a Drumurilor va trimite pentru analiză la LGA, vopsea în ambalaje originale.

L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigură şi confirmă calitatea

vopselei de marcaj rutier.

Costul transportului şi al analizelor va fi suportat de către antreprenor. In cazul confirmării de către

LGA a unor rezultate necorespunzătoare, antreprenorul este obligat să înlocuiască acest lot de vopsea.

II.3. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari de sticlă

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticlă. Tipul

şi dozajul de microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj,

conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticlă se face în saci etanşi.

Calitatea lor trebuie să corespundă datelor din fişele tehnice.

III. TIPURI DE MARCAJE

III.l. Marcajele longitudinale care la rândul lor se subdivid în marcaje pentru:

- separarea sensurilor de circulaţie;

- delimitarea benzilor;

- delimitarea părţii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:

- linie simplă sau dublă;

- linie discontinuă simplă sau dublă;

- linie dublă compusă dint-o linie continuă şi una discontinuă.

Dimensiunile şi modurile de pozare a marcajelor longitudinale, funcţie de

- diverse situaţii sunt prezentate în planşele nr. 1a, 1b, 1c, 1d.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulaţie se execută de regulă din linie

discontinuă simplă, iar în unele cazuri se folosesc linii formate dintr-o linie continuă, mod prezentat în

planşele nr. 1a, 1c.

Marcajele longitudinale de delimitare se execută când lăţimea unei benzi de circulaţie este de

minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, având segmentele şi intervalele aliniate în profil transversal pe

sectoarele din aliniament.

In apropierea intersecţiilor se aplică linii continue simple sau duble.

Marcajele longitudinale de delimitare a părţii carosabile se execută pe banda de încadrare, în

exteriorul limitei părţii carosabile cu:

- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau în intersecţii.

Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura 2 din planşa nr. 1a.

Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, în mod special pentru sectoare de drum cu

vizibilitate redusă în plan sau profil longitudinal se execută prin marcaje axiale cu linii continue care

înlocuiesc sau dublează liniile discontinue atunci când distanţa de vizibilitate dmin. este inferioară valorilor

date în planşa nr. 1c.

Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabilă marcajele se execută conform planşei

nr. 1b.

III.2. Marcaje transversale

a. de oprire - linie continuă având lăţimea de 0,40 m, astfel încât din locul de oprire să fie

asigurată vizibilitatea în intersecţie (vezi planşa nr. ld, figura 7);

b. de cedare a trecerii - linie discontinuă, lăţime de 40 cm care poate fi precedată de un triunghi

cu dimensiunile din planşa nr. 2a, figurile 8-9;

- de traversare pentru pietoni - se execută prin linii paralele cu axa căii, cu lăţimea de 60 cm iar

lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m funcţie de viteza de circulaţie pe zona respectivă mai mică de 60

km/h, dar nu mai mare de 60 km/h (vezi planşa nr. 2b, figura 10)

În intersecţiile cu circulaţie pietonală foarte intensă, marcajele trecerilor de pietoni pot fi

completate prin săgeţi indicând direcţiile de traversare.

- de traversare pentru biciclete - se execută prin două linii întrerupte, având dimensiunile conform

planşei nr. 2b figura 11.

III.3. Marcaje diverse

- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în

traversarea intersecţiei (vezi planşa nr. 2b, figura 12);

- pentru spatii interzise - se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie

continuă, realizate, conform planşei nr. 2c;

- pentru interzicerea staţionării;

- curbe deosebit de periculoase situate după aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de

reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu lăţime de 0,40m.

III.4. Marcaje prin săgeţi şi inscripţii

Aceste marcaje dau indicaţii privind destinaţia benzilor, direcţiilor de urmat spre o anumită

localitate, limitări de viteză, etc, şi au dimensiuni diferenţiate funcţie de locul unde se aplică şi viteza de

apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai mică sau egală cu 60 km/h.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Dimensiunile şi tipurile de săgeţi sunt date în schiţele planşei nr. 3b, 3c, 3d, 3e.

Culoarea utilizată la execuţia marcajelor este albă.

Marcajele se execută în general mecanizat cu maşini şi dispozitive adecvate. Marcajele prin

săgeţi, inscripţii, figuri precum şi alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul

şabloanelor corespunzătoare.

La execuţia marcajelor cu vopsea suprafaţa părţii carosabile trebuie să fie perfect uscată iar

temperatura mediului ambiant să fie de min. + 15°C astfel încât să se asigure funcţionarea dispozitivelor

de pulverizare fără adaos de liant iar intensitatea vântului sa fie suficient de redusă încât să nu perturbe

jetul de vopsea.

IV. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR

IV.l. Tipul şi tipodimensiuiiile marcajului

Marcajele rutiere cu vopsea ecologică, albă, diluabilă cu apă, tip masă plastică, care asigură

vizibilitate în condiţii de ceaţă, ploaie atât pe timp de zi cât şi de noapte. Vopseaua se aplică la rece, ca

atare sau pe amorsa, în grosime de peliculă udă de 2000 microni.

Marcajele rutiere termoplastice trebuie să asigure vizibilitate în condiţii de ceaţa, ploaie, atât pe

timp de zi, cât şi pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplică conform tehnologiei Producătorului, după aprobarea acesteia

de către Beneficiar.

IV.2. Execuţia marcajului rutier

IV.2.1. Specificaţii generale

Se face cu respectarea prescripţiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce priveşte: - calitatea

vopselei conform prevederilor din Anexa 1;

- tipul îmbrăcăminţii rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale;

- filmul marcajului;

- execuţia premarcajului;

- pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul;

- stabilirea dozajului ud de vopsea;

- dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;

- metodologia de control a calităţii;

- norme de Protecţia Muncii, Prevenirea şi stingerea incendiilor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

IV.2.2. Execuţia premarcajului

- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa parii carosabile, care au rolul de a

ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;

- premarcajul se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea

punctele de reper determinate;

- corectitudinea realizării premarcajului de către executant, va fi verificată cu ocazia supravegherii

realizării lucrărilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii premarcajului, executantul

va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

Marcajul rutier se aplică numai pe suprafeţe curate şi uscate.

- pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă prin suflare cu

aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;

- pe suprafeţe mici, grase, acestea se curăţă prin frezare, fără degradarea suprafeţei drumului

sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;

- îndepărtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate, în următoarele situaţii:

1. Când modificările impuse de condiţiile de teren necesită ştergerea marcajului existent;

2. Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune ştergerea marcajului

existent şi executarea noului marcaj pe alt amplasament.

Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în următoarele condiţii:

- executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru

instituirea restricţiilor de circulaţie pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;

- executantul este dotat cu.indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare, pentru

presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;

- executantul a obţinut dispoziţie de lucru' din partea administratorului drumului;

- s-a încheiat procesul verbal de recepţionare a premarcajului.

Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor:

- presemnalizarea şi semnalizarea lucrărilor prin indicatoare rutiere şi mijloace de avertizare;

- pozarea cu conuri pentru protecţia vopselei ude;

- autovehicul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicată până la

darea în circulaţie şi de a recupera conurile.

V. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI

V.l. Specificaţii generale

În timpul executării marcajului rutier se va avea în vedere: dacă executantul efectuează


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

omogenizarea vopselei în ambalaj;

- daca se fac determinări periodice ale grosimii filmului ud de vopsea şi a dozajelor de vopsea şi

microbile;

- banda de marcaj să aibă un contur clar delimitat, având microbile sau bile mari repartizate

uniform pe lungimea şi lăţimea benzii de vopsea;

- la controlul vizual, marcajul rutier să prezinte rezistenţă la uzură, luminanţă şi retroreflexie

uniform distribuite pe toată suprafaţa marcajului;

- în cazul nerespectarii prescripţiilor caietului de sarcini de către aplicator, acesta este obligat să

refacă marcajul pe cheltuială proprie, în condiţiile impuse de responsabilul desemnat să

supravegheze şi să îndrume în permanenţă execuţia lucrărilor de marcaje rutiere.

ANEXA 1

FIŞA TEHNICĂ

1. Vopsea de marcaj ecologică tip masă plastică, monocomponenţă, solubilă în apă (fără solvenţi

organici) cu uscare la aer, aplicabilă ca atare sau pe amorsa, pentru marcaje în peliculă

continua sau în model structurat sau profilat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua şi noaptea pe timp

uscat şi ploios.

2. Denumire: conform fabricantului

3. Caracterizare masă plastică:

3.1.tip liant acrilic

3.2.densitate conform fabricantului

3.3 substanţe nevolatile (masă plastică ce se aplică) min. 85%

3.4.vâscozitate conform fabricantului

3.5. cenuşă % 95°C min. 66%

3.6. timp de depozitare în ambalaj min. 6 luni

4. Caracterizări peliculogene

4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de peliculă udă de 2.000 μm

Buletin BAST

Retroflexie min. 150 mcd/Lx m2

Factor de luminanţâ min. 0,40

Pendul SRT min. 40

Rezistenţa la uzură min. 85%


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Grosime de peliculă udă 2.000 μm

Tip microbile Buletin BAST

Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST

4.2. timp de uscare peliculă udă Buletin BAST

4.3.rezistenţa la ploaie după timpul de uscare (4.2.) conform fabricantului

5. Asigurarea calităţii masei plastice şi a microbilelor

5.1. vopsea Buletin LGA

5.2. microbile Certificat Lloyd

5.3. agrement MLPTL

6. Condiţii de aplicare .

6.1. temperatura de aplicare

- aer conform fabricantului

- sol conform fabricantului

6.2. higrometrie conform fabricantului

6.3. diluţie conform fabricantului

6.4. maşina de marcaj conform fabricantului

7. Toxicitate şi protecţia mediului ambiant buletin conf. prescripţiei

91/155EWG

8. Reguli de siguranţă la transport, manipulare

şi depozitare conform fabricantului

9. Expediere conform fabricantului

ANEXA 2

FIŞA TEHNICĂ

1. Amorsa (primer), monocomponentă, utilizată pentru realizarea unei aderenţe bune la suprafaţa

suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe bază de apă (grosime peliculă udă

600 j.un) şi a vopselelor de tip masă plastică, monocomponenle, solubile în apă, cu uscare la aer. Amorsa

se aplică pe suprafeţe bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere

vechi.

2. Denumirea amorsei: conform fabricantului

3. Caracterizare amorsa udă:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

3.1 tip liant acrilic

3.2. densitate conform fabricantului

3.3. vâscozitate conform fabricantului

3.4.timp de depozitare1 în ambalaj min 6 luni

Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST

4. Condiţii de aplicare:

4.1. temperatura de aplicare conform fabricantului

4.2. temperatura suprafeţei de aplicare conform fabricantului

4.3. umiditate relativă % . conform fabricantului

4.4. mod de aplicare conform fabricantului

4.5. grosime peliculă udă conform fabricantului

5. Timp de uscare ca atare sau ud max. 3-6 minute

6. Rezistenţa la ploaie după. timpul de uscare max. 15 minute

7. Toxicitate şi protecţia mediului ambiant buletin conf. prescripţiei

91/155EWG

8. Reguli de siguranţă la transport, manipulare

şi depozitare conform fabricantului

9. Expediere conform fabricantului

ANEXĂ


I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI îir. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de publicat în MO

397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea

executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.




II. STANDARDE

STAS 1848/7 - Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI HIDROIZOLAŢII

Prezentul caiet de sarcini tratează condiţiile tehnice generale ce trebuiesc îndeplinite la realizarea

hidroizolaţiilor pentru lucrări de poduri.

În vederea adoptării unui anume tip de hidroizolaţie, executantul va solicita în prealabil

beneficiarului lista cu tipurile de hidroizolaţii agreate de către A.N.D. şi agrementate în conformitate cu

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii şi H.G. 766/1997. şi va propune spre aprobare

beneficiarului unul din aceste tipuri. Beneficiarul va aproba tipul de hidroizolaţie ce urmează a se executa.

Hidroizolaţiile au ca scop:

- împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă;

- colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere.

La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din:

- şapă care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginea elementului care

este hidroizolat;

- racordarea acesteia la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de

dilataţie.

Se disting următoarele straturi:

- strat suport;

- strat de amorsare;

- strat de lipire;

- strat de bază;

- strat de protecţie.

Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în

hidroizolaţii.

Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din:

- folie lichidă cu întărire rapidă;

- membrana hidroizolaţiei.

Tehnologia de aplicare poate fi:

- prin pulverizare;

- prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe baza de bitum;

- prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice;

- prin aplicarea de membrane autoaderente;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor.

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice. Termenul de “şapă

hidroizolatoare” utilizat în continuare include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa,

stratul hidroizolator de bază, stratul de protecţie.

Caracteristici tehnice

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 8 ani de exploatare

normală a podului.

Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure din

efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la

structura de rezistenţă.

Materialele incluse în elementele şapei hidrofuge trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive

chimic.

Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se

execută pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală, asigurându-se

continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor tehnice.

Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi

aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod.

Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său

superior.

Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice:

- forţa de rupere 800 N/5cm

- alungirea la rupere: % min. 20

- rezistenţa la perforare statică:

- clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250N pe bila ø 10 mm

- adezivitatea la tracţiune: N/mmp min.1

- flexibilitatea pe un dorn: ø 50 mm fără fisuri la –100C

- absorbţia de apă în 24 ore: % max. 0,5

- temperatura minimă la care membrana este stabilă 1200 C

- temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să reziste fără

diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 1800 C

- domeniul de temperatură de exploatare curentă este: -200C ÷ 700 C

Intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare este +5…+300C.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcătuirea

asfaltului îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

Prescripţii

Stratul suport

Stratul suport al hidroizolaţiei se realizează din mortar de ciment marca M 100. Suprafaţa sa nu

trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. În cazul în care

agrementul tehnic al tipului de hidroizolaţie, agreat de beneficiar, conţine prevederi mai restrictive decât

cele menţionate în caietul de sarcini, se vor respecta prevederile agrementului tehnic.

Mortarul de ciment marca M 100 se va realiza cu ciment II B – S 32.5 conform SR 1500 iar

agregatele vor avea dimensiunile maxime 4 mm.

Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice direcţie. Se admite o

singură denivelare de ± 5 mm la o verificare.

Pregătirea suprafeţei suport se face astfel:

se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de

grăsime şi orice alte corpuri străine;

se aplică stratul egalizator;

stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării stratelor

următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.

Stratul de amorsaj

Amorsarea are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton.

Soluţia cu care se execută amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de răşini sintetice.

Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul.

Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin

pulverizarea cu mijloace mecanice.

Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste

+50C.

Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate.

Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.

Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

membrană utilizată.

Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se

aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire

în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii.

Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea

apelor colectate.

La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului funcţie de tipul

dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de

etanşare.

În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie

mai mare de 2500 C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrana îşi modifică

caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puţin +50 C.

ANEXĂ


I. STANDARDE

STAS 6642 – 73 - Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tracţiune.

Rezistenţa şi alungirea la rupere

SR 137 – 95 - Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode de verificare

SR 754 – 99 - Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 8622-88 - Chituri de etanşare a rosturilor în construcţii

STAS 6615/1-74 - Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vâscozităţii

STAS 66152-74 - Adezivi pe baza de elastomeri. Conţinutului de substanţă uscată

STAS 5088-75 - Lucrări de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie

STAS 9199 – 73 - Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de analize şi încercări

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI BETOANE DE CIMENT

1. GENERALITĂŢI

La execuţia lucrărilor din beton de ciment se vor respecta prevederile Codului de practică pentru

execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” partea I-a, indicativ NE 012-99 cu

particularităţile cuprinse în prezentele caiete de sarcini şi reglementările tehnice în vigoare la data


2.CIMENT

1. Tipuri de ciment. Clase şi cerinţe

Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din agrementele

tehnice în vigoare.

2. Tipurile de ciment ce se pot utiliza sunt următoarele:

În cazul elementelor masive se vor folosi cimenturi care prezintă valori mici ale căldurii de

hidratare în vederea fisurării termice şi aditivi întârzietori de priză.

În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută, se vor folosi cimenturile cu întărire

rapidă (R) şi aditivi acceleratori, iar în cazul turnării pe timp călduros, cimenturile cu întărire lentă şi aditivii

întârzietori.

În condiţii speciale de expunere, dacă betonul este în contact cu apa ce conţine de ex.: sulfaţi

peste 500 mg./l. sau cu solul cu conţinut de peste 3000 mg./kg. se recomandă folosirea cimenturilor

rezistente la sulfaţi.

3. Livrare şi transport

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere, vagoane

de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.

În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau

vagoane de cale ferată speciale cu descărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului.

În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea cimentului

va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:

- tipul de ciment şi fabrica producătoare;

- data sosirii în depozit;

- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- garanţia respectării condiţiilor de păstrare;

- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele

conţinute în acesta inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie

a expirat.

Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor

şi utilizator.

Conform standardului SR EN 196 – 7 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu

prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor

de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului)şi a utilizatorului. De asemenea

prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui

imparţialitate trebuie să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.

Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este necesar, se

poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.

4. Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a cimentului

conform prevederilor din Anexa VI.1. din NE 012 inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea

documentelor de certificare a calităţii şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea

capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperile special

amenajate.

Până la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat în depozitul tampon

inscripţionat.

Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior

alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci

trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa

loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi

aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară

a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru

circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.

Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare va

putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a

rezistenţelor mecanice.

Controlul calităţii cimentului se face:

- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător sau

de baza de livrare, conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul A.1 din NE 012;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat, conform prevederilor din ANEXA VI.1.

punctul B.1.

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4,

196-5, 196-6, 196-7, 196-21 .

3. AGREGATE

1. Condiţii generale

La execuţia elementelor şi construcţiilor din beton şi beton armat cu densitate aparentă normală

(2001-2500 kg/m3), se folosesc agregate cu densitate normală (1201-2000 kg/m3) provenite din

sfărmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.

Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice (după caz SR 662

şi SR 667).

2. Producerea şi livrarea agregatelor

Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru

agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Staţiile de producere a agregatelor vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie

internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Granulozitatea agregatelor este verificată în conformitate cu STAS 4606-80.

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie

verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.

3. Transportul şi depozitarea

Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării.

Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a

apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu o înălţime

corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de

sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

4. Controlul calităţii agregatelor

Controlul calităţii agregatelor se va realiza în conformitate cu prevederile NE012 pct.17.2.1.1. şi

Anexa VI.1. iar metodele de verificare sunt în conformitate cu STAS 4606-80.

5. Cerinţe privind granulozitatea agregatelor


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Pentru obţinerea unui dozaj optim de ciment şi o cantitate mică de apă se recomandă utilizarea

unei combinaţii de agregate care să conţină o cantitate redusă de nisip şi o proporţie mare a agregatelor

mari.

Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se va stabili respectând următoarele condiţii:

- Ømax < D

- Ømax < d - 5 mm

- Ømax < 1,3 * c

Unde: D – dimensiunea cea mai mică a elementului structural

d – distanţa dintre barele de armătură

c – stratul de acoperire cu beton al armăturii

4.APA

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau

din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sau anorganice (mâl, argilă, etc);

- să nu aibă gust sau miros pronunţat;

- să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul următor.


Metode de verificare

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) 5. . .10 SR ISO 10523 Conţinutul total de săruri (reziduu uscat la 105±5°C), mg/dm3max. 2000 STAS 3638-76 Sulfaţi (SO32- ), mg/dm3, max. 2000 STAS 3069-87 Cloruri (Cl-), mg/dm3, max. 500 STAS 6674-77 Carbonaţi (CO32-) şi bicarbonaţi (CO3H-), mg/dm3, max. 1000 STAS 3638-76 Magneziu, (Mg2+), mg/dm3, max. 500 STAS 6674-77 Alcalii, exprimate sub forma Na2O(Na2O + 0,658 K2O), mg/dm3, max. 600 STAS 3638-76 Substanţe organice, mgKMnO4/dm3, max. 500 STAS 6674-77 Pierderea la calcinare (PC) a substanţelor insolubile, mg/dm3,max. 800 STAS 3638-76

Verificarea se va face la începutul lucrărilor de către un laborator autorizat.

În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,

uleiuri, argile, etc.

5.ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mici sau egale cu 5% substanţă

uscată faţă de masa cimentului în scopul îmbunătăţirii/modificării proprietăţii betonului în stare proaspătă

şi/sau întărită.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările tehnice specifice sau agrementele

tehnice în vigoare. Aditivii nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile

betonului sau să producă coroziunea armăturii (ex.: clor).

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în următoarele cazuri:

Nr. crt.

Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii

1. Betoane supuse la îngheţ-dezgheţ antrenor de aer

2. Betoane cu permeabilitate redusă reducător de apă - plastifiant

după caz: -intens reducător-superplastifiant -impermeabilizator

3. Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă între C 12/15 şi C 30/37 inclusiv

plastifiant sau superplastifiant Tasarea betonului: T3 – T3/T4 sau T4/T5 – T5

4. Betoane fluide cu tasarea egală cu T5 superplastifiant

5. Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză + superplastifiant (plastifiant)

6. Betoane turnate pe timp friguros anti-îngheţ + accelerator de priză

7. Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte acceleratori de întărire

În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabelul anterior executantul apreciază că din motive

tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi

includerea acestora în documentaţia de execuţie.

