ry.,2

,'2ADASTPU AapJCdt

I CAD. PEIETEmR NU.NBT

. cAMST:Fttl ittoo'ujp

1) Cadastrul

fondului agricol 2) Cadastrdl imobiliar

1 Generalitati

*

Cadastrul general constitue sistemul unitar si obligatorill de evidenta tehnica, econonrica si jucliciara a tuturor bunurilor imobile de pe intreg teritoriu al tarii si are drepl scop fumizarea, in oricare moment, de date reale privind suprafata, categoriilor de folosinta si proprietarii tururor terenurilor care insnmate alcatuiesc fondul funciar al tarii. Se intelege, deci, ca obiectul cadastrului general il constitue intregul fond funciar al tarii, ca principal mijloc de productie in agriculfura, silvicultura, etc. sau ca fundament pentm toate genurile de constructii. Evidenta este abordata la nivel general, sub aspectele suprafetelor bunurilor imobile, al valorilor econoieice si al actelor si faptelor juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecarui teritoriu administrativ. Penku diversele ramuri de activitate economica sunt necesare evidente mai aprofundate, in scopul administrarii eficiente a bunurilor imobile. In acest scop se realizeaza cadostre de spccialitate. Cadastrele de specialitate nrnt subsistemele de evidenta si inventariere sistematica din punct de y'eclere tehnic si econornic a bunurilor imobile, specifice imor domenii de activitate, cu scopti urlmi nis trurii Ior raiionale. Dintre acestea se disting: a) cadastrul fondului agricol; b) cadastrul fondului imobiliar (in localitatii); c) cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) d) cadastrul fondului forestier; e) cadastrul fondului apelor; f)cadastrul terenurilor cu destinatii speciale (cadastrele cailor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor, ale exploatatiilor miniere ji petroliere etc.)

2

Cadastrul fondului

aqricol I--(0--j

Cadastrul fondului agricol: evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe ctitegorii si subcategorii defolosinta specificandu-se natura solului, panta, pretabtlitatea Io onumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. Cadastrul fondului agricol porneste obligatoriu de la baza informationala a cadastrului general, constituita din datele cantitative, calitative si juridice cuprinse in registreJe, f,rsele si materialeie cartograhce (planuri si harli) cadastrale.2.1. Etapele introducerii si intretinerii cadastrqlci fondului agricol La introducerea si intretinerea cadastrului fondului funciar agricol in unitate administrativ teritoriala se parclrrg urmatoarele etape:

delimitarea teitoriilor administrative; pt realizarea delimitarilor se executa operatiile: o constituirea comisiei de delimitare si aprobarea acesteia prin ordinul prefectului; parcurgerea pe teren a traseului hotarului si stabilirea punctelor hotarului administrativ, cu precizarea punctelor care vor fi materializate; materializare.a punctelor de hotar cu borne (de suprafata si subterane) si marci standard iza te,' ivizate sau omologate pt c adastru; executarea operatiilor de teren bomarea pt determinarea coordonatelor punctelorde hotar;

intocmirea actelor de confirmare a delimitariicu acordul comisiei de delimitare si al delegatilor teritoriilor administrative invecinate; intocmirea dosarului de delimitare si marcare a hotarelor administrative;

rt) delimitares intruvilanului (:parte a teritoriului administrativ destinata construirii

si

habitatiei)'|iilffi

:ri,"Jt'J.1'::',*lir,H:lii#"lii:ffi:,ll;,o;l?J,':',;')isticgenera,

:[*:L?fi:f"ln*3,'::Ti:r:l;:"ffi

caracteristice ale limitei ; intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului cu acordul si semnaturile membrilor comisiei ; intocmirea dosarului de delimitare cadastrala a intravilanului'iii) Identificare(r si nmterializ(trea pe terett a

ffi ;:;."i":"-'J""",.'",

Intarelor exploatatiilor agricole cu cupital

majoritar de stat, al statiunilor agricole experimentale, precum-si delimitarea terenurilor din domeniul privat ol unitatilor administrutiv- teritoriale (comunoU orasenesc), a terenurilor fondultti silvic, altor terenuri din domeniul privat al statului si din proprietatea privata a persosnelor iuridiceDelimitarile se fac in prezenta delegatului cadastral, a delegatilor unitatilor interesate si a proprietarilor vecini acestora. Daca dupa stabilirea hotarelor nu se ridica obiectii si nu apar litigii intre proprietarii terenurilor invecinate se procedeazalamateializareape teren a acestora (cu tip cadastral si brazde) si se incheie procesele verbale care insotesc documentatiile de delimitare. IOBSI : Daca inainte de decembrie 1989 cadastrul fondului agricol se referea in special la terenurile ce apartineau unitatilor agricole socialiste (intreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de productie, institute de cercetari agricole, etc.), in prezent cca.80%o din suprafata agricola apartine seciomlui particular, principalele moduri de organizare fiind urmatoarele: o Societati agricole cu personalitate juritlicc: in numar total de 3578, cu suprafata agricola de 1.550.000 ha si o suprafata medie de 435 ha (date la nivelul lui 31 decembrie 1998); o Asociatiifamiliale: in numar total de 7175, arc suprafata agricola de 950.000 ha si o suprafata medie de l32ha(3i decembrie 1998); o Gospodarii individuale: in numar total de 3.946.121, cu suprafata agricola de 9'182.000 ha si o suprafata medie de2.33 ha (31 decembrie 1998); in aceste conditii modul de abordare a castrului fondului agricol difera de cel anterior prin faptul ca suprafetele de teren agricol inregistrate pe proprietar sunt mult mai mici decat in cele detinute de

