Date post: | 25-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | stefan-petroi |
View: | 20 times |
Download: | 1 times |
ŞTEFAN LAZĂR MIHAI LOBAZĂ
MIHAI DICU
CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE
PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA
CONSPRESS BUCUREŞTI
2008
Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR
Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ
Prof.univ.dr.ing.
Mihai DICU
CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE
PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA
CFDP - UTCB
2008
Ştefan LAZĂR: Asistent inginer la
Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Mihai LOBAZĂ: Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Mihai DICU: Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
ISBN 978-973-100-053-4
PREFAŢĂ
Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de
proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid
de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele
strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe
planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta.
Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă
urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială.
Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui
student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se
detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale.
În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de
bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi
profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se
prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă,
amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul
pentru cota de construcţie a unei clădiri.
Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de
sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi
detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie
rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să
aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să
acceseze manuale de specialitate.
Autorii
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 1
CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE
Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii.
Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.
Te1
Ti1V1
Te2
Ti2
V2
ATeA'=TeA"
TiA'
B
TiA"
Al1
Al2
Al3
Ax drum public existent
Platforma industriala proiectata
Ax legatura rutiera proiectata
Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( 1Al , 2Al , 3Al ).
Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.
Capitolul 1.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 2
1.1. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1.1.1. Date de proiectare Viteza de proiectare: 40=pV km/h Coeficientul de confort: 25=k Panta de supraînălţare în curbă: 6=sp % 1.1.2. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor
( ) ( ) 61,58102506,013
4013
22
min =+⋅⋅
=+⋅⋅
=gkp
VR
s
p m 60≅ m
unde: g - acceleraţia gravitaţională, 1081,9 ≅=g m/s2 1.1.3. Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.2): U - unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc, în grade centesimale, cα - unghiul la centru, în grade centesimale, R - raza arcului de cerc, în m; minRR ≥ , T - mărimea tangentei, în m, B - mărimea bisectoarei, în m, C - lungimea arcului de cerc, în m; VC 4,1≥ .
Figura 1.2. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E, Dicu M şi Răcănel C, 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E., Dicu M. şi Răcănel C., Căi de comunicaţii rutiere. Principii de proiectare, Editura CONSPRESS Bucureşti, 2006, ISBN 978-973-7797-80-9
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 3
Se determină grafo-analitic unghiurile 1U şi 1cα (Figura 1.3).
cccgg
abU 6386928663,92
50264,66arcsin2
2arcsin21 ==
⋅⋅=⋅=
cccgggggc U 37131071337,1078663,92200200 11 ==−=−=α
Figura 1.3. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1
60min =≥ RR m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se
alege o rază 601 =R m (care se înscrie între clădirile învecinate).
13,6721337,10760
21
11 =⋅== tgtgRT cα m
04,301
21337,107cos
1601
2cos
11
11 =⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−⋅=⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=c
RBα
m
97,100200
1337,10760200
111 =
⋅⋅==παπ
gcRC m
Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:
( ) ( ) 47,40102506,0601313 11 =+⋅⋅⋅=+⋅⋅⋅= gkpRV s km/h 97,1001 =C m 66,5647,404,14,1 1 =⋅=≥ V m
Aliniamentul 2
Aliniamentul 1
Obs.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc. 1:1000
Capitolul 1.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 4
1.1.4. Determinarea elementelor curbei C2
Se determină grafo-analitic unghiurile 2U şi 2cα (Figura 1.4).
cccggc a
b 7815751578,7550266,55arcsin2
2arcsin22 ==
⋅⋅=⋅=α
cccggggc
gU 22841248422,1241578,75200200 22 ==−=−= α
Figura 1.4. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2
60min =≥ RR m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan
se alege o rază 1102 =R m.
70,7321578,75110
22
22 =⋅== tgtgRT cα m
41,221
21578,75cos
11101
2cos
12
22 =⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−⋅=⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=c
RBα m
86,129200
1578,75110200
222 =
⋅⋅==παπ
gcRC m
Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:
( ) ( ) 80,54102506,01101313 22 =+⋅⋅⋅=+⋅⋅⋅= gkpRV s km/h 86,1292 =C m 72,7680,544,14,1 2 =⋅=≥ V m
Aliniamentul 3
Aliniamentul 2
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 5
1.1.5. Determinarea elementelor curbei CA’
Se determină grafo-analitic unghiurile 'AU şi 'cAα (Figura 1.5).
cccggA a
bU 4863826348,8250244,60arcsin2
2arcsin2' ==
⋅⋅=⋅=
cccggggA
gcA U 52361173652,1176348,82200200 '' ==−=−=α
Figura 1.5. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’
Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua
legătură rutieră se alege o rază redusă 25=rR m ( 'Ar RR = ), care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza, pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă.
95,3223652,11725
2'
'' =⋅== tgtgRT cAAA
α m
36,161
23652,117cos
1251
2cos
1'
'' =⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−⋅=⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=cA
AA RBα m
09,46200
3652,11725200
''' =
⋅⋅==παπ
gcAA
A
RC m
Aliniamentul 1
Ax drum existent
Capitolul 1.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 6
Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:
( ) ( ) 13,26102506,0251313 '' =+⋅⋅⋅=+⋅⋅⋅= gkpRV sAA km/h 09,46' =AC m 58,3613,264,14,1 ' =⋅=≥ AV m
1.1.6. Determinarea elementelor curbei CA”
Se determină unghiurile "AU şi "cAα din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.5. cccgg
cAAU 52361173652,117'" ===α cccgg
AcA U 4863826348,82'" ===α Mărimea razei "AR rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei, CA’
şi CA”, au o tangentă comună ( 95,32"' == AA TT m).