În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi

comportare împreună nu este cunoscută este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui

institut de specialitate.

CERINŢE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Cerinţele de durabilitate pentru clasele de betoane prevăzute în proiect sunt:

- pentru betoanele de clase până la C12/15 inclusiv:

- clasa de expunere 1;

- gradul de impermeabilitate P 4;

- gradul de gelivitate – nu este cazul;

- tipul de ciment 32,5R

- raportul maxim A/C =0,65;

- dozajul minim de ciment = 250 kg/m3;

- pentru betoanele de clasă C16/20:

- clasa de expunere 2 a;



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- gradul de gelivitate G 50;

- tipul de ciment 32,5R



- se vor utiliza agregate rezistente la îngheţ – dezgheţ;

- aer antrenant conform tabel I.5.3 – Anexa I.5 din NE012-99 „Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat”.

- pentru betoanele de clase mai mari decât C16/20:

- clasa de expunere 2 b;


- gradul de gelivitate G 150;

- tipul de ciment 32,5R, 42,5



- se vor utiliza agregate rezistente la îngheţ – dezgheţ;

- aer antrenant conform tabel I.5.3 – Anexa I.5 din NE012-99 „Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat”.

CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUI

Amestecul de beton proiectat

Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de către producător

pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat în conformitate

cu HG 766/1997. În absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare.

În acest caz producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă consistenţa necesară, să nu

se segrega şi să se compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care

a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile

de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea

caracteristicilor de durabilitate prevăzute în prezentele caiete de sarcini şi pentru verificarea îndeplinirii

condiţiei de clasă. Betonul trebuie să fie durabil şi să realizeze o bună protecţie a armăturilor.

Compoziţia betonului trebuie proiectată având în vedere prevederile NE012-99 şi particularizările

prezentate în prezentul caiet de sarcini

În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:

-clasa de rezistenţă;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- dimensiunea maximă a granulei agregatelor şi zona de granulozitate;

- consistenţa betonului proaspăt;

- date privind compoziţia betonului:

- raportul A/C maxim;

- tipul şi dozajul minim de ciment;

- tipul şi procentul de aditiv;

- gradul de impermeabilitate obţinut;

- gradul de gelivitate obţinut;

- gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului

- tipul de agregate;

Compoziţia proiectată a betonului se supune aprobării beneficiarului împreună cu certificatele de

conformitate a calităţii şi buletinele de analiză ale componenţilor din reţetă.

PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonului va avea cunoştinţele şi

experienţa necesară şi va fi atestat intern pentru această activitate.

Pentru operaţiunile de dozare şi amestecare ale betonului toate instalaţiile şi echipamentele din

dotarea unităţilor de producere a betonului trebuie să asigure prin buna lor funcţionare cerinţele pentru

acest gen de lucrări şi să fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul M.L.P.T.L.

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:

- agregate + 3%

- ciment şi apă + 2%

- aditivi + 5%

Aceste abateri se referă la dozarea componenţilor, respectiv la erori ale operatorului la preparare.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu cădere liberă.

În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere

liberă.

Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o

lucrabilitate constantă.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de

agregate cu granula cea mai mare.

Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei.

Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora după caz pentru:

- utilizarea de aditivi sau adaosuri;

- perioade de timp friguros

- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;

- betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).

Temperatura betonului proaspăt la începerea turnării va fi cuprinsă între 50C şi 300C.

Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în buncărul tampon

va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră

este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi

apoi imediat golită complet.

În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane) executantul trebuie să

aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua turnarea

şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi

durabilităţii betonului din structură.

Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului (executantului) înainte de livrare. Producătorul va

furniza utilizatorului pentru fiecare livrare a betonului următoarele informaţii de bază:

- denumirea staţiei producătoare de beton;

- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria

înregistrării certificatului şi actul doveditor al atestării staţiei;

- data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea şi precizarea orei la care s-a realizat primul

contact între ciment şi apă;

- numărul de înmatriculare a mijlocului de transport;

- cantitatea de beton (m3)

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date pentru amestecul (compoziţia) proiectat(ă):

- clasa de rezistenţă;

- clasa de consistenţă a betonului;

- tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;

- tipul de agregate şi granula maximă;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- tipurile de aditivi şi adaosuri;

- date privind caracteristicile de durabilitate ale betonului (ex.: gradul de impermeabilitate, gradul

de gelivitate, etc) în conformitate cu cerinţele de durabilitate stabilite prin prezentul caiet de sarcini.

- clasa de rezistenţă;

- data şi ora plecării din staţie;

- data şi ora sosirii la locul de punere în operă;

- confirmarea de primire a betonului;

- temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant la locul de punere în operă;

- rezultatul determinării consistenţei betonului, determinare efectuată la locul de punere în operă.

După maximum 30 de zile de la livrarea betonului producătorul este obligat să elibereze un

certificat de calitate pentru betonul marfă.

Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate

utilizatorului în termen de 30 de zile de la livrarea betonului, condiţie ce va fi consemnată obligatoriu în

contractul încheiat între părţi.

De asemenea o altă condiţie ce va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între

executantul lucrării şi producătorul de beton este prezentarea reţetei în vederea supunerii aprobării

beneficiarului împreună cu rezultatele obţinute pentru betonul proiectat, reţetă ce nu poate fi considerată

ca fiind secretă faţă de beneficiar.

Stabilirea compoziţiei betonului se va efectua în conformitate cu prevederile Anexei I.5 din

NE012-99.

Reţeta înaintata spre aprobare beneficiarului va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele date:

- documentele de certificare a calităţii materialelor utilizate în reţetă şi agrementele tehnice pentru

materialele care nu sunt cuprinse în reglementările tehnice româneşti;

- buletinele de analiză pentru verificarea calităţii materialelor utilizate în reţetă;

- cerinţele de durabilitate prevăzute de proiectant

- gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului

- calculul privind stabilirea compoziţiilor de bază şi preliminare, în conformitate cu prevederile

Anexei I.5 din NE012-99

- rezultatele obţinute atât la vârsta de 7 zile cât şi la 28 de zile pe cilindri şi cuburi, numărul de

epruvete supuse încercării fiind de minim 12 (câte 6 pentru fiecare vârstă din care 3 pe cilindri şi 3 pe

cuburi);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ARMAREA BETONULUI

Oţelurile pentru betonul armat trebuie să se conformeze „Specificaţiei tehnice privind cerinţe şi

criterii de performanţă pentru oţelurile utilizate în structuri din beton”.

Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat trebuie să îndeplinească condiţiile

prevăzute în standardele de produs STAS 438/1-89/A91:2007 pentru OB37 şi profilate PC52.

Oţelurile de alte tipuri inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate tehnic cu

precizarea domeniului de utilizare.

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un

document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate a calităţii) şi după

certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele

informaţii:

- denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat;

- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;

- greutatea netă;

- valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va

conţine:

- marca produsului;

- tipul armăturii;

- numărul lotului şi al colacului sau legăturii;

- greutatea netă;

- semnul CTC

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va

conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi

depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau

betonul sau aderenţa beton-armătură.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate

şi dotate corespunzător, astfel încât să asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii,

- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

Controlul calităţii oţelului se va face în conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99.

Fasonare barelor, confecţionare şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă

conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,

ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de

betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a

dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:

- deteriorarea mecanică (de ex.: crestături, loviri, etc.);

- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;

- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de

coroziune.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, scop în care se vor îndepărta:

- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;

- rugina în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.

După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile

prevăzute în standardele de produs.

Oţelul-beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la

tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1

mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite

confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub – 10 0C. Barele cu profil periodic cu

diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor se vor

executa în conformitate cu prevederile NE012 Anexa II.1 respectând abaterile limită indicate în NE012

ANEXA II.2 .

Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi conform prevederilor

STAS 10107/0-90. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin

sudură funcţie de diametrul / tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex.: zone plastice

potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

- suprapunere;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- sudură;

- manşoane metalo-termice;

- manşoane prin presare.

Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS

10107/0-90.

Înnădirea armăturilor prin sudură se poate face prin procedee de sudare obişnuită (sudură

electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric

prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric – sudare în cochilie, sudare în

semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice

referitoare la sudarea armăturilor din oţel – beton (C 28 şi C 150), în care sunt indicate şi lungimile minime

necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost

îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă).

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo – termice, prin

presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau

agrementelor tehnice.

La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile

STAS 10107/0-90.

Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere

corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor din

cupoane metalice sau din lemn.

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate

proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate

trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0-90 sau din alte reglementări specifice.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la cartea construcţiei.

COFRAJE ŞI SUSŢINERI

Cofrajele şi susţinerile trebuie să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare

prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în

toleranţele admisibile conform NE012-99 ANEXA III.1.

Cofrajele şi susţinerile vor fi proiectate astfel încât să fie capabile să reziste la toate acţiunile ce

pot apare în timpul procesului de execuţie. Cofrajele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

rezistenţă suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de

siguranţă.

Cofrajele şi susţinerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranţelor

pentru structură şi a nu afecta capacitatea portantă.

Cofrajele vor fi dispuse astfel încât să fie posibilă amplasarea corectă a armăturii, cât şi realizarea

unei compactări corespunzătoare a betonului.

Cofrajele şi susţinerile vor fi proiectate şi montate în conformitate cu reglementările tehnice în

vigoare.

Ordinea de montare şi demontare a cofrajelor trebuie stabilită astfel încât să nu producă

degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor.

Cofrajele vor fi proiectate şi montate astfel încât să permită decofrarea fără deteriorarea sau

lovirea betonului.

Îmbinările dintre panourile cofrajului trebuie să fie etanşe.

Suprafaţa interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie

aplicate în straturi uniforme pe suprafaţa interioară a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cât timp aceşti

agenţi sunt eficienţi. Trebuie luată în considerare orice influenţă dăunătoare posibilă asupra suprafeţei

betonului, a acestor substanţe de decofrare. Agenţii de decofrare nu trebuie să păteze betonul sau să

afecteze durabilitatea betonului sau să corodeze cofrajul.

Agenţii de decofrare trebuie să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate, în

condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor. Alegerea agenţilor de decofrare se va face pe baza

reglementărilor tehnice sau a agrementelor.

Nu se admite turnarea betonului în cofrajele care nu au fost unse în prealabil cu agenţi de

decofrare.

Distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, nu trebuie să afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.

Cofrajul va fi executat şi finisat astfel încât să nu existe pierderi de părţi fine sau să producă pete

pe suprafaţa betonului.

Piesele înglobate provizoriu pot fi necesare pentru menţinerea fixă a cofrajului sau a barelor de

armătură până la întărirea betonului. Distanţierii nu trebuie să introducă încărcări suplimentare

inacceptabile asupra structurii, nu vor reacţiona cu constituenţii betonului sau cu armătura şi nu trebuie să

producă pătarea suprafeţei de beton.

Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi

degradarea lor. Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe

stivele de panouri de cofraje.

Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi se vor pregăti suprafeţele


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica poziţia armăturilor. Montarea

cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

- trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;

- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;

- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă direct pe teren se va asigura

repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi de posibilităţile de înmuiere, astfel încât

să se evite producerea tasărilor. În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului rezemarea

susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel:

- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi

susţineri;

- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare al

elementelor;

- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale pentru

verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse (proces verbal de recepţie calitativă).

În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal

comun pentru cofraje şi armături.

TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea,

pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm, se va face cu autoagitatoare, iar al

betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare,

jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului betonului cu autobasculante pe o distanţă mai

mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea

caracteristicilor betonului ca urmare a modificării conţinutului de apă.

Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile

atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul

descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile din tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5/42,5


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare:

Durata maximă de transport, (minute) Temperatura amestecului de beton ( 0C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa > 42.5 100 < t < 300 50 35 t < 100 70 50

Temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare trebuie să fie cuprinsă între (5÷30)0C.

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă de transport se va reduce cu 15 minute

faţă de limitele din tabelul anterior.

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele

condiţii:

- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către

investitor;

- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente

(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în

conformitate cu prevederile procedurii tehnice de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier;

- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi

măsurile privind securitatea muncii şi PSI;

- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);

- în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioada îndelungată

(peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar,

executant, proiectant şi reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii care va decide oportunitatea

expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în

orice caz, dacă se constată prezenţa efectivă a ruginei neaderente, armătura - după curăţire – nu trebuie

să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs, se va

proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;

- suprafeţele de beton turnate anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi

curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi), suprafeţele nu trebuie să prezinte zone

necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între

cele două betoane;

- sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;

- sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în

cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă

suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de

lucru, un vibrator de rezervă, etc.);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,

furtună, etc.);

- în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel

încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;

- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării

determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;

- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile

tehnice stabilite şi sunt refuzate.

În baza verificării îndeplinirii condiţiilor menţionate anterior se va consemna aprobarea începerii

betonării de către : Responsabilul Tehnic cu Execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor

determinante proiectantul şi reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control al

calităţii lucrărilor – stabilite prin contract.

Aprobare începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în

care:

- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii,

accidente, reluarea activităţii la lucrările sistate şi neconservate);

- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.

Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul

local şi compactarea betonului.

Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate mai sus.

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru.

Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghe respectarea strictă a prevederilor caietului de

sarcini şi a procedurii tehnice de execuţie.

Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se

admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului

Prelevarea probelor de beton şi determinarea consistenţei şi temperaturii betonului se va realiza

la locul de punere în operă numai de către un laborant autorizat ISC.

La turnare betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor

fi udate cu apă cu 2÷3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va

fi înlăturată;

- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face direct în: bene, pompe, benzi

transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare ;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă

admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare;

- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în cazul

elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m – şi 1,50 m – în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă

(plăci, fundaţii, etc.);

- betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale

sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul

inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează,

- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi

orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat

anterior;

- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia

prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se

vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;

- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea

stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe

armături a vibratorului;

- în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin

îndesarea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care

nici aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care

să permită pătrunderea vibratorului;

- se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora,

luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;

- circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel

rezemate încât să nu se modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe

zonele cu beton proaspăt;

- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de

execuţie;

- durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor

măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în

lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în

cazul cimenturilor cu adaosuri – şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaosuri;

- în cazul în care s-a produs o întrerupere mai mare, reluarea betonării este permisă numai după

pregătirea suprafeţelor rosturilor;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe

planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai

după (24÷48) ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu: 24 ore dacă

temperatura este de peste 200C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5).

Betonul va fi compactat astfel încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de

consistenţa betonului, tipul elementului, tipul elementului, etc. În general compactarea mecanică a

betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea

cofrajelor) în următoarele cazuri:

- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii

armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;

- întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să

continue până la poziţia corespunzătoare unui rost;

- se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea

armăturilor şi /sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuţia astfel încât

betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile

de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilită prin proiect sau procedura de execuţie.

Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai mică la întindere sau

forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care sunt tratate necorespunzător. De asemenea

există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie

împotriva coroziunii armăturii.

Rosturile de lucru vor fi localizate în zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la

eforturi mari în timpul exploatării.

Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe:

a) suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora, iar

la plăci şi pereţi va fi perpendiculară pe suprafaţa lor;

b) tratarea rosturilor de lucru:

- spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la

betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu

a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi

oricare alte impurităţi după care se va uda;

- înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi să absoarbă apa după regula

„betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată”.

La structurile din beton impermeabile rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile.

Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.

Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse

îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).

Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea

prelua integral sau parţial, după caz sarcinile pentru care au fost proiectate.

Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care după decofrare suportă

aproape întreaga sarcină prevăzută în calcul.

Sunt obligatorii următoarele valori ale rezistenţei la care se poate decofra:

părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5

N/mm2 astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate;

cofrajele feţelor interioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând popi de

siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente:

- 70 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m

- 85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m

Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă

următoarele procente:

- 95 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m

- 112 % pentru elemente cu deschideri de 6 … 12 m

- 115 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face prin

încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare

elementelor în cauză conform STAS 1275. La aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control

trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a

betonului din element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului, etc.).

În cazurile când există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive.

Termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de

dezvoltare a rezistenţei betonului sunt prezentate în tabelul următor:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (0 C)

+ 50 C + 100 C + 150 C Lentă 2 11/2 1 Medie 2 1 1

Termenele minime de decofrare ale feţelor interioare ale cofrajelor cu menţinerea popilor de

siguranţă sunt prezentate în tabelul următor:

Condiţii tehnologice Termenul, în zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie Temperatura mediului (0 C) + 5 + 10 + 15 + 5 + 10 + 15 Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 6 5 4 5 5 3 Grinzi cu deschiderea mai mare de 6,00 m 10 8 6 6 5 4

Termenele minime pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate în tabelul următor:

Condiţii tehnologice Termenul, în zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie Temperatura mediului (0 C) + 5 + 10 + 15 + 5 + 10 + 15 Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 18 14 9 10 8 5 Grinzi cu deschideri de 6…12 m 21 18 12 14 11 7 Grinzi cu deschiderea mai mare de 12,00 m 36 28 18 28 21 14

Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 50 C atunci se recomandă ca

durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (în special) zona suprafeţei trebuie

tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu

din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o rezistenţă

suficientă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită

radiaţiilor solare şi vântului.

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor antrenării (scurgerilor) pastei de ciment

datorită:

- ploii (sau apelor curgătoare);

- diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;

- temperaturii scăzute sau îngheţului;

- eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton-armătură

(după întărirea betonului);

Principalele metode de tratare/protecţie sunt:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- menţinerea în cofraje;

- acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;

- stropirea periodică cu apă;

- aplicarea de pelicule de protecţie.

Controlul calităţii lucrărilor se efectuează în conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99

„Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat”.

Sunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton şi beton armat:

- defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelări) având adâncimea de maximum 1 cm şi

suprafaţa de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 10% din

suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;

- defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică

decât grosimea stratului de acoperire în lungime de maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip

fiind limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se încadrează în limitele menţionate mai sus pot să nu se înscrie (cu acordul

beneficiarului) în procesul verbal de recepţie al aspectului betonului după decofrare, dar vor fi în mod

obligatoriu remediate, pe cheltuiala antreprenorului, în conformitate cu prevederile normativului C149/87

până la recepţia lucrării.

Defectele care nu se încadrează în limitele menţionate mai sus se vor înscrie obligatoriu în verbal

de recepţie al aspectului betonului după decofrare şi vor fi remediate în baza soluţiilor stabilite de

proiectant şi/sau expert după caz.

Abaterile admisibile pentru elementele de beton şi beton armat sunt în conformitate cu prevederile

Anexei III.1 din NE012-99 „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat”.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI STRATURI DE FORMA

CAPITOLUL I-GENERALITĂŢI


1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care

trebuie să le îndeplinească straturile de formă din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea

superioară a terasamentelor drumurilor publice.

1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia şi modernizarea drumurilor publice şi la

construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu şi foarte greu.

1.3. Straturile de formă care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:

a. materiale necoezive:

- pământuri necoezive;

- împietruiri existente sau suprafeţe de teren cu pietriş în grosime de minimum 10 cm;

b. materiale coezive:

- pământuri coezive stabilizate mecanic (STAS 8840:1983);

- pământuri coezive tratate cu var;

- pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var;

- pământuri coezive stabilizate cu var-ciment.

1.4. Când terasamentele sunt realizate din pământuri necoezive (deşeuri de carieră, material

pietros de balastieră), straturile de formă vor fi alcătuite de regulă din aceste materiale.

Straturile de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la

terasamentele din pământuri coezive.

Stratul de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură şi cu var sau cu var-ciment se aplică

de regulă la drumurile de clasă tehnică I şi II.

Stratul de formă din împietruiri existente se aplică la modernizările de drumuri existente, dacă

sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 3.2.


2.1. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi

organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate,

efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

De asemenea este obligat să efectuze, la cererea Inginerului şi alte verificări suplimentare faţă de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a straturilor de

formă, a probelor prelevate, a încercărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute.

2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va


2.5. La execuţia stratului de formă se va trece numai după ce se constată, în urma

verificărilor, că sunt asigurate gradul de compactare şi capacitatea portantă a terasamentelor şi că

lucrările respective au fost recepţionate pe faze de execuţie.

CAPITOLUL II - CONDIŢII TEHNICE


3.1. Grosimea stratului de formă este cea prevăzută în proiect sau în caietul de sarcini

speciale.