C.A.P.-urile si chiar in situatiile de asociere raman tot mici, provenind din asocierea a catorva zeci sau sute de mici proprietati individuale. Introducerea cadastrului fondului agricol apartinand unei comune/ oras nu poate ocoli micile parcele chiar daca acestea sunt incluse in organizarile interioare asolamente ale formelor de asociere (societati agricole, asociatii familiale). O rezolvare la nivel de asociatie presupune o evidenta a ''terenurilor pe cote- parti din bunul imobil/ teren, privit ca o totalitate nedivizata, adica in individual. Aceasta varianta, tehnic mai usor de abordat, nu satisface totusi cerintele normale actuale de introducere a cadastrului general, care prevad luarea in evidenta sub aspectele cantitativ, calitativ sijuridic a fiecarui bun imobil in parte; iv) identificarea limitelor corpurilor de proprietate, a proprietarilor si a situatiilor juridice a imobilelor, executorea masttrilor pentnt deterntinarea coordonatelor punctelor caracteristice ale limitelor ;irztocntirea cloonnentatiilor penlrtt obtirterea nuntarulti'ca:dasn"al provizorittpentru fiecare bun irnobil- teren cu destinatie agricola (cod TDA) din intravilanul teritoriului administrativ; !OBS! pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrieriile cu caracter nedefirritiv pebaza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane hzice si juridice autorizate si receptionate de oficiile judetene de cadastru, geodezie si

v)

:

cartografie; vi) Stobilirea categoriilor si a subcategoriilor defolosinta a tererurilor;

vii)Infocnireaplanultti cactastralla scar6, cu contiirutul precis si prin metodele impuse de nonnativele in vigoare; !OBS! : la introducerea cadastrului general intr-un teritoriu adm., OJCGC pune la dispozitie executantului intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta, se confrunta materialele cartografice (planuri, harti), terenul, se dermina procentajul modificarilor (medii pe zone) si in functie de acestea se stabileste solutia pentru asigurarea bazei cartografice: actualizareaplanurilor si hartilor existente sau realizarea de planuri si harti. Pentru realizarea sau actualizarea planului cadastral se parcurg obligatoriu fiecare bun imobil din extravilan (si din inhavilan), realizandu-se operatiile de teren si birou pt determinarea elementelor modificatoare si redactarea acestora pe planurile cadastrale. In urma analizei procentajului modificarile OJCPI, propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizare de lucrari noi, dar solutiile sunt stabilite de ONCGC, pebaza propunerilor de la judet. viii) Numerotarea cadastrala a unitatilor teritoriale cadastrale - face conform normelor tehnice pt introducerea cadastrului general (pe bunurile imobile, separat pe extravilan si intravilan);

ix) Calailal suprafetelor corpurilorlimitelor imobiliare).

de

proprietate (din coordonatele punctelor caracteristice ale

x)

Bonitarea cadastrala (cadastru calitativ) a terenurilor aceeasi metodologie prin care se stabileste valoarea economica a acestora pebaza unor elemente pedologice, hidrologice si a iucrarilor cie ameriojo'o .,.,.i"tcure (irigatii, desecari, inciiguiri, aliieruzionale),

xi) Intocmirea registrelor cadastrale (regcadastrala al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, reg cadastral al proprietarilor , reg corpurilor de proprietate, fisacentralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta). cadastrul fondului agricol are si o parte cu continut specific, care completeaza elementele inventariate prin lucrarile de cadastru general, realizandu-se:

!OBS!

:

xll)lntretinerea cadastruluifondului agricol - este un ansamblu de operatii tehnice, economice sijuridice prin care se tin la zi datele cadastrale generale (de cadastru general) si cele cu specific agricol. Modificarile mai frecvente se datoteaza in primul rand dinamicii fondului funciar, prin schimbari ale destinatiilor terenurilor, a potentialului de productie, prin circulatia terenurilor, schimbarea formelor si dimensiunilor parcelelor, etc. In activitatea de intretinere a cadashului agricol, determinarea noilor terenuri pe categorii de folosinta rezultate in urma modificarilor, stabilirea noilor limite ale parcelelor si inregistrarea eventualelor schimbari ale elementelor calitative ale terenurilor, reprezinta obiective de specificitate. De asemenea, in cazul calamitatilor naturale se inregistreaza scimbarile aparute in structura categoriilor de folosinta, precum si terenurile scoase temporar din circuitul agricol (se inregistreazala folosinta neagricola), urmand si sa revina asupra inregistrarilor dupa reluarea acestora in cultura. Determinarea noilor categorii de folosinta se recomanda sa se faca de un colectiv de specialisti care, pe cat posibil, sa acopere toate specialitatile, astfel incat lucrarile de intretinere a cadastrulrygricol sa reflecte realitatea din teren.

z'}.