43,43
26348,8295,32
2"
"" ===
tgtg
TRcA
AA α m
08,111
26348,82cos
143,431
2cos
1"
"" =⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−⋅=⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=cA
AA RBα
m
37,56200
6348,8243,43200
""" =
⋅⋅==παπ
gcAA
A
RC m
Pentru o rază de 43,43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de:
( ) ( ) 43,34102506,043,431313 "" =+⋅⋅⋅=+⋅⋅⋅= gkpRV sAA km/h 37,56" =AC m 20,4843,344,14,1 " =⋅=≥ AV m
1.1.7. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B, respectă viteza de proiectare impusă prin temă de 40=pV km/h. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză:
- în curba C1 din localitate la 40 km/h, - în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h, - în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h, - în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h.
Calculul elementelor traseului în planul de situaţie
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 7
1.2. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare
Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( 1Al , 2Al , 3Al ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu V4,1 .
66,5647,404,14,1 11 =⋅=≥ VAl m 57,11113,6795,3265,2111'11'1 =−−=−−== TTAVTTAl AieA m
57,1111 =Al m 66,5647,404,14,1 1 =⋅=≥ V m 18,10470,7313,6701,2452121212 =−−=−−== TTVVTTAl ie m
18,1042 =Al m 72,7680,544,14,1 2 =⋅=≥ V m 03,11770,7373,1902223 =−=−== TBVBTAl e m
03,1173 =Al m 72,7680,544,14,1 2 =⋅=≥ V m 1.3. Calculul lungimii traseului 32211' AlCAlCAlCL AT +++++= 70,60903,11786,12918,10497,10057,11109,46 =+++++=TL m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).
Capitolul 2.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 8
CAPITOLUL 2. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei, prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială, desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2.1).
PICHET i
2,5 % 2,5 %4 % 4 %
2:3
1:1
23
2 %
1:11:3
ax d
rum
COTE
DISTANTE
CP
CTCOTA TEREN
COTA PROIECT
CTCOTA TEREN
CP
COTA PROIECT
PICHET i
LINIA NEAGRA(TEREN)
LINIA ROSIE(PROIECT)
PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL
A A - A
A
Figura 2.1.
Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. 2.1. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie, care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. Astfel, picheţii se fixează după cum urmează:
- în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului, adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie,
- în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie,
- la intersecţia traseului cu curbele de nivel, precum şi, - acolo unde este cazul, pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi
picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele
caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2.2).
Elementele profilului longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 9
5
350
A
Te1
TiA'Ti1
V1
TeA'=TeA"
TiA"
O1
OA'
OA"
BA'
BA"
B1
1
2
43
56
7 8
9
10
11
12
Figura 2.2. Pichetarea traseului
2.2. Investigarea datelor referitoare la teren
După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Astfel, se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora.
Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2.2). 2.3. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. Se fac următoarele verificări: 1. iAl Ald
i=∑ , adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie
egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul.
Capitolul 2.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 10
2. jC Cdj=∑ , adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu
lungimea curbei j calculate. Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. Exemplu: a) Pentru aliniament
350
A
TiA'Ti1
TeA'=TeA"
TiA"
O1
OA'
OA"
BA'
BA"
B1
1
2
43
56
7 8
90
curba de nivel
RIGLA
14,3725,00
28,10
Figura 2.3. Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: - rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’);
- se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3); - pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se
scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3), rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3,4);
- se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1); - se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa
totală între 11' AlTT ieA =
Elementele profilului longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 11
b) Pentru curbă
350
A
TiA'Ti1
TeA'=TeA"
TiA"
O1
OA'
OA"
BA'
BA"
1
2
43
56
7
55
5
54,595 5 5 3,46
2,70
0,34
curba de nivel
5,00
COMPASDISTANTIER
Figura 2.4. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă
Se va proceda astfel: - se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000); - se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc 1'iAT (de exemplu 5,00 m + 3,00 m = 8,00 m); - se măsoară şi arcul '1 AB (de exemplu 3 × 5,00 m + 0,64 m =15,64 m); - se verifică în final lungimea arcului de cerc '' AiA BT ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( 2/''' AAiA CBT = ); - în cazul în care apare o eroare de măsurare, aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare. Exemplu: Tabelul 2.1. Pichet Distanţa măsurată
pe planul de situaţie (m)
Distanţa calculată (m)
Eroare (m) Distanţa înregistrată în tabelul de pichetaj
(m) TiA' 0,00 0,00
1 8,00 7,70 BA' 15,64
045,232/' =AC 595,0=e 15,34
Σ = 23,64 m 595,0045,2364,23 =−=e m => 2975,02/595,02/ ==e m
Capitolul 2.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 12
Exemplu: 2.4. Foaia de pichetaj Tabelul 2.2.
Nr. Crt.
Pichet Distanţa între picheţi
(m)
Poziţia kilometrică(km + m)
Cote teren (m)
Traseu
1. TiA' 0,00 0 + 0,00 347,76 2. 1 7,70 + 7,70 348,00 3. BA' 15,34 + 23,04 348,78 4. 2 4,59 + 27,63 349,00 5. TeA' 18,46 + 46,09 349,68 6. 3 14,37 + 60,46 350,00 7. 4 25,00 + 85,46 350,44 8. 5 28,10 + 113,56 351,00 9. 6 20,00 + 133,56 351,41
10. Ti1 24,10 + 157,66 352,10 11. 7 13,63 + 171,29 353,00 12. 8 20,24 + 191,53 354,00 13. B1 16,61 + 208,14 354,53 14. 9 15,82 + 223,96 355,00 15. 10 16,99 + 240,95 355,46 16. Te1 17,68 + 258,63 355,88 17. 11 5,51 + 264,14 356,00 18. 12 20,00 + 284,14 356,38 19. 13 25,08 + 309,22 357,00 20. 14 20,00 + 329,22 357,53 21. 15 17,35 + 346,57 358,00 22. Ti2 16,24 + 362,81 358,54 23. 16 15,95 + 378,76 359,00 24. 17 17,23 + 395,99 359,46 25. 18 17,88 + 413,87 360,00 26. B2 13,87 + 427,74 360,68 27. 19 6,48 + 434,22 361,00 28. 20 12,96 + 447,18 362,00 29. 21 21,02 + 468,20 363,00 30. Te2 24,47 + 492,67 363,85 31. 22 5,07 + 497,74 364,00 32. 23 20,00 + 517,74 364,52 33. 24 20,93 + 538,67 365,00 34. 25 25,00 + 563,67 365,48 35. 26 26,91 + 590,58 366,00 36. B 19,12 0 + 609,70 367,00
U=82,6348g
R= 25 m T=32,95 m B=16,36 m C=46,09 m
U=92,8663g
R= 60 m T=67,13 m B=30,04 m C=100,97 m
U=75,1578g
R= 110 m T=73,70 m B=22,41 m C=129,86 m
Al1=111,57 m
Al3=117,03 m
Al2=104,18 m
Elementele profilului longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 13
2.5. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj, urmează trasarea liniei roşii (proiectului). Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice, economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B). După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule. Exemplu: 2.5.1. Calculul lungimii paşilor de proiectare 14,20800,014,208'.... 11 =−=−= ATkmPozBkmPozl i m 08,12114,20822,329..14.. 12 =−=−= BkmPozkmPozl m
48,28022,32970,60914....3 =−=−= kmPozBkmPozl m 2.5.2. Calculul declivităţilor
03,310014,208
76,34708,3541001001
'
1
11
1 =⋅−
=⋅−
=⋅∆
=l
CPCPlhi ATB i %
unde: 1BCP se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de
referinţă ( 00,345=CPR m), 76,347'' == ATAT ii
CTCP m.