3.2. Împietruirea existentă poate alcătui stratul de formă, dacă este pe toată lăţimea patului

dramului şi dacă are grosimea de min. 10 cm sau dacă prin scarificare şi reprofilare pe toată lăţimea

patului drumului se obţine o grosime minimă de 10 cm.

3.3. Straturile de formă se prevăd pe toată lăţimea terasamentelor.

3.4. Pantele în profil transversal, ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale

suprafeţei îmbrăcăminţilor, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.

La drumuri cu mai mult de două benzi de circulaţie şi la autostrăzi, pantele în profil transversal

trebuie să fie de 3,5-4%.

3.5. Suprafaţa straturilor de formă trebuie să aibă pante transversale de 10-12% pe ultimii

80 cm până la taluzurile drumului, în vederea evacuării rapide a apelor.

3.6. Declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale

îmbrăcăminţilor sub care se execută, prevăzute în proiect.

3.7. Abaterile limită la lăţimea stratului de formă sunt de ± 0,05 m faţă de axă şi de ± 0,10 m la

lăţimea întreagă; la cotele de nivel ale proiectului toleranţele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limită se admit

în puncte izolate, care nu sunt situate în acelaşi profil transversal sau în profiluri consecutive.

CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE

Art.4. Pământuri

4.1. Pământurile necoezive şi coezive care se folosesc, la realizarea straturilor de formă se


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

clasifică şi se identifică, conform SR EN ISO 14688-1:2004 şi SR EN ISO 14688-2:2005, în funcţie de

compoziţia granulometrică şi de indicele de plasticitate, aşa cum se indică în tabelele l şi 2.

În categoria pământurilor coezive se mai cuprind şi pământurile macroporice, şi anume:

- loess cu fracţiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% şi greutate volumică de 12-16 kN/m3;

- pământ loessoid cu fracţiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.

Atât loessul cât şi pământul loessoid au în general aceleaşi însuşiri şi caracteristici; acestea diferă

numai prin compoziţia granulometrică, pământul loessoid având un conţinut mai mare de argilă sau nisip.

Pământuri coezive şi slab coezive Tabel 1

Clasificarea după compoziţia granulometrică

Denumirea pământurilor Argilă % <0,005 mm

Praf % 0,005-0,05 mm

Nisip % 0,05-2 mm

I.P.

Argilă groasă <60 variabil variabil >35 Foarte coezive Argilă

35-60 < decât argila

<30 25-35

Argilă prăfoasă 35-60

> decât argila

< decât praf 25-35

Argilă nisipoasă 30-60

< decât argila

> 30 15-35 Coezive

Argilă praf nisipoasă

30-35 decât argila > 30 15-25

Praf argilos 15-30 decât argila <30 10-25 Praf argilos nisipos

15-30 decât argila > 30 5-20

Praf 0-15 decât argila <30 5-15 Praf nisipos 0-15 decât nisip > 30 0-10 Nisip argilos 15-30 decât nisip < decât praf 5-20

Slab coezive

Nisip prăfos 0-15 decât nisip < decât praf 0-10

Pământuri necoezive Tabel 2

Denumire pământ necoeziv Dimensiunea preponderentă a fragmentului solid – mm

Bolovăniş Pietriş mare Pietriş mic Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin

70 - 200 20 - 70 2 - 20 0,5 - 2 0,25 - 0,5 0,05 - 0,25

4.2. La realizarea straturilor de formă pot fi folosite şi deşeurile de carieră precum şi materialele

granulate aluvionare.

Aceste materiale trebuie să îndeplinească condiţiile arătate în tabelul 3.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 3

Denumirea caracteristicii Valoarea limită Dimensiunea maximă a granulei Granulozitate Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată – min Coeficient de calitate - min Coeficient de gelivitate max

100 mm Continuă 60% 7 3%

4.3. Pământurile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de formă prin tratare cu

var, stabilizare cu zgură granulată .şi var sau prin stabilizare mecanică, trebuie să nu conţină materii

organice în procent mai mare de 5%.

Art.5. Var

5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi următoarele tipuri de var:

- var nehidratat măcinat, conform SR 9310:2000;

- var pentru construcţii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1:2003.

5.2. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească aceste materiale, conform

prevederilor standardelor respective, sunt arătate în tabelul 4.

5.3. Transportul varului nehidratat-măcinat şi a varului hidratat în pulbere se face cu vagoane

cisternă sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgări se face cu mijloace de transport acoperite,

ferite de umezeală.

5.4. Depozitarea varului nehidratat măcinat şi a varului hidratat în pulbere se face în silozuri

metalice, iar varul bulgări se depozitează în spaţii acoperite, ferit de umezeală, pe platforme curate.

5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi însoţit de un document de certificare

a calităţii care se va păstra în registrul de şantier.

Tabel 4.

Var pentru construcţii Var nestins, măcinat

Nestins, bulgări

Stins, pulbere

Tipuri de var Caracteristici

CL 90

CL 80

CL 90

CL 80

CL 90

CL 80

Metoda de întocmire

Oxid de calciu şi magneziu (CaO+MgO) total % max

90 80 90 80 90 80

Oxid de magneziu (MgO), % max ≤101) Dioxid de carbon (CO2) % max 5 4 7 4 7 Trioxid de sulf (SO2) % max 2

SR EN 196-2:20062) SR ENV 459-2:20033)

Durata de stingere determinată pe probe luate la timpul încărcării lotului, (Tmax) minute

<15 <15 --- SR EN 459-2:2003


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Temperatura finală de stingere determinată pe probe luate în timpul încărcării lotului (Tmax) C

≥60

≥50

≥60

≥50

--- ---

Fineţea de măcinare, rest pe sitele: 0,09 % 0,20 %

≤ 7 ≤ 2

--- ---

--- ---

≤ 7 ≤ 2

Densitatea aparentă kg/dm3 --- --- 0,3 – 0,6 Randament în pastă dm3/10kg --- --- ≥ 26 Apă liber % --- --- ≤ 2

1) Vezi tabelul l din SR ENV 459-1:2003;

2La var nestins măcinat (SR 9310:2000)

3La var pentru construcţii (SR ENV 459-1:2003).

5.6. In caietul de sarcini speciale se va specifica în mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la

realizarea stratului de formă.

Art.6. Zgură granulată

6.1. Pentru stabilizarea stratului de formă din pământuri coezive, se va putea folosi şi zgura

granulată de furnal înalt, care însă trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în SR

648:2002, arătate în tabelul 5.

Tabel 5

Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate Metoda de verificare Reziduul nesolubil, în HCI, % max

1,5

Oxid de magneziu (MgO), % max

7,0

Oxid de mangan (Mn2O2), % max

2,0

Modul chimic CaO + MgO ---------------- , min SiO2

1

Modul chimic CaO ------- , min SiO2

1,10

SR EN 196-2:2006

Densitate aparentă în grămadă, în stare uscată, kg/dm3 max

1,1 SR 648:2002

Umiditate de referinţă, % 16,0 SR 648:2002 Structura granule sticloase Impurităţi nu se admite prezenţa bucăţilor compactate: pământ, pietre,

nisip, etc. , zgura va fi lipsită de incluziuni metalice

6.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel încât procesul de execuţie a stratului de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

formă să se desfăşoare fără întreruperi.

6.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgură granulată să fie însoţit de un certificat de

calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice şi fizice menţionate în tabelul 5 în condiţiile

SR 648:2002. Certificatul de calitate se va păstra în dosarul şantierului.

6.4. Se interzice folosirea zgurii granulate aprovizionată pentru o campanie de lucru, într-o

altă campanie de lucru viitoare.

6.5. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură sursă. Dacă Antreprenorul

propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru această soluţie este necesară obţinerea aprobării

Inginerului şi luarea măsurilor necesare pentru stabilirea de reţete distincte pentru fiecare sursă în parte şi

pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.

6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face în depozite deschise, separate de restul

materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.

6.7. Zgura granulată va fi utilizată în ordinea aprovizionării ei, în care scop se va evita la

depozitare acoperirea zgurii mai vechi existentă în depozit.

6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie să fie asigurată în condiţii optime

pentru a preîntâmpina degradarea zgurii granulate.

Art.7. Ciment

7. l. La stabilizarea pământurilor coezive cu var şi ciment se vor utiliza lianţi hidraulici rutieri, care

trebuie să îndeplinească, condiţiile prevăzute în SR EN 13282:2002.

7.2. Depozitarea lianţilor hidraulici rutieri se va face în saci, în încăperi aerisite şi ferite de

umezeală sau în vrac în silozuri închise şi ferite de umezeală.

7.3. Controlul calităţii lianţilor hidraulici rutieri pe şantier se va face în conformitate cu

prevederile din tabelul 6.

Art.8. Apă

8.1. Apa utilizată la realizarea straturilor de formă poate să provină din reţeaua publică sau din

altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 1008:2003.

8.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii organice, uleiuri,

argile, etc.

Art.9. Controlul calităţii materialelor

9.1. Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face în conformitate cu

prevederile tabelului 6.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tabel 6

FRECVENŢA MINIMĂ

Material Acţiunea, procentul de verificare sau caracteristicile ce se verifică La aprovizionarea

materialelor

Inainte de utilizare

Metode de determinare conform:

Compoziţia granulometrică STAS 1913-5:1985

Indice de plasticitate

In funcţie de heterogenitatea pământului însă cel puţin o încercare la 1000 mc

STAS 1913-4:1986

Conţinut de substanţe organice şi humus

Preliminar şi la schimbarea sursei de aprovizionare

SR EN ISO 14688-1:2004 SR EN ISO 14688-2:2005

Pământuri coezive

Umiditate --- O probă pe schimb

STAS 1913-1:1982

Compoziţia granulometrică O probă la fiecare lot aprovizionat

Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată

O probă pe fiecare furnizor

SR EN 13242:2003

Coeficient de gelivitate pe piatră Din buletinul de la furnizor

Pământuri necoezive sau deşeuri carieră


STAS 4606:1980

Compoziţia granulometrică Echivalent de nisip

O probă la fiecare lot aprovizionat

SR EN 13242:2003 Pământuri necoezive sau material pietros aluvionar


STAS 4606:1980



Fineţea Densitatea aparentă a varului hidratat în pulbere

Var

Durata de stingere

La fiecare lot aprovizionat şi expirarea termenului de garanţie

SR EN 459-2:2003

Zgura granulată

Examinarea datelor înscrise la certificatul de calitate


--- ---

Examinarea datelor înscrise la certificatul de calitate sau certificatul de garanţie


--- ---

Constanta de volum/stabilitate ---

Timpul de priză

O determinare la fiecare loc aprovizionat dar, dar nu mai puţin de determinare la 100t, pe o probă medie

--- SR EN 196-3:2006

Rezistenţe mecanice la 7 zile ---

Rezistenţe mecanice la 28 zile

O probă la 100t sau la fiecare siloz în care s-a depozitat locul aprovizionat

--- SR EN 196-1:2006

Ciment

Prelevarea de contra-probe care se pastrează minim 45 zile (pastrate în cutii metalice sau

La fiecare lot aprovizionat probele se iau înpreună cu

--- ---


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

pungi cu polietilenă sigilate) delegatul inginerului

Starea de conservare numai dacă s-a depăţit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare loc aprovizionat sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o probă medie)

Două determinări pe siloz (sus şi jos)

SR EN 196-6:1994

CAPITOLUL IV EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ

Art.10. Pregătirea stratului suport

10.1. Execuţia stratului de formă va începe numai după terminarea execuţiei terasamentului

pe toată lăţimea platformei drumului şi recepţionarea preliminară a acestora, conform prescripţiilor

caietului de sarcini pentru terasamente.

10.2. Terasamentele în rambleu se vor executa şi recepţiona la cota patului minus grosimea

stratului de formă când acesta este realizat din pământuri necoezive, la cota patului când stratul de formă

este realizat, într-o singură repriză, din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată şi

var, sau la cota patului minus jumătate din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când

acesta se execută în două reprize.

10.3. Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lăţimea

platformei drumului sau autostrăzii.

Art.11. Execuţia stratului de formă din uri necoezive

11.1. În zonele de rambleu, deşeurile de carieră sau materialul pietros aluvionar din care se

realizează stratul de formă este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului pe

întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinări de 3...5% spre

exterior, iar suprafaţa patului la drumurile de clasa tehnică III - V va avea aceeaşi înclinare transversală

ca şi îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I şi II înclinarea transversală a patului drumului va fi

de 3,5...4,0%.

11.2. Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă se alege în funcţie de mijlocul

de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. In funcţie

de grosimea prevăzută pentru stratul de formă şi de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se

realizează într-o repriză sau în două reprize de lucru.

11.3. În zonele de debleu, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe

tronsoane limitate, imediat înainte de execuţia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea

apei pe suprafaţa patului.

11.4. Materialul se aşterne la profil şi se adaugă apa necesară realizării umidităţii optime de

compactare.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

11.5. Stratul aşternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de min.

98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată, conform

STAS 1913-13:1983, în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de

măsurare.

11.6. La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de execuţie a stratului de formă se

va realiza un tronson experimental lung de min. 30 m şi pe toată lăţimea platformei, prin care se vor

stabili:

- grosimea optimă de compactare;

- umiditatea optimă de compactare;

- componenţa atelierului de compactare;

- numărul optim de treceri şi intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la obţinerea

gradului de compactare menţionat la punctul 10.5.

Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de şantier şi aprobate de Inginer se vor respecta

întocmai la execuţia lucrărilor.

11.7. Stratul de formă se lasă în circulaţie pe o perioadă de min. 7 zile după care eventualele

denivelări sunt remediate (prin completarea cu material sau îndepărtare de material, umectare şi

compactare).

Art.12. Execuţia stratului de formă din împietruirea existentă

12.1. Stratul de formă din împietruiri existente, în cadrul lucrărilor de modernizări de drumuri se

execută prin scarificarea şi reprofilarea împietruirii pe toată lăţimea platformei. Grosimea stratului de

formă care se realizează, este în funcţie de grosimea şi lăţimea împietruirii existente, însă nu trebuie să

fie mai mică de 10 cm.

12.2. Compactarea se face cu adaos de apă necesară realizării umidităţii optime de

compactare până la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată

maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913-13:1983 în cel puţin 95% din

punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de măsurare.

Art.13. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat mecanic

13.1. Prin stabilizare mecanică a pământurilor se înţelege complexul de operaţiuni prin care se

realizează îmbunătăţirea granulozităţii acestora. Stratul de formă din pământ stabilizat mecanic este un

strat din pământ coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din împietruiri existente, balasturi ori

pietrişuri concasate sau resturi de carieră.

Amestecul realizat trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- echivalentul de nisip EN ≥ 30%;

- granulozitatea între 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7;

- umiditatea optimă de compactare Wopt conform STAS 1913-13:1983;

- conţinutul în elemente moi şi gelive, max 5%;

- să nu conţină bulgări de argilă, resturi organice sau alte impurităţi.

Tabel 7

Treceri prin site sau ciururi în % din masă Ochiuri pătrate conform SR EN 933-2:1998 (tabelul 2)

Domenii de granulozitate

Limita

0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63 0 - 63 min

max 6 12

8 20

12 28

18 43

31 67

53 98

65 100

100 100

13.2. Reţeta de lucru (procentele de amestec a materialelor) şi caracteristicile de compactare

conform STAS 1913-13:1983 prin încercarea Proctor modificat se vor stabili, înainte de începerea

lucrărilor, de către un laborator de specialitate.

13.3. Execuţia stratului de formă se va desfăşura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum,

în vederea asigurării unei productivităţi corespunzătoare.

13.4. Execuţia se va putea face într-o repriză sau în două reprize de lucru, în funcţie de grosimea

stratului de formă prevăzut în proiect şi de grosimea optimă de execuţie corespunzătoare utilajului folosit.

Grosimea optimă de compactare, componenţa atelierului de compactare şi numărul de treceri se va stabili

de către Antreprenor la începutul lucrărilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).

13.5. Materialele componente se vor aşterne în straturi cu grosime uniformă pe patul drumului, cu

ajutorul autogrederului

13.6. Materialele se vor amesteca până la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu

autogredere sau cu grapa cu discuri însoţită de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent

umiditatea amestecului pe care o va corecta până la realizarea umidităţii optime de compactare, după

caz, fie prin stropire cu apă,fie prin întreruperea lucrărilor lăsând să se reducă conţinutul de apă prin

zvântare.

13.7. Nivelarea amestecului se face în lung şi în profil transversal cu autogrederul şi cu

rectificare manuală la şablon.

13.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri şi cilindrul compresor cu rulouri netede,

cu sau fără vibrare, respectând parametrii stabiliţi pe tronsonul experimental, până la realizarea unui grad

de compactare de minim 98% din densitate în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor

modificată, conform STAS 1913-13:1983, în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în

toate punctele de măsurare.

13.9. Repriza a doua, în cazul straturilor de formă executate în două reprize de lucru, se va


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

realiza în aceleaşi condiţii ca şi prima repriză, luându-se măsuri ca pe ultimii 80 cm până la taluz să se

realizeze o pantă transversală de 10-12%.

13.10. În zonele din vecinătatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu

poate fi folosit, compactarea stratului de formă se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa

vibratoare.

Art.14. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv tratat cu var

14.1. Dozajul de var pentru tratarea pământurilor coezive este de 2...4% raportat la masa

pământului uscat. Alegerea tipului de var şi a dozajului se efectuează conform tabelului 8, în funcţie

de umiditatea pământului în comparaţie cu umiditatea optimă de compactare Wopt determinată prin

încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, corespunzătoare domeniului umed.

14.2. Valorile date în tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum şi tipul de var se vor

stabili de către un laborator de specialitate, prin încercări, conform STAS 10473-2:1986 pe epruvete

cilindrice confecţionate din amestecuri de pământ şi var nestins măcinat sau var stins în pulbere.

Tabel 8

Dozaj în % din masa Denumirea pământurilor

Umiditatea pământului var bulgări

var nestins măcinat

var stins pulbere

De la Wopt +4...7% până la Wopt+12 ...15%

4 4 --- Pământuri foarte coezive şi coezive Sub Wopt +4...7% 3 3 4

De la Wopt +4...7% până la Wopt+12 ...15%

3 3 --- Pământuri slab coezive

Sub Wopt +4...7% 2 2 3

14.3. Dozajul de var nestins, bulgări sau măcinat, poate fi mărit faţă de cel prevăzut în tabelul

de mai sus în cazul tratării unor pământuri cu umiditate naturală mai mare decât umiditatea optimă de

compactare Wopt +10...15% contându-se pe o reducere a umidităţii de l ...2% pentru fiecare procent

suplimentar de var nestins utilizat.

14.4. Se interzice execuţia stratului de formă în perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi

atmosferice negative. In cazul în care execuţia stratului de formă se face în perioada imediat

premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea să nu fie date circulaţiei

de şantier decât după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

14.5. Execuţia stratului de formă se face prin amestecarea in situ a pământului cu var şi prin

compactarea amestecului astfel realizat până la obţinerea gradului de compactare prescris.

În funcţie de utilajele folosite şi de grosimea stratului de formă prevăzută în proiect, Antreprenorul

va stabili pe baza unei experimentări dacă execuţia se face într-o repriză sau mai multe reprize de lucru.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel puţin 30 m lungime şi pe toată lăţimea

drumului şi care va avea ca scop determinarea în condiţiile execuţiei pe şantier a următoarelor:

- dozajul de var pentru diversele tipuri de pământ;

- grosimea optimă de execuţie într-o repriză a stratului stabilizat;

- umiditatea optimă de compactare;

- componenţa atelierului de compactare;

- intensitatea de compactare (numărul optim de treceri a atelierului de compactare).

Rezultatele obţinute pe porţiunea de drum realizată experimental, cu caracteristici

corespunzătoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, după aprobarea de către Inginer, se înscriu în

registrul de şantier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.

14.6. La execuţia stratului de formă, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu următoarele

operaţiuni:

a. scarificarea sau după caz, aşternerea pământului şi răspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanţi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât să se asigure dozajul de var stabilit

în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;

b.realizarea amestecului de pământ şi var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor

rotativ, freză rutieră sau grapă polidisc), până se realizează o fărâmiţare corespunzătoare a pământului şi

un amestec cât mai omogen de pământ şi var. Dacă se utilizează var bulgări, se continuă amestecarea

până la stingerea totală a varului;

Se consideră că fărâmiţarea pământului este corespunzătoare da¬că gradul de fărâmiţare al

acestuia este, în minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de fărâmiţare se determină

conform STAS 10473-2 :1986.

c. se determină umiditatea amestecului Wa şi în funcţie de valoarea acesteia se iau următoarele

măsuri:

- dacă: * Wa < Wopt – 3 % , se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează încă 2-3

treceri;

* Wopt – 3 % < Wa < Wopt + 3 % , se trece la operaţiunea următoare;

* Wa > Wopt + 3 % , se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul tratat să se usuce

până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.

d. se nivelează cu lama autogrederului la profilul necesar;

e. în intervalul 8...28 h de la sfârşitul operaţiei de amestecare, se efectuează compactarea

amestecului de pământ cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă compactori cu

pneuri statici autopropulsaţi.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

14.7. Compactarea se va face până la realizarea, în cel puţin 95% din punctele de măsurare, a

unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin

încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de

măsurare.