XII. 1. Intretinerea planului cadastral

/'------r'^

O -.'i---.--

Pentru actualizareaplanului cadastral se parcurge obligatoriu fiecare bun imobil, realizandu-se operatiile de teren si de birou pt determinarea elementelor modificatoare si redactarea acestora pe

planurile cadastrale. Inainte de operarea modificarilor pt actualizareaplanurilor cadastrale existente, acestea se trec din forma analoga in forma digitala prin digitizarea sau scanarea/ vectoizarea si modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe plan digital Achralizarile planului cadastral sunt necesare in urma schimbarilor categoriei de folosinta a parcelei. dezmembrarile unei parcele sau comasarii a doua sau mai multe parcele, impartirea in tronsoane a unui drum de exploatare (de canal de irigatii) etc., la care se pot adauga schimbarile de nume de locuri si localiati, a valorilor datelor caliative (latimile drumurilor, raurilor, inaltimile medii ale arborilor din padure, etc.) si altele. * Cand parcela a fost divizata in doua sau mai multe subparcele (dezmembrare), cu proprietari diferiti, fiecare parte primeste un numar nou cadastral, de tip fractionar, la numarator avand numarul initial, iar la numitor numarul de ordine al subparcelei (exemplu: initial A47; dupa dezmembrare in 3 sub parcele se noteaza ct A47ll, A4712, A4713 * fig I a); pe planul de tinere la zi, vechiul numar cadastral se anuleaza cu o linie orizontala rosie,

-4-

iar noile numere se inscriu in centrele noilor parcele, tot cu culoare rosie, ca si liniile deseparatie.

L,-T/z

vn\4 -sJs

A26/2

b.

Fig.

1 Eezmemebrarea

unui bun imobil (a- A47;b- M6); pastrarea folosintei; b. Cu transformari de folosinta. a.cu

*

eorpur:i d. Pt?f;';"*)Xaturate se comasea zaintr-osingura parcela; se anuleaz5 liniile de separatie prin taiere cu 2 liniule paralele, iar noua notatie cadastrala se scrie in centrul parcelei rezultate, fiind alcatuit din simbolul folosintei pastrate si numaml cadastral cel mai mare din grupul parcelelor comasate (figZa); interventiile seC6nd mai rgulte

fac tot cu culoare rosie); Daca folosinta parcelei rezultate prin comasarea nu coincide cu nici una dintre folosintele parcelelor componente, atunci notatia se face tot in centrul parcelei, fiind constituita din simbolul noii categorii de folosinta si numarul cel mai mare dinhe cele ale parcelelor comasate (fig 2b).

_9.+---,f'-va32 fthe+r-VnzgA46 fl-#-

Ae3

De 9lr

Dc28

Fig 2 Comasarea parcelelor: a. Se pastreaza una dintre categoriile de folosinta; b. Cu o categorie de folosinta noua.

-5-

*

Cand parcela isi schimba numai categoria de folosinta (ptastreazaconturul), se anuleaza (se taie cu linie rosie) notatia cadastrala (simbol folosinta + nu-u, cadastral) si se scrie (cu rosu) simbolul noii categorii de folosinta, pastrandu-se vechiul numar cadastral. Daca.se modifica suprafata uneiparcele in contul uneiparcele vecine (preluarea un.i purtfiu vecin), se anuleaza linia despartitoare veche si se traseaza noua limita iu culoare rosie (fig 3); pastrandu-se numerele cadastrale. Cand apar.canale noi (irigati, desecari)care intersecteaza un drum de exploatare impartindu-l in mai muite honsoane, fiecare dintre acestea primind un numar cadastral vechi, iar la numitor numerele de ordine ale tronsoanelor (hg 4 noile numere inscrise cu rosu: De 7l/1, -

DeTl/2,De7l/3).

R

Leq

Fig.

3 Modificareaparcele

suprafetei unei

Fig. 4 Numerotarea cadashala a noilor tronsoane de drum

Pentru urmatoarele lucrari de intretinere a cadastrului fondului agricol se lucreaza in acelasi mod, nlodificandu-se elementele care nu au fost modificate, dar si elementJle care au mai suferit modificari, in acest ultim caz procedandu-se astfel:

:-v xll.z. rrfiretirterea i- Cy-Pebaza masuratorilor registrelor cadastrale ' din teren se calculeazacoordonatele r-ir{s

.e4\

Limitele trasate in rosu la ultima intretinere se acopera cu rosu si se anulea za(taie at 2 liniute scurte), dupa care se traseaza cu rosu nouu ii*itu; 0 ! Purcela cate aprovenit dintr-o divizare anterioara si care are deja numar cadastral fractionar, poate fi din nou divizatasi va primi numar cadastral AuUtu fractionat; Fvcnrnlrr',.or. L'\vrrlPr LL ;'are 12 A4713 - fiS 1 b - daca se imparte in continuare la doi proprietari, l'a primi numerele cadasfraleA4T13/l si47/3/2. Aceasta numerotare prezintaavantajul ca iata-caparcela initiala A47 a suf-erit 2 rlodificari de la data introducerii cadastrale pana in momentul ultimei intretineri. ,,T ,\ -,

0

^-^'1--.limitelor parcelelor modificate, apoi

upraf-etele acestora.