24,310008,121
08,35499,3571001002
14
2
22
1 =⋅−
=⋅−
=⋅∆
=l
CPCPlhi B %
unde: 14CP se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă,
1BCP se calculează în funcţie de valoarea declivităţii 03,31 =i %.
21,310048,280
99,35700,3671001003
14
3
33 =⋅
−=⋅
−=⋅
∆=
lCPCP
lhi B %
unde: 00,367== BB CTCP m, 14CP se calculează în funcţie de valoarea declivităţii 24,32 =i %.
Capitolul 2.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 14
2.5.3. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii)
- primul pas de proiectare: 76,347'' == ATAT ii
CTCP m 99,347)00,070,7(%03,376,347% '11'1 =−⋅+=⋅+= − ATAT ii
liCPCP m 46,348)00,004,23(%03,376,347% ''1'' =−⋅+=⋅+= − ATBAATBA ii
liCPCP m 60,348)00,063,27(%03,376,347% '21'2 =−⋅+=⋅+= − ATAT ii
liCPCP m …………………………………………………………………………..
08,354)00,014,208(%03,376,347% '1' 11=−⋅+=⋅+= − ATBATB ii
liCPCP m Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului
longitudinal rubricile “Declivităţi”, “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.
0.00
7.70 15.34 4.59 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15
-0.01 -0.32 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09
0.21 0.40 0.44
-0.04 -0.43 -0.45
i = 3.03%l = 208.14 m
Figura 2.5. Primul pas de proiectare - Rampă
Exemplu:
Elementele profilului longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 15
- al doilea pas de proiectare: 08,354
1=BCP m
59,354)14,20896,223(%24,308,354%11 929 =−⋅+=⋅+= −BB liCPCP m
14,355)14,20895,240(%24,308,354%11 10210 =−⋅+=⋅+= −BB liCPCP m
………………………………………………………………………….. 99,357)14,20822,329(%24,308,354%
11 14214 =−⋅+=⋅+= −BB liCPCP m - al treilea pas de proiectare:
99,35714 =CP m 55,358)22,32957,346(%21,399,357% 141531415 =−⋅+=⋅+= −liCPCP m 07,359)22,32981,362(%21,399,357% 1423142 =−⋅+=⋅+= −ii TT liCPCP m
………………………………………………………………………….. 00,367)22,32970,609(%21,399,357% 14314 =−⋅+=⋅+= −BB liCPCP m
00,367== BB CTCP m 2.5.4. Calculul diferenţelor în axul căii 00,076,34776,347''' =−=−=∆ ATATAT iii
CTCPH m 01,000,34899,347111 −=−=−=∆ CTCPH m
32,078,34846,348''' −=−=−=∆ BABABA CTCPH m ……………………………………………………
39,000,36639,366262626 =−=−=∆ CTCPH m 00,000,36700,367 =−=−=∆ BBB CTCPH m
2.5.5. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii 1B
21,003,324,312 =−=−= iim % Deoarece diferenţa trigonometrică 21,0=m % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Totuşi, din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale. 500min =≥ RR m; se adoptă 500=R m
53,0200
50021,0200
=⋅
=⋅
=RmT m
Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).
Capitolul 2.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 16
Deoarece tangenta 53,0=T m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m, se impune adoptarea unei tangente 20=T m şi se va recalcula raza de racordare verticală.
62,1904721,020020200
=⋅
=⋅
=m
TR m 19100≅ m
06,20200
1910021,0200
=⋅
=⋅
=RmT m
01,0191002
06,202
22
=⋅
==R
TB m
Deoarece mărimea bisectoarei 01,0=B m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0,05 m se trage concluzia care se cunoştea deja, şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.
m=0.21 %R=19100 mT=20,06 mB=0,01 m
T=20,06 m
B=0
,01
m
T=20,06 m
i = 3.03%
i = 3.24%
Figura 2.6. Racordare verticală concavă în pichetul B1
Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14
03,024,321,323 =−=−= iim % Deoarece diferenţa trigonometrică 03,0=m % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Totuşi, din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.
Elementele profilului longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 17
1000min =≥ RR m; se adoptă 1000=R m
15,0200
100003,0200
=⋅
=⋅
=RmT m
Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă). Deoarece tangenta 15,0=T m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m, se impune adoptarea unei tangente 20=T m şi se va recalcula raza de racordare verticală.
33,13333303,020020200
=⋅
=⋅
=m
TR m 133400≅ m
01,2020013340003,0
200=
⋅=
⋅=
RmT m
002,01334002
01,202
22
=⋅
==R
TB m
Deoarece mărimea bisectoarei 002,0=B m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0,05 m se trage concluzia care se cunoştea deja, şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.
m=0.03 %R=133400 mT=20,01 mB=0,002 m
i = 3.24%
i = 3.21%
T=20,01 m T=20,01 m
B=0
,002
m
Figura 2.7. Racordare verticală convexă în pichetul 14
În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.