14.8. La execuţia stratului de formă în repriza a. doua, pământul adus de la sursă cu

autobasculanta, se descarcă, se împrăştie cu lama autogrederului, în strat continuu şi uniform şi se repetă

operaţiunile arătate mai sus.

14.9. Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de formă în urma

compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise

Art.15. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat cu zgură granulată şi cu var

15.1. Dozajele de zgură granulată şi de var pentru stabilizarea pământurilor coezive se vor stabili

de către un laborator de specialitate prin încercări, conform STAS 10473-2 :1986 pe epruvete cilindrice,

confecţionate din amestecuri de pământ, zgură granulată în proporţii de 10...30% şi var nestins măcinat

sau var stins pulbere, în proporţie de 3...4%.

15:2. Rezistenţa la compresiune Rc la vârsta de 14 zile a pământurilor stabilizate cu zgură

granulată şi var trebuie să corespundă valorilor din tabelul 9.

Tabel 9

Denumirea pământurilor conform SR EN ISO 14688-2:2005 Rc la 14 zile în N/mm2 min

Foarte coezive (argilă groasă, argilă) 1,2 Coezive (argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă) 1,0 Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35 Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prăfos) 0,50

15.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de formă (densitatea uscată maximă şi

umiditatea optimă de compactare)vor fi determinate prin încercarea Proctor modificată conform STAS

1913-13:1983 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.

15.4. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să execute experimental un

strat de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi cu var pe un tronson de drum de circa 30 m

lungime şi pe întreaga platformă a drumului. încercările au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de

răspândire, amestecare şi compactare, personalul şantierului şi materialele aprovizionate, dozajul optim

de zgură şi var, umiditatea şi grosimea optimă de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin

prezentul caiet de sarcini.

15.5. Încercările trebuiesc repetate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare pentru

următoarele caracteristici:

- umiditatea optimă;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- omogenitatea amestecului;

- rezistenţa la compactare.

Cu ocazia acestor verificări se va stabili:

- numărul de treceri succesive necesare pentru obţinerea unui amestec omogen şi un grad de

fărâmiţare de minimum 70% în 95% din determinări efectuate conform STAS 10473-2 :1986;

- dacă stratul de formă prevăzut în proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucrează într-o

singură repriză de lucru sau în două şi care este grosimea optimă de compactare în acest din urmă caz;

- eventualele corecţii care trebuiesc aduse dozajului de zgură sau var stabilit în laborator;

- natura şi componenţa atelierului de compactare precum şi numărul de treceri necesar pentru

obţinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.

Se vor recolta probe din amestecul realizat în timpul experimentării în vederea verificării obţinerii

caracteristicilor cerate.

Rezultatele obţinute pe porţiunea realizată experimental, cu caracteristici corespunzătoare

prevederilor prezentului caiet de sarcini, după aprobarea de către Inginer, se înscriu în registrul de

şantier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.

15.6. Se interzice execuţia stratului de formă în perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi

atmosferice negative. În cazul în care execuţia stratului de formă se face în perioada imediat

premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea să nu fie date circulaţiei

de şantier decât după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

15.7. Execuţia stratului de formă se face într-o repriză de lucru sau două în funcţie de

rezultatele obţinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe şantier

15.8. La execuţia stratului de formă, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu următoarele

operaţiuni:

a. scarificarea sau după caz, aşternerea pământului şi răspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanţi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât să se asigure dozajul de var stabilit

în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;

b. se transportă cu autobasculante zgura granulată şi se aşează în grămezi, astfel încât, prin

împrăştierea acestora să se realizeze dozajul prescris;

c. se împrăştie zgura granulată, cu lama autogrederului, pe suprafaţa stratului de pământ şi apoi

se amestecă prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freză rutieră sau grapă polidisc) până

se realizează o fărâmiţare corespunzătoare a pământului şi un amestec cât mai omogen posibil de

pământ, zgură granulată şi var. Se consideră că fărâmiţarea pământului este corespunzătoare, dacă

gradul de fărâmiţare al acestuia, este, în minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de

fărâmiţare se determină conform STAS 10473-2 :1986.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

d. se determină umiditatea amestecului Wa şi în funcţie de valoarea acesteia se iau următoarele

măsuri:

- dacă: * Wa < Wopt – 3 % , se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează

încă 2-3 treceri;

* Wopt – 3 % < Wa < Wopt + 3 % , se trece la operaţiunea următoare;

* Wa > Wopt + 3 % , se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul tratat să se usuce

până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.

e. se nivelează amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;

f. în intervalul 8...28 h de la sfârşitul operaţiunii de amestecare, se efectuează compactarea

amestecului de pământ cu zgură şi cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă

compactori cu pneuri statici autopropulsaţi.


unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea

Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare.

15.10. La execuţia stratului de formă în repriza a doua, pământul adus de la sursă cu

autobasculanta, se descarcă, se împrăştie, cu lama autogrederului, în strat continuu şi uniform şi se

repetă operaţiile arătate mai sus.

.15.11. Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de formă în urma

compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise.

Art.16. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat cu zgură granulată şi cu var-ciment

16.1. Stabilizarea pământului cu var şi ciment se face în două reprize şi anume:

- tratarea iniţială cu var, în vederea obţinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) şi pentru a

obţine un amestec lucrabil;

- amestecarea pământului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.

16.2. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. a şi b.

16.3. Amestecarea pământului tratat cu var, cu cimentul se efectuează cu ajutorul

echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obţinerea unui amestec cât mai

omogen posibil.

Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face în funcţie de natura şi umiditatea

amestecului de pământ şi var, după efectuarea unor teste preliminare de laborator.

16.4. Dozajele finale de var şi de liant hidraulic rutier va fi stabilii după execuţia unui sector de

probă cu liant în procente de 2-6% din masa pământului cu var, şi interpretarea rezultatelor obţinute.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

16.5. Umiditatea de amestec (pământ+var+ciment+apă) trebuie să se situeze în intervalul 1,15

WQpt...l,30 WQpt

16.6. Pentru alegerea atelierului de compactare şi a numărului de treceri corespunzătoare

pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de probă.


unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin

încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de

măsurare.

Art.17. Controlul calităţii execuţiei

17.1. Operaţiunile de verificare a calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei şi frecvenţa cu care se

efectuează acestea sunt arătate, pentru fiecare tip de strat de formă, în tabelul 10.

Tabel 10

Tipul stratului de formă care se verifica

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de verificare

A B C D E FRespectarea proceselor tehnologice

permanent --- x x x x x x

Umiditatea materialelor granuloase

zilnic şi ori de câte ori este necesar

STAS 1913-1:1982 x

Umiditatea pământului după înprăştiere


STAS 1913-1:1982 x x x x

Umiditatea amestecului de pământ cu material granular


STAS 1913-1:1982 x x

Granulozitatea amestecului de pământ cu material granular

cel puţin 3 probe la 1000 m3

STAS 1913-5:1985 x x

Dozajul de var şi de ciment zilnic şi ori de câte ori este necesar

--- x x x

Umiditatea amestecului de var, ciment şi pământ

zilnic STAS 1913-1:1982 x x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment şi omogenizare a amestecului

cel puţin două probe la 1000 m2 STAS 10473-

2 :1986 x x

Dozajul de zgură granulată zilnic şi ori de câte ori este necesar

--- x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu zgură granulată şi var

în cel puţin două probe la 1500 m2

STAS 10473-2 :1986

x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment


STAS 10473-2 :1986

x

Umiditatea amestecului de pământ cu zgură granulată şi var


STAS 1913-1:1982 x


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Umiditatea amestecului de pământ cu var-ciment


STAS 1913-1:1982 x

Gradul de compactare al stratului de formă


STAS 10473-2 :1986 STAS 1913-15:1975

x x x x x x

Respectarea uniformităţii grosimii stratului de formă

prin sondaj, cel puţin unul la 200 m de drum

--- x x x x x x

Rezistenţa la compresiune la vârsta de 14 zile a pământului stabilizat

în cel puţin două serii a trei epruvete la 1500 m2

STAS 10473-2 :1986

x x

A - strat de formă din pământuri necoezive – deşeuri de carieră, material pietros de balastieră

B - strat de formă din împietruiri existente

C - strat de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic

D - strat de formă din pământuri coezive tratate cu var

E - strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var

F - strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

17.2. Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de formă şi a uniformităţii execuţiei

acestora se efectuează prin măsurări cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru

determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere

suple şi semirigide, indicativ CD 31/2002.

Conform Normativului CD 31/2002, capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de formă

se consideră corespunzătoare dacă valoarea admisibilă a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzătoare

vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult 10% din

punctele de măsurare.

Uniformitatea execuţiei se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie este

sub 40%.

17.3. Toate operaţiunile efectuate zilnic de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator,

care în afară de descrierea determinărilor şi rezultatelor obţinute va include şi:

- datele meteorologice privind temperatura aerului şi prezenţa precipitaţiilor

- măsurile tehnologice luate de constructor.

Art.18. Măsuri după execuţia stratului de bază

18.1. Straturile de formă se dau circulaţiei de şantier, cu excepţia sectoarelor cu straturi de formă

din pământuri coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgură granulată şi var, sau cu var-ciment, care au

fost executate în perioada imediat premergătoare îngheţului (vezi pct.14.4 şi 15.6).


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

18.2. În cazul în care prin circulaţie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă care

permite stagnarea apei din precipitaţii pe suprafaţa stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama

autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul

mecanic.

18.3. În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitaţii abundente şi care

au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicată darea circulaţiei de şantier a stratului

de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai circulaţiei strict necesare execuţiei stratului de

fundaţie.

18.4. În cazul straturilor de formă din pământ tratat cu var sau stabilizat cu zgură granulată şi

var, sau cu var-ciment, stratul de fundaţie se va executa după minim 14 zile de la execuţia stratului de

formă şi numai după verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de formă conform

pct.17.2 după recepţia pe fază a acestuia.

18.5. La straturile de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi var suprafaţa stratului se

va menţine în permanenţă în stare umedă prin stropire cu apă, până la execuţia stratului de fundaţie sau

cel puţin 14 zile dacă execuţia stratului de fundaţie se face mai târziu.

CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art.19. Recepţia pe faze de execuţie

Recepţia pe fază a stratului de formă se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în

documentaţie sunt complet terminate. Verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.3, 9,10

şi 17.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calităţile

impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către

organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal de recepţie pe fază în care sunt specificate

remedierile care sunt necesare, termenul de execuţie a acestora şi eventualele recomandări cu privire la

modul de continuare a lucrărilor.

Art.20. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară a stratului de formă se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări

conform normelor legale în vigoare.

Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă

de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmite în timpul execuţiei

lucrărilor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Recepţia finală a stratului de formă se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de

verificare a comportării acesteia. Recepţia finală se va face conform prescripţiilor legale în vigoare.

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I.Acte normative

Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind publicat în condiţiile de închidere a

circulaţiei şi nr. 411/1112/2000 de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în

zona MO 397/24.08.2000 drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.







II.Reglementări tehnice

CD 31:2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii


III.Standarde

SR EN 196-1:2006 -Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea

rezistenţelor mecanice.

SR EN 196-2:2006 -Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a

cimenturilor.

SR EN 196-6:1994 -Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

SR EN 459-2:2003 -Var pentru construcţii.Partea 2. Metode de încercare.

SR 648:2002 -Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.

SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizarea în



pământurilor.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Partea 1: Identificare şi descriere.


pământurilor.

Partea 2: Principii pentru o clasificare.

STAS 1913-1:1982 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

STAS 1913-4:1986 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913-5:1985 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

STAS 1913-13:1983 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare, încercarea Proctor.

STAS 1913-15:1975 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 4606:1980 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare.

STAS 8840:1983 - Lucrări de drumuri. Straturi de fundaţii din pământuri stabilizate

mecanic. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 10.473-2:1984 -Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau

pământuri, stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.

STAS 12.253:1984 -Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiţii tehnice generale

de calitate.

SR ENV 13282:2002 -Lianţi hidraulici rutieri. Compoziţie, specificaţii şi criterii de

conformitate.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI ZIDURI DE SPRIJIN CU ÎMPINGERI IMPORTANTE

1. PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Prezentul Caiet de sarcini se aplicã la executia lucrãrilor de executie a zidurilor de sprijin cu

impingeri importante i.

1. Prevederi generale pentru executie

Executia lucrãrilor nu poate începe decât dupã ce Antreprenorul si-a adjudecat executia

proiectului, urmare unei licitatii si închirierii Contractului cu Beneficiarul.

Piesele principale pe baza cãrora Constructorul va realiza lucrarea sunt urmãtoarele:

- detalii tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele

componente ale lucrãrii ;

- Caiete de sarcini cu Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectivã;

- graficul de esalonare a executiei lucrãrii.

Având în vedere varietatea problemelor ce le ridicã realizarea unei lucrãri de artã, Antreprenorul

va trebui sã dovedeascã cã are experientã si dotarea corespunzãtoare pentru executia proiecutlui.

La executie Antreprenorul va respecta prevederile din Contract, din Proiect si Caietul de sarcini.

Se precizeazã cã nici o adaptare sau modificare la executie, fatã de documentatie, nu se poate

face decât cu aprobarea Beneficiarului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei.

De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele în vigoare (o listã

minimã este precizatã în Anexã), precum si de Caietele de sarcini.

2. Prevederi generale privind receptia lucrãrilor

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrãrilor de artã, se va face receptia lucrãrilor pe faze de

executie si receptia finalã în conformitate cu prevederile Caietului de sarcini elaborat pentru lucrarea

respectivã.

Beneficiarul va organiza receptia finalã în conformitate cu legislatia în vigoare.

2. SCHELE SI ESAFODAJE

2.1 Prezentul capitol se referã la lucrãrile provizorii care constau în:

- esafodaje ce suportã structuri în curs de realizare;

- schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;

- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie împotriva cãderii de materiale, scule, etc.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

2.2 Realizarea si utilizarea lucrãrilor provizorii.

Toate lucrãrile provizorii nedetaliate prin proiect se vor executa cu materiale si pe rãspunderea

Antreprenorului.

Aparitia unor defecte la lucrãrile definitive, datorate conceptiei, calittãtii materialelor sau executiei

lucrãrilor provizorii, de calitate necorespunzãtoare, nu absolva Antreprenorul de responsabilitate.

Calitatea materialelor, de inventar si materialelor noi trebuie sã corespundã standardelor în

vigoare.

Antreprenorul are obligatia sã prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate

lucrãrilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât si când se refolosesc materiale vechi pentru care

trebuie sã se garanteze cã sunt corespunzãtoare calitativ.

Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizatã atât timp cât deformatiile lor sau efectele

oboselii nu riscã sã compromitã securitatea executiei.

Antreprenorul are obligatia sã scrie planse numãrul admisibil de refolosiri.

Materialele degradate se rebuteazã sau se dau la reparat în ateliere de specialitate. In acest din

urmã caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fãrã ca aceastã justificare sã-i atenueze

responsabilitatea sa.

2.3 Executie, utilizare, controale

Tolerantele aplicabile la lucrãrile provizorii sunt stabilite în functie de tolerantele de la lucrãrile

definitive.

Deformatiile lucrãrilor provizorii se controleazã prin nivelmente efectuate de cãtre Antreprenori

fatã de reperele acceptate de Beneficiar.

Rezultatele mãsurãtorilor se transmit Beneficiarului.

Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.

Antreprenorul are obligatia sã asigure întretinerea regulatã a lucrãrilor provizorii.

3. COFRAJE

3.1 Cofrajele sunt structuri provizorii alcãtuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în

lucrare, dau betonului forma proiectatã. In termenul de cofraj se includ atât cofraje propriu-zise cât si

dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea

realizãrii formei dorite. Ele trebuie sã fie astfel alcãtuite încât sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

- sã asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevãzute în proiect, pentru

elementele ce urmeazã a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevãzute în


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

normativul NE 012-99

- sã fie etanse, astfel încât sã nu permitã pierderea laptelui de ciment;

- sã fie stabile si rezistente, sub actiunea încãrcãrilor care apar în procesul de executie;

- sã asigure ordinea de montare si demontare stabilitã fãrã a se degrada elementele de beton

gofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;

- sã permitã, la decofrare, o preluare treptatã a încãrcãrii de cãtre elementele care se decofreazã;

- sã permitã închiderea rosturilor astfel încât sã se evite formarea de pene sau praguri;

- sã permitã închiderea cu usurintã - indiferent de natura materialului din care este alcãtuit

cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, înainte de

începetea turnãrii betonului;

- sã aibã fetele ce vin în contact cu betonul curate fãrã crãpãturi, sau alte defecte.

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcãtuire se deosebesc:

- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o

singurã turnre;

- cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la

un anumit numãr de turnãri.

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:

- cofraje din lemn sau cãptusite cu lemn;

- cofraje metalice.

3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sã mai îndeplineascã si

urmãtoarele conditii specifice:

- sã fie prevãzute, dupã caz, cu urechi de manipulare;

- cofrajele metalice sã nu prezinte defecte de laminare, pete de ruginã pe fetele ce vin în contact

cu betonul;

- sã fie prevãzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când acestea

sunt înscrise în proiect;

- cofrajele pentru stâlpi sã fie prevãzute cu ferestre de betonare, dispuse câte min. 2 în sectiune

transversalã, iar între sectiuni sã fie max. 1,5 m.

3.3 Pregãtirea si receptia lucrãrilor de cofraje

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cât si numãrul de

refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Beneficiarului.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmãtoarelor operatiuni:

- curãtirea cu grijã, repararea si spãlarea, înainte si dupã refolosire; când spãlarea se face în

amplasament apa va fi drenatã în afarã (nu este permisã curãtirea cofrajelor numai cu jet de aer);

- tratarea suprafetelor ce vin în contact cu betonul, cu o substantã ce trebuie sã usureze

decofrarea, în scopul desprinderii usoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substantele lubrefiante,

uleioase, nu este permis ca acestea sã vinã în contact cu armãturile.

In vederea asigurãrii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificãri etapizate astfel:

- preliminar, controlându-se lucrãrile pregãtitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si

sustineri;

- în cursul executiei, verificându-se pozitionarea în raport cu trasarea si modul de fixare a

elementelor;

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatãrilor în “Registrul de procese verbale, pentru

verificarea calitãtii lucrãrilor ce devin ascunse”.

3.4 Montarea cofrajelor va cuprinde urmãtoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

- încheierea, legarea si sprijinirea definitivã a cofrajelor.

In cazurile în care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura

repartizarea solicitãrilor, tinând seama de gradul de compactare si posibilitãtile de înmuiere, astfel încât

sã se evite producerea tasãrilor.

4. ARMATURI

Prezentul Caiet trateazã conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si

montarea armãturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

4.1 Oteluri pentru armãturi

Otelul beton trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice prevãzute în STAS 438/1,2, 3 - 80 si

STAS 6482/1, 2, 3, 4 -80.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de

aplicare sunt indicate în tabelul de mai jos si corespund prevederilor din normativul NE 012-99 si C 21 -

85.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare 1 2 3 Otel beton rotund neted STAS 438/1-80

OB 37 Armãturi de rezistentã sau armãturi constructive

Sârma trasã netedã pentru beton armat STAS 438/2-80

STNB

Armãturi de rezistentã sau armãturi constructive;armãturile de rezistentã numai sub formã de plase sau carcase sudate.

Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3-80

STPB

Tipul de otel

Simbol

Domeniul de utilizare

1 2 3 Otel beton cu profil periodic (STAS 438/1 - 80)

PC 52

Armãturi de rezistentã cu betoane de clasa cel putin BC 15

PC 60

Armãturi de rezistentã la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc 20

Armãturi pretensionate Sârme netede STAS 6482/2 - 80]

SBP I. si SBP II.

Armãturi de rezistentã la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc 30.

Sârme amprentate STAS 6482/3 - 80 SBPA I. si SBPA II.

Toroane TBP

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care

a importat otelul sau cea care asigurã desfacerea acestuia.

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzãtor de otel din STAS 438 - 80 si STAS

6482 - 80, echivalarea fiind fãcutã prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.

In cazul în care existã dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va

putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercãrilor de laborator si cu acordul scris al unui

institut de specialitate si dupã aprobarea Beneficiarului.