-6-

Cu suprafetele parcelelor si cu datele referitoare la proprietari, la actele care au determinat rnodificarile la categoriile de folosinta a terenurilor etc, se peocedeaza la intretinerea registrelorcadastrale. Cand ,,Registrul cadastral al parcelelor" se completeaza se intocmeste un registru de intretinere anual in care se inscrie atat datele vechi ale parcelelor modificate cat si datele noi. Astfel, va exista o prima parte nunrita ,,situatia inainte de intretinere", (titlu scris in registru cu iregru sau albastru); are par-celele vechi care se modifica in anul'respectiv (cu toate datele si caracteristicile initiale) si a doua parte cu,.Situatia cu intretinerea din anul ......", in care se inscriu (cu rosu) actualele parcele cu

caracteristicile lor. Daca parcelele care se modifica au mai suferit o intretinere in ,,Situatia inainte de intretinere" se inscriu datele de la intretinerea anterioara celei curente. In paralel cu transcrierea dateloi parcelelor modificate, in registrul cadastral al parcelelor se inscriu cu rosu numerele cadastrale ale parcelelor , iar in dreptul fiecareia, la rubrica ,,mentiuni" se fac referiri la anul intretinerii si paginile unde se gasesc inregistrarile (vezi intretinerea din anul......., pagina.......). Dupa inclieierea transcrierilor parcelelor rnodificate din teritoriul comunei, se face bilantul suprafetelor, pe categorii de folosinta si totalul pe teritoriu.

Intretinerea',''Sefacenumaidacaesteintocmitmanual:

intr-o fascicola noua se desc partide cadastrale pentru proprietarii ale caror parcele au suferit modificari. o Partida cadastrala de intretinere va Qontine transcrierea (in negru sau albastru) situatiei terenurilor inainte de intretinere, apoi, in ordine inscrierea (in rosu) parcelelor vechi modificate , urmate de cele nou aparute , cu datele specifice. Pentru modificare se face o recapitulatie a suprafetelor pe proprietar. Concomitant cu operatiile din registrul de intretinere, se incercuiesc cu rosu in ,,Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora", numarul fiecarei partide cadastrale intretinute, cu notarea la rLrbrica ,,mentiuni" - vezi intretinerea din anul......, pagina.........

rn

--.--

Y J---.-'.

3

Cadastrul fondului imobiliar in localitati

3.1 Generalitati

;-G1de operatii tehnice, economice si

juridice indeplinite in vederea cunosterii fondului locativ, inventariindu-se terenurile, constructiile si dotarile teluice edilitare de care beneficiaza parcelele si cladirile. Scopul lucrarilor de cadastru imobiliar decurge din obiectivele care LLrmeaza a fi atinse: o Constnirea bazelor de date pentru cadastntl innbiliar si gestiunea localitatilor; o Culegerea datelor si in-formatiilor privind actualizarea datelor tehnice. economice si-iuriclice pleluate rlin cadastrul general si cotnpletarea acestorct, astfel: ---+ Delimitarea (conform Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare n-r. 7l)996) teritoriului ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor; -> Actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui suportul de baza a lucrarilor de cadastru; --- Identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;

Cadastrulfondului imobiliar constitue unansamblu

Completarea datelor continute in,,Fisa Bunului Imobil" (anexa 2), cu urmatoarele categorii de date: caracteristicile functionale ale cladirilor, dotarile la nivel de parcela, dotarile edilitare si tipul lor in interiorul corpului de cladire, alte date (care necesita lucrari de teren sau inscrierea de date declarative) la solicitarea beneficiarului; o Culegerea anumitor date si iryforntatii asupra caracteristicilor constructive ale cladirilor si la cerere, elementele suplimentare priviitt caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe critefii tehnice a terenurilor si cladirilor. precum sifurnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului ninim de concesionare a terenurilor, in conformitate cu prevederile lesale. Corelarea lucrarilor de cadastru imobiliar cu cele ale cadastrului general si ale ctlorlalte cadastre de specialitate (in special cu cadstrul retelelor edilitare si cadastrul geotehnic); este evidenta, dat fiind ca se ttilizeaza ca, elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, proprietaml si constructia (adica suprafata parcelei, suprafata construita la sol, categbriile de folosinta, proprietarul), date care se preiau si se mentin ca atare, daca nu se constata erori sau schimbari. Daca se constata discordante intre datele cadastrului general si realitatea din teren, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se inscriu in cadastrul imobiliar cu caracter nedefinitiv, urmand ca ohciile judetene de cadastry, geodezie si cartografie sa hotareasca, conform instructiunilor proprii, ce date si informatii definitive se vor inregistra in cadastrul imobiliar sau va dispune corectarea datelor'in cadastrul general.