Capitolul 3.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 18
CAPITOLUL 3. PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE
Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip, stabilite prin temele de proiectare.
ax s
trada
2,00 3,50 2,50 1,00 1,50 2,00
2 % 2 %2 % 2 %
2,00
bordura 20 x 25hb=10 cm
bordura 10 x 15hb=5 cm
Sistem canalizare subteran
bordura 20 x 25hb=10 cm
PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA
Figura 3.1.
2,5 % 2,5 %4 % 4 %
2:3
1:11,50 3,50 3,50 1,50 90 3050
23
2 %
1:1
1:3
ax d
rum
PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM
Figura 3.2.
Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare, care se găsesc la rigola părţii carosabile.
Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 19
Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale, astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3.3).
ax s
trada
2,50 1,00 1,50 2,00
2 % 2 %
2,00
CPAx CPB
CPR
CPTP±0,00
CPRT
Figura 3.3. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire
Calculul se porneşte din axul străzii, unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal, folosind elementele geometrice din profilul transversal tip. S-au făcut următoarele notaţii: AxCP - cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal;
RCP - cota proiect la rigola părţii carosabile; ( )2/% BpCPCP aAxR ⋅−= (m)
unde: B - lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip; 00,7=B m,
ap - panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament; 2=ap %;
BCP - cota proiect pe bordură, bRB hCPCP += (m)
unde: bh - înălţimea bordurii; bh cca. 10 cm;
Capitolul 3.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 20
RTCP - cota proiect la rigola trotuarului, btrBRT hCPCP −= (m)
unde: btrh - înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde; btrh cca. 5 cm;
TPCP - cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii,
trtrRTTP lpCPCP ⋅+= % (m) unde:
trl - lăţimea trotuarului variabilă; 00,2min, =trl m,
trp - panta transversală a trotuarului; 2=trp %.
Cota de construcţie a clădirii (± 0,00) se calculează cu relaţia: 60,000,0 +=± TPCP (m)
unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire. Exemplu: 3.1. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr. 5, poz. km 0+113,56) 21,351=AxCP m ( ) 14,35150,3%221,3512/% =⋅−=⋅−= BpCPCP aAxR m
24,35110,014,351 =+=+= bRB hCPCP m 19,35105,024,351 =−=−= btrBRT hCPCP m
23,35100,2%219,351% =⋅+=⋅+= trtrRTTP lpCPCP m 83,35160,023,35160,000,0 =+=+=± TPCP m
Obs.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător, urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile, marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).
În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă, respectiv de drum, cu detalii de structură rutieră, structură de trotuar şi de bordură, respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: - în Anexa 3C: pichetul nr. 5, km 0+113,56 – profil de stradă, - în Anexa 3D: pichetul nr. 15, km 0+346,57 – profil de drum în rambleu (umplutură), - în Anexa 3E: pichetul nr. 23, km 0+517,74 – profil de drum în debleu (săpătură).
Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 21
CAPITOLUL 4. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ
Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii. 4.1. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5, km 0+060,46 – km 0+113,56. Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante. Astfel, pornind de la schema din Figura 4.1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare:
detgi == α% (4.1)
unde: i - declivitatea liniei roşii, %; e - echidistanţa dintre puncte, în m; d - distanţa dintre două puncte echidistante, în m.
d
e
i %
.
d
.
ee
Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III
CP I
i %
CP II
CP III
Figura 4.1. Schema pentru calculul distanţei d
Din relaţia (4.1) se obţine apoi valoarea distanţei d :
100%
⋅==ie
ied (m) (4.2)
α
α
Capitolul 4.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 22
Exemplu: Se alege echidistanţa 30,0=e m Declivitatea tronsonului este 03,31 == ii %
Rezultă distanţa 90,910003,330,0100 =⋅=⋅=
ied m
4.2. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante
Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole, la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului, în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei. În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.2): AxiCP - cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman),
RiCP - cotă proiectată la rigolă în secţiunea i, BiCP - cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i, TiCP - cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.
pa% pa% ptr%ptr% CPAxi CPBi CPTiCPBiCPTi
CPRi CPRi
B/2 B/2 ltrltr
hb
Figura 4.2. Secţiune transversală de stradă
Se cunosc:
B - lăţimea părţii carosabile; 00,7=B m, ap - panta transversală în aliniament a străzii; 2=ap %,
bh - înălţimea bordurii; 10=bh cm, trl - lăţimea trotuarului; 00,2=trl m,
trp - panta transversală a trotuarului; 2=trp %. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul
longitudinal. 59,3493 == AxICPCP m
52,349200,7%259,349
2% =⋅−=⋅−=
BpCPCP aAxIRI m
Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 23
62,34910,052,349 =+=+= bRIBI hCPCP m 66,34900,2%262,349% =⋅+=⋅+= trtrBITI lpCPCP m
Secţiunea II
89,34930,059,349 =+=+= eCPCP AxIAxII m 82,34930,052,349 =+=+= eCPCP RIRII m 92,34930,062,349 =+=+= eCPCP BIBII m 96,34930,066,349 =+=+= eCPCP TITII m
Secţiunea III
19,35030,0259,3492 =⋅+=+= eCPCP AxIAxIII m 12,35030,0252,3492 =⋅+=+= eCPCP RIRIII m 22,35030,0262,3492 =⋅+=+= eCPCP BIBIII m 26,35030,0266,3492 =⋅+=+= eCPCP TITIII m
Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante.
4.3. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă, de la bordură, respectiv de la trotuar (Figura 4.3).
Secţiunea I
31,2%03,3
52,34959,349%
=−
=−
=i
CPCPx RIAxIRI m
99,0%03,3
62,34959,349%
−=−
=−
=i
CPCPx BIAxIBI m
31,2%03,3
66,34959,349%
−=−
=−
=i
CPCPx TIAxITI m
unde: RIx - abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349,59 m); BIx - abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349,59 m);
TIx - abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349,59 m). Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349,59 m din ax.