4.2 Controlul calitãtii

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor în vigoare si însotitã de certificatul de

calitate. Receptionarea otelului se va face în conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitãtii

prevãzute în STAS 1799 - 81 “Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru

verificarea calitãtii materialelor si betoanelor destinate executãrii lucrãrilor de constructii din beton, beton

armat si beton precomprimat”. Otelul pentru beton precomprimat sub formã de sârmã SBP se va

aproviziona în colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârmã SPP va avea eticheta

metalicã, care sã continã printre altele numãrul colacului, al lotului, calitatea si personalul CTC al

fabricatiei, fiind însotit de certificatul de calitate al Furnizorului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numãrul de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

îndoiri alternative pentru fiecare colac în parte, iar pentru 100% din numãrul colacilor determinarea limitei

de curgere tehnicã, a lungimii relative la supere si a numãrului de torsiuni la care se rupe sârma). Aceste

caracteristici se determinã pe câte o epruvetã luatã de la fiecare capãt al colacului.

Sârmele care prezintã corodãri pronuntate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcãtuirea

fascicolelor.

Cablele de sârmã usor ruginite vor fi curãtate de ruginî cu peria de sârmã înainte de a fi puse în

operã.

Pentru controlul calitãtii se vor lua în mod obligatoriu probe cu frecventele prevãzute în STAS

1799 - 81 si STAS 6482 - 80 si normativul C 21 - 85.

Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitãtii se

va face conform prevederilor din Anexa X.1 pct. A 5, din normativul NE 012-99si va consta în:

- constatarea existentei Certificatului de calitate sau de garantie;

- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinând seama de reglementãrile din normativul NE 012-99

- examinarea aspectului;

- verificarea prin îndoire la rece.

4.3 Transportul si depozitarea

Transportul otelurilor se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevãzute cu prelate;

aceste vehicule vor fi prealabil curãtate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau

murdãrirea otelului.

Pentru colacii si tamburele prevãzute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebitã la

transport, manipularea si depozitarea, ambalajul sã nu fie deteriorat; dacã s-a produs deteriorarea

ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armãtura neprotejatã.

La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua mãsurile necesare pentru a se

preveni:

- lovirea sau îndoirea;

- murdãrirea suprafetelor cu pãmânt, materii grase, praf, etc.;

- contactul de materialul incandescent provenind de la operatia de sudurã - tãiere sau încãlzirea

de la flacãra aparatelor de sudurã.

Depozitarea se va face pe locuri si diametre în spatii amenajate si dotare corespunzãtoare astfel

încât sã se evite contactul cu materiale corozive.

In mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de sârmã pentru beton precomprimat, tinând

seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul C 21 - 85, Cap. 3.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

De asemenea, depozitarea se va face astfel încât sã asigure posibilitãti de identificare usoarã a

fiecãrui sortiment si diametru.

Barele din otel superior vor fi livrate în forma rectilinie si vor fi depozitate cât mia drept, iar

eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzãtor.

3.4 Confectionarea armãturilor

a) Fasonarea armãturilor pentru beton armat

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armãturã se va face în strictã

conformitate cu prevederile proiectului.

Inainte de a trece la fasonarea armãturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinând

seama de posibilitãtile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de

betonare si compactare. Dacã se considera necesar se va solicita reexaminarea de cãtre Beneficiar a

dispozitiilor de armare prevãzute în proiect.

Armãturile care se fasoneazã trebuie sã fie curate si drepte; în acest scop se vor îndepãrta:

- eventualele impuritãti de pe suprafata barelor;

- rugina, prin frecare cu perii de sârmã în special în zonele în care barele urmeazã a fi

înnãdite prin sudurã.

Dupã îndepãrtarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sã depãaseascã

abaterile limitã la diametru prevãzute în Anexa III.1 din normativul NE012-99

Otelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie sã fie îndreptat înainte de a se proceda la

tãiere si fasonare, fãrã a se deteriora însã profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maximã nu va depãsi

1 mm/m.

Barele tãiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât sã se evite

confundarea lor si sã asigure pãstrarea formei si curãteniei lor pânã în momentul montãrii.

In cazul în care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelului se recomandã montarea

si betonarea armãturilor în maximum 15 zile de la fasonare.

Se interzice fasonarea armãturilor la temperaturi sub -10o C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald.

La calculul armãturilor, fasonarea si montarea armãturilor se va tine sema de prevederile

constructive privind alcãtuirea elementelor din beton armat cuprinse în cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si în

cap.3 din normativul NE012-99


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5. BETOANE

5.1 Prevederi generale

Prezentul Caiet de sarcini trateazã conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia

elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri.

De asemenea se vor avea în vedere si reglementãrile cuprinse în Anexele I.1 si I.2 din normativul

NE 012-99, în cap. 5 din normativul C 21-85 si prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799-81.

Calitatea betonului este definitã prin clase. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei

specifice a betonului, care este rezistenta la compreiune determinarea conform STAS 1275-81 pe cuburi

cu latura de 141 mm. sub a cãrui valoare se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezultate.

5.2 Cimenturi

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de

utilizare sunt precizate în normativul NE012-99.

Livrare si transport:

Cimentul livrat în vrac se transportã în vagoane tip cisternã, autocisternã, containere sau vagoane

închise, destinate exclusiv acestui produs.

Transportul cimentului ambalat în saci se face în vagoane închise sau camioane acoperite.

Depozitarea:

Depozitarea cimentului se va face numai dupã constatarea existentei certificatului de calitate sau

a garantiei si verificarea capacitãtii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau

în încãperile special amenajate.

Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior

alte materiale.

Pe întreaga perioadã de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate

în fiecare siloz, prin înregistrarea zilnicã a primirilor si livrãrilor.

Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încãperi închise. Sacii vor fi asezati în stive,

lãsându-se distanta liberã de 50 cm. de la peretii exteriori si pãstrând împrejurul lor un spatiu suficient

pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi. In fiecare stivã se va afisa data

sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.

Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricatie.

Durata de depozitare nu va depãsi 60 de zile de la data expedierii de cãtre producãtor pentru

cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fãrã adaosuri.

Cimentul rãmas în depozit un timp mai îndelungat nu se va întrebuinta la elemente de beton si de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

beton armat decât dupã verificarea stãrii de conservare si în conformitate cu prevederile , normativul

NE012-99.

Verificarea calitãtii cimentului se va face:

- la aprovizionare, conform NE012-99.

- înainte de utilizare, conform normativul NE012-99.

Metodele de încercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 si normativul NE012-99

5.3 Agregate

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentã cuprinsã între 2001 si 2500 daN/m3 se

folosesc agregate grele, provenite din sfãrâmarea naturalã sau/si din concasarea rocilor.

Conditiile tehnice pe care le vor îndeplini agregatele sunt precizate în STAS 1667-76 Anexa IV.3.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), având 0 - 3 mm., (2) cu 3...7 mm.; (3) cu

8....15 mm., si (4) cu 16-31mm.

Depozitarea:

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante si rigole de evacuare a apelor.

Pentru depozitarea separatã a diferitelor sorturi se vor crea compartimente având înãltimea

corespunzãtoare încât sã se evite amestecarea sorturilor.

Nu se admite depozitarea direct pe pãmânt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de

consum se pot folosi silozuri.

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sã evite antrenarea de noroi si

impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionãrii cu mijloace de cale feratã se va asigura un spatiu

(compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, conform normativ NE012-99.

Verificarea calitãtii agregatelor se va face:

- la aprovizionare conform NE012-99

- înainte de utilizare conform NE012-99.

Metodele de încercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4).

5.4 Apa

Apa utilizatã la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publicã sau altã sursã, dar, în

acest caz, vor îndeplini conditiile tehnice prevãzute în STAS 790 - 84.

5.5 Aditivi

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi în scopul:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- îmbunãtãtirii lucrabilitãtii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa;

- îmbunãtãtirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate în

medii agresive;

- obtinerii unor betoane de rezistentã superioarã;

- îmbunãtãtirii comportãrii la înghet - dezghet repetat;

- reglãrii procesului de întãrire, întârziere sau accelerare în functie de cerintele tehnologice.

Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate în Anexa V.3 din normativul

NE012-99 Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultanã a douã tipuri se admite numai pe baza

unor Caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.

Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.1.

5.6 Cenusa de termocentralã

Cenusa de termocentralã poate fi utilizatã la prepararea betoanelor în scopul îmbunãtãtirii

caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi, etc.).

Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I. poz. B.5, D.1, D.2, D.3 si D.4.

Verificarea calitãtii se va face conform normativului NE012-99/C 140 – 86/.

Utilizarea acesteia se va face numai cu acordul Beneficiarului.

5.7 Prepararea si transportul betonului

Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitãti dotate cu una

sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.

Statiile de betoane cu capacitate nominalã de productie mai mare de 10 m3 / orã sunt conduse

de un Sef de statie si functioneazã pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptatã de

Beneficiar.

Statiile de betoane cu o capacitate nominalã de productie cel mult 10 m3 / orã sunt subordonate

direct Conducãtorului lucrãrii pe care o deserveste si va functiona cu acordul Beneficiarului.

Pentru lucrãrile de beton, beton armat precomprimat tipurile de beton se diferentiazã si se

noteazã în functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mãrimea agregatelor, gradul de

impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat.

In comanda de beton cãtre statie se vor înscrie tipul de beton, conform prevederilor pct. 5.10 din

normativul NE012-99, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structurã) unde se va folosi.

Pentru lucrãrile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul Antreprenorului în

conformitate cu Anexa 7.2.

Stabilirea compozitie se va face:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- la intrarea în functiune a unei statii de betoane;

- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;

- la introducerea utilizãrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;

- la pregãtirea executãrii unei lucrãri care necesitã un beton cu caracteristici deosebite de

cele curent preparate, sau de clasa egalã sau mai mare de clasa C20/25(Bc 25.)

Compozitiile de betoane se vor aproba de cãtre Beneficiar, pe baza probelor preliminare.

In cazul constructiilor speciale, precum si în cazul utilizãrii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi

sau adaosuri, altele decât cele cuprinse în standardele mentionate în normaticul NE012-99. stabilirea

compozitiei betoanelor se va face pe bazã de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii

de cercetare.

In cursul preparãrii betonului reteta se va corecta de cãtre laboratorul statiei si cu acceptul

Beneficiarului, în functie de rezultatele încercãrilor privind:

- umiditatea agregatelor;

- granulozitatea sorturilor;

- densitatea aparentã a betonului proaspãt;

- lucrabilitatea betonului.

Dozarea materialelor componente se face prin cântãrirea abaterilor înscriindu-se în urmãtoarele

limite:

- 3% la agregate;

- 2% pentru ciment si apã;

- 5% pentru aditivi;

- 3% pentru cenusa de termocentralã.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortatã sau betoniere cu

cãdere liberã.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonierã va respecta prevederile cãrtii

tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea urmãtorului component.

Durata de amestecare se va majora dupã caz în cazul utilizãrii de aditivi sau adaosuri, în perioade

de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusã.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparãrii betonului pe o duratã mai mare de 1 orã,

toba betonierei se va spãla cu jet puternic de apã si apoi golitã complet.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm. se va face cu autoagitatoare, iar a

betoanelor cu tasarea de max. 5 cm. cu autobasculante cu bena amenajate corespunzãtor.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe benzi transportoare, jgheaburi.

Mijloacele de transport trebuie sã fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arsitã sau de ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de

3 km., suprafata liberã de beton se va proteja pentru a împiedica evaporarea apei si modificarea

caracteristicilor betonului.

Durata de transport nu va depãsi duratele de 45 - 60 minute, conform tabelului 5.1 din normativul

NE012-99.

5.8 Reguli generale de betonare

Executarea lucrãrilor de betonare poate începe numai dupã ce s-a verificat îndeplinirea

urmãtoarelor conditii:

- compozitia betonului a fost acceptatã de Beneficiar, iar în cazul betoanelor de clasa

egalã sau mai mare de clasaC20/25(Bc 25) se dispune de încercãri preliminare suficiente;

- sunt realizate mãsurile pregãtitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare

(agregate, ciment, piese înglobate, etc.) si sunt în stare de functionare utilajele si dotãrile necesare;

- au fost receptionate calitativ lucrãrile de sãpãturi, cofraje si armãturi; dacã de la

montarea si receptionarea armãturii a trecut o perioadã îndelungatã se constatã prezenta frecventã a

ruginei neaderente, armãtura se va demonta, iar dupã curãtire si remontare se va proceda la o nouã

receptie calitativã;

- suprafetele de beton turnat anterior si întãrit nu prezintã zone necompactate sau

agregate si au rugozitatea necesarã asigurãrii unei bune legãturi între cele douã betoane;

- nu se întrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi

abundente, furtunã, etc.);

- suprafetele de beton care vin în contact cu betonul proaspãt au fost tratate conform

proiectului;

Respectarea acestor conditii se va consemna într-un act care va fi aprobat de Beneficiar.

Durata de punere în operã a betonului se va încadra în prevederile normativului NE012-99.

La turnarea betonului se va respecta urmãtoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidãriile, care vor veni în contact cu betonul

proaspãt, vor fi udate cu apã cu 2....3 ore înainte si imediat înainte de turnare, iar apa rãmasã în

denivelãri se va evacua;

- din mijlocul de transport betonul se va descãrca în bene, pompe, benzi transportoare,


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

jgheaburi sau direct în lucrare;

- dacã betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadreazã în limitele de

lucrabilitate admise sau prezintã segregãri va fi refuzat, fiind interzisã punerea lui în lucrare; se admite

îmbunãtãtirea lucrabilitãtii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul Beneficiarului;

- înãltimea de cãdere liberã a betonului nu va depãsi 3 m. pentru elementele cu lãtime

max. de 1 m., respectiv 1,5 m. înãltime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafatã de tip

placã;

- betonarea elementelor cofrate pe înãltimi mai mari de 3 m. se va face prin ferestre

laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub având capãtul inferior la max. 1,5 m. de zona ce se

betoneazã;

- betonul se va rãspândi uniform în lungul elementului, urmãrindu-se realizarea de straturi

orizontale de maximum 50 cm. înãltime;

- se vor lua mãsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armãturilor fatã de

pozitia prevãzutã îndeosebi pentru armãturile dispuse la partea superioarã a plãcilor în consolã; dacã

totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta în timpul turnãrii;

- se va urmãri cu atentie înglobarea completã în beton a armãturilor, respectându-se

grosimea stratului de acoperire prevãzutã în proiect;

- nu este permisã ciocãnirea sau scuturarea armãturii în timpul betonãrii si nici asezarea

pe armãturi a vibratorului;

- în zonele cu armãturi dese se va urmãri cu atentie umplerea completã a sectiunii;

- se va urmãri comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea

acestora, luându-se mãsuri imediate de remediere în cazul constatãrii unor deplasãri sau cedãri;

- circulatia muncitorilor si utilajului de transport în timpul betonãrii se va face pe podine,

astfel rezemate încât sã nu modifice pozitia armãturii; este interzisã circulatia directã pe armãturi sau pe

zonele cu beton proaspãt;

- betonarea se va face continuu pânã la rosturile de lucru prevãzute în proiect;

- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnãrii

este permisã numai dupã pregãtirea suprafetei rostului si cu acordul Beneficarului.

Compactarea

Compactarea mecanicã a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manualã (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocãnire cofraj) numai în cazuri

accidentale de întrerupere a functionãrii vibratorului (defectiune sau întrerupere de curent), caz în care

betonarea trebuie sã continuie pânã la pozitia corespunzãtoare unui rost.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Se pot utiliza urmãtoarele procedee de vibrare:

- vibrarea internã folosind vibratoare de interior (parvibratoare);

- vibrarea externã cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;

- vibrarea de suprafatã cu vibratoare placã sau rigle vibrante.

Alegerea tipului de vibrare se va face în functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda)

si de posibilitatea de introducere pentru barele de armãturi.

La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul NE012-99. referitoare la

compactarea betonului.

In mãsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia astfel ca

betonarea sã se facã fãrã întrerupere pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia

lor se va stabili prin proiect.

Pentru a se asigura conditii favorabile de întãrire si a reduce deformatiile din contractie se va

asigura mentinerea umiditãtii betonului protejând suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie;

- stropirea periodicã cu apã;

- aplicarea de pelicule de protectie.

Protectia va fi îndepãrtatã dupã minimum 7 zile numai dacã între temperatura suprafetei betonului

si cea a mediului nu este o diferentã mai mare de 12o C.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspãt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilenã, atât

timp cât prin cãderea precipitatiilor existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.

Decofrarea se va face numai dupã ce betonul a cãpãtat rezistenta necesarã cu respectarea

termenelor minime recomandate la cap. 6, tabelele 6.1, 6.2 si 6.3 din normativul NE012-99

In cazul utilizãrii unor tipuri de betoane (sau mortare) necuprinse în standardele cuprinse în

normativul NE 012-99, se vor respecta Caietele de Sarcini Specifice elaborate pentru aceste betoane.

5.9 Tolerante de executie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrãrilor de beton si beton armat se vor

încadra în prevederile cuprinse în normativul NE012-99.

6. DESFACERI SI DEMOLARI

Prezentul capitol trateazã conditiile tehnice care trebuie respectate la îndepãrtarea pãrtilor

deteriorate din lucrare sau la desfacerea pãrtilor de lucrare care se modificã.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

61 Demolarea betonului

Demolarea betonului degradat si a betonului din stratul de acoperire al armãturilor se va face cu

unelte de mânã sau cu scule de micã mecanizare. Indepãrtarea betonului degradat se va face pânã se

ajunge la betonul nedegradat. La spargerea betonului se va urmãri sã nu se deterioreze armãturile si sã

nu se fisureze sau sã se disloce betonul ce va rãmâne în lucrare.

In zonele unde, prin proiect. nu se prevede îndepãrtarea betonului existent, suprafata betonului

existent care vine în contact cu betonul nou se va buciarda sau spitui pânã se obtine o suprafatã rugoasã.

In finalul operatiei de demolare si buciardare se vor îndepãrta toate fragmentele de beton dislocate si se

va spãla cu jet de apã.

Armãturile care rãmân în lucrare se vor curãta de ruginã prin frecare cu peria de sârmã pânã la

luciu metalic.

6.2 Desfacerea lucrãrilor

Prezentul articol se referã la desfacerea sistemului rutier, a hidroizolatiei, betonului de pantã si

egalizare, parapetilor si trotuarelor.

Desfacerea lucrãrilor executate deasupra structurii de rezistentã (fâsii cu goluri) se va executa în

2 (douã) etape. In prima etapã se vor desface sistemul rutier si hidroizolatia. In etapa a doua se va

desface betonul de pantã si egalizare pânã la nivelul structurii de rezistentã. Pentru desfacerea betonului

de pantã si egalizare se vor utiliza unelte de mânã sau scule de micã mecanizare pentru a nu deteriora

betonul din fâsiile cu goluri.

La desfacerea celorlalte lucrãri se va urmãri recuperarea în bunã stare a parapetilor metalici si

bordurilor de trotuar.

La desfacerea trotuarelor se vor lua mãsuri de protectie si mutare provizorie a instalatiilor

existente.

7. RECEPTIA PRELIMINARA

7.1 Receptia preliminarã se efectueazã atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie sunt

complet terminate si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentului caiet de

sarcini si a normativului pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor C 56-85.

72 Comisia de receptie examineazã lucrãrile comparativ cu prevederile proiectului în ceea ce

priveste conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatãrile consemnate pe parcursul

executiei de cãtre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se încheie procesul verbal de receptie preliminarã.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

8. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Dupã terminarea lucrãrilor se vor lua mãsuri pentru desfiintarea santierului.

Astfel, la terminarea lucrãrilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajãrile aferente

organizãrii de santier proprii.

Cu aceastã ocazie se vor face amenajãrile necesare în vederea redãrii în folosinta anterioarã a

terenului pe care s-au realizat obiectele organizãrii de santier.

Se vor înlãtura în totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de

productie, ateliere de reparat si întretinere utilaje, depozite de combustibili).

Cu prilejul desfiintãrii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curãtirea locului din

ampriza lucrãrilor executate.

Întocmit,

Ing. T. Perju


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

CAIET DE SARCINI INSTALATII SPECIALE

Baza de proiectare

La baza elaborarii prezentei oferte si lucrarilor de executie stau:

Tema de proiectare

Discutii cu beneficiarul

I 18/1 – 01 Normativ pentru proiectarea si excutia instalatiilor interioare de curenti slabi aferente

cladirilor civile si de productie, aprobat prin Ordinul nr.1617/02.11.2001

I 18/2 – 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a

sistemelor de alarmare impotriva efractiei din cladiri

Regulament (MLPAT 5/N, MIC78, OPC 1/147 din februarie 2000) privind exercitarea controlului

calitatii materialelor, elementelor de constructie si produselor destinate constructiior

C 56 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii aferente

STAS 12604/5-1990 privind protectia impotriva electrocutariii la instalatiile electrice fixe; norme de

proiectare, executie si verificare

I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.

Continutul Proiectului

Prezenta documentatie cuprinde descrierea structurii logice de conectare, schemele de

amplasare a traseelor pentru sistemul de detectare si alarmare la efractie, sistemul de supravegher TVCI,

reteaua voce şi reteaua de date, lucrari de execuţie şi instalare.