---

{l"l

,__*-___l.-_3.2 Definirea continutului specific cadastrului imobiliarF+Jl

3. 2.1. Definirea

ter

-u'J,/icu care se opereazl

/r;\_

I

Pentru evitarea posibilitatilor confuziei de interpretare la incadrarea pe categorii ale constructiilor (cladirile , corp de cladire, constructie, anexe), precum si la descrierile caracteristicilor constmctive ale acestora, se impune definirea termenilor utilizati in dcadstru imobiliar:

constructie inaltata la suprafata pamantului care deserveste la adapostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte si instalalii etc. (DEX al limbii Romane - 1998)

1. Cladire

-

2. Corp de cladire -

-

parte componenta a unei cladiri dlimitata dupa urmatoarele;riterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de;fata materialeloi de constructie

a

peretilor exteriori; - intrare separata in cladire; - independenta si regimul diferit de inaltime fata de cel al cladirilor alaturate; Conform STAS 4908179, se incadreaza,trateazasinumeroteazacu denumire de,,CORP", cladirile de locuit, dependintele (bucatarii,garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), au inaltimea la cornise de pereti de gosime normala, plansee,u,gi,ferertrede dimensiuni nrininrum 230 m, pardoseli, acoperisuri, etc. ; normale, sunt reabzatedin caramida , paianta, chirpici, b6rne saualte materiale din recuperari, cu pereti subtiririnaltimea la cornisa si incaperi sub 2.00 m, acoperis simplu (de regula din carton asfaltat, finisaje de slbb calitate).anexe

3. Constructii

-

-8-

In categoria constructiilor anexe pot fi incadrate urmatoarele: grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate in curte ^ugutii, constructii din caramida cu sarpante din lemn si invelitoare din carton asfaltat; - magazii, grajduri, garaje cu pereti din lemn sau cu schelet de rezistente din lemn cu umplutura depamant. .:''soproane din scanduri sau alte materiale; - pXtule cu pereti din sipci sau din nuiele; - marchize din scanduri sau tablh (se asimileazamagazllle), etc.;

4. Nivel (cat, palier)

' '''

' . .

spatiul din cladire cuprins intre doua plansee succesive; se cohsidera nivel: SUBSOL - nivelul care are.mai mult de jumatate din inaltimea libera a incaperilor sub nivelul terestm, inaltimea subsolului de la pardoseala la elementele proeminente ale tavanului (grinzi, conducte) este de minimum 1.80 m. Subsolul poate fi lociubil, amenajat cu instalatii (centrale termice, hidrofoare), comparativ in boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.); DEMISOL - nivelul care are cel mult jumatate din inaltimea libera a incaperilor sub nivelul terenului; inaltimea demisolului de la pardoseala pana la elementele proeminente ale tavanului (grimzi, conducte) este de minimum 1.80 m. De cele mai multe ori subsolul si demisolul se gur"r. sub intreaga cladire sau sub cea mai mare parte a acesteia; PARTER - nivel al carui planseu inferior se gaseste la nivelul terenurilor sau cu putin deasupra a..rt"i. (0.8 - 1.0 m); uneori parterul se afla la o inaltime mai mare fata de teren (1.5 - 1.8 m); ETAJ nivel avand in general aceeasi distributie in plan, cuprins intre parter si mansarda, pod

-

sau terasa, cu inaltimea libera de minimum 1.80 m;

-

MEZANIN - nivelul intercalat intre parter si primul etaj, carc se deosebeste de celelalte etaje fie prin inaltimea libera mai mica, fie prin lipsa balconului sau a altor , ori prin destinatie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marftrri, ateliere, birouri, etc.; mezaninul seconsidera etaj);

'

Mansarda - nivel construit in gabaritul acoperisului (sub invelitoarea acestuia); mansarda primeste lumina prin lucarne (lucama = fereastra mica, amenajata in acoperisul cu panta mare al unei construstii; in scopul luminarii si aerisirii podului sau a incaperilor aflate la nivelul podului) si are o parte din plafon orizontal, iar alta inclinata cu panta acoperisului. Serveste pentru lociut (camere de serviciu), ca dependinta sau pentru exercitarea unor activitati de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.) si in general, inaltimea libera este sub i.80 m; Pivnita (beci) - spatiu construit, alcatuit din una sau mai multe incaperi situate sub cota 0 a cladirii (pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemn, carbuni, etc.) sau a unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita sub toata intinderea cladirii, are pamant pe jos si intrarea din curte sau prin deschideri improvizate (chepenguri).

5. Starea tehnica de intretinere a unei constructii - are sase trepte de evaluare,pebaza urmatoarelor criterii de apreciere: Stare foarte buna - pentru cladirile construite din materiale durabile (caramida, beton amlat, metal), cu o vechime mai rnica de 20 de ani, cu finisaje; instalatii complete si care

l

A

nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele elemente constructive; Stue buna- pentru cladirile construite din materiale durabile, cu planse din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii;necesitand unele lucrari de imbunatatire curenta in proportie de 10 % (din valoarea acesteia); in aceasta

-9-

categori se pot incadra unele cladiri cu planseu din beton armat, o vechime intre 20 ani, precum si cele cu planseu din lemn, indiferent de vechime;