Capitolul 4.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 24
Schema de calcul:
9,90 mi = 3.03%
Pichet nr. 3
349,59=CPAx I
349,52
349,66
349,62
349,52=CPR I349,62=CPB I
349,66=CPT I
349,89
349,82
349,96
349,92
349,82349,92
349,96
Sectiunea:
SECTIUNE LONGITUDINALA
VEDERE IN PLAN
2 %
SEC
TIU
NE
TR
ANSV
ERSA
LA
2 %
2 %
2 %
9,90 m
I IIxR I- xB I
- xT I
constructie desen prin paralelism
349,59 349,59
349,59
x
x
y
Figura 4.3. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală
4.4. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole, de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare, pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0,30 m. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă, respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%). Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.3). În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă.
Amenajarea unui parcaj de lungă durată
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 25
CAPITOLUL 5. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor, cu un timp de staţionare de peste 4 ore. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: - pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare; - marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor; - asigurarea razelor minime de racordare în plan; - semnalizare rutieră. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru:
1. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv);
2. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului; 3. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru
identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale;
4. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural; 5. profilul transversal tip. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz.
5.1. Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj. 5.1.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism
5
2,3
0,5
SPATIU DE PARCARESPATIU DE SIGURANTA
Figura 5.1. Spaţiul de parcare
5.1.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţie-manevră se condiţionează lăţimea acesteia:
Capitolul 5.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 26
52,345
º, 60
º
PARCARE OBLICA
min
. 3,5
0 m
cale circulatie - manevra
SPATIU DE PARCARE
5
2,3
PARCARE PERPENDICULARA
min
. 6,0
0 m
cale circulatie - manevra
SPATIU DE PARCARE
PARCARE PARALELA
min
. 3,5
0 m
cale circulatie - manevra
SPATIU DE PARCARE6,5
2,3
0,5
Figura 5.2. Lăţime cale de circulaţie - manevră
Amenajarea unui parcaj de lungă durată
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 27
Exemplu: 5.2. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.
355
L=35,00 m
l=33
,00
m itL%
itl%
356,10
355,10
354,93
355,83 356,45
355,75354,52
355,30
Curbe de nivel din planul de situatie
Figura 5.3. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului
34,310000,35
93,35410,356100 =⋅−
=⋅∆
=LHitL (%)
21,210000,33
10,35583,355100 =⋅−
=⋅∆
=lhitl (%)
5.3. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare, unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare.
Capitolul 5.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 28
7,00
5,007,004,501,00 5,00 7,00 4,50 1,00
3,50
3,25
2,30
Re=10,00 m
Ri=5,00 m
2,30
1,00
3,50
1,00
Ri=
5,00
m
itL=3,34 %itl=2,21%
2%
35,00
33,0
0
Sistem canalizare subteran
M M
SECTIUNEA M-M
NN
SE
CTIU
NE
A N
-N
Figura 5.4. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei
Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 29
CAPITOLUL 6. CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE
Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu:
- planul de amenajare arhitecturală; - determinarea cotelor la colţurile platformei; - liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor; - calculul cotelor punctelor pe platformă; - calculul cotelor de construcţie la clădiri; - profile transversale caracteristice.
6.1. Planul de amenajare arhitecturală
Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei, de poziţionarea accesului din drum, respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă, ale lăţimii trotuarelor, locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). Exemplu: 6.2. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a, b, c, d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri.
Cotele terenului la colţuri sunt: 42,368=aCT m 48,371=bCT m 37,367=cCT m 71,364=dCT m
Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială:
00,367== BB CTCP m şi distanţa de la colţul a la punctul B:
42,35=aBl m Cotele proiectate la colţuri vor fi:
71,36742,35%200,367%2 =⋅+=⋅+= aBBa lCPCP m 71,369100%271,367%2 =⋅+=⋅+= abab lCPCP m 71,366150%271,369%2 =⋅−=⋅−= bcbc lCPCP m 71,364100%271,366%2 =⋅−=⋅−= cdcd lCPCP m
Capitolul 6.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 30
Verificare: ( ) 71,36442,3500,150%200,367%2 =−⋅−=⋅−= BdBd lCPCP m
unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale. 6.3. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero, oCT , de amenajare a terasamentelor platformei industriale.
00,3684
71,36437,36748,37142,3684
=+++
=+++
= dcbao
CTCTCTCTCT m
Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd, pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.1): - pentru latura ad: 94,110 =al m
- pentru latura bc: 97,1210 =bl m
370
35,42
b c
da B11,94
121,97
ax d
rum
150
100
SAPATURA(Debleu)
UMPLUTURA(Rambleu)
Linia de cota zero a platformei industriale
Figura 6.1. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea
terasamentelor
Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 31
Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( 00,3670 == BCPCP
m) se găseşte sub cota zero ( 00,368=oCT m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale, se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea 00,36800 === CTCPCPB m. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5,21% pe o distanţă de 50 m. 6.4. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%. 00,368=BCP m
96,36820,48%200,368%2 11 =⋅+=⋅+= BB lCPCP m 89,36930,46%296,368%2 1212 =⋅+=⋅+= lCPCP m 37,36808,76%289,369%2 2323 =⋅−=⋅−= lCPCP m 44,36730,46%237,368%2 3434 =⋅−=⋅−= lCPCP m 59,36670,42%244,367%2 4545 =⋅−=⋅−= lCPCP m 37,36708,39%259,366%2 5656 =⋅+=⋅+= lCPCP m 22,36870,42%237,367%2 6767 =⋅+=⋅+= lCPCP m
Verificare: 96,36800,37%222,368%2 7171 =⋅+=⋅+= lCPCP m
6.5. Calculul cotei de construcţie la o clădire
83,36754,19%222,368%2 7878 =⋅−=⋅−= lCPCP m 01,36735,21%244,367%2 4949 =⋅−=⋅−= lCPCP m 98,36654,19%259,366%2 510510 =⋅+=⋅+= lCPCP m 80,36735,21%237,367%2 611611 =⋅+=⋅+= lCPCP m
Se calculează cotele la baza feţelor clădirii:
( ) =−++⋅−= 20,092,5%22
%2111 bC hBCPCP
( ) 94,36720,092,5%210,020,7%280,367 =−++⋅−= m
( ) =−++⋅−= 20,092,5%22
%292 bC hBCPCP
( ) 15,36720,092,5%210,020,7%201,367 =−++⋅−= m
Capitolul 6.