Cablarea instalatiilor

Sistemul de cablare proiectat se incadreaza in denumirea de cablare structurata (conf.

ANSI/EIA/TIA 568/1991 ) si se executa conform pieselor desenate pentru fiecare subsistem.

Traseele de cablu prin interiorul cladirilor se vor realiza prin tubulatura din PVC cu diametrul de 36

mm, montata ingropat pentru toate traseele verticale si prin ancorare pentru toate traseele orizontale.

Traseele externe cladirii vor fi realizate ingropat in cazul sistemului de supraveghere TVCI prin

tubulatura din PVC cu diametrul de 36 mm ingropata subteran.

Este interzisa pozarea de cabluri in interiorul cladirii fara a fi protejate prin tub sau jgheab.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Ansamblele, materialele si echipamentele trebuiesc dimensionate, apoi vor fi instalate si finisate

de o maniera care sa asigure siguranta personalului operator si longevitatea de functionare a

echipamentului.

La amplasarea cablurilor de Cu (UTP/5e, semnalizare incendiu 4x1 mm2, cablu de telefon 4x0,22

mm2, cablu coaxial) se va considera pozitia lor in raport cu traseele de alimentare cu energie electrica.

Daca aceste trasee electrice transporta o putere mai mica de 1000VA, atunci traseele instalatiilor

electrice de curenti slabi pot fi pozitionate paralel, dar la o distanta de minim 30 cm. In caz contrar se va

evita amplasarea paralela a traseelor instalatiilor electrice de curenti slabi.

Alimentarea cu energie electrica a sistemului

Alimentarea cu energie electrica a sistemului va fi facuta din tabloul electric general, inaintea

intrerupatorului general al cladirii in care este amplasat printr-un circuit unic alocat sistemului. Acest circuit

unic va avea obligatoriu legatura la pamant. Este strict interzisa alimentarea altor consumatori din acest

circuit.

Instalatiile electrice pentru alimentarea echipamentelor vor respecta cerintele de calitate

prevazute de normativele in vigoare astfel incat sa permita:

Siguranta la solicitari statice si dinamice

Protectia impotriva incendiilor

Protectia operatorilor

a) Siguranta si protectia in exploatare a consumatorilor

b) Functionarea la parametri normali ai echipamentelor

Sursa principala de alimentare va fi reteaua electrica de tensiune (12V c.c. ± 0,4V), iar ca surse

secundare se vor folosi acumulatori (UPS) cu durata de functionare in asteptare de 24h si durata de

functionare in sarcina cu hupa de maxim 15 min.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Caietul de sarcini cuprinde urmatoarele:

I. Informaţii generale

II. Sistemul de detectare si alarmare la efractie

III. Sistemul de supraveghere TVCI

IV. Reteaua de voce

V. Reteaua de date

VI. Jurnal de cabluri

VII.Lucrari de executie si instalare

I. INFORMAŢII GENERALE

Instalatiile electrice de curenti slabi pentru proiectul CENTRU TRANSFRONTALIER DE AFACERI

SI PIATA AGROALIMENTARA COMUNA VALU LUI TRAIAN, JUD. CONSTANTA sunt destinate

domeniului public si contin patru tipuri distincte de retele specifice, integrate fizic si logic.

II. SISTEMUL DE DETECTARE ŞI ALARMARE LA EFRACTIE

Sistemul de detectare a spargerii şi de avertizare al Centrului are scopul de a asigura

supravegherea permanentă şi eficientă a întregii clădirii zona etaj si camera securitate şi de a arăta cât

mai exact şi mai repede posibil orice indiciu al unei posibile încercări de efracţie. Structura instalaţiei este

în întregime flexibilă, în sensul extinderii sau reducerii mărimii sale fizice şi logice, depinzând de cerinţele

beneficiarului la un moment dat. Structura este construită pe o arteră principală standardizată. Depinzând

de producător, numărul maxim de adrese disponibile pe o arteră poate varia, dar va trebui să fie suficient

de mare pentru început. În proiectul concret, există 18 senzori de spargere pentru faza iniţială, grupati in

doua categorii: senzori de prezenta si geam spart. echipaţi cu cel puţin 16 zone independente de

detectare, programabile local, potrivit standardelor actuale. Fiecare centrală este alimentată de propria

baterie de rezervă, cel puţin 4 Ah/12 Vcc, sursă de energie care asigură energia necesară senzorilor de

mişcare. Generatoarele de energie 12Vcc/1A sunt legate în paralel la o sursă de energie de 220 Vca,

venind de la panoul central, de la unul din circuitele alocate camerei de securitate.

Artera şi circuitul de 220 Vca vor fi protejate de un tub, amplasate deauspra tavanului fals şi fixate

cu un dispozitiv de fixare din plastic sau metal de tavanul dur: 2 bucăţi/ml. Extensorii de zonă sunt montaţi

in locuri asigurând accesul uşor din punctul de vedere al dotărilor viitoare.

Senzorii de mişcare vor fi echipaţi cu suporti de orientare reglabili, la o înălţime între 2.4 şi 3m

deasupra podelei. Locul se va alege astfel încât câmpul vizual al detectorului să acopere cât mai mult

posibil zona sensibilă la spargeri, adică ferestre, uşi, pereţi subţiri din gips, pereţi cu vecinătăţi mai puţin


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

controlabile, zone favorabile ascunderii etc.

Amplasarea cablului se face prin tubul de deasupra tavanului fals la elementul fix, tubul fiind

încorporat fie în zidărie fie în peretele din gips-carton. Conexiunea electrică, reţeaua şi transmisia la

centrală se face deasupra tavanului fals.

Amplasarea sirenelor de avertizare în caz de spargere se face în zona publică din faţa, respectiv

in interiorul unităţii protejate cu centrala de alarmare în caz de spargere, pe peretele vertical, cât mai

aproape de tavanul fals, pentru a limita accesul în scopul neutralizării / vandalizării echipamentului.

Coborârea cablurilor pentru elementele de mai sus se face printr-un tub de 12mm, îngropat în

zidărie sau inclus între straturile de gips.

Orice alarmă declanşată şi semnalizată de propria sirenă va fi transmisă şi biroului din camera de

securitate, de unde, cu ajutorul sistemului grafic de monitorizare, centrala alarmată şi chiar detectorul

tulburat va fi localizat, iar personalul de intervenţie va fi capabil să acţioneze operativ şi exact pentru

îndepărtarea motivului de alarmă.

Schiţele care arată dotarea şi poziţia arterei de comunicaţie şi a cablului de 220 Vca pe fiecare

etaj, ca şi amplasarea elementelor centrale şi de detectare în incintele Centrului Transfrontalier sunt

ataşate proiectului. Pe aceste schiţe se arată poziţia optimă pentru amplasarea elementelor de detectare,

dar poziţia lor finală va rezulta în etapa de execuţie după corelarea soluţiei cu instalaţia generală de

iluminat, instalaţia de iluminat de siguranţă, instalaţia pentru informaţii şi voce, instalaţiile de ventilare,

instalaţiile antispargere, controlul accesului, TVCI – televiziune cu circuit inchis, instalaţiile de apă rece şi

de apă caldă, hidranţi, încălzire centrală, etc. Poziţia finală se va stabili la momentul amplasării cablurilor.

Lucrările vor începe cu realizarea şi fixarea ţevilor, amplasarea cablurilor arterei, a cablurilor

sursei de energie, a cablurilor de semnalizare ale senzorilor de mişcare, a butoanelor de panică, a

sirenelor şi semnalelor luminoase, chiar din momentul amplasării tavanului fals şi a pereţilor din gips.

Lucrările vor continua cu amplasarea tuturor conexiunilor deasupra tavanului fals şi verificarea prezenţei

fizice, a continuităţii şi a rezistenţei minime de 2 M în fiecare conductor şi între fiecare conductor şi

pământ. În etapa finală, panourile de concentrare vor fi amplasate pe fiecare etaj, şi se va asigura

conectarea arterei principale cu biroul de pază. Se va face verificarea fiecărui punct de control.

Computerul va fi instalat şi conectat la artera principală, pachetul de software va fi instalat, şi vor fi

stabilite procedurile de acţiune şi intervenţie în caz de alarmă. De asemenea, se va face testul de

funcţionare şi rezistenţă, personalul de supraveghere va fi instruit privind procedurile zilnice şi procedurile

în caz de alarmă şi de situaţii neprevăzute.

Toate aceste lucrări şi operaţii se vor face în paralel cu celelalte activităţi necesare şi nu

condiţionează orice alte lucrări sau orice altă activitate, în orice moment. Constructorul de specialitate

trebuie să se integreze în ritmul general al lucrărilor şi să execute lucrările necesare realizării sistemului la

timp şi de bună calitate.

Sursa standard de energie este de +/- 12Vcc, şi curentul e de 0,1A. Alimentarea sistemelor de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

sirenă/semnale luminoase şi a detectorilor de mişcare se face cu o energie de 12Vcc, şi curentul poate fi

de maxim 1A. În această situaţie, limitările fiind asigurate de centrală, nu se impun măsuri speciale de

siguranţă a muncii în timpul instalării sau exploatării.

II.1. Centrala de alarmare în caz de spargere cu 8-64 zone programabile

Caracteristici minimale

- 8 zone de intrare dublu EOL, simplu EOL sau NC, complet programabile

- 39 de coduri de acces

- 256 de evenimente memorate

- 34 de tipuri de zona, 8 optiuni de zona programabile

- 8 partitii

- 4 iesiri programabile (PGM1,PGM3,PGM4 max 50mA, PGM2 max 300mA)

- iesire de sirena 12V/700mA

- comunicator digital

Posibilitaţi de extindere

Pana la 64 de zone utilizînd:

- module de extensie cu 8 zone

- modul de extensie cu 8 intrari video

- interfata pentru dispozitive adresabile (maxim 32 dispozitive adresabile)

- modul de extensie pentru incendiu

- 8 tastaturi cu o zona de intrare pe fiecare

- modul de receptie radio sau tastatura

Conectare imprimanta utilizand:

- modul de interfata

Accesare si operare prin telefon utilizand:

- modul de interfata vocala

Interfata audio pentru interfon utilizand:

- post interior interfon si/sau post exterior interfon si/sau modul de interfata audio

Incarcare/descarcare date, teleservice utilizand:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- soft DLS si/sau conector PC- Link pentru conexiune locala si/sau modem pentru

conexiune dial-up

Specificatii pentru comunicatorul digital:

- suporta toate formatele de comunicare, inclusiv SIA si Contact ID

- 3 numere de telefon programabile

- 8 coduri abonat

- anuntare individuala a evenimentelor

II.2. TASTATURĂ

Caracteristici principale

Tehnologia de transmisie radio utilizand frecventa de 433MHz Spread Spectrum, ofera

caracteristici superioare ce previn interferenta cu alte frecvente; acest lucru confera o securitate ridicata

semnalului codat. Deasemenea, permite supravegherea permanenta a comunicatiei intre centrala si

echipamentul radio inrolat pe aceasta, asigurand astfel o mai mare siguranta in protectia de bunuri umane

si materiale.

- Tastatura cu modul de receptie radio încorporat

- Suporta pana la 32 zone radio

- Accepta inrolarea a max. 16 telecomenzi

- Frecventa de lucru 433.92 MHz

- Supravegheaza permanent echipamentele de detectie inrolate

- Se conecteaza pe 4 fire (combus) la centrala

- Include o zona de intrare conventionala

- 5 taste functionale programabile independent

- Ofera posibilitatea semnalizarii, cu LED-uri a starii sistemului: pregatit, armat, defecte

- Curent maxim absorbit 260 mA

- Compatibila cu centrale DSC, seria POWER sau altele

Dispozitive compatibile:

Modulul radio, incorporat, poate controla urmatoarele dispozitive:

- detector de miscare radio

- detector de fum radio


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- contact magnetic radio

- detector de spargere de geam radio

- telecomanda radio

Baterii:

Dispozitivele radio sunt proiectate sa foloseasca bateri de tipul AAA Alkaline

II.3. SENZOR DE MIŞCARE PASIV CU INFRAROŞU, VOLUMETRIC CU SUPORT AJUSTABIL


- modulul are propriul înveliş şi este conectat la centrală printr-o arteră pentru date

- asigură o extindere la distanţă a numărului de zone ale sistemului

- 8 zone cu doi poli sau EOL [prescurtare neinteligibilă] programabile

- 8 ieşiri cu curent de intensitate redusă (100mA) programabile

- ieşire auxiliară programabilă

- energie de funcţionare: 9-13,7Vcc

- umiditate maximă: 95%, fără condensare

II.4. SENZOR DE MIŞCARE PASIV CU INFRAROŞU, VOLUMETRIC CU SUPORT AJUSTABIL


- tensiune de alimentare: 9.5Vcc - 14.5Vcc

- curent absorbit in repaus(nominal): 15mA

- curent absorbit in alarma: 18mA

- temperatura de operare: 0°C-50°C

- compensare termica

- viteza de detectie a miscarii: 0.15-3m/s

- numarator de impulsuri

- inaltimea optima de instalare 2.3m

- unghi deschidere: min 90°

- suprafata de acoperire 12.2m


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- lentila interschimbabila

- contact alarma tip A

- protectie antisabotaj

Tipuri de lentile

- lentila coridor, 3x36,5 m

- lentila perdea, 16x1,3 m

- lentila "alee animale", 16x18 m

- protecţie împotriva alarmelor false

- imun la tulburări legate de frecvenţe radio: nu generează alarme false într-un câmp

electromagmetic cu o modulaţie de 30V/m, în domeniul de frecvenţă de la 150kHz la 1GHz

- imun la regim transitoriu: nu generează alarme false până la variaţii de 4kV

- suprafaţa standard acoperită: 12x18,9m2

II.5 Modul de extensie cu 8 zone şi 8 ieşiri


- modulul are propriul înveliş şi este conectat la centrală printr-o arteră pentru date

- asigură o extindere la distanţă a numărului de zone ale sistemului

- 8 zone cu doi poli sau EOL [prescurtare neinteligibilă] programabile

- 8 ieşiri cu curent de intensitate redusă (100mA) programabile

- ieşire auxiliară programabilă

- energie de funcţionare: 9-13,7Vcc

- consum de energie: nominal 65mA, stea, margaretă, lanţ sau orice altă combinaţie

- umiditate maximă: 95%, fără condensare

II.6 Sirenă internă


- sirenă internă piezoelectrică în înveliş de plastic

- sursă de energie: 12V


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- putere acustică: maxim 115dB/1m

- consum mediu: 250mA

- baterie de rezervă închisă: 6V/280mA

II.7 Sirenă externă

- protejată de un înveliş dublu, rezistent

- la exterior – plastic rezistent la şocuri, foc şi vreme

- la interior – învelitoare din oţel

- aparat de fixare în perete

- difuzor de eficienţă mare, de 50W

- bec de iluminare puternică, de 18W

- protecţie internă pentru sabotaj

- autotestare hardware controlată de microprocesor

- proiectată pentru activarea pozitivă sau negativă a intrării

- efect crescut al semnalului sonor prin modulaţie de frecvenţă mare

- diferite funcţii de avertizare optică

- avertizare acustică cu volum redus când bateria lipseşte sau e descărcată

- testare permanentă a bateriei

- intrare de serviciu pentru instalare şi întreţinere

- consum mic de energie în stare de veghe

- moduri de funcţionare cu consum mic de energie

- funcţii de protecţie a consumatorului

- protecţie a intrării şi a ieşirilor

- diferite funcţii de avertizare acustică atunci când statutul sirenei este modificat

- diferite posibilităţi de conectare la centrala de alarmare


- dimensiuni: 293x197x97mm

- greutate: 2,7 kg fără baterie

- sursă de energie: 13,8-14,6Vcc


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- baterie: 12V. 4Ah sau 7Ah

- tipul lămpii: 9,8V

- consumul de energie în stare de veghe: 15mA

- curentul mediu consumat de difuzor: 1.35A

- consum maxim de energie: 2,9A

- frecvenţa sunetului: 800 – 2100 Hz

- timp maxim de alarmă: În limitele de protecţie ale bateriei

- intrarea mecanismului declanşator: tip EOL [prescurtare neinteligibilă]

- tipul de contact anti-sabotaj: NC (normally closed) [în mod normal închis]

- putere acustică: 128dB

III. SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE TVCI

Instalaţia de supraveghere TV cu circuit închis este proiectată pentru supravegherea

perimetrală exterioară şi supravegherea zonelor de importantă ridicată (holuri din cladirea Centrului

Transrontalier în sistem local).

În interior au fost proiectate 8 camere de luat vederi tip DOME controlate prin intermediul unui

echipament software. Aparatele TVCI de interior vor utiliza o putere de 220 Vca. Din motive de siguranţă

ridicată, în cazul unei pene electrice a circuitului 220 Vca, se poate utiliza versiunea de rezervă cu bateria

12 Vcc. Ea va fi amplasată în camera de securitate.

S-au proiectat 8 camere pentru exterior. Scopul lor este să măsoare în mod precis toate zonele

care înconjoară clădirea şi să detecteze şi să înregistreze în condiţii bune orice incident suspect sau

ameninţări ale parcarii.

Camerele TV pentru exterior sunt amplasate în carcase cu temperaturi controlate pentru a fi

protejate de fenomene meteorologice (frig, căldură, ploaie, praf, etc.). Parametrii fizici şi chimici ai acestui

echipament foarte sensibil se vor menţine la valori constante.

Aceste dispozitive sunt proiectate astfel încât să reziste la condiţii grele în mediul extern şi se vor

amplasa pe stalpii de iluminat la o inaltime de minim 3,5m, pentru a asigura un câmp de vizibilitate destul

de larg (275 de grade pe orizontală şi 180 de grade pe verticală).

În plus, se va instala şi un reflector cu infraroşu. Scopul acestuia este să ilumineze pe timpul

nopţii câmpul vizual al camerei de luat vederi astfel încât, chiar şi pe timpul nopţii precizia vizuală a

aparatului să fie suficient de mare pentru a înregistra detalii semnificative din zona de interes.

Aparatele TVCI, atât cele de interior cât şi cele de exterior, sunt conectate prin cablu coaxial de


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

75 ohm cu pierderi reduse la sisteme de înregistrare digitală DVR.

Sistemul se bazează pe Inregistrator digital tip DVR de ultima generaţie.. Sistemul funcţionează

pe baza unui pachet software care coordonează, depozitează şi arhivează individual informaţiile care vin

de la camerele video. Sistemul are un spaţiu de stocare de minim 500 GB.

Telecomanda operaţiilor de poziţionare, zoom şi focus al camerelor TV pentru exterior, precum şi

alimentarea cu putere a reflectorului cu infraroşu se face din camera serverului sau la sistemele locale din

fiecare birou.

Din motive de siguranţă a serviciilor, s-a ales varianta cu alimentare la 220 Vca pentru cablurile

exterioare, echipamentul de rotire şi aplecare şi reflectoare, pentru că altfel distanţele lungi dintre server şi

punctul de amplasare a echipamentului ar putea cauza pierderi semnificative de putere.

Schiţele în care sunt indicate amplasarea camerelor TVCI şi rutele de alimentare cu putere,

comandă şi cabluri cu semnal video pentru fiecare cameră TVCI din cadrul Centrului Transfrontalier sunt

anexate proiectului.

Pe aceste schiţe se poate vedea poziţia optimă de amplasare a camerelor TV, însă poziţia lor

finală se va stabili în faza de execuţie, după corelarea acestei soluţii cu cele alese pentru iluminatul

interiorsi exterior general, iluminatul de siguranţă, instalaţiile conţinând informaţii legate de voce,

ventilaţia, controlul accesului, instalaţiile de apă caldă şi rece, ale hidranţilor, încălzirea centrală, etc.

Poziţia finală se va decide odată cu amplasarea cablurilor.

O atenţie crescută se va acorda rutelor pentru cablurile destinate camerelor TV de exterior şi

înălţimii optime de instalare pentru fiecare cameră în parte. De asemenea, va trebui să se construiască

suporturi speciale care se vor fixa pe colţurile imobilului astfel încât să se poată amplasa pe ele o

greutate de aproximativ 10 kgf de echipament TVCI la o distanţă destul de mare de balustradă pentru a

permite vizualizarea perimetrului in condiţii bune.

În stadiul final al construcţiei, panourile de concentrare se vor plasa pe fiecare etaj şi se va

asigura conectarea cablului de semnal cu biroul de siguranţă. Cablurile se vor conecta la echipamentul de

rotire şi aplecare, zoom şi focus, iar reflectoarele vor fi conectate la o sursă de putere şi la panoul de

comandă. Se va face verificarea fiecărui punct de control.

Echipamentul DVR se va instala şi conecta la cablurile coaxiale care vin de la toate camerele

TVCI. Se va instala pachetul de software şi se va instala baza de date conţinând o descriere a structurii

instalaţiei. Se vor stabili procedurile de acţiune şi intervenţie în caz de alarmă. De asemenea, se vor

executa testele de funcţionare şi rezistenţă, personalul de supraveghere va fi instruit în privinţa

procedurilor de zi cu zi şi a procedurilor în caz de alarmă sau de situaţii neprevăzute.