-

50

Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile construite din materiale durabile, cu instalatii incomplete, care pre2inta inceputuri de deteriorare al stuctura si finisaje, cu vechime de exploatare de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje ingrijite, instalatii partiale, cu aspect bun,din paianta sau cu planseu din lemn si vechime mai mare de 20 ani; constructia necesita lucrari de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele constructive in proportie de 10 - 30% (din valoarea acesteia); Stare rea- pentru cladiri rcalizate din materiale dure sau nu, avand {eteriorari importante in structura si finisaj, fundatiile si zidurile fisurate sau crapat, inclinate, tencuieli, desprinse, plansee crapate sau incovoiate, constructia necesita lucrari de reparatii curente si reparatii capitale in proportie de 30 - 50% (din valoarea acesteia); Stare insalubra -pentru cladirile care nu mai corespund folosintei, ca urmare a degradarilor si care preiinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o folosesc; Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor;

declaratiilor: autorizatia de construire, actul de proprietate, certificat de la circumscriptia financiara cu anul impuneri marturiei scrise a proprietarului, inarturiile verbale alechiriasilor si ale vbcinilor. Anul construirii se socoteste de la data cand cladirea arercalizata fundatia, peretii si acoperisul. Pentru corpul de cladire in care anumite incaperi au fost realizate la date diferite se va mentiona anul construiri si starea acestora pe portiuni sau incaperi.se stabileste pe baza actelor sau a

6. Anul construirii -

7. Structura de rezistenta - se exprima prin indici de cartare (anexa 1 - punctul 1 si anexa 3 - puncful 1), astfel: A. - pentru rezistenta de zidarie durabila, structura de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee din beton v B. - pentru cladirile din zidarie partanta, fara structura de rezistenta si plansee din beton armat sau lemn; C. - pentru cladirile din lemn, avand fundatia din beton armat sau piatra; D. - pentru cladirile din paianta, pamant sau din chirpici; M. - pentru cladirile din metal; Constructiile anexe permanente (stabile) situate in interiorul parcelei, izolate sau alipite cladirilor de locuit si care nu pot servi drept locuinta, se particulanzeaza (indica), astfel: m - pentru magazie de caramida, paianta sau tabla, cu fundatia din beton; (2.j gj - pentru garaj din zidaiesau tabla, cu fundatia din gi - p.nt* gu.ui aitt \'/ lv - pentnr latrine din

armat;

zidane; zidarie;

beton;

'i

3.2.2, Date si informatii specifice cadastrului imobiliar6are se inregistreaza datele si informatiile specifice cadastrului imobiliar ' (anexa 2); datele si informatiile specifice, corelate cu cele provenite din este,,Figa cadastrul general, trebuie sa se refere (respectand codificarea) la urmatoarele:

10-

f

2. 3.

.

identiJicarea corpului de cladire; identiftcarea proprietarului / detinatorului corpului de cladire; suprafatt (aria) construitu la sol (Ac) si suprafata (aria) construita desfasurata (Acd)

-

(anexal-pct.4);

4. date coflstructive(4.1) (4.2)

- destinatie numai daca difera de folosinta actuala predominanta; - folosinta - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, in functie de

despre cladiri si anexe (vezi anexa 2): se consemneaza destinatia initiala a imobilului (daca este cunoscuta),

(4.3)

(4.4)

,

ponderea in suprafata desfasurata a corpului de cladire a fiecarui tip d9 folosinta (la iuprafete egale se opteazapentru una dintre folosinte, de obicei cea superioara calitativ) la data i num[r nivele(regimul de inattime) - se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre (se exclude subsolul); ca exponent la indicele de cartare; indicii de cartare A, B, C si D reprezentand implicit parterul; pe teren, nivelele se determina si se delimiteaza prin masuratori pe exteriorul sau interiorul cladirilor, a contururilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parterului; - numar de subsoluri se consemneaza numai daca nu au destinatie tehnica(dotari cu instalatii care servesc cladirea - centrale termice, hidrofor, etc. - si folosesc ca locuinta); se delimiteazapeplanin urma masuratorilor si se noteazacu litera,,s" (caracter minuscul) ca indice la indicele de cdrtare. Daca cladirea este prevazuta cu doua sau mai multe subsoluri, acestea se evidentiazapinindicii ns (unde n = n subsoluri - 2, 3,4, ....).

cartarii;

-

Demisolul se asimileaza ca subsol. lExemplu! - Ann, ; un bloc de categoria A, cu parter, 10 etaje si 2 subsoluri,adica cu 13 nivele, se noteaza cu

Alorr;

(4.5) - structura (de rezistenta) - se consefilneaza conform anexei 3; (4.6) - fundatia - se consernneazafara exceptia prin simbolurile urmatoare:.

(4.7) - peretii - se noteaza

(4.8) -

in fisa bunului imobil astfel: cadre din beton armat - CP; diafragma mixta - D; lemn - L; pianta si chirpici - P; panouri mari - PM; zidarie partanta - ZP; altele -A (anexa 3); acoperisul - invelitoarea/ acoperisul poate fi din urmatoarele materiale: . Azbociment- AZ;

-

i ;$i;n:

"

: iiii;'l".'-,'"'- 11-

(4.9) -

: l?,?,1_l%,.",,,. o Termificare-T;

incalzirea - se consenmeaza tipul de incalzire pentru fiecare corp de cladire, diferentierile fiind dupa tipul de combustibil folosit sau dupa sursa: o Lemne - L;

o o

Produse petroliere

-

P;

Energie electrica

(4.10)

- dotari edilitare cladire:

-

tipurile de dotari edilitare se consemneaza pentru fiecare corp de

-

E (anexa 3);

, Apa-A; ' Canalizare - C; ' Termohcare - T;."