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 32
( ) =−++⋅−= 20,070,5%22
%283 bC hBCPCP
( ) 97,36720,070,5%210,020,7%283,367 =−++⋅−= m
( ) =−++⋅−= 20,070,5%22
%2104 bC hBCPCP
( ) 12,36720,070,5%210,020,7%298,366 =−++⋅−= m
Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia:
{ } 47,36850,097,36750,0,,,max 4321 =+=+= CCCC CPCPCPCPCPexecutie m 6.6. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite. Se mai calculează următoarele cote:
54,36885,26%200,368%2 1212 =⋅+=⋅+= BB lCPCP m 76,36854,19%237,368%2 313313 =⋅+=⋅+= lCPCP m
( ) ( ) =⋅+−−⋅++⋅−= 1414 %22/%22/%2 abBabB llBlhBCPCP ( ) 20,36985,26%220,050,342,35%210,050,3%200,368 =⋅+−−⋅++⋅−= m
( ) ( ) =−−⋅−+⋅−= bBbB lBlhBCPCP 2/%22/%2 1717 ( ) 97,36620,050,354,56%210,050,3%200,368 =−−⋅−+⋅−= m
35,36685,26%204,58%297,366%2%2 15171715 =⋅+⋅−=⋅+⋅−= dd llCPCP m =⋅+⋅+= 16151516 %2%2 cc llCPCP
( ) 97,36804,58%285,2600,100%235,366 =⋅+−⋅+= m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A, 6B şi 6C.
Anexa 1A. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 33
345
T i
T e
VB
100
150
350
355
355
360
360
365
365
370
370
PLA
NU
L n
r.2
A
T e1
T e2
B
T iA
'T i
1
T i2
V1
V2
T eA
'=T e
A"
T iA
"
O1
O2
OA
'
OA
"
4
TeA' 3
56
T i17
8
B1
9
10
TiA'1
BA'2
BA'
BA"
B1
B2
24
22Te
223
2526
B
21
20
19
B2
18
1716
Te1111213
1415Ti2
1
2
43
56
78
9
10
1112
13
14
15
16
17
18
19
20
21
2223
2425
26
PLA
NU
L D
E S
ITU
ATI
E
Sc.
1:1
000
Cur
ba 1
8U
=148
G94
C98
CC
c=51
G05
C02
CC
R=1
00 m
T=42
.40
mB
=8.6
1 m
C=8
0.20
m
Cur
ba 2
U=1
24G84
C22
CC
c=75
G15
C78
CC
R=1
10 m
T=73
.70
mB
=22.
41 m
C=1
29.8
6 m
Cur
ba 1
U=9
2G86
C63
CC
c=10
7G13
C37
CC
R=6
0 m
T=67
.13
mB
=30.
04 m
C=1
00.9
7 m
Cur
ba A
'U
=82G
63C48
CC
c=11
7G36
C52
CC
R=2
5 m
T=32
.95
mB
=16.
36 m
C=4
6.09
m
Cur
ba A
"U
=117
G36
C52
CC
c=82
G63
C48
CC
R=4
3.43
mT=
32.9
5 m
B=1
1.08
mC
=56.
37 m
Anexa 1B. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor, picheţi, parte carosabilă, trotuare/acostamente, clădiri, parcaj de lungă durată
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 34
345
Cur
ba 1
8U
=148
G94
C98
CC
c=51
G05
C02
CC
R=1
00 m
T=42
.40
mB
=8.6
1 m
C=8
0.20
m
T i
T e
VB
100
150
350
355
355
360
360
365
365
370
370
PLA
NU
L n
r.2
A
T e1
T e2
B
T iA
'T i
1
T i2
V1
V2
T eA'
=TeA
"
T iA
"
Cur
ba 2
U=1
24G84
C22
CC
c=75
G15
C78
CC
R=1
10 m
T=73
.70
mB
=22.
41 m
C=1
29.8
6 m
Cur
ba 1
U=9
2G86
C63
CC
c=10
7G13
C37
CC
R=6
0 m
T=67
.13
mB
=30.
04 m
C=1
00.9
7 m
Cur
ba A
'U
=82G
63C48
CC
c=11
7G36
C52
CC
R=2
5 m
T=32
.95
mB
=16.
36 m
C=4
6.09
m
Cur
ba A
"U
=117
G36
C52
CC
c=82
G63
C48
CC
R=4
3.43
mT=
32.9
5 m
B=1
1.08
mC
=56.
37 m
O1
O2
OA
'
OA"
4
TeA' 3
56
T i17
8
B1
9
10
TiA'1
BA'
2
BA'
BA
"
B1
B2
24
22Te
223
2526
B
21
20
19
B2
18
1716
Te1111213
1415Ti2
PLA
NU
L D
E S
ITU
ATI
E D
EFI
NIT
IVA
TS
c. 1
:100
0
Anexa 2A. – Profilul longitudinal
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 35
0.00 7.
7015
.34
4.59
18.4
614
.37
25.0
028
.10
20.0
024
.10
13.6
320
.24
16.6
115
.82
16.9
917
.68
5.51
20.0
025
.08
20.0
017
.35
16.2
415
.95
-0.0
1-0
.32
-0.4
0-0
.52
-0.4
1-0
.09
0.21
0.40
0.44
-0.0
4-0
.43
-0.4
5-0
.41
-0.3
2-0
.17
-0.1
1
0.15
0.35
0.46
0.55
0.53
0.58
i = 3
.03%
l = 2
08.1
4 m
i = 3
.24%
l = 1
21.0
8 m
PR
OFI
LUL
LON
GIT
UD
INA
L S
c. 1
:100
0, 1
:100
Anexa 2B. – Profilul longitudinal
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36
17.2
317
.88
13.8
76.