Procedurile de lucru cu sistemul DVR vor fi mai complexe şi exigente pentru operatori, cel puţin la

început, decât procedurile de lucru cu alte echipamente, de aceea este necesară o perioadă mai lungă de

studiu şi formare pentru a atinge o performanţă maximă..


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Toate aceste lucrări şi operaţii se vor face în paralel cu celelalte activităţi necesare construirii

Centrului, dar nu condiţionează în nici un moment alte lucrări sau activităţi. Constructorul de specialitate

trebuie să se integreze în ritmul general al lucrărilor şi să execute lucrările necesare pentru construirea

sistemului la timp şi de bună calitate.

Sursa standard de putere este 1V de la un vârf la altul, iar alimentarea cu putere se face la 12

Vcc pentru camerele TV de interior.

Cablurile de comandă a rotirii/aplecării, sursa de putere pentru camerele TVCI de exterior,

carcasele cu temperatură controlată şi reflectoarele cu infraroşu utilizează 220 Vca şi, deci, trebuie luate

toate măsurile de siguranţă a muncii în ceea ce priveşte lucrul cu curentul electric.

III.1 Inregistrator Digital DVR

Caracteristici tehnice minimale

- standard compresie: MPEG4

- triplex: inregistrare, redare, transmisie a datelor simultan

- intrari video: 16, semnal composit 1Vp-p 75 Ohm BNC

- audio: 4 intrari RCA/minim 1iesire RCA

- HDD: minim 500Gb, sa permita montarea mai multor HDD si a minim un DVD- RW

- mod inregistrare: continuu sau la miscare

- sa permita controlul de la distanta

- prevazut cu interfata web

- telecomanda IR şi butoane de comanda frontale

- jurnal: evenimente stocate in fisierele jurnal

- sa suporte conexiuni IP statice si dinamice

- 16 intrari de alarma, 1 iesire de alarma NO/NC

- iesire VGA si port USB incluse

III.2 Camera de supraveghere pentru exterior


- element imagine:1/3 SONYCCD


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- definitie orizontala: 530 linii TV

- frecventa de scanare: 50 Hz

- iluminare minima: 0Lux/F1.2

- ACE, AGC, AWB

- nivel semnal video: 1.0Vp-p/75W

- temperatura de lucru: -20 ~ +50 oC (carcasa termostata)

III.3 Camera de supraveghere tip DOME pentru interior

Cameră trebuie sa fie de înaltă calitate şi numai pentru utilizări interioare.


- element imagine:1/3 SONYCCD

- definitie orizontala: 420 linii TV

- frecventa de scanare: 50 Hz

- iluminare minima: 0Lux/F1.2

- ACE, AGC, AWB

- nivel semnal video: 1.0Vp-p/75W

- temperatura de lucru: -10 ~ +50 oC

III.4 UPS 2500 VA

- inclusiv echipament software pentru monitorizare şi comandă.

- capacitatea curentului la ieşire: 980 Watts / 2500 VA

- puterea configurabilă Maximă: 980 Watts / 2500 VA

- voltaj Nominal la ieşire: 230V

- distorsiunea voltajului la ieşire: mai puţin de 5% la o încărcătură întreagă

- frecvenţa la ieşire (de la sync la principale) 47 - 53 Hz pentru 50 Hz nominal, 57 - 63 Hz pentru

60 Hz nominal

- factor de vârf până la 5 : 1

- tip de undă: undă sinusoidală

- durata tipică a efectuării protecţiei de rezervă : la jumătate de încătcătură:26.5 minute (490

Watts) la încărcătură întreagă: 7.4 minute (980 Watts)

- aprobări de reglementarea C-tick,CE,EN 50091-1,EN 50091-2,TUV,VDE


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- garanţie standard de 2 ani pentru reparaţii sau înlocuiri, opţional se pot cumpăra garanţii la faţa

locului, de asemenea şi alte garanţii mai extinse.

II.3. Infrastructura pentru retaua de cablu TV

Luand ca exemplu obiectivul A1 (scoala P+2), in clădire există 3 nivele, dintre care numai în 5

camere (secretariat administrator, secretariat contabilitate, director, cancelarie şi cabinet medical) vor fi

amplasate prize TV. Se va ţine cont de faptul că se doreşte insularizarea şi detectarea rapidă a clienţilor

ce introduc distorsiuni în reţea şi se doreşte ca atenuarea/amplificarea pe cale inversă să fie reglabilă. De

asemenea se va realiza o structură ce va introduce o atenuare cât mai mică posibil. Pentru cablare va fi

utilizat cablu coaxial de 75 Ω care va fi pozat în aceeaşi structură de tuburi PVC (sau jgheaburi) ca şi în

cazul infrastructurii sistemului de detecţie şi alarmare incendiu – deci în mod evident aceasta este o

lucrare ulterioară celei anterior menţionată.

Distribuitoarele şi amplificatoarele vor fi montate în locuri convenabil alese, de-a lungul

canalizaţiei verticale.

Reteaua de cablu TV trebuie sa aiba priza de pamant separata cu rezistenta de dispersie

de minim 4 ohmi, iar celelalte tipuri de instalatii pot fi conectate la priza de pamant a instalatiei electrice. In

continuare vor fi prezentate caracteristicile tehnice minime ale echipamentelor retelei de cablu TV.

II.4. Antena satelit

Caracteristici tehnice:

Dimensiune: 0,85 m

Materialul de fabricatie: Aluminiu

Culori: vopsire prin procedeu special (pulverizare) pe ambele parti

F/D: 0,67;

Greutate: 2,9 kg;

G/T: 17,2 dB/k (LNC 1,0 dB max.)

Castig: 38,2 dB (la 11,3 GHz)

Unghiul offset: 21 grade

Suport antena: aluminiu, tip AZ/EL, cu suruburi speciale (imbus).

Suportul este special creat pentru o montare rapida si usoara.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

II.5. LNB Universal

Caracteristici generale:

Prezintă: - construcţie solidă;

- stabilitate mecanică;

- frecvenţă foarte stabilă;

- decuplarea polarităţilor înalte

Conexiuni: - 4 ieşiri

Recepţie: - în legătură cu unul sau mai multe multiswitch-uri

- canale digitale şi analogice

- în intervalul 10.70-12.75 Ghz

Frecvenţa de ieşire: - pragul minim (Lower Band) 950-1950 Mhz

- pragul maxim (High Band) 1100-2150 Mhz

LOF: - pragul minim (Lower Band) 9.75 Ghz (+/-3) Mhz

- pragul maxim (High Band) 10.60 Ghz (+/-3) Mhz

Amplificare: - minim 50 dB şi maxim 65 dB.

Nivel zgomot: - pentru frecvenţe joase 0,5 dB max.

- pentru frecvenţe înalte 0,5 dB max.

Alimentare: - tensiune de 11.5 – 19 V

Consum: - maxim 190 mA

II.6. Receptor TechniSat


Modalităţi de recepţie:

DVB-S: Tv şi radio prin satelit


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

II.6. Alte echipamente

Adaptor 40 mm pentru Satman AZ/EL

Gigaswitch 11/20 G

Gigaswitch 11/20 K

IV. Reteaua de voce

Prezenta documentaţie cuprinde descrierea structurii logice de conectare, schemele de

amplasare a traseelor retelei de voce, precum şi cerinţele minime necesare pentru echipamentele utilizate

(centrala telefonică, posturile interioare etc.) şi pentru lucrările efectuate.

Traseele de cablu prin interiorul şcolii se vor realiza prin tubulatură din PVC montata îngropat.

Tuburile orizontale vor fi amplasate la nivelul planşeului superior a fiecărui etaj. Traseele externe clădirilor

vor fi realizate prin tubulatură îngropată subteran.

Este interzisă pozarea de cabluri în interiorul şcolii fără a fi protejate prin tub sau jgheab din PVC.

Ansamblele, materialele şi echipamentele trebuiesc dimensionate, instalate şi finisate de o manieră care

să asigure siguranţa personalului operator şi longevitatea de funcţionare a echipamentului.

IV.1. Infrastructura retelei de voce

Inrastructura de voce cuprinde birourile toate birourile de la etaj ale Centrului

Transrontalier, respectiv 8 camere si camera de securitate ehipate cu prize simple de telefon. Pentru

cablare se va folosi cablu de telefon 4 x 0,22 mm2 care va fi pozat în aceeaşi structură de tuburi PVC

(sau jgheaburi) ca şi în cazul infrastructurii instalaţiei de cablu TV – deci în mod evident aceasta este o

lucrare ulterioară celei anterior menţionată.

Se va avea in vedere ca centrala telefonica se racordeaza la reteaua externa de telefonie

(furnizorul care poate fi RomTelecom, RDS etc).

IV.2. Centrala telefonică


Tip: Analogica

Numar linii: Standard 6/ Pana la 8

Numar extensii: Standard 16/ Pana la 24


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Functii: DISA - standard 1canal/180sec extensibila la 2 canale /360sec;

Transmisie semnal Caller ID pe extensii digitale si analogice - standard. Cartela detectie Caller ID pt. CO

– optional;

Modem – standard;

Operator automat (Auto Attendant) cu trei nivele de adancime;

Software programare – standard;

Cartela 60 min. mesagerie vocala – optional;

Detectie semnal fax – standard;

Conferinta cu maxim 5 participanti – standard;

Interfata: Interfata RS232 si USB – standard

IV.3. Terminal simplu


- Tip: Analogic

- Afisaj LCD: 3 linii

- Agenda telefonica (nr.): 50

- Speaker: Da

- Caller ID: Da

- Robot: Da

- Meniu: simplu

- Redial: Da

- Tasta MUTE: Da

- Data/ ora: Da

- Dimensiuni (mm): 165 x 91 x 220

- Greutate (g): 700

V. RETEAUA DE DATE

Infrastructura transfer date realizată va fi conform cu standardele internaţionale în

vigoare:

TIA/EIA-569A (Pathways and Spaces for Premises Cabling)

TIA/EIA-568B (Comercial Building Telecommunications Cabling Standard)

TIA/EIA-606 (Administration)

ISO/IEC 11801 (Generic Cabling for Customer Premises)


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Această abordare ne asigură o cablare structurată de categorie 6e, pe cupru, care asigură

suficientă lărgime de bandă (până la 1000 MBps), modularitate, scalabilitate şi utilitate pentru

Centru. Mai mult decât atât, existenţa unui singur tip de cablu, cablu torsadat de 8 fire categoria 6e, ne

asigură o flexibilitate totală a porturilor din prize, ele putând fi atât prize de date cât şi prize de voce.

IV.1. Infrastructura retelei de date

Datorită structurii clădirii, cotelor sale de gabarit, modului de amplasare a încăperilor, apare

ca soluţie facilă amplasarea unui singur Rack pentru întreaga infrastructură în camera de securitate.

Rack-ul (MDF- Main Distribution Facility) va fi poziţionat pe podea, va avea o înălţime de 28U, păstrându-

se la o distanţă de minim 1,5 m de perete. Traseele orizontale se vor termina în MDF, în patchpanel-uri

de 8 porturi de categorie 5e. Pe cât posibil traseele se vor instala în fiecare incintă în perete prin tub

îngropat sau aparent în jgheab PVC, iar prizele duble se vor monta aplicat în doze de aparat sau aplicat

pe tencuială. Pe cât posibil traseele de cabluri se vor monta la 200 mm de linia de frontieră dintre peretele

curent şi planşeul superior al nivelului (etajului) curent. Trecerile între nivele se vor face prin planşeu; se

va executa o canalizaţie de trecere verticală, de la parter până la ultimul etaj, în dreptul laboratorului

(cabinetului) de informatică al şcolii. Orice traversare de planşeu sau de perete va fi manşonată cu tuburi

PVC Ø32 mm îngropate în acesta.

În total se vor amplasa un număr de 10 de prize duble de internet.

În partea de echipamente active se vor folosi switchu-ri care vor avea capacitate

de trunking+mirroring şi vor implementa QoS şi prioritizare a traficului la nivel de port.

Conexiunea la furnizorul de date extern se va realiza prin intermediul unui megaconvertor

ce are rolul de a converti semnalul optic (fibră optică) în semnal analogic (cablu UTP categoria 5e). Se va

asigura o soluţie de alimentare pentru cazul întreruperii cu energie electrică, care să permită alimentarea

echipamentelor timp de cel puţin 30 de minute. De asemenea, rack-ul (cutia de conexiuni) va fi echipat cu

bară de alimentare cu prize shuko (cu contact de protectie) de 230V. In continuare vor fi prezentate

caracteristicile tehnice minime ale echipamentelor retelei de date.

V.2 Server Aplicatii

Caracteristica Cerinta Tehnica Minimala Arhitectura Intel IA64 SMP Procesor (Tip) Intel Xeon E5504 (2.0GHz, 4M Cache, 4.86 GT/s QPI) I/O Backplane Mixt, PCI-X si PCI Express (3 bus-uri PCI Express

independente si 3 bus-uri PCI-X independente) Memorie – tip instalata 6GB Memory for 1CPU (3x2GB Dual Rank UDIMMs) 1333MHz

2 x 146GB SAS 15k 3.5" HD Functionalitati Management Procesor de management independent, cu interfata Ethernet


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

10/100TX si interfata seriala RS232, consola de acces web. Interfata Grafica Chipset Intel® 5500 chipset Controler RAID SAS 6/iR RAID Config: C3 Cabled ASS R0 with SAS 6/iR, Min.

2 Max. 6 SAS/SATA Cabled Drives Device Optic 16X DVD+/-RW ROM Drive SATA with SATA Cable Grafica Matrox G200eW w/ 8MB

Interfete I/O – sistem Rear: 2 x RJ45, serial, 4 x USD 2.0, VGA Front: 2 x USB 2.0;

Internal: 2 x USB 2.0 Sloturi 4 x PCIe x8, 1 x PCIe x16 Surse alimentare Non-Redundant Power Supply (1 PSU) 525W Format carcasa Rack-mount, standard 19 ", inaltime maxima 8U Accesorii carcasa Kit montare in rack standard 19 " (adaptat rack-ului ce va fi

ofertat) Certificari si standarde europene RMN : RSVLA-0405

Interferente Electromagnetice : EN55022 Level A Siguranta in exploatare : Marcaj TUV GS, IEC60950, EN60950, UL 60950

IV.3. Mediaconvertor


Standard IEEE802.3 10BASE-T Ethernet

IEEE802.3u 100BASE-TX/FX Fast-Ethernet

IEEE802.3z/ab 1000BASE-FX/TX 1000M-Ethernet

IEEE802.3x

Rata transfer (Mbps) 10/100/1000

Lungime de undă (nm) 1310T/1550R

1550R/1310T

Tip fibră (µm) Single mode 9/125

Tip conector SC/PC sau ST/PC

Distanţa maximă (Km) 20, 40, 60, 80

Tensiune alimentare 85 ~265 Vac 50/60 Hz

Temperatura de funcţionare - 10 ºC ~ 50 ºC

Temperatura de depozitare - 20 ºC ~ 70 ºC

Umiditatea relativă 5% - 90%, fără condens

IV.4. Switch (distribuitor) 8-Ports 10/100


Numar porturi: 8


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Management 3Com Local/ Central Configuration Managers and Location Mapping utility included;

Supports SNMP, IEEE 802.1Q VLANs, IEEE 802.1p traffic prioritization/QoS, IPv4, TOS/DifServ;

3Com Network Supervisor recommended

Viteza de transfer: 10/100 MB/s

Tip conectori: 4 x RJ45

Standarde suportate: IEEE 802.1D (Bridging);

IEEE 802.1p (CoS);

IEEE 802.1Q (VLANs);

IEEE 802.1X (Security);

IEEE 802.3 (Ethernet);

IEEE 802.3af (Power over Ethernet);

IEEE 802.3i (10BASE-T);

IEEE 802.3u (Fast Ethernet)

Alte functii Supports any IEEE 802.3af-compliant source, including 3Com endspan switch and midspan

solutions; supports nonstandard Cisco 3000/4000//6000 Series Power Switches and Power Patch Panel

Dimensiuni: 75 x 70 x 28 mm

Temperatura de operare: 0 - 35 °C

Umiditate: 10 - 90%

IV.5. Switch (distribuitor) 16 (10/100)


External power adapter

Standard: IEEE802.3/IEEE802.3u

Cable: 100Base-TX-UTP/STP category 5| 10Base-T-UTP/STP category 3 or 5

Conector: 4/8 port STP RJ-45 port for 10/100Mbps

TXLED indicator: System-Power OK LED Individual port-link/activity, speed| Full duplex

and collision LEDs

Temperatura(ºC): 0-50 (Operating)|-20-70(Storage)

Umiditate(%): 10-90 relative Humidity *

Alimentare: 12VDC, 1A Adapter

Dimensiuni: 162 x 82 x 28


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

V.6. Smart UPS 1KVA


1. Intrare: - tensiune nominala de 110 si 230V c.a.

- domeniul de tensiune: 77-152V pentru low voltage

154-288V pentru high voltage

- frecventa de 50Hz

2. Iesire - pentru reglarea tensiunii folosite avem -10% pana la +6% din tensiunea nominala;

- pentru reglarea tensiunii bateriei avem +/- 5%RMS

- forma undei de tensiune este sinusoidala

3. Bateria - tipul: sigilata, plumb-acid, intretinere simpla

- timp de incarcare: 3 ore

- permite pornirea UPS-ului pe baterie

4. General - cand este alimentat testeaza intregul sistem

- nu are bypass

- timpul de transfer este de 2-4ms

5. Comunicarea - panou frontal de comanda pentru utilizator

- prezinta alarme sonore pentru diferite stari (baterie slaba, supraincarcare, functioneaza

pe baterie, UPS fault)

6. Alte specificatii - temperatura de functionare: de la -15º pana la +50ºC

- umiditatea relativa: de la 0% pana la 95% fara condens

- nivelul sursei de energie: 480 J

- zgomotul este mai mic de 40 dBA

V.7. Cabinet metalic Rack 19” 28U

Caracteristica Cerinta Tehnica Minimala

Dimensiuni Latime EIA 19 " / exterior 800 mm x adincime

1000 mm x inaltime 28U


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Constructie Rigida, metalica, demontabila, usi fata/spate

detasabile si cu inchidere securizata (cheie), laterale

detasabile. Usa fata – sticla/plexiglass.

Incarcare Min. 200 Kg

Sustinere Roti (cu blocare) + sistem blocare pe

pardoseala

Ventilatie Echipat cu sistem de ventilatie fortata in

partea superioara, comandat de termostat.

Iluminare Echipat cu sistem de iluminare fluorescenta

pentru partea din fata.

Alimentare

echipamente

Echipat cu blocuri de alimentare rack-mount

19" : min doua blocuri de alimentare de 16 A, cel putin

8 prize / bloc. Blocurile de alimentare vor avea

conectori IEC 13 pentru conectare la UPS.

Accesorii Echipat cu seturi de fixare a achipamentelor

(surub + piulita) pentru cel putin 40 de puncte de

fixare.

Garantie Garantie pe o perioada de 3 ani de la

instalare.

VI. JURNAL DE CABLURI

Pentru realizarea instalatiilor speciale de curenti slabi se vor folosi urmatoarele tipuri de cabluri:

Pentru sistemul de detectie si avertizare efractie: Cablu alarma 6 x 0,22mmp

Pentru reteaua de surpaveghere TVCI Cablu coaxial RG 6, 75Ω

Pentru reteaua de voce (telefonie): Cablu de telefon 4 x 0,22 mmp

Pentru reteaua de date (calculatoare) Cablu UTP categ. 6e, 8 fire

VII. LUCRARI DE EXECUTIE SI INSTALARE

Generalităţi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Toate cablurile de suprafaţă trebuie pozate cu atentie, pentru evitarea deteriorarilor mecanice, si

pe trasee de regula orizontal, după cum indică proiectul. Nu se permit aranjări în diagonală. Toate

cablurile trebuie protejate adecvat împotriva oricărui risc de deteriorare mecanică la care pot fi supuse în

condiţii normale de funcţionare prin adoptarea unuia dintre mijloacele următoare:

- trecerea prin jgheaburi, suporturi, canale, tuburi PVC

- protejarea prin armură

- protejarea cu teacă din PVC sau metal.