' (4.11) -

energie electrica - E; Retea telefonica - T (anexa 3); starea constructiei - se consemneaza cu simbolurile:

: iifi;,:;".Buna

./ ./ {

Foarte buna*- F;

-

B;

/.Rea-R;

Satisfacatoare

-

S;

Insalubra - I; Ruina - X (anexa 3); (4.12) - anul construirii - se stabileste in modul prezentat (pct 6); (4.13) - tipul de proprietate - se stabileste in raport cu titularul dreptului de proprietate, in temeiul documentului / inscrisului pe care il poseda; consemnarea se face separat pentru fiecare corp de cladire. Se inregistreaza urmatoarele date referitoare la proprietari: Tipul proprietatii (anexa 3 - pct 8); Modul de detinere; Numele proprietarului; .!. Adresa proprietarului; t'. Codul numeric personal (extras din actul de identitate) - pentru persoana fizica sau codul SIRUES - pentru persoane juridice, Cota parte indiviza (unde este cazul); .i. Etc. (4.14) - modul de administrare - se consemneaza conform anexei 3 - pct. 9; (4.15) - tipul de capacitate - capacitatea se defineste in functie de categoria in care se incadreaza cladirea (locuinte, dotari sociale, dotari sanitare, dotari culturale, dotari invatamant, dotari comerciale, etc.) infonnatiile obtinandu-se la fata locului. Astfel, spre exenrplu, pentru categoria,,locuinte" se identifica numarul de apartamente pe numere de camere si numarul de familii si de persoane cu domiliul stabil, pentru fiecare corp de cladire; pentru alte categorii de dotari (camine, case, cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), capaciatea se caracteizeaza prin numarul de locuri disponibile, pentru spitale prin numarul de paturi disponibile, etc. (anexa 4);

'/ '/

* * * *

-t2-

numar de familii / numar de persoane - se refera la familiile si persoanele care locuiesc permanent in corpul de cladire; (4.17) - zone protejate - codificate in anexa 5; (4.18) - zone seismice - incadrarea se face in sase zone, notate A, B, C, D, E, F, conform normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social - culturale, agrozootehnice si industriale P - 100 - 92; a. Inconformitatecuart.46dinLegeaw.Tl1996,acadastruluisipublicitatiiimobiliare, 1OBSIpentru proprietatile imobiliare comune sau in indiviziune, in,,Fisa bunului imobil", se inscriu toti proprietarii , in cazul indiviziunii indicandu-se cota fiecarui proprietar; b. Potrivit art.47 al aceleasi legi, pentm o constructie care face obiectul proprietatii pe etaje salr pe apaftamente, se va intocmi Q ,,Fisa a bunul imobil" colectiva pentru intreaga constructie. G

(4.16)

-

lucrarilor si materialelor existente pentru zon& de u/ -fnn t 33 Docrtfttentsre& osuprfl a cadastrului imobiliar V ifiroducere'Beneficiarul, care elaboreazatemalucrarilor este dator sa delimiteze 6xact zonadelucru si sa precizezenecesarul de lucrari pentru cadastrul imobiliar, cu formularea clara a solicitarilor (vezi 3.5). Lucrarile pot incepe numai dupa obtinerea avizului din partea Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie Judetean. Executantul lucrarilor are obligatia ca anterior executarii anteproiectului / proiectului sa se documentez e, analizandmaterialele geodezice si cartografice existente pentru zona in studiu, precum si documentatia de cadastru general, pentru a se putea stabili stadiul de realizarc a acestuia. Pornind de la aceste considerente, executanful lucrarilor trebuie sa cunoasca si sa procure date si materiale privind urmatoarele: a. retelble de spriiin planimetrica si altimetrica: r> inventarea de coordonate si cote pentru punctele de sprijir. existente in zona, apartinand de retelele locale de ridicare (insotite de descrierile topogafice); -> informatii privind elipsoidul de referinta, sistemul de proiectie, sistemul de referinta altimetric, preciziade determinare a coordonatelor X, Y si Z; + Schita zonei de lucru (la scara convenabila) cu dispunerea punctelor din reteaua de sprijin planimetrica si altimetrica; b. materiale cartografice: + situatia planurilor topografice. cadastrale si a altor materiale cartografice, din care sa rezulte sistemul de proiectie, scara. Sistemele de referinta pentru nivelment, etc.; precum si gradul de acoperire a zonei cu planuri; -+ planurile topografice necesare lucrarilor de cadastru imobiliar; -+ planurile cadastrale (cadastru general si cadastre de specialitate) existente pentru zona in lucru; -+ alte materiale cartografice (schita, planuri topografice si cadastrale la diverse scari, harti la scarile i: 25.000 si 1: 50.000, etc.); c. lucrari de cadastru general sau de specialitate existente in zona: . planurile cadastrale realizate prin introducerea sau intretinerea cadastrului general, cu delimitarea teritoriului cadastrat, cu sectoarele, parcelele si numerotarea cadastrala;

'

registrelecadastrale;

13

copii dupa cartea funciara; planurile cadastrale si documentatia aferenta pentru diverse cadastre de specialitate existente inzona de cadastrat; documente privind delimitarea teritoriului cadastrat; Alte materiale si informatii considerate necesare; !Nota! Daca aceste date si materiale nu pot fi'procurate, dar exista informatii, existenta lor se va intocmi o nota in care se va preciza materialele existente, caracteristicile lor principale, inclusiv institurtia care le detine. 61

' ' . .