4812
.96
21.0
224
.47
5.07
20.0
020
.93
25.0
026
.91
19.1
2
0.58
0.68
0.71
0.48
0.36
-0.2
2-0
.54
-0.6
1-0
.60
-0.4
7-0
.28
0.04
0.39
0.00
i = 3
.21%
l = 2
80.4
8 m
PR
OFI
LUL
LON
GIT
UD
INA
L S
c. 1
:100
0, 1
:100
Anexa 3A. – Profil transversal tip de stradă cu detalii
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 37
PR
OFI
L TR
AN
SV
ER
SA
L TI
P D
E S
TRA
DA
Sc.
1:5
0
ax strada
Det
. A
Det
. A -
Stru
ctur
a ru
tiera
Sc.
1:2
04
cm b
eton
asf
altic
, BA
165
cm b
inde
r, B
AD
25
6 cm
anr
obat
bitu
min
os, A
B 2
35 c
m b
alas
t
tere
n de
fund
are
Det
. BD
et. C
2,00
3,50
2,50
1,00
1,50
2,00
2 %
2 %
2 %
2 %
2,00
Det
. B -
Stru
ctur
a tro
tuar
Sc.
1:2
0
3 cm
bet
on a
sfal
tic, B
A 8
10 c
m b
eton
de
cim
ent,
C8/
1010
cm
bal
ast
tere
n de
fund
are
Det
. C -
Bor
dura
20
x 25
Sc.
1:2
0 bord
ura
pref
abric
ata
din
beto
n de
cim
ent 2
0 x
25
fund
atie
din
bet
on C
6/7,
5
10
35
15
bord
ura
20 x
25
hb=1
0 cm
bord
ura
10 x
15
hb=5
cm
Sist
em c
anal
izar
e su
bter
an
bord
ura
20 x
25
hb=1
0 cm
Anexa 3B. – Profil transversal tip de drum cu detalii
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 38
2,5
%2,
5 %
4 %
4 %
2:3
1:1
1,50
3,50
3,50
1,50
9030
50
23
2 %
1:1
1:3
ax drum
Det
. AD
et. B
Det
. A -
Stru
ctur
a ru
tiera
Sc.
1:2
0D
et. B
- R
igol
aSc
. 1:2
04
cm b
eton
asf
altic
, BA
16
5 cm
bin
der,
BAD
25
6 cm
anr
obat
bitu
min
os, A
B 2
35 c
m b
alas
t
tere
n de
fund
are
2590
3025
1:3
1:1
4 %
2 %
10 c
m e
lem
ente
pre
fabr
icat
e di
n BC
10 c
m n
isip
tere
n
mas
tic b
itum
inos
PR
OFI
L TR
AN
SV
ER
SA
L TI
P D
E D
RU
MS
c. 1
:50
Anexa 3C. – Profil transversal caracteristic de stradă
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 39
Pro
fil tr
ansv
ersa
l car
acte
ristic
S
c. 1
:100
Pic
hetu
l nr.
5km
0+1
13,5
6
Cot
e pr
oiec
t
Cot
e te
ren
Dis
tant
e346,
00
351,25
10,0
0
351,00
10,0
0
350,70
2 %
2 %
2 %
2 %
351,21
351,23
351,23
351,14351,24351,24351,19
351,24351,14
351,19351,24
ax strada
±0,0
0 =
351,
83±0
,00
= 35
1,83
Anexa 3D. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 40
Pro
fil tr
ansv
ersa
l car
acte
ristic
S
c. 1
:100
Pic
hetu
l nr.
15km
0+3
46,5
7
353,
00
357,81
10,0
0
358,00
10,0
0
358,27
358,55ax drum
2,5
%2,
5 %
4 %
4 %
2:3
2 %
1:1
1:3
2:3
357,89358,40
358,46
358,46
358,40358,14357,84358,15358,14
0,77
0,39
Cot
e pr
oiec
t
Cot
e te
ren
Dis
tant
e
Anexa 3E. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 41
Pro
fil tr
ansv
ersa
l car
acte
ristic
S
c. 1
:100
Pic
hetu
l nr.
23km
0+5
17,7
4
360,
00
364,80
10,0
0364,52
10,0
0
364,28
364,05ax drum
2,5
%2,
5 %
4 %
4 %
1:1
2 %
1:1
1:3
1:11:1
1:3
2 %
363,96
363,90363,60363,90363,91
363,96
363,90363,60363,90363,91
Cot
e pr
oiec
t
Cot
e te
ren
Dis
tant
e
Anexa 4. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 42
9,90
m9,
90 m
9,90
m9,
90 m
9,90
m53
,10
m
i = 3
.03%
Pichet nr. 3 km 0+060,46
Pichet nr. 5 km 0+113,56
SIS
TEM
ATI
ZAR
EA
VE
RTI
CA
LA
A U
NU
I TR
ON
SO
N D
E S
TRA
DA
Sc.