La executia instalatiilor speciale de curenti slabi, conform normativului I18-01 si I18-02, se va tine

seama de urmatoarele aspecte:

- atunci cand avem paralelism pe trasee comune, distanta minima intre instalatiile electrice si cele

de curenti slabi trebuie sa fie de 25 cm, atat aparent cat si ingropat;

- daca lungimile de paralelism nu depasesc 30 m, atunci distanta minima intre traseele celor doua

instalatii poate fi de minim 15 cm;

- traseele instalatiilor de curenti slabi se monteaza sub traseele instalatiilor electrice;

- se evita instalarea cablurilor instalatiilor de curenti slabi in tunele sau canale tehnice in care se

gasesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V; in caz contrar, traseele se vor monta pe peretii

opusi sau pe aceeasi parte, dar la o distanta de cca. 40 cm, sub cele elctrice;

- la stabilirea traseelor se evita trecerile prin spatii cu pericol de explozie, medii corozive;

- golurile pentru trecerea cablurilor prin planseu sau pereti se vor proteja cu materiale care sa

asigure o etanseitate corespunzatoare;

- reteaua telefonica interioara se realizeaza dupa o schema radiala;

- locurile de priza pentru telefon se prevad la 20...40 cm fata de pardoseala;

tuburile si jgheaburile vor fi prevazute cu sarma de tragere a cablurilor/conductoarelor;

- daca traseele exterioare sunt lungi sau cu mai mult de doua coturi, atunci se prevad doze

intermediare de tragere a cablurilor prin tuburi;

- traseele verticale trebuie sa aiba bride de fixare pentru a nu fi solicitate la elongatie de propria

greutate;

- razele de curbura la traseele de cabluri trebuie sa fie minim de 5 cm;

- fiecare cablu se marcheaza cu cel putin 3 inscrisuri de identificare, la fiecare capat, pe o distanta

de 1,5 ....2 m;

- etichetarea se face vizibil, lizibil si diferentiat cromatic conform EIA/TIA 606;

- lungimea cablurilor din fibra optica este de maxim 3000 m;


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

- cablarea orizontala a retelei de date va avea o topologie stelara, adica fiecare priza de

comunicatii are propria ei terminatie fizica in panoul de conectare din concentrator;

- lungimea cablurilor orizontale este de maxim 90 m;

- cablarea verticala a retelelor de date va avea o topologie stelara ierarhizata, adica fiecare

concentrator din cladire se conecteaza la cel principal (camera tehnica);

Toate cablurile utilizate pentru instalaţia electrică trebuie susţinute astfel încât să fie sigure din

perspectivă electrică. Îmbinările din cablurile ne-flexibile se vor face prin lipire moale, lipire tare, sudare

sau clame mecanice sau se poate face prin compresie. Toate clamele mecanice şi îmbinările prin

compresie trebuie să cuprindă toate firele conductorului.

Orice conectare la terminalul sau îmbinarea unui cablu trebuie să fie foarte bine realizată din

punct de vedere mecanic şi electric. Îmbinările din cablurile ne-flexibile se vor face prin lipire moale, lipire

tare, sudare sau clame mecanice sau se poate face prin compresie. Toate clamele mecanice şi îmbinările

prin compresie trebuie să cuprindă toate firele conductorului.

Se vor asigura manşoane din oţel sau PVC prin care cablul va trece prin perete sau podea.

Spaţiul dintre manşon şi cablu trebuie sigilat cu spumă aprobată rezistentă la incendiu.

Toate cablurile trebuie să fie verificate cu atenţie în privinţa mărimii şi lungimii înainte de a fi

introduse în ţevi. Cablurile îndepărtate nu trebuie instalate în altă parte fără permisiunea inginerului.

Cablurile din fiecare subcircuit trebuie colectate, legate şi tăiate împreună înăuntrul jgheabului cu bandă

sau curele din plastic (coliere).

In locurile in care se va folosi suport pentru cabluri, acesta trebuie instalat pe suprafaţa clădirii, fie

vertical sau orizontal de-a lungul pereţilor, însă în nici un caz diagonal.

Echipamentele vor avea anexate obligatoriu fisele tehnice de la producator si marcaj CE.

Întocmit,

S.C. WinTech Group S.R.L. Iasi

Ing. DONOSE ANDREI


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

BREVIARE DE CALCUL

ANEXA T1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ

A. Necesar temic pentru încălzire :

- parter şi demisol : 95190 W

- etaj : 48984 W

Qtotal = 144174 W

B. Dimensionare echipamente

B1. Cazan

Determinare sarcină termică - cazan funcţionînd cu peleţi (în baza indicaţiilor furnizorilor de echipamente):

Q= 144174 W x 1,2 = 173010 W

Se propune montarea unui cazan funcţionînd cu combustibil solid (peleţi din lemn), avînd sarcina termică

utilă de 180 kW, pentru producerea agentului termic utilizat în instalaţia de încălzire (apă caldă ttur/tretur = 90/700C,

presiune maximă admisă în instalaţie = 4bar).

B2. Pompă circulaţie retur cazan

D=(180000x 0,86) /(20 x 974) =7,94 ≈ 8 m3/h

H= Hcazan + Hvfl + Hv3c + Hct + Hrez =1,2+1+1+3,5+1=7,7 mCA ≈ 8 mCA

Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe returul cazanului,

avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=8m3/h,H=8 mCA.

Înălţimea de pompare se va corecta în funcţie de pierderile de presiune ale echipamentelor ce se vor

achiziţiona: pe circuitul de apă al cazanului (Hcazan), pe vana cu trei căi (Hv3c), pe vana fluture (Hvfl).

B3. Pompe circulaţie agent termic pe ramuri

Ramură instalaţie parter şi demisol:

D=(95190x1,2x 0,86) /(20 x 974) =4,20 ≈ 5 m3/h

H= Hinst + Hct + Hrez =3+1,5+1,5=6 mCA

Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe conducta de tur a

racordului termic, avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=5m3/h,H=6 mCA.

Ramură instalaţie etaj:

D=(48984x1,2x 0,86) /(20 x 974) =2,60≈3 m3/h

H= Hinst + Hct + Hrez =2+1+1,5=4,5≈5 mCA

Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe conducta de tur a

racordului termic, avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=3m3/h,H=5 mCA.

B4. Sistem de expansiune

V inst. = (30 /1000) x 180000x 0,86 =4644 litri

∆ V =4644x [(1,0290/1,0004)-1] =133 litri


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Vutil = 1,2 x 133 =160 litri

V0 = 1,3 x 160=208 litri

Se propune montarea unui vas de expansiune deschis avînd capacitatea totală de 550 litri, (LxlxH =

1,1x1,0x0,5), amplasat în spaţiul tehnic de la cota + 8,00, peste cota celui mai înalt punct din instalaţia interioară de

încălzire, prevăzut cu: conductă siguranţă ducere, conductă siguranţă întoarcere, conductă de legătură cu

atmosfera, conductă preaplin, conductă circulaţie, conductă semnalizare.

B5. Echipament pentru umplerea instalaţiei

Pentru umplerea instalaţiei se propune o staţie de dedurizare monobloc avînd debitul mediu de 0,6 m3/h.

C. Coşul de fum

Se propune un coş de fum dublu perete (perete interior inox, termoizolaţie, perete exterior inox) avind

diametrul interior de 450 mm şi înălţimea totală de 16 m (din condiţii constructive). Dimensionarea coşului s-a făcut

în ipoteza funcţionării cazanului cu combustibil solid şi cu înălţimea utilă de 14m.

Diametrul interior este informativ întrucît tipul şi datele tehnice ale cazanului se vor stabili după licitaţie.

Toate datele se vor stabili după licitaţie în funcţie de datele tehnice ale cazanului ce se va achiziţiona

(existenţa sau nu a exhaustorului, pierderi de presiune pe circuitul de gaze arse, etc.).

D. Depozitul de combustibil

- consum orar de combustibil : (180000 W x 0,86) /(0,8 x 4053kcal/kg) =48 kg/h

- consum lunar de combustibil: 48 kg/h x 16h/zi x 31zile x (18 - 0,5)/(18 +12) = 13888 kg/lună

- volum necesar depozit combustibil : 13888/ 650kg/m3 ≈ 21,4 m3 /lună

Spaţiul disponibil alocat pentru depozitarea combustibilului solid (peleţi) este o încăpere alipită centralei

termice, avînd S=15 m2 şi Hliber ≈ 3m.

Pentru consumul zilnic, cazanul este echipat cu rezervor (buncăr) propriu pentru peleţi.

Alimentarea rezervorului cazanului se va face manual din spaţiul amenajat pentru depozitarea peleţilor.

Întocmit ,

ing. A . Popa


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ANEXA T2 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE ŞI INSTALAŢII CLIMATIZARE

Ipoteze de calcul, conform SR 1907/1-97 :

zona climatică I te = - 12 0 C

zona eoliană II v=5m/s ; v4/3 = 8,55

Temperaturile interioare de calcul (conform SR 1907/2-97)

-birouri 20 0 C

-spaţiu meeting 18 0 C

-holuri 150 C

-grup sanitar 18 0 C

- spaţii vânzare produse alimentare 16 0 C

-grup electrogen 5 0 C

-centrală termică 15 0 C

Temperatură sol pentru te = - 120 C; tp = 110 C

Dimensionarea corpurilor de încălzire s-a efectuat conform normativelor în vigoare.

Radiator aluminiu :

Tip Sarcina termică/element

(w)

350 129

500 166

800 234

M180 327

Dimensionarea conductelor se va realiza conform literaturii de specialitate pentru ∆t =200 C -conducte din cupru.

Unităţi tip monosplit :

Tip Bucăţi

7000 BTU/h 1

9000 BTU/h 3

17000 BTU/h 1

Unităţi tip split duale :

Tip Bucăţi

2x9000 BTU/h 4

2x11500 BTU/h 3

2x17000 BTU/h 1

Întocmit,

ing.G.Nicolau


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ANEXA S1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII SANITARE

1. Necesar de apă rece

Qn zi mediu = kp x ks x1000

Nqsp = 3,2 m3/zi

Qn zi max. = kzi x Qzi,med = 3,7 m3/zi

Qn orar max. = k0 x n

Qnzi max= 0,8 m3/h

qiint = 2,5 l/sec

qiext = 10, l/sec

2. Debite evacuate menajere

Q u zi med = Qn zi mediu = 3,2 m3/zi

Q u zi max = Qn zi max = 3,7 m3/zi

Q u orar max = Qn orar max = 0,8 m3/zi

3. Determinarea debitelor de calcul apă rece

Echivalenţi totali Ob. sanitar Echivalent/

ob.

Nr. ob.

asemene

a

E

WC 0,5 4 2

Lavoare 0,35 5 1,75

Spălotoare inox 1 9 9

Pisoare 0,17 4 0,68

Total 13,43

qc = abc E a = 0,15 ; b = 1; c = 1,6

qc = 0,15 x 1 x 1,6 43,13 = 0,82 l/sec = 2,95 m3/h

4. Determinarea debitelor de calcul apă caldă

qc = abc E a = 0,15 ; b = 0,7; c = 1,6

qc = 0,15 x 0,7 x 1,6 8,3 = 0,43 l/sec = 1,54 m3/h


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

5. Determinarea debitelor de canalizare

Es Ob. sanitar Nr. ob.

asemenea pe obiect total

WC 4 3,5 14

Lavoare 5 0,5 2,5

Spălătoare inox 9 1 9

Pisuare 4 0,15 0,6

Total 26,1

Qc = Qs + qs max.

Qs = a x 0,7 x E = 0,35 x 0,7 1,26 = 1,16 l/sec.

qs max. = 1,15 l/sec.

Qc = 1,16 l/sec. + 1,15 l/sec. = 2,31 l/sec = 8,32 m3/h.

Constructiv se propune o reţea de canalizare de incintă cu Dn = 250 mm din PVC.

Debite de canalizare pluvială

Qpl = m . S . . i = 0,9

S = 0,43 ha

m = 0,8

t = 12 min + 5,1

130 = 98 min. şi f = 1/1 i = 40 l/sec. ha

Qpl = 0,8 x 0,43 x 0,9 x 40 = 12,38 l/sec = 44,56 m3/h .

Dimensionarea bazinului de retenţie

Debitul de apă menajeră zilnic maxim fiind de 3,7 m3/zi rezultă un debit lunar de 111 m3. În ipoteza în care

apa nu va fi utilizată pentru diferite lucrări de salubritate (stropit spaţii verzi,spălat platforme, etc) ci va trebui

evacuată cu ajutorul unei vidanje, se dimensionează bazinul de retenţie pentru acumularea apei pe un interval de o

lună de zile. Rezultă astfel un volum de apă (menajeră şi pluvială) de 111 + 44,56 = 155,56 m3. Se propune

realizarea unui bazin cu dimensiunile de 10,0 m x 5,0 m x 3, 0 m = 150 m3.

Întocmit,

Ing. E. Hasmaţuchi


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ANEXA E1 BREVIAR DE CALCUL INSTALATII ELECTRICE

A. CALCULUL NIVELURILOR DE ILUMINARE CU AJUTORUL PROGRAMULUI DIALUX

A.1 Exemplu de calcul pentru incaperea BIROU CENTRU TRANSFRONTALIER

FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA FIRI-03-418 SP V1 9L

Domeniu de utilizare: Iluminat general de interior. Descriere: Armãturã din tablã de oþel vopsitã cu pulbere epoxipoliestericã în camp electrostatic. Reflector din tablã de aluminiu oglindatã, cu coeficient de reflexie >0.85, în varianta

- (SP) simplu parabolic : varianta de baza la 18w-9 lamele. - (V1) reflectorul se monteaza pe armatura prin intermediul a 4 arcuri

La cerere poate fi echipat cu balast electronic, reglaj de flux si aparataj pentru iluminat de siguranta.

Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1230V/50Hz IP40 IK07 Clasa I 960C CE.

IZOLINII PLAN UTIL ŞI REZULTATE FOTOMETRICE


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

LISTA DE COORDONATE CORPURI DE ILUMINAT

A.2 Exemplu de calcul pentru incăperea MINIMARKET

FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA PSFL-04-226 d


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Domeniu de utilizare : Iluminatul general de interior Descriere : Subansamblu rama alba metalica PSFL 02,de plastic alb PSFL 04 pe care culiseaza glisoarele, toate din otel Reflector din material plastic, aluminizat, fatetat (PSFL 02,04) Poate fi cu : dispersor inelar sau circular si distantiere(PSFL 02), dispersor din material plastic , gratar din PC aluminizat (PSFL 04) Montaj incastrat in tavan fals cu decupaj de : - O 155-165 mm grosimea tavanului de 5-40 mm(PSFL 01), - O 200 mm,distanta tavan-tavan fals de min.175mm (PSFL 02,04) La cerere poate fi echipat cu balast electronic Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1 230V/ 50Hz, IP 20



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

A.3 Exemplu de calcul pentru incăperea SALĂ MEETING

FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA PSFL-04-226 d

Domeniu de utilizare : Iluminatul general de interior


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Descriere : Subansamblu rama alba metalica PSFL 02,de plastic alb PSFL 04 pe care culiseaza glisoarele, toate din otel Reflector din material plastic, aluminizat, fatetat (PSFL 02,04) Poate fi cu : dispersor inelar sau circular si distantiere(PSFL 02), dispersor din material plastic , gratar din PC aluminizat (PSFL 04) Montaj incastrat in tavan fals cu decupaj de : - O 155-165 mm grosimea tavanului de 5-40 mm(PSFL 01), - O 200 mm,distanta tavan-tavan fals de min.175mm (PSFL 02,04) La cerere poate fi echipat cu balast electronic Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1 230V/ 50Hz, IP 20



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001



Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

B. CALCULUL CURENTILOR DE CALCUL

Exemplu de calcul pentru incaperea Minimarket:

. B.1 Determinarea curentului de calcul al circuitului

În cazul circuitelor monofazate pentru receptoare de:

a) iluminat (Ic il) ;

b) prize (Ic p) ; c) forta, alimentat de la priza (Ic f)

curentul de calcul se poate determina cu relaţia:


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

a) Ic il = cos*f

iil

U

P [A]

b) Ic p = cos*f

ip

U

P [A]

c) Ic f = *cos*f

if

U

P [A]

a) Ic il = 95.0*220

1700= 8.13 [A]

Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect

Id = 30 [mA], In = 10 [A].

Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea

maximă de curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru).

Curentul maxim admisibil pentru secţiunea Cu 1,5 mm2 :

Imax admisibil. =35A/mm2 x 1,5mm2 = 52,5 A

Conform catalog pentru curba B de declanşare la scurtcircuit

Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 10 = (30 ÷ 50) A rezultă

Ir max. = 50 A sub 52,5 A admis

b) Ic p = 8.0*220

2000 = 11.36 [A]

Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect

Id = 30 [mA], In = 16 [A].

Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea maximă de

curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru)


Imax admisibil. =35A/mm2 x 2,5mm2 = 87.5 A


Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 16 = (48 ÷ 80) A rezultă

Ir max. = 80 A sub 87,5 A admis.

c) Ic f = 9.0*8.0*220

2300 = 14.52 [A]


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect Id = 30

[mA], In = 16 [A].

Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea maximă de

curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru)


Imax admisibil. =35A/mm2 x 2,5mm2 = 87.5 A


Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 16 = (48 ÷ 80) A rezultă

Ir max. = 80 A sub 87,5 A admis.

B.2 Calculul coloanelor de alimentare în regim trifazat :

*cos**3

*

U

PCI ic

c [A]

8.0*92.0*380*3

12000*66.0cI = 16 [A]

Conform Normativ I7-2002 tabel 4.8 şi 4,9 se alege :

- curentul nominal pentru intrerupatorul automat pentru protectia la suprasarcina si supracurent

IN = 20 A ;

- sectiunea nominala a cablului este de 4 mm2 cu Imax adm = 34 A

Se verifică :


Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 20 = (60 ÷ 100) A rezultă

Curentul maxim admisibil pentru secţiunea Cu 4 mm2 :

Imax admisibil. =35A/mm2 x 4 mm2 = 140 A

Ir max. = 100 A sub 140 A admis.

C. CALCULUL INSTALAŢIEI DE PARATRĂSNET ŞI A PRIZEI DE PĂMÂNT:

Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet este realizat conform normativ

I20/2000 (Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului), dupa cum urmeaza :


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

a) Determinarea parametrilor Nd - frecvenţa loviturilor directe de trăsnet şi Nc - frecvenţa anuală

acceptată de lovituri de trăsnet

Nd = Ng x Ae x C1 x 10-6 [lovituri/an]

Ng = 0,04·Nk1,25 [nr. impact/km2an] Ng = 0,04· 24,8 1,25 = 2,21 [nr. impact/km2an]

Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 H2 (m2)

Ae =33 x 27 + 6 x 9 x (33 + 27) + 9 x 92 = 6421 (m2)

Ae =7 x 7 + 6 x 11 x (7 + 7) + 9 x 112 = 4394 (m2)

C1 = 1

Nd = 2.21 x 10815 x 1 x 10-6 = 0.023 [lovituri/an]

Nc = C

x 3105,5

[lovituri/an]

C = C2 + C3 + C4 + C5 C = 1x 1 x 1 x 5 = 5

Nc = 0011,05

105,5 3

x

[lovituri/an]

- Cum Nd > Nc (0,023 > 0.0011) este necesară instalarea unei IPT a cărei eficacitate se

determină cu relaţia:

d

c

N

NE 1

Cu ajutorul valorii E se determina nivelul de protectie al IPT.

023.0

0011.01E 95,0E nivelul de protectie Intarit II cu urmatoarele caracteristici :

I = 5,2 (kA) ;

Raza sferei fictive R = 30 (m);


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

Dimensiuniel retelei de capatare : 10 x 10 (mxm) ;

Unghiul de protectie α = 35 ;

Distanta medie intre conductoarele de coborare : 15 (m).

b) Calculul prizei de pamant :

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant complexe se determina cu relatia :

)(

)*(

pvpo

pvpop RR

RRR

- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant multiple orizontale :

)*( oo

popo nu

rR

- singulare: rpo = 0.366 * a

lg

bq

a 22

- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant multiple verticale :

)*( nu

rR

v

popv

- singulare: rpv = 0.366 * l

lg

d

l2

lq

lq

4

34

- numarul de electrozi verticali (n) :

- n = ]*)([

)*(normatappvpo

pvpo

Rrru

rr

- numarul de electrozi orizontali (no)se determina astfel :

+ asezare pe contur : no = n


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

ρ = 80 (Ωm)

l = 3 (m)

d = 2 ½“ = 0.0635 (m)

q = 1,1 (m)

a = 2*l = 6 (m)

b = 0.04 (m)

rpv = 0.366 * 3

80 lg

0635.0

3*2

31.1*4

3*31.1*4

= 20.53 (Ω)

rpo = 0.366 * 6

80 lg

1.1*04.0

6*2 2

= 15.68 (Ω)

n = ]8.0*)53.2068.15(*7.0[

)53.20*68.15(

= 15.87 ~ 16 n = 16

Cum n = 16 si electrozii verticali sunt asezati pe contur no = 16 electrozi orizontali.


Piese scrise

si desenate








OHSAS18001

)16*8.0(

53.20pvR = 1,60 (Ω)

)16*75.0(

68.15poR = 1.30 (Ω)

)30.160.1(

)30.1*60.1(

pR = 0.71 (Ω).

Întocmit,

Ing. A. Pavăl

Date post:	22-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	popovici-mihaela
View:	289 times
Download:	28 times

Caiet de Sarcini Complet

Documents