Y

3.4. Reatnoasteres terenuluiRecunoasterea terenului , in zona in care se preconizeaza introducerea cadastrului imobiliar ptemergatoare executarii proiectului definitv al lucrarilor, avand drept scop obtinerea r*pt.rintu "tupa informatiilo. ..""rur" frnalizarii ac estuia. Recunoasterea se executa dupa un plan care contine obiectivele de urmarit sitermenele de executie, culegandu-se date si informatii riguroasg, privind: o Delimit arca zonei care face obiectul lucrarilor de cadastru imobiliar; I Marcarea pe planul totpografic sau cadastril a zonelor in care sunt necesare volume mari de ridicari topografice impuse de schimbarile importante produse in teren de la data realizarli planului; r Situatia punctelor din reteaua de triangulatie si nivelment de stat, ca si a punctelor din reteaua de ridicare; r Limitele sectoarelor cadastrale din cadastrul general, pentru zona in care se va executa cadastrul imobiliar (se parcurg Pe teren); I Marcarea in urma recunoasterii - pe planultopografic sau cadastral a zonelor acoperite de altecadastre de specialitate. Zona instudiu se delimiteaza pe planul topogafic sau cadastral, care constitue bazalucrarilor de cadstru imobiliar, pe detalii fixe existente pe teren (vezi3.6. Delimitarea intravilanului). Daca in zona existenta suprafete lipsite de detalii marcate pe planul topografic sau cadastral, se stabilesc puncte ce Lrmeaza sa he materi alizate (marcate) pe teren cu borne, care vor primi coordonatele X si Y, pebaza masuratorilor topo grafice. Limita ,on.i de cadastrat, definitivata prin recunoasterea terenului, se marcheazape planul topografic sau cadastral cu o linie verde, avandu-se grija sa nu acopere detaliile. ^ p-e plan se mai evidentiaza partile limitei zonei de cadastrat comune cu alte zone din cadastrul executat anterior; se recunosc detaliile care vor delimita zone in lucru de lucrarile vecine, evitandu-se

suprapuneriile si golurile. Se acorda multa atentie limitata intravilanului, care trebuie sa fie identica cu cea din cadastrul geleral; oricare nepotrivire se inregistreaza pentru justificarea suprafetelor adaugate sau scoase intravilanului fata de cele din cadastrul general. pentru portiunile de teren cu schimbari majore ale aspectului topografic dupa cum s-a precizat se impune delimitarea ihn acest sens in codul actiunii de recunoastere procedandu-se la: Parcurgerea contururilor sectoarelor cadastrale verificandu-se daca au aceeasi configuratie cu cele de pe planul cadastral; zonele cu schimbari de conturi (operatia de strazi sau ulite noi,lini de

r

-14

.

cale ferata, canale, etc.) se contureaza cu culoare rosie; mentinandu-se separat (intr-o nota) natura schimbarilor; Obseruarea interioarelor sectoarelor comparativ cu planul cadastral, indicandu-se zonele in care se impun ridicari topografice importante ca volum, in vederea actualizarii planului cadastral;

Recunoast'.Gt. =2"

.2)-= ---24'" =s.. : > !u= z2 zi4.z=.j;inii

=;t

z4

2'Ji*z u==^?

zriN

2'! lr-1

5ES

.-o- i4:c 2=

I

2e\z-Zx

iEi*=';z

trt>-l s +i >+v>:= -'ri :=t +l-5t

=;iI

'.:

;z=95 ::o c=-=

z= -b 8i c

=' =l*=i;E=== E-

td o r:tE.J|R

tr

n7.

t 4z

l: tiz-a

i

z=

>-;t g t.; -

;i i

= E

-tI

:i

!

-t

F-l

':

H

zZs=l :+!: I ..t_ -i-'lI

F

z

,i?.

^=.-; uiCr;

tr,

X

d-d=

ba tst

c5c5o) (o

;9

7

f';-r

t

{ or{ .cn

UH tdP r,'\r " )-l t-t 1C F.E>.O v^

o H

|llUrrt

rH 4Zl-l

wn rdc z FEo6)otrouctoouz

td Fi-

FF;

H

ldo fl+{ d H9J 4

XFo)

.tt.tr@r,t.)!Z

\

(:o ab

a A c o

f

: d e 3 3 F..e 3 1F F I :6 H S !r!j 3.$F : F $ F S 5 $ t F rt + g gFE F E g gi gf E alE FEg gE g f, fl E aiE 7 F_'E.F_'3 F":. i as r 'e9 tg !'14. tulr,ZF"EFFE F g i siE o\ iF*grE, ? Eg1;,i z? tsE 7 rc !:. 9 = 3 ;5; *: -F Bi 't5. $ ; t. .6 .?-' oP:-Plo.!.:r9!' c x 52< IQZ c-Q Hs.r;'EiF=.! 4-G