1:2
00
349,
59
349,
52
349,
66
349,
62
349,
5234
9,62
349,
66
349,
89
349,
82
349,
96
349,
92
349,
8234
9,92
349,
96
350,
19
350,
12
350,
26
350,
22
350,
1235
0,22
350,
26
350,
49
350,
42
350,
56
350,
52
350,
4235
0,52
350,
56
350,
79
350,
72
350,
86
350,
82
350,
7235
0,82
350,
86
351,
09
351,
02
351,
16
351,
12
351,
0235
1,12
351,
16
351,
21
Sectiunea I
Sectiunea II
Sectiunea III
Sectiunea IV
Sectiunea V
Sectiunea VI
SE
CTI
UN
E L
ON
GIT
UD
INA
LA
VE
DE
RE
IN P
LAN
2 %
SECTIUNE TRANSVERSALA
2 %2 % 2 %
Anexa 5. – Detaliu de parcare de lungă durată
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 43
DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATASc. 1:200
7,00
5,007,004,501,00 5,00 7,00 4,50 1,00
3,50
3,25
2,30
Re=10,00 m
Ri=5,00 m
2,30
1,00
3,50
1,00
Ri=
5,00
m
itL=3,34 %
itl=2,21%
2%
35,00
33,0
0
Sistem canalizare subteran
M M
SECTIUNEA M-M
NN
SE
CTIU
NEA
N-N
Anexa 6A. – Detaliu de amenajare a platformei industriale
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 44
DE
TALI
U D
E A
ME
NA
JAR
E A
PLA
TFO
RM
EI I
ND
US
TRIA
LES
c. 1
:500
Punc
t de
cont
rol
Dep
ozit
mat
eria
le d
e co
nstru
ctii
(I)
Dep
ozit
mat
eria
le d
e co
nstru
ctii
(II)
Mag
azie
pi
ese
de sc
him
b (I
I)
Mag
azie
pi
ese
de sc
him
b (I
)
Ate
lier
repa
ratii
Biro
uri
Can
tina
35,4
2
Dep
ozit
mat
eria
le d
e co
nstru
ctii
(III
)
4,00
25,9
22,
0076
,08
20,0
020
,00
2,00
2,00 4,0048,004,003,50
4,00
18,9
22,
005,
002,
007,
002,
0026
,00
2,00
7,00
32,0
87,
002,
0029
,00
4,00
4,00 15,00 15,00 25,00 2,00 7,00 2,00 21,00 2,00 5,00 2,00
2,00 7,00 2,00
2,30
5,00
3,50
3,50
5,00
ax drum1
3 4
2
567
AA
B B8
9
10
1112
13
2 %
2 %
C1
C2
C3
C4
1415
16 17
38,50
4,00
4,00
26,85
58,0
4
Ri=15,0
0 m
Ri=15,0
0 m
Ri=15,0
0 m
Ri=15,0
0 m
Anexa 6B. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 45
Cot
e pr
oiec
tC
ote
tere
n
Dis
tant
e
363,
00
369,20
34,4
17,
0829
,05
33,4
346
,03
369,00
368,00
367,00
366,00
365,27
369,20369,28
368,75368,57368,47368,54368,47368,57368,75
367,87 367,73367,80367,73
367,94
367,15
366,94367,01366,94 367,08
366,43366,35
367,83
368,67
368,67
367,83
367,04
367,04
Sec
tiune
tran
sver
sala
A-A
S
c. 1
:500
, 1:1
00
Anexa 6C. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 46
Cot
e pr
oiec
tC
ote
tere
n
Dis
tant
e
363,
00
368,92
27,2
829
,49
23,0
620
,17
368,00
367,00
366,00
365,53
368,97
368,76
367,83
366,98
366,97
368,69368,93
368,69368,79
367,76367,86
366,91367,01
366,91367,01
367,76367,86
368,73
367,80
367,97
367,12
368,83
367,90
Sec
tiune
tran
sver
sala
B-B
S
c. 1
:500
, 1:1
00
Bibliografie
Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU 47
BIBLIOGRAFIE
1. Diaconu E., Dicu M. şi Răcănel C.: “Căi de comunicaţii rutiere. Principii de
proiectare”, Editura CONSPRESS Bucureşti, 2006, ISBN 978-973-7797-80-9
2. Dorobanţu S., Paucă C.: “Trasee şi terasamente”, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1979
3. Dorobanţu S., ş.a.: “Drumuri – calcul şi proiectare”, Editura Tehnică
Bucureşti, 1980
4. Mătăsaru Tr., Craus I., Dorobanţu S.: “Drumuri”, Editura Tehnică, 1966
5. Pinescu A.: “Căi de comunicaţii. Proiectarea stăzilor”, ICB, 1974
6. Răcănel I.: “Introduction to transport engineering”, ICB, 1992
7. Răcănel I: “Drumuri moderne. Racordări cu clotoida”, Editura Tehnică, 1987
8. x x x: “În memoria drumarilor”, Editura A.P.D.P., 2002
9. x x x: “Monitorul Oficial al României”
10. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescripţii de proiectare”
11. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. Terminologie”
12. STAS 10144/1-90: “Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare”
13. STAS 10144/2-91: “Străzi. Trotuare, alei de pietoni şi piste de ciclişti.
Prescripţii de poriectare”
14. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor”
Cuprins
Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 48
CUPRINS Capitolul 1. Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ..................... 1Capitolul 2. Elementele profilului longitudinal ............................................... 8Capitolul 3. Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere ......................... 18Capitolul 4. Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă ............ 21Capitolul 5. Amenajarea unui parcaj de lungă durată ……………………….. 25Capitolul 6. Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… 29Anexa 1A. – Planul de situaţie (Sc. 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………. Anexa 1B. – Planul de situaţie (Sc. 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor, picheţi, parte carosabilă, trotuare/acostamente, clădiri, parcaj de lungă durată ………………………………………………..
33
34Anexa 2A. – Profilul longitudinal (Sc. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) …………………………………………………………………….. Anexa 2B. – Profilul longitudinal (Sc. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………..
35
36Anexa 3A. – Profil transversal tip de stradă (Sc. 1:50) cu detalii (Sc. 1:20) ... Anexa 3B. – Profil transversal tip de drum (Sc. 1:50) cu detalii (Sc. 1:20) .... Anexa 3C. – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc. 1:100) .................. Anexa 3D. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc. 1:100) ........................................................................................................................... Anexa 3E. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc. 1:100) ...........................................................................................................................
373839
40
41Anexa 4. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc. 1:200) ....... 42Anexa 5. – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc. 1:200) ............................. 43Anexa 6A. – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc. 1:500) ……. Anexa 6B. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc. 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ............................................................ Anexa 6C. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc. 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ............................................................
44
45
46Bibliografie ………………………………………………………………….. 47